ISTORIA GENERALA

SAÜ A TRANSILVANIEI, ȚEREl MUNTENESC! ȘI A MOLDOVEI.

DE

WWW»

traducere de *

GEORGE SION,

TOMULŰ II.

BUCURESCÍ.
Imprimeria Națională a lut losef Romanov el Companie.
1859.
SECĂ
 ISTORIA GENERALA

ȚIEREI MUNTENESC! ȘI A MOLDAVIEI.

PJkRTEA. A. PjVTRA.

Epoc’a IV.

Domnii Țerei Muntenesci.

Tote nirgile anroniete de Dsnire, ka malgi ani mal
nainte, eraă sansse la înkilk’brile ini strikimsnile barbarilor«,
ne kariî nini vekiî Romani n’a« nstată si-I iiim S8b. domi­
narea loră, niii Romanii Orient«!«! n’as nst«tS si-I învingi
ka totală ini si-I s«n«e. IJeara M«nteneaski mi Moldova,
ne la sekolala XIII era« în stare de stingere, nrekamă în
tomal« I al« .a'iestei istorii s’a sn«sa. Dar dani atita ksderi
nii renvieri, dani a ti ta înkargen mi saferinjje, dani o a-
nomalie de mai malijî sekoli, în line ijerile anestemi-aa la-
ată o faui de organisare sab kirmi de domni aatoktonî:
IJeara Manteneaski ava de 'iele întina Domn« ne Rada Ne-
grs Bassarab«, iar Moldova, k« an« sekolă mai tirzia, no
Dragoum Vodi.
 Domnulu I.
Radu Vodă I Negru Bassarabu,

d. chr. I Domnulu asesta, din kassele zise la tomsls I,

1241' Jnrofitsndă de okasisnea venire! Moguliloră Snigi în
Sngaria, ne la ansi» 1241 danii Kristă s’a rsdikată din Tran­
silvania ks tott kasâ sa, ku boerii sel, ks dregători, ka os-
tami, ks nonoră de tote trcntele, ka femei, ka konii, nei
mai mslgi ortodoksi, ini ktgi-va Saksoni Latini, mi trektndu
Karnagii desnre meazt zi, a intrata în JJeara Msnteneaskt;
s’a onrită ne anrone de obtrmia (sorgentele) rialai Dtmbo-
viga, într’snă ktmnă întinsa, numită în limba gtraniloră Ktm-
ns-lungă, iui s’a amezată akolo fiindă kt lokuls anesta mi
mai înainte era nronrietatea sa, ka anală ne era mai mare
mi mai tare de kr.tă togi uci-l-algi domnitori ai ntmtntslui
Danikă. Altfelis, intrarea lai ne lokală acesta mi amezarea
sa, ar fi fostă înnedekatt; fiindă kt în geart ne atsnne eraă
mi algi domnitori, kari, de mi eraă ks nuteri mai inferiore,
totă înst s’ar fi nststă alia înnresnt sure a onri trecerea Isi
Rads nește Karnaui. Dar amezarea Isi, vedemă kt s’a ft-
kstă ftrt vtrsare de stnge mi ks linimte, ftrt nbii o ons-
nere mi greutate, fiindă kt era nronrietaris lokalsi anestsia.
Ama dart meztndă mai mulgi ani în lokuls anesta, de fri—
ka Smgiloră, ntnt ne ei s’aă întorsă din Ungaria, a rtdikată
mi kurte, saă nalată domneskă, mi biserikt sub numele de
Adormirea Ntskttoreî de D-zeă, karc essistt mi ntnt as-
ttzi. In a’ieastt biserikt se aflt nortretulu seă, înftgimtn-
ds-lă ks diademt ne kană, ks vestminte kssste ks firă ntnt
la niiiore, ks nastsri la nientă, ks brtă aurită, nurttndă ne
deasunra snă vestmtntă bișniță ne din Issntrs mi ne mtr-
gini înnrcjsră ks blant neagrt, ks statuia înaltă, ks fana
smeadt, ks barbs, mi nurttndă în mint miniatura beseri-
nii. Ascmine mi Dbmna lui a ftkstă o biserikt anssant,
ne essistt ntnt asttzi, nentrs nonorelu katolmiloră mi nen-
tru dtnsa; kt'ii ea era katolikt, mi mai ttrziă se zi *ie kt
s’a botezată.
 Dsni nlekarea Snirjilors din Ungaria, s’a în-i D. Chr.
turnată mi regele Bela la remedinija ea uea devas-( 12151
tata. Atsn'ie a nlekată mi Rads-Vodi în nirgile de glosă
ale gerei Msntenemti, mi oksnindă tóté kitanele, a ssnssă
mi ne stininitorii nlaisrilorS, kari ns fáséra în stare a i se
onsne. Iar nonorslS karé venise ks dinsula, s’a risnin-
dits ín tóté nirgile din Karnanî nins ín Dmre, mi din
OltS nini, in Siretis.
Dánt aneasta, Rads írni nsse tóta silinga mi stridiin-
ga ka sí ínfrurnssegeze mi si» îmnonsleze o geari atită de
írsmósi, ale kireia literi . desnre Dtsnire erau mai deșerte;
tot» odati, ks ajstorlals boeriloră ne venisem ka dinsslă,
întrodsse bana nndseali mi armonia ín tóté ramurile. A
fandată oramele Hitemtii, Argems, Tirgoviiutea fkare din
vekime se zinea Trifulu, sau Tirisks, dsiiü kumă zine La-
zis), Bakeremül mi altele; asemine a ndikată din nos ce­
tatea Giurgiu, karé de kitri Romani se numea Sínt Geor­
gia, adeki Sintslu George; mi stnmutindu-mi tronsla de la
Kunns-langa la Argems, a fikutu mi akolo kurte, mi bise-
riki domneaski totă sab numele de Adormirea Niskitórel
de D-zea, ín karé se afta nini astazi ín neristila (nridvora)
mi statsa lai de neatri, ínsi sfirimata.
Ile timiials anesta, Banatala Kralovei éra no-ínin cím.
i üicel©
nslata mi bine konstituată sab guvernele Domniloră( Țierei
niminteni din familia Bassarabilora *. -Banala de atunne, vi-
zindă amezarea luiRadu-Vodi în tóta întinderea Herei Mun-
tenemti, mi nrefenndu ka ne ana Domnă ama de tare si­
lă aibi mai bine amikă mi anintorlu de kită inemikă mi
1 Se vede ki familia Bassarabiloră se în'iene mal de la Traiană, fiindă kt
ne timnslă strimstirei koloniiloră de kitri Aureliană în Mesii, era în-
semnitóre; kiui oramalS în kare ei aă likaitu s’a numită Bassarovina,
karc iui-a nistrată nins astizi nsmîrea aneasta. Familia a’ieasta se vede ki
s’a fostă imnirnită în doi: una, kare s’a fostă amezată în Mesia, din ka­
re s’aă trasă Banii Kraiovei; iui uea l-alti kare a fostă ramasă în Tran­
silvania, iui din kare s’aă trasă Domnii Figiramslsí, uii nrin urmare
Rads, sunransmită Negrs nentru kolórea fejjel, kiül era ncgrs. Dar iui
Bonfinlu î!ă nsmemte Bassarabă.
(Din kroni’iile veki alo Serbiei Bngsreniti.)
vemnă ameninijitorls, a venit» înnresns ks boeril sei mi
înkimnds-se Isi Rad», i s’a ssnssă de bsni voe mi ks kon-
digisni ka si-i fie sb'nssă mi totădeasna aliată, însi astono-
Din chro.lni», ka mi strimomii sei, în kirmsirea yelors ninm
Serbescu. Jjg^eije, firt st se. amesteue Domnslă în nimika. A-
tsnne Rads-Vodi l’a onorat» ks titlslă de Veligă, adeki
nremedinte al» konsilislsi Domnesk», mi ks vargi de ar­
gint»; dsni aceasta Banatsls Kraloveî s’a sokotită ka lokS
ssnssă IJereî Msntenemtî, mi s’a nsmits mi Romania miki.
Iar Domnslă a rămasă domnind» tóti IJeara Msnteneaski,
înrnresm ks nele sinsi jsdeije ale Kraloveî, de la Dsmre
nini în Siretls, nistnndă mi domnia sa nea dinții din Tran­
silvania, nreksmă se vede dsni titlsrile sale în kirgile mi
krisóvele de ne timnsls seă, kare din ksvintă în ksvmts
Chronoi. lastfelis ziks: „în Xristos» Dsmnezeslă nostrs drenta
Tiera. ninstitS mi isbitoris de Xristosă, sin-
„gsrs învingători», Noi Rads Negrs Voevod ks mila Isi Ds-
„mnezeă Domnă neste tóti IJeara Romineaski, din Bnga-
„ria * venită, mi Xerriogă Almamslsi mi ală Fagaramslsl.1'
Asemine mi Domnii srmitorl Isi nrin momtenire msltă
timus as stininită aaesteami loksri.
Rads-Vodi, adskinds ks sine mi ne Eniskonslă Fi-
giramslsi, l’a fikstă arxieniskons neste tóti IJeara Msnte-
neaski, mi a organisată nrin elă mi klersls biserbieskă.
ctoniat. 1 Ile timnsls Domniei Isi Rads era înmirată la
isca.' jKostantinonole Baldsină TI Ksrtenais, mi la Ni’iea
Mixaels Ilaleologs, karele a Isat» Konstantinonole din mina
Fran'iilors, dsni ve as fost» stinmit’o 57 ani.
Munsteru I Iar în Serbia era Samoderieiis, sas Desnots, Ste-
Serbiei. JfanS I filb’12 IbI NemanS, ne srnni fiiidS auesteia Mi-
Iste, karele se zrnea ini Ștefană ÎJrs; Iar în Bslgaria era
desnots Konstantins, flislă lai Tixs. Ile tiînnslă a'iesta s’a
nisksts mi Otmans, întemeetorî»lă îmniriniei Otomane.

1 Bngaria înaelege Transilvania; ml skriitoriî Rominl adeseori konfsnds

Transilvania ks Kngaria, dindu ki ns era» ne atsnue desnirjiitc.
 Domnind? Radu-Vodt ani 23 în nane iui în linimte,
a înfiingat? multe orame, nettgi, mtntstiri, bisericii chronoi.
mi ttrgsri. Ktnd? era ne anrone st mort, a lt-| Țierei.
sat? ksvtntă kttrt Eniskoni mi boeri ka st nroklame nrin
alegere de momtenitoriu ne anul? din fiii sa? din fragii IbI;
mi murind? s’a înmormântat? în biserika ftkutt de el? la
Argemă.

Domnulu II.
Michaiă I BassarabU.

Dunt mârtea lui Radu-Vodt, boeril a? alesul d. cht.

Domn? jie fratele se? Mixai. Desnre anesta se vor-( 1264'
bemte în kronologia gerei, înst ku gremealt de datt, ka
mi desnre venirea fratelui se? din- Transilvania. în timnul?
anestuia a trekut? faimosul? Kordokuba, numită de kttrt
Greul Laxanas (sa? vtrzarislu), neste Dunere de ai istoria
bttst? ne Snigîi Nogai mi a okunat? Bulgaria um-( Bwant
gtndu ne Desnotul? ei Konstantin? fiiulă lui Tixu, (Vezi
Tomul« I Ilartea III, Capu XVIII.) Dar Mixai, fiinjd? om?
nanifik?, mi mai multă bttrtnu, s’a okunată de îmbuntttgi-
rea mi ktrmuirea gerei, mi n’a luat? narte la anele lukruri;
de aneea nini nu se zine alt? neva desnre el? de ktt? kt
a domnit? ani 19 mi a murit?.
în zilele anestuia era îmntrat? la Konstantinonole An-
dronikă, fiiul? lui Mixailu Ilaleologu.

Domnulu III.
Danü I Bassarabü.

Anesta era fiiul? luî Radu-Vodt Negru, nrekumj D. ctr.

se aratt mi în mtntstirea Ktmiiu-lungului, unde se| 1283‘
aflt nortretul? seă. Dar kronologia gerei grememte mi la
data anestuia: kt ni ne tatt îl? are la anulă 1215, iar ne fiiu
 la 1333 ; ini nrin armare ns este ka natinHt ka dant 118
ani de la venirea tattlsi st fi domnită fiială. înst din kro-
nika istoriei Strbeiuti se vede kt elă a domnită ne
Î la kanttală sekolalai XIII, în arma ankialai seă Mi­
xai; kt'ii se zine kt. ue atan’ie, avtndă rtsbois Mixail Kra­
ială Balgariei ka Sisma Desnotsls Serbiei, a kemată în ali-
annt ne Dană-Vodt, mi în resbelslă anela fa anisă de kt-
trt Șerbi la anală 1298. Dană-Vodt, nrekamă mai josă se
va snane, era sokra lai Mixai Kraială, mi a domnită ani 15.
Dant mortea sa, boerii aă alesă Domnă ne fiială seă Ște­
fană Mailată.
IIe tinwală a'iesta îmntrtyia la Konstantinonole
} Andronikă Ilaleologa. De sora auestsla Eădokia (vt-
davt), a Herat’o Mixata Kraială de sogie, nromigtndă a fi
nararea amikă Romaniloră; dar Eădokia ni'ii într’ană kină
n’a nrimită, nentrs’ kavtntslă kt Mixailă inai fssese de trei
ori însarată, mi a natra înssrttoare i se ntrea nelegiaitt.
Din chro- llntrs adevtră Mixai Kraială fssese întti însarată ka
serbiei. Jfata Isi Dană Domnalu IJerei MantenemtT, mi ne fe-
meea sa, dant mortea tattlai ei aă lentdat’o mi a trimis’o
în natria sa: anoi Isase ne o kamnatt a fratelai seă; anoî
ntrtsindă mi ne ancasta, laase ne fata lai Sfendoslavă, ană
boeria din Balgaria, ue kare o lentdase ka stearnt, ini vo-
indă mai alesă o radire mai nobilt. Ama dar Eădokia, ne-
voindă a merge dsnt elă, mi îmntratslă dorindă ami'iia lai
Mixai Kraislă, nentrs ka st se linimteaskt desnre ssntrtri-
le hc-I ft’iea, i-a dată de soijie ne o neudtt a sa Simonida,
o konilt de ’iinm ani; dar fiindă kt elă avea vrrsta de ua-
tra-ze'ii ani, i-a »ierată ka st o resnekteze ntnt la vtrsta
legiaitt; barbarală înst n’a krsiiat’o de kttă ntnt la ală
ontslea ană, din kare kasst nim n’a ftkată konii. Detim-
nslă aucsta îmntrtnîa mi Otman I, sas Osmană, întemoetorislă
îmntrttiiei Tsrnemtî, desnre kare trebse st vorbima neva:
Chron. | Tarniî saă Tsrkomaniî, derivttort din Suitia, se
Franco. JtragH din Xnnn kan iT.kxea« clin vekiw m nartea a-
neea. (Vezi Tomală I.) Ei eraă dosntrjjijil în mslte stminijii,
mi fie kare îmi avea namele dsnt ktnetenia sa. Ei, ans-
 kindă o mare narte din imnerislă Kalifilora, ne konstitaase
Moametă, aă nrimită mi religianea lai. Ue armi, în-i
vingindase de kitre faimosală Gengiskană, mi oboran-(
da-se IHax SaleimanS Domnslă lor», fiială auestaia Ortoglor-
bei a alergată la Aladin Saltanală Ikonialaî, kare i-a data
lokă de lokaită în Frigia, îmnreani ka omenii kari se gi-
neaă de elă. Akolo marinda în anală 1278, fiiâla seă Ot-
man, sas. Osmană, a ajansă st fie uelă întiîa înte-i Engeniu.
meetorla ală imnerialaî Otomaniloră. [ Bulgar.
Auesta arata din konilirie semne de mirime de ssfletă.
Fiindă dabie, gencrosă, iui karagiosă, (era idolală ama zikindă
ală sanamiloră sel), a fostă în omtire sab Aladină Saltanală, ka-
rele l’a fostă onorată nreamaltă; iar dani mórtea lai Aladină
s’a fikată sakuesorală sex, ka titla de îmnirată, mi mi-a a-
mezată tronala la Akra, Iltolemaida veke a Siriei. Anoi, a-
ninda-se ka mai malgi algî Emiri (astfelia se nameaă kine-
teniile semingiiloră} mi astfelia mirinda-se, a fikată ne na-
gionalii seî s-s na se nameaski Tárni, kavintă ueÎHoniatedin
însemna selbatiui mi barbari, ui Si-mi ziki dani (Blzant“Ia’
namele lai Osmanii!. Auesta ne armii a ssnasă Bitinia mi
mi-a matată iarimi tronala la Brassa; în fine la anală 1303
s’a namită stimnitoria alesă al Otomaniloră, dans kare, din
kaasa intrigilor» mi sfimieriloră din liantra ale Romaniloră,
reami a kaneri ka sabia sa mai malto orame de ale loră din
Orienta mi de ne Marea Neagra, nrekamă Sinone în Gala-
tia, Angora în Frigia, Sehastia în Kanadouia, mi altele mai
malte. S’a hitată mi ka Andronikă Ilaleologa, neicantemim.
kare învingigda-lă l’a nașă ne fagi». în fine a marits| 1325.
în virsti de 69 ani, kiar în zioa kindă s’a niskată, îmni-
ragindă 26 anî( mi s’a îmormintată la Brassa, ande se vede
mormintală seă mm astizi într’o uetate veke.
Istoria snane desnre elă, ki era atită de ge-jEugeniudin ■
nerosă mi fikitoria de bine, în kită de malte ori am-| Dulgana-
bla ne aligile Brassei mi striga în gara mare: nkai e fó-
„me, saă sete, saă alti nevoe are, si vie la kasa mea.“
Dam mórtea sa na s’a gisită în tcsaarile sale niui
aară, nini argintă, niui netre skamne. Taruii atita venerare
as nentra memoria Isi, ín kite totădeasna kind» se redi-
ki un» no» îmnirată îlă sreazi ka si aibi virtsnjle IbI
Otmans.

Domnulu IV.
Ștefanii I Mailatü Bassarabü.

d. cur. I Anesta ín kronológia IJerei ns se amintemte:

12a8’ /dar kronológia sirbeaski zme ki el» a ad»s8 ea-
riml în bani stare domnia FagiramalBl, renoinda mi ne~
cbronoiog.ltatea de akolo. A avat» mi resbelă ka -Andrei III,
serbiei. | regeje gngariei, ka kare, dani ae l’a învinsa, a
fiksta nane.
Ile timnsls domniei aaestaia a» venit» malijime de Saiyî
din nirgile boreale, mi s’aa revirsata assnra Hirikalai mi
altor nrovinijii Slavone. Ștefană, Desnotslă Serbiei, avtndă
destali natere, mi ka ajstorslS lai Mailată, s’aa dssa asanra
Sviyilora, I-aă învinsa mi î-aă alangată. Atanae Desnotala Ște­
fană a fikată faimosa ministire Deja în Serbia, sab ns-
mele smtalai Nikolae, anrone de risla Bistrița.
Ștefan», domnind» 27 ani, mi intirinds-mi neara în kon­
tra velinilor, a mărit». Ile timnală se» domnea la Konstan-
tinonole Andronika Heleologa *ielă tinira, Iar la Brassa Or­
káné, fiislă lai Otmană.

Domnulu V.
loanü Bassarabü I.

d. cbr. I Nbn auesta in kronológia IJerei ns se vede. Jar

J' jdani kroniaele ilngsrilora mi ale Serbilor» se vede
ki ela, din Bana al Kraiovei, s’a ridikatS Domna, urin a-
Munster llegerea Mitronolitalsi mi a boerilorii. Mixail» Kra-
serbiei. Jials Balgariei, karele ipnea ne Simonida, sora im-
niratBlai deatan'ie Androniks Ilaleologs janele, sab kavinta ka
si risbane demiterea bitnnalai Androniks, in ansla 1328 a ke-
mat» in ajstons ne Bassarabs im ks malte omtire de Ro-Í
. z , . r, • , r, • s • • • 1 Bizantlda.
mini, (ne kan Dreiii ilnsmea« bsigl) kstnera miji-(
fsea oramele Romanilor». Junele îmnin.tă Andronikă, ks tote
ki ns avea omtire kanabili de Isnte, s’a desiss si se bate;
ini eminds din Konstantinonoie, imbele nsterî s’as nssß fa­
gi ’n fagi. Atsnse Desnina, msina ímniratslsl mi sókra
Kraîslsî, teminds-se atits nentrs fiís kit mi nentrs ginere,
s’a nssS la mijlokß mi I-a îmnikată. Dsm aseasta fiekare
s’a dssß la ale sale. Bassarabs inși n’a stată mslt» timnß
în linimte: nimte kilsgirî fanatim, trimimî de Ilana Ioan,
aß îndsnlekată ne regele Ungariei Karols Robertß ka si
strice nanea ks Bassarabs, fiinds ks anesta ns-i lisase anro-
naga nanismsls în geara sa. Atsnne Karols s’a skslatß ks
mare nstere în anslß 1330, mi fers nim sns ksvintß kil-
kmdß tratatele, a kilkats nele ninnl jsdege ale Kraîoveî,
anskmdß mi netatea Severinslsî. Bassarabs, adsninds ns-
terile sale, mi kizinds assnra Isi Karols, ks ateta terie l’a
bitsts, în kitß a desfiingată omtirea öngsreaski. Invinsslß
Karols, skimbats în vestminte, abia a nstsls skina nrin msngí
de dreanta resbsnare a învingitorîslsî. Iar kilsgirií, kari
se ginea» de tabura Ungsreaski, ka agígitorl aí res-í Simeon,
belslsí, fsn smml mi strivigi ks ’nomegele de ki-( GosP°dar-
tri Rominí, ka nimte Isní tsrbagi.
A’iests Domn» se gisemte mi ín nomelnilksls mm-
stireí Kimnslsngalsí ínnresni ks Dómna Isi Mirgirita. Elá
a domnit» 15 ani, dsni karé a msritß.

Domnulu VI.
Vladislaü I Bassarabü.

A’iesta éra frate ks Domnsls Bassarabs. Dsn sí D. Chr.

kronológia IJereí, nsmele auestsía ns só vede, dar( 1340'
dsni «11» Xrisovs al» Isi Mir'iea Vodi karcle se atte laMi-
nistirca Tismana se arate; kim zbie ki ne la anslkíchronoigia
asesta éra Domns snkisls ses Vladislas. Totií oda-l Lng,uiei-
 12 1BT0BU DAC1EÎ

te din kronologia Ungsreasks se vede kt Lsdovikă, regele

Ungariei, s«nsindă ne Laîote Domnală Moldovei, s'a bttstă
mi k» Domn«lă Msnteneskă Vladislaă, dar nerzundăi vechia
< chrouol.
b^taea s’aît retrașii. Dar ne atHnne Laîote nu era( Seibesca.
Domn« în Moldova, ni în Maramamraă; ktiî kronologia
Serbiei temarită ziie kt în anulă 1342 nsmitală Laiotă Vodn
din Transilvania, avtndă SHntmrî din nartea l«î Ladovikă re-
gel«î Ungariei mi din nartea Tartarilor» din Bassarabia, a
kematS în alianyt ne sokrslă seă Ștefană Desnot«!« Bosniei,
kare stentnind» mai totă Ilirikală, mi întinztnds-se nins în
Macedonia, avea mare nstere. (A'iesta, în »nire ks iei 1-alyî
Domni ai ijerilor» Slavone, aă gonită ntm într’«n«lă ne Ib-
deil ie era» ne akolo.) Ama dam desnotslă Bosneî, viind« în-
trs ajistorală ginerel«! seă, a învinsă ne Tartari mi l-a go­
nită din Transilvania unde netreieaă de doi ani; iar k« Un-
gsrii n’aă n«t«tă nimika st fakt, ktnî, viindă Lsdovikă ass-
nra lor« ka mal mslte nsterî, î-aă înfmntă, mi ne Laîote l’a
ftk«tă s«n«să, iar ne Ștefană l’a alsngată. Ladovikă d«nt
aceasta, renezinds-se mi as«nra l«i Vladislaă Domn»lă IJerei
Msntenemtî, se tek« butelie mare la Bran«, în jadejjală M«m-
Melal«i, «nde învingerea a mmasă a Romanilor, mi Ladovikă
s’a întors« r«minată. Dsnt numi ani de domnie, Vladislaă
a mărită.

Domnulu VIL
Alessandru I Bassarabu.

d. chr.. I Anesta înkt aă fostă frate ală Domnilor« Bas-

1313 Jsarabă mi Vladislaă. în timn«lă Domniei sale, vi-
ztnda-se mi elă ameninnată de L«dovikă regele Ungariei,
a kemată în alianirn ne Xanală Tartariloră din Bassarabia,
mi în an«lă 1347, intmndă în Transilvania ne dos ntrjjî, aă
kacsată mari strikfrisnl în Ungaria, în kttă aă silită ne Lb-
chronoî. jdovikă st fakt na'ie. In anslă armatori» a ktzută
Jateta m«luime de tekaste neste Transilvania mi Un­
garia, în kttă aă strikată tot«lă în ksrsă de trei ani, mi a
 urmată mare fomete. Ile timnulă acesta a stramutat» mi
Dragomă Vodi kolonia Dako Romanilor« din Maramuiim»
în Suceava Moldovei, nrekumă aiurea se va snsne mai nre-
largă. Alessandr», domnindă ani 11, a murită.

Domnülü VIII.
Nicolae I Bassarabü.

Acesta era filu lui Alessandru Bassarabă. Del D. chr.

' mi în kronológia IJerei nu se vede trekută, dar la Mi-| 1356’
nistirea Kimnslsngslai este zugrăvită ka ktitoră, ijiindă bi-
serika în mini; de unde se înijelege kt sub Domnia lui s’a
renarats sas s’a înoită biserika. De la Domnul» acesta se
afli mi xrisóve, ku data veke din anulă 6860, adiki 1356.
Ile timnulă acesta, sub imnirtijia lui loan Kantak»-
zenă la Konstantinonole, a trekută neste Elesnontă mi Sul­
tană Suleimană I, mi întinzmdu-se în Eurona, nuni Ia Ma­
cedonia mi Bulgaria, nu nimini strikiciune a takutu.l curonoi.
Atunce Domnitorii Bulgariei, frayii 8ngle mi Kralul»] Seibiei-
aă cerută ajutorulă lui Nikolae-Vodt; acesta a trimisă dosi
niii de kttareiji, kari, nesosindă la timnă mi aflindă desnre
desfacerea Bulgarilor», s’aă întorsă îndiritu. Sultană]
. ‘ i /-v i a i i i Cantcmir.
Suleimanu (kare era iii»lu lui Orkán«,) mtorkind»-se(
în Asia, a murit», mi în loEs-i s’a fikută îmnirată Sultană
Murád» I.
Nikolae Vodt, domnind» ani zece, a murită mi s’a în-
mormintată la Monastirea Kimnulsngulul, unde miJinscripțiun.
neatra mormmtulul seă nini astazi se nede ku acea-|mormentuL
sta inskrinciune: „Aice zace Nikolai Vodi, fiîulă lui Alek-
„sandru-Vodi; anulă 1366.“ Desnre acesta vorbemte mi unu
xrisovă al Ministirei Kimnslungulsi dată de Matei Vodi.
 Domnulu IX.
Radu II Bassarabă.

d. cir. 1 Aiesta era frate ks Vladislaă. în kronológia

isse. Jgerej ns este aritată; dar Miriea Vodi într’snă xri-
sovă ho se afli la Ministirea Tismana, fînsi firi dati)
vorbemte desnre tatilă seă Rada Vodi ini desnre snS frate
ală seă Danu-Vodi. Kită desnre Miruea, krónika Derei s1 u-
ne ki a domnită, în ansi« 1383, iar desnre tatilă seă Rad»
}mi desnre fratele seă Dană, nimika nu saune. Dar
ans iragmentS vekîa slavoneskö ksnrinde k^: dani
se a trekută Sultană Murată I Elesnontulu mi kilka Mase-
donia ini nele-l-alte nrovingii, Desnotulă Bulgarilor» Mauro-
krakovikes, mi Kraiulă Serbiei Bulkasenă, înnreum ku fra­
tele seu Sngles, nregitinduse de resboiu în kontra Tăriilor»,
au ierată ajiutoră atită de la îmniratulă loan Ilaleologu
kită mi de la Radu-Vodi Domnul» IJerei Muntenemti, ka-
rele a trimisă nre însumi fiiulă seu ku omtire de ajunsă. A-
lemtia togi, adunindu-se în Bulgaria, mi komnuindă o nu-
tere însemnitore, aă nlekată kitre Macedonia, ka de akolo
si goneaski ne Turul; dar nenatindu-se onune urgiei dum-
nezeemti, furi învinnn de kitre Tuni, mi domnitorii Bslga-
riloră mi ai Sirbiloră furi uiimî. Abia Dană-Vodi a ski-
nată ku fuga, mi întorkindu-se în gean, duni moartea ta-
ttlui seă (karele domnise zene ani) fa alesă Domnă.
Aiesta a înkeeată mi Ministirea Tismana, îniensti
de tatilă seă, desnre karele, vorbind« în xrisovulă xinzi-
riloră Ministirei, îlă numemte Radu-Vodi Negru. Duni a-
neasta unii din Domnii armitori lui Radu I mi-aă însumită
kuvintulă de Negru ka titlu, saă ka enitetă; de aieea înkite-
va xrisóve vekí, unde este numele de Radu, urmeazi mi nu­
mele de Negru. De aiie a venită mi nenotrivirea kronolo-
giei Domnilor», kni kronografii, luindu-se dani xrisóve, aă
sokotită ne Radu II drentă Rad» I. Asemine mi Io ală ve-
kiloră Domni, kare însemneazi Noi, modernii l’aă luată drentă
name nronriă de lonă, mi 1’aS adaosă la înnenatală titlariloră
domnemti nini astezi.
He timnalg anesta mi Saltană Marat» I, fiiala Iái Or-
kan« mi fratele lai Saleimană, a laată Adrianonole, mi 0-
tomanii, nsnindindase neste tóté nrovingiile, stirneaa kre-
mtiuitatca ka foka mi ka sabie. De aneea a nrovenita mi
mare fómete ín Románia mai alesă în Serbia mi Balgaria.
Kremtinii kigi sktnaă de sklivie mi de mórte, mareaă de
fómete. Davastarea era ama de mare, în kită na se aazia
nrin sate nini kokoma, nini nranka, nini frakt», nini vite,
nini kamnintoria, nini vinzitoria; na se arr.ta nini boeria
nini dregitoria, nini anintoria; nonorală îmnrBmtieată, ka
tarmele de leni, ntenea îngrozită, nrin mangi, nidarí mi
ríni, fin snrijină mi mingtiere; inimile birbanilora se fi-
kasen mai debile de kită ale maeriloră; nei ne tneaa fe-
rineaă ne nei morgi, mi nei ne mareaă se bine-kavintaă.
Dește nagină îmnaginmda-se argia damnezeeaski, s’a ndi-
kată Desnotă neste Serbia mi Samoderjegs neste Ilirika, Knea-
zală Lazară în anală 1372, karele nrin eroismală se», kara-
gială, îngelennianea mi nietatea sa, a mai readanata mi a
mai ming^âtă nonorală desnerată, amanndă nevoile nele
mari din Serbia mi din o narte a Balgariei.

Domnulu X.
Danii II Bassaraba.

Anesta, nreksmă zisemnă, era fii» lai Radaf d. cir.

Vodi II mi frate ka viitori»!» Mirnea. El» era gi-[ 13‘s’
nere nrensmitalai Lazară Samoderjegal» Ilirikalai mi ală Ser­
biei. Istoria Serbeski zine kt anestă Lazară erai ctronoios.
însarată ka ana Miliga, din familia marel»! Samo-[ Serb-
derjeg» Nemană Xomilată, din kare a niskată doi fii, Ște­
fana mi B»lk», mi ninni fete; fiială seă Ștefan», a nmasă
momtenitoria tatei»! adikt Samoderjegă ală Albaniei, Bosnei,
Kroagiei, Sklavoniei, mi al» Mesiiloră, iar Bulka, ne insa-
nndsse, a merit» fin momtenitori; fetele însi le-a meri­
tate: ne nea întii ks Kneazs Bslks Brankovinl generalissi-
msls Ilirikslsî ini ala Mesiilors Ungariei; ne a doa ks Kneazs
Baos Voevodsls Albaniei; ne a treia ks Sismans kraisls Bsl-
gariei; ne a natra .ks Dană Domnsls IJerei Msntenemti 1;
mi a uînnea, nrinzindsse de kitri Tsrsi, se fiks femee Ini
Msrată I.
Dans-Vodi, dsni o domnie de mese ani, a msrită.

Domnulu XI.
Mircea I Bassarabă.

n. ciir. A'iesta a fostă fiis Isi Rads Vodi, karele s’a

Ifiksts denlins domnitoris als Ilerei Msntenemti, a-
Chronolog. _ . . . _ /A _ 1
■perei. Jdeki atită neste iele 13 jsdejje (mnresnn ks als
Bnilel) kits mi neste nele 5 ale Banatslsi Kraiovei de ne­
ste Olts. Ile timnslă domniei Isi, Ssltans Msrats I, nle-
kindă ks mare nstere assnra Serbiei, Samoderjeijsls Lazars,
de mi avea destslă ajstoris de omtire mi de la Mirnea-Vo-
di, însi, nebizsinds-se a se missra ks mslu,imea nekomna-
rabili a Tsriilors, a întrebsinijats o stratagema. Uns Sirbă,
nsmits Mils Kombiin, dsni înviyitura Isi, se nrefiks ka
fsgaris, intri în tabira tsrseaski, fs înfigimată la Ssltansls,
mi anroniindsse de els nentrs ka si i se înkinc, l’a lovită
ks ksjiitslă în inimi. Ssltansls msri ne lokă, dar mi Mils
fs îndati tietă în bskijji. Atsnne Lazars kizs assnra o-

1 Istoria Sirbésku ne anestă Domnă îlă nsmeinte Neags, kindă dsni niui
o alti kronologie, nini dani xrisove, n» se vede si fi fostă ne a’ielS
timnă vre unii DomnS ks nsmele ele Neaga. Ama dar în istoria Serbé-
skz este vederati gremali, nroveniti sas din nreskriere, saS din alta în-
timnlare. Klar anii din kronografiî Roininl s'aS laată dsm. asemine erő­
re, atribsîndS auestea lui Neags-Vedi ktitorslB Ministircí Argems. A-
devirslS însi este ks ne fata Iei Lazară a jjinst'o Dans Vods, îar Nea­
ga Vods a stată dani vre o ssti de ani DomnS, ini a’iela a niustS ne
fata ansi altă Knează din Serbia Sngareaski ks nsmelc Desnina, fiindă
kz Serbia Meiel era atamie sub Tarii, iar ns ssb Lazară.
mtirilors Otomane la lokală ne Se kiami KassoVă, mi gi-
sinds-le în neonndseali dsni întimnlarea sssă ziși, omorî
o malgime de Tarm, kari în fine îmi aflari mintsirea în
fagi, dskindă ka sine kadavrală lai Amarată nentra ka si­
lă íngróne la Brassa. Dam aieasta, nrokieminda-se îmni-
rata Baiazetă, namită mi Uderimă, kare ne tarniei
- . \ Cantomir.
insemneaz'5 talger« arzastorla, anesta mal inti»!« a(
trekată în Asia mi a linimtită tarbanrile kare se ndikasen
akolo; ne armi, întorkinda-se în Esrona, s’a dasă assnra lai
Konstantină Markokralovim Desnotală Balgariei, ne karele
învinginda-la, l’a amsă înnreani ka Dragam în bitae. Da­
ni aneea, devastindă Balgaria, s’a anronieata de Istoria Uni­
versala
marginile Danirei, kitri Nikonole. Akolo i-a emită' francéba a
înainte Sigmandă Domnală Transilvaniei, mi gene- 3-a ed.
ralissimala regelai Sngariei Sigismsndă, ka maljjime de o-
mtire komnasi din Sngari, Transilvani, Germani, mi doi mii
nobili din Franija, kari veniseră ka komitele de Neversă în
ajatoria. Dar Baiazetă, neîngrozinda-se, a kizată asanra loră,
mi atita virsare de sânge a fakată, în kită a sfaramată
ka totală omtirile aliate, mi Sigmandă abia a skinată ka o
barka naskareaska. 1
Miruea, vazandă triamfală Tarailoră în aceasta bătălie
mi, temanda-se ka sa na vie mi asanra jjerei sale, s’a dasă
de bana voe la Saltanală mi înkinanda-se î-a nromisă a-î fi
sanasă mi a-i da ne fie-kare ană kt te 3000 de bani romii,
însă ka tokmele, ka geara sa fie aatonoma, Târlii sa na
alba nini o natere saă amestekă în ea, mi altele. Kronoló­
gia gerei snane ka kanitalinianea lai Mirnea s’a fakată în
anală 1383, darbatalia la Nikonole a armată la 1393 9; nrin
armare dana anală anesta Miriea a înkinată geara la Tarai,
nrekamă snane kronológia Serbiei.12*

1 Aseasta bătălie, dans Illinkal, (karcle adulte o muljjime de martori) se

vede ks a urmată la anulă 1396, mi ks a fostă însămi regele Sigismundă
în resbelă, karele a skanată ne o korabie la Konstantinonole.
(Nota Tradskolorlulul.)
2 IXIinkai ka mărturiile lai Turoijie, Bomfinie, Hétre de Iteva, Kalvisie mi
Engelă, arați ki resbelală de la Nikonole a armată la 1396.
(idem).
 Cbronoiog.] Dar ^oî anï Baiazetă, ktlkinda tokmele-
T‘e,CI a ,jer8tg je ia Uiriea ze'ie mii de galbeni iui
qinaï s«te koniï ne ans. Domntds, ncnlekînds-se la aaeasta,
a nreferats a se bate. Deai BaiazetS, nlekindă de la Adria-
nonole ks mslijime de este iui trektnds Dsnirea ne la Si-
listra, mi-a inkstS tabăra înjsdeasls lalomiija, ne loksls ae
se kiamt Rovine, iui de akolo a înaenstS a strika îmnrejs-
rimile. DomnslS a trasă nonorslă la mânui *, mi-a adsnată
1 Dintre likuitoriî train! de Miraea Ia rnangî, kigl-va aă fugită îu Tran­
silvania, mi as ragată ne guvernulă de akolo (kare résida la SebemI) si
le dea lokarî, nromigindă a reminea ne totădeauna akolo. Anentinda-
le-se aererea, le s’aă dată mi xrisovS, ne kare-18 renrodanemă aine neu­
tra kariositate.
„De la Jadegală Magistratului Sebeni8.
„Ilrin a'iestă înskrisă ală nostra, kare-18 dimă la mâinile refugigi-
„lorB striinî din Valaxia aine în Ardeală, Vladislaă Klokogoueans, Matei
„Vitejeska, Vlada Sokolă, Toma Dorobingeska, Dragomiră Vomiuela
„Lana Sibiugi, Onrimeana Soldigesku, din neamală Bakiă, mi la totă
„neamală loră, se fane kanoskata ki din kaasele maltoră sunirarl ale
„vetiiniloră de neste Dunire iui a deseloră midiulunl din narte Tarta-
„rilora, namigii, nirisindă geara lor8 mi ne Mirnea-Vodi, Domnală lorS,
„aă fugită în niniitital8 nostra, mi viindS la jadegalB nostra s’aă ragată
„ka si le dună sure likuingi lokă fura stnmutare; Noi însi daniile
„le-am risnansă ki na notă fi nriimigi nini na voră da figidaingi de
„sananere veuïniki la amezimintele mi legile nôstre ka nele-l-alte sate,
„aă venită eainnl neste doi zile înaintea Magistratului, de bani voea
„loră, ka kanetele nlekate, mi sanainda-se stininirel nôstre, aă fikată
„dani datini mi jarimintală, dindă la nuna noștri ka legatari tare,
„mi înskrisă alkitaire. Ascinine mi noi, în naterea zisalaî legimintă
„înskrisă, le-amă dată voie ka si-mî giseaski lokă snre likaingi dani
„nimerea loră; eî ka nialgimire mi-aS alesă lokală kare se numemte
„Kalmea Dealalulaî Kseniï, anrône de mangî; îar lokală este nekaltivată
„mi nlină de nidare, ne kare dani ue-lu voră karigi mi-Jă voră lakra ka
„silinga mi ostenéla loră, sinanôti algiî si-î deaafan deakolo; îarîm-
„nrejară sintă nidarî frumôse mi noene largi nentra nimano, mi finege
„nentra natrirea viteloră; kare lokă fiindă ki este domneskă, îarnaboere-
„ska, l’amă dată loră ka totă xotarală mi ka mangil lai ka si-18 stininea-
„ski în ncrnetaitate. Dar fiindă ki aă venită ka totală miser!, numai ka
„kornarile loră, mi ne.aă ragată ka si le dimă mi bani înnramată, ka
„kavintă ka si ne-I întôrki nndarî nndarl, dani ne se voră arneza mi
„mi se voră kanrinde ka msnka loră, nentra ka si fimă siguri de sta-
„torniuirea loră, le-amă ucratS înskrisele nimintalul loră de momtenire
tóté nsterile, mi s’a nregitită, nreksms cerea nevoea, nen­
trs bütae. în fine tekinds-se butelia, Romanii ks ateta e-
roisms s’as nsrtatíí, în kită as rensrtats o viktorie stmls-
nite mi as s'iisS o mulgime de Tarei. Balazets, ks rimtmi-
ga omtirei sale, a treksts ks rsmine Dsnirea, dar Mircea
goninds-ls nini la Adrianonole, ns nsgims strikimsne l-a

„ce aveaS ini stinmeaă în JJeara Msnteneaski, mi kare mai înainte se

„numea KlivslS iar akarna Klokociogslă, anioné de ana Oltslsi mi de
„tirgslă Slatina, nrekamS se arati din nsmitele înskrise, între kare amă
„vizată mi dosi skrisori forte învekite mi nstrezite, desnre neamsls ane-
„storă omeni, din kare n’amă nststă si ksnömtemä nini necejjile, nini
„data (se vede ki eras de’naintea stnmstirei Dako-Romaniloră în Me-
„sia seb îmniratslă Asreliană), ni nsmai nsijlne amă deslegată din cele
„skrise, kare n’amă sokotită de ksviinjji a le ținea; mi anală din aceste
„kanrindea srmitórele în limba latini:
nJJie-Hî dimă tóti natcrea de astoritate, mi mai ks seami îjji or-
„donună si nizemti ksvintslă ne al dată, ka si ns te aiinî ks mai
„nsnini nlekaro nentrs nimintsls natrieî tale, de kită gloriomiî Eo-
„mani strimomil tiî, din kare te tragi, kari s’as trimisă ks koloniile Ro-
„mane dintre trsnele Italiei, snre anirarea a'iestsi lokă, de kitre Hesa-
„rslă Traians, a kirsla memorie neneritóre se mstrézi mi nini a-
„stizi... Karele ks înssmf voea sa, mi ks neînvinsa nstere a îmniri-
„jjieî sale, îmmrjjindă nimintslă nentrs natria naijiei Romane, l’aă li-
„satăde momtenire snre semnă nemsritoris ală mariloră sale trofee; nre-
„ksmă în mina noștri a dată gloriosă ordină ka si ijinemă nentrs totă
„deasna în ssnsnere mi ssb jsgă ne Geiji mi ne Dani.... Iar aksma,
„fiindă ki aă slibită îmnirajjil nomtri, mi dsmmanil s’aă îmslijită, de
„mi ns nsternă resista în kontra fortsnei, trebse însi ka învingitori
„nentrs natrie si msrimă, nentrs ka si ns bsksrimă dsmmanil noștri
„mi si kanetc mai msltă la inimi.“
„Iar cela-l-altă înskriss ksnrinde otanle momieinsmiti Klivslălm-
„gi rislă Oltă, mi tirgslă Slatina; ne lingi aceste, lasdi ne ostami,
„kare în doi mari nenorociri ale ijerei, ks vitejia loră aă anirată de-
„vasta totali a nimintslsî natrieî loră.“
Ama dan, fiindă ki amă Isată din miinile nsminiloră înskrisele ce
le aveaă, amă gisită ks kale a-I însemna ks deskrierea nortslsî loră, ka­
re este deosebită de als celor-l-alijl omeni, fiindă ki în lokă de kicîsli
nórti kivere de nele negri, iar xaina de deassnra este tóti de lini ne­
gri mi mai Isngi de gensnkl, ka miniuele arsnkate îndirită, kare a-
jsngă nini la kilkîe; nidragii loră nini la gensnki largi, mi în josă
stnmiji, dani grosimea ni’iioareloră; onincile din niclórele loră învili-
tscitc nini la gensnkis; bnele loră jjesste de lini, mi înfimsnndă
mai fekstií; mi astfelis a ramasS Valaxia eartrai neattrnati,
mi libert ntnt la LaiotS-Vodt, kars.s de 67 aní, ín karé
tirană,, ka tóté kt Otomanii n’aă înnetată de a turbsra Ițea-
ra, nertndă totădeasna nwnitslă tribats, dar Domnii se Isn-
taă vitezemte, ftrt a se sansne la asemine Hererí.

de maî înalte ori mijlokală loră; iar în zile de serbitorî îmi îmnodobeskS
kanetele ks nene Isngi alese.
S’a gisitg ka kale ne lingi altele st adiogtmă mi noi ai’ie kite
mtimS desnre neamală Romanilor», karé aS [iksită în aaeste bane trei
țerî, adikt ArdealslS nostr», Moldova mi Valaxia.
Marele Tralan», Mesarală Romei, dani învingerea mi sltnmarea to­
tált a Danilor», a adss» fórte mslte kolonil din Italia în auestetrei țeri,
ka kare viindă singur», le-a lisată în deosebite loksri, mi de aine da-
ktnds se, a lisată mi mslte inskrinmsnl ne netre mi ne sttnai, din ka­
re »ele mal mslte s’aă nistrată ai'ie în ArdealS mslts timus; iar în Va­
laxia a fikstă ne Dsntre »nă minanată nodă de neatrt, kare mi kîară
la Roma f» admirată; anol îmntrțindă la koloniile Romane momtenirea
Danilor» drentă în trei ntrjji, a amezată mi ska»nslă sttntnireî lor» în
anelami lokă »nde mal nainte era skaanslă îmnirațilors Daniei, ai'iea-
nróne de rislă Maternă; kare lokă, fiindă kt ntmtntslă era maî nrodak-
tiva, din vekime ksrtnită mi nonalată, sta mi gsverna din nartea Ro­
mei o aname astoritate, kare ktrmsea mi nele-l-alte dot ntrjji a țeri-
. loră de josă Moldova mi Valaxia. Astfeli» dart se sttntneaă iele trei
nrovinții de kttre Romani; mi s’aă zidită în ele mi aetiți din temelii
în lokari de asilă nentra timnari de nevoe, din kare se aniraă k» siga-
ranțt. Dar dsnt ne s’aă înteineetă koloniile Romane, mi anite ks aa-
toktonii Dani mi Geți, ajsnsert la msltt natere, ană tsrbarttori» din
nirțile Moldovei, a în'ienstă a ajjina ne nonoră, mi a îndemna sniritele
simnle la reskólt, k» k»vinte kt ară natea sing»ri st-mi ntzeaskt nt-
mtntală, mi îndemna kt st-mi rtdiue domnie neattrnatt nii aatonomi.
Dani kare mi s’aă ftkstă t»rb»rare între dmmii; dar a linimtit’o stt-
ntnirea de aiae ka naterea omtiloră, mi k» ajstorîslă trimisă de ktr-
maitorială Valaxiei. Dani treaere de timnă înst, lartmi s’aă ndikată
mai înalte mi mai dese neînțelegeri mi rtskóle, na namai în Moldova,
dar mi în nartea Oltslai kare se întide mm la rislă Tissa. Ilentra
aritatele neortndaele mi tarbanri, ktrmsitoril ne mai natinda-sc onane
dammaniloră loră de nrin nrejisră, a» strtmstată ne Romtnii likaitori
desnre ktmnii de nea narte de Danire în Mesia; no armt s’a nsstiitS
mi nartea de mante a Moldovei, mi viindă likaitorii aiue in Ardeal», s’aă
amezată ne lingi rială M»remă. Din a'ieasta laindă inimi Goții, aă
kilkată țerile anoste mi aă fikstă mari striki'iîaoi. Na msltă dani a-
aeea, skalinda-se Ungarii (sa» Unii; mi kobonnda-se de la rială llugre
 Rimiindă danii aceasta Mircea Vodi în nane niî în
linirute, a zidită mi M'bni.stii'ea Kozia în jsderjslă VMceî,
I^ngt rială Oiță, mi stnimatanda-mi tronală de la Kartea de
Argemă, vara netrecea la TT.rgovimte, ars earna laBakare-
uitî, fsksndă în amsndos lokarile nalatarl mi biserici. Ace-
sta s’a bstată mi ks lega Vodi din Moldova, mi învingsn-

din Scitia mare, aă gonită ne Goni din nirnile risiritene snre. ninjile
anssene ale acestor» ijeri, kirora ritmice Ie s’aă kaasată de a dosa dri
strikiclane mi devastare. Ile armi, înmalijmds-se Balgarii likuitori ne
lungi rislă Boiga din Scitia, aă venită asanra Uniloră, devastsndă mi a-
■restia ivirile, mal alesă geara Msntcneaski, aî kireia Iiksitori se tiise-
seii în msnijii Karnaijl, de snde î-aă numită Munteni, fiindă ks în Mol­
dova atar.ce s’a fikstă nastiirc totali, trekindă în Ardeală mi anei ’ie
mai remaseseri de la nea întii stiunatare. Asemine mi Muntenii din
kaasa nivilirei Bulgarilor», aă trekstă ai'ie la fraiiii loră Romani din Ăr-
deală, mi na îri’ietaă de a aiura libertate?. loră mi nimint»l» loră de
momtenire; mi uneori se stinnneaă de kitre Unguri, alteori nrofltindă
de okasisne, skataraă jsgslă ssn»nereî, nentr» kare totădeauna între
Unguri mi Rominî era dsmminie, nins kmdă Bulgarii mi Sirbiî auie-
zanî în Mesiî, aă nriimită kredinija kremtineaski; atsn’ie îniiikinds-se
între ei, aă kinitată din neamslă Sirbiloră mi domnă ne Bassarabă *,
karele reskamninndă de adosa drs ks m»lii virsare de singe natria
sa, atită elă kită mi armitoriî lui aă »mnlstă earami nimintslă acesta
de Romani mi Munteni, unde likseskă nini astizi; dar adcvirajjii veki
Munteni ssntă liksitoril de astizi de dinkolo de Olt» din Valaxia miki;
nosteritatea anoi îmm»ljjind»-se, s’aă întinsă mi în totă niinintală Ar-
dealslsi, fin nici o deosebire saă cscenjiisnc din frajiii loră Ardeleni.
De aceea mi ne Msntenii veniri aknmă la skasnslă nostrs, î-amă nrii­
mită ka aatoktoni, mi le-amă dată de momtenire nernetsi, lokulă aritată
în înskrisslă nostrs, dsrri ksvintslă de ssnsnere kare ei ne-aă dată noi,
de bsm voea loră.
Dar daka neîncetatele amestekitsri lokale, mi malta îmbilmsgare a
»nora, a fikstă ne cei mai msinl din Romanii de aici iobagi, saă sklavi,
nreksmă în Valaxia ne Rsmini, mi în Moldova ne Vecini, adiki vecinii
boerilor, Domnia nâstii însi ns le di aceste n»me, ci îi îndatoremte
nsmai si srmcze dsni konrinderca înskrisalsi legnmintă nentr» aceste.

* Fiindă ki nenmslă BassarabeintilorS, înnrcsni, k® koloniilo Daki-Romanc slrimatato do

AvrclianS în Mesia de susE, nsmiU maî oe urmi» Serbia, Hkeca ne loksîS kare astăzi
se kîami Bassarabijia, sa5 IlassarovigS, Unirii moderni iui algii s’aă IsatK a ziue ki»
Basarabii se tragă din Sorbi. Dar numirea loru arati mat nrobahilS, ki ei se trr.gcaă
din Bassarabia, ki do akolo aE venită în Dania, mi anoi e’aQ strimutaU ku Hci-l-aljui în
Mesia.
ds-lă a laată cetatea Kilia. Dar danii o domnie glorioși de
18 ani, a trekată la alta viagi.
Kroninile Bizantidei zikă kt Domnslă anesta ar fi fostă
înoreant ks Ssltană Narată II mi asanra Konstantinonolei,
dar gremeskă ka namele; km! Msrată a înntragită ka 21
ani dani mortea lai Mirnea, kare s’a întamnlată în zilele
Saltanalaî Saleiman« II. Iar anela ne a fostă aliată ka Sal-
tană Marată II, a fostă VIad-Vodă genemă. (De la Domnală
anesta essista xrisâve ka vekea data 6896, 6898, 6902
mi 6907.)

Domnulu XII.
Vladü I Tiepesiu Bassarabü '.

D. Chr. A’iesta era fila lai Mirnea-Vodu, karele nentra

1400. o insalte ne aS fikats boeriî din Tirgovimte anala
din fragii sei, mi-a rasbsnată ka kinals anosta.
In zioa de Ilamtî, ne ktndă nei biitrani se dedaă la
veselia m’Lnk'Lrcî, iar tinerii mi tinerele Ia danga, de odata
înkonjsrsndă ks omtirile ne togi boeriî, i-a nrinsă ka gră­
mada ; mi ne «iei bitrani i-a nașă în geni innrejaralä orama-
lai, dans kare l’aă namită Ileneml, adeks îngenutoris; iar
ne neî tineri, înnreanii ka femeile mi ka fetele loră, nre-
ksmă se aflaă îmnodobigi de zioa laminata, I-a trimisă ne
togi la Iloenari, în jadegală lalomigei, mi i-a nașă ss man-
Skrisss’a kartea ii’ieasta nrin mtirea domniei Ia Magistratul» din Sesem»
Ia anal» de la Krists 1396 în luna Noembrie.
„Marks I, ministrs. „Ioană Barons.
„Georgie AleksievS. „Toma SebeniS.
„Martins, insnektor» domniei.
„Uli es translators]» a’iestsi înskrisS Nikolae Dimitrievisi din tsr-
gsls Sidigins *, adeveresks.
„lerodiakonsl» Nasmă Klokoßoneans din Banats, adeverez» kt este în-
„tokmai konie dann originalst», kare l’am» nreskris» înssmi ks msna mea.“
* Oaro st nu fio SigcdinB? (Tradnkstortslă.)
1 Namele nronria al anestala a fost» Mlxail; nentrif ue i s’a zisu Vlad ns
se mtie.
ueaskt la netatea kare o zidea atarne; uii astfelia ka ne
kriminali i-a mamită ntnt ktndă aă natrezită xainele ne
dtnmii, de aă rtmasă goli namai ka kornarile, mi namai da-
nt aueea i-a ertată.
Ile timnală ktndă se saise a'iestă Domnă ne tronă,
Timarlenă Hlaxală Ilersiei a nrinsă robă ne Ilderim Bala-
zetă, karele în anală ală treilea (anii zika kt dant 8 lani)
ală robiei lai a mi mărită. Ilderimă, Itstndă mese fii, anală
din ei, namită Masa, a trekată Marea Neagra ne la Sinone
mi a venită în IJeara Rointneaskt. Aine Vladă Vodt l’a
nrimită ka toba onorea mi l’a Itsată în tott libertatea ka
st netrekt nrin IJeara. Masa, nainda-se în înjjelegere ka sa-
traniî mi ka mai marii îmntrtijiei de neste Dantre, a în-
nenată st adane omtiri, mi ka ajatorială lai Vladă Vodt
trektndi; Istrală, a mersă asanra Adrianonolei, mi aaigtndă
ne Mssarmană fratele seă, mi-a laată tronală ntrinyeskă,
A'iestă Domnă a zidită Mtntstirea Snagovă în jadeijală
Ilfovalai, nrekamă se vede din xrisovală Mtntstireî. A'iestă
ne armt a itkată narte în esnedinianea lai Saltană Maradă
II fiislă lai Moemetă I asanra Konstantinonolei, în kontra
lai Ioană Ilaleologa, ande btttnda-se înnreant ka Ternii
în kontra Romaniloră, se anise în ală 23-lea ană ală dom­
niei lai. (De la anestă domnă stntă xrisove: la Snagovă
ka data 6920; la Kotmana ka data 6926; mi la Kozia altală
ka data 6927.)

Domnulu XIII și XIV.

DragulH 7, fiiulu lui Mircea Bassarabu și
Vladu III, fiiulu lui Vlădu Țepeșl.
Ajangtndă în IJeart mtirea desnre mortea lai Vladă
LJenemă, boerii aă alesă Domnă ne fiială lai Mirueai D Chr
namită Dragală *. Ile atan'ie ană fila bastardă alai j^bî-
lai Mirnea, namită mi elă Dragală, (kt'ii MirnealzanliDa-

1 Istoriui! noștri ne anestă Domnă îlă nsmeskă Draks, saă Drakala.

 trăind» kam desfrânată avea mai mslgi fii) aflindase langs
kartea lai Ioană Ilaleologa în servigală ostaineskă, se adana
în tote zilele ka neî mai tineri mi mai bani reșbelini; a-
flindase totă odati ini kngi-va boeri fagari în Konstantino-
nole, mi aszindă de mortea lai Vladă IJenemi, aă laată ks
dînmii ne namitală Draga, mi trekandă la setatea Albi, sas
Akermanală de astazi, aă însenată a adana în tote zilele os-
tami vrednici, în kntă aă fbkstă o tabira mare mi tare; fi-
indă kb neamală Romimiloră a fost totădeaana nestatorniks
mi gata a se îndanleka snre reskolt în kontra Domnilors
loră. Intre aneste mi ană fila ală lai Vladă-Vodî IJenemi,
namită Dană, karele se afla în tabnra lai Amarată, dani s-
siderea tatalai sea în resbelală ka Romanii, a fugită de la
Tarii mi a intrată în Konsfantinonole; akolo s’a înfegimată
la îmnsratslă, mi fiindS bine nrimită, a laată narte ks Ro­
manii în kontra Tăriilor«, aratandă minani de eroismă. A-
marată, ridikindă assedială înkare de trei lani ginea Kon-
stantinonole, nsmitală Dană s’a regata de îmnsiatală ka ss’i
dea voe a se întorie în natria sa. Imuaratală, nartsndsse
katri» elă ka nea mai mare generositate, l’a trimisă' ka o ko-
rabie mare ne Marea Neagra la setatea Albi. Akolo kamă
l’aă vizată boerii kari fikasera omtire sab stindardslă fiis-
lai bastardă ală lai Miruea, îndati l’aă nrokiemată Domns,
mi ne Draga l’aă misă. Astfelia, ne kindă Dragală, fiislă
legitimă ală lai Mirnea domnea ne o narte a IJerei Msnte-
nemti, ne alta narte domnea înnreani ka boerii fagari Dană
fiîală lai Vladă IJenemi, (de la kare s’a gisită mi ană xri-
sovă din anală 1427 în satală Biimora de la Bovina în ja-
denslă Argemalai). Dană a trimisă solă la Amarată nerandă
si-lă anere mi si-lă ajate, Iskrs se Amarată a nrimită fi-
indă ki era omă bană mi blindă. Dar Drags-Vodi, fikindă
rasboia lai Dană mi învingindală i-a tietă kanală. De asea-
sta aazindă Amarată mi miniindase, a trimisă ka omtire ne
ană altă frate al amsalai Dană (nre kare lă avea ka sine)
în Valaxia. Dar Draga-Vodi dindai rasboia mi aiestaia, a
sfirimată ini ointirea mi ne elă l’a tsetă, rnmi.nEndă singur»
Domn» al» IJerei RomT>nemti, la ansi» 1427. 1
In ansi» urmitoria, nre ki.ndă Amarată era si treakt
în Asia asunra domnitoriulsi Karamaniei, Drags-Vo-i istoria
ds, Isundă kigi-va notabili de ai sei, a trekstă la| Turcieb
Adrianonole, mi înknrBnds-se Isi Amarată, i s’a dată sa-
nasă, îndrentaijinds-se nentra nele 'ie ftkase, mi nromigin-
da-I kt de ară voi st treaki în Sngaria, elă îi va fi ki-
Itasn mi înainte mergători» nums în Germania mi în Basia.
Amarată, bakannda-se de asemine nromiteri, l’a nașă la
masa ka elă, anoi amnlanda-Iă de darari ne elă mi ne ai
sei, kari eraă ueste trei sate, a fekstă nane ka elă, mi a
trekată în Asia.
Ile timnală anesta a mărită mi fiială lai Lazară Ște­
fană ' Samoderjeyslă Serbiei, karele neavundă mo-f d. ctr.
mtenitoria, a Itsată în loka-i ne desnotală Ilirikalan cronoiog.
. i rt i i I Serbiei
mi ala Serbiei ongaremti, George Brankovmi, kare-lunguresc!,
le—T era nenotă, dinMaria sora-sa mi Brankoviii Valka. Dar
întorkmda-se Amarată din esnedinianea sie faksse asanra
lai Karamană la Adrianonole, mi aszindă de mortea Desno-
talsi Serbiei ne a kurai sora o avea de soijie, a trimisă soli
la Desnotală George nersnda-i Serbia întreaga, ka momte-
nire a femeei sale. Brankovini atanne, vazandă ka nlanală
lai Amarată era ka sa kanrinza mi Serbia mi Bulgaria, a
nriimită ne soli ka onore, mi le-a nronssă sa dea îmnara-
talsi ne fiika-sa de soijie, ka o narte din Serbia dej
, . { Cantemir.
zestre, mi ka mare katanime de aara mi de arginta.[
Amarată a nrimită nronanerea mi a fakată nane ka kondi-
ijiani jurate; mi snre-mai malta înkredinjjare, Desnotală
George î-a dată ne doi fii ai sei ka ostateni (zalogă), ne Ște­
fană mi ne Lazară, ne kari îi fakase ka Irina, sora îmna-

1 în totă ksrsulă domniei a'iestsia mulgi fii bastarzi ai lai Miriea s’aă
skulată în deosebite lokuri din IJeara Munteneasks, ini aă luată titlulă
de Domni, nrekumă Vladislaă, de la kare este mi ană xrisovă din anală
6940, la Msnastirea Kozia; mi altulă Aleksandrs, ka xrisovă din G943,
mi Radu ku doa xrisâve, anulă din 6952, mi altulă din 6953, mi aijjiî.
Dar ne togi i-a nerdută adevirntulă flis ală lai Mintea Dragulă.
ratalai Ilaleologa; dar mi George a k^nitat» drentala sii fakt
netatea Smedrova lingi Dantre.
Istori’a Amarată anoi, nregitinds-se a merge assnra Un­
Bizantina gariei, a trekata Dsntrea ne la Nikonole, ande l’a
nriimită Drags-Vodi ka ointirile sale; dani aaeasta as tre-
kată Tariii kondsini de Romani în Transilvania, ne kare aă
gisit’o demerti, kini Ungarii a» strsmatată togi IskBitorii
ne la netini. Deal mergând» assnra Sibiialai, aetigenii, fa-
rs a deskide norgile, I-aă întimninată ka ne dammani, mi aS
anisă malgi din ei. Amarat» atanne, vizind» ne de o nar-
te ki omtirea sa na era destslă de nsmerosi, mi ne de alta
nefiinda tokmai sigară de kredinga lai Drags-Vodi, s’a în­
tors» mi a trekata neste Dsnire.
In ansi» Brmstori», inkindă esnedigiane assnra
} Serbiei, mi domin^nda-o, s a intorss țarinii la A-
drianonole, ka si erneze akolo, adskind» ka sine mi ne
istoria l»nă fiiS al» Desnotalal Serbiei Grigorie, ne kare l’a
Bizantma.jg^^g ja icg4er;rea Smedroveî. Akolo viind» Draga-
Vods ka si-ls salateze, Amarată, kirsia favorita!» sea Fa-
dalaxa îi snasese ki avea de kageta a-lă trida kinda îlă
konds'iea în Transivania, l’a trimis» la Kalisnole; akolo gi-
inda-la mai malte zile în târnă, i-a nerstă si-i dea ostateni
ne fiii sei. Draga-Vodi atsnne mî-a data koniii, kari eraă
înki nematari, mi Amarată l-a trimisă la o setate din Asia,
namiti Nimfeă, iar lai i-a data libertate a se întorse în gea-
ri, l»inds de la ela mi jarsminte de a fi kredinsios».
La anală dani aseasta s’a dasă mi îmniratala Ioană
Ilaleologa în Italia, nentra snirea biserisiloră.
Desnotala Serbiei George Brankovisî, vizindă ku mî-a
istoria Inerdat» domnia, ramnindă nsmai ka nagine netegi,
serbiei. j,Ie je 8^n1inea țn a venită la Regina Ungariei
ka lakrumi, mi a nerstă ajatorîs. An6sta, îndanlekrnida-se
de rsgmningile Isi George, a ordonată faimosalsi Uniadă,
Domnală Transilvaniei mi generalissimala Ungariei ka st-i
dea ajistorslă nantinniosă. Uniadă, adaninda ka 25 mii kt-
kregi mi sigetutori, ka keltaelele lai George, karele era
forte bogată, mi triigindă în aliangn mi ne Draga-Vodi, aa
trekstă neste Dsnire; ne akolo înaitinds-se renede arzând«
mi nridindă nini anróne de Sofia, s’a» onrit» între nid»-
rile kare sint» între Fiiinonole mi Sofia. Akolo i-aă întim-
ninată AmsratS ks omtirile no i-a» venit» de la n si rit» în-
nre»ni k» Skender-Bcî, Domnală Enirslaî mi al» Albaniei *.
D»ni mai înalte xirjjsiri mi'iî, în fine s’a fikst» bitibe
generali »nde, aj»tan,î de deșertarea 1»! Skenderă-Bei, Un­
garii aă renartată o viktorie stnla'iiti, robind» mi mai roalgi
Hami generali tarnemti. Atsmie Amarat», strimtorat» ane-
re nane, a întors» lai Brankoviii tóté loksrile lai în-Í istoria
nreani ka Smedrova, nrekam» mi koniii lai, din ka-| Sertiei-
ri ne Grigore mi ne Ștefan» îi orbise, mi ne fiii 1»! Draga-
Vodi; nentra kare a trimisa soli în Sngaria, mi s’a înke-
eat» nanea la anal» 1440 ka tokmele ka nini Tarnii si mai
treaki Danirea în kontra Sngsrilor», nini Sngarii în kon­
tra T»rnilor». Dar generalissimal» îiniada n’a fikata jsn-
mint», zikindă ki el» na domnemte, ni se domnemte.
Kitre anală 1443, Ladislaă regele Sngariei mii istoria
ală Ilolomei vizindă nrogresele Otomanilor», mi în-( Blzantina-
demninda-se de kitre liana snre a nane stăvili nckredin-
niomilor», a adanat» ka sirg»iniji omtire ka si se. daki a-
ssnra lai Amarată mi si restatornbieaski ine George Bra-
govi'iî în drentarile l»i assnra Serbiei. Sniade, Domnală
1 A'iestS mare barbată s’a nisăstă în oramală Kruîa, kanitala de aturine
a Albaniei; anoî a fostă kreskată în k artea lai Amarată, fiindă ki tatală
seă Ioană Kastriotală, llă dedase ostatekă, dans tokmeaia ne avasese k»
Amarată. Ilrin talentele ini eroismală seă, ajanse a fl iubită de Amarată
mi înaintită Ia rangă de generalissimă; laindă nartea la mai înalte e-
snedinTsní, Tamil, dans genială kare-lă avea, îlă namirt Skenderă-Bel,
adikt Marele Aleksandra. Dar în resbelală ka Bngarii elă profita de
timnă ka sí deserteze, mi sí se tragi în Albania ka omtirea kita î-a
ramasă kredinniósi, alangindă de akolo ne torjî Tamil mi deklaranda-
se singară steninitoră. Dani aurasta Amarată, nerkindă felîari de ki-
narî ka st-Iă înnane, n’a natată; în fine a nlekată ka 200 mii omtire
asanra laî, Iar George namaî ka 18 mii ómen! a jjinată ontă-zeuf mi
doai de lanté, ini a fostă nararea învingstorîa atată asanra lai Amarată
kită mi asanra lai Meemetă, momtenitorîală seă. Namaî dans mórtea
lai Georgic, Baîazetă III a natată ka'ieri Albania, mi a o inkornara k»
imnerială Otomană.
Transilvaniei, a snită ini el« nsterile sale, nreksmă nii Ds-
nele Bsrgsndiei, Venenienii mi Genovezii, îndemnindă mi ne
SkenderăBei la aliangi. Astfelis omtirea kremtiniloră se
komnsnea de 40 mii omeni armagi, afan de a lei Sken-
deră-Bei kare nromisese a veni ks 30 mii, mi karele însi
fs înnedikată de Desnotslă Brankovim, nelisinds-lă a trena
nrin loksrile Isi.
Sniade, namila de kitrerege generalissimă neste tote
Cantemir larmata, nremniti trecerea sa neste Dsmre, mi ks
Homatu. jrenejane ajBnse‘ la kimnia Varneî, ande de o date
întimnim omtirea lai Amarată, kare se komnanea de 150
mii de ostami. Dosi fikinds-se bitilia, la în'ienstă în­
vingerea mrea a fi a kremtiniloră, dar anoî, din kassa a doi
generali mari kremtinî, neesnerimentagi în arta strategiki,
întimnlinds-se o neoiindseali, ea s’a întorsă în nartea Oto-
maniloră. Kremtinii se vizări de o dati înksnjsragi de
mslgimea Tariilora din tote nirgile; însămi regele Ladis-
laă fs smsă din kaasa imnetositigei sale, mi abia Sniade, ka
nsgine remimige din atita omtire, a skinată ajstată de no-
nte mi a treksta Dsnirea în IJeara Romineaski. Aine Dra­
ga Vodi, eminda-i înainte, l’anrinsă mi l’a arankata în înki-
sore, nentra ksvintslă ki 8niade-i laase ks nsgină mai na-
inte Almamal, Figiramslă mi alte lokari din Transilvania,
ne kare le aveați Domnii Romini. Dar în fine, Sniade, nro-
migindă a i le întorne, l’a liberată; îndati însi ne a in­
trată în Transilvania, mi-a adsnată omtire, a venita în IJea-
ra Romineiski mi a ajsnsă nini la Tîruioră, în jsdegslă
Ilraxovel. Akolo fikindsse mare bitilie, Sniade a învinsa
mi nrinzindă ne Drags-Vodi i-a tieată banală *.
Acesta a domnită 21 ani; elă a zidită ministirea Tri-
soralai în jsdegală Ilraxovel.

1 Anestă țjniade se nsmea lanomă mi lanks. Era de vijjs Rommă, atită

Idin mami kstS nii din tati. Tatilă scă, karele se nsmea
fiaM™nsStor' i50*“) aratindă tntr’o b-stiiie mare bravam, Sigmondă regele
Cronologia TransilvnicI î-a dursită o ’reiate nsmiti Snedora. De anca 8n-
Serbcsca.
gsriî ne filslă seă I’aă nstnită Botă-8niad-IanomK. Anostă ma­
re omă, ajsnsă la rangsls de generalissimă mi la Domnia Transilvaniei
 Domnulu XV.
Vladislaü II Bassarabü.

Ks tóté kt kronológia Transilvaniei zine kai ííniade,

dánt ne aanisa de Drags-Vodi, aamezată în tronai d. chr.
° r 1444.
ne ană órekare Dans-Vodi, mi dánt aneea s’a ín-( Pomün.
torsa în Transilvania, ínsi nini boerii na l’aă nrimită, nini
nsmitslă a domnită, ni nrin înijelegere generali aă alesă
Domnă ne Vladislaă, nenotă Isi Mirnea-Vodi; iar ne Dans
l’aă anisă la Tîrmoră în anală 1445.
Ile timnals anesta a nlekats mi Sniade asanra lai Sul­
tană Marată, dar învingindu-se mi întorkinda-se nrini chronoi.
Serbia în Ungaria, George BrankovinI l’a nrinsă mi l’a( SerbieL
înkisă. Kavintală seă fase, ki Sniade, dani nelă întiîa aja-
toră ne-i didase în kontra Tarniloră, îmi anronriase tóté lokarile
lai George luate de la Tárni. Brankovini dar îlă ijina înkisă
nini kindă i-a nlitită tóté keltaelele mi nagabile, mi anoî
l’a liberată. Do aneasti okasisne nrofiti mi Domnală Ro-
mineskă, kml atunne nașe stimnire ne lokarile kare le la-
ase Shiade dani bitaea ka -Drags-Vodi. Atestă Domnă a
zidită mi biserika Domneaski de la Merimoi. Dar skalin-
dase ne urmi Radu-Vodi, fiislă lai Drags-Vodi Bassarabă,
namită nelă frumoși, mi bitinduse ka elă în mijlokală Tîr-
morîalai, îiă unise, dani zene ani de domnie.
Kronológia ijerei gremeuite zikindă ki elă a domnită
ne la anală 1427; kml dam data ansi xrisovă ala seă, gi-
sită la sătulă Biimóra sas Lovimtea, în jadejjulă Argemulai, ka
anală vekia 6959, mi dam data inskrinnisnei de ne mor-
mintulă seă aflitorlu la Ministrea Dealalai de lingi Tirgovi-
mte limarită se dovemte ki a domnită la anală 1445, mi ki
la 1455 s’a aniss. In tirnnalx domniei anestuia s’a întim-

nsmal nrin virtanile iui eroismulS seS, do mése ori a bitutS ne SsltanS
Msradő Ia assedialS Beligradslsi; iui ks tóté aneste kindă a msritS, la
anslS 1457, AnisratB l’a nlinsB, zikzndS kt na a mai nmasă uiue si-ls
fakt a-nil esseruita karaglsIS iui talentele sale ostunemti.
nlată mi Isarea Konstantinonolei de kătrc im naratei» Ota-
maniloră Ssltanală Moametă II la anală 1453 Maia 29.

Domnulu XVI.
Radu Vodă III Bassarabu, cela Frumosu.

Ile tiînnală domniei auestsia a venită Stefană-Vodă na-

d. chr. Imită mai tărzia UelS Mare, AibIb IbI Bogdană-Vodă
1455 /gonită de IletrB Aronă Domnslă Moldovei, mi a lie-
rstă ajatoris de la Rada-Vodă. Acesta, dănds-i orntire de a-
jansă, Stefană-Vodă a intrată în Moldova, mi gonindă ne
IletrB s’a amezată în tronai« seă 'ielă năringeskă.
Atestă Rada-Vodă a zidită mi Mănăstirea Tîngans în
jsdejjBlă Ilfovalsi; iai dană o domnie de ninHi ani, a mărită.

Domnulu XVII.
Vladu Vodă II Bassarabii, pronumilă Laiotă.

Acesta a fosta frate ks Rada nelă Frsmosă, feuiorală

d. car. )lai Draga Vodă mi nenotă lai Mir
*iea nelă bătrănă.
1460. w ° v _ A .
Chronoiog.>K.Bma sa amezata ne trona, văzănds învingerile Isi
vechie a °
Terci. Ssltană Moametă II, Isarea Konstantinonolei, kăderea
totală a imnerialai Romană, frika mi groza Earonei întregi,
s’a konsaltată ka Mitronolitslă mi ks boierii, mi aă găsită
istoria Ika kale ka să înkine rjeara de ală doilea la ITorta
BlzantluajOtomană. Deal dană ne s’a întorsă Moametă din e-
snediijisnea ne făkase în Ilelononesă, Iliria, Livadia mi alte
nrovinijii, mi onrinda-se la Adrianonole a sakrifikată ne no­
tabilii nsmiteloră nrovinijii ne kari-i adasese ka sine, atsnne
chronoiog. Ia trimisă mi Laiotă Vodă kăiji-va din boierii mai de
țierei. jfrKnje kB dar81-j mi ț.ag oferită sansnerea ijerei (la
anala 1460) ks tokmeală ka ijeara să dea, sab name de tri—
bată, kăte zene mii galbeni ne ană, să fie sab nrotekjjianea
Ilorgel,' dar aceasta st na ceară mai malta nini si se ame­
stece de felis în kărmairea gerei, ci ea si fie ks totală li­
bera mi aatonomă. Făkănde-se aceste tokmele, dani cere­
rea boeriloră s’aă întărită mi ka Xatimerifă, adekă xrisovă
îmnirateskă. Atance mi Saltanală a onorată ne Domnă, tri-
migănda-I doi taleri, saă kódé de kală (dar are gradă de
trei tsíari ka mi Vizirii, fiiindă kă are astoritate nemărgini­
ta în domnia lai); i-a mai trimisă înkă mi xaină îmuărătea-
skă, karele se nsmeinte kabanigă, (vezi la Tomală III de­
snre întronarea Domniloră, Ilartea VII.) Sangeakă, adikă
stemă, sabie mi tonsză (bazdagană.)
Dar dană doi ani, la 1462, a trimisă Saltanală ordină
Domnslsî ka să meargă karandă la elă snre înkinare mi
să-I dakă înnresnă ks tribBtslă ansală mi cinci sste konii,
nre kari Șeitanii mai de înalte ori îi cerssera de la nrece-
desorii lei Vladă mi na-I kăiiătasera. Atence Domnală a ra-
snansă, kă banii este gata a-i rasnande, iar koniii ka nens-
tingă, mi kă mai ka nenutingă înkă-î este ka să meargă în­
sămi să i se înkine. Aceste nsnansari aă întarîtată forte tare
ne Saltanală, dar domininda-mi mănia centra kassa ernei ce
se anronia, a trimisă să-i ceara némái tribatală anaală, trimi-
gănds-i resnansă kă nentrs cele-l-alte se va găndi mai tarziă.
Trimimii Saltanelai ajsngindă în IJeara, aă snasă Domnelai
cele ce le se ordonase; dar Domnolă a nașă îndată de i-a
trasă ne geană, mi fără a nerde timnă s’aă skslată ka omtirea
kăta avea, a trekată Danărea mi a jefaită nirgile Dristeî, de
ande nrinzăndă mai mslgi robi de nonoră nrostă, le-a anli-
kată aceeami nedensi, deriă ce s’aă internată în geara.
Dar ană generală ală Saltanalai nsmită Xadimăi cbronoiog.
Ilama, aflănda-se desnre nărgile Dsnirei, mi voindă( Serbie,‘
a-mi arata vitejia, a treketă ka zece mii de Terci în IJeara
Martenâskă. Vladă atance i-a emită înainte, mi, dănda-i ra-
sbois, a acisă o malgime de Tarei, mi ne kăgi aă nrinsă
vii înnresnă ka komandatală loră, ne togi i-a acisă nrin
geană.
Kamă a aszită de aceasta Saltanală, a adsnată neste
o sata cinci zeci de mii de omtire, mi ernindă din Adriano-
nole, a ajansă la Denire ande a fikstă tabin, amten-
tendă si-i vii tote tranele. Iar Domnelă a strimstată t6ti
mslgimea likeitoriloră kitre msngii Karnagi nrin mdari
mi lokBrl grele de nsbitstă, lismdă kimniile ks totală
nBstii de omeni mi vite.
între aceste, trekindă mi Saltanală Dsmrea, a fikstă
kale de mente zile fin si întilneaski nini omă, nini vite,
firi si giseaski nini de minkată, nini de biată; dar ajsn-
gindă la o kimnie mi vizmdă mii de yeni nline ks trenări
de morgi, în mijlokrlă kirora sta ne o geam mai nalte Xa-
dim-IIama îmbnkată ks roma, s’a amuletă de întristare la
vederea anei snene atită de tragine mi neamtentate, mi a
rimase în altare. Vladă, folosinds-se de o nonte întanekosi,
a emită în linimte din nidari ka omtirea sa, mi kizmdă ne
arina dreanti a omtirei Otomane, a fikstă ană mi'ielă înfri-
komată, km! dani înkierare, kiara Ternii se anideaS ei în­
tre! eî, neksnoskindă ne dsmmanii loră. Dam ne s’a fi-
ketă zioi, Rommii s’aă retrasa larinii la stinile loră, iar
Seltanelă Moametă, ksnrinzinde-se de snaimi, s’a internata
ks rsmine neste Dsnire, mi s’aă desă drentă la Adrianonole.
Dani aneasta, Domnslă înnresni ka nonorala, kobo-
nnds-se eanmi la lokarile sale, geara a venită în starea, sa
de mai nainte, bakBrinde-se de nane mi neatirnare. Vladă a
mărită în ală 8-lea ană ală domniei sale.
De la DomnBlă anesta se afli dosi xrisove: anală la
Ministirea Kozia ka data veke din anslă 6974, mi altală din
anală 6975.

Domnulu XVIII.
Vladă Vodă II Țiepelușiu Bassarabu.

Anesta a fosta fila lai Dană Vodi IV mi stnnenotă lei

D. Chr. Vladă Vodi IJenemă. Dani ne s’a alesă Domnă, elă
1468.
Chronolog. s’a dasă în nersbni la Saltanslă Moametă, karele se
Serbiei. întorsese la Adrianonole învingitoria din esnedigis-
nea ne fiksse assnra Enegiloră în Earine, mi înkinindB-se
î-a oferită sansnerea IJerei ini alianjja sa, în anală 1470.
Ssltanală, bakannds-se forte de aieasta, a diraită mi alte
nrivelegiari yerei nrin ală doilea Xatixamaib'mă îmninteska.
Dar Ștefană, Domnslă Moldovei, aazindă de legitara lai Vladă
ka Saltanslă mi, nrenaindă ka nu kamva si vie assnra lai,
s’a sikotită a lua misarî de sigaranni; dem skalinda-se ka
destsli natere de ostauiî, a intrată în H,eara Manteneski,
nridindă mi jetaindă o mare narte de lokă. Vladă Vodi,
adaninda-mi mi elă omtirile, î-a emită înainte mi întalnin-
ds-lă în jsdeijală Slam-Rîmnikă, ne valea rialsi de asemine
năruire, s’a fikstă o bătălie învermanata mi ka malta văr­
sare de singe. Dani a'ieasta, fikinda-se înki maî înalte
bitalii între anemti Domni, în fine Ștefană a învinsă mi iirin-
zindă no IJenelami Vodi i-a taeată kanală, dani o domnie
de mente ani. Atamie Ștefană, naindă staninire mi ne ka-
nitala Bskaremtiloră, a amezată Domnă ne ană Vladă namită
Kilagirslă, mi s’a întorsă la Moldova. Dar Rada, fiială lai
JJenelami, karele danii sfinmarea tatalai seă aflase azilă
neste Dsnire la Tarii, kinitandă ajatoria de la Saltanală,
a intrată în n.eari, ande ajatanda-se mi ka kite-va omtirî
nimîntemti, s’a bitată mi a învinsă ne Rada, goninda-lă a-
fari din geari dani o forte skarta domnie.
Atestă Vladă Vodi genelsmi a înienată a zidi Mini-
stirea Glavamokslă în jadcjjb'lă Vlamka, kare însi s’a termi­
nata sab fiială seă Rada Vodi, în anală 1496.

Domnulu XIX.
Radu Vodă IV, numită celă mare.

A'iesta, kamă s’a ssită ne tronală mrintjeskă, a voită

si rr.sbsne mortea tatalai seă. Deiî adanindă o-i d. chr.
mtire Irita a natată, kinitindă mi ajatoria de la( 1475‘
Tarii, a avată neînietată resbelă ka Ștefană Domnslă Mol­
dovei, mi abia dani malta virsare de si.nge mi dasne nen-
tra ambe nirgile (iirekamă mai nre largă se va snane la
3
 biografia Isi Ștefană Domnslă Moldovei) s’aă îmntkats, ls-
tndă Ștefană Vodt mi de soijie ne fata Rads Maria, ne ta­
re o nrinsese róbt mai nainte.
înttmnltndsse a msri Ssltansls Moametă II, iui ftktn-
ds-se îmntrată Ssltană Baîazetă II, Rads Vodt s’a dssă
în nersónt la Konstantinonole, ka st se înkine Ssltanslsi,
mi st înoeaskt Xatixsmaîsmsrile nentrs nriveligisrile tjereî.
Dar între aneste Ilatriarxslă Nifonă, afitndsse in ínkisórca de
la Adrianonole dsnt srgia îmntrtteaskt, mi istoria auestsia
refertnds-sc mslts ks domnia Isi Rads Vodt, nreksms mi
ks aneea a srmamslsi seă Negrs-Vodt, ams gtsită ks kale
st o deskriă aive.
Anestă Nifonă era nativă din Ilelononesă, din ntrinyi
avsijî, ksviomi mi din familie strtlsnitt. Dorind» a îmbrt-
jjima viarja monakalt, mi-a lisată ntrinijii mi, dsktndsse la
msntele Atos, în ksrtndă s'a ftkstă mi nreotă în mtntsti-
rea Hantokratoră. înttmnltndsse st mórt eniskonslă din
Tessalonikă Itksitorii de akolo, ksnosktndă virtsnile mi în-
ijelennlsnea Isi Nifonă, s’aă dssă la elă mi ks mari rsgt-
miniil l’aă îndsnlekată st nrimeaskt eniskonatslă loră. Anoi
dsnt mórtea Ilatriarxsisí Simeonă, ftktndsse konnilís de
Arxierei rtstriteni mi ansseni nentrs kassri eklisiatme în
Konstantinonole, nrin votă snanimă mi iirin Xatimerifs im-
nerială, Nifonă se ftks ală zenelea Hatriarxă dsnt Isarea
Konstantinonole!. Nifonă, karele ftrt de voe nrimise ase-
mine demnitate, nredika ks neobosire lamina adevtrslsi ka
snslă ne era din nei mai învtyarjă ómení de ue timnsrile
anele. Dar fiindă kt onrea ne nimte klerini de la fantele
mi nsrttrile nele neksviinmóse mi rele, anemtia isbstin nes-
te ksrtndă a-ls destitsa ftrt ksvtntă nrin firmană îmntrt-
tcskă. Nifonă, ftrt nini o ntrere de rtă, retrtgtndsse într’o
insslt din Marea Neagrt în fayt ks Sozonole, îmi uetrenea
viajja în linimte. Ns ttrziă înst, rekemats de kttre kon-
niliă, a venită eartmi ks ordină imnerială la tronslă natri-
arkală, mi în fiekarc zi se ftnea mai folositoris tarmei sale
nrin învtijttsrile Isi ncle înyclente mi ksvioase.
într’o zi, dsnt ne a ftkstă letargia la o biserikt de-
narte de üatriarnie, íntorkinds-se akasi kilare, s’a ítilnit
fin de veste nii fm a avea timnă sí deskalene ka Sslta-
dbIk, karele avind« natimi asanra Isi din alte kaase de mai
nainte, gisi nreteksta kis na mi-a nizita datoria, mi detronin-
ds-lS ka firman«, l’a osindita a sta ínkisa la Adrianonole
ne tóti viaga.
Faima virtsgiloră mi ínvigitsréi a'iestai birbata n-
smndindsse nini mi în ü,eara Manteneaski, kinda a tre-
kstS Rads Vodi la Konstantinonole, nrekama s’a zisa, a
isbatit«, nrin darsri kitre nizitori a se íntilni ka Ilatriar-
xslă ínnreani ka boerii ne avea ka ela. Rads ínkinmda-se
ks amilinni mi sirstinda’! mina, I-azisa: „üreasfinte, lli-
rinte! de mait« doreama sí mi ínvrednineska a kinita bi-
nekavimarea vóstn. MalgimeskB lai Damrezea ki mi-a
ímnlinita doringa dani ksma 1’amă fost« rsgata; dar malta
îmi nare nă de natimile ne te ímnresón.“ Oatriarxală, malga-
minda’i, i-a snasa mslte kavinte mintaitóre mi folositóre. Atsn-
ne Domnala i-a nronass ki de voemte a veni ín IJeara Romi-
neaskt ka sí orindaiaski kan ónele mi legile kredingei la Ro-
mini, elSva nerka si kanete liberarea sa de la ímmratala, nro-
miginds’i tóté onorile mi índeminirile nentrs linimtea viegei.
Ind«nlekind8-se üatriarxals ksvintelor« Domnalai, mi
Rada, isbatinds a kinita gragiarea sa, l’a adass ka sine ín
IJeara Romineaski. Atanne nriininds-la togi, ka ne anosto-
Islă lai Krista, ka resnektS mi ka baksrie, Domnala i-azisa:
„üreasfinte llirinte! de astizi înainte te avema invigitoria
mi História ka sí íngrijemti nentra mintsirea nóstri safle-
teaski; îgi dimii naterc mi aatoritate assnra tota klersla
Domniei nóstre, mi ne vomS sanane la tóté nndaelele vó-
stre sniritaale Iar üatriarxsla i-a resnansă: „Di’mi mai
inti! Miria Ta kavinta înaintea Isi Dsmnezea ki vei nizi ka
neabaterc kanónele biserinei, mi ki de se vori; kilka kiar
Miria Ta sí fii sanasa la nedensele sniritaale, fin onane-
re, mi atanne nromita mi ea si ímnlineska nele nerste de

1 Se vedé ki Metronolia jjerei ne attmuc éra vidavi, fiindă ki desnre

MetronolitS simiki na se ziue.
kredinijt mi de biserikt; ktuî dakt Dómnak se va onane
la legile kredinijei, togi sanamii se strikt, funda kt ome­
nii mai lesne se abată la rele, ktndă voră avea esemnlală
Domnalsi.“
Domnală. nromiijtndă a se sanane la tóté aceste, a
ordonată îndatt st se falca adanare generala de klerici mi
laici. Dana ne s’aă adanată tojjî biserikamii mi boeriî, de
faija ka Domnală, a înceiistă üatriarxala sa fakt ană ks-
vtntă de morala kare a îndalomată ne toni nana la lakrtmi
ne arma, întorktndă kavintală kttri Domnală a zisă; „Fi-
iale Radele! ta kare ai naterea în mtnî, te trebae st dai es-
semnla la tojji sanamii tti: teme-te de D-zeă, resnekteazt
cele sakre, ntzemte stntele ordine, jjine legile kredinijei,
milaemte ne stracî, ntzemte ne cei terbarttori, iabemte no-
norală ttă mi jadekt ftrt konsiderare de norsónt drenta-
tea, ktci jadekata este a Isi D-zeă, dant stntală Evan-
geliă. “
Dant aceasta desftktndă adanarea, a onrită Itngt si­
ne ne arximandrinji, egameniî mi nreoijii veniiji de denarte,
nentra ka st’i înveije rtndselele biseri'ieî mi kanónele cele
drente ale kredinijei. Toiji mahjtmeaă lai D-zeă kt le-aă
trimisă asemine învtijttoria mi ntstoria, ka ne ană altă Ga-
rt-de-aară, nentra ka st’i lamineze mi st’i dakt la rntnta-
irea safletalai.
Elă ftcea litargie în tóté strbttórele mi daminecele,
mi nredika neîncetată ín kontra releloră natimí mi denrin-
deri kare eraă înrtdtcinate în nonoră. Elă a xirotonita mi
ne Eniskonii de Baztă mi Rîmnika : ne Itngt acestea a kon­
dása mi ne Domnă ka st ameze fankijianile domniei dánt
ortndaeala îmntrajjiloră Konstantinonolei, dtndă la anele mi
namiri, kare essistt mi ntnt asttzí, nrekama Snatarială, Ve-
stiarială, Logotetală, Komisală, mi altele.

