Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
:' i' I.
mt.'?
(
El
-A
11
4A
ji
"sturaxrxem.i.rclivirg
,
4.
Tip.
IP*
Minerva.. -- Bucurefir.
www.dacoromanica.ro
aiiwyd,
iWk
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
PRIVITOARE LA
FAMILIA CALLIMACHI
ADUNATE, PUBLICATE I INTOVARAITE DE 0 PREFATA
DE
N. IORGA
Profess)* In Univositatea din Rucuresa
VOL. I.
BUCURETI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE
SOCIETATE ANONIAti.
I EDITURi
6, Strada Rega', 6
1902
www.dacoromanica.ro
MINERVAo
PREFATA
Istoria familiel Callimachi a fost scrisa, acum citi-va am, de
d. A. D. Xenopol, care a intrebuintat cele mai multe izvoare,
scotind din ele multe lamuriri asupra acestui neam, atit de strins
legit cu istoria noastra timp de avroape un veac. Cine urea sa
cunoasca desvoltarea spre putei-e, stapinirea domneasca, exiliul
in Constantinopol sat suferintele tragice ale Callimachilor poate
lua cu incredere in mina cartea cunoscutului istoric, din care
se va alege. fail indoiala, cu folos.
Dach ins& Prefata noastra. care precede publicatia unui mare
immar de acte privitoare la aceasta familie domneasca, nu se
multame0e a da lamuriri asupra elementelor din care se alcatuete colectia, ci dil 0 ea o povestire istorica despre Callimachi,
aceasta se datoreqte pe de o parte faptului ca din ce se tiparegte
www.dacoromanica.ro
I.
CIMPULUNGUL.
intr'un unghiii de granith al vechii Moldove, intr'un cimp de
www.dacoromanica.ro
VIII
PREFATA
nainte oameni ce invataa cele mai grele lupte, pazinduli dobitoacele de flare si de hoti, ce rivniaii de-o potriva la dinsele.
Ffind qi la hotar, el trebuiaii sa face slujba armata. Domnului
din Suceava mai apropiata sat din indepartatul Iasi. Erau strajeri, paznici al vamii Domnelti, ce se stringea la Puntea Bistri1 Ibid., H, p. 71, no. mai.
2 Ibid., II, pp. 86-7, nle cccxxxvvir.
3 Ibid., p. xxix.
4 mid., II, p. 14, no. maxxv.
6 Ibid., I, p. 77, no. cv.
I Dadeau pins la 24.000 de of ; dap& Cantemir, De8criptio Moldariae, p. 107.
www.dacoromanica.ro
CiMPULUNGITL
IX
tei, unde apele, curgind, rupindu-se intr'o parte sail intealta, despartiari pamintul aunguresc6 de eel oimparatesc, care, in fapt,
eraii romanesti de o potriva 1. Si, ca c pazitori ai granitii ,
spune unul din ai lor, ajuns Domn dupe tatal sail, care si el
stim atit, pentru vremea cea mai veche, ca vatamanul, batriniijurati si preotii nu-si pierdura rostul de cirmuire si conducere,
ca in alte sate ale terii. Vedem iarasi pe Domn represintat prin
1 V, ibid., I, pp. 16-7, no. xxi; p. 18; p. 54, no. LXX.I.
2 Noth- and Hilferuf der Gemeinden des moldauisehen Kimpolungischen Okols,
Viena, 1861, 80; no. III ; citez din carte buciitile copiate in colectia lui W.
Schmidt, la Museul National din Budapesta.
www.dacoromanica.ro
PREFATA.
Vornici, unul saii, de obiceiii, dol, cari Vornici emu alesi dintre
boierii de neam mai putin cunoscut sail dintre tinerii cell incepeail cariera. Asti& se intilnesc vornicind in aceasta Elsa de
libertate teraneascii dregatori cari fusese mai innainte ArmasiT
Pitari, Stolnici, Cluceri.
nu Mari-Postelnici
Postelnici
Ca Vornic de pastori qi-a inceput cariera, care a mers atit de
a fost taiata ka, de tragic, Velicico Costin, fratele marelui nostru cronicar I. Peste citeva zed' de ani, locul acesta it
ocupa, douii odrasle din marl neamuri ale terii: Preda Paladi si
bUS gi
lordachi Cantacuzino 2.
Vornicul n'avea toata, puterea, qi el trebuia sa tie sama totdeauna gi de vointa unor omanki grei de dat la brazda. In
scrisorile dare vecini se insearnna satulD qi vornicul), sail se
gasesc alaturi Cimpulungeanii cu Vornic cu tot 8 orl, cind im
era Vornic, ci numai un locotiitor al lui, un dregatorii said nainesnic : Cimpullungeanii cu diregatoriul 4. Vornicul stringea
darea, hotarita odata pentru totdeauna i intarita la fiecare
noua, Domnie ; el aduna, pe linga turmele zeciuite pentru Vocia,
gi bathe straini ce se culegeaii la vama gi de cari merges
in fiecare an sa dea sama la Curte de Sinta-Maria din August 5, impreuna, cu vameul saii ; lui ii era incredintata grija de
a lua datub> ciobanilor straini, ce cautaii aid pentru oile gi cirezile for de vite pkune mai imbiellugata, i mai ieftena 6. Mai
www.dacoromanica.ro
CL1IPULUNGUL
XI
de sindrilii pentru acoperitul manastirilor, prim care se rilscumpilrail pacatele celor puternici, sape de vii, etc. l.
Scriind in Rusia despre starea patriei sale moldovenestI, Diinitrie Cautemir ne lamureste intr'un loc interesant din vestita
sa Descriptie 2 despre Cimpulung. unul din cele trei tinuturi
www.dacoromanica.ro
XII
PREFATA
www.dacoromanica.ro
CIMPULUNGUL
XIII
qi plingerf. In 1767, el li &Au tref hrisoave, care hotarira definitiv situatia pe care aceltI strajeri al terif i pastorl de turme,
aceqti cel mai vechi dintre movenii moldovene0I eraii sa o aibil
pane la anexarea dare Austria.
La 25 Iunie, intaiii, el if asigura ca nu li se va cere nici o
plata din partea stapinilor de mcliI la trecerea pentru paqune
din loc in loc, intre Sf. Dumitru, care inchidea era lucrului la
cimp, i Sf. G-heorghe, care o deschidea iara1 in anul urmator.
A doua zi, eI capata aceste scutiri, dintre care unele se cuprind qi in actul de la Grigore Ghica. Nu vor plati nici varna
tirgului pentru produsele ce aduceaii la rage : pinza de case,
cergi, briuri, brinza, ling, of, mid, vite cornute qi cal ; nici darea pircalabief. Li se iarta i foleritul, 4C adeca doi lei, treizeci
de parale innaintea PostelnicilorD, i cele cincisprezece parale
ce lua starostele pe vin. La vinzarea capetelor de vita, se va
plati numal jumatate din darea prevazuta, jumatatea ce cade in
sama cumparatorului. Dar vama la hotar ce li se crutase odio vor raspunde, cad. ge de obqte, a tuturor, qi cuviinnioara
cioasaD 3.
www.dacoromanica.ro
XIV
PREFATA
Fatit de mosierii vecini sat de aceia pe pamintul carora ajunsese a se intinde, Cimpulungenil au aceasta situatie: Pentru
fin, se va face o invoiala, dupa interesul fiecaruia; el vor fi
opriti insa de la poienile cu iarba, pe care proprietarii si le
opresc pentru dinsii. Dijma pentru vinat si pescuit nu se va da :
pentru ca vietatea nu st5, la un loc, ci se poartit dintr'unul
altul ; e oprit numai ceia ce se chema vinatul baltilor o jumatate de teas in susul si in josul manastirilor. Cererile de blani
Abgahen der Marder and derlei
nu se admit. Fiecare gospodar va da proprietariului un let pe an si zeciuiala din ce are.
afark de gradinile de legume. In eel zece munti dati Jitniceroaei
de fratele el, Ioan-Voda. situatia va fi aceiasi ca pe mosiile manastiresti. Se permite thierea de crengi pentru capre, dar se va
face o invoiala cu proprietarii de gradini.
Peste putin se facu innaintarea vulturilor, si cordonid sanitar
crescu asa de mult incit inghiti Bucovina, care a ramas si 'Ana
astazi pentru Moldovenii neconfiscati: Cordunul. In cordon era si
Cimpulungul. care nu se ciidea sa fie lasat de o parte.
Ic
www.dacoromanica.ro
CIMPULUNGUL
XV
ce n'ar fi adus, de altmintrelea, tine stie ce fobs strasnic usurpatorului. Ea rarnine panzint doinnesc, pe care locuitorii de basting, si-1 impartiaii dupa plat, in schimbul raspunderil unui bir
proportional 3, avind dreptul de a-1 vinde si unui strain, data
se intelegeati pentru aceasta intre dinsii si nici-o rudit nu era
nemultamita.
In Iulie 1783 Cimpulungenii se infatisara, innaintea represen-
www.dacoromanica.ro
XVI
PREFATA
aratind ca, at trecut trei Bute de ani, de cind neamul for se afla
acolo la izvoarele Dornei, Bistritei qi Moldovei, in salbatacia
inuntilor, din codrii carora ail gonit fiarele : elazuind codrul
verde cu multa sudoare i munch. De la anexare, au ajutat la
deschiderea unui nog drum spre Ardeal 0, ca rasplata., ail vazut
inipuindu-li-se cal de forqpan ca, supt Domni, cei de olac, pe
cari el insa nu -I datoriat , pe cind boierii qi vechilii for cereel de la dinqii veniturl teraneti: cadetul easel. si odijinax..
Circiumile all incaput pe mina strainilor, plata pentru Intrehuintarea padurii s'a ivit, vinatul qi pescuitul all fost oprite
acum; se vorbeqte qi de un adetiii, al morilor. Atita se stoarce
de la din ii, atunci cind toath hrana noastra, o zi cu alta, in
toata viata noastra: la vreme de post, mamaliga uscata multi
sint caril nici aceie n'ail , iar in vreme de frupt, o zi ca alta,
inamaliga qi brinza
0 aces mai multi n'ail nici aceia. Iar gaini,
gin to qi rate, cum qi ramatori de taiat, la not foarte rar se afla,
fiindch, nu este cu ce sa-f. tinem. Turmele marl sint putine,
iarna e grea qi timpurie, finul costa in departare prea mult ;
a.la incit, sfirqesc el, nu-i cu putinta ca sa putem trai iv.
Pena in secolul trecut inca s'a auzit glasul de tinguire
0 ar
i
fi dorit sh se apropie cit mai mult de dinsul.
astazi inca, in luptele ce se mai dati pentru neam in Bucovina,
imparateascro) innainte de toate, Cirnpulungenii par a aduce o
energie care lipse0e aiurea qi ni arata cite putere zace in poporul romanesc acolo unde el a fost ferit de amestecuri prea
multe qi de o saracie prea mare.
www.dacoromanica.ro
II.
INCEPATORUL FAMILIET:
TEODOR CALLIMACHI.
La 12 Maiii 1688 incepea s5. se cladeasca la Cimpulung o
bisericuta de lemn, cum se faceail atitea pe aceasta vreme,
de ctitori a caror punga nu corespundea iubirii for de Dumnezeii. In acest chip, se gindia, in acelagi timp,. sit prelungeasca
ainintirea sa fiul de mazil sarac care chemase meqterul dulgher
la acest lucru creqtinesc. Alcatuitit cu ingrijire, biserica lui
Toader Calmilqul a durat piina astazi qi, stramutata intr'un sat
(le Hutani din munte, in ace14." Tinut cimpulungean, ea aditposteqte qi acum credinciogi, de aceiagi lege cresting, clack nu
deacelali neam romtmesc 1.
Intemeietorul acestei simple case dumnezeqti facu, dupii obi ceiul ctitoresc, chiar atunci cind era vorba numai de atita, o
pisanie si un pomelnic, ce nu ni
pastrat amindoug. Pisania
se spa de regula in plated, dar ala ceva nu i -ar fi gasit locul
intr'o biserica facutit cu fieriftstraul. Deci, pe o scindurg netedi
de lemn, un sapator va fi insemnat, cu mai mult sail mai putin
meqtelug teriinesc, numele lui Toader Calmaqul. Cind, dupg, moar-
tea acestuia, trecind inch multi ani, fiul Calmalului ajunse Ioan
Teodor Voevod, o alts scindura inlocui pe cea de la inceput, si
pe aceasta de a doua, cea domneascii, o avem 2.
Pomelnicul e insa eel de la inceput. Se inqira intr'insul mai
multe persoane, blirbati qi femei, al caror rost 11 qtia de sigur
foarte bine ctitorul Toader, dar care ail cazut pentru not In
uitare desavirita, de unde nu a de crezut ca se vor mai innalta
1 Cf. Stefanelli, in Arch. soc. ft, fi lit. din lag VII, p. 355 qi urm.; Xenopol, o. c., p. 237.
2 Ibid.
2
www.dacoromanica.ro
XVIII
PREFATA
www.dacoromanica.ro
XIX
Ioan Callimachi se adeveresc in intregime, vorbeste astfel despre inceputurile acestui neam donanesc not : Acest Domn au
fost din piirinti fecior lui Teodor Calmasul, carele au foss din
mazilii cel de giosu ; patria lut as fostd in Tinutul Orheiulul
crestin bun si cu frica lui Dumnezeil, petrecind viata for cu
putin prilej
adeca : cu patina avere
ai cu paza bisericii,
si cu alte fapte bune, dupa putinta lor 1.
Daca ar fi fost Cimpulungean neamul Caliniisului, el s'ar gasi
pomenit undeva prin multele documente din secolul al XVII-lea,
ce alt pornit din aceasta asezare de terani : dar aceasta nu se
intimp15.. Abia tarziti de tot, in eel din urmit an al secolului al
XVIII-lea, intrebindu-se batrinii locului de un Cimpulungean
ajuns Vladica la Muscall : G-avril Banulescu, despre neamurile
Calmasenilor, Erhanestilor si Banulestilor, care-1 interesail, ei
raspunserift ca aceste trei familii au pornit din acelasi trunchiii,
vecltiii bastinas al satului, ca sint, precum se zicea atunci, tustrele neamuri dintr'un batrin, sail din acelasi stramos intemeietor
de mosie 2. Se poate insit judeca lesne cita incredere poate merita o asemenea asertiune, in care nu se preciseaza nimic mai
mult, fat& cu lipsa desavirsita a Calmasenilor in scriso rile Cim-
www.dacoromanica.ro
ndne ne pe 1901.
XX
PREFATA
www.dacoromanica.ro
XXI
familie.
A. D. Xenopol, all citat niste inscriptil mormintale de la monastirea 4 Ciurul ceteste: Ciuhrul, vechiul si bunul nume moldodovenesc
care sint scrise, s'ar odihni doua principese moldovene din neamul
Callimachilor. Una ar fi Doamna lui Than Teodor-Voda, Doamna
Ralita. trecuta dupa moartea sotului el, in 1760, la viata caluga,reasca, iar cealalta o fiica a ei, rnoarta poate de mai mult
timp, de pe cind familia acestui Voevod se mai afla in Moldova, in treapta unel boierii modeste 3. De amindoua pisaniile
s'ar fi vorbind in Memoriile societafit din Odessa, pe 1884, partea
Pupa toate acestea imI pare ca ramine stability originea basarabeana a lui Teodor Calmasul, pe care intimplarea-1 aduse
in Cimpulung, unde-1 stabili casatoria ea o fats de acolo. dintre
pastori, Nastasia 4.
1 Xenopol, 1. c., p. 259. Aiei ca si in make alte locuri numele salt textul
este revalizut pe documentele originale.
3 V. Xenopol, p. 16.
www.dacoromanica.ro
XXII
PREFATA.
Orheienii aceatia aveaii o fire as5ananatoare cu a Cimpulungenilor, de ai nu traiati tocmat in aceleaai imprejurari, ai, ca si
dinaii, el emit vestiti in Moldova. De cind Turcii se aaezase in
raiaua Tighinei, de cind Cazacii, lacomi de plean moldovenesc,
gasise vaduri peste Nistru, el alcatuiaii aid o strajit viteaza ai
mindra. Orheiul se fkuse cetate de Petru Schiopul, c5,tre sfiraitul veacului al XVI-lea, ai eel d'intiiii pircalab al lui, Munteanul Pirvu, fusese un vrednic pazitor de hotare. Venind ca Domn
Aron, cu dabilaril lui thief ai crestini, el nu voir5, s5,-1 sufere,
ci-I ridicara impotriva, el ai Sorocenii, locuitorii Sorocei, de o
faimil mai veche, un pretendent, ce fu Invins la Rut j. In ajunul
Craciunului din anul 1593, aeicile Cazacilor se opresc la 01.116,
unde se Linea un bilciii de granit5, pentru Tatari, Turci si Moldoveni, prada, ucid ai dati foe 2.
Dar oraaul se ridica din ruinele sale, pastrind, ca si Innainte,
pe linge, aoltuzul ai eel doisprezece pirgari, ce se intimpina in
aceasta epoca, ai pircalabul 3. Acesta n'avea numai grija de a
ftpara Cara de strain, ci ai de a stapini pe neastimparatii < neameai, saii crnazili) din Tinut. El se rascular5, de doui on impotriva lui Alexandru Movila, adus de rudele sale polone, incercara Inca odatrt s5, aducti, un Domn in Scaun supt Radu Milt-
www.dacoromanica.ro
XXIII
Pentru un ast-fel de razboiii in potriva Domniei erau potriviti aceti luptatori din neam in neam. Fireqte insa ca puterea
for de impotrivire nu era in stare sit opreascii desfkurarea biruitoare a unei marl ostiri supt steaguri regale. In razboiul ce
se deschisese intre Poloni i Turd., cei d'intaiii incercara la inceput
1683-4
de care era vorba, v. critica izvoarelor in a mea 1st. liter. rom. Cf. la numele deosebitelor localitati de care pomenim; mai ales, p. 225. Cf. Hurmuzaki, V2, pp. 235-6, no. cccLxV.
www.dacoromanica.ro
XXIV
PREFATA
www.dacoromanica.ro
XXV
Pentru fugarii innaintea joimirilor, Nemtilor regali si Cazacilor cu Hatman de in crestini, eraii doua cal de3chise, cind seapail de funia robilor: sa moara de foame sau, data eraii crameni
in stare a invirti o sabie, sa se sole la steagurt. Sobieski nu
despretuia pe acesti Moldoveni ce veniaii sa-si caute norocul in
toate partile oameni de isprava, ce doriaii sa-si arate in vederea tuturora insusirile de voinici, alergara in taberele lesesti.
Intre dinsii se intimpina si Munteni. ca Lasdr Cioranul sail
Constantin fiul lui Hagi Constantin Boescu, ca Preda Paharnicul on Chigheceni, ca Postolachi Chigheciu, ce ajunse apoi
capetenie de stagy rornanesc in slujba Tarului 3. Dar cei mai multi
era Moldoveni din partile de sus ale terii, ocupate de ostirile
regale. Astfel cel dot Turculeti, Costar() si fratele sail mai mic,
dintre can cel d'intain fu numit in 1687 comandant de Cernautl, prin care parti isi avea mosiile, si trecu apoi si el la Muscall 4. Apoi Alexandra Davidel, sau
polonisat Davidenko,
care, in alte imprejuraxi, rivni tronul moldovenesc 6. Sandal
sin David of Zaluce>' semneaza insa la 1678 si ni arata prin
aceasta semnatura originea sa bucovineana 6. Mai intilnim, dupa
documente contemporane, pe Lupasco Murgulet, care ajunse
rohmistru, ca si Turculet, pe dud Chigheciii era numai choronje ,
ca si:
ofiter inferior : familia acestuia, Murgul sau Murgulet
Turcul si Turculet e din regiunea Cernautilor, unde vedem
afacerile el purtindu-se totdeauna innaintea starostilor si
1 V. 1st. lit. root., II, pp. 298-9.
9 Stud. fi doe., V, pp. 47-8.
3 Doc. Bistriter, II, p. xxxvi.
4
www.dacoromanica.ro
XXVI
PREFATA
tub fusese supt Duca-Vod5, in ultima Domnie, unul dintre pribegii. la Munteni, ca si Sandu Davidel 3. In privinta lui Ilie
Abitza Postelnicul, cunoscut de altfel prin cariera lui ulterioargt,
nu-I putem hotari originea, cu toate ca-i &fin o ruda ca egumen la Sf. Ilie in Bucovina si alta ca V orals la Cimpulung 4,
dar Sandul Volcinschi, horanji > la Poloni am vazut sensul
cuvintului
la 1688, e ruda lui Arsenie ce semneaza, ca mar-
www.dacoromanica.ro
XXVII
5 Tanoviceanu, in Arch. soc. st. fi lit, din Mg, IV, p. 344. Motoc, ce era
impreunil cu Calmasul e, de sigur, acela din 1703 Arch. istoricd, III, p.
269 radect1 Toader. aFeciorul Enoia poate fi al lui Ene Pircalabul; Neculce, p. 260.
www.dacoromanica.ro
XXV1 II
PREFATA
Deci, din cit s'a spus pane acuma, ar reiesi ca Toader, Orheian de origine, si-a parasit vatra strabunilor, pentru a cauta
siguranta fate de razboiul ce suna la granite, in Cimpulung.
Aici el se insoara cu Nastasia si cladeste biserica de lemn,
poate dupe indemnul acesteia. In 1689, data pomelnicului, el
nu se numara Inca printre boieri, hind numai un mazil pribeag,
si de aceia sotia sa nu e calificata, ca alta in acelasi pomelnic,
de doamna), ccneaghina). Copil n'avea Inca, nurnele lipsind in
acest catalog de familie.
www.dacoromanica.ro
XXIX
in Maiii
si inch din Mart 1687 se gasesc scrisori ale lui David) sat
Davidel, rohmistru luminatului Craiii), in romiinegte i latineite 7.
Atacul Tatarilor dare Camenitii nu aduse pro5.sirea vaii : Da-
Ibid.,
www.dacoromanica.ro
XXX
PREFATA
In tot acest timp Toader Calmasul va fi unnat steagurile regelui pe care-1 voise, iar familia4 va fi statut la Cimpulung.
El nu fu printre aceia can se indAratnicira sit nu Ceara o ier-
www.dacoromanica.ro
/../.
,..1
il
,
t ), r-7 , r1 .
A
!:1).
ilv,1,1"
,..
.( --,
.;.,
rl, .n1A v efrte t t
.e...,..
ti 1 i e
fl
,..,
SC
:r
kTh
7J rt e-
:(
.,
'
-`.
,
..;
'
,(7'1 ',.,.. ;
e'."7
,L1
..
II
tis
, F1 ,y
,4 t /2ne kef. Iii,,I,..
N-'----..
.r?,, 107 1/70,...."4
1 17.75,
./.12 h
.?.
ar
tV
L 4- rietr, 41.4 i ft t/76,-rrr...,,,,i,-. ,:.-.A.,
I Re"' V :, ?e,;? i C...rjC:,,
I)
rt .-: 1 117/ v
I
...%
,'s...
ad: e a Or
... GS
(1414% .
>I
el
N.,
.r-r
/4-1
C
I`
4.
L.
' i -7
"-'''
V__,
1l
//
..
fred
1,.le
><c, CP/C.
iy.,, A,
71
a / 4 .6' i . e.' (1:1 0",.1. f-i? 4-re /t/I1 ,1-7:i ,..., ,,,,,(1?.ef c . ,ii,:, n
41 9,911 ft y c c Artini
1.1
,
Iri
n
L
A.,
ink
p/.....,1 !fin F-11 -777i y/ 4/.7.ti".
.,..
erre,,,rw.ov f7qi.. Ae`cCer;(41
fir:...
-.
1 s',
tii....:41" 1,..4t4 t.
.14 t te
It4
' I Tc
.--4-..
i A2( I ig r
L
n
i-id .7,
Pr . /i4 G-qr.e.
..
..-.)
I
e 1,n,
i,
C4/11-1-+
.
rmtv-nii
oe
6"...k
41
i 41rmi
..
71 ri 5
444,
.f. i
..-
fr f ! '
,.../ E.")
.'
/r( . (:1%rri6
4., . ftvit 1 ft,.
1 (r
n(, .--,
---t
.., ,,
of....,,-.1
,I
C.')
'.
""'4-
t.y
0V4
1ff
I.
1.
1.4
.1 C1,41111/14 ..,4
li
I ( 1t rii41717.1 ( .4.. 7Z, &II . f ,,I. -ri:"li ii.4, ( L.1 -(fli'll,4 -IN *lee- i
.--....
,...1
i
,
T3
. 41 '' :.% '''(
4
;
rr .. -7. 4, ,:y 44y# 1 /I/ ,r,::,,,,,, ,4 er 04 . /;',/ ,i,7q, y-C,r 1,1 7'1- r en4`hr, 07,4117t,
(A7771
..
/ 7'
',I IS
'S 1
1.'../
1 id,
c
Si(/ '1 fri* ii",(170. c (78.1.711 t'atiti . Z CW17
/
V.Ow4-2.4 . r ill:0 r3.4,174,
,A
.1
'
5 C--) _f -.4:1'.
tli, erect cri/t 0 t. ficrerr >r e rag( v41'(tali'.
a-4411144 . koce al fflilei
'7 '- .0,--7-1t- -4- i 1 (1
y-7-ci
(,(0,1-. r :4; -rrreca; . e,a 'it . A t e a is-4i (1(1( 274izt-i '11.11-7-0.
......,41
i.4..
.10
V ,-., 11
,
tit
,
4
", '*-N
.., '' i
r Ert it 4 v 1:7) -r7ril r ,,)...,,,,,.,/ Or-4(74,766. 4" ert t'. ..r.tl ft 17' ail
VS t .
,--i
e 0 4; j
. ,--ic
t,,, ,,
, I el I
1, ... ,
.
Iv
71-
L.
...,t
too
ji
C-f(
1,.
( C., ni r'""' (
ii,..,.,' 1\
41/
..,77 A i ( ..
(174
7 ,-,
-I
..... .11%
i tilif
.,;.:, /t r7 ,- ( -.t f: 1 f 4
-11 4101117.7n
''.4
, ti
5-1
; i, ,,,,,, t t ri.,ily, (1:i71 47 77 . 4p-Y ( ... . ( (...i 4;./ utor-r7i - X rrrre'f.
.
il
i
.,(71,1.4 ,.
-..,-
.--+I-
. (ii ---/V.t.`r.
i .177,ef t ,r7rjrii
r-e
y
'
!Y!,
-71
4,
j 1/
ti c.ti
,, c
t -44
C--.X
,,
"''!"...
Li
,."%.
4.
0711 4...,
1,141 C 1
.,,
eP
L
.
( -%
r*--C
(rs kri
4.- /. ii ,4 //I el r X ii , gr.; /7, tri--r-e, ' (2/f Prrr Pr( fa' ii.-1ric 1.)
1
'
vl
..
www.dacoromanica.ro
,
/ in 0
2"
,.....1-
ki riu i
,1
1,1
,!--, , .1
0 44 07 c 1174% 1-c, i ,.
.r ii ieg
TN
.4/,1,,, ,1-, -r",'," . /40 1:. (76t 'f-erre
of
xrt
1 if
rcy
,e
A-ery
V ',a
./
,,'",1
',-;"
,)
.---,
i yZ
....
0latrynnn.
L------j----,s,'' Cr' (7
' '(77
.7\6 -77
('
1.,10-el
'17(.1/4
, 111.4
..,%7
11
'
4,t. 1
L..-..
-,
'.'"ti
i;
1
;
..'
... ...
www.dacoromanica.ro
XXXI
pe ling& polona magnatilor vecini si a regelui de la hotare, acea limbs latina in care-si mai schimbaii inch gindurile
carturaril Apusului si in care vorbise marii cuceritori ai Lumil, pe cari scrisul, insufletit de iubirea neamului, al lui Miron Costin ni-i dovedise ca stramosi. Obiceiul fusese phritsit
ai,
si
www.dacoromanica.ro
tate de pazit spre Polonia, fusese ocupat de soldatii lui Sobieski, ca si Suceava, Soroca si Neamtul, si aceasta presentii, a
dusmanului pe malul moldovenesc al Nistrului facea deosebit de
grea strecurarea provisiilor, a zaherelei in Camenita turceascti,
incunjurata de Poloni. Prin pacea din 1699, acestia cliptitaril din
not strtpinirea asupra puternicii for cettiti: de la Nistru, si ei
impusera Turcilor si fagaduiala di nu vor tocmi nici-odaa Hotinulp, care fu darimat la partisirea lui 1.
Aceasta nu impiedeca Irish pe Domnul Moldovei, Antioh Cantemir, sat acel ce veni Indata dupti dinsul, Constantin Duca, de
a pune un pirctilab sat doi in Hotin, de unde se putea railcar
supraveghia actiunea vecinilor pentru a se da pe urma de stire
la Poarta. Toader Calmasul poarta in zapisul sail din 22 Maiii
1716 titlul de biv pgrcii,lab Hotinschii) 2. Locul n'a putut s-1
aibil in timpul razbuiului, pentru ca Hotinul era in mina ostilor
regale. Innainte de deschiderea razboiului, pirctilabia la Hotin a
Calmasului e iarttsi cu neputinO, pentru ca el nu avea incii insusirea de boier la intemeiarea bisericutii cimpulungene, in 1689.
Aceastti dregittorie military de oarecare insemntitate nu credem s'o fi capatat Toader chiar de la Incheiarea pacii. In adevar, am vazut ca," Intr'un act al Dornnului si Divanului moldovenesc, dat pentru dezvinovatirea politica a cronicarului
Neculce, p. 262.
2 in acest volum, p. 433, n.
3
www.dacoromanica.ro
XXXIV
PREFATA
nat.* 2. Se alegeati cu ingrijire oamenii cari trebuiail sit innoade legaturi trildlitoare cu crestinii de peste hotare, dusmanii
de am sail de mine ai Impara iei turcesti.
Pe de altii parte, se vede din Canta, ca familia Calmasului
s'a bucurat la inceput de sprijinul fratilor Mavrocordat. Urmasul lui Dumitrasco Cantemir in sapinirea Moldovei fu Nicolae-
Voda, cel mai mare din acesti fratl. Acesta Linea sa organizeze
www.dacoromanica.ro
XXXV
Pupa trecere de citava vreine, in lunga Domnie a paminteanului Mihai Racovita, Calmasul fu numit in ultima dregatorie pe care o avu : Vornicia Cimpulungului. In aceasta insusire
ni-1 arata doua acte privitoare la dinsul si trei care pornesc de
la el insusi.
Inlaid. la 17 Ianuar 1729, un teran plateste prin mosia sa
Suedesii aveau cvartire si la Orheiii; Amiras, p. 121.
2 Axintie Uricariul, p. 172.
la ziduri; Amiras, p. 122: nu cred ca li s'ar fi putut da insa titlul de pircalabi, atunci cind adevaratul pircalab era noul Pasii serascher al cetatii.
Cf. si mai departe, in text. V., pentru ocuparea Hotinului, Chilia pi Cetatea-Alba, p. 246.
4 Descr. Moldaviae, p. 16.
5 Cantemir, Ltronicul, ed Ac.
lescu , p. 224.
www.dacoromanica.ro
=VI
PREFATA
niqte boi straini ce i se luaserrt pentru o datorie a tatalui, innaintea dumilor sale Vornicilor de Cimpulung, can cirmuiau viata
modesta a satului si atunci cind fusese opriti acei boi, la carul
cu vin ce-1 adusese. Numele Vornicilor se del : unul e Solomon
Botez, fare nici o indoiala un Evreii botezat, iar cellalt, Toader Calmaqul, e fostul pircalab de Hotin 1.
In acelaqi an, la 28 Septembre 2, Domnul, Grigore G-hica, ce
venise de curind, in locul mazilului Mihai Racovita, intareqte
lui Toader Calmagul Vornicul de Cimpulung moia Stanceqtii, pe care un Stroici, avind-o de la vechiul qi insemnatul sad
www.dacoromanica.ro
XXXVII
4 Mustea, p. 60.
www.dacoromanica.ro
XXXVIII
PREFATA
tul anului 1. Apoi, in 1717, Domnul pleat' in potriva Bistritei ardelene. El lug, drumul Cimpulungului, unde primi Itirea unei infringer' a Turcilor 2, strabatu valea, trecu muntele Mestecanisului, apa Bistritei, conaci la muntele Suhardului, merse de aid la
Colna," Boni din g cerdaculD ei de stincii, mica strap; de griGiceri 8. Dupa o incunjurare ziidarnica a cefatii ardelene, MihaiVoda se intoarse tot prin Cimpulung 4. Si azi se vede la Yam&
crucea lui Racovita, pomenind isprava sa de navillire i dind
Clad Mihai statea mai rail decit ori-cind, stapinirea lui din
Ialt se intindea inca qi la Orheiti putintelh, i el crezu bine sa
incredinteze unui calaraq orheian 6 grija Cimpulungului in timpul razboiului i dupii dinsul.
La 1716 Toader pomenia pe flu sal Ionita qi Audreiag. Cel din
va fi impus prin vrista lui innaintata 7. D. Alexandru Callimachi-mi comunica apoi ca in pomelnicul de la Stancelti Gavriil nu e fiul d'intiiiii poinenit: cu toate ca s'ar putea crede
ca o fatii bisericeascri, trebuia s fie scrisii, la inceput. In sfirqit,
marturia ca, pe Gavriil 1-ar fi chemat in mirenie Gheorghe e marturia cunoscutului, prea-cunoscutului Sion 8: un falsificator de o
1 Studir i dot., V, p. 72.
2 Ibid., p. 66.
3 Chiparisa in Erbiceanu, Cronicara greci, pp. 77-8. Cf. Ist. lit. rom., I,
pp. 214-8.
+ Cf. Chiparisa cu Mustea qi Amiras, p. 134.
5 Uricariul, V, pp. 82-4.
a
Cantemir, Hronicul, 1. c.
www.dacoromanica.ro
XXXIX
fi. Apol acest escelent informator face haz pe socoteala descendentilor lui
Hasnas si StrEtulat, cari n'aii existat nici odatE!
www.dacoromanica.ro
XL
PREFATA
cercetind, ail aflat pre acest Ioan, feciorul lui Teodor Calmasul,
si 1 -au tramis la fratele sau Terzimanul la Tarigrad. Petrecind
el linga numitul Terziznan, si fiind om istet, all pus nevointa,
all invatat cartea si limba turceasca, apoi limba si scrisoarea
italieneasca, frinceasca, elineasca, si cu aceste cu toate s'ail ales
om foarte trebuincios Terzimanului. i, Inca tinar fiind, si macar
ca altil data nu se intimpla Terzimanul, insa el s'ail invrednicit
de all implinit toate trebile Terzimanului 1.
Sa vedem. Ioan-Voda, fratele lui Nicolae Mavrocordat, era un
om simpatic si un om bun, un blind cirmuitor farb. patimi 2. Cantemir it numeste cea mai placuta persoana din vremea sa 3.
Dar, multamit cu aceste insusiri, el n'ajunse nici-odata un carturar
in adevaratul inteles al cuvintului, precum si cirmuirea lui era
judecata de multi ca infatiseaza semnele tineretii si lipsii de incercare. Numit Dragoman al Portii, situatie in cere-si cistigase
o atit de mare faima, tatal sat, Alexandru Exaporitul, si in care
pe urma se purtase cu vrednicie, pane la numirea ca Domn al
Moldovei, in 1709, fratele Nicolae, Ioan sau Ienachi se arata
putin chemat pentru talmacirea din atitea limbi a scrisorilor ce
www.dacoromanica.ro
XLI
care alegere fiecine se mire cit se poate de mult) 1. Aceastii necunostint& se dovedi indatil, la audienta din Decembre a ambasadorului suedes : de Erica sa nu-si poata implini sarcina, Ienachi
nu veni singur, ci avind ling& dinsul, ca talmaciii al talmaciului,
pe un Grec din Cefalonia, preot din Insulele Ionice, ce se aflat
Inc& supt dominatia venetiana. Suedesul nu se multami ins&
numai cu mirarea, ci protest& c& nu poate vorbi lucruri de taina
inaintea unui om care trebuie sa asculte de dogele din Venetia
ca Cefalonian, de patriarchul din Constantinopol, ca preot grec
si e, pe ling& acestea, ca bun pravoslavnic, prietenul ambasadorului rus. Vice-terzimanul trebui sii piece si in locu-i function& interpretul suedes 2.
laid situatie ca a lui Than Mavrocordat nu se putea pierde
timpul, cad asernenea scene neplacute se puteau repeta si aduce
scoaterea talmaciului cu numele. Pentru a drege lucrurile intru
citva fiindca greutatile n'aii fost nici data cu totul inlaturate,
el va fi cerut fratelui sa -i caute un tinar supus imparatesc cunoscator de limbile Frincilor. Ionitil al Cahnasului, intors de la
dascalii sal. din Liov, tinily, dar impodobit cu carte latineasca,
era foarte potrivit pentru a implini sarcina, ce nu i se incuviintase popei din Cefalonia. El deveni omul de case al lui Ianachi. decit care nu era cu mult mai tinar, si, fara mid un titlu,
dar cu o buns leaf& si cu o frumoas& perspectiv& de inviltaturi
noun, de cunostinti pretioase si de suire in ranguri innaintea sa,
prinse a talmaci c&rtile de tainii.
Peste citeva luni, Nicolae-Voda fu mazilit, dar un mazil nu
putea s& fie alt ceva decit un Domn numit din nal, asa incit
Terziman ramase tot Ioan, intinzind o mina de ajutor si fratelui
celui mare, ce se zbatea in tot felul de greutati politice si banesti.
1
De overste soon van de heer Maurocordati, die Dragoman van 't Hoff
www.dacoromanica.ro
XLII
PREFATA
Se stie ce urma in Moldova: revolta lui Cantemir, intrarea RuOlor, lupta de la Stanilesti, pacea si intrarea terii in vechia el
supunere. Ioan-Voda fusese trimis in cercetare la Braila, de
unde i se dadu apoi epitropia terii Moldovei, Caimacamia innainte
de a se numi vre-un Domn 1. La 7 Octombre 1711, Miercuri2, el
intra in Iasii pustii si, prin arti iscalite : Joan Mavrocordat,
Marele-Terziman al puternicel Imparatii si epitropul tarai Moldovei iproci, el porunci sa nu se mai stoarca pentru biruri locuitorii ruinati, si theme din nenorocire si instrainare pe fugarii
dintre boieri3. Dar, la 6 ale lunii Inca, in urma asigurarii lui ca
nu poate domni, Nicolae-Voda-si capata iarasi Scaunul4. Fratil se intilnira in calea domneasca a noului Voevod, intrara impreuna in Iasi, petrecura citeva zile, si apoi Ianachi merse la
Poarta se -si caute de dregatorie 5. In lipsa lui de vre-o patru
luni, as crede cii, afacerile fusese dezlegate cu ajutorul tinarului
Ionita, ce avea acum doi ani de practice in mestesugul politicii
orientale.
astfel a doua oara, misiunea de cumpanire si blind* de a supune iarasi Porta o Cara trecuta la crestini, locul lui de Dragoman era cerut din doua parti. Candidatura cea mai serioasa
se parea ca este a unui Dumitrachi, al dim' nume de familie,
1 Axintie Uricariul, pp. 125-6.
2 N. Costin, p. 117.
3 Ibid.
4 Raport olandes din 12: Op de verklaringe van zyn broeder dat niet
bequaam was die provintie to konnen gouverneerem.
5 Axintie Uricariul, p. 131.
www.dacoromanica.ro
XLIII
neinteligibil pentru noi, e Gorigliano. Dar invinse, prin legaturile lui de familie, un alttil, Inca un tintir fard experientii si
abia la inceputul studilor sale de poliglot : Grigorascu fiul 1111
Matei Ghica si al Ruxandei Mavrocordat. E, spune consulul
olandes din Smirna, un tiliar care cu putin timp in urna era
jeune de longues la d. resident imperial Fleischman, ass, incit se
crede Ca a fost preferat mai curind prin favoare decit din causa
insusirilor cerute pentru aceastil sarcina, I.
La inceput, noul talmacin imparatesc o duse, fireste, cam greii
La negocierile de pace de la Pojarevae, el nu fu chemat, si roltfl
de interpret it indeplini, cu cite cunostinti cistigase, Domnul
inuntean, Than Mavrocordat, care veni cu un lux de oameni, de
steaguri, trimbiti si tobe, care jigni pe Turd si-rexpuse la innstriiri 2.
Dar, in conditil mai modeste, el ramase pins la sfirsit ca intiiu Dragoman. al congresului, dacil nu al Forth' 8, Si, nefiind ad-
la congres ein gene andere qualityt als eerste draagman van de Porta .
4 cOm welke redenen ky syn neef heeft geordonneert an de turkse plenipotentiarissen in syne plaatse voor tolk to dinen.) Raportul citat.
www.dacoromanica.ro
XLIV
PREFATA.
trebui sa-I paraseasc5, sail sit plece .cu vre -unii dintre dinsii in
Cara sa de nastere.
Domini sail Voevoclul Moldovei, din familia Racovita), scrie
ambasadorul olandes la 25 Novembre 1726, fiind scos din dregatorie prin atitarea dusmanilor sal, in locu-i s'a numit Dragoinanul sail talmaciul acestel Curti, d. G-rigore G-hica, si de aceia,
www.dacoromanica.ro
XLV
pled, din capitala turceasca la 25 Decembre, in postul Craciunului din anul 1726 1.
i supt noul Dragoman, loan Callimachi avea dreptul sa, se
astepte la pretuirea de care se bucura supt acela care pornia
spre Domnie. Dar, alit, cum se infatisaii lucrurile, el nu vedea
la Constantinopol chiar putinta unei Insemnate innaintari pentru
dinsul. Era, apoi, mai de grab& omul lui Grigore Ghica decit
al fratelui acestuia. In sfirsit, tatal, pe care nu-1 vazuse de atit a
vreme, traia inca in Cara, acolo in Vornicia lui paste terani, si
Ionita, va fi dorit et -1i vada batrinul, ce se apropia de moarte.
Toader, ce nu si-a zis nici odata decit moldoveneste : Calmasul.
va fi simtit, din parte-I, de datoria lui sa statorniceasca gospoclaria fiului saii, Area multa vreme instrainat. Spre boierie si
nunta veni ded logofatul de Dragomanat in Moldova.
Pre Grigorie Ghica VoevodD, scrie Canta, 1-at facut Impitratia Domn Moldovei ; vent -an aici in teara si acest Ioan Teodor :
1 -au boierit, fa",cindu-1 logofat al treilea 2.))
www.dacoromanica.ro
XLVI
PREFATA
in 1740
El ar putea sa fie socrul lui Callimachi mai curind decit c damnealui Pah. Nicolachi, care intervine in favoarea lui Dumitraro
Calmaul, mult mai tarziti, pe linga Doran 5 gi despre care se
vorbeqte in cuvinte care inlatura putinta unei inrudiri 6. I Frate*,
scrie el la alts data, 1740, aceluiaqi Dumitraro Banul, cite
Tr'odata cerceteaza de la Cara la socru -mien, cate cu ceva untu,
branza proaspata, gaini ca Ilea acele, ca asa sa cade 7.
Ralir trebuie sa fi avut surori. In adevar, la 1740, Ioan vorbeqte de dol. cumnati ai sai, Andronachi gi Vamegul-Mare Ianacachi, cari ineau pe surorile lui, Paraschiva qi Maria : Oranduit-am gi cumnatului Andronachi 2 pungi de bani ; care bani
Teti lua de la dumnealui Vel Varnaq, cumnatul Ianacachi, de
vreme c'am scieis la Maria Sa Vocla sa i sa dia dumisale acele
3 pungi de -bath : adech, una in sama durnitale i 2 pungi in
datorie cumnatului. Andronachi... Cumnatul Andronachi sa pui
1 Xenopol, p. 231.
2 Ibid., p. 216.
3 Ibid.
4 Neculce p. 386.
5 Xenopol, p. 222.
6 Cf. si ibid., p. 227.
7
Ibid., p. 2219.
www.dacoromanica.ro
XLVII
prea bine 2.
www.dacoromanica.ro
XLV III
PREFATA
machi a lost amestecat in negocierile cu Tatarii, can cereau hotarul celor cloud ceasuri in curmez4, iar in lung treizeci i doua
ceasuri, ce feel dat qedere Tatarilor, la aqezatul uqurului ci a
alamului, ca sa plateasc5, Tatanix,. Amestecat apoi qi la alte
P. 189.
2 Cf. Amiras, Letopisife, III, pp. 157 si 164. Ghica datorise Ipsilantestilor, Psiolilor, prigoniti de Mihal Racovita numirea sa in Domnie. V. Comnen Ipsilanti, pp. 323-4.
3 Ibid., pp. 166-7.
4 Pp. 170-1.
5 Pp. 172-3.
6 P. 173 si urm.
7 Ibid., pp. 170, 176.
www.dacoromanica.ro
XLIX
si asilzruninturile cu Tatarii aratA. ca Imijlocitoriz pentru invoiala pasnica din partea Moldovei pe Enachi Logofiltul si
Alexandru PostelniculD 3; n'as crede ca e vorba de Ienachi Ipsilanti, ci mai curind de al treilea Logofat> Callimachi, ce innaiota dupa aceasta ca Mare-Medelnicer.
Medelnicerz, scrie Dimitrie Cantemir, e acela care varsa
spa Domnului la serbarile cele marl, innainte de prinz, si are
jumatate din veniturile tefanestilorD 2. Era, cum se vede, mai
Inuit o distinctie onorifica decit'incredintarea de fapt a acestei
boierii zadarnice, build pentru un trintor sau un fanfaron. Canta
adauge ca indata Than Callimachi fu numit capuchehaie al Moldovei si trimis lui Alexandru Ghica pentru tilmacirea cartilor
straine ; ramiind deavirsit procopsit in slujbele acestea, 1 -au facut cunoscut si Curtis ImparatestiD 3. Plecarea i se facu dupa
1730 si tulburiirile din Constantinopol.
Prin capuchehaie
&ail de obiceiti, mai multe, dintre care cel
mai de frunte purta titlu de bas-capuchehaie
invirtia un Domn
romin daraverele lui complicate cu oamenii de afaceri din Constantinopol, prin capuchehaie raspundea tributul, depunea darurile la puternicii ce-1 ajutail, transmitea informatiile politice,
strecura pirile sau indreptatirile sale, rascolia patimile si inlantuia dusmanil. Capuchehaia trebuia sa" fie un om cu cunostinti.
o persoand bine privita la Poart5, cineva care sii aiba cuvint,
credit si prieteni. Une off, cind on se gasia un boier avind aceste
insusiri, se numia un capuchehaie de parada, dindu-i ca ajutatransmitea tainele intrigilor
tor pe un Grec, din familiile
si mijloacele necesare pentru a se indeletnici cu banosul for
mestesug.
3 Pp. 189-90.
4
www.dacoromanica.ro
PREFA7A
www.dacoromanica.ro
LI
de triidare si nu cochetase cu dusmanii Portii nici cit predecesorii sal, Mavrocordatestii, Dragomanul nu s'ar fi putut astepta
la soarta Jul Manoli Ipsilanti, In adevar, in Ianuar 1740, end
Rusii parilsise acuma Moldova si nici nu se mai gindiaii s'o
atace, Sultanul dadea meritosului situ talrnaeiti, printr'un hatiserif anume, titlul de Domn aI Moldovel si tot ce se Linea ca
onoruri de acest titlu : in legiiturile Jul cu ministril straini i
se acordit. prin urmare calificativul de Chiarezza, care-i suna lui,
in greceste : 'Exkap.7cp69;1; se hotitri ca pentru dinsul, ca si
pentru ministri situ pentru un vicariii patriarchal cu rangul de
episcop, se va suna clopotul, cind va veni la ambasade, ca
lacheii se vor aseza pe douil rinduri la trecerea lui, ca va fi
primit innainte de a intra in odaie, ca i se vor face onorurile
fotoliului si va fi condus, la plecare, ceva mai rnult2. Trecerea
la Turd ii era asa de mare, incit el putu sit capete de la el ca
Hotinul, parasit de Rusi, sit nu mai fie cetatea de odinioarii, en
o raia claunatoare Moldovei, ci sit se incredinteze fratelui situ
Grigore-Voda, care trimise acolo un pirealab 3. Arzurile nu se
mai dcideaii lui Reis-Efencli, ca Ora atunci, ci se lftsaii in minile
Terzimanului 4.
restitnia, dorind ca, pentru acest tribut de 219 pungi, s'o administreze in folosul silt; insa cele einci juclete furs din nal
alipite la Tara-Romaneasca5. Ca un atotputernic ce era, el isi
avea patriarchul ce voise, si, in 1740, acest patriarch, Neofit, fu
1 Hurmuzaki, Sol. P, pp. 553-4, no. DCCCIII IXI, p. 667, no. ncoLxxvni;
p. 673, no Deuxxx.vn.
2 Ibid., IX', pp. 668-9, no. DCCLXXX.
3 Hurmuzaki, 1X1, p. 678; p. 680, no. nccxcui; scrisoarea luf loan Callimachi, In Xenopoi, p. 220: tAlta, vel sti ca, en mita lni 1)nmnezria, Tinutul Hotinulul 1-ail dat stapanii in sama Marii Sale lui Vodav ; 10 Maiu
[1740]. Fusese evacuat de Rusi in Novembre; General de Mansteini Me'moires sur is Ramie, Paris, 1771, p. 320. Cf. Necnlce, p. 412 n. si Kogillniceanur p. 202.
Hurmuzaki, Z. c..
5 Comnen Ipsilanti, p. 348.
www.dacoromanica.ro
LII
PREFATI
olandes scrie la 3 April cg nu e nici o indoiala despre vinovatia executatulul. Cf. si povestirea din Hammer.
www.dacoromanica.ro
LIII
i aici rapoarte diploinatice intaresc pe deplin spusele cronicarului. moldovean. La 10 Februar, anuntind catastrofa, cu durere deosebita pentru ca atinsese pe prieten in chiar casa ambasadei, bailul raporteaza ca cel d'intaiii din se.cretarii lui Ghica,
www.dacoromanica.ro
LIV
PREFATA
ninntov, se infatifia la Poor* cu un alaiu pompos 1. Pentru primirea unui astfel de alaiu purtator de pace qi prietenie, trebuitul implinite anumite puncte de ceremonial, pentru care se
cerea sa fie, nu un smerit vechil, ci un stralucitor Dragoman in
fruntea cancelariei Portii. Citrtm iaritli din Canta : cAgezamintul
path cu Nemtii gi alte trebi prin minile lui au trecut. Romantov,
solul moschicesc, sosia la Tarigrad, qi, fiind-ca este obiceiul sa
mearga Terzima,nul tale de data ceasuri Innainte, sA hick solului terernonia despre partea Imparatului, intre voroava ce au
avut Imparatul cu Vizirul au aflat Imparatul ca se poarta trebile cu vechil : au poroncit Imparatul pe vechilul ce all purtat
trebile Terzimanului s-1 imbrace in caftan, sa -1 facti TerzimanMare. Si inclata au facut Tarziman pre Medelnicerul Than Teodor. Intru acea vreme, multi s'ati ispitit ca s-1 impingrt cu pungile, insit cuvintul Imparatului nu s'ati putut intoarce)2. Cronicarul socoate la fiese ani durata vechiliel lui Ioan, de cind adecii
el fusese din noit trimis la Constantinopol pe linga Alexandru
Ghica, dupli ce, in intaia perioada a activitatii sale diplomatice,
el ajutase mai mull timp pe Grigore insuql gi pe Ioan Mavrocordat. Ar resulta de aid ca sosirea lui din. nou in capitala turceascrt trebuie puss in 1735, dar, cum am vazut, ea trebuie co-
www.dacoromanica.ro
LV
dajduia totusi
pastreze local si se razima pe ajutorul, ce
i-a si fost dat, de sigur, de catre acela ce prin Ghiculesti se
ridicase in situatia lui innalta. Se afirma chiar, de un ambasador,
macar in parte din vointa acestul din urma, din setea strasnick mergind pans la nerecunostinta, tradare si cruzime, a acestui din urma? Fusese un complot pregatit de multa vreme
cu pricepere, urmarit cu energie si cu rabdare pentru ca sa
ajunga in sfirsit la o rasplatitoare biruinta?
tisul de sabie al unel primejdii de moarte, aceasta e caracteristica Grecilor din secolul al XVIII-lea, cari sint foarte rail
judecati cind li se atribuie ca patima de capetenie aceia a stringenii comorilor. Pentru Fanariotul de rasa, tipic, in adevar,
viata e Meath" pentru gloriola stapinirii pe on cit de scant timp
si in imprejurari on cit de umilitoare: nimic nu e prea scamp
In a doua sat a treia generatie, triiind iu medial constantinopolitan, Callimachii at putut sa fie si ei tot asa de simtitori
Pentru toate acestea, v. corespondenta francesii, in Hurmuzaki, Supl. P.
Schimbarea e anuntata de ambasadorul olandes la 16 Septembre: Het is
niet in Moldavien dat de Heir Michael Rakowitza tot prins is aangestelt,
maar in Walachyen ; het welk wel eens zoo veel inkomen opbrengt als
Moldavien, en is na dit prinsdon de actuele prins van Walachyen gezondenz
www.dacoromanica.ro
LVI
PREFATA
www.dacoromanica.ro
LVII
sail
la 1736
si
if tri-
In a doua scrisoare, el se lase in sama fratelui pentru cnegotul de boi, al carui asporiu it asteapta de la priceperea lui
Dumitrasco. Acesta gasise un cird de boi, pentru plata caruia
mai trebuiall ins& bard, si el oferia s5, mai cumpere si stupi pen-
tru loan. Acesta mai trimite deci o punga de bani, sail alti 500
de lei. In acelasi timp, el imprumuta, lui Andronachi alte doua
pungi, ce vor fi date de alt cumnat, Marele-Vames, Ienacachi,
sotul, prin urmare, al Mariei ; amintindu-si insa de cunoscutul
1 Sturdza, Acte i documente, I, p. 194.
Letopisite, III, p. 235.
www.dacoromanica.ro
LVIII
PREFATA
va fi stet rail, cere un zapis cu chizesi pentru datoria ce cunoastem. IsTeanea, caruia i se saruta minile, e pomenit si aid,
precum si cumnatul UrsuletuD, de care am mai vorbit.
grec, despre care De Tott ni spune ca era foarte sever in privinta bunelor moravuri 2. Dar mai trebuiaii in case roabe, care
1 V. ce zice despre el Spl6ny, in Beschreibung der Bukowina, ed. I. Polek,
Cernauti, 1893, p. 6: eSzyreth ist nur ern von etwelchen Juden and
sonst nur von Bauern bewohntes Stadtl, welches zwar durch vorfindige
Ruder dessen vormalige mehrere Bevolkerung eben auch vermuthen lasst,
dermalen aber hochstens als ern Marktfleck betrachtet werden kann,.
2 Spl6ny, pp. 47, 62.
3 Ibid., p. 26.
4 V. Matel al Mirelor, in Papiu, Tesaur, I, p. 367: tied atatxEccv. not) v.iltvonv
of rCoxowtsCs; iae,) ariiv izapxEccv.
5 Me:moires the baron de Tott, ed. Maestricht, 1785, I, pp. 75, 83.
www.dacoromanica.ro
LIX
surile sale. Intr'un al treilea, el isi arata dorinta de a i se trimite merinde de acasa de la socru-saii, care avea o mosie. La
urma de tot, sint stirile despre alipirea Hotinului la Moldova,
ceia ce face pe Ioan sa, se intereseze dac5. nu cumva s'ar putea
descoperi pe acolo vre-o veche proprietate de-a familiei.
www.dacoromanica.ro
LX
PREFATA
www.dacoromanica.ro
LXI
www.dacoromanica.ro
LXII
PREFATA
treizeci de ani. Se poate nice ca viata lui intreaga i-o petrecuse talmacind din toate limbile in care primia Poarta stiri si
note, eau in care se vorbia de ambasadori dregAtorilor ei. Oricum, e destul timp ca sit capete cineva si mai mult decit rutina,
si, clad se adauge ca Ionita Calmasul avea la Constantinopol
ca sigura rude si prieten care sa-1 ajute, pe sine ins*, conclusia di de Tott face pentru public obisnuita math despretuitoare a Apusenilor, fie si din Tara Ungureasca, fate de oamenii,
obiceiurile si intimplarile Orientului, se impune si mai mult.
zeci de ani, Poarta se gindise a o reclama de la Banca venetiana, Dragomanul apare ca un om de judecata, ce stie cum sh
invinga, zimbind, intr'o discutie, pentru o cause buns sail rea :
Hurmuzaki, Supl. I1, p. 600, No. ucccraxii.
2 Ibid., p. 603, No. DCCCLXXVI.
8 Ibid., p. 605.
www.dacoromanica.ro
LXIII
Penkler, internuntiul, marturiseste ca, la mazilia lui Callimachi, in 1751, Naili-Efendi, a pierdut un ajutor devotat, care
era si un functionar cu patrundere si cunostinti : einsichtsvol 1 and
kenntnissreich 2.
In sfirsit, in descrierea calatoriei contelui Potocki prin Moldova, unde domnia, atunci Callimachi, se vorbeste astfel in 1759
www.dacoromanica.ro
LXIV
PREFATA.
nul, se indrepta in partea incotro batea vintul prieteniei turcesti. In privinta aceasta, e caracteristich o lamurire cuprins&
intr'un raport german din vremea intoarcerii in Dragomanat a
lui Callimachi. El face visits internunciului, strecurindu-se din
casa Marelui-Vames, Isac-Aga, la care se chema pentru lume
ea fusese :
alte visite la ceilalti arnbasadori, era numai un reflex al dispositiilor Portii, si de aceia nu constituia nici un rise pentru
Callimachi S.
www.dacoromanica.ro
LXV
ispitiat pe Dragomani, pentru o vorba de staruinta ors o nuanta, in traducere? Stim ca Ienachi era unul dintre cel mai accesibili la asemenea atentii, intre altele qi pentru aceia, ca era
mai siirac de cit albs. In corespondenta francesa, ni se spune
ca el primia stipendiu de la ambasadorul de Castel lane 1. In
1753, internunciul scria acasa pentru remuneratia, hii 2. Bailul,
laudindu-1, face reserva Ca e aplecat mai mult de cum se cuvine
la ban) pe cit de neinteresat era Doranul muntean, ca DraMatei Ghica, un fecior de bani gata
goman
caruia nu
mi s'a intimplat sa-i fi facut darmi vre-o data, pe atita de mult
se Ilia, Callimachi la ele, cum a facut qi in cel d'intaia Dragomanat al saiis. Cu alte cuvinte, el suferia de pacatul cel mare
al tuturor dregatorilor Porta, un pacat ma de raspindit, incit
nimeni nu s'ar fi gindit la Constantinopol, dintre Orientali, sa,
tie de raii pe cineva, atins de dinsul. Dar nici aceste douceurs
nu puteati da unul Grec, curajul opiniei in afaceri exterioare:
de altmintrelea, tine primia bani de la toatii, lumea : i de la
Francesi, qi de la Nemti, qi de la Venetieni, qi, de bung, sama,
de la Ruqi, de la Englesi, de la Prusieni qi de la Sueclesi, nu
era, in deosebi, cu nimenea, qi astfel se crea un fel de impartialitate in mijlocul conruptiei.
Mai interesante sint pentru nos legaturile Dragomanului Cu
Cara, cu stapinitorii ce se schimbaii rapede in Scaunele domnelti
din Iasi i Bucureqti. Cad rostul romanesc al unui Talmacia al.
Pe atunci dreptul de a cirmui in principate it aveau trey oaineni, dintre can fiecare avea singe romanesc in vinele sale, qi
nimanuia nu-I lipsia iara0 nici cel grecesc. Mihai Racovita, cel
care avea un mai lung trecut de stapinire, era fiul unei Can1 Hurmuzaki, Sup/. I 1, p. 605.
2 Ibid., VII, p. 11, no. a.
3 Ibid., IX', p. 4, no. IV.
4 Hurmuzaki, Sup/. I1, p. 600, no. DCCCLXXII.
5 Ibid., pp. 595-6, no. DCCCLXIV.
5
www.dacoromanica.ro
LXVI
PREFATA.
dintr'o Cara in alta qi de acolo in exil: pe rind la Iasi, la Bucurelti, la Curd -Celme sail la Tenedos, se facu o inceycare cu
Than, fratele mult mai putin inzestrat al lui Constantin-Voda :
acesta, care stau in Moldova din 1742 pia, in Maid 1747, se
dovedi un iubitor de zefurl cu mese marl qi cu mezile de Tarigrad, qi noaptea umbla prin tirg cu veselii si cu jocuri 5 0,
pierzindull tronul oclata, nu-1 mai giisi iaril0 in toata. viata lui.
Aceasta stare de lucruri tine aproape in tot primul Dragomanat
al lui Ioan Callimachi, de oare ce ea nu e schimbata decit prin
numirea, in Novembre 1749, a lui Constantin, fiul lui Mihai Racovita, ca Domn al MoldoveI6.
in fundul sufletului sau, ca un om de omenie i recunoscator
ce era, Than Terzimanul trebuia sa fie cu Ghiculeqtii, cu singurul
adeca dintre din0I ce putea sa aiba Domnia, si deci se numara
printre Gregorilti. Dar aceasta nu -1 impiedeca de a intinde
o mina de ajutor qi altor Voevozi la aman, qi, cind cetim ca
el merse, in 1753, la ambasada francesa, pentru a reclama pe
Constantin-Voda, ce se adapostise acolo, el urmit., fare indoiara
nu o pornire de ritzbunare, ci poruncile de la Poart5.7.
1 Radu Popescu, In Magazinul istoric, IV, p. 39.
2 Letopisiff, III, p. 218.
8 Genealogia Cantacuzinilor, ed. Iorga, p. 43.
4 P. 352.
5 Canta, p. 185.
8 Raport olandes din 4.
7 Hurmuzaki, VII, p. 10, no. x.
www.dacoromanica.ro
LXVII
Un semn al purtarii cumprmite a 1ui Callimachi si al influentii de care se bucura e inaintarea fratelui sad Dumitrasco in
boierie, mentinerea lui, de si nu era un fruntas supt nici un raport, in situatia innalta pe care o atinsese. (Dumitrascu Calmiis>> era Mare-Clucer la 8 Decembre 1744 supt Ioan-Vodit, si
platia suma cazutil asuprii-i din timprumuta, orinduita de Domnie 1. Intorcindu-se in Domnie Grigore G-hica, la 1747, el innainta pe Dumitrascu, facindu-1 Ban-Mare, demnitate al cam
prestigiu crescuse de cind aceiasi oameni domniati pe rind in
Tara-Romaneascg, si in Moldova, unde la inceput Bania era socotita Intre boieriile mai de jos 2. Ghica fusese adus din exiliul
sad indelungat de la Tenedos si numit Domn in tiara, mai saracii,
a Moldovei, la inceputul lui Malin 3. ezu se cinci ani intregi acolo
la gBoccedao, cum numiati Turcii insula, si pentru a i se ingadui
iutoarcerea dintr'un surgun, care se parea ca-1 va fi si mormin-
www.dacoromanica.ro
LXVIII
PREFATA
Wochen der... Ftirst Constantin in der Moldau, weile er die Portten mit
den immerzu angeforderten Summen Geldes nicht contentiren wollen, dep ositirets..
www.dacoromanica.ro
LXIX
el dipata dupii ordinul Ministeriului darul unui ceasornic deaur. Dragomanatul era deocamdatit tinta ambitiel acestui al
doilea Grigore Ghica, si peste citiva ani casatoria ce incheie
it apropie de aceasta situatie, de care toata lumea-1 credea vred-
www.dacoromanica.ro
LXX
PREFATA
www.dacoromanica.ro
LXXI
atit mai mare gust pentru putere, cu cit singerail mai mult pe
treptele ce duceaii la dinsa, cu cit li se deschidea mai aproape
priipastia, in care, supt ochii lor, atitia se cufundase pentru totdeauna. El Ina, intelegea viata si fruit stralucirea oficialii, in
casa-i de Cara, bine ingrijita de minile gospodaresti ale Ralitei,
intre copiii ce -I crestea,ii ; in mijlocul agonisitei sale, de care nu
se atinsese prigonirea, fiind-ca nu putea sa ispiteasca strasnic pe
nimeni.
neavind nici dorinta, nid putinta de a inlatura pe fiul binefaciitorului sail din timpurile grele de la inceput. Cad vedem
pe Constantin Racovita scutind, la 28 Julie 1751, abia citeva
saptiimini dupa aceste evenimente, bucatele din salistile) de lingti
Botosani ale dumnealui Ianachie Calimache, ce au fost Marele-
www.dacoromanica.ro
LXXII
PREFATA
tantin Racovita pentru ca familia s aiba cele mai innalte situatii la care putea aspira un Grec din Imparatia turceasca : Draomanatul si amindoua Domniile. Grigore-Voda se imbolnavi insa
i, fiind tratat fard pricepere de medicul sail Mihail Mann ne asigura... alt medic, Comnen Ipsilanti 2,e1 muri innainte de vrerne,
7.
www.dacoromanica.ro
LXXIII
nesuferite. Hatmanul profits de dinsa pentru a face o stralucita afacere. Scaunul muntean it ceru pentru Matei, care era
bucuros sa scape de o functie ce-i era o povoara si o batjocura.
Suma de cumparare fu enorma: 3.200 de pungi, peste un milion
qi jumatate de lei. Dar, in schimb, el 'Astra averea intreaga a
mortului, rascumparata astfel qi, de oare ce se chemase ca ea a
trecut intaiii in stapinirea Sultanului, el fu scutit de a plati
jumatate de milion de datorii. Banff in numaratoare nu se gasiail decit 150.000 de lei; dar Hatmanul primi indata oferte de
imprumuturi cu procentul traditional de 15 la suta 2.
muzaki, IX', p. 4, no. v. Cf. scrisoarea lui Giuliani catre Briihl, Pera,
4 Octombre 1752, in Arch. de Stat din Dresda : dl prencipe di Valachia,
Gregorio Gigha, essendo passato a miglior vita, it di lui figlio, che qui da
un anno in qua ha essercitato la carica, bensi solo per titolo di GrandeInterprete, 8 stato installato collo gravaminoso sborzo di tre mila e due
cento borze per primo introito ; nel di lui luogo it deposto interprete Gio:
Kalimaki 8 stato sostituito in sua vece, carica che realmente se li conviene, per esser un sogetto degno e qualificato in ogni forma e maniera.