1 E kariosS kt aatorlslă nu ne snsnc în 'ie litnbt a8 nststS st vorbeas-

kt Ilatriarxslă, nentra ka st fie înjjelesă de nsblikS; kt'ii este mtistS
kt ne timnalS acesta limba greceaskt nu nrea era ksnoskstt Romt-
nilorE.
(Nola Tradvkstortslul.)
 Ile timnală avela, ana boeiía desfrânată de la Moldova
venise in Iléra Manteneaska, alungata de Ștefan» Voda de
akolo din kaasa înaltelor» sale skandalari. El» îinî lisase a-
kolo soijia iui kouiii, ka tóté aueste Rada Voda voi a-I da
ne sora-sa de sogie în kontra kanóneloru biseri'ieî, ks karé­
ig uri kanana. Souia Moldoveanalai, auzind» de aucasta, a
skrisu Mitrouolitalai tanguinda-se desnre nelegîairea barbata-
seă. Mitronolitalg atun’ie îlă kiemă iui esiiainda-I marimea
nakatalaî, îlă îndemni, st. vie în nokainija uri sí. se íntórka
la soijia uea legiuita. A'iesta însă alerga la Domnu, în a
karaia lavóré iui intimitate era întărită. Ilatriarxals merse
iui elg la Domnă; îi arata skrisórea se iirimise delauea în­
tâi soijie a namitalai, lui-la konjura sí. na se onae kanóne-
lora biseriuei. Domnul«, arunkandu tóta maska nietayeî ka­
ré mai nainte îi arătase, îi zise ka farié. „Ns eiutî în drentă,
narinte, a mi te onane nană la ati.tn; ar trebai sa aibi *ie-
va mai malta resnektă nentra Domnia mea. De demalta
voeamă sa-iji snanu ka na mai uotă suferi skimbarea ran-
daeleloră uri a datineloră nóstre, karé le-ai introdusă dana
kama ni-a nlakată. Dar de astazi înainte ni'ri înva ija tarile
tale na mai voim», ni'ii randaelele tale na mai nrimima, kául
santemă ómeni de lume mi nu mai natemă suferi masurile
kare na le ininai.“
üatriarxalá, ne aiutentandu-se sa askulte asemine lim-
bagia, îi resnande ka amarauiane.- „A’ieste amtentama s;as-
kaltă, nrea înalijate Domne; a’iesta sântă nromisiunile ue
mi-ai dată kandă ai venită de doa iui de trei ori în înki-
sóre raganda-ma sa via ai'ie nentra ssfleteskală vostra fo­
los» ? arata-mi karé datine mi randaele bune le-ama nrefa-
kuta eă, dana voea mea, înrele? Vai! akarna kanoskă ka
are sa vie mare urgie D-zeeaska asunra vóstra: ma întris­
tez» nentra sufletele vóstre iar na nentra mine, kául sue-
ranija mea este în a’iela ne kare anii iabită din konilarie
mi nentra a karaia dragoste, de va trebui, varsă ka bakarie
mi kiar sângele meă. Afla, Doamne, ka naterea mea sta
în krcdinjja biseri'iei, nentrs karc Domnulă mea a varsata
nrea sântă sângele sea, ka sa o karaijc mi sa o sfinnéska
mi ka sí o nízeaskí karate mi neîntinate nini la kama­
tai« sekoliloră.“
Aneste sanaindă, a emită din nalată, s’a dasă la biseri-
kí mi a zisă sa tragí klonotele ka st> adane nonorală; a-
noî nainda vestmintele arxieremtî, maî întei a nredikată mo­
rala la togi, ne armi a afarisită ne nelegisitală Moldoveana
karele se afla akolo ínnreaní ka konkabina laí, ne karií a
ordonată sí-i dea afara din biseriki, ka kilkítorí de lege
mi anostagi kítre kredingí. Dani aneasta' nrezikindă re­
lele karé aa sí vie neste gearí, nrekamă mi stermitală nela
ría ue-o sí aibí Domnală mi Moldoveanala, s’a dezbrikată,
a denasă vestmintele ne sinta masí, ne karé a síratat’o,
mi a emită. Domnală, aftendă aneste, a dată ordină asnra
în tot» oramală, ka nimene nini si-lă nameaski, nini sî-T
dea onórea de arxiereă; nimene nim si-lă îngrijeaski, nini
sí-la nrimeaskí în kasa sa; mi nine se va afla kí i-aă dată
niîne saă altneva de nevoe, sí- se nedenséskí ka mérte, mi
averea sa sí se konfisne ín favórea domniei. Iar üatriar-
xală dindă lokă argieî, a emită din oramă mi s’a dasă în-
tr’ană sată, nerindă mi kiiiitendă asilă la o kasi nróste;
akolo snă fiia de boieria din semingia Bassarabiloră, ana-
me Neaga, îi adanea ne askansă în tóté zilele, elă singară,
minkare mi nele de nevoe ale viejjei.
Rada Vodi mai terziă, viinda-mi în kanomtingi mi în-
grozinda-se de blestemele Ilatriarxalai kare ar fi natată a-
dane vre o argie nereaski assnra sa, a trimisă mi l’a aflată
mi ka onóre l’aă adasă la sine, zikindai: „Ilirinte nrea
sfinte mi nrea îngelente! eartemí de kíte ka orna jji-amă
gremită, nentra ka si kanegi mi sfiingia ta de la mine er-
tare neutra kite ai lakrată în kontra mea. Te rogă, na-mi
voi rială, mi-gi voia da bani, vesminte, ori ne-gi va trebai;
mi te voia trimite ka onóre ande vei nofti mi noranni, mi
ori ande te vei dane îgi voia trimite nele trebaitóre. Iar
kită desnre femeea Moldoveanală, na te mai ssnira, kini
elă a nrimită karte de ertare de la Sinodală din Konstanti-
nonole: earti-o mi Ilreasingia ta akarna.“ ITatriarxal« sss-
nininda din adinkală safletalai, i-arisnansă: „Radale! Ra-
 dsle! Ns amă nevoe niul de banii ttî, ni'ii de vestmintele
tale, nim de oniirile tale. Ads-yî aminte înst ks ne kinsri
m’aî îndsnlekată ka st viă aine st în vt rjfi ne nonoră ksvtn-
tslă Isî D-zeă. Aratt-mi ne învtyttsri amă ftkstă eă în kon-
tra legei mi a kredinjjei ? Dakt amă învtyată rtg, snsne-mî
rtslă; eă de D-zeă amS fostă rindsits ka st fsgă de fort
de lege, mi asttzi st kază în nelegisire? Ts singsrs m’aî
adssă ai'ie, mi ts aksma mi gonemti. Mt dskă, dar st iutii
kt în mari ssferinye rai dsreri veimsri; mi mslte nevoi as
st kazt assnra nerei tale; mi atsnHe mt vei ktsta, mi ns
vei nstea afla snde mt gtseskă.“
A'ieste ziktndă Ilatriarxslă a nlekată. Neaga, fiisls seă
nelă ssfletesks, aszindi; de aceste, s’a dssă la elă, dar Ila-
triarxslă l-a zisă: „Fiisls mes, aflt kt mare srgie are st
kazt assnra ijerel aiesteîa, mi vei ssferi mi ts mslte înnre-
snt ks tott stminijia ta. Dar ts dakt vei srma 'iele ne
te-amă învtnată, D-zes ns nsmaî te va feri mi te va sksti
de ori *ie înttmnlare kontrarit, ni te va întlga mi la mare
treantt, mi nsmele ttă se va fane faimosă în tote îmnrejs-
rimile. Atsn’ie kastt st-ijî adsni aminte mi de mine, ntrin-
tele tts ssfletesks, mi es vois ksteza a mt rsga nentrs ti­
ne kttrt Domnslă.“ Aieste snsinds-î l’a bineksvtntats mi
l’a Itsată în nltnsete nemtngtete. Dsnt aneasta Istndă ks
sine ne doi disienolî ai sei Makariă mi loasafă, atrekstăîn
Macedonia, mi de akolo la Iletolia, nrediktndă ksvtntslă di­
vină, mi înttrindă ne kredimoini la nietate. Ile srmt ajsn-
gtndă la msntele Atos, fs nrimită de kttre ntrinyil de la
Mtntstirea Vatonedslsi ks mare bsksrie mi venerare.
Dsnt nlekarea Ilatriarxslsi din IJeara Romtneaskt,
s’a înttmnlats msltt neortndsealt mi neînjje.legere între
kleră mi boeri: iar în anală acesta a srmats mslte enidemii,
mare senett mi mare fomete, ka nimte adevtrate flagele
(bine) Dsmnezeetnti, întokmai dsnt nrezinerea Ilatriarxslsi.
Domnslă atente a trimișii în tote ntryile st kaste ne o-
mslă, din ale ktrsia blesteme ksnointea kt aă venită ace­
ste rele; dar l-a fostă în demertă, ktui IlatriarxBlă trtinds
ka ereininiî în msntele Atos, mi ajsngtndă la kslmea vir-
tagei, trekase la likamele nele eterne. Iar lai Rads Vodi
i-a venită o natimi kamnliti mi nevindekabili, giarindai-
se totă kornală mi kaasindsi-se o natore nesaferiti în kită
nimeni na se natea anroniea de elă; în fine, dsni ksmnlite
dareri mi saferinge, mi-a dată safletală. Elă a domnită 33
ani, mi fa înmormântată în ministirea Dealalai de lingi
Tirgovimtea, kare s’a terminată de kitri elă însămi.
A’iestă Domnă, ka malgi din Domnii veki, mi-a laată
namele de Rada ka titla; iar din boteză se namea Vlada,
mi dintra înnenată st namea Vladă sin (adeki fiială) Vladă
IJenelami, nrekamă se vede în xrisovele rimase de la elă
din anii 6986, 6987, 6991, 6996, 6997, 6998 mi 7000; iar
dani anii aiemtia se namea Rada sin Vladă IJenelami, nre­
kamă ae vede în Xrisovele din anii 7011, 7012, 7013, 7014
mi 7015; mi se krede kt totă elă a fostă, fiindă ki IJene­
lami Vodi namai ană fila a fostă avată.

Domnulu XX.
Michnea Vods / celă reü.

Anesta era fiială lai Drazi Armamală de la Minemti

D. Clir. 'din jadegală Sikaenii. Dam mórtea lai Rada Vo­
1508.
Din mai di, elă a nașă mina ne tronă fin alegere din nar-
multe chro- lea gerei, ni nrin naterea omtirei kare o tnsese în
nologii lo­
cale. favoarea sa. A'iesta a nersekatată mi a aaisă o mal-
gime de boieri, mai alesă ne Bassarabemti; namai Neaga, fiială
safleteskă ală Ilatriarxalaî Nifonă, ka mare grea a skinată
de «’lidere mi ai trekată neste Danire în Serbia ande s’a în­
serată ka Desnina, fiika kneazalai Lazară, nenóti Desnogi-
loră Serbiei. Asemine mi familia Ilirvalemtiloră, trekindă
neste Danire, aă laată ka ei ne Rada, fiială lai Rada Vodi
ne mărise, mi ne kare îlă nameaă ini Vlidagi, ka nenotă
marelai Vladă Vodi IJenelami. Auemtia trekindă la Kon-
stantinonole mi mijlocind« ka Ilórta si nameaski ne Vli-
dagi Domnă, s’aă întorsă la Kraiova mi akolo adanindă o-
mtirî ai venită assnra lai Mixnea Vods mi l’aă alsngată din
tron», dans o domniede snă ană mi ksteva lani. Mixnea dans
aneasta aă fagită la Sibii în Transilvania, ande întslninda-lă
într’o zi, într’o biseriks katoliks, ana fiîa bastardă ala lai
IJenelami Vods hainită Dsnniska, akomnaniată de ană Su­
gară Damitra lasks, I’aă assasinată; dar neî ne se aflaă de
faijs I-aă anisă mi ne anemtia ka aneeami morte.

Domnulu XXL
Radu Vodă V, numita Vlăduță.

Acesta abia nata domni ană ana în nane ne tronală

nsringeskă. Snă fiă ală lai Mixnea Vods namităi D. Chr.
Mirnea, karele amblase mal maltă timnă fagaria în( 1510'
manijiî Transilvaniei, trsindă nekanoskată între nsstori, (da­
ns kare se nami mi Hiobanală), mcrgsndă la Sngari mi ks-
nstsndă ajatoria, a venită assnra lai Vlsdaijs. Anosta l’a
întimninată ka omtirea sa la Gergiya, în jadeijală Ilfovalal.
mi fsksnda-se o bstslie îrvermanats, nrin ksragială mi e-
roismals Hirvalemilors, Romsriii învinseră mi Sngarii se
sfsrsmars ka totală, în kstă abia naijini aă sksnată ka fa-
ga; Iar Miruea, treksndă neste Dsnsre, s’a dasă la Konstan-
tinonole. Vlsdsns Vods ka tote aueste n'aă rsmasă maltă
timnă în linimte, ksni boerii din Tsrgovimte, desnreyaiyl
fiindă de Domni ka skandalomi mi înmelstori, nartaă nati-
ms assnra Isl mi kagetaă ss-mî rssbane. Domnală, sim-
ijindă nlanarile lori, ambla ss-î nedenseasks; dar ei aă laată
înainte mi aă fsgită neste Dsnsre, ande gssindă ne Neaga
Bassarabă în Serbia, temsnda-se a intra în years, l’aă nro-
kîemată de Domni. Fsksndă aii anus atanne ks Otomanulă
Mixailă-bei saă Mixalogla, (karele se afla ks omtirile ne
malarile Dansreî), aă trekată la Kraiova, ande as adsnată
mi alta omtire romsneasks; aninda-se ka ei mi Banslă Kra-
iovei, aă venită la Bskaremtî, ande s’aă fskată bstslie ma­
re ks malta vsrsare de ssnge. Hrin trsdarea anora din
boerî, însămi Vlădagă Vodă fa nrinsă viă mi deskănăginată,
dană o domnie de doi ani mi kăteva luni. Atente ka ba-
karie generali, mi ka alegerea tatarora, se nrokiemă Dom-
nu Neaga Vodă Bassarabă.
De la Vlădagă Vodă essistă ană xrisovă din anal 7020.

Domnulu xxn.
Neagu Vodă I Bassarabă.

Atestă Domnă a fostă din natara sa generosă, filantronă

d. chr. -îmi miserikordiosa. în zilele lai aă linsită din geară
După chro-lresboele mi intrigile boeriloră. Kamă s’a făkată
cale. Domnii, elă mi-a adasă aminte de konsiliarile sniri-
taalalai seă nirintele Nifon, mi de nreziaerile kare-i snasese,
kare tote se realizaseră; de aaeea elă s’a întărită în teme­
rea de Damnezeă mi s’a deaisă să adaki momtele arestai
om săntă, ka si kanete nonorslă bine kavăntarea sa mi să
aeară mi ertare rientra Rada Vodă, karele era sab afarise-
nia lai. Ama dară a trimisă doi din egameni mi doi din
boerî la Mănăstirea lai Dionisia din Mantele Atos, ka skri-
sori Dornnemti, ka darari mi ka ragămingi kătre năringii
de akolo ka si le dăraeaskă rămăiuigile arestai omă sfin-
gită nentra ka să le adakă în Ileara Roniăneaskă. Trimi-
miî, ajangănda la sintală Mante, năringii le-aă arătată kă
na kstează să nae mina ne mormăntală snai omă atăta de
kaviosă. Atanae anală din trimimi, kmătindă voe a săna,
a îmienată ini de odată s’aă nsnindită o resaflare de mi-
rosă nrofamătorîa, kare a aimită ne togi. Dană aaeea sko-
gindă kornală, l’aă nașă într’ană sikriă, karele aă stată mai
malte zile afară nentra malgimea nonoralai ne venea să i
se’nkine. Atanm monaxii de akolo n’aă voită si dea sakre-
le rimămige de kăta ne nromisiane kă le voră adaae ea-
rimi îndeiită; dană kare doi din năringiî de akolo le-
aă akomnaniată mi le-aă adasă în IJeara Romăneaskă. Dom-
nală înmtiinginda-se, aă emită înainte în marginea Tărgo-
viintei înnreuni ku nouorul», ku boierii un ku înaltul« kleră,
tnii aii nriimită sakrele rimimiije ku tóti onórea kuveniti,
ansu orti ndu-le la Mimstirea Dealului nii amezind»-le ne
mormintulă lui Radu Vodi.
In nea dinții nónte, fikindu-se rugi'iiuni mi urevegie-
re nentru mântuirea tui ertarea lui Radu Vodi, Domnul« a
adormit« în tronul« seü. în somnul« seu at«nne a vizută ki
s’aru fi deskisS mormintulă mi ar fi emită Radu Vodi golă,
rinită mi ku kornul» negru iui nuturosă; iui dsni rugimu-
nile Domnului atume s’aru fi deskisă sikriulă sântului, kare
emindă as snilats ku miinile sale kornul« lui Radu Vodi,
nini l’a kuriyită mi l’a fiksts sinitosă; dum aneea sim­
țul« s’ar» fi întors« mi kitre Neagu Vodi mi i-ar fi zis«: ea-
ti, fitul» mîeă, amu askultată rugi'iiunea ta, mi amu ertată
ne Radu; iar tu nizemte sintele norsn'ii mi fii în nane ku
nonoruls tiu; kornulu meu însi trimite-lă la Ministirea mea
snre mingierea konfragiloră mei, kiui akolo îmi nlane mie.
Aneste zikindă, ar fi intrată earimi singură în sikriulă seu.
Domnul» atunie demtentind«-se, a fikută semnă ka si
în’iete nsalmodiile; duni aneasta a snusă în auzsiă tuturora
visul» se», mi iotă nouorslă a dat» laudi lui Dumnezeu iui
sintului fikitoră de minuni. Istoria zine ki aaeste sakre n-
mimin,e au fikutu multe minuni, vindekindu feliurite bólé mi
natimi laaqei kari venea» ku kredinij r, ka si i se înkine. Dom­
nul» a ordonată si se serbeze memoria lui în zioa de 15 Au­
gustă, kindă a fostă adormită Sintulu; anoi fikind» unu sikri»
ie argintă, bitută ku netre nreijióse, a zsgnvits ne Sintu dea-
sunra, mi anoi ku voea nirinijiloră a luată kanulă mi mina
Sintului, dindu-le în skimbă kanulă silitului Ioană Botezi-
toriul», k» kara mrinuii s’aă întsrnată la sintulă Munte,
unde anoi Domnul» a trimisă mi a fikută o biseriki ne nu­
mele Sintului Nifonă, xinzindu-i tóté înzestnrile mi ve­
nituri însemnate; trimiijindă tot» o dati mari mile mi uelor-
1-alte Monastiri de akolo.
Anostă Doinnă finea în tóté zilele kite o fanți gene­
roși, ajutind» ne sirani mi ne orfani; a fikută mai multei
Monastiri, skituri mi biscriui; a renarată ministirea Kozia, m
Tismana ne kare a mai mărit’o ini a akoiierit’o ks nlsmb«:
asemine mi mănăstirea săntslsi George de la M«nnel«, kă-
rela i-a xărăzits mi făkătorea de minsni ikoni a Ilanto-
kratorslsi (giitoral« a tote), ne kare văzănds-o nrin visS a
trimisS mi as adss’o de la Konstantinonole; a mai făksls
biserika săntsl«î George de la Tă’ govimtea; a înoits din
temelii Metronolia din Tărgovemtea, «ude a strămstats tro-
nsls Metronoliei, kare nănă atsnue era la Ksrtea de Argems.
Atsnne, ks voea natriark«lsi eksmenik« llaxomi«, a xiro-
tonit« ne Makaris Metronolits Îingro-Vlaxiei, fiind« kă ds-
nă mortea săntslsi NifonS, Metronolia rum, se se vădsvă. A
mai zidit« ini nea mai frsmosă beserikă a Mănăstire! Ksrtea
de Argem«, snikă în Ițeara Rsmăneaskă nentrs stilală mi
eleganga sa nea minsnată. Anests edifiniă l’a terminat« la
anal« 1518, mi nentr« săngirea sa a noftita ne arximandri-
gi! mi eg«menii Monastiriloră de la Săntslă Mente, ne Ila-
triarxals Teolints de la lanina mi ne Metronoligii de Varna,
Seri, Vizie mi Elenonole, în kăt« anemtia mi ks klcrsl« din
geara se ridika la nsmărs de 1000. Dens 'ie s’a termi­
nat« neremonia săngirei, kare a nrelsngit« trei zile mi trei
nongi, la 17 ale lai Asgasts, Domnsl» a făkată o malgime
de darsri la Monastirile din geara mi la 'iele de la săntsls
Mante, la arxierei mi la kleri'ii; a îmnărgit« mile la săr­
mani, vădsve mi orfani; a gratifikats ne boierii mari mi mi'ii
ks dregătorii mi ks darsri, mi a răsnăăditS assnra teterora
gragii mi generosităgi.
Atsn'ie a xărăzits kansl» mi mina săntslsi Nifons Mă­
năstire! de la Ksrtea de Argems, snde se află mi nănă a-
stăzi. Anests Domnă jsdeka drentă mi dsnă legi, mi kăr-
msea geara ka nărinte adevărat«. KăZăndS la bolă grea, mi
nrevăzănd« kă i se anronie kanătals viegei, a noftit« ne
Metronolitsls, ne, Eniskoni mi ne boieri, mi a nsmită de mo-
mtenitoris tronslsi ne fiisls se« Teodosis, karele fiind« înkă
nevărstnik« l’a lăsat« s«b tktela fratelsi se» Ilreda. Dsnă
o domnie de ont« ani s’as das« kătre Domnalu, mi s’a în-
mormăntat« în faimosa Mănăstirea Argeiual«î, snde se vene
zsgrăvit« mi nănă astăzi, în lăsntr« bescri’iiî desure smă’
xjiindi Mănăstirea înnresni ks Dômna sa Desnina. Dsnă
nortretsls ses se vede kă era bărbat« bine konstitsats, în-
nalts la statii, ks aeră belikosă ini vigsrosă, ks nărslă blondă
mi ks nletele lisate nănă ne smeri ; îmbnkats ks vest-
mints militară Kngsresks, ks xlamidă sas manta ne deass-
nra kssstă ks firs, mi ne kans ks stemă de asrs.
De la Domnslă asesta esistă ontă xrisôve din aniî
7021, 7022, 7023, 7024, 7025, 7026, 7027, 7028 mi 7029.
Dsni môrtea sa ns s’a găsită în kassa sa niai snă bană
de asrs sas de argintă, nisi o mitră nregiosă, kăsi totă se
avssese as keltsits ks faserea Mănăstirilor« mi a biserisi-
loră, atT>të aise kăts mi la săntslșMsnte, ks înzestrările se
le-a dată, mi ks facerile de bine kare le răsns.ndea kătre
toijî. Se zise kă la atăta nevoe ajsnsese kinds zidea Mă­
năstirea Argemslsi, în kits Diimna mi-a vindsts ns nsmaî
toaleta sa sea nreijiosi dar kiară mi serseil.

Domnulu XXIII.
Teodosiu Vodă, cu unchiulü seü Preda.

Dani mortoa lui Neags Vodă, rimiind« fratele seă

Ilreda kirmsitors al« domniei ini enitrons als ne-p. chr.
1521.
vărstnikslsl Teodosis, boierii de la Bszăă, aviudăi Din diverse
• a î i iw M Ti i t t i chronice
natimă in kontra Isi as nrokieinats ne Bads Vodil locale,
nsmits Kălsgărsls. Ilreda a serstă snrijinsl« Isi Ștefană
Vodă sels tiniră de la Moldova mi t Isi Meemetă-Bei kir-
msitorslă de la Nikonole, dar neviinds-I ajstorisls la timus,
mi avindă nrea iisyine omtirl ne kindă Bads Vodă avea
mai mslte, bătălia se xotin în favörea asestsi din simt.
Bads, nrinzind« ne Ilreda, îi tiiă kanslă înnresni ks snslă
din boieri nsmits Datks; Iar Teodosis a fsgită la Konstan-
tinonole, snde inbolnivinds-se, iieste nsyin« a mi msrită.
 Domnulu XXIV.
Radu Vodă VI, numită CălugărulU.

AmczEnda-se Rada Vodt ne tron», n’a trekată malta

Imi a venită asanra lai Meemetă-bei de la Nikonole,
dans karé ftkEnda-se bEtalie la TErgovemte, ne
DhidiverseÎRaJg l’aji nrinsă viii. Atamie, dans îndemnală anoră
locale. Jboeri nartisani rEsbsnErei a'iisalaî Rreda, Meemetă-
bei a trimisă omtire la BazEă ka ordină st nrade tóta
nartea aueea. Tariii atanae nrinserE o inalijiine de omeni
în robie, laarE o maliimé de vite mi se íntórserE la Ted-
govimte. Totă atanne a venită mi de la Moldova Ștefană
VodE nini la Tîrmoră, aude aftandă desnre nele întamnlate,
n’a katezată st meargE înainte la Tirgovimte se bata ne
Meemetă-bei; mai alesă kt se resnEndise vorba ki elă ve­
nise nrin mtirea Ilorijel în Ileara RomEneaskE, fiindă kE
amezase mi sambami, adikn enistayi otomani în tóté satele.
Ama dar Ștefană VodE, întorkinda-se în Moldova, a jefaită
mi elă lokarile nrin kare a trekată. Iar Meemetă-bei neste
nagină s’a întorsă la Nikonole, dakindă ka sine mi ne Ra­
da VodE, ne kare ană boeiîa aname Bsdika, VEră nrimaria
lai Ilreda, l’a nerată de i-a ta éta kanală snre rssbanare.
Meemetă-bei danE aneea s’a grsbită a skrie la Kon-
stantinouole kEtre ai seî ka se mijloneaskE SE-lă nameaskE
ne dEnsală Domnă, sab kavEntă kE l’ar nere ijeara. Atanne
însE aftanda-se la Konstantinonole kanakexaea, saă agentă
ala yereî, ană boeria aname Stoika Mare LogofEtă, ne din
faijE a dată sanlikE la Rótta din nartea ijerei, 'ierEndă Re
Domnală se se aleagE de boerl, danE kanrinderea firmana-
riloră; iar ne sab askansă a krissă boeriloră din nearE ka se
nrokieme kstă mai kstEndă de Domnă ne Rada de la Afa-
maiji, mai înainte de a anska a xotari Devletală neva. Bo-
erii din ijearE nrimindă înmtiinijarea, s’aă grEbită a nrokie-
ma ne Domnă, mi a 'iere întarire de la Rórta.
 Domnulu XXV.
Radu Vods VII de la Afumați.

Anesta a fost» ginere Isl Neags Vodm Bassarabs. Ds-

nm ne s’a nrokiemată Demnă, Ilórta ne de o narteiD Chr
a trimisă întărirea sa dsnm cererea boeriloră, Iar iie{_.152?- .
de alta a skriss ne asksnsă Isî Meemet-beî ka smlcele locale-
meargă assnra Isî ka ointire. Rads Vodm, eminds-i înainte
ks ointirile lokálé mi dmnds-î razboîs Ia satslă Lsmbavl,
l’a învinsă; dar Meemet-beî a venită de a doa óra ks ointi­
re mai msltm, mi fmkmndsse mare bntilie la satslă Klejani,
dsnm mslta vmrsare de smnge, Rads Vodm iaraml l’a învinsă.
Meemet-beî era în retragere; dar dani ne a nmrasită kmm-
nsls Isnteî, simyinds km Rads a nlekată kmtre residinija sa,
s'a întorsă nóntea mi a kmlkată fisra de veste tabmra romi-
neaskm ka farié, ssigmnds o malijime de ostami mi klar ne
snslă din boerl nsmită Benga. Rada Vodt atsnne Bmzmn-
dsse fisra ointire, a trekstă în Transilvania ks o narte din
boerî; iara Meemet-beî, ramminds singsră stmnmnitorls, mi
amezmnds în tóté satele mi cramele SBinbamî, a trekstă la
Nikonole. Rads Vodm însm ns s’a desksragiats, ni adsnmndă
oiutirî în Transilvania, a intrată în yara mi a trekstă ssb
sabie iie toyî ssmbatuiî Otomani. Aszinds Meemet-bei de-
snre aneasta, a trekstă earatui ks omtire în IJeara Romt-
neaskm mi lovindsse ks Rads Vodm la satslă Girsmayiî, s’a
ftskstă o bmtmlie învermsnats ks mslta vărsare de smnge din
ambe n’sryile iui în fine viktoria a ramasă a Roinmniloră.
Atsnue Meemet-beî a alergată la stratagema sa nea dintm,
s’a fikstă km fsge mi se retrage, dar ne srmi întorkmndsse
fura veste, a kmzstă ks tótm nsterea assnra kremtiniloră mi
le-a fskstă mare strikmHÍsne; atsnne s’a snisă mi Neags Snm-
tarîslă mi Stmnilm iiortarslă.. Rads Vodm, nmrmsindă yeara
a trekstă în Sngaria mi a verstă ajstorîs de la regele Lsdo-
vikă. Anesta, komnitimindă de sorta kremtiniloră, a radi-
kată trei zeul de mii de omtire mi nsindsse înssmî în frsn-
tea eî, ks Rads Vodm din nresnm, a trekstă în U,eara Msn-
•teneaska ne la muntele Rukala, mi a tibarîtă la oramulă
IlitemtL Meemet bei, kumă a auzită ka vine atata nute-
re assnra sa, s’a grăbită a treue Dsnarea uri a lisa neara
în nane.
Duna auasta, regele Ludovikă, nrimindă mărturiile de
aminie din nartea lui Radu Vodă, s’a întorsu la ale sale. Iar
Domnulu ku boeriî, întorkandu-se ku veselie la Targovimtea
mi kibzsindu-se kumă sa skuteașka yeara desnre năvălirile
viitore ale Tur'riloră, aă găsită ku kale sa se duka la Kon-
stantinonole, ka sa arate sununere mi sa se inkine Sultanu­
lui. Deai dukandu-se mi dandă sunlika îmnaratului, nu
numai ka multă n’a nrim.tă resnunsă, ni de o dati afli ka
Sultanul», dum intrigile lui Meemet-beî, a dukretată destitu­
irea sa mi nnduirea la domnie a unui Vladislaă Vodă, ka-
re se afla la Knstantinonole netrekmdu de mai multă timnă.

Domnulu XXVI.
Vladislau Vodă.

Acesta, dum ie a venită de la Konstantinoriole, boeriî

d Cbr 1™ Banulă Kraiovei, ku tiite ki mai nainte aveau de
Dupe^hro- kagetă si nu-lă nrimeaski, temindu-se ka nu kum-
mc. ioc«iejva st,-iuî ncrza nrivilegisrile, dar de o kamdati s’aă
nrefikută ki-ls nrimeskă ku bukurie, mi aă venită ka toții
si i se’nkine. Banală Ilirvu, viindă ka ună numiră de os-
tarni alemî, i-a lisată afan de oraniă, mi elă a intrată nu­
mai ku boierii. Domnulu nrimindă mi vizindă kinală mi
nortuls seă aelă ostimeskă, a înuenutu si-I ziki în bitae
de jokă ki nu i se mede lui asemine dregitorie mi ki vo-
emte a-lă întrebuința în trebuințele kasei sale, dani kare a
mi norunaită ka sa se ameze în kasa sa mi sa randueaska
Bană ne ună altulă. Dar Banulă Ilirvu, nesuferindă asemine
insulta, kumă a înontată, a emită afara din oramă mi luandu-mî
ostamii s’a întorsu renede asunra lui Vladislaă. A'iesta, ne-
avandă destula nutere nentru ka sa se masore, abia a ski-
nată ka faga neste Dantre, mi a trekată la Konstantinonole,
neanakindă a domni niai mikar ană ana întregă. Dani a-
neea boeriî aă trimisă la Ilorta mi aă aerată de Domnă ea-
rxmi ne Rada Vodi. Ildrta s’aă îndanlektă, mi Rada, ka-
rele mai nainte domnise abia ană ana, a venită ka a doa
domnie.

. A doa domnie a lui Radu Vodă de la Afumați.

Dana sairea anestaia de a doa ora ne domneskală seă

trona, neara s’a bakarată de nane în karsă de me-f- n.
se ani. Dana aneasta, doi boeri aname Neaga Vor-ta1323-,
nika mi Dragană Ilostelnikală, nrin înjjelegere ka lnice locale-
Vladislaă Vodă de la Konstantinonole, înkinainda-mi o omti-
re, s’aă skalată asanra lai Rada Vodă. Aaesta, nefiindă ga­
ta de bstae, a nlekată si. fagi înnrean'B ka fiială seă Vladă
la Bana Ilarva din Kraiova; dar la Eniskonia Rîmnikalai,
namijjiî konsniratori I-aă ajansă mi le-aă tacită kanetele la
amândoi, mi anoi i-aă înmormântată la ministirea Arge-
malai.
Rada Vodă, nentra a doa ori a domnită mese ani. De
la elă esista xrisove din anii 7034, 7035, 7036 mi 7037.
Elă a zagravită mi manastirea Karrjii de Argemă a sokra-
laî seă, în anală 1529, kare fasese nezagrr.vita nan’atanne.

Domnulu XXVII.
Moise Vodă.

Dana mortea lai Rada Vodă, Ilorta a rtndaită domnă,

tara alegerea boeriloră, ne Moise fiială lai Vladislaă i dir«
Vodă, karele se afla la Konstantinonole. Anestata1529-,
kamă a venită în Hears, a tacită kanetele lai Nea-lnice Iocale-
ga Vornikală mi lai Drsgană Ilostelnikală, sab kavantă de
risbanare nentra aniderea nredenesoralai sea, ka tote ki. ei
faseseri îndemnării la an e asta de tataia ancstaia, Vladislaă
4
Vodn. Dar nei-l-aliji boerî, îngrijindase sn na nearzn nri-
vilegîsrile nereî, s’aa skalata în mare namnră mi daknnds-
se la Konstantinonole, as fnkata nerere la Ildrtn ka si le
dea domn? ne VladS Vodn, kare le s’a ini akordată.
Moise Vodn, dani o domnie abia de ană ană, vnznn-
ds-se destitsata, a fsgită în Sngaria.
De la ela essistn ană xrisovă din anală 7038.

Domnulu XXVIII.
Vladil Vodă HI.

Abia se amezase Vlad» Vodn ne tronă, mi neste don

d. ehr. Jan! a venită Moise Vodn asanra lai ks omtire an-
DupeChro-lgsreaski. Fnknnda-se bntnlie la Viimeara, Moise
Țierei JVodn fa suisa, Iar Sugarii învinml mi fagnriti,i. Dar
dann ala treilea ană de domnie Vlada se înneki din întnm-
nlare în Dnmboviijn.
De la Domnală acesta essistn don xrisbve: anala din
anala 7039 mi anală din 7040.

Domnulu XXIX.
Vintilă Vodă de la Slatina.
înneknnda-se Vladă Vodn, boeril aă alesă Domnă ne
d. cbr. JVintiln Vodn de la Slatina. Anestă Domnă s’a am-
1533' /tată forte asnra mi vnrsntorla de snnge, knm a. 8-
'jiss maltp boerî. Dar ne la ală treilea ană ală domniei sa­
la, mergnnda la Kraîova, mi emindă într’o zi la vnnntore
ka boeril în nnrijile de sasă a nnrnalal JilB, se nasese la
vorbn ka instramentele rnatnijel sale ka sn mai omore o
seamn de boerî. Dar boeril, nenatnndă sn mal safere krs-
zimele sale, aă găsită okasiane a-lă nemeri mi a-lă anide ne
malarilc Jilalai.
 A’iestă Domnă a zidită ini rnanastirea, kare se keama
Vintila Vodă.

Domnulu XXX.
Petru Vodă I, numită și Radu Paisie Bassarabu.

Dans sniderea lai Vintila Vodă, viindă boeriî la Kar-

tea de Argernă, aă alesă Domnă ne starigală mana,- d. ctr.
stireî, arximandritslă Ilaisie, ka barbată ka minte mi<i>in vechile
de familie însemnata, skimbanda-î namele aelă ka-l locale,
lagareskă ini naminda-18 Rada. Anesta, kamă a laată frâ­
nele gavernalaî, a deskanaijinată ne bana Toma de la Kra-
lova mi ne marele Logotată Vlaika, ka revolanionari mi
tarbaratorî. N’a trekstă însă maltă mi nimte boerl fsgarl
în Transilvania din zilele lai Moise Vodă, ansme Stroe, Ma-
noli mi Mixabiea, alegandă Domnă ne ană Laîotă Bassa-
rabă, aă venită ka oste de Sngarî Xaîdaaî asanra lai Rada
Vodă. Denî fakanda-se bătălie, Laîotă Vodă a învinsă mi
a kanrinsa Targovimtea, iar Rada Vodă îmnreana ka boe-
rii aă fagită la Nikonole, ande, adanandă maî malta omtire
tarneaska, neste doa lanî a venită asanra lai Laîotă Vodă,
mi danda-î rasboîa la Fantana IJiganalai în jadeyală Dam-
bovirjeî, l’a'învinsă mi l’a anisă înnresna ka boeriî sel Stroe,
Manoli mi Mixalnea.
O kronika maî noaa a IJerei Mantenemtî ziae ka a-
«lestă Domnă a domnită ană ană, dana kare ară fi domnită
ană Iletra Vodă mente ani; mi snre dovada adane dinti’iele
mănăstire.! Misia, kare zikă ka namitală Iletra Vodă a zi­
dită rnanastirea aceasta înnreana ka fiîală seă Marka la a-
nală 1537. Asemenea mi la Mitronolia Targovimteî este
skrisă, ka aneasta ramaindă negata de la Neaga Vodă, s’a
terminată sab Iletra Vodă mi fiîală seă Marka la anală 1538.
Dar alta kronika maî veke, zi'ie ka Rada Vodă a domnită
uin'iî anî; ka elă era boerîa, însarată mi se namea Iletra,
mi ka dana moartea soijieî sale kalagarinda-se la rnanastirea
Argemalai s’a namită Ilaisie, ajangandă mi cgamcnă ală
*
 mtntstirei ka enelă ne se trtgea din familia strtleHÎtt a
ktitoriloră Bassarabi, ini era nenotă lei Minea Vodt. Iar
desnre alt« Hetre Vodt, nirnikt ns se vede niai în sna din
kronhiele nele vekî ale jjereî Mentenemti. Din aeeasta dar
se vede kt anestă Iletrs era mi Iletrs Vodt mi Ilaisie, ini
Rad», mi ktitoră ală mtntstirei Misia mi terminttorie ală
Mitronolieî din Ttrgovimte, ktnt enitetelă de Rada i s’a a-
dtogată nemai ka nroneme. Dens se a domniți; mn’ri ani
mi ktte-va leul, ka drentate mi nane, Ilorta kîtmtnde-ls l’a
destiteată mi l’a essilată la Eginetă, unde a mi merită.

Domnulu XXXI.
Rudu Vodă VIII, (itulu lui Radu de la Afumați.

Anesta, viind» de la Konstanttnonole, dent cererea bo-

Ieriloră la domnia nerei, dent treiere de ană ană,
aă în'ienstă a trene de neste Dintre Tenii în iieara
Menteneaskt seb felîerite nreteste, (eniî zike kt de-
nt norenka sekrett a Ilorijei) mi okentnde nettijile Brtila,
Terne mi Gîergie, le-ae smeltă de seb sttntnirea Domni-
loră rjereî. Rade Vodt, nenettnde-se onene, din kaesa in­
trigilor» boeriloră, s’a nlekată mi ftrt de voe a se desntr-
iji kenrinselă nemiteloră uettiii mi st rente ne viitor» seb
sttntnirea imnerielei Otomană. Kt se sttntneaă aneste ue-
ttiji ntnt atenne de kttre domni, este ană adevtră nettgt-
deită: țeasta se vede kiară dintr’enă xrisovă ală nemitelei
domnă ne este în eniskonia Beztelei, karele zine kt ace­
sta dtreemte jedegelă Brtileî Eniskoniei Beztelei; în aiests
xrisovă se aratt mi nemele boeriloră de atente, marele Bană
ală Kraîovei Teodosie mi marele Vornikă Kodt, kari aă de-
sntryită înkenjertrile ’lettyiloră mi aă nesă netrele xotart \
1 Ildrta Otomani, de de multă avea okiî ne uettijile aucste, iui asts datE,
din kassa intrigilor» boereiutl mi a sltbiaî»nel domnemtl, ml-a îmnlinit»
skonBl». Atsnae Turui! oksnsndă uetatea Briile! k» o mare narte de
lokfi îmnrejură, uea-l-alti narte de j»dejjS s’a linitS kitre jsdeu»!» dc
Dant o domnie de natrs ani, Rada Vodt se destitsi, nrin
konlakrarea lai Mirarea. De la el» se gtseskă xrisove din
anii 7050, 7051, 7052 ini 7053.

Domnulu XXXII.
Mircea Vodă II.

A'iesta era fiislă lai Mixnea Vodă Dran,i. Kam a ve­

nita de la Konstantinonole ka domnia, neste doat ( d. car.
1545.
stutamani aă suisă ne Kodn Vornikală, ne fratele!oupe caro-
seS Komisslg, ne Dragw Stolniks, ne fetroe Sn^ta-l caie.
riali, ne Vintiln Kirninarială, mi ne aljjî mâini boieri, ne
kari mal în toi T-a kinaită ka diverse kasne ka st le iea a-
verile, mi anoî le-a toetă kanetele. Rtiii-va din boieri aă
sktnată în Transilvania, mi akolo, adantnda-ini omtire 8n-
gareaskt, neste doi ani aă intrată ne la Ilraxova în ijeara
Manteneaskt, mi bttonda-se ka Mirvea Vodă la satala Ile-
rimii, dant malto vsrsare de sânge din amtndoan utrijile,
a învinsă Minea Vodă. Ia anea bttalie a kazată 8drimtea
marele Vistieria mi Teodosie marele Bană. Boeriî rebeli aă
fagită earami în Transilvania, aă nrokiemată Domnă ne ană
Rada namită Iliamka, mi latndă ajatoria de omtiri 8nga-
remti aă intrată eartmi în yeart. Atanac bttonds se la satală
Mtnemti ka destalt vărsare de stnge, în fine a învinsă Rada
Iliamka Vodt, iar Mirnea a sk'tnată la nctatea Giargîa.
A'iesta a domnită 'rin'ii ani; de la elă essista xrisove
din anii 7054, 7055, 7056, 7359 mi 7060.

Domnulu XXXIII.
Radu Vodă IX Iliașiu.
Dana faga lai Mirnca Vodt, Rada, înnrcant ka boeriî
Slam8-RimnikS. Asemine oksntndă GisrgîalS mi TurnslS, jadejjală s’aă
mikuioratS forte.
 p. cir. ifagari a« nes» sttntnire ne ijeart. Dar Miriea Vo-
Dupo chro-ldt, adsntnds omtiri Tsriemtl, kiemtnd» tot» o date
cale. Jîn aj»torl» mi ne Xanslx Krimslsî, ax venitS assnra
Ibî Rada Vodt, mi nrinztnds-l» l’a »’iis». Elă domnise a-
bîa »n» an»; Iar boierii, nartisanii seT, a» fsgits eartmi în
Transilvania.

A doăa domnie a lui Mircea Vodă.

Dupe Chr. 1 Miriea Vodt, domnind» nentr» a doa ora în na-

1551. I , _ w _ -
Dupe chro- >He trei ani, se dcstitst terț nmî «nu k»vtnt» de kt-
nicele lo- I T_ . _ , _ _ _ , ,
caie. Itre Hörte; dann kare sa ass» la Konstantinonole.

Domnulu XXXIV.
Pătrașcu Vodă celă bună.

Dsnt destituirea Isî Mirnea Vodt, Ilorta, d»nt nererea

d. Chr. iboerilor», a trimiși Domn» ne Itetraink» Vodt vel»
lo54. 1^1 1 Ol TT" * 1
Dupe chro-SoBn», karele se aria la lionstantinonole agent» re-
nicele lo- /» w
caie. Jnrezentat» din nartea Hereî. A'iesta a fost» tate a
trei domni: Ștefan» Vodt II, Aleksandr» Vodt III mi Mixai
Vodt Viteaz»!». In ansi» al» treilea al» domniei sale, d»nt
norsnkt îmntrtteaskt, s’a» d»s» în Transilvania ka st in­
staleze ne regina Elisabeta, sa» Isabela, în stentnirea ace­
stei nrovinijii. D»m mortea regel»! Sngarieî loanne Zano-
lia, sa» Sigism»nd», Sngaria venise ssb stensnirea l»i Fer-
dinand» I arxid»iele AnstrieT, iar Transilvania ramnsese da­
ni testament» reginei Isabelei soijiei l»i Zanolia, kare era
filkii rcgelsl Iloloniei Zigmond»; dar Zanolia, din kassane-
înijelegereî ie avea k» arxidanele Ferdinand», nnnn st vie
fiisla soijiel sale în vnrste, tesase enitronx ne Ssltanii S»lei-
man», karele din kassa aneasta av»se mai mslte bitelii ks
Ncmyii. Dar Ferdinand» isbatise a îndsnleka ne Isabela ka
si-1 lase IhT Transilvania, mi ea st meazt mi st se lini—
mieaskt în dakat»!» Silcsiei, kari i-1» dase.
 Dar Sultană Ssleîmană oksirsndă mai ne arms mare
narte din Ungaria, a norsmiitä DömnalsI gsrei Msnteneniti
st intre în Transilvania mi ss restaureze ne Isabela în dom­
nia eî. Atsmie Ifotramks Vods, intrsnds mi oksnnndä Klas-
sembargaU, saa Klaadionole, a’trimisă soli la Leonoldă, (Li-
ovă, saa Lembergs) noftindă ne Isabela de akolo, ande ne-
tre'iea înnreans ka fiîală el, (nre karele Ungarii l’aă nsmită
Ștefană.) Dans 'ie a venită regina, mi a amezat’o la Klaa­
dionole, s’a internată în gears, mi a mărită în ală natralea
ană als domniei
De la anestă Domnă essists xrisove din anii 7063,
7064 mi 7066.

A treia domnie a Im Mircea Vodă II.

Dans inortea lai Ilstramka Vodi>, Ilorta a trimisă

Domnă earsmi ne Mirnea Vods. A'ieasta kamă a ve-r d. ctr.
•^irx • •• .» . I 1558.
mta la Domnie, a trimisa resnansa boenlora emi-Jnupe ehro-
t m .i A . i a . I nicele lo-
graiji din Iransilvama, ka sa se intorks in natnal ™ie.
loră, nroinigsnda-le ka jarsminte amnistie totafo. Boerii se
înkrezars Domnslai, karele le foita bans nriimire, ka tote
ks în safletală seă natrea nlanarî ksmnlite. Affonda-se ear-
na la Bakaremti, Domnală a noran'iită st> se faks adanare
de boeri mi de kleriai nentra ka ss kibzaeasks ore-kare
mssars gencrafo. In zioa de 3 Martie, Stsniks Vornika mi

1 La biografia avestui Domnă, autoriulă are ktteva erori saă neajungerî.

1°. Nu snune ală kui file este este üttramku; IHinkai dovedemte
kt elă a fostă fiíu lai Radu Vods Ilaisic.
2 lé. Kt la esnediaiunea fikuti în Transilvania a luată narte mi
Dcînnuiă Moldovei Aleksandru Ltnumneanu ka 12000 ostami, ktndăllt-
tramku luase numai 8000 omeni.
3 Ié. înaintea reginei, la Lembergă, aă fostă trimisă solă Vornikulă
Sokolă, karele mai ne urmi ar fi otrăvită nt Ultráink« Vodu, ku skonă
ka st se fakt elă domnă.
4-lé. Kt Ilttramku Vodt a avută doi fii; ne Iletru Meruelă mi ne
Mixai Viteazulă. Ilrin urmare nu mtiă de unde skóté ne Ștefană II ni *
ne Alessandru III.
(Nota ȚradukitoTlslsl).
ku toiji uei-l-aliji boerî din emigram, doi eniskonl, toiji e-
gmnenii, arximandrirju ini o muluime de kilugirî se adună­
ri la nalatS. Atunue de odate intrări sbirii tiranului ku să­
biile gole mi au minelati'; ne toiji mari mi miui, vinovagi
mi nevinovati, fin deosebire ’. Miruea Vodi dani aceasta
a nlekatu a sunra lui Stefanu Tomina Domnulă Moldovei, ks
skonă ka si Ia mi tronul» Moldovei. Ștefană i-a emită înainte
ku omtirile ue avea la îndemini, mi dindu-I risboiu, duni o
bitilie singerosi ne malurile Milkovuluî, l’a învinsă ku to-
tulă. Mir>iea, duni asemine katastrofi, se întorse, mi nu tirziă
muri. în intervalulă anesta, Miruea numai ună ană a domnită.
Murindă, se înmorminti în biserika Kurtea veke, kare fu­
sese ziditi de dinsulă1 2.

Domnulu XXXV.
Petru Vodă II Schiopulü, numitii și Petruliu. înpreună
cu mumă-sa Kiarina.
Duni trecerea din viaiji a lui Mirnea Vodi, aă ri-
Di5e2hr' mas» la momtenirea domniei fiiulă seu Iletru înnre-
Dnoîogia° ini ku mumi-sa Dómna Kiarina, sau Kiajna. IIu-
serbă.?l Jjjini boerî ne au fostă skinată ku fuga neste Kar-
najjî, kumă aă auzită desnre aneasta, aă venită din Ardeală
ku óste mi bitindu-se la sătulă Rominemti ku boierii lui

1 Dans EngelS, na toiji boierii emigraiji s'a întorsă în yeart, ui o seamt

s’aă dsss la Konstantinonole st icart sekaritate în kontra krszimelors
lai Mirnca. SaltanalS înst i-a arankatS în mare. Se mai insemnézt ks
sbirii kari aă fikstă mtuelslă a’iela înfrikomată, erau Tarul; ktsi Miruea
Vodi se vede kt avea o gardt de Tarai ntimijii.
(Nota Tradsktlofiului).
2 La enisodalg btttliei lai Miruea ks StefanS Tomnia, aatorials do sigsrS
ks se înmealt. Mai intti kt în Moldova, ne timnslă Isi Mițyea, era
Domnă Aleksandrs Ltnsinncans ; mi Tomnia, karé dsnt kronológia dom-
niloră Moldovei skrist de Fotino, as domnită la 1564, adikt ks niése
ani dsnt mórtea isi Miruea. ne Itngt aueste, Ulinkai, karele a srmt-
rită toni istori'iiî ne as skrisă desnre Romtni, ns snsne nimika desnre
aueastt btttlie. (Nota Tradskatortslsl).
Mir'iea Vodi, i-aă învinsă. Ancmtia aă skinată la Giargis
mi s’aă înkisă, iar Domna ka fiială ei lletra aă trekată la
Rsm'riakă, de ande, kinitindă natere taraeaski, s’aă întorsă
mi s’aă bitată ka boierii emigrau! la IHerbinemtl, Emigra-
yil aste date fari învinmi: Badea Klsnerislă mi aliji boeri
fari 8’iimi, Iar aci mai malai aă skinată ka faga. Domna
ka lletra Vodi dam aaeasta s’aă întorsă în Bakaremti.
Dar n’a trekată o sintimini, mi alu.ii din boierii emi-
grani, avmdă în frunte ne Steniki Bengea, Matei Moge, Ra­
da Logofita mi Valkană, aă venită de neste Oltă ka omtire;
dar lletra Vodi, avindă omtire de ajansă TsrHeaski, le-a
emită înainte la sat81ă Iloeana, mi akolo bitenda-se ka în-
vermanare, le-a aaisă o malyime de omeni mi l-a gonită. A-
tanne as venită lai ITetra Vodi de la Konstatinonole mi sem­
nele Domniei, kare le-a adasă Marele Logofita Ștefană, rin-
daită de Ilorte a-i fi mi enitronă nini va veni în virsti.
Atanae s’a mai merită mi tribatală ne se da la Ilorte, mai
adioginda-se ka ninui mii galbeni. Dans o domnie de 9
ani mi kiteva lani, Iletra Vodi se destitai de kitre Ilorte
mi se essite dinkolo de Marea Neagra în Asia înnreani ka
maiki-sa, kare a mi mărită akolo. Mai tirziă, kinitindă
ertare, se dase la Konstantinonole. Iar la Domnie, dans ae-
rerea boeriloră, se rondai fratele seă, Aleksandra Vodi.
De la auestă Domnă essiste xrisâve din anii 7069,
7070, 7071, 7072, 7073, 7074, 7075 mi 7076.

Domnul XXXVI.
Alessandru Vodă II.

Anesta, karoă s’a nndaită Domnă, a skrisă boeriloră

emiaraKi în Transilvania si se întorki în natria lorăi d. csr.
° I 1569.
nromiymda-le amnistii totali. Boerii, înkrezinda-setDupe ctro-
^ini , v * i • i • I niccle
sa» întors» la Bukbreuiti, sa» inkmat» domnalsimii locale,
aă fostă în năuc. Dar neste doi lani, Alesandra Vodi a a-
uisă ansnrczeae boeri mari; ne Rada Logofita de la Dngo-
 erntl, ne Mixtilt de la Btdemti, filală vornikalai Sdrimte,
ne Tadoră BakoBă, ne Vladă Kani, ne Ilttramka, ne Ka-
lott, ne Stan« fiialS lui Drtgsleska de la Boldemti, ne Ra­
da fiială vornikalai Sokolă, mi ne alrjiî din boerii mai mi'iî.
Ile la ala ninnelea ană ala domniei lai, ktntttndă fra­
tele seă Iletra domnia Moldovei, mi trektndă nrin ijeara
Manteneaskt, l-a emită Alessandra Vodt înainte la satală Ko-
ntnenii, ande aă mezată înnreant la mast mi s’aă veselită.
Dar fiindă kt ka ki>teva zile mai nainte Ștefană Vodt a
fostă trimisă resuansă boeriloră din Moldova ka st vie la
Fokmani st-lă nrimeaskt, a nlekată Vornikală Dambravt
ka togi boerii domniei mi ka dste de ajansă, mi sosindă la
Fokmani aă trekată înainte sab kavtntă kt voră st nrimea-
skt ne Domnă; dar anroniinda-se de Kontneni mi gtsindă
ne amtndoi domnii în veselie, aă ktzată de odatt asanra
loră mi le-as auisă o malijime de omeni. Ile Iletra l’aă go­
nită ntnt la Brtila, ande aă sktnată în netatea tarneaskt,-
Iar Alesandra Vodt aă sktnată la oramală de Floni în ja-
degală lalomigel. Intorktnda-se anoi la Fokmani, Moldove­
nii aă alesă domnă ne ană boieria aname lonamka. A’iesta
alarme a trimisă în yeara Manteneaskt Domnă ne ană Mol-
doveană aname Vintilt Vornika, karele, însonită de omtire
namerost, a intrată înBakaremti. Dar Alessandra Vodt, în-
nreant ka boerii sei Dragomiră Vornikală, Mitrea komisală,
Brada Ilaxarnikală, mi Ioană Iltrktlabală, adantndă omtire
aă mersă asanra lai Vintilt Vornikală Moldoveanală, ini dtn-
da’i rtsboia l’a învinsa mi l’a anisă; iar ne boerii Moldoveni
rtsininda’i, s’a restatorninită ne tronala domniei. Anosta
Domnă a skosă o dare ne se namea Oaea-seakt.
Dant o domnie de ontă ani mi ktteva lani ’, Alesan­
dra Vodt a mărită, Itstnda mointenitoria ne fiială seă Mix-
nea. Anosta a nreftkată din noă Mtntstirea Rada Vodt

1 Mirons LogofstslS nune domnia lai Alessandra de not ani mi o Isnt.

Anonimnlă Homsnesks înkt zinc kt elS s’a fiksts DomnS în 5168;
asemene ziue mi Engels, însemntndS klar zioa de 7 mais.
Nota Traducetortuhd.
din Bsksremti în anslă 1574; mi a amezats o krsne de
neatră ne dealslș Bitemtiloră.
De la a’iestă Domn» esistă dot xrisâve din anii 7077
mi 7079.

DOMNULU XXXVII.
Michnea Vodă II, Turcüulü.

Rămăinds mointenitoris tronslsï Mixnea filais Isi Ale-

sandrs,7 a trimisă la Konstantinonole ne marele Vis-i n.1577.
chr.
tierîs Mitrea mi î-aă kănătats insigniile (steagslă) nuPe csro-
domniei. A'iesta a skornit» în ijeară o dare kare locale.
se nsmea Găleata. Boerii Mexedinyenî, nevoind« a-12 reks-
nomte, as nrokiemats sns alts Domn«, ansme Rads-Ba­
na, assnra kirsla viind» Mixnea Vodt ks omtire mi bt-
tT>nds-se la KraTova, a emită învingători»: 'iei mal mslyî din
boeri as fostă ?mimi, iar domnslă alesă a fsgită la Timimo-
ra. Dar dsiiă o domnie de mese ani, Borta destitsă ne
Mixnea Vodă, ini-lă essilă la Trinole. A'iesta a făkstă mi
mănăstirea Tstana. De la elă essistă xrisove din anii 7087
7088, 7089, mi 7090.

Domnulu XXXVI 11.

Petru Vodă II Cernelii.

Dsnă nererea boeriloră, s’a răndsită Domnă Iletrs Vo­

dă Hcr^elS '. Anesta a tăeats kanetele a trei boerif d. csr.
1583
mari: ală Isi Dragomiră Banslă Kraiovei, als lai Mi-<oupe chro-
° nicele.
xailă Vornikslă, mi ală lai Konna Baxarnikslă. Elă locale
a skosă mi o dare nosă mi grea nsmită Gomtină, kăte

1 Toni istoriuii ne a’iestS Fletr» Bodi tis nun« ka alS IV. Fotino gre-
ineuite, ki’jl uelfi I Iletrs a foste Rad» Haisie BassarabS; >iel8 als II
Ilatramks uelS bang; aelă al8 III Iletrs Illklona, ui alS IV-lca MeruelB.
Aiue astorlslă eartiul greueute zikindă kă s'a nndaitB dani «lererea
o oae din zene: a zidit« mi biserika domneaski din
Tirgovimtea. Dar nenotslii seă Mixnea, fikindB-i intrigi
la Konstantinonole, l’a destitaatx dani doi ani de domnie ;
dani. kare el» înnresns ka nartisanil mi ka kasniaii sol s’a
retras« în Transilvania.

A doua domnie a lui Micimea Vodă, Turcitulă.

Viind« eanmi Mixnea Vodi la domnia ijerei, a nas«

n. chr. ine Beam o mslijime de diri grele: a îndoit« Dej-
Dnpe chro-Vmtrit«!«, lainda de la stsnl kite doi la zene în
locale. Jloka deanslă; a nașă la dare treanta ostaiuiloră, n«-
miiji Romii, mi o alti dare asanra iilagariloru nsmiti Gă­
leata, mi altele. Ile lingi a'ieste a tieată kanslă mi Ma-
relai Logofită Stanmal«. Boerii, ne mai nutindă s«feri a-
tite rele, s’aă dssă k« nlingeri la Ilórti, dani kare desti-
t«inds-se s’a dasis la Konstantinonole. Akolo, teminda-se
ka ns k«mva Ternii si-1k omóre, nentrs ka si-I iea ava-
ijiile, a ninsită de bani voe legea Kremtini iui a îmbn-
gimată ne nea Moametani. Voind« însi a koneri kitn T«rm
skonala nentra kare a nreferită a-mi skimba kredinija, a
înienstă a snsne ki vede visisni noktsrne, în kare înssmi
MoametS îi vorbeiute. De aneasta Tarnii se bakara forte,
mi mai alesă Ssltanslă Marat« III na namai ki l’a îmbn-
kată ka kabaniija sa (adeki xlamida, sas xaina ’iea de a-
ssnra), dar a skosă kiară xangerală nelă bitsts ka netre
sksmne de la brial» se«, ini l’a nas« la bnală renegatsiBi
nentra ka si-lă onoreze; dsni aceasta l’a fikată mi Ilami
de Xalenă.
De la a'iestă Domn« essisti xrisóve din anii 7095,
7096, 8097, 7098 mi 7099.

boeriloră. HericIS era fuslă lui IIitranikH; servise mai multă timnă in
armia francezi, mi dani mizlo’iirea rcgelsl Franaiel, Ildrta destitui ne
Mixnea uii-lă rondai ne elă. (Vezi Ulinkaî pag. 237.)
Nota TraducătorMuI.
 Domnulu XXXIX.
Ștefanii Vodă 11 Surdulu.
Destitsîndsse Mixnea Vocii, dini nererea boeriloră s’a
nndsit« Ștefan« Vodi S«rd«ls, - fiislă IbI Ilitramk« d. chr.
' 1591.
Vodi. De la anosta Ilorta a nerst« mare kitimecuupe ehro-
nicele
de bani mi a adaos« la trib«tal« gerei, nreksmS ne-l iacale,
rase ini de la DomnalS Moldovei Iletrs Vodi mkio-
n«l«. Dar ni’ii «n«l« din Domnii anemtia na s’a ssnssă la
asemine nerere. D«ni aneasta nstinile mi ssniririle din
nartea Tăriilor« a« înnenstS a se îmmslgi, firi si noti
Domnslă a se nene vre o stăvili, fiind« ki de natsra sa
era blind« mi linimtită. De aneea boeriî, nerindă ne fra­
tele ses Alesandrs, ne anesta Ilorta l’a destit«at$, dani o
domnie de ană ană.

Domnulu XL.
Alesandru Vodă III fltulu lui Pătrascu.
Domn«!« acesta, ka mi fratese», n'a iiHtst» si îmnede-
ne neonnd«elele Turnilor», kari din zi în zi se fi-in. ctr.
'1592.
neas mai s«nintori. Atârne boeriî, kons«ltind«-se<Dupe ehro-
• « «i ii nicele
ne si faki, a« trimis« r«gimmte ka si le deal locale.
Domn« ne Mixai Viteazslă, karele ne at«nne se afla la
Konstantinonole; dsni kare Alessandrs Vodi nini a an«-
kat« si domneaski ană ană, mi s’a destitsată.

Domnulu XLI.
Michaiu Vodă II Niteazulu.
Mixai« Viteazsl« a fost» fiislă lai nitramk«ÎDuPe chr.
Vodi nel« b«nă ’. Ile kmds s’a fik«t« el« DomnS,( 1592’
1 Aatfelfs afirmi kroni'jile lokale mi streine-, dar sn3 istorikg streinS zi’ie
ki ne timnslS domniei lai Ilitranjka Vodi o femee frsmdsi vidsvi, a-
vindS la kasa sa ne «n8 grekS bogat«, karele era beiliknlu (ama se ns-
Dupe chro­ ijeara se afla înglodata în nevoi: Tsrcii de ne Iwgt
nic. locale. Dsnsre o înk’Brkase de datorii, finea neîncetate ne-
Moldovene,
Polone, onndsele, ini între atata se întinseseră în kăts se
Ungare,
și Tnrcesci. găteai'; st zideaskt mi Moskele, adikt temnlsri
moametane în jjeart.
Mixai« Vodă mai întai a trimis« regiminjjï la Ilôrta
ka sr> fakt st înceteze aseinine neortnd«ele,- ne »rmi, vt-
ztnds Ire n« kantta nicï sn» ressltat«, a adanatS ne toijï
boeriï mi s’as konsaltata cc si faki. Atance s’a gisitii k«
kale ki nentra ka si skane neara de tirania Tarnilora, tre-
baea si alerge la arme. Dar fiinda ki naterile Rominilor«

meaă omenii kari erau însircinaui st stringă oî din Moldova mi Ileara

Manteneaski nentru îmmroijia Tarceaski) s’a Iubită ka elS mi a ră­
masă grea. Beilikcială, avindă a se dune Ia Konstantinonole, i-a,dă­
ruită unu inelă de o sati de galbeni, mi l-a snasă kt de va naiute fiia,
kmdă va veni în virsti si-lă trimigi la Konstantinonole st kaute ne
tatiseă, mi drentS semnă si-i ante inelulă. Numita lemee a mskată
bieată, karele kieskindă, s’a Unită în servijjală ansi boeria mare, ne
lingi kare în skartă a mtiată a se însinai mi a ajange la fellarite dre­
gătorii civile. Domnală Tletra Heruelă, dani ceataeatu kanală lai Do-
bromiră Banală Kraiovei, a trimisă ne Mixais lokotenentă ală Băniei.
Akolo dakinda-se, s’a lijjită vorba kt elă era fiială lai Ilătramks Vodă;
de aceasta aazindă Domnală mi introndă în felari de binaele, a trimisă
îndati ka urgie Armimei de la namkărie ka si-Iă adakă mi si-lă a-
ciză. Armimeii, adakindală înBakaremti kiar în zioa sfmtslai Niko-
lae, mi trokindă ne lingă biserika namitalal sfmtă ce se namemte bi-
serika Albi ne nodală KaliijiI, Misaia s’a regată de Armimel ka si-i
dea voe să se înkinc; auemtia îndanlekănda-se, elă intri în biserikă mi
ka inimi înînnti mi ka okii likramitori se răgi înainte, sintei ikdne,
gîanndă kă de-lă va skăna de nmastca în kare se afla, va zidi o mă­
năstire în namele lai. Dani aceasta, înfirjimindase înaintea Domnalai
mi întrebănda’Iă dalia era fiială lai nitramka Vodă, elă a negată ka ja-
ramintă kă nici este, nici a vorbită, nici mtie de ande a emită aseme­
ne vorbe; anoî dindă mi înskrisă în fajja Domnalai mi a adunării bo-
eriloră, fa liberată. Ile armă de frikă xotirondă să nleue din ijeară,
mami-sa i-a snasă sekretală na m terii sale, mii-a dată inelulă ka kare si
kaate ne tatilă seă. Atance mergăndă la Konstantinonole, a găsită ne
tată-seă în stare nutinte mi ku influinijă ne lăngă Borta Otomani. Ta-
tilă seă l’a nrimită ku bakurie, mi kmdă bocrii din jiean aă cerată
skdterea lai Alessandra III, a isbatită nrin agcntală yerel lenakaki,
karc-I era amikă intimă, si faki a-Iă cere mi a-lă rondai Domnă,
ns cras în stare si se inisore ks nsterea îmningieî, Mi-
xaîs Vodi a trimisă soli tui la domniile vecine cerindă a-
lianna lorii; Klsierîslă Rads Birkinesks fs trimis« la Si-
gismsndă Batori Domnslă Transilvaniei, kare atsnne era ssb
sszeranitatea Iloloniei: iar Stolnikslă Stroe Bszesks la Aa-
ron» Vodi Domnslă Moldovei. Deci fikinds-se tratată de
alianiji între tsstrei Domnii ka si fie ks jsmnintă nede-
sniryiyî in toti intimidarea, Batori a trimisă snă kornă de
omtire Transilvani ssb komindslă Îhî Srbanii Mixail» mi a
Isi Istvanfi, Iar Aaronă Vodi snă altă kornă ssb komindslă
Xatmanslsl Moldovei. Aceste kornsrl, sninds-se ks omtirile
rominemtl, aă kizst» de odati assnra Tăriilor« ne se aflaă
în Bsksremti mi i-a» «nisă ne togi. Acesta a srmat» în zi-
oa de 5 Noemvrie 1594. Atsnue s’a nnită mi Stroe Bsze-
sks la mina dreanti. Dani ne s’aă scisă mi s’aă gonită
toiji Tsr'iii din yeari, Mixals a trimisă o nartc din omtire
mi assnra 'ictijjil Gisrgslsi, ne kare înksnglsnnd'o mi bi-
tind’o ks tsnsrile msite zile, n’aă nstst’o Isa, fiindă ki se
nrovisiona neîncetată ks omtire mi ks nrodskte ne la Rs-
mnskă ne Dsnire. Ssltan» Msradă III, aszindă desnre re-
skslarea Îhî Mixais Vodi, a trimisă fin întirziere ne Fe­
rată Msstafa Ilâma ks o msln,ime de omtire mi ks Alesan-
drs Vodi III ki si-lă nse în lokslă Isi Mixais. Aneratia,
sosindă la Rsmciskă, aă înnenstă a se nregiti si treaki neste
Dsnire. Mixais Vodi, adsninds-mi tote nsterile, a nlekată
kitre Dsnire în zioa de 8 lansariă; dar sosindă la satslă
Iletrimsls snde se iiregitea si treaki Dsnirea ka si bați ne
Msstafa Ilauia kîar în nara sa, a Isată mtire ki omtirea Ti-
tiraski de la Krîmă a intrată în nean ne la Galani mi a în-
uenstă a nreda mi a robi. Atsnne s’a întors» din drsmslă
Dsnirii mi ml-a amezată tabira la satslă Xslibemtii; de a-
kolo a trimis», ka avangardi, snă kornă de omtire aleasi
ssb komindslă Isi Rads Bszesks, a fratelsî seă ITreda Stol-
nissl», a stolnikslsi Stroe, mi a Isi Rads Kalofiresks. A'ie-
mtia, întilnindsse ks avan-garda Titarilor» la satslă Ilsti-
neiî, aă kizstă assnra el ks fsrie mi aă nimiiit’o ks totslă,
fikindă mi o mslnime de nrisonierî.
 Xanală Kramalai, karele era anită ka Ferată Mastafa
Haina, a trimisă ană altă korns de orntire mai mare sab ko-
mandală nenotslsi șefi, kare, înaintanda-se nana la satală
Stanemtii, s’afi întâlnită ka tabara Bazemtilorfi. Anemtia a-
tanne îi nriimira k» tote naterile loră, ini isbatira a sfara-
ma tota maliiimea Tătarilor» mi a deskanayina kiară ne ne-
notslă Xanalai. în intervalul» anesta Mastafa Hania kn Xa­
nală mi ks Alessandra Vodă trekasera Danarea mi tabara-
sera la satală Ulerbanemtiî. Mixaia a trimisă un» altă kornă
de orntire sab komanda IbI Mixabiea Banală Kraiovei, kare
a strikată mare narte din omtirea tarieaska. Insiiaiman-
tanda-se Mastafa Hama de nsterile Romanilor», a trekată Do­
narea îndarată la Rasnisk», an de Xanală Kramalai, aazindă
de sfaramarea omtireî sale, s’a desnarijită de Msstafa Hama
mi s’a întarnată la ale sale. La 21 lanaariă a anala! 1595,
Mixai Vodă trene Dsnarea, kalka omtirea inemika, o sfara-
mi, mi Mastafa Hama ka Alessandrs Vodă îmi kata skana-
rea în fagi. Dam. se a arsă Rssniakalfi, Mixaia Vodă de-
snarte omtirea sa: o narte sab banală Mixalnea o trimite a-
sanra Silistrel, mi o alta narte sab marele Snataria Hreda
asanra Xarsovei. Aneste doa netayi, saferindă sorta Rasnia-
kalai, Mixaia Vodă, dana ne a jefgits marginele Tarnemti
desnre Donare s’a întorsă triamfatoria în Bakaremti la ska-
snală seă. Atanie, sanaranda-se ne komandagii Transilvani
îirbană mi Istfanvi, i-a trimisă înanoi la Batori, karele a tri­
misă în lokals loră ne Keleră Benda. He anesta, înnreana
ka Banală Manta, Mixaia Vodă Î-a trimisă asanra netaijei
Braila, kare înka se ijinea, mi trekandă sab sabie o maliji-
me de Tarii, aă sarnat’o nana la temelii.
Sigismadă Batori, vazandă saknesele lai Mixaia în fo-
losală kremtinataijeî, a înnenstă a-lă invidia mi a kageta
kama sa-lă îmnedine mi kamă sa faka ka sa-lă amileaska mi
sa-lă sanae ordineloră sale. Mixaia Vodă i-a înijelesă sko-
nală mi ka tote ka ară fi natată sa-mi rasbane, însă, anre-
yaindfi îmnrejsrarile timnalai mi interesele ijerei, a sokotită
sa suikaleze timnală. De aneea a trimisă la elfi ne Mitrono-
litală Eftimi, înnerana kadoi din eniskoni, ka VornikalăMi-
trea, ka Logofttală Isară, ka Vornika Dimitrie, ka Hada
Bszeska mi aliji boerl, ka st-i ínkine jjeara, ka aceasta ka
Mixais Vodt st fie lokotenentală seă. Batori nriimindă am-
bassada ka bakarie, s’a arttată nrea malgamita, mi a rtn-
daită doí-snre-zece din boerl ka enitroni ktrmaitori ai Dom­
niei, mi sanami ordinelora sale.
In timnală acesta Arons Vodt, dánt alianya karé kon-
traktase ka Mixaia Vodă, ne de o narte' i a trimisă omtirí
în geana Manteneaskt sab Andriemă Ilerja, i-ar ne de alta
se bttea neîncetată mi ka btrbtijie ka Kazană Girei Xa-
nalS Krtmalsi. Dar inemicii se! l'aa intrigată kttre Batori
ks ntra kt voemte st se aneaskt ka Tarcii, ín kontra lai;
dánt karé Batori a trimisă ftrt de veste în Moldova ană
kornă de omtire, karé sarnriztnda-lă, l’a rtdikată ínnreant ka
Dómna mi ka tóti kasa sa, mi l’aă nașă la ínkisóre; tota
odatt aciztndă malm din boerl, a namilă Domna ne Ivană,
karele era Agt ala lai Aronă Vodt. Acestea aazinds-le
Mixata Vodt, s’a întristată férte.
Intre aceste marinda Saltană Msradă III, fiială seă Me-
emetă III, ssinds-se ne tronă, a alesă ne Sinană Hama Se-
raskerală mi ka mai mâini aliji Ilami, mi l-a trimisă asanra
lai Mixam Vodt, ka o omtire de 80 mii omeni *. Acemtia,
trektnda Dsntrea ne la Rasciakă, aă ttbtrtta la satală Kt-
lagtrenii, în jadegală Vlamkti, de ande aă încenată a nrtda
latarile. Mixaia Vodt, karele înmtiinijase ne Batori mi ne
Domnală Moldovei desnre venirea Tarciloră, vtztndă kt a-
jatorală de la acemtia na mai sosemte, a adanată omtirea kt-
tt o avea mi kttt a mai natată rekrata, mi la 13 Aagsstă
1595 le-a emită înainte la Vadală Ktlsgtreniloră, ne rială
Neajlova. Akolo încingtnda-se o btttlie înfrikomatt, kare
a yinstă de dimineaya ntnt seara, Mixai Vodt a arttată
fante de ană eroismă estraordinaria; vtrsarea de stnge a
fostă attta de mare, în kttă ana utrtalai kargea amesteka-
tt ka stnge.
Mei mal malul istoric! snanS kt omtirea turueaski era de 180 de mii;
ne notă krede de kttă o gremli de tinarls safi o sktnare din vedere
in testai« astorislsi. (TradakeloríslS,)
 Atanue Sinană Ilauia, vizând» kt na note nronami
mi kt trebaia st se íntórka kw ramine, a adunată nre tojj!
Ilamii mi generalii de sab dtnsală, mi le-a ftkată kavantă
kt ne a doaa zi st se fakt btttlie generált, ka ottrtre kt
saă st învingt sa» st se niarzt mi elă. Mixaia Vodt ase­
menea, afltndă de ottrtrea Taruiloră, a adunată nre toyi bo-
erii mi ktnitanii sei, mi konsalttnds-se, a nlekată elă velă
din tti asanra inemiuiloră ka tóta oiutirea sa; faria sa a
fostă ama de mare, în kttă iele dinttia mirări taruemtl le-a
sftrtmată ka totală, uuiztndă ka însămi mina sa kiară nre
Viteazală Karimană llama. lart Romanii, lanttnda-se ka ană
eroismă neastmtnată, auideaă ne Tárni ka nre vrtbii, saă
îi înekaă în noroia, nre ktnda anii din ei se înekaă singuri
în iitrtă. Sinans llama, vtztndă attta strikauiune în ar­
mata sa, a ntrtsită ktmnală de bttae mi s’a retrasă ka ra­
mine; îart Mixais Vodt a dobtndită o malrjime de tanari,
stindarde mi nroviziani de resbelă. Mixaia ka tóté aste, vt-
zandă nayinitatea omtirei sale, înttrzierea ajatoreloră ne a-
mtenta de la aliau.il sti, mi malijimea inemiuiloră kare din
zi în zi se înmlaijeaă ka omtiri nrósnete, neste nőnie, dánt
învingerea auesta, aă ftkată konsilis ka boeriî sei, mi a gt-
sită ks kale st se retragt ntnt-I voră sosi ajstórele. Ama
dart s’aă trasă kttre lokarile de sasa din jadeijală Uraxo-
vei, trimin,tnda nre Domna mi nre fiială seă în Transilvania.
Sinană llama, a doaa zi vtztndă nlekarea Romtniloră mi
afltndă kt eraă nanini, a nrinsă la inima mi mergtndă în-
nainte a anakată ftra onanere Ttrgovimtea, trimiytndă totă
d’odata mi o narte din omtire, kare a okanată Bakaremtii
mi a ftkată înttritari de sigaranija, anoi s’a întinsă neste
totă namantală uerei.
Mixaia na înueta ka tóté auestea a lovi în tóté zilele
tabtra nea mare a inemiuiloră. Intr’ana din zile, Romanii
tragandă nre Tarul ka înmeltuiane într’a'nă lokă amedosă iui
baltosă, s’aă rcnezită. asanra-le ka farié, aă taiată o malijiine,
aă laată mi natra tanari ka kateva stindarde. In înkaika-
tara aueea, Sinană llama, kautanda a îmnedika nre Tarul
de la fagt, mi batandă nre maljji ka tonazală, a kazată de
 ne kală în norois, în kttă ks mare greă l’aă skosă nei ne
era« nre Itngt dtnsslă, dar în ktderea a'ieea mi-aă nerduts
doi diniji. 1 Atunaî, btnsidă de. trtdare nre Alessandrs Vo-
dt III, karele se afla în tabăra turieskt ka rânduită nentrs
domnia yerei, I’a sritnzsrată kiară în vemmintele domnemti,
ks kare se îmbrtka la zile mari.
Mixais, retrtgtnds-se iartmî la msngî, a trimisă de a-
kolo Iartmî nitire la aliaiji ka st grtbeaskt a-I trimite a-
jstore. Sigismsndă Batori, ks tote kt se ksnsnase kiară a-
tsnae ks sora îmntratslsi Austriei, a ntrtsită nltnerile nsn-
ijei mi s’a ottrîts st nleae în ajstorlslă kremtiniloră. Ls-
tndă ku sine 2000 de kaltregi, 32000 de infanterie mi 54
de tsnsrî, a venită mi s’a unită ks omtirea lui Mixais, kare
nu nsnitra mai multă de 8000 omeni. în intervalul« ace­
sta Ștefană Vodt, domnslă Moldovei, a nlekată mi elă ks
omtirea sa în ajistorulă lui Mixais, trektndă în Ileara Msn-
teneaskt nrin Transilvania; ks tote kt, nre ktnaă elă se
unea ks aliarjii, Ieremia Movila ks omtiri Ilolone oksna tro-
nslă seă în lami.
Tsstrei Domnii sninds-se, aă nlekată assnra Tsruiloră
înnresnt la 7 Oktomb, a anslsî 1596. TuruiI, aszindă ka.
vine atesta nstere assnra loră, n’aă avstă ksragiulă a sta ne
lokă: Sinană Ilama, Itsstndă ne Ali-Ilama ks o narte din
omtire ka st ntzeaskt Ttrgovimtea, s’a trasă ks neea-l-alte
omtire la Buksremti. Aliatii, viindă mai înteți la Ttrgovi-
mte, s’aă nssă a o bate, mi dum, mai multe ntvtliri în fine
aă Isat’o ku armele în mtnt, nrinztndă kiară ne Ali-Ilama,
nre kare l’aă trimisă la Klsjă. A'ieastt mtire a înfrikomată
ne Sinan-IIama, mi l’aă ftkstă st ntrtseaskt rmede Bsks-
remtii ka st se retragt în netatea Giurgiului; Iar ne kale
înttmnltnds-se st se stri'ie rdtele de la ktteva tunuri, le-a
Itsată ne ktmnă.
Aliarjii, vtztndă fsga lui Sinan-IIama, s’aă nssă a-lă

1 NcmBritorîslă N. Btluesks, kare a deskrisa enisodsls auesta ku mtrts-

riele mal maltoru auturi, snstne kt btttlia asta s’a înttmnlatS tetă la Kt-
lugtrcnî, iară ns durii. 'ie Taruil a8 luată Ttrgovimtea mi BskureBuii.
ărmări: dar fiindö ki nea mal mare narte din onitire trek»
se Dsnurea la RssaÎBkă, ei a» kizsts assnra gardei din »r-
m, kare era de vre o 15 mii ómen! mi kare transnorta ja-
fsrile din geari. mi nrovisisnile omtireî, mi i-aă făkstă o
strikinisne nedeskrintibihi; kăaî, strikr>nd8-le nodală desnre
Danăre, «niî kădeaă ssb săbiile kremtinilor», Iar alifii de-
snerayi se ar»nkaă ka orbii în flsvis de se înekaă. Astfel!»
s’aă nerdstă k» totsl» 16 mii Tárni, s’aă nrinsă mese mii de
kare k» nrovisiani, mai tóté tBn«rile, mi s’aă liberat« vr’o
ninni mii de kremtini nrisonieri. D»nă aneasta, s’a dat«
an« assaltă general« netenei Gisrgal«!, kare s’a iui l«ats,
trckinda-se s«b sabie 1400 de Tárni, kari o n»zea». At«n-
ne Batori, văzăndă mi rek»noskăndă eroism«!« mi genisls
tei Mixai« Vods, l-a fskată konnesiane de drentarile de sa-
veranitate ne-mi însamise asanra Derei Mantenemti, mi s’a
întors» în jjeara sa. Asemine mi Ștefană Vodă, nriimindă
malyimirile lai Mixai» Vodă, s’a întorsă în Moldova.
In a'ieste bătelie, Mănăstirea lai Rada Vodă din Ba-
karemti, ne kare Sinan-IIama o făkase magazin« de nrăfă-
rie, laăndă foka, s’a fărămată nănă în temelii.
Dar dani; nlekarea alianilors, Mixai» Vodă n’a rămasă
în nelakrare. Ile o narte a trimisa ne Aga Farkam« ’ ka o
narte din omtirea roniăneaskă la Vidin.% iar ne de alta a
trekată els însămi Dantrea la Nikonole, mi de akolo jefa-
indă tóté latarile Danărei mi neterjile nănă la Vidină, s’aă
întorsă iarămi în jjears. în anslă viitori» 1597 mai» 4, ia­
rămi a trimisă ne Velitk» k» omtire la Toba-badi (Babadai
de astăzi), karele sfărămănda-lă se întornea învingători« k»
o mslijime de jafari. Dar aste date Tarnii, adanănd«-se
de nrin tóté nărgile, aă ajansă ne Velitk» la lokală kare se
kiamă Komis», I-aa teeats trekătorile, mi dană o lante de

1 Anesta fusese nreotS mireang mi se nsmea Ilona Stolka, din satslS Far­
kam«, j«dejj«l« Romanajjil; dar laăndg narte în resbóe de b«nă voe, mi
aratăndă talente ostămemti, Mixai« Vodă l'a tansS, l’a nsmitu Agă mi
1’aS făkstS kănitanS neste nedestrime. Anestă DomnS a arătată mai
msite aseminea essemnle, fiind« ki era amik«lă eroism«!«!, mi înainta
ne ori mi «ine făiă a întreba de ae nrofessisne saă familie este.
trei zile orntirea romineaski s’a sfirimată, Valitks s’a s-
nisă, mi jafsrile s’a» Isată. Aneasti katastrofi a îndemnată
ne Mixais Vodi ka si trimiti îarimî ne Aga Farkamă la
Vidină ks snă kornă de omtire aleasi, snre a nsbsna ner-
derile Isi Velitks. Aga Farkams, trekindă Dsnirea neîm-
nedekată ne la loksls ne se kîami Zdegla, dar de odati
kizs în ksrsele Tsrniloră, kari, înksngisnnds-lă în mare
nsmiră, as sfirimată ks totslă orntirea Romini, în kită
abia as skinată nsijinî ks fsga. Aneasti întimnlare a în­
tristată forte ne Mixais mi l’a fikstă ka si ia missrî mai
serióse nentrs asemine întreninderi ne viitori». De aneea a
înnenstă si adsne din nos omtiri mi a înfiinija légioné de
Holoni mi de Kazanî, nentrs ka si nóti întimnina orî-ne é-
ventsalitate. Intre aneste, óre-kare intriganti îlă nirin la
Batori ki elă ars fi nekredinnîosă alianjjei mi ki s’ar fi s-
nits în sekretă ks Tsrniî în kontra Isi. Assemine nin în-
ssfli Isi Batori nele mai mari îngrijiri, mi elă înnens a se
konsslta ks baronii sei ne si faki. Dar Mixais Vodi, as-
zindă de aneasta, i-a trimisă resnsnsă ki are si vie la elă
ks kiijî-va din boierii sei ka si-i vorbeaski în narte. Ba­
tori s’a bsksrată forte, mi dsni ne a trimisă întrs întimnina-
rea sa ne togi baronii mi boerii sei, l’a nriimită la Beligra-
dslă Sngariei ks mare nomni mi onóre. Akolo aă netre-
kstă înnresni zene zile mi aă întirită alianiia loră mai msltă
de kită era nini atsnne. Dsni aneea, fiindă ki Batori e-
ra si se dski snre întimninarea îmniratslsi Asstrieî, a tri­
misă mi Mixais Vodi înnresni ks elă ne Banslă Mixalnea
ka si-I ssnse omagisrile din nartea terei, mi s’a întorsă în
jjeari ks mslti bsksrie mi veselie.
N’a trekstă msltă, mi Ssltanslă Moametă III, ridikindă
tóté omtirile sale nsiritene mi aussene, nreksmă mi nre
Titarii de la Knmă, a nlekată assnra lai Rodolfă îmnira-
tslă Asstrieî. Ajsngindă la Belgradslă Serbiei, i-aă emită
înainte omtirile Asstrieî iui ale Sngarieî, ssb komindslă Ar-
nidsnelsî Massimiliană, fratele îmniratslsi, mi als Isî Sigis-
msndă Batori, mi s’a likstă bitilio marc mi singcrósi ka­
re a ninstă ninnt zile mi ninnî nonijî, dsni kare Tsrniî fs-
 ni învinmi. Atanne Tarnii risinigí, a» trekats Dsnirea mi
aă înnenata a jefsi marginile IJerei RomEneinti. Mixata Vo-
dî, adsnEnda-mi ointirile, a nlekată kttre Terna, ka de a-
kolo ss treakE la Nikonole. Avangarda Romanii, întElnindă
ană kornă de Tárni ne riala Teleorman», .karele jcfaia ini
nrindea lEkaitoria, ka o lovire rEnede l’a sÎErEinată mi l’a
nrinsă ka totală. Mixata VodE ka nea-l-altE ouitire a ks-
nrinsă netatea Tárnáiéi mi a ars’o. Dar ne kEndă se gE-
tea se treakE la Nikonole, a nrimita nitire kE Ternii s’aă
ÍEkata învingEtori; kEni, de mi mai nainte fssese bEtegî, dar
danE aneea Germanii, danE fireaska loră Lekötnie nesEgiósE,
s’ae nssă a nnda lokarile Tarnemti mi a se rEsnEndi fEtE
se mai askalte de kanii loră. Tsrnii atsnne s’aă întors», aă
kEzată asanra loră mi mî-aă rEskamiiErată nerderile ; în kEtă
generalii aastriani abia aă natată skena ka kEteva rEmEmi-
ge din omtirea loră, mi atEtă Massimiliană kEtă mi Batori,
s’aa în torse anală în Ungaria mi nela-l-altă în Transilvania.
De aneste laEndă mtire Mixais VodE, s’a întristată fo­
rte mi s’a kanrinsă de mare temere mi îngrijire. Dar fErE
a se retrage, a stată ne lokă mi a înnenata a ti'Eta desnre
nane ka Tarnii nrin mijlonirea Bârnei de la Nikonole. In
tirană de ninni zile, a mi isbatită se feka nane, ka mare
malgEmire din nartea Tarniloră, înkeindă la 7 oktomvrie
a analsi 1598 mi tratatală, danE kare trimigEndă îmnErata-
lai mai malte darari, s’a întorsă linimtită la skaanală se».
Intre aneste, Sigismandă Batori, obosită de neînnetatele
esnedigiani mi resbóe în kontra Tarniloră, a înkinată nrin-
ninatală seă înnEratalai Aastriei. îmnEratală, trimigEndă în
Transilvania doi komisart mi trei Eniskoni înnreanE ka fi-
ial» lai Istvanfi, aă nrimită kErma gavernalai mi jarEmintele
de sananere ale Baroniloră. Iar Batori s’a retrasă la o ne-
tate kare i-o dase îmnEratală snre linimtea sa.
Ssltană Meemetă, neobosită nentra întinderea kaneri-
riloră sale, a trimisă earEmi ne Meemet Barna Vezirazim ka
namerósE oiutire de Tárni mi TEtari asanra Aastriei. Atan-
ne Batori, resgEndindsse de abdikarea sa, a emit» într’o nőn­
ie din netatea în kare se afla, mi viindă în Transilvania, aă
 kemată ne Baronii Herei, mi aiemtia ka bskarie Fa» reks-
noskată eartmi de nriniine. Dant aieasta, nrinztndă ne
Komisarii îmntrttemti mi legtnda’I, I-a trimisă lai Mixaia
Vodt roi l’a noftita ka st se n,ie de alianya mi amiiia de
mai nainte. Mixaia Vodt a nrimită ka bakarie nronanerea,
mi dant iererea lai Batori, i-a trimisa 3500 de ostaini a-
lemi sab komtndală lai Aga Laka, de ajstoria în kontra i-
nemikalai seă.
Intre anoste, Borta a trimisa gavernatoria la Vidină mi
ne tótt marginea Dantreî ne Xadim Dama. Aiesta, avtndă
natimt ne Mixaia Vodt, kama a sosită, a skrisă lai Mee-
roet-IIaina de la Silistra st nleie ka ointire în Ițeara Man-
teneaskt mi st okane Bakaremtii. Meemeta treie Dantrea
mi îniene a jefai lokarile nrin kare se aratt. Dar Mixaia
Vodt trimite assnrr>-i ne Vornikală Damitra, karele înttm-
nintndă ka omtirea romtneaskt ne Tárni la satala Kasele-
mtii, s’a nașă a-I bate mi a isbatită a-i înfrânge ka totală
mi a-i înninge îndtrtntă neste Dantre. Vornikală Dami­
tra atanie a laată mi don stindarde de la Tarii, ne kare
le-a trimisă la Mixaia Bodt, karele atanie se afla la Kara-
kală. Mixaia Vodt, îmbtrbttată de învingerea aneasta, se
gttemte a nleka însămi ka omtirea asanra lai Xadimă-IIama.
Deii trektndă Dantrea, s’a lovită ka Tariii anróne de Ni-
konole, ande rcnarttndă o viktorie komnlett, a nrinsa tóté
tanarile tarneiuti. Xadim-IIana aflt sktnare nrin fagt mi
mi intra la Nikonole în uetate. Mixaia Vodă jefaemte în-
nrejarimile, anol assedieazt uetatea: o bate mai malte zile,
îi du mai malte' assaltsri; dar na o note laa, fiindă kt Tarii!
neste minte dregea tóté sntrtarile kare se ftneaă neste zi.
în fine Mixaia ntrtsesiute assedislă mi nleakt asanra Vi-
dinalai. Beială, karele ntzia netatea aneasta, aazinda de ve­
nirea lai Mixaia, adant omtirile disnonibile de nrin nrejară
mi ese înaintea Romtnilora. Btttlia ijine mai malte zile,
dar în fine omtirea romtnt învinge ne Tarii mi-i rtsinemte
în tóté ntrrjile. Mixaia Vodt, karele în ama înnrejartrî se
vtra mi elă singsră în fokă, latndă narte mi în btttlia a-
neasta, într’ană lokă se înttlni ka ană Tarka fanatikă, ka-
 rele se renezi asann-I si-lă stnnangi ka sslijja; Mixai»
anaki ssliga k» mina mi o abate, dar o regine k» atita
tirie în kită Tsrkală ns natea niii st o tragi niaî si o
înningi. în ama nasimane aă stată amindoi mai malta timnă
fin a se nstea bate. Atanse fragii Bazemtî, Ilreda mi Stroe,
vizindă ne Domnală loră în nerikolă, s’aă renezită ka fsl-
gerală mi aă minelată ne Tark» în klini. Mixai» Vodi,
ne urmi, totă de »na le mirtarisia acestora ki le era da­
tori» k» viaga. Iletrekindă mai maltă de zene zile în asse-
dislă Vidinslai, dani ne a arsă mi a jefaită tote loksrile de-
snre Danire, Mixais Vodi înnreani ka omtirea mi ka togi
boerii, la 5 noemvri 1599, s’aă întors» k» veselie la Tir-
govimtea.
Sigismsndă Batori, kiindase eanmi ki a» l»ată Dom­
nia Ardeal»!»!, a skrisă frate!»! se» Andrei Batori, karele se
atia în Ilolonia, nronainda-i si abdine în favorea sa. An­
drei, nrimindă nronanerea a venit» în Transilvania mi a nri-
mită j»nmintele Baronilor» mi ale nobililor» ki-i vor» fi
kredinnlomi; iar Sigismand» s’a retras» într’o netate în IIo-
lonia ka si se odixneaski. Atsnne fiind» Domn» în Mol­
dova Ieremia Movili, a skris» Isi Andrei Batori noftinds-lă
ka si se lege în aliangi mi si skdti ne Mixai» Vodi din
domnia IJerei Msntenemti. IIrimmd»se nromsnerea, a» tri­
misă ammdoi domnii kite ană boeris la Mixai» Vodi ks
nronanerea ki si se tragi de bsni voie din domnie, mi ki de
n» va voi, ei îl» nrinde ka mi-lă vor» da ne mina Taruiloră.
Mixai» Vodi s’a întristat», vizindsse ameringată ast-
felis de doi inemini venin!; k» tote a'ieste, adsnmdă boe­
rii, s’a» kibzsită ksmă si naraliseze nlan»rile lor». Ama
dan, ne de o narte a îmieristă a adana omitre mi a se gi-
ti de nsboia, iar ne de alta a skris» lai Rodolfă îmmrata-
lai Aastriei ki Andrei Batori s’a anit» k» Tarmi ka si le
dea LJeara Rommeaski, mi ki nentra ama skonă voemte si­
lă skoti din domnie; nentra kare a rsgată ne Rodolfă ka
si-I dea ajatoria mi snă îmnram»tă de bani, nromigindă si
okane Transilvania în namele îmniratalal. Rodolfă sTa ba-
karată de aueasta, mi, trimiginda’I bani, l-a resnans» ki se
mBlgamemte ks ori ne ar fane; totă odata l’a nsinitB mare-
inalS. Mixals Vodt, ks banii ne ktnttase, adant renede ointire
mi komnane snă kornă de 30 mii 6meni; ks asemine hb-
tere, mi ks 18 tanarl, a nlekată ftrt întârziere mi a tre-
kstă neste m8nn,l în Transilvania, aude a ttbtrîta anrone
de aetatea Stefanonole, saă Bramovă. Akolo, înainte de a
însene vre-o onert'jiane, notabilii uetaijei mi astoritenile, te-
mtnds-se de vre-o sarnrindere, aă venită ks darari mi s’aă
ssnasă. Mixaia Vodt, vtztndă înkinarea nettrjei ks atata
înlesnire, s’a bskarată forte, mi îndatt a skrisă lai Rada Bb-
zesks mi Banalei Sdrea, ka st nleue mi ei ka omtirile de
la Kraîova mi Mcxedinnl, mi st intre în Transilvania ne de
neea-l-altt narte, ka st se înttlneasxt ka ela la Sibiia.
Andrei Batori, aazinda mi ela desnre intrarea lai Mi­
xaia ks omtiri, mî-a adanată mi ela omtirea, mi a nlekată
ka grabt kttre Sibiia, ande sosindă mi-a amezată tabtra a-
fart de netate înkanjarinda’o ks manrjari. Na ttrziă s’a a-
dsnată mi omtirea romtneaskt, ameztndase în rtndaealt de
btttlie. Andrei Batori, temtndase a se mtsara ka erois-
mslă lai Mixaia, a trimisa la elă soli, înnresnt ks Namială
lianei, ka st trateze desnre nave. Solii, viindă la Mixals,
i-aă snasă kt mi voinija îmntratBlai era ka st ns se ba­
ta; ne Itngt aseste Nanuiala nromitea kt va îndanleka ne
Batori st se dasnartt de Tami. Mixaia, înijelegtndă kt a-
neste eraa nsmai nimte vorbe amtgitore, a onrită ue Nanais
la sine, mi ne soli i a trimisă st snae lai Batori kt, de va
abdika de la saveranitatea Transilvaniei, va mijloci st ka-
nete erttniane de la îmntratală. Andrei Batori, nesansin-
dsse la aceasta, Mixaia fs silită a-I fane rtsboia. Ama da-
rt înHingtndase btttlia, îmbe ntrijile s’aă bttstă maltă timus
ks ană eroismă neasemtnată; în fine, învingerea xottrtn-
ds-se în nartea Romtniloră, Sngarii mi Transilvanii aă în-
torsă dosală sure fagt, Itstndă ne ktmnală btttlie! tote
nrovisianile loră, natra-zesi mi ninni tanarl, mi natra mii
de animi.
Andrei Batori, dant sftrtmarea omtirei sale, a Isat’o
la fagt sure Ilolonia. Inonttndă, a intrata într’o ntdare ma­
 re, numita Kodrală Nskslsi, în kare nerzxndă kalea, s’ans-
tanită, Iar de la un« timnă, de férne mi de sete, a kizstă,
ntrtsită ks totală de nsteri. A treia zi, doi vtnttori, anală
Ungars mi neta-1-altă Romtnä, dimds neste el«, mi aftands
klar de la eis kn era Andrei Batori Domnsls Transilvaniei, l’aa
dusă la kasa loră; dar, în lokă st-i dea de msnkare, l’as snisä
mi, launds-I kansls, l’as dass la Mixai Vodt. Domnsls s'a
întristată férte de aneasta, mi a trimisă îndata de i-aa adass
mi komul« ne kare l’as trimisă la Beligradă, de l’aă îngro-
nata ka mare nomnn mi önére în biserika Regilor»; Iar ne
unigami I-a rusntatită ka mórtea. Dánt aneasta Mixais Vo-
dt a laată Alba Regata, mi ano! Klaădionole (Klsjsls), an-
de a arttată mare asnrime dnnds morgei o samt de Baroni
mari, nentrs kare mi-a atrasă sra nonoralai; ne armt a
Isatö Usts, ande erau avsn,iile Isi Andrei Batori; în fine a
kanrinsă Transilvania tó ta, mi a intrată ín kanitala Belgra-
dslai, ande s’a întronată.
Intre aneste Sigismsnds Batori, karele se afla ín üo-
lonia, îndemnată ne de o narte de Tarii, iar ne de alta de
Baronii Transilvani ka st vie st-mi Ia eartmi domnia, a a-
danats ktteva onitiri Ilolone mi a venită la Moldova, îndem-
ntnds ne leremia Vodt st-mi intraneaskt naterile ka st
bata ne Mixais. Aiesta, ksms a aflată de mimktrile aie-
ste, s’a skalată ks o mare narte de omtire mi, trektnds man-
íjii, a intrată în Moldova, ínst ks mslta greutate din kassa
linsei nstrerjslsi. Ftr’ a nerde timnă s’a renezită assnra üo-
loniloră mi a Moldovenilor«, mi ka atata furie i-a lovită, ín
kttă Batori a skmată ks fuga ín üolonia, iar leremia Vo-
dt, k« nerdere de onts mii de ostami, s’a ínkiss ín letatea
Xotinslsi. Mixais Vodt, bttandă letatea trei zile mi ne
nBtand’o l«a, a tasată o narte de omtire ka st o gie ín as-
sedis, Iar els a venită ín lami, snde era skasnsls Domni­
lor«. Dar leremia Vodt din Xotins, nrofitand« de íntane-
rekals snei nongi mi de nebtgarea de seamt a ínksnjsrtto-
riloră, a f«gits ka toijl boerii sei mi a treksts ín üolonia.
Dani ne a sanusă mi Moldova, Mixai» a înnenată a se în­
titula Domnă a trei gen, adekt ală Herei Msntenemti, als
Moldovei mi Ardealului. îmnaratslS Rodolfii i-a trimis» ras-
nsnsă ka învoemte domnia Moldovei fiislui șeii cel»! mai
mare Nikolae; dar Mixai» Vodă, sokotindu nematsritatea
fii»l»I se«, iui ameninyarile inemicilor» sei, a rânduit» ne
Udrea Xatmansl», ne Vistieriul» Andronaki, ne Armauisl&
Sava, mi ne Snatarîulu c.el» mare lokoteneniji ai domniei.
Dani aceasta Mixais s’a întors» în Transilvania, ne sneran-
ija kt va ramanea ssb stananirea sa mi geara aceasta, ka
frskts alu eroism»!»! se». Dar înnaratul» a trimis» ne ge-
neralissimulS omtirilcr» asstriace George Easta, ka sa Ia Tran­
silvania în nossesiune. Acesta viind», a ibrtifikată cetagile
3ivar, Sst», Liuka, mi altele. Mixai» Vodă s’asanarat» forte
de o asemine nsrtare a îmnarat»lui katra dîns»l» mi kandS
trimisslS îmnaratesk» îl arata norunka ka sa tradea geara
generalisim»!»! Basta, el» ssb diverse nreteste întarziea.
Basta, voind» a nrofita de sra nonorslal Transilvan»
as»nra l»i Mixai», a otaratu sa ia geara din stananire ks
nsterea. Ama dara, skulanduse ks omtire, a întâlnii» ne Mi­
xai» Vodă anrbne de Klsjs, mi fara a-I da timn» ka sase
nregateaska de batae, a kaz»t» ks atata salbatacisne asu-
nra Isi, în kats l-a sfaramat» la cinci mii de ostami. Mi­
xai» Vodă, narasind» urovisisnile mi doa-snre zece t»n»rl,
a nlekat» sa treaka în IJeara Msnteneaska; dar în kalea sa
se întalnemte ks Sigism»nd» Batori, k» nugina omtire ce
mai avea, se bate mi k» acesta, dar noroksl» mi asta data
îl» narasemte. Atenei, amarată de atate kalamitagi, se în-
torce la Basta mi se roga ka sa-î kanete gragia îmnarat»-
l»î. D»na aceasta, nrin mijlocirea Îhî Basta, i s’a» dat» voe
sa se întalneaska ka Ar'iid»iiele Massimilian», mi sa se da-
ka kiar la Ilraga sa se înfagimeze la îmnaratel» Asstriei
Rodolf».
Transilvanii, karinici o data n’a» n»t»t8 s»feri suverani­
tatea Germana, a» konvokat» la Kla»dionole adunare, mi, des-
lininds se de ssnsncrea katre îmnaratslu, a» ales» de a treia
ora de domn» ne Sigismsnd» Batori, karele se gasia în Moldo­
va. Basta a kastat» sa-I onreaska; dar Transilvanii a» trimis»
soli katre imnaratul» ka sa se justifice de aceasta nreface-
re; iar îmniratalS na voit« nini si-I nrimeaski. Mixai«
Vodi, d«m tóté intrigile nii akssirile Isi Basta, avs dibi-
iia a se nane atita de bine kitre ímniratsla,’ ín kitS aie-
sta l-a datȘ sna nriniinata ín Silesia ín drentsl» Transilva­
niei; Iar fiislS seă Nikolae netreiea la ksrtea ímniriteaski
ínnream ks Dómna sogia sa, káré se aflase în Transilvania.
Dini aieasta, vtztnda ki Basta n« nstea ínki sí goneaski
ne Bateri din Transilvania, îmniratală a dată Isi Mixais o-
mtiri mi bani ka sí se dski sí la narte la onermisnele
resboislsí. Deii sosind» Mixais în Transilvania mi snin-
d»-se ks Basta, aa nlekata amindoi mi mi-as amezats tabe-
rile la Moitirs. Batori, avtnds în ajatorislă se» Tsrii, Ta-
tari mi Moldoveni, era ín kanala snei omtiri de trei-zeni mii
de ómeni; k» tóté aieste, rivalii sei, nrin taktika mi erois-
inslă lor», de mi ks o omtire mslt» mai miki, lovinds-ls
ks fsrie, îlă învinsen ks totsl« mi treksri ssb sabie neste
ont» mii de ostami; în kit» abia ks o nmimigi de omtire
a gisit» skinarea în fsgi, ninsind» ne kimnsls de bitibe
nrovisisnile mi tsnsrile.
Dsni aaeasti viktorie stnlssiti, s’a ridikată între Ba­
sta mi Mixais o gelosie, karé a ajsnsí la dsmminie. Basta,
dsni ne a Hints ne Mixai» ki avea ínnelegeri sekrete ks
Tsnii, a xotint» ka si-la mi aresteze; deal triminind« si-
ls nofteaski la konsilis, mi Mixai» nevoind» a veni, a no-
rsniits la kigi-va Nemgi ka sí ínkonjóre kort»!» ses, mi
si-ls iirinzi vis, sa» sí-18 omóre. Mixai» Vodi, vizinds-
se astfel!» sarnrins», a skoss sabia mi a nnits ne ansi» din
sbirii Ibi Basta, dar sna altals strinsnginds-18 ks sslijja ín
nintese, l’a trintita la nimintS, mi i-a tieat» kansl».
Aneasti síidére infami a Isi Mixais Vodi n» fs anro-
bati de nimene la ksrtea ímniratslsi Rodolfs; kni Mixais,
íntrs adeviră, fiksse servijjsri reale ímmriijiel mi-i antase
atitea nrobe de devotament» mi de krediniji. Ka tóté ane-
stea, mórtea sa fs ín k»nnd8 sítati, mi kassa nentrs karé se
Isntase remase k» tot»18 nerdsti.
Mixais Vodi a domnit» ont» ani. In tiranai» domniei
Îhî a fikstă Ministirea kare se kiami Mixais Vodi în Bs-
ksremtî.
Dani; ne s’a aszită de sgiderea Isî Mixais Vodi, s'a
skslată Simeonă Vodi Movili karele domnea în Moldova,
mi trekindă ks omtirea în IJeara Msnteneaski, a oksnată
kanitala mi a gonită ne lokotenenijiî Îhî Mixais; totă odati
a nridată Ministirile mi a jefaitw toti ijeara ks mare krs-
zime mi neomenie. Atsrme fraijii Bazemti, nenstindă si
ssfere atita îmnilare, aă trekstă neste Oltă, mi ridikinds
omtirile Mexedinuslsî, s’aă întors» ka si kazi assnra Isî
Simeonă Vodi. Acesta, Isindă mtire, mi nebizHindB-se a se
onsne ks nsterile ne avea, a emită din Tirgovimtea, mimî-
a Isată drsmslă kitre Moldova1. Dar Bszeintiî, Isinds-se
ks îsyeali dani elă, l’aă ajsnsă dinkoie de Fokmanî la snă
lokă ne se kîami Valea mare saă Krssrea Komisoeaî; akolo
lovindă ne Moldoveni ks fsrie, le-aă fikstă mari strikimsnî,
mi le-aă Isată tote nnzile kare le adsnasen din IJeara
Msnteneaski; iar Simeonă Movili, fsgindă ks nrea nsyini
omeni, abia a skinată în Moldova. De atsnne valea nsmi-
ti în kare a armată bitilia, Msntenii as nHmit’o mi Kikata.
între aneste, mi boerii Isî Mixais Vodi, dsni mortea
Doranslsi loră, s’aă întsrnată din Transilvania ks trei kor-
nBrî de omtiri, mi intnndă ne la Kiînenî în ijean, mî-aă
amezată tabira la satslă Stinemtii din sssă de Ministirea
ArgemslBi. Atente întorkindB-se mi Bszeintiî învingitorî,
s’aă snită mi aă fikstă adsnare generali nentrs alegerea s-
nsi Domnă ks minte mi kanabilă. Astfelis konssltindB-se
ks toijii, ka din isnirare dsmnezeeaski, aă alesă într’snă
votă ne snslă din boerî a nsme LUerbană, din familia Bas-
sarabiloră, ne karele l’aă adssă la Tirgovimtea mi l’aă în­
tronată ks mare bsksrie mi fericire.

1 De Ia auesta essisti kdh xrisovS din ansIS 7110.

 Domnule XLII.
Sierbanu
> Vodă I Bassarabă.

Anosta era ginere IbI Mixai» Vodi Viteazală, mi bir-

Di6oibr’ bat» ks mslti înijelenHisne, blindeije mi mărinimie-.
DebronSe îndati ’ie s’a suită ne tron», elu a trimisă kigi-va
'altele.^1 Jboerî la Konstatinonole ka si daki sunsnerea ijereî
ianmi la Ilorta Otomani, nromijjindă si dea tribstslS n-
naalS ka mai nainte, numai si se resnekteze nrivelegiurile el.
îmniratslă de atsnne, Sultană Msradă III, a nriimită ks ma­
re bukurie ambassada mi a assigsrată ncrerile ei. Dani a-
neasta Illerbană a kiutată de s’a îmnikată k» toiji veninii,
mi s’a» întsrnată la urma loră toyi boerii emigraniji; iari
yeara a înnenstă a se ferici mi a gssta dslneaija ni’iei
mi a linimtei. Dar aneasti stare de Iskuri n’a ijinsfă
multă. Sekeli, nrinainele Transilvaniei, a nornită mi a-
ssnra IJerei Msntenemti firi ni'ii uns kuvintă. Iller-
bană, dsni ne în demertă s’a înnerkat» a se feri de res-
bois, a adunat» omtire mi, înainte de a lisa ne inemikă
si-i kabie otanle a trekată în Transilvania mi a sdrobită
omtirea lui Sekeli, uaizindu-lă mi kiară ne dinsulă; în-
torkinds-se anoi în jjeaii, nu s’a bsksrată Janmi multă
timnă de nane mi a trebuită si întimnine ne Simeonă Mo­
vili Domnslă Moldovei, mi ne Xanulu Knmulsi, kari intra-
sert ka omtiri în yean. Asti dati resbelslă fs înfrikomatK:
bitilia generali se fiks ne valea Teleajinslsi mi ijins trei
zile k» multi virsare de singe. Ilreda Buzesku ariti mi­
nuni de eroism»; ks mina sa tiii ne însumi nenotulă Xa-
nulsi; dar mi elă kiniti o nlagi nerikulosi la kană, nen-
tra a kireia vindekare s’a dssă la Bramov»; dar medicii ne-
nstindB-lS skina, a mărită. în fine Illerbană Vodi a în­
vinsă mi a gonită ne inemi'rii sei mm 'ie aă emită din xo-
tanle ijerei, fikmds-le mare striki'iisne.
Dani a'ieasta s’a skslată iariun Domnul» Transilva­
niei Batori Gaboră mi a intrată fui de veste în jjeari.
Illerbană Vodi, aflindu-se nenregitită mi nebizuindu-se a
sta la batae ka omtirea kiti o avea, a trekată în Moldova,
dani o domnie de noi ani. Acesta a fikată mi Ministirea
Kotmenii mi Kombira. Batori Gaboră, dani emirea lai IHer-
bană din ijeari, a oksnată Tirgovimtea mi tóti ijeara; iar
omtirile lai aă nndată mi aă jefaită ne liksitorî mai nă de
kită ori kindă. Boerii însi aă fikată, ne sab mini, kano-
skată Ilorijel mi s’aa rsgată si le trimijji kită mai karinda
Domnă ne Rada fiială lai Mixnea Vodi Tariitsla.
De la IHerbană Vodi essisti xrisóve din anii 7112,
7113, 7116, 7117 mi 7118.

Domnulu XLIII.
Radu Vodă I Mixnea.

Anesta a venita în ijean ka omtire Tarneaski mi a-

danmdă mi omtirile nimintene, a dată nsboia lai D. Chr.
1610.
Batori Gaboră, l’a învinsă mi l’a gonită ka rsmine., După cbro-
nologii lo­
Atsn'ie Illerbană Vodi, karele se afla în Moldova, cale, Ungu-
resci și
aazindă ki Batori fa învinsă, a adanată ka grăbi o- altele.
mtiri din Moldova mi din Ilolonia, mi intnndă în Transil­
vania, a tibirită mi elă asanra lai Gaboră, ne kare bitm-
da-lă antone de Braruovă mi învinginda-lă, mî-a laată Dom­
na mi koniii, (ne kari Batori îi fikase nrisonieri kindă kil-
kase firi veste IJeara Manteneaski.) Dani aneasta Uler-
bană, voindă si intre eariirn în ijean rai înkredijjmda-se
ki Rads Vodi avea ne lingi sine omtire mslti de Titari
mi Tami, a trekată ka toil kasa sa în Aastria la Viena,
înde îmniratală Rodolfă l’a nriimită nrea bine, nndainda-i
mi nensiane anaali, de kare s’a bakarată nini la morte.
Rada Vodi, dani 'ie a venită în Tirgovimte mi mi-a
laată tronala, a trimisă îndintă omtirea tar'ieaski mi nea
titiraski. Dani aneasta adanindă omtirea nimmteaski rai
ne boeri, le-a 'ierat ; si dense janmmta ki-I voră fi ka
kredinyi rai ki voră tni în anire. A'ieasta a fikat’o din
kaasi ki era mare neînijelegere între diversele klase ale
 sonietigei. N’a trekată malta timnă însi mi anala din boeri
aname Berka, StolnikS mare, din satală Merimanil, jadegslS
Teleorman«, a fikstS ana komnlota ka algi onta boeri ka
si omore ne Rada Vodi mi si nrokîeme Domn» ne «nală
Mixala Kimiramală. Konjaragil venisen la aieasti xoti-
rire, din kaasi ta Rada Vodi nndsise în dregitoriile sta­
tala! malijl Gre^i străini. Dar Rada Vodi, simgind« desnre
komnlots, îndati i-a nrinss mi le-a tiets kanetele în nor-
ta kargei, snre essemnla tatorora; dani kare a înnenată si
domneaski în nane.
Ile timnslă auesta se afla în mare neorsndaeali Tran­
silvania, din kassa intrigilor« nobililor« de akolo. Din kaa-
sa are! ne avea« nimintenil assnra Nemgiloră, a« ajansa kt
anii uereaă ajatorală Iloloniloră, algil ala Tătarilor mi algil
ai» Tarnilora. Aieasta adaiea îndesite skimbiri în kirma-
irea acestei gerl. Totă odati, fiindă ta Domnii IJerel Msn-
tenemti adese era« în damminie ka gavernala de akolo, na
înietaă la iea mai roita okasiane a se ndika ka nsbola
assnra lors. Astfelis mi Rada-Vodi, nrinzind« de mtire ta
Batori Gabors adsni omtiri ka si vie earimi în IJeara
Manteneasta, s’a îngelesa în sekretă ka Basta generalisimala
Aastriakă, mi a ninta la Ilorti ne Batori ta voemte si-18
kalie; dani kare Ilorta i-a ordonat« atit« lai tată mi Dom-
nalsi Moldovei ka si intre în Transilvania. Dar Baronii mi
boerii Transilvaniei, ksmă aă vizata ta Domnii Rominl a8
nariesă asanra gerei loră mi ki totă odati se mimki mi o-
mtirile asstriaieuitl as aiisă ne Batori Gaboră, mi astfelis
aa înlitarats kaasa nsbolalai; dani kare Domnii s’a« întorsă
fie-kare în geara sa.
Intre a'ieste, nemaljjiminda-se Tarnii de nrogresele lai
Basta, as intrată în Transilvania mi înkanglannd« netatea
Alba italia, dani malti virsare de singe mi nerdere din
nartea kremtiniloră, aa laat’o. Atanae ka ajatorlală Tar^i-
loră mi ka snrijinala Baronilor«, Moise Sekeli se nami Ilrin-
uine; Iar Basta, fiind« ta na avea natere de ajansă, mi fiind«
ki Transilvanii în genere detesta« saveranitatea Aastriki,
s’a silită si se retragi la Zegmarfi. Moise Sekeli, în linsa
Isi, nrinzmdă la inimi, avindă mi ajatoria de la Tárni mi
Titán, a sanasă Klajala, nii anoí a ínkanjarata Bramovala.
în intervalală anesta, Rada Vodi, ásni îndemnală lai
Basta, s’a skalată firi vseta ks o omtire minanati mi a
trekstă în Transilvania. Akolo, íntr’o nónte a kizstíí asa-
nra Tatarilora; anemtia,' nenstinda saferi faria Rominilora,
s’aă întors» sí fsgi mi as datS neste Tárni, karii sneriin-
da-se, aă înnenats a se risini mi a fagi firi a se mai na-
tea nane în rindaeali. Atanne Rad» Vodi, s’a renezită a-
sanra Isi Moise Sekeli, karele, ka tóté ki se onsse nater-
nika, dar în fine fa învinsă mi sniss ínnream ka vre-o Ha­
tra mii de ostami. Astfelia Rada Vodi, a anakata tóti
nrovisianea, mi a nrinsa vre-o sati ninni-zeni de stindarde,
ne karé le-a trimisă la Ilraga Arnidanelai de akolo ka semnă
de viktorie. Aszinda de aneasta Basta, a nlekată ka omti-
rea sa de la Zekmar mi, intnndă în Transilvania, a bitată
ne Tárni! mi Titarii ne mal remiseseri, mi sansindă tóté
oramele a adasă eanmi tóti Transilvania sab stininirea
îmniratalsi Aastriakă. Iar Rada Vodi, s’a íntorsa la skaa-
nală domniei sale.
Anesta Domnă a nrenoită mi mmistirea Rada Vodi
din Bakaremti în anală 1614, karé se sfinmase din kassa
arderei nnfiriei Isi Sinană Dama, ne timnală lai Mixais
Viteaza, mi ne karé o fikase strimomală sea Alessandrs
Vodi ín ansla 1575. Dani o domnie de mése ani, elă a
abdikata ín favórea filalai seă Alessandra, mi s’a dasă la
Konstantinonole.
De la anesta essisti xrisóve ks data din anií 7120,
7121, 7122, 7123 mi 7124.

Domnulu XLIV.
Alessandru Vodă IV.

Dani ne s’a fikată anesta Domnă, n’a tre-r D. cnr.

kată înaltă mi Saltanală Meemetă Ilf, l-a ordonatăLupe^hro-
si adene omtí mi sí meargi ínnream ka Skenderl”IC' localc-
 Haina assanra Holoniel. Domnals, norsncinda st se adsne
omtirea afan din Tirgovimtea în tabiri, a încenată st se
nregiteaski. Dar boerii din ijeari, ne mal natandă safer
likomia mi abasarile boeriloră Grecî, a» komnlotată ka st-î
acidi, Domnală, simgindă, se gitea sil înfnngi. Dar mi
ei, simgindă nlanarile Domnalaî, aă fagită în Transilvania,
avindă în kană ne Haxarnikală Lana Mexedingeana; îar
kigî aă mai nmasă as nlekată cerbicea mi s’aă înkinată
Domnalaî.
Alessandra Vodi, dani aceasta, a nlekata ka Skender
Haina, mi trekindă Nistrală, aă tibintă înaintea Karne-
niugeî. Akolo, dani ce s’a» bitats kiteva zile ferii nici
ana resaltată definitivă, s’a fekată nane între Holonia mi
Horta Otomani, mi s’a întors» fiekare la ale sale. Ales­
sandra Vodi, întorkmda-se la Tirgivimtea, a tidtă kanală
marelai Vornikă Xristea; voîa st maî tae kanală mi altora,
dar se temea de Skender Hama karele se afla înki ne ni-
mintală gereî Rommemtî. N’a trekată maltă însi, mi î-a
venit» mtire kt Haxarnikal» Lana, ka ceî-l-algî boerî emi-
grangî, a intrată în geam ka malfe omtire' Sngareaski mi
ki vine assnra lai Alessandra Vodi. Atance a kîemat» ki-
ferimea mi infanteria kare era mai anrone, mi a nromis»
ostamiloră kt de se voră bate ks kredingi mi ks inimi,
le va nfeti leafa îndoiți. Ostamii însi a» nsnansă, kt fi­
ind» kt le mikmorase mai denainte leafa, mi fasese siligi
a-mi vinde armele ka si-mi kanrinzt trebaingele mi nevoi­
le kornorale, na aveaă ks ne se bate; în fine, aritindă
Domnalaî ki inimicii seî se anroniaă, îlă îndemnaă si-mî
kaate mintairea în fagi. Domnală atamie le-a malgimită
de sinceritate, mi dinda-le bani ka si îmnargi între eî, a
nlekata si fagi. Heste kannd» a sosit» mi Haxarnikala
Lana mi a încenat» si acizi ne boriî Greci ka mare kra-
zime, nekragindă nici ne servii loră. Abia kigi-va ka ma­
re nevoe aă natată neste minte si fagi. Iar Alessandra
Vodi, fsgindă înnreani ks D6mna, mi teminda-se si na-lă
ajangi dammanii, de la an» lokă a ninsit’o ini a fagită ki-
lare kitre Briila, ande ks mare greă a skinată; îar Dom-
na a sktnată la Gîargla, ini de akolo a trekată la Ramniaka,
ande neste ksrtndă gtsind’o Alessandra Vodt, a laat’o mi
s’a dasă la Konstantinonole, dani o domnie de trei ani.
Ilaxarnikălă Lana, înkredingtnda-se kt Tarii! se ada-
nt ka st treaka în jjeara Manteneaskt ka noslă namita
Domnă de kttre Ilortt, totă odatt neavtndă bani ka st
nltteaskt lefele omtireî Bngaremtl, kare o adasese ka dtn-
sală, a venita la o mtsart estremt: ne de o narte a nașă
o dare asanra negaijitoriloră din Ttrgovimtea mi Bakaremtl
ka st nltteaskt o însemnatt kttime <te bani; iar ne de alta
a înstrăinată ne ană ktnitană Bazdagană, omă kradă mi a-
snra, ka st aiidt ne tojjî negsyitoril Greii ktyi va gtsi
mi st le konfisne averile. Dar între aneste, a sosită mi Dom-
nală namită de Ildrtt Gavrilă Vodt Movilt.

Domnulu XLV.
GavrilU Vodă Movilă.

Aiesta era originară boerîa din Moldova. Ilrin mijlo-

ăirea omeniloră însemnayî de la îmiitrtjjie, ktnt-f d. ctr.
ii» mr i
* • 1619.
ttndă domnia nerei Mantenemti, a venită ka omtireî Din chro-
. . A m . nologla
tarieaskt mi a intrata ka natere in Itrgovimtea. locais.
Ilaxarnikală Lana, nesokotinda-se în stare a se onane, s’a re­
trasă ka omtirea nea Brgareaskt kttre maniji. Dar Gavrilă
Vodt, înkredinjjenda-lă kt na-I va faie nimika, elă a dată
dramală Sngariloră mi a venită de s’a sanasă DomnalaL
între aneste, nrimindă ordină de la Ilortt ka st nleie ka
Skenderă-Ilama eartini asanra Ilolonieî, mi avtndă ka omti­
rea Romtneaskt ne naxarnikală Lana, mi ne Ktnitanală
Bazdagană, Gavrilă Vodt s’a înijelesă ka Ilama Tsrkă mi
nrinztnda-i l-a trasă în jjeant. Dar în karsală linsirei lai
Gavrilă Vodt din yeart, boerii aă trimisă arză (nltngere,
doleanijt) asanra lai la Ilortt, kare l’a mi skimbată dant o
domnie abia de zeie lanl. Gavrilă Vodt n’a voită st se
mai întorki Ia Konstantinonole, ii s’a dssă în Sngaria, sn—
de a mi murită.
De la dinsslă esisti ună xisovă din anulă 7127.

A doua domnie a lui Radu Vodă I Mixnea.

Destituindă ne Gavrilă Vodi Movili, Ilorta a trimisă

n. chr. inentru a doaoii Domnă ne Radu Vodi Mixnea, ta-
Dupe chro-Wlg
nologia I 7 a dom-
Im Alessandrs Vodi. Anosta, asti dati,
laeais. Jnit» în nane ks blindege mi ks drentate. La 1621
merse ks omtirea Rommeaskt în srma Isî Saltans Osmană
I assnra lloloniei. Dsni aneasta, în ală natrslea ană ală
domniei sale, s’a strimstată la domnia Moldovei; iarînijea-
ra Msnteneaski s'a rinduită Domnă eanmi de ală doilea
fiisls seă Alessandrs Vodi.

A doua domnie a lui Alessandru Vodă IV.

Atestă Domnă, ks tóté ki înki era nrea tiniră, însi

^iG2&r' kista trebile Domniei ks mslti xirniuie mi sksm-
DuSce<iero nitate. Iar nro'iesele mi neînțelegerile dintre no-
Moitave. Jnors mi boeri le jsdeka ks mare drentate mi ne-
nirtinire, nentrs kare mi-a atrasă iubirea nsbliki. Domnia
lui fs linimtiti mi iianiniki, dar ks tóté acestea avs kite—
va sgsdsiri tari. Kiliramii din Tirgovimte, nenstindă ss-
feri disninlina la karc aă voită a-í ssnune, s’aă skslats din
Gergitja, Illoemti mi Rsmii de Vede, mi adsninds-se la
Mmemti, s’aă xotirită st vie assnra Domnului mi si-lă go-
neaski din tronă. Boerii, ksmă as auzită desnre aneasta,
s’aă adsnată toiji îmnrejurslă Domnslsî. Anesta, luinds-I ne
lingi els înnresni ks ostamil ne eraă ne lingi Ksrtea Dom-
neaski mi ks dregitorii, s’aă dssă la Minemti mi aă kizstă
fin de veste assnra rebeliloră. Kiliramii fsn în mare
nsmiră snimi mi risinijji, Iar Domnslă se întorse învingi-
toris la Tirgovimtea. N’a trekstă multă timnă dsni acea­
sta, mi s’aă skslată liksitoril de ne lingi riulă Lotrs de
neste Oltă, nrokieminds DomnS ne unu ore kare Ilaisie.
Domnulă îndati a trimisă ouitire asunra loră, kare i-a bi-
tută ini î-a nsinită, uuizindu kiară ne Domnulă loră.
In intervalul» acesta Domnul», fiind« viduvă, a voit«
si se însore ku filka unui omă influentă din Konstantinonole,
anume Skarlat» Beilikuiulă. Tati-seă, din Moldova, l’a nof-
tită si vie si faki nunta la Tekuui. Domnul« s a dusă ku
mare nomni mi s’aă serbată, kununiele de fagi ks togi Ar-
xiereiî mi boerii din Moldova mi geara Munteneaski mi aă
nrelsngită veseliile mai multe zile; dum kare s’a întorsă fie-
kare la ale sale.
Alessandru Vodi a terminată de lukru mi ministirea
Radu Vodi, ne kare înuenuse a o nrenoi tati-seă. în anea-
sti biseriki a adusă elă kornulă tatilul seu, du ni ne a mu­
rită în domnia Moldovei. In -zilele lui au venită firi de ve­
ste o mulgime de TitarI, kare nridindă mi jefuindă geara
mm în Oltă, s’au întorsă, luindă ku ei mi o mulgime de nri-
sonierl. Elă a domnită mente am, mi murindă, fu înmor-
mintată în inimstirea Radu Vodi a tatilul seu din Buku-
reintl.
De la elă se giseskă xrisove din anii 7133, 7134,
7137 mi 7138.

Domnulu XLVI.
Leonu Vodă Tom^a.

Duni stiruingele omeniloră influingi din Konstantinolo,

în urma morgei lui Alessandru Vodi, a kinitatăi ^chr.
Domnia Leonă, fiiulu lui Ștefană Vodi Tomma dinLupe ctro-
. I nicele
Moldova. Auesta a arunkatu asunra gerei mai multei locale,
diri, nentru kare boerii, fin de nini unu resultatu, se tingueaă
la Hórti. Ne mai nstindă blegii likuitori si întimnine a-
tita greutate de diri, s’aă îmnnmtieată în judegele de ne­
ste Oltă, fugindă fie-kare înkotro nutea. Iar Domnulă, nrin
Anrozi, s:lia ne boeri si nliteaski denlină dirile fugarilor«,
în kită stnmbitatea ajunsese revoltitóre.
 Atârne snal» din boeri ansme Matei, ks rangsl» de
AgE, fii»lă Vorniliblsi Danii», koborEtoris din familia strE-
Is'iite a Bassarabiloră, din satslă BrEnkovenii, jsdegslb’ Ro-
mananii, neste kare elă era kErmaitorî», ne mai nstEndă ss-
feri atEtea abssBri mi îmnilirl, s’a r&dikată înnre»nE ks
Aslană Vornikslă, Dorgană Snatarislă, Barbs Ilredesks Ila-
xarnikBlă, Mixai» Kogofant SnEtarislă, Dimitrie. Filimans
SlBgerlslS, Mitrea Vistieri»!» mi alyi boerl, mi aă trekstă în
Transilvania nrin nlaîslă VslkanS. Domn»lă Ardealslsi Geor-
ge Rakogi, Baronii mi Nememii, i—aS nriimită ks mare ono-
re mi le-an dată osnilitatea nea mai kordiali. Leonă VodE
le-a skrisă de doE mi de trei ori ka se se întorks mi se
se linimteaskE ne la kasele loră, înkredinnEnds-I nrin jsrE-
minte kE ns va ssnEra ne nimini întrs nimika. Boerii n’aă
voită SE-lă kreazE mi a» stată ne lokă. Leonă VodE a tri­
misă de a natra orE la ei ne Teofilă Eniskonslă RimnikslBi
mi ne VornikBlă Xrizea, ka se-î îndemne se se întorkE în
natria loră; dar strErsinya a’ieasta aă fostă în demertă. Emi-
grarjii, IcEnEtEndă snă kornă de omtire SngsreaskE de la
Rakoiji, aă emită din Transilvania totă ne la nlaîslă Vslka-
ns, mi s’aă koborEtă la TErgală JiIbIbI. Akolo, adsnEndă mi
altE omtire de ijearE din treanta Romioriloră, aă nsrses»
snre B»k»remti, unind» avangarda sub Barbs DredeskB Ila-
xarnikslă, mi Mixais KonofnnE. Leonă VodE, ksmă s’a în-
mtiinyată de aueasta, ne de o narte a trimisă ka avangardE
înaintea loră ne Mixs SnEtarislă ks o narte de omtire, iar,
ne de alta mi-a trimisă Domna ka tote kokonele la Gi»r-
gîs; dsnE aceasta, ks omtirile ne mai avea, a mersă nEnE la
satslă Uersinenii. Akolo, fskEndă konsiliă generală ks bo­
erii mi ks kanii omtirei, mai întEi a trekstă armata în re-
vistE, anoi a nlEtită lefile t»tsroră Dorobanijilors, mi dsnE
a’ieasta s’a intorsă earEmi la Bakaremti, amezEnds-mi tabE-
ra din josă de MEnEstirea Mixais VodE.
Mixs SnEtariBlă, fsrE a niti de miinkErile lai Leonă
Vods, s’a întElnita Ks avan-garda rebelilor» la satslă 8ngs-
reii, mi stEndă la bEtae se învinse mi abia skEni ks fuga.
Dbhe aueasta, viindă mi Aga Matei» ks Hcî-l-alyî boeri snre
BakBremti, s’aă lovită kw Leonă Vocii nelă frikosă. Bitilia
f« singerosi, gins ontă ore, ini se aiisen malgi mi drintr'o
narte ini din alta; dar în fine viktoria rimase în nartea 1«!
Leonă Vodi. Dintre rebeli se nrinsen .vii Ilreda Brinko-
veanală, «nki«lă lai Aga Matei« mi Rad« Logofita, kare
ne srmi k« dare de malgi bani nii-aă ksmnirată libertatea
ini vlaga. Adamă Banală mi Ilreda Florikoi«lă se tiean în
mijlokslă taberei; Ilrensmoră Armamală fu trasă ne geam;
iar natraze'ii de Bngari din Hei nrinmi se trimiseri la Kon-
stantinonole. Dsni aneasta se fik» o groni mare lingi
dramă în kare se arankari kornsrile neloră kizagi în bi-
tae, mi de as«nra se fik« o movili mare. Aga Matei«, mi
boerii kigi aă n«t«tă skina k« nmimiga omtirei, s’a re­
trasă dinkolo de Oltă. Dar Leonă Vodi, a trimisă dimi
dînmii ne ksmnatală seă Banală Bob mi Nedelka Boteana ka
omtire. Anemtia, goninda-i mi ajangind«-i la ministirea
Tismana, ande se îukiseseri, s’aă lantată trei zile, dar nena-
tindă isnrivi nimika, s’aă întorsă. Aga Mateîa, aazinda ki
vine omtire mai roalti asanra lai, a emită din Tismana mi
s’a trasă în mangi; în fine, gnmidită de omtire sub komin-
dală lai Kinitană Giorma, a trekată eanmi în Transilvania.
în intervalală anesta, aflinds-se gabernatoria margini­
lor« D«nirei Meemetă Abaza Dama, mi a«zindă de nele în-
timnlate în geari din kassa l«i Leonă Vodi mi a Greniloră,
s’a întristată forte. Ilentra aneasta s’a xotirită si statorninea-
ski ne Aga Matei« Domnă, ka ne anală 'ie-lă kanomtea de
omă kanabilă mi virt«osă. De aueea ne de o narte a ra-
nortată la îmningie desnre iele întimnlate, iar ne de alta
a trimisă ne nrotoiereală din Silistra Ignată în Transilvania
kitre Aga Matei ka skrisori, ka si vie kită mai ksrandă
fin de teami la dinsală. Totă odati mi Leonă Vodi a tri­
misă ne Mitronolitală Grigorie, ne Ivamka Vornik« mi ne
Grigori Komisală ka skrisori atită kitre boeri noftinda-i si
vie mi nromigind«-le amnistie mi favori, kită, mi kitre Ra-
kogi noftind«-lă si-i îndemne a se întorue în natria loră.
Aga Matei« mi kigi-va din boeri n« s’aă înd«nlekată; Iar
Filiman«, Kogofani, Ilredekss, Iletre Sl«gerî«lă, Barba de
la Iloeana, mi lonamks de la Gaea, s’aă întorsă în geară
mi s’aă înkinată Domnslui, karele î-a înaintata îndată în
dregătorii. Dană anemtia a venită miAslană Vornikslă, ne
kare Leonă Vodă l'a făkstă Bană la Kraiova.
In intervalslă acesta nriimindă mi Borta ranortsls Isi
Abaza Hama, a destitsatu ne Leonă Vodă mi l’a adssă la
Konstantinonole nrin snă Kansgiă îmnărăteskă, răndsinds
Domnă ne Rad» Vodă fiislă Ini Alessandrs Iliemă karele e-
ra atsnie Domnă în Moldova. Dar boerii din geara aă skrisă
îndată lui Aga Mateis ka să grăbeaskă a veni fără întăr-
ziere. Atesta îndată mi-a Isată zioa bsnă de la Rakogi,
karele a orăndsits să-lă netreakă ks onori mi ks nomnă
nănă la marginile gerei, arătănds-I nrin ateasta reksno-
mtingă nentrs servigurile te-I făksse kăndă veniseră Nem-
gii assnra Isi Tokai. Ksmă a ajunsă Aga Mateis la Roma-
nagi, s’aă adsnată înnrejsrslă seă togi boerii mi omtirea mi,
făkăndă Adsnare generală, aă xotărăts într’snă ksvăntă să
ns nriimeaskă ne Rads Vodă; kăti aă jsdekată kă Rada
Vodă, Isăndă domnia ks dare de bani, mi adskăndă earr>mi
mslgime de Greii ne lăngă elă, va adune earămi ueara în
datorii mi în nevoi. Ama dară nrokiemăndă Domnă ne A-
ga Mateis, mi luăndu-lă fără de voe, l’aă dssă la Nikonole la
Meemetă Abaza Ilama. Atesta, nriiminds-ls ks mare onore
mi ks Meterxane, saă mszikă domneaskă, l’a îmbrăkată ks
blană domneaskă mi l’a felititată de Domnă. Anoî Isăndă
anafora din nartea boeriloră ks terere de a se înksviinga
alegerea, mi trimigănds’o la Konstantinonole ks skrisori din
nartea sa, a trimisă ne Matei Vodă la tronslă seă în Bsks-
remti ks o nsmerosă omtire Tsrteaskă snre ajutorîs.
De la Leonă Vodă essistă doă xrisove ks data din a-
nii 7139 mi 7140.
 Domnulu XLVIL
Malelu Vodă Bassarabit.
Acesta era birbată nlină de esneriiniji, înijelenHiane
nii karagis; ne lingi aseste era drenta, miserikor- D^br-
diosă, nictosă, mi dotată ka remite alte virtani nivinet Din dive™
. , chronice
un morale. |loc. și altele
Kiiji-va din boeri, ureksmă Nikolae Vistierială, Dimi-
trie Dsdeska, Ilarena Logofitslă de la Greni, Mixa Smta-
rials, Katargis Stolnikslă, Vasilaki Aga mi alijii, aazindă ki
la Nikonole se nrokiema Demnă Aga Matels, s’aă dssă la
Moldova nentrs ka si se întorki ks Rada Vodi ne venea
de la Kontstantinonole. Rads Vodi, aszindă de vele întim-
nlate în ijeari ne dramă, a trekstă Danirea la Oblsnina mi
s’a snită ks nartisanii seî, karh adsnaseri kitiva omtire
niimiti la Slamă-Rimnikă. Matei Vodi, aazindă desnre a-
seste, a trimisă snă kornă de omtire la Baziă ks Mixais
Konofani mi Rads Dademă. Boerii, ks Rads Vodi, atsnne
s’aă retrasă la Movili, în marginea Siretialsi. De akolo doi
boeri, skimbinds-se în xaine nrbste, s’aă dssă în tabira sls-
jitoriloră Msnteni mi s’aă ’ierkată a-i îndemna si deserteze
de la Matels Vodi. Slsjitoril, denarte de a le da askslta-
re, i-aă nrinsă mi i-aă adssă la Mateis Vodi. Acesta i-a li­
berată mi i-a trimisă îndintă si snse kamaraziloră ka si se
întorki în neari, nromiijindă ki na le fa'ie nini o ssmrare.
Dar Rads Vodi mi ks boerii emigraijî, kiuitindă ajstoria
de omtire de la Domnslă Moldovei, mi de la Titarii din
Bsgeakă, kari eraă ssb komindslă lai Skiemnă Agasi, a
intrată în ijean, nartindă înainte Tsisri mi steme tariemti,
mi anskindă drsmslă kitre Bsksremti nnda mi jefsia ne-
ferisita ijean ks nea mai mare krszime mi neomenie.
Matels Vodi a adsnată mi elă omtirea sa, mi îmnir-
ijinds-o în doi kornsri, ne anală l’a amezată în marginea Bb-
karemtiloră desnre Dademti, mi ne nea-l-alti în kare se afla
elă însămi ks boerii seî, lingi nodală Obilemtiloră la Ko-
lintina, din josă de ministirca Vomikalsi Dană. Ama da-
 ri, la 25 Oktombre în anală 1633, întilninds-se avan-gar-
dele îmbeloră nirgi din jose de monastirea Illambaita, mi
înkiennda-se în Isnti ka mare înverinanare, se învinse
aueea a lai Rada Vodt ini se retrase ka mari nerderl. A-
doa zi de dimineagi, omtirile îmbiloră Domni se naseri în
nndaeali de bitae: Matei Vodi a amezată în dreanta ne
Tadosi Smtarîslă fiială lai Lana Ilaxarnika ka naterea ka-
valeriei, komnasi de kornală Kilirainiloră, ală Skatelniui-
loră, mi ală Sirigeiloră; în stingă a nașă ne Ivamka Vor-
nikală mi ne Bileana, ka kornala Kiliregiloră Romiori mi
ka ana kornă tarieskă sab komindală anai Agi ală loră; iar în
mizlokă sta toti naterea nedestri, în kare se afla ana ko-
lonelă ală lai Abaza Ilama ka Tarul, Ilaxarnikală Ilredeska
ka Dorobangi, Aga Onrea ka Tilnii rai Kizauii, saă Ilede-
stramil, mi ka Kinitană Lana ka Seimenii mi Vinitorii; în
dosală auestora anoi, s’aă amezată mi arieră-garde, îmnir-
gite în diverse kornari Iar stindardală, kare sta înaintea
omtirei, avea zagiivită ne Arxangelale Mixailă ka sabia
goli întinși. Rada Vodă asemine în dreanta a nașă ne Ti-
tari sab komindală a doi Mirzaui 1 2; în stingă kiliriniea
Moldovei sab komindală Xatmanalai Moldoveniloră ini a doi
boeri Mantenî, Mixa Snitarială mi Xrizea Vornikala; iar în
mijlokă toti infanteria Moldoveniloră Seimeni, ini a Slajito-
toriloră ka kinitanii loră, sab komindală boeriloră Mantenî,
Dimitrie Vistierială Dsdeska, Nikolae Vornikală, liana Lo-
gofita, Aga Vasilaki mi Katargîa Stolnikală. Iar în frânte
sta stindardală îmninteskă mi Tăierile ks Skiemn-Agasi.
Astfella amezinds-se omtirile amindoi ne kimnală Da-
deintiloră, Domnii aă dată semnalală de bitae. Atanue s’aă
renezită Titanii ka mari strigate asanra Roinioriloră rai a
Taruilora. Romiorii, desnirginda-se în doi, aă nașă ne Tă­
tari la mijlokă ini I-aă Isată între doi foksri. Dar kili-
rimea Moldoveniloră, sosindă în ajatorială Titariloră, mi aueea
1 Desnre Romurile a'ieste de omtire, vezi în tornală ală II deskrierea ue
se faie neutra organizarea loră.
2 Mirza'ii se nernea boerii Titariloră kari eraă koborstori. din familia Xs-
niloră.
a Kălăramilore în ajstorlela Romioriloră, s’a tekată o ame-
stekătsra înfrikomată uii nedeskrintibilă. Asemine omtirile
nedestre, viindă nentă la nentS, ka atăta mănie mi înver-
manare se lentaă, în kătă ori se komăndă de retragere saă
încetare, ar fi fostă ka nenetintjă de a fi askeltată. Era în­
tră adevără ană snektatolă strania s’a vază sincva ană res-
belă sivilă între Menteni mi Moldoveni, între Romăni de a-
seeami familie, nreksmă mi între Torsi mi Tătari, kondasa
de o ambiniane mi ană entasiasmă fara essemnla. Ile kănda
ană korna de omtire înkanjara ne alteia, karele de o date
era îăkanjerată de kătre alteia, se vedeaă klar Domnii aler-
gănds ka neobosire în tóté nărijile mi laăndă narte în lente
kîar în sentrelă bătăliei, în nerikolslă selă mal mare. Tă­
tarii, ke renezile lor« atakeri, a» tekată melte strikăsîsne
Romioriloră mi Tarsiloră; dar mi asemtia, ajstaiji de Kălă-
rami mi aljjii, mi-aă resbenată mal ka aseeamî măsara. O-
mtirea Romăneaskă earăini de ninși ori a întorsă dosala, ne-
natenda seferi norniriie Moldoveniloră, mi de ninși ori ea-
rami s’a întorsă la bătae. In fine, dens o bătae neîntrere-
nte de onts őre, de dimineatjă mi nănă în seara, învinge­
rea s’a nronenijată în nartea lai Matei Vodă. Mantenii, vă-
zănde-se învingători, de mi obosițji forte, gonira klar în sea­
ra aseea ne Tătari iui Moldoveni riănă la rftefănemti. Ra-
da-Vodă, nlină de snaimă, mi fagîndă ka kanală gole, abia
a skănată ka ieijeala kalelsi seă la Afemaiji; de akolo, ka
netjine ramămijje din omtirea Moldoveneaskă mi Tăteraskă,
a trekete în Moldova. Dană dănsale s’aă dese mi boe-
rii rebeli, din kari Nikolae Vistieria!« mi liana Logofătele
aă ramase morijt ne kămnelă rasboielel. Mateîa Vodă însă
nrinzănde ne kăiji va din eî, i-a trimise ne la kasele loră,
făra să le fakă nini o sanărare; asemine ne Sklemn-Agasi
ka stindardele îmnărateskă l’a adese ka kaviinijă în Beke-
remti. In aseaste bătălie as kăzstă sei doi Mărzasi Tăte-
remti, mai maliji kănitani însemnaiji Moldoveni mi Menteni,
mi a« rămase din îmbe nărijile ne kămnelă bătăliei neste sinul
mii de kadavre; iar raniiji, din sel mal însemnaiji, aă fostă
Ivamke Vornike, lîredeska Ilaxamikală mi Bălcanels.
 D»ni aceasta, viind» Matei Vodi în BakBremti, a fi-
kat» ragicisni de mBljjBiniti IbI Damneze» nentra învinge­
rea stnlacite se a renartată. Atsnce a sosita ini de la nor­
ii an» Imbroxor» îmnirateska, anume Solimană Aga, ka-
rele i-a adss» firman» mi stemele de domnie, dani mijlocirea
lai Abaza-naina. Dar Matei-Vodi, înkinainda-mi ks Ales-
sandra Vodi din Moldova, k» fiîsla se» Rada, ka boerii fa-
gari mi ks Grecii, vor« arma a-i face intrigi iui nîrî la
Tlorta, a gisit» ka kale sa se daki în nersons la Konstan-
tinonole. Deci, listnda la trona ne Ddmna IbI Elena, a
laata ka sine ne Imbroxorală îmni.riiteskB, ne Mitronolitală
Grigorie, ne Teofilă Eniskonală Rîmnikalal ks mal mslgi
nreoni, boeri mi limitam de Kiltrami, Romiori mi Doro­
banți,!; ks acemtia, trekmda ne la Silistra ne la Abasa-Ua-
ma, s’a dss» la Konstantinonole, unde sosind« a trasă la na-
latala nronriă al» nerei Rommemtl namitS Vlax-Serai. He-
ste trei zile s’a înfigimată la marele Vizir», karele l’a nri-
mit» k» onore, mi îmbrakmda-1» k» Kaftană, l’a trimisă la
kasa sa. Atsnce a» sosit» mi boerii emigram de la Mol-
doaa, înnresni ks kiijiva boeri Moldoveni, adakmdă ki-
tri II orti skrisori de rekommdmîsne de la Alesandra-Vo-
di. Aceuitia, »ninds-se mi ks boenii Greci din Konstantino­
nole, a» dat» nlmgere la îmniratal» asanra lai Matei Vodi,
arBLkmd» assnra l»i o mslgime de înkriminiri. Imniratală
a ordonat» st se jadece in nersdni ks Domnsl» laDivansl»
îmnirLtesk» înaintea ViziralsI. Astfel!» armmds-se, Matei-
Vodi s’a jastifikata înaintea Divanalai, iar akssatori! lai a»
emit» ka ramine.
Dani aceasta, Mitronolital» Grigori ks Eniskonală Rîm-
nikalai mi ka boerii Ronimi, aă fikBtă nlmgere kitn Sal-
tanala în kontra boeriloră Greci, zikmda ku ei a» nrini-
dită geara k» stnmbitiijile, k» korsnijianea mi k» intrigi­
le loră. Atace S»ltan»l» a întirita din no» domnia Isi Ma­
tei Vodi, mi noftind»-!» si i se înkine în nersdni, l’a o-
norat» ka semnele domnemti dani datini, iar ne boerii sei
l-a îmbrikat» ne togi ks kaftane mi astfelia l-a trimis» a
 kast ks o nomni kare na s’a mai ftkstă altaî Domnă
Atamî Moldovenii mi Grenii boerî s’aă ftkstă nevtzsiji de
frikt mi de ramine; iar boerii Manteni, viindă ka togii la
Domnă, aă ktzstă la ni<ii6rele lai, ‘lertndt’î ertare. Dom-
nslă, ka generositatea sa nea fireaskt îi ertt mi îl trimise
îndatt înnresnt ka Arxiereii mi ka nei-l-algt boerî în gea-
rt. Ileste trei-zeci de zile,’ne la 1 marte 1634 a venitii
mi Matei Vodt. O mslgime de nonoră, mi togi boerii, aă
emită întră întimninarea sa la malală Dsntrii; mi drentă
semnă de babane mi fericire, nonorală îmi desbrtka xainele
mi le amtemea la ntmtntă, de a venită Domnală nreste e-
le ntnt în Bakaremti ktlare.
Na ttrziă Saltană Maradă IV, deklartndă resbelă IIo-
loniei, a ordonată lai Mateia Vodt mi lai Moise Vodt din
Moldova ka st ia narte în esnedigisne, înlireani. ka Abaza-
Ilama mi ka Tttarii de la Bageakă. Aceste riateri întra-
nite, trektndă Nistrală, aă îmienată st batt cetatea Kame-
nigei; dar, înainte de a o Isa, s’a rtsntndită o mtire minci-
nost kt vine malijime de oste ktztceaskt asanra loră, dani,
kare, însntimtnttnds-se Abaza-Hama, s’a retrasă marcant ka
Domnii Romtnî. Dar ktztndă btnaeala asanra lai Moise
Vodt kt mtirea acea minmanbst ar fi fostă o stratagemt
trtdttdre din nartea sa, Ilorta l’a destitaată mi a rtn-
paită în loka-i ne Vasile Vodt. Acesta, ksmă a sosită în
Moldova, kreztndă kt va natea nane ne fiială seă Domnă
în geara Manteneaskt, a gtsită nretestă mi a nlekată ka o-
mtire asanra lai Matei Vodt. Ktntttnda mtire kt aă ajansa

1 De atance s’a fikată datina kast îmbrace )a liortt ne 12 boerî ka kaf-

tane la flekare domnie nost: mi fiind» kt boerii lai Matei» Vodt erafi
ktnitanl de omtire, din kare cela întti» era ktnitanS de Dorobangi, de
aceea ne cei întti boerî ai domniei ndrta ÎI namcmte boerî de Doro-
btnijie.
De atance s’a nernetaatS mi datina kt, ktnda este st se înftjjime-
ze Domnală la Saltanala, în zioa aceea de dimineaițt se dace la nala-
tal» îmntrtteskS k» boerii mi gastt din kazan»18 k» cîorbt a Ieniceri­
lor», l»kr» ce însemneazt kt se înskrie în namtralS lorS ka komtn-
dantB al» omtirilor». Dant aceasta se face ceremonia înftHimtrei, nre-
kamă so va artta nre largă în tomală a!8 HI-lca.
nini în jsdensls Bszislsi, Matel Vodi ns nerde timns mi
nleakt assnra Isi ks tóti omtirea ne avea mi ks o neati de
Sngsri, kare-i trimesese Rakoyi în ajstoris. Vasile Vodi, vi-
zindă nsterile Isî Matei, mi nebizsinds-se a se missra ks
elă, s’a întsrnată îndinntă ks mare rsmine, alungată inni
la Ilstna. Dsnt anésta, de akolo a dată drsmslă îingsriloră,
karil a trekstă în Ardeală nrin Trotsmî, nndindă tóté lo-
ksrile nrin kare s’aă streksrată, dar Matei-Vodi s’a întorsă
la Tirgovimtea.
Vasile-Vodi mi de a doa ort a intrată în ijeara Msn-
teneaski ks Titari mi Moldoveni; dar Mateî-Vodi, ks is-
ijeala Isî nea naturali eminds-i înainte la satslă Nenimoră
ne lingi lélomigi, mi lovinds-lă ks fsrie, i-a sfirimată mai
tóti omtirea, în kită Vasile Vodi abia a skinată ks kigî-
va omeni la Brăila. Dar dsnt aneasta, nsindsse la mijlokă
nimte amini, s’aă îmmkată Domnii; mi în memoria anesteî
îmnmisiii, Matels Vodi a fikstă la Tirgovimtea, ks kelts-
elele Isî Vasile Vodi o biserikt karé esisti mi nuni astizî,
nsmiti Stelea, în kare se vede marka Moldovei; iar Vasile
Vodi a fikstă asemine în Moldova ks keltseala Isî Mateis
Vodi, ministirea Soveja.
Ilanea întiriti între anemii doi Domni a înneustă a fi
nă vizsti de Ilórti; mai alesă norokslă Isi Mateis Vodi,
în bitiül, îi înssfla mari îngrijiri. Ama dan, nlinsindă
sfinmarea nsteriloră Isi, Ilórta a ordonată în asksnsx ti-
nirslsi Sinan-IIama de la Isaknea ka si intre ks omtire mi
si loveaski ne Matei Bodi. Sinan-IIama intri fin de ves-
ste, mi anroniindsse de Bsksremtl, mi-a desmrrjită omtirea
în doi tabere, amezindă ne sna deassnra Kotroneniloră, mi
ne nea-l-alti dinjosă de Vikiremti laVitani. Mateis Vodi,
adsnindsmi omtirea ks Isijeali la Bsksremtl mi înarmindă
nonorslă, a înksnjsrată ka ks snă mrete totă oramslă; dar
în ama nosiyisne, s’a mirginită a se ijinea în defensivi mi
a observa zi mi nónte mimkirile lui Sinan-IIama Anesta,
krezindă nőte ki nsterile sale ns smtă îndestslitore, s’a
temstă a Isa ofensiva; ni a trimisă resnsnsă în sekretă Isî
Mateis Vodi ki elă a venită dsni îndemnurile Isi Vasile
 Vods, dar ks, kunosksndä nedrentatea, se întorue fsrs a-î
faue nial o striksuiBne. Sinan-Hama, în adevsră, nrimindă
darsrl de la Mateiu Vods, a trekută îndsrsntă neste Duns-
re. Horta, dsns aieasta, a întrebuingată în sekretă o alts
strategems: a ordonată lui Sinan-IIama ss adune omtirl mi
ss stea la Obluiiga, ne de alts narte a skrisä atstu lui Ma­
teiu Vods kstu ini Îhî Vasile Vods ka ss vie ku ointirile lorä
la Akermans, saä netatea Albs, mi ss stea akolo nsns la
als doilea ordină. Mateiu Vods atunie, bsnuindu ks întru
adevsră trebue ss fie vre unu nlană asksnsă din nartea lui
Vasile Vods, mi temsndu-se ka nu kumva ss vie între dos
fokuri, a refuzată de a emi din gears, mi a trimisă la Hor­
ts justifiksrile sale. Totu odats, snre a-mi resbuna ne Va­
sile Vods, s’a nass în aliangs ks Georgi Rakogi, ku karele
se afla în relagiuni intime, mi s’a îngelesă ka ss-lä deajosu
din tronu. Hentrs aneasta s’aă adresată kstrs unä boerls
din Moldova, a nume Logofstulă George de la Bsksiiuni, mi
nronuindu-i domnia, l’aă îndemnată ss îa narte în komnlotă,
Duns aneasta, omtirile Domnilorä aliagi, intrsndä fsrs de
veste în gears mi avsndă în kanslă loră ne numitul» boe-
rîu, karele se mi nrokîemase Domnă, aă kslkată kanitala
lamii. Dar Vasile Vods, de mal nainte gssindă timnă a-ml
rsdika kasa mi a se retrage la ginerele seu Timumă, fiiulă
Îhî Xmelniski Xatmanulă Kazaniloră, Isssndumi akolo Ddm-
na ks koniii, s’a întorsă îndats ks ginerele seu mi ks mul-
gime de Kazaui, mi dsndă resbols Ihi George Ștefană Vods
îlă goni din gears mi-mi lus earsmi tronul?. George Ște­
fană Vods atunne se retrase în Transilvania, iar omtirea Mun-
teneasks se întorse în gears.
Vasile Vods, duns aneasta, a voită a-mi rssbuna ne
Mateîs Vods, nentrs kare a mi intrată în geara Muntenea-
sks ks omtirea ie o avea mi ku ginerele seă Timumă. Ma­
teiu Vods a trimisă înaintea Isî ne Deiks Snstarislă ks snă
kornă de kavalerie, karele, bstsnduse la Fokmanî, fu în­
vinsă mi rssinită. Duns aneasta a mal trimisă unu kornă
de Seimeni iiedestri ks tunuri mi xaîdsul kslsri, kari earsmi
fürs învinui! la Hlonlea ne Teleajsnă. Atume Matei Vods
se skala însămi ka torjl boeriî mi omtirea kare-î mal rămă­
sese mi emi în kalea Isî Vasile Vodă la satul« Finta, ne ana
lalomiiiei, snde se întări ks mangsri mi ka alte întăriri de a-
narare. Amezands-mî tabara, a kiemată ne boeriî mi ne kani-
tanii de omtire mi le-a zisă: „O bravii mi vitejii mei ostami!
„ragaijî ne Damneze« sa va întareaska în batalia aceasta, ka
„în atate altele de mai nainte. Ilregatiiji-va, kaci eaka dsm-
„manală vine. Va rog» însă sa ns kare ksmva din voi sa se
„afle k« xotarare mi k« kagetă îndoit«; ni togi într’o kre-
„dinya, într’snS kagetă, într’o xotarîre, într’o singsra dra-
„goste katra lisasă Damnezeslă nostrs, katra yeara nea maltă
„iabita mi katra mine Domn«!« vostrs, sa staiji k« armele
„în mani înaintea daminanilors k« statornicie mi ks ksra-
,,gî«, nrekamă adeseori aiii stata mi voi, mi narinyii voștri.
„Laaijî seama ka sa na înmormantaijî ne namantal« acesta
„faima cea stralacita a nsmelal vostra, kaci atance ka nimi-
„ka na va ven,I folosi.“ Aceste zikandă, a data fokă «nai
tanti ka semn« de batae, fiindă ka în momenisls acela se
vedea anroniinda-se Vasile Vodă ks ginerele seă mi ka o-
mtirea, kare se sokotea de doazeci de mii de omeni, ne
kandă acea Msnteneaska abia namara ontă mii.
Amezanda-se îmbele omtiri în linie de batae, a înce-
nata batalia nrin fokala tsnariloră mi a nsmtiloră, ka ma­
re isgeala din amandoa narnie. Dintr’sn« kanată ala ta­
berei Isi Matei«, ramnandase ana kornă de omtire, a treksta
lalomijja mi a fagită. Atance Matei Vodă, vazands ka o-
mtirea sa s’a înfrikomată mi s’a îmnaiynată, s’a îngrijită ka
na kamva sa fie învinsă, mi a încenata sa alerge nrin tote
mirările îmbarbiUnda-le mi zikandă: „Bravii mei ostami!
„fiiji ka inima, kaci vază ka darslă lai Damnezeă este dea-
„sanra nostra. Am« statornika kredinya ka o sa învingemă
„în karandă, mi o sa gonim« ne dammană ks ramine.“
Kavintele Domnalsi aă însafleyită inimile tatarora: Ro­
manii dana aceasta aă încenată a face ataksri înirikoma-
te; dana ce-mi sloboziaă armele cele de fokă, îmi sko-
teaă săbiile, se arankaă asanra dammaniloră, ini se bateai
nentS la nentă. Mai ka seama boeriî cei mai mari ka fiii
lor» ne! de al» doilea 1 mi k» trentele servitorilor» mi ale
s»n»milor» lor»12, ar»nkănd»-se ks entasiasm» în 'lentrals
dsmmaniloră, îl taeaö ks săbiile gole mi-î gonea» în tóté năr-
jjile. Atsnie mi Matei» Vodă, vîrăndsse în desimea nea
mai mare a bătăliei, a kănătata o nlagă la gensnkislS ninio-
rslsî drents de la o lovire de n»mkă; dar ks tóté bătrăne-
rjele sale, ns s'a înfrikomată, ni a armat» a se bate ks în-
ssfleyire tinereaskă ini ks o bravară neasemănata. Lsnta
se înnenuse do dimineaijă, mi nins la no»ă óre3 înkă ns
se xotarîse viktoria. Atan'ie sns eveniment» neamtentat» a
assigsrată învingerea în nartea Mantenilors. Ile ki.nds bă-
taea se afla în ferbingeala nea mai mare, s’a rădikat» de.
odata desnre annsă «ns nor» negr» mi des» k» o f»rt»nă
înfrikomată, kare, adakănda «ns nrafs teribil», a silit» ne
îmbele năriji să se retragă mi să se desnarijă, fiind» kă n» se
mai vedea omă k» omă. Dană aueasta norală, viind» neste o-
mtirea Moldo-kăză'ieaskă, a îmienata a se rsmne mi, dsns
o grindină deasă mi grosă, a răvărsa o nlóe înfrikomată,
în kătă tabăra lai Vasile Vodă se nrefăk» într’ană elemtes
de noroi», în kare soldatii sta» în ni’iióre fără a se ns-
tea mimka. Dar aneasta nlóe delsviosă a trekst» ne lăn-
gă tabăra Msntencaskă, fără a se răvărsa de felîs asa-
nra ei. Aieasta întamnlare Matei Vodă a renresentat’o ka
o minană nereaskă kătră ostamii sei, kari atsnne înssfie-
gindase s’a» renezit» asanra dsmmaniloră ka nimte lani tar-
bani, mi găsinds-i adagi, tremsrători mi fără nstere, a» în-
nenst» a-î taea ks nekranare mi a-i nrinde. Triamfală M»n-
tenilor» a fostă atată de mare, în kăt» Vasile Vodă mi k»
Timsmă Xatmanală, ks urca iianini kălăreni abia as skă-
nată ks f»ga, ajatauj de întancrckslă noniiei, ini aă trekst»
în Moldova. Iar Matei» Vodă, răniăind» stanănă ne tabăra

1 Se vede kă bocril uel mari ne atsn'ic ns IsaS Ia bătălie ne iiil lori uei
intri iiăskiinî, <ji nc aci mai midi.
2 Aneuitia eraS Siiătareii, Vistiereiî, riosleliiiueii, Komiuicii, LUstrăieil, Kă-
mirăiaeii iui alaii, desnre a ki.rora ordine se va vedea Ia tonmlS III.
3 Adckă ka trei őre înaintea anusului, dună 'leasornikulíí tsrucsky.
(TradnkntorislS).
 inemik;, ne nrovisisni mi ne armele ei, s'a întorsă adoa zi
în Tirgovimtea învingitoris mi triamfitoris, Bnde aă fikstă
răgi de mslgimiti Isi Damneze?. Ile urmi a ordonată si
adane kadavrele morjjiloră, dum kare, ne ale Moldovenilor?,
în năimiră ka de trei mii, le-a arsnkată într’o groni de a-
sanra kireia aă fikstă o movili ka o krs'ie de neatn, ka­
re se vede mi astizi lingi satală Finta; îar ne ale Kazaui-
loră, kare eraă mai numerose, le-aă arsnkată în alti groni
mi aă ndikată o alti movili din josă de Tirgovimtea în
dramală mare. Dani aneasta, ne togi 'iei iirinmi în bitilie
saă fsgari, adunindu’I din diferite nirgi, î-a skosă afi.n din
Tirgovimtea, mi tiindsle kanete-le, l-a îngronată sab o
alti movili.
Mateîs Vodi, din kassa nlagei ne nrimise la ninîoră,
ziks înaltă timnă în nats, mi saferi multe dsrerî. Suferin-
gele sale se adiogari mi ka o iiskoli neamtentati din nar-
tea ostamiloră. Elă, dani fireaski sa banitate, fikase de
demaltă gremeala de aă nrimită în nsmirslă ostamiloră mai
mulgi Sirbî mi stnini kari venisen si se înskrie, ne so-
koteali ki note si aibi odati nevoe de dînmii. Anesti a-
ventarari, îmulginds-se mi rsdinds-se ka Dorobanții, ka Sei­
menii mi ka Romiorii, se dedeseri la totă felini« de na-
tigi mi ajunsesen a fi ka totală nesubordinagi. Adeseori
intrai în ksrtea domneaski, mi Isindă tunurile, le skoteaa
afan la kimnă. Uneori intrau nini mi în anartamentele
Domnului, mi-i snancaă ka i briznime ki ei aă învinsa ne
Fazani mi Moldoveni, mi ki nrin armare trebaea si le în-
treeaski leafa, saă de na, ameringaă ki vors kilka kiară
kamara sa iui voră nni banii din ea. Alteori îi zi'ieaă fin
raminare ki, fiind» ki aă ajunsă bitnnă mi în doga ko-
niiloră, era bine si-mi lase tronulă mi si se faki kilugiră.
A'iestc tute aă ressltată din kassa a doi omeni înnutigini,
anume Vistieriulă Ginea 1 numită mi Olarislă saă Hikali, mi
1 Anosta era clin Rsmelia, omă nrostă iui neînsemnată, de meserie feraris.
Venită de forte jsne în ycan, mi fikindb-nn avere, scînssri la satală
Entimenii, lingi Oltcnă, în jsdejislă Romanaijii. Kb viklenia sa ucae
iskKsiti, ajvngindă a se înainti în drcgitoriilc uivîlc, uii anroniindB-s
Rad» Armam» numită ini Varzarislă *. Auemtia, avindă în
mini ktrma statala! mi înkrederea absolsti a Domnslsi, fs-
ueaă ab«s«rile uele mai revoltante. Boerii, ajsngtndă fibra
nstere iui VT»zsnds-mI vieijele în mtînile anestor doi tilra-
loniî. suferea!; tóté în ttuere; anii din el însi, nrofittnds
de bstraneyele mi slsbiumnea Domn«!«!, aijîyaă ne asksnsă
sniritele ostaniiloră mi ajsnsera a-i fa ie ks totsls nessnsmî
mi a fane, ssb ksvisntă de anirarea dentarilor« nsbline, fe-
lîsrite nretensi«nî. Intrs ana din zile Dorobanijii înnresm
ka Seimenii, dsktnda-se în neoranduealt la kartea domnea-
skt, aă în’ienata st-t 'ieara ka strigiri mi ka arlete st
le dea îndatt ne 'dikalt mi ne Varzarislă, zikinda kt ei
stntă ftntaitorii tstsroră releloră din yeart mi kt ei onreskă
ne Domne de a le intri lefele. Dánt aneasta aă ntvtlita
ka fiarele în sntttrie mi în nalată, mi în fine, gtsinda-I
askanmi în kamera în kare Domnala zi'iea bolnavă, I-aă skosă
afart, î-aă desbrtkată în niele, i-aă bttate; anoi, skogtnda’i
afart din oramă, ande eraă tóté omtirile adanate, i-aă suisă
ka mórte teribilt. Ile armt, întorkinda-se la kasele loră, le-

adese de Domnă, îi zi'iea totădeaana st-lă fakn ne elă Vistieria, mi-I

nromitea kt va afla mijlóue si-î snoreaskt veniturile, în kttă st nóta
kunrinde mi alte jieri. Mateiu Vodt, ajungrmdă la butmnege a se do­
mina de ideea înavsnirei mi de iubirea de argintă, l’a krezută mi l’a fs-
kută Vistieria nleninotentă. Auesta îndatt a lentdată nelea mielalal, iui
se amtt în adevsră lână : trimitea în tóté ntrjnle mi desbmka omenii
ka felurite kavinte; inventa fcliarî de dtri mi de abasuri, kare ajunse­
sem a înegri faima mi numele uelă glorioși ală Domnului, tokmaî la zi­
lele de btirineae.
1 Auesta er: Romtnă din Illoemti, fiîală ansi gmdinariu karele kaltiva
Varza, de a'ieea îlă mi numim Vnrzariulă. Ajungtndă din tî.iere/ie a
înaînti în dregxtoriile uivilc, se fuku mi Armamă marc, odata ka Hi-
kali>, ktndă s’a fukută Vistieria. înzestrată ka ană sufletă mutmnosă
mi neomenoss, îndatt ne a ajunsă la nostul» auesta, a în'ienută a revărsă
asunra tuturora veninul» natujjei sale; ni'ii boeriu, nim nreotă, na sksna
nesantrată mi nejefuită de naterca Iui. Omorîa óinenií „rin kasele loră,
nunea de-i îngrona în lokuri nckuratc. Altora le tuca urckile mi nasu­
rile, mi-I nurta astfelia ne uliije, mi anoi îi trimitea la Oknc. în
skurtă nu lisa omă nejefuită de dtnsală, mi ncamcninjiat.ă în fie kare
zi ka nerderea vieijei.
 as jefsitS mi le-as Isats tóté avsniile. Atsn'ie as snisă ini
ne marele klsneris Korntjieans karele se afla înkt bol­
nav», jefsinds’î mi kasa.
Ileste ktts va tiiuns înstnttominds-se DomnslS, a e-
niitu în ktlttorie la Argemă. De akolo întorktndsse la Ttr-
govimtea, Dorobanijii ini Seimenii as înkisS norijile nettgii
mi î-as refszată intrarea, ziktndS kt ns voră st-ls mai ai-
bt Domns, mi kt, sas st se demissioneze de bsnt voe, sas
sr> se dskt la o mtntstire st se ktlsgtreaskt snre a se
linimti. Trei zile as stată Mateis Vodt ks boerii seî, îm-
nedekats de a intra în setate, de snde nini makar de mtn-
kare ns Itsa ka st-î adskt de la nalatsls ses; în fine, nro-
miijtnds-le bani mi snorire de lefi, i-aă dat« drsmsls. Atsn-
ne s’a treksts din viajjt mi Dómna Isi Elena, în ansls 1653
mi s’a îmormtntată ks mare nomnt mi 'iereinonie în bise-
rika domneaskt din Ttrgovimtea. Dar Dorobanijii mi Sei­
menii, ks tóté kt DomnslS le mtrise léfele, ns se asttin-
ntras: ni jefseas mtntstiri, snideaă boeri, mi ft'ieas tels-
rite rtsttrjl în tóté zilele. Domnslă, neiutiindă ’ie st mai
fakt nentrs ka st-i înfrtneze, a adsnats boerimea în kon-
silis sekrets, mi a gtsits ks kale ka de nrimtvart st ads­
kt ne asksnsă trel-zeni mii de Tttari mi Sngsri, mi st snar-
gt ksibsls rebelilor». N’a ajsnss înst st-mi nse nlansls
în Iskrare, kt'ii de msltt întristare mi amtrtnisne ssfle-
teaskt, a msritS. Astfelis, dsnt 21 ani de Domnie mi în
vtrstt neste 70 ani, trektnds-se din viaijt; se înmormtntt
în biserika domneaskt ftkstt de dtnssls în amilii 1654.
Mateis Vodt, în ksrsslă Domniei sale, mslte ameze-
minte mi fante framóse a ftksts. Auesta a tradsss în lim­
ba Ronitncaskt mi Ilravila. Mslte mtntstiri mi biserici a
ftksts din noii mi a nrenoită. A nreftksts din temelii mt-
ntstirea Isi Rada Ncgrs de la Ktmns-lsngs. ftksts o bi-
serikt la riitemtî. A ftksts mtni.stirea Stnnilors Arxangell
la Slobozie, a ktreîa biserikt ks snă tsrns o ftksse snă
TJtrigrtdcam; Enake Karagea, ne kare el» îl» avsse Ilostel-
niks. A mai ftksts o biserikt la nodală Ktlsgtreniloră,
alta la Gergina, mi.ntstirca Sadova de neste Oltă, mtnts-
 tirea Motra la gara Motralaí, ministirea Kilagiriloru Din-
tr’anu-Lemnu la Vilcea, ministirea Arnota, biserika dom-
neaski. la Kraiova, o beseriki la Karakala, mimstirea Brm-
kovenii, mmistirea Negoemtii lingi Argemu, mimstirea
Illitiremtii, ministirea Breba, mmistirea Kildiramanii,
mmistirea Tirmora o biseriki la Illoemti, mmistirea Mak-
șinenii anróne de Siretía, mmistirea Eniskoniei Buzialui, mi
alte ministiri mi biserici, în numiră de 39, asemine mi
mmistirea Sirindarii din Bakuremti, ka serbarea Ador­
mire} Mamei Domnalaî. Ile lingi aceste a dedikată înalte
ameziminte mmistiriloră de la Ierasalimă, de la mantele
Atos, iui altora. Acesta a reiiarată din temelii mi cetatea
Tirgovimtei în anală 1634.
Ile timnala domniei acestuia, celă întiiu Kantakuzenă,
Kostantină Ilostelnikala, s’a înssrată kaDomnina Elena, ne-
nóti a lai Matela Vodi, mi fliki a lai. Illerbană Vodi I
Bassarabă, karele avusese mese fii: Drigicî Siiatariulă,
Illerbană Vodi, Konstantină Vornikulă (tati ala lui Ștefană
kare ne urmi s’a fikută Domnă), Mixaiu Snatarială, Matela
Aga (mai ne urmi Domnă), mi George Snatarială.
De la Matela Vodi esisti xrisóve de la anală 7141
mm la anală 7162.

Domnulu XLVIII.
Constantinii Vodă l Bassarabă, Carnală.