Ibid., un raport din 16 Septembre: eSein zweyter Sohn... hatt die Succession mit 3.000 Beutel Goldes oder: 1 1/2 Million piastres erkaufts. Tata
Mathew Woyda, die als droogman van de Porta heeft gefungeert, thans
met de gewoonelyke gelegtigheeden is installeert en op toekomende maen-
www.dacoromanica.ro
LXXIV
PREFATA.
www.dacoromanica.ro
LXXV
pita i /Astra situatia. Fiecaruia dintre ace ti decazutf, ii trebuia un tutor, care sa-1 ajute i sa-1 stapineasca. Se intemeiara
atunci la Constantinopol adevarate dinastii de capuchehaielemajordomi, care aveaii de fapt puterea qi, cind se infatia vre-o
greutate, se adunail intre sine qi hotitriaii ce e de facut cu
Domnif ca sa nu se sting& capuchihaielele,, ce fa,cuse imprumuturile gi aveau riscul acestui joc de bursa politic cu mindri
ecoconi far& destoinicie 4.
www.dacoromanica.ro
=VI
PREFATA
teana a acestui principe 4. El avu cinci fir, dintre cari dot: Alexandru si Dimitrie, parasira causa invinsului Mavrocordat si intovarasira, la Bucuresti pe Matel-Voda, care dadu celui d'intaiii
Postelnicia, ca sa face boieri cu toptanul, iar celui din urma
locul de Aga 5.
Stapinirea aceasta prin Greci nemulttimi pe o Cara ca si pe
cealalta. Moldovenii von fi trimis phi ascunse in potriva lui Stayrachi ce se instalase la dinsii, pentru a supraveghia mar de
aproape Inceputurile in practica financiara ale Domnului
Muntenii aratase nemultamirea for cu birurile Ghiculestilor Inca
din vremea batrinului Grigore-Voda 6. Desfriul lui Matei, batjocura facuta de tinerii sal sfetnici, adusera o miscare a boierilor de Cara, ajutati de multime, si condusi de Mitropolit, cu
toate ca el nu era un Romin. Un tefanachi Medelnicerul plecase innainte de aceasta demonstratie la Constantinopol, cu un
arz, care, infatisat Sultanului inteo Vineri, cind se ducea la
0 solie a for de plingere, alciituitit din cincizect de oameni, fu 1014turata in Octombre 1752. Corespondenta saxon6, raport din 2 Octombre.
6
www.dacoromanica.ro
LXXVII
foarte frumos), cu del de fel de music51), cu fasicuri si cu lumini, si pre ap& si pre uscat, care lucruri nici odat5, in Moldova
n'at lost)), logodna lui Scarlat Ghica 3. Capugiul it giisi ins& la
Iasi, unde noaptea, pe un timp rail, it apucase la cumnatul eau
Iordachi Geanet Postelnicul, poate fiul lui Antiohi 4. Yl prinse
lesne a doua zi, dar el ili inse15, pazitorul, hisind in local lui
in imbatoare) ibricul de spalat si fugi pe fereastra descult,
numal cu izmenele si cu camzol si cu cusma cea de noapte la
Hatmanul Costachi. Acesta-1 strecur& din oral, intre Tatarii unui
mirzac prieten 5.
Dar nu trecur5, mai mult decit treiluni, si, in August 1753 Inc,
toti pribegii, din Lemnos, Tenedos si Mitilene, precum si cel ce
www.dacoromanica.ro
LXXVIII
PREFATA
Intilnim
a Ibid.,
www.dacoromanica.ro
LXXIX.
www.dacoromanica.ro
LXXX
PREFATA
Pang, atunci acesta-si trhise tot vechia viath de liniste patriarchal:a si fericita. Avea, ca si Constantin Racovita a, ca si
Ipsilantestii 3 si multi aliii fruntasi ai crestinilor din Constantinopol, o cash de tars la Curii-Cesme ling& capitalh, chiar pe
malul mariI albastre a RashrituluI, Intre gradini de unde chioscuri cu ferestrile ascunse ingaduiau vederea asupra imprejurimii.
cind stralucitoare supt soarele cald, cind invelith in taina lenesa a noptilor orientale. Casa era mobilata in gust frincesc,
cu mese rotunde pentru mincare, cu Beaune, cu paturi asezate
in mijlocul cameref, in locul Divanului care-i margenia de jur
iinprejur paretii, la aceia can pastrail, intreagh, vechia dating.
Luxul era eel obisnuit, fie la noI in tiara, fie la Constantinopol,
de unde ni venial modele, obiceiurile de TarigradA : lemnul
mobilelor era de abanos, incrustat cu sidef, luminari de ceara
galbenii, al door fum gross supara asa de mult suptirele nas
unguresc al lul de Tott, se innaltail din sfesnice grele de argint. Mosafirii, primitl cu toatil dragostea, Isi luau dulcetile traode trandafir, de portocale si de chitrul, ne inforditionale
meazil de Tott, din farfurioare de portelanace era inch rara
la Turd.
cu linguriti de aur prinse intr'o mineca de bagit.
Stapina casei, ascultata in domeniul el si de sot, era gospodina jupaneash Ralita, o femeie de autoritate 4 si o bunh gospodin& Timpul se trecea in ingrijirea lucrurilor marunte din care
se alchtuieste curiitenia, frumoasa infhtisare si linistea easel si
in lucrul cu fire de matasa si aur a cusaturilor scumpe pe cnl1 Ienaehi Kogalniceanu, p. 232.
Hurmuzaki, Fragmente, V., p. 197.
3 Arch. soc. 0. 0 lit. din laid, IV, p. 673.
2
Sa femme, d'un age moins avane6 et dont la beaut6 avait ete rem4
plaeee par un air majestueux, gouvernait la maison); de Tott, p. 74.
www.dacoromanica.ro
LXXXI
www.dacoromanica.ro
LXXXII
PREFATA
Sa vedem cum se manifesta batrinul Dragoman din corespond.enta pe care o urmeaza qi acum, pentru acele4i motive de afacer', cu fratele sau.
Avem rntriu o scrisoare ca raspuns la dourt altele, primite cu
venirea Marie]. Sale Domnulur la Constantinopol. In ea se pome-
Tott arata ca Dragomanul avea o fata in vrista de nouasprezece am, ce era vaduva 2. insa, de la 1749 innainte, un singur Domn
al Moldover qi aid e vorba de Domnul al cartll Ban era Dumitravo Mater-Voda, a venit la Constantinopol, cam tot' au tre-
www.dacoromanica.ro
LXXXIII
una de bir, se intelege ; de altmintrelea, s'a adresat in aceasta privinta si Domnului : Dumitrasco e Indemnat sa, eerie Paharnicului si
Postelnicului poate Alexandru, fratele lui Nicolachi, pentru
once alte nevoi, ale lui sail ale surorilor noastre; ar trebui
staruinte si pentru chiverniseala cumnatului Andronachi, care
se pare a fi ramas nechivernisit cu boierie pans pe la suirea pe
tron a ruder sale. Prin eel dol sprijinitori sa caute si a curteni
la Maria Sa Voda, adeca a inzestra cu vre-o boierie de incepator, pe un copil ce mi-at scris soars-noastra.1VIarie, al card
barbat nu se pomeneste, poate fiindca murise eel d'intait si cu al
doilea, Gheorghe Cananati, nu se miiritase inca. Testamenturileo
actele de scutire testamenturile bucatelor mele si a surorei Mania s'or innoi, de nu s'ail innoit Inca, cum stim ca
se intimplase Inca de la 11 Lillie 1 Ianachi se ingrijeste si de
bucatele si stupii ce se vor pune la iernatec. Dupa care urineaza complimentele de la Ralita, de la fii nostri si ginerele
Gligorasco care Ban si lcumnata Baneasa, o Marie Sturdza,
www.dacoromanica.ro
14XX_XIV
PREFATA
luarea mucarelului, eat orinduit pe Antiohi [Genetul] capichehaie, de at venit cu mucarelul Mariel Seale, esind Domnul la
Tirgusor [Nicolina], puind saivan, intrind cu mare alaiu in Iasi,
imbracind pe Antiohi Genetul cu blank de sobol. A doua zi 1 -au
boerit, facindu-1 Vel Postelnic, in locul fratine-saii, lui Iordachi.
Iara cind au fost al patrulea an, 1753 Ghenari 1, etc. 1.
Deci e cu total sigur ca avem innaintea noastra o scrisoare
din 1752. In ea, Than scrie fratelui sail, ca-i trimite lucrurile ce
dorise, Intr'un tsepet, raminind ca sa adauge si acheresteoa, pe
mare, printr'un tnegutitoras) din Chios, turceste Saciz : cAnton
Sacazlaul , ce are de gind sii, plece dupa Boboteadza. Se va
ingriji si de alte lucruri ce i sail cerut prin Vasile : to sea tur-
www.dacoromanica.ro
LXXXV
www.dacoromanica.ro
LXXXVI
PREFATA
va pleca pe mare Inca in cuprinsul lunii si va aduce lui Dumitrascu une si alte de trebuinta casai. G-rijile de afaceri se
mintuie, in sfirsit, prin cererea de a i se trimite indata o mie
si cinci sute de oca de lank spalata, oparita.
in acelasi timp, Than se ocupa de chiverniseala) in boierii
a familiei sale. in Ianuar el aflase de schimbarea din Banie,
de mazilirea, pentru motive ce nu cunoastem bine, a lui Dumitrascu,
an ;
www.dacoromanica.ro
LXXXVII
nu e crutat, si Dragomanul ii filgiiduieste ca sa va face ciipitan la Ropce..., la locul lui, ca sal odihneascii batraneatile.
Ceia ce urmeaza e cu deosebire interesant si meritii, o Menurire. (Te-am sapat si de saga lui Constantin Voevod, si am luat
scrisorile di la parintii esfitminiti, precum si zapisul de danie
cu iscalitura Dumitale, care 1-ail rupt insus parintele Thesalonic,
carue trebui s-I multihnesti, trimetandu-I macar o putinA, de
www.dacoromanica.ro
LXXXVIII
PREFATA
Dragomanesei, adeca a Ralitei: Zoita statea in Ora. In nevoile tale, scrie Ioan acestel vadave, oini-a fagaduit SpaAarul
Sturdza ca to va ajuta, ca un bun prieten si ruda.. : se stie ca
Maria Baneasa era fiica lui Alexandru Sturdza 4. i totul se
inintuie cu ceva dorinti ale Drigomanesei 5.
www.dacoromanica.ro
ato.rityl i.co/Ite-ot
I
,Iti:1111VG otr-A.
o bVi/trol.
0,1113,5-.Ps
a),/,-,,,
1 el,l/
r1
vrts,f,,
ItYi.
if
1, v
/
,,,
tq
<
:15 ,
l'C\-03`'14',71-ov
.11W1/14)'`1;:4Y)'it
(t',16-41.1
-,0241v
dh,,./ VA
e9"
451-11fiv-D12y4., orC
sofry
pull
L,
at,14,,, 01- oo
!,
,FiciPti,
Ak.
ZPIA
.9,11"rDC'1-(%9&,
':(ZI, (LIZNot,
/0
, ., op, 5 1,-.0ViiiA,
) N., fI'<.,4.42./, .,..)
.1
:1-
6.15,1V',' !
/ 40, / i
.> 7
/
4
A.
A. 450
At.
eV/VP y 5
't
,P,9,Ak.0-14-jo,,A.
:10')W31,
(1. /
617/q.:TerY
03,
-4-
/*Na
'4
At 3
--;
/IA- 4.
I
1
,43
.1
w5
/serv:
it
ft.
1
0/4
/.fir.,5 /yr/4,4;,,os
47;:.
D as Z''`If a 4-.1,1
9,,,,,,,,
cc,
4-7;544.,
ai
az,
A)2,
,
Asp..
4 /,r 7/
4/1.A.
11.1.9
,4s
4.
(-1,01,44 o Or
6f/0/0"-'1"/"..4s,ov
2,1 e1/4.
45th
I.,
I-47.4 S. c7;
/ 4.,"
i 11.
, ets,
:4`,/,OVAla tyS,',
,Z ettl.,?,./ ;44
eek,
(,
,,41'1":0-tros4/9't
a/
N. 55
4) 5 <N,)
er
'10
Vjg
9501
414
1 of., 6'<.
/3'.
cif
y af,- '44
.1,, AA
.1,51ezveo' 0
4/6"c4
(L,,
47,L3
v,
4.;
41,011V
,/ :''',741V
.9
t/ AC)
1.1
1,/k1,1410,,/d9AVar,::
c
/Lc/
csv,
r) i:31,1 9,4/ e
("2...ct
"rj,4.
(7
:
,k
4,11,3
'11[41-4124 Ct/.
4".1Pt1
pc..
f
,
'..,
-1
.$,,
:4(1,9.f.j,i
,74
/ (.1 1 4......
In, A. c.ii
ork.lf
(g
::..
V/1 2r-a%
Asjirai ...yovrd./y/04-4..,
,,
i Vet rye's
/ 1,
) .,' 6 ,ryovt.2r
.1A (.2..,noare.
,4f Atil!
www.dacoromanica.ro
IV.
www.dacoromanica.ro
XC
PREFATA.
luarrt si, dap& ce le strabatu cu ochii, stiipinitorul le inveli intr'un sandal verde tafta, de coloarea reservatil pentru invelirea scrisorilor.imparitesti si pecetlui de-asupra cu turaoa,
sail iscalitura lui. Calarasif primire apol porunca de a merge
furii surguniti ; capuchehaielele: Arapachi Vlasto si Banul lenachi. cazurit in temnita, pentru indritzneala lor; un salahor merse
sa aduc5, la Poarta pe Constantin Mavrocordat, caraia i se gdtia gazda la cele epte Turnuri, si represintantif Jul ScarlatVoda din Moldova imbracarii caftan pentru noua stiipinire in
Tara-Rom5,neascii, a Doinnului lor.
Scarlat isf pastrase situatia domneasca din causa puterniculul sprijin ce-i dadea un anume Agem-Ah-Aga, ce-1 Meuse si
www.dacoromanica.ro
XCI
ni
www.dacoromanica.ro
XCII
PREFATA
iese intru intimpinare lui, cdci altul mai mare nu este, cel
mai innalt dintre ierarchii Legii Rasaritului. intors acasa, el priineste felicitarile Trimisilor de la ambasade, can yin cu lachei
in haine de gala.
Intr'o Marti, noul Voevod e admis la Sultan. Cit se tine .Di-
caftane. Usile altarului puterii, unde troneaza divinitatea Imparatului, se deschid : tree pe rind Vizirul-cel-Mare, Pasii, adeca
1 Cf. pentru aceste evenimente povestirea concordant& din Comnen
Ipsilanti si din Ienachi Kogillniceanu) rapoartele frances, 1. c. si venetian,
Hurmuzaki, IX', pp. 41-2, no. xxxvm ; olandes, in Acte qi fragm., I, pp. 373-4
www.dacoromanica.ro
XCiIII
www.dacoromanica.ro
XCIV
PREFATA
Numirea lui vazuram ca s'a facut Inca din luna lui August,
innainte de 14 ale lunii 8. Dar audienta la Sultan zabovi peste
masura de mult, si, irnpreuna cu dinsa, plecarea catre Scaunul
domnesc, unde fusese trimis drept Cairnacam Grecul Petrachi
Vidali, numit pe Irma Mare-Stolnic 4. Ambasadon straini, rat
informatr despre starea de lucrun la hotare, puteati crede ca
neobisnuita zabava vine din aura impotriva crestinilor)6, dar mo-
tivul era un altul. Pe acest timp, toata grija Porta era indreptata asupra Tatarilor.
Acestia, cum s'a spus turburail, prin certele pentru stapinire
ale Ghiraizilor, Bugeacul, ca si partile Caucasului, cele doua
aripi ale centrului crimlean, si rasculatii de la Dunarea de jos
isr gasise o capetenie hotarita in ambitiosul Crim-GhiraI. Noua
capetenie a nemultamitilor nu era un turbulent din gloats: tinar
inca, iubitor de marire si de faima, impunator prin luxul de care
se incunjura si prin .acea darnicie pe care Rasariteanul o cere
www.dacoromanica.ro
XCV
lui ca fagaduielile lor, bune sail rele, nu sint o gluma. Cronicarul eel mai bogat pentru aceasta parte din istoria Moldovei
ni spune ea ar fi vent intaiti la Iasi cererea lue Crim-Ghirai de
a i se da ceva bani i cojoace. Dar Vidali, represintantul cu
frica al unui Domn econom si sarac, ce nu pornise Inca din
mijlocul datornicilor sal, nu cuteza a pune mina in Vistieria
mai mult desearta, ca la o schimbare de Domnie, flier a umbla
dupa imprumuturi. El raspunse eh Domnului i se cuvine a hotari qi ca, deci, ii va scrie.
Ceia ce nu li se paru Tatarilor ca e o solutie cuminte. i,
astfel, la un semn al Hanului lor, calaretii pregaiti pentru jaf
roira pe de-asupra granitii neaparate, cotropind, innecind cu
numiirul lor salbatec Tinuturile de la Iaqi In jos, mergind pind
la Galati qi Focani, unde-i oprira o suta de pungi trimise, ca
pret de rascumparare, de Scarlat Ghica 2. De aid cete razlete
apucara qi prin Tinuturile necalcate Inca, pustiind, se afirma,
unsprezece din optsprezece, cite erail de toate. Negustorii straini
se platiril cu bath, teranii fugira in paduri, boieril se risipira, in
bejenii, afara de citiva cari, cu Caimacamii, Vidali qi Hatmanul
Costachi Razu, in frunte, fur& siliii a raminea de paza ScaunuHurmuzaki, Fragmente, V, p. 209.
2 Cf. Ienachi Kogalniceanu, pp. 234-5 i raportul venetian din Hurmuzaki, IX', pp. 42-3, no. xxxix.
I
www.dacoromanica.ro
XCVI
PREFATA
www.dacoromanica.ro
XCVII
www.dacoromanica.ro
XCVIII
PREFATA
Galati in sus, un pamint ars si pustiti, de pe care abia se imprastiase in vintul de toamnii cenusa caselor si ogoarelor ; rail
prima la conace, fiindca pe alocurea nu era cu ce sit fie pregatite mai bine. In biserica Sf. Nicolae se versa mirul sfintit
pe capul hatrinului. Voevod, si a doua zi el isi numia boierii,
isi alcatuia Divanul.
Alese pentru cele mai insemnate dregatorii oameni cari le mai
avuse si supt alti Domni. De la ultima Domnie a lui Constantin
Mavrocordat in Moldova, Than Bogdan luase loc totdeauna in
sfaturile terii, si el fusese Mare-Logofat supt Constantin Racovita, ca si supt Scarlat Ghica : Ioan Teodor it pastille deci in
fruntea Divanului 1, ca pe un coboritor si rude de Domni, fiind
fiul Domnitei lui Constantin-Voda Cantemir si sotul unei nepoate a lui Mihai-Voda Racovita. La Tara-de-jos e Mare-Vornic
Manolachi Costachi, poate o ruda, a Domnului, dad. Ralita era
o Costacheasa: in ultimele don& stapiniri el facuse parte din Divan, in aceiasi calitate. Vornicul Teril -de -sus, Dumitrasco Paladi,
avuse acelasi rang supt Mate! Ghica, trecind ca Vistiernic supt
Constantin Racovita si nernai intrind apoi in Divanul lui Scarlat
Ghica. Vasile Ruset Hatmanul e fostul Vistiernic al aminduror
fratilor Ghiculesti. Canta avea o caries boiereasca si in urma 2.
eFeciorul lui Baston), numit Stolnic, e, cred, din aceiasi familie
Cantacuzino. Petharnicul, apoi Comis, Iordachi Hrisosculeii servise si supt Constantin Racovita.
Rudele Domnului nu sint uitate insa. Cumuatul Andronachi
vine de la Botosani 3 pentru a imbraca un caftan de Banie, pretinde Ienachi Kogalniceanu, dar cued, la 29 August 1760, sotia
sa, Paraschiva, primeste o danie de la domnescul frate la Cru-
cea de sus), in partile Putnel, ea e numita Paraschiva Pitaroaia 4. Andronachi innainteaza si, cind, la 2 Mali' 1761, se adauge o noua danie tot acolo pentru aceiasi soil a Domnului,
1 V., asupra lui, si Tanoviceanu, in Noua revista romind, I,
si um.
p. 130
www.dacoromanica.ro
XCIX
i se zice g Spatiiroaia, 1. Ceia ce e mai putin obipuit decit aceasta innaintare rapede supt o ruda, e faptul ca qi in documentul pentru cPitaroaiev, Andronachi, sotul ei, figureaza in Divan ca Spatar 2.
Din cele douasprezece pogoane qi ceva care eraii stapinirea
Voevodulul in acest sat, zece se chemaii a-i fi batrane) qi faceat astfel parte din mogtenirea Calmagului. Ajungind la Domnie, Than, care mai cumparase i alte vii din vecinatate, dadu
Paraschivei intaiii din acestea, dar a doua oars el trecu suroril
sale cea mai mare parte din via patrimoniala. Intre cumparaturi se gg,siall cinci pogoane, care apartinuse, din stramoqi, lui
Ioanichie episcop de Roman qi fusese vindute de acesta unei
Catrina Stiuca; Ioan se foloseqte de dreptul sail mai mare ca
vecin gi intoarce banil acesteia, dupa dreptate razalascal. Aceste pogoane ale Vladical formeaza un dar pentru sora mai
mica, Maria Jicniceroaia, al carei barbat murise qi nu se putea
impartaqi astfel de binefacerile Domniei cumnatuluil Intr'un document, ce cunoaqtem numal in traducere germana, Maria s'ar
fi dind drept esotia lui Gheorge Cananaii, Jitnicerub, i in aceasta d'intaiii Domnie a lui Ioan Teodor-Voda gasirn pe un
Constantin Cananaii, care, fost Paharnic, administreaza Tinutul
Hirlaului, innainte de a trece, supt cirmuirea altei rude, la Suceava, in aceiali insuOre de ispravnic 3.
Fratele insa, Dumitrasco Banul, nu mai traia, ceia ce lamureqte lipsa lui din Divanul ales la 1758. Inca de la 28 Ianuar
1758, vedem pe Marie Baneas[a], sotia lui, facind singura, la
1 Ibid., p. 444, no. 67. Domnul impArtise toata averea lui cumparata;
v. in vol. II, sectia I, petitia, din 1805, a lui Alecu Callimachi: (Dupa ci
au vinit Ioan-Voda Calimah Domnu in pamintul Moldavii, apoi au impartit fratilor si surorilor Domnii Sale mosiile ci an avut di cumparaturao.
2 Cf. Xenopol, pp. 161-4.
3 Yn acest volum, p. 432, no. 38; p. 430, no. 32; p. 441, no. 56; Wickenhauser, Moldowiza, p. 158, no. 226. In aceiaal broaura a lui Wickenhauser
se pomeneste la 1772 un Gheorghe Cananaa ; p. 181, no. 279, ce se afia,
vol. X din Col. Hurmuzaki. Pana acum, lucrurile acestea nu se pot lamuri bine. Cf. Xenopol, pp. 160-1.
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Med., sail Medelnicerul Constantin liogrilniceanu, fratele viitorului cronicar, ce ingrijia deci de afacerile banegti ale vaduvei 1.
www.dacoromanica.ro
CI
pe tarit, ce erau multi, bogati, uniti intre ei prin aliante de familie qi ascultati la Point& in plingerile lor. Chiar cind Incepu
epoca noua a capuchehaielelor-epitropi, Grecii, ce aveati o aqa
de mare putere asupra Domnului si terii, furs indositi la Constantinopol, avind numai titlurile i veniturile Hatmaniei sati
Spatariei lor. Insii, dacit nu se vedea Fanariotul insuqi, ce-si
-tesea necontenit suptirile fire ale intrigilor la Bogdan-Sarai
sail la Vlah-Sarai, se simtea lacomia lor nesatioasa prin birurile
grele. Si, pe linga aceasta, era gi sentimentul de umilintit al
boierimii pamintene in intregul el, care intelegea ca, in toate,
vointa hotaritoare nu poate fi nici a el, nici a Doinnului, ci a
unuia mai mic, qi totusi atit de mare, care putea lass dupa plat
sa cadii tronul pe care el it innalta prin prieteniile, averile qi
creditul sail.
In Tara-Romaneasca era mai multa energie in clasa, mai numeroasit, a boierilor, qi aid se vede mai bine nemultamirea statornica, veqnica fierbere, ce zguduie din cind in cind viata
, el
www.dacoromanica.ro
CII
PREF AT A
se indatoria in acelaqi timp a stringe, pe raspunderea sa, o anumith sums. Atunci Medelnicerul Constantin Kogalniceanu, pe
care 1-am vazut in legaturi de interese cu familia Banului Dumitraco Calmaul qi care-i tragea neamul din aceleaqi parti
ale Orheiului, unde curgea apa Cogilnicului5, primi caftanul de
Mare- Stoluic gi fu numit in acelaqi timp
dupa negociatil prealabile asupra sumei de strins inteun an vechil sail' epitrop al
Vistieriel fara dreghtor in fruntea ei. Ski to vad, i-ar fi spus,
dupa marturia lui Ienachi, fratele Stolnicului, Domnu], care qtia.
bine ca de la destoinicia acestui boierinaq atirna trh'inicia sail
peirea stapinirii lui 4.
Dar Kogalniceanu lucra supt ochii lui Stavrachi, care, cu cit.
mergeati platile mai bine, cu atitali lua avintul dare non& biruri,
www.dacoromanica.ro
CIII
la care trebuiaii sa primeasca in mina, ca piste oameni de incredere qi mai marl pfigubar, jacurile tarei >. Pe linga cei insemnati mai sus, furs porniti astfel spre Caup,nii Bugeacului,
undell tinea Curtea Hanul, Lupu Bois, Caminarul Filip Catargiu, Constantin Banul, Ionita Sturdza, Vasile Costachi, zis Negel,
Stolnicul Constantin Ragcanu, Nicolae Buhu gi Ionita Cuza. II
www.dacoromanica.ro
CIV
PREFATA
Se rasculase tam, in urma aruncaril celor mai cunoscuti dintre conducatorii ei in pustia Tatarilor ca sh se pociiiasca% de
hatirul lui Stavrachi. Stringerea satenilor la iarmaroc dadu nemultamitilor mijloacele materiale trebuitoare. La o data de la
Inceputul lui Februar, multimea nobiqnuita ce se strinsese fu
gcinstiticu biluturi, gi astfel citeva mii de taranime qi mahalagii
prinsera a se revarsa catre Curtea domneasca, in sunetul dopotelor de la Trei Ierarchi 2: ca de obiceiii, pastoral celor sarad li umili, Mitropolitul, care era atunci batrinul Iacov, ce
dusese o viata de sfint 3, statea in fruntea tinguitorilor, pentru
a vorbi in numele for li a ]i stimpara minia distrugatoare.
Cereal"' pe Stavrachi qi, fiind-ca t dorinta nu li fu indeplinita, ei
2 Clopotnita, de unde an sunat atunci clopotele rilscoalel, a fost dartmath, cum se stie, In furia restaurarilor din temelie, care a prins pe contemporanil noOri.
2 LSI. lit. rom., I, p. 681 i urm.
www.dacoromanica.ro
CV
cita greutate are o plingere a terilor romine, ce rasunet neplacut gaseste in Constantinopol o rascoala a gprostimiis. ja1 lenachi Kogianiceanu, pp. 236-7..
www.dacoromanica.ro
CVI
PREFATA
'
Dar fail un om de afaceri grec, dintre cel marl qi cu trecere, nu putea stapini cineva in linilte. Geanetul gi al lul erak
intr'o vreme de decadere qi nu insemnati mare lucru. Ins& in
primiivarg, chiar, oameni cari aflase de neplacutele intamplari
din Februar, cautarii sa le foloseasca in paguba Domnului, qi
Iacovachi Rizu, ce aqtepta pentru sine Dragomanatul, cercii sa
capete tronul moldovenesc pentru ginerele sail Grigore Ghica 2.
Se mai apropia pentru vita intarirea in guvernul, ce ajunsese
acum anual, qi aceasta intarire, mucarerul, costa ban!; pe earl
Ioan Teodornu-i prea avea la indaminii, la Iaqi, ca qi la Constantinopol. Inca in Iunie mucarerul nu se capiltase, nici pentru Ioan Teodor, nici pentru vecinul sail muntean H. Domnu1
fa silit deci sa incheie o alianta cu Sutestii, cari jucaii acum
rolul eel mare la uqile tregelelom
Caftanul de intarire fu adus in toamna lul 1759 de Ienachi
Banul, care fu imbriicat, ca multumire, cu samur. Acesta era.
unul din Draceqtii) eel mici, find mai in vrista numal decit
1 V. Comnen Ipsilanti, p. 383.
www.dacoromanica.ro
CiVII
www.dacoromanica.ro
CVIII
PREFATA
www.dacoromanica.ro
CIX
lucrurile, el se gindi la o riiscoala a terii, care ar aduce o mazilie, in urma arzului infatisat de trimisil boierimil : ceva ca His-
oulangs alhier als coopman van die natie heeft gehuysvest, dog naderhand, gefailleerd hebbende, zig in diensten van Constantyn Rakowitz begeeven, die eertyds prins van Wallachien en vervolgens van Moldavien
is geweest, by dewelke hy in qualiteyt van Secretaris heeft gefungeert, en,
zeedert dat syn principaal wierd afgezet, zig alhier heefd opgehouden, en
onderwylen eene ongeoorlofde en muitzoekende correspondentie met
zyn brooder, in Moldavien woonagtig, soude onderhouden hebben, ten
eynde deselve de bojaaren en voernaemtse aldaar tot een opschudding
te brengen, en den voorsz: Constantin tot hun prins te reclameeren, werdende nog bygevoegt dat hy zig van zeer onbetamelyke uytdrukkiugen
teegens den Groote-Vizier en het gouvernement in syne correspondentie
soude hebben bedient; het zy, dat die brieven syn onderschept geworden,
ofte dat de teegenwoordige prins in Moldavien die intriguen heeft ontdekt,
www.dacoromanica.ro
CX
PREFA.TA
het publique legen gebleeven, en den Woywode van Galatha heeft ten
eersten het hays van den onthoofden doen verzeegelen. De welke egter
gisteren, naa de representatie van den voorsz. Heer Ambassadeur, op
ordre van de Porta, zyn afgenoomen; ondertuschen is de voorens genie
Rakowitz naa het eyland Lemnos in ballingschap gezonden.... ii traducem pentru insemnatatea lui : cUn Frances, aniline Linchoult, care,
de putin timp venise aici ca negustor, dar daduse apoi faliment, trecuse
In slujba lui Constantin Racovita, care, innainte de aceasta, etc., fiindu-1
secretariti ; de la mazilia acestuia, el statea aici si ar fi tinut o corespondent1 nepermisa si atitatoare cu fratele sad ce era in Moldova, pentru ca
acesta sa rascoale pe boierii de acolo, can sa tears de Domn pe Constantin; se mai spune Inca, si ea ar fi Intrebuintat-cuvinte foarte necuviincioase fats de Marele-Vizir si guvernul de aid in acea corespondents.
Fie ca scrisorile ad fost prinse, fie ca Domnul Moldovei a descoperit intrigile f.3 i a dat de tire Portii, sigur e ca acest Linchoult a fost arestat
la 11 ale lunii si la 12, de fats cu Sultanul, decapitat, fara ca Dragomanul
ambasadorului frances sa-1 fi putut spare, indeplinind comisia ce i se dase
de superiorul sail. Cadavrul a fost expus trei zile, si Voevodul Galatel a
pecetluit case mortului. Corpul n'a fost ridicat decit ieri, dupe staruinta
ambasadorului, de catre Poarta. Racovita a fost surgunit la Lemnos. Cf.
si Ienachi Kogalniceanu, pp. 246-8.
1 Cants, p. 191.
www.dacoromanica.ro
MCI
putea sa ridice iarasi asupra Curtis gloata de mahalagii si terani, Ioan-Voda, cauta peschesurile turcesti aiurea, fara a parasi
cu totul gindul scoaterii vacaritului, in imprejurari potrivite 4. Deocamdata, el se multami a Linea la o parte, a incunjura de neprietenie si raceala pe Mitropolitul indaratnic 6. La Curte, unde
el se vazu de arum numai din cind in cind, se afla un alt Mitropolit, fratele Domnului, venit dintr'o indepartata straintitate,
unde-si parasise, nu fara scopuri, ro]ul de pastor.
eParintele Tesaloniouli, care null vinduse Inca Scaunul grecesc
1 V. 1st. lit. rom., I, p. 461.
2
Comnen Ipsilanti, pp. 316, 325, 351, 367; Erbiceanu, Cron. GrecI, pp. 138, 202.
Uricariul, I, pp. 67-74. Cf. 1st. lit. rom., I, pp. 451-2. Data actului se poate
dintre boierl e Stefan Roset Logofatul,
stabili dap& Divan. Cel
care se constata a fi avut aceasta dregatorie Intre 2 April 1759 si 11 Mart
1760; Tanoviceanu, art. citat, p. 132 n. 2.
4 Cf. p. 239.
8
6 Ibid.
www.dacoromanica.ro
CXII
PREFATA
Asa un frate batrin, un inviltat cleric, venit de la o mare eparchie greceascii, nu putea fi uitat in impartirea parinteasca,
si frateasca a darurilor. Cum era, de alttnintrelea, obiceiul, pen-
tru prelatic strain' ce se aclapostiail in tars si cresteall in repdinta donmeasca prin presenta for stralucirea slujbelor bisericesti,
www.dacoromanica.ro
ruia i se datoreste poate si forma frumoasa in care se infatiseaza, mai ales in introducerea, in proimions-ul lui, asezamintul acesta pentru lurninarea neamului. Vasile Gane, diacul de
Divan s, avea legaturi si cu Mitropolitul, la care .venia adesea.
In sfaturile ce tineati impreuna, el ir vorbi, dupa indemnul Domnului si al lui Gavriil, de greutatea batrinetelor ce-1 apasa, de
linistea senina a unei vieti de manastire, de pacea mareata a
www.dacoromanica.ro
CXIV
PREFATA.
supusa. Cind avu in mina cartea lui de parasire a Scaunului, Gavriil scrise Patriarhului, cerind a fi ingaduit sh treacit' de
la Salonic la Mitropolia moldoveneasca, pentru care fusese ales.
dupil obiceiii, in sobor 1. Sosind dezlegarea pentru eparchia greceasert, pe care o parasia, vinzind-o, Gavriil fu instalat la Iasi
cu o pompa deosebitit, ce a ritmas intipiirita in mintea contemporanilor, pe cari-i atingea in acelasi timp faptul neobisnuit si
miscittor al unui batrin arhiereil primind cirja stapiniril sufletelor
de la un irate si mai batrin, incununat cu Domnia terii in care
se nascuse intre eel umill. Noul Mitropolitul fu adus, invesmintat
in mantie, la Curte, unde primi paterita din mina fratelui mai
Curtil cu sese cal, incunjurata de preoti, de clregatori, de slujitori si ciohodari, it conduse la Mitropolie, de unde era sa supravegbeze timp de douazeci si sese de ani clerul moldovenesc2.
Grecii midajduiail sit poata pune vacaritul, acum cind acel care
vorbise impotriva lui se dusese. Dar, on -care ar fi fort parerile
www.dacoromanica.ro
CXV
www.dacoromanica.ro
CXVI
PREFATA
sa se transmit& ca de obiceiii corespondenta for la Constantinopol, ai aceasta li se fagadui de Razu 1. In curind, regele polon
August al III-lea alese pentru a-1 trimite la Poarta pe un conte
Potocki, care e poate acelaai ce era banuit en putin may innainte ca ar fi in serviciul Prusiei 2. El avea, credem, ai misiunea de a cere plecarea din Bugeac, unde el continua o veanica
amenintare pentru vecinii de peste Nistru, a Hanului Crim-Ghirai..
In Februar 1759, capugiul ce trebuia sa primeasch pe conte venise in Moldova, ai Domnul intreba pe secretariul polon Giuliani
cind are de gind sa plece Trimisul 8.
Ceia ce zabovi luny de zile pe Potocki fu, probabil, afacerea
Tatarilor. Ni se spune ca Polonii dadura in minile lui Crim, intee
forma care salva onoarea, pe rivalul acestuia, Hagi-G-hirai, adapostit de dinail 4. Hagi pleat spre Costantinopol, de unde i se ingadui Intoarcerea in Cara sa, Hanul fact' pregatirile de plecare ai
Potocki trecu, in sfirait, pe la Hotin, in Octombre, granita Moldovei 6.
Aid. el fu primit de agentul politic al Voevodului, Than Leonardi, Levantin, care servise in Polonia, pentru atirile aateptate
de Turci, ai pe alti Domni 6, Inca de prin 1745: el fusese trimis-
www.dacoromanica.ro
CXVII
intru intimpinare, in sunet de trimbite si tobe, Hatmanul Vasile Roset ai Postelnicul : sail Mihalachi Sutu, care avea acest
lot Inc a de pe vremea rascoalei, sail Alexandru Ipsilanti, Domnul muntean de mai tarziii. Cei doi din urma ar fi putut vorbi
mai bine, dar, ca de obiceiii, se cliidu locul d'intaiii Hatinanului
si boierului pamintean, care, nestiind frantuzeste, italieneate si
neindraznind a vorbi romfineate la un astfel de prilej, isi tinu
cuvintarea pe greceate. Lafon, talmaciul, fticu traducerea in
frantuzeate a ccomplimentului ai, dupe ce Potocki infatisa visitatorului cafeaua neagra si dulcetile pe care le cerea politeta,
orientalk alaiul se intoarse spre Iasi, la lumina masalalelor 1.
Iii ziva urmiitoare, solul innainta spre Iasi ai, la jumatate de
teas innainte de oral, gasi iarasi pe Vel Secretariuly Leonardi,
cu un noti compliment, spus pe frantuzeate acesta, cu calul
de caliirie, careta de ceremonie ai slujitorii ce trebuiaii sa. Incunjure pe oaspetele Domnului. Potocki primi trasura, ai alaiul se
alcatui astfel: darabanii, seimenil cu bas-ceauaul lor, culanii) sail
Cazacii, cu basbuluc-basa, vinatorii, cu capitanul, topciii, cu alt
capitan. Arnautii, doll& cete de cite o suta acesta era numii-
se amestecaii sese haiduci ce intoviiritaiati in calatorie pe stapinul for : mai departe, stiitea la stinga, locul de cinste pentru
Turci, mehmendarul, cu ostenil sai, iar, la dreapta, locul de cinste
1 Cf. Condica de Ceremonii a lur Iordachi Sutu, In
pp. 328-9.
www.dacoromanica.ro
Letopisife,
III,
CXVIII
PREFATA
pe cind Curtea-si astepta dulcetile, cafelele si parfumurile intr'o camera veciuh. Numai beizadelele furh ingaduite sh intre la
sfatul de tail* care tinu trei sferturi de ceas, in care Potorki
avu plhcerea de a asculta, intr'o italieneasca, si latineasch
grit grey, lauda marelui sah popor polon : ca un om cuminte
si ea o lung& incercare, fostul Terziman al Porta Iambi pe Po-
www.dacoromanica.ro
CXIX
Cel mai putin bucuros de aceastil intoarcere era Domnul Moldovei, care uric zgomotul ai mai ales cheltuiala, pentru un
oaspete trufaa, de la care nu putea sa aatepte nimic. Ioan-Voda
ciipata de la Poarta un indemn catre arnbasador ca el sft apuce
drumul Bugeacului, ai o inatiintare in acest seas 3. Totusi contele, care atia bine ca nu se ciilatoreate prin paannea Tatarilor
ca prin Moldova Voevodului, trecu tot pe la Galati, dar in tale
el nu nu mai gasi conacele ingrijite de odinioarii, ai, la Huai,
mehmendarul nu crezu de cuviinta s se infatiaeze personal ambasadorului. Secretariul doinnesc La Roche, care ramose apoi si
In serviciul lui Grigore Callimachi4, aduse la popasul din Mitcareati o scrisoare doinneascift de indreptiltire pentru neindestulatoarea primire, care ar veni din siguranta ce se avuse ca ambasadorul va trece prin pamintul tataresc si raiaua Benderului
1 Descrierea, facutri, de bona sama, de Lafon, e pastrata intr'un manuscript al Bibliotecii regale publice din Dresda, si am tiparit-o in Calfftorr, etc., p. 43 si urm.
2 V. raportul olandes din 3 Novembre 1759: Volgens de laatsten slider
ingekoomene advysen, zoude den envoye extraordinaeris van Poolen, de
Heer Potodskie, reets Yassi in Moldavien syn gepasseert, met een gevolg van 220 persoonen, zoo dat deselve binnen korten alhier word verwagtz. La 18 Decembre, se spune ca el se apropie de Constantinopol. La
o Ianuar era acuma sosit.
3 V. volumul de fata, pp. 15-6, no. In.
4 V articolul mieu Strainf oaspefr al principatelor, in LiieratUra fi arta
rootlet, pe 1900.
www.dacoromanica.ro
CXX
PREFATA
]a Mohilaii. Potocki raspunse ca are de la Vizir o porunca indreptata catre Domn pentru ca acesta sa dea din not. vechile
clrepturi ale negustorilor armeni ce veniaii din Polonia pentru
a cumpara qi Linea iarna vite ; porunca aceasta trebuie incredintata Domnului insusi, i deci drumul de intors ii va merge
tot prin Iasi. Firefite ca aceasta nu se putea evita, dar la
Bosie Potocki fu inItiintat printr'o noua scrisoare de la downnes Theodorus, terrarum Moldaviae princeps0, prin care i se anunta ca, afirmanul de calatorie nepomenind Iasii, nu va putea
sa-i faca cinstea ce-i facuse la intaia trecere prin acest orap.
Ambasadorul merse totui innainte, dar se opri la sun palat al
Doinnului wzat afara de portile IaOlor), adeca in minunatele
Curti de la Frumoasa ale Ghiculeqtilor. Cind venira aid oamenii
domnelti cu fructe qi dulceti, ale fura trimise innapoi, scaci
Maria Sa, nedindu-i cinstea cuvenita, ambasadorul nu putea primi
Ioan-Voda nu era departat, qi cele din urrna timpuri ale cirmuirii lur fura tulburate de o miqcare a Turcilor vecini, pe care
www.dacoromanica.ro
CXXI
qi
silira pe co-
1 Cf. raportul frances din Hurmuzaki, Supl. 11, p. 719, no. mxv ; IX 2,
pp. 43-4, no. xL.
2 Ibid.
3 V. raportul olandes din 17 April 1760: Constantyn Mavrocordato, eertyds prins van Wallachien en Moldavien, zeedert eenige tyd, wegens veele
www.dacoromanica.ro
CXXII
PREFATA.
Qi
www.dacoromanica.ro
CXXIII
Acesta e si adevarul. Singurul ambasador care gasi de cuviinta sa insemne cu oarecare amanunte schimbarea, anunta, la
16 Iunie 1761 st. n. ca s'aii incheiat luptele ascunse, amestecttturileD de iatacuri pentru Domniile noua, dupa ce ele au Omit,
precum vazuram ca spune si Canta zece zileb. Sultanul, autorul de capetenie al schimbarilor amindurora, primi de la Mavrocordat 700.000 de lei, ceva mai putin deci decit un milion, iar de la.
Nicolachi Sutu, ce platia pentru tinarul Callhnachi, imparatescul
bacsisar se multami ceia ce era un mare semn de favoare
cu mai putin de jumatatea milionului, 400.000 de lei 3. Ra-
www.dacoromanica.ro
XXIV
PREFATA
cel-Mare, cind nu se plecase Inca steagul terii innaintea Turcilor. Boierimea si clerul se adung in Spatarie, unde Divan-Efendi,
ales Imparatia ca sa fii Domn si purtator de grija acestui pamint, si iata si eii cu cea parinteasca blagoslovenie te blagoslovesc si te intemeiez, puindu-te in cel innalt Scaun al acestei
tarp>. Cu aceste cuvinte, Ioan-Voda conduse la Scaunul Domniei
pe fiu-sail, la asezarea caruia pe jiltul domnesc se porni bu-
buitul tunurilor si melodiile orientale ale musicel turcesti. Urmara, ca in imprejurari asamanatoare
www.dacoromanica.ro
CXXV
qi tuiurilor, aducind cu sine gi alte semne ale Domniei sail daruri imparateqti: cuca, domnescul caftan qi calul, tablabaa,
cu care era daruit un no" Voevod dupa audienta la Sultan. El
se opri la Frumoasa, unde veni sa-1 afle Domnul tinar, cu fratele sail qi cu boierii, precum, dad. lucrurile s'ar fi petrecut
normal, ar fi mers sail caute aceste insignii la Poarta. Trimisul
era un aga de Spahii, bine cunoscut batrinului Domn mazil, cu
care merse apoi s faca v(Iroaval) la Divanul cel mic, pe dud,
dupa cetirea hatiqerifului qi mehtupului, cu care-1 intovaraise Vizirul, dupa, impartirea darurilor, G-rigore-Voda era uns cu mirul
Mai tree apoi (lease, zece zile, gi lath' ca un alt alai", unul
de nunta, intrii in oraul de Scaun al Moldovei. in fruntea nuritaqilor, aducind tinara mireasa, sta Domnul de fapt, care nu se
schimbase impreuna cu acela care-1 represinta la Curtea din
Ia1. Nicolachi Sutu insuqi vine, pentru aceasta serbare gi pentru
a orindui Domnia noua, gi-1 intovaraeste credinciosul lui ajuator,
Marele-Clucer Manoli Giani. Cununia se serbeaza cu pomp&
mare, i, de-o parte li de alta a inirilor fii, innaintea fratelui Mitropolit, stall, cu luminiirile impodobite ale nunilor in mina, Than
1 Mid.
www.dacoromanica.ro
V.
Postelnicul face tot, si cuvintul lui are mult mai mult pret decit
al Domnului insusi in privinta hotaririi boieriilor si tuturor lucrurilor ce privese cirmuireal). Crescut cu cea mai mare ingri-
xnecLxxxrv. Pe linga o traducere trances& si una germana.,v.Hurmuzaki, X, p. xc, este si o reproducere a locurilor ce ne privesc inteo coItctie romaneasca Uricariul lui T. Codrescu, XXIV, p. 254 si urm. Pentru
usurinta cetitorului, trimit la aceasta editie partials. P. 267.
www.dacoromanica.ro
CXXVIII
PREFATA
ce
raft (cart' bune, bine legate) F,;i, pe linga dinsele, doua globuri,
unul al cerului, cellalt al pamintului. In camera mare qi goala
a principelui, unde, in loc de mobile, eraii ingramaditi boieri in
picioare, La Roche statea linga stapinul sail pentru a mijloci
convorbirea : ea ar fi putut fi purtata, spune calatorul, si intr'una din limbile frincesti) : italiana sari francesa, p6 care le
tia Domnul, dar innaintea dregatorilor i curtenilor sal* el era
tinut sa intrebuinteze greceasca, nu din alt motiv decit din acela
ca lucrurile intelese pot fi totdeauna banuite li aduce pill primejdioase.
Dupa Prinz, abatele fu primit iarasi de Voevod, dar, data aceasta, audienta fu intima : dupa cum i se. ceruse, el veni cu
cite instrumente matematice avea cu sine, intre care un telescop
de forma cu totul noua qi de dimensiuni neobisnuite i care
putea sa arunce in chip minunat pe paretele carnerei obscure,
1 Boscovich, p. 281.
2 P. 293.
www.dacoromanica.ro
CXXTX
icoana corpurilor ceresti catre care era indreptat. G-recul ce talmacise in cortul de parade se afla de fats singur, impreuna cu
La Roche, care fusese si dascalul beizadelelor lui Ioan TeodorVoda, acela de la care stiaii tinerii toate aceste interesante si
grele lucruri ale astronomiei. Convorbirea, avoroava rare se
opri asupra unei ccamere optice primita de putin timp, cu ins-
www.dacoromanica.ro
CXXX
PREFATA
www.dacoromanica.ro
CXXXI
Dar, on cit ar fi fost de precumpanitor numarul pamintenilor in Divan, on cit de multi ar fi fost eI chiar in ispravnicii,
de si aflam ca in ele-si capataii locuri ocrotiti, crobi de al Sutestilor 5, nu Divanul sau boierimea dadeaii tonul unei Domnii,
-ci capuchehaielele. De aceia, trod ni se spune ca Grigore ceru
Cel d'intaiii an din cirmuirea lui Grigore se strecura in liniste, afara doar de neintelegerile vesnice cu Germanic la hotarul, rat statornicit, despre Ardeal si de reclamatiile presin1 ht. lit. rom., II, p. 496.
2 in vol. de fatil, p. 455, no. 89.
3 Ibid., p. 456, no. 91; p. 570, no. 11.
4 Ibid., p. 457, no. 98; Uricariui,III, p. 59.
5 Boscovichl pp. 258, 272.
www.dacoromanica.ro
CXXXTT
PREFATA
tate la Constantinopol pentru boil' luati de la negustorii moldoveni in trecerea spre Silesia 1. In cursul acestui an, strabate
Cara cunoscutul de Tott, care avea de gind, ni spune ambasadorul german, sa se Indrepte, in cautarea norocului sat, spre
Indii, si se infatisa ca un vagabond, mai sarac si mai usuratec
decit on cinch, ceia ce dadu apoi un si mai mare ascutis fraselor
lui de efect, in care comemora pe aceia cari-1 ajutasera si-lprimisera in nevoile lui 2.
Astfel, in vary acestui an, tabara Tatarilor se aseza, la Causani in Bugeac, gata pentru a se pune in miscare. Curierii prusieni strabateaii Moldova Intre Constantinopol si Breslau, si unul
dintre dinsii, intilnit in cale de ambasadorul engles, 11 martu-
6 In acest velum, 1. c.
www.dacoromanica.ro
CXXXIII
Polonilor, cari ar fi jfifuit in 1758 pe Tatarii ce, goniti de tulburari, trecuse granita in partea lor. El cerea pentru aceasta o
despagubire si indatoriri pentru viitor, si se adresa Marelui-General Branicki. Mijlocitorul in aceasta dezbatere era gasit din
capul locului : tine era silit mai mult sa primeasca acest rol decit
si nu se temeati asa de mult pentru dinsii. Dar, in urma revolutiei care transmise puterea din minile lui Petru al III-lea in
ale Ecaterinei, si aduse ruperea intimitatii ruso-prusiene, Polonia
raminea amenintatit. Cu atit mai mult, cu cit la inceputul anului
urmator se incheiara, cele cloud tratate care puserit capat marelui
rEtzboiti european.
in primavara anului 1763, starostele de Cernauti, Ianacachi Milo 1,
fu insarcinat cu misiunea impaciuirii si merse la Branicki, unindu-si
Vezi asupra 1ui, Ienachi Kopilniceanu, p. 246 si /st. lit. roes., II, p. 492.
www.dacoromanica.ro
CXXXIV
PREFATA
Pana la aceasta limpezire a starii de lucruri la hotare, G-rigore-Voda fusese odata in primejdie de all pierde Scaunul, si indata dupa conventia mediata de dinsul el si-1 pierdu in adevrtr.
can in cea mai mare parte nu inteleg decit numele celor pomeniti. Apoi Domnul, sigur acum, macar pentru cite -va luni, in
imprejurarile obisnuite, incaleed pe tablabasa, darul vitt al Sul-
In acelasi timp va fi savirsit ceremonii asamanatoare si Domnul vecin, Constantin Mavrocordat. Dar mucarerul era mai putin
www.dacoromanica.ro
CXXXV
rilor sale. In sfirsit, era si un Turc cu influents, o ulema, Cralcangizadea, care intra6e in serviciul partidei.
Vinovatia lui Constantin Mavrocordat ajunse la cunostinta
Sultanului, care intrebd pe Vizir. Acesta rdspunse ca n'a numit
pe acest Dornn pentru ca sa dea same apoi de cirmuirea lui,
si ca stie numai atita, ceia ce nu se putea trece cu vederea, ca
el, cu ce stringe, isi plateste datornicii. La rindul lui, Arapachi
Vlasto, capuchehaiaua munteand, zugravi pe nemultamitl ca pe
niste hoti. ce 6i-at insusit din banii vdcaritulut si au trecut granita cu acest cistig nelegiuit, asa, ca ar trebui un finnan ca el
sift' fie adust la urma lor. Firmanul se dAdu, dar el nu putu sit
impiedece pe doi dintre prinsi de a sefurish pand la Stavrodrom,
de uncle ridicard plingerea for catre Imparat printr'nn ai z, care
pomenia cele cinci milioane. Arapachi fu iarasi cercetat si pus
sa arate in scris pricina cu hotia boierilor. Atunci, in puterea
acestor larnuriri, sprijinite cu mijloace de induplecare mai tainice, boierinasii furs prinsi in lanturi si trimisf spre Ord.
Dar Sultanul nu putea sa uite lesne cele cinct milioane, din
care se gindia ca tot va fi mai ramas ceva si pentru haznaua
Jul imparateasca. Baca e] se ardtase priincios Domnului, o facuse
numal pentru a nu -1 inspdiminta, silindu-1 la nigh sail la ascunderea hanilor.
Nicolachi Sutu intelegea bine cum std. lucrul si ca Domnia lui
Constantin Mavrocordat e osindita in gindul h.otaritor al stapinului. Cind Than Teodor cazuse, el adusese Domnia fiului G-rigore-Vocla. Acum, cind Domnul muntean nu mat putea fi min1 La 3 Novembre 1741, K. A. [Constantin Dudescu] scrie acestui flu en
felicitari pentru numirea lui ca al doilea Postelnic. La 13 Octombre 1756,
Stefan Misu Misoglu scrie aceluiasf Nicolae Dudescu pentru n4te bani ;
Bibl. Ac. Rom., doc. 45/XII, 100 XII.
www.dacoromanica.ro
CXXXVI
PREFATA
xal gastsv 'Ott p.6),Xec vi rip acCe TV.) TazEpi Itott TYIv kelloveico 74
iikaxictc Sta Tby rmaptov Kcx),Xtphyylv, scrie Comnen Ipsilanti, p. 394.
Dar ca Sutu fusese acela care facuse propunerea, se vede din raportul
venetian de la 17 Ianuar 1763; Hurmuzaki, IX% p. 62, no. LVII.
2 Cf. raportul saxon din 2 Februar 1763 ms. 2957 al Arhivelor din
Dresda: Hiermit soil noch ferner ergebenst beyftigen, dass die beyde Agenten derer Filraten in der Wallachey und Moldau, welche, da sie sich
www.dacoromanica.ro
CXXXVII
nu se amesteca in nici o afacere din partea loculuiz. Si Constantin era asa de legat de Stavrachi, prin nedestoinicia si sdracia sa, in cit nu putea face alta de cit sk, se supuie. In Cara,
el nu gksise apoi nici un prieten adevarat, nici un supus drept,
si acei cari-i daduse Doinnia, e ceata Dudescului, cautati sa -1 umi-
leased tot asa de mult, impuindu-f anume liste, pe care-I era ingaduit st.91 aleaga dregatorii 1.
www.dacoromanica.ro
CXXXVIII
PREFATA.
Caragea, nu scapa cle urgie : archiereii durnani se ridicara asupra lur qi, o chilie in Atos ii adaposti mazilia 1.
De un Vizir ca Hamid-Hamza, care fu scos dupa citeva lum,
In Octombre, ca batrinul Mustafa Behir chiar, caruia-I era pastrata o administratie rnal lunge, n'avea sii se sfiasca Stavrachi.
Racovita, i se dadu cu totul in mini, nevazind aiurea scaparea.
El phi pre Dudescu, a doua zi dupa ce-I facuse bal-boier cu
porunca ca nimic sa, nu se urmeze fara sfatul lui 2. Nazirul
Brailei, ce pecetluise averile lui Mavrocordat qi era socotit ca
raspunzator pentru dInsele, veni la Bucureitl i arunca, in temnita dinteo singura lovitura pe tote boierii eari se imparta-
www.dacoromanica.ro
WM=
Stavrachi 2.
3
4
Ibid.
P. 38.
P. 40.
9
10
Ibid.
www.dacoromanica.ro
CXL
PREFATA
www.dacoromanica.ro
CXLI
Din produsele noual fabrici, Grigore-Voda trimise si Sultanului o probe, ca sa vada ce odor s'at facut acestui pamint.
Maria Sa nu gasi nimic deosebit in acest lucru moldovenesc si
el ar fi preferat fare indoiala o bloat de pret, o vulpe de Mose
neagra sat un juvaier cu pietre scuinpe neobisnuit de marl si
de limpezi. Domnul nu va fi fost mirat si nu va fi crezut, trimitind cpeschesul, ca astfel de lucruri se tree la Turci, dar,
hicrind ast-fel, el asculta de pornirea sa &ease& spre o activitate binefacatoare, precum, Para nici un gind la complimentele
regelelor, d'adu scolilor din Cara cea mai solids organisare din
cite avuse pang. atunci 3.
www.dacoromanica.ro
CXLII
PREFATA
www.dacoromanica.ro
CXLIII
www.dacoromanica.ro
CXLIV
PREFATA
Piri le se inmultira,
fascoala ce izbucni in Bucure0i le fact' i
maiinveninate. Poporul din Constantinopol, deprins sa hotareasca
schimbarile, era in fierbere ; oastea cirtia ; protestari impotriva,
nesittiosului pi obraznicului Grec se lipiaii pe uga geamiilor.
Aga Ienicerilor, care-1 apitrii multa eine, citzu, tocmai pentru
in Erbiceanu, Cron. grecr, pp. 193-6; corespondentele diplomatice: germana, Hurmuzaki, Fragmente, V, pp. 230-1 ; prusiana, Acte fi fragm., I,
p. 385, no. 2; venetiand, Hurmuzaki, IX2, p. 65, no. Lxui; olandesd, in acest volum, p. 22 si urm. had ce cuprind ri.poartele saxoaems. 2957, V,
din Arch. din Dresda la datele de 2 si 16 Septembre asupra cdderil lui
Stavrachi si a Domuului situ: cLa 23 August a fost arestat Stavrachi
averile i s'au dus in Seraiu, femeia in un cunoscut. S'au arestat Grecil si
Armenif cu can avuse a face. E un om puternic, stapin absolut pe principate, ce erau pradate de dinsul, urit de locuitori si de Greet', pentru o-
braznicie. Valachii, s'ad plins Hanului la lntoarcerea sa, amenintindu-1 ca, darn nu li se da dreptate, vor arde casele for si vor fugi in terile vecine. Poporul constantinopolitan s'a mar linistit putin.x, Cf. Comnen
Ipsilanti, p. 407.
www.dacoromanica.ro
CXLV
10
www.dacoromanica.ro
CXLVI
PREFATA
pp. 256-6.
www.dacoromanica.ro
CXLVII
toata batrineta lui, sau Sutu, puternicul capuchehaie. Dar zvonurile contenird, fireate, atunci, cind, in April, se dadu lui G-rigore
caftanul de mucarer 1.
Inca de la 16 Februar 176.7, agentul prusian anunta schimbarea 2, dar ,a,bia la 10 ale lung urmatoare
G-rigore Callimachi mergea la Sultan, cu pompa pe care o cunoastem acum, si -si lua cuca ; peste doua zile tuiurile &awe.'
pe stradele Constantinepolei, in sunetele musical, indreptindu-se
spre locuinta uoului Voevod ; la 15, acesta ieaia din capitals, Si
peste doua zile el se punea in miscare spre Cara ce i se lucreilintase din nal 3. Ali plecatl, scrie Ienachi Kogalniceanu, <MI
mare pompa, luind pe multi boieri greci al Fanarului ea Maria
Sa,
ziva buna de la parintii Mariei Sale si de la toti
parintii arhierei, ca cind stia ca, nu-I va mai vedea,1.
*
Ceia ce-i aduse peirea dupe tibia dol ani de cirmuire si atunci
dud putea sa mai astepte o jumatate de veac cle lupta si stralucire, a Post slabiciunea sa, rautatea acelor de sari atirua, si,
acum ca si innainte, primejdiile deosebite ale unor vremi grele.
Lista boierilor sal, aaa cum o infatiseaza cronicarul contem?man 5, cuprinde citiva cunoscuti boieri de Cara : un dials, Lupu,
ca Logofat-Mare, un Paladi, Ionita, Vornic la el ca si la predecesorul lui s, un Costachi Razu, Hatman, primit fie la G-hica in
aceasta demnitate. Dintre rude, e Ionita, Sturdza sail .Ienachi
Sturdza, Vornic in Divanul ambilor Grigore-Aroda, cCalmas Cirnul sau Ionita Calmasul, care cup& acest loc pane la moarte 7,
1 V. corespondenta olandesa, in acest volum, p. 25 si urm.; Hurmuzaki,
Supl. Ii, p. 737, no. nixray.
2 Acte i fragm., I, p. 392, no. I.
3 Cf. in vol. de fattl, 1. c. si Hurmuzaki, Si,pl. 11, p. 743, no. rimy.
4 P. 265.
a
www.dacoromanica.ro
CXLVIII
PREFATA
Spatarul Mil lo e starostele de Cernauti care a dat lui Boscovich, in trecerea lui pe acolo, o noti a pretioasii despre Moldova : el ajunsese la Spatarie Inca supt Ghica 8; Costachi Bibica
Postelnicul e dintre Roseteqti 4 ; Banul Arghiri Bostangioglu e
acela prin care in 1759 Cara voise a-0 infatia plingerile Impo-
pentru a atrage locuitori de peste hotar in tail sail a da o poporatie nouil tirgurilor pustii 8, ar fi dus imitatia prea departe,
luindull gi ifosul despretuitor de care predecesorul sail n'ar fi
fost lipsit. Se arata astfel stralnic cu precugetare, infruntittor
cu 4cuvinte proaste, adeck cu ocari, cmindru in chip de nespus, li nedrept. Boierii jigniti prin aceasta purtare qi prin indepartarea for din boierii protests atunci pe calea cea mai po-
8 1st.
4
5
6
7
www.dacoromanica.ro
CXLIX
dat motive binecuvintate pentru a piri pe Domn. Anume, venind in Cara, incarcat de datorif, la Sutu, la Alexandra Ipsilanti
200 de pungf. Inca din Domnia d'intaiii
si zorit sa
le plgtteascii, el puse o dajde indoita pe Mart 1764. Locuitorii
fug, dar nu cei din adincul terii, sail on -cars locuitori de granita, ci numal teranii din partile Litpuquei, Orheiului qi Sorocel.
Chef la hotare se petreceaii lucruri marl, mai marl 'Inca prin
uringtrile ce eraii sa aibgt. '),Carina, ucigala qi moltenitoarea fait
drept a blirbatului el, se aratase una din firile cele mai bine inzestrate in cirmuirea Statelor, dar in acelaqf timp unul din sufletele cele mai lacome de cucerire, impilare i faima. Moartea
nevolnicului August al Poloniei if dilduse prilejul de a se ames-
www.dacoromanica.ro
CL
PREP'ATA
www.dacoromanica.ro
CLI
in Bugeae: la aceasta, el dadu lamurirea ca, nedindu-li-se dregatorii ca sa se sature pradind, ei au gasit cu tale sa lucreze
astfel impotriva Domnului, si ceru un ferman ca ei sa fie adusi innapoi. Fermanul de intoarcere fu, in adevar, acordat,
dar se ceru si Moldovenilor, printr'un Trimis anume, sa arate
in scris de ce at a se plinge. Atunci porni mai curind, din
ascunzatoarea signed a Bugeacului, tinarul Costachi, care dadu,
in ziva de 9 Octombre, Vineri, arzul pecetluit al opositiei, in
care se denuntail birurile marl ale Domnului, adaogindu-se ca
cei optsprezece pribegi
cifra e aceiasi in cele doua izvoare
de capetenie 1
sint gata a veni la Constantinopol pentru ca
sa arate lucrurile mai raspicat, prin vin grain. Sutu e chemat
la pint: el spuse ca sistemul fiscal e intocmai ca supt G-rigore
Ghica, adect opt sferturi de cite 110 pungi de fapt se luat,
in 1764, nu 55.000 de lei la sfert, ci numai vre-o 25.000 , ca
fuga la Tatars a ajuns un narav pentru boienil moldoveni. Costachi afirma din non ca motivul plecarii nu e altul decit birurile
marl si pentru ca nu pot suferi septe Domni in loc de unulo,
ceia ce insemna sa se arate cu degetul Sutu, cel mai mare si
mai lacom din eel septet Se orinduieste o cercetare la Causani,
unde se tineau pribegii, si pant atunci Sutu if innegreste fata de
Turd, dind un ginernoriu, in care insira istoriceste pe Domnii
moldoveni ce s'air hainit impotriva Imparatiei si ca Imparatia,
ne mai putind suferi astfel de hainii ale lor, a dat Domnia Grecilor ; ceia ce Rominii nevoind sa indure, fac necontenit astfel
de miscari si piri mincinoase impotriva Domnilor greci; si enumera arzurile facute de. Moldoveni in deosebite rinduri impotriva Domnilor greci, care scrie el cum s'ail descoperit minciunoase pe acele timpuri; precum, spunea el, e si acesta de acunn.
Pentru all intari asigurarile, el cla si un alt arz, din partea
terii intregi, care marturiseste ca e bun Domnul si ofera cinci
sute de pungi Portii, numai ca el sa fie pzistrat. Cumparindu-se
si Ceaus-Baca, urechile Turcilor se astupa cu totul pentru astfel
www.dacoromanica.ro
CLII
PREFATA
1768 al lui Callimachi sta, innaintea tuturora Manolachi Costachi Mare-Logofiit si un alt Costachi, Marele-Spatar 1.
Din Moldova, al carer Doinn Linea pe linga sine pe secretariul Nagni 2 si trimise pentru spionaj in Polonia pe de La Roche.
veniat scrisorile pe care le void Sutu, scrisori de neconte-nita
atitare. La inceput Turcit le primiati cu neincredere, en revolts
chiar ni se spune astfel ca. in Maiii raportul lui Callimachi
fu rupt de Vizirul Muhzun -Oglu innaintea capuchehaielei, adeca
lui Sutu, cu amenintarea ca, dad, Voevodul va urrnit cu asemenea imnuri razboinice, i se va rostogoli capul 8. Nota dominants,
de i. umbrita de acum innainte, riimase, fireste, insa tot cea
veche, singura pe care Nicolachi o asculta cu plificere.
Imparatesei. Se stie ce ispravii a facut in Tara-Romaneasca agentul Carazin, ofiter in activitate, care porni pe la manastiri,
www.dacoromanica.ro
CLTII
Nu stim ce soarta a avut, putin dupa aceia, nu anume Dimitrie Cernacapsas, care locuise in alte timpuri Moldova, ca
supus imparatese si trecuse numai pe urma in slujba Rusiei.
La el se gasira iarasi scrisori, care furs iarasi innaintate lui
Suju, iar de acesta Marelui-Vizir. Ambasadorul rus Obrescov,
care-si &idea toate silin4ele pentru a acoperi asemenea acte de
dusmanie fata de Turd, se amesteca innainte de a se lua o hotarire in privinta celui de al doilea spion, cu care nu th se
spune cum ratnase 1.
Putin dupg, aceasta, trupele rusesti, supt comanda colonelului
Weissmann, innaintara catre hotarele turcesti, gonind innaintea
lor, ca pe o turmil far& aparare, pe confederatii dusmani. Acestia
se refugiara in Moldova, si generalisimul armatei polonev, con-
Turcii, a caror politica, era condusa inch de Vizirul Mubzunzade, nu se aratara incintati de acesti oaspeti, si mersera chiar
plat acolo, incit, calcind legile umanitatii si ospitalitatii orientale, ei trimisera un capugiii pentru a-I goni 3. Dar zelul lul
1 V., pent aceste doua casuri, Hurmuzaki, Supl. I 1, p. 757, n-le 0inxxvm; VII, pp. 56-7, no. XLV ; p. 61; Fragments, V, p. 264; Acts fi fragm., I,
p. 399; in acest volum, p. 31, no. 30.
2 Cf. Studil fi doc.,
p. 731: 31 Novembre 1768 ; Hurmuzaki, Sup/. II,
III,
www.dacoromanica.ro
CLIV
PREFATA
La 7 August, Hamza-Paa, ce fusese la Hotin 2, fu numit MareVizir, i Dornnul Moldovel primi porunca de a gati trei magazine
de zaherea lingii hotare, ascultind in toate de Paa de la Benders.
Se incepu intaiu cu Dragomanul. Pentru batrineta lui innaintata, Scarlat Caragea fu scos la 9 Octombre, i urmasul sad,
care parasi capuchehaielicul Moldovel, de unde lucrase pans
atunci, fu Nicolachi Sutu 4. Hanul Asian Ghirai se pg,ru prea
slab, 0 din surgunul, uncle se afla Inca din 1764. fu chemat CrimG-hirai, care sosi in cele mai bane disposith razboinice, asigurindu-sa stapinii ca nu-1 va fi greil a duce pe Tarina in lanturi
28. Cf. Comnen Ipsilanti, p. 418: 17 Octombre pentru numirea luf Sutu.
6 Tablele luf Hammer si Comnen Ipsilanti, p. 418.
www.dacoromanica.ro
CLV
Polonii, cari oferiat Turcilor a li da Podolia in situatia principatelor noastre, se indatorise a contribui cu provisii gi trupela biruinta.
Dar in curind cererile si greutatile coplegira Cara. Porunca
veni in toamna ca din banii tariff sit se feed zaherea la Tutore0i, linga Reni, la Falciiti, la Moghila-Rhbiii. la Tutora din
Tinutul Ia0lor si la Soroca.: sit fie in toate aceste locuri: grit,
orz, faina, pesmeti. Din douil sute cincizeci de pungi, ce i se
trimit si i s' ad trimis in adevar Domnul va plati 2.000 de
oqtent, cari vor asigura Moldova feta de sentimentele boierilor,
pe cari Sutu -I pirise ca sint haini. Callimachi aduna, in adevar,
in Novembre, cu o leafit de cincisprezece lei pe hula, un numar
de Bulgari, Arnaud qi Romani 4.
Tatarif incep in iarna, dupe obiceiul lor, prin stepa inghetatitY
www.dacoromanica.ro
CLVI
P REFATA
www.dacoromanica.ro
CLVII
gore e silit a desface din aceti bani imparatelti, ce i se incredintase pentru zaherele, o suta cincizeci de pungi, pe care le
trimite cu frate-sat Alexandru. Acesta ar dori sift ramiie la parinti va iripoxoEit tie r;lv irapoua:a.v Toll Tin, i6ponce =Tip aou, :ca sa
ingrijeasca en presenta lui pe batrinu-1 tats". Sutu nu primeqte :
fratele Domnului nu trebuie sa steie prea aproape de capuchehaiele,
www.dacoromanica.ro
CLVIII
PREFATA
Tree citeva zile, qi, la inceputul lui August, ajuuge un nod Chehaia-bei bi un nod dragoman, 3E1164 Racovitit. Sutu e mazil
impreund cu acela pe care-I innaltase, it mincase si-1 ruinase 2.
i Mare le-Vizir e chemat innaintea Sultanului.
Inca de la 1 -it Septembre 1769 1'0 face iiitrarea in Constantinopol, intre blesteme, un alaid da tradatori, acer ce au dat biruinta R*lor, caci nu se poate s'o fi smuls altfel de la vitejii
ostaqi ai Imparatului, avind in fruntea for sangeacul fficator de
minuni. Temnita lui Bostangi-Baga primegte pe fratil Callimachi
qi pe ambitiosul care li pregatise nenorocirea : Stitt(
La 25 August tunurile se descarcat pentru marea biruintd, ce
a r fi ciOigat-o Turcii la Hotin. Era qi aceasta o minciund, X91 in
cite-va zile se va fi Thanurit si zadarnicia acestei sperante. Tur-
www.dacoromanica.ro
CLIX
www.dacoromanica.ro
VI.
ALEXANDRU IOAN-VODA.
Beizadeaua Alexandru soap& de moartea care inlaturase pe
fratele sat. ctradatorz. Dar el nu stiu in ce chip mai ascuns ad
se furieze catre casa parinteasca, in ce liniste mai adinca ad
se faca uitat pe aceste timpuri priinejdioase.
Caci qi un altul dintre ai lui, Mitropolitul Gavriil, se ridicase, cu adevarat acesta, impotriva Turcilor, despre <paginatateax.
carora vorbia deschis, in siguranta pe care o avea ca s'a incheiat cu lunga si daunatoarea for stapinire in aceste teri
cregtine. Cind oastea ortodoxa se gasia numai la hotare, a
caror aparare n'o parlisise Turcii, el ocrotia pe dragomanul lagarului, venit sa spioneze innainte de ivirea gMuscahlor, qi facea sa ajunga pans la <comandirub lor, Galitin, cereri de ajutor .i asigurare, impreuna cu plingeri pentru asuprelele ce pa
timesc lacuitorii Moldoveiz 1. Cind Iagii primira, in sfirsit, pe
oaspetil mult timp agteptati, Gavriil Callimachi, cu mitra gi
cirja, in scumpe odajdii, iesi innaintea for pang. la Copal, unde
jeliail parasite chiolcurile de placere ale nepotilor sal, dintre
cari unul fusese acuma jertfit fara vinovatie limpede, iar cellalt se lupth pentru viata in inchisoarea din Constantinopol.
Juramintul de credinta catre ,Imparateasa Ecaterina Alexievnav,
mama ocrotitoare a pravoslavnicilor din toata, lumea, juramint
I Arh. romaneasca a lui M. liogidniceanu, ed. a II-a, I, pp. 129-30. Cf.
Histoire de la guerre, p. 98: uLe prince de Gallitzin recut le 13 juillet une
deputation de quelques Moldaves, tant re]igieux que seculiers, qui lui
presenterent des lettres du Metropolitain de Moldavie Jacob sic et
de l'eveque Dossiphe. Apres avoir fait des vceux pour le succes des armees
de l'Imperatrice et des vrais croyants contra les Infideles, ils demanc16rent au general des sauve-gardes, qu'il leur accorday.
11
www.dacoromanica.ro
CLXII
PREFATA
spre care pretind Ruqii ca fruntaqii Moldovei s'ar fi aruncat nerabdatori, mat incit trebui sa se pazeasck evanghelia qi crucea,
se facu innaintea lui Gavriil. Generalul Prozorovschi, chemat
de nevoi aiurea, lass obliiduirea, care se faces., ca qi innainte,
prin Divan, la care se adaugase Polcovnicul cuceritorilor, innainte de toate Mitropolitulur, ajutat de boierii loan Sturdza Vornicul qi Paharnicul Alexandra Neculce 2. Printr'un manifest scris
cu multa caldurk, el vorbia terii, deprinsa sa-I asculte cuvintul,
despre cizbavirea noastrk, celor de o credinta, din robia jugului
por sitrac, pentru ca Moldova lui se invrednicise a fi supt obladuirea cea creqtineasca a Impariitiei Rosiei S. Luptati-va pen-
tru lege qi pentru patrie, indemna el pe credincioqii sal, adaogind ca moartea n'ar fi o primejdie prea mare cind e vorba de
rascumpararea din vechia robie : cla o pricing ca aceasta, folositoare creltinatatii, nu se cade cineva a cruta, nu numai ayerile sale, ce nici insuqi viata sa 4. Batrinul frate qi nepotul
mintuit de la peire nu vor fi gustat prea mult aceste declaratil
ale inimoasel rude.
www.dacoromanica.ro
;;i
cultura
ALEXANDRU IOAN-VODA.
CLXIII
riclicase la o mare trecere printre Turd, carora stia sa le tillmaceasca din car ti tevropieneqth, ce vorbiaii despre intinde1 Comnen Ipsilanti, p. 535.
2 Ibid., pp. 538-9.
8 Ibid., p. 558; cf. p. 552. In raportul olandes din 26 Ianuar 1782 e cali-
www.dacoromanica.ro
CLXIV
PREFATA
de nevoie, Muntenii trebuira sa, vada in 1775 alaiul sau dom.nese, care deschise o lung perioada de cirmuire parinteasca si
ref ormato are 2.
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU IOAN-VODA
CLXV
www.dacoromanica.ro
CLXVI
PREFATA
rocului lor, cum putea el, cu firea sa, sa stea de-o parte, numai
ca ea nu-1 ajungti gi pe dinsul un sfirlit strapic ?
In adevar, it vedem mirindu-se, Yndata ce i se piiru ca poate
ni spune Wolf, Domnul Moldovei, duqmanul
izbuti. In 1775,
Ghica, ale card Ettiri la Poarta vor fi inrait poate pe Turd* inpotriva lui Grigore Callimachi, avea un favorit, care nemultamia
Cara. Mitropolitul Gavriil, care nu va fi uitat cg, i-a ramas un
nepot la Constantinopol, in purgatoriul doritorilor de tronuri,
merse la Curte Qi frizu observatii, dupti cum ii era ingaduit de
obiceiti ierarchului moldovean, cerind gonirea Grecului, dack
Grec va fi fost. Odata, in intaia Downie, Grigore-Vodd fusese
in cele mai bone relatii cu Mitropolitul, qi-1 facuse prin actur de
intemeiare din 1766 intuit' efor al qcolilor terii Acum insa lucrurile se schimbase, prin razboiul in care qi unul qi altul jucase roluri foarte delicate gi prin omorurile din Septembre 1769,
la care Ghica putea fi banuit cg, s'a impartagit. In noul hrisov
al Eicolilor, dat in Octombre 1775 tocmai, Mitropolitul nu mai
are nici o parte in conducerea lore. Ala incit mustrarile qi rugaeiunile lui Gavriil nu full bine primite. Mitropolitul alergit
atunci la mijlocul care in 1759 limurise atit de bine pe Stavrachi asupra drumului prin care se iese din Moldova. Mahalagii
qi data aceasta de la iarmarocul ce se deschisese, fi mersera, in sunetul clopotelor de chemare gi supt cillauzirea Mitropolitului, la Curte, de unde musaipul
domnesc trebui sa plece 3.
S'ar putea crede ca medicul sas iii aduce aminte de povestirile ce i se facuse despre gonirea lui Stavrachi insuql. Dar la.
17 Octombre 1776 se vorbelte intr'un raport olandes despre nemultamirile ce ar fi in Moldova 9i despre partea ce ar avea in
ele tuna' dintre boierii acelei teri). Mirarea pare a se fi intimplat deci in acest au qi nu in acela aratat de Wolf 4.
fi terani cu ciomegev venird
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU toArt-voni
CLXVII
propuneri cu bunavointa qi dadu poruncile cuvenite MareluiVizir. Dar asemenea porunci nu se mai ascultaii orbelte ca pe
vreinea neinduplecatului Mustafa, qi astfel Cara-Silihdarul crezu
www.dacoromanica.ro
CLXVIII
PREFATA
ei
avea o fata de septa ani, deal casatoria lui se -Meuse in 1774 cel mai
curind. ins& Domnita Elena se marita abia in 1776, odatd cu sora el Ruxanda, cu vre-un boier de tall, poate Stolnicul Nicolae Bals ; Documente
fi cercetibl, I, pp. 164, 197; of. pp. 51-3. Genealogia citata a familial Ghica
e cu totul neexacta si necomplecta.
1 Pp. 627-8; cf. Istoria imparatilor otomanl a lui Vacarescu, in Papiu, Tesaur de monuments, II, p. 287.
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU IOAN-VODA.
CLXIX
wylende Vorst Constantin, door eenige nonchalenties en opklagten, die teegens hem ingebragt waaren, dat hy de waarneminge van zyn Postmeest op
zyne ministers liet aankoomen, de welken de onderdaanen seer vexeerden,
zoo is hy den 12-e deezer gedeposeert geworden en in zy plaats benoemt zyn
Tolle neef, meede genaamt Alexander Mavrocordato, zoon van de vorst Jean,
zynde de drogman van de Porta, die reets zeedert lange zig daarmeede
vleyde en al les daar toe in't werk gesteld heeft. Zommigen vernemen dat in
bovengemelde depositie de Russen veel deel gehad hebben, als zig beklaagt
men egter niet ontkennen dat, daar de driejaarige tyd dat gemelde
gedeposeerde zig in plaats bevonden heeft, circa verloopen zynde geweest,
men die depositie, niet als een ongenaade, lunar als een vast gevolg van
het politique weezen van dien gouvernement kan aanmerken. Tot de post van
drogman van de Porta is benoemd geworden de vorst Alexander Calimaqui,
soon van de geweezene Hospodar van Moldavien, van die naams : denselve
was beneffens de thans benoemde de grootste competiteur na het gemelde
Hospodarschap van Moldavien... Volgens de laatste brieven van daar, was
aldaar een velle brand ontstaau, waar door het vorstelyk slot beneevens
www.dacoromanica.ro
CLXX
PREFATA
tie hoop dat vervolgens zyne sollicitatien des weegens meerder ingangzullen vinden, dat hy provisioneel zyn thans occupeerende post, die hem
aangeboden is geworden, geaccepteert heeft: hy is van zeer goede huyse
en een man van middelens.
ms. 2957 din Arch. Dresden
Iata qi raportul saxon din 26 Ianuar,
cDepuis ma derniere fres humble depeche a Votre Excellence, Alexandre
www.dacoromanica.ro
ALEXANDR15 IOAN-VODA
CLXXI
pagin si obiectul admiratiel Turcilor : Stefan 1, cu care apoi Callimachi avu neintelegeri, in insusirea lui de vechil al Dragomanatului 2.
www.dacoromanica.ro
CLXX.11
PREFATA
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU IOAN-VODA.
CLXXIII
fusese printre cei atinqi de nemultamirea noului gi energicului Sultan Selim : Alexandru-Vodti pleca deci in surgun la Rodos1.
Pentru a sta in lecul lui Moruzi in asemenea imprejurtiri primejdioase, ii trebuia Sultanului, un om cumptinit, stapin pe o indelungata experienta dureroasg,, cineva care 85, fie innainte de
toate supusul credincios pan& la moarte al Impfiratului sau. Aqa.
fusese din indepartatele timpuri ale pocitintil sale, Alexandra
Callimachi, in infilkarea caruia la btitrineta s'ar fi descoperit cu
greti tinarul neastimparat qi cutezator ce fusese. Cetiiteanu4
Descorches fu printre eel d'intiiiti can alergara sit vadii pe noul
Dragoman, qi el grisi, ce i se spusese de toatii lumea : un om
putin striilucitor, dar solid d'aplornb
vorbind foarte cuminte,
strabiitut de constiinta datorid sale), in siguranta indepliniril
careia el vedea, ca i in consideratia generalii, rasplata ostenelilor sale. E un om in virstii acum qi incercat prin situatiile ce
a mai avut 2.) La ce i se spuse de acest vorbaret reformator al
lumii, el dada rifispunsurf, care purtati intiparirea intelepciunii
si devotamentului catre Poartii 8.
In acelali an, soarta Poloniei se hotaria, Kosciuszko fu gasit
rinit pe cimpul de luptii de la Maceiowice, in Octombre 1794, i
baia de singe din suburbia Praga arata ca vitejia Muscalilor ImRaport olandes din 9 August: (Le 9 du courant, le prince Moeroesi,
drogman de la Porte, vient d'tre demis de son poste et renvoye chez
lui, sans qu'on sache sa veritable destination ; it est remplace par le prince
Kallimaki qui, avant et pendant la derniere guerre avec la Russie, servoit
www.dacoromanica.ro
CLXXIV
PREFATA.
pitratesci izbutise a infringe inditriltnicia ciacobinilor din Varsovia. Urmit dupii aceasta sit se impartit invinsii in turme pentru
riisplata &canna din nobilii aparittori of principiilor vesnice de
ordine. Negocierile pentru despicarea Poloniei tinurit in cel doi
ani urmittori, pink la cel din urina act, care se incheie in Octombre 1796, doi ani dupg, biruintii. Inca din 1795, ticalosul rege
Stanislav abdicase pentru un tain de biltrin lenes.
Poarta, care &idea, in slabiciunea el, riispunsuri multamitoare
pentru toatk lumea, primi in Maiii prin calarasii moldovenesti
al lui Mihai Sutu stirea, intarita apoi si de Descorches, care sex
gatia de plecare, ca nu mai exist& Polonia. Citeva zile dupg
aceasta, in dimineata de 6 Mait 1795, Callimachi primia caftanul
de Domnie in Moldova, pe care-I astepta inch de la sfirsitul lunii
precedente. In locul lui, se intorcea Gheorghe Moruzi ca Dragoman 1. Stafeta, cu o scrisoare indreptata ciltre toff boierii,
ajungea la Iasi in ziva de 14 Main, la caderea serif, si caimacamii, trimisi de-a dreptul din Constantinopol, se infatisarit peste
tree zile 2.
vedem ca se dezbat amiinunte de etichetit dintr'Insul 3. Dar biitenni Callimachi, trimis pentru a pazi la hotarele dincolo de care
se stingea o veche Critie in suferintit si batjocurit, n'avea vreme
sa se opreascii la ascultarea mehterhanelei on la privelistea
Arnautilor in haine stropite cu fir. Indatit ce cumnatul Mihalachi,
caruia i se ingliduise a pleca pentru virsta lui innaintata, dar
care-si filcuse mult singe ran de aceasta, cu toate cele 15.000.000
de lei, culesi in patru am, indata ce acest scirbit predecesor Isi
putu stringe lucrurile si parasi Cara, Alexandru sosi far& zgomot
1 Hurmuzaki, 1X2, pp. 276-7, no. cccxxxii; in vol. de fatit, pp. 5, 38.
2 Rapoartele consulare austriace, in acest volum.
3 Un mitropolit de altd dna, 1.
c.
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU IOAN-VODA
CLXXV
4 Xenopol, pp. 192-4. El scrie pe actul din 1792 al lui Grigore Ghica
pentru Stancesti, in slove rusesti : eIspisocul Stanceqtilor 777, 20 Av. Stan cestii of ocolul Botusanilord. Joan Calmas. Enacachi Calimabit cunaru (sic)
zemlea moldaysca. V. no. in din Xenopol, o. C.
5 Vol. de fata, p. 116, no. Lxv.
6 Comnen Ipsilanti, pp. 649, 680, 691.
7 Vol. de fata, p. 125, no. LXXVII.
www.dacoromanica.ro
CLXXVI
PREFATA
ruda. dupit
Scarlat 1. Doctorul Dimitrie Saul it servia ca
Postelnic. Era apor secretarul Philippikos, care se iscalia in frantuzeate Marc de Philippico0. Cu beizadeaua cea mare Scarlat, numit
astfel dupit Scarlat Ghica, ruda.' poate a mamei sale, venise ai Fran-
mina altir, une on spre bine, iar in cele mai multe casuri pe
car de ratacire 8. I se atribuie ai lticomie, ai el n'ar fi facut ce
putea pentru a inchide ranile sapate de patima jiifuitoare a preIeid., p. 97: sotia lul Scarlat era files lul Nicolae-Voclit Mavrogheni si a
unel 8canavi.
2 Ibid., p. 63, no. xxm; p. 475, no. 156.
8 Ibid., pp. 108 -4, no. Lv. Cf. p. 123, no. Lxxv si Rt. lit. routine, II, p. 38.
p. 177, no. emu.
4 Hurmuzaki, Supl.
5 Studi1 fi cereetiirr,. I, pp. 8, 16: Marioara, in 1795, si o a doua In 1797.
6 In acest volum, pp. 103-4, no. Lv ; Studer si cercettirr, I, p. 21.
7 Manolachi Draghier, Istoria Moldovei, II, Iasr, 1857, p. 60.
s V., d. ex., vol. de fate, p. 47, no. vs.
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU IOAN-VODA
CLXXVII
www.dacoromanica.ro
CLXXVIII
PREFATA
tare vesti false de uriase biruinti ale poporului sau, Incit 'devenise pentru mul imile ce se adunail in jurul lui un fel de prooroc al reclamei 6. Urmasul lui, in 1795 Inca, Verninac, om mai
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRII IOA.N-VODA.
.CLXXIX
In Bucuresti se string pu Incetul cei mai insemnati dintre fugaff, organiseaza un club, aleg pe seful for Dombrowski egeneral-sef al armatei Poloniei si Lituaniei si se dedat la consideratii politice, patriotice, de sigur, dar de un nebun iacobinism, precum e, de pilda, marele plan de a se navali in Galitia,
cu cei. 1.870 de oameni i.e earl se dispune, dupa liste, in prin-
www.dacoromanica.ro
CLXXX
PREFATA.
surgunul sail din Cipru, si a lui Reis-Efendi, care facuse politica, prea indrazneata, a talmaciului sail 1.
In locul Moruzestilor, dusmani al lui Callimachi, vin la pu-
Aceleas1 izvoare.
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU IOAN-VODA
CLXXXI
titul bancher grec din Iasi, Andrea Pavli, septe sute de pungi,
sill: face totusi bagagele de plecare 1. Decembre: se cer 20.000
1 In corespondenta olandesti se vorbeste la 11 April 1798 de zvonuri de
mazilie si de confirmarea ce le .spulbera.
www.dacoromanica.ro
CLXXXII
PREFATA
tamiri turcesti catre el si in V. A. Urechia, Domnia Jur [Searlat] Alexandra Calimala p. 121 si arm., nota.
www.dacoromanica.ro
CLXXXIII
3 Rapoartele consulare.
2 Mort In 1780. Sulzer, III, p. 602, nota.
8 V. In acest volum, pp. 488, 601, si Stamatiadis, Bcoipacpiac row `EX)olvaiv
p.aiaXar. atepp.rivituy, Atena, 1865, p. 150. D. Xenopol
p. 86 citeaztl si
cartea d -lui Blancard, dar fury a da, din nenorocire, pagina. In Walsh
v. mai departe
nu se mentioneazil moartea lur.
4 Ibid.
www.dacoromanica.ro
VII.
SCARLAT ALEXANDRU-VODA.
Alexandru Callimachi avea de la Doamna Elena dor fit Scarlat,
de sederea caruia la Iasi si de plecarea-I la Constantinopol, pentru afacerile tatalui sau, avuram prilej sit vorbim si innainte de
aceasta, si Ioan, caruia i se zicea in famine : Iancu, ceia ce nu
prea sung greceste. Amindoi fusese crescuti pentru Dragomanat
si Domnie, primind de la fratii Trecourt si de la alt Frances,
Martinot, cunostintile de limbs diplomatical trebuitoare pentru
cariera unui tinar Grec. Ambii erau in virsta said poatri incepe drumul catre onorun: Scarlat avea cloud fete macar, din
cliskoria lui cu fiica lui Nicolae-Voda Mavrogheni si vara lui
Stefan, Marele-Logofat al Bisericii ; iar fratele mai mic luase,
in Constantinopol chiar sau pe vremea Domniei parintelui sau
in Moldova, pe una din surorile Moruzestilor s.
El is" gasira indata locuri potrivite cu neamul si cu pregittirea lor. Constantin Ipsilanti. un fost ginere numai al hatrinului Callimachi si, macar in 1805, sotul altel femeI2, nu era cu
totul dupa placul famine", cu care fusese atita vreme Inrudit.
Ginerele cellalt, a carui sotie traia, trebuia :4 fie urmarit cu
mai multa dragoste de Alexandru-Voda mazilul.
Ipsilanti se aliase, ni se spune, mai malt cu patriarchal, afara
de ambasadorii strain al Prusiei mai ales si acel, foarte puternic, al Rusiei , can aveail interes pentru dinsul. Fara vre-o
legatura cu intimpliiri de politica generalk el fu scos, la caderea
aliatului sau grec, in Iulie 1801 8, si la 8 20 ale acestei luni
Alexandru Callimachi putea sa anunte prietenului sau Vasile
t Drfighiel. 11, p. 46.
www.dacoromanica.ro
CLXXXVI
PREFATA
o stare de lucruri decit care nu putea sa fie nici una mai favorabilfi pentru aceasta partida de familie.
Pasvantoglu limit ispravile sale, prfidind sail primind pretul
de rascumparare. in toamna acestui an, el pretinse de la Alexandru Moruzi nu mat putin decit 300.000 de lei, si, neprimin-
www.dacoromanica.ro
SCARLAT ALEXANDRU-VODA.
CLXXX VII
uni-ti cu Sutestii nu putur& stapini mult timp in fata lui Ipsilanti, eel mai ager in intrigi dintre Grecii timpului sfiii, si a
Moruzestilor, cari (arau aproape toti oameni de un talent diplomatic si administrativ deosebit. Cu atit mai mult, cu cit in favoarea acestora vorbia ambasadorul ruses, care, dupl atacul
Francesilor in Egipt, era eel mai ascultat la Constantinopol
dintre represintantii Puterilor.
Inceputul caderii biruitorilor din 1801 il filen unul dintre
dinsii chiar, Mihai-Vodg. al Terii-Romanesti. Pasvantoglu nu
se cumintise numai pentru ca dobindise un nal vecin in persoana acestui venerabil Fanariot. Innaintea vestii ca toata oastea puternicului rebel se va Indrepta asupra Bucurestilor, batrinul Domn nu gasi in mintea sa obositA, nici un alt mijloc de
scapare decit o visit& de fugar la Brasov, unde alerga, ducind
dup5, sine o intreag& ostire desperat& de pribegi. Stirea sosi la
Poarta prin beizadeaua Alexandru, fiul acestui not Firaris, care
Alexandru, in loc s& caute un adapost la ambasada Rusiei,
merse Innaintea Vizirului, aducindu-1 scrisoarea in care tatal siiii
www.dacoromanica.ro
CLXXXVIII
PREFATA
Partida Dragomanului lucrase si ea pentru a se sfirsi lucrurile astfel, temindu-se ca nu cumva 1VIoruzestii sit traga folos
www.dacoromanica.ro
SCARLAT ALEXANDRU-VODA
CLXXXIX
luptelor ciatigate se facea un tron pentru noul Impitrat Napoleon, i noua coalitie care pretindea sit-1 zguduie fu strivita in
1805. Innainte de a porni in anul urmator asupra Prusienilor $i
Ruailor, ce veniati la rindul for sit se incerce, Imparatul Fran1 Sturdza, Acte fi doc., I, p. 252 si urm.; cf. Hurmuzaki, Supt., I', 1. c.
2 Cf. Hurmuzaki, Supl. 11, p. 310, no. ccccxxvl; volumul de fatA, p.136;
p. 145, no. xcv.
8 Acte i fragm., II, p. 394, no. 2.
4 Xenopol, pp. 171-2.
5 Hurmuzaki, Supl. 12, pp. 263-4, no. commix; p. 256.
6 Ibid.
www.dacoromanica.ro
CXC
PREFATA
N'oevod
www.dacoromanica.ro
SCARLAT ALEICA.NDRII-VODA.
CXCI
si
www.dacoromanica.ro
CXCII
PREFATA.
pastratii pentru intoarcerea lui. Indeinnul fu prima ca o porunca si, pe dud nimeni nu mai punea piciorul la consulatul
frances si chiar la Agentie, caratele boierilor hostri, cu husarul
pe capra ei Arnautul in coada, se ingramadiau in Curtea resedinth color doi representanti ai Rusiel 2. Aceiasi visitatori de
consulate cari era' sknatosi de Sf. Alexandru furs cuprinsi de
friguii la Sf. Fraiicisc, ziva Imparatului celuilalt, al Austriei s.
Lasindu-se la o parte ceilalti agenti straini, aristocratia noastra
dadea banchete lui Rodofinichin, si la unul din ele pand si Mi-
tropolitul, ce nu era. socotit printre cei mai caldurosi partisani ai Rusiei, care-1 si scoase pe urintt din archipastorie, pane,
1 Calificatia e a lui Hammer, pe atunci agent austriac la Iasi.
2 Vol. de fags, pp. 137-8, 144.
s Ibid., p. 141, no. xcii.
www.dacoromanica.ro
CXCIII
Moruzi
4.
doc.,
www.dacoromanica.ro
CXCIV
PREFA.TA.
Se stie ce a urmat. RIusii crezura ca, dupa reintegrarea Domnilor ca si innainte, e bine ca principatele s& fie ocupate, pen-
www.dacoromanica.ro
SCARLA.T ALEXANDRII-VODA.
CXCV
1n Iasi, acoperiji de fulgii celei d'intaiii zapezi timpurii 1: ye-ilia-El ca cprieteni) si erail hotariti sa ramiie ca dusmani. Rodofinichin lua principatul in primire, iar bietul Moruzi, nenoro-cos la intfirire ca si la mazilie, raminea pe drum sti, priveascfi
de departe la Scaunul sail, in care se asezaserfi, bunii patroni.
0 asemenea stire, neplacutii, la atita lume, ce era s sufere
pe urma acestei invasii, trebui sa mingiie intru citva pe Scarlat
Callimachi. Sutu, ajuns la Constantinopol in ziva de 24 Novembre, 41 primi indatfi al doilea caftan, pe cind bfitrinul Ipsilanti
si nepotul lui, capuchehaiaua Terii-Romfinesti, treceaii la inchiscare, multamita rudel si ocrotitorilor2. Brink sit se iea aceiasi
nire la 29 Mail 1807: cu Selim cazura si protectorli lui Hangerli. Atunci, la 4 August 7, Scarlat Callimachi se vazu iarasi
Domn al Moldovel 8.
1 Reinhard, pp. 232-3.
2 Acte ,si fragm., II, pp. 415-9.
8 Hurmuzaki, Supl. It, p. 406, no. DLV1.
4 Fotino.
5 Acte 0 fragm., II, p. 421; Naum Rininiceanu, p. 270. 19, nu 18 Mart st.
n. 1807 a cazut Jo!, care data de saptiimina e insemnata in Naum. intocrnal aceasta data se da in raportul din acest volum, pp. 6-7, no. V17.
8 Hurmuzaki, Supl. I', p. 416, no. DLXIX ; Blancard, p. 527 si urm.
7 Documente i i cerceteirT, I, p. 27.
8 Cf. si Acte fi fragm., II, p. 224, no. 1; vol. de fata, pp. 6-7, no. VII.
www.dacoromanica.ro
CXCVI
PREFATA
care ni-a lasat memorii asupra razboiului, it vazu, dupa o neplacuta calatorie, la Silistra, si i se paru cun om foarte blind,
foarte politicos si destul de instruit) ; si el dadu oaspetilor sal
asigurarea ca, de nu se vor lua innaltimile ce domina Sumla,
acest insemnat punct strategic nu li va cadea nisi data in mina.
Generalul comandant, Kamenski, it lua cu dinsul, asa incit Callimachi intl.& in Bucuresti la 23 Novembre din acelasi an, impreuna cu ostile invingatoare 3. De aid fu dus in Rusia, la Harcov,
unde statu vre-o doi ani de zile intr'o captivitate onorabild, primind si o pensie de intretinere de la guvern 4.
De aim it scoase, pentru a-1 face Domn cu adevarat, pacea de
la Bucuresti.
Si totusi la inceput s'ar fi putut crede ca numirea va impodobi pe o alts persoana, dintr'un partid dusinan. Moruzestii invinsi se ridicase din not, prin sprijinul priceputului si indraznetului Turc ce primise sarcina negocierilor cu Rusii; Galib,
1 Acte fi fragm., II, pp. 431-2. Cf. Hurmuzaki, Supl. I 2, pp 496-9.
2 Acte fi fragm., II, pp. 449-50 ; Hurmuzaki, Supl. I 3, pp. 250 -1; Naum
Rimniceanu, 1. c., p. 293.
8 Ibid.; Hurmuzaki, Supl. 13, pp. 250-1.
4 Hurmuzaki, 1. c. si Documente fi Cereetlirr, I, p. 27.
www.dacoromanica.ro
SCARLAT ALEXANDRU-VODA
CXCVII
ttatal sau flub >, Alexandra on Scarlat . Dimitrachi Moruzi rilmase Dragoman, dar un Dragoman supt pazii, in oastea Marelui-Vizir.
0 Ilona liga greceascg, se formase acum pentru ocuparea locurilor libere de Domni si, in curind, a celui de Dragoman.
Callimachi se unise cu Iancu Caragea si cu familia, nouti, in intrigile si luptele grecesti pentru putere, a Arghiropolilor. Iancu
Caragea, dintr'o familia de patriarchi si Domni, flu al Dragomanului
Iordachi, ce murise tinar, fusese crescut de Martinot, care facuse
din el gun om luminat7. Se casatorise cu o Scanavi, iarasi din1 Pentru problematici Dragomani intertnediarr, v. Acte
fti
fragm., II,
7 Acte fti fragm., II, p. 501, no. 3; Hurmuzaki, Supt. I', p. 265, no. occLvi.
www.dacoromanica.ro
CXCVIII
PREFATA
0 Hurmuzaki, Supl. 1', pp. 731 -2, no. DCCCCLVII. Cf. p. 733, no. DCCCCLIX.
7 dote fi fragm., II, p. 487, no. 1.
www.dacoromanica.ro
SCARLAT ALEXANDRU-VODA
CXCIX
2,
ceia ce adusese intemeiarea altor biurouri de control ca acesta. Pe temeiul tratatelor, stoarse prin razboaie invingatoare,
Hurmuzaki, Supl. I', pp. 699-703. Cf. Acte fi fragm., II, p. 489, no. 2.
9 Ibid., p. 490.
3 Doc. fi CercetarT, I, p. 27.
4 V. n1 penultim din vol. 1.
1
www.dacoromanica.ro
CC
PREFATA
m5.suri
marl, insemnate, hotariri de reform& revolutionara si mIntuitoare, el nu mai poate lua: stapinirea-I se furiseazii zi cu zi
supt ochii pinditori al paserii de prada, ce-si tine ghiara gata.
De douil lucruri se poate vorbi acuma : de administratia unui
Doran si de legaturile lui cu consulul prin excelentil.
Scarlat Callimachi nu vilzuse niciodatri Moldova intreagii, de
uncle -i pornise tinar bunul pentru a se intoarce la britrinetii ca Doran.
saracia pentru dinsii toti, iar, pentru unii, ruina. S'a dus, stun
ei, din trupul Moldovei partea cea mai bunk si Insufletirea
hranei, si imputernicirea, si el Incep a numilra cele smulse din
intregimea Moldovei : Orheiul sau Liipusna de unde pornise
si vita acestui Voevod, Soroca, Flotirtrnicenii de dare Bugeac,
SCARLAT ALEXANDRU-VODA
CCI
1 Uricarid, II, p. 343 si urm.: 2 Octombre 1812. Sall ibid., IV, p. 343
si urm
www.dacoromanica.ro
CCII
PREFATA
zute atita cit trebuia pentru a hrani Cutia Rasurilor, din care
se platiau lefile functionarilor ? Si aceasta dupa un razboiii care
storsese cu desavirgire un principat, ca qi cellalt, dupd o lungs
ocupatie ruinatoare, in care strainii qi eel de tail se intrecuse
intru a cere putinul ce mai rarnitsese in bdtatura sateanului qi
economiile din urma ale boierului!
Mijloace ar fi fost, data prin cheler Turcii ar fi inteles alt ceva
decit o tard, uncle oamenii sint osinditi din neam in neam a nu
trai citui de *putin pentru dinif, ci a robi far5, nadejde pentru
bielqugul in lene al altora. Dar Turcii, aqa cum ii deprinsese
veacurile, nu puteail sa crate. S'ar fi descoperit iaraqI cal de indreptare, clack' supraveghiarea consulilor ar fi urmarit alt ceva
decit pregiitirea unei cuceriri inevitabile, prin qicane ce umiliaii
pe Domm, prin ispitirea sau inspdimintarea boierilor, ca sa intre
in partidul rusesc, qi priu lasarea la o parte a tuturor celorlalte lucruri. Ruil s'ar fi ridicat in picioare, ca i. Turcii, la.
cea d'intaiii goaptit de ref orme,
Deocamdata, in 1812, situatia era ceva mai ward. Prin articolul V al tratatului, Poarta lua, pe lingd indatorirea, cu totul formald, de a cere Moldovei numal ce poate da dupa scaderea el, qi clausa ca timp de dol ani de zile Cara nu va plAti
www.dacoromanica.ro
CCIII
Dar cel dol ani al scutirii trecura rapede ,cu atit mai mult, cu
cit Turcii facura socoteala dupa calendarul lor. care era mai
scurt, ca i rabdarea for in materie de bani. In vara anului 1814,
ispravindu-se deci evadeaua) dupa cotomanicescul calendar), Dom nul primi hatihumaiumul imparatesc, prin care i se impunea a ilis-
punde de acum innainte intreg birul asa cum fusese in anul 1806,
qi
for primiau pentru aceasta o despagubire de doi lei la fiecare. in afara de aceasta, se fac economii la menziluri. Si, silind
pe dregatorii sal a primi sa se pii,gubeasca lefile pe doua luni)
neplaafara de functionaril turd, cari aveail toate drepturile
tindu-li-se adeca decit pe unsprezece luni in dol aid unul dupa
i In acest volum, pp. 489-90, no. 184. Cf. Urechig, Domnia lui [Scarlat
Alexandru Callimachi, p. 83 ai urm., n.; p. 120 n.
2 Ibid.
www.dacoromanica.ro
CCIV
PREFATA
merosi si plini de pretentii, cit tine dupa pace intoarcerea prisonierilor din Rusia. In sfirsit, pentru a face starea de lucruri si
mai Brea, veni ciuma, cu toata peirea in birnici, Irmchiderea de
drumuri, oprirea negotului si cheltuielile de lazareturi ce aducea
dupa sine. In primavara anului 1813 se incepe cu asezarea carantinei, de bordeie si apa curate sail foc din vat* la Galati 4.
Boala se mentine acolo, innaintind in cursul anului prin judetele
vecine, Putna, Meat Ea trece de aid pans la Birlad si Vaslui 6.
In Iunie 1815, se constata de boieri, intr'o anafork catre Donn,
ca, pe lingit vechiul curent de infectie venind de peste Dunare, se
adauge si altul, pornit din Tara-Romiineasca, si se fac nona chel-
www.dacoromanica.ro
SCA.RLA.T ALEXANDRU-VODA.
CCV
mea Rusilor. Dar apoi fu silit sa alerge si el la aceste dari blestemate, pe care e adevarat di le culese numai la o mare nevoie,
in 1814, puind apol pe Patriarchul din Constantinopol, ca si
pe Mitropolitul terii cu soborul sat, sit le afuriseasca din not,
cu toata solemnitatea 2.
www.dacoromanica.ro
CCVI
PREFATA
avec la Russie, et n'ayant pas pu alors jouir de son poste, a intrigue ces
jours passes aupres des ministres de la Porte pour faire deposer Caradgea,
prince-regnant de Valachie, et, par le iloyen de Samourcas, son homme
d'affaires, tres intrigant, avoit deja commence a gagner des partisans, moyennant des promesses qu'il leur donneroit une somme d'argent ; ce qui
etant venu It in connoissance du Grand-Seigneur, it le fit arreter le 25 de
ce mois et exiler a l'isle de Rhodes, et Samourcas a Angora, disant qu'il
avoit nomme le prince Caradgea pour trois ans, et qu'il etoit content de
sa conduite.)
Acte fi fragm., II, pp. 500-1.
' Ibid., pp. 502-8, 504 no. 1.
5 Ibid., p. 511.
www.dacoromanica.ro
SCARLA.T ALEXANDRII-VODA.
COW"
incepu negocieri cu Turcii in aceasta privina, denuntind puntarea necuviincioasa a Domnului, tagaduind ca impositul an fi
in adeviir o ramasi a i cerind o satisfactie, care sit nu mearga
insa pangt la mazilie, pentru ca atunci s'ar calca tratatele. Ca
de obiceiii in plingerile ruseti, alte cereri se strecurara iinpreunii
cu acesta, conferintile produsera altele, note se schimbard, per-
prin scandalul fugii lui Caragea. Dar Domnul trebuise sa opreascii stringerea sumelor capfitate de la Divan 3.
1 Ibid., pp. 509-11.
2 Acte fi fragm., II.
a Acte fi fragm., 1. c.; vol. de fats, p. 290.
www.dacoromanica.ro
CCVIII
PREFATA
c.
www.dacoromanica.ro
SCARLAT ALEXANDRU-VODA
CCIX
nu se poate
contesta 1.
0 intreaga serie de masuri cauta sa dea o mai buns infa,tisare si o viata mai orinduita principatului. Dintr'o taxa pe
cartile de joc, din darea in arenda a vinzaril pacurei si dohotului in Iasi, dintr'o mica plata la intrarea carelor in oral,
el aduna cit Ii era de nevoie pentru a drege si prelungi podurile, pavagiul timpului 6. Pentru a ingriji de infrumusetarea ca1 Hurmuzaki, X, p. 150.
2 aRemonter une administration ebranlee par les vicissitudes du temps,
retablir un ordre stable et utile a, l'interet general et songer au soulagement d'un peuple malheureux qui m'est confie, sont de grands devoirs ; in
acest volum, p. 162, no. cix.
3 V., pe linger 1st. lit. rom., II, si in vol. de fate, pp. 543-4, no. ccLxir.
4 Cari an fost reservati numai piimintenilor ; Uricarini, IV, p. 183 si urm.
5 V. Mac Michael, traducere in Arch. sot. ft. i lit. din la. i, VII.
6 Vol. de fatii, p. 491 si arm.
14
www.dacoromanica.ro
CCX
PREFATA
tav, etc.
Rechemarea lui se film cu toata cinstea. La 2 Julie 1819, sosi
e.
www.dacoromanica.ro
CCXI
Credea ca nici el n'are sa zaboveasca, si visa in acestalalt principat o lungs Domnie de reforme, cam fusese aceia ce se mintuise abia in Moldova.
dincios Turcilor, pins la jertfa, decit eel mai mare din fratil
I Ibid., p. 555, no. 3.
2 Acte fi fragm., II, pp. 561, 563.
8 Hurmuzaki, X, d. c.
www.dacoromanica.ro
CCXII
Callimachi,
PREFATA
pe Scarlat. Peste cinci zile se We capul priceputului si invatatatului Constantin Pantazoglu, pe care Scarlat 11 avuse ca secretariu in Moldova qi-1 trimisese in 1818 pentru a saluta in
Basarabia pe Imparatul Mexandru.
Mazilia nu fusese pronuntata de frica Ruqilor, pentru ca acetia
sa nu mai repete jocul facut cu Caragek la fuga lui. Dar, in Novembre, dragomanul eel noii Stavrachi Aristarchi primi misiunea
de a cere ambasadorului rus sa nu mai staruie pentru mentinerea lul Scarlat, cam impotriva lui ca qi a fratelul Iancu ar
exists probe de tradare, care se pot qi arata.
Itin;ii nu se vor fi lasat aqa de lesne, qi aceasta insemna o
sentinta de moarte.
La 21 Novembre se afla la Constantinopol ca fratif Callimachi
nu inai sint. Versiunea oficiala era aceasta : Ioan fusese decapitat la Boli. fiind-ca ar fi incercat sa rascoale pe G-recii de
acolo, qi aceasta va fi spus-o qi iaftaua push lingo capul sail pironit pe zidurile Seraiului. Iar Scarlat, aflind grozava veste, ar
fi lost trasnit de damblit, cum martaiisia qi doctorul sail Asani,
care nu militia poate. In acest cas boala ar fi impiedecat savirgirea celei de a doua executii 1.
1 elete fi fragmente, 1. e.; Walsh, Voyage en Furguie, Paris, 1828, pp. 219-20.
www.dacoromanica.ro
ADA USE.
La p. LIV. Numirea in Dragomanat a lui Ioan Callimachi e
expusii, foarte amanuntit si bine, si in Catalogul lui Daponte.
V. Erbiceanu, Cron. greet, pp. 190-1.
www.dacoromanica.ro
TABLA CUPRINSULUT
PA 0.
Cimpulungul
www.dacoromanica.ro
VII
XVII
XXXIII
LXXXIX
CXXVII
CLXI
CLXXXV
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE.
www.dacoromanica.ro
Volumul de fats cuprinde materiale scoase.din Archive le olandese din Haga, saxone din Dresda, din Biblioteca Museului Czar-,
toryski in Cracovia, precum si din colectiile Academiei Romine',
N. IORGA.
R01111114.
www.dacoromanica.ro
I.
www.dacoromanica.ro
I.
Hiibsch catre Brial ; Constantinopol, 16 Februar 1767.
encouragea l'entreprise d'etablir une fabrique dans sa principaute 1; enfin, par son equite et sa douceur, it fit revenir grand
nombre de Moldav es, que les vexations de ses predecesseurs
avoient obliges it, se refugier en Pologne, en Hongrie ou en Tartarie. Un prince si bienfaisant ne devoit pas manquer de plaire
h la Porte et de se fiater d'obtenir la confirmation a ce poste
pour cette annee.
www.dacoromanica.ro
un temps oh tout se rapporte h l'interet, que le Grand-Seigneur ordonna sa deposition, et nomma le prince Jean Calimaki,
celui qui avoit immediatement precede ce prince, a sa place. Ce
jeune homme fut propose par les agens moldaviens, et ils ne
pouvoient surement trouver un, qui convient mieux h leurs in-
terets, car ce prince, qui doit son elevation h ses agens, les
laissera maitres de tous les revenus, agir selon leur gre, content d'une somme fixe pour son entretien. Que les malheureux
sujets sont a plaindre 1
II.
Illibsch catre Briihl; Constantinopol, 16 Mart 1767.
....Le Han des Tartares vient d'etre depose, et Aslan-GherayHan, frere de Krim-Gheray-llan, exile a Rhodes, a ete nomme
par le Sultana sa place. Ce nouveau Tartar-Han est le meme
qui a ete chasse par son frere, qui a usurp6 l'autorit6 sur lui,
it y a environs huit ans. L'on n'atribue, selon ce qu'on vent m'assurer, ce changement qu'a la maxime a doptee ici, que, pour
s'assurer de l'obeissance des Hans des Tartares, it ne falloit pas
les
www.dacoromanica.ro
....Le prince de Moldavie a ete depose le 6 de ce mois et remplace par Alexandre Calimachi, Interprete de la Porte, qui aspiroit depuis longtems it. cette principaute. Le Grand-Seigneur
a voulu recompenser les longues et fldeles services de cet lionnete homme. Mourusi, prince de Valachie, est puissament protege, cependant on croit que sa deposition aura lieu dans six
mois ; son frere, le ci-devant Interprete:de la Porte, a remplace
Calimachi. Plein d'idees et d'ambitions, it aura profite du tems
de sa retraite pour former des projets, et it n'est pas it douter
qu'on les verra bientOt &lore. La confiance que les ministres
www.dacoromanica.ro
VI.
Hiibsch catre Braid; Constantinopol, 10 Septembre 1806.
contre lui, qui le rendent coupable de trahison envers son souverain. Il etoit le moteur de l'insurrection des Serviens ; vendu
a la Russie, c'6toit lui qui y fomentoit la guerre intestine, qui
desole cette province depuis si longtemps, en servant d'intermediaire pour des secours de tout genre, en munitions de guerre,
qui 6toient fournies aux rebelles. Il est probable que le gouvernement ottoman reclamera ce fugitif de la Cour de Vienne,
qui ne voudra pas sans doute accorder asile a un homme coupable d'un crime aussi noir...
Les nouveaux princes de Valachie et Moldavie ont eu ces
jours derniers leurs audiences du Grand-Seigneur. Apres cette
ceremonie d'usage, dans laquelle on leur rennet le diplome, qui
les eleve a la dignite de prince, ils se disposent a partir dans
la quinzaine pour la voie de Varne. J'ai 6t6 les voir, pour les
foliciter sur leur nomination, et j'ai recu de leur part l'accueil
le plus gracieux et le plus obligeaut I....
VII.
Hasa catre Briihl; Constantinopol, 10 August 1807.
www.dacoromanica.ro
pour successeur le prince Calimachi, le memo a qui cette dignite avoit (Ste conferee, sans la participation de la Cour de Russie,
retat-majeur general de l'armee et les troupes russes ont evacues les principautes; it y reste fort peu de Busses...
Le Grand-Seigneur a nomme le prince Callimachi, detenu prisonnier chez les Busses, VaIvode de Moldavie. Le Drogman de
la Porte nouvellement elu, Ianco Caradgea, a eu la principaute
de Valachie; Monsieur Iacovachi Arghiropulo, qui a ete ministre
....Des officiers de la Porte se sont rendus en Valachie et Moldavie pour retrouver les agents des deux princes Mourousi decapites 8 et lee faire mourir ; mais, prevenus de l'attentat fait a
www.dacoromanica.ro
II.
www.dacoromanica.ro
II.
John Murray catre Ministerii; 3 lulie 1769.
Moldavia 2....
miineascrt, si Moldova....
nici un motiv inch pentru ais named to succeed him. As ceasta. [Constantin] Mavrocorhe is poor, the Grand-Segnior dat a fost numit in locul lui.
has given him 200 purses, and Fiind el sarac, Sultanul i-a dat
he sets on from hence to day 200 de pungi, si el pleacg de
for the fourth time that he has aid astazi a patra (sic) oars
been prince of Valachia and de cind e Domii in Tara-RoII.
John Murray catre Ministeriit ; 10 Septentbre 1769.
www.dacoromanica.ro
12
faith.
for that measure which last pentru masura care costa anul
year cost only twelve'....
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
I.
De Hochepied catre State; Belgrad lingo Constantinopol, 16 August 1758.
II.
De Hochepied catre State; Constantinopol, 4 Novembre 1758.
(sic)
sa, 0-1
III.
De Hochepied catre State; Terapia, 4 Iulie 1760.
....Zynde op den 23t van voor-
acesta, prin care Hochepied anunta grefierulul Fagel si numirea Int Than
Callimachi. Aid reproducem In original numal partea privitoare la acest
Domn.
2 Asupra acestel pradaciuni a Tatarilor, cf. povestirea data In Xenopol, ht. families Callimachi, si Iorga, Cronicile muntene, p. 147.
www.dacoromanica.ro
16
lag
intelege gi va fi privit-o ca un
lucru esential on ca un pretext
numai....
Iv.
De HochTied catre State; Terapia, 16 Iunie 1761.
Tara-Romitneascii, qi care de
www.dacoromanica.ro
17
hospodarIwan, en voorgaenden
Dragoman van de Porta ; dus
aan desselfs vader is succedeerende ; dat men als een byzon-
yen over de 10 dagen heeft ge- de zece zile, pink s'a putut aduurt, eer men tot een besluyt junge la o hotarire a lucrurilor,
van zaaken heeft kunn en koemen, nu pare a se fi hotarit nici dupe
lykt meede niet na den zin van planul Marelui-Vizir, care era
den Groote Visir geschied te zyn,
www.dacoromanica.ro
18
VI.
De Hochepied catre State ; restul anului 1761.
en Moldavien, geaccompagneerd
.... Trimisul
VIII.
De Hochepied catre State; Terapia, 3 August 1762.
www.dacoromanica.ro
19
qi Teril-Romanegti, de la fiecare
www.dacoromanica.ro
20
nul Tatarilor, sint nu mai putin qi aici, relatii si coresponde relatie en correspondentie dentil intre Trimisul Prusiei qi
zyn niet min alhier tussen den zisul domn Boscamp, care primqte de aici toff banii de can
envoye van Pruissen en voors
Hoer Boscamp, de welke alle in are nevoie in Tataria, cari,
Tartaryen nodig hebbende gol- cum cauta unii a ma asigura,
den van bier ontfangt, die men de citva timp formeazii o sum&
Zynde de expresse frequent tussen Breslau en den Tartar-Chan,
coace....
....Scrisori de la Zaleszczyk, la
[Constantin Racovita, Domnul muntean, e mazil; casa lui e si1 Porter: i s'a descris ctilitoria de abatele Boscovich (Hurmuzaki, X, p. xc).
2 Cf. Iarga, Chilia fi Cetatea- Alba, p. 250.
www.dacoromanica.ro
21
XII.
Matthias van Asten catre State; Constantinopol, 2 Mart 1764.
met het omhangen van de nul Porta. Si a doua zi a nucaftan aan de Dragman van
de Porta op te dragen, en de
www.dacoromanica.ro
22
audientien by de monarch en
Vizier getermineert hebbende,
heeft, op den 14 deezer maand,
XVI.
W. G. Dedel catre Slate; Buiuc-derv, 2 Septeinbre 1765.
....Zedert myne eerbiedige laatste is zeekere Stavaraki, Griek
van geboorte, 's keyzers gunste-
scrisoare, un anume Stavarachi, Grec de origine, favoritul Sultanului qi eel mai puternic dintre G-recii din toatit
imparatia, a cazut deodatit in
disgratia stapinului sau, a fost
pus la inchisoare qi spinzurat,
si averile-i toate an fost declarate confiscate.
sa"
1 Aceste stirs diplomatice stilt singurele ce s'ad publiclt pana acum asupra Inlocuiril 1ul Grigore Calimah Intaia oaru.
www.dacoromanica.ro
23
gunst tot schraepen had, zo- dt era socotitit la citeva midaenig aangegreeyd was, dat lioane de lei. Rivna sa pentru
hetselve op eenige milioenen all face un nume qi a fi in mare
reputatie it fft-cuse aqa de neom een naem te maken en in infricolat fatit de toate schimhoog aanzien te zyn, had hem baffle norocului, Ii chiar fatift
zoo onverschroken tegens alle de moarte, incit avea obiceiul
wisselvalligheeden van t'for- sit zicit ca el nu era sa aqtepte
tuyn, jae selfs tegen de dood ziva mortil, ca un om de rind,
gemaakt, dat hy gewoon was in patul sat, ci, ca un om mare,
te zeggen, dat hy niet even trebuia sa pima, on de sabie,
als een gering mensch op zyn on de qtreang. I-a fost dat s
bed de dood dagt of te wag- piarit de qtreang, gi chiar in
ten, maar dat hy, als een groot piata de lingit Canal, pe care,
man, het zy door t'zwaerd, het cu doi ani in urma, pusese s'o
piasters begroot word. Zyn yver
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
25
XVII.
....Omtrent de perzoonenwelke
de aankomst van den affge- Domnului mazil al Terii-Rozette prins van Walachyen (voor
wiens leeven tegenwordig meer
hoop schynt to onstaan) het tyd-
salahorilor...
XIX.
www.dacoromanica.ro
26
nul Porta s'ar putea sa fie ridicat la rangul de Domn al Moldova qi ea un oare-care fruntaq
grec, anume Draco, care, la numirea batrinului d. Caragek
XXI.
Dedel calre State ; Constantinopol, 15 Februar 1766.
.... Vee
le meenen to weeten
XXII.
Dedel calms State ; Constantinopol, 15 Februar 1766.
....
urmatoarele :
Acest Domn, cu numele Ghica,
www.dacoromanica.ro
27
fi
en by de reekening gecopieerd
en aan den Sultan bekend ge-
Ghica ar fi amenintatoare. Se
num esc Caragea, Draco eat prin-
s-i urmezel....
XXIII.
Dedel catre State; Constantinopol, 2 Mart 1767.
.... Den 18 Febr. liep hier een
den genoodzaakt hebben zig temindu-se pentru viata sa, preschuil te houden, in aen den- cum* ii multe alte amanunte
zelve, door schrik het leeven triste. Ins'a, a doup, sat a treia
zoude hebben gekost, alsmede zi, zvonul a fost dezmintit si
a Despre rolul jucat de Grigore Alexandra Ghica on prilejul stabiliril
10 Halide von Resin ca ambasador, am vorbit in vol. X din Hurmuzaki, p. 1C1
www.dacoromanica.ro
28
gerurt en wederom in
De nieuw aengeestelde
www.dacoromanica.ro
29
teren is my van goeder hand ce a fost bine primit de Domverzeekert geworden dat hy nul Moldovel, a plecat de acolo
met een gevolg van 25 a 30 spre Crimul tataresc, pentru a
persoonen Jassy bereykt had, indeplini, din partea regelui
en, na van den prins van Mol- Franciei, o misiune la Hanul
davien veel beleeftheid genoo-
www.dacoromanica.ro
30
XXVI.
Dedel catre State; Buiucdere, 2 Novembre 1767.
....}lidir-Pala, care
a fost
dova si
daenen....
XXVII.
P. de Weiler catre State; Constantinopol, 2 April 1768.
[Domnul Moldovei anunt5, ca s'a restatornicit ordinea in PoIonia 1. Se zicea de doua saptaminI ca un corp de 30.000 de oa-
XXVIII.
De Weiler catre State; Constantinopol, 17 Octombre 1768.
d. Carageit,
getreeden is 2....
XXIX.
De Weiler catre State; Constantinopol, 2 Novembre 1768.
www.dacoromanica.ro
31
XXX.
De Weiler cettre State; Constantinopol, 17 Main 1768.
beert....
XXXI.
De Weiler catre State; Constantinopol, 17 Octombre 1768.
....De nieuwen hoftolk Zoedscho is een man van veel capaciteyd en van veel aenzien
onder de grieksche natie ; by
was het hoofd der kapi-kiayas
of residenten der prinsen van
Moldavien en Walachyen by de
Porta, en staat, door zyne te- neste ammo, e pe cale sit fie
genwoordige charge, zelfs tot numit cu timpul Domn al TeriiHospodar van Wallachien of Romanesti sat Moldova.
Moldavien met en tyd aengesteld
werden....
XXXII
De Weiler catre State; Buiuc-dere, 10 August 1769.
1 Cf. raportul cu aceiasi data din Acte fi frag., II, p. 10 si nota respectivii.
www.dacoromanica.ro
32
ceasta (retragerea)...
eerste
Zoeclscho,
kapi-kiaya
deze zaak gemeleerd, in 't leger Doran de mai innainte al Molgearresteerd is, en dat de zoon dovei, care, cu citeva sitpainini
van een voorige prins van Mol- in urine, a lost trimis in lagiir
davien, die, eenige weeken ge- de Sultan, a fost numit ca Draleeden, door den G-roote Heer goman al Marelui-Vizir....
nae't leger is gezonden, als
Drageman van den Groot Vezier
is aengesteld....
XXXIII.
De Weiler catre State ; Buiuc-dere (?), 17 August 1769.
erfgenaamen en navolgers, op
euwig, heeft afgestaan....
....Din Constantinopol mi se
www.dacoromanica.ro
33
XXXIV.
,De Weiler catre State; Constantinopol, 3 April 1769.
XXXV.
De Weiler catre State; Constantinopol, 17 April 1769.
..,.Menwiettegenwoordigvoor
.... Se tie acum ca sigur ca
zeeker dat slegts een corps Ko- numai un corp de Cazaci si Calsakken en Kalmoeken, en geese mud, si nu trupe regulate ru-
nimeni...
kwartier gegeven....
Pe tyding van't overlyden van
Vestea despre moartea lui
Krimguerey, Chan der Tataren,
Ranul Tatarilor,
to Causchan, vier uiren van la Causani, tale de patru cea Bender geleegen, is hier op den surf de la Bender, a sosit aici
4-e deser angekoomen.
la 4 ale acestei luni.
[Mirzacii se ceartg pentru alegerea succesorului 1.]
XXXV I.
xxxyri.
De Weiler catre State ; Constantinopol, 4 Julie 1769.
la' In Crimeia.
www.dacoromanica.ro
"34
Van dit alles ward niets bevestigt als het verraed van den
broeder van den prins van Molda-
getransporteert te worden...
Ondert't schryven word my
gurarea
www.dacoromanica.ro
85
aim....
www.dacoromanica.ro
$6
XXXIX.
.De Weiler catre State; Buiuc-dere ; 4 Septembre 1769.
www.dacoromanica.ro
37
zah.erea, qi
pe cea strinsa au
www.dacoromanica.ro
38
XLIII.
Panehand vi Braggiotti catre State; Constantinopol, 26 Main 1795.
1 Despre o Ware a boierilor de Constantin-Voda nu spun nimic eronicarii, iar nemultAmirea nobilimil cu el se Inseamnii numal de Itogainiceanu (p. 263). La 13 Iulie Inca Galitin primi o deputatie de Inchinare
de la MoldovenT, cari aduceau scrisori de la Mitropolitul cIae,o-vs. [Gavril]
qi de la episcopul Dosoftei (Histoire de la guerre, p. 98). La data aceasta
probabil Grigore-Voda, era Inchis In Chilia (Kogalniceanu, p. 262). Intrarea primului detasament rus, supt comanda locotenentulul- colonel Horvat
(eChorvat ), se film la 21 Septembre ; erali mal mult Cazaci gi ArnautI
revoltatI, ce jefuira (cf. Histoire, p. 169; Studs? 0 doc.,. I-II, p. 75 gi ziarul
lot Galitin). Generalul Elmpt patrunse In oral la 26 (ibid.).
3 La 10 Octombre 1796, Deden anuntil numirea In Tara-Romaneasca, a lui
Ipsilanti, iar la 9 Decembre 1797 mazilirea lul nea0eptatit. Pentru data
ce se atrihuia suiril pe tron a lul Alexandru Callimachi, v. Xenopol, o. c.4. 76.
www.dacoromanica.ro
IV.
www.dacoromanica.ro
I.
Timoni catre Thugut; Ia0, 15 Moist 1795.
Ayant l'honneur d'accuser it V. Ex. la reception de sa depeche en date du 13 de ce mois, je suis en devoir de remercier V. Ex. de Papprobation qu'elle daigna donner au renvoi
d'ici du ce mauvais sujet de Touri.
AussitOt apres Panivee de la deposition du prince Michali
Suzzo, les boyards, s'etant rassembles, d'apres l'usage, dies le
Metropolite, l'on y agita la question singuliere s'il falloit d'abord
42
Ill
Tirnoni calre Thugut; _MA 30 Iunie 1795.
Ayant l'honneur d'accuser h V. Ex. la reception de sa de'Ache en date du 12 de ce mois, je ne puis que la remercier
des details qu'elle daigna me donner au sujet du nouveau
prince de Moldavie, Callimaky, qui arriva le 28 au soir a Galatz,
et de la incognito h Iassy, pour faire apres-clemain son entre
sollemnelle ; je l'ai fait complimenter par le chanceliste imperial,
Mr. Schilling, et j'irai aujourdhui vers le soir lui faire ma tour.
43
qu'ils soient en nombre dans le reste de la Moldavie. Par consequent it ne paroit pas, comme V. Ex. daigne l'observer, que
le corps de six mille hommes, qu'on offre h la Porte, .soit disponible, et surtout pas en Moldavie, ou les dispositions qu'on
feroit pour leur entretien decouvriroient leur existence.
Au reste, je ne manquerai pas d'avoir our cet objet un ceil
attentif.
Ayant dernierement expedie quatre deserteurs h Czernovitz,
accompagnes du corporal Vetry, les trois s'echapperent chemin
faisant, avec les fers aux pieds, dans le bois, sans qu'il ait pft
plus les retrouver.
Iv.
Tirnoni catre Thugut; laid, 28 Iulie 1795.
www.dacoromanica.ro
44
gnoit dans lee derniers jours du_ ci-devant prince sur tout ce
qui regarde lee affaires de Pologne ; soit que le nouveau prince
cache sa facon de penser, ou qu'il soit encore mat servi par see
corespondans, que je ne, manquerai pas de porter a la connaissance de V. Ex., aussitot qu'ils me seront connus.
A !'exception de la reparation des deux forts d'Akerman et de
Kilia, dont lee dispositions se font avec peu d'activite, comae
j'eus l'honneur de le soumettre a V. Ex. en date du 17 de ce
mois, tout paroit fort tranquille ici, et j'apprends de Mr le consul-general de Severin que lee lettres qu'il vient de recevoir de
gegen CAotyns.
www.dacoromanica.ro
45
en""nnatz-
regotlirmsy.