Dani ininormmtarea lui Matela Vodi, la kare a cele­

brată mi Ilatriarxală Antioxiei, s’aă adunată Mitro-r
nolitulă (Ignatiă), Euiskonii, boerii mi ostauiii, ini igóí.
. , , '' . w , . . Dupo isto-
konssltmda-se au alcsu, ka nirerea un vomna ge- riciipămîn-
. -Ol 1 1 toni alfö-
nerali, Doinnu ne Konstantin« Siraarialu, tnula lui
Illerbană Vodi I Bassarabă, nenotă rinosatalsi Matela Vo­
di, mi frate alu Domniijei Elene, soijici lai Konstantină Kan-
takazină. Dani aceasta aă fikatu îndati kanoskută la Ilór-
ti Sultanului Meemetă IV mi Vizirului Dcrvimă-MeemetS
Ilama, rsgmds-se ka sí se trimigi stemele Domniei aless-
s»l»i gerei.
Ssltanslă, nriimindă Arz-Magzarislă (anaforaoa, netigi-
snea sas ranortslă) gerei, ks kare as fost» trimimi kigî-va
din boeri ini din kinitanii de Romiorî mi klerini, a întirită
domnia Ibi Konstantin»; ini trimigindă ne uns fonkgîonaris
tsrk» Msstafaga Skiemnă-Agasi ks stemele Domniei dani
datini, i-a emită Konstantin» Vodi înainte la nodul» mi-
nistirei lUambaita, ks togi boerii ini ks omtirile. Akolo
Konstantin» Vodi, nriiminds stemele îmnintemtl, a intrat»
în Bsksremtî k» mare ceremonie mi s’a amezat» ne tron».
Dani aueasta, nregitind» tribstslă ansală mi darari kitre
Ssltanslă mi kitre omenii infisengi de ne lingi Ilórti, le-a
trimis» ks nsinitelă Skiemnă-Agasi. Ile srmi, leginds a-
miaie ks Domnitorii venim, nreksmă ka Xanslă Knmslsi,
ks Rakogi Domnul» Ardealslsi miks Ștefană Vodi al» Mol­
dovei, a assigsrată naaea mi linimtea gerei.
Domnia Isi Konstantin» Vodi a fostă întrs adevtră
ntringeaski. A nsblikată amnistie generali nentrs togi. A
nlitit» îndati lefile ostamiloră. A ertată darea gerei ne o
triknie. A dirsită Dorobangiloră mi Kilirarniloră skateali
de dejmirită mi oerit», nreksmă mi de zenîseala din stsni,
mask»ri mi oi. A- îmbnkată omtirea ks xaîne bsne; iar ne
kinitani (adiki koloneli) mi ne Isz-bami (sstaun) ks xaîne
de mitase, ononnds-i a medea mi kiară la masa sa.
Konstantin» Vodi era sn» omă forte drentă la j»de-
kigi, forte dsbie la vorbi, forte kommtimitorîs kitre noi
sira'ii, mi forte blindă nentrs togi. Elă n» ksgeta de kită
la ferinirea mi la binele komsnă. De aneea vizindă ki Sei­
menii ajsnseseri a fi îngrozitori în geari nentrs neormds-
eleie loră, a ksgetată si ksrege kornslă loră de omenii în-
ristigigi mi si goneaski ne Sirbii, kari era» kassa ness-
bordini’iîsnei loră. Dem, adsnmd» ne kinitani! Dorobangi­
loră mi ai Slujitorii oră, le-a komsnikată ideea sa. Anemtia
s’aă.antată ki se sneskă ks nirerea Domnalsî, dar anoi,
emindă de laelă, aă deskonerită nlan»Iă kitre Seimeni, kim
eraă rsdigi în fclîsrite kin»ri ks ei. A doua zi, sninds-se
 amindo^ kornsrile Seimenilor«, s’a« sk«lats în revolte de­
clarate, mi a« ímen«ts a 8iiide ne boerl, ne karé k«m« îi
gtsia, sub ksv«nt» kt ei nsn« la kaié ne Domnii nentrs a-
semine xoteriri. D«ns aneasta s’a« revărsat«, ka nimte l«ni
t«rbaijí ín tóté mrgile: as kilkats Vistieria domneaski, de
a« l«at» tojj! banii kiiji as aflat«; as jefsits kasele boeremti,
mimstirile mi beserigele, nnindS sakrele odóre, kandelele,
vestmintele nreojjemti mi ornamentele nrerjióse de ne la i-
kóne, nekrejjünds nini obiektele de ne sakrele mese din al-
taríe; ai; ««iss ne marele BanS Giorma, ne Drágánk fiíalS
Ibi liana Vistieri«!«' Grenean«, ne George Karida Vistieri«!«,
ne liana fii«!« 1«! Ilreda Vornik« Brinkovans, ne Xristea
fii«!« KlBierl«!«! Sokols Körmijei«, ne 8drea Slsgerisl«
Doí'iesk«, ne Ilreda Benga de la Maia, ne Sava III«fari Kb-
ni«rean«, ne Dsmitramk« Frizőrean«, ne Dsm'itrs Kosma fi-
IhIb üitaiíBlsi Mitra Stenesks, ne Mixai« Mioxodarsl«, ne
kmitan« Gida, ne kmnitans Iván«, ne kn.itan« Iánk« Kili-
nesk«, mi alrjii mai msliji; ín kit«, kari din boeri nstea
skma, fsgea sa« neste D«mre la RssniskS, sa« neste m«nijí
în Ardeal«, sas în Moldova.
Domn«!«, rirmindS sing«r«, mi ajsngind« de bajokora
rebelilor«, a kitat« mijlóne, de a skmat« fsgindk neste Ds-
nire la Rsnmiök«. De akolo a dat« mtire la S«ltan«l« Me-
emetă IV mi Vezirslsi Meemets Ki«nr«li. Ssltan«!« a or­
donat» Domnul«! Transilvaniei Rakoni mi Domn«l«l Moldo­
vei de a8 intrat« ín nears ka omtirí. Aaemti Domni, mmind«
de amindoi mrijile tot« odate, s’as întelnită la satsl« Mío-
nlea, «nde viind« mi Konstantin« Vodi ks omtire tsrieaski,
s’ak ínnresnatí k« toijii mi a« ín'ienst« a srimri ne Dorobaniji
mi ne Seimeni. In sk«rt3 timus omtirile aliate as isbstit«
a sfinma tóté bandele, ale risiiii, a le nimmi, mi a resta-
tornini ne Konstantin« Vodi în tronslă se«. Dar, dsm ne
aliatjii as emit« din ijearn, s’a întors» «n« korns, karé ín
timnal« nerseksterií f«gise în Ardeal«, mi «ninds-se ks n-
mtmiijele rebelilor«, a» ínnenöts earmni a se fa'ie ameninjjs-
tori linimtii nsbli'ie. Konstantin« Vodi atsnne a trimis« as«-
nra lor« ne Vorniksls Ilreda Bnnkovean« mi ne Stolnlkbls
Rads Firkimans, karii, ssrnrinzindu-i la Tirgsls Bengi,
mi dinds-le risbois, as sniss o mulțime din eî, nrinzinds
mi kiars ne Snitarisls Xrizea ne era în frsntea lors, ne ka-
relo dsni mslte kinsri l’as sniss înnresni ks toni komnli-
uii sei. Ks tote aneste, skininds înki kiți va din rebeli,
ns înuetas de a fane tsrbsnri mi reskole. O asemine stare
de Iskrsrl skandalose ajunginds la ksnomtința Ilorței, a-
ueasta a destitsats ne Konstantins Vodi mi a trimis? Domn?
ne Mixnea Vodi III; iar Doinnsls kizuts treks ks toti fa­
milia sa în Transilvania.
Konstantins Vodi a fikstă Mitronolia din Bsksremtî,
ne o movili mare, ks sirbitorea Sințilors Konstantins mi
Elena, ks stirsința marelui Logofitu Rads Dudesku. Iar
Domna lui Bilama a fikuts Ministirea Zetreans, din jos?
de Kraiova anrone de riisls Jiislsi; asemine mi rakla mo>
uiteloră Sintslui Grigori Dekanolits, ne se afli la Ministirea
Bistrița de la jsdețulu Vilneî; a mai trimis» mi mslte od6-
re nrețicse mi mile binemti la ministirile de la Atoss.
De la anests Dooms "essisti xrisove din anii 7163,
7164, 7165 mi 7166. .

Domnulu XLIX.
Mixnea Noda III.

Anesta era fiisls unși Romins anume lene Sards. Fi-

d. cin-. i indii înki nrea isne, s’a dssu ta Konstantinonole,
DuPe curo-.snde, nnn relanism infame ks Tsrnii, se lini de is-
locale Jnele Sinan-Hama aritinds-se ka fila als Isi Rads
Vodi I iui nenots Isi Mixnea Vodi II. Sinans-Uama, gi-
sinds okasisnca destitsirei lui Konstantins Vodi Bassaraba,
mijloni si i se dea domnia llcrcî Msntenemti. Venirea Isi
se însemni ririn kalamitiți de tots felisls; kini adskmds
ks sine mslnime de Tsrni mi Titari, anemtia s’as snits ks
Dorobanții mi ks Seimenii mi ns nsmai ki aă midats tota
țeara firi krsjjare, dar aă mi robită o mulțime de liksi-
tori ncvinovați. Mixnea Vodi, ka snsls ne nstrea în sufle-
tală seă nlanari de anostasie, na nsmai kt na ktata st-i
înfrâneze, ni înkt statornici eartuii ordinal« Dorobann,iloră
în naterea sa de mai nainte. Ile Itngt aceste a încenată st
se anrovizione ne askansă ka tanari, nrafă mi bombe, a mai
klema omeni sab arme, mi a întina înttritarî înnrejarală
mtntstirei Rada Vodt, dtnda-i natere de resistingt ka anei
cettiji.
în dekarsală acesta, Ilorta destitatndă ne George Ște­
fană Vodt din Moldova, a trimisă în loka-î ne Georgie Vo­
dt Gika I. Destitaatală Domnă treka în Transilvania, mi la-
tndă ajatoris de Ungari,Re la Georgi Rakoyi, a intrata în
Moldova ka xottrtre st goneaskt ne Gika Vodt. Dar a-
cesta a trimisa ne filală sea Grigori ka omtire, mi înttlnin-
ds-lă s’a bttată mi l’a învinsă la lokală kare se kiamt Strân­
gă; în kttă Ștefană Vodt, ka nrea nsijinl SngarI, a natată
st se întorkt în Ardeală. Dant aceasta Rakogi, deklartndă
kt voemte a se skatara de sazeranitatea Iloryeî Otomane,
îmntratală a trimisă asanrt-i ne Vizirală Meemetă-Kianrali,
ordontndă totă o datt Xanalaî de la Krtmă mi Domniloră
Romtnî ka st îa narte în esnedijjiane. Atance Mixnea Vodt a
kiemată ne boerl mi le-a deskonerită nlanală seă ziktnda-le
kt "era tirană st se aneaskt ka Rakoiji mi st skatsre jagală
tarceskă. Boerii, mtiindă naterea cea mare a Tarciloră na s’aă
anită ka Domnală. Mixnea Vodt dant aceasta adant ne kt-
nitani mi ne las-bainiî (xiliarxii, koloneliî). mi dant ce îî
sanane la jartmtntă, le deskonere nlanală seă; dar mi ace-
mtia na s’aă nrimită. Ka tote aceste, ftrt a divalga nici
refazală boeriloră, nici ală ktnitaniloră, elă komandt nleka-
rea neste Karnaijî, ka kavtntă de a merge asanra lai Ra-
kogi în akordă ka Tar<iii, Iar ka iilană ka, trektndă akolo,
st se aneaskt ka elă mi st întorkt armele în kontra Tarciloră.
Dar ajangtndă la satala ’lirema, de ande trobae st înceant
a sai mantele Kraialai, de odatt anii din boerl îlă ntrt-
seska mi se întorkă la Bakareuitî, iar alijii ka omtirea se în-
torkă la Satală Toulea ne ana Teleajtnalaî, ande era auro ne
tabtra tarceaskt sab Eadiră-FIama.
Mixnea Vodt, vtztndă kt a rtmasa namai ka o mt-
 ni) de omeni, iui ki nlansls ses era si se deskonere, s’a
întorși iui a kizsts la nisiorele Isî Kadirs-IIama, iui din-
ds-I darsri nreniose, Ta fiksts a krede ki boerii sel îlă în­
demnai la anostasie. Atsnie îndati a» tieats kansls ma-
relsi Snitaris Ilirvs Birkinesks, marelui Ilostelniks Istrati
Gindesks, Agii Rads Berseks, kinitanslsi de Roiul Vintili,
iui Isi Badea Vitafsls de Ilsmkirie. Tot« odata trimiginds
ne Dinki SirbslS Armamsls nels mare ks nosta, a suiss ne
inoientsls Bani Ilreda Bnnkovans, ne kare-ls lisase loko-
tenentx la Tirgovimtea.
Ile timusls a’iela bitrinsls Ilostelniki Konstantins
Kantakszens, ks toti kasa sa mi ks ginerile ses Smtarlsls
Ham Filinesks, netreaea ks astorisarea formali a Domns-
Isi la moniia sa Migsrenii aurone de msngi ne valea Ilra-
xovei. Els didsse numai ne doi din fiii sel ne lingi dom­
nie : ne Dngans Logofitsls mi ne Hlerbans ITostelniksls;
dintre kari ne Drigans îls trimisese solă în Transilvania,
iar ne Hlerbans Î18 avea ne lingi sine ka Ilostelniks mare.
Mixnea Vodi, determinids-se a nerde ne togi boerii kari
mtieas nlansls ses de anostasie, mi nrensinds ki Kantakszenă
mi ginerile se8 trebsea si mtie aneasta de la Drigans mi Uler-
banS, a ordonată Isi Kinitans Tsdors si se dski ks ostamii de
la Tirgovimte mi ks Illieamii de la lalomiga mi si-î nrinzi
firi de veste. La 13 Anrilie 1658 kinitans Tsdors nlea-
ki; dar nini a ns sosi, bitrinsls Kantakszens, simgindă,
se ndiki ks toti kasa sa, ks ginerile ses, ks femei mi ks
konii, mi, dsni ne a netreksts doi zile mi doi nongî nrin
mdsrile nele dese ale Bsieuislsi, nrin notini litsrame mi
nesmblate, a treksts în fine la Bramovs. De akolo Isinds
ne fiisls se» DriganS, karele se afla solx (sas agents,) a
treksts ks toti kasa la Moldova; anoi, skriinds mi fiislsi
ses Illerbans, l’a adsss mi ne els akolo. Fsga anestorS bo-
eri a ssmrats forte ne Mixnea Vodi; dar kiinga sa era
nrea întirziati.
Tsrqiî, trekinds în Transilvania mi smnlinds-se de
jafsri s’as întorșii în gcara lors neste Dsnire. Ks ei s’a
întorss mi Mixnta Vodi. Ks tote a'ieste elS tots nstrea
 nlanslă anostasieî, mi ne de o narte avea înijelegeri sekrete
ks Rakogi, îar ne de alta se arata forte ssnssă Ilornei. A
înnenstă ne înnetslă aadsna omtirî, înnrsmstmds-se ks bani
de la Tsrnii nei boganî din Konstantinonole mi de la Hei de
ne lingi Dsnire. Intre volsntirii ne kiima ssb arme, eraă
mi kîars Tsthî, kirora le arata konsiderare mai deosebiți,
snsinds-le kt elă ne asksnsă este adoratorîs ală religisnei
Isi Moametă. Atsnne nea mai mare narte din boerii emi-
grayî, obosijji de nevo le strai ni tiijei, a venit« de i s’aă în-
kinată; mi els le-a dat« ertare mi i-a lisată în nane. Dar
bitranslă Kantakszenă ks ginerile mi ks fiii sei nevoind« a
se întorne în ijeara, Mixnea Vodi a trimisă la Ilorti de i-a
nirită ki s’as xainită mi ki kista st tsrbsre amindot ge-
rile. Vizirislă Meemets-Kisnrsli a trimias doi Kansgi-bami
la Moldova, mi, Isindă ne Kantakszens, l’a adssă la Kon-
stantinonole. Mixnea Vodi a trimisă totă odati ne klsne-
rislă Kolga Doinesks, ne Nikslai Sofialis mi alni boeri ks
darsri de bani la Vizirslă, ka st mijloneaski si-lă kondar-
ne mi si-lă snizi. Kantakszenă fiks anelă la isbirea de
drentate a Divanslsi, snde înfiițiminds-se de farji mi ks
Vizirslă se deskslni zikinds ki elă a fostă snslă din nei
întii karele a nriimită mi s’a aratată ssnssă Îhî Mixnea Vo­
di kindă a venită în geari; ki Domnslă l’a fostă onorată
ks rangslă de mare Logofită mi ne fiii sei ks alte rangsri;
ki, firi a da nelă mai mikă semnă de xainie, a fsgită la
Moldova nsmai nentrs ka si-mi skane viaija, ne mi-o vedea
ameninijati ka a altoră boeri. Atsnue agenyii Isi Mixnea
Vodi se konfsndari de totă mi se retraseri din Divană ks
rsmine, iar Kantakszens emi ks onore mi liberă de ori 'ie
îngrijire.
Dsni usjjină timnă ssfletslă nels înrastin,ită ală Isi
Mixnea Vodi osindi la neire o mslijime de boeri; elă s'iise
ne Vornikslă Rada Gindesks, ks doi frarp ai sei Negoiiji
mi Moise, ne marele Snitaris Sdrimtea, ne Klsnerislă Dii-
ks, ne marele Stolnikă Rads Firkimans, ne marele Ilostel-
nikă Firkimans, ne marele Ilos.tclnikă Dinili ITiraians.
înnresni ks fiislă seă Ilreda Logofitslă, ne marele Komisă
 Badea Kommeansls, ne KlsuerîslS Stroe Bersesks, ne ma­
rele Kinitans Vasilie Kimnineans, mi alți mal mslți
din boerî. Kadavrele auestora se arsnkas de ne fere­
strele Ksrței Domnemti afara în slint, iar Dorobanții, h>-
inds-le, le tiras ne strade, le kilkas în niuiore, mi, refs-
zinds de a le da rsdelols snre înmormântare, le arsnkas în
loksri neksrate. Auemti sbiri violai mm mi femeile boe-
rilors, ssnsinds-le la felisri de kinsri mi nradinds-lc furi
*rî
ni o omenie. Aueste krszimi Mixnea le îndesi kinds șe
determini a nsne în Iskrare nlansls seu de anostasie. A-
tsnue, nemslțimits kg singele kits virsase, îmi adsm o-
mtirea, mi ks kilirimea înkonjsra Tirgovimtea, iar nede-
strimea o nsse si dea nivali în orami mi si treaki ssb sabie
ne toți liksitorii kiți mal remisesen. Dsni aueasti tra-
giki vitejie. îmi îmnirți omtirea în doi kornsri, ne kare le
trimise de bitsra, arse.ra mi nndan Bnila, Gisrgsls mi to-
te marginele Dsnirel, trekmds ssb sabie ns nsmai ne Tsr<n,
dar mi ne kremtini, firi nim o jsdekati sas msstrare de
ksgets. Iar iientrs asemine bravuri înilța la ranguri de
kinitani mi de boeri ne Dorobanții uei nromti, kirora le
dete mi kostumslă Snaxiilors snre a-I faue mai îngrozitori.
Aszinds de a'ieste SsltanslS se smuls de minie; iar
Vizirsls Kisnrsli mi nei-l-alțî Turui mari se mira» ksms
de s’a revoltatii omsls acesta, firi si fi ssferits kits de
nsțini ssnlrare din nartea Ilorței. Deai aS trimișii ne Ki­
nitans flama Seraskiersls ks omtiri assnra țerei Romi-
neniti. Auesta, sosinds firi întirziere la Rsumîsks, a fi-
ksts nods ncste Dsnire mi, trekinds, mi-a amezats tabira
afara de Gisrgis, întirind’o ks manțsri. Mixnea Vodi, a-
dsninds-mi omtirea, înainte de a numi assnra Tsruilors, s’a
ranezits mai întii nuni la xotarslă Transilvaniei la Rskirs,
snde s’a întilnitii ks Rakoți mi s’a legații ks jsrammts în
alianți nedesnirțiti. Xotirands-se între altele, ka si go-
neaski mi ne Georgi Gika din Moldova mi si nse în loks’i
ne Konstantins Vodi BassarabS, karele se afla emigrantii
în Ardeals, as Isats missrilc srmitore: KonstantinS Vodi,
si meargi si ksnrinzi Moldova, Rakoți si meargi assnra
 Tarniloră ie intraseră ini ne la Bmată, iar Mixnea si ni-
measkt asanra aelora ne tibirîsen la Giargia. Auia dan,
Konstantină Vodi, nlekindă k» m6se mii de omtire Snga-
reaski sub komindala ansi kinitan», ini intnndă în Mol­
dova, a bitată iui a învins» ne Gika Vodi; dar anesta, a-
lergind» la Knmă, a venit» k» ouitire titireaski, iui atită
de tare a bitată ne Ungari, în kită Konstantini Vodi, ks
nrea nsnint omeni, s’a întors» în Transilvania. Atsnne Ti-
tarii a» nrinsă ne Vornikală George Bileanală mi l’aă dasa
skav» la Knm». de »nde sknnindă mat ttrziă, s’a întar-
nată în iieara Manteneaski. Iar George Gika Vodi, dsni
ne mi-a laată domnia nerdati, a nrimită ordină si nimaski
înnream k» Titarii asanra lai Mixnea.
Rakoiji, ne lingi omtirea ne dedese lai Konstandină
Vodi, dete mi 1»! Mixnea ană kornă de omtire s»b komm-
dală lai Kinitan» Gaată. Anesta, nlekindă din Tirgovi-
mtea înnre»ni ka Rominii as»nra Tăriilor», întimnini »na
kornă de Tarii la satslă Fntenitiî, as»nra kirora nnezin-
dx-se ka farie, i-a sfinmata ka totală mi a gonită ne kiru
skinasen ninn în tabira loră nea mare.
In noritea aneea, Mixnea Vodi nriimi rntire ki Rakogi
fa bitată în Banată de kitre Tarii, ki Konstantină Vodi
fa asemine învins» de Titari în Moldova, mi ki Gika Vodi
vine înnream ka Saltană Galga asanra lai. Aneste l’a» în-
sniimintată forte mi l’aă fikată si se retragi la Tirgovi-
mtea mi si se înkizi în netate snre a se anira. Dar Do-
robanyii se vorbiri si la nrinzi mi si-lă dea ne nuna Tar-
niloră. Mixnea, simiiindă komnlotală, trase nrin bani kiyî
va Dorobangi în favorea sa mi omindă nontea din Tirgo-
vimtea, treka în Ttransilvauia, ande neste karnndă mi mari.
Iar Tarnii mi Titarii, revirsinda-se ka torente asanra ije-
rei, aă jefsit’o mi a» undat’o fin kragare; dani kare, ls-
indă în robie mi o malgiine de kremtini, se întorsen.
Mixnea Vodi domnise abia doi ani; de la elă se gi-
seskă xrisove din anii 7167 mi 7168.
 Domnulu L.
George Vodă Gica I.

Dani faga lai Mixnea Vodi, a venită George Vodi

d. chr. |Gika ka natere de Titari mi s’a instalată la 20
1060' jNoemvrie. Dani amezarea sa, a kongediată ne Sal-
tană Galga, kalmininda-lă ka dararî mi ka inabțimirl. Gika
Vodi, gisindă rjeara într’o stare miserabili mi mai deser-
ti, a trimisă în t6te niryile mi a adanată ne la vetrele loră
ne lokaitorii fagari. Anol a îmienată ka generositate a se
îngriji de interesele generale, a organisa omtirile, mi a mm-
giea familiile ueloră miseri, sa» kizajjî în bitilil, skatinda-
le de darea anaali kitre stată. Dar linimtea sa na diini
nrea malta. Konstantină Vodi Bassarabă karele se afla în
Transilvania, înjjeleginda-se ne askansă ka Dorobanyii, ka
Seimenii mi ka 'iei-1-alrji ostami, s’a radikată ka iiayini o-
mtire de Sngari mi a trekată fin de veste în ijeari ne la
Kiinenî. Gika Vodi, înureani ka boerii sei, abia ava tinmă
si fagi mi si se retragi la Giargîa în netatea taraeaski.
Konstantină Vodi intn în Bakaremti la 1 Maia mi nrimi
sananerea lokaitoriloră mi a omtiriloră. Dar Dorobanrjii,
Seimenii mi Romiorii aă îmienată eanmi a sanira ijeara ka
riatiyile mi ka nridimanile loră: strikaă mi nneaă nro-
daktele seminitariloră de ne momiile boerilors, mi fineaă
în tote zilele ek'iesari kriminale. Intra ana din zile, ne
kindă boerii fagiu,! ka Gika Vodi, se aflaă ka femeile mi
ka konîii loră în înnrejarimile Gisrgislai, o neati din a-
țiemti 6mcni înriatiijini s’a renezită asanra loră ka fiare tar-
bate mi iie anii aă nndată, ne alniî as nrinsă, ne alijii aă
fagirită nini ’i aă înekată în Dsnirc, — dani kare anoi s’aă
întorsă eanmi la Bakaremti.
Hurta, aazindă de a’ieste nconndaele, a xotintă si
triniiiji omtiiî de Tarul mi de Titari, si nearzi ne toni Ro-
minil mi si dekiare n,eara de Hamalikă. Dar Gika Vodi,
ka boerii kiijî avea ne lingi sine, aă fikată ragiminte la
Imiiiratală ka si na se îndare de darerile nevinovatalai no-
 nor« kremtină, ni se le dea ajutorii; ka namaî se goneaskE
ne Konstantins VodE BassarabS. Ssltanslă, viind» la kom-
nEtimire, a trimis» ne Aslan-IIaina mi ne Sinan-IIama ka
orntire tsrneaskE nrek»mă, mi ne At-JÎErza k» TEtarI, ka
se statornineaskE ne Gika VodE în domnie. Anemtia, vi­
ind» mi înure»nEnd»-se la Gisrgis, a» nlekat» la 21 mai»
snre B»k»remti. Konstantin» VodE, nebiz»ind»se a se ons-
ne, a fagit» înnresnE k» kEnî va omeni de kredinijE neste
msniji mi a treksts'în iieara Kazaniloră, lESEnd»-mi soijia
în Transilvania.
Astfelis statornicind»-se earamî ne tron» Gika VodE,
Tarnii mi TEtaril ce veniserE ks elă treksra la Rsmava,
»ude, înnre»nEnd»-se ks Bsda-IIamasi mi ka Seadi Ali-IIama,
nlekara assnra lai George Rakoni în Transilvania. Akolo
din jos» de Kl»j», ne ana Samomslsî, se fEka o bEtElie în-
frikomatE, n» însE k» arme de fokă, ni ks sabia în mEnE
mi nent» la nent». învingerea însE ramase a Tăriilor»,
kEm era» mai m»ltă de 40 mii, kEnda SngKrii era» abia 8
mii. Atanne mi Rakojji, arankEnda-se ks sabia în mEnE
în mijloksl» Tăriilor», nriimi o lovit»rE de morte la kans;
ns kEZ» însE în mEnile inamicilor», ni fsgi la Oradia ma­
re, »nde ZEks mi msri daiiE o domnie de 29 ani.
George Gika VodE, domnind» în n,eara M»nteneaskE,
ordonx se adune dErile snre a trimite la IIortE trib»t»ls
dsm. datinE. Dar lok»itorii, saă din neavere, sa» din vi-
klenie, se onasera k» xotErîre; anii se asksndeaă ne tEks-
te; aln.il se adanaă grainezi mi deklara» k» strigEte Ira n»
se s»nsn»; iar aln,ii înneuara a komnlota kiar assnra vieijei
Domnslsi. Sosind» însE mi trelrand» termin»!» trimiterel
tribut»!»!, s’a mEnieat» Vizirislă Kisnrali mi a ordonata gi-
nerelaî set» M»stafa-Ilama de la Silistra de s’a dss» fEra de
veste ka doE mii de T»rni la Bskaremti mi radikEnd» ne
VodE Gika, 1’aS adass la Konstantinonole sE-mi dea seamE
nentr» nereg»laritatea saă nekananitatea sa.
InnresnE ka Vodu Gika radikara mi ne Ilostelnikal»
Konstantinii Kantakszenă, ne karc-lă adssera la Andriano-
nolc, snde se afla Viziral» nctrclrandă înurcsnE k» Sulta-
 nulu MeemetS. VizirulS, kienítnds IS ne anesta înaintea sa,
Î1S msstrt nentrs nessiiunerea gereî la trimiterea tributului
mi-î snsse kt a skrisS ginerelui seS ka si Ia ktrmsireaije-
rei, reduktnds-o la Ilamalîku.
KonstantinS Kantakuzenu nltnse amara, mi ktztndu
la ni'iiórele Vizirului îlS rugii ks lakrtmi st î fie miit de
biata ijeart, mi se nuse ne sine kezamu kt va nltti ijeara
tribstulS, kt va rtsnunde la tóté nererile îmntrtn.iel, numai
st retragt de astt datt urgia sa. VizirulS, karele kuno-
mtea de mai nainte ne Kantakuzenu mi-lu onora nentrs în-
yelenniunea mi nentrs virtsnile sale, se îmbltnzi, revokt
ordinal« datS Îhî Msstafa Ilama mi ertt de morte kiar ne
Gika Vodt.
Viziruls Kiunrsli avea attta înkredere mi resnektS în
KantakszenS, în kttS, ks okasisnea întsrntrei la Konstan-
tinonole a Sultanului aduktnds-ls mi ne elS, îlu înstraint
st-i nronue ne ’fine va sokoti kanabils ka st’i dea domnia
ijerei. Atunue st fi vtzutu nineva ne Greoii IJtrigrtdeni
kums se rugau de KantakszenS, ksmu îi nromiteas, ksmu
îl nronsneaS mari sume de bani, ksmu îlu lingsmiaS, kums
îi strstas mina, numai ka st nronue ne unulu din ei nen­
trs domnie. Dar Kantakuzenu, ksnosktndS nofta lors de
înavsijire, Itkomia lors nea neîndestulatt, mi anlekarea lors
nea neînvinst kttre nedrenttrjire mi rtnire, ns s’a îndunle-
katu nini într’snS kinu ka st nronue nre vre unsls din el,
nentrs ka st ns jefueaskt eartmi yeara. între komnegi-
torii de domnie se afla mi Beizade Grigori fiiul:; Isi George
Vodt Gika. karele rsga ne Kantakuzenu mi nromitea kt-i
va fi ssnsss ka snsi utrinte mi kt nu va emi din konsiliu-
rde- sale. Kantakuzenu se índunlekt a-18 nrefera ne anesta,
ka ne unsls ue fiinds ntskstu în Moldova l’a sokotitu ks
inimt mai romtneaskt mi inai ks durere nentrs binele lo-
ksitorilorS mi als jjerei. De>ii, lutndu de la ck; jsrtmtntS
mi îndatoriri ín skrisü, íls rekomtndt de domns ka din nar-
tea jicrci; dmit karc, ínftnimtnds-sc la Sultansls nrin Vi-
zirslu, nriini stemele Domniei mi ulekt ftrt ínttrziere snre
geara Romaneaska. Iar Ilostelnikală Kantakazeneă rimase
la Konstantinonole.

Domnulu LI.
Grigore Vodă I Gica II.

IJeara se afla în starea nea mal tangaibila. Din kaa-

sa raataniloră omenenitl, klar argia lai Damnezeă sei n. ca>r.
koborî asanra ei: maî întaîa robirea, nrekamă s’a<om vecinie
chronke
zisă maî în armii; anoî bóla de niama în trei anii locale,
dearandală; anoî doî ani de fómete înfrikomata, în kată
omenii se gineaă ka radaninele arbariloră; anoî enidemiî de
morte, dintre kare ană felia de babe ka flogosis, kare ada-
neaă mórtea mai renede de kată niama, ini kare eraă în-
kaîbate maî malta în Bakaremtî mi în Targovimtea ini maî
ka seama între Dorobanți mi Seimeni. Ile langt aceste,
neferininiî lokaitorî safereaă 'iele maî kamnlite sanararî din
nartea Tarniloră desnre Danare: anii se îmnramatasera de
la ei ka bani, alijiî ka nrodakte în timnals fómeteí, mi, ne-
fiindă în stare a le.interne, se sananeaă la tóté jafarile mi
maltratările.
Grigori Vodă Gika, viindă în neara la 6 Dekemvrie a
analaî 16G0, în ama neferinita stare a găsită Romania. Me­
le întaîa îngrijiri ale sale aă fostă nentra ka sa aiuareze
datoriile lokaitoriloră katre Terni; nentra aceasta a între-
baingată na namai venitarile Vistieriei, dar kîar mi ne ale
sale. Dana asemine masari generöse, însămi Damnezeă a
trimisă bine-kavantarea sa asanra gereî: namantală a dc-
skisă tesaarele sale; fraktele mi nrodaktele s’aă fakată ka
îmbilmagare; vitele s’aă înmalgită ka fericire. Togi lokai-
toriî într’ană kavantă aa încenată a resnira nlanerile viegeî
în nane, în linimte mi în fericire. Iar Ilostelnikală Kon­
stantine Kantakazenă, întorkanda-se în geara, nrimi de la
Domnă malte malgamirî mi gratifikarî, nrekamă se vede din
xrisóvclo ne aă ramasă nana astazî; refasa însă cri ne dre-
gatoric nivila ne î-a nronasă Domnală.
 întimnlinda-se st móri Meemetă Kianrali Vizirsla,
Saltanslă a namită în loka’i ne fiială seă Axme.t-Kianrali-
Zade, mi neste ksnndă îlă trimise ka oiutirí asanra Unga­
riei, aatorizmda-lă a laa ka sine mi ne Domnii din Moldo­
va mi din rjeara Manteneaski. Ama dan, nlekindă mi
Grigori Gika ka omtirea Romineaski, lai ne lingi sine
mi ne trei fii ai lai Kantakazenă: ne Dngiai Ilaxarnikală,
ne Ulerbană Logofitală ala doile, mi ne Konstantin« Ilostel-
nikală ala doile, karii serveai ne Domn« ka kredingi mi
ka dragoste. Iar bitnnslă Kantakazenă rimase akasi, o-
kamnda-se ka fante kavióse, neutra kare se sokotea sin-
garala orna fericită în geara Romineaski, rai kasa lai se
namea kasa lai Avraamă.
Dar invidia, kare na note saferi virtatea, ndiki ne
doi boerî asanra virtsosalai Kantakazenă: anala namită Vor-
nika Stroili Leardeana Romină, mi altală Vistierîală Da-
mitiramka Konstantinonolitană. Anemtia amindoi, nmiindă
kiimikami în linsa Domnalai, isbatin a fa’ie ne Dómna
Maria a se ani ka eí snre a nerdc ne Kantakazenă, karele
era ka o stăvili ín kontra anlekiriloră lóra snre abazari.
Ilentra aneasta skriseri Domnalai ki acesta îlă nínmte ki-
tre Tárni ka inemikă al» îmntngiei, ki na resnekteazi nini
de kama ne Dómna Maria, ki’nii bate jokă de ea, ki ín-
tiríti né nonoră a na nliti dirile, mi altele de aneste, de
kare inonentală Kantakazenă na avea nini o idee.
Intorkindase Grigori Vodi din esnedigianea asanra 8n-
gariei, namigii intrigangi îi emiri înainte, mi, ne lingi nele
ne-i skriseseri, îi mai snasen o malgime de alte minníani.
Dómnál« Gika, aitindă janmmtală înskrisă ne dedase lai
Kantakazenă, aitindă datoria de rekanomtingi ne av< a ki-
tn el«, aitindă kiar resnektala ae trebaea si aibi kitn
ană birbată kare fikase atite servigari gerei, firi a fane
kită de uagini nernetare snre a se înkredinga de adeviră,
trimise Dorobangî, kare-lă ndikan ne la mezală nongei din
kasa sa, mi la 20 Dekem. a anala! 1662 îlă dasen la Mi-
nistirea Znagovalai. In zioa a'ieea, fiindă damineka sinta-
laî Ignat«, vencrebilală bitnnă se dase la biseriki mi, da­
ni asksltarea sănteî litargii, se komenikă ka sakrele taine;
dsnă aceasta, seara, ne la miezală uonijel, Dorobanți îl»
adaseră în Tranezarială Mănăstire!, mi akolo îlă aciseră.
Domnsls, auzind« de a'ieasta, s’a demtentată ka dintr’o le­
targie mi a încenată a nlT>nge amară zikănd» Mitronolital»!
Ștefană mi boeriloră kă mórtea Ibi Kantakazenă s’a făkstă
fără de mtirea sa, mi blestema neîncetată ne Vornikal» Stro-
ilă Leardeana mi ne Vistierală Dimitramka, kari a» »neltită
asemine nelegiaire.
Elena, soijia nefericitul»! Kantakazenă, înnreană k» fii
seî Drăgici, Ulerbană, Konstantint, Mixai», Matei» mi Geor­
ge, kănătăndt kornál» rănosatalai, îlă da sen la Mănăstirea
lor» Mărginenii mi-lă înmormăntară k» tóté onorile k»venite.
Totă ijeara în adevăr» a nlănsă desnre nerderea »n»i stălnă
atăts de nreyiosă, kare făkase atăta servinari nablice mi în-
timnină atăte nevoi generale. IHăngea» nevoemii mi săr­
mani! de nerderea natronsl»! ini a binefăkătorelal loră; nlăn-
geaă vădsvele mi orfanii de nerderea nrotektor»l»i mi a nă-
rintel»! loră; nlăngeaă mi însămi Turcii de la Konstantino-
nole kari kanoskaseră nersonală ne acestă bărbat» meritosa
mi nlină de virtsrji. Totă lamea osindea nsrtarea cea in­
grată a Domnalai mi infamia acelor» doi înrăatăijiiii boeri;
mtiind» mai ks seamă kă ne Lesrdeana îlă măntsise Kan-
takszenă de la mórte, mi-I era klar r»dă, kăci ne fiika 1»!
Leardean» o yinea Ulerbană, filei» lai Kantak»zenă: Iar Di­
mitramka Vistierială era nenot» de soră l»i Kantakszena, mi
acesta-lă kreskase de mikă konilă în kasa sa mi-lă înainta­
se în trentele dregătoriiloră statala!.
In' anală 16ö4 Ilórta, xotărănd»-se a face o noaă esne-
diijiane asenra Ungariei, nrimiră ordine atătă Xanală de la
Krr>m» kătă mi Domnii Romăni ka să ia narte. Ama da­
ră Esstratie Dabija Domnală Moldovei mi Grigori Vodă
Gika, se aniră ka Viziral» mi ka X»zeim-IIama de la Vi-
dină, mi intrăndă în Ungaria, încenară a bate cetatea Le-
viz. Dar Ungarii, kănătăndt aj»tori» mare de óste Nem-
jjeaskă sab koniăndal» generalalai Soăkem, înfrănseră ka
totală ne Tarei, le laară tóté tanarile, tete kortarile, neste
natra mii de kart ka nrovisiani ini maniijiani; în kită Tar-
cii mi Romtnii abia fageaS ka kornarile lor», alsngayi mi
bttagî neîncetată de kttrt Sngsri. în btttlia aceea Gri-
gori Vodt nerda maltt omtire, mi din boeri ne KonstantinS
Haxarnikal», filai» lai Rada Armams VarzarisI», ne marele
Logofttă Ilreda Bakmtneana, ne Ivamka Henari»!», mi ne
alrjii malgî.
Omtirile înfnnte, întorktnd»-se ne utmtnt»ls tarcesk»,
Domnii Romani nrimirt ordine ka st se onreaskt la Bel­
gradul« Strbeskă. Eastrati Dabija rimase, dar Drigori Gi-
ka s’a skslată fin de voe mi a venită la skaanală ses; a-
kolo, îndatt ce sosi, ană fii« ală seă isbită ktz» bolnavă mi
mari. Dam aceasta se bolmvi mi ele, mi abia se înstnt-
toim fisicemte; moralicemte înst era mancits de doi rele
înfrikomate: înttia msstrarea de kaget» nentra omortrea lai
Kantakazenă, mi ala doilea temerea de a na-mi atrage argia
îmntrtteaskt m ntra kt as fsgită de la Belgrad» ka omti-
rea, ftrt voea Viziralai. Dominată mai tare de aceastt te­
mere, în fine mi-a laats Domna ka kouiii mi ks tott kasa
mi a trekats în Transilvania; de akolo a trekstă în Aa-
stria, mi neste na^ins s’a kobortts la Veneijia.
Grigori Gika a domnita trei ani mi ktteva lani. De
Ia els se gtseskă xrisove din anii 7171, 7172 mi 7173.

Domnulu LII.
Radu Vodă XL prenumilü Stridas.

Dsnt nlekarea lai Grigore Vodt Gika, ktjji va boeri

d cur lsa® das» la Konstantinonole, ks cerere din nartea
DupoChro- ,Uerei ka sli le dea Domn» ne Rada fiislă lai Leon»
niceieși Vodt Tomma. llorta akordt cererea «onerei. Leon»
locale
altele. JVodt, ksmu veni, arsnkt assnra ijerei na namai kel-
taclele domniei dar mi datoriile sale urivatc ; ne Itngt ace­
ste adase ka sine mi mai maliji boeri Greci, kari, ksnrin-
ztndă dregttoriile nablice ftceaa nrtdtcianilc mi ekcesari-
 Ie cele mal nesaferite. Astfelîa în terminala de trei ani ne
kare i se dase domnia, Rada Vodă na nsmai ka se nlati
de datorii, dar se mi înavsni forte, mi ne langa .elă toiji
Grecii se îmbsîbara de răniri mi jefairl. Inkeinda-se termi­
nală Domniei, Rada Vodă a kazată ka rsgaminyî la boerî
ka sa vie ka ela la Konstantinonole mi sa-lă ceara earami
ne dansaia Domnă; — nromirjandă ka jaraminte ka în vii-
toria na va face nici ana nașă în kontra voinyei mi narereî
loră, ka va îndestala ne toyî boeriî dana karakterală loră, ka
va fi bană mi drentă katra sărăci, ka va amara kată se va
natea dările din ijara, mi ka va goni ne torji Grecii afara
de kamaramală cele mare mi cioxodariî sei. Ka asemine nro-
miteri mi moinele, a îndanlekată ne boerî ka sa-lă ceara ea­
rami Domnă. Ilentra aceasta, înainte dea nleka katreKon­
stantinonole, aă trimisă înainte ne Vel Snatarîslă Dragi ci
Kantakazenă, ka sa nae la kale lakrarile arin Ilamii mi 6-
menii inflaenrji de ne langa Ilorta, ka kari elă era kanos-
kată înka de kaudă fasese ka tatală seă. Acesta, în ade-
vară, .nașe lakrarile la kale nrekamă fase însărcinată, mi
kandă veniră boeriî ka Rada Vodă, tote eraă gata, — în kată
a cincea zi se înfaijimara mi la îmnaratală ka tota randa-
eala mi nomna ksvenita.
Dana ne s’aă terminată tote ceremoniile, Dragici Sna-
tarială mi ka ceî-l-alni boerî aă adasă Domnalai aminte de
nromisianea data ka na va adsce Greci ka sine în neara, mi
mai ka seama ne Nikolae Sofiali mi ne Balasaki naxarnikală,
kari se fakasera ncsaferijjî în neara ka ara mi natima ce
aveaă în kontra Romaniloră. Acemti miserabili însă, kamă
aă îngelesă nrigonirea ce le se fa’ie, aflara mijlokă mi în­
veninară ne nefericitslă Kantakszena, ală karaia kornă se
adese în ijara de katre fratele seă Ulerbană Snatarială mi
se înmormânta în manastirea Komaniloră.
Dana aceasta Rada Vodă veni în neara, adakandă ka
sine mi ne acigamii lai Kantakszena, kari încenara earami.
a se narta dana datina loră desbra kandă mi jefsindă ijeara.
lara Domnală, în lokă sa se îndrente snre bine, se kanrin-
■ se do nofta cea tarbata a ranirci mi a îmboganirei Snre
a-mi îndestsla asemine nofti ns nsmai kt adoiga dirile
generale, dar alerga mi kiar la mijloace de violare. Daki
msria boeri« saă egumen«, arximandrită sa« kilsgiră sim-
nl«, negsgitorîs saă meseriamă, avat« saă miseră, birbată
sas femee, Domnslă se deklara momtenitori«, nsnea mina ne
orî ne avere remasi, mi o vindea în folossls siă. Dsni kon-
silisrile miserabililor« sei sateligi, el« se întinse nini mi a-
ssnra lskr«rilor.-i sakre. Mai întiî a trimisă mi a adsnat»
tote nrodsktele seminitsriloră ministiremti, mi le-a vin-
dstă ; anoi a nssă mi a desbrikată bisericile de vasele ce­
le de argint«, din kare mi-a fiksts vase nentra kasi, nre-
ksmă mese, blide, ornamente nentra kaî, mi altele; asemi­
ne a l«ats mi doi inele de asrs ks netre forte nregiose de
la degetele momteloră sintslsi Nikodims, ce se afli la mi-
nistirea Tismana. Atsnce mi Vorniksls Stroili Lesrdeans,
«ninds-se k« Balasaki mi Sofiali, as nssă la kale ne Domn«
ka și «Midi mai mslgi din boerî, învinoviginds’i ki ei kom-
nloteazi mi adsm omtiri ne ssb asksnss ka st se reskole
assnra Domnslsi mi a Grecilor«.
Snre realisarea acest«! nroektă infernal«, în l«na De-
kemvrie la anslă 1668, a« noftită ne togi boerii la k«rte,
«nde era» n«mi Greci mi Slsjitorl înarmagi mi ks ordin« ka
si-I nearzi ne togi. Dar boerii, k«mă as simgită de acea­
sta, as alergat« k« togii la Mitronolie, «nde, k« tragerea
klonoteloră, a« adanată nonorsl« mi omtirile din oramă, mi
le-a« snssă nlan«rile Domn«l«i mi ale Grecilorii. nonorsl»
a strigat« într’o voce ki ns va lisa si nearzi boerimea ge-
rei, mi ki-I va da aj«toris întră alangarea Grecilor«. Atsn-
ce emindă ks togii din Mitronolie, boerii mari mi mici mi
ostamii, s’aă dssă la satsls Kotrocenii. Akolo, konssltind«-
se, aă gisită k« kale ka si meargi ks nlingere la Kon-
stantinonole, assnra Domnslsi. Dstii aceasta mai mslgi bo­
erî mi kinitani de omtire, în n«miră ka 600, as emită din
gean mi aflindă ki Ssltanslă se afla la Larissa, «nde se
gitea si treaki Ia inssla Kreta ka si o ksnrinzi, s’aă dssă
akolo mi as antats nlingerile gerei. Ssltanslă îndati a de-
stitsată ne Domn», mi k« ordină asnrs a xotirită demrtarea
gsrigrsdeniloră din gears; tot» odats dans cererea boeri-
loră, as dată domnia anal boeră bstrsn» anume Vornikslă
Antonie, de la satală Ilonenitî din jadegală Ilraxova, karele
îndats a mi venită în gears.
Atestă Rada Vods domnise neste totă natra ani mi dos
Isnî. De la elă se gsseskă xrisove din aniî 7174, 7175 mi
7176.

Domnulu LIII.
Antonie Yodă.

La 9 Anrilie s’aă instalată Antonie Vods, iar la 11 a-

le aceliamî lani fiindă zioa de IlamtT, dsns celebrareaf d. ctr.
sântei învieri, a fikst» jsrbTnxntS ne sântul» Evan-Wupe chro-
geliă ks va nsstra mi va sasginea drentanle gerei, cale,
ks va fi drentă kstre togi sanamii; fsrs distinkgiane de ma­
re mi mikă, mi ks va iabi ka sinceritate ne boeri, dsndă
fie-ksraia ce i se kavine. Boerii asemine s’aă jarată ks
voră fi kredinciomi Domnitormlai, ks vor» fi drengi în dre-
gstoriile ce le se voră înkredinga, ks vor» sita tote nati-
mile mi »rile dintre ei, mi togi ka natriogi mi kremtini
se voră lanta nentra lege, natrie mi Domn» nins la morte
Acostă jarsmsntă, fsksnda-se mi în skrisă, s’a denasă snre
nsstrare în ssnta Mitronolie.
Dans aceasta Antonie Vods a încenată a ksrmai geara
ks blsndege mi drentate. Atance mi Elena, sogia mortala!
Ilostelnikă Konstantină Kantakazenă, înnreans ka fiii sei, vs-
zsndă ks Damnezeă a trimisă gerei ană Domnă drentă, a ve­
nită mi a dată nlsngere la Domnie cersndă rssbanarea asanra
Vornikalsi Stroils Leardeana nentra mortea sogalai ei. Infs-
gimsnda-se kaasa înaintea Domnalai mi a Divanala! generală
de Arxierei mi boeri, Leardeana a încenată a nega, ziksndă ks
n’a fosta elă kalnemă mi ks na avea nici o mtiings desnre acea­
sta. Dar kokona Elena a înfsgimată trei skrisori aatografe ce
Leardeana adresase komnlicelai se» Ilaxarnikalai Konstantină
filai» Armamalaî Rada Vsrzarială, mi kare arstaă ks elă a
nssS la kale «niderea bitnnslsi KantakszenS. Aaeste mir-
tsrii konfsndan ne kslnemS, kini tojjî ksnosksri skrisorea
sa mi nini el« ns mai nsts nega adevirsls. Atente Dom-
nsla, kons«ltind«-se ks tots Divansls, osindin ne Lesrdea-
ns la nedeansa morijeî; se mi dete ordin« marelsi Armam«
ală n«mk,Eriei ka si-ls omore. Dar kskona Elena ks fiii
sei, jnfîorinds-se de krszimea anei ama osinde, se rsgari
Domn«lsi ka sT>-lă erte de la morte, mi si-ls trmrigi la o
Ministire si-1h kilsgireaski, lisinds nedeansa în jsdekata
lai Dsmneze«. At«nne Domnsls ordoni mi-i legări de git«
skrisorile nele de dovadi, mi nsinds-ls ne snă karS k« doi
boi, jsmitate desbnkatS, îlS nsrtari ne «lige mi anoi îls
dssen la Mimstirea Znagovslsi. Akolo îl« kilsgirin mi-lă
îmbnkari ks rasi, nsind«-! n«mele Silvestr«; Iar el« stri­
ga: „Domne, Domne, fin de voia mea mi faks kilKgiră!
„de kits Silvestr«, mai bine Meemetă“.
K« asemine essemnle de drentate, Antonie Vodi kir-
m«ea geara, i«bindă mi' tngindă isbirea nonorslbi mi a bo-
erilors. Dar aneasti nane mi linimte din fatalitate iih gins
msltS. O narte din boeri, mi a n«me Vornikslă George Bi-
leans, ginerile se« Xrizea Vistierisls, Ilaxarniks Staîks de
la Teleorman«, Rads IHtirbei, mi algii mai mini, adsninds-
se nongile la kasele Îhî Bileans, komnlota« si nerzt ne trei
boeri, ne marele BanS Marein«, ne marele Logofit« Rad«
Kregslesks mi ne Snitari«!« Illerbans KantakszenS. Kra
konsniratorilors nrovenea din kassi ki anemii trei boeri eraS
totădeasna natronii nonorsl«!, nrotcktorii drentigei mi stiluii
neklintîgi aî natriei; mi mai ks seami din kassi ki anemtia
erau bine vizsgi de togi Domnii, oksna« dregitoriile nele mai
însemnate, mi, îmbogiginds-se, îmi bitea« joks de togi nei
lalgi. Mai mare sri însi avea George Bileans, fiiinds ki
ncrsse Binia Kraiovei, mi din kassa lor« ns o nstsse kinita.
Dar noi trei boeri, simgindă komnlotsls, alergan la Domn«
mi trasen ne konsniratori înaintea j«dekigei Divanslsi. A-
kszagiî ns aveas drentS deskslnare de kitS ksvintele mai
ssss zise. Atsnnca Domn«l«, miniinds-se, îi skose din dre-
gitoriilc ’ie avea», mi le ordoni si se dski si meazi ne la
 ' Cartea iv. epoca iv. capu i. x _ * 121
- »e» •• k 5 * f.-A-t.; ,, .:. ș’ • •* u*-s>

momiile lors, ka în essils. Ileste nsgins înst, îî ertt mi-I

nsse eartmi în nostsrile lors de mai nainte.
Intre aieste, înnlininda-se trei ani ai domniei Isi An­
tonie Vodt, nlekt înnresnt ks togi boerii la Andrianonole
snde se afla Saltanslă, nentrs ka st kanete eartmi domnia.
Akolo înst se. afla mi Grigori Vodt Gika, karele se îndrentt-
gise kttre Ildrtt nentrs fsga sa în Asstria, mi ntndea st ka­
nete eaitinî domnia. Atsnse, desbintnds-se ktgi-va din boerî
ne eraă ne Itngt Antonie Vodt, mi anime Xrizea Vistie-
rislă, Stoika Ilaxarnikblă, Rads ITitirbei mi algi din fatria
lors, îniensrt a icre ne Gika, ktndă 'icî-l-algi nereaă ne
Antonie. Jokslă baniloră viindă la mijlokă,. isbsti a fane
ka îînntratslă st aleagt ne Grigori Vodt Gika. Atsn\ie,
ksmă a Isată semnele domniei, aă mijlocită ne Itngt Ilortt
de as nrinss ne banală Mareină, ne Vornikslă George, so-
krsls Isi Aga Mateis Kantakszens, ne Logofttslă Râds Kre-
gslesks, ne Giagt Kls'ierislă mi ne Stoika Komisslă, mi i-aă
nssă la înkisdre. Nsmai Snttarislă Ulerbană Kantakszens
aă sktnată de nrinsore ks fsga; dar Grigori Vodt a zisă
de as nrinsă ne fragii Isi, Konstantină, Mateis mi George,
mi i a adssă ks elă în geart.
Iltnt a ns veni Grigori Gika Vodt, gtsi timiis Mateis
fiislă Vornikslsi Stroilt Lesrdeans, mi merse ks ktgi-va 6-
meni de mtntsi ne tattlă seă de la mtntstirea Znagovslsi;
treks ks elă în Ardeală, mi, ktndă aszi de venirea Isi Gri­
gori Gika Vodt, se întorse în geart nessntrată de nimeni,
iar tattlă seă lentdt nsmele mi rasa de ktlsgtră.

A doua domnie a lut Grigore Gica.

Grigori Vodt Gika intrtndă în geart la 20 Martie a

anslsi 1672, dcbstt ks imnsnere de dtri nosi mi (d. car.
, _ i a , • ai- I 1672-
grele, lie boerii ne-I inkisese u kmsea nertnds.na ÎDupecaro-
i ■» 1 i t I nicelo
trs sate de nsngi de bani *, ssb ksvtnts kt attta.al locaio.
1 Mererea ns era modești. Ilatrs sate de nsngi fiaeaă 200 mii de lei,
kare asttzl ară faue nesto 2 milione. (Traducâloriulu.)
 keltaită din kaasa lor» ne IsngE Tarei. în fine neferi'iigiî
omeni, temEnda-se se na-mi nearzE mi kanetele, îmi vEnda-
te momiile ka gEranii mi ka giganii, minlEtirE globa ne le
se nenea. Totă odatE boerii nartisani ai Domnalai, aninda-
se ka Grecii ne mai veniserE ne lEngE elă, anakaă ne nei-
1-algi boeri ne kari-i mtieaă kE aă rEmasă ka *neva avere,
mi desbrEkEnda-i sab feliarite nretekste, îmnErgeaă banii între
ei. Dar natima loră nea mai mare era asanra kasei Kanta-
kazeniloră, de aceea mi voeaă se nearzE na namai ne togi
fragil dar mi totE familia loră; nentra aceasta skrieaă ne
sab askansă la Ternii de la Adrianonole, nromigEnda-le malgi
bani, ka se omore mi ne Ulerbană. Anesta însE, simgindă
mi kanoskEndă lEkomia tarneaskE, fagi la Moldova.
Ilersekatarea aneasta se întinse nEnE mi asanra Mitro-
nolitalai Teodosiă, fiindă kE se trEgea din familia Kantaka-
zenilorăJ Domnală, danE îndemnală boeriloră, akazEnda-lă
ka feliari de kalomniî, îlă destitaE ka îndestslE bajokorE mi-lă
trimise la înkisore la mEnEstirea Kozia, nsindă în loka-I ne
Varlaamă Eniskonală Rimnikalai, karele se anise la tote ne-
legîairile de aneastE fire. Asemine trimise la Oknele mari
ne George Vornikală, sokrală lai Mateia Kantakazenă, ne
GiagE Klanerială, sokrală lai IHerbană, mi ne bEtrEnaiă Lo-
gofită Stoika Dadesks, kare era omă de kasE ală Ilostelni-
kalai Konstantină Kantakazenă; iar ne Banală nelă mare
kaskrală lai Konstantină Kantakazena, ka LogofEtală Rada
Kfegaleska ginerile lai, ini ne Mixaia, Konstantină, Matei mi
George, fii ai bEtrEnalai Kantakazenă, I-aă înkisă în bamka
anal târnă; ne Ilostelnineasa Elena Kantakazenă a înkis’o în-
tr’o mnnEstire; iar ne alte rade din familie, globinda-le, le-a
liberată din înkisori.
In intervalală anesta Saltanală Meemetă, mergEndă a-
sanra Iloloniei, kiemE mi ne Gika ka omtirea RomEneaskE.
în lokală Domnalai rEmEindă kaîmakami Vornikală George
BEleana, ginerile seă Xrizea Vistierială, mi Vornikală Stro-
He Leardeana, nefericita familie Kantakazenă rEmase în sor­
ta cea mai desneratE. Acemti trei misebili trimiserE ne Ar-
mamală cela marc Drosslă Mexcdinganală mi skogindă ne
înkimi, în tote zilele îi bitea mai întii la taine, anol îi
siiinzara k» fringii de mini mi-i kisnea ka kinsrile iele
mai infame kare un» suflet» krsdă note si-mi înkinaeaski.
Grigori Vodi Gika, în timnală kită se afla la bitalie,
kista ks malta îngrijire ne IHerbana Kantakszenă, dar din
noroiire n»-7 nat» da de armii. Dani întinerea sa în geam,
aazindă de kasnele ne dedera înkimiloră, arata kaimakami-
loră sei mare nemslgamire; el însi, ka omeni fora de ks-
geta, întarata» ne Domn» ka si-i mi aiidi, mi-i arata» ni-
rere de na ki ns i-aa aiisă în linsa sa.
Illerban» Kantakazenă, aazindă de krszimele ie s»ferea
familia sa, a lisată Moldova, »nde traea askensă, mi a tre-
kată la Andrianonole. Akolo, dind» nlingere îmniratalai,
mijloii, nrin ksnomtingele ie avea, de se trimise ană Ka-
nagi-bania înadinsă ks firman» în geara Romineaski. Grigori
Gika, vizindă ne trimisa!» Ssltanalai viind» tara de veste,
vizindă mi firmanele îmniratesk», s’a kanrins» de grozi mi
tarberare. Dani aieasta, liberande-se arestagii, sab nrotek-
gi»nea lai Kanagi-bama trekara k» togii la Konstantinonole.
Ke okasisnea aieasta steni din înkisore mi Giagi Klaie-
rială mi treke înnreani ka familia Kantakszineaski neste
Danire. George Vornikală mi Logotatală Stoîka Dedeske
rimasem tot» la okni; iar Banală Marem», imbolnivind»-
se akolo, fe adesă akasi mi neste kanndă m»ri.
Grigori Gika, kaurinsă de teami, a trimisă Vizirslsi
600 ningi de bani nentra ka si aiizi familia Kantak»zi-
neaski. Vizirală nriimi banii, dar na voi a-mi minji ke-.
getei» ka singe inonentă, ii ne Logotatslă Rade Kregslesk»,
ne Kantakezinemtii Illerban» mi Konstantină, i trimise în e-
silă la insela Kreta; iar ne mama lor» Elena a lisat’o nesa-
nirata la Konstantinonole înnreani ka fiii sei iei mai miii
Mixai», Matei» mi George. Grigori Vodi atsnie skose din
Okni ne George Vornik», sokrslă lei Kantak»zenă, nreksm»
mi ne Logotat» Stoîka Dsdeska mi-i înkise la monastirea
Tismana; dar dani ie afli k» Vizirală a nriimit» banii, ied
trimisese, »nise ne Vornikelă George.
Karaman» Xsseină Ilama Saraskerală, nlckindă k» o-
 intirile tsriemti în Ilolonia, a Isată ks sine mi ne Grigori Vo-
dt Gika ks omtirea Romtneaskt ini a tabtrttă la Xotină.
Sobieski, regele Iloloniel, veni assnra lots mi-ftktnds-se
snă resbelă înfrikomată, oștea tsrieaskt se sftrtmt. Kara­
mans Ilania abia fsgi ks ktyi-va ostami, Iară nea mal mare
narte de Tsraî se înekt în Nistrs. Grigore Gikâ, sktntnds
mi elă îmnresnt ks învinmil, n’a kstezats st mai vit în ijeart,
ni a fsgită neste Dsntre în Tsrnia. Atsnui mi llorta, de-
stitstnds-lă, elă treks la Konstantinonole snde mi mari. în
asta a dost domnie elă a fostă ne tronă nsmai snă ană mi
ontă IsnI.
Ilostelniks Mixaîs Kantakszenă, karc se afla la netatea
Babadagă, îndate ne aă aszită de destitsarea Is! Grigori Gi­
ka, s’a dssă la Kîsnrsli-Zade Vizirslă, mi Meemetă Hama
Kahnakamslă mi, ktztndă la niaorele loră se rsgt st rtn-
dseaskt Domnă ne Daka Vodt, kare de ksrtndă fssese de-
stitsată din Moldova. Rsgtraintea Îhî Kantakszenă se a-
skslta mi Vizirslă i dete ordinile îmntrttemti mi armele
domniei. Dska Vodt, kare ni'iî ns mtia de a'iesta, se am-
nls de bsksrie mi nromise Kantakszeniloră kt va îmbrt-
jjima familia loră, kt va nltti datoriile loră, mi kt în tim-
nslă domniei 1bî voră avea totă snrijinslă ne leva nsteada.

Domnulu LIV.
Duca Yodă.

niektndă Dska Vodt din Konstantinonole înnresnt ks

D. ehr. fAga Mateis Kantakszenă mi ks ncnotslă seă Logo-
Dupe chro-ifttslă Iltrvs, fiîslă Siittarîslsl Drtgi'ii Kantakszenă,
uicelo . . °
locale, trimise înainte în ijeart ks firmarială îmntrttesks
ne Slsgerlslă Konstantins, filslă Logofttslsl Stoika Dsdesks
ka st îa ktrma gsvernslsî dsnt datint. Dară Kannaka-
miî Îhî Grigori Gika, George Baleans, ks ginerile seă Xri-
zea, Vornikslă Negoirjt Stksians, Banslă Rada Ntstsrelă mi
üaxarniks Stalks Merimlans, l’aă nssă la înkisôre ks lan-
XJBTÎ zikăndă kt minte: anoî înkredigănda-se kă în adevtrS
vine Daka Vodă ka domnia aă înnenată a fagi snre nărgile
de sasă ale jadegalai Argems; ajangăndă la Mănăstirea Ar-
gemalsî, as liberată ne Slsgerslă Konstantin«, nre kare-lă
laară ks el; anoî Băleana, Xrizea ini Negoigă aă trekată
la Sibiia în Transilvania; iară Rada Năstarelă ks Staika
Ilaxarnikală s’aă askansă nrin .mangi.
La 6 Dekemvrie anală 1671, instalînda-se Daka Vodă,
mai întaiă a liberata ne Logofăt» Stoika Dadeska kare de
doai ani saferea osăndele lai Grigori Gika, mi anoî a în’ie-
nată a se okana de interesele gării în nane mi în linimte.
Ileste nagină a venita mi Ilostelnika Mixai Kantakazenă ka
semnele domniei nrekama mi tóté nele-l-alte rade esilate la
Kréta mi la Konstantinonole înnreană ka mama loră Elena.
Dómnál« îi nriimi ka malta onóre mi le dete tatarora dregă­
torii dsnă kamă li se kavinea. Dar Daka Vodă, fiind« de
natara sa lakoma mi iabitora de argintă, kăata úmeni kari
să-i serveaskă în asemenea nrimiinil. îndată skrise lai Geor­
ge Băleana mi ginerelai seă Xrizea, mi altora kari emigra­
seră, ka să vie în gară nromigănds-le amnistie nentra tó­
té. Anemtia veniră îndată mi, kănătandă în karăndă în-
krederea Domnalai, înnenară a-Iă konsslta ka să skóta dări
noai, nronaneri notrivite ka nrinuiniile lai Daka Vodă. Da­
nă a’iesta, kănătandă mi servigiari nabliue, îmienară a jefai
neferiifta geară mi a aianka diverse kalomnii asanra boeri-
ioră ne na eraă de karakterală loră, mi mai alesă- asanra
Snătarialai Illerbană Kantakazenă mi a fragiloră laî, kare
nini na se găndeaă la intrigele ne li se nanea.
Intre a'iestea, fiindă kă Ilórta earămi a trimisa omtirî
asanra Iloloniei, se dase mi Daka Vodă la bătălie ka omti-
rea Romăneaskă. Dar neste karăndă făkănda-se nane, s’a
întors» în nară mi în drsmala se» s’a onrită nentra kăteva
zile la satală Kokorămtii din Grindă la kasa komisalsi Vladă.
Akolo George Băleana ka ai săi a îmnlată de minnlanî ne
Daka Vodă asanra Kantakazinemtiloră, îndemnănds-la ka
tóté kinarile ka să-i omóre.
DomnBla trimise îndată ostami kredinvoini ks ordină
st mergs ss nee msna ne familia nersekstats. Ostamii tri—
inimi, ajsngsnd» la Drsgsnemti kiarS in aj»n»l» Sf. Nikolae
kstrs sera, gssirs ne Snstari»!» Illerbans in biseriks »nde
se înkina, îl» nrinsers mi-1» d»sers la monastirea Snagovs-
Ibi, snde eras ss-lu »nizs ka ne tatsl» se» s»b Grigori Gi-
ka Vods. Aliji ostami s’a» d»s8 la momia Msrginenii, mi
nrinzsnds ne Snatarisl» Mixai» ks franii Isi Mateis mi Geor­
ge, mi ne k»mnat»l» lors Barbs Vistierisl», I-aS nass ne sns
kars ka ss-i dsks la Kokoremti; dar, îmbstands-se ostamii
ne drum», arestagii nrofitars de okasisne mi sksnars neste
msnjii la Bramovs. As mai nrinss ne Stolniksls Konstan­
tins Kantakszen», ne Vistier»!» Barbs Fsrksman» ginere
Snatarislsi Mixais, ne Eads Kreyslesks ginere Isi Konstan­
tins Krerjslesks, — kari toiji se aflau la Kokorsmti; anoi a-
dsksnd» mi ne Snatarisl« Illerbans de la Znagovü, I-aa in-
kisS ne toyi intr’o kamen la Kokoremti. Dar înainte de
a nronede la vre o nerietare sas la rostirea vre snei sen-
tinije, Domnul», vszsnds ks 'iei trei frayi Mixai», Mateis
mi George as sksnată, mi temsnds-se de vre o resbsnare
din nartea lors, mi-a» skimbats de odata nsrerea; mi ads-
ksnd» ne Illerban» înnresns ks sei-l-ahji arestajji înaintea
sa, le-a snsss ks ne viitori» n» vorS avea ni'ji o s»nsrare
din nartea sa, dsns kare i-a mi liberate ne toni.
lie timnsls anela Vizirslă Meemet-IIama k» töts n»te-
rea tsrneasks a nlekatg as»nra Kazanilor». Keniat» fiiind»
mi Dska Vods, a Issats ksrmsitors în loks-i ne George
Bsleans-, ne kare l’a fsk»t» Ban», ne Vornik»!» Stroils Le-
srdeans, ne Logofst»!» Illerban» Kantakszen», ne Xrizea
Vistierî»l»i, mi ne Ilostelniksl» Laskarake K»nsresk». Geor­
ge Bsleansls, ks töte ks se arsta ne din fajjs înnskat» ks
KantakBzincmtiî, n» linsia înss a usrî mere» ne IlIerbanS
mi a-ls kalomnia ks felisri de k»vintc nerfide; în ksts Ds­
ka Vods venise la xotsrire ks, îndats ne va veni în nears,
ss-1» nearzs. lie Isngs Domn» înss, aflsnd»-se Stolnikslîi
Konstantin» Kantak»zenS, anesta afls de intrigile Bslean»-
l»i mi skrise fratelui se» Illerban» ka ss se nszeasks. IHer-
ban», k»m» a»zi ks Duka Vods se întor’ie, îmi l»s soijia,
koniii mi tótE kasa iui se trase la momia sa la Iloeana; de
akolo, leEnde ne mamt-sa, ne fratele se« Matel, mi ne nele-
1-alte rede, se kobori la GisrgiB, de snde, trekinde Deni-
rea, lat dremsls kitre Adrianonole. In kaié íntilnemte ne
Ssltanel» Meemete, karele ks tóti kertea mi seita ímnirt-
teaski se íntor'iea de la Silistra. Atsnne IHerbane, fart a
nerde timn», dl nlingere de tóté ssferingele sale VízítbIbí,
ks karele se ksnomtea de mai nainte, mi \ier8 komnitimire
mi drentate. Vizirele îi zise se vie dsnE el» la Adrianonole;
akolo vorbindsse ka îmiiiratele, aS xotorată se dea domnia
lai IHerbană.
Deka Vodi, viinde'în ijeari mi aflind» desnre emi­
grarea familiei KantakszenilorS, a trimise îndatE de ni ei ne
Vornikele Neaga Sikeean», ne Ivamke fiiels lei Btleane,
mi ne Xrizea Vistieriei», ka se-í ermireaski mi se neara
nedensirea lor». Dar trimimii, sosind» la Adrianonole, afla-
ri ki ne Deka Vodi l’a» strimetata la Moldova mi kE ín
loke-i s’a rEndeits IIIerbanB. Atenae aă merss de s’ae ín-
kinats Domnelei, afari de Staike Jlaxarniksls mi Ivamke
Bileane, karii a» fugite îndati la Moldova.
Dhhe misera leati, Vizirele trimise ens fonkgionaris
tsrk» ínnreenE ke Konstantiné Brankoveane, nenots Isi Iller-
banS Vodi, mi radikEnd» ne Dska VodE din domnia gerei
Mentenemti, îl» reamezE la Moldova.
De la aneste Domne essistE xrisóve din anii 7183,
7184, 7185, 7186 . i 7187.

Domnulu LV.
Sierbanü Vodă II Cantacuzénü.
Venirea lei Illerbans Kantakezene la domnia jjerei, s’a
nrivite ka o intimidare de iea mai mare ferinire, r „
karé a adese bekerie mi veselie în inimile teteroraJ1 Din diverse
Mele întEîs akt» de drentate la karé IIIerbanB Vo-1 cronice,
di a kegetate, a foste liberarea Mitronolitslsi Tcodosie, ka­
rele se afla arestate mi eitată în minEstirea Tismana. Ane-
 sta, a dată îndati nlingere la Domnă nentrs stnmbitatea
ne i s’a fikată, mi Domnslă a trimis’o la Konstantinonole
la Uatriarxală DionisiS snre xotirîre. Uatriarxală trimise
îndată ne Mitronolitală de la Maronia mi ne Logofetală Ua-
' triarxiei Enaki. Domnală atanue a dani. Divans mare din
arxiereii, arximandrigii, egamenii mi toiji boerii ijereî, ande
se înfsyimara amindoi Mitronoliyiî, Teodosiă mi Varlaamă.
Dani jadekata srmatr., Varlaamă, nenatindase jastifika, a
denasă înaintea Domnalaî Ivarja, sas toeagală m.storeskă, mi
' a nlekată. Iar Ulerbană Vodi, latnd’o, o dete lai Teodosiă
mi-lă install în Mitronolie.
Ueara aflinda-se în mare miserie din kaasa abasari-
lora Domniloră de mai nainte, a boeriloră mi a Tsrniloră
de ne lingi. Danire (kari frmeaa rniî de samn.ri lokaito-
riloră snteni, îmnrsmatinda’i ka bani, anoi skoyBnda-mî ba­
nii ka astoritatea loră, anoi lainda-le vitele mi nrodaktele
dani nregarile He le nsneaă ei), nea întiis griji a Domna-
lai a fostă ka si se okane a faue őre karc îndrentiri mi
naneri la kale. Na ava înst timnă ka si realiseze tóté
nroektele sale, kini la analii 1680 Ilórta, deklamnds res-
belă Aastriei, l’a kemată mi ne elă înnresni ka Daka Vo-
di din Moldova. Dani aneasta merginda amtndoi Domnii,
steteri ks omtirile loră în Ungaria lakrinds la o *ietate de
nimtntă; iar dani terminarea anestai lakrs, kinitan voe
si se întorki.
Ile atanne s’a dasă mi üostelnineasa Elena, mama lai
Ulerbană Vodi, ka fiislă seă Mixais mi ks fiie-sa Stanka la
Ierssalimă; mi dam. ne s’a înkinată la sintală Mormints,
mi la tóté ministirile, dani ne s’a saită mi ne mantele Si­
naia, mi a îmni.rrjită înalte mile mi darari, s’a îutorsă în
ijean. Fiislă seă l-a emită înainte ka totă klerală mi ka
boerii, mi aă adas’o ka mare ceremonie nini la biserika
domneaski, ande s’a fikată doksologie (tedeum) mi anoi
ean.mi ks nornni a das’o la kasa sa.
In anală 1682 a nlekată însămi SaltanaLs Meemetă a-
i ssnra lai Lconoldă îmniratslă Aastriei. Sosindă. la Belgra-
dală Serbeskă, elă ka kartea sa a ri.masă akolo; dar Vi-
zirală Kara Mastafa, 1<b Xanală de la de la Knmă ka tóté
omtirile, ka IHerbană Vodi din yeara Romineaski, ka
Dbka Vodi din Moldova, ka Amnali Mixailă din Transilva­
nia mi ka grafală Tekeli anostatală Ungariei, aă nlekată a-
ssnra xotanloră Aastriaie. Ajangindă nini la Viena ka
240 mii ostami, mi înkangiannd’o, aă bitat'o în timnă de
63 zile. Dar ne kindă aetatea era anrone st kanitaleze,
a venită în ajatorială el Sobiejjki regele Ilolonieî, karele,
bitinda se ks Tariiî, na namal ki l-a silită a ninși ase-
dislă, dar l-a învinsă ka totală, în kită Vizirală s’a întorsă
ka rsmine. Dani, aieasta Tariii, nlekindă asanra Ilolonieî
ka si-mi resbane, aă mersă dani el mi' IIIerbanB Vodi, ka
oastea sa, dar namal mm la lamî, knl de akolo a kini-
tată voe st se întorki.
Imniratală Aastrieî, armirindă amilirile Tăriilor«, lai
din mina loră ictatea Bada, kanitala Uagariei (anală 1686)
în kare s’aă nerdată 40 mii leniieri. Dani aieasta a mai
laată ietatea Segedin de lingi Tissa, ka mare nerdere din
nartea Tăriilor«. La aieste lanté se afla ka omtirea Ro-
mineaski mi Snatarială George Kantakazenă, ka generală
ala lai IHerbană Vodi, dar se întorse ka nunine rimimiye
de omeni.
între aieste a mărită mi Ilostelniieasa Elena, mama
Domnalai. HJerban Vodi ka frajjii sei mi tóti familia, ka
klerală, ka boerimea mi ka ostamii, netrekan kornală ei
nini afara de Bakaremti. De akolo Domnală se întorse
in kanitali, iar kortegială merse nini la mimstirea Mir-
ginenii, ande denasen kornală nnosatei alitarî ka aiela ală
memorabilalai ei soijă. Totă în anală aiela a mărită mi
Aga Mateia, fratele Domnalai. Kornală aiestaia îlă denase-
n în biserika ministirei Kotroienil, ne kare o fikase din
temelii IHerbană Vodi, într’ană lokă ande e o nidbre deasi.
Akolo, în timnii nersekatiriloră familiei sale, Illerbană Vo­
di mezase askansă trei zile nini gisi kină si fagi mai de-
narte; mi atanne, nromin,indă Maiiéi Niskitórei de D’ím-
nezeă ki de va skina de nerikolă va ndika ană sintă lo-
 karns, mi-a îndenlinită ksvantal« îndata ne a ajunsă la
Domnie.
în anală 1687 Sultan« Meemetă larami a trimisa o-
uitiri asanra îmnaratalai Austriei. Dar învinganda-se ini
asta data, S«ltan«lă nedensi ka morte ne Saleimană-IIama
Vizirală. Dans aneasta, revoltanda-sc leninerii, as desti-
taată ne Saltană Meemetă în ală natru-zenelea ana al« îm-
narajjiei sale, mi aa radikată la trona ne fratele seă Sulei-
mană IV. Atsnne Ilörta a trimisa, nrin anii fankjjionarî«
tarkă, lai IHerbană Vodă mskarelS, sa» înoire de domnie.
în anala armatori» 1688 Ulerbană Vodă a măritată
ne fiie-sa Manda ka Grigoramku, fiială Logofătului Ivamka
Baleans. în anevară rea mi demna de osînda a fostă ura
Baleniloră asanra familiei Kantakazinemtilors, dar Damne­
ze» nedensise în destulă fantele loră. Ivamku, dana nami-
rea lai IHerbană Vodă la domnie, se trăsese la Moldova;
akolo îla armase mi soijia sa ka fiii mi fiinele sale; anoi,
murindă Ivamku, kasa sa se trase în Transilvania, mi traea
akolo ku mare strâmtorare. Ulerbană Vodă, srmandă nre-
nenteloră Evangeline de a resnlati ku bine neloră ne i-aă
fakata raa, trimise mi aduse familia lai Ivamka, mi-i arata
töta îmbrajjiinarea narinteaska. . Anoî, vazandă ka fiială lai
Ivamka era unu jane inteligenta mi ka kalitaijî eminente,
rari ne timnala anela, uita relele tatalai mi ale bsnulsi sea,
mi-lă faka ginere; lakra de kare tdta lamea se mira mi a-
nlauda. Ileste nsijină însă neferinita Manda mari, în arma
anei bele grabninc, mi o înmormantara la manastirea Ko-
tronenii ka mare oiwre mi neremonie, ka assistinija mi a
natriarxalai Dionisiă de la Konstantinonole, karele atanne se
întamnlase sa fie în Bakaremtî.
Totă ne atanne Sultană Suleimans a trimisă ne laazu-
Ilarna Scraskerulă mi ne Xanslă de la Kramă ka mslyime
de omtiri asanra îmnaratalai Aastriei, mi batanda-se din sasă
de Belgradul« sarbeskă, langa naraulă Driva, fsra învinui!
ka totală. Aastrianii, dana aneea, aă batată Beligrada, mi,
fakandă o varsarc de sânge nedeskrisa, neste 32 de zile
îlă mi Isara. Anoi, la 6 Aug«stă 1688 mai luara Kukulva-
ral», anoi Sebemală, Logomala, Orinava niiKladova: ne sr-
mt ană kornă de Aastriavi, sab generară!» Veterană treka
în neara Manteneaskt mi ttbtrî la Tarnală Severinalsi. A-
tanie Illerbană VodT> a trimisă îndatt ne nenotală sea, Lo-
gofttală Konstantină Brtnkoveanală, ka darari la generalală
Veterană, ragtnda-lă ka si. se retrage din ijeart nentra kt
na kamva Ilorta st btnaeaskt kt ijeara s’a xainită mi st
trimitjt Tătarii ka fokă mi ka sabie asanra Romtniloră, Ge-
neralală Aastriakă, nriimindă dararile, se rtdikt de akolo,
dar se amezt ka tabtra sa desnre nartea maniulora la Kim-
na-lsngă. IHerbană Vodă trimise eartmî ne frate-seă Snt-
tarîala Mixaia mi ne ginerile seă Konstantină Btltueana, mi,
gtsindă ne Generala!» Veterană la Ktmns-lsngă, ande ne-
trenea ka Brtnkoveana, l’aă ragată eartmî ka st cast ka
totală din ijeart. Generarală Veterană în fine se îndanlekt
mi treka ka tott oștea neste manrji la Bramovă. Atente
Illerbană Vodt ranorti la Ilortt kt a isbatits a fa ie ne
Nemiji st east din neart, mi Saltanală s’a bakarată forte
mi a Itadats nartarea sa.
Assigartnda se astfel!» desnre Tarii, Illerbană Vodt
se konsaltt ka boeriî mi xottri st trimiyt o denattiia-
ne la Viena kttre îmiitratală Leonoldă, ka ragtminte kt,
daka kaniă va Damnezeă îi va ajata st învingt mi st go-
neaskt ne Tarii, anoi st fie ijeara sab antrarea sa, nentra
kare mi ea va fi sanast ordinelor» sale, nentra aieasta a
trimisa ne fratele seă Snttarală George Kantakazenă, ne gi­
nerile seă Konstantină, Btltieana, ne nenotală seă Komisală
Illerbană Kantakazenă fiîsla Snttarialai Drtgiii Mtgareana,
mi ne Komisălă Illerbană, fiîală Vistierialai ntrvală Vltde-
ska de la Anenosa. Dar dant nlekarea acestora, Domnală
ktza bolnavă. Atanie, simjjinda-ml mortea, a kiemată ne
Arxierei mi ne boeri de mî-a aerată erttiiane, mi le-a re-
komandată kt dant morte-i st aleagt Domnă ne fhsls seă
George. Astfelia, dant o domnie feriiitt de 9 ani mi 10
lanî, mari Illerbană Vodt, ttngaită de tott ijeara, mi kor-
nală seă se donase în mtntstirea Kotro’ienii, ftkatt de elă
Illerbană Vodt, întră adevtră, în totă timnală domniei.
 sale a statS birbată ka minte, drenta, blinda mi nevindika-
tivă. Elă a skinată geara de multe nevoi, a mintaită ne
blegii likaitori de samnrile ne încetate ale Taniloră de ne
lingi Danire, mi a îmbngimată ka bană nirinte ne togi.
Elă nelă întiia a fandata mkola Ellineaski în Bskaremti. Elă
xelă întiia a adasă norambală (ninamoislă) kare mai nainte
na era kanosksta. Elă a înfiingată 'jea întii fabriki de no-
stava la Afamagi. Elă a fikată ministirea Kotronenii, nre-
kamă s’a zisă mai în srmi, mi metokală ei în oramală Ba-
karemtii, nainită Ulerbană Vodi. Ilini ne timnală domniei
anestsîa s’a ginată obmeială de a na se trimite tribatală gi-
rei la Borti, ui de a se da în niiimirea anai- fankgionară
tarkă, kare venea de-lă laa mi anoi, întovn iminda-se de
kitre ană boeră nini la Giargia, da adeveringi de nrimire
mi-lă daiea elă la îmningie. Elă avea nrivelegîari mi de
la îmniratală Aastriei.
De la Ulerbană Vodi se giseskă xrisove mai înalte,
de la anală 7188 mni la 7196.

Domnulu LVI.
Constantinu Vodă Bassarabă Brăncoveanu.