Zahl sich immer gleich seyn, oder abet bey sich itussernder
Krankheit ein anderer, bei besern Zeiten aber wieder ein anderer Termin gesetzt werden, und, im Falle keine Krankheit
ware, werden Ansehnliche und Kaufleute ihren Geschaften nachgehen konnen ?
Ad 24um. Wird auch mittlerweile bekant werden, wievill Tage
zur Contumaz bestimt seyn sollen; wobei versichert wird, dass
man albereit den Bedacht genohmen habe, die Sachen der Kaufleute so vill moglich zu erleichteren, weswegeii bereits dem
Hof die Vorstellung ist gemaclit worden.
3. Wenn jemand. in Handl und Wandl oder in andern noth- Passeports.
wendigen Verrichtungen ohne so genannten passeports an die
Ad. 3u111. Ohne Passeport kan, zu Folge hiesiger und in anderen k. k. Landern gemachten Einrichtung niemand ein- und ausgehen, well ofters unter der Gestalt eines ehrlichen Manna sich
auch schlechte Leute einschleichen konnen. Dieben und Morder
werden -von dieser Seite zurtickgegeben, und Irian schmeichelt
sich auch von jener Seite einer unverhelten und baldigen Rtickgabe auf jedmalliges Abverlangen.
4. Wird man in Betref des zu bezahlenden Mautquanti gleich- Matilregulirung.
www.dacoromanica.ro
46
dung.
muss er ausgeftihret werden, und, wenn es auf einige Erleiterungen ankommen sollte, so konnen Bich die beiderseitige
Befehlshabers in Correspondentz setzen, und kiimmt es darauf an,
Zigetmer ;
Rehuldner, ,
Desertettra.
Mien sollte, wird man dieselbe gleich andern Scklaven zurtickstellen? *ad, wane sich von beyden Seiten Glaubiger der
Schuldtragenden hervorthun sollten, auf was Art wird man die
Schulden eincassiren und einzubringen suchen ?
Ad 6tum. Hier gibt es in keinem Verstande Scklaven; jenseitige
Zigeuner aber, so vill deren hertiber kommen solten, werden auf gemachte Anzeige wieder zurtickgegeben werden; hingegen schmei-
chelt man sich auch von jener Seite, class man die k. k. Deserteurs gleichfals nicht verhellen, besonders aber jene, die sich
in die Moldau fltichten, getreulich ausliefern werde. Zu dem ist
man auch erbiethig dem tberbringer eines Deserteurs annoch
ein Geschenk zu geben.
eFul- 70 Hiezu heisst es, mit Weglassung des fast gleichlautenclen
Prom
a heldung.
Fragepunktes, in der Antwort :
Ad 7um. Di& Correspondenz in kleinen Vorfallenheiten kann
47
48
droit dj voir hors de Moldavia, ne lui est pas de peu d'utilite, par sa parentd et ses liaisons avec les premieres families
de Iassy; par consequent, que ce consul-general est tantelt bien
et tantOt mal avec le prince.
Pour ce qui est de l'etat politique, le prince, ayant commence
de me parler quelquefois des nouvelles publiques, je crois m'appercevoir que la tournure qu'ont pris les affaires de France par
la proclamation de Louis XVIII, ne lui plaisent guerre, et l'etat
d'inertie de celles de Pologne semble le rendre inquiet pour l'avenir, quoique jusqu'a, present on ne s'apperaoive d'aucune disposition guerriere de la part de ]a Porte en nos contrees.
De plus, il semble aussi prendre quelque part au depart du
ministre de la Porte destine aupres l'auguste Cour Imp. et Roy.,
parce qu'il me demanda une couple de fois avec empressement,
si j'avois des nouvelles de son depart de Constantinople, quoique j'eusse repondu it sa premiere demande que je n'en etois
point ins truit.
Au reste, je crois etre aussi en devoir de porter a. la connois-
49
dit gouvernement la susdite supplique, j'ai l'honneur de la soumettre ci-joint a V, Ex., avec la tres-humble remarque que les
expressions louches dont elle est concue font voir qu'elle est
mal traduite du moldave en francois, quoique d'ailleurs s'agir (sic)
de l'etendue des prerogatives que ces sujets mixtes demandent i
www.dacoromanica.ro
50
Tons les habitans de la Boucovine, maitres des terres en Moldavie, possedent leurs terres egalement comme nous, par consequent
nous accepterons aussi ces nAmes droits, dont les autres Etats
Imperiaux jouissent, et par lesquels les maitres de terres ont d'autres avantages de leurs palsans, et que les representans de la
Boucovine ont demands par leur supplique. C'est done ce que
Ix.
Timoni catre Thugut; Iafl, 1-is Septembre 1795.
susdits emigres de profiter aussi de ses effete bienfaisans, quelqu'uns d'entr'eux, croyant que le moment du changement d'un
prince pourroit leur etre favorable pour changer de protection,
se sont, je ne sais comment, pourvfts d'attestats des communautes juives de Sniatin et Stanislau et Horodenka, donnas dans
les moil de juillet et aout de Vann& courante et, en se donnant
pour des sujets imperiales a Iassy, vinrent demander des patentes, que je n'ai pas ose leur livrer.
Cependant, le prince ayant ete informs, it vient de me dire
que ces juifs, quoique natifs dans la Boucovine, ou dans la Galicie, en reconnoissant sa protection, s'etoient expatries et etablis en Moldavie avant la derniere guerre, avoient epouse des
femmes du pals, payoient thus les droits d'usage, sans jamais
avoir &be proteges par 1'Agence Imperiale; en reclamant Particle
51
Dans cet kat des choses, cet incident pouvant donner lieu a des
chicanes contre les sujets imperiaux, munis de documens en regle,
j'ai cret devoir en attendant en informer aujourdhui le gouvernement general de Gallicie, ayant toutefois l'honneur de soumettre
52
par le Spathar Saul, que, sans lui refuser cette lettre d'usage,
je lui laissois a., considerer l'incongruite de cette lettre de recommandation, fond& sur une convention que le prince cherchoit
h eluder. Ce moyen reussit, et Pon vient de me donner les susdits trois deserteurs, que j'ai envoye a Czernovitz.
A. cette occasion, le prince me fit consigner aussi deux femmes,
clont les maxis sont emprisonnes pour vol a, Succiava, qui furent
. egalement transmises sous escorte au commissariat de cet endroit...
www.dacoromanica.ro
53
XII.
Timoni catre Thugut ; Iap, 22 Septembre 1795.
XIII
Timoni catre Thugut ; _Tag, 13 Octombre 1795.
www.dacoromanica.ro
54
Pour ce qui est du memoire des boyards, j'attendrai respectueusement les instructions que V. Ex. daigne m'annoncer, apres
avoir pris les informations necessaires.
55
www.dacoromanica.ro
56
[in anexfi se di :
Abschrift eines Schreibens des H. Directors v. Kugler.
Per Pachter des Religions-Fond-Guts Gizdita, im Soroker Bezirke, machte die mtindliche Anzeige, dass der Herr Vistiarnik
Lascaraki Ruset 2 Abgranzungscommissairs, auf sein mit obiges
Gizdita granzendes Gut Czarogradu, geschicket habe, etc. 1]
XVI.
Timoni cettre Internuntiu; Iaft, 1-id Ianuar 1796.
Dean die Direction hoift noch immer dass bis ktinftiges Frahjahr, in
Ansehung stimentlich moldauer Religions-Fond-Giiter, welche von Tag
zu Tag weniger eintragen und die lastigsten Schreibereyen verursachen,
etwas entschieden werden miissez (Sf. Ilie In Bucovina, 22 Sept. 1795).
0 a doua notA, analoaga, se da de Agent la 6 Octombre. Raspunsul Vistierulul e acesta, scurt si cuprinzator :
cliraft meinen Documenten, habe die Granze meines Guts untersuchen
lassen ; wan aber ein Nachbar die Anzeige macht, dass ihm ein Eindrung
La 28 Octombre, Agentul reinnoieste cererea de a se restitui ce se arilpise) de Lascarachi, aratInd ca nu poate Linea same de raspunsul Departamentului moldovean al Afacerilor Straine awegen unstatthaftem Beweisgriinde). Urmeaza raspunsul Domnulul :
adass Herr Vistiar Lascaraki Russet, vermog in seiner GrAnzkarte angezeigten Punkten, das Gut Valia Czarograduluy besizen solle. Wann aber
andere Altere und bessere Granzkarten vorkommen werden, so werden
alsdann in Uberzeigungsfall einer Entreissung des Klosterguts die Granzen
reguliert. Jassy, den 20 9br 795).
0 nouit protestare a Agentulul nu
putu schimba nimic.
Urmeaza o corespondenta Intre Agenfie si Ministerul de Afacerl Straine
moldovean pentru mosia Mogosest", ce fusese a mAnastiril Horeza si era
reclamata, de boierul Mate' Costachi.
www.dacoromanica.ro
57
Spathar Saul, tout comme en observant au prince qu'il ne valoit pas la peine de rendre ce point important par taut d'obstacles, parce qu'il pouvoit voir par les regitres de ses douaniers qu'il ne s'agissoit tout au plus dans is courant de l'annee
que de la somme d'un muffler de piastres. Mais, ayant repondu
Monsieur. En consequence de ce que j'eus l'honneur de soumettre a Votre Excellence dans mon tres-humble rapport du 5
de ce mois, sur l'arrivee des Polonois, toutes les notices que
Mr be consul-general de Russie et moi en avons pa recueillir,
sont contenues dans le rapport ci-joint :
www.dacoromanica.ro
58
Malgre toutes les peines que se sont dorm& des gens qui les
ont vfl, on n'a pas pfi decouvrir leurs veritables noms, ni l'objet
Mtihe, nicht ausfindig gemacht werden. Dubois ist mittelmiissiger Statur, traget rundgeschnittene Haare, und von dunkelbraunen Tuch pohlnisch gekleidet, und fehlt ihm in der oberen
www.dacoromanica.ro
59
In aceste rapoarte.
www.dacoromanica.ro
60
amie, telle que le Russie, qui ont ete payes sans entrer en
masse, et surtout les premiers, qui, etant dans le meme cas des
nOtres, n'avoient rendu leurs gages qu'apres le remboursement fait.
Cette proposition inattendue paroissa beaucoup frapper le
prince, et tacha de reluder par la remarque que le prince Suzzo
61
XX..
Timoni catre Thugut ; _Tag, 2 Februar 1796.
fRaspuns la 26 Ianuar.]
Je n'ai pas manqu de presenter an gouvernement pour chaque cas particulier d'une seconde douane, exigee ici des marchan-
tation ne produisit aucun effet pour la restitution. De plus, d'apres la raison dorm& par le prince, que, tout comme lui, prince
Calimaky, n'exigeoit point cette douane des marchandises qui
vont etre vendues en Valachie, le prince de Valachie ne pou-
www.dacoromanica.ro
62
a.
paroissoient de l'opinion que les sujets ottomans, et par consequent les Russes, sans les avoir pouttant nommes, devoient
aussi entrer en masse. J'ai elite de toucher ce point, mais it
me semble qu'on fera une demarche aupres de Mr de Severin,
pour faire entrer aussi les sujets russes en masse. Je l'ai aussib:A hier prevenu de tout, et nous restames d'acoord qu'il soutiendra cette affaire comme terminee. Reste puis a voir la tournure que prendra la pretention de nos pauvres sujets sur une
masse imaginaire et le refus d'un accomodement propose.
Le nomme Rado Radovitz de Cronstadt desire d'avoir un ferman de commerce, avec deux domestiques, pour la foire de Slimia (?) Valachie et Moldavie, dont les frais seront acquites
par mon frere Luc....
XXII.
Timoni atre Thugut ; rap, 19 Februar 1796.
63
le titre de Boujouk-Imbrochor, qui s'en retourne it Costantinople, vient de passer par Jassy, pour arranger ses comptes avec.:
le prince, sur ce que cette principaute avoit fourth pour la reparation de ces forteresses, dont les ouvrages se font avec peu
d'activite.
[Raspuns la 12 Februar.]
A la premiere occasion qui se presentera, je ne manquerai
pas de faire usage de la remarque que V. Ex. daigne faire sur
la complaisance de l'Auguste Cour I. et R. a permettre l'achat de
9/m koretz de ble de Turquie et la reciprocite a observer par
le prince an sujet du droit de douane exige pour les marchandises Couvertes de teskeres.
64
calement que c'etoit a la partie adverse de chercher a contenter nos sujets. La chose resta lh, et, aujourani lui ayant derechef fait demander une reponse, it me fit dire par Mr le chanceliste Schilling qu'en une couple de jours j'aurais une reponse
satisfaisante. Par le courier prochain j'aurai l'honneur de porter h la connoissance de V. Ex. jusqu'a quel degre s'etend l'etpression desatisfaisante.
www.dacoromanica.ro
65
XXV
Timoni catre Internunfiu; Ian, 17 April 1796.
....Vu le droit de foumarite qu'on a hausse cette armee de beau-
coup plus de ce qu'on avoit impose par le passe, les propri6taires des maisons et boutiques occupees par les strangers,
s'etant avise de demander aux sujets imperiaux le remboursement du surplus et, an cas des refus, de se pourvoir ailleurs de
logement, ceux-ci me presenterent leurs plaintes contra ce procede irregulier.
Je n'ai pas manqu d'en parler plusieurs fois au prince, et
nos entretiens furent m8me vifs, parce qu'il me soutenoit qu'il
n'avoit demands, ni ne demanderoit jamais aucune espece de
droit aux sujets imperiaux, mais qu'il etoit le maitre de taxer
les siens, comma it le trouvoit a propos, et que c'etoit un point
qui ne me regardoit pas.
Je lui ai repplique avec fermete que, quoique j'en fusse persuade, des que cependant les Bits proprietaires etoient taxes
plus que les annees passees, ils ne manqueroient pas, comme ils
www.dacoromanica.ro
66
Le Spathar Saul prit le parti de me faire dire qu'il me renvoyoit ma note, parce que je n'avois pas accepte la sienne.
www.dacoromanica.ro
67
www.dacoromanica.ro
68
XXVI.
Timoni catre Thugut _rap, 19 April 1796.
Les bruits de guerre repandus h Jassy depuis quelques semaines, comme j'eus l'honneur de le porter h ht connoissance
(le V. Ex. en date du 4 mars dernier, se soutiennent encore,
tantot avec 1'Auguste Cour Imperiale et Royale, et tantot avec
la, Cour Imperiale de Russie, malgre le peu de vraissemblance h un
tems oil la disette se fait sentir tant en deca qu'au delh du Danube.
Ces bruits paroiss6nt toujours avoir pour source les disposide la Porte contre les Kirgialis, ou habitans mahometans des montagnes de Bulgarie, qui devastent
cette province ; dispositions qui ne laissent que tirailler (?) jusqu'h la Moldavie par les achats de chevaux, dont on fait alley
le nombre jusqu'a deux mille pieces, faith par des marchands
tions militaires
pour l'armee du beylerley de Romelie, oh, d'apres l'usage oriental, comme V. Ex. daignera se rappeller, tout se transporte a
dos de chevaux.
Le prince, pour se faire apparement un merite, paroit avoir
www.dacoromanica.ro
69
70
des boyards; quoique le prince Suzzo leur eat alors fait fixer
un terme de partir ou de se declarer ses sujets.
A cette occasion je crois devoir aussi informer V. Ex. que deux
families de paIsans imperiaux munis de passeport, qui sont depths
A la suite de ce que j'eus l'honneur de porter h la connoissance de V. Ex. en date du 12 avril dernier, au sujet de raffaire du foumarit, on commence it inquieter les sujets imperiaux
par des pretentions sur l'augmentation des loyers. Rado Raclovitz et le Juif Selig sont en ce cas, mais .j'ai rejette purerement et simplement la demande du Departement des Affaires
Etrangeres, avec la clause que j'en avois rendu compte a V. Ex.
A cette occasion, it est de mon devoir indispensable de porter 6, la connoissance de V. Ex. que la plupart des affaires vont
un train lent et rencontrent sous le gouvernement present des
difficult& injustes, par la, licence que se permettent les employes,
qui les rendent a la fin insurmontables, par le peu d'experience
et la timidite du prince, qui est inflexible a toute remontrance.
Telle est la cause la plus juste d'un Juif nomme Kreis, que le
www.dacoromanica.ro
71
avec la clause, que, l'un des freres &ant reconnu pour sujet
moldave, depuis plus de dix ans, en payant toutes les contributions, et l'autre sujet imperiale, il se donnoit la preference sur
la ditte fille.
Il est vrai que, du temps de son predecesseur, dans un pareil
cas, j'avois obtenu la fille enlevee, agee de sept ans, mais, la
mere, qui vivoit, .reclamant la fille, il n'y avoit pas de contestation de protection sur ses parens.
Je viens d'apprendre par Mr de Severin que -Mr l'Envoye de
Russie lui avoit repondu sur l'affaire de la double douane it
peu pres en conformite de ce que V. Ex. a eil la bonte de me
communiquer it ce sujet : it savoir qu'il s'etoit abouche avec V.
Ex. et que, quoique leurs traites n'articulassent rien a ce sujet,
il s'occupoit pourtant it faire it la Porte des demarches communes.
XXVIII.
www.dacoromanica.ro
72
Akky-Pascha, dont le cortege n'est tout au plus que de quatre a cinq mile hommes, &ant rest() a Adrinopole, a di:vise
toute son armee, dont ce marchand ne savoit pas determiner
le nombre, en differens corps, et fait poursuivre les Dag lis, dont
les trois chefs, nommes Manavi, Asder-Oglou et Ciolak, etoient
avec leurs troupes detruits et pris dans les diverses actions qui
eilrent lieu entre les Dag lis, qui se defendent a toute extremite, et les troupes ottomanes, dont on fait deja monter la
perte a une dixaine de milliers d'hommes. Le dit marchand y
ajoute de plus, qu'apres la defaite entiere des dits rebelles, Akky-
A la suite de ce que j'eus l'honneur de porter a la connoissance de V. Ex. en date du 29 avril dernier concernant les bruits
faux debites a Krakovie d'une revolution a Svaniz, Mr le consul-general de Russie vient de me communiquer amicalement
que le conseiller Diboff lui avoit reitere de croire toujours que
le nid de Polonois mecontens etoit en Valachie et en Moldavie.
Le prince Repnin, allarme aussi de ces nouvelles, en ayant rendu
compte au gouverneur-general, Mr de Toutelmin, celui-ci transmit a Mr de Severin les .details de tous ces bruits, avec la remarque que tout y etoit tranquille ; comme V. Ex. daignera
voir par mon rapport de hier, ci-joint en copie, a Mr l'Internonce I. et R.
Pour ce qui est du rassemblement des mecontens susmentionnes, taut Mr de Severin que moi employons toute l'attention
que merite un objet si important pour savoir ce qui se passe
www.dacoromanica.ro
73
mer V. Ex., it y a au-dela d'un an, et qu'ils n'ont pas pt. entierement emporter, fut l'autre jour un objet de pourparler
eutre le prince et le consul-general de Russie, sur le terme fixe
du mois de mars de cette armee, qui s'etoit ecoule sans qu'on
l'ait enleve. La difficulte du charriage paroit etre la cause de ce
deal, dans ces contrees de la Russie, qui sont depeuplees.
Le Polonois Sdanovsky, homme inquiet et turbulent, qui avoit
reclame la protection russe et que Mr l'Envoye de Russie h
Constantinople avoit envoys au consul-general de Russie, avec
un secours de cinquante piastres par mois pour attendre a Jassy
la permission de. la Cour de Russie de rentrer dans ses. Etats,
comme it a ete rapporte clans mon tres-humble rapport du 29
nov. de rannee derniere, vient de partir apres sejour de 9 mois,
sans cette permission, par ordre de Mr l'Envoye, pour se rendre
aupres du gouverneur-general Mr de Toutelmili.
Un sous-lieutenant au service de la Cour de Danemarc, nomme
Woltnever, noble danois, pourvti de passeport, vient de passer
avec sa suite par Jassy pour Lemberg. Il etoit suivi de quelques jumens et etalons, qu'il disoit avoir achete en Moldavie
pour son propre haras ; j'en ai aussi informs les gouvernernents
gen &aux de Gallicie.
www.dacoromanica.ro
74
XXX,
Timoni caere Internunfin, ; Iag, 29 Iunio 1796.
[Pentru secretul scrisorilor observat de Agentie i corespondenta Polonului Vengerski.]
75
....La reflexion que V. Ex. daigna faire sur la fermete et perseverence qu'il faut employer pour surmonter les obstacles
besoin de tres peu deviande, cette difference n'est pas si sensible, ils ont cependant tents, a mon incu, de s'accomoder avec
la communant6 moldave pour la moitie de cette taxe, pour eviter
Pexcomunication lane& contre tons ceux qui ne s'y conformeront
www.dacoromanica.ro
76
asupra tuturor Evreilor ce n'ar Old dares catre Climax* fie gi suditi:
austriad, rug nu prusienl.
www.dacoromanica.ro
77
www.dacoromanica.ro
78
prince avant ete dernierement ches lui pour des affaires courrantes, lui tint un discours tres entortille, dans les protestations
d'amitie et de bon voisinage qu'il lui temoignoit exister entre
la Porte Ottomane et lea deux Cours Imperiales, en y meant le
desir de la Porte pour le retablissement de la tranquilite pablique, ainsi que ses regrets sur l'empechement qu'essuyoit l'ambassadeur de France Aubert du Bayet dans le port de Toulon,
par la 13locade de la flotte angloise, etc. Mr de Severin m'avoua
de n'avoir pas pt. bien debrouiller le but de cette ouverture
amicale.
=XV.
Timoni cdtre Internuntiu ; Iasi, 14 Septembre 1796,
www.dacoromanica.ro
79
barras ; mais, comme je n'ai pas encore en main les deux anaphoras du prince, je me reserve l'honneur d'en faire a V. Ex.
une autre fois un rapport detaille, avec quelques remarques sur
une couple de points oh le prince opposa quelque difficulte, et
notamment sur le peu de suif, que les patres retirent des brebis
qui perissent en Moldavie.
Le prince vient de me communiques amicalement par le canal
de son secretaire le rapport en moldave de l'ispravnik de Niamz,
dont voici la traduction en allemandl, au sujet d'une maisonttete,
fabriquee, a ce qu'on pretend, sur une lande de la Moldavie,
avec la demande de la demolition de cette maison dans le terme
www.dacoromanica.ro
80
dens rapports, nous n'avons pas efl d'autres ici, et, cl'apres les
recherches de Mr de Severin et les miennes, j'ose avancer que
ce[tte] sorte de gene ne peuvent guere s'arreter en Moldavie,
parcequ'ils sont depourviis d'argent et le prince ne parait pas
de tout dispose a leur en fournir. La plupart ont passe ou
Constantinople ou e, Boucarest, oil ils etoient mieux accueillis
par un certain Mano, sous le regne du prince Mourussi.
Mr de Severin saisit de rechef l'accueil qui leur a ete fait par
la dit Mano pour en -parlor au prince Calimaky, en lui laissant
memo glisser qu'il etoit etonnant que le prince Mouroussi protegeoit ces aventuriers, tandis que la Porte elle-mAme ne s'en
soucioit point : le prince desapprouva ce procede et prodiga
Mr de Severin toutes sortes d'assurances de ne pas les proteges
ici, ni les souffrir en Moldavie.
XXXVI.
Timoni catre Thugut ; Iafl, 7 Octombre 1796.
www.dacoromanica.ro
81
chaudement, m'occupe sans cease, mais toutes mes remontrances furent jusqu'ici inutilement employees aupres d'un prince,
dont la faiblesse et l'inexperience dans les affaires qui nous regardent font echouer ou terminer d'une mauvaise tournure les
affaires. Je viens de lui en parler, en lui faisant sentir que jamais cette affaire, si courrante, s'etoit jusqul ce point arretee,
que l'experience nous demontroit que les ispravniks eludoient
ses ordres sur une simple note des deserteurs, et l'ai tant presse
par des considerations amicales sur le bon voisinage et parfaite
amitie des deux Empires, qu'il m'a promis de la mettre en bon
train.
Je supplie V. Ex. d'etre persuadee que, pour montrer aussi
mon zele dans les circonstances presentes de guerre, cette affaire me tient particulierement au cceur. J'ai souvent presse le
prince et continuerai de l'importuner, autant que je pourrai 1....
XXXVIH.
Timoni catre Thugut; Iao, 28 Octombre 1796.
qui cloit apprendre le nouvel exercice militaire que le GrandSeigneur cherche A introduire dans l'empjre ottoman.
1 Se Torbeste apoi de mosia Serbanesti, ce s'a luat unlit anume Petru
Glin6,, audit, de catre s6.teni.
www.dacoromanica.ro
82
Deux officiers francois, Pan nomme Counes et l'autre Lazovcky, le premier du corps du genie, et le second cle celui de
l'artillerie, onb parcourus les forteresses de Hotin, Bender, Ismail, etc., et puis [sont] repartis pour Constantinople.
Le passage desdites troupes par la MQldavie et le tour que
viennent de faire ces deux officiers dans nos contrees, renouvel-
83
devoir leur enjoindre l'ordre a une demarche qui parroit propre a terminer une affaire si desagreable, qui, plus elle traine,
plus elle leur devient prejudiciable, sans rien dire de ma lute
peinible contre trois des principaux boyards, qui, malgre l'anaphora port& en leur faveur, sont condamnes a phyer d'apres
l'exemple d'un traitement arbitraire fait aux sujets cusses. Au
reste, aussiteit que cette affaire sera debattue devant le prince,
je ne manquerai pas d'en porter Is resultat a la connoissance
de V. Ex. 1.
P S. II. Ayant l'honneur de transmettre h V. Ex. la copie d'une
lettre que je viens de recevoir de la part de S. Ex. Mr le Comte
de G-aisruck, j'ai la satisfaction d'observer que, sur l'avis que
j'avois donne, par une bonne surveillance de police, on s'etoit
saisi h Lemberg de la personne de l'un des trois Polonois qui,
venus de Constantinople h Galaz, s'etoient introduits par Herze
dans la Boucovine, comme it conste par mon rapport du 16
octobre dernier 2.
XL.
Thnoni catre Internuntiu ; Iap, 16 Novonbre 1796.
Transilvanie).
2 inteun report dare Internuntiu (16 Novembre; no. XL), Timoni vorbeste de noile sale staruintl In afacerea Stambolencil, In care afacere
Domnul se arata prea moale, iar boieril indaratnicI. -. El anexeaza si
nota care Domu, cu data de 13 ale lurid.
www.dacoromanica.ro
84
Par mes derniers ,rapports ci-joints en copie it S. Ex. le ministre des Affaires-Etrangeres, V. Ex. daignera voir, a ]'article
des patriotes polonois, que le comte Oginsky avoit effectivement
pass par Jassy, mais qu'il est en meme terns bien recommande
et guide aux confine de la Boucovine ; son compagnon de :Voyage, qui se dit son domestique, paroit etre le nomme Hortolan,
qu'on croit etre un ingenieur francois.
Malgre une nouvelle tentative faite aupres du prince au sujet
des gages, les trois boyards persistent toujours avec fermete
www.dacoromanica.ro
85
XLII.
Timoni entre Thugut ; lap, 16 Decembre 1796.
www.dacoromanica.ro
86
XLIII.
Timoni retire Internunciu. ; lap, 29 Ianuar 17971.
www.dacoromanica.ro
87
faire restituer tout ce que lesdits capitaines avoient injustement percu, pour s'abstenir it l'avenir de pareilles vexations et
pour punir les transgresseurs.
1) Que le prince s'oppose it la sortie du peu de suif Tie lesdits patres retirent de leurs moutons penis en Moldavie, et
2) Qu'il avoit fait des difficultes sur la restitution de la parcalabie qui appartient au convent de Pistriza.
www.dacoromanica.ro
88
que d'ailleurs it convenoit qu'on nd devoit pas la payer h l'avenir, j'ai persists dans ma reponse qu'une contribution, qui etoit
caracterisee par la quotite, n'etoit plus une aumone volontaire,
avoit ses usages et que d'ailleurs les droits que les strangers
acquittoient dans les Etats I. et. R. etoi[en]t un point stranger
it ma question.
Le but de ma reponse n'echappa pas an Divan-Effendisi, qui
par hasard s'etoit trouve present, mais le prince ne se contenta point, et poussa la question, en me demandant des claircissemens satisfaisans a ce sujet, ou bien la reciprocite; sur quoi
it m'a fallu dans un autre entretien lui titer les art. 20, 29 et
81 du traits de commerce russe de l'an 1783, oil is clause
www.dacoromanica.ro
89
du tout: en persistant de vouloir savoir pourquoi cette reciprocit6 n'auroit pas lieu, it me chargea d'en rendre compte
V. Lx. et de lui en demander la raison, puis it me fit communiquer. le lendemain sans formallte, dans la piece ci-jointe en
copie, *ce que les sujets moldaves payoient pour les bestiaux
qu'ils font passer par les Etats I. et. R. 1.
I 'Etta, actele schimbate eu aceasta ocasie intre guvernul moldovean qi
Agentie:
I. lYbersetzung eines fiirstlichen Befehls an den Hettman.
27 Juli (7 August) 796.
Die k. k. Consular-Agentie macht an das Departement der Auswartigen
Angelegenheiten die Anzeige, dass die kaiserliche Unterthanen und Handelsleute, welche sus Siebenbiirgen Ober die Granze nach der Moldau mit
Waaren kommen, von den Granzcapiten, theils mit Geld und theils mit
andern Abnahmen, sowohl bey Hierein- und Tlinnaus-Reisen bei Grosesti
and Comenesti genacket werden. Als :
a) Von jedem Mann und Stuck Vieh 1 Parat.
b) Von jedem Schaafhirten-Wagen, Lab Kass.
c) Von jeder Heerd Schafe, 2 Lammer; and mehr dergleichen, wie auch
www.dacoromanica.ro
90
XLV.
Geschaften angezeiget hat , dass Freyherr von Kapri einige Ochsen auf
die Waid nach der Moldau getrieben und sonach wiederum nach der Bukovina gefahret worden, hat, nebst die Cornerit, auch die Mauth an den
Granz-Capitain entrichten mtissen, mid verlangt dass diese widerrechtlich
bezahite Mauth ruckersetzt werden moge, untersuchet werden solle, ob
far derley Vieh, welehes nur auf die Waid und sonach wieder zurtickgetrieben wird, nebst den. Cornerit, auch die Mauth, oder nur Cornerit bezahlet wird, und, nach Befund,:E. Furst!. Durchlaucht verstandigen,diesem
zu Folge haben wir die TJntersuchung vorgenommen und fur Recht befundeii, dass far Ochsen, welche nicht in der Moldau gekauft, sondern aus
der Bukovina nur auf die Waid getrieben mid wieder zurtickgefithret
werden, keine Mauth, sondern nur Cornerit bezahlet werden solle.
Dann Mauth und Cornerit wird nur fitr Ochsen, welche hier im Lande
gekaufet und ausgeftihret werden, bezahlt, wie auch selbst die Puncten
mit welchen the Mauth, sowohi im abgewichenen Jahre, wie auch heuer
tibergeben werden, enthalten, dass far die in der Moldau gekaufet werdende Ochsen Mauth und Cornerit zu bezahlen seye, far jene Ochsen aber
welche ausser Land gekaufet warden und hier nur die Waid geniessen,
ist keine Erwahnung: worwegen auch von tins fur gut geachtet wird
dass fur derley Ochsen keine Mauth bezahlet werden solle. Dessgleichen
wird auch far jene Ochsen welche ausser Land gekauft uud hier nur
ohne eine Waid zu geniessen, durehtransportirt werden, -weilen hierwegen
www.dacoromanica.ro
91
tain, 1 para.
b) Von jedem Wagen, beladen oder unbeladen, beym Ein- und Austritt,
unter dem Nahmen Barcalabia, 20 para.
c) Nimmt der Capitan von jedem Schaafwagen beym Eintritt in die
Moldan 1 Laab Kass und der Mautner auch einen.
d) Nimmt der Capitan von jeder Schaaf-Heerde in Zurtickkehren zwey
Dimmer und der Mautner ein Sttick.
e) Mtissen die Schaafhirten, so im Frithjahr zu Pferd zu ihren Reerden
kommen, fur diese ihre eigene Reitpferde 40 Denar Koniza Gebtihr bezahlen.
f) Wird den Schaafhirten ihr eigenes Inschlitt, welches sie von ihren
eigenen crepirten Schaafen gesamlet, unter den Vorwand, die Ausfuhr
seye nicht erlaubet, arretiret, und:
g) Wird denen k. k. Unterthanen, so nach Siebenbtirgen zuruckkehren,
niemals eine Zahlungsbollete von den Mautnern gegeben, indem den Kaufleuten gesirgt wird, class sie nach Siebenbtirgen keiner bedurfen.
In diesem Punkt ist eben der Betrug, den die Mautner and Granzbeamte
www.dacoromanica.ro
92
bazar des papiers suspects de quelques marchands de cette espece ; mais qu'on n'avoit pas pris la precaution de les arreter,
en sortant de la quarantaine.
Pour ce qui est des emigres polonois, 1\ir de Severin me dit
que, non obstant l'amnistie qui leur est accord6e, les commandants de leurs confins, en veillant toujours sur leurs manoeuvres,
porteront toute l'attention que merite cet objet d'importance, et
qu'ils en venoient aussi de prevenir le supreme gouvernement
militaire de Gallicie....
XLVI.
Timoni catre Thugut; Iafl, 18 April 1797.
Wie viel nun der Betrag aller dieser von den Granzbeamten wiederrechtlich gemachten Erpressungen ausmachet, beliebe ein lob!. ftirstl.
Departement aus den zwey beyliegenden sumarischen Ausweisen vom
1-ten May 795 bis 25 Marz 796 zu ersehen.
Hiebey muss man noch die Bemerkung machen, dass im Jahr 785 wegen
www.dacoromanica.ro
93
tueusement V. Ex. en date du 4 de ce mois, fournit au consulgeneral de Russie, Mr de Severin, l'occasion d'en parler au prince,
deja, le repos du triple confin. par toute sorte de bruits allarmans, qu'il etoit convenable d'y mettre ordre, parce que ce ren-
www.dacoromanica.ro
94
Les avis certains que je recois an sujet des patriotes Polonois qui se trouvent repandus is long des confins de la Boucovine, confirmes par le bas-officier qui vient d'escorter quelques
deserteurs it Czernovitz, portent que Is nombre, qu'on ne pent
pas determiner, desdits Polonois, grossissoit considerablement,
que Deniska, qui etoit a. Boyana moldave, etoit en correspondance
avec les Polonois de la raya de Ilotin, que tons ensemble entretenoient des relations secretes avec quelques mecontens Polonois de la Boucovine et Gallicie, qu'ils menacoient une invasion
dans la Boucovine.
En consequence, Mr de Severin, dont les nouvelles, qu'il en re9oit, sont entierement conformer aux miennes, ayant en memo
tems rep des notices inquietantes it ce sujet de la part de leurs
commandans de confins, s'est propose de renouveller aujourdhui
Mais, soit que le prince ait jusqu'it present ignore ce rassemblement de Polonois aux confins de la Moldavie du cote de la
Boucovine, soit qu'il en fasse l'ignorant, spit qu'il ait ou non
des instructions a. cet egard, j'avoue respectueusement a V. Ex.
qu'il manque d'energie pour y mettre ordre. C'est pour cet effet
que j'ai crit devoir en informer aujourdhui les supremes gouvernemens de Gallicie, en les pliant de prendre, comme font deja
www.dacoromanica.ro
95
ble rapport d'aujourdkui, que j'apprends, par un canal veridique-, que le consul francois de Boucareste s'etoit informs aupres
du prince Calimaky, s'il pouvoit, quoique sans la recommandation d'un Vezir Mektoubi, qu'il n'a pas of le tems de demander, venir pour des affaires pressantes a Jassy, que le prince
dans sa reponse ne s'etoit pas clairement explique, mais pretexts
qu'il seroit personnellement compromis, et qu'enfin it venoit de
demander les ordres de la Porte a ce sujet. .L'arrivee dudit
consul it Jassy ne paroit gueres avoir d'autre but que celui d'tre
plus a portee des manoeuvres des patriotes polonois caches sous
le masque republicain.
XLVIII.
Thnoni catre Thugut ; _Tap, 25 April 1797.
www.dacoromanica.ro
96
de toutes leurs intrigues, en lui devoilant que ce sont des Polonois caches sous le masque francois, et pas des marchands
de cette nation, comme elle le croit.
Quant an premier, le prince s'en excusa fort maladroitement
par le pretexte (c qu'il etoit dit dans les fermans 2. que ces marchands francois pouvoient, sans en etre molestes, demeurer dans
les endroits oil ils voudroient ; quand au second, 41 l'eluda par
XLIX.
Timoni catre Internunciu; lap, 13 Main 1797.
www.dacoromanica.ro
97
un nombre de 50 a, 60 mille boeufs it vendre, et pretendit d'abolir la seule boucherie de la nation juive i, et r., qui est celle
de toute la nation allemande, sous divers pretextes frivoles d'un
meilleur arangement, qui fait deja, crier tout le monde. Je lui
ai repondu, qu'outre que c'etoit une prerogative de la nation
allemande, etablie avant la derniere guerre, d'avoir un boucher
a. Jassy, l'abolition ne pouvant que renouveller les disputes, qui
ont eft lieu Pannee derniere entre les sujets des deux Cours Imperiales et ceux de la Moldavie, etc. Mais tout fut inutile ; l'Aga fit
www.dacoromanica.ro
98
V. Ex., que, plus le public de Jassy a ea du plaisir a la nouvelle des preliminaires arretes de la la paix, plus les patriotes
polonois, dont les illusions sont 6vanouies, en sont consternes et
abattus, a ce que j'apprends de differens cotes, et le commandant-general de G-allicie, S. Ex. Mr le Comte d'Harnoncourt, comme
ce sujet. Apres cela ces emigres, dont ceux qui ne some pas
des sujets russes ne peuvent pas entrer de ce cote-ci en Russie, seroient dans la necessite de quitter la Moldavie, s'ils ne
recevoient de la part de leurs parens des secours en argent pour
vivre, comme it paroit conster par les pieces de 20 kr. gulls
depensent et par la deposition qu'en fait Mr le capitaine Schauer.
Le prince Calimaky, qui m'avoit amicalement communiqu
ragreable nouvelle des preliminaires sjgn es, me paroit aussi participer (par interet particulier, sans doute) a la joie commune,
www.dacoromanica.ro
99
que lui firent lea boyards stir les suites funestes des maximes
revolutionaires, que ces perturbateurs du repos public propageoient deja, parmi les habitans de la Moldavie, point dont
j'avois aussi fait en son tems mention,il est inconcevable, disje, que le prince cherche seulement a sauver les apparences
avec des remedes palliatifs.
L'affaire des deserteurs, qui m'occupe sans cesse, est dans le
lame cas: mes clemarches soot inutiles, et je ne puffs esperer
l'appui de V. Ex. dans les circonstances presentes: je parle iufructueusement a un prince qui me dit etre en regle, et cherche a alder la question, tandis que mes autres ressources sort
insuffisantes.
Au rests, nous sommes en grand. allarme par la molt precipitee de quatre Juives et de trois Egyptiens du boyard Bastoni,
qui donnerent les sympthomes de peste: la proximite de la maJadie epidemique qui regne a Hotin, n'etant problablement au-
www.dacoromanica.ro
100
it esperoit de recevoir en forme de la part de la Porte elbs ordres a. ce sujet : a savoir, que la Porte avant ete on ne peut
pas plus surprise d'apprendre la susdite 'invasion sous le nom
franeois, n'avoit pas pa dissimuler son etonnement a l'ambassadeur de France, Mr Aubert du Bayet, mais que cet ambassadeur,
en niant le tout, avoit repondu de n'en avoir aucune connoisance.
En combinant la joie dont le prince fut penetre avec les expressions dont it se servit, it paroit evident que c'est la premiere
Lill.
Timoni catre Thugut ; kr, 25 Iulie 1797.
V. Ex. aura daigne voir par mes quatre precedens tres humbles rapports, que les precautions que j'ai era devoir suggerer
au prince pour la surete de nos frontieres, qui furent bien anwww.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
102
en le prevenant que ledit. Udricky etoit charge de cette besogne, et ajouta qu'il fera repondre par ledit ispravnik h Mr le
baron Balche, que, pour ce point, it devoit s'entendre avecl'Agence
tems qu'au susdit ispravnik, et surtout apres avoir charge ledit Udricky de ramasser les fuyards polonois, sans me faire
mention d'un tel pardon, it semble respectueusement resulter
qu'il n'en est pas autoris6. En consequence, je lui ecrivis une
lettre, oh je lui temoigne ma surprise sur une demarche irreguliere et dont le gouvernement supreme de Gallice et le commando militaife de Czernovitz, avec lesquels je suis en correspondence reguliere it ce sujet, ne m'en disent pas le mot.
Denisko avec. sa suite etant arrive it. Fokschiani, paroit youloir passer en Valachie.
Je crois aussi devoir respectueusement porter it. la connoissance de V. Ex. que le consul-general de Russie, Mr de Severin,
vient de recevoir l'ordre de sa Cour de renouveller, sans aucune
formalite, aux sujets polonois russes le pardon deja accords,
avec la clause qu'ils seront recus *dans le. grade qu'ils avoient,
avec d'autres avantages, sans pourtant rien specifier.
Je supplie V. Ex. d'accueillir avec bonte le present tres-hurnble rapport, oh je n'ententls -pas respectueusement porter plainte
contre personne, mais oh je ne puis supprimer ce que le prince
me dit officiellement.
www.dacoromanica.ro
103
LIV.
Timoni catre Thugut ; .too, 29 August 1797.
J'ai l'honneur de porter a la connoissance de V. Es. que, Housscan de Hotin arrivant aujourdhui h Resina, endroit distant de
cinq lieux d'ici, le prince Calimaky y est tale h sa rencontre
pour lui donner, d'apres l'usage, h diner.
Pour ce qui est des patriotes polonois, je viens d'apprendre
qu'il y en a en ce moment treize h Gallaz, prets a passer en
Turquie 6. la premiere occasion qui se presentera d'un navire,
et Mr de Severin me dit d'avoir fourni a quatre individus des
passeports pour se repatrier. J'en apprends aussi que le general polonois Grabovsky, qui, en passant, le printems dernier, par
Jassy, comme j'eus l'honneur de le soumettre h V. Ex. le 4 avril,
avoit joue le role d'un republicain, passa, aussitOt arrive aux
frontieres, ches les Russes, et obtint le grade de general-major.
L'interprete russe, Mr. Franchini, destine h accompagner l'Envoye de Russie, Mr de Tamara, vient d'arriver de Constantinople, et Mr de Tamara, qui a ete fait conseiller intime, n'attendoit que son expedition pour se mettre en route.,
Mr de Severin ayant eto nomme Conseiller d'Etat, vient de
porter le serment de fidelite.
La peste, qui continue toujours clans la Raya, paroit avoir &to
etouffee ici, et it y a aujourdhui un mois qu'il n'y etit point de
nouvel accident. En transmettant respectueusement h V. Ex. la
copie de mon rapport du 28 de ce mois a Mr 1'Internonce Imperial et Royal....
LV.
J'ai l'honneur de porter h la connoissance de V. Ex. que l'emigrO francois Jean-Baptiste Trecourt, precepteur des beyzades,
qui jouissoit de la protection de Naples h Pera, et venu ici muni
d.'une lettre de recommandation de la part de Mr 1'Internonce I.
et. R., part aujourdhui pour Vienne. Le prince, en me demandant l'autre jour un passeport pour lui, me dit que, le beyza-
www.dacoromanica.ro
104
Monsieur le Baron,
J'ai l'honneur de recommander A V. Ex. Mr Jean-Baptiste Trecourt, emigre
francois, que j'envoye a Vienne pour la conduite des affaires qui me concement. Le zble et l'empressement que j'ai toujours mis iL proteger dans
mon gouvernement les sujets de Sa M-te Imperiale me donnent lieu d'es-perer que vous voudrez bien recevoir favorablement Mr Trecourt, qui jouit
d'une reputation integre de probite et qui pendant son sejour a Constantinople s'est acquis l'estime de Messieurs les Ministres, particulierement celle
www.dacoromanica.ro
105
ihm, weil die Raja nicht unter seiner Regierung stehet, keine
Erwehnung machen konnte. Der Flirst widerlegte nun ganzlich
den c mit dem Beysatz, dass er mit jeder Woche von seinen
Ispravniken von Allem was im Lande vorgehet, genau berichtet
wird, dass
rlei Transporte, ohne von dem Pascha zu Hotin
verstandiget zu werden, -niemals geschehen ktinnen, und dass
seine gegebene Befehle, diese Pohleu, wo immer sie entdecket
werden, aus der Moldau fiber die Donau zu verweisen, streng
beobachtet werdezi. In Betreff der Paragraphen a und b, habe
mich gestern mit dem ftirstlichen Kapichi-Haja, so vor einigen
Tagen von Hottin, um einen mit Geld von Constantinopel angekommenen Rtistwagen nach Hottin zu transportiren, hiehergekommen, besprochen, und. von ihm erfahren, dass der bukoc1
der Pascha eben diese von der Hohen Pforte ertheilten Befehle,
diese Ruhestorer aus der Raja zu verweisen, auf das Ptinktlichste
befolget. Jedoch erfuhre durch Privat-Nachrichten, dass zwar
das Gerticht wegen zwey desertirten Polken on Pohlen mach,
der Raja ungrandlich seye, dessen mich auch der russische General-Consul von Severin versicherte, dass sich jedoch bei 30
dieser Pohlen, welcte theils im Dienste bey den Christen- stehen,
theils Armuths wegen Almosen erhalten, in .der Raja befinden
sollen.
cpbersetzting eines von der Szucsavaer Districts-Ispravnitsie an den Farsten eingesendeten Berichtes, datirt Foltischenj, den 8 19 October 1797.
Den hohen Befehl Sr. Durchlaucht, dato 29 Sept. (10 October) d. J. haben
wir mit geziemender Ehrfurcht erhalten and daraus entnommen, dass die
www.dacoromanica.ro
10d
LVII.
Schilling c11re Internuntiu t Ia0, 27 Octornbre 1797.
nicht, so wie ein Mich bucoviner Kreisamt angegeben, sondern folgendermassen sich verhalt :
Zwei Soldaten, welche von der Waehe desertiret, woliten auf die mob
dauer Granze herhberkornmen; die Schildwache, so da war, schoss auf
sie, mid sie Schossen zurtick.)
La 10 Octombre, guvernul Bucovinel semnaleazil Agentiel zvonurile,
prea statornice pearl' a putea fi iulaturate, despre concentrarea Piplonilor
la hotare.
Denen seit einigen Tagen her dahier von verschiedenen Seiten einlaufenden haufigen Nachrichten mid amtlichen Berichten zu Folge, sollen sich:
a) In der angranzenden chotimer Raja neuerdings mehrere Pohlen versammeln, auch bereits deren welche, uud zwar bewaffneter, an unserer
Granze gesehen worden seyn;
y Sollen, der allgemeinen Sage nach, 2 Polken, das ist bei zwey Regimenter Pohlen, von denen Russen desertiret seyn, die sich ebenfalls mit
den tibrigen Pohlen iu der Raja vereiniget haben und mit ihnen gemeine
Savhe machen sollen;
c) Solleu these Pohlen von Stephanestie ans der Moldau nach der
Raja, und zwar mit Beyhilfe mid Unterstiltzung der iajaer Unterthanen,
dergestalt befordert worden seyn, dass jedeir.Rajaer-Dorf ihnen zwey
Vorspanns- oder Transportswitgen zu leisten befehliget war s
www.dacoromanica.ro
107
LVIII.
Schilling catre Thugui ; lop, 24 Novembre 1797.
www.dacoromanica.ro
108
mandanten allda, und langte mit seinem aus zehn Mann bestehenden Gefolge, den 18 d. Monats, hier an; sodann nahm der
Hirst von diesem Btirgschein eine Abschrift, und der Capitschi
rerste den folgenden Tag nach Bender zurtick.,
Dix den E. Ex. schon bekannten Pohle, Namens Vitalis, kam,
den X5-ten dieses, von dem Commandanten in Kaminiek die
F4rlaubniss nach Itussland zurtickkehren zu kOnnen an, und der
russisch kais. General-Consul schickte ihn den 17-ten dieses mit
noch 2 andern Pohlen dahin ab.
Der an die Pforte als konigl. preuss. bestimmte Gesandte,
Graf von Dietz, so semen Weg durch Galizien genommen, wird
dieser Tage allhier erwartet.
H. Parent, so seinen ofentlichen Karakter als Vice-Consul
nach der Ankunft des H. Fleuri in Bukurest anneb.men soil, wird,
wie es mir scheinet, vielem Verdruss und unntitzen Schreibereyen
ausgesetzt seyn, indem er sich gegen einige ttirkische Untertha-
109
gen Schrocken. Der Himmel war heiter, die Luft stille, der Mond
mit rother Luft umgeben, und gegentiber dem Monde stand. ein
Cometstern in der Art einer langlichten SAule, so wie feuriges
Antlitz hatte. Das Erdboben kam von Aufgang der Sonne, und
hat .keinen Schaden zugeftiget.
LX.
Schilling ,cittre Thugut; lap, 144 Decembre 1797!
Icii lab die Ehre E. Ex. zu unterlegen dass der preussische Graf
Dwietz, so schreibt er sich eigentlich, mit dem Grafen von Bellevald, zwey Secretairs, einem Kammerdiener und drey Bedienten,
lend, das zwey reisende Grafen ftir ftinf Graf en Briefe abnehmen.
www.dacoromanica.ro
110
LXI.
Schilling catre Thugut; kip, 22 Decentbre 1797.
vernehme aber von garter Hand, class such ein Korp Tartaru
em Bender und der dasigen Tartarei versamlet wird, welches
www.dacoromanica.ro
111
sich mit dem Corp des Hassan-Pascha. so Br in Silistria tibernehmen (es soil das corp seyn, welches der none Ftirst von der
Wallachey mit sich bringet und in 5.000 Mann bestehen), vereinigen -wird ; dieser Pascha soil alsdann mit dieser Armee von
Seite der Wallachey gegen den Rebellen ziehen und ihm den
Rtickzug -fiber die Donau abschneiden.
Ungeacht in der Moldau an alien Bedtirfnissen fur Mensch und
Vieh der gri5sste Mangel ist,ohn e Rticksicht class seit sechs Monaten
LXII.
Schilling catre Thugut ; Iap, 26 Decembre 1797.
Ich habe die Ehre E. Ex. zu unterlegen, class unter 29 November laufenden Jahres das k. k. bukoviner Kreisamt die Anzeige machte, es sollen sich, laut abschriftliclien Beilage, einige
polnische Insurgenten bereits zu Tarnovska, nahe an der k. k.
Granze, wieder einfinden und eine grOssere Anzahl im Anzuge
seyn. Dieser Anzeige zu Folge, ging ich unverweilt zu dem Dirs-
Den 23-ten des Monats sagte mir der Furst, es seye, vermog
ihme von dem Ispravnik unterlegten Bericht, nur ein pohlnischer
Obristlioutenant,. Nahmens Krenitzki, mit seinem Bedienten, so
einen russisch kaiserl. Pass vorzeigte, allda; welchen der Ispravnik, ungeachtet seines Passes, dennoch hieher zu reisen twang.
Nach der Ankunft gedachten Krenitzki allhier, beschwerte sich
www.dacoromanica.ro
112
dass die russ. kais. Passe von dem Ispravnik nicht respectiret
worden! Allein der Hirst antwortete : der Ispravnik habe die
Befehle von ihm, keinen pohlnischen Officier den Aufenthalt an
ihm der wiederholte Befehl von der Pforte zugekommen, unverweilt nach Silistrien zu gehen. Dahero wurden auch von dem
Ftirsten alsogleich wegen dem Durchmarsch dieses Pascha durch
die Molds u die Befehle wegen den zu treffenden Vorkehrungen
an die Ispravniks ertheilet.
Gestern, den 25-ten des Mon ats, soil der neue Furst der Wallachey von Constantinopel abgehen und seinen Weg tiber Bassartsi, Matschin, Galaz, Fokschan nach Bukarest nehmen ; eben
diesen Weg nimt Ipsylanti zu seiner Riickkehr nach Constantinopel. Nur stehet zu befiirchten dass diese beide Ftirsten auf
ihrer Reise bey Bassartschi von dem innigsten Freund und Allirten des Baschvanschioglu, Nahmens Issoglu, so allda mit einem
Corp von 8.000 Mann stehen soil, gefangen genohmen worden
konnen ; dann, laut Nachrichten von Galaz, heisst es, dass sich
1n
schon zu Ternauka bei der dortigen Wittwe Frau Zoitza Potloczasa and nebstbei einen von den 0-rossen und seine zwei Bedienten, mit welchen er auch gesprochen haben soli, mit' eigenen Augen gesehen, hat, und dass diese Pohlen zu ihm gesagt
haben : dass viele Pohlen, und zwar bewaffnet, schon auf dem
Weg sind.]
Lx-rri.
Schilling catre Thugut; Iv, 29 Decembre 1797.
....
www.dacoromanica.ro
111
LXIV.
Schilling mire ('ancelaria Carp ; 15 Mai* 1798.
ich E. Ex. meinen Bericht abstatten, und er wolle das Namliche an seine Agenten schreiben. Inclessen versprach mir der
Ftirst, sobald ich von E. Ex. die Antwort auf meinem hiertiber
unterlegten Bericht erhalten werde, die anverlangte Bestrafung
zu leisten; nur solle ich in diesem Bericht noch keine Meldung
hievon machen.
wisse, und fuhrte zum Beweis an, dass erst jtingst das hope
www.dacoromanica.ro
115
tement wegen einer von dern ,Hettmann Jiostaky Gyka angegebenen Grtinzstreitigkeit der Religionsfondsgater Teterschen und
Stubieni urn die Abschickung eines Bevollintichtigten ad. faciem
loci bis Ende April laufendeu Jahres angesucht, urn eine dreimonatliche Terminsverlangerung ersuchet und auch zugestanclen
wordem seye. Nun, sagte der Ftirst, ich mochte von dieser Unterredung keinen Gebranch machen; indessen habe in Erfahrung
gebracht, dass samtliche Religionsfondsgtiter urn 900 Beutel ver-
Ich habe die Ehre Eder Ex. die Meldung zu machen, dass,
boviel ich in Erfahrung bringen konnen, nach der Abreise des
ftirstlichen Agenten, Natnens Tr.ecourt, von Wien, im Monat April
laufenden Jahres, der bevollmitchtigte Minister von der Republik Ragusa, Graf Dayale, die farstliche Correspondenz besorgen
solle, und laufen die Correspondenzbriefe mit der gewOhnlichen
Post miter Aufschrift : A Monsieur le Hettmann George Riso,
Jassi* zweimal in der Woche ein.
Da das Geriicht wegen den an einige hiPsige der ersten Bojaren verkauft sein sollende Religionsforidgater allgemeiner wird,
so entstehen auch unter den Bojdren, zweifelsohne aus Haabsucht. ihrer Haupttugend, mehrere Gegenfaktionen, welche
Burch Gunstlinge des Ftirstens den Verkauf dieser Giiter zu annulliren suchen ; der Farst soli sich auch geausseret haben, class,
'wenn wirklieh ihm ein grossheirlicher Ferman wegen den gemach-ten Verkauf zukommen solle, er dennoch nach den bestehenclen
www.dacoromanica.ro
116
Mir scheint jedoch, E. Ex., dass die game Ausserung des FUT
stens den Endzweck in der verbitimten List habe, auch seinen
Antheil dabei zu gewinnen; denn ich bin versichert, dass, wend
die Bestitttigung des gemachten Verkaufes durch einen grosst.
herrlichen Ferman ankommt, der Ftirst durch einige Tausend
Piaster von den Kitufern ganz leicht zum Schweigen gebracht
werden wird.
Gestern erhielt der Furst durch einen Tartarn von dem Capitan-Pascha die Nachricht dass sich die unter seinem Com-
www.dacoromanica.ro
117
tavu.
Schilling catre Internuntiu ; Iap, 10 Iunie 1798.
Handelsleute, wie sich der Fall, mit dem Baron Capri derzeit
ereignet, die Weidgebtihr zu entrichten verbunden. Dieses Bewei-
se& ungeachtet, ersuchte der Ftirst mich EJ Ex. diesen Mauthgegenstand zu unterlegen und er wolle ein Gleiches an den.
Reis-Effendi schreiben ; wo sodann die beyden Ministers sich
www.dacoromanica.ro
118
aus der beiliegenden Anaphora erhellet nach den Landes-Gebrauchen untersuchet worden und nach selben befuiiden worden,
www.dacoromanica.ro
119
class die in der Moldau liegende Religionsfondgtiter allda verkauft, worden seyen, ein welches traktatwidriges Verfahren
niemals von einem Hohem Landesgubernium vermuthen konne,
indem hochdemselben nur zu wohl bekannt seyn wird, class er,
LXX.
Schilling catre Thugut; lag, 9 August 1798.
www.dacoromanica.ro
120
wenig Vertrauen auf derlei Befehle, weil ich weiss dass sie
einmal befolget werden und hernach, wie vorhin in Vergessen-i
4
heit kommen. Welches ich such mit aller Aufrichtigkeit
dem
Ftirsten sagte. Indessen habe abermals sechs Deserteurs einge-,
;bracht, und. werden sie tibermorgen an das bukowiner Granz-,
kommando abschicken.
Den 5-ten des Monats, langte der gewohnliche russische Courier
von Constantinopel Tiber Bukarest hier an, und es verbreitete sich
das Gerttcht dass, laut einem Schreiben von Widdin, die, Fran-,
zosen, sobald Buonaparte die Inseln Candia und Cipern republicanisiret haben wird, von der Seite von Corfu ein Aufstand
gegen Bosnien und hernach gegen Servien von ihnen angezettelt
werden solte, und alsdann soli Baschvanoglu, einverstanden mit
diesem Plan der Franzosen, gemeinschaftlich vorriicken. So unwahrscheinlich bis nun dieses Gerttcht zu sein scheint, so glaube
ich dock E. Ex. meine Meldung machen zu mtissen.
Durch einen von Constantinopel den 6-ten des Monats eingetroffenen Courier, erhielt der Furst den Auftrag unverztiglich 3.000
Killo Gersten und Frucht zur Armee des Capitan-Pascha abschicken zu lassen.
LXXI.
Schilling calm Thugut; Iap, 19 Octombre 1798.
www.dacoromanica.ro
121
Ich habe die Ehre E. Ex. zu unterlegen dass der Furst, gemass grossherrlichen Fermans, den Auftrag erhalten habe, zwanzig tausend Killo Frucht und zehn Tausend Sttick Schaaf zur Armee
nach Rustschuk abzuliefern, wie such ftinf hundert Beutel Geld
als Briegsbeisteuer zu schicken. -Diesem Auftrag zu Folge, fer-.
tigte der Furst einen seiner Bojaren nach der Wallachey, aim
www.dacoromanica.ro
122
sem Jahre Pothaschen-Siedereyen ; so werden nun von mehreren Bojttren, so Waldungen besitzen, derley Pothaschensiedereyen
123
haben, wortiber auch der Furst bis nun nicht entgegen war.
Allein, da von mehreren Bezirken Klagschriften eingegangen,
dass denen &mem die --von jeher freye Holzfahlung in den
Waldern von den G-utseigenthtimern verbotten werden und sie
hiedurch einen grossen Schaden leiden, so befahl der Ftirst zur
Abhilfe dieser Beschwerden, class der Grosse Divan hiertiber
sein schriftliches Gutachten keben solle. Dieses Gutachten gaben die Bojaren nicht schriftlich, weil sie besorgten dass der
Furst auf die Ausfuhr des Pothaschen eine grosse Abgab, sowie
auf die Einfuhr des Brandweins, legen konnte, wodurch sie in
die Nothwendigkeit gesetzt werden dtirften, die Potasche, urn
selbe ins Ausland verkaufen zu ktinnen, um einen geringen Preis
zu 'verhandeln und der Nuzen dem Ftirsten, nicht aber ihnen,
zufallen konnte ; sondem nur mit der mtindlichen Ausserung,
dass keine Pothaschenbrennerey im Lande bestehen und dem
Landmann, wie vorhin, die freye Holzfahlung erlaubet seyn solle.
Die Kane halt noch immer an, and werden taglich todte
Menschen auf den Strassen gefunden. Eben diese Kalte und der
mannshoch gefallene- Schnee verursachen class ich schon seit
15 Titge, keine Post erhalten habe.
www.dacoromanica.ro
124
LXXVI.
Schilling catre Thugut ; Iapt, 1-iit Februar 1799.
In meinem kingsten Amtsbericht unterm 28-ten vorigen Monats, hatte die Ehre E. Ex. gehorsamst zu unterlegen, dass den
25 -ten vorigen Monats ein von dem in Kaminiek eingetrofenen
Feldmarschall-Lieutenant German hierdurch nach Constantinopel
125
In Betref der von einigen Bojaren errichteten Potasehesiedereyen, bin ich bis nun ausser Stand E. Ex. einen zuverlksslichen
Bericht zu unterlegen, weil der Furst dieselbe ganz unvermuthet
eingestellet hat. Die Ursachen hiezu waren folgende :
Der Ftirst sah die Errichtung einiger Fabriquen inlandischer
Producten mit neidischen Augen, weil sie seiner Schatzkammer
keinen Nutzen brachten ; um also die Sache vor sein Tribunal
www.dacoromanica.ro
126
er seine Chohadars mit dem gemessensten Befehl aus, sammtliehe Pothaschesiedereyen niederzureissen und aufzuheben. Dem
ins Ausland nach Danzig verfuhret; die Quantitat war hingegen sehr klein, dann es bestand im ganzen Lande nur eine
Potaschensiederey ; wo, im G-egentheil, einsehend die Bojaren
den grossen Nuzen hieraus, in diesem Jahr mehr dann 30 dieser
Potaschesiedereyen angeleget haben. So bald nun von Constantinopel der Ferman an den Ftirsten einlanget, so werde E.
Ex. meinen ausfUhrlichen Bericht hiertlber zu unterlegen nicht
ermangeln.
LXXIX.
Schilling calre Thugut; Ian, 22 Marl 1799.
www.dacoromanica.ro
127
und es heisst in, diesem, unter Anderen, dass, nachdem der Furst
treugeleistete Dienste bezeigen und erwartet ihn in Constantinopel knit of1enen Armen, urn ihm die Belohnung zu ertheilen,
die Frtichte seiner Bemtihung zu geniessen und unter dem Schutz
der glitnzenden Pforte friedlich zu leben 1.
Den 18-ten dieses 11onat verstarb an der Folgen einer LungenEntztindung, mach einem neuntagigen Kraukenlager, der russische
Lxix.
Schilling catre Herbert ; Iafl, 27 Mari_ 1799.
[Afacerea de la Akkerman.]
Eben diesen Morgen trafen gedachte Handelsjuden mit einem
Transport von 48 Yassern verschiedener Waaren, im Werthe von
einmalhundcrt Tausend Kaiser-Gulden, hier ein, una nehmen
mit selbenI wie im verflossenen Jahre, ihren Weg fiber Acker-
man nach Odessa. Ich werde sie dahero mit den nothigen
Transitobolleten und Pgssen versehen und, ihrem Aitsuchen gemass, den Agentietranslator mit einem Schreiben an den HassanPascha in Bender abschicken. Ich finde es selbst derzeit ftir noth-
wendig, weil der Ftirst abgesetzt ist, und nun das von ihm
versprochene Empfehlungsschreiben an gedachten Pascha nicht
erhalten kann. Den Erfolg hievon werde, sobald dieser Handelsjude zurtickkommt, zu unterlegen nicht ertnangeln.
www.dacoromanica.ro
128
nehmen sich beigehen lassen, habe die Ehre E. Ext in Racksicht des ersten Punktes gehorsamst zu unterlegen, dass mir
der Furst zu verschiedenen Malen hievon Erwehnung gemacht,
class diese Armenier, welche vor dem Krieg ttirkische Unterthanen waren und in diesem letzten Ttirkenkrieg kaiserliche ge-
dringen, dann ich hatte keine Feste, worauf ich mich stutzen
konnte, weil, sowohl Paskalovicz in Botuschan, wie auch Mantsuk,
in der Moldau eigenthumliche offene Buden haben und ttirkische
www.dacoromanica.ro
129
Da im verflossenen Jahre, bei Arretirung des franz. ViceConsul Parant und seiner Kanzlisten und Sequestrirung aller
ihrer Habseeligkeiten, einige kaiserl. Unterthanen an beide Forderungen zu machen hatten, so gab ich dem Fursten die Lista
dieser Forderungen, und ersuchte urn Befriedigung; allein der
Furst gab mir zur Antwort, dass er von der Pforte die Be.fehle hiezu abwarten mtisse. Da aber diese Refehle bis nun nicht
cingelanget und die Glaubiger sich ofters anfragen, so bitte E.
Ex., mich zu verstEindigen, welthen Bescheicl ich ertheilen solle.
LXXXI.
Schilling cittre Thugut ; Icift, 15 April 1799.
Ktinftigen Sonnabend, ale den 20-ten, gehet der Furst Kallimak mit seinem ganzen Gefolge, nach dem vor der Stailt liegenden
Kloster Galata und wird nach dem griechischen Osterfeiertagen,
www.dacoromanica.ro
130
pel antreten; ich beftirchte nur dass dem Ftirsten bei dem
Durchzug durch die Moldau einiges Unheil von dem Landvolk
bevorstehen durfte, massen seit seiner Absetzung, wegen seinen
ohne Menschengeftthl ausgetibte Erpressungen, von allen Seiten
haufige Klagschriften eingehen. Um nun das ausgesaugte Landvolk in etwas zu beruhigen, so wurde von dem Caimacan des
regierenden Ftirsten Ypsilanti im ganzen Lande kundgemacht,
dass der Furst das Laudvolk von alien aussserordent]ichen Abgaben verschoneu and ihren misslichen Zustand auf alle mogliche Weise erleichteren werde. Den ersten Beweis gibt der
Furst bei dem gegenwartigen Durchzug des Pascha nach Hotin, indem er befahl dass die stimmtliche Transportirung des
Pascha auf seine eigene UnkOsten, nicht aber, wie gewohnlich,
auf Kosten des Landes gescheheu solle.
LXXXII.
Scar lat Callimachi catre Hammer; Constantinopol, 16 August 1806.
www.dacoromanica.ro
131
LXXXIII.
Hammer catre Stadion; lapt, 30 August 1806.
these Veranderung als ein entschiedener Schlag des emporsteigenden franzosischen Credites bei der Pforte ihn nicht anders
als freuen konne, dass er aber personlich damit hochst unzufrieden sey, weil er sich, laut seiner Instructionen, gar nicht auf
diesen Schlag vorgesehen habe, und nun klar einsehe dass man
www.dacoromanica.ro
132
ihn mit der ganzen Sendung nach Jassy blos zum Beaten gehabt habe (pion l'avait joue).
Auf meine hieriiber gemachten Anwttrfe und Fragen, vertraute
er mir dass in seinen Instructionen diese Sendung blos aus dem
Grunde politisch wichtig dargestellet worden, weil Ftirst Mouroussi perstinlich ganz dem franzdsischen Interesse ergeben sey.
Die Entdeckung dass man ihn auf diese Weise blos habe zum
Beaten haben wollen, bestimmen ihn nun auf dem schon in seinem ersten Brief eingeschlagenen Tone in Betref seiner baldigen Abrufung fortzufahren, und in jedem Fa lle verspreche er
sich eine kurze Dauer seines Elends, weil, entweder Russ land
www.dacoromanica.ro
133
LXXXV
Hammer catre Stadion ; Iafsl, 4 Septembre 1806.
wohin ihm die Furstin mit dein Reste seiner Familie binnen
funf oder sechs Tagen folgen wird. Er hinterlasst das Land in
aufrichtiger Trauer, indem dasselbe mit diesem Wechsel nicht
zufrieden ist. Der Caimakam des neuen Fursten ist zwar zur
Stunde noch nicht angekommen, aber Furst Mourousi glaubte,
wie er mir selbst sagte, urn desto mehr seine Abreise beschleunigen zu mitssen, als die Entweichung des Ftirsten Ypsilanti
zu manchen falschen Deutungen und Gertichten zu Constantinopel Anlass geben konnte.
Hier ist die allgemeine Meinung, dass seine Entweichung nur
einvernehmlich mit dem oesterreichisch oder russischen kais. Hofe
babe ins Werk gestellt werden kdnnen und dass Russland dieser
so wesentlichen Verletzung des Hatischerif von 1802 keineswegs gelassen zusehen werde.
mich in voraus urn die Erlaubniss bat, alle seine Effekten unter
dem Schutze der k. k. Agentzie sicker zu stellen. Ich bejahte
dies ohne Bedenken, fur den angenommenen Fall; setzte seinen
Muthmassungen aber auch zugleich meine Bedenklichkeiten entgegen, die mir bei dem bisher beobachteten Gange des russischen Cabinetes, es ganz unwahrscheinlich machen class Kaiser
Alexander eine solche schnelle und heftige Massregel ergreifen
werde, wodurch freilich, wenn die russischen Heere alsogleich bis
www.dacoromanica.ro
134
135
LXXXVI.
[Copie d'une lettre tie l'Agent Imperial et Royal au prince Charles
Callimachi, le 12 Septembre 1806.J
Je n'attendois que l'arrivee de Mr le Caimacain pour transmettre par le premier de ses callaraches a V. A. l'hommage
de mes vceux a l'avenement heureux it son regne et pour la
prier de faciliter par ses ordies la marche des affaires des sujets
imporiaux, entravee depuis la demission du dernier prince. V. A. a devance par sa bonte mes vceux, Elle a change ma
priere en action de graces. Je me flatte de cultiver avec Monsieur le Grand-Postelnik de Negri les liaisons d'une vraie
Der Caimakam des neuen Ftirsten ist vorgestern hier eingetroffen. Ich bekomplimentirte ihn fiber seine Ankunft durch den
Cancelliere der Agenzie, durch welchen er mir das in Abschrift
beyliegende Schreiben sandte. Dies ist eine zuvorkommencle Hof lichkeit des neuen Ftirsten, indem seine Vorfabrer gewohnlich
erwarteten dass sie von den Consuln zuerst Gltickwtinschungsschreiben erhielten.
www.dacoromanica.ro
136
hernach den Ton und die erste Ansicht der offentlichen Begebenheiten bey der Pforte angibt, noch langer wie unter Murusi
durch den preussichen Legationsrath Picot fortgeftihret werden sollte.
Der Caimakam war auch mit einem, dein Inhalte each, wie
ich glaube, gleich lautendem Schreiben fair den franzosischen und
www.dacoromanica.ro
137
aber, so oft ich mich ihm naherte, wandte er mir den Rticken
und ging davon. So hielt ich es fiber anderthalb Stunden aus,
ohne hiertiber eine Sylbe zu verlieren; endlich aber, als ich sah
dass schon die gauze Gesellschaft dieses Benehmen gewahr geworden war und ich, ohne das was ich meinem privat und offentlichen Karakter schuldig bin zu vergessen, nicht. mehr bleiben
konnte, ging ich und sagte im Weggehen dem russischen Dolmetsch H. Pisany unter vier Augen: 4Wenn der Herr Consul im
Sinne gehabt hatte mir solche ausgezeichnete Grobheiten zu
erweisen, er mich nicht hatte einladen sollen. Da ich zu diesem
ttusserst unanstandigen Benehmen auch nicht den geringsten
Anlass gegeben habe, es sey denn durch meine zuvor bewiesene
allzugrosse Nachgiebigkeit gegen seine sonderbare Anforderungen, so wtirde ich sehr verlegen seyn die Ursache davon zu
errahten, wenn ich nicht aus verschiedenen mir zu Ohren gekommenen Ausserungen E. Ex. mit Gewissheit versichern konnte,
www.dacoromanica.ro
138
franziisischen general-consul (so nennt ihn sein Berat) zu besuchen angefangen hatten, keinen Fuss in sein Haus gesetzet,
aus Furcht sich gegen den russischen zu compromittiren. Reinhard ist dieser auffallenden Veranderung und der dieselben begleitenden Umstande von erkalteter Freundschaft wohl selbst
gewahr, ich aber meinerseits unterlasse nicht ihn auf Alles aufmerksam zu machen, was ihm dieses unpolitische Betragen der
Bojaren noch ftihlbarer machen kann. Hiedurch bestarke ich
ihn in dem Entschluss, den er gefasset hat, bei der Ankunft
des neuen Ftirsten Alles aufzubiethen, um theses Benehmen der
Bojaren einigermassen zu ahnden und dem tibermachtigen rus-
www.dacoromanica.ro
139
sichen Einfluss einigermassen entgegen zu arbeiten. Das Gelingen theses Vorhabens kann nur zu unserem Vortheile ausschlagen, weil es einerseits platterdings unmoglich ist dass
unter den gegenwartigen politischen und Localumstanden theses
Landes der franzErsische Einfluss wirklich ein bedeutendes tYber-
ich also den franzosichen Residenten durch vertrauliche Mittheilungen in die Hande arbeite, befordere ich unsern eigenen
Vortheil, ohne mich im Geringsten zu compromittiren und ohne
die mir in meinen Instructionen vorgezeichnete Rolle eines im
Publicum politisch unthatigen Agenten zu verlassen. Zugleich
habe ich ihm hiedurch Vertrauen in mich eingeflosst.
Eine' Wirkung davon ist das Ersuchen mit dem er sich vorgestern an mich wandte, ihm einen sicheren Menschen zu stellen,
den er schon vor einiger Zeit zu gleichem Zwecke dahin gesendet hatte, ist nicht mehr erschienen, sey es dass er aufgehalten worden oder dass er das Geld eingesteckt hat. Ich zeigte
mich urn so willfb,hriger zur Gewahrung dieses Begehrens
als ich hiedurch die Mittel erhalte E. Ex. ohne die geringste
Kosten genaue Nachrichten einzubefordern, and ich stellte ihm
den Schwager meines hiesigen Judenstarostens (der mir far die
Sicherheit des Mannes mit Amt und Person haftet)....
LXXXIX.
Hammer eatre Stadion; .Taft, 2 Octombre 1806.
....So kriegerisch denn auch die Nachrichten von Constantinopel und von der Wallachey lauten, so getraue ich mich cloth
noch auf meiner gleich Anfangs bei der Ftirstenveranderung
getiusserten Meinung zu beharren, dass namlich Russ land, unwww.dacoromanica.ro
140
nicht die Art und Weise, mit welcher ich derselben auf die
Spur kam, keine Zweifel an der Gewissheit tibrig liesse...
Diese Hoffnung scheint mir aber um so weniger gegrtindet,
als, so viel ich aus einer andern Ausserung des Staatsrats entnahm, eine der von dem Petersburger Cabinete in Antwort auf
die Ftirstenveranderung gemachten Forderungen in einer formlichen Protestation wider Ftirst Suzos Person besteht.
Nun aber war, den lezten Nachrichten aus Constantinopel zu
Folge, auch Ftirst Suzo schon eingeschift, was dann mit der
vom Staatsrath vorgegebenen Willfahrigkeit der Pforte gegen
Russ land gar sehr im Widerspruche steht. Indessen muss sich
dies mit der Ankunft des aus Constantinopel nachstens zurtickerwarteten Feldjagers anfklaren...
141
nichts wisse und vermuthe dass der Courier nach Hotym bloss
wegen der Veranderung des neuen Ministeriurns abgesendet
worden sey ; was denn wohl auch moglich ist....
XCI.
Hammer catre Stadion ; .1"aft, 9 Octombre 1806.
....Ich habe E. Ex. zu berichten die Ehre gehabt, wie ich den
Bojaren, welche ihrer Schuldigkeit an dem Feste Sr. Mt. nicht
nachkamen, nichts nachgesehen habe. Diejenigen welche ihre
Gltickwtinsehe nicht naohtrugen, entschuldigten sich (wie durch
beyliegendes Billet) mit dem Fieber, was denn auch keineswegs
ohne mich dazu zu laden, blos aus Furcht vor dem russischen
www.dacoromanica.ro
142
Consul. Bey Gelegenheit, machte ich hierauf den Staatsrath aufmerksam, und dieser, ganz das Unschickliche dieser Ubergehung
was geschah ? Der Consul hatte kaum die Worte des Staatsrathee vernommen, als er mit viehischer flitze sich demselben
wiedersetzte, seinen Orden vom Halse in die Hand nahm und
Der Staatsrath und der Bojar (die beyde diese Scene dem
Kaimakam wieder erzahlten) konnten mit dem besten Willen nichts
thun, und ich blieb ungeladen. Urn aber wenigstens fur's Mime,
tige der Hacke einen Stiel zu finden und dieser unertraglichen
despotisclien Herrschaft dieses Sibiriers einiger Massen Abbruch
Darauf hatte er es auch mit mir angelegt und daher der mir
an seinem Kaiserfeste, in Gegenwart aller Bojaren, erwiesene
offentliche Affront ; daher das Ausschliessen von den Gesellschaften, die ihrn und dem Staatsrath zu Ehren gegeben wer-
www.dacoromanica.ro
143
Wiewohl nun hier erst die Nachricht von der Ankunft des
Feldjagers in Constantinopel eingelangt' ist, und man von den
Schritten des russischen Gesandten und deren Erfolg nicht das
G-eringste Weiss, so scheint es mir doch gewiss dass die Pforte,
wenigstens alsogleich, diesem Begehren nicht willfahret, und
Herr von Italinsky daher alle Anstalten seiner Abreise getroffen
haben werde....
www.dacoromanica.ro
144
XCIV.
Hammer catre Stadion ; Iap, 16 Octombre 1806.
hat auch (wie ich seitdem in Erfahrung gebracht) von]. franzdsischen Kaiser den besondern Auftrag die ttirckische Granze
www.dacoromanica.ro
145
teren ist ein grosser Sieg ftir Russland, auch in Bezug der
immer fortdauernden Verbindung mit den Serviern.
Und soli ich bier im Vorbeygehen melden dass erst vor einigen
betrift, so ware es unstreitig zu wiinschen class Ftirst Callimachi seine Stella behielte, denn aus ellen Griechen die auf
diesen Posten Anspruch machen konnen ist dock er der Einzige
der dem Allerhtichsten Hofe einige Beweise von freundschaftlicher
Willfahrigkeit gegeben hat. Es ist zu vermuthen dass in wenigen Tagen die Sache endlich entschieden und such Callimachi
www.dacoromanica.ro
146
dann trate vielleicht der Fall ein, wo der k. k. Hof (der vermuthlich tiber die jtingsten Begebenheiten in der Moldau und
Wallachey sich mit dem Petersburger Cabinet in Eriirterungen
eingelassen 'hat) auch zu Gunsten Callimachi's ein Wort zu
sprechen Gelegenheit finden uncl dadurch sich nicht nur der
Willfahrigkeit des Fiirsten in dem Auswanderungsgeschafte,
sondern auch einiges Einflusses auf die griechischen Fami lieu
in constantinopel (wovon bis itzt kein Schatten zu sehen gewesen) versichern konnen.
Indem ich diese unmassgeblichen Bemerkungen der hohen
Weisb.eit E. Ex. unterzulegen die Ehre habe, verharre ich....
XCVI.
Hammer catre Stadion ; 1-ap, 28 Octombre 1806.
www.dacoromanica.ro
147
mich erlassenen Weisungx von 6 des Monats, doch mit der Erwirkung desselben bis auf einen versprocbenen gunstigen Beright von Seitea des neuen Fursten, zuwarten wollen.
Dass wir von Ftirst Murusi weder einen solchen, Bericht, nocli
-irgend einige andre Herbeylassungen zu erwarten haben, ist E.
Ex. bus meinen erstea unterthilnigsten _Berichteu zur Gentige
bekannt,
Aujourdhui j'ai l'honneur ae lui soumettre quelques renseignements assez importants sur le premier et sur le second changement de princes, et quelques reflexions sur les suites qui en
pourrolit encore resulter.
Le premier changement s'est fait en vertu d'une lettre autographer de l'Empereur Napoleon, dont le general Sebastiaiii etait
porteur, et par laquelle la deposition d'Ipsilant et de Mourousi
-etait demand& comma une preuve que la Porte donnerait, de
son affranchissement de l'influence russe.
Ce fait, qui devait rester un secret meine pour Mr Reinhard,
m'a ate confie par lui dans la plus grande intimite. Il le tient
-des princes, et it doute meme si Mr de Talleyrand avait conn-ais-
sauce de Bette lettre. Ce qui le confirme dans cette supposition, c'est que, d'apres les instructions par ecrit et verbales du
-prince de Benovent, sa mission s'adressait personnellement au
prince Mourousi, comme attach au parti francais. Il est done
possible que Napoleon, outre la vue de, donner an monde un temoignage eclatant de son ascendant b, Constantinople, ait eu
encore celle de faire une dot au general S6bastiani, qui doit
-avoir retire cinq cent mile piastres des nouveaux prinCes, outre
les presents tres considerables, que lui ont fait les anciens a,
son passage, dans l'intention de se le manager) Il est possible
www.dacoromanica.ro
148
que Mr de Talleyrand ait reellement ignore ce changement demande, qu'il aurait dfl desapprouver du moins quant a, la perBonne de Mourousi, qu'il avait de l'interet e, soutenir, et auque
Mr Reinhard avait (Ste envoys par distinction. Aussi puis-je asrl
surer a cette occasion V. Ex., que ce n'est pas de la plume de
ce Resident que sont sorties les accusations du (Moniteur), plaeees sous Particle de Jassy. D'apres ces donnees, it est inutile d'a.-
jouter des reflexions sur la maniere dont l'Empereur des Francais regardera cette nouvelle mesure de la Porte, qui, en meme
temps qu'elle est le triomphe le plus complet de la Russie, est
aussi une offense personelle pour Bonaparte.
11 est probable que le senateur Doulcet de Ponticoulant, qui
vient de passer par Boucareste, soit le porteur de l'expresse
condescendence du ministere ottoman a ces volontes. Comme je
le sais muni de cadeaux, it est fort possible qu'il soit aussi portent d'une lettre de remerciment pour le Sultan, et alors la situation n'en serait que plus piquante.
.
Rien. ne doit egaler l'embarras de la Porte, qui n'a cede qu'it
la frayeur des menaces des ministres de Russie et d'Angleterre,
qui ont su soutenir assez vigoureusement leurs d6marches pour
faire croire au ministere turc que la guerre (Rail inevitable, au
cas qu'on balancat encore sur le changement des princes. Cependant, si on etit laisse partir Mr d'Italinsky, ni Constantinople
n'ellt (SW bombardee par les Anglais, ni les troupes russes serelent entrees en Moldavie, et la guerre n'et.t eto point declares
pour le moment.
J'ose persister dans cette opinion, que j'ai. &Lone& depuis lecommencement, parce que j'y ai ete confirms encore dernierement,.
non pas par Is lettre que ,Mr de Rodofinikin m'a laissee en partaut, mais par quelques propositions qui lui sont echappees dana
www.dacoromanica.ro
149
www.dacoromanica.ro
150
XCVIII.
Hammer were Stadion; Iap, 9 Novembre 1806.
Monseigneur!
Depuis mon dernier tres-humble rapport, sont arrives et partis plusieurs couriers et personnes de marque, dont je dois Bonner connaissance a V. Ex.
Le premier de ce mois est retourne Mr le Conseil ler d'Etat de
Rodofinikin de son excursion aux frontieres. ll continue d'attendre ici, a ce qu'il dit, le retour de la reponse de P6tersbourg a
Le deux est arrive de Boucareste le boyar Philipesculo, accompagn6 de son fils et de son instituteur, le connu Le Noir,
qui, des sa premiere arrivee dans ce pays, avait excite l'attention de Mr de Rasoumofsky et et de la Chancellerie intime de
Cour et d'Etat, et qui depuis a toujours joue un role fort ambigu, passant tantOt pour espion russe, et tant6t pour espion
francais.
Ils devaient aller a la rencontre du prince Ipsilanti, mais, comme
celui-ci s'est rendu a Petersbourg, aussitot qu'il a eu la nouvelle de sa reinstallation, ils ont suspendu leur voyage.
Le trots. Le prince Callimachi a pass chez le boyar Sandoulald Stourza, beau-frere et confident du prince Mourousi, et un
moment apres y sont arrives (comme cela etait convenu d'avance)
Messieurs de Rodofinikin et Bolcounof. Ces quatre messieurs se
www.dacoromanica.ro
151
instructions pour la conduite du Resident envers le prince Callimachi. Mr Reinhard s'est empresse de faire aussit6t au Divan
communication officielle des details de la victoire du 14.
Hier enfin est arrive l'ambassa,deur turc Haled-Efendi, de retour de Paris, pour continuer son voyage a Constantinople. Sont
152
Anglais....
XCLX,,
153
....Der angektindigte Caimacam ist noch nicht in Jassy ; dagegen erhalt der Divan vom Ftirsten Callimach zwey, auch drey
Couriere wachentlich. Man glaubt dass der Ftirst die Regierung
erst nach Abzug der Russen, am 15/3 October, antreten werde,
da die Pforte den Frieden halten zu wollen scheint.
CI.
154
dass Seine Purchlaucht dem Lande ftir dieses Jahr alle Abgaben erlasse und von den Inwohnern nur den sonst gewohnlichen Aufschlag (Rassura) zu 15 Para vom Gulden verlange,
weil hievon die Besoldungen der Staatsbeamten bezahlt werden.
Diese Rasura betragt, nach der mir gezeigten Rechnung, 50.000
Piaster monatlich, und durfte dem Lande, ungeachtet die Kriegslasten aufgehort haben, wegen der schlecht ausgefallenen
Aerndte, da kaum 1/8 der Aussaat zur Reife gelang, und wegen
Mangel an Heu, lastig genug fallen.
Am 19 theses, um 6 Uhr Abends, ist der Ftirst Skarlat Kalimach in dieser Stadt eingezogen, nachdem er, dem alten Herwww.dacoromanica.ro
155
kommen nach, von allen G-rossen des Landes mit der gewohnlichen Zeremonie vor der Stadt empfangen und in das Kloster
Galata, -wo .derselbe das Mittagsmahl einnahm, begleitet worden war..
Am 20-ten, habe ich mich bey ihm melden lassen, und liess
mich ihm durch den Postelnik Negre vorstellen. Mit grOsster
Freundlichkeit und in den schmeichelhaftesten Ausdrticken beantwortete er mein Compliment. versicherte mich seiner Bereitwi]ligkeit Alles ins vorige Geleis setzen zu wollen und ersuchte mich die Agentie-Geschafte zwar, der Sitte nach, mit dem
Departemente der Auswartigen Angelegenheiten, das derselbe
worauf er sagte dass die Russen wohl schwerlich etwas ausrichten warden, da ihre Hilfsquellen ganz erschopft sind und
der Gegner eine unsterbliche Armee besitze, und schloss mit
neuen Versicherungen seines Wunsches uns gefallig seyn zu
wollen, da derselbe, wie ich es merkte, die angekornmenen G-rossen
hoffen dass es mir ein Leichtes werden wird elle Agenziegeschafte nach dem hohen Wunsche E. Ex. zu. betreiben ; nur
&tithe die Pest,. diese G-eissel des Himmels, welche, selbst nach
Versicherung Seiner Durchlaucht des Herrn FUrsten, wirklich
in den in meinem...Berichte vom 18-ten theses, No. 23, bemerkten
www.dacoromanica.ro
156
regeln, sowohl gegen die Pruth, als such gegen die Turkey,
und hat, wie derselbe mir sagte, mit den turkis.chen bevollmachtigten Ministern in Bukarest die rbereinkunft getroffen,
dass alle von dem rechten Donau-Ufer heruber kommenden ohne
Ausnahme sich den Contumazgesetzen unterwerfen sollen.
Aber nicht weniger Gefahr drohet dieses Mel auch den angranzenden k. k. Staaten, besonders wenn man bedenkt wie
schwer die Besetzung der trockenen Granze vom Dniester bis
zur Donau, wegen vielen aller Rticksicht wurdigen Umstanden,
sey. Auch glaube ich E. Ex. nicht entziehen zu mtissen, dass
die in der Bukowina bestehende Contumaz-Gebaude, sowohl
wegen ihrer Lage, als der ausseren und inneren Beschaffenheitz
nicht nur dem Auslander einen widrigen Begriff von der Monarchic einzuflOssen, sondern auch seine Gesundheit zu untergraben geeignet sind. Indessen ware es eine positive Unmog-*
hat die Moldauer mit Angst erftillt, und ich bin schon befragt
worden, ob die Agentie einen von den Tiirken dem Tode geweihten Bojaren beschtitzen konne, falls er sich in ihren Schutz
begeben witrde. Allein meine Antwort war ausweichend und, als
man mich um eine bestimmte Antwort bath, sagte ich: chochstens
www.dacoromanica.ro
157
www.dacoromanica.ro
158
zum Vornik d'Apros (Executor) und zum Gross-Spatar den Nicolai Russet, einen Sohn des ausgetretenen Wistiar Georg
Russet Rosnowan, ernannt.
CV.
Dem in einigen Ortern des linken Pruthufers entstanden gewesenen Pestubel ist durch die zweckmassigen Vorsichtsmassregeln der dortigen Regierung, und die schon in den Gersten
Tagen des December-Monaths eingetretene grimmige Kane dergestalt Einhalt gethan worden, dass man von gar keinen Sterbfallen etwas vernimmt. Auch soil mach den neueren Nachrichten die in Hotyn ausgebrochene Krankheit, keine Pest, sondern
ein blosses Faulfieber gewesen sein. Obangeftihrten trsachen,
in Verbindung mit den von der hierlandigen Regierung gegen
jenen Theil eingeftihrten Vorsichtsmassregeln, die noch fortgesetzt werden, ist es zuzuschreiben, dass auch die Moldau bis
zur Stunde von aller ansteckenden Krankheit befreyet geblieben ist.
Die von den Russen der hiesigen Regierung und dem Pub licum Welch mitgetheilt werdenden Siegesn achricht en fangen schon
an, fur sie hierlands vortheilhaft zu wirken und ihnen ein gewisses Ansehen zu verschaffen ; indessen hat man noch keinen Be-
Ich habe the Ehre E. Ex. unterthanigst zu berichten dass ich den
www.dacoromanica.ro
159
der Theiss, die ausserst schlechten Wege und das dadurch unvermeidlich gewordene Umweifen und Ruiniren meines Wagens
www.dacoromanica.ro
160
CVII.
Monsieur le Comte,
man de la Sublime Porte, j'ai saisi toutes les occasions de cimenter et de consolider l'union, ramitie et la bonne harmonie
qui existaient entre les deux hauts Empires. Mon devouement
aux interets de mon Auguste maitre m'en imposaient le devoir,
et mes sentiments y etaient conformes. L'internonce de Sa Majeste
www.dacoromanica.ro
161
CVIII.
sorgt; er suchte das Gouvernement fiber dem Pruth zu erhalten : es -w-urde ihm aber, seiner Ublen Administrirung wegen
www.dacoromanica.ro
162
malts einfUhren wolle; weswegen auch alle verwiesen und entflohen gewesene Freunden und Beganstigten desselben zurttckberufen werden.
Die hiesige Regierung hat den von den Russen festgesetzten
Geld-Cours bestattigt, die k. k. 2 GuldenstUcke und Kronthaler
auf 5 Piaster, 30 Para gesetzt und die Ausfuhr aller tUrkischen
Silbermunze in Ausland streng verboten.
Die Auslieferung der tUrkischen Kriegsgefangenen geht noch
immer vor sich: sie kommen haufenweise hieher, urn in die Turkey
abzugehen; auch befin den sich darunter zwey Paschen, Achmed
und Rahmiz-Pascha, welche den armen Fursten eine Menge Geld
Monsieur le Comte !
163
leur nature, par les trait& de part et d'autre etp par le bon
voisinage.
Je m'estimerai heureux, Mr le Comte, si par mes soins je reussissais a. faire agreer de mon cOte les sentiments tres-distingues
et les egards dus a, une Puissance voisine et amie veritable de
la Sublime Porte.
La sollicitude que je m'empresserai de donner dans toutes les
occasions a. la personne de l'Agent de Sa Majeste l'Empereur
et Roi, residant a, Jassy, et l'assistance que cet Agent trouvera
toujours en moi pour le Emcees de sea devoirs conformement
aux traites subsistants entre les deux Cours Imperiales, prouvera,
sans laisser le moindre doute, mon grand desk a pouvoir meriter l'attention de la Cour Imperiale d'Autriche, et celle, en particulier, de Votre Excellence.
Mr Yanko Maurojeny, charge-d'affaires de la Sublime Porte
pres la Cour Imperiale d'Autriche, mon ken-aline parent, aura
l'honneur de remettre la presente a V. Ex. Il est en meme temps
invite de ma part h soigner a, Vienne, autant que les devoirs de
sa place le lui permettent, mes commissions. C'est par son canal, avant deja l'honneur d'Ure connu par V. Ex., qu'Elle voudra
Bien au besoin me procurer ravantage, en me faisant parvenir
tout ce qui pourrait avoir rapport au succes des interets reelproques de bon voisinage, independamment des affaires courantes
Cg.
Raab .catre Metternich ; Iasi, 30 Ianuar 1813.
Der Euer Ex. unterm 23-ten Januar No. 8 angezeigte immer-wahrende Aufenthalt der Paschen Ahmed and Rahmiz hat mich
www.dacoromanica.ro
164
Es geht die Rede herum, und von sichern Orten werde ich
vergewisst, class der Petersburger Hof den Grafen Marcow
untern anderm Namen mit geheimen Auftragen nach Wien abgeschickt habe und dort bereits angekommen sey. Da theses
ein allgemein verbreitetes Gerticht ist, wo man noch hinzusetzt,
class es sich um ein Einverstandniss zwischen den beyden Mien.
www.dacoromanica.ro
165
Jenseits des Pruth's ist man nun mit der innern Einrichtung
der dortigen Districte beschaftigt und, da gestern die Nachricht
von der Errichtung einer Metropolie in Kischnow unter dem
Exarchen Gabriel hieher gekommen ist, so Bind die LandesBojaren dartiber umso mehr unzufriedener, ale sie aus dem
schliessen wollen der Pruth sey nun auf immer ftir die Moldau
166
Hotin, ohne dass man den Tag ihres Marches nach ihrer Bestimmung weiss, indem es nur befohlen wurde sich marschfertig
zu halten.
Die Russen verbreiten hier die Nachricht von der Einnahme
Danzigs, welche sich auf eine vom H. Senator Milaschewitsch
aus Mohilov hiehergeschickte Estaffette grundet. Nicht minder
in Abschrift beigebogener Armeebefehl in Um lauf gesetzt
worden.
Der Furst Calimachi hat mir das in der Nebenlage beigebogene Schreiben [No. CVII] an E. Ex. tibergeben lassen, als
Gegenantwort des ihm bei meiner Ankunft eingehandigten
Schreibens.
CXII.
_Raab catre Metternich; _Tao, 8 Februar 1813.
www.dacoromanica.ro
167
des Kaisers Napoleon, wovon im Fttrstenhof gestern stark gesprochen worden ist.
P. S. Der franzosische Consul, Herr Fornetti, bittet mich
E. Ex. nebenfolgendes Schreiben ftir Herrn G-rafen von Otto in
Gnaden bestens zu empfehlen.
CXIII.
Raab catre Metternich; Ia0, 8 Februar 1813.
168
www.dacoromanica.ro
169
bat aber den Ftirsten mich nicht such in den Fall zu setzen.
Mit dem russischen Consul sieht es aber nicht so aus : er
erkldrte ihm gestern dass er formliche Kiage gegen ihn eingeben und nothigenfalls such von hier abgehen werde. Mir
scheint, er sey der Meinung, Callimachi ware den Franzosen
mehr als den Russen zugethan, indem er sich bei dem lattrsten
schon beklagt hat, dass er den ihm von dem franzosischen Consul
mitgetheilten Nachrichten mehr Glauben als den Seinigen beymisst. So ist, E. Ex., die missliche Lage des Landes und dadurch
ist mein hochst beschwerlicher Dienst mit vielem Unangenehmen
verbunden.
CXVI.
_Raab catre lifetternich ; lap, 22 Februar 1813.
ist hier mit seiner Frau seit einiger Zeit ansiissig, lebt vom
Eigenen und unterhdlt sich snit der Jagd. Seine Wohuung, nicht
weit von jener des Rahmiz Capitan-Pascha, wurde von dessen
Lenten, in der Absicht Wasser zu holen, of ters besucht. Gestern
Abend aber, weigerte sich der Baron Wasser zu geben ; man
kam in Wortstreit, dann zu Thatsachen ; die Ttirken wurden
mit Wasser beschtittet : Eines zog das Andere nach sich, und
der Baron lief nach seinem Zimmer, wollte eine Pistole nach
www.dacoromanica.ro
170
den Ttirken losschiessen, welche aber kein Feuer fing; der Baron
wurde auf dieses ergriffen und gebun den. Die Frau, urn ihrem.
Mann zu helfen, lief an das Fenster, ergriff ein Doppelgewehr
und schoss so unter sie, dass sie vier der Ttirken schwer verwundete. Der Auflauf unter den Leuten des Paschas war nachher
Der Ftirst gab gestern bey sich einen Ball und Soul* wozu
alle Landes-Bojaren, die fremden Agenten und obgedachter
dass, nachdem der hiesige Hof von jenem der Hauptstadt abhange, ich gleichen Rang ftir meinen Posten fordere und dass
ich dem russischen General-Consul, obschon er Generals-Rang
www.dacoromanica.ro
171
und ich hare dass einige sich schon krank gemeldet haten,
weil sie bey dem Namen des Kapidzi-Paschi schon Ubles vermuthen.
Das Einzige was ich nun beobachte, ist dass man die alten
verdienstvolle Bojaren sehr zu drucken anfangt und miter
ihnen Zwiespalt zu stiften and zu unterhalten sich angelegen
seyn litsst, gleichsam als wolle man ihnen Gelegenheit zu Fehltritten geben urn an selben hernach mit desto mehrerem Grunde
atere Vergehungen strafen zu ktinnen, ohne die zugesagte zurtick-vvirkende Amnestie offenbar anzutasten.
Aus Odessa kommen immer vergntigliche Nachrichten fiber
das Nachlassen der Pest ; in der Moldau und fiber dem Pruth
herrscht guter Gesundheitstand.
CXVILI.
172
de in Sublime Porte, par lesquels it lui est adjoint de faire dresser une liste de tous les sujets &rangers qui se trouvent dans
cette principaute, pour en distinguer leur qualitd, et de ne pas
qui leur sont defendus par les traits et .font susciter par la
des disputes et des tracasseries qui ne laissent pas de porter
atteinte a, in bonne harmonie que S. A. se fait un de ses principaux et de ses plus doux devoirs d'observer scrupuleusement,
dans toutes ses relations avec les employes des Puissances amies
de la Sublime Porte,
Elle a jugs ndcessaire de faire proceder a. un examen de tous
www.dacoromanica.ro
173
de leurs patentes auraient le droit de protection et de privileges accord& par les traites.
S. A., ayant toujours a cur de retablir le bon ordre dans
cette principaute et de pouvoir contribuer a consolider la bonne
intelligence qui existe entre les deux Hauts Empires, &taut egalement de son devoir do faire lever tout ce qui pourrait occasionner des ma]entendus et entraver la marche des affaires, et
desirant ramener une regularite dans leur expedition, surtout
dans le conflit resultant de Ia diversite de protection respective,
se flatte quo Mr l'Agent Imperial Royal Apostolique, faisaiit
usage de la loyaute qui le distingue, et contribuant aussi de sa
part au maintien du bon ordre qui regarde les sujets respectifs,
se pretera volontairement a cette disposition, autant juste qu'utile
reciproquement, sous tons les rapports, et voudra bien en consequence charger un des employes de son consulat d'adresser audit departement des Affaires-Etrangeres un &tat detaille de thus
ceux qu'il aurait present& comme ses sujets et qui seraient
admis et reconnus pour tels d'apres les traites, afin qu'il soit
compare a la liste en question, produite par ce memo depar-
tment.
S. A., guidee par son devoir et par son grand desir do pouvoir contribuer dans toutes les occasions a cimenter et consolider la bonne harmonie qui regne heureusement entre les deux
Hautes Puissances, ne manquera pas de soutenir en tout cas
les droits des sujets autrichiens qui se trouvent dans ce pays,
et de faciliter la marche de toutes leurs affaires, en leur accordant tous les privileges qui leur sont accord& par les traites.
Le soussigne saisit avec empressement cette occasion pour
offrir a Mr l'Agent I. R. Apostolique les assurances de la plus
parfaite estime...
C. NEGRI.
CXIX.
Raab catre Metternich ; Ictfi, 15 Mart 1813.
Ramis-Pascha reiset morgen mit seinetn Gefolge nach Bukarest ab, wo er seine weitere Bestimmung abwarten wird. Mir
scheint, er ware sicher noch Linger hier geblieben, wenn er nicht
174
eine Menge seiner Leute dem Ftirsten ohnehin so viel schon ge-
kostet hat, auch die Einwohner und Kaufleute durch die bey
den Ttirken so allgemein bekannte Erpressungskunst, zu Klagen
und Murren nicht An lass gegeben hatte, weil man aus Mangel
des Geldes die Zurtickstellung der genommenen Fahrnisse nicht
seinen Reden nach, sehr gut zu seyn; er ist tibrigens ein bescheidener, Gerechtigkeit und Manneszucht liebender Mann und
bey den Seinigen beliebt. Er hoffet und wtinscht das Paschalik
175
erklaret hat.
Der an der russischen Granze gegen die Moldau und die Bukowina eiugeftihrte Pferdeaustriebsverbot besteht noch, und
wird strenge gehandhabt. Neugierig ist man zu erfahren, ob
solcher auch gegen den preussischen Lieferanten Markus Lipman,
welcher dieser Tagen hier erschienen ist, exequirt werden wird.
Dieser Tage hat der Nasir von Braila dem hiesigen FUrsten
die gewOhnlidien Geschenke tiberschickt, auch erwartet man
hier die Ankunft des ebenfalls nach Russ land gefRichtet gewesenen Ingebei; dem, wie man vermuthet, des Rahmis, CaputanBascha, zugefallene Loos zugedacht sein soil.
Der Gesundheitsstand der Menschen und des Viehes ist in
der ganzen turkischen Moldau gut, auch in den angranzenden
russischen und tUrkischen Provinzen von einem Contagium nichts
zu horen.
CXXT
die Erlaubniss, unterm 28. Marz (2. April), aus Tulczin, ertheilt,
dass moldauer Bojaren ihr Getreid und alle Mundvorrathe, alle
Gattungen Hornviehes, auch ihre Pferde, frei fiber die Granze
bringen konnen ; nur mUssen dazu beim Ausbruchsamt beiderseits Commissairs bestellt werden, um der sehr starken Quarantaine wegen die Vermischung zu verhUten.
www.dacoromanica.ro
176
[Raab habe sub 22. Marz angezeigt] dass die Russen die fiber
den Pruth ansiissigen k. k. Unterthanen aufgefordert haben, russiche Unterthanen zu werden ; was sie aber abschlugen and herUber zukommen bei mir ansuchten. Ich glaubte also nachher
ebenfalls die G-elegenheit der Einschreitung des FUrsten zu benutzen, um den russischen Henn General-Consul von Pini freundschaftlich zu ersuchen, mir die Erlaubniss erwirken zu wollen,
dass die k. k. Unterthanen, welche dort nicht verbleiben wollen,
mit ihren Gestiiten, Hornvieh und Habseligkeiten, herliberziehen
konnen ; er liess sich hierzu bestens heran und sagte mir, dass
er ohnehin Befehle habe, Bich mit mir ins beste Einvernehmen
zu setzen, und er hoffe mir in einigen Tagen die entsprechende
Verordnung schicken zu konnen.
CXXII.
Raab eatre Metternich ; Iasi, 7 Main 1813.
eben so zeitlich sind wie die Regenten selbst, und von dera
Nachfolger umgestossen werden konnen.
www.dacoromanica.ro
177
und trug mir sogar einen offentlichen Besuch an, den ich mir
aber auf das Hofflichste verbethen habe.
Diese Nachricht, welche so viel unwahrscheinliches in sich
hat, versetzt die Landesinwohner in die grosste Freude, mich
aber in eine ziemlich unangenehme Lage mit dem franzosischen
Consul, der, seiner Seits, diese Gertichte als nicht gegriindet anzugeben sich Mtihe giebt.
CXXTV
[Text:] Diese Lage der Dinge, und die ebenfalls ausgesprengte Nachricht der Occupirung Krakau's und. Lublin's durch
oesterreichische Truppen, dann die Besetzung Westgaliziens und
12
www.dacoromanica.ro
178
Pruth haben, sich in kurzer Zeit erklaren und ihre Gaiter verkaufen sollen.
Der Mangel an Geld, an Kaufern, erschwert die Verausserung sehr; die Furcht ist grenzenlos, dass, laut dem schon Ausgebreiteten, alle jene Gaiter der Bojaren, welche im russischen
Theil gelegen sind, wenn sie sich nicht dahin begeben, auch
nicht verkaufen, der Krone zufallen, und sie an den Bettelstab
kommen ; auch tritt noch der Umstand ein, dass die Familien
sich trennen mussen und die grosste Unordnung hieraus entstehen wtirde. Der Ftirst klagte mir dieses sein Anliegen, die
Bojaren frugen mich urn Rath, den zu gegen ich aber ausser
Stande bin ; man sucht nur gemeinschaftliche Vorstellungen der
Pforte dartiber zu machen, Zeit-frist von einigen Jahren anzusuchen, den Wunsch zu aussern gleich den Buccowinern behandelt zu werden. Oh aber diess noch an der Zeit sei, ob man
alles dieses ttirkischer und russischer Siets annehmen wird, daran
zweifeln Alle, besonders da der Furst den Antrag wegen ahn.
www.dacoromanica.ro
179
Unterm 6-ten Juny, No. 28, hatte ich die Ehre E. Ex. anzuzeigen dass ich mich nothgedrungen fand, Amtsgeschaften halber
wegen, ein wichtiger Ort und, wenn die politische Welt Bich
nicht anders fugt, so wird dieser Hafen seiner Lage wegen einer
der betrachtlichsten werden. Nur Schade dass die Stadt so schlecht
gebaut ist und so viele holzerne Hauser, eines auf dem andern,
zernen liegen. Der Handel ist dort Nusserst thatig unter den
www.dacoromanica.ro
180
compromitirt. Ich sehe wohl ein, dass es nicht in der Zeit seye
um neue Besoldungen zu erwirken, allein der Allerhochste Dienst,
www.dacoromanica.ro
181
waiter hat sich an ihn nicht gewendet. Zudem sagt mir der
Hirst, class dieses zur Ausfertigung des Fermans als der Religion entgegen nichts beygetragen hatte. Die k. k. Unterthanen
und Kaufleute konnen sich indessen des besten Schutzes in
Galaz von den Pascia von Braila, der ein sehr thatiger Mann
ist, versprechen, uncl hoffe ich dass es bey Anlangung der
Donau-Schiffe keine Ursache zu klagen geben werde ; befarchte
aber vieles von jenen Behorden der Obern-Donau in der Wallachey, wovon ich schon manches gehort habe. Die Ttirken sind
gleich denen Griechen, besonders jetzt: hungrige, in das Elend
versetzte Leute, und suchen bey jeder Gelegenheit durch Erpressungen ihr Verlorenes an sich zu bringen.
CXXVII.
Raab mire Metternich ; Iap, 5 lull-8 1813.
der benothigter Handwerker bedienen, ist in Leipzig der bekannte Theocari, in Wien aber der, mittelst meines Berichts
www.dacoromanica.ro
182
vom 14. May 1813, No. 24, angezeigte Petro Wassiliu; es cltirf ten
sich die Unternehmer aber diessfals auch an ihre Handelscompagnons in Wien, als Gebrtider Oeconomus, Lascar Lambro,
Anastasi Margarith und Schwarz et GLi wenden, und die Buchdrucker unter dem Namen der Handlungscommisse erhalten, wenn
nicht schon in Wien bey Passerteilung die grosste Wachsamkeit
Seit einigen Tagen war die Rede allgemein, class der Austrieb der Pferde aus der Moldau verboten worden ware. Dieses
unverhoffte, ftir das osterreichisch kaiserliche RemontirungsGeschtift hochst nachtheilige G-erticht war mir un so auffallender, als ich bis nun den Herrn Ftirsten in alien osterreich-kaisserlichen Angelegenheiten betreffenden Geschtiften htichst willfahrig gefunden habe.
Ich ging demnach selbst zu ihm und verlangte hiertiber Aufwww.dacoromanica.ro
183
klarung. Der Furst sagte mir bestimmt, dass er in dem dermaligen kritischen Zeitpunkt der politischen Verhaltnissen den
Verbot des Pferdeaustrieb erlassen habe und dass er auch uns
die Erlaubniss hiezu nicht geben konnte, weil vermog der Sperre
des Pruth die titrkischen Cavallerie-Pferde brauche und nothwendiger Weise nach der Turkey mtissten verkauft werden; ich
machte ihm jedoch begreiflich dass wir in unserm Rechte nicht gedrtickt werden konnten und dass ich dawider formlich protestire.
Auf dies sagte er mir dass er unter der Hand, urn Bich gefallig
des Ftirsten konnte ich deutlich entnehmen dass dieser Verboth eigentlich nur die bayerischen Lieferanten und ihre von
Munchen mit dem Tismenizer Kaufmann Nicolai Agobschevich
hieher gekommen angehn. Urn mich dessen besser zu uberweisen, machte ich gestern den Versuch fur einige k. k. Unterthanen,
welche ihre Pferde ins osterreichisch kaiserliche Gebieth treiben
wollen, and erhielt dazu auch in Geheimen den Befehl, welches
ich E. Ex. anzuzeigen fur Pflicht halte.
Ich kann nicht umhin E. Ex. zu melden dass ich unter den
tibrigen k. k. Unterthanen auch ftir den eigentlie,hen Lieferanten k. k. Unterthan Nicolai Agobschevich auf eine Anzahl Pferde
die Freyheit erwirkte, well ich ohne Aufsehen, oder ohne den H.
Ftirsten zu compromitiren, selbe aus diesem G-rund, dass er die
Pferde nach Bayern liefere, nicht ausschliessen konnte, zumal er
mit einem iisterreichisch kaiserlichen Freypass versehen ist und
das- bucoviner Granz-Comando ihm noch Escorte dazu zu geben
versprochen hat, auch dazu angewiesen ist.
Ich werde E. Ex. nachstens, sowohl die Anzahl der nach Bayern zu liefernden Pferde, als auch die Marcheroute dieser anzeigen.
CXXIX.
Raab catre Metternich ; Iaft, 16 Iulie 1813.
184
an der Pruth zu creiren und die nun ohne Etablissements gebliebenen Hotyner, Bender und Akermaner Besatzungen in Herza,
Den 20-ten August, nach Abgang der letzten Post, theilte mir
der russische H. Consul von Pini die Nachricht mit, E. Ex. batten
www.dacoromanica.ro
185
unterm 11-ten August zu Prag dem franzosischen Bevolluaachtigten die Kriegs-Erklarung tibergeben. Ein Feldjager kain damit in grOsster Eile fiber Czernovitz hierdurch nach Constantinopel, wohin er auch abgegangen 1st. Abends, liess der Consul
sein Haus beleuchten, alle russische Kaufleute und Unterthanen
fo]gten seinen". Beyspiel, und dieses wirkte sehr auf the hiesigen
Einwohner.
Da ich aus der Achtheit dieser Nachricht nicht mehr zweifeln kann mid, meiner Pflicht gemass, E. Ex. das pier Vorgefal-
Solite jener Antheil der Agentie zur Schlichtung der Geschafte zufallen, so werde ich gezwungen seyn selbst hinzugehen
ocIF'r einen Agentie-Beamten zur Beendigung dieser, auf einige
Wochen, dahin zu schicken.
CXXXII.
Raab catre Metternich; Iaft, 27 August 1813.
fur die Stande und Hauseigenthtimer, sowohl als fur den Farsten selbst, sowie auch ftir die Consuln und Agenten, eine drUckende Last, weil keine Miethituser zu finden sind, und nicht
www.dacoromanica.ro
186
selten traf einen Bojaren das Loos, sein Haus einem Consul
oder Agenten abtretten zu mttssen, und eben so mtissen die
Consuln und Agenten durch eingetrettene Umsttinde ihre Wohnungen verlassen und mit grossten Kasten und Beschwerlichkeiten ausziehen. Diesem abzuhelfen, wurde der Vorschlag gemacht,
dass fair alle Consuln eigene Hauser erkauft und ihnen bestimmte
Wohnungen angewiesen worden.
Diesem zu Folge, haben die hohen Stande die Erbauung des
zur Zeit des Divans-Praesidenten von Kouchnikoff abgebrannten
russischen Consuls- G-ebaude, der Adelstand den Ankauf eines
[Auszug:J Am 4. Januar 1812, wurde zwischen dem k. k. oesterreichischen Aerar und der moldauer Regierung ein Contract auf
Lieferung von 65.000 Centner lieu fair das k. k. Heer geschlossen ;
49.870 Centner wurden tibernominen, die restlichen 15.130 Centner
187
Der Ftirst erleide bis jetzt an Cursverlust, Rticktransportspesen und so weiter schon einen Verlust von 10.000 fl., richtiger
3.413 Ducaten, abgesehen von dem Zinsenverlust seit Februar.
manche und zogen jenseits des Pruth. Der Ftirst suchte aber
solche durch geheime Wege wieder rtickgangig zu machen, und,
da eben itzt sich so ein Fall mit dem alteren Sohn des Ftirsten
Maurocordato, Constantin, zugetragen, wo dieser ieine Ubersiedelung angesucht und schriftlich bey dem russischen GeneralConsul eingegeben, nachher aber seinen Entschluss geandert
hat, so verursachte dieses neue Unannehmlichkeiten zwischen
dem Ftirsten und dem russischen Consul. Man erwartet die hohere Entscheidung hiertiber, so wie fiber manche Auftritte in
Rechtsstreitigkeiten.
CXXXV
Raab catre Metternich ; Ian, 1-id Octombre 1813.
188
allem Ernste die Erbauung mehrerer Festungen am Prut vorhabe, mid man bestimmt dazu in Voraus : Hertza, Radautz
(Podul Lipkanilor gegenliber), Stinka bey Jassy, Faltschie und
Bacon.
189
Orts die guten angelangten Nachrichten in alien Sprachen auszustreuen, um dem zu starken Einfluss der Franzosen, welche
Al les aus den ltigenhaften franzosischen Zeitungen hernehmen
und verbreiten, Schranken zu setzen.
CXXXVII.
Raab catre Metternich ; Iaft, 22 Octotnbre 1813.
dass der Furst alle von der Pforte erhaltenen Fermane der
Kenntniss des Divans ganzlich entzieht.
Die Erscheinung des Hogiagians hat bestimmt nichts anderes
als die Anlegung einiger Festungen am Pruth zum Zwecke ; da
aber ein so grosses Unternehmen jetzt; wo der Winter heran-
fang durch die Hinrichtung der Prinzen Murusi laut missbilligte und neuerlich durch die gegen die Servier ergriffene Offensive, so zu sagen, gebrochen hat. Nicht weniger glaubt man
die Einlispelung Frankreichs, die glticklicb zu Stande gekommene Allianz als Motiv zum nahen Bruche zwischen der Pforte
und Russland annehmen und dann Alles far Bich befarchten zu
nrassen. Zur Bestarkung aller dieser Besorgnisse aus, tragt nicht
wenig der dieser Tage aus dem Lager des Visirs anhergekommene Tefterdar Mektubgi-bey, besonders da man zum Zwecke
seiner Sendung die Geringfugigkeit angiebt : Er sey gekommen
um vom Ftirsten 10.000 stambuler oder 1000 moldauer Kila
www.dacoromanica.ro
190
traurige Lage, und macht sie fur ihr Leben und Vermogen
zittern, so wie auf ihre Sicherheit bedacht seyn ; nur beftirchte-
nicht wenig besorgt dass es dem Aberglauben und der Habsucht des Landvolkes, dann der Widersetzlichkeit der Tttrken
gelingen wird, die Pest fiber den gezogenen Pest-Cordon hertiber zu bringen und selbe bis an unsere Granze fortzupflanzen.
191
ergreifen, so steht ihnen die Furcht bevor, ihr hier zurlickgelassenes Vernitigen vom Fiscus einziehen zu sehen. Was demnach
geschehen wird, steht zu erwarten; sicher ist es dass die Moldau,
192
[A.:] Die Pest grassirt fort ; Jassy und Botuschan aber sind
gesund.
CXLI.
193
www.dacoromanica.ro
194
[Auszug.] Der Agentie-Starost Manzoly in Galatz fragt unterm 6. December bei der k. k. Agentie in Jassy an, was er den
aus Siebenburgen ans rechte Donauufer gezogenen Schafziichtern rathen solle, wegen des anscheinend sich verbreitenden
Ttirken-Heranzugs gegen die Donau. Raab antwortet, er konne
nur rathen, sie, die Schafztichter, die aus freier Wahl dorthin
gegangen seien, mogen wol auf ihrer Hut sein.
Manzolly aber solle cauf alle Bewegungen ttirkischer Trouppen
genau Obacht geben und sogleich mittelst Estaffette (nach Jassy)
einberichten, sobald die Ttircken auf das diesseitige Enke Do-
im Divan Herr Jordaki Gyka, und zum activen Ban der Joan
Luka ernannt worden. Eine hier noch nicht bestandene Charge
einer Worniczie de Politie d. i. Polizei-Inspector ward ebenfalls
creirt und ihr der Herr Wornik Nicolai Christoverghie vorgewww.dacoromanica.ro
195
196
CXLIV.
Von der Pest ist diese Stadt und der hiesige Bezirk, Dank
sey dem Hochsten, noch frey; allein in Fokschan und dasigen
www.dacoromanica.ro
197
Unterm 23-ten April, No. 20, und 6. Juny, No. 28, P. S.,
vorigen Jahres habe-ich E. Ex. anzuzeigen die Ehre gehabt, was
ich in Anbetracht der bukowiner Auswanderer hier zu erwirken
im Stande gewesen bin, wovon ich die angranzenden Landerstellen verstandigte.
Die Sache schien so ziemlich gut zu gehen, allein die Sage
der Errichtung zweyer Frey-Bataillons in der Bukowina,
welche nebst andern Ursachen auch eine damals zur Auswanderung war, hat die Inwohner bey der nunmehro eingetrettenen
Wirklichkeit dieser Einrichtung abermal zur Auswanderung bewogen,. und geschah was ich vorsah, besonders weil, wie man
hier behaupten will, dass die Leuthe mit Gewalt in den Ortschaften zum Soldaten-Stand ausgehoben worden seyn sollen ;
die hier in 'Abschrift beigelegten Anzeige des in Folticzeni aufgestellten Agenzie, Starosten Ballomiri, und Note des Bukowi
ner Kreisamtspraesidiums beweiset dass ganze Cohorten in die
Moldau tagtaglich emigriren. Da ich eine solche Auswanderung
vorsah, so hatte ich vor einigen Monaten schon geheime farstliche Befehle an die Ispravnizien in Folticzeni, Hertza, Botuschan und Dorohoi erwirkt, um im Betrettungsfalle diese Emi-
198
sagen zu lassen, dass, wenn sie von der Agentie als angegebene
Deserteurs nicht gutwillig zurtickgehen, man Zwangsmittel ergreifen wtirde, und forderte mich auf, von dem k. k. Kreisamte
lliertiber mir die Liste dieser Fltichtlinge einsenden zu lassen,
urn unter diesem Vorwand sie, die Deserteure, vielleicht auslie-
fern zu konnen ; denn ich glaube, wenn ich nur etliche Sane
der emigrirten Familien bekommen kann, das die tibrigen Familien dann von sich selbst nachfolgen und die Andern von der
Flucht werden abgeschreckt werden.
Diess ist .Alles was ich in diesem so hUcklichem Geschaft fur
meine Person zu thun in Stande bin, und hangt von den hohen
Behorden ab, jene Mittel auf der Granze und. jene Maassregeln
.
Der Herr Agent des osterreichischen Hofes hat die Anzeige gemacht,
dass eine Anzahl der buccowiner Inwohner fiber die Granze hierilber
emigrirt ware und sich nunmehr in den Dorfern des dortigen Districts
aufhalte, und sendet zur Erforschung der Ursachen, aus welchen jene Inwohner emigrirt sind, den H. von Millbacher dahin ab.
Wir befallen dater den H. Ispravniks, dass, wenn sich im dortigen Districte derley Emigranten aufhalten sollten, dem von Seite der Agentie
Beorderten einen verlasslichen Ispravnizie-Beamten beygegeben werde,
der ihm in die nachsten Dorfer, wo sich jene Emigrirte aufhalten, begeben, und die Ursachen ihrer Auswanderung erheben; sonst aber sich in
nichts mehr einlassen moge.
Von dem Erfolge soil der Vistierie Bericht erstattet werden.)
i :
Der Herr Agent des oesterreichischen Hofes hat die Erliffnung anhero
gemacht, dass eine Anzahl der buccowiner Inwohner von Jakobeny nach
der Moldau emigrirt und sich in den moldauischen Dorfer Gura Negri
and Schara Dorny dortigen Districts etablirt Witten, und dass selbe freywillig zurtickzukehren entschlossen waren, allein die besagten Gemeinden
hinderten selbe daran, weil sie ihnen Geld schuldig wttren.
Da jedoch H. Agent versichert, das Dominium Jacobeny wolle jene
www.dacoromanica.ro
199
CXLVI.
Raab catre Metternich ; Iafsl, 11 Februar 1814.
den Einsturz der Damme, ja far die Posten selbst, gehemmt rind
und dass die untere Stadt Jassy unter Wasser steht, wo mehrere Ungllicksfalle vorfielen.
www.dacoromanica.ro
200
la voie des negotiations, it un resultat conforme a l'interet general des souverains et des peuples, en forcant les Cours alliees
a, continuer une guerre dirigee contre l'esprit de la tyrannie
et de la domination universelle, leur impose l'obligation de redoubler d'efforts et d'employer tous les moyens que la Providence a mia a leur disposition, pour vaincre l'obstacle qui s'oppose
201
www.dacoromanica.ro
202
Bass der nun aus dein wahren Grand der Verfalschung der
tiirkischen Miinze bereits bis auf 141/2 Piaster gestiegene Ducate in kurzer Zeit das wahre Verhaltniss der tiirkischen
Miinze von 19 Piaster erreichen miissen.
So eine gewaltthatige Maassregel gegen handlende Osterreichische Unterthanen, um sie zu zwingen ihre Ducaten fast um die
keineswegs aber berechtigt seye, dem Handelsstand zu verbieten nach Bedarf fur die benothigten Geldsorten jenen Preis
zu gegen, welcher convenable ist.
www.dacoromanica.ro
203
CLI.
204
Umstande, wo er von der Pforte den bestimmten Auftrag erhalten, die bucoviner Auswanderer nicht auszuliefern, keineswegs verargen, da er nicht mehr thut als er thun kann, und er
hat gestern, da ich mit dem Herru Kreiscommissair bey ihm
war, feyerlichst versichert, dass er denen Bojaren seinen Unwillen fiber die Aufnahme der bucoviner Auswanderer bereits
zu erkennen habe geben lassen, dass er auch auf keinen Fall
dulden werde class die bucoviner Auswanderer als Skutelniks
aufgenommen rind steuerfrey bleiben sollen. Vielmehr erkldrte
er class er fur die gemachte Entdeckung, dass dieses von den
Herrschaften beabsichtiget werde, sehr verbunden sey und alle
Auswanderer mit gleichen Steuern wie die tbrigen Unterthanen
belegen werde, die nun nicht gering ausfallen durften. Auch hat
der H. Furst ohne Anstand bewilligt dass der H. Kreiscommissair von Muhlbacher nach Flomuntza reise, urn die daselbst, dem
Vernehmen nach, vorhandenen vielen Auswanderer zu sprechen ;
und diesel wird nun auch ohne Verzug geschehen. Den Bericht
theses Kreiscommissairs fiber den Erfolg seiner Reise nach Flomuntza werde ich sodann E. Durchlaucht vorlegen.
CLII.
.Raab entre Metternich ; Iafl, 13 Main 1814.
die Donau-Festungen in guten Stand gesetzt und, wenn es nothig seyn sollte, vermehrt werden, indem die Pforte, die itzt von
alien Vorfallenheiten in Frankreich unterrichtet ist, ihren Nachbarn keinen Anlass zum Argwohn geben zu sollen scheint.
Zur Untersuchung und Abstellung der in dem Bessarabischen
Gebiethe stattgehabten Willkurlichkeiten und Bedriickungen
ist von der russischen Regierung der General Gais beordnet
www.dacoromanica.ro
205
bezeugungen gehabt, tiberreichte in einer Anrede dem H. Fursten den grossherrlichen Berath, welchen der H. Hirst mit der
Versicherung des bestehenden besten Einvernehmens der Pforte
mit dem russischen kaiserlichen Hofe tibernahm und mit einer
gleichen Rede erwiederte.
Abends war bey dem H. Pini Ball und Nachtmahl, wobey nebst
mirviele Landes-Bojaren mit ihren Frauen erschienen.
Da man in diesem Lande sehr viel auf Vorurtheile halt, so
glaube ich E. Durchlaucht nicht unbemerkt zu lassen, class, da
unter dem Einzug nach dem Ftirstenhof die Deichsel des Leibwagens des H. General-Consuls gebrochen ist und der AudienzSaal, wegen der grossen Menge des Bich eindringenden Volkes,
etwas zu sinken angefangen hatte, man dieses far kein gates
Zeicherr der Dauer der hiesigen Regierung ausdeuten will.
www.dacoromanica.ro
206
daran ist keiner froher als der H. Furst, dem Belli Aufenthalt
fiber 50.000 Piaster gekostet haben soil.
CLIV.
www.dacoromanica.ro
207
freyen zwey Jahre mit 3-ten July zu Elide gehen und die
auf die Moldau zu Zeiten des Herrn Ftirsten Morussi repartirte
Steuern far den noch tibrig gebliebenen Theil der Moldau analogisirt werden mussten, so hat der Herr Ftirst die ersten Bojaren des Landes zusammen berufen und ihnen diese Analogisirung tibertragen.
Die Stimmen fielen ganz nattirlich sehr verschieden aus ; der
Herr Ftirst verlangte eine Million fiinfmalhundert Tausent Piaster,
als currente Steuer, die Sttinde bewil]igten eine Million zweimal-
www.dacoromanica.ro
208
a) Besteht der gauze Reichthum der Moldau in dem Viehhandel. Durch die Abtrettung des Pruthflusses, wd die mehresten
Gtiter fair die Viehzucht und Viehrnastung liegen, ist diesem
www.dacoromanica.ro
200
bindung der hohen Allirten fti sie selbst nicht viel Gutes.
d) Die bedaurungswtirdigen siebenburger Schaafwirthen noch
immer zu ihrem grossten Schaden fiber den Pruth angehalten,
ziehen verstohlener Weise mit grossen Schaden herwiirts und
kommen im galatzer District bey Vadu-lui-Isak mit einigen
Pferden schwimmend an; ich habe sie Aber den Sereth in ihre
Heimath instradiren lassen.
CLVII.
www.dacoromanica.ro
210
G-estern ist der Herr Ftirst den ihm von dem Grossherrn,
zum Beweise hoher Zufriedenheit fur treue und bestens geleistete Dienste iThermachten, sehr schmeichelhaften Ferman, Kaf-
www.dacoromanica.ro
211
CLIX.
Raab catre Metternich ; Iaff, 5 August 1814.
www.dacoromanica.ro
212
Def Ausfuhrs-Verboth der sogenannten weissen Frtichte besteht in allen ttirkischen Provinzen, und kann im ntithigen Falle
nur von, der Pforte gehoben werden ; was aber die Ausfuhr des
Kukuruz oder ttirkischen Waizens anbelangt, so hangt solches
bloss von dem Ptirsten der Moldau ab, der diese nach Umstanden
www.dacoromanica.ro
213
die jeder Concurrenz Schranken zu setzen und aus diesem Getreide-Handel ein Monopol zu machen suchen, zuzuschreiben,
wenn die siebenbUrger Inwohner empfindlichen Mangel leiden.
Ferners, zeige ich E. Durchlaucht an, dass einige siebenburger
Handelsleuthe von jenseits des Pruthflusses weisse FrUchte einzukaufen und transito durch die Moldau nach Siebenbtirgen zu
ftihren Willens sind. Weil aber der H. Furst, ohngeachtef der bestehenden Tractaten, far den freyen Transito-Handel den Durchzug
ohne Vorwissen der, Hohen Pforte sich nicht zu gestatten getraut, so habe ich im Grunde E. Durchlaucht Hohen Befehl den
H. Internonce aufgefordert, von der Hohen Pforte die nothigen
Fermane hieruber zu erwirken und mir zuzuschickon; und sehe
dem Erfolg entgegen.
CLXII.
Raab dare Metternich ; Ia0, 23 Septembre 1814.
214
Gestern hielt der englische General-Consul H. William Wilkinson seinen feyerlichen Einzug beym H. Fursten und uberreichte ihm seinen Berat unter gewohnlichen Zeremonien.
Der Wirkungskreis theses General-Consuls dtirfte hier in der
Moldau nur sehr beschrankt seyn, da. England in diesem Lande
wenige, und das nur naturalisirte, Unterthanen hat. Dieser reiset
achon morgen nach Bukarest zuruck, lasst hier einen blossen
Geschaftstrager, da er in beyden Ftirstenthtimer acereditirt ist.
www.dacoromanica.ro
215
Berichte des Herrn Ftirsten dahin gingen dass man von hier
aus each Constantinopel sehr wenig eben aus diesem Grunde
liefern konne, folglich die dermaligen Berichte mit jenen im
Einklange seyn mtissen ; dafur herrscht an turkischem Waitzen
einiger Tausend Silos Waitzen aus Bessarabien nach Siebenbtirgen hat mit ersterem Gegenstand keine andere Gemeinschaft
als dass dadurch die Absicht des Allerhochsten Hofes, namlich
Siebenburgen mit Brodfriichten zu versehen, befordert wird;
denn, wenn der turckische Hof die Ausfuhr von weissen Fruchten
216
Der Herr Reis-Efendj scheint wenig Vertrauen in die Rechtlichkeit der ttirkischen Granz-Beamten zu setzen, da derselbe in
der Bewilligung eines solchen Transits mogliche Missbrauche zu
befiirchten scheint ; kann auch nicht glauben dass diese Furcht
oder Misstrauen denselben bestimmen wird, eM auf Tractate ge-
www.dacoromanica.ro
217
Das Verlangen der Schuster et C-ie zum freyen Transito-Haudel war auf Tractate gegrtindet; ich glaube daher, dass auf amtEche Einschreituug des H. Internonce der Ferman ertheilb werden warde, und begleitete das obgedachte. G-esuch. an H. Internonce laut beygebogener Anlage.
218
Ordnung nach keine Hindernisse stattfinden solten, und wenngleich die Hauptstaclt Constantinopel hinlanglich mit Friichten
versehen seyn snag und die Ernte heuer hierlands ziemlich ausgiebig war, und ich folglich hatte glauben konnen dass der H.
Furst, bey dem in Siebenbargen bestehenden Mangel, ails nachba.r,
licher Freundschaft, diesem Handlungshaus den freyen Durchzug gestatten werde, musste ich dennoch vernehmen, dass derselbe ohne Wissen der Hohen Pforte solches zu gestatten sick
nicht g etr au e und mir s.elbst anrieth durch E. Ex. einen Ferman
zu erwirken, und zwar einverstandlich mit seinem Bruder Janko
Callimachi, welchen derselbe hievon prevenirte.