Dsni mortea lai Ulerbană Vodi s’aă adanată togi bo-

Dupe^cbr. eriî mari mi mini, înnreani ka Mitronolitslă Teodo-
Dup« chro-}siă mi ka eniskoniî, la Kartea Domneaski, mi nof-
nice locale . , , 4 #
și streine, tindă si assisteze mi ne Uatriarxslă Dionisiă de la
Kontantinouole, karele atan'ie se afla în gean, asemine mi
ne ană Kanagibama otomană karele se afla venită nentrs
alte trebi îmniiitemti. Ue lingi a'ieuitia s’aă adanată mi
kinitanii mi satamii diverseloră kornari de omtiri, mi fran-
tamii neganitoriloră mi altora trente. Aneasti adanarc, kon-
saltinda-se neutra alegerea Domnalai, n’a natată si se în-
voeaski ka si aleagi ne fiîală rinosatalai Domnă, nrekamă
elă rckomandase boeriloră, din kaasi ki era nrea tiniră
mi na-lă krezmi kanabilă nentrs nimte timni ama de grei
Toni înst într’ună kuvtntă s’as unită ka st alégt ne marele
Logofttă Konstantin» Bassarabă Brtnkoveanu, karele era ne-
notă lai Mateiu Vodt Bassarabă. Atunue arxiereiî mi boeriî
a8 uerută mi ntrerea îmntrtteskulsl Kanugi-bama, kurnă st
fakt ka nu kumva st kazt geara în vreo suntrare. Axesta
a rtsnunsă în aszalS tstsrora kt trebsinga nere ka ne domnă
st-lă întroneze îndatt, mal nainte de a se dune mtirea din
geart afart, mi totă o datt st înmtiingeze ne Uórtt, uertndă
învestitura. Elă nronsnea mijlokulă auesta, nentrs ka st ska-
ne geara din intrigile ómenilora mari de la Konstatinonole,
de inflaingele rts voitóre ale strtiniloră, nrekumă mi de ksr-
sele Gresiloră nrekunegf, kari ntndeskă tronurile geriloră
romtnemtî.
Atunue toni grtmadt s’as dusă la Mitronolie, aă kle-
mătă omtirile, iui le-aă snssS desnre alegere. Ostamii, mul-
gtminds-se, aă aurobată în gsra mare numirea. Dsnt acea­
sta, aduktndă ne Konstantint Brtnkoveanu, karele rtratse-
se la Kurtea Domneaskt, ne kals Domnesku la Mitronolie,
i s’as înkinată togi, atttu klerulă mi boeriî, kttă mi nonorulu
mi -ostamiî. Ile urmt emindu de akolo, s aii dusă ku ortn-
dsealt mai înttîu la beserika Domneaskt unde dsnt dok-
sologie (tedeum) 1’aS nrokiemată, mi anoi la kurte, snde
l’a instalată Kanugi- ama uelă îmntrtteskă între ktnteuele
mszikale mi între salve de iiumtl mi de tunuri.
AtBn'ie Dóinna Maria, sogia lui Ulerbană Vodt, kare
dtdsse mulgi bani ne la unii din boeri mi ne la ostami ka
st fakt ne fiiul« seu Domnă, vtztndă kt nu rnî-a îmnlinită
skonulă, a nlekată ku tótt kasa sa în Transilvania, unde
s’a amezată.
Boeriî îndatt dsnt aueasta aă ftkută Arz-magzară, saă
ranortu kttre Uórtt, artttndă mai înttîu mórtea lui Iller-
bană Vodt, anoi nevoea kare î-a silită st aleagt Domnă ft-
rt voea îmntrtteaskt, anoi alegerea ftkutt în nersóna uns!
koboritorlu din familia strtlumtt a Bassarabiloră mi nenotă
ală kredinuiosului îmntrtgiei Mateiu Vodt Bassarabă ’, înke-
1 Familia Brtnkoveniloră este alta mi a Bassarabiloră alta. Kon-JDul)O(,hro_
stantină Vodt era fii» lai Brtnkovcan», dar, fiind» kt era ne-|nolog.Serb.
indă ks rsgsmintea do a-ls întări mi ks înkezauisirea de a
fi kredinníosK ordinelor« înaltei IIorijL Aseinine âă skrisS
Vizirslsi mi Seraskerslsi, karele se afla dinkolo de Dsnsre.
Dsns aceasta as trimisă boeri înadinsă ks aktele aneste la
Konstantinonole, la Adrianonole mi la Babadags, snde se a-
fla Seraskersls.
Konstantins Vodă, dsua ne a Isată frânele gsvernslsi,
a trimisă ksrieri ka sü íntórkü ne boerii, ne-i trimisese
nierbans Vodr> soli kitre ímmratsls Asstriei. Din aneia
trei ș’aă întorsă în ijears; iar Aga Konstantins Bilüneans,
ginerile Isi IHerbans Vodi, renmnds în Transilvania, s’a li-
nits ne lingi. snă visionaris generală asstriakă a nsme Xa-
sleră, karele-mi ínkinsea kn ks natrs mii de ostanii vans-
tea skina ijeara Msnteneatkrs de tirsnia tsrneaskn. Konstan-

notS de sora Isl Matei» Bassarabă, dani ue s'a fokstS Domnă, mi-a
înssmitg iui enitetsls de Bassarabă ka snslB ue era mai kanoskstă Ilor-
ijei Otomane iui domniilor» veuine, nreksmB mi mai iubită de ueara;
na lenidatB însi nronsmele familiei sale mrinnemti, nrekiimă se vede
atitB ne sigilulă seă, kită mi ne monetele de ne timnslă seă inskrinjți-
«nea: „KonslanlinS Voevodi BassarabS BnnkoveanuIlronsmele "jeli
nronriă s’a Isată dsn» moiuia Brankoveniî, a kirsia origini diteazi de
la Sirbii Brankoviui. Istoria este astfelis:
i în anulă 1372 merinda Laziră uelă întâi Samoderskă (as-
Simeonu. I
chronoiog.>tokratu) al« Serbiei mi al« Ilirik«l«I, a n>mas« doi fii: Ștefană,
Serbă. Jkarde a IsatB tronslă nirinueskă, mi Vilks, karele a ramasă
fora konii. Laziră înss avssese mi doi fete, din kare ne nea întil o
jjinsse Dană I BassarabS, al8 treilea DomnS al8 ijerei Msntenemti, Iar
ne a dosa Kneazslă Vilks Brankoviui, generalissimsl Voevodă alS Iliri-
kslsi mi a!8 Serbiei sngsremti. (Vezi biografia lai Dană Vodi I Bassa­
rabă.) SiefanB fiislă lai Lazir8, dsni ue Tarui! a8 IsatB Ilirikslă, a n-
masB domnitori»' nsmai as sura Serbiei; dar dsni mortea sa, în anslB
1428, a IssatB momtenitori« ne George Brankoviui, fiisls lui Vilks mi
alS ssrorei sale, HindS ks ns avea aljji armami.
George Brankovim, însorjinds-se ks Irina, sora îmniratslsî Ilaleolo-
gs, a avstS trei fii: Ștefană, Grigori mi Lazară, din kari vei doi dinfoi
as fostă orbiiji de Intre Ssltanslă Msradă Ii. Dsira mdrtea lai George
Brankoviui, la anală 14G1, a ramasB momtenitoris fiislsi ses LazarS,
karele, s’a înssratB ks Elena, fiika IsIToma Ilorfirogenits naleologa, De
snotslB vckei Ilatrc din IIolononcsB. Lazară avs doi fii'ie, din kare ne
Angclia a dat’o de sonie lai Ștefană DomnslS Bosnei, Iar ne Desnina lai
ting Vodi, aszindö de aueasta mi vizindü ijeara ínksnju-
rati de sna suti mii Tarul mi neste uinui-zeul mii TitarI,
a skrisa de doi őri Isi Biliueanu ka st abandoneze asemi-
ne nlana, karé na natea sí adaki de kit» strikiuiane mi
neire nerei; a skrisa asemine mi generalalaí XislerS, an-
tinda-i ki nlanslă ses este nerealisabilă mi ki konsilTarile
Biliueanalai eraa nesokotite.
Intre aueste Konstantin» Vodi nrimemte ordin» de la
Seraskerala Danireí ka sí meargi innream ka Ali-IIama
kitre nirijile din sasa ale Danirei. Atanue ela ne de o
narte skrie Isi Ali-üania ka sí gnbeaski a se daue snre
Hernegi, iar ne de alta di ne askansă de mtire generalalaí
Xasleră ka sí easi înainte la Hernení sí íntimnine mim-
karea Taruilora. Auesta índati se skóli ka nagina omtire
Neagu Vodi Bassarabă, înainte de a se faié Domnă. Murindă Lazară,
ginerile seS Ștefană, ku drentă de mointenire duni soijie, a domnită mi
neste Serbia Bngureaski. Ștefană, duni mórte, lisi dől fii, George mi
Ioană: din aueiutia George, kilugirindu-se, a luată numele de Massimă
mi a ajunsă Metronolită ală Sirmiului; iar Ioană, karele s’a numită mi
loanonolă a rsmasă singură domnitori» neste Serbia Bngureaski în a-
nulă 1465; dar murindă în anulă 1469, Ungurii aă nusă domnire neste
nea mai mare narte a jjerei, mi numai o mikt narte aă lisat’o în sea­
ma lai Baslă Brankovinî (vsră ală lui loanonolă), karele-nn avea tronulă
în Timimóra, saă Tememvarulă Banatului din Serbia Bngureaski. Auesta
se întitula: „Knează Baslă Brankovvil, Bană alS Timiiubrei uii ală
rară Serbiloră de ne lungit Munuiă iui Tissa.“
Iar Massimă Brankovinl, dani mórtea fratelui seă, ne mai nstxndu-
se onune kabaleloră ne i se finea din nartea zelomiloră Ilanimti, mi-a
nirisită llatriarxia mi, luindă ku sine ne mumi-sa Angelia, a venită în
jjeara Romtneaski ne timnulă lut Radu Vodi nelă mare, karele dtruin-
ds-I o momie snre likuiniji, dam numele lui, se vede, sătulă lui nume­
le Brankovenil. Mai tirziă kizindă mi Banatulă Timimórei în miînile
Turniioră, aă fugită torji strinenonii Kneazuluî Brankoviai în Transilva­
nia, de unde duni mvilirile Tstariloră aă trekută în jjeara Munteneaski,
amezindusc totă la sătulă Brunkovenií, kare le venea de momtenire da­
ni Massimă Brankokiul.
Massimă, uclă întiiu, fiku akolo o biserikuiji, în kare se mi înmor-
minti. Duiii aicea, familia Brankoviniloră lui numele de Brankovenî
dani numele satului; kni nrekumă duni Sirbemte Brankomul vré si
ziki fiiulă lui Branku, asemine dani Rominemte Brankoveans vré si
ziki liksiterîu de la Brankovenî.
asstriaki ne avea ssb komanda sa la BramovS, treie la Her-
negi, se bate ka Tsraii, dar se învinge mi se retrage ka n-
mimigele ointireî la Rarnava. Dar dinkolo de D»nire Ba-
dens, generalissimal» Aastriak», înnresni ka general»!» Ve­
teran», renartindă o viktorie însemnați asanra Tarniloră, da­
ni ie aS l»ats Kladova mi Vidinsl», a» venită la Hernegi.
AtHnne KonstantinS Vodi trimite kigî-va boerT si roge ne
generalissimal» Aastriak» ka si treaki în Transilvania nen-
tr» ki ns k»mva si vie Tarii! în maî mare namir» mi si
tnteze ne Rominî ka aliagi k» el». Dar generalslS Badens
n» s’a îndsnlekat», 'ii lismds ne Xasler k» »ns mare ns-
mira de omtire ka si erneze la Mexedingi, a trekată în Un-
garia.
' Ileste naginS a» venită Seraskeral» Fsndsk-IIama, mi
KsaîHk» Xanală Krim»lsî mi a» tibirită la satslS Ilotlogii.
Akolo s’aS înti'Hnits mi GrofalS Tekeli, anostatal» Ungariei,
karele avea kitiva omtire komnssi din Ungari desertori.
Aqemtia, kond»mi de omenii lai KonstantinS Vodi, a» tre-
kal» fân de sgomotS ks ointirile lor» în Transilvania nrin
mangii Rskirslsi. Akolo a» kizată de o dati assnra Aas-
tria’nlor», kari, de mi malta mai naginS nsmeromi, s’aă lan-
tată k» mslti birbigie. în aele de ne »rmi Tariii, aS fost»
învingitori; nerderile lor» însi n’aS fost» mai naginS însem­
nate, km! însBmi SeraskeralS FandskB-IIaina a fostă sniss,
mi ne lingi acesta a maî kizst» Tekeli (ie fasese menitS
nentr» domnia Ardeal»l»i) mi Aga KonstantinS Bidineaua.
Din nartea AsstrianilorS, îmnreani ks m»lti omtire nerdsti,
a kizatS nrinsS mindrals general» Xasler». Iar Konstan-
tins Vodi, karele din virf»rile mangilor» se »Ita la kim-
md» resboi»18î, vizind» ki T»riiî a» învinsă, s’a kobontă
mi maiîntiia a kictat» kornsl» lai Biliaeana, mi lamda-I ka-
n»!S, l’a trimisa în gcan de l’a» îngronata în mormintalS
mringilors seî. Dani aceasta s’a îndrentată kitn Sibiia, sn-
de a adanata ne boerii Transilvaniei ka si onndaeaski ga-
vcrnimintals gerci. Ardelenii, vizindă ka bak»rie sfinma-
rea omtirilora Aastriane, s’aă adanată ka grăbi înnrejsralS
lai KonstantinS Vodi mi se giteaa a-lS nrokiema Domnă.
Dar aneastt idee nu anskt a lua konsistingt, ktni a venit»
mtire kt generalissimula Badens vine k» multt omtire aas-
triakt, d»ut karé Ternii mi Tttarii s’aS întors» iui a» tre-
k»t» neste Dantre, iar Konstantin» Vodt a rtmasă în na­
ne mi linimte în skaanală sea.
La anei» 1691, murindă Sultanul» Saleimans IV mi
rtdiktndu-se la îmntrtgie Sultană Axmet» II, anesta kttrt
nrimtvara analul 1692 s’a skalatS st meargt k» ointiri ea-
rtini assnra Aastrieî. Atunne mi junele VizirS Mustafa-IIa-
ma Kiunrslis a skrisă lui Konstantin» Vodt ka st meargt
ku omtirile sale st ntzeaskt trekttorile din munyii Ardea­
lului. Konstantin» Vodt s’a nas» la nosturile unde i s’anre-
skrisS, iar Vizirul» a nlekată ku tótt nuterea sa kttrt Be-
ligrad». De akolo Vizirul» s’a renezita asunra Aastrianiloră
ne se afla» între Sovara mi Semlină sub generalissimul» Ba­
dens; dar de la nea întti nioknire, ktztnd» Vizirul», omti­
rile tarnemti s’a» întors» eartmi la Beligrada. Dunt aneea
mi KonstantinS Vodt a ntrtsitu naza manijiloră, ini îhtor-
ktndase la tronul» seă a mtritatS ne filkt-sa Stanka ku Ra­
du fiiulă lui Ilie Vodt Domnula Moldovei, karele se trtgea
din Iletru Vodt Raremă.
In kursuls anului 1693 au trekată o malgime de Tt-
tari nrin Moldova în Trat silvania mi dunt ne a» ftkutS mul­
te strikt'iiuni s’a» întorsa ku o malijime de omeni robiijî.
Tot» odatt între Domnul» Moldovei mi anela al8 yerei Man-
tenemti se înttrttase o mare neartt, kare s’ar fi terminată
kîar» ku vtrsare de stnge, dakt nrin ijerile anostea na s’ar»
fi strekarată neînnetate ointiri turnemti în lantt assnra A-
sstrieî mi a Iloloniei.
Dar Konstantin» Vodt Brtnkoveans isbatise a fane st
se rtndueeskt Domns în Moldova Konstantin» fii»lă lai D»-
ka Vodt, dunt kare logodise ne Maria fiika sa. N» anaka-
se înst a fane nunta, iui a nrimit» ordin» ka st nregttea-
skt nrimirea Vizirului Buiakli Mastafa-Ilama mi a l»i Salin
Gerei xanal» Krtmalaí, kari voea» st treakt ku omtiri în
Transilvania. Dunt aneasta nanta de o kam datt a rtmasă;
dar mai ne urnit a trimisa ne Dómna sa ka fiika sa, înnre-
 ant k8 mal melte kokdne ini boeri, de a ftketă nsnta ftrt
assistinya sa.
Ile la anei« 1695 merinde Seltane AxmetS II s’a seite
ne tron« Șeitan« Msstafa II. Anesta, nlektndS ke orntiri
assnra Aestriei, înnreent ks Si lan Gerei xanele Krtmeleî, a
ftkste nod« neste Dsn'Bre în drentels Beligradelsi ini tre-
ktnds în Banat« la Logome, a sftrtmat« ouitirile aestria-
ne, anigtnd» în btttlie kîar ne generalissimels Veteranii.
Konstantins Vodt atsnne a nrimii« ordins st meargt la Cer­
nerii ke onitirea sa mi st stea akolo nentrs ka st ntzeaskt a
na se ssntra de kttre Aestriani transnortsrile ne se finea«
ne Dintre snrc Beligrads în trebsinnele omtireî Temeniți.
Ile Itngt aneasta avea ordine ka șt nrokert mi yeara nro-
dekte, vite, kare, mi alte îndesteltri nentre tabtra otoma-
nt, — Iskrs ne adenea mare ssntrare mi greetate attte Dom-
nelsî ktte mi n,ereî, mai alesă fiind« kt în anele anela era
earna forte mare. Dent aneea a venite altt norsnkt, ka
st renareze netatea Kladovei, kare fesese sftrtmatt de kt-
trt Aestriani. Abia s’a terminat« Iskrsle anestei nettin, mi
Konstantins Vodt nrimi ordine ka st lase ktiji va din bo­
eri srire naza Cerneyilor«, îar elă st meargt ke omtirea sa
st ntzeaskt trekttorile mennjlorB desnre Transilvania, nen-
trs ka ne ksmva st vie Asstrianii ne akolo. Atsnne Dom-
nel« a Itsate la Cerneai ne Banei» Kornea Brtiloie, iar el»
s’a dese la msnijl nrekeme i s’a nreskrise, de «nde abia kt-
trt tomnt s’a întorsă la Ttrgovimtea.
La anal« 1696 Seltane Mestafa, învingtndS omtirile
aestriane, se întornea nrin ijeara Romtneaskt, ne la Cor-
neiji, kttre Konstantinonole. Banei« Brtiloie, karele se a-
fla la nankiel« anesta de nazt, temtndese de vre «n» felie
de resnendere, a fsgite de akolo nontea. Domnsls, kems
a aezit» de aneasta, a trimise mai înttis ne nostelnikels
Karamanlts înainte, ka enele ne mtia limba terneaskt; anoi
ne liant Armamel«, ne nostelniksle Mixais Korbeanel», m
ne marele Ktnitan« Iletrea Obedeane, ka st fakt nregttirile
neantrate nentre treiere. Dent aneasta s’a dsss ini ele în-
senii, nentrs ka st ne-mi atragt ergia Seltanelei. Akolo,
 înfiijimmdB-se mai în tai 8 la Vizirslă, fa mustrată ini ame-
ninijată tare; dar anoi îndrentaijindu-se, a kmitatu voe de
a emită înaintea îmn'Bratulsi ku natru-zeui de kiltren,!. A-
jangindă la kortegiulă ne mergea înaintea Sultanului, s’a
dată ne josu mi a mersă înaintea Tuluriloru, ka kiltază,
nmt în marginea Dunărei. Suindu-se în bark'B, imuiratulă
a îmbrikată ku kaftană ne Konstantină Vodi, karele dani
aneasta s’a întorsă la tronul» seă din Tirgovimtea. Atanie
a osândită la înkisâre ne ană boeri» ansme slagerslă Kon­
stantină IHtirbei, nentra nriirile mi abszsrile ne fr.kase în
nirijile Kraiovei; era sn-lă nedcuseaski kiar k» mortea nen­
tra aieasta, dar dani rugiminijile soyieî sale kare era radi
ks Domnulă, l’a ertatu, dar l’a osindită sn nltteask'B îndoită
jefuirile ie fsk»se.
în nrimivara anulai 1697 earmii a nlekată Sultanslă
Msstafa asanra Austriei; irekmdă nrin Beligradă la Temim-
vară, s’a bstată ku Aastriauii, dar nriminele Eageniă, ka-
rele-i kommda, învingmd»-lă, s’a întarnată la Adrianonole
ka mare nerdere mi rsinine.
în anală 1698 aflmda-se Konstantină Vods earmii ks
omtire la Herneiji, a venită akolo de la Konstantinonole mi
Skarlatt; fiîală lai Aleksandra Dragomanul« Ilorijei Otomane
karele ka okasianea aneea se însura ka fiika Domnalsi nu­
mita Irina. Atanie s’a fnkată la KarlovirjI iui naiea între
Aastria mi Ilorta. Na analii înst Konstantină Vodi a se
bakara de teriiirea nunei, mi de odata se viza sarnrinsă
de ană imbroxoră îmnirateskă, radikată furi de veste mi
dasă la Adrianonole, unde se afla Saltanală Mastafa. Kaasa
tota era kt marele Maftiă, saă învuij'BtorlBlu religianei oto­
mane, fiindă favorită ală îmniratalai, a uerată de la agen-
ijil ijerei Roinmemti linii-zeui de nangi de bani, sab ks-
vmtă kt elă fasese nrofesoră în konilirie lai Konstantină
Vodi. Domnul» nrimise mtire desnre aieasta rekltmmia-
ne, mi era si'i dea banii ks tbte ki na se intia datoră, dar
Banală Kornea Brailoi» mi aliji boeri ns-lă lisam a se sb-
nane la ană ama nretekstă arbitrari», kare ar fi servită de
rsă essemida nentra viitoris.
 Konstantins Vodi fa nas» la inkisore firi st aibi voe
a se întilni ka nimeni; nliti globa kare i se ierea mi fi-
ka mi alte keltaele malte, dar na nata skina de kits adi-
ogindă 240 nangi ne tangs tribstslă ansală. Ka asemine
kondigisne, kiniti kaftans mi înoire de Domnie, mi se în-
torse în geara Msnteneaski.
în anală 1703 revoltinds-se Ienicerii, aă destitsata ne
Saltans Msstafa, mi aă ndikată la tronă ne fratele seă Ssl-
tanslă Axmetă III.
Dsns atite evenimente fsneste nentra gerile Romine,
linimtinda-se lakrarile, Konstantins Vodi s’a întorsă la tro-
nala seă bsksnndsse, înnresni ka geara, de feriairea niiei.
Intra adeviră nsgini din Domnii timnalai seă se aflaă în
nssnisne atită de frsmost. Saltanala Axmetă îi dedese
xatimerifă nrin kare îi înfuria domnia ne viagi. Immratslă
Asstriel îls krease nrimine mi-i dedese nrivilegiari însem­
nate. Nimikă mal bană na avea ne dori: era învigată, sni-
ritaosă, avată, sinitosă mi birbată bine takată. Avea o fa­
milie nsmirosi kare-la înkonjara ka dragoste mi kredingi;
avea natra fii, din kare înserase ne doi, mi mante fete ne
kare le militase ne tote, mi kare adiogea feri'iirea sa.
Anestă Domna a fostă nela întsia karele a skosă da­
rea Vikiritslaî, kare iînnsnea trei-zeni de bani nentra fie-
kare viti.
în anala 1711 deklarinds-se resboia între Tarnia mi
Rasia, s’a kobontă lletra «relă mare în Moldova ka o mare
natere de omtire. Marele Viziră Baltagi Meemetă llama tre-
kindă Danirea ka 100 mii de omeni, a ordonată mi Dom-
niloră Romsni ka si ia narte la nsboia. Dimitrie Kante­
mirs, Doninslă Moldovei, krezsndă ki akama era timnală
ka si skane geara de Tarii, s’a aliată fsgimă ka îmnira-
tslă Iletrs Konstantins Vodi Bnnkoveana, a intrată mi

t Kantemirs a fikstS tratată formală ks netre nelă mare. Kondiyisnile,

dsns ksmă mirtsrisemte istoriksiă Engelă, aă fostă srmitdrelc: „1—iă.
Moldova ss se mtrgineaskn, ksmă a fostă mai de dcmsltă, iui si fie ssb
nrotek'iisnea Rusiei; 2-lea. Domnslă, boerii mi toijl Moldovenii st. Jsre
kredinjjn imnsratBlsi lictrs, kită va sta anosta în Moldova; 3-lea ornti-
 elă în sekretă în aceasti alianței, dar finim» se arata a fi
kredinciosă Ilorijeî Otomane. De aceea kindă veni timnslă
Isntei, Konstantină Vodi se trase k» omtirea sa la satslă
îirlaijii din jsdegals Sik»enii, amtentindă ka si vie Rsmii
din Moldova mi n»mai în kază de viktorie st se »neaski k»
el, sa» st stea ne»tr» nini va vedea res»ltat»lă.
At»nce Toma Kantakazenă, »nkislămi favorit»!» Dom-
n»l»I mi mare Snitari» neste omtire, în kontra voinyel 1»!
KonstantinS Vodi s’a d»să la Iletr» celă mare, oferind»-se a
servi kassei sale. îmniratslă Ia dat» ontă mii de ostamî
S8b kommdslă »nai generală nsmită Rene, k» karii Snata-
rială Toma viindS la Braila, a bit»t’o mia Isat’o. Aceasti
fanți, fr»mosi nentra Kantakazenă mi nentra kaasa kremti-
ni, atrase mare nenorocire ne kanală lai Konstantină Vodi
mi ne toti familia Brankoveneaski.
Imniratală Iletra, nlekindă ne valea Bratalai înnreani
ka Dsmitramk» Vodi Kantemiră, karele se deklarase rebelă
în kontra Ilorijei, aă venită nini din josă de Urată. Ako-
lo l’aă înkanjarats Tarei! din tote mrijile, mi în atita neri-
kolă îla adasesera în kită fa nevoită, dam îndemnală Ka-
terinei soniei sale, st faki nane ka folosală Tsrciloră, în-
torkinda-le Azakală, lakală Taganrokslaî, Braila mi alte
cetiijl. Dam aceste mi generalală Rene, ka Snatarlală
Toma Kantakazenă, s’aă trasă de la Braila '. Atance mi
Konstantină Vodi s’a întorsă de la Urlau,! la Tirgovimtea.
Atance intrigile mi nenorocirile încenara a se radika asa-
nra lai; însămi ankii sei Snatarlală Mixai» mi Snatari»lă
Konstantină, franj Kantakazenemti, — însămi verii sei, Sna-
tarială Ștefană mi Komisslă Rad», ne kari’i avea ka ne ni-
inte fratji, — se nasera a-lă intriga kitra Tarei, nentra ka

le Moldovene st se îmnreKne ka cele Rascmti ini st tneargt assnra Tsr­

ciloră; 4-lea. Domuslă de aksma mi momtenitorii lai st aibt rstere
absoleti in nean; 5-lea. Domnia Moldovei st fie de momtenire a Kan-
temiremtiloră. (Nota Tradskotorhilul).
1 Enisodslă bittlieî Tăriilor® ka iletra cel® marc, aatorialS ÎIS dcskrie
ceva mal nre larg® la istoria Moldovei din tomal® III.
(Nota Tradskatorïiiliil).
si-i rense kanslă. Aiemtia as trimisă mai întiis la Sna-
tarisls Mixai« Kantakszenă, karele se afla emigrant» la Bra-
movă, iui as fiksts akolo neueijile tstsroră boerilors; ks
aieste s’a fikstă Arz-magzară kitri Ilórti an.titoris ki
Konstantint Vodi Brinkoveans era nekrediniîost Imnin-
giei, ki el», fiindă înijeless ks Rsuiii, a trimiși la ei ne Sna-
tarlslă Torna karele Isase Bnila, iui altele. Asemene akts
îlă Isi Xatmanslă Dsmitrauiks Rakovigi, ginerele Snatarislsi
Mixaís Kantakszenă, mi-lă dsse la Konstantinonole la Mi-
xais Vodi Rakoviyi, karele se afla akolo destitsată din dom­
nia Moldovei. Auesta nrofiti de okasisne, uentrs ka si
nőtt kinita domnia ijerei Msnteneuiti; ian Tsriii. nrimindă
nira ks bsksrie, niziri kait« se note mai sekretă, nentrs
ka ns ksmva simyinds Konstantin» Vodi, si fsgi din ijea-
ri. Bnnkoveanslt însi, ka snslă ne ns avea nini o idee
desnre asemine infernale intrigi, se uregitea sí insóre ne
fiisls set Ridskans ks fiika Isi Antioxs Vodi Kantemiră.
fostslă Domnii alt Moldovei; nentrs aueasta ini trimisese la
Konstantinonole ne ginerele set Aga Manolaki ks fiiki-sa
Domniija Bilama ka sü adski ne mireasi.
Ilórta, karé nriinise narile antate mai ssst, ayiuati
mai ks seami de Seit-Gin-Ali-IIama, karele avea deosebiți,
uatimi assnra Isi Brinkoveans, a trimisă ne marele Im-
broxoră ks sus Kansgi-baiua nsrnits Msstafaga, ks ordina
sekretă ka si vie mi si ndi'ie ne Konstantint Vodi ks tó­
ti familia. Aiemtia sosindt la Gisrgis, KanSgi-bama a nle-
katt înainte la Bsksremti, iar Imbroxorslt a rirnass nentrs
ka si vie ks omtire, karé si-lă iióti sssnine, în kast kinds
Domnslt ar voi a se ousne. Kansgibama a intrată de-a
drentslă în ksrtea Domneaski, mi înfiijimindsse la Domni
ia antats firmansls de destitsare, mi, firi a-i lisa timus
de a se nstea dosi, l’a arestată. în zioa de Joea mare a-
venits mi Imbroxorslt ks 400 de Tsrii. Boerii l-as emită
înainte ks Slujitorii mi l’aă adsss ks marc onóre mm la
kasa ie i se nregitise. Akolo Imbroxorslt le ordoni ki
adoa zi sí se adsne toiji la élt. Kantakszinemtii tóti nó-
ntca as smblati. adsnindt bani, uentrs ka sí kumnere no
Imbroxoră iui ne Kanagi-bama snre a-I faue se dea dom­
nia Snatarîalul Ștefan» Kantakazenă, fiial» Stolnikulai Kon­
stantină.
Adoa zi viind» înaintea Imbroxoralai mi a lai Kanagi-
bama Mitronolital» Antimă ka Eniskonil, Banal» Konstan­
tină Ultirbel, Kantakuzinemii Mixaîa mi Ștefana, Vistierală
Illerbană Bajoreana mi uei-l-algi boerî, întrebare nine este
din eî Snatarială? Snatarială Mixaîa arata ne Ștefană. A-
tanue Imbroxorală a serată kaftan» ka se-Ib îmbraue, dar
neaftandase, Kanagi-bama a skosă kontemală seă mi aă îm-
brukată na Snatarială Ștefană. Dani, aseasta skogundă fir-
manală îmnumtesks, trekaru în ela numele lai Ștefană (fi-
indă ku lokală namelaî era înadinsă deskisă) ini anoî îl»
netiru în aazulă tatarora. Ileste nagină sosind» mi kafta-
nală Viziralai ka uele-l-alte semne ale domniei, Ștefană Vo-
dn merse la kartea Domneaski, ka tota seremonia obisna-
ita, mi se amezi ne tronă în zioa de 25 marte 1714.
In zioa de Vinerea mare Kanagi-bama, rudiksndă ne
Konstantină Vods muream, ka Domna sa, ka natra fii, ka
anS nenot» înkn iirankă, ka iiatra gineri mi algi boeri mi
servitori,
* i-a dasă ne togi la Konstantinonole ande i-aă în-
kis» în anală din ’iele mente tarnari kare se namea Edi-
kale. Iar tota averea loră deklai’undase de îninEruteasku,
se armuri ka atata skuînnutate în kută se kuata mi sab vest­
mintele Bomnei, ale naroriloră mi ale fetelor» ei, lakra ka
totală neobisnaită la Tarul. Iar Ștefană Vodu, aitandă a-
tată faserile de bine kntă mi radirea 'ielă lega ka Konstan­
tină Vodu, întrebaingu lânurile iele mai estreme nentra ka
ss deskonere averea Brunkoveanaluî, ne kare, sab kavuntă
de a o da îtnuT,rugiei, o înmnrgia ka Imbroxorală. Ile h,n-
gt auestc ads'iea ka sila sutcni de nrin gearu, mi nrin na-
nerea la kale a uelor-l-algi Kantakazenî, aruta imbroxora-
lui ku Brunkoveanalîi era lakomă, ncdrentă, jefaitoria mi
dammană îmnnrngiei, mi alte nîri kalomniatore, ka kare
Imbroxorulă s’aă întors» la Konstantinonole. Tota odata
Ștefană Vodă a trimisă ne Banală Konstantină Illtirbei mi
ne kamnatala seă Radu Dadesku, ne kare îlă takasc mi Lo-
goftts mare, ks bani iui ks nemkemsri (darsri) la Konstan-
tinonole, ka st mijloueaskt înttis înttrirea domniei ini ală
doilea ka st nersekste ntnt la morte ne Konstantin Vodt
înnresnt ks fiii sei, nentrs ka ris ksmva, sktntnds vre
snslS din ei, st-mi rtsbsne ne srmt assnra familiei Kan-
takszinemti.

Ajsngtnd nsmirjii la Konstantinonole mi înyelegtnds-

se ks omenii inflsinjji ai Ilorijii mi ks VizirslS, SsltanslS
dekrett mortea Isi Brtnkoveans mi a fiilor seî. în zioa de
15 Asgsșts, afltnds se Ssltanslă la nalatsls de Itngt Mare,
nsmits Giali-Kioski, aS adssă ne Konstantin Vodt, ne fiii
sei Konstantins, Ștefană, Kads mi Matei, mi ne ginerele seg
Klsuerslă Ioană Vtktresks, mi le-as tteată kanetele; iar
kadavrele loră, dsnt ue as stată asolo tott zioa, neste minte
le-as arsnkats în mare. Iar Domna Maria, ks noitsa mi
ks sns nrsnks als Isi Beizade Kotsantină (karele nrin di-
btuia doinei a șktnată de morte), ks fiikt-sa Domniija Ba­
lama, ks sinul gineri ai seî, mi ks aln,î boeri mi servitori,
se essilart într’o într’o setate a Asiei, nsmitt Kistaea, snde
este mi kanitala Frigiei, Itngt marea Egee *. Trimimii lei
Ștefană Vodt, dsnt asemine isnravt, mai adtogtnds la

1 Istorikslă Delkiaro, mialțjii ne kari-i «jiteazt lllinkal, deskriă mai mal­

ié amtr«nt«rl desnre aueasta tragikt întamnlare, kare difereskă «revade
aueste ne se vtdă în istoria de fajjt. D«nt auemtia, n« natrs ui na-
maî trei fii ai lai Brtnkoveans se tteart: Matei, nelă mai tîntră, Ra-
ds mirele «telă neferiiită, mi Ștefană. Ile Jîngt aneste fcnoriloră Isi Kon­
stantin« le-aă nron«să st-mi aleagt între moarte mi taraié; iar fatală le
snsnea: „Fiii mei! A mă nierdstă tóté avaniile, st na ne nerdemă înkai
ssfletele! Stajji tare mi btrbttemte, dragii mei! ns vt ttîtaul la mórte,
«ii vt ada'ieQl aminte de Xristosă Mîntsitorîslă, kare maltă mai kam-
niita mórte aă saferită nentrs noi; deni kredejji mi mariijl în kredinjja
ntrinițiloră voștri.“ Dsnt aueasta se adaoge kt kanetele suimiloră le-aă
nsrtată în salice ne stradele oramulsi; kt kornarile loră dant 'ie s’aă
arankată în mare, s’aă skosă de kttre kremtini, mi s’aă îngronată în se-
kretă la Mtntstirea Kalii.
tribstslö tjarei inkt 60 nsngi de bani, s’a intors» in neara
Manteneaskü *.
Konstantin» Vodt a domnit» 25 anl rni 6 lani. EIS
a fekata malte imbanttTniri in ijeart, biserml, mmtstiri mi
altele. Ela a fakata biserika stntslai George din Bakaremti,
ne kare a inkanjarat’o ka mari de netate. Ascmine mi fai-
mösa mtntstire XorezS din jadenslS Vtlsei. mi alte mai
malte biseriii.
De la eia aa n.masS malte xrisöve, de la anala 7198
mni la 7222.

Domnulu LVL
Ștefană Vodă III Cantacuzenü.

Anosta era fiialS Stolnikalai Konstantină Kantakazenă

mi nenota lai Iilerbans Vodt II. A tată în fantei d. car.
, .„ , , 1714.
kits mi in kavinte, era omals nela mai nestatornikax Din diverse
i i i w i . . i a chronice
iui atata de anlekata la rănire mi nedrentate, ml locale,
kttă n’a iTimasă nreotă sas mireană, boeris saă komerjjantă,
mare s’aă mikă, ftrt a li jefaita sa» strtmbttayită. Mai alesă
omenii lai Konstantină Brbnkovean» s’aă stinsă ka totală
sab nersekatiirile lai «iele teroristine. N’a nedensită insa ne
nimeni ka morte, kiui kiar de ară fi voită n’a natstă mi
nini a avată timnă, fiind» kt domnia sa niii era asigsratt
bine la Ilorta, mi ni'ii a ijinstă maltv. Anesta na askalta
de konsiliala nimtrai, afara de kttă de îndemnurile Mele
înrtutaijite ale tatal»! se». El» na se malgamea sa serveaskt
numai ne Borta Otomana, ni se koresnandea mi ka karnile
Rusiei mi Austriei, ne kare ka diverse intrigi le anîua la
rtsboiu în kontra Tăriilor», ka skonă ka si,-mi afle nrotek-

t Istoria Bilmeneasku. nitati de Ulinkaî adaoge: „Fost’aS în domnie fe-

renta (KonstantinS Vodi), dar na mi h>ndată, neutru ki afi adaosS xa-
ravibla iui din 250 de uengî ( 125,500 leî) s’aS si;it8 la 520 mingi
(2fi0,000 Ici) ini slnjitorimea, de la kare se skotca xaravisln, aă înui.ij,it'o
nrin satele sale iui ale Kantakszcniloră. mi tdtr. greutatea aS arankat’o
ne ițean.“
 tor», Dar tóté memternsgirile Isi din noronire n» serviri
la nimikă.
în interval»!» anesta Tamil de la Braila, aVindă nati-
mi ne Romín! din ka»sa Snitari»!»! Torna Kantakszenă
karele venise ks R»mii mi le Isase netatea, aă înnenst» sí
se întinzi neste xotaral» lor» nini în jsden»lă lalomiijeí la
oramal» de FIohî, kanrinzindă mai m»lte sate, riud»ind»
neste ele s»bami tömemti, nriimindă zensîala nrodaktelor»
mi folósele nesksit»l»í din bilijile Danirel. Ștefană Vodi,
ting»inda-se la Ilórti, s’a trimis» snă fonkgionară tank»
k» firman» ka sí nerieteze mi sí mirgineaski otave­
le ka mai nainte. Atan'ie aă randáit» mi Domnala din
nartea ijerei trei boeri, ne Stolnik»!» Neag» Tonlmeans, ne
Medelni'ierlal» Dragana Strambeans mi ne Vornikală Rada
Iloneska, kari, adanindase înaintea kadialai (jsdekitoriala
tarieskx), s’a» disnstată forte ka Tsraii Briileni. în fine
dsm stirainijele boerilora Msnteni, kari avea» mi drentate ín
nartea lor», s’aă amezată xotarele akolo snde eraa mai nainte,
mi s’aă denirtată din tóté satele sabamii tamemtí. Anestă
Domnă a ridikată k» totală nrin karte, Domneaski darea
Vikiritslai, a Monastirilora mi a nreoyilora.
Ile timnală aiesta a intrată mi Vizirală Gin-Ali-IIaiua
în Ilolononesă, sas Morea. De 24 de ani naterile tarnemtl
bitea, ne mare mi ue askat», faimósa netate Na»nle, kare
era în mina Veneijianiloră mi sta înaintea Otomaniloră ka
o kee a nelonones»l»i. Asti dati »nă Korfiotă, nsmită Sa­
la, karele era intendantulă fortereijei, vinzind»-se Tăriilor»,
a astsnată íntr’o nónte tóté t»n»rile mi a s»n»să la servitate
Uelononesblă întreg». In lokală Vizirslaí la Konstantinonole
ramisese lokotenentă Rekelă Imbroxorală, amik»lă intimă
ală l»i Ștefană Vodi, karele fasese în ijeara Manteneaski
nentr» destitaarea BnnkoveanHl»I. Vizirslă, întorkinda se
triamfitorî», a rindaită ne namitsl» flami la netatca Ben-
der»l»î mi neste riaijin» l’a mi deskinininat», fin si se
kanóski kassa. A’ieasta a însniimintată forte ne Ștefană
Vodi, ki'ii nrin Rekelă se fikase Domnă, mi în el» avea
totă reazem»!» seă.
 Snatarlslă Mixai» Kantakazen», »nki»lă Domnalai, ka
oină neasttmn’arată mi iabitoră de skandalarl, atsn'ie as în-
'jenstă su skrie 1»! Mixai» Vodr» Rakovigt la Konstantino-
nole, nrin ginerilc seă Xatmanală Dimitramka, karele era
frate ka Mixaîa Vodi>, îndemmmds-lă st ime ks dare de
bani mi ka ori ne altă mijlokă ka st kanete domnia ijerel.
Mixaîa Vodt a »erkată, dar n’a natată resmi, kt>n Salta-
nală, avtndă a veni ks omtirî la Belgrad», a namits Domn»
ne Nikolae Mavrokordată ie era Domnă la Moldova, Iar ne
Ștefan» Vodt, dovedinds-lă ka inemikă ala îmntrtijiei, l’a
destitaată mi rtdiktnds-lă înnre»nt k» Domna Titan a, ka
koniil mi ks tattlă seă, l’a trimisă la Konstantinonole, ande
i-aă relegata ne toijl în înkisore. Snttarală Mixaîa Kanta-
kazen», kamă a aflată desnre aaeasta, s’a skalată de la mo-
mia sa KosleijiI, ande se afla, mi a dat» st fsgt în Tran­
silvania ; dar Illtemii ntzitorii manijiloră, nrinztnda-lă, l’aa
ad»să la Bskaremtl. Ileste nsnine zile aă venit» skrisorî
de la Nikolal Vodă, nrin kare rtndaea ne Snttarislă Mixai»
lokotenentă al» se», ntnt va sosi; totă odatt skriea mi ne-
lor-l-algi boeri ka st aibt sneranije bane mi st se bsksre
de venirea sa. Iar ktnd» a venită de la Moldova, aă emit»
înaintea sa la FokmanI o maljjime de boeri M»ntenî k» o-
mtirea Slsjitoriloră, mi adaktnd»-lă la Baksremti k» nere-
monia kavenitt, l’aă amezttă ne tronai» seă.
Vizirslă Gin-Ali-lIama, avtndă natimt asanra familiei
Brtnkoveniloră mi a Kantakazeniloră, a ordonată de a» sa-
gramată ne Ștefană Vodt, mi ne tattlă seă în înkisore, mi
ttind»-le kanetele, le-a» nașă în norta Bax-X»maianslal,
saă a lokslsi osindei. Avagia loră, konfisktnds-se în folos»lă
îmntrtn,iei, s’a vr.ndată; iar Domna Iltsna, rtmtindă mi-
sert mi nenoroaitt, sktnt k» doi fii ai sei Rada mi Kon-
stantină la Staarodromi de la Galata, »nde intrând» într’snă
vasă Veneijiană, atrekata la Veneijia. Ile Itngt aneste, nrin-
ztnd»-se în ijeart Snttarală Mixai» Kantakszenă mi marele
Logofr.tă Rad» Dadesk», îi adasert mi ne auemtia la Kon­
stantinonole, le tteart kanetele mi le konfiskart averile.
*
 Asttelis se ftks rtzbsnare nrovidenijialt Kantakazeniloră mi
Ibî DsdeskB, nentrs sângele inocentă ală Brtnkoveniloră.
Ștefană Vodt a domnită numai snă ană ini not Isni;
de la elă a rtmasă nsmai ană xrisovă kw data din anală
7223.

Domnulu LVII.
Nikolae Vodă I Maurocordatu.

Acesta a fostă cels înttis Domnă din Greul, karele s’a

d. cur. xrtndsită dsnt voinija îmutrtnieî, iar na dsnt ale-
Dupe chro-lgerea mi voinica boeriloră ijerei. Hea întâi fanta de
niccle lo- (. , _ . .
cale. Jkare sa auakats, dsnt ie sa statornicită ne trona,
a fostă ka st nersekate ne Ștefană Vodi, mine tott familia
Kantakazeniloră, temtnds-se ka na kemva acemtia, reviindă
la natere, st se întorkt a-lă nersekata ne elă. Keltaindă
neste o mie de nsngi de bani, a resimtă a nerde ne Ștefană
Vodt, ne Mixaia Kantakszenă mi ne ginerile acesteia Rads
Dsdesks, nreksmă s’a zisă mai sasă. Dant aceasta a ner-
sekatată ka o strtmnicie kradt ne mal maltji boeri, btnsiyl
de nartisani ai Kantakazeniloră, ne kari dant ce-i urindea,
îi ijinea în înkisori, îi globea mi îi libera.
Ilentra ka st trteaskt în nane ka Tbjcîî de ne mals-
rile Dantrei, le-a dată voe st se întinzi, în tote înnrejarimi-
le cettijiloră mi st kanrinzt lokari nentrs ntmanatală mi
ernatală vaciloră mi a țarinelor» loră. De atenei s’a» înt-
rtvită Tsrcii a ktlka ueara mi a face, sab felisrite nre-
teste, attta rele în kttă Itksitorii se aflaă într'o grozt neîn-
•letatt; mi na namaî Domnii viei mai de ne armt dar nici
însămi Tlorta n’a fostă în stare ka st'i goneaskt saă st-i
mtrgineaskt de la rtBttgile loră.
Intre aceste deklartnds-se resboia între Aastria mi
Ilorta Otomant, aă venită Nemyil mi aă nașă domnire ne
’iele cinci jadeye ale Kraîoveî. Domnslă se afla în marc
snaîmt mi frikt. Intr’ana din zilele Isi Asgsstă, viindă o
mtire nrinitt kt vină Ncmijii ka st’lă nrinzt, a fsgită neste
 nonte ksms a nststs ks boeriî sel Greai la Gisrgls, Dsni
ne a netreksts akolo kiteva zile, ini a aflată ki> intirea era
neîntemeeati, a xotirttă si se întiirks la Bsksremti. Boeriî
Munteni i-aă emită înainte Ia fintina Isî Rads Vodă. Dom-
nsls s’a aritată forte nornită assnra loră: a tăeats karislă
Vornikslsi Ilătramks Brezoeans, mi a înaenstă cârmii st
arunce ne boeri în temnige. Atsn»ie liislă Ibî Dsdesks ks
msmi-sa Maria Dadeaska, fiika Stelnikslsi Konstantină Kan-
takszenă mi sort ks Ștefană Vodt, înnresnt mi ks algî boeri
as fsgită în Transilvania.
La 14 Noeravrie sns ktnitană Asstriaks a nsme Iliov-
da, ks o omtire smeri de katane, avtndă ks sine ne Ssr-
darislă Barbs fiislă Isi Kornea Brsilois mi aliji boeri de ne-
ste Oltă, mi kondssă de Snttarisls Golesks, a ktlkată ne-
ste nonte Bsksremtii mi, înksnjsrsnds ksrtea domneaskă,
as nrinss ne Nekolai Vodă mi l’aă dssă înnresnă ks ton,!
kasni'iii sei la Sibiisls Transilvaniei. Dani a'ieasta, tre-
ksndă ne togi Tsr'iii din Bsksremti ssb sabie, s’aă întorsă;
dar neste o stnttmănt a venită earmul snă generală mare
Asstriaks ks mai mslte omtiri, mi as mezstă trei zile în
Bsksremti, ntni s’as nregitită boeriî ks tăti averea lors
mimkttore de as trekstă în Transilvania. Iar Asstria’iii,
dsnt ne as ftksts o mslgime de jtfsiri în Bsksremti, ka
într’sns loks neansrată de nimeni, as biată mi tsnsrile kite
le-as găsită, mi s’as întorsă Intre nisngi, snde as ridikats
întăritsrî în formt de netăgi atits la miriistirea Mărginenii
ki>tă mi la Kmnns-lsngă.
In mijlokslă auestoră fatale evenimente, aflj.nds-se la
Bsksremti Ilatriarxsls Aleksandrieî, mi viizănds starea tan-
gsibilă a gerei, a skriss Ilainii de la Glsrgis dcsnre »iele
intimidate; dsiiT, kare Ilorta a trimisă Doinns ne Ioană Mas-
rokordats, karele era mare Dragoman« mi frate als Isi Ni-
kolae Vodi.
Nikolae Vodi. asti dati a domnită abia sns ană. De
la elă se giseskă xrisove din anii 7226 mi 7227.
 Domnulu LVIIL
loanH Vodă II Maurocordală.

Ioană Vodă, viind» k» domnia, a adsss k» sine mi ană

Illamă k» zeie mii de T»rii kălărî mi o m»lriime
de ArntHuî mi Titan. Dar aiemtia, dună treiere
de o săntătnănă, nridind» mi jefsindă, s’aă întors»
induit». Tătarii a» Isată mi o mulyime de robi, dani da­
tina loră. Domnslă, aszindă de aieasta, aă emit» înaintea
lor» la Ilodslă de Ileatră, mi dăndă bani mi darari ne la
kăneteniile lor», î-aă mănt»ită. Dani aieasta întorkăndK-se
la Bsk»remti, a trimisă doisnrezeie boeri la Konstantinonole
ka ST) d»kă s»n»nerea gerei kătre îmmrinie. între aiemti
boeri era» marele Vistier» Matei» Fi.lkoian», mi marele
Ban» Ham, fratele Domnci Isi Konstantină Vodă. Aiemtia
înfăgimănds-se la Ildrtă, îmnăratslă s’a» b»k»rată forte, i-a
îmbrakat» ne togi k» kaftane, mi i-a trimisă îndărătă k»
»nă f»nkgionarî» turkă karele adsse kaftanslă mi firmanslă
Domn»l»Î, Ioană Vodă. Fiind» kă atsnie era mare fbmete în
jjean, a adssă m»lt» gră» de ne ai»rea mi a nstrită no-
norulă.
în timn»lă aiesta 1 s’a înkeeată mi naiea între Aastria
mi T»ruia la Ilassaroviijă, la kare a kontribsită mi Domn»Iă.
AHstriain, fiind« învingători iereaă totă geara Msnteneaskă;
dar Ioană Vodă, de mi era nleninotentă mi n»tea st. akor-

1 Ilanea s’a înkeeată la 21 Iulie 1718. Ioană (saă Enaki) Vodă fuse b-
nulă din delegajjii Dorijei ne Ist iiarte la fanerea tratatul»! de nane. Ds-
m kondinisnilc auelsî tratată, s’aă liberată iirisonieriî dintr’o narte mi
din alta. Atuiril clibcrăadu sc iui Nikolai Vodă ’ie era arestată în Tran­
silvania, frateseă a trimisă la marginea iierei mai múlni boeri karil l’aă
nriimită ks ceremonie. Nekol i Vodr. dună *ie a netrekută maî multe
zile Ia frateseă, a nlekată ini s’aă dusă la Adrianonole. Totă dună kon-
diijiunele ninei a ramasă ka ’iele 'jinui judeije de nestc Oltă adikă Ba­
natul» Timimére! mi Banatul» Kraioveî, si treakă sub domnirca Nemiji-
loră. Ilrin urmare fin, do kuvintă autorîală atribue lui Ioană Vodă me­
ritul» ki. a skinală tot» jjcara din mcrbirca Nemjjeaski.
(TradskstorTulS).
de nererea Asstriel, isbsti a faie nauea dmdă numai 'iele
sinii judene.
Aiestă Domns a skosă earimi darea Vikiritalui (kite
20 narale de vite) kare fusese ssnrimati ku jurimintuls laî
Ștefana Vodi mi ală arxiereiloră. Ile lingi aieasta a mai
skosă o dare se se kema Hesetlaita, adiki kiriji ne namele
fie-kirsî individa, kare na eraă mai nainte. Elă a mijlocită
la Ilorti ka st dea mi Itlaks-firmans, adiki karte de gra-
ijiare, Domne! la! Konstantina Vodi Bnnkoveans, kare, li-
berindu-se din esilslă de la Klataea, s’a întorsă în rjeari
mi a intrată în stininirea averiloră salo nemimkitore

Dans o domnie de doi an! mi natra lan!, Ioană Vodi

s’a bolnivită grea. Atârne, kiemmdă ne Mitronolitală ka
Eniskonîî ini ka boeriî, le-a serată mai înteia ertare de se-
le se le-ar fi gremită, anoî le-a snssă ki sine este îndam-
mmită ka frate-seă Nekolai Vodi si se tragi din ijeara
Manteneaski, fiindă ki elă are si vie Domnă. Dani acea­
sta msrindă, îlă înmormintari în Metronolia Bakaremtiloră.
De la asestă Domnă essisti xrisove din anii 7226 mi
7227.

1 A'jenata dune morte a lisată feteloră sale tdti averea mimkitore, iar ne-
notalal seă iea nemimkitore. Dani aneea, nrin monitenirc, averea a
mnasă la familia Brinkovenileră, ală kirora koboritorîs astizl este ve-
nerabilslă boeris Banslă Grigori Brinkoveans *,

* Banală Bnnkoveana amsritS no la 1832. Anesta a fostă selă de ne emu koboritoria din
familia asta veke mi iUstra în istoria Rom-bnilorC. E18 fssese însurata ka fiika Logo-
tatslă Hiants BalinS din Moldova, familie muri forte veke. No avi.ndS koniî iui vo-
indă a nernetua namele sec, adoatam» ne Domnă Zoe soyîa fostul«! Domnă Bîbeska (ka­
re era nenota de sorb a Dâmnei Biinkoveana, fiika LogotatshT Aleka MavrokordatS
din Moldova) dtndă nsmele do Brbukovcan« seiui întaîs m>skstă fii# ală ei. Astfelîs
«ie!5 intifc fii» ală Domnelsi Bibesks se numi BnnkoveanK, mi do lbngi> însemnata a-
vere mc nersonală a momtenita, a ramasS gerantă nlcninotcntă aavora averei destinata
nentra ainczbmintele do bine fanare nbblikb. Asestc anjezbmiiite konsista în snilalarî
mi MbDbSlin. Venitsrile loră se n>dikb la 80 mii galbeni ne ană.
(Nola Tradskitorlslsi),
 A doua domnie a lui Nicolae Vodă Maurocordată.

Dans nanea de la Ilasaroviijii, libemnda-se Nikolai Vo-

d. cin-. Idi de la Abstriani, a trekstă la Konstantinonole, mi
1719. _ - - „ „ , „ ,
Dupe chro->d8iTB mortea tratelsi sen a kiuitat» earomi domnia,
locale. Msti dati> s’a amtatS bluiidS ki>tre boerî, miserikor-
diosă kttre iei strani mi drentă Litre nonoră; dar a skosă
eamrni darea VnkiritslBi, a adaos» nogonuritelii, a ftk»tă
eammi kurin nenetlsite, mi a8 nssă dare ne Miiniistiri mi
ne nreorji, — di>rî kare s’a» fostă desfiingat» ssb Ștefană
Vodu Kantaknzenă. Elă a fakstă mi faîmcsa Ministire Vi-
kweuiti anrone de Bt>k»remtl. Dar avuidă assura
MitronolitBlsi Antimă l’a mdikată din skaanBlă Mitronolieî
mi zikimdă kn-lg trimite în esilă neste Dsnire, a dat» or­
dină sekretă de l’aă înekată treki.ndă Dsnbrea. Dani 11
ani mi 2 h;ni de domnie în nane mi linimte, Nikolae Vodi
a numită ne tronidă scă în anulă 1730 mi fs înmormântată
în Mmustirea Vikiremtii.
Ile timnslă acesta, fi.k'BndB-se o revolHui8ne la Kon-
stantinonole, în kamdă kireîa era ună Albaneză nsmită Ila-
trona mi ană altslă nsmită Msshjxă, s’a destronată Ssltanală
Axmetă III mi s’a înTilyată la îmntrr>ijie nenots!.'; seă Sul­
tan» Maxmstă V.

Domnulu LIX.
Constantină Vodă 111 Maurocordată.

Msrindă Nikolae Vodu Ma«rokordată, Ilorta. dimii 'ie-

n. cbr. Irerca kiară a boeriloră din neam, a dată domnia fi-
173°. I
Dnpociiro-Jiul iii Konstantim,. Dar abia domni natre luni, im ds-
locaio. lot intrigele lai Mixam Rakovirjii, se destitsT,.
 Domnulu LX.
Michaiu Yodă III Racomtză.

Anesta se nsmea ini ^exan«. Ks msltă dare de bani

els destitsase ne Konstantins Vodă; dar abia dom-i d. chr.
ni sns ans, nii rivalsls ses îl lat earăiui domnia.iDupe chro-
Din timnsls acesta a înnensts a se mări darea kă-( cale,
tre Ilortă, iui domnii a se skimba mai dess.

A doua domnie a lui Constantinii Maurocordatu.

Anesta, rekănătănds-mi tronsbi ks msltă dare de bani,

mi viinds în ijeară, a făkstă Mănăstirea veke a săn-( n.chr.
tslsî Sniridon« în Bsksremti. Dar abia domni 8nu<Dupe chro-
med 6
ang, mi Borta îls mstă la domnia Moldovei, trimi-1 locale,
jjăndii în loks-i ne Grigori Vodă Gika. Domnsls de akolo.

Domnulu LXI.
Grigori Vodă II Ghica.

Auesta ks dare de bani, a mijlocită să-lă strămste la

domnia uerei Msntcneiuti, fiind« ki> aceasta era maif n. cur.
1733.
mănosă. Els a mărit« vămile, kare nm atsmii e-<Dupe ebro-
_ _ nicelc lo-
ras forte mini; din aueasta a ressltată im nrefaue-l cale.
rea în venitsrile Mnntstirilors, kare dsnn xrisovele Domni-
lors de mai nainte eras skstite de vamn. Dar dsm> o dom­
nie de doi ani, Ilorta earbini l'a stn,mstatS la Moldova.

A treia domnie a Iul Constantinii Vodă Maurocordatü.

Dsnü strămutarea Isi Grigori Vodă Gika, Floria a tri-

 Dnpe Chr. * mis« de a treia óra Domn« ne Konstantin« Maaro-
1735.
Dnpe chro- ►kordată. Atanie, deskizEnds-se résből« între Aastria
nlcele lo­
cale. mi Tania a intrat« ín geara RomEneaskE ană ge-
neralS k« ană namEră însemnata de omtire. Konstantină
VodE, kam a BEzată kT> Neragii s’anronie de Ttrgoveuitea,
a fagită neste DanEre în Tania; Iar boerii aă stată ne loka.
Ile armE viindă Konstantină VodE ka mare năimiră de Tarii,
Aastriaiiî, VEZEnda-se în namEră inferior«, 8*3« retrasă kEtre
mânjii. Tarii! s’aă laată danE eî, nii ajangEnda-i i-aă bEtată
la Ilitemti ini la Ilîerniinară, mi î-aă învinsă. DanE aiea-
sta i-aă mai bEtată mi în alte lokarî, heiie ie î-aă skosă
mi din iele linii jadege de neste Oltă. Ile 8rmE, fEkEnda-
se nane la anală 1739, Banatală Kraiovei s’a laată în stE-
nEnirea Taniloră. AieastE geara în karsă de 18 ani aflEn-
da-se sab stEiiEnirea Aastrieî s’a gavernată danE legile ge-
reî, ka Divanală mi orEndaelele sale de mai nainte. Kon­
stantină VodE mai adEogEndă 100 mii lei ne hmgE triba-
t«lă gerei, mai dEndă anoi mi darari la Tarii, a isbatită a
inkornora earami Banatală ka geara RomEneaskE, rEndaindă
Bană ne Mateia Kantakazenă. Iar boerii Manteni, kEgi se
aflaă desnre mangi aă trekată ka Aastriaiii în Tranailvania,
iar iei desnre kEimtie aă venită la Konstantină VodE. Dom-
nală mai tErziă a skosă Itlakă-firmană, saă karte de erta-
re îînnErEteaskE, d«UE kare togi emigragii, înmtiingEnda-se
de kEtre Lakovigă komandirală Transilvaniei, s’aă întorsăîn
gearE, nesanEragi mi îei’e îngrijire.
DanE aieea, konsaltEnda-se Domnală k« Mitronolitală,
k« Eniskonals mi ka boerii, nrin komanE îngelegere aă îe-
kstă Reforma, saă nrefaiere generalE în tote randaelele ge-
rei. A radikată de la MEiiEstirt mi dErile kare Ie da, mi
milele kare le nrimeaă daiiE xisove. înfiingEndă mi o eni-
tronie asanra loră. Boeriloră IsEnda le venitari e kare le
avea ne din afara, le-a regalată lefi danE treanta mi karak-
terală loră. A regalată mi gradările boeriloră, namindă ne

1 lirin kavsntală Boiri se înțelegeau funkționaril în akfivitate.

(Nota Tradakzlortbhl.)
anei ne ajsnsese Ia dregătorii mari mi nrimise rangsri Ve-
lini, Iar ne anei ne se trăgeaă nsmai din boerl mi ns ajsn-
sese la dregătorii neamuri, ne kare l-a skstits mi de dări.
Ile boeril mim, adekă ne Hei de starea a treia î-a nsmită
Mazili, skstinds-I de Vinărită mi Dejmtrită. A organisakă
tote nele-l-alte nrofessisni. mi a rădikată tote dările nele
veki, nreksmă BirslS, Sama miks, IlIokonslS steagslsi, neueițile,
ITogonaritulS, VsksritulS-, Iar în drentslă auestora tote a xotă-
rătă ka fie-kare Roniănă ’ să dea kăte 2 '/2 lei la UfertS
(trilsnie) sa» zeie lei ne ană; a mărită însă zemselele nro-
dskteloră, afară de Oierits, VinăritS, iui DejmaritS, ne kare
le-a lăsată ka mai nainte.
Ilănă ne timnslă auesta, eraă sate întregi de Romăni
boeremti mi de robi [JJiganl sklavi] mănăstireiutl, kari ns
nlăteaă darea de o notrivă ks Romănii liberi. Domnslă i-a
liberată mi ne anemtia, ne anii ks voea ne alijii fără voea
stăiiăniloră loră; iar sure măngăerea Mănăstirilor« ini a boe-
riloră le-a dată nentrs servină Skstelnisi mi Iloslsmnisl«
[Vezi ainezămăntidă asesta nre largă la tomslă III.]
A'iestă Domnă a înfiinyată mkoli nentrs limba Elină,
Italiană mi Slavonă saă Rsmăneaskă 1 2, a amezată răndsele
nentrs felislă jsdekăiiilors mi a adssă ne ara la snorire mi
la îmbsnătăyire. Dar Domnii mazilirii de la Konstantinono-
le, răvninds bsnă-starea în kare ajsnsese yeara, aă snorită
darea jjerei kătre îmnărăjjie, nentrs ka să kanete Domnia.
Dsnă aseasta, flindă kă Konstantină n'a voită să dea atăta
ssmă kătă aln.il, Ilorta l’a destitsată, dsnă »ie a domnită 6
ani mi 2 Isni.

1 ITrin ksvăntslă llomsni astorîslă înnelege ne ijăranslă Săteană, kă’iî,

ns nsmaî nc timnslă astoilslsi, dar ini kîar astăzi, msJiji din boerî se
rsminează a-mî ziuc Romăni, nrcfeinndi a fi fers nauionalitate de kătă
a se ksfsnda ks nrointii de Romăni.
(Sola Tradokilorlghtg.
2 E ksrioss ksmă astorîsls konfsndă limba slavonă ks aca romănă.
(TradgkslorioloJ.
 A doa domnie a lui Michaiu Racovițâ.

Mixais Vodi Rakovigi, aflînds-se datoră ks bani la

D.chr. iDevletă fadiki la îmmriuii) ini la mai msliii oa-
1741. n • . ~ • -1 „
Dupe chro-}menî înnsiniji, im atlinds ki veniturile ijirn sassno-
nicele lo» , , . , .,
cale. Jntă, a nronnsă si-mi nliteaski datoriile nnn snita-
rală Manolake kare era Kana-Kexaia, îndati ie i-ar da dom­
nia. Kb assemenea nronaneri, snorinds tot? d’odata mi tri-
bstală, aa kimtats neea ne dorîa. Viind« în nani, mi vi-
zînd? ki k« darea de zone lei de kana, ne era amezata de
Konstantins Vodi, ns nstea si ikonomiseaski nlata datorii­
lor« sale, aă skos? mai multe sfertsri (trilsnii) de kită na-
tr«, mi o dare ne vite, numita Vikirits. Assemenea grea-
tate de diri as fikstă ki neste 15000 de loksitori, atîtă de
neste Olt? kîtă mi de dinkone, as fagit? neste Danire. A-
tsnni Boerii, dakînds-se la Konstantinonolc, as dat« nlîngere
la Ilorta. Aneasta, dani starainyele oamenilor? inflsinip de ne
lingi ea, kari avea« daraveri binemti ks domnslă, aS în-
tîrziata destitsarea lai nîni la îmnlinirea terminala! de trei
ani, ne kare i se dase domnia, mi nentrs kare ns avea de
kit.i trei lani înki. Din timnsl? anesta aă îiiicnstă a se
da domniile ne kîte trei ani, mi deosebit« de aneasta a se
da ne fie-kare ană mskarelă, saă înoire de domnie, nentrs
kare se trimitea firman? îmnintesks ks ana fsnknionară
tarkă, mi se armas o msln,ime de keltselî. De atanni mi
nsterea domnilor? s'a mikmorată, fiind? ki el ns se finea?
dam alte merite saă konsiderayianî, de kîts nsinai nrin ns­
terea banilor?, mi nrin mijlonirea Kanskexaielelora, în mîna
kirora sta toata nsterea.

A patra domnia a lui Consiantinu Maurocordatu.

A’iesta, kmitînda domnia nentrs a natra oan ks msl-

d. chr. )ti dare de bani, a ncrkats si urmeze a aduna di-
Dupe chro-Irile dani kiiisls amezirilors lai de refbrmi de mai
uicele I . _
locaic. Jnamte. Ki> kinhlu a’iesta însi,, nenatînd« si/inî iiiî>-
teaski datoriile, s’a întors? Ia sistemele Isi Mixai» Vodi
Rakosigi, mi dsrii o domnii de trei ani mi noi lani se
destitai.

A duoa domniâ a Iul Grigorie Ghica.

Acesta, kiiiitîndă iarimi ks bani nentrs a doa ort

domnia, mi viindă la tronă, a armată adanarea di-I n. cur.
riloră dsiii sistema Îhî Konstantină Maarokordată; atDupe chro-
-j ~ • i /-v i . , nicele
mai adiogats mi la Oentă kite ana bana mi jamita-I locale,
te de fie-kare oaii, nentrs kare nîni atanci se nlitea cinci
narale. Acesta a' fikstă ministirea sfîntslai Tlanteleimonă
afara din Bakaremti, în kare a fandata mi ană snitala me­
nită a se ginea ks fondările Monastirei,
Intîmnlînda-se a mari Grigore Vodi Ghika, boeriî aă
trimisă îndati ană karieră la Konstantinonole ks Arză, sas
sanliki, kitre Boarti ka si le dea domnă nre fiislă siă Bei­
zadea Skarlată. Totă d’odati aă nlekată mi kîgi-va boeri
ka s-a se nlîngi la Borti assnra greatigii diriloră, assnra
kelteeliloră inakarelslai, assnra îmnietirei Tsrciloră, mi asa-
nra altor ssbiekte vitimitoare girii, mi mai ka seami a-
sanra desei skimbiii a domnslsi.
Aflinda-se atanci K.anskexaia al domniei ană boeră a
name Bama Mixalonols, sokrală Isi Beizadea Mateia Gika, ka-
rele era mare dragomană ală Borgei, acesta, kamă aă nri-
imită Arzslă trimisă de boeri, a nrefikstă namele din ni-
antra mi a nașă namele ginerelsî siă, mi astă felă nrin mij­
locirea arniciloră sil inflsingi ne lingi Boarti mi nrin dare
de bani, s’a fikstă domnă ginerele siă Matei Gika. Acesta,
nlekindă si. vie în gări, se întîlni în kale ks Boeriî ce ve-
niaă ks însircinarea arr.tati mai sasă, mi snainds le ki ellă
va îndrenta nevoile girii, i-a îndanlekată de s’aă întorsă.

Domnulu LXII.
Mateiu Vodă 1 Ghica IV.
A’iesta, viindă în gcarr., a fikstă mslte neajsnsari Boc-
 d. cbr. iriloră kare nlekasere la Konstantinonole ks nlînyeri.
Dupe chro-lAneintia, ne mai nstîndă suferi assnririle laï, as
locale. J trimisă asunra laï doleanije la Iloarte. Iloarta a o-
rîndsită ne sns Kansgi-bama, ks înseninare ka se ncne-
teze lukrsrile la Bsksrenitï. Domnslă a orendsitë nezitorï
nentrs ka se ns mearge nimeni la dînsslă se se tîngseaske.
Dar în ziôa de sfînts Konstantint, ne kîndă Domnslă se a-
fla la Mitronolie la biserike, aflinds-se msltă nonort adsnată,
s’as skulată ks tonii ks strigeri mi ks sgomots mi Isîndă ne
Mitronolitslă înainte ínnresneks boerii, s’as dass la Kansgi-
bama mi i-as dată ssnlika ín kontra Domnulsi. Anesta tri—
miijínds-o la Konstantinonole, Iloarta destitse ne Mateis Vö­
dé dsne noe Isni de domnie.

Domnulu LXIII.
Constantinii, Vodă IV Cehanu.

Acesta era fiiulă Isi Mixata Vode Rakoviye. Mai na-

d. chr. linte fasese Domnă la Moldova, mi aste date dane
1753. 7
Dupe ehro-Jmiilonirea Snetarslsi Mixalake, kare era Bamă-Kana
locale. J Kexaîa, a kenatată domnia ijerel Rsmenemtî. Vi-
inds în ijare, ela a orenduită Kanuimală, saă adsnetoră de
bani, ne ginerile seă nostelniksls Geanetă. Domnslă, fiindă
datora nosinisnea sa anestoră daoi omeni mi steneninda-se
de ketre ei, srma ka strengerea deriloră mi gsvernslă ije-
rii se se fake dane voia mi konda'ierea loră. Boerii, ve-
zendă ke lakrsrile din ne în xie mergă mat reă, s’as kon-
ssltată între ei mi aă skrisă în sekretă la Kraîova. Eni-
skonslă mi ks toyi boerii de akolo aă nlckată la Konstan-
tinonolo. Domnslă, ksmă a simrjită de a’ieasta, s’a însnei-
mentată, mi kemendă ne boeri, a stată la învoiale ks den-
mii mi le-a nromisă ka se nu ia din neare mai multă de
trei mii de nsngi de bani ne ană, se goneaske ne Ilostelni-
kslă Geanetă din ijeare iui se se trimijje snă boeră romenă
ka Kaiis-Kexaia la Konstaitinonole. Boerii mslijsminds-se,
 aă trimis« îndata ini ajsngandă ne Eniskonala RamnikalBi
ka Kraiovenii la Andrianonole, i-aă întors». Ka aieste în-
învolele s’aă aratată de odata mul^amită ini Snatarală Ma-
nolake, kare era Bani» Kana-Kexaîa; darii ne arma, nrin
dare de bani, a» skosă firman« înnarateskă, ks kare a esi-
lată Ia ’dinr« ne doi boeri Vakaremti, ini a» gonit« din
Konstantinonole ne boendă romană trimis« ka Kans-Kexaia,
nentrs ka sa îngrozeaska nre iieî din ijeara mi sa-mi îmnlinea-
ska skon«rile. Domn«lă, îngrijind«-se ka si n« se mai dea
nlangeri asanra lei la Ildrti, a mijlonită de s’a strămutată
iaranrî la domnia Moldoviî, d»na ne a domnit« ani trei ani.
în anală 1754, adika în ala daoilea an« al« domniei lai, a
mărit« mi Saltanală Maxm«ta V mi în loka-i s’a nașă frate­
le sea Saltană Osman» III.

A cincea domnie a lui Constantinii Vodă Maurocordată.

Ka toate ka aiesta avea mare trenere la Ilorta, dom­

nia însă n’a natat’o kanata de kată nrin dare de| d.?chr.
bani. Viindă ka domnia, elă a urmata a aduna da-Jnupe chro-
. ... I nicele
nle dana modul« adontata de iiredenesorn st>i, nen-l locala,
trx întamninarea kelteelilor» sale. Dar ijeara, vazanda-se
înnorarăți, s’a nlansă assnra l«i la Ilorta, kare l’a mi des-
stitaată dani daoî ani mi mese lani de domnii. în analii
ala daoilea ala domniei anestsia a muriți mi Saltan«lă Os­
man« III, mi s’aă fak«tă îmnarată Saltană Mastafa III, fiislă
IsT Axmetă III mi vira lai Osmană III.

Domnulu LXIV.
Scarlafii Vodă I Ghica V.
Anosta era fi« al« 1«! Grigore Vodă Gika mi frate ks Matei«
Vodă Gika. Dana ’ie a fosta mai întaia Domn« alăf d. ctr.
1758
Moldovei, s’a strămutată la Domnia nerei Mantenemtl/Dupe chro-
nicelo
însă ka malta dare de bani. Aiesta, ka tote ka stran-l ioc*ie.
gerea dărilor» o faka dana orandaeala Domnilor« ue-ls nre-
Hedase, totem! a aritats nlekare ka se faki mi bine ijereî.
A dat» senliki la Ilórti asenra abeserilore mi a întinderel
Teruilore în yeari, mi, keltsinds neste natre sete mii lei,
a isbstite st se rendseaski uns Mevela Efendi, 8nă Kanegi-
bama mi ene Teftigie, Larii as gonits ne Tarul înnreeni k«
vitele lor» neste Dsnire, — î-ag mărginite de a mai kilka
jjeara, a ne netea veni de kite kiíjí-va kananlii ksnoskeijî,
nrin mtirea mi învoirea Domnelei ka si ksmnere zaxerele
ke beni tokmeali nentre trebeinya îmiiirigiei, — ori.ndeea-
li kare se nizemte mi neni astizî.
Ka tute nertirile sale «iele bene kitri boerî, ks tóté
serviuierile se a fekete yerei, ka tóté kt na s’a datîi nini o
nlmgere asenra lei, Ilórta însi dens înnlinirea de trei ani
de domnie l’a destiteati fere niui an'; kevinte.

A șesea domnie a lui Constantinii Maurocordatu.

A «ieste Domnii, de mi ka orna era nrea benă mi blindS,

n. Chr. idar fiind« ki mi asti dati didese melni bani ka se
1761. ' I
Pupe chi-o->ia domnia, mi fiind« ki fikese melte datorii la Kon-
locale. Jstantinonole, a fost» nevoit« st înstrăineze geara ks
melte feleri de dir. IIo lingi a«ieste, fiinde ki avea boe-
rii greul doi Kans-kexaia din doi, deosebite fatrii, mi fiind«
datorie ke bani la amendoi, eraă «ierte neînuetate între el,
kiui «iele mai vekie nretindea Si fie nlitite mai nainte, mi
uela mai noa asemine. Demminiile dintre Kans-kexaele
fikeri fatrii mi între boerii din rjeari, kari inucneri a se
nerseketa mi a se minka enii ne alniî. Folosinde-se de as-
semine intrigi Baina Mixalonele, agentslS lei Konstantine
Vodi 'JexanS, a fiketă de a venit« kiyî-va din boeri la
Konstantinonole ne ferime ks nlingere asenra Îhî Maisro-
kordats. Ilorta, dinde kredinjji boerilor« auestora, a voite
si Ie faki drentate; dar, neutre ka si ne simiii Kans-ke-
xaelele lei Maerokordatii, s’a aritate fiijimS ki ne krede
nlingerile boerilors, mi a trimise ene Kanegi-bama ke ene
firmane de întirire mi ke en8 alte firmane sekrcts de des-
titsare. DomnslS a emit» înaintea lui Kanagi-bama ini l’a
nrimit» ka mare ceremonie. Tortul» veni la K»rtea dom-
neaski; oeti maî întiis firmansl» de întirire; ne srmi skose
firi veste ne anei» de destituire, iui d»ni netire aresti ne
Domnt ini konfiski tote averile sale; dom kare-1» lai ks
el» la Konstantinonole, dsni an» ani mi ontă lani de Dom­
nie.

A doua domnie a lui Constantinii Vodă Cehanu.

Acesta, viind» k» domnia, a lisat» Kan»-kexaîa ne

Barna Mixalonslo; dar an» Snatarîsls Stavraki («iei d. cir.
se zioea mi Stavrakogla) avind» inflsiniji la Ilórtií Din e’uro-
mi la îmniratalS, isbsti sí se laki Kans-kexaia mii locale,
si essileze ne Mixalonalo. Anosta, nîrîndă la Ilórti ne
boeriî din yeari ki vin» adese k» nlingeri minninóse asa-
nra domnilor», a trimis» an» Kan»gi-bame ks firman» de a
arestati în namkiria de xoiji ne o maxime de boerî, ne ka­
ri îi kinaea, nini ne kistaí si skane ka dare de bani.
Auestea le fi'iea înadins» nentra ka si slibeaski ne boeri,
mi si-i îngrozeaski, nentr» ka si ns maî vie k» nlingeri la
Ilórti assnra diriloră mi a abuzărilor» Greoilor» fanarioijî.
Dar abia domni Konstantint Vodi zene l»ni mi ont-snre zene
zile, mi din kaasi ki bea malti melissi mi alte lakn.rî
snirtóse, mari mi se înmorminti la Mitronolia din Baka-
remtî.

Domnulu LXV.
Stefanú Vodă Rácot Uză.

Aoesta era frate lai Kostantin» Vodi 'lexană. Kini-

tind» domnia nrin nrea naternikslă Stavrakogla, ar-in. cir.
ma si askslte tote nanerile lai la kalc ka ordinexnupc ciwo-
nicele
Stavrakogla întră altele îlă nașe la kalc ki, ka si
îngrozeaski ne boeri, si sninzarc ne doî, nentra kare îi mi
skose ana firman» mi i-1» dete ne askans». Viind» Dom-
 nslS în ijean, ksms intra ks neremonie în Bsksremti, a
dats ordinS îndati de as nrinsS ne sns Stolniksls Stefauaki
mi ne George Bizesks mi Tas snmzsrats ne snsls în nór-
ta din ssss mi ne altsls în nea din joss a ksrgeî Dom-
ncmti. A’ieasta s’a întimnlats în zioa de 26 Anrilie. Dm
aneasta a înnensti a skóté o mslijime de diri grele ne gea-
n. IlresimgindS însi ki as si dea nlmgere assnra Isi la
nórti, a skriss de i-a mai venită snS Armânii, ks kare a
arestată o mslijime de boerl mari. Anei kigl aii rimasă
liberi, înfrikominds-se de *ieea ne s’a intimidată nelorlalrjl,
ns kstezan a rosti nini ksvints desnre nevoile getei. Dar
nonorsls, ne mai nstind» ssferi grestiijile, s’a revoltată, mi
înienmds a trage klonotele serea liberarea boeriloră 1 mi
îmnsijinarea diriloră. Ștefana Vodi, dsni nsnerile la kale
ale ómenilors Isi Stavraki ne avea ne lingi els, trimise o-
sta I înarmayl mi risini nonorsls, s'iizmds mi trei omeni.
Hainii din netiijile tsi’iemtl, aflindă desnre aneste, as skrisii
la Kmstantinonole ki tóté neksviingele aceste se fakă din
kassa Isi Stavraki. Aflmds-se totă odati la Konstantino-
nole mi Xansls de la Knmă, s’a imnresionată mi els de
relele gerei mi a stirsits la îmniriijie de s’a sninzsrats
Stavraki înaintea kaséi sale; Iar Ștefană Vodi s’a destitsats
ks mare srgie, konfiskindsi-sc tóté averile, dani o domnie
de sns ană mi mese Isnî.

A doua domnie a lui Scarlatu Vodă Ghica.

De mi domniile ajsnseseri a se da ne bani, totsmî

)kmds nea mai miki nlingere a ijerel ajsngea la
Din cu'ono- laszsls îiniriratslsi, se finea alegerea mai bsni. Ast-
nologiele I °
locale. asta dati», kanoskstK fiindă SkarlatS Vods Gi_
ka ka oins anlikats la virtste, i s’a datîi domnia ks mai
iisipni dare de bani. Anesta, vizindu ki o nronrietate a

1 Se vede ki ne atsn'ie bocriî cras nrea buni nartiouî, de se sksla no-

uorblS în favórca lorfi. (Traducăloriulu.)
unei Sultane Sofia, n»mita Odaia Vizirslsi, fiind» anrone
de. Brăila, adniea yerei mare nagsbt ini strikb'nsne, s’a
tokmitS k» nsmita Ssltant ka sn-i dea knte 25 mii lei ne
an». ini nronietatea st ramase a stat»l»i. A'ieastn tokmealt
se nnzemte ini noma» astăzi ’. Anest» Domn» a f’bkKt» ini
Mnnnstirea sintslsi Sniridonă în B»k»remti; da.r d»ni> o dom­
nie na'inikt mi linimtitT» de an» an» mi mese l»ni, in»rind»
ne tronă, s’a înmormîntat» în aneasti» biserilra.

Domnulu LXVI.
Alessandru Vodă Ghica VI.

Dann mörtea lai Skarlată Vodă», înainte de a se da

niii o mtire desnre aneasta la Konstantinonole, s’aSfD. ctr.
1 Tir- 1-1-1 • 1 at 1 17ce-
adanată Mitronolitala mi boeni , dann mdemn»l»<Dupe chro-
Ddmneî, mi aii fbkst» nerore la Borti» ka sile deal locale,
domn» ne Aleksandr» Vodü, filai» inort»l»i. Dani» stnrain-
ija mi a Kana-kexaeleloră de la Konstantinonole, Borta i-a
trimis» semnele domniei. Beste doi ani, însn Borta, dekla-
rînda resbois Rasiei (în ansi» 1768) mi bnnaindă kn Ales­
sandra Vodü, fiind» nre<t jane, n’ar n»tea Irarmoi ijeara ka
vrednicie, l’a destitsată fira ni'ii ană kavîntă mi a randaita
ne vtrala seă Grigori Vodn Gika.

1 Tar'iil, în bitiliile k» Iloloniî, nrinzindă adese ori robi din nirjtile Ilo-
loniei, <18 statorni'iitB o kolonie în lokslă arstată, kare s’a numită Odaea
Vizirslsl, iar Tsneinte Vizir-Kislasi. Vizirslă a'iela, avtndă de sonie o
Sultani nsniiti Sofia, duru mórte a lisată nronrietatea aneasta sortie!
sale, kare o st-snînca ks Bostangii turn!. Lokslă a'iesta, ssb nrotekjjis-
nea menitei Sultane, se fskase adinostslă tstsrork fikstoriloră de rele,
kari emiaă de akolo mi fo'ieaă felîsrite înknrger! ini nridinlBin în îm-
nrejsriml. ilentre asemine kasse, Domnslă s’a învoită ka Ssltana, nre-
kamă s’a antată mai sssă.
 DOMNULU LXVII.
Grigore Vodă III Ghica VII.

Anesta era fiîsls marelui dragomanii al Ilorgei Alessan-

n. chr. idr« Gika, mi nenot« lai Grigore Vodi Gika. Aflîn-
1708. . A . ° w
Dupe chro-Vd»-9e mi anesta mai înainte mare dragoman« mi
tocate. Domn« în Moldova, k« inflsinija ne avea ne lingi
Ilórti a kinitatS domnia ijerei Msntenemti. He timn«l« a-
nela. aS IsatS R«miî netatea Xotin«l«i mi tóti Moldova. La
Fokmani viind« sn« üolkovnik« Nazarie Karezin« ks omtirî
smóre, adeki Kazani, Volintiri mi legiri, a trimisă ne Vo­
lintiri nini în j«degele Ilraxova mi lalomiga ka si onrea-
ski ne loksitorî a se sansne Domn«l«i. Atsnne boeril ne
era în slsjbele domniei, retngînd«-se, Domn«18 a inneniit«
sb-î msstre, zikmdă ki sínt« înijeleml ka R«miî, mi le-a
ordonată s«b amerinijare de srgie îmninteaski ka si mear-
gi si risningi ne Volontiri. Boerii at«nne se kons«ltan
mi trimisen ne sn«ls din eî la Kolonelslă Nazarie si sere­
ge nentr« aneasta. Kolonel«lă însi n« le dete nini o asksl-
tare, fiind« ki lisase rntire k«mă ki 8rfa Valisi, karele se a-
fla la GalaijI k« 12 mii omtire, nama de la Briilaka 15 mii
mi Grigori Vodi k« 5 mii, iilinseaă si vie si-ls lovenski
de odati din trei niryi. Ama dan, lisindă 800 Volintiri
ka si tae dr«msl« 1«! Grigori Vodi, ebi s’a «irită k« Kaza-
niî mi lagirii no venise ssb nolkovnik«!« Fabrbiiă ini-a
nlekats sure Galant.
Volintirii, înaintîndsse snre Baksrcmti, la 7 okt, a a-
n«l«I 1769 în zori de zioi a» intrat« în oraius fm nini o
îmnedekarc. ITonor«!«, krezind« ki onitirea rsseaski vine
si-I dea drentsrile nerdste, libertatea doriți iui mintsirea
nevoilor«, se «ni k« Volintirii ini, k« n«jjini I«nti, torjî Ter­
nii din B«karciiitl fsn «niml sas fsgirinî. Tot8 odati as
nrinss ini ne Domn«, k« toni boerii Greni de ne lîngi el«
(afan de Doamna ne kare o lisase la Konstantinonole kk
koniii) mi l’a« trimisă la Moldova, de snde arioi fs trimisă
la IletersbKrg« Dum aneasta Maremalslă Romianijovă rin-
dai gavernatoris ne Snatarală Iterv» Kantakszenă. Atsn'ie
a» trimisă din nartea yerei la Iletersbargă mi denatagi ne
Vistierala Grigorie, ne Vistierala Mixaîa Kantakszenă mi ne
marele Logofăt» Nikolae Brankoveana.
Nazarie mi ks Fabriniă, bitendă ne 8rfa Valisi la Ga-
lagi, l’aă învins» mi l’aă îmninsă neste Dani>re. Akolo aă
urinsă mi ne Konstantin» Vodt Maărokordată, karele era
de a natra ora Domn» în Moldova, mi l’aă trimis» la laml,
»nde a mi mărită. Dani aneasta Nazarie, întorkanda-se la
Bsk»remtl k» Kazanii, »nde ajsnsese mi Maiorală Andrakă
ka 418 legări, ax nlekată katre Giargia. In kale a întâl­
nită ană kornă de omtire Tarai, karé namera neste 14 mii
ómeni. Ka na gin a omtire ne avea, nebizainda-se a se bate
ka Tarnii, s’a înkisă în Ministirea Komana, mi a trimisă
resnansă lai Andrakă mi Snatarslaî Iterv» Kantakazens ka
»■a-î vie întră ajatoră. Asediată de Tarai, s’a ninată trei zi­
le. La 11 Dekemvrie kitra seara, aratanda-se omtirea ne
venea întră ajatorîa, Tarnii ax tabarită asanra ei mi, ka na-
mirală loră nelă mare, aă sfaramat’o, a'iizîndă mi ne Maio­
rală Andrakă mi ne Snatarală Ilarva. Atanne a venită la
Bakaremti generalală Zametină, ka ană koma de omtire re­
galate, desnre karé aazindă Tarnii, aă narasită assedială Ro­
manei mi aă fsgită la Giargia. Ka kinală anesta aă skanată
Ilolkovnikală Nazarie, mi Ramii aă ksnrinsă iele 12 j»dene
ale României mari. Tarnii, kari ginea» înlva Banatal» Kra-
ioveî, aă nrokemată Domnă ne Ilostelnikală Manolaki Ros-
seti, karele se afla Kaîmakamă akolo. Aqesta, skalînda-se ka
omtire tanieaska ka st vie la Bakaremti, s’a b^tată k» ge­
neralală Zametină, mi ramnindă învinsă, a trekată neste Da-
ntre. Zametină a stată în Bskaremti mint ne la îmienatală
lai Mai» 1770; mi nre kîndă se nrenara ka st se loveaska
ka Tarait în bitae generate, nrimi ordină st se retrag» ka
tóté omtirile lai în Bassarabia. Boerii din B»k»remti atarnic,
komnromimi nentra devotamentală ne aă fostă aratată ka-
tre Râmi, aă kaatată sa fag» de argia tarneaskt: anii aă
trekată în Transilvania, algii s’aă dasă dana Maskall în Mol­
dova. A'ieaste, mtire kan'atînd’o Manoli Vodă, s’a skalată
îndatt k« Rameli Valisi, mi trektndă ka omtire în yeara
Manteneaskt, aă venită în Bakaremtî.

Domnulu LXVIII.
Manóit Vodă Rosseti. după muma.

A’iesta, ksm a intrată în Bakaremti, a skrisă îndatt

d. cbr. Iboerilor mi Itkaitoriloră kari eraă emigragî, îndem-
ma' Jntnds-i st se íntórkt la ktminele loră. Dar în ka-
rtndă veni mtire kt, dánt viktoria renartatt de Feld-ma-
remalals Romianijovă în Bassarabia la Gara-Kakdai, ană ge­
nerală MaToră namită Xlebă a laată Brtila, mi kt Brigadi-
rală Gadovi'H vine assnra Bakaremtiloră. Atanni Rarneli
Valisi ka omtirea a trekată neste Dantre, iar Manoli Vodt
neste Oltă la Kraîova.

Dommia Rușștloru.

Guvernulă Divanului.

Intrtndă omtirile Kasemtî de a doua ort în Bakaremtî,

n. Chr. iRomianyovă a amezată ană Divană, saă adanare de
1770' Jboeri ntmîntenî, nentra ktrmairea ijereî *. Konian-
dirală Generală Oligă s’a dasă ka o narte de omtire asanra

1 Mai înttîu s’a 'ictitB unu ukasu, sau ordini imnerială, ati tu kitre
klerB kttü mi kütrc nonorB, kare konrindea k-B, m>nii nu se va fase
năuc mi nu se va nune jjeara )a bani orandueah,, omtirile imneriale nu
vorB linși din mait, mi în totă kursulB auesta se va nizi bana omn-
duealt mi drentatea nentra toiiT. TotB odats s’amdikatu darea ne kanB,
raniîindB a se strînge numai dirile Komoréi, kare erau destinate dom­
niei, adekt Vtmile, Oknelc, OieritulB, Vintritulă mi DejmtritulB norai-
lorB mi alB Albineloru. Iar DivanulB st îngrijeaskt nentru îndestularea
omtirilorB dindu 'iele trebuinmóse din neam, nrekumu gmu, orzS, no-
rumbB, fi>nB, karre neutru transnorturi, lemne nentru kasarmiî mi Sui—
taluri, mi salaxori nentru redute mi nentru renaratara 'jettiii'orS Umila
mi Giurgiu.
Gî»rgial»i, mi l’a laat»; âsni kare msrindK, s’a înmormin-
tats la Mitronolie. Ileste nHnină Generalul» Krigenie s’a
dus» la Kraiova mi a gonit» ne Manoli Vodt, karele se afla
akolo. Dant aceasta, retregind»-se general»!» Krigenie snre
B»k»remtl, Ternii a» venit» eanmi k» Manoli Vodt mi a»
oksnat» nele 'linai jsdeije de neste Olt». Mai tarzig r^nds-
ind»-se general»!» IIotemkinB k» alta omtire, a trek»t» Oi­
ței» mi a taberei» aiirone de T»rn», »nde a» aj«ns8 mi ge-
neralslS Ged» k» o alta omtire. Ile lenge anerutia a mai
La 18 Noemvrie 1771, s’a nBmită Brigadirală Mederă, nremedinte
mi membra al Divanalal, ka însersinare de a se koresnande ka Feld-
maremalală mi a na se mal laa deslegeri mi ordine de Ia Komandirală
omtiriloră, ui de a drentală de la Feld-maremală. Iar Divanele era kom-
nesă ast felia.
Doi Vorninî mari, kari aveaă Denartamentă senarată nentra anelală
nronesseloră jadekate mi nentra ka ss na se faks nedrentate în triba-
nalele din jadege.
Snidarlala, ka îngrijirea asanra menzilariloră domniei, asanra nt'iei
fBk’btorilors de rele, asanra întrejjinerei nodariloră mi a dramariloră.
Marele Vistieria, ka îngrijire de a adana venitarile statala!, mi a da
seame la înkierea anala! de întrebainijarea loră. Keltaelele ’iele ordina­
re se fimeaă dans ordine sabskrise de torji boerii Divanala! mi de Bri-
gadirî; Iar «jele estraordinare dani deslegarea Feld-maremalalal.
Marele Logofttă, marele Klauerla, marele Ilaxarnikă mi aiul boeri,
aveaă ÎDSBnrinzrl diverse nentra servijjarile uireî mi nrovisionarea om­
tiriloră. Marele Logofstă însu narta kanuelaria Divanalal. Iar ne lings
net doî Vorniul se randaise mi aliji boeri ka ajatori.
Ilontra ori ne neînijelegere mi nedamirire, se adanaă toni boerii Di-
vanalai, de fagi ka Brigadirală mi ka Mitronolitală, ka totă klerală e-
klesiastikă (dani datina veke) nentra ka st-mi dea ntrerea fie-kare.
Aga, avea îngrijirea oramalal Bakarcmtl ka mai nainte.
Isnravninii de jadejje, fs'ieaă analogia ueloră ne se 'iereaă din jjea-
re dant ordine, fir’ a se abate intra niniikă fi>rr; mtirea boeriloră Di-
vanalai.
Feld-maremalală a dată mi rangari de Bani, Vorniui, Logofeni, Sni-
tari, Vistieri, mi altele, însi ftn. kaftanari. Ri>ndairile în nostari se fi-
ucaă nrin natente tinirite, saă nrin ordine ktfre Divane mi kttre Bri-
gadiri; ml fie-kare fonktjionaria avea mi venită danii nostală mi gra­
dele ST>ă.
In lana Noemvrie a analal 1773, boerii aă trimisă Denatajțl kitre
Feld-marcmalală karele sc afla la Fokmanl, ka 'jererea armitâreloră în-
drenti>rî în nndacala Divanalal, adekt:
venit« mi Ilrin'iinele RenninS, karele s’a rtndsit» komandirg
în lokbls lui Oiirj». Turcii de neste Dsntre, aflând» kt Mo-
skaliî ie ntzea« GîsrgÎBls eraS nemaî vreo s«tî, a8 trekstS
în nunn.rS mai m«lt8 de 50 mii; iar Rsmii, duna o mik’L
rea iști nyt, a» m>r«sitg netatea de bana voe.
Kneazals Reuniri«, aszinds de aveasta, a lisată la Tsr-
na mimai ne IlotemkinS, mi el« k« nei-l-algi generali mi
ka omtirea nea mai mare s’aă întors« în Bakaremti. Tarnii
înaintase ntnt în marginea kanitalei la Mtntstirea Vikt-

Mitronoiitsls ini neî doi Eniskoni st fie nelinsigi la Divan».