Die Hohe Hofstelle hat mir diesen G-egenstand besonders anem-
pfohlen und bey etwaigem Anstanden mich an E. Ex. angewiesen, wie E. Ex. aus der in Abschrift beyliegenden Hofdepeche
zu ersehen belieben.
Diesem nach, finde ich mich veranlasst E. Ex. geziemend zu
ersuchen von der Hohen Pforte einen Ferman zum freyen Durchzug 2.000 Kilo Brodfrtichte aus Bessarabien nach Siebenbtirgen
im Grunde der bestehen den Tractate zu verlangen und mir solchen
gefalligst zukommen zu machen, damit noch vor einbrechendem
Winter der Durchzug unternommen werde, indem zu Winterszeit die Gebtirge in Siebenbtirgen nicht mehr, oder nur schwer,
zu passiren sind: die hierauf allenfalls verausgabt werdenden
Gelder fair die Ferinane ist belobtes Handelshaus zu ersetzen
erbothigt 1.
1 Cf. ritspunsul : c Auszug eines Schreibens des Herrn Internuntius von Stir mer
an Raab.
Buiuk-dere, den 13 November 1814.
Ein anderer Wunsch des Allerh. Hofes betrifft die Ausfuhr von Brodfriichten aus der Moldau, sowohl als Wallachey, zur A ushilfe des benachbarten Siehenbiirgen. Beyde FUrsten finden zweifelsohue dabey ihren uud
des Landes Vortheil. Allein das bestehende Ausfuhrs-Verboth von Seite
der Pforte macht sie schtichtern und erlaubt ihnen nicht nach ihren Gesinnungen und Interesse zu handeln. Meinen diessfalligen Einschreitungen
bey der Pforte gelang es mit vieler Miihe eine neue Ermachtigung dieser
Tagen desshalben an den Fursten der Wallachey zur Ausfuhr von 50 m
www.dacoromanica.ro
219
CLXVII.
Raab ctttre Metternich ; Iart, 16 Decembre 1814.
Demeter Rallet,
Nicolao Stratilat,
Iordaki Katartschiu,
Constantin Katartschiu bestimmt.
rithre dass wirklich kein tberfluss au Brodfrtichten in der Moldau vorhanden sey, oder aber ob solche ungtinstige Berichte dem H. Ftirsten zugeschrieben werden mitssen. Ich habe jedoch keine Ursache der letzteren
Vermuthung Platz zu geben. Das Ntihere hievon mtissen E. W. an Ort und
Stella besser beurtheilen kOnnen.
Ubrigens, scheinen E. W. in dero Schatzbarem vom 23-ten Sept. diesen
www.dacoromanica.ro
220
H. Dimitraki Zora zum Vornik de Po litie, oder Polizey-Inspector, ebenfals eingesetzt worden.
H. Mihalaki Sturza zum Vornik des Aprodes, oder Executor
der Urtheile des Divans.
Die in ausserst missliche Urnstitnde versetzte Moldau kann
sich sicher der Ernennung des H. Rosnowans zum GrossVistiaire erfreuen, denn seine dean Lande bezeigten eifrigen
Dienste, seine Fithigkeit, seine Uneigennatzigkeit und ReCht-
Far die hiesigen Arzte war vor Alters ein eigener Fonds angewiesen, welcher von verschiedenen Abgaben und sonstigen
Einktinften aufgebracht ward.
Durch die Abtretfung Bessarabiens an Russland hatte dieser
Fond beynahe die Halfte der Einkiinfte verlohren und das Deficit war bereits auf 12.000 Piaster angewachsen. Um dieses
Deficit zu erganzen und den tirztlichen Fonds ftir die Zukunft zu
sichern, hat der H. Furst, auf eine von denen Curatoren erstatteten Bericht und Vorschlag, bewilliget, dass eine in frttheren
Zeiten bey Oglins, Bacoer Districte, bestehende Sa]zsiederey errichtet und der auf 12.500 Piaster festgesetzte jahrliche Pachtschilling zu diesem Fond verwendet werde.
Auch hat der H. Furst den Preis des Salzes von 21/2 Piaster
auf 5 Piaster far 100 Occa (21/4 Centner) erhoht; welches zur
Folge hatte dass die im vorigen Jahr fur 165/m. Piaster verwww.dacoromanica.ro
221.
pachtete Salzgrube bey der, am 3 -ten dieses, abgebaltenen Versteigerung auf 402/m. Piaster Pachtschilling erhoht sin& Welches
ich einzuberichten nicht ermangle.
CLXIX.
Raab catre Metternich ; lap, 9 Ianuar 1815..
im Geheim ganz .Russe seyn soil und fur den Fall seiner
Abberufung in die Fussstapfen Ypsi]andis zu treten gedenket),
und man will schon den Argiropulo zum Nachfolger Calimachs
wissen.
CLXX.
Raab catre Metternich ; Iagi, 24 Februar 1815.
www.dacoromanica.ro
222
bestehenden und immer von der Pforte erneuerten VerbothBefehls, bey der angebohrenen Furcht des H. Ftirsten, um sich
-nicht verfanglich zu machen, und bey den heimlichen Intriguen
der Russen, welche unsere Ausfuhr unter der Hand zu Orscla.weren suchen, hat es mir nicht wenig gekostet den H. Fursten
Ich both alles auf, was in meiner Macht stund, ich tiberlief
den Ftirsten und alle jene welchen theses G-eschaft aufgetragen
ist, und, da die zwey Lieferanten Luka Kopacz und Gregor
Czarany, den 1-ten bei mir sich einfanden, so erwirkte ich ihnen
geheime Schreiben an die ftirstlichen Bestellten an der siebenburger Granze, mittelst welchen diese sich mit jenen abfinden
und ndchtlicher Weile den Kukurutz fiber die Granze bringen
konnen.
www.dacoromanica.ro
223
wenn ich unter den so vielen tiblen Einstreuungen der Bussad, welche, wie ich wahrnehme und welche dem H. Ftirsten
den Kopf warm machen, ich doch die Ausfuhr begtinstigen
kann, und stehet dahin zu sehen, in wie weit ich mit den mir
far das k. k, General-Commando vorbehaltene Quantum auf nicht
Kukurutzes melden, dass man dann ftirdenken werde die Quantitat dahin zu befordern ; nur konne er auf keine Einlosungsscheine, sondern auf baares Geld Contracte zustehen; ersucht
mich aber sehr instauslig das erwirkte und zu erwirkende Behr
geheim lassen zu wollen.
Ich bitte Euer Durchlaucht theses mein Geschehenes in Gnaden
aufnehmen und glauhen zu wollen dass ich Alles aufbieten werde,
um zur Abhilfe des meine Mitburger drtickenden Brodmangels
beytragen und. mir E. Durchlaucht Guade erwirken zu konnen.
CLXXT
Wornik Nicolay Stratilat, Erbesitzer des in der Bukovina gelegenen Guths Luschan, ist bewogen, dass ktinftighin keinem
fremden Unterthan, ohne Ausnahme, gestattet werden solle, moldauische Gaiter in Pacht zu halten.
So Behr indessen these Verftigung, die auf so seichten, und deswegen leicht zu widersprechenden Grundlagen beruhet, meine
ganze Aufmerksamkeit hatte auf sick ziehen and mich zu sogleichen Schritten auffordern sollten, ebensowenig glaube ich
eine der Concurrenz und dem allgemeinen Vortheile des Landes
www.dacoromanica.ro
224
man verlesen lassen, worin der Grossherr seine bisherige Verwaltung ruhmt und ihu auffordert darin fortzufahren und das
Nothige zur baldigsten Herstellung der Festungen, sey es auch
mit Anwendung der Zwangsmittel, herbey zu schaffen.
Vie le wollen in diesen Beyfallszeugungen der Pforte des FUrsten baldige Aberufung finden; Al le aber deuten diesen Auftrag
auf kriegerische Absichteu der Pforte aus.
Die mittelst Staffette dean Fursten zugekonamene, und such
mir mitgetheilte Nachricht, von dem am 23-ten Martz erfolgten
Einzug Bonaparte's in Paris, hat hier unter den Tarken, Juden und Fanarioten eine ebenso grosse enthusiastische Freude
verursacht, als sie jeden rechtlichen Menschen und Patrioten
mit gerechtem Unwillen und Betraniss erfUllen musste.
Einem noch nicht genug verburgten Geruchte zufolge, soil
die Pforte feindliche Absichten gegen Russ land hegen, daher
auch dieses -in der Lage seyn soil in Bessarabien eine bedeutende Truppenzahl aufzustellen, um jedem etwaigen Unternehmen begegnen zu konnen.
CLXXTI.
225
www.dacoromanica.ro
226
CLXXTTT
227
CLXXV
Gesichtsztige haben nichts indianisches in sich: er ist katholischer Religion, ist artig und korperlich gut gebildet.
Der regierende H. Ftirst, von seiner Hieherkunft aus Gallizien
von ihm selbst scion durch Bride verstandigt, hat sich in Ansehen seiner by der Pforte angefragt, indem er behauptet dem
jetzigen regierenden Sultan personlich bekannt zu seyn : er er-
mir einen Besuch. Ich erfuhr von ihm, dass er mit der letzten
nach Paris abgegangenen persischen Botschaft fiber Constantinopel nach Frankreich, um die Kriegskuiist zu erlernen, gekommen sey, dass er damals seine kostbare Landestracht anhatte,
228
langen des regierenden Herrn Ftirsten, einen Pass bis Lemberg ertheilen werde.
CLXXVI.
www.dacoromanica.ro
229
der Herr Ftirst ihm willfahren zu ktinnen ; alle von mir gemachten schriftliehen und miindlichen Vorstellungen wollten
nichts fruchten, bis ich nicht endlich dem Fursten die amtliche
Versicherung gegeben habe, dass diese Pferde ein originelles
Eigenthum k. k. Unterthanen sey ; was ich um so willfahriger
that, als es' mir bekannt ist, dass beynahe alle Gestate auf
dem linken Pruthufer k. k. Unterthanen angehoren, und als
dem Lieferanten und den tibrigen k. k. Unterthanen nur auf
diese Art geholfen werden konnte, dem zweyten Areste ihres
Viehes zu entgehen, und erwirkte somit dem Agopschovich den
freyen Transito-Zug seiner Remonten durch die Moldau.
Waren mir die freundschaftlichen Verhaltnisse unsers Aller-
hiichsten Hofes mit jenem von Bayern nicht vor den Augen
gewesen, so wtirde ich mich bloss darauf beschranckt haben,
den k. k. Unterthanen, welche Pferde in geringerer Anzahl heriiber bringen, urn sie nach den k. k. Staaten zu treiben, diese
Erlaubniss, und vielleicht leichter, zu erwirken. Daher schmeichle
Prinz seye, dem man aber, um sich bey den hohen aliirten
Machten nicht zu compromitiren, indem er bey Bonaparte diente,
230
stutzen wolle, bis nicht die Antwort seines Vaters aus Arracan
ointreffe, und man ihn unter schicklichen Vorwanden einstweilen
hier belasse.
und fur ihn einen Reise-Pass angesucht, welchen ich ausgefertigt und unter Einem auch das Hohe k. k. Galizische LandesGubornium verstandigt.
CLXXVIII.
Raab catre Metternich; Iaft, 14 August 1815.
www.dacoromanica.ro
231
Da nunmehro aber auch dieser Einwendung in der Note begegnet ist, so hatte ich keinen Grund, mein.- the Annahme der
Note, welche ich immer ablehnte, zu verweigern, und mit dem
zu beantworten solche E. Durchlaucht gehorsamst unterthttnigst
,zu unterlegen.
CLXXIX.
Raab catre Metternich ; Ia0, 4 Septembre 1815.
232
233
Der H. Furst hat H. Mavroceny ein Schreiben Ubermacht, welcher er die Ehre haben wird E. Durchlaucht in seinem Nahmen
zu tibergeben.
Allerhochst Seiner Majt. dem Kaiser und Konig zu allergnadigsten Beherzigung und Willfahrung vorzulegen 1.
1 Nicolae Stratilat etre Metternich; Ia 0, 19/7 Octombre 1815.
J'ai l'honneur d'exposer iY V. A. Sere nissime que, proprietaire par heritage d'une terre en Boucovine, et faute d'avoir ester instruit dans le temps,
mes predecesseurs, comme habitans de la Moldavie, des termes accords
par le gouvernement, apres la demarcation des biens-fonds en Boucovine,
www.dacoromanica.ro
234
CLICXX TIT
www.dacoromanica.ro
235
Seit einigen Tager rolirt hier unter dem Publicum die hierbeyfolgende, in alt-griechischer Sprache abgefasste, Prophezey-
236
Der H. Forst, der auch davon Kuncle erhalten hat, fand sich
bewogen solche seinen Unterthanen zu verbiethen.
Einer sich seit langerer Zeit in der Moldau erhaltenen Sage
nach, soil an der siebenbtirger Granze, bey Ojtotz, ein unterirdisches Behhltniss, mit unermesslichen Reichthtimern an Edelsteinen, Gold, Silber und einer Menge von Btichern geftillt, sich
befinden ; allein man wollte den Ort nie verrathen. In Verlaufe
diesel Herbstes fiel es zwar dem hiesigen Ftirsten ein diesem
Schatze nachsptiren und, unter Aufsicht des Bacauer Ispravniks,
haben.
CLXXXV.
Raab catre Metternich ; Iafl, 4 Decembre 1815.
November, entstehe ich nicht E. Durchlaucht fiber den Bauholzhandel der osterreichischen Unterthanen die verlangte nahere
237
Durch die Abtrettung Bessarabiens an Russ land, ist das Donau-Ufer getheilt und der Bedarf derley Holzes auch in Bessarabien gross ist, besonders seitdem die Festungen ausgebessert
und Canonier-Schaluppen erbaut werden. So sind die Tiirken
Augenzeugen geworden, dass in der Moldau gekilltes Holz an
Russen verkauft worden ist; welches ihnen um so schmerzlicher
seyn mtisste als sie selbst Mangel an derley Holz batten und
sehen mtissten dass ihr Holz gegen sie eins gebraucht werden
konnte. Daher war der Handel Mit diesem Artikel den fremden
Unterthanen untersagt. Weil aber dieser Handel ausgiebig ist,
so nehmen die Handelsleute die Zuflucht zum siebenbtirger und
bukowiner Bauholz, When allda einige Hundert Stamme, nahmen Certificate de origine auf grosse Summen, und so suchten
sie das Moldauer Bau-und Schiffbauholz als auslandisch zum Tran-
sit zu eignen.
Urn diesem Einhalt zu thun, ist such das Transitiren untersagt, und sammtliches aus Gallatz gebrachte Bau- und Schiffbauholz kann nur unter Cautionen, dass solches nach Constantinopel verftihrt wird, von dannen weggefahrt werden.
Dieser Handel konnte einer der vorziiglichsten Handelszweige
ftir die osterreichische Monarchie werden, wenn. man bedenket
dass die siebenbtirger und bucowiner Gebirge, welche mit vielen
Millionen Stamme verschiedenen Holzes bewachsen sind, an den
238
des Prdsidenten); und zum activen Ban den Iordake Darie ernannt.
Der erstgenante Vornic Wassile Russet ist zugleich OberCurator der Verlassenschaften in's Gemein.
Scherban Nedzel hat die Aufsicht fiber einen Theil der Po limy,
und Alexander Ghyka ist Vornik de Aproz, Executor der Divansbeschltisse.
Jordake Rosset Rosnovan bleibt vermuthlich auch fair's nachste
Jahr Wistier (Schatzmeister) ; dagegen hat sich der Furst vorgenommen in dem Departement der Auswartigen Angelegenheiten einige Veranderungen zu machen und daselbst meter
Thatigkeit einzufuhren.
Gestern sind zwey ftirstliche Geld, lle, nemlich die Salzgruben
um 375.100 Piaster an den Wistiar Jordake Rosset Rosnowan,
als den Meistbiethenden, und die Mauth urn 205.000 Piaster an
den Wornik Wassile Roset, ebenfalls den Meistbiethenden, auf
das Jahr 1816, im Weege der offentlichen Versteigerung, hintangegeben worden.
Die tibrigen Gefalle hingegen werden spdter veraussert werden,
und ich behalte es mir vor auch dartiber meinen Bericht einzusenden.
Bey Gelegenheit der von mir mit dem Herrn Ftirsten gepflogenen Unterhandlung wegen den Anstanden des Austniebs des
Horn-Vieh's, der Pferde und der Ausfuhr des Wachses und des
Honigs nach den k. k. osterreichischen Staaten, hatte sich dieser
gegen mich vertraulich geaussert, dass man nun wegen den im
Banat getroffenen kriegerischen Anstalten etwas aufmerksard
geworden seye, weil betrachtliche Truppen auch dorthin verlegt
werden sollten. Manche in die Zeitung gesetzte Artikeln beziehen sich, sagt et, auf das ehemalige Dacien, welches nun,
www.dacoromanica.ro
239
seye, dass der Allerlitichste Hof den mit so vielen Austreugungen verbunden gewesenen franzosischen Krieg glticklich
geendigt kabe, dass die bestehenden Freundschaftsverhaltnisse
mit der Hohen Pforte nie fester begrundet seyen als eben jetzt,
dass man Bich also einer vollkommenen Rube zuversichtlichst
versprechen konne und class die Verlegung einiger Truppen in
den angranzenden Provinzen nichts anderes seye als die Ver-,
theilung in ihre Friedensquartiere; auch seyen die bucoviner
Frey-Battalions bereits aufgelost worden.
Ich verliess ihn, soviel wir schien, beruhigt; er wiederholte mir
seine Ergebenheit fur den Allerhochsten Hof, und versprach mir
alles jenes zu thun was in seiner Macht stiinde ; dass er aber
Kopf auf das Spiel zu setzen. Ich entstehe nicht these vertrauliche Unterredung E. Durchlaucht mit dem Bemerken zu
unterlegen, class das G-erticht der Einrtickung osterreichischer k.
www.dacoromanica.ro
240
CLXXXVIII.
Raab catre Metternich ; Ian, 26 Ianuar 1816.
CLXXXIX.
Raab catre Metternich; Ian, 4 Mart 1816.
www.dacoromanica.ro
241
vom H. Ftirsten denen auswartigen Gesandten erwiesen vierdende Empfangs-Ceremoniels wurden durch das personliche
Entgegengehen des Herrn Fursten bis zur Pforte des AudienzSaales und durch eine ausgezeichnete freundliche Besprechung
noch vermehrt; auch wird der H. Furst in einigen Tagen diesem
Abgesandten, welcher irriger Weise als Portarbaschi mir angegeben wurde, da er indessen die Wtirde eines Vizir von drei
Rosschweifen bekleidet, in eigener Person den Gegenbesuch
abstatten. Gesammte Landes-Bojaren, die hohe G-eistlichkeit
und die hier accreditirten Agenten incognito, waren bey dieser
Feyerlichkeit zugegen. Die Mufigen Ausgaben fur den Unterhalt des Herrn Abgesandten und dessen Gefolge, welche der
H. Ftirst aus Eigenem betreibet, nicht gerechnet, betragen jene
fair die an H. Abgesandten bestimmte Geschenke eine Summe
von vielen Tausend Piaster.
Mirza- Mehemed -Jusuf ist tibrigens ein sehr unterrichteter,
gefalliger, stiller Mann, dem ich, sowohl wie alle andern hiesigen
Consuls, gesonnen bin einen Besuch abzustatten.
CXCI.
Raab cdtre Metternich ; Iasi, 5 April 1816.
www.dacoromanica.ro
242
alle moglichen Mittel anwenden, auch S. Ex. des k. k. Internuntius Mitwirkung in Anspruch nehmen and die zu der ebenso
nothigen als einzig zweckverbUrgenden Verwahrungsanstalten
zu bringen, und es gelang mir dadurch die Pforte, obgleich nicht
zur Anordnung, doch zu einer Nichtmissbilligung und zu einer
stillschweigenden Zulassung zu bringen.
www.dacoromanica.ro
243
www.dacoromanica.ro
244
laucht hievon die schuldige Anzeige mit dem gehorsamsten Vorbehalt zu machen, dass ich das zu Erfolgende unterthanigst einzuberichten nicht ermangeln werde.
CXCILI.
wie es der Furst vermuthet, ist noch nicht bekannt, und ich
zweifle sehr dass jemand derselben sich in diess gefahrliche
Unternehmen, besonders unter Anftihrung des ungebildeten und
unerfahrenen jungen Menschen, eingelassen haben mag.
www.dacoromanica.ro
245
CXCIV.
men. Indessen meint der hiesige Herr Hirst, der mir Vorbesagtes anvertraute und wieder erOffnete, in Bessarabien befanden sich gegenwitrtig nicht mehr denn 25 m. Mann, auch
dass der russische kais. Hof zur Fortification der Festung Ismail 10 Millionen Rube ln angewiesen haben soll. Vorbesagter
Herr Grossftirst werde wohl schwerlich jene Gegend besuchen.
www.dacoromanica.ro
246
sigen Hof fiir die Dauer seiner Regierung ebenso besorgt, als
sie die meisten Landeseingebornen, welche den Druck einer, nur
ihren Egoismus vor Augen habenden, Regierung Behr fiihlen,
mit der Hoffnung triisten, ihr Land bald einer vaterlichen Regierung zu Theil kommen zu sehn; nur wiinschten sie, vorziiglich
die Mehrheit, worunter die zweite Classe des Ade ls mitbegriffen
ist, class das Ganze beisammen bleibe, denn ohne den zwischen
Pruth und Dniester gelegenen Theil ist die Moldau ihrer Haupt reichthUmer, nemlich des Getreids und der Viehzucht, beraubt
und tausend Plackereyen ausgesetzt. Dagegen wtinschen die Gros-
Inwohner Bessarabiens !
Unser huldvollester Herr and Kaiser, dessen Vaterliebe sich auf elle von
der Vorsehung seiner Herrschaft unterworfenen Volker gleich ausdehnt,
hat mich hieher zu euch gesendet um euer Loos zu entscheiden und dieses
sten Rescripte habt ihr erfahren. welcher der gemeinnilizige and heilige
Wille unsers Allergnitcligen Herrn und Kaisers ist.
In der rberzeugung alles dieses ins Werk setzen und die Lage and
VerhMtnisse eines jeden Standee der Inwohner genau einsehen zu kOnnen,
1) Das bessarabische Gebieth wird durch seine alt eingewurzelten Gesetze, bebrtluche and Vorrechte verwaltet.
2) Die Befreyung von den unmitterbaien Steuern, tleren Termin im Ohtober-Monate 1815 zu Ende war, witd his zum 1-ten Januar 1817 ausgedehnt.
3) Die Befreyung vom Btilitarclienster wird fur die Inwohner diesesGe-
www.dacoromanica.ro
247
CXCV.
Unterm 5-ten August 1814, No. 25, P. S. I., hatte ich es mir zur
unterthanigst gehorsamsten Pflicht gemacht, die in der Moldau bestehende Leibeigenschaft, vermage welcher die aus den k. k. Staaten
Da die in der Moldau ansassige und dorthin kommende Zigeuner ein Regale des FUrsten sind und fttrstliche Zigeuner genannt werden, so hat er volles Recht fiber sie: er verkauft und
verschenkt sie nach Belieben. Diese stehen unter einem zeitlich
bestellten orsteher des FUrsten, welcher sich nicht mit den
Zigeunern allein begnugt, sondern die Emigranten auch diesem
Joch unterzieht, sie im Lande auffangen lasst und mit in Hanfrey, und es werden wegen dieses Handelsartikels mit dem Auslande fair
die Zukunft Freyheiten verliehen werden.
5) Die Ausfuhr des Getreides ins Ausland wird nach den bekanntgemachtwerdenden Verfugungen ebenfalls frey gegeben werden.
6) Den Inwohnern jedes Standes wird erlaubt sich in vorkommenden
Fallen mit in moldauischer, in griechischer Sprache verfassten Bittgesuellen an mich zu wenden, ohne bemtissiget zu seyn, sie in die russische
Sprache zu tibersetzen.,
www.dacoromanica.ro
248
den habenden Chrisoven, wo nur die Namen der zu Verkaufenden fehlen, den Meistbiethenden urn baares Geld hindangiebt.
So ist der Landesgebrauch, so sind die Sachen bestellt, so
habe ich sie gefunden; finde auch in den Traktaten nichts was
fur zur Rtickzahlung gnadig an die bukoviner Kreiskassa anbefehlen lassen zu wollen.
CXCVI.
Die von dem Herrn Georg Prukner, k. k. n. -0. LandrechtsSekretairs, ever Hochl. k. k. G. Hof- and Staatskanzley unterm
www.dacoromanica.ro
249
Der Herr Graf schickte mir unterm 23-ten July seine Volk
macht, mit einer von ihm eigenhandig unterschriebenen Carta
www.dacoromanica.ro
250
manche mit ihnen fur den ganzen Betrag auf ein und allemahi
abgefunden Mitten. Ich kann denn nichts anderst thun als H.
Grafen Ayalas Vollmacht in Wirkung zu setzen, ihme so viel mtiglich pro cento einbringen und, seinem Verlangen gemdss, trachten
den von dem Vater nicht bezahlenden tYberrest auf unbestimmte
par laquelle it exposa les reclamations faites par les sujets autrichiens
aupres de 1'Honorable Agence pour leurs dettes a recevoir de Mrs les
Postelnics Constantin et Alexandre Mavrocordato, S. A., ayant pris en
consideration qu'outre la reclamation des sujets autrichiens, it y a aussi
d'autres, faites aupres du consulat-general de Russie, par des sujets russes,
et bien encore d'autres par des rayas, requerants par des suppliques reiterees le remboursement de leur argent prate it ces messieurs, a ordonnd
a. Mrs les boyards moldaves de faire une recherche exacte pour la totalite
de la somme de leurs dettes, et pour leur dtat, afin qua S. A. puisse regler
le remboursement de tant de dettes des requerants. Et, par l'examen que
les boyards ont fait de l'dtat de ces Mrs Mavrocordato, it a ete con gtate :
1-mo. Qu'actuellement ils se trouvent dans l'impuissance de payer la to-
www.dacoromanica.ro
251
CXCVII.
www.dacoromanica.ro
252
CXCVIII.
Raab cettre Metternich ; lap, 20 Septembre 1816.
leger gemachten Beschreibung erhellet dass eine Gerboise gewesen sey, wovon in G. A. Oliviers Reisen im Ottomanischen
Reiche, Egypten und Persien unter der ehemaligen franzosischen Republik Anna 12 die Erwahnung gemacht -vvird ; dann,
als man dem Arnauten die Abzeichnung des Thieres in diesem
Werk vorzeigte, so erkannte er es far solches, mid sagte, es sey
ebenso gewesen, habe zwey lange, zwey kurze Passe und einen
www.dacoromanica.ro
253
Waitzen
Korn
Kukurutz
Gerste
Haber
25 bis 30 Piaster
18
24
22
30
10
61/2 bis 71/2
www.dacoromanica.ro
254
Ln mittleren Lande:
Maass Waitzen
s
Korn . .
Kukurutz
Gerste
35 2/5 Piaster
.
22 1/5
21 2/5
8
8
,
s
.
Haaber
Im unteren Theil der Moldau:
Obige Mass.
Waitzen
20 bis 22 Piaster
s
Kukurutz
15 > 16
r
s
Korn
18
18
s
Gerste
6 -s
Haber
5 _._
Die Kukurutzerndte hat kaum begonnen, dtirfte aber, gleich
jener des Waitzens und der tibrigen Getreidgattungen, nur Behr
mittelmiissig, und in Gegenden, welche den flberschwemmungen
www.dacoromanica.ro
255
CC.
Dieser Tage war dem hiesigen H. Farsten die Nachricht gebracht worden, das 20m Mann jtidische Personen, welche die rus-
dem Herrn Ftirsten das Project gemacht haben, den nicht unbetrachtlichen Handel mit Hasenfellen in ein Monopol zu verwandeln, und die Regierung soil sich nicht abgeneigt finden ihnen
urn meine Schritte darnach bemessen und das Resultat unterthanigst einberichten zu konnen.
Nun bin ich. im Stande, Hochderselben nachtraglich zu meinem
www.dacoromanica.ro
256
tie-Arztes H. Lorenzo, wird Eine k. k. Geh. Hof- und StaatsKanzley zu entnehmen geruhen, dass sich the von mir nie bezweifelte Nachricht von dem Daseyn der Pest in Bratestie bestattiget. Eben so unangenehm lauten die Nachrichten vom Romaner Districte, in welchem diese Seuche unter einer daselbst
nomadisirenden Zigeunerhorde ausbrach und unter ihnen, so wie
zu Fokschan und Kalika, bedeutende Verheerungen anrichtet.
www.dacoromanica.ro
257
C CII.
In der Beylage habe ich die Ehre die anbefohlene- Marktpreistabelle fair den eben endenden. November-Monath 1816 unterthanigst einzusenden und gehorsamst zu bemerken, dass die Preise
der verschiedenen Getraidegattungen im Verlaufe theses Monaths
Me und da merklich gefallen Bind; allein dieser Umstand scheint
und Gallatz, ist bis zur Stunde noch nicht gedacht worden und
der Umstand dass die hiesige Regierung den Anbau der Erdapf el
in der Moldau anbefahl und zu diesem Ende eigene Commissaire
ernannte, konnte nur far die Zukunft von einem wohlthatigen
Einflusse auf die Preise des Getreides haben.
In alien den in meinem vorigen Berichte als inpestirt angegebenen moldauischen Dorfern erhalt sich die Pestseuche fort
und grassirt, je nachdem die Vorsichtsanstalten beobachtet warden, im abwechselnden Grade. Indem man aber hoffte die Ausrottung des rbels unter dem Beystande des Himmels und Anwendung des bestmoglichsten Verwahrungs-Anstalten bald zu
sehen, hatten wir das Missgeschick zu erfahren, dass theses tbel
durch einen Lipovaner aus Brateschti, der Flachs hieher auf den
Markt brachte, auch each Jassy verpflanzt worden sey, welches
zuerst in der Vorstadt Thatarasch, dann aber in jener von Pacurer ausbrach.
Das pier in Original unterthanigst beyfolgende UntersuchungsOperat des H..Doctor Peres bestattiget das traurige Dasein des
'Mehl, woran bis Ende des gestrigen Tages in der erst gedachten Vorstadt 8, in der andern 2, und im Pestspital zu Illincze
2 Personnen gestorben Bind.
Ich habe mich daher bemtissiget gesehen, gleich dem H. Farsten und den tibrigen fremden Herrn Consuln, den Agentiehol
zu sperren und die Geschafte blos auf die dringendsten, nahmlich die Post, Passe und Beobachtung, dann Einrichtung des
Gesundheits-Zustandes zu beschranken.
17
www.dacoromanica.ro
CCIII.
GETRAIDE-MARKTPREIS-TABELLE
1,
fiber die in nachbenannteu StAdten der Moldau im Verlauf des Monaths Oktober 1816 stattgehabten Getraidepreise
FR>1CHTENGATTUNGEN
0
N AMIE DER
STADTE
4.2
02
KORN
KUKIIRDZ
GERSTE
HAABER
MRSE
ANMERKUNG
0-1
Piaster
Herza
2 Folticzeny
3 Bottuschan
4 Roman
5 Jassy
6 Barlad
7 Fokschan
8 Gallatz
1
00
Para
Piaster
Para
Piaster
Para
Piaster
Para
Piaster
50
35
42
20
14
48
31
35
16
10
40
24
36
15
13
40
30
28
30
12
10
64
48
43
20
18
16
33
24
13
45
24
26
36
56
38
16
12
Para
Piaster
Para
20
15
48
www.dacoromanica.ro
CCIV.
GETRAIDE-MARKTPREIS-TABELLE
FRUCHTEN- GATTUNGEN
Killomaass, von 240 Oka
NAMEN DER
ORTER
WAITZEN
KORN
KUKURUTE
GERSTE
HAABER
ANMERKUNG
Piaster
Para
Piaster
Para
Piaster
Para
Piaster
Para
Piaster
Para
Foil iczeny
45
34
36
15
11
Herza
40
35
30
20
11
10
Bo ttu sell an
45
30
20
10
20
Jassy
67
48
20
19
Pi atra
40
25
32
16
14
Barlad
Fokschan
Gallatz
36
15
22
13
20
23
14
16
21
10
52
44
37
28
32
20
12
10
www.dacoromanica.ro
fiber die in nachbenaunten StAdten der Moldau im Verlaufe des Monaths November
1816 stattgehabten Getraidpreis.
CCV.
VERZEICHNISS
der im Monathe December 1816 auf denen Markten der nachstehenden vorzuglicher StAdten
der Wallachey fiblich gewesenen Fruchtprelsen
REINER
WAITZEN
No.
Piaster
2
3
a
5
4
5
GERSTE
KIJKURUTZ
HIRSE
ANMERKUNG
or
AHTTLERER
WAITZEN
Bukarest
Crajova
Fokschan
Kimpolung
Plojest
5
7
Para
20
20
Piaster
Para
Piaster
Para
20
Piaster
Para
16
Piaster
Para
tenen Winterszeit
12
10
12
24
15
10
35
10
12
25
0
Bukarest, am 31-ten December 1816; Fleischhakl.
cc
www.dacoromanica.ro
CCVI.
MARKTPREIS-TABELLA
Aber die in nachbenannten StAdten der Moldau im Verlauf des Monats JAnner 1517
stattgehabten Getraidpreisse
B
FRUCHTENGATTUNGEN
Ki llo zu 240 Oka
No.
WAITZEN
Piaster
Herza
Jassy
45
3 Bar lad
4 Fokschan
50
Gallatz
Para
KORN
Piaster
KUKURUTZ
Para
35
Piaster
Para
ANMERKUNG
GERSTE
Piaster
Para
HABER
Piaster
20
10
18
14
28
16
15
45
22
14
50
48
22
58
24
38
44
35
16
33
36
yo
lee
Para
preisetabellen wegen
Unterbrechung der Com-
munication and Einstellung der M5rkte fiir diesen Monat nicht eingesendet worden.
www.dacoromanica.ro
COVE'.
VERZEICHNISS
0
4
der 1m Monat Januar 1817 auf denen MArkten der nachstehenden vorzfiglichsten StAdte der
Wallachey fiblich gewesenen Fruchtpreise
aa
.?-41
REINE
WAITZEN
0
4
No.
Pc4
HUKURUTZ
HIRSE
ANMERKUNG
Piaster Para I Piaster Para II Piaster Para II Piaster Para I Piaster Para
4
1
2
3
it344
GERSTE
MITTLERER
WAITZEN
Bukarest
Crajova
Fokschan
4 Kimpolung
5 Plojest'
18
10
24
10
10
34
26
30
15
20
28
15
20
18
10
r=1
O
A
www.dacoromanica.ro
cum.
UBERSIC HT
Der Courent- und erzwungenen Preise der Schaafe und Ziegen each den verschiedenen Gattungen
dieser Thiere in der Moldau
Der gezwun-
A'
Courrent-
TJnter-
schied und
Veriest
Schaaf
einjhrig
1
1
2,
1
1
4
3
1 Mistruganka Widder
a
30
30
30
33
Schaaf
einjahrig
41
1 Stuck Ziegenbock
Ziege mit einem jungen
1
1
gelbe Ziege
12
12
15
4
4
25
35
3
3
30
20
4
4
34
34
34
10
10
10
Schaaf
einjahrig
14
12
11
10
20
16
11
9
5
14
9
www.dacoromanica.ro
6
6
cax.
MARKTPREISS-TABELLA
fiber die in nachbenannteu Stadten der Moldau im Verlaufe des Monats Mai 1817 stattgegehabten
Getraidpr else
FRUCHTEN-GATTIINGEN
1817
BENANNTLICH
No.
Datum
WAITZEN
KORN
8 May
Folticzeny
Herza
Bottuschan
2.
21 1
30
4 Jassy
66
20
54
K UKURUTZ
ANMERK ONG
GERSTE
HABER
47
20
29
20
20
40
50
35
20
35
20
14
30
25
Roman
15 a
Piatra
56
38
44
32
32
81
Baco
60
36
36
22
20
14 1
Barlad
Fokschan
Gallatz
50
41
40
22
20
74
56
44
24
14
10
wegen Pestver-
dacht ad zu
Fokschany wegen Austrettung
Zu Roman Bind
in diesem Monat
40
50
20
www.dacoromanica.ro
Markte gehalten
worden.
ccx.
MARKTPREIS-TABELLA
fiber die in nachbenannten StAdten der Moldau im Verlaufe des Monats August 1817
stattgehabte Getraidepreise
FRUCHTE- GATTUNGEN
No.
BENENNIING
DER STADTE
KORN
KIIKURIJTZ
ANNERKUNG
GER STE
.".
Folticzeny
2 Herza
3
Bottuschan
4 Jassy
49
20
48
36
33
32
28
45
40
--
30
HABER
Piaster Para
20
37
18
14
30
17
14
to
6 Roman
6 Piatra
7
Baco
8 Bar lad
48
36
36
20
17
16
20
Fokschan
10 Gallatz
9
www.dacoromanica.ro
266
CCXI.
oder Vice-Kanzler, Wornic Wassily Costaki. Zu Obersten-Justizrathen, oder G-rossworniks : Herr Alexander Jancoleo, Constantin Costaki (Bruder des Vice-Kanzlers), Theodor Balsche,
Jordaki Balsch, ein Sohn des Grosskanzler's. Zum aktiven Spathar Petraki Rosset. Zum Vornic de Aproz oder Executor der
Divans-Beschltisse, Constantin Stourza, Sohn des Sandulaki Stourza
und der russischen Princessin Cathinca. Zum Curator der Verlassenschaften, oder Vornic de obste, Scherban Nedschel, ein
Bruder des Metropoliten. Zum Brticken- und Strassenbau-Director, Wornic de Politie, der Constantin Conachi ernannt worden.
Die Adsczye und Hettmanie sind noch nicht neu besetzt worden,
267
CCXEr.
Der in Kiew vorigens Jahres als k. russischer Unterthan verstorbene, in der Wallachey und Moldau regierend gewesene
Forst Ypsilanty wusste sich ein Eigenthum Wranzaer Bauern
268
hatte, weil die vornehmsten Landes-Bojaren, wenige ausgen ommen, ihm beystimmen.
den Seinigen an der Spitze der Oppositions-Parthey, vertheidigte die Rechte der Vranzaer Bauern mit einer- solchen
Witrme, dass er, sick selbst vergessend, in Gegenwart des
Fursten dem Grosslogofeten Balsch Grobheiten ins Gesicht sagte
gehorsamst nachzutragen.
www.dacoromanica.ro
269
COKE'.
Raab catre Cancelaria de Curte 0 Stat; Iaft, 6 Iunie 1817.
nahe alle Jahre eine grosse Anzahl ihrer Schaafe nach der
Moldau zur Winterweide bringen, im Palle sie durch den Drang
der Umstande, als Blattern der Schaafe, hoher Schnee im Gebirge, Lammern. etc., ausser Stand gesetzt werden ihre Schaafe
bis Ende May zurtick nach Siebenbtirgen zu treiben und selbe
bier in der Moldau auch zur Sommerweide belassen, gleich den
Inwohnern der Moldau, zur Abgabe von 12 Stuck Schaafen von
Da nun die russische Regierung die im letzten Friedenstraktate mit der Hohen Pforte sich, unter Andern, auch die Freiheit ausbedungen hat, dartiber zu wachen, dass die moldauer
und wallachischen . Inwohner mit willktihrlichen Auflagen von
Seiten der jeweiligen Fiirsten nicht bedruckt werden, sich, dem
sicheren Vernehmen nach, dieser gezwungenen und das Land.
schwer drtickenden Beilik - Abgabe im willktihrlichen Preise
So glaube ich unvorgreiflichst dass es far unsere siebenburger und sonstigen k. k. Unterthanen die, ob Mangel an binlanglichen Waideplatzen im Unterlande, gezwungen sind, ihre
Zuflucht nach diesen Landern zu nehmen und welche schon zu
www.dacoromanica.ro
270
271
nur ureter der Hand und ohne Wissen eingewandert sind, unvermeidlich beistimmen, sie als schlechte und gefahrliche Menschen geradedings tiber die Granze zurtickzuschaffen und dem
Hungerstode Preis zu geben. Sonstige schickliche Vorwande
aber haben bey der Regierung, die sie itzt nach erhaltener
Kunde von ihrem Daseyn in der Moldau blos aus Rticksicht, da
wo sie sick befinden, dulden ldsst, weil sie in den angranzenden
bucowiner Dorfern haufenweise vom Hungertode dahingerafft
worden waren, nicht die gewiinschten Resultate hervorbringen
wollen.
www.dacoromanica.ro
272
CCXV.
_Raab catre Cancelaria de Curie
Laut eingegangenen Nachrichten aus Tomarowa in Bessarabien von 30-ten Juny laufenden J., erwartete man dort den k.
russischen General-Commandanten, Herrn von Benigsen, allein
ein Eilbothe machte dass er sich augenblicklichst nach Kischinow begab, wo wichtige Armeegeschttfte, wie man sagt,
seine Gegenwart erheischen. Auf einmal wurden alle Anstalten
zu einer in Tomarowa zu errichtenden Quarantaine, so wie die
anzulegende Comercial-Strasse nach Galaz eingestellt, und die
dahin aus Ismail abgeschickten Beamten zurtickberufen. Alles
dieses macht Aufsehen, und man sieht einigen Neurungen entgegen, die man aber voraus zu bestimmen nicht vermag.
In Galaz kommen viele Donau-Schiffe mit schwabischen Co-
273
Der hiesige H. Furst, stets darauf bedacht die kurze und sich
ihrern Ende immer mehr rathernde Regierungsdauer zu seinen).
Vortheile zu bentitzen, hat dieser Tage eifrigst versucht die
hiesigen Magnaten zu bereden, ihm die Einhebung von 750.000
Piaster vom Lande, unter dem erdichteten Titel eines UnkostenDeficits, der sich bey -der Herstellung der tiirkischen Festungen
ergeben haben und von ihm aus Eigenem ersetzt seyn soil, zu
bewilligen, und es ist ihm auch gelungen den Grosslogofethen
Constantin Balsch und den Grosslogofethen Jordaki Cantacuseno
zur Unterschrift der entworfenen Acte zu bewegen. Da aber der
Metropolite Benjamin Nedschel, Grosslogofeth Sandulaki Sturza
Grundsatzen wie er geleitet, wendet Alles an, um diesen Lieblingsplan zu realisiren. Indessen wird der Erfolg lehren ob er
auslangt, -und ich behalte es mir vor, solchen seiner Zeit zur
hohen Kenntniss zu bringen.
18
www.dacoromanica.ro
274
In Anbetracht dessen, dass diese Abgabe zu einer gemeinntitzigen Anstalt bestimmt ist, such tibrigens nur dem Landmann
zur Last faut, dann in Erwagung class dieser Handelsartikel
nicht unter diejenigen gehort, deren die k. k. Staaten nicht entbehren konnen, butte ich beinahe gar keine Einwendungen dagegen zu machen, mich berechtiget geglaubt, allein der Umstand
class diess eine den freyen Handel der k. k. Unterthanen drtic-
www.dacoromanica.ro
275
siget, da der H. Furst dieses G-egenstandes in der Departements-Note mit keiner Sylbe Erwtihnung machen liisst, eine
dritte Note einzureichen und um die Abhtilfe anzusuchen. Sollte
ich aber anal auf diese dritte Note keine Abhulfe erhalten, so
werde ich mich gezwungen sehen E. Ex. Dazwischenkunft in
Anspruch zu nehmen, da ich schlechterdings nicht zulassen
kann, class die k. k. Unterthanen nach Willkiihr bedrackt
werden 1.
1 Cf. nota departamentului Afacerilor-Strkine citre Agentie:
c Jassy,
18 mars 1817.
www.dacoromanica.ro
276
CCXIX.
grtindlichen Ausserung zugesendete and hier gehorsamst riickfolgende Klage der Tysmenitzer Handelsleute enthalt Klagen gegen
die hiesige Regierung und die Agenzie, welche, bey Aufzahlung
verschiedener Handelsartikel und der mauthamtlichen Behandlung derselben, darauf reduciret werden konnen :
a) Dass die hiesige Regierung den Zoll nicht nach dem bestehenden Tarif vom Jahr 801, son dern nach Willktihr abnehmen
lasse ;
e) Dass diese Regierung den Austrieb der Kuhe ganz verbothen und den Austrieb derselben nur gegen Erlag von 2 D.
flit. 1 Stack bewilliget;
d) Dass sich die Klager wegen diesen Bedrtickungen und WillItihrlichkeiten bey der Agentie aus dem vermeintlichen G-runde
it
retroactif sur des speculations deja faites; it n'est, au contraire, que l'accomplissement tres-naturel d'un projet que l'ou avait communique d'avance,
les traites, n'a pour but que le bien public, et n'entraine en meme temps
aucune veritable perte pour les negotiants autrichiens.
C. Souzzo. JEAN NICOULTZ.
www.dacoromanica.ro
277
ist, oder aber sich in der Erfiillung ihrer Pflicht durch sonstige
Hindernisse, die jedoch, ihrer unlautern Beschaffenheit wegen
vermuthlich aus gleissueriseher Bescheidenheit und Schonung
der Agentie, nicht benannt werden, beirren 'asst.
Die Agentie, stets darauf bedacht die Rechte der k. k. Unterthanen aufrecht zu erhalten, war besorgt noch vor Verpachtung dieser Mauth, den Ftirsten zu erinnern, den Pachtern nicht Rechte einzurtiumen, die sich mit den Rechten der
k. k. Unterthanen nicht vertragen, und darauf zu sehen dass
die Pachter den bestehenden Tarif nicht tiberschreiten sollen;
brachte es auch bey ihm dahin dass er in dem Pachtcontrakte
ausdrticklich bedungen hat, dass die Pachter den Zoll von den
fremden Unterthanen nach dem bestehenden Tarif abnehmen,
ihrem Transito-Handel gar keine Hindernisse in den Weg legen
and beym Expediren, dann Revidiren, des Transito-Guts, nicht wie
www.dacoromanica.ro
27s
279
thanen kein weiterer Grand zur Klage bleibe, deutlich wahrnehme, dass es, weder der Mauth, noch aber der Regierung
anstehe diese selbst von der Mauth eingestandene Uberhaltung
der k. k. Unterthanen in der Abnahme des Zolles abzustellen,
veranlasste ich eine Confrontation der Mauthner und der Wistierie, wo, nach genauer Erwagung aller der Klagpunkte und
der Ausserung, eine provisorische Entscheidung mit Vorbehalt
der Appellation an den Ftirsten erfolgte.
Da in. dieser Entscheidung zwar anerkannt wurde, dass der
Tarif in seine Wirksamkeit trette, den Mauthnern jedoch, aus
Rticksicht der von ihnen angeftihrten Motiven, verschiedene Ausnahmen von dem Tarif, und somit Begtingstigungen, die diesen
entgegen sind, zugestanden worden sind, so habe ich die Sache
vor den Fiirsten bringen lassen, und verlangte die Wiedereinfiihrung des Tarif als conditio sine qua non, dann aber auch
dass die Mauthner angehalten werden sollen das fiber die Stipulationen des Tarifs zu viel Genommene vom 1-ten Janner 1817
an, als dem Tage der eingereichten Klage, zurtickzuersetzen.
www.dacoromanica.ro
280
3, lit b; 20. Sept. 1816 No. 9, lit c; vom 4-ten November 816.
No. 16, lit. a, und vom 14. July 817, No. 28, litt. e, anzuzeigen,
und schmeithle mir auch in dieser Hinsicht Alles dasjenige geleistet zu haben, was in meinen Kraften stand, denn meter konnte
ich nicht thun als freundschaftliche and officielle Wege zu versuchen uncl, nachdem auf keinem von beyden auszulangen war,
die Sache zur hohern Kenntniss zu bringer).
Ad d. Die ad. a aufgezahlten und documentirten Thathandlungen widerlegen diese gegen die Agentie erhoberre Anklage.
meiner unvorgreiflichen Meynung oath, sattsam ; ich tiberlasse
indessen dern lichen Urtheile Einer Erlauchten Geheimen Hofund. Staatskanzley in wie weit ich in dieser Angelegenheit meine
Pflicht erftillt habe und was ich noch bey so bewandten Urnstanden
www.dacoromanica.ro
281
sigen Mauth von dem bestehenden Tarife betrifft, ganz gegriindet ; daher unterliess es die Agentie nicht alle dienlich und
wirksam scheinenden Srhritte zur Abhulfe derselben zu machen,
wie solches Einer... Staats-Kanzley aus meinem unterthiinigsten
Berichte vom 29-ten August, No. 36, gnadigst zu entnehmen
geruhet haben wird, und ich sehe der baldigen Steurung dieser
Willktihr durch die in Anspruch genommene Dazwischen-Kunft
S . Ex. k. k. H. Internuntius mit Zuversicht entgegen.
www.dacoromanica.ro
282
Die Klage wegen der auch sie Klager, sowie alle tibrigen
Juden, treffenden Steuern ist zwar auch gegriindet, allein dieser
Gegenstand ist folgendermassen beschaffen :
Im Jahre 1796, unter der Regierung des Fursten Callimachi,
283
Well es aber itzt zur Klage gekommen ist und die k. k. Unterthanen eingesehen zu haben scheinen, dass dieser BedrUckung
chen der Jude fast immer den Ktirzern zieht; allein noch nie
blieb eine unverschuldete Misshandlung eines ost. k. k. Juden un-
geahndet, und ich hoffe das auch die durch den Aga und Camarasch an den k. k. Unterthanen Salamon Binovicz und Isaac
Rubinstein jtingst verUbten, Einer.... Staatskanzley mittels meines
CCXXI.
Raab entre Metternich ; lag, 17 Octombre 1817.
Es ist dein hiesigen H. Ftirsten, trotz des Widerstrebens einiger Magnaten mid angeblichen Einwendung des russischen k.
Gesandten in Constantinopel, sich der Bewilligung der Pforte
zur Einbringung der voila 'Amide unter verschiedenen Vorwanden veranlangten ausserordentlichen Steuer von 1.249.000 Pias-
ter, nicht aber von 75/m., wie ich es, mittelst meines unterthanigsten Berichts voila 1-ten August 1817, Zahl 7, zu melden die
Ehre hatte, zu verschaffen. Ein, dieser Tage, wider alle Erfahrung, aus Constantinopel angelangte Erlaubniss ermachtiget
ilin diese Steuer auszuschreiben, ohne auf die dagegen gemach-
www.dacoromanica.ro
285
CCXXII.
Raab catre cancelaria de Curte
ysi
tb g
a
t?.).
8'44
I
;T. cci
Asper
Asper
12
die andern Fltisse von jedem leeren Wagen; passiren sie aber durch das Wasser, so zahlen selbe
die Halfte dieser Mauth.
400
200
CCXXIII.
286
ineist heitern Himmel, each anhalt und seit gestern den bedeuwww.dacoromanica.ro
287
erwtinscht und hat sich auch in Gallatz, wo die Pest seit ein
Paar Wochen aufgehort hat, gebessert.
CCXXIV.
www.dacoromanica.ro
288
seine Rechnung nicht mehr fiudet und den Handel als schddlich
von selbst aufgegeben hat.
Ob und welche Schritte bey so bewandten Ilmstanden dieses
30 auf 40/100 babe ich, gleich bey der Einftihrung, fur eine
Bedrtickung angesehen, dagegen meine Einsprtiche eingelegt
und, da ich hies nicht auslangen konnte, die Dazwischenkunft
des k. k. Herrn Internuntius Ex. in Anspruch genommen, und
noch hoffe ich, dieser Herr Minister werde die nothige Abhulfe
endlich erwirken.
Piaster durch eine neue Auflage auf den Austrieb der Ochsen,
wozu er die osterreichisch k. k. Mautgebtihr von 2 fr. in Convention oder 6 Piaster turkische Wahrung zum Maasstabe nimmt,
zu decken beabsichtet und sich diessfalls auch nach Constantinopel gewendet haben soil; allein diess ist nur Projekt, und
ich hoffe er werde hierinfalls an den k. k. Herrn Internuntius,
dessen Genehmigung er wahrscheinlich ansuchen wird, hinldnglichen Widerstand finden.
Sollte es dem H. FUrsten dennoch gelingen clieses Project zu
durchsetzen und die Mauth, dann Aufiag auf Ochsen von 3
Piaster, 12 Para auf 6 Piaster zu erhohen, so werde ich nicht
unterlassen meine Schritte dagegen zu thun und Einer... Staatskanzley unterthdnigst Rechenschaft zu geben.
www.dacoromanica.ro
289
CCXXV.
Raab entre Metternich ; .1-ap, 20 Mart 1818.
sagt, reduzirt, da die Mannschaft aber unter die reduzirten Regimenter eingetheilt wurde, so bestehet doch immer die gleiche
Anzahl derselben; die Truppen stehen immer so vertheilt, dass
sie in wenig Tagen ganz concentrirt beysammen stehen konnen.
Im April-Monathe erwartet man in Kischinew Seine Majestat
Kaiser Alexander, und das bessarabische Gouvernement liess
lurch alle dort possessionirte Gaiter-Besitzer, Einwohner und
den Handelsstand eine freywillige Gabe von 15/m Sttick Ducaten
einheben, um Seine Majestat prachtvoll empfangen und bewirthen zu konnen. Einer dieser Contribuenten schrieb an seine
Familie in Jassy, dass ihm der auf ihn gesetzte Theil auf 732
Piaster gekommen sey.
Die Quarantaine in Tomarowa ist in der grossten Activitat
auf 16 Tage, zwar nur fur Reisende, nicht aber ftir giftfangende
Waaren, indem dort nur Bauholz und Salz angenommen wird.
Man spricht von Fortificationen welche dort angelegt werden
sollen.
in das
www.dacoromanica.ro
290
Leuchtthurm dort angelegt werden. Urn dieses zu bewerkstelligen, hat die Pforte den Cara-Osmanoglu aus Anatolien zum
Bau-Director ernannt : die Ausfuhrung wird ihm einige Milli-
wegen versagter Rechtspflege an russische Unterthanen, Phinderung ihrer Waider, unter dem Vorwande es geschehe ftir die
Flotte der Pforte, indem es aber bloss aus Spekulation geschehen
ist, zu viel genommene Landessteuer und Beschleunigung der
Frtichten- Absendung far die Hauptstadt. Nebstbey scheint dieser
Courier-Wechsel wohl such auf die Ernennung des neuen Ftirsten
nach den zu verstreichenden sieben Jahren der Regierung Bezug
zu haben, weil der hiesige H. Furst, gleich jenem der Wallachey,
neuen Posten ab, lasst ftir itzt Niemanden auf seinem Platz zurtick; ein gleiches that auch vor einiger Zeit der englische ViceConsul, und scheint dass diese zwey Posten als Kier ganz tiberfilissig von selbst eingehen werden. Wohl spricht man von der
Ankunft eines preussischen Consuls, was sich aber noch nicht
bestattiget.
www.dacoromanica.ro
291
seiner Humanitat wegen, allgemein verehrte Grosslogofet Kostaki Ghyka ; seine Anhanglichkeit an unsern Allerhochsten Hof
sprach sich bey jeder Gelegenheit deutlich aus. Noch nie ward
ein Bojar so allgemein betrauert.
CCXXVI.
setzt, sah er sich veranlasst, mir die in der Nebenlage unterthanigst angebogene Ausserung zu geben, welche ich in Ehrfuhrt unterlege [liegt nicht bei].
CCXXVII.
Die beyden Fursten der Moldau und Wallachey haben eine gemeinschaftliche Abschickung zweyer Deputirten an Seine Ma-
292
telnik Constantin Pantazoglu von Seite des hiesigen Herrn Fursten in die Quarantaine von Sculeny, wo man ihnen alle Erleich-
vor sich, da die Ttircken aber die Handlanger nach den gemachten Verheissungen nicht mit Geld, wohl aber mit Schldgen
zahlen, so haben sich die Meisten gefltichtet, und stehen die Sachen in schlechtem Stande. In dem neuen Magazin zu Silistria
ist die ganze betridchtliche Menge Getreid, der Feuchte wegen,
verdorben, und der Pascha machte dem Fiirsten der Wallachey
den Vorschlag das Verdorbene gegen Gutes auszutauschen, wo-
293
die Posten sind durch einige Cosaken besetzt: das Commerz ist
daselbst unbedeutend, weil die Frachten-Ausfuhr fur das Pomente heuer nicht gehen will.
www.dacoromanica.ro
294
CCXXX
Per neue Pascha in Braila, ein Bosnier, ist bereits dort angekommen, und die Arbeiten der Festungen an der Unteren
Donau gehen ununterbrochen fort.
Die Theilung der Czatal-Insel auf der Donau zwischen den
Russen und Ttirken soli nach dem Bairam vor Bich gehen. In
Ismail er-wartet man hiezu taglich die Befehle ; dadurch werden
die Inwohner Ismails und- Kilias, sowohl in Hinsicht des Holzes,
295
CCXXXT
In der Nebenlage habe ich die Ehre ftir die k. k. Hofbibliothek das in der Moldau noch nie in Druck erschienene neue
Gesetzbuch, einstweilen in griechischer Sprache, unterthanig
gehorsamst einzuschicken, and behalte mir vor, den moldauischen
Text, wenn solcher von der Presse kommen wird, nachzutragen.
Die Zustandebringung dieses Gesetzbuches, wozu das osterrei-
www.dacoromanica.ro
296
CCXXXIII.
Raab catre Cancelaria de Guile fi Stat ; kg, 9 1V ovembre 1818.
konigl. H. Bothschafters in Constantinopel, Robert Liston, beliebe Eine... Staatskanzley gtitig zu entnehmen, dass obgedachter H. Botschafter mir die Ftihrung ad interim des englischen
Consulats in der Moldau tibertrage. Da ich durch meinen Collegen in Bukarest verstandiget worden, dass er mit Bewilligung
der Hohen vorgesetzten Stelle dieses Amt ebenfalls tibernommen
habe, so kann ich einstweilen nur sub spe rati der ConsulatsGeschafte mich an nehmen und bitte unterthanig gehorsamst mir die
halten die Ehre gehabt habe, ist mir, unter Mittheilung der
bier unterthanigst rtickfolganden Zuschrift des moldauischen H.
Ftirsten Callimachi, der Hohe Auftrag gegeben worden, zu erortern, in wie weit die von den gemischten moldauischen Gtiterbesitzer fiber die in der Buccovina vorgenommene neue Steuer-
www.dacoromanica.ro
297
Der Ducate steigt schon zu 14 1/2 Piaster, ist in der Wallathey auf 15 Piaster, und wird auch hier nachstens diesen Grad,
wo nicht holier, erreichen. Die moldauische Regierung hat den
Ducaten auf Pforte-Befehl auf 12 Piaster heruntergesetzt, daran
kehrt sich Niemand, und er wird schon im Handel urn 141/2
Piaster, auch dartiber, hindangegeben. Man sieht hier nur ttirkisches Geld, Mahmoudies zu 25 Piaster, welche den innern
Werth nur von 6 Roubien oder 16 1/2 Piaster haben, und far
den Handel sehr nachtheilig sind.
Diese missliche Lage ist auch far mich und das Agentie-Personale von nachtheiligeu Einflusse.
CC XXXVI.
Urn bey der Wa/h1 des Ftirsten in diesen Provinzen den imanerwahrenden Ranker der Fanarioten Griechen Schranken zu
setzen, hat die Pforte ein neues System eingeftihrt, Welches,
Taut eines eben heute hier publicirten Fermans, die Bestimmung
enthalt, dass die Pforte ftir die beyden Ftirstenthtimer nur die
rtirsten Alexander Callimachi, Alexander Suzzo und Constantin
_Moruzi mit ihrer erblichen mannlichen Abstammungen als Farwww.dacoromanica.ro
298
www.dacoromanica.ro
299
CCXXX VII.
In der Beylage bittet der moldauische Postelnik Herr Alexander Beldiman, womit der Bevollmachtigte der kgl. Pester
Universittits-Buchdruckerey, H. Zacharias Karkaleki, verhalten
werde den Druck der im G-runde des beyfolgenden Contracts
tibernommenen Biicher zu beenden und solche ihm, bedungener
Massen, gegen dem zuzustellen, dass er den ihm noch kommenden Betrag allhier bey der Agentie erhalten werde ; und, da das
Verlangen theses wahrhaft ehrlichen und biederen Supplicanten
www.dacoromanica.ro
300
so weit man sie hier bis itzt er6rtern konnte, darin bestehen
class der Bekenner kastrirt oder durch Unterbinden der Hoden,
die Weiber aber durch Herausnahme irgend einer (denen Medicinern noch nicht hinldnglich bekannt sey sollender) Ader aus
der linken Seite der Brust, urn das Vermogen Kinder zu zeugen
gebracht werden ; ubrigens aber mtissen sich diese Anhanger
alles Fleischessens und aller Getranke, sowie des Tobak-Schntip-
fens und Rauchens, dann des Fluchens bis zum Tode enthalten.
auch selbe nicht selten in ungeheurer Zahl each alien Richtungen des Landes verweiset, erhdlt sie sich dennoch. Im letzten
russisch- turkischen Kriege kamen aus Russland eine Menge dieser Verirrten nach der Moldau. Vor ungefahr drei Jahren, als
sie in Folge des Friedens wieder in ihr Vaterland zuriickkehren wollten, warden sie in der skulener Quarantaine am Pruth
fur Anhanger dieser Sekte erkannt und auf Befehl des russischen Hofes wieder nach der Moldau zurtickgewiesen, wo sie,
bey 300 an der Zahl, theils hier, theils in den Stddten des Landes unter dem Schutz des russischen Consulats mit Obst, Leiwww.dacoromanica.ro
301
nohl und Flachs- Handel trieben und sich ziemlich redlich und
ruhig benahmen. Allein, nicht zufrieden hier ein neues Vaterland und Asyl gefunden zu haben, fingen sie an im Geiste ihrer
Sekte Proselyten zu machen, und es gelang ihnen, hier einige
Moldauer far diese schandliche Sekte zu gewinnen.
Im Laufe dieser Woche wurde diess durch einen Novizzen
verrathen : ein Proselite, der sich, urn bey der I.Tntersuchung
Nichts entdecken zu mtissen, die Zunge selbst abschnitt ; die
Regierung Bess diese Sektirer. nachdem der russisch kayserliche Herr Consul sie, ihrer Schandlichkeit wegen, abandonirte,
aufsuchen und zum lebenslitnglichen Gefangniss verurtheilen,
Da es jedoch moglicb ist, dass mehreren dieser noch nicht
seiner Nation, deren Viele im Lande sind, fur die Zukunft anzunehmen.
www.dacoromanica.ro
302
CCXLI.
fiber der Stadt Jassy plotzlich mit einem finsteren, gewitterschwangeren Gewolbe umhiillt, welches denen Einwohnern Bangigkeit werursachte. Es brach auch wirklich bald darauf, unter
heftigen Stidwestwinden, ein Gewitter los, dessen sich die altesten
Bewohner dieser Hauptstadt nicht leicht erinnern. Fortwahrendes
Blitzen, unaufhorliche Donnerschlage, wovon einer in das Haus
eines fiirstlichen Wassertragers in der hiesigen Vorstadt Tatarasch fiel, den Hauseigenthtimer todtete und das Haus mit
vieler Schnelle und wilder Flammenwuth verzehrte. Ein Hagelwetter, dessen Schlossen in der Grosse eines Taubeneis, selbst
noch grosser, im Gewicht von 12, 15 bis 17 Drames (4 Drames,
1 wiener Loth) herabfielen, erweckten Schrecken und Furcht in
den Gemtlthern der Stadter. Nicht zu erwahnen des unzahlig
vielen an den Gebauden, besonders denen Fenstern, verursachten
Schadens, ist besonders jener, welchen die nahe gelegenen Weingebirge, Acker und Baumgarten erlitten haben dtirften, zu
beftirchten.
Die, einem Wolkenbruch abnlichen, mit Sturm und Wind be-
gleiteten Regengassen dauerten den ganzen Nachmittag desselben Tages bis tief in die Nacht mit fast gleicher Heftigkeit,
des anderen Tages auch, nur etwas schwacher fort. Die meisten
Hauseigenthtimer warden bey eintrettenden Gewitterstillstand
in ihren Gartnereyen die durch Gewalt der Wassersttirme verursachten Erdrisse und Erdwegschwemmungen gewahr, mehrere
kleine zur Verbindung der Vorstadtler mit denen Stadtern dienende Stege wurden durch die Gewalt des anschwellenden Wassera fortgerissen ; indessen ist, mit Ausnahme obigen Wassertragers, Niemand anderer bey diesem Gewitter verunglikkt, und
alle Bewohner, welche insgesammt von Gewittern eine auffallende Furcht haben, danken Gott so leichten Schadens durchgekommen zu seyn. Vom Sireth-Fluss, herwarts Jassy, bis Tirgul-
Formos, sind die Fluren und Saaten beynahe alle durch dieses
Hagelgewitter zu Grunde gerichtet: der Landmann jener Gewww.dacoromanica.ro
303
Am 5-ten dieses versptirte man, um 11 Uhr,. 57 Minuten, Vormittags, einen dumpfen, ziemlich starcken Erdstoss, welcher stidostlich
gegen Jassy seine Richtung genommen nnd, mit Ausnahme einer
304
Ich begab mich selbst an das Thor meines Hauses und, da durch
diesen Auflauf die Moldauer, welche scion in der Frail die Pest-.
Cordone aller Orten durchbrochen hatten, sich dieser Masse beygesellten, so war das hier versammelte Volk sehr hoch gestiegen..