Ilentrs fie-ne kazS st se fakt mai înttis kibzsealt intre boerî, mi
ei st dea seutinna înskriss. Iar kîndfi va fi dezbinare, kasslS st sejs-
de’ic de Mitronolitslfi, de Eniskoni mi de Brigadiri, dsnt kare Brigadi-
rslfi st-lS xottraskt înnresnt ks ansi» safi doi din boeri.
Ordinele Divanslsi st se fakt nrin Logofttslfi nels mare, tar ale
Visteriei nrin Vistieri«, d«nt xottrîrea Divanul»!.
Iele trebsitore omtirilorS st se dea mimai dsnt ordinul« înskrisă
al Feld-maremalalsi, saS al neloră doi mari komandanjjl, ne se aflt în
gara Rouitneaskt.
Iar desnre sarninele boerilorfi, aă ver»t« »rmttorele rtndsele:
Vornicii înnresnt k« kolegii lorii st observese nroiesele la Denar-
tamentsl» lor», st albt îngrijire de nlaisri, rtndsindfi mi dentrttnds
ne Vttavi nrin intirea Divanslsi.
Logofttslfi »elfi mare st skrie xoterîrile Divanslsi, st rekomande
ssnlisele ne la Denartamente dsnt ksms se ksvine, mi alte l«krtri
ksrente de atribsuisnile l»i.
Snttarsls st ingrijeaskt menzilsrile, nodsrile, drsmsrile mi altele
ne se jjinfi de fsnkjțjisnea sa.
Visl ierul« st fakt uislele, saS analogie ne jsdene nentrs uele ne se
aerS din yeart, dsnt ottrîrea Divanslsi; st ad»ne venitsrile, st jjie so-
kotelele mi st dea semi la înkeerea an»l»i.
Klssersls selfi mare st la însemnare de la Visterie desnre zaxereaoa
kttt trebsemte, nrin mtna sa st se dea ssb adeverinut, mi st fie rts-
nsnzttoră nentrs strtmbttatea ne s’ar fane atranilorS la ratssrt, dtndS
scamt Visteriei.
Aga st ingrijeaskt de nodsrile BsksremtilorS, de rtndseala orams.
l»t, de naza fokslsi, mi altele.
Marele KtmtrauiS st nrivigeze vtnzarea mi mtrfsrile neg»uttori-
lorS, mi nrin elfi st se komsnine ordinele Divanslsi la negsuttori.
Serdarslfi st aibt ssb insnekgisnea sa karele mi salaxorii, dsnt în­
semnarea Visteriei, mi anosta st le trimite ne ande se ncru ksadeverinjjt.
remtii, dar lovind»-! Rsmii ks feric ini învingânds-î, s’a» re­
tras». Dani aneasta Kneazsls Rennin», reklemtnds-se în
Rssia, a rsinasS Komandant» la B»k»reiiiti general»!» Es-
senă, Iar la Kraiova IlotemkinS, karele înki se afla la T»r-
n». Generafels Essen», nleE^nd» assnra GîBrglalsi, se iear-
ki a l»a netatea; dar se întorqe fir» suknes» la B»k»reintl.
M»s»naglă, serasker»!? general», nmiinnd la Gisrgi», tri­
mite assnra B»k»remtilorS ne Xagi-Meemeta-IIania. Dar
Rsmii, eminds-le înainte mi dtnds-le an» rssbol» generală,

Slsgerală si nriimeasli vitele dani însemnarea Visteriel mi si le

disnse la lokarile însemnate, ssb adeverinți.
Armamslă ’ielă mare si adane asrală de la țigani mi birurile lorS,
mi si nrevegeze înkisorile kriminaliloră.
Klsserslă de arie si rrevegeze misantorea mi nriimirea finalsi
ssb adeverinți, dmds-mi seami la Visterie; mi si fie resnanzitoris daki
s’ar stnmbitigi jjiranii.
Isnravnikală de ksrte si îngrijeski de kvartire mi si aîbi nreve-
gerea dirvariloră nentrs ka si dea fie-kare kite doi kare de lemne ne
sintimmi la fie-kare kasi unde sântă dajji ostamî.
Ună boeris si se nndseaski Komisaria neste snitalsri, kirsia Sni-
tarală mi Aga si î dea slujitori nentrs îngrijirea snitalsrilorS.
De doi ori ne siutimîni nesmintită si se adune Divanală în kom-
nlektă nentrs ka si orindseaski sele neuessaril nentrs omtire, si ner-
neteze Iskririle de imnortanjji neanirati, xotirîrile jsdekitoremtî mi
sentințele kriminale.
Tdte disnosițisnile aaeste s’aă întirită de Feld maremalslă, mi ast-
felis s’aă urmată
He lingi aaeste s’aă oimdsită mi 1050 skatehii'ii nentrs Mitrono-
lie, nentrs Eniskonii mi Ministiri. Boeriloră le s’aă dată în jsmitate din
kiiji aveaă în timnă de nație; aseminea mi kokdneloră vidsve. Iar 'iel-
1-aljjî skutelni’il s’aă îmnirjjită dani analogie ne la boeriî ae eraă dani
ranguri. Divanslă, mi kari nu aveaă venitari, mi ne la boerii mazili ne
eraă firi de ranguri mi firi venitari în servițarile Divanslsi.
Ile lingi aseste s'a xotirîtă ka fie-kare likaitoră si dea kîte snă
netfertă (98 oka) gnă, snslă de orză, anală de meîs mi anală de no-
rsmbă, afari de skatelni'ii, noslumniii, slujitori, dirvari, ssrsgii iui sa-
laxori, kari aă rimasă skatițt. Afan de aueasta, kare, salaxori, iokă mi
lemne dani întimnlitorele trebuințe ale omtirei.
Hentrs t6te ’iele de mai sssă, s’aă fikstă ordine din nartea Feld-
maremalalai Romianțovă, kare s’aă essekstată nmi s’a fikată nane.
 îî învingă. Taruii atanue, ntnseska Gîargială ini trekă Be­
ste Dantre. Manoli, vtztndă emekarile Tsruiloră, treue la
Sibi» în Transilvania. Generalslă Botemkină, totă în anală
auela, bate ne Taruii din Kralova, îi goneinte ini nune sta-
ntnire ne uele uinui jsdege de neste Olta. Feld-maremalală
Romiangovă organiseazt la Kraiova ană Divan« întokmaî
ka nel« din Bskaremti, tui deosebita namaî nentrs gaverna-
rea jadegelor« de neste Olts Astfelis tött geara Romtnea-
a nmasă sab sttntnirea Ramiloră, afara de uetatea Tarns-
IbI, kare na se nstea Isa din kaasa tsnsrilora de la Niko-
nole, kare biteaa mi dinkolo de Tarn«.
între aueste Masanogla se faue Vizirä. Bör'a, vtztnda
atatea învingeri din nartea Rsmilora, vtztndă kt a nerdata
KrbmalS, Bassarabia, Moldova, geara Manteneaskt, mi töte
uettgile desnre Dauere, a sokotits a se nleka la nane. Ft-
ksnda-se armistigă (încetare de bttae), s’a nrovokata ană
Kongress. Din nartea Rasiei se nami komitele Orlof«, mi
generalslă Obregkofa; din nartea Ilorgel Osman-Efendi mi
ană altală. Intre auemtia venin mi mediatori Ambassado-
rală Aastriei mi auela ală Ilrasiei. Auemtia togi, adsntnds-
se la satală Golemtii din jadegală Slama-Rimnikă (în anală
1772) mi nenatunda-se ani asanra ntuei, s’aă îmnnmtiată.
Armistigală s’a resnektata ntni. la kanttslă lai Aagastă. Bor­
ta aera de a dosa 6n Kongress mi armistigă de 6 Isni. A-
tsnue s’a xotants st se adsne la Bakaremti. Din nartea
Rssiei a venită generalslă Obregkofa; din nartea Borgel Re-
iz-Efendin-Abdsrazakă. Intrevorbirile s ’aă armată nsnt la
9 martie; dar nensttndă veni la ni'ii ană ressltată, Reiz-E-
fendi a trekstă neste Dsntre, Iar Obregkofa la lamî, mi re-
sboîală s’a înnenată îndatt.
Romiangovă treue Dantrea ne la Silistra, bate mi în­
vinge ne Tarui, mi assedieazt ne Vizirslă la Blamla. Komi­
tele Soltikofă asemine treue Dantrea ne la Gisrgia mi taie
komaniktuianile, în Intă na se mal nutea dane Tsruiloră în a-
jatorslă Blamlet niui de la Nikonole, niui de alte ntrgi. A-
tsnne Vizirală, vizinda-se atttă de stnmtorată, s’a nlekată
la nane, kare s’a înkeeată la 1774. Dans kondigianile sti—
nalate Rssia a întorsă Ilorgei Otomane geara Mateneaski,
Moldova, Bassarabia mi tóté uetigile loră.
în anali anela a mărită tűi Saltanala Mastafa Hl mi
ne tronală sea s’a înilgată fratele seă Saltană Abdalxa-
midă I.

Domnulu LXIX.
Alessandru Vodă V Ipsilante.

Fikinda-se nanea intre Tar'ii mi Ramî, s’aă adanată

boerii la Bakaremti iui, konsaltinda-se nentra dom­ D. Chr.
nie, anii aă alesă Domnă ne ană boeria Ștefană IIri-< Dupe 1774.
note
skoveană, iar algii aă gisită ka kale si neari ne din țeară.
Manoli Vodi Roseti. Imbele nirgi aă trimisă ragiminte la
Ilórti ka si întireaski ne kandidan.il lor», dar nini ana na
kiniti aneea iie 'ieri;. Atanne aflinda-se mare Dragomană
Alessdndra Insilante (fila anal boeră girigridean» namită A-
ga Ioană) mi avindă mare inflaingi ne lingi, Ilórti, a is-
batită de a kinitată domnia. In Bakaremti se adanasen
togi boerii, atită anei emigrații în Transilvania kita mi
a'iei ne amblaseri ne lingi Manóié Vodi nrin Tarnia, a-
fan de anală singară Banală Mixaia Kantakazenă, karele
se dasese la Iletersbarffă, ande îmniriteasa Ekaterina îl»
fikase generală Maior». Domnală nriimi ne togi boerii ka
dragoste mi ka kaviingi, firi deosebire de simgirile mi i-
deile loră rioliti-ie, mi le dete nostarî mi drogitorii dane me­
ritele mi kaiianitatea loră. Dani aneasta stirai si se kon-
serve nrivelegiarile gerei, dane nrin'iiniile tratatalai de nane,
onrindă ne Tárni de a mai intra în geari, mi skizindă din
tribată sama ‘ie se da nentra Odaea Viziralai. Mai tirziă
veni de la Iletcrsbargă G. neralală Mixai» Kantakazenă, mi
vinzindă Domnalai averile inimkitóre mi neinimkitoje ne
avea în geari, se dase în Rasia. In luna Aagssts 1775, tre-
kmdă nrin geari Kneazală Remiin», karele era rindaită am­
basador» la Konstantinouole, Domnală i-a fikată mari onori
mi 'jeremonii atită la intrare kită mi la emire.
 Alessandru Vodi a domniți» mente ani în nane mi în
linimte. în anestă restimnă komergulă a kreskstă, likaito-
ril s’aă kunrinsa, mi tóti geara a gustată ka ferinire, sub ună
guverna blindă mi drcntă, dulceaga urnei. Domnia aneasta
a fostă ka o enoki mi ană sekolă de aură nentru geara a-
neasta, kare dani a titea înurejariri grele, fase sanasi la a-
tite greutigi.
Anestă Domnă a fikută înalte mi bane întokmiri în
geari. Elă a nuss în rindaeali tribunalele, legile mi jude-
kitorii; a amezată veniturile rangurilor^; a fikută mkoli mi
le-a dotata ka venituri, între kare mi ne a'ieea din Sintală
Sava ; a introdusă feliarite rindaele de meserii; a înfiingată
kutiea mileloră; a regalată lefele lunare; a organisată kornulă
Slajitoriloră; a skimbată sferturile diriloră dani alti sistemi,
kare s’aginată mi de domnii ne l’aă urmată, mai multă sau mai
nagină nini astizi; a fikută nesansmî la dare ne nreogî
mi ne Ministiri, dindu ană xrisovă * anume nentră aneasta.
Acesta a fikută Kurtea noai, sau nalatulă domne.skă minu­
nată din sus» de Ministirea lui Mixaiu Vodi; a fikută mi
kasi BeilikS nentru funkgionari Tarai ae veneaă la Buku-
remti; a fikată kase domneuiti la Afumagi; a fikată o or-
fanotrofie la Ministirea taturoră Sfingiloră, nainda’o sub o
enitronie îndatoriti a da sémi de venituri mi keltaele; a
renarată mi a înfrumasegată Ministirea de la Mirkuga, în-
zestrinda-o ka ană Xană mi nrivilii ne aă fikată ne no­
dul lui Rada Vodi; a fikută multe uimmele (fintinl) de a-
ni în oramă, mi alte mai malte îmbanutigiri. Domna Eka-
terina, sogia sa, kare era fiiki lui Konstantină Vodi Moruzi
de la Moldova, a fikată ană Xană anróne de Ministirea
Sintel Ekaterine, metokă ală muntelui Sinaia, ne kare l’a
dedikată numitei Ministiri.
He la kanitală â'iestei ferii i te domnii, doi fii ai sei,
dorindă si vazi gerile Earonei, aă fugită în kontra voin-
gei tatilui loră în Transilvania. Domnulă, karcle se îngri-
jia ka nu kunivá aneasta si dea binaele Ilorgei în kontra

1 Vezi la TomulS III auestă xrisovă.

 l»i, s’a întristată forte. Ama dan ne. de o narte a trimisă
la Konstantinonole skrisorî înkredingitore desnre devota-
mentslă seă. Iar ne de alta a trimis» ne Mitronolitslă mi ne
kigi-va boerî dans fiii sel în Transilvania ka si-i întorki.
Dar fiiindă ki Beizadelele trekuse la Viena, a trimisă dani
el ne doi boerî, între kari era »nulă Ioană (saă Enaki) Vi-
kiresks, mi avemtia ku mare greă i-aă îndunlekată si-i fa-
ki a se întjrie. Dar atunce Ilorti fin nici unu kuvintă
îlă destitui d»m ce a domnit» 7 ani mi 4 l«nî. Destitua-
tslă Domnă a trekstă ku toti kasa sa la Konstantinonole,
unde neste mese Isni aă venită iui fiii sei de la Viena.

DOMNULU LXX.
Nicolae Vodă III Caragea.

Auesta era fiislă ansi boeris girigndeană, numită Kon-

stantină Karagea, Dragoman»!» îmningiei. HrintDlipe Chr
mijlocirile tatii»! stă kinitase domnia, dar fiindă^r,^®2^
ki duni tatilă seă se fikuse Dragoman» Mixaiu Sb-^ dln ,iiră‘
gu, acesta, nrin dare de bani destitui ne Nikolaî Vodi, du-
m o domnie de Bnă ană mi mese luni.

Domnulu LXXI.
Michaiu Vodă IV Sutu.

Acesta înki era girigndeană, flislă anei boerî» nu­

mită Konstantină# SsgB. In domnia sa s’a aritatăf-, _.
I D. Cur.
blinda, bună mi drentă kitre ton,! mi nentrB tote, mKD”e9;ote
geara s’a hakarat» de fericirea mceî nii a linimtei.l locale-
Dar dam doi ani mi ontă lani, ne la kanetală Isl isnie, se
destitui din kaBsa »rmitore.
Kmitan-llama de atunce ală armiei Otomane, numită
Gezaerli Xasan-IIaiua, favorită intim:, ală Sultanului Abdul-
Xamid, nerea ks stTruinrn, si faki Domnă în geara Man-
teneaski ne Dragomanul« Mirei Albe, Nikolae Maurogeni,
ne karele-lă iubea nentru inversele servigsrî 'ie-i fiksse.
Dar Tarauxanagiulă Ilorgeî, adeki insnektorulă Monetiriei
imneriale, numită Melebi Iletraki, karele era ne atsnne în
mare nutere mi inflsingi ne lingi Ildrti, se onsnea stram-
nikă la nererea lui Kinitan-IIama: zinca mi striga ki nu
se note si se faki Domnă unu Tiumanu (saă ensre; astă
felă JJirigndenii numeskă ne insulari) fui nume mi fami­
lie 1 mi si se faki stnmbitate Ia atite beizadele de neamă
stnlsnită, kari se uiți ks doru mare la aneste doi domnii.
Atsnue Gezaerli-Xasan-IIama mi Vizirul« lusufă-IIama, se
dssen la Imniratulă mi, ka unii ’ie avea influingi nartiku-
lan asunra sniritslui seă, îlă îndunlekan a da domnia lui
Maurogeni mi nentru Melebi Iletraki a da kalte-firmană, a-
deki ordină de deskinigînare. Astă felă kiară în zioa kîndu
Maurogeni urimi semnele domniei, mi se întornea de la Sa-
rais la kasa sa, duuimanulă seă suferi ti.erea kanului în u-
ligi; iar averile sale se konfiskan, nmiinds-I koniii sirani
mi fin reazimă.

Domnulu LXXII.
Nicolae Vodă IV Maurogeni.

Anesta a stată ună Domnă forte asnru mi esnentrikă,

_ iku karakteră bizară mi ku anukituri de totă ksrio-
_D. cnr.
Memoriale lse< Kitre nonoru se anta nrotektoră mi generosu
Cr”nomaio îar kitre bocri desnreguitoris mi tirană. Kitre Turui
autorului. se arT,ța turkolatru mi Moameto-latru, dar în narte
îiui bitea jokă mi de ei mi de religia loră. în skurtă es-
singa sniritslui sos era o amestekitun de idei mi de fan­
tasii kare se konfsnda ks nrejudegele nele mai stranii mi
ks bigotismul« Melă mai komună. Adese ori snsnea kiară

1 Nikolae Masrogcni erafiiH anul neguijitorlB obsksră, nsmită ITetra, dintr’o

InsBli a Mirei Egee.
în Divană kt vede ximere tui kt a visată lakrsrî estraordi-
nare; asemene Iskrsrî mai ka seamt le inventa ktnda voea
st-mi bate jokă de boeri saS de ki.lsgi.ri, sas ktnds voea st
ia mite de la uineva. Astă felia snre a-mi bate jokă de kaf-
tansri mi de boeri, a îmbrtkată ks kaftana ne ană kală als
seă, ne se namea Talambama, mi i-a dată titlu de Klaneris.
Dar els ns-mi bttea joks nsmal de boeri, dar kiar mi de
Ilauiii Tarul, kari se afla în Bsksremti ne timnală resbois-
Isi, nrekamă se va snane mai deuarte; mi aueste le ftuea
ftrt niui o teamt, bizainda-se în favorile lai Isssf-IIama mi
a Isi Ki.nitan-IIama Gezaerli. A’iests oms, nrivits dant
esterioră, se arata kt era original« sas nebană; dar nrivits
dsnt interiore, se vedea kt ns era oms ftra minte mi sni-
rită, fiind« kt era forte nietosă kttre uele sakre mi forte
drentă kttre nonoră; mai alesă, în rtsboislă ne a armata
mai terziă, s’a arttată adevtrată nrotektoră mi mtntsitorls
al gerei, ktui a onrită ne Tarui de la nrtdtuianile, jtfsirile
mi robirile ne voeaă a faue în geart.'
La 3 asgsstă 1787 s’a deklarată resbelă între II6rta
Otomant mi Rasia; mi în nrimtvara anslsi 1788 Vizirală
Isssf-IIama a nlekată ks mare nstere assnra lokariloră din
sssă. Atanue mi Nekalai Vodt gtsi okasiane ka st se lege
de boeri. Ssb nretestă kt eraă xaini, sas nekredinuiomi
kttre Ilortt, îi înkidea mi ameringtnds-I ks mortea îî stor-
nea de narale. lire fragii Brtnkoveni Nikolae mi Manoilă,
ne fragii Gikalemti Konstantină mi Skarlats, ne Dimitrie Ra-
kovigt, ne Ioană Morazi, mi ne Ioană Vtktresks ks flîală
ses Aleksandrs i-a essilată ks firmană îmntrtteskă la inssla
Rodos: ne bttrînslă mare Bană liant Filinesks ks doi fii
ai sei Nikolai mi Konstantină, i-a essilată la Mtntstirile stn-
tslsi Mante; Iar familiile loră ne anele le-a trimisă la Kon-
stantinonole, mi ne altele neste Dantre în Bslgaria.
Dant mese Isni s’a rtdikată mi Aastria, în aliangt ka
Ramii, assnra Ilorgei Otomane, nlektnda în esnedinisne în-
ssinî îmntratslă losifă. Atanuea mi Mavrogeni a adasă la
Bskaremti neste 30 mii de omtiri Taruemti ks mai malgi
Aiani mi Ilaun. Ile Itngt Tarul a adanată mi volontiri de
 Albanezi, Strbi mi Bulgari, în kttă omtirea tbtt se arka
la 100 mii omeni în tott geara. Ileste auesfe trsne elS era
Seraskeris, saS generalissim« nleninotentă; mi ks tote kt
era kreintină, înst II a mii, Aianii mi togi Tsruii attta se te­
mea« de dtnsslă, în kttă tremsraă ktnds se înftgimaă îna­
intea Isî; iar elă adese îi maltrtta, îi ginea în niuîore mi-I
msstra.
ABstro-Rsmii, ajsngtndă la Moldova, Domnslă Mavro-
geni a trimisă ne fragii Kantakszinemti, ne fragii Ktmni-
nenî, ne Ktrlova mi ne algii, ks onitiri de Volontirî mi de
Tarul, ka st stea ka avan-gsardt la Bsztă ini st onreaskt
treuerea dBmmaniloră în gara Romtneaskt. Dar în atestă
interval«, la 7 anrilie 1789, msrindS SsltanslB Xamidă, s’a
ssită ne tronslă tbrueskă nenotblă seă Ssltană SelimS III,
snă jsne în vtrstt de 27 ani. Domnslă Mavrogeni atsnuea
nrin Vizirsls Isssfă Ilama ns înceta de a agiga simgemin-
tele resbeliue în sniritslă jsnelsi Ssltană, mi a-î renresenta
kt era smoră mi de nevoe a goni ne ABstro-Rsmi din Mol­
dova. Merkarea înst ftks ne Tarul st ksnoskt ks ftrt ns-
terî mai mari mi ftrt nresinga marelsi Vizir«, întrenrinde-
rea ns se nstea realisa. Rsmii se întinsesert ntnt la rîă *,
mi snS kornă de 6000 ssb generalslă Kamenskoi a nlekată
assnra Galagiloră, snde se afla ană kornă de Tsruî, kari e-
raă gata st iitmaskt înlisnirslă Moldovei, dsnt îndemnslă
mi konsilibrile Ini Mavrogeni. In omtirea tsrueaskt de la
Galagi se afla mi Manoli Vodt, destinată de Ilortt nentrs
domnia Moldovei, mi ană Eniskonă trimisă de Mavrogeni ka
st se ameze Mitronolită în lokslă mortslBi Mitronolits de
akolo.
între aueste generalslă Kamenskoi, sosindă la Galagi,
gtsi tabtra tsrueaskt antratt de mangbri mi înttritsri. Se
însene mi se srmeazt Isnta ks învermanare; în uele de ne
Brmt Rsmii învingă, mtueleazt o malgime de Tarul, nrindă
ană Ilaint Albaneză, mi o tnblgime de nrisonieri, anskt nro-

1 Astomli, ns snsne nsniele rialul; clar <lc aigsrS kt era Ilrstalk.

(Nota TradnkztorlsluT).
visisnile, tsnsrile mi tôti tabira, mi dmdă oramslă în nra-
da soldayiloră, aS dată mai întai de mtire kremtiniloră käst
easi, ini aiioi as datS fokă tirgslsi, ka si ns mai nota ser­
vi de asils Tsrniloră, kari ara maï veni de neste Dsnire.
Dar înaihte de a se efektsa aceasta kanerire, Manoli Vodi,
nrevizindă Iskrsrile mi temmdsse ka ns kamva înnreani.
ks Tsniï st se neriksleze mi ela. s’a farimafă ks nayinï
din kasniniï seï mi a emită din tabira tarueaski; s’a dssi
la lamï iui s’a ssnasă Feld-maremaJalaî Romianyovă, kare-
le, fikinds-ï o nensisne anuali de mease miï rsble, l’a tri­
misă la Xersons ka si se linimteaski. Asta-felïs a laată ka-
nită esnediijisnea ica mare a Tsriilorä, srmata dam kon-
siliarile laï Maărogeni. Dani aneasti învingere. Taruii s’aă
îmnrimtiată neste Danire, ïar Kazanii aă okanată Bassara-
bia. Ile de alta narte nriniinele Aastrieî Kobargă amerin-
ya din nartea sa ne ara Rommeaski.
între aneste aă venită kite-va kornari de omtirî ass-
triaie mi aă anakată nirijilc desnre Karnayi ale ijerei Ro-
mmemtl. Mavrogeni, ks omtirile se le avea, avs norokals
a rensrta kite-va învingeri assura Aastriaiiloră, atată la
Mmistirea Sinaea kită mi la Mmistirea Kozia de neste
Oltă, mi în alte lokari. Anele loviri, de mi ns fasesen de
kită nimte mini xarije, totsral Masrogeni kitre Tarii le re-
nresenta ka bitilii mari; mi ministirile le namea vetanî
întirite, întitalmda-le Sinaia-Kalesi, Kozia-Kalesi, mi altele.
Ilentrs asemine sskiese, Ssltanală ’i-a trimisă Kilină-Kaf-
tană, adeki sabie îmninteaski, mi xaini ks feliarite laa-
de mi bine-kavîntarî.
Iar marele Viziri, nlekîndă din snre Balgariea iui Ser­
bien, a intrată în nimîntarile angaremtî nîni la Teminmar.
Akolo bitînda-se mi învingîndă omtirile aastriane, aă robită
neste 70,000 saflete de oameni, aă undată toate laturile, mi
anoi s’aă trasă Intre Serbien, mi de akolo kitre Illamla în
Balgariea. între anostea ns înieta mi domnală Masrogeni
a’mi arma vitejiile sale, onrindă tot-d’a-sna intrarea A:n tri-
auiloră în neara Manteneaski; mi aneasta ns era snă mikă
serviyă nentru Iloarta Otomani, mai alesă fiindă ki dsni
12
 toate skrisorile ne trimitea la Konstantinonoli na’i venea nici
keltsele nentrs nsboia, nini agiatorari de omtire; ni toate
le întîmnina ka mijloacele gerii. In acesta interval« a Isată
rntire ki generalisimul» Kobarg intra în geari ka natrs-zeci
de mii Asstriaci. La o natere ama de formidabili na nmî-
nea Isi Maărogeni nici ană mijlok» de antrare sas de o-
nanere, fiind ki rai Iloarta na risnandea nimiks desnre ar-
tikolală banilor». Tot odati întîmnlînd»-se si kazi din Vi-
ziriat nrotektorală se» lasef flama, s’a rîndait» în loka’I
Vizir» ne Saxin Aii flama. Atsncea doî din konsiliariă înni-
ngiei a» trimis» ka viklenie skrisorl sekrete kitre Maăro-
geni nrin kare îi skrieaă ka si na mai stiraeaski a anira
geara, fiind ki Iloarta na are de gîndă si-i trimigi nici bani,
nici agistoră, nici reksnomtingi; nentr» aceasta ’1 naneaă
la kale ka mai bine si’ini ka»te mîntsirea trekîndă neste
Danire. Kibzainds-se atancea Maărogeni, a lisată în gean
Kaimakam» ne anală Dimitrie Tarnavita, om» nrostă mi ig­
norant», ne kare însi elă îlă stima mi’lă întrebainga în toate
fiind ki i se aseimna în idei rai anakitari; iar dam acea­
sta a trekată rieste Danire la Ramciskă.
Dsni aceea Generalisimală Ilrincine Kobarg», intrînds
în geara Romineaski, a fostă nriimit» de kitre boerii de
la Baziă ce faseseri trimirai de Maărogeni ka avan-Gardi,
mi a intrat» k» ei în lisntra gerii. Anroriiinda-se de Bs-
kareuitl, T»rcii kîgi era» în oraiuă aă fagită îndati, earMi-
tronolitslă k» boerii, emindă întră întîmninarea lor, ini înkre-
dingînds’i desnre kredinga loră, aă intrată mi aă oksnats
kanitala în lana Oktomvrie a anslsi 1788. Dani aceasta
Aastriacii aă nlckat» asanra IJisrgialai, dar nenatînds’lă laa,
mi aă fikata tabira în aiironiere, ne kîndă Vizirală îmi a-
vea tabira de ceea narte la Ramciakă. Trekinda-ini însi
astă-felia timii»lă Aastriacii ne lingi Giargla, mi krezindă
kr> omtirea tarccaski din cetate era nagini, na naneaă nici
o îngrijire asanra mimkirilor» loră. Tarcii, bigind» desea-
mi la negligenga loră, întră ana din zile aă deskisă norgile
cetigile, mi einindă doi mii de ómeni alemî, s’aă nnezită
k» farié asanra taberei, risnîndind» mórtea mi siiaima. Totă
odate rtnezindu-se mi Târlii de la RumHiukă ku mslrjimea,
mi nrofittndu de neortndueala în kare se afla« Austrianii,
aă în'ienut» a-î bate mi a-î fugtri nînt ne au trekută ana
Argemului. Akolo abia aă nutută Austriami a se aduna mi a
se restrînge din ameneala în kare erau nentru ka st se no­
te antra, dar înst au Itsată tote nrovisisnea mi artileria nea
grea în mina Tăriilor«. Dunt aneasta ku tote kt Turuii
n’aă kutezată st treakt Argemulă, Austria'iii înst mi Itksi-
toriî Bukuremtiloră îngrijinda-se de jefuirile mi rtsbunarea
lorii, se gtteaă st fugt în genere. Din norocire înst a so­
sită generalslu Sovarovă kw natrs mii de ostami RumI mi
a« întremat« kuragiulă Nemyiloră. AtsimT Turnii, vtztnds kt
Kazauii se întindă nînt aurbne de Giurgiu, ka nurtajjî de
vtnturi, s’au trasă ku torj.il la Giurgiu.
Nu terziă ftktndu-se arniistijju, Rumii s’a» trasă laMol-
Moldova, Turnii au trekută neste Duntre, iar Austriami aă
rtmasă în neara Munteneaskt, guverntndu-o ku Divană de
boerl ntmînteni.
Domnul« Maurogeni, afltndu-se neste Duntre, se nre-
umbla de la o netate la alta, ka unu genendissimu nrea nu-
ternikă ku tote» demnitatea sa nea domneaskt, mi aduna om-
tire de Bulgari mi Strbî, ka st fakt o irurinjune în neara
Munteneaskt. Atimm a luată mtire kt Vizirul« a ktzută, kt
în loku-i s’a ftkută urotektorulă se.s Gezaerli-Xasan-Kani-
tan-IIama, mi kt în kurtndă sosemte la Ulumla. Mauro-
geni s’a grtbită a merge întru întînminareasa, mi mergtndă
la Illumla kîar în zioa kîndu a sosită Vizirulă, sa înftgi-
mat» la elă. Auesta arttîndu i mirarea kt-lu vede akolo, mi
întrebtndu-lă ksmă de a Itsată neara în ama împrejurare,
Maurogeni a rtsnunsu kt a fostă îndemnată a trene neste
Duntre de skrisorile ue nriimise de la konsiliariă îmntrtijieî.
Vizirul«, vtztndă skrisorile mi konfrunttndu-le ku autorii
lor», kari se afla« în tabtra de la Illumla, a nusă îndatt
mi le-a ttcată kaiietelc. Maurogeni d«nt aucasta fu ordonată
a tronc ku orntire în ijcart, dar trektnd» Duntrca ne la Ka-
lafată mi btttndu-se ku Austrianii în judeijulă Mcxodiniji»-
luî în mai multe lokuri, a fostă învins» ini resninsă eartmi
 neste Danire. Vizirslă, avindă ordinii îmnmteskă ka na-
maî de kită si faki nane ka amândoi kurijile însi fin
nagsba un raminea Iloruel, mi vizindă ki na natea isbati,
s’a otnvită mi neste naijină a mi mărită. Ilórta nami în lo-
kală lai Gezaerli de Viziri ne Helebi-Xasan-IIama-Ram'ija-
kliala. A’iesta, avindă an veke mi neîmmkati asanra lai
Maarogeni, a trimisa dani elă mi gisinda-la la satala Ile-
lina, anróne de Sistovă, 'I au tieată kanala fin ni\n o ja-
dekati. Astă-felia de kanită mi nsnlati a avată omală ka-
rele fikuse Ilorijei Otomane atite servinari mi-i antase a-
tita zelă mi kredinyi.
Se ziue ki Maarogeni nrinsese de mtire desnre veni­
rea sbiriloră sei mi ki kiyi-va din kasni'iii sei îlă naneaă
la kale si fagi în vre o narte a Earoneî, ande si tneaski ka
onóre mi konsideriuiane, — dar a refasatu nentra ka na ka a-
neasta si adaki desnregă asanra tataroră Kremtiniloră mi si
binaeaski Tarnii în viitori ki torjî Domnii voră fi nekredin-
rnomi mi inimbii; mi ka tóté ki a nrevizată mi a nrezisă
sfîrmitals sei, dar a nlekată uerbiuea ka mielală la înjangiere.
Este asemine lakra nesanasă la îndoeali ki firmanală nentra
-tierea kanalai seă era minuianosi fin mtirea îmnmniei,
„fiindu ki faimosali Valide-Ketxadasi [intendantala mamei
Pupă notă îmniratsluî lasafa-Krimă] karele atame era Taran-
autografă
a marelui xana-Eminisă (ministru Tesaunrieî imneriale) ká­
Postelnicii
Xacovachi bele fiindă inemika ală arestai Domni, a mijlocită
Rizu, carele
s’a ocupații mórtea sa nrin Sala Maxmadă ue fusese kreskito-
dc acostă
iatoriă. rială lui Sultană Selimă.“ Lili ka tóté ki Viziralu a
trimisă la Konstantinonole kanala lai Maarogeni deskri-
indă kalna ne a ’ierată mórtea sa, dar Saltanală s’a sa-
nirată férte; nentra aueasta nini averile Îhî nu s’au vindată
în folosula xaznelci îmnmtemti, dani obiueia, ui s’aă li­
sată Dómnei mi koniiloră sei.
Domnală Maarogeni domnise trei ani mi 8 luni. Dani
mórtea sa, de mi neara era înki okauati de Nemții, însi
Ilórta a nnduită Domnă ne Alessandra Maurokordată, ka-
rele se zinca mi Deli-bei, ne karc l’a mi trimisă la tabira
Vizirului.
 între aneste, Ilorta vizindă atatea viktoriî mi ksnerirî
din nartea Rsmiloră, vtziindă Isarea Hetajjel Akermans a
Bassarabiei mi a Moldovei, — vtztndă nsterile sale sftrt-
mate atitS ne askats kiits mi ne mare, — vizmids kt Ra­
mil se ftkssert sttntni ne Marea Neagra mi Nemnii ne A-
driatika, în kttă amenința« kiară Konstantinonole, — vtztndă
în fine kt ns mal avea natere a se onsne la dost nsteri a-
nia de mari, s’aă nlekată a fane nane mai întti ks Asstria.
Deni kiemtndB-se din amtndost ntrnile Msraxaml [ambas­
sador! nleninotenyi] mi intruninds-se neste Dsnî>re la Sis-
tovă, dsnt mal te desbaterl mi negsytrl, abia mtr’sns ană s’a în-
keiată nasea. Dimii kondiijisnile stimulate, la 1 Oktomvrie a
-anslsi 1791, nrinmnele Koborgii s’aă rtdikată ks tbte omti-
rile sale mi a trekstă în Asstria, Itstndă ijeara Msnteneaskt
în sttntnirea Ilorijel Otomane.
Domnslă Masrogeni a foștii ftk«tă în marginea Bsks-
remtilors o beserikt în nsinele Ntskttbrei de Damneze« mi
a izvorslai dttttorlB de viagt, în nrejsrslă ktreîa a ftk«tă
kîosksii minsnate mi a adsnatS ane de izvore, karc essistt
mi ntnt asttzi, înst neîngrijite mi mai în rsine ’.

A doua domnie a lui Michaiu Vodă Sutzu.

De mi se rtndsise Domn« Alessandra Mavrokordată,

nreksmă s’aă zisă mai în urmi, dar Ilorta, dant mi- J d. ctr.
jlo'iirile omenilors infisenijl de ne Itngt îmntrtijie.| ll91’
mi danii sttrsinyele boeriloră Rotmini kari neraă ne fostsls
Donină Mixai« Sbijb, l’a rtndsită ne a'iesta, karele a mi ve­
nită în ijearii ne la Sentemvrie.
Keste nsijină s’a ftk«tă nane mi între Rssia ks Ildr-
ta, dsnt kare rtmtindă mi Moldova în sttunnirea Borijei,
s’a riindaită îndalt mi akolo Domnii ne Alessandrs Morszi,
karele ne Itngii inflsinna sa nersonalt avea mi ne a'ieea afra-
1 A’ieste, do mi ns le nsmcmte lokslS .istorisii, dar sintă ncgrcmită ane­
le de la Filarets, mi biaerika uc este în anronicre de ele ne kosta dea-
IbIbI. , (Roia Traducetoriidul.)
telsî se? Beizade George kare era mare Dragoman? ne lingi
Borti. Acesta, dorind? domnia tjerei Msntenemti, a Iskrat?
uri a isbstit? a skimba ne Say» la Moldova mi a-1? nnd»i
ne el? în lok?. Astfeli» Mixai» Vodt S»ijb, d»m o domnie
de sn? an? mi uimi lini, în l»na lansari a analsi 1793 a
trekst? k» domnia la Moldova.

Domnulu LXXIII.
Alessandru Vodă VII Moruzi.

A’jesta era fii» Isi Konstantin? Vodt M»r»zi, mi fesese

d. cur. Uni marc Dragoman? ne lingi Ilorta Otomani. In
1793‘ Jdomnia sa a gsvernat? n,eara forte bine: kitre boerî se
n»rta k» dragoste mi k» înkredere, ononnd»-i k» rangari d»nt
merite mi ajstind? ne fie-kare dani karakterală se?; iar kitre
nonor? se anta k» blindeyimi k» drentate, ka nimeni altsl?.
K» tote ki în timnal? se? s’a? întimnlat? doi mari flagele
în ijean, adiki foamete mi uismi, dar el? s’a stndsit? ka
st adaki tote smarinnele nstiniiose, A fik»t? afan de Ba-
k»remti un? snital? înkinitoris nentrs ’riamamii din oram?,
în kita a fikată mi o biseriki destinati a avea sirbarea
Sint»l»I Alessandr». Dar în aj»n»l? zilei kind? era si o
sfingeaski, în aj»n»l? sirbitorei namitslai Sfint?, kitre sea-
n, a sosit? destitaarea sa. Astfelîa, d»ni o domnie de trei
ani mi mese lani, fikind? lok? alteia, s’a d»s? la Konstan-
tinonole.

A doua domnie a lui Alessandru Ipsilante.

Destitaarea lai Alessandr» Msrszi fsse ka o konseks-

d. chr. linßi » destitsirci fratelui se? din Dragominic, kare-
1,9C’ Jle fin de ni’ii »n? kavint? se mi essili la ins»Ia
Minra mi neste kanndu se mi »'risc în florea vistei, dani
jok»la intrigilor? de la Fanari». Atanue Alessandr» Vodi
Insilante, dind? nialiii bani ne la omenii inflainßi ne lingi
Hortt, a ktnttată domnia jjerei Romtnemti. Dar asta da­
ta na nat8 st ikonomiseaskt Iskrsrile nereî ka mai na-
inte. Nevoit« ka st-mî nltteaskt datoriile ne taksse nen-
trs ka st kanete domnia, a trebaită st înmalgeaskt mi dt-
rile în ijeart. Ile Itngt aceste reskoala lai Hasvantogls, Ha­
ina de la Vidin«, era fatalt ns n«mai nentr« Hbrta, dar mi
nentr« iieara Romtneaskt, ktd Tarcii trecea» Dsntrea nrin
tote ntrnile mi ftceaă cele mai ksmnlite ekcesari. Salta-
n«l« Selimă, dsnt ne în karsă de trei ani se cerkase ftrt
nici «nu resaltata st s«n«e ne rebelală Hamt, în Mele de ne
«rmt se determint a face assnra lai o esnediniane seriost,
rtndaindă kiară ne favorit»!« sea ministra de rtsbois, Ktni-
tană-Hama-Kamakă-Xaseina. Acesta înst, Merinda ka starain-
n,t ka st fakt Domnă în neara Menteneaskt ne Dragomanala
sea Konstantina Xangerli, Horta, a destitaată ftrt vint ne
Alessanda Vodt Insilante, karele dant o domnie de ana ana
ini trei lani, s’a întors« la Konstantinonole.

Domnulu LXXIV.
Constantinii Vodă Hangerli.

Acesta era fiială ansi medikă George Xangerli. Tataia

seă, fiind« favoriti al« Saltanei Valide, mama îmntratalai,
!sbati, nrin mijlocirea acemtia, a face ne fiială sea mai in-
tai Dragoman« în lokală lai Stefanaki, nenotală lai Maaroge-
ni, mi anoi, nrin mijlocirea lai Ktnitan-Hama KaciakS-Xa-
seină, Domn« în ijeara Romtneaskt. La domnia aceasta
înst a kontribaită malta mi revolta lai Hasvantogla, ktci
îmntrtijia, voindă a-lă sanane, a trimisă mai de înalte ori a-
sanra lai omtiri ka Remeli-Valisi mi ka aln,i Haini, kari s’a«
întorsă învinui! mi raminaijî, — mi în cele de ne wmi, Hur­
ta taktnda din nevoe generositate, îl« ertase sab kavtntă
kt ar fi stată mijlocitori« Alessandr« Vodt Msrazi *. Dar
1 BsnslS lui IlasvantoglB era originar« din Boana, omS nrostfi mi ordina­
ri«. A'icsta, fiind« nizitori« oraiuslsi Sofia (dani kare s’a mi n«mitfi
Ssltanslă Selims, nenstind» s»feri msltu timns rsminea a-
ntati, mi voind» ka st-ml risbsne, a adsnats oiutiri mai
nsmeróse mi a randáit8 seraskeris nentrs aneasti esnedijji-
sne ne favoritslfi ses Ministru de marini Xasein-TIaiiia. Ssb
aaesta eras Ilami ks trei tsisrl: Ali-IIama Ritmeli-Valisi,
Ali-IIama Tenelenli, Kîsrds Osmang-IIama, mi Gisrgi Os-
mans-IIama; Iar Ham! kite ks don tsisrl mai mait« de ze-
ve, mi ano! o mslijime de Bel mi AlanI, din kari mai nrin-
aina, fiindă kt Hasvantogla va si zîkt naznikă), s’a întimnlată st în-
tîmnine ană fokă, karele amerinija strikiviBni mari. Atonul înfimnltn-
ds-se Vizi rulă akolo, din kaasa resboîalsi 'ie avea nórta ka îmniri
teasa Ekaterina, l’a onorată ks tittolă de Serden-Gienl-Agasi, kare va st
zikt nobilă. Dini ave sta, amcztnds-se la uetatea Vidinalai, mi a ft-
kată óre-kare stare, mi se nBintra între Agale. FiîBlă avestsîa, dobtn-
dindă ks namele ntrinueskă o nosijjisne mi o stare mal bani, a fostă
ajunsă st fie anală din uei întil Aîani. Auesta avindă doî fiî, anală din
ei, a nume Osmană, a aritată din koniltrie suirită mare mi ană kara-
gîB deosebită. Osmană, dani mórtea tatilal seă, ajangmdă nrin felia-
rite kinari a se îmbogijțji, a trasă în nartea sa mal mâini Teiriueri mi
s’aă deklarată de nrotektoră ală drentariloră loră. In vele dc ne arrot
a nașă stimnirc ne vetatea Vidinslai, a gonită ne Haina de akolo mi
s’a fikată stiuină neste tóti nrovinjiia.
Ne îndestBlată ka atita, a învenstă si bați mi latsrile veuine ncn-
tra ka st le sanae. Ile atomii Saltanală Selimă, voindă a întrodsue Ni-
zam-Gcdită adekt rtndseala earoneam iu omtire, mi a desfiinija Icni-
uerimca, a înuetată de a da lefele ne la garnizónele vetijjiloră. Hasvan-
toglB a nrofitată de nemalytinirile lenmeriloră, s’a deklarată nrotektorală
loră mi onosantă reformei ue voea st fakt îmmratBlă în omtire. Ks a-
nestă kină a ajansă a se fane însniimmtitoră nentrs îmniriyie, kivi
Ienicerii de la Belgradă mi de nrin alte lokari, adaninda se înnrejBrslă
seă, elă s’a vizstă în kartndă în kanslă anei omtiri alese dc trei-zeuî
mii de ómeni mi a anei netijji mari mi tari, Hórta a trimisă assnra lai
Hăuri ka st-lă sanae, dar n’a isnnvită nimika; anoi a trimisă ne Rs-
meli Valisi ka aliji meante Haml, dar mi ne auemtia ’i a învinsă mi ’i
a resninsă.
Saltanulă Sclimă, vtztndă kt ns-lă note învinge, a înmuiată a kis­
fa kavintă ka dc o kam-dati si-lă crte. Atonul ’i aă venită doi Arz-
magzarsri (nctiijisni) sna din nartea jțerci Rominemti trimiși de Alcks-
sandrs Vodi Msrazi, nrin karc se 'ierea crtarea lui, antindă kt este
oină drentă mi folositoris nentrs Hcara, — mi alta din nartea Mitronoli-
tolsl Grigorie de Ia Vidină, karele înnrcant ka tojji Kremtinii se ruga
st-lă crte, antinds-Iă de omă drentă mi amntorlB înfokată ală tsts-
ninali erai: Kara Osmană-Zade, ’deananogla mi Sarigiogls, ks
onitirl alese de la Anatolă; iar Aiani de ne lingi Damre eraă:
Tersenikli, Ilikogls, Satogla, ini alijii mai mslgi, ka omtirî din
nirijile anasene. Asta fela, nrekamă mal sasă s’a zisă, Se-
raskerală Kaciskă Xasein-IIatna, kindă a voita st nleiie ka
esnediyianea, a cerată st albi în domnală yerei Mantenemti
snă oma devotată mi ka konfiiny'B, karele si-î nrokare în­
lesnirile kavenite ne Damre, mi karele na natea si fie al-
tala de kită Dragomanală seă George Xangerli.
roră raeliloră îmnirigiei. Dans aceste ssnlice, Ssltanală Selirnă s’aft-
kată ki-Iă earfra, ka kondigiani kt elă si fie celă întiiă kirmaitoii»
ala cetigel, dar însi în »etate si vie mi ană altă Hanii ka ană na­
milă de omeni xotirîtă, tot» odati elă si trimiti mi venitarile ordinare
ale îmnirigiei. Astă-felă, ftktnds-se nace ka Hasvantogls, îmntratală
l’a onorată mi ka rangală de Imbroxoră, mi s’a linimtită.
ne aice a încenată neorandaeala generali mi onanerea Tarciei Ea-
ronene. Alaniî mi Hainii diverselor» nrovingii, vtzindă koncessianile ne
Hirta s’a îndanlekată a face lui Ilasvantogl», aă încenată a-lă imita mi
a se revolta în kontra Nizam-Gedital»!: fie-kare se înkamita a se face
indenendentă în nrovinjjia în kare era gavernatoris; mi mal alesă nami-
jiiî Ktrjalil țo stminuie Tarceaskt) ne likaeaă desnre mangif Tramei,
ridikinda-se în mai înalte mii, bandele loră katrieraă mi jefaeaă toati
Trama mi latarile vecine, fui st niti imnirigia nici de kamă si-I
straneaski.
Ilasvantogls avea statală de mijlokă, fana smoliți, okil sari, barba
galbem-înkisi; de natara sa era Iste mi krsdă, indiritnikă la ksgetare,
k»ragiosă la safletă, sirgaitori» Ia fante, imnetaosă la mimkiri, intili-
gentă la viklenii, nrevizitorla neutra fiitoria, gata nentra bitilie mi a-
Hiderî, ambigiosă, liberală mi generosă la mini, ne îsbitorîa de vani­
tate, stimnirată la nlicerî, mi mirejj» în tote; mai înainte de tote, a-
vea minte mare iui snirită înaltă, lakra rară la nagianea tsrccaski.
Dar nacea ce ftkase ka Saltanală n’a ginită maltă timnă; kici ne
Haina ce fasese trimisă la Vidină, clă l’a îngridits ka într’o înkisore,
iar gerei Mantenemti a încenată si-I faki felisrite sanirtrl firi deka-
vmts, ’lenndă în t6te zilele de la Insilante bani, zaxerele nrodakte
vite, antă, mi altele. He lingi aceste se lanta neîncetat» k» Aianii de
nrin nrejară, mi mai alesă ka Tersenikli Aianală de Ia Rsnriiakă, ka­
rele, dani ordinele sekrete a Ie îmnirigiel, îlă xirgsea neîncetată mi-lă
înnedeka de a se întinde. Ka tote aceste, Saltanală Selirnă, vizindă ki
elă din zi în zi se ficea mai nerikalosă, a xotirîtă si trimini assnra
lai tote Baterile de ne askată mi de ne marc, sab komindală lai Ka -
dakă Xascină Kinitană Haina.
 Anesta, viindă în yeară ne la lana Noemvrie a anala!
1797, fa nrimită ka mare baksrie mi veselie de kătre boeri
mi nonoră, ka anală ne era kanoskată de togi a omă bun»,
îngădaitorla, veselă mi dotată ka malte virtagi rari mi fra-
móse. Dană *ie s’a amezată în domnie, în adevără s’a a-
ntatS ka maltă blăndege mi drentate, mi ekonomisea kamă
natea trebaingele omtiriloră îmnărătemti ne se anronieaă de
Vidină. Dar în iele de ne urmii, sub kavîntă de a întum-
nina kelteelele resbelalaî, fa îndemnat» a skóté o dare noi
în geara, namita Gomtina, dimii kare se laa nentra fie-kare
vitt mare kăte doi lei mi nentra nea mikă kate doi zlogi.
Boeril namînteni se onaserii la aceasta, aratănda Domnalaî
kă asemene dări eraă rădikate din neară ka jart minte mi
ka afurisenii; dar kasnbiii seî, óméin tikălomi (Greii deFa-
naria !) destrăinagi mi fart sagiă, nekagetăndă de kătă na-
mai kamă să se îmbogăgeaskă ka desbrăkarea săraniloră,
influingară sufletală seă nelă mlădiosă, mi-lă determinării la
aneaste asanrire, kare adase mare grestate nonoralai mi ană
kanătă fórte tragikă Domnalaî, nrekamă se va snune mai
nainte. Astă felă armăndă lakrarile în jjeara Manteneaskă,
aă ajansă mi ouitirile îmnărătemti la Vidins. Ulente snre-
zene Hanii, ka omtirele de ssbt ei, aă înksnjarată netatea
desure askată, iar desnre Daniire s’a amezată o flotilă na-
merosă de malane kanoniere, ka bărbagî csseriitagî la len­
tele navale, avîndă între ei bombardiri mi ingineri Euronei,
sab komăndală sab-admiralalai Ingem-bei. Imenură deni a
bate uetatea, mi în tete zilele a fané năvăliri ka st o Ia ka
sforga, ínsü tóté eraă fără saknesă. Ilasvantogla nrevăza-
se lakrarile de mai nainte mi se îngrijise a ameza în veta-
te na mai maltă de linii snre-zc’ie mii ómeni, însă togi băr-
bagi alemi mi xotărîtori; totă odată se înkinaise ks nrovi-
siani îndestulătoare, nentra ka si, notă ssferi assedial» lielă
mai îndelangată. Iar ne Ilama. karele se afla în notate da­
nă noranka îmnirăteaskă. nentra kavăntă de sainenie mi
nentra nrcnasă de trădare, l’a anisă.
lătre aneste lanta se arma în fie-kare zi mi oră ka în-
vernianarc. Hei de afară arankaă ne înnetată bombe anrin-
zitóre, iar nel din liantra le stingea» îndată ka neî adaté.
Hasvantogla a strimatata ne toiji lokaitorii Vidinalai ín sa-
teranele de sab marii netăijei, iară ne aliye amezase o mal-
jjime de Lázi, nline ka ană mi ka nelnele (în linsă de ni-
tari saă năsle) mi nasese mai malni ómeni de nizeaă ne
lăngă streminele kaseloră, în kătă, îndată ne vedeaă kt ka-
de o bombă, alerga» mi arankaă asanra oi o nele adată ka­
ré o stingea fără să notă niesni. Ka kinală anesta în totă
karsală resbelalai n’a arsa de kătă o geamie mi o kasă. As-
sediatorii aniezaseră băterii într’o insală de ne Danăre ne
venea în faijă ka netatea, nrekamă mi la Kalafats ne nă-
mintală ijerei Romănemti. mi astă felia bombardarea se fi­
nea mi de ne askată mi de ne ani; dar assediau,ii se ijinea
ka eroismă, tanarile loră făneaă mari strikăniani iui biteaă
ka nemerire nini din kolo de Danăre. Dar dană o lanti
ne întrerantă de ninși lani întregi, în kare ini o narte mi
alta arăta» minam de eroismă, assediatorii înuenară a se fa­
né kamă negligenn,!. Băgînd de seamă la aneasta Ilasvan-
togla, intra ana din zile a emită fără de veste din netate ka
toiji omenii nel mai alemi ai sei, mi kăzăndâ ne omtirea
îmiiăriteaskă ka nimte tiare silbatine, aă în'ienată a fane
ană mt'ielă înfrikomată; ka o renejane nesnasi, aă snartă
tóti tabăra nea mare, aă anakată tóté nrovisianile, tanarile,
kortarile, stindardele, nană mi kortală lai Kinitan-IIama
ka tóté abaijiile mi lakrarîle nrejjióse kare se afla în elă,
Kinitan-IIama fagirită, însnilmîntată mi mai golă, a tre-
kată la Raxova mi s’a nașă în anirare ka naijinele mi sla­
bele rămimiye de omtire ne aă skinată de faria lai Ilas-
vantogla. De akolo a skrisă îndată îmniratalai desnre ne-
le întîmnlatc, mi î-a arătată ki altă kină na este de kătă si
se trimită ertare rebelalaî. Saltanală Selimă, askaltindă kon-
silială favoritalaî seă, a trimisa firman» lai Ilasvantogla, urin
kare ne lăngi ertare îi da rangală de flamă ka taiari trei mi
demnitate de Vali, saă domnă ală Vidinalai.
Kătă a mezat» Kinitan-IIama la Raxova, avea ka sine
mi no Ali-IIama Rsmeli, no karc-lă trăta ka amikă sin'ieră
mi-lă íntrebainya în tóté kasarile. Aflînda-se într’o scară da
ni cini amindoi singsri într’o kamen, mi tngînds-mi cis-
bscele dens datina tsrceaski, de odati Xssein-IIama sare
ks nistolele assnra Isi Aii, mi slobozinds-le, Î1S nnemte de
morte. Ali-IIama, fiind;“; de natsra sa voiniks, skote xan-
gerslă din teaki mi se nnede assnra scigamslsi seS: dar
fiind» ki slobozitsra nistoleloră Isî Xssein stinsese Ismini-
rile, fiindă ki ranele Ibi Aii era» grele, fiinds ki ns avea
ne nimeni din ai seî ne anrone ka si-lă ajste, fiind» ki din
kontra omenii Ibi Xssein tibirîse assnra Isi, n’a nstst» si-mi
faki nsbsnare. Kassa arestai assassinatfi era neksnosksti:
ne srms însi se afli ki Kscisks Xssein-IIama, nentrs ka
si se deskslneze de neisbBtirea esnedinisnei, skrisese îm-
niratslsi ki Aii era înyelesă ks Ilasvantogls mi ki din ka-
8sa lai n8 s’a nststS Isa VidinslS, — mi dsni asemene nîn
kimtase firmanS ka si î tae kansls. Dsni aceasta Kinitan-
Ilama trimise kansls Ibi Aii la Konstantinonole, mi anoî
treks la Rsmcisks, snde arma si se nregiteaski de întoar­
cere Ia nostsls seS.
Dar Rigealsls, sa”; konsilisls îmnintesks, kista si a-
rsnce assnra Isi Xsseins-IIama tdte gremelele esnedigisnei,
kare se fiks ks atita nerdere mi rsmine. Ilentrs aceasta
snii din membrii Devletslsl as skrisă în sekrets Isî Xangcr-
li Vodi, ki Kinitans-IIama srmeazi si kazi ssb srgia îm-
niriteaskt, ki els, sme a-mi asigsra nosiijisnea, trebsea si
ranorteze în kontra Isi. Domnsls, sitinds reksnomtinija ce
era datoris nrotektorslsi sos. tots odati mi dragostea ce a-
vea îmmratsls assnra Isi Xsseins-IIama kare îls ficea ne-
S8U8S§ la nici sns felis de risnsndere sa» nrigonire, — se a-
Isneki mi skrise felsri de kalomnii assnra Isi. Din întim-
nlare nrovindenuiali însi, skrisorile Isi Xangerli Vodi as ki-
zsts în nuna 6menilor8 Isî XsseinS Ilaiua mi în loku si
incargi Ia Devlets s'aS onrits la RsmciskS. Xsseins-IIama,
nriminds asemine dovezi nekontenite, a ini nsss în Iskrarc
nlanslS nsbsnireî sale: firi si faki nici snfi vsets, firi
si snsc nimirsi, skric la Konstantinonole mi cere destitsa-
rea Isi Xangerli. Acesta, vizinds-se ne ncamtcntatc kizsts
fin si-mi înkiuseaski kît» de nsnjnS kassa, s'a ksnrinss de
grózi: atsnse skrie Isi Xsseină-IIama, rsginds-ls sí mijlo-
seaski a-ls rr.ndsi Domns la Moldova. Xsseină-IIama ÎI
nsnsnde ks noliteiji, fart kit» de nsgini desnlisere, ki
va fané se va nstea ka si-i ínnlineaski sererea. Dsni a-
seasta Xangerli amtenta ks sigsrangi domnia Moldovei.
Lskrs de .mirare este ki giranii, ks msltă timnă mai
ínainie, nreziseaă ín gsra maré mi ín tóté nirijile ki assnra
Domnslsi are sí vie srgie îmmnteaski mi ki are sí i se tae
kanslă. Domnslă, dani se s’a destitsată, a dată gsvernslă în
mina KaîmakamBlsi noslsi Domnă, karele înuresni ks Di-
vanslă boeriloră kirmsea trebile ijerei; Iar elă medea în li-
niinte la Ksrtea Domneaski mi-mi finea nrenarativele de
nlekare. Dar într’o zi (vineri 18 frevsarie) ne la sinsi ore
a intrat« la elă snă Tsrkă Ilemkirgiă ală Vizirslsi, nsmită
Xsseină, srmată de snă Arană mi de doi servi înarmaijl.
Tsrkslă asesta avea firmană nentrs ka si tae ne Domnă,
mi mai nainte de a intra la elă se înfiijimase la Divană mi
îî didsse skrisori din nartea Vizirslsi în felîsrite trebi, fi­
ri si snse nimika desnro firmană. Domnslă mai întii ns
voea si-lă urimeaski, zikindă ki e bolnavă, dar mal ne sr-
mi kiinds-se, a trimisă mi l’a noftită. Ilemkirgislă, ksmă
intri, îlă salsti, mede lingi elă, mi-î di în mini o skri-
sóre de la Xsseină-IIama kare ksnrindea o kassi simnli
mi salstirî ainikale; Iar Arabilă, înarmată, medea înaintea
loră în nisiore. Ilemkirgislă, ne kindă îmi Isa nisbskslă
mi kafeoa, a însenstă si-î tremsre mina, si-mi skimbe fa-
ya mi si se site desă la Arabă. Domnslă, observindă figs-
ra nea silbateki a Arabilii, a zisă înseta kitre servii sei
ka si-lă skóyi afan mi si-i dea kafea, kis! nresenya Isi
îlă ssnin. Servil îlă nofteskă afan; elă nsnsnde: iste-
memS, adiki ns vois. Domnslă atinse s’a tsrbsrată la ss-
fletă mi, arsnkinds-mi okii kitre kimirainslă seă, îî zise
si vădi daki bienii (adiki Bslikbainil mi Armânii) sintă
afari, mi si le snse si intre îndati akolo. Ksmă a emită
kimiramslă, Arabilă, karele înnelcgea greseuite, se întorse
kitre Ilemkirgis, mi-i zise ks vose silbateki: ne dsrsrstmă
sas 'ic auLtcmd^ zikindă aseasta, skóté din șină o fnngie
ini o aranki. Ia gatal 8 Domnala!; frangia kade inși la ni-
nióre... Domnală vrea sí se radine,.. Arabală, strigând«
davranma [adikt n» te onane] îi deskarkt unii nistol» în
nenta, ini Domnul» kade jumătate mort». Atanne se arankt
mi Hemkirgislă asanra sa mi înnene a-I gtsri ka xangerală
nentală, ka tóté kt Domnală era mortă de la nea întti lo-
vitsrt de nistol».
Din înttmnlare nini anală din omenii înarmagi ai Dom-
nalai na fssesert în momentul» anesta ne lungii elă, afara
de Kafegiî mi de doi Inioglanî, karii, vtztndă snena aneea
tragikt, aă fugită ka grózt. Afara, în sala Kargéi, era» o
mulgime de omeni, adanagi nentr» deosebite trebi ne aveaă
la ktrmsire; mi nini omenii, nini boerií, na mtieaă nimikă
de nele înttmnlate Hei doi tárni, servi ai üemkirgialai, te-
mtnda-se ka na kumva st vie nonorală asanra lor» mi st-i
anidt, aă slobozit» dót nistóle în sala Kargei, mi atsnne totă
nonorală a înnenută a fagi kare în kotro. Iar Arabală, des-
brtktndu ne Domnă, ntnn a na i se rtni trsnală, i-a tteată
kanală ka sr>-lă trimigt dant datini, la Konstantinonole. Ile
srmt, ttrtnda kornál» fara de resnektă de ninióre, l’a skosa
din șalele Kargei ntm; la skara, ande l’a sntnzarată ka ne
ană sttrvă de ktne, mi anoi l’a arunkat« ín mijloksl» Kar-
gei ne ztnadt golă mi ftrt de kan», snre ínsntimtntarea
mi înfiorarea nablikalai nrivitoria.

Vai! kama este lamea asta kradt mi ínmelttoare!

He arsitt are om»lă kttc-o dat’ amtgitóre!
Ferimre mi darere, tóté an» amestekă stnts,
Ilii de tóté se ínmait maritorială ne ntmîntă!
8nde este Domnala kare ntnt éri ka mtregie,
Sta ne tronală gerei mîndra, ka natere de domnie?
Eatt-lă asttzi zane ’n stnge, ftrt kană, fara vestmtntă,
Asvtrlita ftrt 'ndarare ka ană ktine ne nsmîntă!
Snde-i kabaniga őre? ande-i kaka nea domneaskt?
önde c rnetcrxaneaoa ka makar sa-lă tangseaskt ?
O! demartt kradt lame! o destină înmelatoră!
Tóté 'n vnntă se daka ka nrafală mi ka famală sbaratoría;
Ilii önére, m’avagie, mi mirire, mi natere,
De odati se stingă tóté, kiar ka visală kare nere.
Namai facerea de bine mi virtagile maî smtă,
Kare lași kite-o armii ne acesta mincianosă ntmiutö ’.

Tóti zioa aceea a rămasă kornală langită în kartea

nalatalaî Domneskă. Ileste nónte, ómenii kaséi l’aă laată
ne asksnsă mi l’aă înmormântată în biserika nea noi a sm-
talaî Sniridonă ; mi astă felia, dani o domnie de ană ană mi
natra lani, Xangerli Vedi a dată kanită viegei sale.
Boerii Divanalai, atita se însmimintasen de terórea
acestei tragedii, în kită se înnrimtiean fagindă kare în-
kotn mi dindă anală neste altală. Dar Ilemkirgială, viindă
în sala Divanalal, a trimisă de i-a vestită ne togi ka si vie
la karte, ameringi>nda-I ka argia îmnuiteaski. Boerii de
friki aă venită. Ilemkirgială atance le-a citita firmanele
nentra tierea kanalai lai Xangerli Vodi; dans aceasta aîn-
cenată se desbrace nalatală, adeki averea domnalai. Tóté
avagiile kasnicilora, radeloră mi tateroră ueloră ne lokaiaă
în nalată se konfiskaă în favoarea îmmngiei. Dóm-
na nea nenorociti alai Xangerli Vodi, ne lingi sfimierile
inimii sale nentra aciderea sogalei seă, a trebaita si mai
uriveaski mi kamă o desbraki de totă ce avea. Beizade­
lele, sirinds ne ferestre, aă skinată ne alige laterale în ka­
sa lai Manoilă Bn.nkoveana. Boerii Greci se naseri la în-
kisóre mi la tortare nentra ka st ante averea Domnalai,
mi mai alesă ka si dea seami desnre adanarea baniloră
•Gomtiniritalai, de kare se kredea ki se voră gisi mai înal­
te milióne. Asti dati ei îmi trigeaă nikatală, adeki ns-
nlitirea Dainnezeeaski, nentra întrodacerea anei diri kare
fasese desfiingati ka janminte mi afarisenii. Ilórta ka ki-
nală acesta kiata si se desdianeze de 40 mii nangi de bani
ce keltaise în resbelală ka Ilasvantogla; de aceea, ne lingi

1 Dane aceste versuri se note vedea ki> ini astorîală mi tradakitorală a#

fostă nocjiî. Iloesia, in originală, este mal lungi. Tradskitorisls, nonu-
tnndS face de kită o imiticlanc, a trebaită st o maî sksrteze.
(Nota TradskotorlaluJ).
averea IbI Xangerli, a konfiskată ini ne aceea a kasniciloră
sei iui a Kana-kextiloră sale de la Konstantinonole. Na era
tortare mi înkisori teribile kanoskate, kare st na se fi în-
trebainnată nentra attte saflcte nenorocite, nentra ka st le
îa mi aceea ce nu nateaă avea.
Ile Itngt aceste Xssein-IIama adase ne ană George
Lanati, karele era Kaîmkamă ala lai Xangerli la Kraiova, mi
btnainda-lă kt a skrisă ka mina sa utrile Domnalai as8-
nra sa, l-a tteată kanală. Dant aceasta a nlekată la Kon­
stantinonole.

A doua domnia a Iul Alessandru Vodci Muruzi.

Dánt mórtea lai Xangerli, s’a ftkată Domnă nentra a

d. cur. țdoa oart Alessandra Vodt Marazi. înainte de a i se
1799' Jda tăierile mi semnele Domniei, el» nrimi ordină ka
st vie rtnede la skaană, fiindă kt Ilasvantogla santra neînce­
tat» ijeara ka felarite cereri ftrt de kavtnts. La intrarea sa
în Bakaremti, nonorals l’a nrimită ka bakarie mi entasiasmă, mi
elă s’a îngrijită a ktrmai yeara ks bltndejje mi drentate.
Ilórta, vtztndă nesananerea mi întinderile lai Ilasvan-
togla, mi mai ales» saferinrjele gerei Romtnemtî, a trimisă
firman» sekretă lai Tersenikli Aîanală de la Rsmciaka mi
lai Ibraima Nazira, ks ordină ka st adane ouitirile de ne
Itngt Dantre mi st gie ne Ilasvantogla înkanjarată din afa-
rt, în kttă st na se nőtt întinde mai înalt» mi mai denar-
te ka mai înainte.
Namigiî, înmirtndă o narte de omtire ne dinkolo de
Dsntre, aă adasă o altt narte ne dinkóce nrin jadegele de
neste Oltă, nentra ka st înkizt ne Ilasvantogla din tóté
ntrrjile, mi st na nőtt laa de niktire nrovisianî mi altele
snre îndestalarea omtirei sale. Illánál» acesta înst, în lokă
de a le isbati, fa snre nagaba nevinovatei geret Ronianemtî.
Ilasvantogla, vtztndă ininiktrile aceste, a trimisă ne anală
din Agalil sol, anume Kara-Mastafa, ka o mie de ktltrenl
Vidinlii alemi mi voinici, de aă trekată Dantrea. Aceiutîa,
gtsindă ktile deskise (fiindă kt ouitirile îmntrttemti se de-
dase la netreseri) aă sbsrats ka «ierbii iui s’aă îndreutată
kttre Kraiova, ks nlans ka st nrinzt ne KaîmakamslS de
akolo Nikolai Zagoreulă. Illtirea ajsngtndă la Kraiova, s’aă
skslată de îndatt ArntByii Kremtini «ie se afla» akolo în-
nresnt ks o narte din Tsrcii îmntrttemtî, iui as emită în-
naintea Ilasvantliilors la ana Jiislsî, ka st le onreaskt tre­
cerea. Akolo încentnds-se Isnta ks multt animositate ini
eroismă, Kreiutinii se vtzsrt înnromkagi ns nsmai de dsm-
inanii «ie aveas înaintea lors, dar iui de Tsriiî îmntrttemtî
«ie eraS în srma lors. Atsncea a încenstă a fagi fie-kare
în kotro nstea guși lokă de sktnare, mi în cele de ne urnit
Ilasvantliil îmi deskisert drsmslă neîmnedekaijî kttre Kraio­
va. Loksitorii din orams, ksnrinmi de gróza nenoro'iirei
ce-i aiutenta, as înnensts a-mi ktsta mtntairea vieijei nrin
fagt: «iei ne aveau trtssri, laart ce natsrt ks sine, iui fs-
girt; Iar «iei ne ns aveas înkinsire de nlekare, mai alesă
negsnttoriî, îmi fitngeaă mtnile de desnerare, vtztndă kt
ns nota rtdika nimikă mi kt ne Itngt avsijie aveas st-mi
nearzt mi vieiiile. Ilasvantliiî, viindă ks stbiile gole mi
ktztnds assnra oramslsi ks fsrie stlbatekt, detcrt fokă
kaseloră, nrtdait ne nstsrt mi treksrt ssb sabie totă ne le
ktzs la mtnt. Lamina sorelsi se întanekase de faină, ae-
rslă rtssfla nsmai flaktri tui sktntei, mi atmosfera ressna
nsmai n,inete mi vaete. In skartă, snektakolală era attts
de dsrerosă mi însntîmtntttoră, în kttă na e mtnt kare
st-lă nőtt deskrie.
Illtirea desnre nenorocirile din Kraiova s’a Ituită în
tóté ntrgile. Atance Ibrailă Nazars a nlekatk ks Kozarii
Zanorogeni 1 mi o narte de oiutire îmntrtteaskt «ie avea ssb
dtnsslă, ka st meargt asanra Vidindiiloră. Sosindă înst la
Kraiova, a gtsită intitrile înkise. Kasele ce sktnasert de
flaktri, mi ntrcjjii «ie mai eraă în ni’iióre, serveau de în-
ttritari mi metereze nentrs Ilasvantlii; karii, avtndS mi nro-
1 A'ieuiti Kozaai se nsmeskS de kttre Tarii Gienat-Kazaklar, adekt Ka-
zaul fugari, fiindS kt aS fugită mal multe mii de la Rumi mi a-
inezată ne marginile imneriuluí tanesku, ne Ii.ngt ntrac. Turiil le-au
dat« nrivilcglBri, nentra kare în timnă do risboia, dau ómeni de este.
 visisni în liantrs, se uineaă mi se Isntaă eroi'iemte. în fine,
uei de afari anakinda nii eí kite-va kasé, s’aă întirită mi
s’aă nass ne bitae.
Ele de alti narte, kamă aă ajansa mtirea laBskaremti,
Domnala a alergată la Slatina ka ArniaijiI kremtiní ne a-
vea în servigală seă. Bskaremtenií atsnnl, însniimîntaiii vo-
eaă sí fagi, dar Domnslă ka ameninijiri asnre i-a înnede-
kată, ínkredinijinda’i ki na vora ajsnge dammanií nini
aine. Sosinds la Slatina, îndati a întirită stramtorile, mi a
nașă gaarde ne marginea Oltalsi ka sí n8 lase, sí treaki
nimeni. Totă odati a trimisă ne Armau,! la Kraiova, k8 or­
dină ka innresninda-se ka Tarnii ímnintemti de akolo sí
onereze ín kontra Ilasvantliiloră, nromiginde-le ki le va
risnliti kamă meriți, lakra ne a mi fikată ka malti gene-
rositate.
Naminii Arman,!, ksmă as ajansa la Kraiova. s’aa 8-
nits ka omtirea lai Ibraila Nazirs, k8 aneea a Ibi Masliaga
mi a Bosniakalsi, în kită aă formată ană koruk formidabilă.
Atsnni bitilia a în'ienată a se fane serioasi. Taruii, Arnis-
ijil mi Kozasii, în tóté zilele finfeaă niviliii fsriósc. Ks tó­
té a’ieste natjini strikinisne fi’ieaă d8mmaniloră, fiindă ki
a'iemtia biteaă de la metereze ks sigarangi, iar nei-l-alni
îmi demertaă armele mai msltă în vintă. Ile lingi a’ieste,
intnndă dsmminie între kremtini mi masslmani, a’iemti de
ne armi, kindă se ds'iea la bitae, 8’iideaă ne kamarazii
loră ne din dința mimelemte. Namai singsră Ibrailă Nazira,
ks Kozami mi Arnianii Domnalai, se lanta în kontra d8iu-
maniloră ka zelă mi ks bani krediniji, ka tóté ki era nis-
maită de Tárni.
Dani mai malte zile de lanti, înkanjaraijil, vizindă
ki mi-aă isnriviti; nrovisianile, aă înnenstă a gindi k8mă
si fagi. Lakrală inși era grea de essekstată: înkanjantorii
eraă înaltă mai nameromi de kită dinmii. Atentii aă înne-
n8t>; a se înijelege ne ssb mini ka 8iiiî din kineteniile o-
mtiriloră îmniritemti, mi mai alesă ka Bosnîakală, karele
era vekia amikă ală lai ITasvantogls. Astă-felis nainds-se la
kalc, mi nrofitindă de înt8iicrek81ă anei nonijl, aă emită iiîn—
tre gsarde din aetate; mi aj sngtnds ntnt la Miorois, segt-
teas st se ameze mi st se înttreaskt. Dar Ibfails Nazirs,
Istnds-se dsnt ei ks Kozanii sei, i-a fsgtrits mi î-a ftksts
st ansne kalea kttre Vidins. Dsnt Ibrails Nazirs înst, vi­
ind? mi Tsr’iii, de mi ns nrea ks bsnt inimii, jtfseaă ini
ardea« bietele sate ktte sktnasert de Ilasvantlii. A'iemtia
în fine treksit de neea narte la Vidins ks o mslițime de
jafsri, vite mi nrodskte. întrs adevtrs ksmnlitt a fosts ka-
tastrofa aaeea nentrs Kraîova mi nentrs jsdeyele de neste
Olts în ksrss de trei Isni. Ilasvantlin avea? de skons st
viu mi kiar la Bsksremti, dar nsmai mtssrile ’iele energi-
*ie ale Domnslsi as ftksts de as sktnats oramsls de neirea
neantratt ’ie-lă amtenta.
Dsnt attte kalamittyi mi nekazsri ’ie ssferea ijeara
din kassa Isî Ilasvantogls, Domnsls nerds sneranjia de a
îînntka Iskrsrile mi a domni în linimte: ktnl dakt s’ars fi
nlekats la nererile Isi Ilasvantogls, s’ars fi konsiderats ka
trtdttoris kttre Ilórtt; iar la din-kontra, s’ară fi aflats ne-
înuetats în nerikols attts els ktts mi ijeara. De a’ieeaaft-
ksts-tóte kinsrile, mi klars nrin mare dare de bani, de s’a
demisionat«; mi asts-fells, dsnt o domnie de doi ani minőt
Isni, a treksis la Konstantinonole.

A treia domnie a lui Michaîu Vodă Suizu.

Dsnt deniisionarea Isi Alessandrs Vodt Msrszi, llór-

ta a rtndsits nentrs a treia őrt DoinnS ne MixaisJ d. cur.
Vodt Ssns, îndatorînds-ls ka ne de o narte st srme-( 1801,
ze rtsboisls în kontra Isi Ilasvantoghi, Iar ne de alta st c-
konomiseaskt geara ksms va nstea. Asts-felis Mixais Vodt
Ssrjs a venita în ijeart ne la b>na Isi Oktomvrie, nriimits
ks mare entssiasins mi bsksrie, fiind? kt în «iele dot dom­
nii ale sale de mai nainte sc nsrtase ks msltt bltndcijt mi
drentate, ka adevtrată ntrintc mi bans nrotektors nentrs toiji.
LstndS mi astt datt frtnole gsvernslsi, Mixais Vodt
a în'ionstî; a nsne tóté la kale, urektts îmiircjsrtrilc îls er-
*
 ta». Omtirea îmmiiteaski, kare se afla în jjeari, îmniryin-
d’o în mal înalte kornsri, aă amezat’o ne lingi malarile Da-
mrei de neste Oltă nentra ka si nizeaski mi si vegieze
asanra mimkiriloră lai IlasvantoglB, în kontra kiraia de
neea narte de Vidină se bitea neînnetată Tersenikli Aianală
Ramniakalai mi nel-l-alyi Alani Deli-ormanlii. Kită desnre
gavernalS din liantra ala ijerei, ka tote ki Domnală s’a ne­
voita si ekonomiseaski lakrarile snre a na se îngreaea rjea-
ra, însi funda ki ela keltaise malijî bani nentra ka si ka-.
nete domnia, fiindă ki avea însemnitore keltaelî ka omti-
rile, (nentra kare llorti na-î trimitea nini o nara de la Xas-
neaoa sa,) — a fosta nevoită de la ană timnă a nane mal
malte diri ne yeari.
IlasvantoglB, în timnslă resbelalsî ne i se finea, a tri­
misă risnsnsă Domnalai ki daki voemte si fie în nane, si
se nizeaski de a-lă bate mi elă, mi si lase ne Tarnii îm-
nintemtî si faki ne notă mi ne voeskă. Domnală însi,
kalifikindă risnansală anesta drentă slibinisne, a îndemnată
mi a ajatată ne Tarnii ne eraă sab ordinile sale ka si ia
ofensiva. Atanne Memimaga mi Taxiraga, nrekamă mi ană
Axmet-geami, trekindă ks omtire neste Danire, as laată
ks naterea Fet-Islamală mi Kraina; dani aneasta înkanja-
nndă mi bitindă trei lani de zile Negotinslă, l’aă silită si
kanitaleze ka kondijjianî mi as mi intrată în liantra. Mixaîă
Vodi a ranortată la llorti desnre saknesele aneste, antin-
ds-I înki ki ka voea lai D-zeă în kanndă se va laa mi
Vidinală. Ilorta l-a trimisă nentra aneasta firmană îmnin-
teskă ka lasde mi ka o malijime de berhudarola (adeki a-
ferim. mi bravo), kare aă bakarată forte maltă ne Domnă.
Na tirziă însi aueasti bakarie s’a nrefikată în lakrime mi
întristare. IlasvantoglB, saninnda-se forte ne neara Romi-
neaski, a trimisă risnsnsă îndati la faimomii xoiji Kiija-
lii, kari se aflaă desnre Trania mi Bslgaria, ka si vie la
Vidină, — notrivindă însi ka si ns mtie nimeni desnre a-
neasta nini în niomentslă nelă de ne arau. Kirjaliii n’aă
întirzieată de a veni, mi IlasvantoglB nsindă vrc o mie de
kilireni (din ei) sab komindală ansia Manaf-Ibraimă, fai-
mosă nentra rtatate ini krazime, l-a trimisă neste Dantre
în geara Romtneaskt.
Sab kondacerea anai Xiota a name Xristodolo, in zioa
de 25 Anrilie a analai 1802, Ilasvantliiî aă trekată nrin mij-
lokala a dot kornari de omtire îmntrtteaskt, kare stagio-
na in dot sate, Momegeii mi Baklavită. Se krede kt Ter­
nii l-ar fi vtzata trektndă, dar kt s’ară fi nreftkată kt nici
vedeaă nici kanomteaă ne dammanî, fiindă kt eraa santragi
asanra Domnslai, din kaast kt le îmnaginase lefele mi tai-
nsrile (norgianile de mtnkarej; mi mai alesă kt xogii de
fonkgionari al Domnslai ns le dedese lefele de mese lani.
Din nenorocire mi Ibrailă Nazira ns se gtsia in gears, fi-
indă neste Dantre la Loma, mi nemtiinda niniika desnre
trecerea Ktrjaliiloră. Astă-felia, ne ktnda era btlcia (iarma-
rokă) la satală ne se namemte Klianovă, ande era o msl-
gime de Itkaitori mi negagttori din mai malte ntrgi, aă
ktzata Ktrjaliil de o datt in mijlokala ttrgalsi ka stbiile
gole. Hine note st deskrie snektakolals acela infrikomata
mi ingrozitoria kare s’a inttmnlata? Ilrekamă ktnds intrt
lânii în oi, gîtae, întindă mi sftmie ka tarbare, asta-felia
mi Ktrjaliil tteaă nasarî mi areki, ktlkaă femei mi konii
in nicibrele kailoră, mi jefaeaă totă no le ktdea sab mint.
Unii din omeni nevinovagi aă rtmasă morgi ne lokă, algii
ciantigi mi slatigi, algii laagi în robie, algii aă fagită kamă
aă natată. Kama s’a terminată scena aceasta tragikt, Ktr-
jaliii aă trekată la Mtntstirea Strtxaia. Dar Ibrailă Nazira,
aazindă de aceste, a trekată îndatt Dantrea mi a trimisă
resnansă boeriloră de la Ttrgs-Jiîalsl ka st sc grtbeaskt a
nleka îndatt, ka na kam-va st vie dammanii mi st-i Italie.
Ltkaitorii atancea s’aă rtdikată ka mare grabt, latndă fie­
cine ka sine ie natea; dar abia trekasert ne la IHaială Vîl-
kană în Ardeala, mi Ktrjaliil aă ktlkată oramală mi I-aă
dată fokă. A doa zi înst Ibrailă Nazira sosi ka vre o mie
de Kozaci mi Delii alemi ktltri, ka kari s’aă bttată neîn­
cetată în karsă de cinci zile ka mare învermsnare. A me-
sea zi a emită mi o narte mi alta la ktmriă, mi amcstektn-
da-se în btttlie generalt, s’aă lantats de ne la ameazt zi
ntnt în nónte, ftrt st se xottraskx sorta btttliei. înon-
tsndă, s’a tras« mi o narte mi alta în Ittsri; dar neste nőn­
ie Ktrjaliii as fagită ks linimte ftrt st se simyt, în ktta
a doa zi Ibraimă Nazirslă, voinda a-i fagtri, na rntiea ne
ne kaié st-I armtreaskt. Intre aueste Ktrjaliii, mergtnds
ntnt la Sttnemti, mi gtsindă satslă naști», s’a« dssă ktgî-
va din ei în ntdarile de ne anróne mi a« mtuelată vr’o
sstt uinui zeii de suflete btrbaiji, femei mi konií, kari se
asksnsesert akolo. Ileste nsmnă sosindă dönt ei Ibraimă
Nazirs, se gttea ka st-I loveaskt, dar ei neste nónte s’aă
ftkats nevtzsijl. Dsnt aueea s’aă dasă la Okna mare, ande
eartmi aă ftkstă o mslijime de esuessri. Tot» odatt ană
altă korn« de Ilasvantlil s’a arttats la Karakală ka sns mefs
vestit« Kasangeali, kari aS ftkstă atrouittijile uele mai mari:
aă tteată, as uisntită mi as robit« o mslgime de omeni ne-
vinovanj. Dans aueasta nrtdtnda mi ntrjolinda kasele, as
bisată namai ktte-va, în kare s’aă amezată mi s’a« întărită,
fiind« kt Tarii îmntrttemti ns eraă ka st-i îmnedeie.
Intre aueste Ibrailă Nazirs ajange la Rtmnikslă Vtl-
uei. De akolo se renede assnra Ktrjaliiloră la Okna mare,
ks kari se bate în ksrsă de uimi-snre-zeue zile, ne înue-
tat«. Atârne Manaf, vtztndă kt ttrgslă Oknei, Mtntstirea
Govora mi Rtmnikslă se nastiesert, mi vsztnd« kt n« se
mai note ijinea, a xottrtta st fagt. Ibrailă Nazir« înst na-i
sltbemte. Ile tótt întinderea malalai Oltalai, tóté satele s’aă
arsă mi s’aă nastiită, ktui în tóté se arma ktte o lantt în­
tre fsgari mi gonaii. în fine Manaf ajange la Karakal« mi
se snemte ka Kasangeali, karele se afla înttrit« akolo. I-
braila Nazirs, karele akarna avea o omtire ka de onts mii
de omeni, (din kare trei mii Arntajjl, uimi sste Kozaui mi
uei l’alijî Tarul de ne Itngt Dantre,) sosindă dsnt ei la
Karakala, l-a înksnjsrată mi s’a nașa a-i bate.
Dar omtirea kare se ziuea îmntrtteaskt, ftuea ns mal
nsijint striktuisne yerei de kttă Ilasvantliiî. Auemtia, dé
mi eraă întrs adevtră omeni alemi mi voîniui, ka tóté aue-
stc omtirea îmntrtteaskt era ka attta mai maltă nsmcróst,
în kttă ară fi naist« urca lesne mi nrea ksrtndă st-i în~
 vingi. Dar bitiliile în realitate ns se fiuea» serios», din
dor» kasse: întii ki Tenii eraă nem»ln8migi nentrs ki na
le se dase lefele de mease l«nî; al doilea, kiArni»gii eraă
îngelemi k» Ilasvantliii, ini kindă se amestekaă în lanti îmi
demertaă armele în vintă, îar nongile se înnreanaS mi mm-
kaă înnreani ka amini adeviragi. Ilentra aceasta lakrală
se nrelangea firi nini ană folosă.
Intre aceste ninite Taingii (saă înnirgitori de. nrovi-
siani aî oratireî) aă skrisă Domnalai ki Ilasvantliiî se gi-
teskă si treaki Oltslă mi sí vie fin de veste st, sanrinzi
Bakareiutiî. Doninál», nrimindă asernine nitire, atita de ta­
re s’a dekonnentrată mi s’a sneriată, în kită nirea ki-mi
nerdase kanelă. Atsnne adanunda-se boerii la elă, as înue-
nată a-lă îndemna ka si ia vre o misan de anirare nentra
oramă, nani a na sosi devastatorii; dar la asemine ininia-
tivi na se natea determina din kaasa diverselor» konsiliari
ne-i da boerii Greii, kari-lă însniimîntaă mai malta de kită
ar fi fostă kavîntală l. De aieea îndati ne a aszită ki o-
mtirile s’aă revoltată mi ki nereaă lefele ne nele mese lani
ne na le nrimisen, aă fikată kanoskată boeriloră mi tata-
rora ka si fagi karc în kotro va natea mi si-mi assigsre-
ze familiile. Dani a'ieasta a înnenată tóti lamea a se nre-
giti de nlekare kitre Ardeală.
Ile la 15 Maia s’aă ndikată boerii mi Itkaitorii din
Bakaremti ka familiile loră, în numiră neste meante-zeii mii
saflete. Togi îmi înkideaă kasele mi emiaă din ele nlin-
gindă ini dinda-le adio nelă de ne armi; îmi înkirkaă ka-
rele kamă nateaă, mi neea ’ie na nateaă laa, lisaă în ni-
nsire. Domnală m’a nornită tóti kasa, nmiindă numai elă
singară ka Beizadelele. Ilini în doi zile a rimase mai totă
1 Aiue n» notă tfiea adevsrală, ne kare mulgi n»-lă ksnoskă mi kritiki
ne Domnă feri de kavîntă. Anestă nenorocită DomnS n’a fugită fsn de
ksvsntă saă de buni voea sa. Hcea ne l’a îndemnată la aceasta a fostă
skrisorile ue-i veneaă din Konstantinonole klar de Ia omenii Ilorgii, kare
skriaă kt de va vedea kt vină Ilasvantliii si fsgs îndati în Transilvania.
Ile lingi aceste îlă mai îndemna mi enă Generală-Maloră Rsseska, I3a-
rogi, karele se afla atsnce la Bsknremtî, nentrs skonsrî kare ne a-
tenuc nu eraă ksnoskKte.
oramala nastiis de ómenl, mi aă mai stat« namai Mitrono-
litală Dositeis mi Eniskonală Argemalai, iar din boerii mari
Banală Nikolae Brankoveana, Banală Skarlată Gika mi in­
ka kayi-va, gata mi ei a fagi la anronierea nerikolalal. He
langa anemtia éra mi Vistieria!» Konstantiné Filineska, ka­
rele zanea bolnava la karte. O data ka nel-l-alyi lakaitori,
se radikasera mi konsaliî nateritora streine ka familiile mi
ka kan'ielariile loră. Era ană lakra ínfrikoniata de vazată
aneasta emigrayie imuosanta de nonora, karé fagea ka ni-
mte terme de oî de teama lanilora, ka sí skane de sfamie-
rea dinyiloră mi de mórtea neanarata ne-i amtenta. Drá­
máié, în întindere de doa-zenl de ore, éra nresarată de a-
Hcasta malyime de ómenl, karé semana a omtire nași ín
siaramare. Ani se vedea karete mi batnl, mkanjarate de
Arnaayi mi de servi, ne mareea ka merga la nreamblare;
ani kate trei randari de karé ínkarkate ka lakrari, femei mi
konii: ani ómení de tóté kondiyianile kalari, aoi aljjii ne
jósa, nartanda ne ameri sarnina lakrariloră lóra. Ajanganda
tóta malyimea la Kamnina, s’aa adanata boerii emigranyi ka
sa se konsalte de trebaia sa meargă ín nainte saa sa mai
amtente nana ne vora afla ne s’a netrekata la Bakaremti.
Ilarerea nea de ne amit s’a găsită admisibila. Dar ande.
sa se gaseaska atate kasé yaranemti karé sa dea osnitalita-
te la atata nonora ? Ilentra asemene nevoe se tabari tota
nonorală ne mesarile Kamninei, mi kata n’a ínkanata s’a
întinsă snre Komarnika, Iloeana mi Breaza. 8nii ma­
nea» ín kara, alyií sab kara, alyii sab kortari imnro-
visate din nanzatarl de kasa. 8nii dormea», alyií mankaa
mi se veseleaă, Iar alyií, mai întristayi, îmi îngiyiaă ne-
kazală in sssnine, fara sa nóta dormi. A doa zi insa eata
ka vine o mtire ksms ka Hasvantliii s’aa desnaryită în trei
kornari, ka anală din aaeste a anakata snre mányi, altală
snre Bakaremti, Iar altală ka vine snre Kamnina ka sa o-
nreaska trecerea emigranyiloră neste mányi în Ardeală.
A'ieasta mtire, de mi neadevarata, a arankată snaima
nea mare ín ómenl mi ka toyil s’aă skalată ka sa anaue
dramala Bramovalai. Dramală anesta ínsa este anală sin-
gară, strtmtă, sttnkosă, neregalată, nrtntstiosă, iui ne ane-
lokari însutimtntttorla ini nerikolosă. Ile asemine kale mer-
gtndă nonorală de odatt se înkise dramală: sftrtmtnda-se
ktteva karete uii trtsari greș înktrkate, se grtmtdirt tra­
sările nele din urmi ana dani alta, mi astfelîa, nenattndă
nimeni da ninl ne alttari, niai înainte, ni'ii îndtrttă, se ft-
ka o însntimtntare generali», ka ktnd i-ar fi gonită damma-
niî ka sabia mi ka tanală. Risetile anora mi bonetele alto­
ra, ijinetele omeniloră uri kataraktele ntraeloră, finea» ni-
mte rtsanete fiorose; ktii,
* întră adevtră lokală era attta de
nerikolosă, în kttă ană nașă gremită ală anai animală ar fi mt-
ntdită o trtsurt, ană nașă gremită ala anai omă l’ar fi kas-
tată viaija. In asemine înnrejarare era de neantratt trebain-
jgt st se fi înttmnlată mi Demokrită ka st rtclt mint st nles-
neaskt, mi Eraklită ka st nltngt ntnt st-i east okii.
Dant maltt nevoe mi bttae de. kană, în fine karavana
a trekată strtmtorea mi a ajunsă la Mtntstirea Sinaea, au­
de a netrekstă nontea. A doaa zi dimineaya veni eait I
o mtire minnîanost kt Domnală ka Mitronolitală mi ka bo-
eril ne rtmtsesert în Bakaremti se tteart de kttre Tarnî.
Mine note deskrie ijiuetele mi nltnsetele kokoneloră? Ku-
Binte de mtngtere na se nateaă gtsi. fiolele mangiloră, un­
de se aflt Mtrtstirea Sinaea, se ftkase întru adevtră valea
nltgeriloră. Dar na treka malta mi sosi ană karieria îna-
dinsă da Ia Bakaremti, ka skrisori înkedinn,ttore desure
stnttatea tuturora. Atannea întristarea s’a nreftkală în
veselie, mi karavana, ftrt înttrziere, mi-a laatii dramală
mi a ajunsa la Stefanonole saă Bramovă. Dar iui a-
kolo, ande st se gtseaskt atttea kase unde st înkant
ană nonoră atttă de namerosă? Kîară mi nele neantrată
trebaitore nentra vieijaire, ajansesert la o skamnete nesnast.
Fie kare atanne ktata st se strtmtoreaskt nentra medere
kamă natea, mi nentra mtnkare st fakt tott ekonomia na-
tinniost. Dar na ttrziă a venită ordină îmntrtteskă de la
Viena, de la nrea generosală îmntrată Franniskă, kttre dre-
gttoriîle din Bramovă mi Sibiia ka st se dea totc înlesni­
rile natinniosc nentra osnitalitatea emigraijiloră, uri st se nue
tarife ne obiektele de îndestalare ka st na se vtnzt maî skaînnă
de kttă fakă. Atance emigratii s’aă mai linimtită, ntnt st
vazt ne se va mal face în ijeara Romtiieaskt.
Bocriî ne rtmtsesert la Bakaremti ka MitronolitslS mi
Eniskonală, trteaă ka nea mal mare grózt din kassa înfri-
komatei nastieri. în adevtră era ană ne însiitimtntttorîa.
Bjnenie de omă na se vedea ne aliijt; kiară ntreijii ntreaă
stlbateci iui fioromi nentrs cei ce-i vedeaă. Din ktndă în
ktndă se aaziaă nsmai arletele anoră ktni însntîmtntagi.
Bisericile era« înkise; klonotele eraă mate, mi namai kaka-
vaele uinaă ne kltnotniije. Ile aliije, de se vedea ktte ana
omă, trebaea st fie vre ană cermttoria, saă vre anii smin­
tită de minte. In nrejarala Kargei saă în feantra, eraă na­
mai kt yi-va Arntayi mi Tarei, kari vocifera» certnda-mi le­
fele. Ile Itngt acemtia mai viindă mi ană Bimbama Sava
[kremtină] de la Negotină, reklama mi elă lefile omtirei sa­
le. Dar ande eraă bani? cine nfetea? ka Jieki, adikt forte
bine, le se rr>snandea la toiji, mi ei rtsnandeaă ka kavinte
amare. Iar boerii medeaă la kasele lóra singurateci, ka ini­
mile tremarttóre de frikt. Vtztndă kt lakrală ajansese a-
merinjjttoria, kt-i amtenta ană nerikolă neamtentată, adese­
ori se daceaă ka Mitronolitală la Karte mi cerkaă st înda-
nlece ne Domnă ka saă st dea lefile omtiriloră tarbarate,
saă st fagt înnreant ka dtnmii; dar tóté cerktrile loră e-
raă demerte, fiind» kt Grecii, konsiliarii sei, aveaă o
mare aatoritate asanra sniritalai seă. în fine se xtttrirt st
se dakt ka st se înkizt în Mitronolie mi în zidarile sale st
se anere în kontra rebelilor« kare-i amerinijaa mi ne dtnmii.
Daktnda-se akolo înzioa de 18 Maia, a venită NikolaeBrtn-
koveana, ziktndă kt a nriimită o skrisóre delaKarakală kare
snanea kt Ilasvantliií, trcktndă Oltală, aă anakată dramala
snre Bakaremtî. Atance boerii, însiitimtnttnda-se, n'aă dor­
mită tótt nóntea, mi a doaa zi mergtndă la Domnală i-aă
zisă: „Mtria ta, ce înmeltciane este aceasta? na-iji este'
miit de noi, de vrei se ne sakrifici ne ton.1 ? Dakt Mtria
ta na vrei st nleci, aflt kt noi na mai medemă.“ Dom­
nală, aazindă aceste, mai întti a ttkată kttva timnă, anoi
demtentinds-se ka din somnă mi ks okii nlinî de laknmi,
a zisă: „Daki D-vóstn nlekayi, ne mine ksmă de mi li-
sayi ? Eh sintă gata a vi arma". Dtmi aieasta ton,i s’aă
învoit» ka sí nlene înnre»ni snre Moldova.
Lsindb-se asemine xotirire, s’a n»să la kale, ka boe-
riî sí easi la kasa Banslsi Gika de la Kolintina, mi akolo
si amtente nini va sosi mi Domnelă, mi anoi si ans'ie în-
nresni dramslö snre Fokmani. Astfelis boeriî se dssen la
lokslă numită, snde, ne kindă amtetaă ne Domnă ne la ora
de nini, a venită Snitarslă Anastasaki ks maî msliji kilirl
zikindă ki la Ksrte s’aă revoltată ostamiî kari nereaă lefele
mi ki aă mi «nisă ne Domnă. Boeriî, fir’a mai amtenta si
se înkredinneze daki mtirea era adevirati, n’aă mai stitstă
si cineze, ni s’aă skslată ks renejsne mi aă nlekată snre
Gergitja. Fsgindă snii mai tare mi algii mai încetă, s’aă resle-
ijită 8nii de alyii mi din kassa întsnerenimei mi-aă nerdstă
drsmslă, aă smblată ntininds-se tóti nóntea nrin nidsri, mi
abia ne la nvirsatslă zorilor» s’aă ad»nată ks toijii la Ger-
giya. Dsni aneea fiindă ki toiji simijiaă trebsinija de min-
kare, se onriri de iirinziri mi adistari mm doari voră
nriimi mi vre o mtire de la Bsksremti. Ile kindă se gitiaă
si se nse la masi, eati ki soseskă doi Greii Domnemtl
kilirl în fsga mare, kari, întrebaiji fiindă de snde vină mi
ne intiă, aă risnsnsă ki în nóntea nreiedenti Arnisijii mi
ks Tsriii, înijeleginds-se între ei, s’aă înuresnată mi aă ve­
nită la Ksrtea Domneaski, snde aă îmenstă a nete ks ma­
re tsrbsiare mi ks amerinyare lefele ne aveaă a Isa; dar
emindă Beizadea Grigori i-a fikstă ks xsvints ka si se li-
nimteaski. Dsm aneasta Domnslă, kiemindă ne Bimbama
Sava, îlă îmbriki ks kontimă, îi dirsi snă kală minunată,
îi dete trei mii lei mi-i zise ki-lă lași lokotenentă, s’aă Kaî-
makamă, îndatonnds-lă si nizeaski oramslă ne nsijină
timnă kită are si easi la snă sată în anroniere; ne lingi
aneasta i-a zisă ki neste doi zile si vie mi ostamiî la Tir-
moră nentrs ka si-mi nrimeaski lefile. Dsni aneasta Dom-
nslă, ssinds-se în kareti ks beizadelele sale Grigori mi I-
oană, mi armată de toiji omenii Ksrijel sale kiliri, a emită
 la Kolintina. Akolo, negtsind» ne nini an»!» din boerl, ds-
nt kam» îmi dase ksvtntal», a ordonat» Vizitislsi seă st a-
nane dram»!» kttre Vtlenii de Mante ne snde este dramal»
kttre Transilvania.
Mitronolitala mi boeril, kam» as auzită aceste amtran-
^imi, s’a» însntimtntat» grozav», dtnd» k» sokotealt kt
Domnsl» este »rmtrit» de anrone, de b»nt ort ne nil-a
skimbat» nlancls de a nlekat» sure Ardeal» în lok» st vie
snre Moldova, nreksmă le dase k»vtrit»l»; mi nreksmă era»
gata ka st se n»e st mtntn'ie, a» Itsat» masa ne lok» mi
a înnenst» fie-kare a fagi, anektnd» fie-kare ktte »na dram»
deosebit». Gikalemtiî, ajangtnds la Vtleni, era» st mai stea
, ka st mal vazt ie note st se înttmnle, inaî ales» kt ako-
kolo se mai afla» neste doat-zeni de mii de B»karemtem,
negsgitori mi nonor», ka într’sn» lok» mai sigBr» mi nesa-
H8s» nerikal»18i. Dar Domnslă, ksm» a vtzstS kt vina bo­
eril, itrt a nerde timnă, intri în trtssra sa ka beizadelele,
latnda ks sine mi ne marele Ban» Dimitrie Gika (ne Itngt
karele înnresnt mi eă, aatorială Dionisi», mt aflam» mi mai
nainte mi mai ne »rmt nedesntrjjit» în tote evenimentele)
a nlekat» renede kttre xotarsl» Transilvaniei mi a trekată
de ’ieea narte. Boerii. vtztnd» faga Domn»!»!, mi Itksito-
rii ne aneea a boerilor», s’aa skalat» mi ei ka vanele mi a»
înnenstă a f»gi ks tireninitare. în kalea a>ieea este an» m»n-
te mare ne se kîamt Vtrfala-Kraialsi, k» frantea nlemsvt
mi 8skatt, konerit» k» nori, mi ne sne lokBri ks ninsore.
Voind» nineva st treakt de la Slona în Ardeal», trebae st
treakt d’a drental» neste vtrfsla se», ka st se koboare de ueea
narte. Dram»!» este forte re», strtmt», netrosS mi nerikalos,
avtnd» ne de Ittsrl nrantstiî adinm. Ilentr» kast meargt ni-
neva de la Slon» ntnt dinkolo de Iloeana Fetii, trebse stfakt
kale de zene ore. Ile lok»l» anosta trasările n» not» arka ftrt
st se tragt k» boi. Ilentrs acesta, de mi venisert malijl ytrani
k» boi (ne nlatt), înst ns era» de ajans», mi malrji fart nevoijji
a-mi s»i trasările k» kaii lor» nrivaijî, iar femeile mi koniiî
lor» a merge ne josă. D»nt ne m»lriimea omenilor» se sai
ne nodimala msntelai, se rtsntndi ne carbt verde ka st se.
 odixneaski. Din îniljjimea aneea se vedea mai t6ti întin­
derea ijereî Mifnteneuitî a Moldovei mi a Transilvaniei, ne
kită note okiel» st se întinzi. Nb anekan bine a se odix-
ni, mi de odati veni o nloae rene, amestekati ks ninsbre.
Ne fiind» ninî snă arbsre de adinostă, ssferiri toijî nloaea
ke mâinile în sin», mi din kassa a'ieea mslijl konii mi 6-
menî bolnavi mBriri. în fine trekind» nloaea, karavanaîn-
nens a se kobori mi, ajenginda, netrek» nontea akolo ks
toate inkomoditi^ile mi nevoile înkin»ite. A dosa zi msliji-
mea treks mi ajsnse la Bramovs. Nsmaî Domnal» ks bei­
zadelele nmaseri la vaint, amtcntindă ka neastimnir»
sosirea familiilor» lor» kare venia» k» Snitar»!» Anastasa-
ki. Ninî o idee însi na aveax desnre 'jele *ie se netrenea»
în arini. Bimbama Sava, karele nmisese Kalmakamă, da­
ni ne a nlekatu Domnslă, vizinda ki a fost» înmelată mi
kt el» a fagită ka st skane de nlata lefelor», a doaa zi se
lat dani dinsal» ka kiyî-va din omenii tei. Dar in lokă
st ajangi ne Domn», în Virfală Krai»l»i dete neste familia
domneaski, în kare era Snitarlel» mi IIostelnikBlă ka fii­
cele Domnal»!. Atsn'je Bimbama Sava kaati st kanete ne
va nstea, mi, gisind» o lidiiji k» sksle mi netre skamne
ne nrerjala» ka ninai zeii mii lei, o I»! mi ano! le dete
dramei». Astfella familia Domneaski, nndati mi maltrata­
te, ajense la vama BbzibIsI mi înnre»nind»-se k» Domnsl»,
treks la Bramovă. Akolo kreditorii Domnsl»!, avtndă a I»a
vre o doi mii de nangi de bani, a» dat» sanliki la îmni-
ratală ka si-ls înnlineaski. Na tirzi» însi veni ordin» îm-
niritesk» ka Domnal» si meargi la Sigensbargă, ka învo­
ire ki, de va voi si treaki în Tarnia, st fie liber».

Epoc'a desperaliloră.

Fagindă Cavernele, nrekam» s’a zisă, a rimase ora-

mala B»kBremti nastiia mi firi ni'jl sn» felie de rindseali.
Atan’ie aă înnenst» a domni omenii desneraiji mi firi ki-
nitîle, kari se nameskă în limba nonor»!»! krai. Aucuitia,
intrând» în Kurtea Domneaski, ne kmdu mi Bimbama Sa-
va linsîa, o jif»iri de tote, fctî a lisa niut miliar nrafulg
nrin kase. Gisind» akolo semnele Domniei, adeki tulurile
mi stindardele, se nreumbla» ks ele ne tote uligele oramu-
Isî. Iar kinitanul» lorii • numit» Melamos, de vigi Arniută
mi de nrofesisne Bokneagiu, se nrosmbla k» k»ka domnea-
ski ne kanu. A'iemtia, sfirimindii »mile kiriiumeloru mi
ale riivnigelor», intra» mi se dedea» la orgiile nele mai skir-
bose, firi nmi un» fnu mi fin nini o misuri. Anemii
miserabili se nrenara» a da mi foku oram»l»i, nentra ka si
însemneze memoria lor» nrin r»ine. Din norocire Bemlea-
ga Ibraim» Bosniakală, karele se afla la Kotroneni k» kiiji-
va ostamî, simgindu Iskrsl» acesta, veni în oramS mi în'ie-
n» a suinzara mi a nedensi ne tikilomi, în kit» se fikan
mai togi nev:z»gi. In linși de boeri el» a fikat» Snitaris
ne unu Gsliano boeri» mik» însi desfnnat» mi krais, iar Agi
ne un» sirak» Ilolkovni'jelulu lonigi, omă onest» mi inteli
gentu. Dani aneea a adus» minclari mi brutari, ini a mai
adunat» neva -din omenii f»giiji 'ie era» ne anrone, resta-
torninind» buna orindueali în oramă.

Domnirea Turciloră.

Auzind» desnre nele întimnlate la Bukuremti, Xasan

Aga Ilama de la Nikonole mi Tersenikli Aiansl» Runmisku-
lui, s’a» înijeles» mi a» nlekat» îndati ka st> nuni, în nn-
dueali Iskrsrile din iiean. De'ii sosind» în B»k»remti, a»
în’ienstă a »nide ne xogi mi ne fikitori de rele, mi a» fi-
kutu ki în ksnnd» a» înnenstK a se aduna fugarii ne la
kasele lor:; mi a se okuna fie-kare în linimte de trebile sa­
le. Nu tirziu însi veni mtire ki Ilorta crtase ne rebelul;;
Giurgi Osman Ilama mi In acesta vine Ilami la Silistra.
A’jeasti mtire a umnlutu de grozi ne Aianii de ne lingi
Dunire, fiind» ki se temea» de elS ka de fulgerul» lui Dum­
nezeu. De a'ieca, uîtindS tote uertclc dintre diurnii, s’a»
adunat» îndati la Bukuremti toni Aianii, nrckumu Ilikogl»,
Batalaga, Satogla, Aslanogla, Xagi Omerogla, Meemet-Ali-Bei,
GiaarS Imams, Tirnogla, Xasan Bairaktaria, uii algii mai
mslgí. Acemtia, ssb nremedinija Isi Tersenikli, se konssl-
tarü mi xotarsii ka sí se nse ka tóté nsterile lor» mi st
ns nrimiaskt ne snS asemene inemikă ín kanslö lórii, mi nen-
trs aceasta sí se Isnte nomă la cea de ne »rms iiikitsra
de stnge. Dsm aceasta, inkinuindă «nă kornă de omtire
ka de dot-zeci mii de omenii, aă nlekatö o seaim din el
ka st-i aijie kalea la trecerea Balkanilor«.

Rebeliunea lui Giurgi Osman Pașia.

Acesta era din Asia, de viyis Giargiă, omă kanabilă

mi katezătoră, înst mi feri karakterű. Fiindă liánig la Si-
listra, elă se bitase de mslte ori ka Ilasvantogls, dar nen-
trs multele sale abasari mi mai alesă nentrs ssn^rarile ce
fbkBse ijerei Romimemti, llorta-lă destitsase mi lă trimise la
snă nauialîkă în Asia mikn. De akolo treks în Turcia Es-
roneană, îmi f-aks o armata ka de trei zeni de mii deKtr-
jalii mi Arni>8nî, mi, deklannda-se rebelă, merse st bata
Adrianonole. Nimika însă na resmi, kid neste 60 mii lă-
ksitori înarmajji aă emită ka armele înaintea lai. Dună a-
ceasta merse assura Filinonolei; nini akolo însă na taka ni­
mika, fiindă kă ori,manii ini dregătorii i s’aă onasă ka vred­
nicie. De akolo încens a kstriera Macedonia mi Tracia
mi a răsnăndi în trecerea sa, fokă acidere mi nrădăcisne
neste tóté satele mi oramele cele mai mini. In fine, nar-
tanda-sc astă-felia ka ană kometă de nenorocire, ajunse anró-
ne de Konstantinonole, în kale ka de mese ore, în kătă în­
sămi lăkaitorii kanitalei încenari, a tremara de frikă. Astă-
fells, ne kăndă în jjcara Ronrnneaskă se netrecea evenemin-
tele fioróse de karc s’a vorbită, totă într’ană timnă mi în
imnerială Otomană se netrecea mai asemine tcrorismă. lle
knndă Bakaremtcniî îmi kr.taă măntaircaemigri.ndă în Tran­
silvania, IJărignidcnii se gntcaă st, emigreze mi să se asi-
garczc de ceea narte, la Skatari.
 Ssltansls Selim nornemte assnra rebelslsi ne KsMlsks
Xssein Kanetan Ilama generalissimă. Acesta ks o armata,
ka de mese zeii mii omeni, leniserî, Galiomiijî mi soldam
regslaiji dsnt nona sistema Esroneant, a emită afara din
oramă la unii lokă ne se kema Dast-IIama, mi a nsss ’ om-
tirea în randsealt de bttae. Om’ a ns însene înst ostilita-
ijile, elă nerkt st adskt Iskrsrile la nane, fiindă kt ne de
o narte voea st înksnjsre rtsbolsls livils, Iar ne do alta
se îngrijea de vre sns ressltatS nenorocită, Astă-felă isbsti
a îmntka ne rebela, dtnds-I dot mii de nanijî de bani, ft-
ktnds-se kt-ls earta, mi restabilinds-lă Ilamt la Silistra,
nreksmă cerea elX.
Aceasta era kassa kt se însntimtntasera Alanii din­
tre Balkanî mi Dsntre. Ei se îngrijiaă de rasbanarea aces-
tal oms, ks kare se laniasert de atata ori mi kttre kare
se aratasert dammani neîmntkaiji. Deși trimiytnda omtire
în kontra Isî, nreksmB s’a zisă mai sssă, mi onrind8-I tre-
kttorile Balkaniloră, Gisrgi Osman Ilania rensnijt de la
namalîkslă Silistrel mi se întorse la sns altă Ilamalîka, des-
nre kare voma vorbi mai denarte.

Urmare istoriei Romanesc!.

Tersenikli, ksmă a sosită în Bsksremti, îndatt a tri­

misă vre o dot mii de omeni alemî la Karakals, ka st se
Bneaskt ks acei se eras ssb Ibrailă Nazirs mi st bata ne
Ilasvantlii. Acemtia, sosindă akolo, se imens bttaea mai ks
nstere. Ilasvantliil eras înksnjsrayi la Karakals de zece zile,
mi ks töte kt isnrtvisert nrovisisnile de mtnkare, înst se
btteaă ks desnerare. In iele de ne srmt, vtztnds kt ns se
mai nots ijinea, mî-aă Itsată akolo rtniniî, mi într’o noan-
te s’aă ranezit? mi as trekstă nîntre assediatori ktstands-mi
sktnarea nrin fsgt. Dsnt aceea, desntrninds-se, Manaf I-
braimă a anskată snre Kalafată iar Kssangcali snre Tsrns,
ks nlană ka st-lă ia mi st se înkizt în cetate. Amtndol
înst ns mî as skosă nlanslă la kanttă, fiindă kt ointirile
îmnaratemtî na le da timnă mi ori ande se arataă îiîmnrom-
kaă ks SHk'iess. De aceea, vazandase stramtoragi, s’aă re-
nezită mi as trekată neste Danare la Vidină. Daka gona-
mil i-ar fi lovit« ne k^ndis treceaă Danarea, negremită kt
n’âr fi skanată nici anală mi ne togi l-ar fi kafandată; dar
este aderară nroverbală ka korbB la korbS nu skdte okii.
La Bakaremtil se. afla neste ontă mii de omtire tar-
ueaska, dar nea mai banii orandaeala se stabilise. Terseni-
kli mi ka Xasan Aga llama, laandă mtiinga kt marele Bană
Nikolae Brankoveans ’ se afla la Fokmani, i-a skrisă îndata
de a venită la Bakaremti. Ileste nagină a venită mi Di­
mitrie Xangerli, trimisă ka Kaîmakama de katre Domnslă
Moldovei Alessandra Saga. Acemtia aă încenată îndată a
se okana de îndrentarea gerei mi de bana orandaeala nana
va sosi randsitală Dorană de la Moldova.

Domnulu LXXV.
Alessandru Vodă Sulzu.

Acesta aflands-se Domnă la Moldova mi aazinda de

fsga ankialai sex în Transilvania, a skrisă îndata lai D. chr.
Devletă, cerandă ka st i se dea domnia gerei Man-( 1802’
tenemti. Ilorta, între aceste, dadase ertare lai Ilasvantogla,
dana mijlocirea lai Xasan» Aga Dama; dani aceasta, nri-
mindă cererea lai Alessandra Vodă Saga, îi dete karmairea
îmbeloră guri, nreskriinda i nrin Xatixamaîama îmnarateskă
st vie îndata în geara Manteneaska, sa readsne nonorală
emigrată, sa reameze bana orandaeala, st rafaeaska mi sa
nlateaska lefele onitiriloră tarcemti mi anoi sa le dea dra-
mală ka sa se întorka neste Danare; Iar dana aceste anoi
sa aiba a-mi alege ana din «iele doa Domnii mi sa skrie
Devletalai nentrs ka sa-lă întareaska akoloande-i va nlacea.
Astă-feba Alessandra Vodă Saga, fara a nerde timnă,
veni în Bakaremti, mi încena a îndrenta lakrarile dana kată
înmrejararile-lă ertaă. Mai întaia însă s’a sargaită ka sa
14
 îmbltnzeaskt ne îmntrtgie mi st kanete «n» firman« nen-
tr« gragiarea «nkî«l«i se«. At«nne Mixai« Vodt Sug«, rtdi-
ktnd»-se k« tott familia sa din Sigensb«rg, veni în geara
Romtneaskt. De ainea se d«se la Konstantinonole, «nde fi­
ind« ordin« ka st nltteaskt datoriile ne avea, i se vtndsrt
tote avugiile, attt» anele ne avea ne Itngt sine, ktt» mi a-
nele nemimkttâre ne avea în geara Romtneaskt. Ileste ns-
jjinS, strivit» de attta nekazsri mi nenoroniri, nttrsns« de
starea de miserie în kare aj«nsese, ksnrins» mi de bttrt-
nege tot« odatt, trek« la Itkamsrile nele eterne.
între aneste Alessandr« Vodt a skrisă Mitronolit«l«i,
Eniskonilor» mi altor« boeri ne se afla« la Bramov« ka st
se întorkt în geart la ale lor«. Anemtia înst se onrirt de
a veni nentr« dot ksvinte: întti«, ktni kredeaă k«m« kt,
îndatt ne ars veni, DomnulS mi k» Tersenikli Haina, i-ar
sili ka st nltteaskt datoriile l«i Mixai« Vodt kttre orntiri-
le îmntrttemti; al« doile, ktnl avea» idee k«mu kt Dom-
n«l« avea skon« st osîndeaskt ne ktgi-va din boeri nen-
tr« f«ga lor«, k« skon» st desk«lne ne «nkiula seu. Htre-
rile aneste înst era« grbmite, fiind« kt ne boeriî, ktgi s’a«
întors» în Transilvania, Domnslu l-a nriimită k« mare dra­
goste, mi, denarte de a le fane vre o s«ntrare, i-a mtngt-
eat« mi i-a onorat« k« rang«ri mi dregttorii.
La Sibiisl» Transilvaniei se afla« MitronolitslS Dositei«
k« Eniskonii, Ban«lk Dimitrie Gika k» fiii sei, Manole Bran-
koveans, Dimitrie Rakovigt, Rad« Golesks, Skarlat» Ktm-
ninean«, Isaak Rallet«, mi algi mai m«lgi boeri dinKraiova.
Anemtia, kibz«inds-se assnra lukrHrilor« gerei, aii trimis«
Arz-Magzar (s«nlikt) kttre înalta Hortt; mi artttnds-i ds-
rerile mi nenoronirile karele le sufere geara în onts ani ne-
întrer«ngi, a» nerst« ka st le dea Domn» ne j«nele Insi-
lante KonstantinS Vodt, karele fusese mai nainte Domn« în
Moldova mi se arttase bltnds, bunu mi drent» kttre geart.
He Itngt aneasta se r«gart ka st fie sk»titt geara ne «nu
ani de tribut», în urivirea miserie! la kare ajunsese. Ssnli-
ka aneasta, înftgimtnd«-se îmntratslsi, dsnt sttraingele am-
bassador«lul Rusiei de atunnc mi ale bttrtn«l«I Alessandr«
Vodi Insilante, avs ressltatsl« nel« mai terinit». Beste ns-
jjin» boerii. din Ardeal» nriimin «ns Xatixamaisma ímni-
ratesk«, karele íntirea ns nsmal anele ne le nerBsen boe­
rii, dar ínki mi altele mai mslte, adeki: lik«itorií sí n-
mie nessiiiragl în ksrsS de «n« anS mi liberi de orineser-
vijjis îmniritesk«; Domnsl« sí fie ne mente ani; Domn«18
st n« faki nimika fin mtirea mi învoirea Mitronolitslsi mi
a boerilorí; sí ns dea fankijisnile yerel la boerii Grenii; ve-
ninii Ilamí, Naziri mi Aianii sí ns aibi nini sn8 amestek«
în ijean, mi altele, nrekums se va vedea la nelS de ne «r-
mi tóm« alB anestei istorii.
Dani aneasta îndati a venit» mazilia (destitsirea) Isi
Alessandrs Vodi Ssgs, karé, domnind« abia trei l«nî, s’a
întors« eanmi la Moldova. Dar mi akolo n« ramase înti-
rit« nrek«mS snera mi nrek«m« i se nromisese; kint boerii
din Moldova, Ambassadorsls R«sesks mi foștii Domni M«-
r«zi mi Insilante, kari se afla« la Konstantinonole, urigo-
ninds-1« k« stminiji, mi akasind«-!« ki ară fi din fatria
Frannesilor«, isbctiri a’18 destitsa mi a trimite, o dati k«
Konstantin« Insilante, ne Alessandrs Vodi Msrszi la dom­
nia Moldovei.

Domnulu LXXVT.
Constantin Vodă Ipsilante.

Boerii din Transilvania, d«ni ne a« vizat« întirirea

nii înk«viinrjarea nererilor« lor«, mi mai ales» rin-J d. clt.
d«irea doriti de torji a 1«! Konstantin« Vodi Insi-( 1802’
lanté, s’a8 «mnlst» de mare b«k«rie mi veselie mi s’ak sks-
lat» si vie în ijean ka si ante ferinirea lor« kitre noal»
Domn«. Deni ernind«-! înainte la Danire, în zioa de 14 ok-
țomvrie, vineri, îla nriimin mi îndati nlekan kitre Bsk«-
remtî. Dar la sat«18 Radvanii, a marel«i Ban« Skarlats Gika,
DomnslS se onri nentr« ka si se odixneaski n«jjin« mi si
faki ksnomtiniji k« boerii yerci. Atsnne d«kind«-sc k« to-
jjii la biseriki nentr» ka sí m«ln,imeaski Isi D-zc», de o-
data a încenstă a se kbtremsra ntminlHls ks o tarie kare
n» s’a mai nomenită înkită tóta lamea a emită din bese-
rika, dindă anii neste alijii, nliní de snaims mi mai fera
simjjire. A doa zi Domnală a nlekatS snre Bsksremti. Aice,
găsind» Ksrtea Domneaska strancinatu de kutremarsls în-
frikomat» ne armase, s’a amezata la Mănăstirea Vskaremtii,
nana s’a renarată nalatală Domneskă. Dana ne s’a amezată
în tronai» sea, Konstantiné Vodă îndata se îngriji kasanla-
teaska lefele omtiriloră tsriemti, nentrs ka sa le dea kon-
gediă sa se daka neste Dsnare, snre a skana ijeara de ne-
kazarile «ie saferia din nartea lor». O data ka omtirile, a

1 Anca zi se jjinea miute, era mare sarbatore,

Zioa Sântei Ilaraskeve de minime fakatore.
S’a katremarată namautală într’snă kină înfrikomată;
Dar din mare norocire lakrală zioa s'a 'ntamnlată.
Daka se întamnla nontea ama mare grozăvie,
Hine ore era ’n stare makară mintea sa-ml o uie ?
Kata stangere de dmeni, atenei, vai! se mai facea?
IUi ka^I âmeni de neire viaija loră îmi manteea?
Era astă-felie de salbatekă veetelă kare venise,
Ks kiar fearelc selbatecî note ka înkremenise.
De ketremere namantelă dese ori a fost» cercată,
Dar atata de ksmnlite nici odata s’a 'ntamnlată.
Global» narka era 'n aeră, saă ne ane mari de mare,
Ka o frenza, ka o nana; în a vantslei seflare.
Zidiri mari, veki mi marejje, kare sekoli infrentaă,
Sgedeite nana ’n base, rastemande-se kadeaă.
Iar namantelă nretstindeui, de a sa nenorocire
Sesninandă ka o fiiniia îmbrakata ka simjjire,
A kranată în melte lokeri mi din sîne-i a varsată,
Lak»ri, rîsri selferdse, ka kandă ară fi lakramată.
Ternslă celă înaltă ală Koljjei, kare ’n Bekeretuti domnemte
Ileste vcle-l-alte ternari, mi de-o sata ani traeinte,
Asta data nleaka kanală, na mai n6te resista,
Se restogoleoite, geme nana ’n temelia sa.
Na mai zikă desnre biserici mi klonotnijji mi nalate,
Veki mi noi, mari mi framdse, kare se restornă sfarmate...
Aatorlală mai nrelaugemte versală, vrandă sa demastre ka katre-
marală era o certare nrovidcniiiala rentra jjeara. Tradakatorală însă,
neaninda-se ka aceasta idee, trece înainte.
(Nota Tradnkitoilnlnl).
netrekută ku man onorl mi ’ieremoniî mi ne Xasan Aga
llama, karele, trekisndu neste Duntre, s’a dusă la Beligradă.
Dunt aceasta nefericita years Romi.neaski nmsindS in li-
nimte mi nace, mi sub unu Domnă ne drentă zisă nsrinte
ală natriei, a încenută ss siroyu Ira fane din zi in zi kite
uns nașă snre imbsnstsyire mi sure vindekarea kumnlite-
loră rane de kare suferia. Iar Domnidă, dsns ce s’a mai
linimtită, fsksndă kibzsire nrin konsiliulă boeriloră yerel,
a fukutu tóté kinurile de a nlstită datoriile, ku kare se în­
sărcinase yeara din timniî Domnilor« Ssyemti Mixai mi A-
lessandrs, mi nentru kare se nlsteaă dobânzi grele ne la
Turcii din Konstántinonole.
Ile lingi, aceste, găsind« ku kale a se nune bine ku
neîmnăkatulă dsiumană ală omenireî, Ilasvantoglu, mi a-i
stămnăra setea mi nofta ne avea ka să ssnere yeara, a tri­
misă la Vidină ne marele Ilostelnikă Konstantin« Kaiagea
ks daruri mi ks bani, cerands-i amicia. Ilasvaiitoglu s’a a-
rătată forte mulgămită de maniera Domnului, mi i-a nro-
misă amicie sincera. Iar Konstantină Karagea, întorkăndu-
se de la Vidină ks ressltatulă misiune! sale, fu numită Kai-
makams la Kraiova.
Ast-Í feliu de nrefacere făkăndu-se în yeara Msntenea-
skă, aă încenută a se deda toyi Romănii la veselii mi la
netreceri, mi în tóté năryile nu se aszta de kătă semne de
fericire, joksri mi bankete. Kăte nunyî boeremti avea să
se urmeze, mi se îmniedekase din kausa evenimenteloră ce
s’aă deskrisă, akuma aă încenută a se face ks totă manifi-
cinna dsnă datinile yerei, iui la Kurtea domneaslra se fă-
ceaă neîncetată baluri mi kununii, la kare însumi Domnulă
lua narte ks inima cea mai deskisă. Dar linimtea Domnu­
lui nu yinu multă: Ilasvantoglu încenu earamî a-lă sunsra
ku felíurite cereri mi nretensiunî. Nemulyumitu ks nre-
senturile kare Domnulă din kăndă în Irandă îi trimetea, nre-
kumă karete, butci mi altele, dar do o dată trimite să-i mai
ceara fără de nici unu drentă sas kuvunts o mie de nungi
de bani. Domnulă atunce vede ki. aceasta nu e semnă de
amicic, mi kă în kurandă are si înecam cararni ale sale;
ks tote aneste, sokotinda-se ksmă si întimnine nevoea, a
fiksta tote kinarile de î-a trimis« o narte din sama nersti.
Ka trimiterea baniloră acestora a însirninată ne Divan-E-
fendisi1 mi i-a snasă ka, mergindă la Vidină, si stadieze
mimkirile lai Ilasvantogla mi si deskdsi nianarile sale.
Ilasvantogla, nriimindă banii, a aritată mare malijimire;
totă odati a snasă lai Divan Efendisi ki domnala kati si
îngrijeaski a-i trimite mi restala kită de kannda, fi-
indă ki mai tirziă are si-i skrie ka si-i mal trimigi mi
altele.
Divană-Efendisi, nrimindă mirtarisirile de malgimire
mi de aminie din nartea lai Ilasvantogla, se întorse, fin a
natea deskoneri nini ana semnă desnre nianarile kare- ame-
rinyaă gara. Dar abia ajanse la Kraiova, mi Ilasvantogla
nașe în lakrare skonarile sale askanse.
In anala anela, fiindă earni asnn mi forte grea, Dani-
rea era îngiegati. La 18 Ianuarie, se viza firi de veste tre-
kmbă Danirea ne la Ostroveni omtirea lai Ilasvantogla, în
n8mira ka de mese mii de omeni, ka o mslgime de tanari,
sab komindslă Faimosslsi Manaf Ibraam, Kosangeali, Xagi-
Mimimogla, Hililogla ml alni doi Bel Albanesi. Anemtia zi-
neaă ki aă intrată nentra ka si treaki ne dinkone de Db-
nire si Ia Nikonole, ama nrekama ne dinkolo trenerea e-
ra mal grea; dar ne armi s’a dovedită ki skonslă loră în
realitate era altslă.
Astă felie, ne kindă bieyii likaitorl kredeaă ki mi-aă
snisită fesniats) mkatele mân saferinijele trekste, ne kmdă
sneraă ki se voră bskara de linimtea loră nea înaltă doriti,
întorkindase fie-kare ne la vetrele sale mi anskindase de
trebile sale, vizindă de odati viindă atita omtire asanra
loră, s’aă kanrinsă de snaimi generali mi aă înnensta a se
îmnnmtia kare în kotro nstea. Dar earna era ama de grea,
ninsorea ama de mare, gerslă ama de tare, în kită bieyii
fsgari se ksfandaă în troene (nemeyl) ka în anele de mare,

1 A’icsta se vede ks era vre ană boerla notabilă din Divană.

(Nola TradsktloriiiM.)
iar lunii, vulnile nii urmii emias la drumuri ka orbi mi tur-
bagi de sfimieaă muerile mi koniil ne le kideaă in kaié.
mtirea aaeasta, sosindă mi la Bukuremti, a nsnindită
ns mai nugini grózi mi în orimani. Ín adevirs nu nutea
sí nu se smíminteze de o omtire de xogí, karé nu avea
nini o lege mi nini o rindueali, intiindă mai ales» ki fiindu
íngegate niraele mi neaflindu-se omtire snre a le se onune,
kalea lor» éra neímnedekati mi nutea sí soseaski kitu de
renede. Intre aneste Manafu mi nei-l-algi kani üasvantlii
skrieau Kaímakamului de la Kraiova ki ei treku ka amim
mi ka sí le trimigi kit» mai kunndS zaxerele (nrovisiuni)
nentrs omtire, sí le nregiteaski konakuri (kasé de osnita-
litate), nrekumă mi nrovisiuni de kafe, zaxarS, kanoturi mi
blane de samuri, kontime mi maivari, mi telegari nentru
transnortulă tunurilor»; mi nentru tóté aueste skrieau ka sí
se faki fin íntírziere mi sminteali, ameringindu-lu ku ne-
deansi fin deskulnare. Kaimakamul» a ranortată Domnu­
lui ku deamiruntulu desnre tóté aneste, Domnul», denarte
de a se amegi, s’a antatk întru aneasta ku kummnirea mi
kuragiulă unui konbieriu esnerimentats la furtunele mi ta­
lazurile miriloră. E1S a nsnunss índati Kaimakamului ka
sí faki Ilasvantliilors tóté înlesnirile nutinnóse mi sí în­
destuleze tóté nererile lorS. Tot» odati a înnenutu a lua
misuri de anirare nentru kanitali; ne o narte a nusu stnji
ka sí nu lase ne nimeni sí easi din óramű; iar ne de al­
ti a trimisă ín judegele desnre munte mi de neste Oltă de
a adunată nliemii Gnnineri mi üandurii, (stnnenogii omti-
rilorá Rominemti ne karé Konstantin» MavrokordatS le des-
fiingase) nentru ka sí imnroviseze o omtire. ín adeviră, re-
krutindu ună numiră ínsemnitoriu de ómeni, i-a îmbnkată
ku mintene, ku noturi, ku kimulige uniforme, ne unii ín kü­
lön romii ne algii în kulori verzi. Ile lingi anemtia, a or­
donat» tuturor» trentelor» de negugitorí de s’a» alesă dintre
ei noi mai tineri, mai kredinniomi mi mai vredni'ii, mi s’a
organisată ín omtire numiti Onmenii. Totă odati a trimisă
de a adusă mi o seami de Kazaii, kari se íntirnnlaseri sí
se giseaski anróne de Moldova. A adusă tunari esncri-
mentaijl, de as nregatită tunari iui tote Hele-l-alte trebaitore.
Intr’ană kavantă a înfiingată o onitire noi ka de natra mii
omeni, kari, înnreana ka algi ontămii ne fasesen sab arme
de mai nainte, s’aă nas» ne nimoră de batae la qelă întaia
semnala ala Domnalai. Dana tote nregatirile auestea, fakate
mai karandă de kată în doi santamani, a trimisă «jinui sa­
te de kalaregî alemi mi voinici ka ordina ka sa meaza ni-
tigi (tariiligi) nrin satele de ne lingi Giargia, mi, kindă
voră vedea ne Ilasvantlii viindă snre Bakaremti, si-i armi-
reaski de denarte fin si se ante, mi namai kandă voră
vedea ka nci din Bakaremti îmieriă a-i lovi, atan'ie sa în-
qeana mi ei a-I bate ne din daraiită.
IJre kandă Domnală laa disnasamanile aueste, Ilasvan-
tliii înaintaă însă forte îmietă din kaasa greatajjei dramslai
mi asnrimei emei. în satele de ne langa Tarns s’aă onrită
ka sa se odixneaska mai malte zile. Aieasta întârziere na
se lovia nim de kamă ka vorba loră ka adika voiaă sa trea-
ka la Nikonole. Daka în adevară voeaă sa faka aneasta,
s’ară fi grăbită sa ajanga mai kanndă nana ana se desge-
ga Danarea mi nana a ns lisa lai Tersenikli timnă ka sa
se nregateaska ka omtiri mi ka întiritari. Dar în realitate,
nlanală loră era ka sa loveaska Baksremtii, sa nrade ora-
mală iui anoi sa-i dea fokă. La aceasta însă, l-a îmnedi-
kată deosebite înnrejanri: întâi ka laase intire kamă ka
Domnala adanase onitire malta, ka întărise oramală mi ka avea
de gandă ka sa se onae; ala doilea fiindă ka aflase kamă
ka în omtirea Domnalai se afla mese mii de Kazam, (de mi
na eraă de kată vr’o natra sate de Moldoveni îmbrakagi ka-
zauemte) de kari ei se temeaă forte; ala treilea fiindă ka
s’aă iskată Herte mi neîngelegeri între ei nentra minerea în
lakrare a nlanariloră loră, mi ală natralea, fiindă ka Ilas-
vantogla le trimise ordină ka sa se întorka la Vidină; kaui
Domnală, îndata «ie a fostă vizată ka Ilansvantliii intrase
în geara, s’a grăbită de a ranortată la Devletă, nrekamă mi
la ambassadorii Rasiei mi Aastriei, kari aă skrisă lai Ilas-
vantogla ks ameningari ka sa se retraga din geara Roma-
neaska. Ilentra a’ieasta nemaritorială Domnă ini-a atrasă
nu numai bine ksvăntarea Isi Dumnezeu dar mi mărturiile
de rekunomtinijă din nartea ijerei întregi. 1
Dună trecerea erneî ’iei grele mi a nevoilor« deskrise,
viind« timnulă celă dulce al» nrimăvereî, tote s’aă întorsă
în veselie mi fericire. Mun^i mi kămniile au îticenută a
înflori mi a înverzi în tote năryile, în kăt» nărea kă însămi
natura s’a înssfleijitu. Lăkuitorii au încenstă a se deda ku
muljjămire la oksnăcisnile loră, bukurăndu-se de nacea mi
linimtea dorită. Domnslă s’a anskată de kărmsită trebile
jjerei ku îngrijire, ks zel« mi ku dreutate ka unu adevărat«
nărinte. Iar jjeara dăruită ku o rekoltă bogată mi mănosă,
resufla o bukurie mi o veselie nesnusă. Ursita gelosă însă,
dună datina el, n’a voită să lase multă tini nu buksria mi ve­
selia generală neatinsă de dureri mi de lakrime. La 28 A-
ugustă, în ală doilea ană ală acestei domnii, înainte nsijină
de anusul« sorelsi, luănds fokă o anotekă (sm’iierie) kare se
afla în mijlokulă oramului, dintr’o klae de fănu ne avea în
kurte, s’a răsnăndit» flakările, nurtate de vănt», asunra ora-
mulsi kaoreiiejune înfrikoinată. Imiendiulă (nărjolslă) aiji-
nută mai doă-snre-zece ore; -abia a doua zi dimineaya s’a
stinsă ks mare osteneală din nartea Domnului mi a boeri-
loră, mi s’a» okasionată daune de trei-zeci de mii de nsngi
de bani mi mai bine. Dună această katastrofă nenorocită,
Domnul» a nusă la kale ka să se zideaskă orauială din noă,
ka uliiji mai largi mi mai regulate; dar abia neste ună ană
s’aă konerită ka kase lokarile nustiite de flakări.
Dună ne a trekută mi nlaga (rana) aceasta, în ală tre­
ilea ană alu acestei domnii, ne la luna lui Iulie, a venită mi
altă nenorocire. O revărsare înfrikomară de ane, a îne-
kată kămniile mi a stărnită săinănăturile mi nămsnile mi
a kaasată daune nedeskrintibile. Dar fiind» kă mă înfiio-
reză de a mai deskrie nenorocirile bietei jjerei Romănemti,
nu mă mai întindă în amărunte, ci urmeză a istorisa în skurtă
evenimentele ’iele mai imnortante.
1 Arie astoiiHlă skrie ssb imnresisnea timnilors; stilslă seu seamănă msltS
ku acela al6 rănosanilorS Karkaleki ini Asaki.
(Tradnki tortulS).
 - In al» natrslea ană ala domniei anestaîa, adika în anala
1806, s’a întamnlată mi faga naradoksala a lai Konstantină
Vodă Insilante, kare a kaasată aimire mi tarbarare generala,
în adevară, vazanda-se tors de veste kt Domnslă se gate-
mte de faga ka ama nreMinitare, înnreana ka tdta familia
mi ka togi boerii Greii, ka kandă îlă gonia dammanii ka
săbiile skose, lamea avea ksvantă st intre în îngrijirile ne-
le mai mari. Ka kateva zile mai nainte faimosală Aianaala
Rasniakalal Tersenikli se assassinase nrin tradare ka mtirea
Ilorgei. Domnală, karele era amikală seă intimă, aazindă de
aceasta, intrase în îngrijire mi nentra kanală seă. De aneea
kiemâ înnrejarală seă vre o natra sate Xarvagi, ne kari-i în-
trebainga ka garzl-de-komS; nașe în tote marginile oramalai
vedete [straji] kredimidse. Ile langa aieste adase mi ană
kornă de Razaii din Moldova, ne kare i-a nașă sab koman-
dală anai ore kare namită Karti, originaria din Kraiova, mi
î-a orandaită st meaza în marginea oramalai. Nimine însă
na nrenanea altă-neva din aneste, de kată kt Domnală îi
noftise nentra mai malta sigaranga.
In zioa de 16 Aagastă, în deseara, se vaza de o data
traganda-se la skara Kargii kareta Domneaska mi mai înal­
te radvane mi alte trasari, kare arataă karată semne de faga.
Domnală în momentală aiela a data de mtire boeriloră na-
mînteni ka sa vie la elă. Boerii, adananda-se, aă găsită ne
Domnă în niniore.' A’iesta, kamă i-a vazată, aă înnenată sa
le snae fara vorbe langi ka ne dansală nevoea-lă kiama sa
se retraga nentra kată-va timnă din Bakaremti, mi nana se va
întone, ei sa gie karnia gavernalai gerei. Dane aieste nagine
vorbe, Domnală a takată mi s’a mi koborată ne skari, de
s’a saită ka Domna mi ka koniiî în kareta; mi dana elă togi
kasniiil sei se saira în nele-1 alte trasară Atanne, înkanja-
rată de Kaza’ii ka ssligile întinse, nreiedată de Xarvagî ka
săbiile gole, avandă în arma ne Arnaagi ka Tafekm-bama,
Dclibama, Gialeraga, Balak-bami mi Tonai-bama ka trei
tanari mini, togi kalari, în nsmară ka minte sate inmi, Dom-
nală a nlekată în faga mare, mi ajangandă la Afamagi, s’a
onrită nana a doaa zi.
 Ileste nonte au sosită akolo. ini boeriî Greii, gata de
drum«, iirekumă s’aă nutstS înkinui. Iar boeriî Greii iei mai
miii kari nmisesern Ia Kurtea Domneaskn, neîngelegindă
kausa aiestei fsgi nrinite, mi intrsndă în feliurite bsnseli,
aă venită într’o amegitsri. grozavi., nemtindă kare mi kumă
si fagi mai kurindă, mi kumă si-mi doseaski lukrurile ie
aveaă. Domnulă a dosa zi dimineagi a nlekată ku togi ai
sel, mi a ajunsă seara la Ministirea Sinaia. De akolo, sku-
linds-se dimineaga, a trekstă xotarulă mi s’a kobontă la
Bramovă. Ks sine a luată numai ne Kazaii; iar ne Xar-
vagi i-a întorsă la Bukuremti kiară de la xotară. Iletre-
kindă kiteva zile la Bramovă ka si se odixneaski, s’a ri-
dikată anoi ks t6ti familia sa mi a trekută de-a drentulă la
Iletreshurgă. Domna însi ku koniii mi ks kasa a mmasă
la Kiovă, unde este oramă mare, ks letate tare, kanitala
nalatinatslsi Skraniei, ne marginea riului Boristene saă Ni-
nrs, snde s’a amezată. Si revenimă însi la kausa fugei
DomnB18i.
Konstantină Vodi Insilante, înki de kindă fssese ma­
re Dragomană ală Ilorgei Otomane, intrase în relagisni in­
time ks Rusia. Mai tirziă, fikinds-se Domnă la Moldova
mi înveiininda-se ks Rumii, nentrs mai mslte îmnrejsrari
mi kasse, s’a întărită în intimitatea loră, mi inklinirea lui
kitre Rsmi ajunsese a fi kiară naturali. Ku tote aieste fi-
indă kt era naie între Rssia mi Tsriia, fiindă ki Domnul»
era în mare konsidimlsne ne lingi togi omenii inflsingi
de la Borti mi kunoskută kiară de SsltanBlă Selimă, ka omă
ku mslte talente rari mi ka krediniiosă servitoră ală îmni-
rigieî, Turiii nu aveaă niii ună felă de binueali saă îngri­
jire desnre intimitatea lui ks Rsmii. Dar dsriT. ie a luată
domnia gerei Msntenemti, întimnlindu-se a se revolta Ser­
bii în kontra Ilorgei, s’a ligită vorba kt elă Iar fi agigată
la aieasta, ks tote ki niii o nrobabilitate temeiniki, mi niii
o dovadi nositivi ns era, mi niii o imnortangi seriosi ns
se atribuea aiestoră auziri. Ile la înienstslă anului ală na-
trslea ală domniei sale, se întimnli ki Nanoleonă Bona-
narte, îmmratuls Frangeî, voindă a rr.dika ne Borti. în kon-
 tra Rusiei, a trimis» ambassadorx la Konstantinonole ne ge­
neratul» Sebastiani. Acesta a venit» nrin yeara Romtnea-
skt. Domn»lS l’a nriimitu ks onorile cele mai deosebite.
General»!» Sebastiani, îngelegtndu-lk kt era nartisan», k»
kornál» mi k» suflet»!», al» R»milor», s’a cerkat» k» tot» fe-
lisl» de nromiteri ka st-1» skótt din konvikijiunile sale mi
st-1» îndaulece a se lini de nolitika francest. Insilante ra­
mase statornik» mi rtsnunse kt-i era neste nutinijt a se
rsmne din nartitul» R»siei. Atsnce Sebastiani îî snsse ks-
rată kt, mergi,nds la Konstantinonole, are st-1» denunne la
Devletu mi are st se kteaskt; mi k» tóté kt Domn»!» ne
Itngt onorile ne i-a ftkstu, l-a dat» mi darsri [în maluri
mi netre skumne] ka de doat sute de mii de lei, ku sneran-
ijt ka doart-I» va abate de la xottrirea sa, Sebastiani însi,
remase nestnmutata mi, mergtnda la Ilórte, îl» deskrise k»
kulorile cele mai negre, ka filo-rus», ka amestekat» în re­
volta Strbiloru, mi ka onosant» tutsloră intereselor» îmntrt-
íjiei. Ilórta, dánt asemine deskoneriri, a nroektat» destit»-
irea mi uciderea sa; dar a nrelungită timnulă, nentr» ka nu
ksmva st afle mi st fagt.
Aceste tóté simyinda-le Alesasndru Vodt Insilante ka-
rele se afla la Konstantinonole, a skris» fiiulsi seu îndatt, a-
rtttndu-I kurnă inemicii sei îlu înegreskă sub nrotekgiunea
ambassadorul»! Franijiei, mi konssltendu-1» ka st-mi trimite
demisiunea ktt» mai kartndu, nentr» kt ku aceasta st înce­
teze nrigonirile mi nrenasarile ce stnts assnra sa. Dar Kon­
stantin» Vodt n’a nrimit» nronunerea tatelui se», ci a steru-
ita în nosiyiunea sa, ne k»vtnt» kt i se dedese domnia ku
Xatixamaiam» îmntrtteskă, ne termen» de meante ani, lutn-
ds-mi mtsuri ka, în kask de a se vedea în nerikol», st a-
lerge îndatt în Rusia. De aceea a încenatii, mai mult» de
kttă înteiu, a se korcs nande ku Kartea Ruseaskt nentr» nla-
nurile mi nroektele sale, mi mai k» seamt ku marele Duce
Konstantin» Ilavlovi'n, ku karele se afla în intimitate, mi ku
Italinski ambassadorul» Rasesku din Konstantinonole kare-lS
nrotegea teriim» ku tóté naterile sale. Ile Itngt aceste, ku
tóté kt Domnul» se îngrijise tare de Ilórte, d»nt nrigoni-
 rile fagime ale lui Sebastiani mi ale altora inemiai ne avea,
însă fiindă ka ne de o narte era strânsă legată ka kanete-
nia Sarbilojă Kara-George Hernea nentrs ajatorele de totă
felială ne-I da ne sab mana, iar ne de alta ka Tersenikli
Aîanală Rssniskalai nentra kaase mai sekrete, — nentrs a-
neasta, zikă, na-mi nerdea de felia karagială. Ilorta, aflandă
desnre tote relagisnile aneste ale lai Insilante, negremită ka
a avstă ksvantă st intre în felari de banaele; de aaeea a
mi nașă la kale de a assasinată ne Tersenikli nrin mina anai
kasnikă ală seă, fara sa se mtie alta de leita kt aaiderea s’a
fakată din intimidare, iar niaî de kamă nrin mtirea saă ks-
nomtinga îmmragiei. '
Dar mortea lai Tersenikli a adasă în safletală lai In-
silante o înfrikomare nesnasi. Mintea lai na avea niai ană
momentă de liniinte: zi mi nonte na gindea de kită kamă
si-mi anere viaga mi kamă si se giteaski de fagi. Ilentra
aieasta elă mi adasese, nrekamă s’a zisă, ne Kaza'ii ka si-I
fie de nazi mm va natea si fagi. N’a linsită însi de a
skrie mi tatilsi seă la Konstantinonole, ki are de gindă si
treaki ka toti familia în Rasia, konsaltanda-lă totă o dati
mi ne elă ka si-mi Ia familia ini radele mi si treaki în
vre o narte de geara Esroneani, ande si fie sigară de via­
ga. Dar tatilă a nmasă nemimkată la îndemnările fiislai.
Dam astă-felia de îmnrejariri, ajangindă lakrarile la
kalmea loră, s’a xotarîtă destitairea lai Konstantină Vodi în
lana Aagastă a anala! 1806, dam o domnie de trei ani mi
ansnrezene lani. Ile lingi firmanală destitairei însi, se dase
mi ană firmană sekretă nentra ka si i se tae kanală, ka
kare s’a însărcinată ană fonkgionară îmninteskă, ka ordină
ka si vie degaisată (skimbată în xaîne) nentrs ka si na
simgi Insilante si fagi. Dar Ambasadorslă Raseskă Italin-
ski, simgindă desnre firmanală acesta, a skrisă îndatiDom-
nalai ka însămi mina sa, mi a trimisă skrisorea ka anăka-
rierîa Titară ală Kans-Kexaialiloră lai Alessandrs Vodi Ma-
razi, karele atsnce domnia în Moldova, fiindă nndaitfi akolo
ka domnia o data ks Insilante în geara Manteneaska.
Namitală Tatară, ajangindă în Bakaremti ka skrisorea
ambasadoralai în trei zile mitrei nongi, a dat’o în mina Dom-
nalai înainte de anasală sórelai în zioa de 16 Aagssta. Dani,
aceea îndatm armm fsga Domnalaî, nreksmă s’a zisă maî în
armm. Se zice km, ne kmnda Domnslă etnia ne o bariera, ne
alto bariera intra tarkală ks firmanala nentra taerea kana­
lai; dar elă, vmzmndă km i-a skmnată nrada din mini, a sas-
ninată din admnkală inimei mi s’a întorsă îndatm, fmrm a se
mai arata nrin Bakaremti.
în lokală lai Insilante s’a randaită Domnă Alessandra
Vodm Sarja, Iar la Moldova, în lokală lai Marazi, s’a na-
mită Skarlată Vodm Kalimaxă. Dar nmnm sm vie Kaimaka-
mală noalai Domnă, boerii din geara, înnreanm ka Mitrono-
litala mi ka Eniskonii, s’aa okanată ka kmrmairea jjerei da­
nm orandaeala mi legile statornicite. între aceste, ambassa-
dorslă Raseskă la Konstantinonole se onanea torte malta la
namirea Domniloră mi cerea ka stmraingm ka sm ramme Dom­
nii de mai nainte, kari danm Xatixsmaiamală de maî nainte
îî întarise ne ménte ani. Dar fiindă km nrerogativa îmnmra-
giloră Otomani de (saa ama voia) a nrekamnmnită, Dom­
nii noi randaigi as mi nlekată din Konstantinonole, Kali­
maxa la Moldova mi Saga la geara Manteneaskm.
Totă o datm Ilórta Otomanm, ksmă a aazită de faga Isi
Konstantină Vodm Insilante în Rssia, îndatm a arsnkata în
înkisorea kriminaliloră ne tataia sea Alessandra Vodm, în-
nresnm ka ginerele seă Alessandra Mana, karele era mare
Logofmtă mi bamă-Kanakexaia (agenta) ala Domniei. Danm
aceasta, ne Aleksandrs Vodm danm ce l’aă tortarată ka ki-
narile cele mai kamnlite mi mai tiranice mai malte zile, în
fine i-aă taeată kanală, konfiskmnda-I tóta averea mimkmtó-
re mi nemimkmtóre; iar ne ginerile saa, Logofmtală Mana,
danm ce l’aă ginats mai malta timnă înkisă, abia i-aă dm-
raită viaga, desbrmkmnds-lă însm de avere mi Imsmnda-lă în
kalicie.
 A doua domnie a lui Alessandru Vodă Sutzu.

Anosta, viind# de a doa ort ka domnia în geara Ro-

mtneaskt, a stat# abia ansnreze’ie zile mi îndatt ai D. ctr.
fostă rekiemată la Ilortt mi destitaată. Aneasta în-| 1806‘
st s’a ftkată dam îmnrejartri ka totala grave. Domnală
Insilante, kamă a ajansă la Iletersbargă mi s’a înttlnită ka
îmntratslă Alessandra, attta de malta a agîgată rtsboislă
în kontra Tarniei, în kttă, fort nmi a deklara rtsboială, a
ordonata generalalai Mixelsonu ka st intre în Moldova ka
omtirile Rasemtî. Mixelsonă, gtsindă nettgile Xotinală mi
Benderală deskise, ftrt nini o îngrijire saă nrovisionare, în-
datt le a mi okanată. Dsnt aneea o narte din omtirî a tre-
kată asanra Ismailslai sab generalală Meendorfă, iar alta a
intrată în Moldova, sab generala!« Dolgsraki. Atanne Skar-
lată Vodt Kalimakă, karele abia sosise în lamî, a fagităîn-
dtrtntă ka malta nekază mi tarbarare.
Mimkarea aueasta neamtentatt a Râurilor# a adasă tar-
bararea nea mai mare la Konstantinonole. Ilorta Otomant,
vtztndase asts-felîs sarnrinst uri ftrt nini o nregttire, s’a
întorsă a mtgali lakrarile, nriimindă nronanerea ambassado-
ralai Rsseskă atingttore de domniile gtriloră. Astă-felia, re-
kiemtnda ne Alessandra Vodt Ssgs, a edată ană firmană
înoitoria nentra domnia lai Konstantină Vodt Insilante. A-
nesta, întorktnda-se de la Iletersbargă la Kiovă, akolo a
nriimită firmanală mi a mi rtndsită Kaimakamî nentra ktr-
mairea gerei ntnt la întoruerea sa kiar ne anii din boerii
mari din geart. Ileste nagină, venindă în Moldova înnreant
ka generala!# Mikelson, boerii Moldoveni detert sanlikt mi
nerart ka st fie totă elă Domnă mi în Moldova. Genera-
lissimală Mikelsonă, ka anală ne avea nateri nemtrginite de
la îmntratală, mi kreztndă kt Konstantină Vodt va nstea
rtdika ană mare namtră de omtire din îmbele geri (nre-
kamă se nromitea) l’a namită Domnă mi neste Moldova da-
nt uererca boeriloră.
Ka tote aneste omtirile Rasemtî na s’a8 retrasă din Mol­
dova. Ambassadorală Raseskă înkt nerea st se nae xota-
rsls ne Dsntre. Hurta, ks tóté strtmtoririle în kare se a-
fla, nensttnds síi nriimeaskt asemine uerere, a ordonată în­
dată Aianilors de ne Itngt Dintre st intre ks armele în
mint în ijeara Msnteneaskt ini st onreaskt nrogresele Rs-
milorS. Dsnt aneea, la 30 Noemvrie, în zioa stntslsî Anos-
tols Andrei«, se vtzsrt intitnds în Bsksreuiti o msltjime
de Tsr'ii ks Aianii mi Bimbamalele lors, avtndă în frsnte
ne Aidin-Hama de la Gisrgis mi ne Kiosekexaîa delaRsm-
«liskx, mi în nsmtră ka de zene mii ómeni; mi ks tóté kt
aveaS asnrt dissinlint mi ordine ka st ns se fakt 'lelsmaî
miks esnesx în oramă, ortmanil înst se ksnrinsert de mare
snaimt, mai aleșii kt ns nstea nimeni st fsgt. Boerii nt-
mînteni atsnie, ks ssfletslx tsrbsrats mi însntimtntatS, se
îngrijias st întîmnine tute trebsinnele omtirilors, attts a-
neloră 'ie veuisert kttă iui aaelors «ie se maîamtentas. Tots
o datt. nriimindă ordine mi de la Insilante ka st nregt-
teaskt nrovisisni nentps uinm-zem mii omtiri Rssemti ne a-
veas în ksrtndx st vie, bieijiî boeri se vtzsrt în nosiijisnea
liea mai kritikt mi mai nerikslóst. De aqeea as trimisă în-
datt la Fokmani ne doi boeri, Konstantin« Varlaam miBtr-
ktnesks, ssb ksvtnts ka st nregtteaskt nrovisisni nentrs
omtirea Tsrneaskt, dtnds-le ordine sekrete ka st vazt de vi­
ne în ksrtnds omtirea Rsseaskt.
He Itngt aneste Aidin-Hama mi nei-l-algi generali Tsrai
ax înstensts st ssnere ne boeri mi ks nereri de ssme mari
de bani. Hentrs aneasta îi onrirt la Ksrtea Domneaskt mi
îi jiinsrt ka ssb arests, ntnt-i silirt de rtsnsnsert banii,
narte ktnl eras adsnayî în Visterie, narte îmnrsmsttnds-
se, nsmai ka st nőtt sktna de ssntrarea 'ie li se ftaea.
Dsnt aueasta, skojjînds-mi voe ka st east din Bsksremtî, ks
ksvtnts ka st-iui asigsreze familiile la Gisrgis sas ne la
momii, kare ksms a nststs sktna din orams a anskats ks
grabt snre xotarsls Transilvaniei. între aneste, as însenstă
mi omtirile Rssemti din Moldova st intre în jjara Msntenea-
skt. Tsruiî, aszinds de a'ieasta, s’as însntimtntatS foarte,
mai aless fiindă kt aflase kt Rsmii era» în nsmtrs de trei-
zeai mii, de iui în realitate ns eraă mai msljji de mese mii
Ile lingi aneste, fiind» ki T»mii se nregitea» ka sí se on»e,
óráinál« kiz» íntr’o snaími generáli. Ilentra aieasta Mitro-
nolit»18 Dositei», ka boerii mi negagitorii ne mai nmisese-
rs, a» nersta voe de la Ilama mi de la neî-1-algi kani tsr-
nemti ka sí easi noiior»!» snre sigarangi ne áfán ne la
Mimstirí. Vooa aneasta dmda-se fin nini o onanere, a ín-
nenat» nonoral» a emi ka gnmada, mi în ksnnd» a nmasS
orarn»!» inai mslts nastiS mi tirgala ínkisa.
Éra 13 Decemvrie. Tamil se nregiteaă si bombarde­
ze Mimstirea Rada-Vodi, ín karé se ginea» ín kimi Xar­
vagii 1»I Insilante, ín namir« ka natra sate, mi ne kari de
mai malte zile Tamil kiatas si-í faki a emi nentrs kasi-i
nearzi mm ’ntr’anal». Xarvagii însi, de mi se vedea» ín-
konjsragi de »níí namirS ama de mare de d»mmani, se gi­
nea» ks stiraingi, ne snerangi kt n» vor» întirziea Ramii
a veni. Atanne se mi resmndemte mtirea ki Ramii a« ín-
nenat» a se ivi ne la Kolintina. Kremtinii, kari se ínkise-
sen nrin biserici, sainds-se în klonotnige, a» zirita intra a-
deviră kiteva mirări de infanterie regalați, karé venîa in­
nét», mi karii, dam nsfnngerca razelor», soarelai ne bitea
în kasiele mi baionetele lor», se anta» dé zene őri mai n»-
meromi. Anemtia atannea aă înnensta a trage klonotele, ka­
ré a»zind»-le Ternii, s’a» skslata k» armele ín mim, xoti-
rigi a tróné nonorală ssb sabie, a nnda mi a da fok» ora-
malsi. Dar emind» kigi-va din el atan din orama mi vi-
zind» ki în adevir» Ramii vin», ki Kazanii alergaa imnn-
mtiegi ne ktmnie, mi ki tot» odati Xarvagii din Ministirea
Rad»-Vodi a» ndikat» steagsrile ne zidari mi a» innenata
a emi ka síbiile in mini afan, - vizmda anestc, s’a» in-
sniimmtata grozava mi a» inuenată a striga giasr-basli a-
deki kdinil ne kalkö. Ka kindă mi ar fl nerd»ta mingile, a»
înnenată atannea a-mi ki»ta fie-kare de mintaire nrin f»gi:
anii înkilekaă ne kai fin mele mi fne, algil fin de arme,
algii fm de ’nkilgiminte, algil ne j»mitate desbnkagi, a-
lergaa karé ínkotro ka sí giseaskt loka de emirc fm sí
se iitilneaski k» dammanil. Xarvagii mi nonoralü de jos»
al kanitalel îi anidea k» ciomegele ne Ia toate stnmtorile
mi dossrile. în fine, ks mare greă mi nevoe isbBtirt a emi
din oramă mi a se adsna gramads snre a-mi tea drsmslă kttre
Gisrgis. Xarvatjii mi ks o seama; de Kazani, tetnds-se dant
dtnmii mi ajsngtnds-i la ana Argemsiaî, as ktzstă assnra lor»
ks săbiile, mi ks teniile mi aă fskst« neste o mie de viktime.
Iar omtirea Rsseaskt, intrând» în kanitate ssb kernind»!»
generatei«! de Slani Miloradoviii, nonorslă a nrimit’o ks
entssiasmă, nrivinds în ea nimte kremtinl de aieeami lege
mi mtntaitori nentrs. îmnrejsrarea de faija... Dsnt aieea s’as
îmnsrgită soldayil ne la kfartire mi s’ag linimtită togi te-
ksitorii. Iar boeri! iei mari, kari anskasert dramală snre
Transilvania, nriimindă mtire desnre fsgirea Tsriiloră mi
intrarea Rsmiloră nrin ksrieri înainte de a anska st trea-
ka; xotarsls, îndatt s’as întorsă la Bsksremti. Ns târzia a
sosită mi Konstantină Vodă; Insilante, mi în seara zile! a-
leia, itemintnds-se oramsls dsnt ordinală Domnstei, a so­
sită mi generalisimslă Rsmilors Mikelson ks mai mslijl aln,!
generali mi kornsrl de omtire. Dans eneasta s’a trimisă în-
date la Kraîova generatei« Isaiof ka doi nolksrî de Ko-
zaii mi ks mai malta infanterie nentrs nazâ jsdeyeloră de
neste Oltă. Iar dani; venirea tei Mikelsonă s’a uetit« în tota
yeara mi snă skază (nrokiemtiisne) ală îmiraratstei Alek-
sandrs, adresată îmbeloră nriniinate, în srmttorea ksnrin-
dere:'
„Noi Aleksandrs I îmnarată mi astokrată als tstarors
„Rsssiilors, mal. mii. Domnstei, Mitronoliijiloră, Eniskoni-
„loră, Monaxiloră, nreoniloră tatsroră biserteiloră mi Mtnt-
„stiriloră, nobililoră, kaneteniloră, mi tstarors din Moldova
„uri ijeara Msnteneaskt, satetare. Simgemintele narintemti
„mi îngrijirea neadormita;, kare nredesesorii noștri aă ari­
pată în tote îmurejararile, nentrs sigarttatea mi libertatea
„biserikamilora, a nobililoră mi a tstsroră loksitoriloră Mol-
„dovei mi ijerei Mantenemtl, nreksmă mi interesarea ks ka-
„re ei aă snrijinită kondiuisnile stinalate nentrs binele vo-
„strs, aă ftkstă ks drentă ksvtntă ne Monarxii Rssiei nro-
„tektori ai ijeriloră vostre. Din ora în kare ne-amă ssită
„ne tronă. ns amă linsită a merge ne armele nrede'iesori-
„loră noștri, îngrijind« zi mi nonte nentr« konsolidarca lini—
„mtii vostre, saă întrebaingindă drentarile ndstre kinitate,
„saă lakrindă dani dorința noștri nentr« fericirea vostra.
„Nimeni din voi ns ne kanomte, ki nrivilegîarile kare înke-
„zimBeaă averile mi nersonele vostre, ne kită erta natura
„kirmaireî sab kare ajjî fost«, a fost« resaltatală neadormi-
„tei nrevegieri a nredecesoriloră noștri, mi a nostre. Dis-
„nosigiunile ne de kită-va tirana a arătată Ministeriala Oto-
„raana, fantele sale arbitrare, renanyarea de a resnekta sti-
„nuliclanile, aă grăbită venirea omtirilora nâstre în Moldo-
„va mi g-ara Munteneaski. Ilrin armare nresenjja acestora
„omtirî va voră anira de t6te relele, la kare iierile vostre
seraa si fie sanase, mi va voră întiri în libera întrebain-
„gare a religianei voastre, mi în dobi.ndirea drentariloră
„vostre.
„Identicitatea kredinnei mi a datineloră, savenirea a-
„titoră servige recinro’ie, mi dorslă atitoră sekolî în fine,
„vi voră face a nrivi ne eroicii noștri ostami ka membri
„ai voștri.
„Ama nass t6ti silinga noștri ka si întimninimă ori
„ne felia de abasari. kare ară natea veni din nartea osta-
„miloră. Generalii noștri mi cei-l-algi Agengî însircinagi ka
„essekstarea ordinelor« nostre, na voră linși a întreginea
„bana orindaeali, a se konsalta.ka kineteniile gerei, mi a
„vi da în tote zilele nrobe ki aceasti esnedbnane na are
„altă skonă de kită anirarea intereselor« vostre generale.
„Skonală nostra este ka st. rimie în lakrarea fan-
„kgianiloră loră tote aatoritigile statornicite, nresanaindă ki.
„ele din nartea loră voră înlesni mimkarea omtirilora, nre-
„kamă mi lukririle la kare s’aă orindaită, mi kare nriveska
„numai konsolidarea nrovingiiloră mi denlina dobindire a
„drentariloră loră.
„Ori mi kare ară fi resaltatele, noi vi nromitemă a vi
„face si vi bakaragi în tote îmnrejaririlc de înalta Noștri
„nrotekgiane, mi ki întrebaingindă mijlocele nostre nronriî,
„vegî kontribui mi voi la basa mintaitore ’ie nroektiină,
„kare este ka si se dcnirteze de la xotarilo vostre ori-ce
 „momim, kari ară voi st tsrbsre linimtea voștri, mi vi vegl
„arata între tote demni de misiunea 'ie vi nregitimă.
„Dani ordin» ansme ala Mirirei Sale îmmrat81»i ta-
„tarora Kasiilora. lassi, 16 Dekemvri 1806.
„Komindantele-generalissimă alS omtiriloră din Moldo-
„va mi geara Msnteneaski, Mikelson.u

A doua domnie a lui Constantin Vodă Ipsilante sub ocupa-

țiunea Russilorii.