Ich erklarte ihnen, dass jede solche Zusammenrottung ein Feh-
]er gegen die Polizey, gegen den Vorgesetzten, den jeder respektiten muss, seye, class jeder an semen respectiven Consul sick
wenden solle, las ihnen obbertihrten Befehl vor und -aberwies.
www.dacoromanica.ro
305
sie, dass sie durch cliesen der Regierung nichtabgetretten worden seyen. Ich suchte sie alle mit Gutem abzuweisen, mit Zurticklassung zweyer ihrer Deputirten sie each Hause zu schic,ken, um nach Prufung ihres vorgelegten Quarantaine- P]anes
solchen von der Regierung annehmen zu machen. Dieser Schwa:rm
www.dacoromanica.ro
306
Dieseni Ansuchen wurde gleich -willfahren; es waren indessen ihrer nur wenige Zuschauer, welche sich nach und nach zurtickgezogen hatten. Die in weitexer Nebenlage sub No. 2 und 3
geliorsamst folgenden Ersuchschreiben beweisen wie die Sachen
beschaffen waren und class Abhilfe nothig war. Ich begab mich
dann, mit H. Baron von Hiller, dem preuss. H. Vice-Consul Baron von Kreuchely, sammt den k. k. Unteroffizieren, vor das Thor
des Ftirsten, fand daselbst den Metropoliten weinend und die
Landesbojaren erster Klasse in den Nebenhausern in Besttirzung.
Ich both Alles auf, was ich sagen und than konnte, was mein
wenig Moldauisch erlaubte; die Meinigen thaten ein G-leiches, und
nur mit Mtihe konnte ich gegen so eine Menge Meister werden :
e) Bestrafung jener welche auf das unbewaffnete Volk geschossen und den Befehl hiezu ertheilten ;
d) Aufhebung der allzustrengen Quarantaine-Anstalten, gewissenhaften Untersuchung der Pestverdachtigen, und dies durch
erfahrenere Arzte als Dr. Perez und Franguli sind. Schonung
des Vermogens der durch die Pest Verungltickten. Verzogerung
und Versorgung der in die Pestlazarethe Versetzter, Ersatz der
verlorenen Effecten und Hauser.
Hiemit stellte sich das Volk einigermassen zufrieden; nur ver-
langte es mit Ungesttim, dass die Arnauten seiner Rache sogleich tibergeben werden sollten. Es kostete viele Muhe um ihnen
diess ungerechte Verlangen auszureden, und nur als der Cancel-
www.dacoromanica.ro
307
folgenden Tag urn 12 Uhr statt haben wurde und sie in ihren
Hausern nichts zu beftirchten Mitten, gaben sie sich zufrieden
und gingen gegen 9 Uhr abends, ohne Ausschweifungen zu
begehen, auseinander. Doch die gegenseitige Furcht, der Arnauten vor dem Volk und das Volk fur diese, machte dass man fur
jenes was den zweyten Tag nachkommen sollte, besonders hinsichtlich der Servianer, deren es eine sehr grosse Anzahl bewaffnet in den Vorstad.ten giebt, Behr besorgt war. Die ganze Nacht
war man auf der Hut. Der Aga und Hettman machten die Patrouillen, und ich gab ihnen zwey Unteroffiziere bey, um die allenfalls antrefenden osterreichischen Unterthanen von Widerwitrtigkeiten zu schutzen, Alles war indessen ruhig.
Den 21-ten, frith, erhielt ich die in der Nebenlage No. 4 beygegebene Einladung des FUrsten ; ich begab mich zu ihm: derselbe ersuchte mich zum Metropoliten zu gehen, wo auch der
russische H. Consul sich befinde, urn gemeinschaftlich zu trachten
der Sache ein Ende zu machen. Er bat mich die bsterreichische
308
309
Seit dem unterm 25-ten Juny, No. 22, und 28-ten Juny, No. 23,
fiber die hiesigen Vorfallenheiten gehorsam unterthanigst Ein-
berichtetem, hat sich hier nichts Weiteres zuget'ragen. Die Gem-tither der Bojaren, des ganzen Publicums Bind so ziemlich zur
Ruhe gebracht, scheinen aber doch gespannt zu seyn, besonders da man der Nachricht fiber die bereits in Constantinopel
vQr sich gegangen seyn sollende Ernennung eines neuen Ftirsten
fair die Moldau entgegensieht, und man nicht weiss, ob der H.
Furst Callimachi die ausstandigen Landes-Schulden fur genommene Victualien und Bauholz fair Constantinopel zahlen werde,
310
Unterm 2-ten July, No. 24, lit. a, hatte ich die Ehre Einer
Kanzley die vorlaufig hieher gekommene Nachricht der Absetzung
Landesbojaren, jenen Abend nosh, zu dein Fiirsten sich verfiigte. Der Ferman wurde offentlich vorgelesen, welcher ausserst
belobend und schmeichelhaft far den Fiirsten Callimachi war,
von Roman und Husch, sammt zweyen aus Constantinopel erwarteten Griechen, welchen man heute Deputirte nach Silistria
entgegenschickte. Die hiesigen Kaimakams haben die Regierung
des Landes noch am nahmlichen Abend tibernommen.
www.dacoromanica.ro
311
www.dacoromanica.ro
V.
EXTRASE
DIN
www.dacoromanica.ro
I.
Agencia consulara catre Stadion; Bucureftl, 30 August 1806.
II.
Brenner catre Stadion ; Sibiitt, 2 Septembre 1806.
DI.
Brenner catre Stadion ; Buoureftt, 23 Octombre 1806.
richt tiberbracht, welthe er auch kurz vorher durch eine Stafette des vor eM Paar Tagen bey dieser Hauptstadt vorbeygereisten Fursten Callimachi, sowie durch semen Kapikiaja von
Constantinopel erhalten hatte, dass er seiner Wtirde entsetztsey....
Iv.
Fleischhacicl catre Metternich; Bucureftt, 19 Februar 1821.
....Heute vor Tages-Anbruch brachte mir eiuer unserer Gesandtschafts-Janitscharen, der den Weg von Constantinopel bis
hieher in vier Tagen zurtickgelegt iat, das nebenfolgende Pawww.dacoromanica.ro
316
....Gestern ist hier die Nachricht eingetroffen, dass die Caimacams des Ftirsten Callimachi in Rustschuk angekommen seyen,
Sie sollten heute frith die Donau Ubersetzen, und konnen bis
heute Abends in Bukurest eintreffen, wo sie von den Bojaren
mit Ungeduld erwartet werden, indem man hoft, dass sie mit
hinlanglichen Vollmachten versehen seyn werden, urn die Unruhen der Kleinen Wallachey beylegen zu konneu. Auf jeden
Fall wird das Comit6 von nun an die Verantwortlichkeit, welche
die weitere Ereignisse nach sich ziehen konnten, von sich weg
auf die Caimacams zu schieben trachten.
www.dacoromanica.ro
317
als das Kreuz (dieses ist in der Fahne des Caravias und des
Ypsilanti) zu verlassen.
Withrend dieses hier vorgeht, scheinen die Caimakams dasRuder der Regierung im Namen ihres von der Pforte zum Hos-
www.dacoromanica.ro
318
ferners, wie es unter der vorigen Regierung der Fall war, unbesorgt geblieben waren.
Al le diese Anstalten scheinen jedoch unzureichend urn den
Ausbruch einer Revolution allhier zu verhindern.
Von sicherer Hand finde ich mich im Vertrauen unterrichtet,
dass die Caimakams mit den anrtickenden moldauischen Insurgenten insgeheim bereits im Einvernehmen stehen; dass Ftirst
Carl Callimachi bereits von Constantinopel aufgebrochen und
nach Bukarest unterwegs sey und, in die geheimen Plane eingeweiht, nur hieher komme urn daselbst die namliche Rolle zu
spielen, wie der moldauische Hospodar Michael Suzzo in Jassy;
Bass man alles anwende, die ttirkischen Befehlshaber der Granzfestungen an der Donau durch allerlei Vorspieglungen vom Eindringen und Vorrticken ihrer Truppen gegen die Ftirstentlitimer
abzuhalten....
VIII.
Fleischhackl catre Metternich ; Bucureftt, 27 Mart 1821.
319
Ton ihrem Ftirsten tiberbracht habe ; sie -wtirden daher vor der
XI.
Fleischhackl cdtre Metternich ; Sibiiii, 21 Julie 1821.
320
Verftigungen bloss auf die Vernichtung und Zerstorung der Insurgenten, einerseits, und, anderseits, auf die Verheerung des
Landes und Plunderung aller Vorrathe an Getraid, Vieh und
sonstigen Eigenthume abzielen, keineswegs aber die Herstellung
der Ordnung, Ruhe und Sicherheit zur Absicht haben, welche
wohl niemals, so lange die Turken daselbst verweilen werden, in
diese ungltickliche, sonst bltitende, Provinz rtickkehren werden....
XII.
Fleischhackl catre Metternich ; Sibiin, 4 August 1821.
321
21
www.dacoromanica.ro
VI.
www.dacoromanica.ro
I.
Ce matin, M. Mano est entre dans ma chambre. Quelle nouvelle ? Le prince est depose'.
Ern courier expedie par son frere a Constantinople a porte ici
cette nouvelle clans six jours. Il est parti avant que la nomination du prince Callimachi, qui ne devait etre revetu du caftan
que le lendemain, ne fut publiquement [connue]...
La nomination des princes Callimachi et Alexandre Suzzo a
cause une vive satisfaction. Tous deux sont connus par leur fi-
II.
Reinhard catre Talleyrand ; hp, 18 Septembre 1806.
www.dacoromanica.ro
326
joint a d'autres donnees, semble prouver qu'il y a eu un moment d'hesitation a la Porte. Je sais d'ailleurs qu'il a ete decide
que le nouveau prince ne se mettrait en route que dans quarante
jours a dater de sa nomination I
www.dacoromanica.ro
327
guerre de la Russie contre la Porte Ottomane, c'est a la Moldavie que s'adresseraient les premieres hostilites. Il faut que
les frontieres de cette province soient mises en etat de defense,
que les garnisons soient augmentees, les fortifications relevees,
que la Moldavie, par oa 1'Empire Ottoman etait sur le point
d'tre livre, en devienne aujourd'hui le plus ferme boulevard. Les
V.
M. Falkowsky est revenu ici le 10. Il avait quitte Constantinople le 30 septembre, etant le premier Europeen qui, depuis
que les troubles de la Roumelie ont commence a s'apaiser, ait
www.dacoromanica.ro
328
vi.
Reinhard catre Talleyrand ; Ian, 26 Octombre 1806.
Monseigneur,
www.dacoromanica.ro
329
330
cl'apprendre et que son CaImacan avait ignore. Il y a eu reellement une petition adressee a 1'Empereur Alexandre ; elle a dti
partir pier pour St.-Petersbourg. Dans cette petition les boyards signataires declarent qu'ils ne peuvent attendre leur bonheur que de la protection de la Russie, qu'ils la reclament solannellement, et surtout pour les deux points suivants : 1 que
le prince ne puisse jamais depasser une somme determinee d'impositions ; 2 que les paysans soient obliges de travailler pour
sens s'en aller d'ici les mains vides et jaloux de produire a PCtersbourg le resultat de ses grands travaux et la justification
331
www.dacoromanica.ro
332
au-dela de ce qui pouvait etre exige sous le pretexte d'execution du hattischerif, et j'avoue que ce triomphe momentane de
la faction anglo-russe parait complet. Son succes me parait
etre surtout en ce que la Porte reste sans excuse.
C'est sous ce point de vue, et pensant d'ailleurs que l'expedition ou le voyage du courrier de M. le general Sebastiani
pent eprouver quelque retard, que j'ai jugs qu'il etait de mon
devoir de vous faire connaitre cet evenement par un courrier extraordinaire. Je dois esperer aussi que Votre Altesse Serenissime
ne voudra pas me laisser sans instructions sur la maniere dont
333
persiste dans mon erreur h son egard lorsque sa deposition prouva que le gouvernement etait revenu de la sienne ; cependant,
VIII.
_Reinhard cdtre Talleyrand ; laft, 28 Octombre 1806.
www.dacoromanica.ro
l'un de declarer la guerre, l'autre d'appeler la flotte pour bloquer Constantinople. On ajoute qu'une miserable ruse de Fonton,
qui faisait annoncer dans les carrefours par des crieurs publics
le depart de M. Italinsky, parvint a exciter de l'agitation parmi
la populace eta faire craindre une revolte, a acheve d'intimider
les Ministres ottomans. Ce qui console, c'est que des succes
obtenus par de pareils moyens ne sauraient durer.
Je ne parlerai point a, Votre Altesse Serenissime du grand
triomphe de M. Bulkanoff, qui a vu defiler dans sa. cour hier
335
IX.
Depuis le depart du courier extraordinaire que j'eus l'honneur d'expedier a Votre Altesse Serenissime le 28 du mois
dernier, it ne s'est Hen pass d'important dans ces contrees.
Je Buis alle voir tons les jours le prince Callimachi pendant
le court sejour qu'il a fait ici. Tout le monde a dii applaudir
la dignite avec laquelle it a soutenu sa situation delicate. Il
est parti avant-hier, plus promptement qu'il ne l'avait d'abord
resolu. Il m'a dit qu'il trouvait inconvenable d'tre pour ainsi
dire ten-loin des fetes qui se donnaient aux agents russes ; et
que, d'ailleurs, it n'etait plus retenu par aucune affaire, puisque
les boyards, au lieu d'arreter ses comptes, comme it avait le
droit de l'exiger, le renvoyaient au prince Morusi.
Le prince Callimachi a eu la satisfaction de ne point quitter
la banlieue de Jassy, sans la certitude des victoires franchises :
une heure apres son depart, une estaffette, envoyee de Vienne,
lui a porte la confirmation des nouvelles qui avaient deja commence h transpirer, malgr6 tous les efforts que faisait le parti
russe pour les 6touffer. Cependant, it en a fallu arracher la
confidence a. M. Negri, qui disait a tous ceux qu'il savait etre
dans l'interet russe que son estaffette annoncait que les Prussiens avaient eu le dessus. Voila la maniere grecque !
La CaImacan du prince Morusi etait porteur d'une lettre du
prince pour le consul de Russie. Il n'en avait pas pour moi, ni
pour l'Agent d'Autriche, qui s'en est formalise avec raison. Le
lendemain du depart du prince Callimachi, le jour de son entre
en fonction, it est venu nous faire visite. Il m'a dit que le prince
esp6rait que je ne m'en irais pas. J'ai repondu que cela dependait des ordres de mon gouvernement, mais que j'avais demands
mon rappel. Le prince a adjoint au Caimacan pour ]'administration provisoire le Metropolitain, h la tete de six des principaux
boyards, pris dans les deux partis, qu'on travaille a reconcilier.
La veille de Parrivee du prince Callimachi, M. Rodofinikin
336
www.dacoromanica.ro
337
X.
par laquelle je l'ai informs et de nos victoires et des dispositions bienveillantes de Sa Majeste et de Votre Altesse pour sa
personne. L'intrigue de Constantinople qui le *lace me parait
deja comme non-avenue. J'aj dit au prince que je lui transmettais des a present l'assurance de la protection de Sa Majeste.
dont it m'avait exprime un si vif desir et que je resterais depositaire Hale des felicitations de Votre Altesse, ainsi que des
paroles dont j'etais charge, jusqu'au moment tits prochain, sans
doute, oh je pourrais les lui adresser dans son palais d'Iassy.
Quant au prince Morusi, que la politique a chi starter et qui
www.dacoromanica.ro
338
a la protection russe que de deux manieres: ou par la paix generale, lorsque le sort de ces contrees sera fixe sous les auspices
Je dois, Monsieur, vous prevenir que l'Empereur ecrit aujourd'hui a Sa Hautesse pour la determiner a reprendre courage
et confiance, pour lui annoncer qu'il ne fera la paix que lorsque
www.dacoromanica.ro
339
XII.
Talleyrand catre Reinhard ; Berlin, 13 Novembre 1806.
340
X1 V.
sante. Je m'en rendrai digne, Sire, par mon devouement respectueux et absolu a son auguste personne. Nomme prince de
la Moldavie, j'espere trouver l'occasion de montrer a Votre Majeste combien je lui suis devoue.
Je suis, avec le plus profond respect, de Votre Majeste, Sire,
le tres-humble et tres-obeissant serviteur :
Charles Callimachi prince de Moldavie 1.
XVI.
Fornetty Ogre Maret ; Lemberg, 22 Oclombre 1812.
www.dacoromanica.ro
341
D'apres cet &tat des choses, et vu l'etablissement du gouvernement des princes, rien ne s'opposant plus it mon retour a Jassy,
je vais, conformement a l'autorisation que j'en ai revue de Votre
Excellence, faire mes dispositions pour me rendre a mon poste.
342
yen la faiblesse des forces russes dans la Bessarabie et la Podolie. D'apres quelques renseignements qui m'ont ete donnes,
mais que je n'ai pu encore bien constater, la garnison de Chotin,
sous le commandement du general Harting, serait de huit cents
hommes, celle de Bender, commandee par le colonel Orfingo, cidevant au service de France 1, de cent cinquante hommes, celle
d'Ismal, sous les ordres du general Repninsky, de quatre it cinq
miniek ont ete etouffes dans leur principe. On a arrete plusieurs individus soupconnes d'Ure les moteurs de cette revolte,
et jusqu'aujourdhui ils sont encore detenus. Parmi le nombre
se trouve M. Chodkwitz, ci-devant adjudant-commandant dans
la legion polonaise sous les ordres du general Dombroski.
J'ai ete parfaitement accueilli du prince Callimachi. S. A. marche
Ac. Rom., Doc. Trib. lag, IV. Pentru Harting, Acte 0 .aqm., II.
www.dacoromanica.ro
343
Ces nouvelles, quelque exagerees et mensongeres qu'elles soient, ont cependant encore trouve des credules ; et je me Buis
apercu avec peine qu'elles avaient aussi fait une sensation sur
l'esprit du prince. J'ai cherche a le rassurer, mais je ne crois
pas avoir entierement detruit cette premiere impression.
M. Barbier, charge des fonctions du vice-consulat de Bucharest, m'annonce que le courrier Bonis a clii rester en cette ville.
ayant eu les pieds geles. Les depeches de Votre Excellence ont
ete confiees a Jacoumy, qui avait dj fait precedemment plusieurs
Les Serviens paraissent chercher a gagner du temps, retardent la conclusion de leur traits avec les Turns et attendent
l'issue de la guerre actuelle avec le Nord, disposes a reclamer
la protection de la Puissance qui pourra les proteger contre la
Porte. D'apres quelques articles du traits, it y aurait une amnistie generale: les anciennes forteresses seraient occupees par
lea Pachas turns, et toutes celles qui ont ete elevees depuis la
guerre seraient rasees. La province paierait une contribution
annuelle, et l'administration interieure serait confiee aux chefs de
la nation, qui formeraient une espece de &nat. J'espere- obtenir
des renseignements plus positifs sur la veritable situation de
www.dacoromanica.ro
344
345
l'extrait du traite de paix communiqu par Pamirs]. Tschitschakoff au Divan de la Valachie ce 6 juillet.
Je m'empresse de transmettre aujourd'hui a Votre Excellence
Pextrait ci-joint des articles non-communiqus. Je puis en garantir Pauthenticite; aussi je prie Votre Excellence de me menager les moyens de pouvoir par la suite obtenir d'autres communications.
Extrait des articles non-communiqus du traite de paix entre la
Sublime Porte et la Russie.
Art. 1-er. Cessation des hostilites ; paix, amitie et bonne intelligence entre les deux Puissances; aucune infraction aux anciens traitos.
6 -erne. Independamment de la rive droite du Pruth, la Russie
rend et restitue les forteresses, chateaux, villes, bourgs et villages en Asie et retablit les choses in statu quo ante bellum.
8-eme. Pardon et amnistie generale aux Serviens. Les nouvelles forteresses detruites et les anciennes de nouveau occupees
par les Tures. Mesures de sThrete a prendre pour la conservation des habitants. Accorder aux Serviens les memes avantages
dont jouissent les sujets des Iles de l'Archipel, en abandonnaiit
a eux-memes l'administration de leurs affaires interieures et la,
levee des impots.
9-eme. Restitution des prisonniers aux frais de chaque partie
-contractante, jusqu'aux frontieres respectives.
12-eme. Concernant le commerce et l'intervention de la Su-
blime Porte pour faire restituer les prises qui pourraient etre
faites par les Algeriens.
13. La Cour de Russie consent que la Sublime Porte, d'apres
1'identit6 de son culte religieux avec les Persans, employe sa
mediation et ses bons offices pour faire cesser la. guerre et re-
14-eme. Cessation d'hostilites partout oil se trouvent les armees, tant sur trier que sur terre, des deux parties belligerantes,
et toute conquete faite deRuis la paix n'apporte aucun changement au traite.
346
16-eme. Echange des ratifications signees par les deux souverains dans l'espace de quatre sernaines dans le meme lieu oil
a ete conclu le traite de paix.
XX.
347
XXI.
www.dacoromanica.ro
348
Tels sont les motifs qui agissent sur les esprits de la plus grande
partie des habitants. Ds desirent done les susses de la Russie, parse
qu'ils croient leur fortune, leur bien-etre et leur saret6 personnelle attaches h la protection et aux privileges accord& par
cette Puissance. Ils sont las d'un gouvernement precaire, sans
energie, et dont la faiblesse les expose h devenir encore une fois le
theatre de la guerre. Les Moldaves seraient Francais ou Autrichiens, si une de ces Puissances voulait efficacement les proteger.
d'tre augmentee; mais je n'ai pu encore avoir des renseignements positifs sur la force des troupes arrivees. J'espere
pouvoir les obtenir, et je m'empresserai de les transmettre a
Votre Excellence.
XXIII.
Fornetty mire .Maret ; Iaff, 26 Mart 1813.
349
l'on pent obtenir sur l'etat des choses de l'autre cote du Pruth
dementent la presence de nouvelles troupes arrivees. 11 est plus
difficile de recevoir des rapports bien averes sur les mouvements
350
351
blit la confiance qu'il devrait avoir sur l'issue certaine des evenements. C'est un mal difficile a guerir dans ceux que la nature
n'a pas tremp6s d'une ame forte.
XXIV.
Fornettg catre Mord ; Ian, 23 April 1813.
pays cede par le traits de pair, vient de permettre l'exportation des grains et des bestiaux, sur la demande que lui en a
directement faite le prince Callimachi. Cette disposition, en ramenant l'abondance dans la ville de Jassy et ses environs, qui
etaient menaces de la famine, recoit cependant des entraves par
une longue quarantaine, a laquelle seront soumis les individus
352
353
La Bessarabie et le pays cede au-dela du Pruth sont toujours gouvernes d'apres l'ancien regime. Le gouverneur conti-
www.dacoromanica.ro
354
Toutes les nouvelles venant de l'autre cold du Pruth confirment les derniers renseignements que j'ai eu l'honneur de trans-
355
356
357
358
359
leur &tat? Il est probable que dans le premier cas ils se mettront sous protection etrangere.
XXXII.
Fornetty dare La forest ; Iag, 15 Iunie 1814.
ici une sensation bien vive. Ce pays croit devoir etre l'objet
d'une meditation politique, et la majorite des habitants se livre
a l'espoir d'une nouvelle domination.
J'ai transmis a M. Timoni, &ant du Vice-Consulat de Galatz,
les instructions contenues dans la lettre de Votre Excellence, et
www.dacoromanica.ro
360
MM.
Fornetty catre Talleyrand; lag, 15 August 1814.
331
negotiants revenus de la foire de Leipsik que les marchandiscs francaises y avaient obtenu une preference marquee et
qu'elles s'y etaient vendues de tres haut prix.
www.dacoromanica.ro
362
ses cantonnements en Bessarabie. On dit aussi qu'il y a beaucoup de cavalerie autrichienne dans la Boucovine. La presence
de touter ces troupes sur les deux frontieres donne de l'inquietude au gouvernement de la province.
Les princes de la Moldavie et de la Valachie font construire
leurs propres frais vingt chaloupes canonnieres. Deja, quatre
ont ate lancees dans le Danube, et les travaux des autres sont
en pleine activite.
XXXVI.
Fornetty catre Richelieu ; _Tao, 20 Decembre. 1815.
363
Mais le poste que je remplis, iie pouvant, par sa position, s'assimiler entierement aux poster des Eche lles, j'ai l'honneur de sup-
plier Votre Excellence de vouloir been m'accorder des instructions qui diligent sous les autres rapports ma correspondance
ulterieure.
XXXVIT.
Fornetti catre Richelieu ;
Un article insere dans le (Journal de Francfortv, sous la rubrique de Varsovie, a la ,date du onze decembre derniert produit
ici quelque sensation. On en a tire toutes les consequences qui
se rattachent aux dispositions dont j'ai eu l'honneur d'entretenir Votre Excellence par mes depeches anterieures.
www.dacoromanica.ro
364
365
m'a paru, dans les clebats qui ont precede Bette decision
qu'il n'y aurait point eu d'opposition si l'on n'ettt point confere
a reveque catholique le titre d'un eveche de la principaute. M.
1'Agent d'Autriche appuyait cette protection sur ce qu'il avait
existe dans les temps recules un eve'que catholique avec le titre
d'eveque de Bakau. Le Divan a reconnu ee fait, mais it a prouve
par les annales du pays que cette nomination, qui avait eu lieu
en 1700, avait etc faite pendant l'invasion du pays par un roi
de Rongrie, qu'un an apres, le pays ayant etc delivre avec le
secours des Polonais, l'eveche catholique avait aussi cesse d'exister,
catholique dans les Etats tures est sous la protection immediate de Sa Majeste tres-chretienne. Cependant, comme l'eglise
paroissiale a Yassy a, dit -on, etc fondee par des seigneurs hon-
www.dacoromanica.ro
366
XL.
Fornetty catre Richelieu ; Iapt, 11 Mart 1816.
Grande-Bucharie, apres un sejour de pres de huit moil a Petersbourg, vient d'arriver a Jassy pour se rendre a Constantinople. Il a recu aujourd'hui une audience publique du princeregnant. Cet ambassadeur est le meme que celui qui a pass
ici en 1804. Lors de sa residence, it a epouse a Constantinople
une dame d'honneur du Serail; on dit qu'il est charg de complimenter le Grand-Seigneur sur son avenement au trOne.
www.dacoromanica.ro
367
Par la depeche que j'ai eu l'honneur d'adresser a Votre Excellence le 19 du mois d'avril, je rendais compte de la rebellion
www.dacoromanica.ro
368
d'Assan-Effendi, commandant de Rasgrad. Cette lutte est terrainee. Assan-Effendi, apres avoir ete battu par le Paella de
Schumla, et prevoyant une resistwace inutile, etait parvenu it
se sauver avec quelques hommes. Mais it a ete tile par un autre
commandant, chez lequel it s'etait refugit
II se reunit un corps d'armee entre Kiev et le Dniester. 11 est
sous les ordres du Feld-Marechal Barclay de To lly, at tine partie
est commandee par la general Benigsen. On assure que Sa Majeste 1'Empereur doit incessamment passer la revue de cette armee
h Pultava.
J'avais l'honneur, par ma depeche du 11 mars dernier, de parler a, Votre Excellence du sejour qu'a fait ici M. Swinin, employe
clans la Bessarabie, et de l'effet qu'il await produit. M. le consulgeneral de Russie a reeu l'ordre de son gouvernement de desapprouver aupres du prince la conduite de M. Swinin, qui quitte
la Bessarabie et est rappel6 a Petersbourg.
Von n'entend plus parler d'aucun accident de peste dans les
provinces, ce qui est heureux, car le prince a recu de son gouvernement l'ordre de ne plus laisser etablir de quarantaine dans
la principaute.
XLIII.
Fornetty catre Richelieu ; lap, 20 Muhl 1816.
'etre d'apres les lois et les privileges de la Moldaviei at les places pour l'administration interieure seraient uniqu'ement remplies
par des Moldaves. Cette decision a fait sensation ici, chacuri
www.dacoromanica.ro
DIN IAI
369
at
www.dacoromanica.ro
370
J'ai rep, Monsieur, vos n13 9 et 10, ainsi qu'une lettre que
vous avez datee du 24 juin, mais que vous avez n6glige de
numeroter. Je crois devoir vous renouveler l'invitation que je
vous ai deja faite le 21 de ce meme mois de juin, de timbres
votre correspondance avec plus d'exactitude a l'avenir.
Je vous remercie d'ailleurs des diverses informations que vous
me transmettez.
Vous me demandez l'instruction adressee aux consuls du Roi
en Levant le 18 janvier de cette anode, et j'ai l'honneur de vous
en envoyer ci-joint un exemplaire. Vous remarquerez toutefois
371
www.dacoromanica.ro
372
www.dacoromanica.ro
373
Par la lettre que Votre Excellence m'a fait l'honneur de m'adresser le 22 avril dernier, relative la reclamation faite par
M. le senateur Milaschewitz, Votre Excellence me recommande
de mettre plus d'activite dans ma correspondance, en m'observant que le Departement n'a recu que deux lettres de moi depuis mon retour de Constantinople.
Je supplie Votre Excellence d'tre persuadee que je ne neglige
aucune occasion d'ecrire, mais qu'independamment de ce que
les evenements sont peu multiplies ici et sont presque toujours
les memes qui se reproduisent, j'ai encore it, me plaindre de
l'inexactitude de la poste, puisque la presente lettre est la onzieme que j'ai l'honneur d'adresser Votre Excellence.
Ou s'attend a. la deposition des princes, quoique d'apres les
trait& ils aient encore pres de trois annees a. gouverner. Lea
princes que les lettres particulieres designent, sont le prince
Candjerli pour la Valachie et le jeune prince Mourusi pour la
Moldavie. 11 parait que l'on reproche aux princes actuels de
s'etre beaucoup eloignes des stipulations relatives aux impets,
d'avoir favorise la venalite des charges, prodigue les titres et
peu menage les provinces sous differents rapports. On accuse
le prince Caradja de gouverner tyranniquement, mais ce reproche ne pent etre fait au prince de Moldavie, dont un des
it.
it
374
B est presque impossible, comme j'ai (MA eu l'honneur de l'observer, que ma correspondance presente a Votre Excellence des
375
Ce refus des personnages lea plus marquants a fait une sensation assez forte pour que le prince en referat h Constantinople, et M. l'Envoye de Russie pre s la Porte a charge le
consul-general residant a Bucharest de se rendre ici pour prendre
J'ai l'honneur de vous annoncer, Monsieur, que, par ordonnance du 10 de ce mois, dont vous trouverez ci-joint un extrait, Sa Majeste a juge a propos de supprimer le vice-consulat
d'Yassy et vous a, en meme temps, nomme au vice-consulat des
www.dacoromanica.ro
376
www.dacoromanica.ro
VII.
www.dacoromanica.ro
I.
Parant catre Talleyrand; Bucureftt, 30 August 1806.
...Le prince de Moldavie est egalement depose, dit-on, mais sans
les defendre et pour augmenter la force de cet Empire. L'intention de Sa Majeste est de vous accorder sa haute protection,
et c'est par cette fidelite dont vous avez donne taut de preuves
it votre maitre, que vous conserverez des titres assures a la bienveillance de Sa Majeste l'Empereur et Roi. Sur ce, je prie Dien,
tres-illustre, tres-excellent et magnifique seigneur, qu'il augmente votre prosperite avec fin tres heureuse.
Le Ministre de Sa Majeste l'Empereur et Roi....
www.dacoromanica.ro
380
Prince,
IV.
Formont catre Richelieu ; Bucureiti, 26 Septembre 1816.
381
....Je vans remets ci-joint une lettre pour le prince de Valachie. Quant a celui de Moldavie, vows lui ferez part de la
commission qui vous est donnee pour gerer les affaires consulaires dans sa province, en evitant de lui laisser connaitre la
suppression du consulat d'Yassy, qui doit etre cense vacant.
www.dacoromanica.ro
382
sept annees qui a ete stipule par les traites entre la Russie et
la Porte va bientOt expirer, ont, it y a quelques jours, craint
d'etre deposes, et mem.e ils faisaient des preparatifs pour leur
depart ; mais on assure que les cadeaux immenses qu'ils ont
envoyes au nouveau favori du Grand-Seigneur ont ete tree bien
recta, et ils esperent achever leur temps....
VIII.
Page catre Richelieu; Bucureftt, 10 Octombre 1818.
Ix.
Page catre Richelieu; Bucure01, 20 Mart 1819.
383
et le Drogman de la Porte et de l'amirante ; ces quatre employes seront dorenavant uniquement pris dans les families Callimachi, Aleco Soutzo, Micalachi Soutzo et Mourousi, qui occuperont, en alternant et permutant, les principautes de Valachie
et de Moldavie.
X.
384
www.dacoromanica.ro
VIII.
www.dacoromanica.ro
s eines Freundes hatte in dem mitleidigen Geftih le dieses edeldenkenden Ttirken einmal so tiefen Eindruck zurtickgelassen,
dass er noch in geringerem Ansehen schon von dieser Zeit an,
auch den Anverwandten desselben aus alien .Kraften beystand.
Izo, da er zur h5chsten Stufe erhoben war, lag ihm nichts so
-sehr am Herzen, als den Gika Gutes zu thuen, vornehmlich aber
dem jungen Gregor Gika, des enthaupteten Dollmetschers Sohne,
(liesen Verlust so viel moglich mit einem von diesen zwey christlichen Fttrstenthtimern zu entsetzen, und, da es keinen ahem
Weg gab, worauf er ihn bald zu dieser Wtirde befordern lainnte,
als dabs er ihm das Gross - Dollmetscher -Amt zu verwalten gitbe,
wie Ragib sein Vorhaben trotz den Ritaken des Serails und
den Wiederstand des Muffti selbst, dennoch in der Folge zum
Theil, doch aber nicht ganz, durchgesezet, werde Bich umstandlich
1 E vorba de Raghib Mob ammed-Pa Ft, Mare-Vizir de la 18 Decembre
1766 pita la 8 April 1763, care, ca negociator cu Rusil fusese amenintat de
-soarta lul Alexandru Ghica, Dragomanul care fu decapitat (Hammer, tablele
timuluT volum).
www.dacoromanica.ro
388
nahe ein ganzer Auflauf in der Moldau entstanden ware. Kallimach war ein Bauren-Sohn aus. Kimpulung im Sutschawer
Gebiete, und hiess eigentlich Kallmisch, oder Kallmuck, welchen
wo er, N., selber bald darauf die erste Wtirde, die ein Christ
unter den Ftirsten besizen kann, jene eines Gross-Dollmetschers,
erlangte, so liess er seinen Diener, unsern Kallmuk, nicht nur in
allen, bey seinem G-efache nothigen Sprachen unterrichten, sondern gebrauchte ihn such in seinen Amts-Geschaften, mit so gutem Erfo]ge. dass nach dem Tode desselben Niemand gefunden
wurde, welcher den Angelegenheiten eines Dragomans wtirdiger
ale dieser vorzustehen im Stande gewesen ware. Es wurde ihm
also dieses Amt erstlich nur zur Verwaltung, endlich aber mit
dem Titel, Rang und Einkommen tiberlassen, und izt wurde ihm,
wie schon gesagt worden, um dem jungen Gika Platz zu machen, gar die ftirstliche Gewalt fiber die Moldau aufgetragen;
and er hatte jenes Amt, das einzige halbe Jahr, wo Matha-Wode
seinen Eydam Dagomir dazu bestellte, ausgenommen, seit Ale-
www.dacoromanica.ro
389
noch nicht zwey voile Jahre lang gekostet, so war er es zufrieden (1760), oder suchte es selber an, dass er von seinem
Sohne, Gregorius mit Nehmen, abgeloset wurde. Ragib, der Vezir, liess dieses geschehen, weil ihm sein Pflegesohn, der junge
Gregor Gika, noch zu jung und zu unerfahren zu dieser Wiirde
schien und weil er die guten Dienste des Kallimachs nicht ganz
unbelohnet lessen wollte. tinter dieser Regierung geschah eine
Sadie mit einem preussischen Lieutenant Baron von Goltz, oder
wie er immer geheissen haben mag, die ich nicht verschweigen
kann. Es wiry wenige Gelehrte geben, die, wenn sie sich noch
www.dacoromanica.ro
890
verborgen geblieben, bis er den Dragoman Gika mit 40.000 Lowen-Thalern und Burch diesen den Vezir Ragib gewonnen und
auf einmal als preussischer Resident daselbst aufgetretten sey
und wie er zu gleicher Zeit einen preussischen Unterresidenten
bey dem Tartachan und bey dem Ftirsten Kallimach diesen preus-
www.dacoromanica.ro
391
www.dacoromanica.ro
392
FUrsten mit Koth und Steinen geworfen haben. Man darf sich
also nicht befremden, wenn ich erzahle dass die Kaufleute dem
jungen Kallimach, da er das erstemal wegfahren wollte, in die
Pferde gefallen sind, ihnen die ZUgel abgeschnitten haben und
ihn nicht ehender weglassen wollten, bis er sie bezahlen wurde.
Man nannte ihn, eben aus Ursache seiner Armuth, spottweise nur
den Mamaliga-Ftirsten, welches die gewohnliche Speise der ge-
bey der vielen Gtite und grossen Armuth des Ftirsten, kam die
Tuchfabrik mit der lutherischen Gemeinde zu Neu-Philippen in
Abnahme. Er bezahlte die Arbeiter schlecht, oder gar nicht.
I Alusie la o Intimplare cu un medic strain supt Constantin Racovita.
2 Din Filipenl; asupra careia v. prefata la Hurmuzaki, X.
www.dacoromanica.ro
393
tholische Kirche aus Holz, und traten der Mission die Millie
daselbst fair ihre Miihe und Seelensorge ab (1768). Wie Bich
aber im Winter folgenden Jahres auch die Pest in der Moldau
ilusserte und der schon lange glimmende tUrkische Krieg wider
Russ land bey der Gelegenheit, da der russische Obristlieutenant
schaft sich von der Pest oder von dem Kriege aufzehren zu
lassen, und begaben sich Einer da, der Andere dorthin, wo ihn
seyn Gluckstern hinfithrte, und wem gleich der nachher von
den Russen aufgehobene Furst Gika einige Jahre darnach, da
er sich mit dem russischen Feldmarschall Grafen von Romanzow,
www.dacoromanica.ro
394
zige, die bis auf den heutigen Tag Bestand gehabt. Viel lieber
habe ich manchen Auslander in der Wallachey sagen huren : will
ich in Siebenbfirgen nur trocknes Brodt essen und den ganzen
Tag von Filth bis in die Nacht arbeiten, als hier von den
Bojaren mit Schlagen bezahlt, von dem Ungeziffer gefressen,
oder von der Pest elendiglich hingeraft werden.
226. Wir kommen nun wieder zu einem Zeitpuncte vom russischen Kriege, der fur diese Lander mehr als in einem Betrachte
wichtig ist, zu einem Zeitpuncte, der dem guten Alexander Gika
darzu ausborgen. Der Krieg wider die Russen war bey der
Pforte beschlossen, der Vezir Mussum-Ogli, der sich demselben widersetzte, auf die Insel Tenedos verwiesen, an seine Stelle
der Vezir Hansa-Bascha und nach vier Wochen Nissandschi Mehemed einem (P) Bascha gesezet, der russische Resident in die Sieben
Thiirme eingesperrt and also suchte der junge Forst Alexander
395
auf der andern Seite hatte der Dragoman Sutzo das Geld, womit Kallimach Proviant anschaffen sollte, ftir eine Schu ld, die
er an dem Ftirsten zu fordern hatte, mit des Ftirsten Einwilligung
an sich gezogen und zurtick behalten. Durch theses grobe Versehen, und weil die schon Behr geschmalerte ttirkische Armee
beym wirklichen Ausbruch des Krieges den gehofften Vorrath
in der Moldau nicht antraf, geschah es, dass die Ttirken sich noch
mehr verliefen, und bey Chotin nicht mehr denn etwa 50.000
Mann den Russen entgegen gestellet werden konnten.
Diese gewiss strafliche Nachlassigkeit und einiger Einbtisse
bey Chotin, jenseits des Niesters, kostete dem schuldigen Vezir
und Grossdolmetscher, aber auch zugleiche dem unschuldigen
Ftirsterl Kallimach, das Leben. Jener wurde in Adrianopel hingerichtet, diesen aber brachte man von Jaschi auf Mogi lla Rabui 1
am Pruth, und von da auf Constantinopel, und liess ihm dorten,
nebst dem Dragoman, den Kopf vor die Plisse legen. Zu seinem Nachfolger wurde von der Pforte ernannt Constantin Maurocordato. Kalimach hatte diesem schmaligen Tode leicht ent-
www.dacoromanica.ro
396
zufrieden gewesen seyn und den Vezir Nissandschi blos deswegen abgesezet uud erdrosselt haben, wenn nicht eine wicktigere Ursache, nemlich jene: class sich das Volk aus Mangel
an Lebensmittel verlief, darzu gekommen ware? Und der Verfasser gedachten Werkes in einet zwar und saget, man habe alle Le-
bensmittel, besonders die FUtterung, aus der Moldau weggeschaft, um der Armee des Fursten von Gallizien das VorrUcken
zu verwehren. Diese Nachricht ist dem Verfasser falsch mitgetheilt worden, oder er muss sie unrecht verstanden haben. Man
hatte nichts wegzuschaffen, weil nichts da war, und theses ist
die wahre Ursache, die, sowohl den Vezir, als auch den Fursten
und den Dollmetscher, ins Verderben stUrzte....
www.dacoromanica.ro
IX.
www.dacoromanica.ro
I.
IIatotoc, iAitp @sou apxcerEcntozoc
Kcovvravuvoorc6Xewc, Nia; 'Pd3plc %at Oixoop.svt%6; lIcapta,p-
Xlc
Tthv inceptoop.Eop Taiewv vic;
T -Q-
www.dacoromanica.ro
400
%CM& TOY
piAp a
WI, le-a lamurit pentru intelegerea celor ce doresc; desfaqurind sfintenia tuturor acestora,
li-a aratat izvor sj calrtuz qi, descoperindu-i sfintele straluciri, le
TayLvop.ivrjt
(ATV) "OraSoic a7aeoS6Ton %at xpopLopixmoc iveTaiXacTo spaamov : To5TO ILOLSETS etc ThV Ep.rjv avapyriaLv,
ataXayp.ot Talc
ixXeXerp.ivacc Tow tpokiw iyziovrat
povzaL, /erupt:lino-tic
qi
www.dacoromanica.ro
401
iiponat.
vailiceac
0.e60ev
credintindu-ni-se de la Dumne-
7.0011.EVUX05
TOOT011t 19.pavoo
TECetv Stiywoxiv,
&cp'
(1)
wilsev,Eac
Teov 60e6ciiv
TEXODOCICIW c4
ILCCO'
iitiecq aytonevry
pl-
iv ccUTt apxtepcastionog Ithp 'IwaOavdtvp cpoomip tb C1,1-v ixp-stplaawroc xat npbc x6pcov iva71-
xECp
www.dacoromanica.ro
402
finlcocav xavovoubv
TL
it'falT1T6)Y lip.6)v
&SEXcpcov
%at
x5p Tepao Ep.ou xed Tou XaX70186voc xbp KaXXLvizou, cob 'Avapta-
Tp-Tropiou, gxovroc xxl. Thy 7106p:qv Tor) Llipxo)v xi.)p Eap.ouip,, xat
xat
'Mc xat
s77V
KaXXLvExou,
7rpoestp.-401
x5p
xotc x5p Fa6pr6X, Ithyac atpxcataxovoc silt xa0' 3jp as Tor) Xpricyrou
veyakqc ixxkirEac, ouzvbv )(paxpvip.arfaac, xaX6.4 TS xcei
SouXeboac xat WS oE6v TE
zpriatpsboac, awcppOwoc TS Xai TLILEt0C
toXmeuaap.evoc, we aviip
Tip.coc, 0-zoosqc vs mei iSpOirpS7PC
vov
Trtatilic
yeXtxbv
www.dacoromanica.ro
vaOlpicuov aaxlcset xat aTokt iiamplvoc %at xartiyXaYalthvoc, Oeocse6sicf. Te cmyTeTpap.ithvoc, xat 7cpec-
icv gkov txavilV xat irsipay TCOV ixxXlatacrcouiw IncoOgaewv xat 'COLOTOC pcoptC6v.ev6c Te xat ilapropo6p.evo;, xat ivt Xoicp yvoy3T..c 6irecpxow %at 86xcp.oc, %at 6.etoc
toccdyrric apxtepaTcxfic itpoaTaatac,
xat Suvailevoc St& TiN Ilstac xecpaitoi[ac xaX6.4 apxtepaTeksat IcaTrAXeC T6 %at 7U6011Lanxctic you-
0eatatc, xat Tip xaT' akbv oSEETIJATL notitivat, sixse6thc xat bsap6aTwc TO livw0ey apstaTeneb aiiTc?
Xoymbv Tot5To Tor) XptaTo5 Isottocov,
aorctiptouc 7rokr71Odom Tobs tiTc' minor.) rotitsvolt6vooc, xaTEc To ispbv Tijt Etpxtepco-
prea-sfintului
de slujba
orinduiascii,
11
incepatorului
atotputernicului
qi
xat
www.dacoromanica.ro
404
Searorric
nvsup.auxbc irdtvTaw TGIV iv atiTiri
xptaTtavaw, xat &eouacccarlic nbrow
TCO10 &v cen-0 wriipiatuv xat a(ptepwp.ciTwv, xtvviin xat Etxtv7))Tcov. 'Ocps-
Xst Totm 6 ataket?Ostc or)Toc ispdycaToc prponoXtrilc esaaaXovtwric, 6nifyrtilo; xca geccpxoc 'those
esTTaXtac, iv evritp nysillaTt aya-
acesteia intregi, qi domn qi stapin sufletesc al tuturor crecitinilor ce se aft& in ea, qi vechil
Tetv TS
xat Stax6-
T6
T(i)v
.astooc vaok xaOtspotiv, int aTaupoirtatotc latotc nvaliaTtxobc =Tip= iptc(Otcrqv St'laion ivTakrtia-
gi
sa cerceteze dupti
www.dacoromanica.ro
indrepte t0 sa calauzeasca pe
creltinescul popor din acea e-
Tafyrtic Etcpcsptottittov,
T05 'COC6T/1
kY.X710C4W
CEITCCVVX T2C
eloo-
aTeEtjast
yvlocoo zotitivoc xat atrixtepiwc yevoitiyatc xstpoToyetv xat &iroxaetordp imaxdrooc %at Etpxteperc aeouc mat SoxEitoo; xat 19.soae6erc
rora ;
Oat a?yrq) %call Tb irpinov mat 8Exacov, mat ouvrpixetv xat porieetY
p.ovetxwv,
xplogioviiTow aprivuov
si
www.dacoromanica.ro
406
aU-
qi srt-1
gi sa-1
fj
xaTaxpaviiv TL Teiw ouvlow airco5
aexaccottazon, l Ity rpoaipwocav
up.tv p&j Scao6c, 6 cowt-noc, c`og
CaXaCeov %at Etativ.pnog, xat tilc
EvIOCVCMT*1160);;
111,.6(c
dc-
www.dacoromanica.ro
KwvaTavrtvoulroXecoc, Naas
Tqc.
ecumenic.
%07C0c
xupflp 'AvcxvEq.-
p.onecup ac8ctaxiXcp
i-
TaToq %at sotXocrropy6Terroc, Taw Isevoitivcov tf pmwrtipicc, rein) ,&kt6opivow 'h irapaituOtat, apcpavok xai
OXt6op.ivouc Cumpapze6voc .hpicc
anoXtr6v.
orfani
intru nficazuri.
www.dacoromanica.ro
408
Oro
rjv Fa6pcilX
6 KaXXLIJA-
vic 6 Eurb OecsoaXovEmc sic MoXSaotav, Tijv a6T0ii rarpfaa, pat cers-
Osic.
II.
Ilpdxpvcs %at geapxe
Y TOIC
Ile:-
cot gam 6.a. ati 6 StaXetcp0eic Bor668c:cc rijc IlorSaviac, gxrakat ixTnpatgavoc wv Talc pctaanteEr.c hTpocpatc %at aliepTecrEatc xal
1.11.6W
67raydpeoev fj
glitFoxoc ispoeop.Ea Coo xai IsEauc
Coo, %at Tociov Ecrb talc Spayolla-
Vac Goo To5 pacsamo5 fjp.wv SteavEoo, Oaov xat a?' 6T00 tXTIPIIC
Tb
Boo4, ip.-
xcet
TiT013
zapaxoXoo0ormsc
inamco-
,L11
iyirtikh
rateascrt,
www.dacoromanica.ro
vim,
Oaa icgro6Xirouv sic Tip isepE0aXtiny Tiov irvoxibv aytaScov, xat 0)-
TLCIOCC,
Ita're4 'th
sovecrov
wept
Vi lc aL0L-
xat siaiTt,
'coin iixaToixouc, Ws ix Cei 11/ iretvccixs; rpoasykyst6 aot Tb taTtxpiPt, 2481 8 xat itaXLv, Sc' &XXeraXX7lXon wpbs Tip iitpriXip warnav
nap& Til
xpcertz4 fit1,610 paacXeuo6av Naas
ir LaTporic GOO, stixdp.evoc Grip
rix Stauorajaawc Tot filletipoo xpi-
applc lacavegpav
vac xat
X710EWC
7CLOTO6c 'Cp67CODC
Tio
p.ixpc
wept rilc
paatXmip
!Li Tb va
rpoasaexcilmea iv incoXtlat. OXac
vac Car7l0ELC GOO, elawcooacettsv %A'
xXEacv
3I.o.ii3v
www.dacoromanica.ro
410
iit,mcipav
pETa
din anul de fats, milostivindune cu Voevodatul Moldovei catre dragomanul Divanului nostru imparatesc Constantin Ipsilanti Voevod, dam anume aceasta porunch a noastril im.parateasca, dupe care, cu slava
qi cu marire, cu toot& bucuria,
venind de acolo in liniqte (?),
cu familia ta qi ecpaiaua ta sa
to intorci la puternica noastra
Imparajie, odihnindu-te in casa
ta. i, pentru rugaciunea ce ni
fad, in acea cerere a ta, ca sa
paaLkExtv gvSoacv, ap
Setvonaesiac avi?spe; .i*st
SSIGEv Goo, gme %at ma& Tip C-rtiv
'sou Es6a9Eoo Tou Tp6X0VTO; gtouc,
tawrEvy TOlkavro Bo666a, inEvriSeg ixStSop.sv 'thy napavTa paatXtxbv fip.av opcap.ov, xa0' 8v ivaaetoc
%a)
p.sicaorpercoc, EV iraGla
brop.svoy
Trjv avaXorwc vt. cpljp.1) aoo gvaoiov sic Bac:taw:mu Gay imatportiv
Goo, iirErtiSsc paacloco6; wpoSpo6c
Goo,
pl Tb
vat
stipwp.sv
pe cale, ca sa se ingrijeasca
xa6' 6Sbv
iv civiast, 0.epaitsla TE xai Ecvanati-
qi
p.c.-
www.dacoromanica.ro
411
[3s6ac6rqcoc 1Xiipopopo6p,evoc,
a?'
odihnindu-te in a ei umbra, sa
o6
OE:Xec
Tbv rpOacpopov
www.dacoromanica.ro
X.
www.dacoromanica.ro
I.
tNicold Suzzoo ctztre Giuliani, dragoman polon; .1-ap, 12 23 lanuar 1756.
II.
Vasile Razu, Batman, catre Giuliani; Iayst, 11 August st. v. 1758.
Monsieur,
www.dacoromanica.ro
416
vous en donner des preuves de son assentiment et des obligations particulieres qu' Elle vous en conservera...
A Yassi, ce 11 aotit st. v. 1758.
Votre tree-humble et tres obeissant serviteur :
Basile .Razul, Ilattmann, 1.
1 Acelasl scrie aceluiasl din Iasi, la 25 August st. v. 1758, raspunzind
in o scrisoare catre Monsieur de Mille, qui ne se trouve pas presentement id. La 8 Septembre-1 felicity pentru o non& functie. La 15 Septembre, II scrie pentru ca Monsieur Gregorasko Ghika, cy-devant postelnik, a ete choisi pour etre interprete de la Porte (ms. Czartoryski
620, pp. 449-50, 453-4, 915-6). Pe pp. 917-9 din manuscript un anume
Deyma scrie mill Giuliani (data lipseste) despre Erica ce domneste In
Moldova din causa Tatarilor revoltati. Razu scrie lui Giuliani pentru acelasi
lucru, la 22 Septembre st. v. 1758: Je vous assure, foy d'honnete homme,
on va transmite regulat corespondenta polona cn Constantinopolea. Les
Tartares, qui ont rempli la Moldavie pillant at saccageant a leur maniere...
Le trouble dans lequel nous sommes est inconcevable, puisque ils mena-
cent de fondre sur notre capitale, oil tout le monde s'est retire dans les
monasteres. La 18 Octombre st. v. (p. 927), el scrie pentru afaceri si corespondenta. La o data ce nu se inseamna (pp. 929-30), P. de la Roche
arta% lul Giuliani ca Razu e, de putin timp, edemiso. Alta scrisoare a lul
le Roche, Iasi, 24 Decembre, pe pp. 931-2. Pe pp. 933-4 e o scrisoare a
lul Vasile Razu (26 Decembre; Iasi).
Yn ms. 622 Czartoryski, pp. 24-7,
in Moldova (turceste si traducere latina, fail data). Pe p. 185 o scrisoare catre Potocki, din acelasi timp, privitoare la Moldova. Apol lucrurr
Yn ms. 621, p. 193, e o scrisoare a unul Grigore
din 1741, 1747, s. a.
Razu, cu acest cuprins :
Monsieur,
www.dacoromanica.ro
417
III.
_loan Teodor Callimachi catre Giuliani; Iapt, 5 Februar et. v. 1759.
A Yassi, le 5-e fevrier 1759, w. s.
Monsieur... D vient d'arriver ici un Capigi-bachi nomme Cuchuk-
Copie du privilege de S. A. le hospodar, accorde aux marchands armeniens polonais, ran du Monde 7268, 15 novembre 2.
1 Din Hotin, la 26 August 1759, Leonardi multemeste lul Giuliani pentru
scrisoarea ce i-a trimis si-1 asigure, cal va transmite pe cea destinatS. pentru
Monsieur La Roche). (Je suis facile, Monsieur, adauge el, que vous ne
www.dacoromanica.ro
XI.
www.dacoromanica.ro
1.
1757, 5 Iu lie. Domnul pentru Si la schimnicul de la mantistirea Putna. Vinul ce i se dadea, cat li sa dual cu chirie de la
Domnie, pans la salastrie.
Copie.
247/M.
2.
Iacov, din mila lui Dumn[e]zat arhiepiscop qi mitropolit Sucevii qi a toata Moldovlahia.
in qtiinta dam tuturor cui sa cade a qti,' de vreme ce pe fratile nostru, Svintie Sa chir Ioanichie, episcopu Romanului, 1-am
avut la osabita cinste qi dragoste: una, pentru batranetile Fratii
Sale, avanduEl] not ca un stares al doile, qi pentru vredniciile sale
ci-au aratat asupra Svintei Episcopil, impodobind-o cu multe
chipunl de podoabe qi folosuri, ce sint in vedere obqtil ; carile
cu adevar zacem Ca au covarqit cu nevointa qi on lucrare pre
to alti frati episcopi
fost mai innainte; qi pentru aciasta,
din dragoste cf-am fost indemnat, 1-am cinstit pe Fratie Sa on
acest dar, care altii din episcopi nu 1-aii avut, adeca ea sacos,
ca sa-1 poarte Fratie Sa qi aice la Eq, la Scaunul Domnii, qi la
www.dacoromanica.ro
422
www.dacoromanica.ro
DOCITIVENTE INTERNE
I REGESTE
423
6.
Opri leqtI.
7.
1759, 22 Februar. Domnul pentru Constantin bag-ceauq qi fratele 14 Ionita cApitanul, qi Constantin cApitanul, egenerea lui
Toderaru Covrigs, pentru moqie. Impresuratorii nu dati nice
venitul pamantuluI : dijmas. Trimis un aprod pentiu a-I aduce
66/LIV.
cu sila la judecatit.
10.
1759, 10 Mart. Domnul &litre Grigore Ceauq, ispravnic de tinutul Romanulul, Neculai VArnav, Jicnicer, pentru egumenul (din
Oen g, ) .
169 /LXIII.
11.
67/LIV.
12.
www.dacoromanica.ro
424
14.
425
18.
1759, 7 Iunie. Domnul, pentru cprtrintii alugliri de pre la milnilstirile din parte muntelui, ale ctiror roabe sad mttritat cu
oameni din Cara unguriasa i dintr'alte part' de locuri... Si pentru unit ca acie obiceiul pamantului au fostu, Moldovanul ce va
lua titgana, rilmane gi el tigan, cum qi fameia romance moldovana ce va mergi dupe Cagan, ramilne gi ea tilgancrt, qi, aceqti oa-
meni fiind ca qi alti tigani a manastirii, nu s'ail supiirat cu birul dispre nime, iar de la o vreme au inceput a trage sliteni
moldoveni de prin prigiur, ca sa de qi ei bir. Scarlat Ghica
pune procesul innaintea Divanului, ce spune care e obiceiul ptinatintului; el intaregte.
Si Domnul nod intiireate.
70/LXXXIV
21.
1759, 9 Tunic. Domnul catre cinstit prtrintile gi rugiitoriul nostru chir Ionichiia, episcopul Romanului. S'a plins (Tofil zugravul, monah of Putna, pe o Catrina zugrilvoaia, ci au tiinut-o, din
www.dacoromanica.ro
426
Bratila of Bacaii, zacand ca, fiind el var primarea cu... Ionit[a] zugravul, etc. In cursul procesului, tamplandu-sa schimbarea
Domnii, n'aii mai avut nici[1] o giudecat[a]). S face judecata cdupa
sfanta pravila, dind si omarturiia de giudecata, 91/LXXV
22.
1759, 10 Iunie. Domnul pentru csuiulgii haznelilor a oravului acestuia, anume Dima vi frati-saii Costandinv, pentru un loc
in 'mi. Din capul podelilor care vin din capul podului vechiii,
unde sa impreuna on podul ulitil mari... Locul casii Coeoranului...
18/LV.
Locul bisericii ungurevti.
23.
1759, 14 Iunie. Domnul catre Constantin biv Vel Pah., staroste al Putnei, pentru Constantin bav-tepid vi Ionia Capitanul
de Vanatori, pentru o movie pe garle, la tanutul Putnii. S'a
decis procesul in favoarea lor. A se restitui venitul mancatz.
70/LIV.
24.
427
Buhitevtil vi Sanda fata lui As lan, Vasile Ruset Hatman sit cerceteze. Obiceiul esti, citrtile de danie domnevti, on pe tigani,
on pe movie, sit fie isalite de Domnul ci-au miluit cu acele danii, i nici o carte de danii nu s'ati obicinuit a ft numai cu pecete, neisalitit de Domn vi neprotocalite de Hatmanii ci-au lost
dupit vremi [vi in special la Constantin Racovita]. Se vede di,
s'aii scos cu oari-cari mijlocire, far de vtire Domnii.-93/LXVI.
27.
428
toti, cum di din tot sufletul si cugetul sail s'a silt, qi, atilt cu
pastoriia cregtinescului si pravoslavnicului norod, cat 0 iconomiia
si purtarea de grija a Sfintei Mitropolii, Infrumusetandu-o, atilt
In launtru, cat qi pe afara, cu de toate ceale ce s'aii cazut, dupe
cum sa vede, sporind si adaogand gi celea ce n'ati fostu, qi mai
vartos scotandu-o si de suptu jugul cel greii al datorii, Intru care
incapusa den oare-care intamplari, slujind dupe a sa oranduiala
Domnilor, boerilor si tarei acestiia cu credinta, cu dreptate si cu
toata smereniia si blandeatile acele ce i s'ati cazut, ca unui arhiereil qi pastorit,ales-ad dar qi Svintia Sa pentru odihna sa, ca
sa traiasca qi sa vietuiasca la sfanta si marea manastire Putna,
unde si cu metaniia sa iaste inchinat dintru a sa copilareasca
varsta. Deci socotit-am qi Domniia Mea, ca cu cale si cu dreptate iaste un arhiereii si Mitropolit ca acesta, ce -au fost qi au slujit Sfintei Mitropolii qi Wei acegtiia atata vreame, ca sa sag, o
indestulata mile si agiutoriti, atilt de catra Domniia Mea, cat qi
429
Copie. 295/111.
30.
156 bisiVIE 1.
31.
www.dacoromanica.ro
430
32.
Domnul hotarete in procesul lui Grigorag Stroescul cu VolUrmeaz& raportul din 28 Febr. 1760
cintchi pentru acesta.
al boierilor cercetatori, cari at luat sama Intre Tautuleqti qi
Volcincegti qi Potlogeqti, toti nepotil qi stranepotii Alexandrei
Trtutulesit, fata Lupului Stroescul. cu Grigoraq Stroescul, ficiorul
lui Dumitraqcu Stroescul, nepot Lupului Stroescul). 209/VIII.
34.
431
branilte lui Vel Comis dupre la targuff... Si, iaraq, teascul cel
de ceara al episcopii sa n'aiba a da camana qi bezman, nici
cragmile episcopii s nu fie suparate.... 41/LXVI. Seinnat
de Domn.
36.
diaconul Branziii.
108/LVI.
37.
eh. Luase trel femel, ccu copil filastres. Spune si cea ftin si and vine
Ile Cantacuzino la casa protopopulu! Gheorghita, motml lui Calistrat, fiind
www.dacoromanica.ro
432
38.
194/V111.
39.
38/U.
40.
iar fiind mai putan, sit is cite o para de stupu, vi din livez cu
flint, vi din baltii cu pelte i din gradini cu legume vi din tot
locul cu tot venitul movii, dupa obiceit.
16/VII.
42.
www.dacoromanica.ro
.'
.....e
ts g 4
J. 7 R.
n" ...-
. K,
';
.1('
,r:......
yr -zip( l'nz021 liCgaLleare,9,11.PpirA..,varro - e,r
4y
,7,,,,,,,,r Ada 11,2. ir 1Itt ,,, 1, 4!
-,
',. :
h -,77'0
.r771 41-7,Nlidt'irkaftit72
. it
'7- '-'. 1 ""/ A' 2,-1.
1:::-1
..t.u,L1 /4,400.Aerill?r: 200,...whigv,
P 1 a g -lit.''4141(
LI!
A
0"1:1tra,h /11127iff' i if MID,
"4
,r,
al", Pr /110/411,...r. /Iff 1110Di
Jr.
44
'f 'AIM(
: ,.
,,,
ft
_/711,7,'
---L
/7/4771A41C?72,20,n laRif
k" 7
,
If A ir 1
-,
....-
fr
.,
'
gio'rriff..724:7 ri
,.. II
,.....- 4
rr ' -frIfi,Ntztept--
".
.A
:'
'
;,..,
...4.
1/4. fit
.w. , - .)
14 4
....-
-.2
,,,
4-
-,.
14; 2v,fis,
.,,,,-
711
,..3,411,,:,
.... ,,..
), .
it
. ,
1-- .4;
1,50 "9611,07.1.
...
rli,.. Am, ;', tt, /7, ...v, '7" I
- ,.
/": 17, ;. A
., Z PI l,rr Ar 711(1,4' 212 it)
2 a 4 t J.Li , i;22.1,1( P//P ..32!,
..-"'Z
i,
ea.
....,-
'?
"s--A gh1.4 ,177(
ft1112174,ralphitrl.71itPet
rif
4 4.
"ro ,"'
ff futlybdirieflyn or
..
-/
j it .a.litO
itivo
H ..1.21), 7,14(01
-
i.ilizrae_p,a-zi 2/fr-P.ffi,c c,
''''' ie
,,*
.,-'
:: ,
..
? r
s-74.4...,',.----,
,,
--a1/1,47
7)12 4 id.
--)
0.,./1/1
,-....
j.
'
(7,A.,1-
C.4.
446;:d,
/4
2 Fe 1'4"
a rs.3 01,
I..
.
:
...
../A)
if
}t
14"..
It)
_v
Clig2
---N
AF1.
)71
-rrt
.:.., ,.:...
www.dacoromanica.ro
DOCITMENTE INTERNE
I REGESTE
433
43 1.
1759, 5 Februar, Domnul pentru Putna, cars esti zadita de bunul si fericitul Stefan-Voda cel batranuz. Da, pe linga confirmare, pre tot anal
sa, ia, cate 150 drobi de care din ocna domniasca, si braniste, adica movie,
sfintil manastirl sa fiia stapanita de parintai calugari, si aparata, din spre
top, In toate hotarale batrane, cum santu de vacu; dar preutal sa fie supt
stapanire arhiereilor, dupa cum si santu; asijderea sa he volnica stints
manastire a aye la Galati 11 lude, strains pascari, cu vatavi tor, aparati si
ertati de tot birul Visterii, nice odata, la nice un greu al tare, nits un ban
sa nu de, avand jai numai poslusaniia for triaba pascarii de pesti, pentru
hrana parintilor calugari, ce lacuescu la aciasta manastire, si pestile ce
vor da pascarii la manastire, sa fiia In pace de toata vama si parcalabie,
atata In Galati, cat si pe la drumuri; asijdere si satele sfintil manastiri
28
www.dacoromanica.ro
434
volnicie...
44.
www.dacoromanica.ro
435
45.
4.
68/LXXXIII.
5.
7.
8.
www.dacoromanica.ro
436
90/LXXXIII.
9.
7268. Dbmnul, pentru Calistru de Putna, care Infatiseaza privilegii pentru manastirea Sfintului Onofrel. Lir de-an't Incoace iaste lipsitt de toati
mila, fiindu-ca s'ad pradatu toate testamenturile luminatilor Domni de
ostile moschicesti, si testamentul acesta, a rapoosatului Neculae-Voda, Inca
1 -all rascumparatu din tara moschiciasca. intareste acele privilegii.
127/LXXXII.
10.
1760,16 Maid. Domnul, pentru 3foldovita, cca sa aiba a-s apara branestile
11.
1760, 1-id lathe. Domnul catre Dosoftel de Radautl, Constantin Cogalnicianu, biv Vel Stolnic, ispravnic de Suceava, pentru o jalba a Jul Silvestru
egumen de Dragomirna.
97/LXXXIII.
www.dacoromanica.ro
437
mas ramitvita; pentru can bath, zlotavii le-ail luoat doi boi atuncea
la acea vreme, vi s'ail prapadit; vi pentru aces 24 lei acel Ghelasie parte lui de movie, ci avea in Bahni, au dat-o de istov...