Acesta, restatorni'nnds-se la domnia gerei MBntenemtî

d. cur. Wi avinda tots odati mi domnia Moldovei, nreksmă
1806‘ Js’a zisa mai în srmT>, a lisat» la Moldova Kaima-
kami nentr» kirmsirea gerei, iar în Bskaremti a venit» el»
însBtni ne la Isna Dekemvrie, mi a Isată ne mini gsver-
nală. Mai întiis s’a anakată st> adane ostami dinîmbele nrin-
ninate, nentr» ka si-mi îndenlineaski nromisianea dati îm-
niratslsi Aleksandrs, ne kare îmbrakinda ’ï mi înarminds’ï
k» m»lte keltaele, ï-a organisai» în felïali; Kozamlors; n’a
natstă înst si adsne ninï a ninnea narte din nsmirslă
nromis».
între aneste, atita friki mi grôzi s’a ravirsata în i-
nimile Tsnilora de ne lingi Dsnire, în kit» daki gene-
ralissimala Mikelson» ară fi nlekat» assnra lors îndati ne a
intrat» în geara Manteneaski, ara fi nstats si ia ks mare
înlesnire netigile din malsl» sting» al» Dsnirei, fiind» kl
de odati ramisesera mai n»stiï. FiindR însi ki Ramiï s’aă
întirzieata, Taraii aa kmitată timna nii karagïa, mi s’a»
întirit» atita de bine în kit» as ka»sat» m»lti striki-
HÎBne atits latsrilor» de nrin nrejară, kit» mi omtiriloră
rasemtî.
în îmnrejsrarile aaeste, deklarands-se Tamia aliati ks
Franga mi Rssia ka Anglia, în l»na Fevraarie a analsi 1807
se iviri fin de veste ansnrezcie vase mari de rasboïs En-
glezemti intranda în Bosfora, ka tôti onanerea naterniki
a netigilor» din Dardanele. Aneste vase amcninginda si
 bombardeze Konstantinonole, daks Ssltansla ns se va nle-
ka a fane na'ie ks Râurii, arankars tots oramsl» într’o gro-
zs înfrikomats. Atsnie îmnsratsl», voind» a se nsne în a-
nsrare, a kemats konksrssl» IsksitorilorS de tots neam»!»
uii de tote klasele din oramS. La anests kieinare s’a sks-
lats în adevsr» totS nonorsls Konstantinonolei in niiiore:
Otomanii ostaiuî mi uivili au anskats armele; kreiutinii, s»b
ksrmsirea Ilatriarmilor» lore mi Evreii s»b aneea a Isi Xa-
xambama, Isâă narte zi mi nonte la fauerea mangsrilor», la
amezarea tsnsrilor» mi la tots fellsls de Iskrsri nentr» înts-
rit»ra îmnrej»rimilor» Konstantinonolei, sure întimninarea a-
nestei katastrofe. Dsns aneste Ssltansla, dsnds înkredin-
gsri înskrise Englezilor» ks nanea nersts ks Rsmii a în-
kieat’o odats ks nauea fsksts la Tilsit» între Frannesi mi
Rsmi, dsns snsnrezene zile as emits vasele din Bosfor»,
isis a fane ksts de nsgins striksHisne oramslsi; mi asts-
felis a sksnatS Konstantinonole de nerikols.
Ilorta, rsdiksnd» la demnitatea vizirials ne leniuers
Agasi nsmits Xilmi-Ibraims Hama, kinds a voit» a-IS tri­
mite în esriedigisne assnra Rsmilors, a n»nritS mi Domna
Moldovei ne Alessandrs Xangerli, fostsls mare Dragomans.
Aaesta, nriiminds învestitsra Kaftanslsi dsns datini, a ve-
nits odats ks srdia (tabsra) Vizirslsi nsns la Silistra. Iar
Domnslă rsndsit» nentrs geara Msnteneasks, Alessaudr»
Vods Ssn.8, se trimisese mai de nainte la IHsmla. Atsnue a
mai fskst» Ilorta II a ms ne Msstafa BairaktarS Aiansls Rsm-
Hlsk»lsi, momtcnitorsls taimosslsi Tersenikli, ksr»ia. i-a tri­
mis» mi tsisri, nsminds-ls tots odats mi Dsna-Seraskeris,
adeks generalissim» Dsnsrean».
Dar Mixelson, generalissim»!» omtiriloră Rssemti din
Moldo-Romania, nleksnds din Bsksreinti în l»na Anrilie a-
ssnra Gisrgislbi, înainte de a aj»nge, mi nriimind» ne drsm»
înmtiingare ks omtirea Rsseasks kare se koborîse la Isma­
il» ssb general»!» Meendorf» se afla în nosigisne nerikslo-
ss, a IssatS drams!» GisrgiHlsi mi a anskats snre Ismail».
Atsnue în Bsksreinti s’a rssnsndită o grozs nedeskrintibils,
fiind» ks T»r’rii se adsna» neîmctat» la marginele gerei,
mi ka inkarsianile lóra de tóté zilele kaasaă sam.nrl kam-
nlite biegiloră Romín! de nrin satele înveninate. Generalală
Miloradovini, karele nmisese lo cotenenta ală lai Mikelsonă
ín Bakareuití, aazindă ki ană koma ka de ninnl-snre-zene
mii Tárni se adani la Obilemti, ín anroniere de onts őre
de Bakareuití, s’a xotirîts st, meargi asarira lóra, ka tóté
ki omtirea sa na se sala neste natrs mii de ómeni. Kons­
tantin« Vodi Insilante atanne, vizindă ki oramală nmine
firi nini o sigaranrji, s’a dssă mi a întrebata ne generalală
Miloradovini daki în linsa sa ela na nmine ín nerikola.
Generalala i-a resnansií ki nevoea de a se dane asanraTsr-
nilora este neanirati, iar kita desnre nerikolă ki nóte sí
fie nrobabilă fiindă ki na se mtie resaltatalá risboialai; a-
diogindă ki anela ne ară arma dani omtirea sa, nóte sí
aibi sigarangi, iar karé na, sí se íngrijeaski de anirarea
sa kamă va mti.
Generalala Miloradovini, nlekinda asanra Obilemtilorá
în lana Maia a analai 1807, Dömnalá a fagită ka togi ai
sel la Fokmanî ini de akolo la Birladă; iar boerii aă înne-
nată a fagi kitre Bramovă, mi în karindă oramală Baka-
remtiloră a rimasă nastia. Dar Generalală Miloradovini, lo-
vindă omtirea tarneaski la Obilemti o sfirimi mi o risini
Dani aneasta însi na katezi a merge mai denarte, ni afli
ka kale a se retrage, fiindă ki laase mtire ki Bairaktarslă
Mastafa Hama trekase Danirea ne la Slobozia Giargîalai ka
o malgime de omtire mi ki venia ka gnbire asanra Ba-
karemtiloră. Dar ekonomia nrovidengiali fika ki rîală Ar-
gemalai s’a amflată mai maltă de kită totă-deaana mi a o-
vrită trenerea Ternilor«. Miloradovini însi, întorkinda-se la
Bakaremti, a înnenată nonorala fagită a se adana eanmi în
oramă.
In anală anesta, mi mai totă în intervalele anesta, s’a
întimnlată la Konstantinonole o revolagiane mare. Dani ne-
amtentata isbaknire a risboialai anestaia, mi dani intrarea
firi de veste a vaselor« Englezemti în Bosforă, în tóté zi­
lele aă înnenetă a se fane neorandecle diferite. Saltanală
Solim;;, voindă si întrodaki noaa taktiki militari (namiti
 Nigiam-Gedită) în omtirea sa, întrebainga kindă migalele,
kindă ameningirî, kindă bani, nentra ka si îndanleie ne
konagionalii sel la aneasta. Tote nerkirile sale însi eraă
firi resaltată, mi trebaea kt saă si amine ue alte date
nroektală, sa8 si-lă abandoneze ka totala, fiindă kt în tim-
nsrile anele kritine, era neanirati nevoe de konkarsală sin­
ceri ala nonoralai nentra konsolidarea îmnirigiei. Dar ja-
dekindă mai sinitosă, gisi kt tokmaî era timnală ka si
realiseze nroektală. De aneea a ordonata ka st se nregi-
teaski ană mare na miră de sniforme regalate mi a însem­
nată o zi în kare si se îmbrane mi ela însămi înnream, ka
togi fsnkgionarii nel mai înalgi, mi astă-felia st se arate no-
noralai snre înterirea voingei sale îmniritemtî.
In karind» s’a risnindită în tote nirgile mtirea des-
nre aneasta, mi glotele aă îmienată si înarmare mi si ri-
safle nemalgimiri. Dindă felisrite intrenreteri lakrariloră,
aă înnenată st se vorbeaski în genere ki risboîală nro-
klamată era ks totală nlismaită, mi ki ne ssb askansă este
nlană ka si se desfiingeze lenbierimea, mi si se înfiingeze
ancaste nosi omtire. Dani aneea aă înnenată a konsnira în
tote nirgile în kontra îmnirigiei, mi a se nane la kale ka
si se onae ka tote naterile kindă se va fane vre o mim-
kare serici si nentra aneasta.
în netegile de ne lingi Bosforă, dani nroklamarea
risbolalai, se amezaseri vre o mie doi sate de gaardimtl,
alemi de nrin tote mirările omtirei veki. Mai togi anestia
eraă Albanezi mi Lăzi, mi între algi kani al loră era mi
fostală eforă (ministra) ala trebiloră din teantra Maxmată
Efendi, birbată ka minte, kstezitoria, nolitikă, kanoskit£
rîa de limba franiesi, ka anală ae fasese mi ambassadoră
ala Ilorgei Otomane lingi ksrtea Britaniki. Acesta, fiindă
ki era nartisană ală reformei franceze în omtire, mi nentra
aneasta akasată de filorasă, kiata si se rekomande, stera-
indă ks energie la întrodanerea reorganisirei acesteia.
în zioa de 13 Maia, trimiginda-se namerose manigi-
ani militare dani sistema noai, s’a dată ordină mi namits-
lal Maxmată Efendi nreksmă mi la nei-l-algi komandangide
o samt ks ela, ka st sileaskt k» tote kinsrile ne leniieri
st se îmbrane. Sn»l» din komandaniji, voind» a esseksta or-
dinsla, kiernt ne unii din leniieri mi înien» a-i faieksk»-
vtnt» ka st se san»e Ia ordinal» îmntrtteskă. Anemtia ons-
indu-se, el» a înnenst» a-i ameninna ka nedense. Atârne
anii din leniieri a« ier»t» de odatt timn» ka st-mi Ia de
seamt; iar alipi, viind» de a doa ort la vorbe ks koman-
dantsls, a» înienBt» a-1» maltrata, — mi în iele de ne srmt
l’a» mi »nisă. Dsnt aieasta a» nlekatS ka st siizt mi ne
Maxnmtă-Efendi. Aiesta înst, ksms simip nornirea lor», se
ssi într’o barkt mi kt8tt st skane nrin f»gt. Rebelii se
ia» dsnt dtns»l» mi-lă ajangă la BslBk-dere, 8nde ktsta a-
sil» într’o Kasarmt de Ieniceri; akolo kad» as»nra lai mi-1»
tae în bBktgi. Dsnt aieea, ks kstezarea desnertrei, aă în-
ien»tă a faie nlansrî mai ksmnlite mi mal k»tezttore.
Aieste se srmaă în 14 Mal». Inttmnlarea a'ieastt tra-
gikt s’a rtsntndită ka nrin elektrism». Kiar» ftntBitorii a-
lerga» ne slirje, sn»indă la tott Ismea ne a» ftkstă mi riro-
voktnds ne toni konaHionalii loră la revoltt ftijimt. Astori-
ttijile sokotinds l»kr»lă de la înnenst» n» attta de însemnt-
torla, n’a» IsatS în urint alte mtssri de antrare sa» de sta-
vilare, de ktt» trimiijtndă ktgi-va ofiyerl din ordinea leni-
uerilor» între el, ks skonă ka st-I linimteaskt. Inst anii
din aicmtia defrikt ni ii se anroniea»; alipi se întoneaă din
mijloksl» dr»m»l»I; aljjiî kreaă felÎBrite înkinsiri snre mtn-
gterea ssiieriorilorB; alij.il iartmi mergea» ntnt la ei, mi se
BneaS ks dtnmiî; alipi, în lokă st-I îndanlene, se konvertisafi
mi se întornea», n» nentrs ka st deskonere adevtrslS kttre
68neriori, ni nentr» ka st-I adormt k» diverse moinele.
La 16 Mal» s’a» adsnatB torjî rebelii în nîarja de la
Bsisk-derc, mi iiBinda-mi armele la ntmtntă a» îngenan-
kiatii, dsnt obineiel« tBrnesk», mi s’a» jarat» ka st ijie 8-
nsls k» altală. Dsnt aieste mi-aa dat» ksvintBlB de nleka-
rc, ziktnda kt aă jadekatt ka SBltanala, Iar în sekretă nro-
ekttnds rtstarnarea astoriitijei. Finds în nBmtră ka trei
mii, s’aa îmntript» în dot kornBri, din kare »n»lă ssb ko-
manda ansi Albanesă, omă neînsemnata, a aimkată kttre Mc-
diterana, ks nlana ka st gie kalea trsnelors organisate dá­
nt noaa disninlimi (karé se nameaä Levents-Hiftilikä) nentrs
ka ns kamva st ia rotssri agressive; iar uclt-1-altă kornS
sab komanda ansi Laza, a anakatä ne Itngt malala mtrei la
vale snre sabarbii (maxalale) mi sate.
Mimkarea aneasta, avtndä töte auaringele anei revolte
deklarate, a rtsntndita o grözt nedeskrist în töte kasele
ini în safletele tataroră Itkaitorilora. In adevtra, vtztnda-
se aaeste bande nedis'iinlinaté, lentdtndä frtală ssnanerei
mi alS askalttreí, tótt lamea se ainteuta st le vazt ftktndä
eknesele aele mai înfrikomate, ini fie karé kageta kam st
fakt st-mi assigareze ne are mai nregiosa mi st-mi kaate
mtntairea nrin lagt. Dar dreanta nea generóst a Isi Dam-
nezeS a ftkată ka tótt tarbararea aneasta st se redakt la
nimika mi st na se ínttmnle nini o neortndaealt.
lire ktndS rebelii ambla nrekama s'a snasă, ín frsntea
fie-ktrei bande mergea komandantala seă, nreuedata de ans
krainika (eraldă) karele se adresa kttrc nonoră, kiemtndă
ne nei în stare de a laa armele la antrarea drentarilora lóra,
iar ne bttrtni, ne negagttori mi meseriami la armarea trebi-
lora lorS ín naae mi linimte, — înkredingtndă ne togi kt
mimkarea loră na are altă skonS de ktta mtntairea mi si-
garanga tatarora mi konservarea nrivilegiarilorS lóra strtmo-
memti. De mi ín adevtrs kagettrile mi nlanarile lóra se­
krete era ks totală altele, înst ori ne ande aă amblată mi
s’aă nartata n’aă ftkată niii ană rtă nimtrai, n’aă însuti-
mtntată niai aă înjarată ne nimeni. Iar kttre mezală non-
gei aă venită ka togii la kasarma de la Tonxana, ande as
netrekată în nane rtmtmiga nongei.
Ftktnda-se ziot, aă venită în vorbt ka tanarii de a-
kolo mi îngelegtnda-se între ei, aă skosă kazanele 1 ordina­
lei loră, mi le-a nașă la mijloka snre semnă de aliangt. Da-

1 Kazanele stntu ktldtrile în karé se ftnea mórba leni'ierilorg. Toții a-

aei ne se înskrieaS în ordinul» aiesteî omtiri, trebsea st guste din Ka­
záné mi aneea se sokotea ka jurtmtutu. însumi domnii RnnitnilorS,
ktndă Isa învestitura, gust;i8 mal înttl din uiorba Icni’ierilorS, mi se
sokotcaS înskriml între leniuerl. (Tradsksturîslă).
he aneasta, nlekEndă ka stindardele ne alițile de la Galata
mi nrin înnrejarimi, as mai adsnată ka ze’ie mii de kama-
razi. Atamie KaîmakamBla, sas lokotenentals Viziralai, voi
st intre la îmnEratală se-I snae kE rEala se îngromE mi 1<e,
nentrs ka se se iiotole, alta kină na este de kEt» se se de­
sființeze omtirea din noă organisatE. Dar Ssltanală na na-
mai kE n’a voită se askalte, dar nmi voie ka se se înfEți-
meze na i-a dată. Atamie flakEra s’a anrinsă mai tare. Re­
belii, adanEndă la Galata mi mai malte vase de rEsboia, ka
kare se naseserș în înțelegere, se disnosaă se treakE de hc-
ea narte de Bosfora. Dar aazindă kE akolo sEntă mai malte
trane de omtirea noBE nașe snre anEriirarea Bizangalaî, mi
bEnaindă kE SEntă nașe nsteri sure a-I onri în trecere, aă
trimisa rEsnansă nizitoriloră de neea narte 1<e voeskă se
treakE. Aiemtia le-a rEsnansă kE notă veni ori ne ande mi
ori kEnda îefl a avea kEtă de mikE sanErare.
MimkErile, manifestErile mi înțelegerile aueste, lini-
mtea mi orEndseala kare se nEzia, tote aneste înkredingaS
ne toți kE revolta se fizica ka înțelegerea nrealabilE a 8-
noră omeni însemnați, înțelenți mi bani nolitim.
Saltanală, nrivindă de la Bizanță ka teleskonală mim-
karea nonoralsî nrin mirările omtirei, aazindă totă odatE mi
strigEtele înfiorstorc kare nresananeaă o revoltE manifestE,
s’aă kanrinsă de îngrijire. Atamie elă n’a listată se kagete
mi se fakE de kEtă a'ieea qe qine-va note st> fakE în asemine
înnrejarare. Ile de o narte a trimisa kEtre ei narlamentari se-I
întrebe de kaasa reskolei loră, arEtEnda-le ka na o kanomte,
mi nromițEndă ki> le va îmnlini tote nronanerile, namai se
se astEinnEre mi se se linimteaskE. Ile de altE narte a tri­
misa nrin orama în tote iiErțile eralzi vestitori, kari snaneaa
kE MErirea Sa nrin jarEmEntă nromite kE desfiiințeazE noaa
omtire mi kE ridikE darea imnasE nentrs organisarea ei. Dar
leni’ierii, kari mai nrimiserE îepe niii ană resaltată asemine
nromiteri, na maikredeaă astE datE. llarlamentarii s’aă în-
torsă Iepe niqi sna sak'iesă, mi eralzii striga» farn a fi a-
skaltați. Ile lEngE aneste îmiiEratală, ordonEndă lai Bos-
tangi-bama ka se înarmeze ne gaarzii iialatalai imnerială mi
st înttreaskt gsardele, nrimemte rtsnsnsă kt togi Bostan-
giiî as fagită. Atenne Itstnds-se sirmanslă în voea sortéi
sas în xottrirea rebelilor», se resigni a sta tremsrtnds în
nalatsls seă nim va vedea kanttslă.
Rigealsrile [konsiliarii] ímnnrttemti, ksm as vtzstă kt
rebelii s’as înkis» la Tonxana, îndatt s’as adsnats nlini de
snaîmt. la Kaimakamslă ka st> se konsslteze ks ne kină ars
nstea notoli revolsgisnea; dar akolo îndată le veni intire kt
rebelii trckă din kéne de Bosforă. Atsnne snaîma lors s’a
îndoit?; în desnerare a» nerdsts ori ne nlansri de întrenin-
dere; ni Itstndă sittre! ini femei, mi konii, mi kase, miori
ne alte interese, s’as rtsinită karé în kotro, ktsttnds-mi si-
gsranna nrin fagt.
Rite ad»ne înttmnlarea! Ktte nrefanerí ksriose ad»ne
ne neaiutentate în Iskrsrile omenemti! Bogagii, mtndriî,
nreansterninii, îmbsibagii de strtlsnire mi de mtrire, într’o
klint se fakă nevtzsnî, nermitori, neînsemnagi mi neksno-
sksgi! Anei ne sgsdseaă imnerislă Otomană, de odafen se
fakă neritori de főmé! IUi anei ne kari ns-i mai înktnea
loksl» ajsng» ka vai de dtnmiî de se asksnds, kare ssb
strsminele bordeiloră, kare în rinele ntraeloră, kare în lo-
ksrile nele mai degradate!
A ninnea zi mi ne la doct ore de zi, rebelii s’as întrs-
nits la Îin-Kanans (magazinele de grtne), mi de akolo s’as
vtrtts ks torjiî în odtile lenineriloră. Ei mergea» ks stin­
dardele desftmsrate, avtnd» ne ktnitanii mi eralzii lors în-
nainte. Glótele lors se îmmslgise de o grtmadt de nermi-
torî mi aventsrari, sniî înarmagi, alicii fort arme, kare ksmă
se înttmnla. MslgT din nonortdă anesta ns mtiea nini ne vrea,
nini ne fané, nini snde merge, nini snde o st ajsngt. Ast-
felîs rebelii, înaittnds-se, as ajsns» mint la o niagt, snde
eras mtneltriile lenineriloră, nsmitt nentrs aneasta At-
meidan», mi snde obinnsia» leninerii de se adsnaă totă-dea-
sna ktnds venea vre o înttmnlare estraordinart, fiind» kt
îmnrejsrsls anestsi loks eras mi kasarmele loră
De aine a înncnst» revolsrjisnea a se fane sistematikt.
leninerii a» skoss Kazanele lor? mi le-a» nss» în mijlokslă
niegei. Aceste kazane la el se konsideraă ka sakre, mi skó-
terea lor» la snă lok» era manifestare de nemulijimire mi
nretenijisni, nrekumă mi radikarea lorii semnă de îmniki-
cisne mi linimte.
Dam aceasta filrandu-se konsiliă între rebeli, s’a xo-
tirată ka nonorslă nlebe» si nmie ne lokă înnreani ks o-
firjerii sure naza sakreloră Kazane; iar kanii lenicerimei,
Isindă ks sine ne omenii înarmayi, ks stindardele întinse
înainte, s’aă dusă la liksinya Hleik-Islamulsi (kansls religi-
unei tsrcemti) mi aă încenst» si-i arate nemslyimirile loră
ini kausele nentru kare aă radikats stindardele rebeliei. E-
snuindă ks de a miruntslă suferingele loră, arbitraritiijile
mi înmeliciunile essergate din nartea Sultanului mi a guver­
nului se», abussrile mi kilkirile ie s’aă fnkstă în datinele
mi obiceiurile loră nagionale, l’aă întrebată în cele din urmi
daka legea învoeiute Sultanului- a tolera asemine abussri, mi
daka dsni tóté aceste mai este elă vrednikă ka si îmnira-
ijeaski. Illeik-Islamslă, saă dsni lege, saă duni simgirile
inimei sale, saă dsm îmnrejsrarire estraordinare în kare se
afla, mi-a dată ntrcre de kondamnare. Rebelii nemulyimin-
ds-se ks sentinija rostits, aă cerstă de le-aă dat’o ks voe fe-
ra voe în skrisă.
Setinija Illeikislamsisî de o kamdata se asksnse, mi
desnre Sultanul» nimiki ns se mai vorbi. Dani aceasta re­
belii luara ne Illeik-Islamslă mi ne Kazaskeri (jsdekitorn)
mi mersera la Aga-Kanusi (eforia Ienicerilor») unde se fi­
nea adunare generali a tribunalului legislatorilor» mi a ka-
niloră Ienicerilor». Akolo konsilisls se ieskise ssb nreme-
dinija lUeik-IsIamslui, ssb assistinya Kazaskeriloră, a lui Se-
imenă-bama karele ijinea lokslă lui lenicers-Agasi, mi a
nrincinaliloră kinitani militari. Ofirjerii inferiori mi kanii
rebelilor» stau înainte, înfijjimnndă Konsiliulsi cererile mi
nemsljjimirile noiiorslsî. Nimeni însn din konsilislă imne-
rials ns era fa ni, kici toni fsgisera, mi nsinai kiijî-va se
aflau la Ilama Kanusi înnreum ks Kaimakamulă.
Duni mai multe aratni de abussri mi arbitraritinî, ka­
re se nronsneaă înaintea konsiliului mi nentru kare se înke-
 ea» sentinrje (nsmite fetfale), în fine s’aă esnasă mi kestis-
nea noăei discinlinî în omtire, kare s’a jsdekată de kontrá­
idé religi»nei otomane. Ilentrs aceasta akssinds-se ne mal
mBlui konsiliari ai SsltanalBi, i-aă osindită la nedeansa mor-
jieî mi la konfiskarea averilor». Nsmele acestoră ómeni,
kizarji viktime nentrs kausa civilisajjisnei, istoria le-a nis-
trata; ei sínt«:
Nemim Efendi, Xalîa Kexaia-bel, ministrslă afacerilor»
interiore.
Reiz-Efendi, ministrul» celor» din afara.
Bekir-Efendi, Zarnxana-Emini, ministrslă de finanrje.
Issaf-Aga, Valide Kedxsdasi, ministrală îmniratesei
mame.
Omer-Aga, S»ltan-Kexaîasi, ministral» sororei cei mai
mari a Saltanalaî rai frate lai Issaf-Aga.
Ibraim Efendi, Sambika Mexaîa-bei, fostă ministra ala
afacerilor» din liantr».
Xagi-Ibraim-Efendi, Tersana-defterdar, ministra kar­
úéi innieriale mi komandantă ală naoei omtirî.
Fadalax-Efendi, Kanan-Naini, eforă ala magazinelor».
Sir-Kiatiui, sekretarală intim» ală Saltanalaî.
Axmet-Bei Babeingi, kamârdinerală îmniratal»i.
Bostangibaina, komandantal» gaarziloră imnerialî.
Din acemtia, ne cei trei dinții î-aa omorată la 16 Mai»
kitra seara la flama Kanasi, iar ne ceî-1-alrjî, gisinda-I fs-
garî mi asksntui în mai malte lok»ri, î-aă »nisă ka kinsrî
krade mi neomenóse, mm la trei őre de nónte. Dani a-
ceasta aă vestită Saltanalaî Selim nrin UIeik-Islam»lă, ki
este destitaată, mi radikinda-lă l’aă arestată într'»nă nalată
aname nentra aceasta. Ile srmi skojjîndă ne virală se»
Saltană Mastata, fiială lai Abdal-Xamid, l’aă nroklamată îm-
nirată, ne la cinci ore mi jamitate la 17 Maia. Astfelis a
l»ată kanită revolBijisnea fin kit» de naijini strikicîane
nentr» kreratinî. Dintre konsiliarii S»ltanalBl kizată a ski-
nată nsmai snală, Helebi-Efendi Kiosé-kexala, karele avindă
nonalaritate între Ieniceri se fiks eforă ală magazinelor» im-
neriale, sas Kanan-EminiIar Sultanslă la 18 Mais l’a fn-
kută Tersana-Emini, sas ministru ksrței imneriale
Totă într’ună timnu, la 19 Maiu fugindă mi Insilante
din Buburemti la Btrladă, nreksmă amă zisă, ns ttrziă se
întorse la Fokuiani. Akolo nctrektndă vr’o dor> luni mi mai
bine, skriea neîncetată boeriloră ce emigrase la Bramovă,
îndemntnds-i st se întorkt ftrt d e frikt în natria loră. Ei
înst ns s’aă îndsnlekats, mi aă stat» ne lokă. Domn»!» a-
tunne as trimisă lokotenentă ală seă la Bskuremti ne Kon-
stantină Varlaamă. Dar totă odatt i se Ist domnia Moldo­
vei din mtnt; dunt Tie gsvernase vre o mente luni, boerii
dtdssert nltngere assnra lui nentrs mai mslte kasse, mi de
aceea elă anskt înainte a se demisiona de bunt voe.
Generalslă Mikelsons, nsindă în bsnt rtndsealt omti-
rea ce assedia Ismailulă, s’a întorsă la Fokmani ne la înne-
nstslă lui Augustă. Akolo esnliktnds-se mi Domnslă Insi-
lante ks dtnsslă, dsnt neînțelegerea ne fssese între ei
ktndă s’a întorss de la assedierea Giurgiului, aă venită a-
mtndoi la Bsksremti. Ns ttrziă înst, Mikelsons, ktztndă
greă bolnavă, msri, mi rtmase în lokslă seu generalslă Mi-
loradovini, ntnt st vie feld-maremalslă llrozorovski 'ie se
numise generalissimă în aneastt esnedicisne. Dar fiindă kt
Miloradovini era inemikă neîmntkată ală Isi Insilante mi se
jsrase st ns mort militară de ns-mi va rtsbsna, ksm mi-a
dată ssfletslă Mixelsonă, Insilante, a fugită ks toți ai soi la
Btrladă. Ile Itngt Miloradovini înst, Insilante avea inemini
mi ne toți nei l-alți generali ai omtirei Rusemti; kassa era
mai întti kt, Grekă fiindă, i s’a dată sttntnirea snoră țtri
kucerito ks armele loră, mi ală doile fiindă kt Insilante a-
dese ori se onsnea la cererile mi nrctcnțisnile cele cssor-
bitante ale Rsmiloră, kari voeaă, ns numai 'iele trebsincdse
nentrs onitire, dar sttrseaă st se amestece mi în venitsrile
țerei, kontrariă simțiminteloră astokratslsi Alessandrs.
Ile la kanttulă lui Sentemvri venise ordină imnerială
ka st se retragt omtirile Rusemti din Moldova mi țeara
Munteneaskt, mi st rtmte țerile autonome, sub ktrmsirea
boeriloră ntmîntenî. Acostă ordină se dase, fiindă kt înce­
tase rtsboîslS dintre Rssia mi Franța, mi fiind» kt dsnt
kondițisnile ntnei srma st se retragt mi omtirile Frannese
de la Tilsits. Ns ttrzis înst veni kontra ordin» ka st rt-
mte omtirile ne loks. Atsnne Domnul» Insilante a tri­
mis» la Bsksremti de lokotenent» al» se» ne IlostelnikslS
Antonie.
Intre aaeste se maî srmt o înttmnlare tragikt, în tim-
nslă îmntrtției Isi Ssltans Msstafa. flama de la Ramaisk»
Bairaktarsls Msstafa Ilama, karele era mi generalissimsl»
de ne Dsntre, ațîțats de snii din kasnmii l»î Ssltană Se-
limă kari fsgisert la el», s’as înțeles» ka Vizirsl» de la
Illsmla 'ilelebi Msstafa Ilama ka st obère ne Ssltansl» Mss-
tafa mi st snie iie tron» eartmi ne Saltansl» Selim». D»nt
asemine înțelegere, în l»na A»g»st8 a analsî 1807 a nlekat»
Vizirsls k» tett armata assnra Konstantinonolei, ftrt niii
o deslegare formait îmritrtteaskt. Dant el» a nlekat» mi
Baïraktar»!» M»stafa Ilama ks toni Aianii de ne lingt Ds­
ntre mi ks o omtire ka zene mii de omeni. Ajsngtnd» a-
mtndoi anrâne de Konstantinonole la Dasts-IIama, tot» o-
ranislS s’a ksnrinss de grôzt. Ssltansl», nevtztndS kină de
onsnere la o lovitsrt attta de renede, a ftksts nevoea dis—
krețisne, ini a trimis» îndatt DalegiS (noftitoris) ka st in-
viteze ne Vizirsl» st intre k» armata sa în oraiu». Vizirsl»,
nrofittndă de deferința ne i se artta, intrt în orams, dar
Msstafa Ilama rtmase afart Ia Dast» Ilama ktteva zile. A-
kolo în tête zilele venia» konsiliarii îmntrtijieî de-ls vizita»
mi-1» feli'jitaii. Intrs ana din zile înkt veni mi însămi Ssl-
tanslă ka st-1» vazt de kariositate. Intr’o altt zi Bairakta-
rslS. Msstafa ortndsi ne Aiani ka st stea k» omtirea st
ntndeaskt ne la norjjile oram»lsi st ns east nimeni; d»nt
aieea alease mese sate de ktltrețî înarmați, mi tntrtnd»
ne norta namitt Ton-Kanssi, k» uimirea mi snaima tsterora
a» mers» renede ntnt la IIama-Kan»si, ftrt st kuteze nimeni
a-i sta în kale sa» a-i fane nea mai mikt luare aminte. Ks
aneasta s’a înijelesă kt el» avsscse de mai nainte înțelege­
re ks Vizirsl» mi ks nartisanii lai Ssltan» Selim». Intrtnd»
la IIama-K.anssi, s’a sait» îndatt ks toți ai soi la Arz-odasi
 (kamera unde fonkrjioneazi Divanul« îmnmtesk» sub nre-
medinga Viziralai). Akolo vizinda-lă Vizirală, s’a sneriată
de odati, dar mai ne armi l’a nrimit» ka noliteai. Mastafa-
Ilania, lainda-mî lokă îndată, înnens a se adresa lastre Vizi­
rală ka ton» asnrs mi nekaviin'iiosă. Vizirul« îls nofti ka
si faki semnă la ai sei si easi, ka si nmie singari si se
înijeleagi. Mastafa-IIama, firi a-î nsnsnde, se adresi la
anală kare sta lingi Vizirală rni-lă întrebi «nde se afli si­
gilai» (nenetea) îmnmteska. A'iesta risnanse ki se afli la
Miria Sa, antinda-i ne Vizir». Msstafa Ilama atarne se
întorse kitre Vizirală mi nerinds-i sigilală ka ană ton»
silbatekă, îlă lai; d«ni aneasta iidiki ne Vizir» ini-1» tri­
mise la înkisure.
In intervilală a'iesta a» intrat» mi Aîanii k» t6ti o-
nitirea. Msstafa Ilama, iisinda-se în frantea eî, s’a dssă în­
tins» la nalatală îmniriteskă. Akolo aflindă nornjle înkise
ordoni si le dirime, zikindă ki voemta si vazi ne Sal-
tanală’ Selimă. Dani naijini onanere, norjjile se deskisen,
dar în nragală lor» vizări ne S»ltanală Selimă »nisă mi ks
sn»me înki la gsn, sugrumat» din ordinal» lai Ssltană Ma-
stafa. M»stafa Ilama, vizindă ne mortă a kizată assnra lai
mi a în'ienată a nlinge amar mi fin mingiere. D»ni a-
neea 'ierindă si vazi ne Saltană Maxmadă, kamă l’a vi­
zat», s’a arsnkata la niaorele lai mi anol, lainda-lă, l’a a-
mezată ne tron»; iar ne fratele se», Ssltană Mastafa, des-
troninds-lă, l’a nașă în înkisore. Dani aceasta, mergindă la
Ilama-Kanssi, mi-a înssiuită demnitatea de Vizir», dinda
ordine mi laindă misari ka natere absolati, în kits Ssl-
tanalS era namai o arnbn. Mea întii fanți a sa a fostă de
a nederisi ka mdrtea ne a'iigamiî S»ltan»18î Selimă; a mai
sagramată o maljjime de Arabi mi maeri din nalată ka nir-
tarnî la 8'iiderea îmniratalai, mi n’a lisată ne nimeni fin
nsbanare; a amezată bana onndaeali în Konstantinonole,
în kită toijî fikitorii de rele s'aa kanrinsă de friki mi
de grozi. Ile konsiliariî Divanalai îi tnta ka desnreijă mi
ka asnrime ka miesme nefolositore mi strikiuose imninijiei;
iar kitre noaa oiutirc disninlinati s’a antată, înmeani ka
Saltanală, anintoria, întirind’o mal maltă de lentă înainte,
nre kindă kitn ordinală Ienicerilor», se anta asnr» mi
nenirtinitoris.
Tlentr» tote aceste însi mî-a atrasă, atită elă kită mi
S»ltan»lă, »ra generate, mi a» încenată m»rm»re de revolte.
Totă o date noslă 8altană, îmnream k» Vizirală Bairaktară
Mastafa Ilama, aă încenată si negsijeze desnre nace ka Ra-
mii. In Konstantinonole însi a încenată nală din zi în zi
si kreaski. Ienicerii ntenaeaă si se revoltezc, dar se te­
mea» de omtirea Damreani ce era ne tengi Vizirală. A-
cesta, nebigindă de seami marmarele ce se aaziaă, a în­
cenată a trimite ne afan onitirea sa cea kredinciosi, o-
nrindă nrea naijini ne tengi sine. lanicerii, vizindă acea­
sta, s’aă nașă la kale si- ridice stindardală revoltei în lana
lai Noemvri. Ilentra aceasta, fiindă ki aveaă si înceani
nontea, mî-aă nașă între sine semne de întrebiri mi ns-
nansari, ka kare si se înijeleagi nrin întanerekă; adiki le-
nicerală întreba ka ană kavintă de ordină ne ori kare în-
tilnîa, mi daki acela resnandea k» acelami kavintă se în-
ijelegea ki era kamaradă, iar de na se acidea. Organi-
sinda-se ast-felia, într’o nonte aă înkanjarată nalatală Ila-
ma-kanasi mi i-aă dată fokă în tote nirgile. Vizirală, a-
flinda-se în minatală acela la xaremală seă, kamă a aazită
desnre aceasta, a emită desbnkată afan ka nistoalele în
mini, armată namai de nimte fete sklave mi de ană bietă;
dar vizindă ki nici anală din kasnicii sei na era ne lingi
elă, aazindă sgomotala leniceriloră, kari arlaă, mi flakirile
kare kanrindeaă nalatală, s’a întorsă nnede mi s’a kobo-
ntă înnreani ka fetele mi bietală în bolta anai târnă, ande
era denosită de nrafă.
Konsaminda-se nalatală de flakiri, elă a nmasă ne-
sanirată; nimeni însi na mtiea nimikă desnre elă; cei mai
malyi kredeaă kamă ki a skinată, mi se îngrijeaă tare ka
si na se întorki ka omtiri.
Tote ndntea oramală se ilamina de fokă, mi flakirile,
8rkinda-se mm la nori, konsamaă firi nici o onrire stn-
lacitele mi mireijele nalatari ale lokalai aceleia. Ienicerii,
IC
 alergaă nrin tote aliijele oramalaî, acizindă mi micelindă
ne Hei ce întilneiaă din omenii lai Mastafa Rama, nrekamă
mi ne ostamii reformaijî. Iar a doa zi, adaninda-se mal-
gimea Ienicerilor« la At-Meidana ka stindardele desfima-
rate, a;"; skosă eanml Kazanele, dani datina loră în tirană
de revolagisne. Atance Admiralală Ramis-Rama, karele era
mi elă nartisană ală Nizam-geditalaî, înnreani ka sabadmi-
ralala Ingebei, aă trasă din arsenală kite-va konbil în mij-
lokală golfalal de la Kornală-de-aară, mi aă încenată si
îmnromte ka tanarile ne Ienicerii adanagi în At-Meidană,
sokotindă ki înki trierate Mastafa Rama. Re de alti nar-
te, anală Kadir-Raraa din oratirea Nizam-geditalaî, a intrata
în BizannS, ande era» înki vre-o zece mii din armati, mi
s’aă nașă în anirare. lanicerii, ka tote ki aă fikată mal
malte niviliri, însi n’as flatată laa întiritarile. Iar îmniratală,
în mijlokala acestoră îmnrejanrî, nerzindă ori ce sneraniji
uii nlanarl, sta înkisă în liantrală zidarilor« Bizanijalal, a-
uitentindă resaltatală întimnlirei mi ală norokalai.
Re kindă aceasti katastrofi înfrikomati se nctrecea,
a emită Mastafa Rama afari de ande era askansă; dar, da­
ni cele ce a vizată, kizindă în desnerare, s’a întorsă mi
a slobozită ană nistolă în denozitală nrafalaî. Atance si-
rindă totă tarnală în aeră, Ramis-Rauia, karele vedea de
denarte aceasta, a sokotită ki aceasta era ană semnă ală
lai Mastafa Rama, nrin kare cere ajatorla de la floti; de
aceea a încenată bombardamentală ka îndoiti natere mi a
face strikidani înfrikoraate în mirările leniceriloră. Ointi-
rea regalați, krezindă asemine, lai îndoită karagia mi se
renezlaă ka atita farie asanra Ienicerilor«, în kită acemtia
venise.ri în desnerare.
A trela-zi Ienicerii, sinindă rainile de la Ilauia-Ka-
nasi, mi gisindă ne Mastafa Rama acisă sab o mare bakati
de raarman, i-aă skosă kornală mi, leginda-lă de nicibre,
l’aă tintă ne tote alijjele oraiualai ini anol l’aă sninzarată.
Dani aceasta înbirbitinda-se, aă reîncenată revolayianea
ka mai mare înveriuanare. Iar kamarazii lai Mastafa flama,
kamă aă aazită de mbrtea sa, ral-aă nerdstă mi karagială
mi sneranrjele, mi as înnenstă fie-kare st fsgi ka si-mî
skane viaija. Kadir-IIama a treksts în Asia; Ramis Ki-
nitan Ilama, Ingebel, sns Kolonelă din omtirea nost, Klose-
kexaia, Armeanslă Manskă ’, dragomanslă Isi Msstafa Ila-
ma, — toijî a'iemtia, fsgindg din Konstantinonole, sniî ne ss-
kată, sniî ne Marea Negri, aă ajsnsă la Rsmmskă; de a-
kolo, trekindă Dsnirea, as nerstă asilă la Rsmi, kari î-as
nriimitS ks mare îngrijire. Dar Dragomanul« Manskă, ks
kasa sa mi ks nei-l-alijî Armeni, aă rimasă în yearaRomi-
neaski, mi mai tirziă îmniratslă Aleksandrs l’a onorat« ks
kavalerii mi l’a înilijată la gradslă de generală. Uel-l-algi,
ks Ramis Ilama, fsri trimimî în Bassarabia, mi de akolo
Remis-IIama singură treks la IletersbsrgK, dsni deslegare
imneriali.
O dati ks fsgarii nsmiyî, as în^enstă a se risini mi
toiji nei-1-alrji nartisani ai sistemslsi Îhî Msstafa Ilama. le-
ni'ierii, vizinds-se skitiayi de inemitiii loră, as nlekată a-
ssnra Bizanyslsi. Akolo gisindă norgile înkise mi ne Hei
din lisntrs gata snre anirare, ai strigată ki aă si nronse
cereri Ssltanslsi. Anesta, binsindă ki skonslă loră era ka
si-lă detroneze, a ordonată si> s’iidi ne fratele seă Mssta­
fa (karele fusese destitsats mi se afla arestată) mi anoi Si
deskizi norijile. Aneasta fikinds-se, lenmerii intrări, dar
îndati vizsri kornslă Ssltanslsi Msstafa snisă; atsn’ie mti-
indă ki din familia îmninteaski ns mai era nimeni, ne
kare si-iă no ti nsne în lokslă Isi Ssltană Maxmsdă, as a-
rsnkat?; îndati armele mi s’aă înkinats Isi, rensngindă la
ori-ne iiireri sas uretenipsni ară fi avstă; mi emindă de la
nalată în linimte, revolsgisnea s’a stimuirată. Ssltanslă da­
ni, a'ieasta a înienstă si nse tbte în rindseali ks sirgsin-
iji mi drentate; mi totă odati si intre în negsijiri de nane
ks Rsmii.
Iar în ycara Msnteneaski, ne la lana Dekcmvrie a a-
1 Anosta era kită ne ne si se faki ini DomnS în jjeara Romsneasks, fi-
indă ki era fdrte isbit» de Msstafa Haina; mi era ns nsmaî Dragoman»
dar mi Kexaîa-Bei, mi konsiliars intim», mi Tesaararîs; era Într’»n8 k»-
vintu uel8 întil» nersonagl» dsni Vizirul».
 Meisîami an« 1807 a venit« mi Feld-maremal«!« Ilrozorovski,
dar âsni *ie a netrekst« ktte-va zile în Bsk«remtî s’a în­
tors« la lamî, fiind« ki ne la în'ien«tsl« an«l«I 1808 s’a fe-
k«t« încetare de arme, mi la RsmHiskS s’a« deskis« konfe-
ringa nentr« nane între Meraxamiî Horgeî Otomane mi am-
bassadorelS R«sieî Laskarof. Denii anoste Insilante, viizin-
d«-se mi domn« a gereî Msntenemti * a trekat« la Kiovs
ini s’a anfezat« akolo. Iar gerile Moldova mi geara Roms-
neaski a« rămașii amindoi, s«b administrarea Divanelor«
lor« nronriî, komnsse din boeriî rnimîntenî. Ileste a'ieste
Divanarî însu era IlresidentS general« Kssnikof, nsmit« de
Imnirat«!« R«sesk«. Auesta a institsatâ în amândoi Diva-
n«rile ktte «n« komitets, komn«s« din Mitronolit«!«, sn«l«
din Eniskonî, mi natrs sa« 'limii boeri mari n«migi dsnta-
legerea sa. AnestS komitet« avea komiietinga a da xoturî-
rile »iele de ne srmi, ne kare era datori« mi IlrezidentalS
a le konfirma; iar aiesta n« avea niii o rmtere în nimika
firii konsimg’Bm-Bnt«!« komitet«!»!. E1S a mai rtndsits mi
ne lingăi Visterie sns Kresidentă ofigerîa rssesk«, karele
nrevegîa înorosni, k« Vistierieli intrările mi emirile veni-
t«rilor» gerei, nrek«m» mi keltselele vie se finea« ks oni-
tirile mi ks alte treb«inge nabline. în kalitate de Dresident«
la Moldova a stat« însămi Kssnikof; Iar în geara Rominea-
skii a trimis« Viue-IIresidentă ala Divanslai ne generala!«
Engelxart. IJerile se administra« k« a’ielcami regele mi legi
ka mal nainte: ad«narea diriloră, j«dekigile, rtndsirile în
nostarî, se srma« ka mi în timnal« Domnilor«. Boeriî komi-
tetsl«i, din kari «nalS era mi Vistier«!« ’iei« mare, se n«-
mea» de kitre Ilresidenta de a drentsl«; Iar ueî-I-algî fonk-
gionari, se alegea« mai întsîs de Mitronolit«, de boeriî Ko-
mitet«l«î mi de Vine-IIresidenti,, mi anoî se sansneas k«
Note (anaforale sa« ranortsrî) Hresidental«! snre întărire.
Marele Vistieri« n«mea ne Isnravnim ks îngelegerea Viue-
HresidentslKî, Iar Heî-l-algî boerî asemine ne s«balterniî lor«.
1 în timnslS domniei sale ssb Baiul, Insilante fiuea boeriile ks nitaksrl,
saS dekrete, Iar ns ks kaftansrl dsni datina TsmilorS. Dar îndată dsni>
năuc, s’aS skimbată tdtc.
Tóté disnosiijianile în genere atingatóre de trebsinijelc omti-
rilora se finea» de katre komitetS. Tóté nronesele karé se
denidea la komitetS dsnt legile mi obineisrile namantal»!,
se sansnea» nrin anafora üresidentslBi mi se íntariaS odata
nentra totă-deaana. Tóté nostsrile mi drcgatoriile nsbliue
se srmaa ka-maî nainte; namai kate-va, karé éra nersonale
ale Domnel»! mi se da mai ka seama la Greni, s’a» desfi-
inijatS, mi aname: IIostelnikBlS, KamaramslS, Kanari»!» mi
altele mai inferióre. Dar fiind» ki aneste nostari avea» mi
őre karé venitari, s’aS ínkredingatS nsmai «nai singsrS boe-
rlH (mi eS ama ckanatS nostslS anesta anS an»J, karele la
imnlinirea an»l»i da seama Visteriei desnre tóté. Iar sokote-
lele Visteriei, revissinda-se de katre neî-1-altjI membri ai
Komitetalsi mi de katre Vine-IIresident», se înainta» snre
întărire la üresident».
între aneste, »rmand»-se negagarile iientr» nane la
RemmskB mi neterminand»-se akolo, s’a» trimisă la lami in
Moldova Maraxamii din nartea Hortjei Otomane, mi ansme
Kexaiabei Galib-Efendi, Bekirbei nelononesiakalS, Ords-
Kadisi (jsdele armatei) mi Beizade Dimitrie Msrazi, ka lo-
kotenent» alS Dragomaniei, ka sneranya ka sa se esnline
mi nersonal» ks Feld-maremalalS desnre kondiyianile nanei.
Dar dana doa lani de íntrevorbiri s’as íntsrnat» fara nini
sna ressltatS de ínnelegere. Atsnne inkeinds-se mi termi-
nsl» armistiyalaí, Maréinál»!» ürozorovski a venit» la Bb-
karemti ka sa înneana ostilitayile. In Isna Martie 1809, a
nlekata generalalS Miloradovinî asanra Giargl»l»î; dar fiind»
ka (nentra sgarnenia nea mare a Maréinál»!»!) ns avea ka
sine, nini bombe, nini alte instramente trcb»itóre nentra as-
salt.ă, s’a întorsă neste karandS fara nini anS resaltată, ba
ínka ka mari strikaniani ín omtire mi ka nerderea »nai vi­
tează generala de Xssari, namitS Sabiski.
Dana aneasta a mers» însămi Feld-maremalal» la Brăi­
la, mi a assediat’o ka 25 mii de omtire; dar danda-i as-
salt» generala sab Generalii Kaminski, Katssof mi altjii, n’aS
natat’o laa, fiindă ka garnisona tarneaska de akolo, ssbko-
mandal» lai Axmet Ibrailă Nazira, l-a resnansă ka nordcre
de Hinni mii de óment. Dánt aneasta, ntrtsinds assedială
anesta nefericit», s’a índrentats la Galagi, snde, ftktndsnod»
neste Dantre, a trekstS de ueea narte in Isna Isiié; dar
neste ktte-va zile, ín zioa de 11 Asgsst» a murit» anróne
de Manin», la sns lok8 ne se kiamt ürotoks, ín vtrsta a-
nróne de not-zeni anî, mi din kassa aceasta mai ssrds mi
smintit» la minte. KoruslS se» s’a adass la Galagi mi de a-
kolo s’a trimis» în Rssia. Iar ín loksls ses rtndsinds-sege-
neralissims Generalsla üangration, karele éra de vigt din
Georgia, anesta, índata ne a venit», a treksts Dsnt reá mi
nriiminds armata de la űrötök», índata a Isats Masinsl», mi
anoi Xírsova, karé s’a nredats de bsnt voe. Dsnt aneasta,
nlektnd» assnra Silistrel, karé éra antratt de ITexlivan-
Ilama, de o data a rensrtats o viktorie, dar mai ne armi,
ínvingtnds-se, s’a íntorsg la Xírsova ks nerdere de dót mii
ómení, natrs tsnsri mi sns stindard».
In intervalsls anesta, a kanitslats Ismailsls din kassa
linsei de nrovisisní, dsnt se fssese sns ans mi jsmttate ín-
kis». Brtila asemine, fiind» assediata de generalsls Essen,
ajsnsese la atata linst de nrovisisní, ín kttS ómen! mtn-
kas kai mi alte dobitóne imnsre. Axmets Ibrails Nazirs,
ksms a vtzsts ki s’as stors» tóté mijlónele de nstrire, a
ínsenstií a trtta de kanitslare. Generalsls Essen», nriiminds
netatea ks kondigtsni, a emit» ks tóta omtirea înarmata mi
ks togi taksitorii Tárni, femei mi konii, karit, Istnd» k» si­
ne tóté nele mimkttóre ale lor», aS treksts neste Dsntre
mi s’as rtsntndit» ín Tsraia. GeneralissimslS üangration,
dsnt ne a amezatS înkt an» nod» ne Dsntre ín fant ks
Xírsova, a Itsat» akolo omtirile sab komanda nelsi mai ma­
re frate din Kamenski nsmita Sergie. Dsnt aneasta, trektnda
ín geara Romtneaskt, a Isats Slobozia de Itngt Gisrgis,
karé éra fortifikatt mi ginsttde Bosnaks Aga, Alánul» Ram-
Hiskslai. Akolo a gtsits la 30 mii kile (ktte 300 oka kila)
de grts mi orz», ne karé l’a ars» înadins», sab kavtntă kt
na nstea st-ls rtdiue în sksrtă timn» iui fiind» kt se ns­
tea st vie eartmi Tsrnit st-lií la. Dsnt aneasta a venit» la
Bsksremti ka st netreakt cama; dar în Isna Martie a vii-
tőrei nriimveri (1810) i-a venit« destitairea din komanda
sanrems, karé se zinca ki ara fi fostă din kaasi ki a arsa
anca mahjime de nrodakte de la Slobozia, nrekindă mijjea-
ra mi omtirea avea nevoe mare de mne. în lokala seă s’a
nndsită generalissimă fratele nelă mai mikă din Kaminski
Nikolae Dani ordinele anestsîa, fratele seă Sergie a nle-
kată ka omtirile de la Xirsova asanra Babadagalai, nre ka­
ré laî.nda-lă, s’a dasa îndata asanra Rasgradalai mi a Kos-
lijjei. Akolo aflinda-se omtirea tancaski sab faimosală
nexlivan-IIama, s’a armata bitilie mare, în kare, dani mal-
ti virsare de singe, viktoria s’a alesă în nartea lai Kamin­
ski. Râurii, sfirimindă ka totală ne inembri, aă luată o
mslyime de snolii, stindarde mi nrisonieri; între auemtia era
însămi Ilexlivan Ilama, nrinsă la Kosliija dani o amrare
eroiki, ană Arană Ilama, mi Domnsli Skarlată Vodi Ka-
limaxă 2 karele se rănise în bitilie mi se nrinsese de ge-
neralală Lantof la Rasgrad. Ile anemtia, înnreum ka alnii,
i-aă trimisă în Rasia.
Generalissimală Nikolae Kamenski, kobonnda-se dam
aneasta la Silistra, a mi înnenstă a o bate ka tóté naterile
sale. Aianală Ilikogla, karele se afla într’insa, de mi s’a a-
mrată ka maltă eroismă mi s’a ijinată mai malte zile, dar
în nele de ne armi, vizinda-se forte stramtorată, s’a nre-
dată ka kondijjiani; mi, emindă din netate ka omtirea mi
ka toiji lokaitorii, a trekată neste Balkanî. Atanue Kamen­
ski, amczindă înki ană nodă în drentală Silistrei, a trekată
ka tóté omtirile neste Damre. Dam aneasta, înnreamnda-
se mi ka armata kare era sab fratele seă mi karele se în­
torsese de la Babadag mi Rasgrad, a nlekată ka natrs-zeni
mii omeni mi, trekindă neste Balkanî, a ajunsă la Illamla.

1 între aueste destitsinds-se Mitronolitslă Dositeîs, îmniratslS Aleksandra

a trimisă de la IletersbsrgS ne Ignatie Mitronolitslă de la Arta, karele
a fostă în kanslă biseriuei nins la înkierea nsuel.
1 A'iesta, viindă dsns Alessandrs Vods Xangerli la Dragomsnia Ilorijeî,
mi fsksndB-se îmnsrată Ssltană Msstafa, ne Xangerli l'a destitsată, Iar
ne auesta nsmindslă Domnă ală Moldovei, l'aă îmbnkată k» kaftană
dans obinels mi l’aă trimisă în tabsra omtircl.
Hetatea aneasta era anirati de o omtire destsls de nstra-
rósi, sub komanda Vizirslsi Kiore lesef Ilama. Ramii o
assediari, însi ns din tóté nirgile din kacsa nosigisnilore
sale anormale. Assedisls a ginsts mai doi Icni, în kare
timnii ac fostS mslte bitilii ks nerderi din îmbe nirgile.
între algi generali însemnagi, Remii as nerdsts mi ne buh
generala-maiors, nsmits Ilanadonslo, barbats ks talente rari
mi de origini Greks din Insslele Mirei Egee, karele a fostă
tingsită" atits de Rsmî kits mi de togi konsîngenii sei.
Generalissimsls Kamenski, vizinds ki ne note ksne-
ri netatea dani o anirarc atits de eroiki din nartea Ici Kior
Isssf-IIama, mai alesă ki-i linsia mslte din cele trebsitóre
nentrs bus assaltă, s’a întorșii si assedieze RsmniskBlă. Dar
Aîanslă de akolo, faimossls Bosnakă Aga. avmdă o nsme-
rósi omtire aleasi, atită de bine întirise netatea în kită o
fiksse nelxabili. Kamenski, ambigioninds-se a o laa ns-
maî de kită, se determini a o lovi ks assaltă. Ama dar,
fikinds-se tóté nrenarativele mi dmds-se semnalels de as­
salts, s'aă renezits omtirile din tóté nirgile assnra zidsriloră
netigei; dar dani greiuala ingineriloră, kari fiksse skirile
nrea skarte, dsni diversele intrigi ne srmas între generali,
kari ne nsteaă ssferi manierele asnre mi barbare ale gene-
ralissimslsi, dsni eroika mi neasemmata vitejie ks kare se
aniraă Ternii, tóté onintirile mi sakrifigsrile Rsmiloră as
fosts nefrsktóse. De la nea întiî nivilire s’a enisă snă în­
semnată generale de artilerie, a nsme Siveră; dsni aneasta
aă kizstă, ne lingi zidari mi în mangsri, o mslgime. de
soldagi, ofigeri mi generali; kmi Ternii de ne zidari ns se
serviaă nsmaî ks tenerile, ks sibiile mi ks nsmtele, dar mi
ka kóse, ks seksri, mi alte instremente omontóre. Ks tóté
aneste gencrarslS Baxmetie totă a risbitată ks vre o onts
sete de soldagî în lisntrs în netate; dar, ajsngindă nini
la snă loks anróne de geamie mi vizindă ki ns vine dsni
dinsslă nimeni karele si-lă seksndeze, ne lingi aneste vi-
zinds-se îmnromkats de Terni din tóté nirgile, abia a ns-
tstă si se íntórki, raniță în doei loksrî ks lovitsri do
nsmka.
 în anestă assaltă aă Rizst« neste onts mii de soldaijî
alemî, mai maliji generali mi koloneli, mi o mslgime de o-
fineri mai inferiori. Generalissimală, vizmdă ki dani ati-
ta nerdere în armati n’a natată laa cetatea ka assaltă, a li­
sată namai o narte de omtire ka si o ijie înkanjarati: dar
ka nea mai mare narte s’aă dasă din sasă de Rammakă, la
lokală ne se namemte Batini, unde era tahira nea mare tar-
■Heaski. Akolo era neste natra-zeni de mii de omtire ka In-
salali Axmetă-IIama, ks fiii Albanezi ai lai Ali-IIama Tene-
lenli mi ka aljjiî sab Seraskerală Kasangă Aii Dama. Ra-
mii, de mi mai naijină nameromi, nivileskă assnra omtirei
anemtia mi kaniti o învingere stiilaiiti. Abia a treia nar­
te de omtire, sab fiii! lai Ali-IIama, a natatfi skma ka fs-
ga; o a treia narte a nmasă ne lokă lantinda se mm la
nelă de ne armi soldată sab Seraskerală Kssanyă Aii Ila-
ma; iar restală, sab Insalali Axmetă liana, ka mai maliji o-
fijjeri, s’a trimisa sab eskorti în Rassia. Dar tóté nrovisis-
nile, tanarile mi strindardele aă kizstă în miinile Rami-
loră.
Dani aseasti stnlsniti viktorie, Ramiî s’aă nașă de
aă assediată tóté uetinile de ne lingi Danire, mi a name
Rammakală Giargială, Nikonole, mi Tarna. Singară Vidinală
ramase neassediată, fiind» ki Mola Dama, karele laase lo-
kală lai Ilasvantogla (’ie mărise de morte fireaski) se nar-
ta ka nolitegi kitre Râmi, mi fiindă ki anemtia, kanoskindă
tiria aetirjei, kitaă si snikaleze timnală. Horkan însi ks
tóté kinarile ka si ia uetatea Ada-Kalesi, kare si afli ne
o insali între kataraktele Danireî mi este neanroniati; dar
ka tóté nromiterile ne fikari lai Renen-Aga, karele o ko-
minda, nentra ka si o dea, elă niii într’ană kină na voi a
se îndauleka.
în intervalală anesta. a sosita mi fiială faimosalai Sa-
varovă ka 'linui-sore-zene mii ostami alemî. Auesta, dani
ordinală generalissimalai, treka neste Danire; Iri Illevna
mi se întorse eanmi în yeara Romineaski nentra ka si
netreaki earna. Atârne viindă mi generalissimală Kamen-
ski în Bakarcmti, a netrekată tóti carna înnrcani ks gene-
rali! mi ka boerii ritminteni în jokeri mi veselii neîntrersnte.
Dar în nrimtvara analei 1811, generalissimală se nregiitea a
trese ka tóté ointiriie (în nsmiră neste 70 mii) neste Dantre,
ka si loveaskt Adrianonole mi kiară Konstantinonole, nen-
tra ka ka aceasta síi sileaski. ne Ilórta a faie nane, fiindă
k'B Rasia era amenințata de msbolală Frannesiloră. înainte
de nlekare însT>, ne la kanitsls lai Fevrsari, a data ană
banketă mare tataroră generalilorS mi kaniloră omtireî, Ile-
ste trei zile x-staranda-se a nleka, nentra nlanslă nrezisă,
de o data se bolnnvi mi se onri. Boia lai era nekanos-
kata nentra mediii, mi din zi în zi se în tarea. S’a bansită
ka înkredinijare ka l’ar fi adunata ka otrava, ini k’B aneasta
i-ar fi venita de la fiislă lai Savarovă, karele era ană omă
nlină de rastate mi stlbateks ka ană arsă neîmblânzită.
Ilentra aneasta îi mi veni nsnlitire nrovidengiata, kiii na
tarziă se înekr, în ana Rimnikalai, kiară în lokală ande ne-
maritorială tataia seă înilnasc trofeele gloriei sale. Dar ne-
feri'jitală Kamenski, birbatală anela adorabilă mi meritosă,
faimosală generassimă mi laada îmntratslai mi a natriei sale,
simțindă k'B i se anronie mórtea, a nlekată sa mearga în
Rasia; dar marindă ne dramă, în mijlokală gloriei sale, mi
în varsta iiea mai framósa de natra zeii ani, îi dssera kor-
nală snre îmmormantare la Odessa.
în lokală lai Kamenski se randai generalissimă gene-
ralală Katasofă, karele sosi în ijeara Romaneaska în lana Isî
Martie. Generalslă Kssnikofă, dands-mî demissianea din
nremedinija ijereî, fa înlokaită de Senatorală Milameviii. A-
vesta a namită Viie-IIresidentă mai întai ne generalslă Mi-
lirofs, anoi ne generalslă Steteră, anoî ne generalslă Kom-
nino, mi mai tarziă ne generalslă Renninski.
Nanoleons, îmnaratală Framesiloră, înkredințands-se
k'B omtirile Rssemti se întinseseră nana în nentrslă Teniei
la niamla, a înaenată mi elă (kiară înainte de a îmene ra-
sboială) a-ml mimka omtirile katre narijile Iloloniel snre
Tilsită. Rssia, vazandă mimkarile aaeste, a înaenats mi ea
a-mi trage omtirile din Moldova mi ijeara Romaneaska ka-
tre Bassarabia snre Nistra, lismdă nrea n«yine nentra na-
za aetiijilors de neste Danire.
Generalissimala Katasofá, trekindă Danirea, mi-a ame-
zata tabura lingi Rs naiakă. Omtirea tar'ieaski asti da-
ti-lă aintenta. Ibrailă Nazira Axfnetă-Hawa, namită Vi-
zira în lokală destitaatalai Kíora Isssfs Hama, Heananogla
*
Ham ka trei taiari, fiii lai Ali Hama Tenelenli, Maxtor Ila-
ma, Ali Haina ini alrjT Haini mai mini kommdaă o omtire
aleasi ka de natra-zeni mii, Anatolirji, Albanezi, Danireni
mi lenineri. Omtirea lai Katasofa, ka tóté ki na namira
mai msltă de mese mii omeni, a stată ínsi afari de Rain-
aiskă mai malte zile mi s’a bitată. Dar de la ană timna,
vizinda ki inemikală are na teri mai sanerióre, soldaiji en-
tasiasti mi komandanni esnerimentajjí, s’aă trasă in liantrala
netiijeí Ramniakalai ’. Katazofa, vizindă ki nini akolo n’ar
fi natata sí se yie, a voită st strine aetatea; dar neavinda
timna, a ninsit’o nastie, mi a trekată ka tóti armata íntr’o
nónte neste Danire ín yeara Manteneaski. Arié mi-a ame-
zatS tabira anróne de Giargia, fortifikinda-se ka mangari
snre antrare. Totă odati a dată ordină ueloră-l-alte kor-
narî, ne eraă îmnramtiate ne la netiijile de neste Danire,
ka sí le abandoneze mi sí vie karindă în ajalorală seă.
Ramii ne okanaă Nikonole, Silistra mi Sistovală, sfuimindS
netiijile mi arzină oramele, aă ndikată de akolo nsn.ini li-
kaitori kremtini ka dinmii mi aă trekată ín neara Mantenea-
ski. Dar ka tóté kornarile venite în ajatorală lai KatazofS,
armata sa na trenea neste namirala de onts mii ómeni, nre
ktnda aiiea taraeaski de neste Danire ín tóté zilele se a-
diogeá. Vizirală, gisindă Ranrnskală demertă, a intrată în
elă mi de akolo îmi regala nlansrile ka înlesnire.
0 narte din omtirea taraeaski, xotinnds-se a laa o-
fensiva, a trekată íntr’o insali ne este intre Ranmiaka mi
Giargia ín Danire, mi karé éra anroniati de tabira rssea-
ski. Intirinda-se akolo, ns îmieta a lovi ne Rsmi ín tóté

1 ülni aiui astorlsIB n’a snasB ínki íntimnlarea Isire! Rsnril8knlni de

kitre Ilsml. •'$Kitolj, (TraibkslorMS).
zilele. Anemtia de mi se jjineaă namai în defensivi, ka tote
aneste, nsnanzindă la fokarile Tsrniloră, le finea simijito-
re strikmîanî. Katszofă, vizinds-se în nosiijisne nerikalo-
si, a skrisă la Moldova ka si se întorki ointirea de akolo
mi si-î vie în ajatorla. Totă o dati a ordonată ka si se ri-
dine snitalarile din Bakaremti, mi si nlene snre Moldova.
Likaitorii kanitaleî, vizindă ndikarea snitalariloră mi a ta-
iaroră ameziminteloră militare, lakra ne nresnanea retrage­
rea totali a Ramiloră, aă venit« la snaîma nea mai mare;
mi atită boeriî kită mi malijimea, a« înnenată a se nregiti
de fagi. Dar între aneste a sosită generalulă Markofă din
Moldova ka ană kornă de omtire în ajatorală generalissima-
lai. Aneste întiritari însi na faseri în stare ka si gotea-
ski ne Terni din insala nitati; mi anemtia, aniratjî de ts-
narile mi de bateriile din malalală Ramniakalai, treneaă ne-
înnetată în insali, în kită namirală loră se saea la trei-
zeni mii.
Vizirslă, ka toti omtirea ne adasese ne insali, na ks-
teza si easi din ea mi si nimeaski ne nimintală Romi-
neskă. Kaasa era nentrs ki se temea si na dea neste vre
o karsi de a Ramiloră, mai alesă ki vedea în kiteva lo-
karl mal din sasă konstrainda-se birnî, lakra ne lă nenea
la binaeali ka si na i se tae kalea din arnn. De aneea,
lisindă ne Meananogls în insali, a trekstă îndintă la Ram-
nîakă ka si adaki mi rimimiga omtirei de akolo, ki ama,
ka nateri sigure, si intre, în ijcara Romineaski. Illanală
seă însi se naralisi: t6te nerkirile, ne fikase ka si înds-
nlene ne fiii lai Tenenleli la aneasta, fascii fin de folos«;
anemtia se refasaă ka îndirtninie, zikindă ki aveaă ordină
de la tatila loră ka si na treaki Danirea nini o dati, mi
ki de ară trene ană riă ama de mare se temă ki na se
voră mai întorne.
Katszofă, vizindă nckatezarea Ternilor« de a înainta,
simijindă totă o dati mi neînijelegerile dintre Vizirslă ka
fiii lai Tenelenli, afli ks kale ka si nrofite de okasiane. A-
ma dan fin a nerde timnă, komaniki generalelel Markotă
nlanală seă, mi, în întancrekală anei nonyi, anosta trene ka
 divisianea sa ne vase de neea narte de Danure, neva mai
din sasă de Ramniakă. Illannia anestel esnedirjisnl era ka
se kálié ne neamtentate tabura inemiku mi se anaue bateriile
karé eraă ne mais de anuraă insnla. Lakrală se essekató
de minane: trenerea Îhî Markofa se armu în linimte, mi tu­
nere, furu ka Ternii su sirmju mEkar neva desnre o asemi-
ne stratagemu.
Abia sc fukuse ziou, mi, nun’a ne rusuri surele, Tenii
se nomeniru ka mirările Rauiiloră în anroniere, viindă ka
nanii renezi, mi ne Kazani sbarsndă ka înarinaiji asanra taberii
loră. Snaima mi grúza fa generalu : tótE tabura a kuzsta
íntr’o ameyitars ne deskrisu: na se aazea de kuta sbere.te
mi strigute de Gîasră bize basti, adeku ksínií ne-aS kslkatS,
— mi fle-kare kuata su fagu karé în kotro ka su-mi afle
muntairea vieneí. Ramií atanue, launda-I înainte ka kava-
leria mi ka baioneta, îi munelai; firu krayare saa îi nrin-
deaă furu ouanere, Furu maltu ínturzierc tótu tabura tar-
neasku kuza ín naterea Ramilorí. Anemtia nrinseru tóté nro-
visianile, tanarile, stindardele, manigianile, armele mi kor-
tarile, între karé era mi însămi körtein nclă bogată ală Vizi-
ralai (ne karé l’atnă VEzats mi eă), karele fa trimisă îndatu
îmnuratalai Alessandra. Vizirslă, karele namai singar skunase
de aneasts sarnrindere, fagea sure Ulamla ka vaí de kanala
lai; iar fiii lai Ali Tenelenli, as anakata kutre natria loră,
fr.ru su se mai alte îndurută. Rută ne ne eraă su se nrin-
ze mi Maraxamii, Galibă-Efendi mi nel-l-aliji ka Beizade Da-
mitrie Msrazi. Atanne anakunds-se mi bateriile, s’aă tucaté
tota feliala de komanikuniane dintre Ramnîakă ka insala, mi
Ramii, ka tanarile tanemtl, s’aă nașă a bate ne Tani din
insalu.
Tanii, ín insala ne okanaă, eraă ama de bine ínturijji
ka manrjari mi ka kasemate (kasarmií ne sab numunta) ín
kEtă totă nateaă saferi bombardarea kare-i lovea din amun-
dou malarile Danurel. Dar aneastu stare de anErare nre-
langinda-se mai malte zile, mi ncavEndă, nrekamă s’a zisă,
nini ană felia de komanikare, nenatundă kinuta de nikEÎri
nrovisisnî de mEnkare, desnre karc na faseserE bine ki.na-
iu,T, ajunsert la ama mare nevoe în kt.tă îmi mtnkaă kaii.
Din kassa nutrimentulsi mi a umezelei, kare în earna acea­
sta era înfrikomatt, s’a înksibată în tabera loră o mortali­
tate înfrikomatt, kare îmnugina numtrslă mai renede de
kttă rtsboiulă.
Vizirul«, karele lisase tóté în diskregiunea Rumiloră,
dunt ne a ajunsă la IHumla, vtztndă kt ns mai nóte nre-
Isngi rtsboiulă, a trimisă narlamentarî de aă cerută înceta­
re de arme mi nronsneri de nace. Ile la kanttulu Isnei
Noemvrie s’a ftkutu armistigulă, mi s’as deskisă konferinge
în Bsksremti snre a negogia desnre nace. Dar înainte de
aceasta ’leaiianoglu, karele komtnda Turcii din insult, ds-
nt ce a suferită natru-zeci de zile linsa mi nevoile cele mai
mari, în fine a nlekată cerbicea mi s’a nredată. Nenoroci-
gii Turci, dunt ce afi denusă armele, fusert adum! ka nriso-
nieri în numtră anróne de cinci-snre-zece mii la Bukuremti.
Era unu lukru durerosă de vtzstu starea în kare ajunsese
aceastt omenire ssferitóre: ómenii semtnaă. ka ktndă ar fi
emită din morminte; nalizi mi vestejigi în kttă nu se deo-
sebiau de kadavre; abia se gineau în nicóre de sltbiciune
mi abia nuteaă artta kt le e főmé. Acemtia furt trimimi
îndatt sub eskortt în Rusia, mi cei mai mulgi aă murită ne
drum«; iar 'deanaiioghs fu onrită în Bukuremti, tratată ku
kuviingt mi liberă de a netrece în bunt voe dunt rangulă
mi karakterűid seă.
Vizirulă Axmet-IIama, akusată kt înadinss a btgată
omtirea în insult, nentru ka st o trudea în mtna inemici-
loră, fu destituată. în lokulă seă se numi Vizirii Xsrmid-
Ilama, ku nleninutingt ka st termineze mi nacea ku Ru­
mit. Tótt earna mi nrimtvara anului 1812 Muraxamii se
negugaă ku generalissimulă rusesk Kutusof mi ns se nuteau
învoi, mai ku seamt nentru artikolulu xotarului. Rsmii ce­
reau gerile Romtnemti mi Dsntrea drentă xotară; Turcii
se onsneau. în fine ne la luna Anrilie se învoirt ka st
desnartt Moldova în dot, mi st se nue xotară ne Ilrsts;
astfeliu Basarabia ku cele cinci judege din ea mi ku cett-
gile turceinti de ne Nistru mi Dsntre rtmasert Rusiei, iar
■Moldova mi ijeara Msnteneaski nmasen ka mai nainte sab
domnirea Borijei.
Dsni akordală anestoră învoeli însi, Vizirală, karele
se afla la Hlsmla, întirziea de a subskrie aktală de na'ie,
ini, firi a deklara onanere, amina lakrslă din zi în zi ka
feliarite nreteste. Kaasa era ki Bonanarte îmniratslă Fran-
nesiloră, nornindă o esnedigisne teribili asanra Ramiloră,
skrisese mi Borijei .îndemnmd'o ka si aîbi ribdare mi si
nu lase armele, nroinîjjmda-î ki, de nu se va ssnsne sti-
rainrjeloră Rasiei, elă va mijloni na nsmai nemtirbirea teri-
torislBl seă, dar înki va isbati a-î interne în ksnndă mi
Knmală.
Dsni aneste îmnrejBnrî, trimiijinds-se mi Viziralai skri-
sorile lai Nanoleonă, dani obi'ielB, els întirziea de a da xo-
tirirea definitivi nentra kondigisnile ni’iel. Iar Rssia, vizind
esnedirjisnea frannesi viind assnri-i, se vedea atit de stnm-
toriti, în kită daki Borta ars fi stiraits, ars fi fikat’o si re-
nsnjje mi kiară la laarea Bassarabiel, nsmaî si înkeie nanea.
De aneea, vizindă întirzierea aneasta, Rssia a arsnkată to-
ti kalna asanra generalisim «lui Katasofă, — mi destitainda-
1b, a trimisă în loks-i ne Admiralslă generalblă Bimakofs,
ka ordină ka si termine nanea Ramă va astea mi si se în-
torki kită mal kanndă ka omtirile în Rssia.
Kstszofă s’a amirită tare de insslta 'ie i se finea;
na lisată însi kasnă altsls si ksleagi frsktală gloriei sale;
ni, ksmă a aazită ki kabinetblă l’a destitsată, în dati a tri­
misă la Blamla ne generalslă Baroci kitri Vizirslă, skri-
inds-i deuisivă mi limsrită ki sas si sabskric kondirjisnile
ninei, sas si nsnanzi ki ns voeiute, nentrs ka si reîn-
neani bitilia; aritinds-i totă o dati ki daki va trevie în­
ki o dati Dsnirea, atarne va iaiie note învoele ks totală
în alte kondijjisni de kită a*ieste.
Vizirslă,. nekBnoskmdă înki bine temerile Rssieî mi
neriksliî ne o ameninjjaă dam esnediijisnea fran'iesi, nea-
vindă totă odati mtire dcsnre skimbarea generalissinislal,
vizmds ne lingi aneste ki a nerdstă atite omtirî mi ati-
te 'jetijjî, a sokotită ki daki Kstssofă ar mai treue odati
Dantrea, natea si adakt totă'imnerială în nerikolă; de a-
neea, aittndă nromiterilc ini însafflegirile lai Nanoleona, a
rtsnsnsă în skrisă lai Katasofă kt ntnt în 'linm-snre-ze’ie
zile va avea fort smintealt aktală de nasie sabskrisă mi ra-
tifikată dant totc formele; totă odatt a data mi nresentarî
însemnate generalslai Barogi, ktndă s’a întorsă.
Noală nainitS generalissimă, Hiieakofă, viindă în laiul,
a nlekată în datt ka mare grabt st vie la Bakaremti. Dar
în ajanală sosirei sale a sosită mi aktală de na'ie, ne la ka-
nttală lanei lai Mala, karelc s’a dată în nrimirea fostalal ge­
neralissimă Katazofă. La 2 lanie s’a fokată skimbarea ak-
tariloră mi nauca a laată înttrirea definitivt. Intre kondi-
gianile stinalatc era ana artikolă adontată, karele kanrindea
ka sttntnirea Ramiloră în gerile Romtnemti st se nrelan-
geaskt ntnt la lana Oktomvrie, în kare timnă st se re-
tragt omtirile din geart, st se rtdbie snitatele mi kanue-
lariele, st se libereze nrisonieriî din îmbe ntrgile, mi st se
itfaeaskt sokotelele dintre aatorittgile Rasemti mi ntmtn-
tene. Ună artikolă stinala ka Domnii în Moldova mi geara
Msnteneaskt st rtmte ne ktte mente ani, mi înttria Xa-
tixamaismală kare se ftkase în zilele lai Saltană Selimă
nentra nrevilegiarile amtndaroră geriloră.
Dant venirea Admiralalal Hi’ieakofă în geara Romt-
neaskt, Katasofă s’a întorsă in Rasia. Noală generalissimă,
ne mai avtndă a se okana ka trebile militare (fiindă kt
na’iea se înkeease) a în’ienstă a se okana ka 'iele uivile.
Elă a desfiingată mtsara întrodast de senatorală Milameviiî
ka la fie-kare jadegă st fie ne Itngt nei doi isnravnim ro-
mtni mi ktte anală Rasă. A desfiingată mi ne Ilresidentală
Visteriei; Iar în lokală Vine-IIresidentBlai de Divană, artn-
daită eforă (saă ministre) ne marele Bană Kostaki Gika, ka­
rele era mi Gcnerală-Maioră Raseskă. Astfelă, regaltndă tb-
tt administrt’iîanea, mi înkredingtnda-o în mtînile boeriloră
ntmînteni, în fine ne la lana Sentemvrie a ntrtsită mi elă
geara. In arma lai rtmtsese namal generalslă Jaltaxină;
anesta a rtdikată «iele de nc armt omtiri rasemti mi a c-
mită din geart în zioa de 2 Oktomvrie a analei 1812. In-
 datT> dani eniirea Rumiloră, a venită marele Bană, Georgie
Argironola ka Kaimakamă ală noului Domnu randáit», mi
a luată kurma yerei.
Innreunu ka Rumi! s’aă <1hss din ijearu mi dót fami­
lii din boerií mari, mi anume: marele VomikS Konstantin»
Varlaam mi marele Vornik» Ștefană Burkunesku; Iar Mi-
tronolitulă Ignatie mi marele Bană ini Gcneralu-Maîoră Kos­
take Gika aă trekută la Viena.
Esnedijiiunea asta de mese ani a Rumiloră în kontra
Târziei, a fostă mal multă de nagubu de kută de folosi nen­
tru dunsa, sokotindu-se nerderea omtiriloră mi keltuelele ce-
le mari ce a avută. Nini odinióru ka aste date Rusia n’a
skosă atete omtiri afaru din yeara sa. In kursulă acestora
mese ani s’aă koborută neste una sutu cinci-zeni mii de ó-
meni, din kare celă nuijinu trel-ze>ii mii s’aă nerdută în a-
sedierile mi asalturile cetegiloră mi în butetiile teyime ne
aă avută; iar neste cincl-zecî mii aă murită în snitaluri de
runî, de tifusă mi de diverse bólé kare le s’aă kausată din
nenotrivirea klimatului. Urisonieri însu nrea nunini aă ku-
zută în muinile Turniloră. Ilrin analogie, mi keltuelele fu-
kute ku atete omtiri mi în ateta timiiă au fostă nrea mari,
kundă kumtigulă loră a stată neînsemnată. 1
Mare struncinare însu ini mari greuteiji aă suferită lo-
k;.itorii ^eriloră acestora, din kausa abusuriloră fukute de
Rumi. Bunulă mi filantronulă îmnurată Aleksandru, ku tóté
kas vursa visteriile sale furu krunare, trimiyundă neînce­
tată la milióne nentru keltuelele omtiriferă, ku tóté ku or­
dona ka asnrime ka su nu se asunreasku tekuitorii, mi, ku
nentru transnorturi, nentru nregutirea mi îngrijirea ame-
zumintcloră mi nentru nrovisionarea artikoliloră de îndestu­
lare, su se nlutea'sku fie-kuruia ku bani îmnurutemtl înda-
te; ku tóté aceste însu Generalii Rumi, ce administrau ijca-
ra, mi mai alesă funkijionaril civili (nrekumă Ilresidentulu
Kusnikof, Senatorul:”; MilamevicI, Vice-IIresidenijn mi alnii

1 Luarea Bassarabiei autorul« nu o Bokotemte.

(Traducetorhilü.)
 de la mare nini la mik») fiind» dedagî la rănire mi la nesa-
gis, ka»saă 'jele mai mari abassri: banii îmniritemti, în loka
sí se kelt»easki nlitinda-se nrodaktsri uii transnortarí, tre-
'jeaS în nangile lor» nrivate: iar ne biegii likaitori, kari-I
iiríimiserB ka krenitiní tota de o kredingi mi kari se gn-
bías a-i servi într» tóté ka ne nirnte fragi, îi desbnkaă ssb
felísrite kinari fin ni'ii o konmtiingi, îi însiraina» ka diri
grele, îi siliaií la lskr»rT neste nstere, fin mtirea mi voea
ímnmteaski, mi kind» se nerea» nrovisiani de îndestulare
le laaă îndoite mi întreite, mi anoi, íntrebsinginda-se 'jele de
nevoe, nrisosal» îlă vindea» eanml la likaitori ne báni mi
se înavagia». F»nkgi»nile nabline nini în atita se degra­
dări, ín kit» ajansesen ka o mărfi: le vindea» ka la me­
zat», mi le da» n» a’ielora ne avea» karakter;”; mi vredni'iie
ka sí le nórte, ni aielora kari ofería» mai m»lti initi. E-
nistanií kfartirarilor» finea» grozivii: ne de o narte laaă
kontribagianc lanan de la nronrietarii de kasé, iar ne de
alta gnmidea» soldagii ín nainirs mai mare de kit» na-
teaS ínkinea ín kasele stranilors ne ns natea» nliti; ne
lingi aneasta índatorcas ne gasde a n»tri ne soldagii din
kfartiii, nentrs ka ei sí-mi ínsamcaski nrovisianile desti­
nate..., mi altele de asemine karé nu se mai gin» minte *.
Ile lingi a’ieste nei mai m»lgí dintr'ínmii tntaă ne likai-
torii kremtiní, boeri sas nromti, av»gi sas siraui, ka ne kre-
dinuiomi mi nelegisigi, naminda-i k» norekla Maldavan, ka­
ré în limba lor» e sinonim» ka barbară mi mojiks; mi da-
ki an» Ras» întilnea ne ans Romina, íls skaina ks des-
nreg» mi bajokon, naminda-ls Tsreqlii-dHxS, adiki snirilS
tsruesks, lakra ne nini Tarait ni'ií Evreii na íntrebaingeazi
kitre 'jel de alti lege ka ei, Dar tóté a'ieste se fi'ieaă fi­
ind» ki na éra kin» sí ajsngi nimiki la aazals nrea ba-
nalai mi drentslai ímnirats, ki'ji komandirii mi Ilresidengii
nrevegiaă ka asi rime ka ni'ii sí mcargi 'jincva la Iletcr-

1 Asemine lukrsií le amă vizsfS mi eS ka oltasianca okanMisnilora rs-

Bemtl la 1848 nini la 1850 ini de la 1853 nini la 1854.
(TrathkatoríslS).
sbsrgă, nini si dea vre o ssnliki kitre îmmratBlă; ne lin­
gi a»ieste, kiar de finea nineva ina ka aieasta, el aveaă
mi ne lingi ksrtea iinneriali, kîar dintre konsiliari, kom-
nlini la fantele lórii de rinire mi de abss«ri.
In fme, fikinda-se nanea, aă skinat.s bietele neri de
nevoi mi grebtinj, intnndă esb regimul« de mai nainte; iar
biejjii liknitori aă nmasă desbnkaijí mi stnmbitiijiiií.

Domnulu LXXXVL
loanü Vodă Caragea.

A'jesta éra fiiul» Ibi George Karagea marelsí Drago­

man» alti üorijel Otomane mi nenots IbI Nikolaií D. chr.
Vodi Karagea. Dani bniderea Ibí . Beízade Aleks| 1812,
Shijk, fikindb-se mi anesta Dragomanii în analii 1708, isse
destitsats dnirr, an» ană de fonknionare mi saknedats de Bei­
zadé Ioană Karagea. A'iesta insrindă neste vre-o trei-zeni
zile, s’a fikstă in lokál« se« Beízade Dimitrie Msrazi, kare­
le, ín timiislis nsboÍBlbí, dnkinda se ks Kexaia-bei Galiba
Efendi mi ks Vezirslă la Illsmla, f» înlokBÎtă de Snitarisla
Bibika. D«m ne s’a ínkeeats uanea, de a dósa ón s’a
nndsită Ioană Karagea la Dragommia Iloriiei. Nb tirziă
inși Ilórta, xotinnds-se a nt>mi ne Domnii IlrinHiiiatcloră,
a nnd»ită la Moldova ne Skarlată Kalimaxă, karele fssese
nrinsă robă în Rssia, Iar în avara Msnteneaski ne Ioană
Karagea, karele de trei-zeni zile era Dragoman». Anesta s’a
înfiyimată Ssltanslsi, dsm obmela, la 24 Aagustă, mi ne
la înnenstBlă Isi Oktomvrie a nlekată din Konstantinonole
ka si vie în gean. AtBnne s’a» deskiniyinată mi «iei dói
frani MBrazemtí: Beízade Dimitrie, «nală din Mbraxamii nn-
d»iiji nentrB fanerea ni'jei, aknsată nenti'B ki ară fi știrbită
de s’a dată Bassarabia Rssiel, f» tieată de kitre Vizirslă
la IIlBinla; iar fratc-seă, Beízade üanaiotaki, fb tieată ín
Konstantinonole, índati ne adssescn kanslă fratelaî seă.
Kassa nrinninali nentrB iicrderea a'iesto) ă doi fraip, a fost«
mai ks seami fiind.ă ki s’aă îngelesă a fi filoraniî. Ilerderea
anestoră doi. nérsóne streinnite a foștii mare riagubi nentra
némái« nostra Gindă ki, ka karakterală mi kalitiniie lor«
'iele rari, a« fikută mare onóre nagiunei nüstre; de .aneea
aă mi fostă nlinmi de tóti l«mea.
Ioană Vodi Karagea, nlekindă din Konstantinonole,
s’a onrită kiteva zile la Vizirală, ne era la IHamla, nentrs
nimte trebi nartikslare ale sale. Lle la kanitulă Îhî Noemvrie
a intrată în geara Romineaski mi în zioa Simțului Suiridonă,
la 12 Dekemvrie, a venită în kanitali mi s’a amezată ne
tronă ka tóti ceremónia kuveniti în bakaria mi veselia ge­
nerali. în anulă anela a fostă earna ama de grea, în kită
de mal mulgi sekoll note na se întiinnlase: era neva neste
natsri, în kită semina a srgie dumnezeeaski, înadinsă trimiși
nentr« ka si se înfigimeze snena nea mai tragiki mi mai
firi de essemnlu în nastiurile nele întinse mi nemisaratc a-
le Rusiei. In earna aneasta rebelii kitre Dumnezeă mi îm-
iiiragî, ineminii komsnl ai omenire!, nerinisnea moralitinei
nubline, miesmele neamurilor« kremtinc, s’aă mai bine zi-
kindă (dani Teologală mi Evangelistslă Ioană) biniurile na-
stiirel, laminarii întră întunerikulă nerzirel, Frannesii, mi-aă li­
sată akolo ka toijii ósele mi s’aă nrimistuită, ka în desertslă
Sinaiului Evreii rebeli în kontra lui Damneze« nelai nrea
înaltă 12.
Aneasti fartani ernateki, domnindă mi în geara Ro­
mineaski, a kaasată o mulgiine de nenoroniri, nerzindă
mii de vite mari mi mini mi o malgimc de ómeni, ne
kari I a anakată timnulă no kimuii mi ne dramuri. Noulă
Domni a inneniit« si se oksne de trcbile gerei, sirgainda-
se fim obosire sí aduki trcbile în orindueala loră de mal
naintc. Mitronolia gerei, fiinds vidxvi, Domnul«, nrin înge-
legere mi ka boerii, a numită Mitronolită ne Nektarin Eni-
skoiială Rimnikulul, namindă înlokulă anestuia ne egumenul«
1 Ai'ie autorulă vorberutc ka Grekă.
(Traihicelorlulű).
2 Dani aneste enitete mi ascniiniaí se ksnómte k-Btă de filorasă era bie­
tul« astorla. (Traducélurlulü).
Ministireî Govora Kir Galaktionií. Dar ne la kanttal» la-
nei Dekembri s’a suiimintată Dómnál» de anrinderea fin
de veste a Karyeí Doninemtí, karé íntr’o nónte s’a mistaită
de flakiri. lar ne la lana Martié a analai 1813 s’a intim­
*ierea
idată mi tre lat Ramis-Haina nrin neara Romineaski,
dánt karé s’a mi amse.
Ramis-IIama, dánt revolijjianea Ienicerilor» ne tinmala
1»! SaltanS Maxmada in kontra lai Baîraktar» Mastafa llama
mi a Nizam-Gedital»!, trekasé în Rasia la üetersbarga. A-
kolo ímnirat»!» Aleksandra ii dase tóté îngrijirile mi tóté
onorile kavenite, în resnektală meritelor« lai nersonale. Sal-
tanală Maxmadă însi na înceta de a-I skrie mi a-lă îndem­
na st se íntórki earimi la Konstantinonole, nromiginda-1
favori mi distinknianí onorabile. In ’iele de ne armi Ramis-
IIama se índanleki, mi nleki, lamda mi skrisóre autografi
din nartea ímniratalal Aleksandra kitre Saltanala, úrin ka-
re-18 rekomanda ka kredinciosa mi kanabila de a fi folosi­
tori» intereselor» îmninijiei. Dar tokmai aceasti rekomin-
di’ilane era kontrarii noliti'ieî twiemtl mi fatali nentrs re-
komindată: Saltanală, ksnoskind» karakterslă mi valoarea
Isi Rainis-Hama mi mai alesă antinatia ne avea» în kontra
l»î Ienicerii, ne karc el» îi nsboise în timnals revoltei loră,
îndati ne aă aazitS de emirea lai din R»sia, a trimis» ană
fonkrjionaria Deli-bama ka kiní-va Tarei în neara Rominea-
ski, k» ordin» ka si! adski kanala. Ramis-IIama, sosind»
în lamî, f» tntat» ka tóté onorile kavenite de Domnals Mol­
dovei Skarlat» Vodi Kalimaxs; mi anol dani netre'iere de
kiteva zile, a nlekat» sure Bakaremti. Deli-bama ka Tár­
ni! se! sta. de nindi la Ministirea Kotrouenii, sab felîarito
nretekste, fin a mti nimeni skonală seă: kams a aazit»
însi de anronierea l»i Ramis-llama, i-a emit» înainte ka sure
întimninarea din nartea Domnalaî. Atancc folosinda-se de
ană moment» kmdă omenii lai Ramis-IIaina se aflaă în ar-
mi, s’aă rcnezit» asaiira lai mi l’aă a>iisă kîară în karcti ka
kiteva lovitsri de nistóle; dani kare l»inda-i kanală, a
nlckată.
Intre a'ieste, trekinda-se asnrimea uea kamiditi a cr-
nei, desnre kare s’a vorbită, tótt natura s'a skimbatu nrin
înturnarea dűlnél nriniaveri. Kamniile mi dealurile înverziaă;
arborii înfloreai; kodriî rasimaă de murmura nea dűlne a aiie-
loră; nrivigatorile kanta» ku desfătare în kranguri; randunelele
vesele îmi kautaă lokarî ka st se kuibareaska; ne mesarile
nele ’nverzite sburdaă mielsmcii Mei tineri; în riari uii în
baliji nemții se jakaă. De a'ieca se bukuraă mi omenii ka
maltT. veselie, bine ksvantandă ne autorîulă lora de darurile
natúréi; kani, întră adevară, ori înkotro îmi întornea omulă
nrivirile, dana neea ne vedea simgia ka i se ’nveseleskă sim-
jjirile: kalórea nea verde a iiamantalai, mirosală floriloră,
sbardarea viteloră, kantarea nasariloră, leganatura eteralai,
stralunirea sórelai, limnezirea atmosferei, dulneana vantari-
loră, murmura kadenijata a aneloru, înnetarea rasbóelora, mi
ne langa aneste siguranya.... tóté aneste îndulniaă mi înve*
selíau simrjirilc mi sufletele omeniloră, mi fie karé ’mi kas-
ta de ale sale ka termire. Totă odata, skatinda-se mi nca-
ra în kursă de doi ani de tribut», nrekumă se stiiisb se în
kondirjianile nanei, nonorsls gasta mi elă dslneaija nanei mi a
odixnei, dana atate kalamnitani, nevoi mi nekaza.il. N’a fostă
skrisă însă în kartea ursitei ka aneasta stare de ferinire sa
nie lângă timnă în yerile aneste, mi aă trebuită sa vie kau-
se kare sa adska earami greutaiji mi nenoronirl. Ilórta 0-
tomana, xotaranda-se sa ridine din nou mi sa renareze ru­
inele netaijiloră de ne malurile Dunărei, mi-a însuiuita dren-
tulu a se servi ka branele Romanilor; mi mai tóta greuta­
tea transnorturiloru de materiale mi munka lukratorilor; a
trebuită sa kaza mai ku seama ne neara Msntcneaska. Du­
na anestă raă a venită altulă mi mai mare, boia nismei, ka­
re a raniță o mulnime de vieije. Ku tóté masurile íeritóre,
karc le luase Donmulă nentru Bukuremtî, boia a rasbatsts
mi aine. Atunne aii înneiiuts a se rasnandi tojji în tóté nar-
ijile mi a fugi ka de sabie mi de fokă: în ksrandu a ră­
masă oramslă deșertă, standă ne loku numai Domnulă ku bo-
erii de ne langa elă uii konsulaturile n’a raniasă însă nini

1 întimnulă anesfa Domnulă, urgisandu se asuma a doi bocii mari, a skosă

Ksrtea Domneaslra neatinsu, hi a» msrit» knijT-va, ks tote
îngrijirile ce era». Aceastu boit era ama de ksmnlitt, în Irat»
murea» ktte o satu de omeni ne zi, nsmaî dintre ltk»itoril
strmani ai maxalalelor» ne rtmtsesert în oram», itr’a so-
koti ne anei ce m»rîa în snitalsrile auiezate afara din oranj».
Această, srgit dumnezeeaslra a nrelsngit mal »n an» în oram».
D»nt aceasta, încet'LndS de la sine, aă încensts omenii a se
aduna ne a kast. Dar nea mai mare nenorocire f» kt ea se
întinsese nrin tote satele mi oramele din ijeart, mi ne ako-
lo a yin»tă trei ani anrone; în ktt» se krede kt ar fi m»rit»
anroksimativ» neste meante-zeci mii Itkaitori în tott întin­
derea nerei Romtnemti.
In fine d»nt ce a trek»t» mi această. nedea.ist Dsm-
nezeeaskt, nonor»!» a rtmasu în linimte mi Domn»I» s’a o-
ksnată în nane k» ktrm»irea mi îmb»ntttijirea ijerel. lart
kttre al» cincilea an» al» domniei Isi (1817) ne la kanttal» la-
nei lai Martie, a essilată mi ne marele Bana Konstantin» Fi-
liiicsk» înnreant ka t6tt familia sa, ka fii, narori mi ne-
firmană înnăitteskă mi i-a essilată: ne marele Vornikă Konstantină Bt-
lăcean», la Kastoria, mi ne marele Logofătă (mai tăiziă Bană mi Demnă)
în kasa sa afara din BskBremti. Na tirziă însă i-a liberată ne amtndoi
mi i-a tratată ka onâre.
1 Familia aceasta a Filinemtiloră eseista de vre o natra sate de ani, sab
feliarite namiri. ’Iclă mat vekia kare se kanomte, a fostă anală Baga,
kareie avase ană fila namitățDragi’ii. Nenonii acesteia, fiaijii Banală
Bdrimtea mi Vornikslă Dragicî, ce se nameaă Dragiceuiti, în anală
1544 în zilele lai Rada Vodă VIII fiială lai Rada Vodt de la Afamanî,
aă zidită la satală Mărginenii Mănăstirea, kare dani damele loră aă
nsmit'o Dragicemtii. Iar nenonii acestora aă nainit'o Mărginenii, dană
namele satalal, kare l’aă adontată mi ei. Iar în anala 1646, în zilele
■ lai Matei Vodă Basarabă, învekinds se namita Mănăstire, aă făkat’o din
noă Snatarală liană Filineska, kareie era nenotă ală doilea ală Vornika-
lai Filină (de la kare s’a laată mi namele Filinemtiloră) fila Banalei
Bdrimtea, înnreant ka sokrală seă Ilostelnikală Konstantină Kantakazenă
(ginerele lai Ulerbană Vodă I Bassarabă), mi îmiircant ka marele Stolnikă
Damitramka, marele Visticră Eastratie (fiii Mărginenilor«), mi eniskonalg
nartenie, egamenală aceslcl Mănăstiri. Sasă namitală marc Snataria
liant Filineska ava nenotă ne marele Klaceria Grigori Filinesku; acesta
ava fii» ne marele Bană nană Filineska, tată ală marelai Bană Kon­
stantină Filineska, kareie a stată omă venerabilă în totă naterea kavtu-
iioiji, (kari ks servi ks tots, ks dasktli mi alijl ómen! de
kasr> nsmiras la «na sstt natra-zem ssflete), la o momie a
sa nsmitu BskovslS, denarte de Bsksreinti ka 12 ore. Akolo
l’a yinsts arestat« în kasa sa încânte IsnI întregi; dsni a-
neasta, întamnlinda-se a se bolntvi bitnmslS, Domnsls l’a
ertats. de s’a întors? ks tóti, familia la Bsksreuiti, snde ds-
dbins doan-zeul iui uinHÎ zilo a ini mărit» '.

FINELE TOMULUI ALÜ DOILEA.

tulul. A'iesta era naltă mi bine fskutu, forte frsmosS, veselă, afabilă, ko-
msnikativă, ks înftrjimarc mireani, religiosă, ostiitalieră, generos mi ui-
etosă ka nimeni altul». Elă a traits ks stralu'iire mi ks murire; a fostă
ferbinte aniratoră ală natricl mi stilnă neklintită ală nerel : a fostă în
mante raiduri mare Vistieri» k» uatere mare, mi în «iele de ne urmi
mare Bană. Tnindă mai-zetiimi mese ani, atrekută la likamele eterne
• in 20 Noemvri 1817, nlinsă mi tinguită de tôti lumea. Elă a lisată
trei fii, marele Vornikă Grigoric, marele Logofită George, Aga Nikolae,
mi doi fiil'ie ; Iar toni a'iemtia aă fii mi fil'ie.
1 nortretnlă Domnului Karagea mi ală Dômiiei sale se afli în Kanela Sni-
talulul Filantronia lingi Bukuremti.

Bibi. Univ. Ulh j