Iar scum Sfintie Sa episcopul de Huvi s'aii sculat vi zici cum
di acel Ignatie Ghelasie iaste neam Sfintiei Sale, vi va sit rugcumpere acea parte de moviia. Fiind fat/ vi Sfintiia Sa episcopul
de Huvi chir Inochentie, 1-am intrebat cu ce dovedevti Sfintiia
Sa ca iaste neam acelth Ignat Ghelasie, vi au dovedit c'un ravav ce sii afla la mina Sfintiel Sale; care ravav ail mgrturisit vi
Butevtil cum ca-1 vtiii, vi nu iaste pricing; dar au pus episcopul
de Huai pricing cum di acel zapis ce-1 are Nechita Buta vi en
Stefan nu iaste bun, ci iaste facut de danvh cu viclevug, vazind
ei ca nu iaste nimeni din neamul lui Ghelasie, ca sa stapineasca
acea parte de movie; aruia zapis luindu-I vi not sama cu amanuntul vi cetindu-1, vi in tot chipul socotindu-1, 1-am cunoscut ca
iaste rat, find hhrtiia veache, iar cerneala nog., cum vi jaloba
for cu zapisul Inca nu s'a potrivevte, de vreame ca in zapis[ul] de
bir, ca at plait movii for pe Ignate Ghelasie, sail ca at dat movie
ion bir, nimic nu pomenevte, vi nici iaste iscalit de nimeni, vi, neputind da not credinta, zapisului, am cervut de la drinvii. vre o
dovada ca aceaia incredintata, sail macar pecetluitul zlotavului,
Copie.
12 XV.
47.
1760, 21 Iulie. Domnul intarevte moviile Socoler gSusanel stareta vi a tot soborul. Sit tab', a-vi lua dijma din hotaru in hotaru, din tot locul, cu tot venitul moviilor, pe obiceiii ; cum vi
oamenil ce Tor fi vezand pe aceste movii, or ce rufetu sii fail,
de tot gospodariul sit le fad, posluvanii de toatii, casa, pe an,
www.dacoromanica.ro
438
48.
cari Tigani all fost cumpfirati de pirintele dum., rapfiosatul Iordachi Cant. Logf. de la tefan Luca Vist., qi tefan Luca Vist.,
pentru o datorie a lui Ghiorghita Pah., cl-at fost dus la Moscu,
at fost luatu cu giudecatii, din celi ramasit a luI Ghiorghitit Pah.,
zece s5.1ale de tigani 1 satul Petriqul. Acum se dovedeqte ca
qepte sitlale at fost 4 drepti a Buhuqeqtilor, cari n'at avut trial:4
www.dacoromanica.ro
439
51.
34/XVI.
52.
Lupul Crupenschi biv Vel Stolnic li. Neculai Patraru Vel Pitar
sit socoata despagubirile la care cel d'intaiti are drept.
160/LI.
Copie.
53.
57/LXIII.
54.
440
sa de pre an, acie vor plati cate doi bani de vadra. Deci si
Domnie Mea, incredintandu-ne de obiceiul acesta, dam si intarim printr'acestu hrisovu a Domnii Mele tuturor negutatorilor
pa obiceiul ce arata, adica negutatorii carii or vre sa-s aseza
59/XXX.
www.dacoromanica.ro
441
55.
41 2
Maria Jitnice
Da 4 pog., 3 hirte, 41 2 praj. Paraschivii
Pitaroaei. Martun : fiii cei dot : G-rigore i Alexandru, Manolachi Costachi V. Log., Mihalachi Sturza V. Vor., Dumitraro
66 LXIX.
Cf.
56.
www.dacoromanica.ro
58.
5/X.
61.
443
locului, nu-I lass sa di hraneasca, 0 sa face mare pagubire manastiriI din pricina acelor Campulungeniy,. Deci sit cauti sa
dai a Inta lege Campulungenilor acelora ce sa hriinescu cu acele
inaestriI, nime far de tire qi tocmala ig: sa nu indrazneasca a
pune maestrii sa prinda gujulif li pegte de pe braniqtea manastirii MoldovitiI, faril numai pe acei eel vor da adetiul lo-
xandru Hurmuzachi de tetra oamenii ce sad pe moqie man[a]stiril Sfetii lui Spiridon, ca sa nu-I fad, calm* cu pagunatul
vitelor tarinilor gi locului de fanate. Altfel, paguba se va implini de giudecatoril de Tinut .
60 LXXVI.
65.
69 LII.
66.
444
sile Ruset Hatman, Vasile Razul Hatman, pentru a cerceta pricina de Tigani) a lui Ionita Pilipotschi Medelnicer cu Comisul
Iordachi Hrisosculeo. Altii fusese cumparati de la rap. Iordachi
Cantacuzino Log., asa ca trebuie sa fie de fat& si Ionita Cantacuzino, biv Vel Vistier. 163/LVIIL
67.
1761, 2 Maiu. Domnul, pentru cele zece pogoane de vie ale sale
Filip Catargiu V. Vist., Andrunachi V. Spat., Toader Cantacuzinu V. Ban, Alexandru Neculce V. Pah., Scarlat [Cara]g6 V.
Cam.,
Semnat.
83 LXIX.
68.
1761, 2 Iulie. Cu mila lui Dumnaziiii Io Grigorie Than Voevod Donin Taraa Moldovii. Facem stire cu acestu ispisoc a Domnii
www.dacoromanica.ro
445
Meali tuturor cui sit cadi a ti ca, viind innainte Domnii Meale
targovetai de Suciava, ni -au aratat o marturiia din velet 7269,
Oct. 20, de aqazarea qi hotararea targului Sucevii, de la credincios boeriul Domnii Me li dum. Costantin Cogalnicianul biv
Vel Stol.; intru carea scriia ca, dupit jaloba ce ail dat targovetai
de Suciava la pre-innnaltat parintele Domnii Meali, aratand la
jaloba for ca, find targul acesta mai innainte multa sums de
ani pustiiu qi fara de lacuinta omeniasca, numai jareltile, de
la o vreme incoace, cu mila fericitilor intru pomenirea trecutalor Domni ce au fost dupit vremi, au inceput a sa aduna cate
un om, doi ; qi, cine unde i s'aii p5,rut, au inceput al face cask de
lacuinta, carii cu mirk Domniasca, cuprinzandu-sa din vremi in
vremi i din za in za au mers in spre sporirea si adaogirea. i, intru
ace adunari ce s'ail f5.cut, find o same qi de altea niamuri, carii
trage a sit chivirnisa cu ale targului oranduiali, s'aii indemnat
www.dacoromanica.ro
446
gi
aciasta pricing
cing de marea paguba tuturor celor ce au dugheni la fata targului. Ian la bisarica nici un folds, macar de o lumanarea, sail de
o litra de tamaia, n'aii aflat sa vlia la bisarica de nicaiuri ; carea
lucru cunoscandu-1 a fii cu strambatate targovetalor qi necuvios
a ramane dughenile targului pustil qi sa-s lack' targul afara, i
mai vartos ca cei mai multi" din targovet sa hriinescu cu vanzarea bauturii, avandu craqme la ulita targului, de undea be curgi
www.dacoromanica.ro
447
petri, i, intaiu, in capul targului din sus s'au pus piatra piste
-Oita, in prejma altii petre ce este push de dumnealui Vor. Lupul Balqu qi de dum. Banul Dinul Cantacozino, din gios de critcima
dumisale Vor. Balqu, denaintea unei pivnit rasapitit, ce sa nuineqti a Taal; qi de acolo in gios, pe ulita targului, au socotit sa
fiia la zhlile cele de targu negutatorii bogasaeri, matasarii, blanari, abageri, Jadovi qi Armenii ce vin cu marfa de la Bot[o]an[1], qi de la Roman, sail de aiurea, i sa intinda marfa lor la
fata targului, la ulita, in dricul dughenilor din capul targului, de
unde s'au pus piatra, pang, in dughiana lui Aron Jad., pe amandoi
partale targului, unde s'ail pus qi acolo, in raspintiia, stalpu de
piatra. De acolo Innainte, tot ulita in gios, asupra Curtalor Domneqti, din dughiana lui Solomon starostile de Jadovi, gi in poarta
inanastirii S-tii Dumitriia sa, fiia cu marfa lor Lipovenii, caldararii, ciobotarii, opincaril, talpalarii, sararii, papa in capul targului din gios, denaintea pivnital Mitropolii, unde au pus i. acolo
strilpu de piatra. Iar pe ulita Ponii1, ce sa pogoara asupra fantanii domneti, adica din dughiana lui Aron Jad., de unde s'au
pus stalpul cel de piatra, in raspintia carile s'ail aratat ma' sus,
am socotit sa fiia olaril, steclarii, pascarii cu marfa lor, qi pitaritale cu pita, pan in casa lui Ghiorghitit Chitascul, qi in pivnita lui Barbalatit, pe amandoi partale ace' ulita. Iar pentru carale cu fain& sau cu altea legumi, or cu ce ar fii, s'au socotit sa,
nu intrea la fata targului, in dugheni, nici de cum, ce sa stea cu
randuiala lor, la locul ce s'au socotit sa dea indamana, qi la partea
www.dacoromanica.ro
448
www.dacoromanica.ro
449
239/III.
71.
www.dacoromanica.ro
450
au facut Vasilie-Voda qcoli domnefiti pre acel locu, inca gi feredeile, dupe', cum sit vad; deer, dupa ce li-at gatit toate, li-au inchinat danie sfintei sale manastiri Trei-Sfetitele, qi-au fost acele
www.dacoromanica.ro
451
74.
83,L=EIL
77.
45/LXXXTTT
78.
Vodi, pentru acel loc, cunde acmu pe acel loe este qcoala qi feredeu,
aproape de hilesteul Bahluiului, care li -au zidit qi li -au facut Vasilie Voevod) (20 Aug. 1664; doe. urmitor). 3. De la Antonie Ruset, pentru cearta
www.dacoromanica.ro
452
61/XIII.
79.
89/LLI.
81.
453
qi
128/LXXXTT
1 Din 1761-2 ma' shit, in colectia Academie', patru hotarnice pentru Putna.
Una e din 11 Oct. 1761, k3i la dinsa asista si Gheorghe Turculet.
www.dacoromanica.ro
454
85.
Stefan Sturza Ban, Ion IzmanA biv Vel Sittrar. Scrie Stefan
Buhitescul biv Vel Comis.
Copie.
161/LI 1.
86.
www.dacoromanica.ro
455
89.
1762, Iunie 23. Domnul. Vine innaintea lui Ioan Bogdan Vel
Log., protopopa de Iasi', Manolachi, cu o hotarnicit din 1759, 27
1762, 1-iu Iulie. Domnul, pentru boiarul Domnii Meale Lupu Ha-
www.dacoromanica.ro
456
www.dacoromanica.ro
457
94.
1762, 7 Decembre. Domnul catre Ioanichie de Roman vi Mihalache Sturza, biv Vel Vornic, pentru Nicolae Virnav vi cumnatu-sati, Limber Purice.
234/LXX.
96.
1763, 3 Ianuar. Domnul catre ispravnicul de Neamt vi dol boieri, pentru Neculai Varnavu, biv Vel Jitnicer, pentru impresurare. 235/LXX.
98.
458
100.
129/LXXII.
101.
1763, 4 Maiii. Domnul catre Ionita Cuza, biv Vel Stoluic, ispravnic de Vasluiti, pentru o cercetare de movie. 238/LXX.
103.
41/XIX.
106.
www.dacoromanica.ro
459
Frumos, nedata de no' prima la ace vreme, sa fie a schitului din Codru Eqului, si cu ace danie eat intins calugarii a
lua qi bezmenul de pe case, artitand si o carte de la Domnie
Sa Scarlat Voevod, in care volniceqte pe schit sa iae cate doi
lei de cast', dar sad cunoscut ca, ace carte far& nici-o cercetare
s'ail dat. i, negasind Domnie Me a fi cu dreptul sa sa supere
lacuitorii ce sa afla in vatra targului cu acest bezmen, fiind-ca
vatra targului nu este data, hotaram prin acest hrisov al Domnie' Me le ca sit fie aparat, nesuparandu-sa pentru casa, cu nemica ;
iar, pentru cele ce vor lucra pe moqie, afara din vatra targului,
sa deae dejma obicinuita. i, vrand Domnie Me a aduce pe acest
targ jai* spre intemeiiare, cu inmultire oamenilor, iata prin acest
hrisov a Domnie' Mele fagaduim tuturor celor ce vor vrea din
part' straine sa, vie di se ageze in Targul-Frumos, care vor fi
oameni strain', din zioa ce vor veni, le dam vreame de odihna,
,sass luni, nimarui nemich sit nu deae, ca sa-1 poata face cele de
trebuinta, mezarii lor; cum gi dupri implinirea sorocului di odihna,
iarag pe ulor sa va aqeza birul for de tetra isprav : Tinutului,
460
cum vi targoveth de mare pedeapsit vor fi de vor priimi lacuitorii al tariff intr'acest arg. Aceasta invtiintitm. Let 1763,
Lill 3. Grigore Loan Calimah Voevod.
Copie.
199/XXXVI.
108.
21/V.
109.
Copie.
147/XXT1.
112.
1763, 3 August. Domnul dare Constantin Sturza, biv vel staroste de Cernauti, pentru jalba razasilor (mazali vi alai rrtzegi. )
Tinta vi a1 ii cu un Cracalie, pentru hotare. S'ati indarit pe la
poarta vi acum cu dobilndb. Sti-i soTurci, de i-ati cheltuit,
113 LIII.
Copie.
coteascit.
www.dacoromanica.ro
461
115.
112/LIII.
116.
Io Grigorz Ioan Voevoda, boj. milst. gpdar zemle moldavscoit, scriem Domnie Me la boeriul nostru [Toader Giurgiuvan,
?ters] Ili an (?), Vornic de Cgmpul-Lungu. f facm tire ca Domnii Mele au dat jaloba Neculait gi Alicxandru Taratd den Dorna
of Campullungu asupra unui Grigori Iuga, tot de acolo, zicand
ca at iiicut striimogii jaluitorilor o curatura cu toporul den paduri,
462
118.
132/IH.
120.
1764, 12 Ianuar. Domnul pentru staretul Paisie de la Dragomania, care sere i oameni de poslupnie : s'a alit e.-0 gasi
4 oameni ruq, far5 bir in Vistirie, qi sfi-1 aduca, et -1 aleza la m5,nastire, ca sa, fie pentru posluqanie manastirii.-100/LYVVITT 1
121.
tril zile niste feciorr den robir mdnastirii ca, invoindu, sa vor lua dupd
obiceaiul sfintelor manistirl). P. S.: third pentru un copil ce are vhduva
aclasta, carele, nefiind de viirstit, 1-ad luat mumil-sa, si, dupit ce va mar
creaste, iard,s sd va lua Innapor la manastire noastra).
Alta scrisoare,
de la Venedictii igumen Moldoviteh (Mart 29, ; peeete: Venedietii
Suclaysil, 1762)) e n1. 160, ibid.: pentru un Wigan; ofera a se cauta innaintea
dichiulur de Suceava. Citata achotdrire pdrintelur Iacov *Mitropolitul ca sa
www.dacoromanica.ro
463
de nu vor urea sa lucrezii lucru de boerescu la manitstirea, zilile obicinuite pre anu, sa afate omului gospod, set indepliniasca
35/III.
122.
1764, 17 Mait. gCredincios boeriul Domnii Me le, dum. Costandin Biwa, biv Vel Stol., iii facem vtire ca Domnii Me le an
dat jaloba Samion Stihi din Botasani, zacand cum a fttra de
niei-o dreptate ii stapilnevti o movie, anume Unghenii, ce este la
Tinutul Sucevii vi cervind dreptate la Domnie Me, ca sa aibit
iiudecata. Iata c ti s'at pus zi de soroc la Sveti Ghiorghi, sa
te affi aid la Divan cu scrisori vi drese ce vii fi avand, an sift-t
trimit vechil sa raspunzi, ca, neviind la zioa sorocului, ce ti
s'au pus mai sus, vechil nu vii trimite, bine sit vtil ca -4i va veni
of gospod, vi te va aduce, vi vii da vi ciobote. Aciasta scriem.
Leat 7272, Marte 17.D
31/XV.
123.
1767, 1-it Iunie. Domnul intrtrevte privilegiul pentru Mitropolitui Iacov. Acura dar, cu agiutoriul Sfantului Dumnezat, viind
www.dacoromanica.ro
464
126.
99/LXXXTTT
130.
201/LXXXII
www.dacoromanica.ro
465
131.
iar nu sa le fasipeasca. Pentru care poroncim Domniia Me tuturor calugaritilor si altor poslusnici, cat v aflati la man[a]stire
aceasta, cu totil s avet a da cinste si ascultare la toate cele
ce va poronci starita; cad, care sa va arata impotrivitoare, s'au
dat voe sa le arate Preosfintii Sale parintelui Mitropolitului, si
dupe vina for sa sa pedepsasca. Aceasta poroncim. 1768, Ap. 25.
Pecete cu chinovar. 82/VH.
132.
www.dacoromanica.ro
466
135.
1768, 20 Iunia. intarire domneasca. Dup.a giudecata qi cercetare dumilorsale velitilor boeri, poroncim Domnie Me pentru
cafe iarba va fi de trebuinta oamenilor campulungeni, cu Indestulare lor, s aiba voi Campulungeni sa cosasca, iar, cats iarba
va prisosa piste trebuinta lor, qi o vor cosh on -tine, pe acie
sa aibg, mankstire a lua dijma obicinuita; iar nu CampulungeniI.
467
138.
si eti as zici sad las sa vii, ca, esti trebuitorii, si tot al din.
robu e si aice si acolo : sa-1 las sa sada unde sa tragi.
Gioi, Mai in 3 zile, la 2 ciasuri dip. nopti, au venit mp,zilii
www.dacoromanica.ro
468
slugs :
ate fan.
www.dacoromanica.ro
469
Sorocii, sa-i radici cu toate ale for si sa-i due& la urma lor. Si
poroncim Domnie Me clumv. isprav[ni]ci de tin.
ca sa dai
triimesului zapciii tot agiutorul, si oameni in destui, ca pe toti
aces stramutati sa-i radici si sa-i duca, sa-1 aseze la urma for
farh smintiala.
53/X11[.
143.
Cu multi% plecaciune sarut cinstita mana dum. cucoani Gavrile Conachi, biv Vel Bann,
instiintam pe dum: pentru graul ce ai poroncit dm. sag trirnat
acolo, vei sti dm. ca, incarcandu-1 in car si vrandu numai sa-1
pornescu, Viniri, Avgust 24, numai ci au sosit oamini Domnesti,
sil-aii oprit, dar nu 1 -au luat; si eu, vazandu atata zapcilac cu
poronca lui Voda si oamenil lui Voda, ciohodari si bas-ciohodari,
umbla pin sati dupa grail si orzu, si nu numai pin sati, ci si
pin cash, din casa in cask umbla, cercandu,
acum
cu pu-
to fan.
71 LXXXV.
144.
1795, 3 Septembre. Domnul, pentru mosia Piscanii a lui Mihalache Luca, biv Vel Ban, care sa iea ce se cade : adica din
www.dacoromanica.ro
470
www.dacoromanica.ro
471.
cum platesc vadraritul toti alli. Iar pe stupii cea vor avea
piste cat iaste hotarare sa scutiasca, pe acie vor plati deshtina
472
puea la cale ; iar dumnalui Vel Aga sat alti zapcii sa nu aibk
a-i supara. Deci, toate aceste pazandu-s, sa urmeze si el randnelii negustorilor cu nestramutare, spre inlesnire petrecirii si
ea Domnie acestil tari, sa nu strace, nici s surpe aceste preveleghil si milk, ce mai -vartos sa adaoga si sa intariasck, pentru
a Domniilor Sale vecinica pomenire. Scrisu -s'ail hrisovul acesta
la Scaunul Domnii Mele, in orasul Esii, Intru cea d'intal Domnie
Copie.
61/LX.
147.
1795, 1 -it Novembre. Domnul pentru Alexandru Venier spitkriA, pentru csilinta cu care s'aii aratat cu mestesugul sat,
107/LXIX.
148.
de la Santei, pentru ca s& faca cercetare qi oprire tuturor celor cea vor veni din gios.
157/LXXII.
www.dacoromanica.ro
473
149.
1796, Mart 25. Domnul, pentru bisarica din mahalaoa Talpillariului de aice, din orasul Esil, wide sa praznueste hramul
474
475
chutati sa faced tot chipul den silinti si zapcilacu, ca sh porniasca, cum mai in grab& toata suma zaherelii randuita, sh
mearga cu un eras mai innainte, si smintiala sit nu facet'. .
50/XIII
www.dacoromanica.ro
476
158.
Waft
79/LIX.
160.
ni -au
www.dacoromanica.ro
477
Copie.-121a/XXXV 1.
161.
1797, 5 Februar. Domnul intarelte inapartirea averii lui Petrache Catargiu. Citata o hotiirnicie, din 1 Iunie 1796, a Spat.
Gavriil Conachi. lkfogtenitorii sint : Log. Costin, Zmaragda,
Vist. Dinul, Stol. Ion (Toma si Necolai fiind morti, lard roada ),
Stol. Ianache Hrisoverghi qi Cluceriasa Aslanoaia, fiind sor
dum. logf. Costin , Clucereasa Roxandra Catargi, fiica Vist.
Dinului, Nicolae qi Petrachi fiii Stol. Ion, Clucerul Costandin
Asian.
125/XV.
163.
Mart 1785. El avea ca frati mai marl pe Iordachi biv Vel Vist., pe
Constantin biv Vel Ban, pe Neculal Vel Vornic, pe Manolachi biv Vel Ba .
www.dacoromanica.ro
478
sazatori in numitul sat, nu s'ar fi supuind ca sii, dea adetiul mogiii dupit ponturi; ce cu niste hrisoave gspd, ce li
s'au dat in anii trecuti, sthpanesc movie cum vor, pricinuind di
toate pagubire, si de istov schderi si lipsi la venitul mosiii. Si
all facut cerire ca, dupa rhnduiala vi obiceiul pihmantului, ce saa
pazasti, sit aibti manastire Indreptare si punire la cale spre a nu
sa pagubi de drept venitul mosiii sale. Cum si Barsanii din satul Casinul, inch dand osabita jaloba catra Domnie Mea, au arittat
Drept aceia, iata dar ca s'aii dat acest hrisov al Domniii Mele
numitii manastire Casinul, Intru care sa arata pre largu fanduwww.dacoromanica.ro
479
www.dacoromanica.ro
480
www.dacoromanica.ro
481
144/LX.
un lot,
31
www.dacoromanica.ro
482
168.
cat si prin targuri, la toate zalile de Varg si pretutindine, cetindu-sa si copie zapisului Intru auzul tuturor part in as luni
de zile, sa sa instiintazi cu totii; si acei cari vor vre sa de pretul
care au dat dumnealui Spat. si sa rascumpere, on cu protimisu de rudenii, on de razasii, sail megiesie, sit* le data dum.
marturie la mana, prin care sa aratati ce rudenii sant sail ce
razasie au, ca, viind. la Divan, sa s cercetezi v.
224/LVI.
170.
www.dacoromanica.ro
483
turii, ca pe unii ca aciia, on cini vor fi, arktandu-sit cu nesupunere qi aratandu-I la dumneavoastra, indata sa implinit de
la danOi dijma obicrnuita, dupft hothrtire condicii, dand qi mana
(le agmtor vechiluluiv. 100/XIV.
171.
pentru o plingere a lui Nicolae Roset biv Vel Vornic in privinta unei ulite, ci mergi din ulita ce mare drept la vale spre
Bahluiu si la feredeil, [care] acum, cu zidirile ce face Preosviniia Sa parintile Mitropolitul, s'ar fi stramtrind, ramaind numai
cat ar pute sa treaca o chrutii , de i a folositoare, a mai ales,
leriasca Dumnezaii, de o intamplare de foc, qi dumisale Vonicului Inca i-ar fi cu suparare, rarnainrl inchis in casile dumisalex:
-s ceceteze.
118 XXII.
www.dacoromanica.ro
484
174.
165/LIX.
175.
1798, 20 Maiii. Domnul pentru un proces de moqie. Se pomeneqte de marturiia hotarnica, din anii 7273..., ce iaste facuta
de raposatul boeriii Ioan Cant: biv Vel Logft. .E pentru moqiia.
www.dacoromanica.ro
485
lostiv stapan si parintea al tuturor ce sintem, socotind ca si episcopie sit nu sa lipsasca de tot venitul cazut, nici lacuitorii
targovet sa nu ramai ca sa samta vre-o maii greutate la darea
venitului, s'at facut hotarfire, cu milostivirea si cu usurinta sa
fii dare venitului, precum pre largu sit* arata prin hrisovul
Domniii Me le ce s'aii dat sfintii episcopil, adeca :
cate
cAm cercetat jaluba lacuitorilor titrgovet din targul Roma1 Hrisovul insusr, cu acelasT cuprins, dar cu un mai dezvoltat preambul
istoric (1798, 22 Maiu), se afla, numaT in traducere greceasca (doc. 154/LX111).
www.dacoromanica.ro
487
178.
Sit face stire cu aciasta carte a Domniei Meale ca, prin alegire Cuviosii Sale arhimandritului egumen manastirii Galata,
ci iaste epitropu Sfantului Mormantu, am facut Domniia Mea
egumen la manastire Sfeti G-heorghie din Galati, care manastire
iaste inchinata la Sfintul Mormintu, pe Preacuviosiia Sa eguinenul Ghedeoan iermonah in local celui mai denainte egumen.
F,4
1798, 2 Novembre. Domnul da niste Tigani lui Petrachi Cazimir, biv Vel Stolnic. Fiind-ca pe Niagul Pitar holt., pe Dimitrie vezitiii holt., tiganr gospod, streini, veniti de piste hotar
aice in Moldova, care, dupa laudat si nestramutat obiceiul pamantului, s'au luat Intru al noastra domniasca stapanire... .
103/XIV
1.
www.dacoromanica.ro
488
181.
xwv, 7Spu,ilv B6pme Baa ReLe Twcraio, repta60r1Te flpXv Tvly, eoyeveCav
qc fjBEiwn xatpe.Toty.ev, 7CERCCgic
Vpoaccropeljop.ev eirl 5ratvouo-a iv
Prea-cinstite qi de prea-bun
neam, dumneata biv Vornice
Vasile Roset prea-dorit not*
salutam cu placere pe Domnia
Ta, urindu-4i cu bucurie srt fii
xal
T6 etrd
xaTex Oup.6v.
ap-
tp.Tv
&rat,
Ureic:a+ %lg.
-1,9.0.
p.ev
npac abrfro Oxop.ev exodexi)v bta0san, xal ecydarriv, xaipop.sv, Xap.pavovs-eg ypdy.p.a7a Tag. k p.1) &aXebryi (17;6 'SOU vert xapormq -0.54g
awa'ro,) 'IouXEou,
Tc e6Tevefac Trig
tr.-1
ZE.DXoc zovo6araroc
AAEHANAPOI KAAAIMAXHI BBEas
[Vo:] Tcp villuosekcp xal ebravecrcolvp
nu lipsestr de a ni le larazi
necontenit, trimitindu-le si dindu-ni stire despre buna-41 saniitate. 8i anii Domniei Tale sa
fie de la Dumnezeil foarte multi
si cucernici.
1801, 8 Julie.
Al Domniei Tale
rob gata la tont& slujba :
Alexandra Callimacki Voevod.
[Vo :1 Prea-cinstitului si de preabun neam domn biv Vornic Vasilie
Roset, nouii prea-dorit.
www.dacoromanica.ro
489
182.
XepitsCii;
209 X.
184.
Fiind cuprins in obOiasca anafora ce s'ati facut catra Imml-time Ta ca neagiungire Cash disurilor, in sums de 298.463 lei,
a unui an curgatorfil, s-s is cu driapta analoghie de la lacuitorii birnici, supt nunaire de lipsa lefilor, ca o indatorire a
Tara a plati celor ce slujksc pentru Sara, iata, viind vreme ce
cuviincioasit spre strangire aciasta, pentru care i adunandu-ne
dupii, porunca Inntiltimil Tale spre socotinta aciasta, n'am lipsit
a nu ne ingriji si pentru cheltuelile ce trebuesc spre intocmire
zidiri Carp pamintesti, care au priimit stricaciune in vreme trecutului razboiu, Facuindu-sa de spitalul o0inesc, si neriimaind
alts stilaqluire pentru Domnie qi pentru dregatoriile qi giudecatoriile painantesti, find intru toate neodihnita pitrecire si suparatoare norodului, dar apoi i insu Innaltimii Tale, stapanitoriului tarii. Ca pentru un lucru dam neaphrat, qi din. cele mai intih,
490
pe supt pod, si afara de toata imbraeaminte Curtil. Incredintandu-ne dar intru acestas chip, apoi, intru socotinta noastra ce de
obstea, gasim a fi de trebuinta ca, impreuna cu strangire banilor lipsh. Cash rasurilor, sa sa stranga ci banii cheltuelilor intocmith Curtii, care s'aii si facut, si iaste datoare a sa intocmi
cu cheltuiala airii. Insa, nefiind chip tot intru aceias vreme de
odata a FA, strange si toata lipsa Cash Rasurilor si toti banii
intocmirii Curtis, socotinta pre-plecatelor slugi a innaltimil Tale
urmiaza ca numai giumatate din bulii neagiungerel lefilor sa
sa stranga acorn in luna Ghenarie, Fevruarie si Martie, adica
149.232 lei, si tot intru aceste luni sa sa stranga si din banii
intocmirh Curti' 120.000 lei, strangandu-sa si cifertul rasurilor
cel obicinuit, care sa alcatueste in 85.000 lei ; care to banii
acestie, ce alcatuesc piste 350 mh lei, analoghisandu-sa din
Visterie pe Tanuturi asupra birnicilor, scutelnicilor si breslasilor far& osabire, prin cia mai bung, chibzuire si fara insfircinare asupritoare din parte dregatorilor, sa vor strange
in lunile aceste, pentru ca de la trepte, mazili, ruptasi si targuri,
dar si hrisovolitii Jadovi, Armeni si alti, nu iaste chip a sa face
strangire, fiind insarcinat cu banii menzilului, dar nici de la birnici nu incape mai multa strangire acum, fiind ei stra,mtorat
cu imputinare alijverisului din lipsa monedil si din starpire negutatoriilor, pe cari li-at instanjanit vreme razboiului. Iar apoi,
in luna viitoare Iulie, atunce se va strange si ceialalta parte in
giumatate a lipsil Cash rasurilor; sa vor strange si banii ce sa
vor clieltui mai mu]t intru intocmire Curti., impartasandu-s[a] la
acel agiutoriii impreuna, cu lacuitorii si treptile, cad amandoi
aceste trebuinta pamantesti sant datorii a tariff si a obstiel.
Prea-Innaltate Doamne! Aceasta iaste socotinta noastra, jar&
hotarire ce desavarsita, ramane la innalta intalepciune a Maria.
Tale.
1812, Dechemvrie 9.
Prea-plecate slugi :
[Urmeaza seumaturile boierilor Divanului.
62 LXXVIII.]
www.dacoromanica.ro
491
195.
Anaforaoa ce
oraplui
Egii.
TITLUL GOSPOD.
S'au cetit anaforaoa aciasta innainte Domniei Me li, si vazindu-sgt cum Preaosfintiia Sa pitrintele Mitropolitul tarii gi iubitorii de Dumnezeii episcopii, impreuna cu cinstith gi credincioqii boerii Domniei Me le, ca niqte ravnitori binelui patriei,
cu bunft cumpanire au aqazat veniturile, in cat au fost cu putinta, potrivite cu stare Casil podurilor, lucrind qi indreptind qi socotelile vremii trecute, am poruncit Ca, spre intocmai urmare in veci, sa s lack' qi domnescu al nostru hrisov
intaritor viniturilor aOzati i indreptatoriii bunelor randueli lasati in uitate la intimplare vremilor, sporind si Domnie Me ca
din insi4i birnicii aril, oameni cu indestulare, ca lucrul podurilor gi curatitnii oraplui, a carora numar gi datorii prea larg sa
vad intru acel hrisov ; qi spre intocmai urmare a celor in gios cuprinsit, sa inttireqte qi aciasta anaforh cu a noastra domniasca
1813, Ianuari 15.
iscalitura gi peceti.
L. P.
gpod
SCARLAT CALLIMAH VOEVOD.
www.dacoromanica.ro
492
493
lui, si negutiltorii vor fi slobozi a le vinde cu pretul ce vor putea ; datoriil insa sa fii mai innainte de a le aduce a-I lua voe de la
dumnealui Epitropul podului sail vechilul dumisale, pentru sum a
care venit au lost asdzat in vreme ce si marfurile era mai eftine si cheltuelile podului au lost mai in micsurare, de acum
innainte sa sa urmezi stringere acestui venit dupa sporiul acesta
ce s'ai1 socotit acum, precum prin ponturile in gioc sa arata :
141 Zdci parale sa sa iai de tot dobitocul ce va fi la care
sail caruja, incercat cu marfa lipscenie, sau si marfa de Tarigrad
si bacalii, cum si alte marfii, ce va veni de piste Dunare, care
numai cind va intra in Esi, iar la exit sa nu se superi. Asaminea sa va urma si cind s va incarca din Esi acest feliu de
marfa, ca ad sa duce la tirgurile de afara, phitind bath' podului
cite opt parale de dobitoc la esire din tirgu.
3-lea. Patru parale sa sit iai de tot dobitocul ce va fi la car
si carutil, care va intra in Eli cu unt, mieri, tiara, sail si sare,
care va fi de vindut ; insa pentru sare, cind ocnele vor fi date in
www.dacoromanica.ro
494
sa aduce sare cu pret hot..rit de la Visterie, cite cit sa iai chine, acele care sa, nu fie suparate a plati banii podului; iar care
vor fi tocmite pentru chine cu rizapazar, qi cu un pret hottint
de la Visterie, pentru acele caraulii vor plati banii podului.
de
5-le. Zaci parale sa sa iai de toata vadra de rachiti sau horilca, atit ace ce se va lucra in tam, cit qi ace ce sa va aduce
de piste botar, care va veni qi va intra in Esi, cu buti sail cu
poloboace: masurindu-sa cu cotul, sa se ei banii de la ciirauV.
Iar, pentru rachiu sau holirca ce sa va duce din Esi la tirgurile de afara, vor plati cate opt parale de vadra, clad va qi din EV.
6-le.
cu buti sau cu poloboc de vin ce va intra in EV, on boeresc sau on macar a cui ar fi, qi, de s va aduci sail cu satenii
on cu scutelnicii boirelti qi manastireVi, s sit iai plata podu-
495
zahere va aduce fieste-tine, si sa va dovedi ca este pentru trebuinta casii sale, si nu de vinzare, sit nu sit superi.
9 -le. Negutitorii ce yin de pe third la iannaroacile de aice
din Eli si von treci grin tirgu, ca sa nu sa superi a plati de trei
on
www.dacoromanica.ro
496
voi sa treaca alatun pe la straji, cu marta in alte parti, neintrind cu marfa, in Ei, sa nu sa superi.
17-1e. Pentru zaloagile ce sa vor lua de la cei ce s'ail hotarit sa plateasca acest venit al podului, de le vor scoate pana
la tree luni, sa aiba voe, pretuindu-le prin gtire dumnealui Vel.
Aga, sa le vinda de istov.
18-1e. On-ce ranniatii vor arata ca at din venitul
sa nu li sa tie in sama, iar agiutor la implinirea banilor sit h sg, dei.
ce va agiunge la strigare cea mai de pe urma a vinzarii venitului podului, sa aiba a-I da in ciferturi pe lum, dupit analoghii, platindu-i ciferturi la 15 a fieqte-caruia lum.
www.dacoromanica.ro
497
dupil osabitrt insamnare iscalita de dumnealui Vel Vistier, cuprinzatoare anume qi de sama podelilor ce are sa faca fiekste care
www.dacoromanica.ro
498
Prea-plecate slugi:
Costachi Ghica Logofat, Iordachi Canta Vel Logofat, Constandin
Balq Logofat, Dimitrie Sturza Vel Logof5,t, Sandu Sturza Hatman,
Constandin Balq Vel Vornic, Grigoraq Sturza Vel Vistier, Raducanul Roset Hatman, Alexandra Vel Camaraq, Iordachi Catargiu
Spatar.
198/XXVI.
186.
www.dacoromanica.ro
490
crtutind in toate hainele noastre mat sus scrisul zapis al invoielii. Despre care facind tire boierulti Mare-Cfimaral, ni-a dat
drumul de la inchisoare).
La 13 Ianuar, Marele-Logofat ordona a se infritiga la Divan partile cu ponturile .
Anaforaua Divanului e din 17. Se aratg. cum o Barna din Jidovii
targovet din targul Hertii) s'ail plins de neobservarea tocmelilor
pentru adetin. Cerandu-li-sa ca s arrtti cell adevarate tocmeli
ce au in scris, el au scos de art aratat numai o copie, de nimine
ineredintata). ZicAndu-li-sa sa arate ce adevfirata scrisoare, nice
1813, 28 Ianuar. Scrisoare particulars: Medelnicerul qi polcovnicul Sandulachi Theodosiu nu sa afla aice, ci in lfiuntru,
umbla dupe armie rusasca, avand a lua, li nu-i dart; ail fost li
rob luat de armiili nemtfilti, dar apoi, dupe tragire Frantujilor,
i -au dat drumul).
30/XXVI.
i89.
1813, 12 Februar. Isprfivnicia de Roman, pentru veniturile bisericii Sf. Voevozi. rToti harabagiii cu cal Eli cu boi din Varga
www.dacoromanica.ro
500
tocmi sa ducit chirie, vechilul randuit sit fie fatit la toate tocmelele ce s vor face, qi s-i triack la izvod pe toti acei ce sit
vor tocmi, ca, intamplkndu-sa vre-o pricing sail primejdii, sa sa
poatit afla cu lesnire... Si de la toti acei ce sit vor tocmi sit
duck' chine, va lua vechilul cite patru parali de lei dupii obiceiul ce esti. Va lua vechilul i venitul cotului, iaral dupit obi ceii, cite doaitzaci parali de bute i zaci parali de polobocii cu
vin, de la top acei ce or voi a- masura cu cotul vasale cu vin,.
cum Qi rachiul, cine a voi a masura, on cu vadra sail cu cotul,.
va lua cite una park de vadra, dupa ()Muhl.
104/LXIV.
190.
57/L.
192.
1813, 23 Iunie. De la Veniamin. eincredintkndu-ne prin adevkrate marturii, ce sa afla in scris la eclisiarhiia Sfintel Mitropolii a Moldaviei, cum ca arktatoriul acetiia, Molitva Sa preotul
Grigorie, s'au hirotonisit cu blagoslovenie fericitului intro po-
menire Iacov Mitropolit de sivarlitul Arhiereil Parthenie Traianupoleos, dupit hotarkre sfintelor canoane a pravoslavnicii Besearici a Ritskritului, cetet, ipodiacon, diacon qi preot desavarit
la bisearica din satul Bkrcul, de la Tinutul Neamtului, iar pgu-
cenie pentru aciasta nu q'aii lust, drept aceaia acum ail cerutca sa i sa dea obicinuita paucenie. 0 &it: nu se va mutk fara
tire la alt sat.
99/LX.
www.dacoromanica.ro
501
193.
manastirea la Galati, pe malul Dunkril, ritmas din locul mumhanalii lui Panaiti mumgiu, ca sal fact, pe dansul magazali sat
on -ce feliii de zidiri va voi dumnealui. Se dii intinderea locului in coti. E in hotar cu clocul dumisali Hatmanului Sandul
Sturza si cu magazalele dumisale Pah. Aleco Afenduli, si sr],
aflift in prejm a locului sfintii manastirii Precistei si a lui Grigori Carasava. Pecete din 1763. 131/VI. Cf. &aft ,i doc.,
V, partea I-iiI.
194.
Noi Scarlat Alexandra Calimahi Voevoda, cu mila lui Dumnezet Domn tariff Moldaviei.
Intre lacuitoril satului Hangul, cu toate catunurile uinite la
acest sat, citti sant la Tin[utul] Niamtului, pe movie lumiiiatei
Domniti Ralu Calimah, si intre Enache Cutovici, Vel Comis, ce
este supus Imparatii Frantii, vi au fost mai innainte orandator
la aciastil, movie, nilscand in vreme aceia multe pricini de prigonire, si urmilnd in curgire de catva ani giudecati, dupe jalobi
ce all dat dark Domniia Me, pe de o parte Euachi Vel Comis,
cerand dreptate sa in cuprindere giudecatilor ce ail avut, si pe
de alts parte lacuitoril din numitul sat, aratind struncinare ce
li s'ail pricinuit cu urmare giudecatilor intre aceste pricini , intrand Domnie Me in cercetare, fare indoire ni-am incredintat
ca, dupa giudecatile ce an urmat in prelungire de multi vreme
la amandoi partile, pricinuindu-sa pagobe vi cheltuele, s'ail pricinuit si struncinare, dar mai ales lacuitoril din numitul sat, nefind nici de cum in stare a pute sa rispundit suma banilor care
www.dacoromanica.ro
502
www.dacoromanica.ro
503
ai pro[a]sta.
www.dacoromanica.ro
504
Pietrii doi mii plute dulapi qi scanduri de brad, insa una mie
cinci sute plute dulapi, fiind in fieste-care pluta cate una suta
cincizeci dulapi, iar dulapii sa fie lungime for cate de doizaci
i doi palme proaste,, qi latime doisprezaci palmate, iar grosul
unul pol palmac. Si scanduri cinci sute plute, fiind intru o pluta
trei sute scanduri : lungime for patrusprezaci palme proaste,
latul opt palm ace, gi grosul doi degete. Aceste plute intru acest
DOCUMENTE INTERNE
I REGESTE
505
alts -ceva cat de putin; dar Did smintiala din cuprindere aciasta
sa nu facem, cad pentru smintiala santem indatorit a raspunde.
i, infra aceasta alcatuire dandu-i noi plutele, suma de doi mh in
noi dumisale pe tot anul, cum si alte ce vom face pentru alijveriqul nostru, sa fim datori a da dumisale numai de tot heresaul cate o pluta de scanduri de masura scandurilor ce avem a
face pentru datorie, si mai mult cu alts dejma sa nu fim suparat.
5-le.
ponturile domnelti sa hotarasc doispreza.ci zile pe an, dar dumnealui s'ati alcatuit cu noi ca in curgire acestor cinci ani sa-i
lucram fietecare gospodar numai cate rasa zile pe an. Drept
aceia, aqa santem indatorit a urmit, si mai mult sa nu poata a
ne supara cat de pujin,
pentru ca si aciasta urmiaza intru
alcatuire spre inlesnire cherestelii, ce ni-am alazat sa-i facem
asupra datoriei.
6-le. Toate curatmile, fanatile qi pamanturile pentru samanat,
precum li-am avut noi de mai innainte, sa putem a le aye, fara
nici o suparare de catra dumnealui sari amestecare cat de putin& intru fanatile si curaturile noastre, find noi indatorit numai
a da dumisale de toat[a] dejma hotarata de a zace, si aceasta numai din samanaturi, iar din fanati sa nu poata a lua dejma de
a zace, ce pentru dejma fanului sa-i platim in bani cate patru
www.dacoromanica.ro
506
buna ocrotire noastra, a nu lua de la noi nimica mai mult decat aceste hotarate prin aciasta invoiala 0 a nu urina catra noi
cat de putin ceva vre o asuprire, cad intru bung, dovedire, pentru cat de puting urmare a dumisale itnpotriva, piste invoire
aciasta si cu asuprire catra noi, sa liaga dumnealui a ramane
atunci fara cuvant de raspuns, si di vreme acia ce sa va dovedi urmare dumisale impotriva, sa fie lipsit de stapanire movie' vi
si,
Intre noi aim. in Es prin vtiinta vi a cinstitei Visterii, spre statornicie for fara stramutare, scriso are aceasta s'ail incredintat
de catra cinstita Visterie; iar scrisoare ce ni -au dat dumnealui,
not s'au incredintat de catra Consulatul Imparatiei Frantiei, la
care este dumnealui supus.
www.dacoromanica.ro
507
Eu Ionita Tutanu.
Eu Mattel Pascu.
Eu Nichita Ca.carita Voinicu.
Eu Toader a Diiaconului.
Eu Toader Andronic.
En Toader Soaric.
Ierel Florie adeveresc pestru cei mai sus ce l'au pus degitile, ca sant vechili din parte tuturoril lacuitorilor.
DE LA VISTERIE.
Prin bung unire a amandoi partilor facandu-sa acesta invoiala, spre urmare intocma, precum sg arata mai sus, s'aii increclintat si de catrii Visterie scrisoare aciasta. 1813, Avgust 14.
Vel Vistier.
28/XXXV.
197.
1813, 26
lucru numai pentru trebuinta casii dumnealor, iar, intamplanclu-sii a nu curati not acest loc, datori s fim a da de tot numile cati doi lei, si pentru curatitul acestii maruntus paduri, se
avem a seri cu totii la viitoarea lung. Octomvrie si se o curatim
pan a nu da umat, tragand si schinii undi ni va arata dumnealor... Cum si pentru havaetul mosii, sa avem a plati pe toata
luna cati 60 bani... En Gheorghii Bulubas Brasovan, platnic si
chizes pentru tot,.
123 LIT.
www.dacoromanica.ro
508
198.
83/IV.
200.
www.dacoromanica.ro
509
meli de aicea denu 41 de catra locul casalor dumisali Logofetesii Setif Grecenitii) : se ordonase lui Costandin Paladi Vornic
si Vornicu lui Costandin Bals a face ccuviincioasa cercetare si
punire la cafe),. Paladi tot prelungeste. Negel cere in locu -i pe
Vornicul Politiei.
Admis la 28.
131/XXXIV
203.
142/VII.
204.
Cu fratalca dragoste ma inchin dumitali, arh. Spatare. Pitacul dumitali grecescu, intovarasit si cu o carte a dumitali
catra dumnealui Banul Petrachi Cazimir, am priimit, si am vazut
510
opt lei din 5.000 lei ce au mai rams la acel Tinut. Pentru
care iata cg, triimeti dumnealui si sanet. Si poftesc si pentru
ceilalti ca fruit intarziere sa mi sa triimata. Si sint al dumitali
ca un frati : Altvircptoc (?) 1'Iccupo76wic. 1814, Ghenr. 31. [Catre Dracachi Roset, ispravnic de Roman].
72 /XXIV.
206.
Domnului si legenda
7104, Dech.
Pecete cu Aratarea
186/XVIII.
207.
alegire vetrii targului, ci s'ad facut in anul 1796 de catra hotarnici, si dupe o carte de giudecata a Divanului din 1811, ci
s'ar fi dat mAngstirii, iar se iveste pretentia. Li1se mai cer
acum si czale de boiresc, tale de inertly. Pretind ca venitul e
dat pentru hrana si imbracaminte calugarilor de la schit i a
doi preuti si un tarcovnic la bisarica gospod. Pentru cei din
oral, se di insa pucin, fiind-cA, ei targoveti i-ar fi purtand de
grija bisaricii cu toate cele trebuincloasa, dintru in vechimi si
path in zioa de astral, adica cu a for cheltuiala s'ati fricut boltili
i acoperemantul bisaricii i &if (Ara a bisAricii, ograda de zrtplaji de giur Impregiur, zugravit catapitesmii, i toati vesmintili
bisaricii, doi clopotii doi policandri, i sfesnici, i argintarii si
alti multe de marl sums de bani ; asaminea si toatrt liafa si
hrana preotalor slujitori de opstii i diiacon si clisiiarh si dascal,
si toata cheltuiala bisericii cu cell trebuincioasa. si pominire tictorilor (sic) la hram bisaricii pentru anu. Se judeca la Mitrowww.dacoromanica.ro
511
1814, 15 Iulie. Pentru biserica ggospod a Sf. Mihail si Gavriil din gtargul Romanuluiv. Ii confirms), venitul Vatajiei de
harabagii si ga cotului pentru masuratoare vaselor cu vin, rachit' saii horilca. (Indatorita find biserica de a tine in toata
vreme cot drept, cu boor domnescu, intocma dupa cotul Carvasarialii cari sa obicinueste aice in Esi.
105/LXIV.
www.dacoromanica.ro
512
209.
Pildele laudatelor urme acelor de mai innaintea noastra lumina* Domni, carii in toata vremea oat sarguit spre lucrarea
facerilor de bine catra obqtie obladuirilor, iar pe langa aciasta
insua firiasca plecare ce o avem sadita in sufletul nostru indemnandu-ne de a fi pururea cu ravna cugetuluii cu toata iubirea,
spre a ne arata asammine sarguitori in lucrarea facerilor de bine,
sangura lucrarea i sangura mijlocirea aceia prin care ocarmuitorii noroadelor pot sa impliniasca datorie cea adevarata a ighemonicetilor ingrijiri catra supuOi obladuirilor, din ciasul ce bunavointa cereatii Pronii ni-ad incredintat ocarmuirea tariff aceltie
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE INTERNE
I REGESTE
513
www.dacoromanica.ro
514
www.dacoromanica.ro
515
si prin on care chip va gasi mai cu cuviinta spre a sa folosanta. Iar dumnialor epitropii sa indatoresc a fi cu toata cuviincioasa ingrijire, pentru ca, alcatuindu-sa fabrica aciasta, sa
gerah, si pe tot anul sa arate socotiala lamurita, ca sa sa cer,cetezi, urmandu-sa intocma si prea deplin, atat plata lefilor dof-
sus hotarate sa aiba in toata vremea deplina si neclatita, urdat acest al nostru domnesc hrisov, intarit cu
marea lor,
a noastra domniasca iscalitura si pecete. S'ati scris la Scaonul
www.dacoromanica.ro
516
[L. S.]
SANDU STURZA Vel Vistier procitoh.
Sat
ar fi, sa nu fie volnic a dichide al dofle bararie in targul Romanului, cum nici a aduce de aiure ben spre vanzare. Va da
Copie.
qi 100 de Id pe an la Cutia Milelor.
75/LXD.I
211.
no. 77/LXIII se da ordinul Vistieriei catre ispravnicia de Roman, pentru a se opri deocamdata beraria lui Costandin Petridi G-rec, panft se va intelege cu episcopul, ca un stapan
m oii
argului .
212.
Sculeni, 1815, 21 Februar. Iordachi Donici catre cumnatalullsat., pe care 11 roaga a veni sa-1 vadtt la carantina. Sa-I aduca
517
fii inchisa E,;i, de bun, cu cat a fi prin putinta, mai bun, si ales
de dumneataD ; si dou fesuri rosai buni..., o parechi ciboti
negri nemtasti...; pentru Catinca cumnatica... sa ei de rochii... ;
sa-m ei cracatita si icri de chef al buniv. P. S. Pentru Catinca,
ce va mai 'socoti sore -m8 zarifilicuri, sa-i ei ; si vol faspunde.
34/XXVI.
213.
1815, 4 Mart. Domnul, pentru luminata Domnita Elena Hangeri, fiica luminatului Domn, fratelui nostru Alexandru Hangeri
Voevod, si socotind ca, ca o fiica de Domn, ce sa afla statornicita
Cuviosiei Tale, ieromonache Theodosie, nacealnic schitului Tuscanii din Tinutul Neamtului, blagoslovenie. Fiind-ca schitul Run-
3 /XVII.
215.
518
519
de stire tuturor ca pre tine a indrazni a lua bani lark a-i spala
pren otat, saiti a priimi in gazdk filed a avb adeverinta la mana,
den porunca Marii Sale in spanzuratoare sa va savarsi.
8. Capitanii de pre la minzaluril> nu vor primi pre nimine
in gazde; surugii ce vor purta mutzefurile sa iea sama la bacsisurile ce vor primi (?).
117/LII.
218.
520
233/LV.
219.
Locuitorii din Tirgu Frumos cer a se aduce la implinire hiisovul traposatului Intru pomenire Domn Scarlat Calimah din
1815.
54/XXXVIII.
220.
acestuia s'aii Ayala din viata, iar din niamul curgatoriti santu
Qi
521
www.dacoromanica.ro
522
luindu-mi lucruri peste trii sute lei, dupa izvodul ce am, si precum insus ei nu tagaduiescu si, dupa ci i-am dovedit, i-am dus
la cinst. ispravnim. Falciiului si, luindu-le globa, le -ft dat drumulu,
si eu am ramas pagubas, cu lacrami ma rog a fi adusi la judecata cu armasel.
La 14 April, Domnul ordona a se aduce
piritii cu paza la departamentul criminal.
68 LII.
225.
cum si la livada boiriasca nu am amestic, iar banii if voi raspunde in trei vadeli: o vade acum innainte, al doile la Sfantul
Dimitrii si al treile la za, intai Fevruarii... 1816, Apr. 23, Micleqh. Eu Andrif Vatavu.
194/XXVI.
227.
a unui loc de cash aicea in orasul Iasif, in mahalaoa Feredeilor, de la vale de poarta Curtil gospod, ce despre Galata, in
costisi dispre Bahluiu. Vinzatoarea e sotia unuf Sirb : dupa
523
197/XVI.
228.
1816, 10 Maiii.
1816, 12 Maiti. Vinzare de case in Tali, ling& biserica Banului, catre dumnealui gramaticul Neculaiii Canusie". Pomenit
s(drumul ci pogoarit spre Bahluiii din podul de la poarta ce de
vale a Curtii gospod). Vinzarea se face in gad, suti qi cinzici
168/XVI.
www.dacoromanica.ro
524
230.
www.dacoromanica.ro
525
Rusii acestiia bejanari cu un pre];, din ceia ci vor plati neguttoril, mai gios ceva, fiind lucru for pe locu, unde be sant si Casale, sail ca acum sa lack' cu dansil o ruptoare de tocmalit, dupti
care sa urmezg cosine la vreme ; si Intr'acest chip sa-s pui la
tale facire fanului.
Deosabit au facut instiintare apt. Mihalachi Teliman ca este
ne,aparata trebuinta sa-s dei bejanarilor cu imprumutare Inca
3.600 lei ca sal cumpere boi, pentru ca lipsa boilor aduce mare
greutate, Inca nici a for araturi nu le pot faci Indestule, dar
nici samanaturile boiresti si alte interesuri a mosiei nu sa pot
savarsi, ci pentru ca boil la aciasta vreme if vor pute cumpara
cu un pret mai gios, avand boi, la toamna vor inmulti si a for
190/LIV.
www.dacoromanica.ro
526
234.
Racovita: iar cu celalalt loc, cat s'au aflat atunce fare pricing,
domnesc, numindu-1 podgorie, undi sant vile, si pometai, si del-
www.dacoromanica.ro
527
ei a zacia
din
Zapis din 7141 Siiptv. 21, dat din parte a cats -va targov4i, ca
1816, 6 Septembre. Patriarchul de Ierusalim catre Medelnicerul Costachi in Iasi: marturiseste ca egumenul manastirii inchinate Bistrita i-a trimis 1.500 lei, mila data Sf. Mormint de
raposatul lui unchiii, Stolnicul erban.
Pecetea din 1808 a
Patriarchului.
116 XIV.
238.
528
la care putini harabagii ce sa afla Intru acest targu mai innainte necontinit era sup5,rati, luindu-li-sit carutile de beilic intr'o parte gi Intr'alta, farit de nici o plata gi din pricina aciasta
impragtiindu-sit harabagiii s'ar face pagubire sfintii besericiz
Cere co luminata carte gospod, delchisa, la mans, cu poronca
li cu hotarare ca sa nu sit is carutile harabagiilor de beilic, ce
www.dacoromanica.ro
529
17 7 /LXXII.
240.
dupe
www.dacoromanica.ro
114/LXXV.
242.
143/XV.
243.
Starostie Putnet.
si Catinca, yin de la Bucuresti si merg la Es, cu carufa harabagiasca, carele fiind prin tire si dupa ravas Spatariei de Bucuresti, i s'au dat ravas de drum, ca sa-i fie mergire sloboda,
urmand zilele carantini. 1816, Noemv. 13. Trecut no. 31.
[Semnatural
[Pecete neinteleasa:], cu legenda: Peceta Starostii Tinutului
Putnii).
102 XVIII.
244.
In
www.dacoromanica.ro
531
1816. Cartea de berarie pentru Alexandra Dos, sa, poatii, deschide berarie in Roman in conditiile E,Itiute: sa se inteleaga cu
Vornicia de obgte gi sa plateasca la Cutia Milelor careia i-s in-
532
ea
aiure.
533
534
5P,5
tail pi sitmnile ci le aratil scrisorile vechi; qi, fiind-ca mosiia manastiiii Doamnii si schitul Agafton pe din sus sa hotitrasc cu
mosiia Strtncestil al dum. Post. Alecul Calimah, au cerut ca, in
mosiei dumisali Stancestii pietri hotarit nu sa vor puni, ci, faclindu-sii samni, gropi pe la locurile acele ce vor fi aratand scrisorile dumisali Vist., si dand si marturie cu aratare pricinilor
www.dacoromanica.ro
536
251.
1817, 25 Februar. cDupa cerire ce ni-au facut al nostru cinstit si credincios Boer dumnealui Sandul Sturza biv Vel Vist.,
ca din oamenii streini fara amestec de bir cu lacuitorii tariff sa
fail zaci oameni las* [a] fi aparati de toate darile si havalelile, ce-i Bantu trebuitori pentru slujbile dumisale de la targul
Botosanii ,
se art acest drept.
66/XIV.
252.
114/XVI.
253.
537
de va mai indrazni a insarcina pe lacuitori cu mai multa dadarii decal sa hotarasti mai sus, va ramane pagubas .
Copie.
166/XXVI.
254.
in afacerea plingerh lui Alexandru Dos, cpentru care poroncindu-mi-sa de catrii. Marie Sa Voda ca sa-s scrii Preosfintii
Tale carte gospod: intai, pentru jaluiton ca, on EA sa aiba voe
si neoprire dispre Preosfintie Ta a faci si a lucra berarie dupa
www.dacoromanica.ro
538
Sale lui Voda, 360 de lei avaetul Cutii mililor pi trei ani. Dar
socotind mai de cuviinta mai intaill sa fac stire eu aceste Preosfintii Tale), 11 Indeamna a da cei 360 de lei si a face o instiintare despre afacere. Caci stiu, precum all i zis el aice,
can& at purees, 66, de nu sa va puni la tali de tetra Rreosfintie
Socotialit cu dum: boeri de banii ce am luat din venitul ispravnicii si de bani ce s'ati cheltuit pe luna 1ui Mart 817.
...implineli... De la razes de Stroesti, prin Vornicul Dimitrachi
Avram... Din izvod. Ce s'au cheltuit: Preotilor cu truce... Coconasului... Liafa dascalului... 2 oca cafi... 7 cot caret pentru
bens boeriului... Jid. steclar pentru stecla la oglindA... Pentru
89/L.
boit 2 fete giubeli a coconasului.
257.
Io Scarlat, etc.
De vreme ce lumina ii si fericitii Domni care all fost dupes
vreme mai Innaintea de not stapanitori Intru aciasta de Dumnezail pazata Cara, afara de alte bune lucruri si asazari ce au
facutt, Inca pe cat at socotit all datil danii si au afierositil
vii, Tigani si altile dintru celi ce au fostil drepte domnest; nu nurnai boerilor si altora, dupa cum all binevoitt si
precum au cunoscutil gujbe drepte si credincloasa, ce si fiilor si
rudeniilor sale all daruitil si au dat danii, ca niste stapanitori ce
au fost, cunoscut find aciasta din hrisoavele Domniilor Sale ca
asa Wail urmata dintru'n ceputit si pane acum. Deci Domniia
Mea Inca, din mila sfintului Dumnezeil Invrednicindu -ne si al,
doile cu stepena Domniei si a obladuirii acestui ighemonicesc
si al nostru parintesc si mosasc, domnesc Scaon a Orli acestiia,
cu toata silinta si purtare de grijit am fost, urmindla faptele
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE INTERNE
I REGESTE
539
din care s'ail raspunsu ca sa" trag ei, fare sa arate ispisocul
niscaiva samne de hotard. Au mai aratat o copie dipe o hotarnid, din 7263, de la raposatul Vornic Hrisoverghi, Nicolai
Tiron Vornic de Poarta si Gheorghi Plesescul, impartitoare
mosiei Ito-vaestii Intre razasil Ratinestii cu niamul lor, si Intre
niamul rilzasilor Tinira, (land mosiia In doao: giumiltate TAMsilor biltanesti si giumatate celoralanti razes, puind vi pietre
hotara, care li-ad gg.sit fati, raspunzind ca alte scrisori nu mai
all si, cercetand suma stanjiinilor aratat la ace copie de hotarmica, care cuprind amandoao silistile : Itoviiestil si Malrtestii,
adicg Itoviiestii din gios, partea riizasilor batinesti, si Malaevtii
www.dacoromanica.ro
540
din sus, in partea celoralantr razas, i-ad gasit stapanind in latime 3.994 stanjam gospod, prin samnile statornice: la margine
din gios, un parail ce sa numeste Fantana Pisaril, unde sa desparte de mosiia Cernica, si la margine din sus alai parau, numit
Covrig, uncle sa desparte de mosiia Vladnicul, si cu acia stapanire vin si in dreptul mosiei Toflia ; dar dupa cercetare si cuprindere hotarnicii fiind numai 2.562 stanj:, singuri ei au cunoscut ca cu mosiia Tofle nu au nici un amestic, aratind ei pe
unde au fost din vechifi hotarale mosiei Toflia. Apol au cercetat
si hotarale mosiei Buciumeni, ce sa loveste cu mosiia Toflia la
capatul despre Apus, de uncle stall Itovaestii si Malaestii, si
merge Toflia alature cu Buciumenii spre Apus, pang, aproape
de o poiana ce sa numeste Poiana Cucuetii, adiverindu-sa dintr'un ispisoc din 7143, Noemvrie 10, de la Domnul Vasile Voevod,
ca mosiia Buciumenii merge panft unde cade Tecucelul la malul
Siretiului, si dintr'alt ispisoc, din 7201, Noemvrie 5, de la Domnul
Costandin Voevod, aratatorfil ca mosiia Buciumenii merge pans
nu pot a sa intinde piste cuprindire scrisorilor for ; ce impresurare care au facutii mosiei Toflia, sa o dea innapoi, precum si
asupra mosiei Toflia, fiind-ca scrisori nu sant, nici sa stie cine
541
s'a intarit si cu a noastra Domniasca iscaliturk si pecete. Poftim Domniia Mea cu dragoste si pe alb luminat Domm, pe care
sfantul Dumnezek va orandui in urma noastra la Domniia acestii
taxi, ca, precum not hrisoavile de danii si miluiri ale altor lu-
Adica en preut Petre, care mai jos ma. voi iscali, dat-am adi--land zapisul mien la cinstitfi mane dumisale cuconului Gheorghie
Buhus Aga, precum sa sa stii ca m'am tocmit la dumnelui intro.
www.dacoromanica.ro
542
EREf PETRU.
260.
Noi, lacuitorii ru0: din satul chieia, tinutu Romanului, lucredintam prin acest zapis ce dam la cinstita mans dumisale, cuconu-
lui Dracache Roset biv Vel Spatar ca, find not lipsati de painea
trebuincioasa, pentru hrana casaloril noastra, am cumparat de
la dumnealui qasfisprezace mierti papuri, cu pret cafe doizaci
lei mierta ; qi, neavand banii, ca sa-i dam dumisale acum, ni-am
Petru Ungur
nu fugi (121/XXVI).
261.
scrise, atat de Preosfintie Sa parintele Mitropolitul dare dumnalui cuconul Dimitrachi Sturza, cat si de dumneta catra mine
www.dacoromanica.ro
543
Deci, spre dizrhdacinare acestor vathmatoare pricini, cu obstescul nostru Sfat am hotarat: ca sh, sh, aliaga si sh sit adune
din chrtile imphrhtesti- celi mai trebuincloasa pravili, adhogandu-sa si obiceiurile din vechiii pazite in pamtintul acesta, i alte
prifaceri potrivite cu stare di acum, si ca sa sa thlmitciasch
pentru inlesnire intalegerii iu limba greciasch si moldoviniasch,
544
1817, Iulii 1.
[L. S.]
VEL LOGOFA." T.
263.
545
265.
trachi Sturza, s'air gasat de cuviinta ca, de vrerne ce altl mugterei cu pretul acesta nu sant, sa sa Ingadue si la cerire aciasta,
ca sa marga sa mai caute bars pe la locurile pe unde au nadejde; si alit, de atunce ducandu-sii, n'au mai venit. Din parte
me insa, lea-am dat raspunsu, ca, viind cu banii si vazand urmare
lor, adeca clack' nu vor face toata suma, pentru vadeoa cersuta,
pane nu vor Intreba pe dumneavoastra, nici un raspunsu nu pot
da... Intru curatanii de cuget zic: adevarata este idea dumitali,
35
www.dacoromanica.ro
646
74 VI.
266.
1817, 18 Decembre. Domnul da zece s'alw de tigam lui Grigori Venture biv Vel Post. .
34 LXXVIII.
267.
la care neaparat cere trebuinta ca, pe langa infatopre celoralanti harth, mai intai sa mi sa faca cunoscut temeiul ce au pricinuit aceste cheltuiale ce s'au analoghisat pe acest targ, adeca
uorighinalul hiisovului dat de catra Mania Sa Voda, fac stiut
dumv. ca, de nu sa va fi afland acolo, dumv. indatil sa rapezat
om innadins ca sa-1 aduca de acolo, de unde it vor fi avand in
pastrare. 818 Fevr. 10.
Semnatura.
124/XXXVI.
269.
547
548
a ce sujet et que cette affaire soit arrangee d'apres les lois locales,
www.dacoromanica.ro
549
271.
gi
272.
1818, 26 Mart. Adicii, eu cari mai jos imi voi puni numile qi
degetul, incredintazi prin acest zapis al mien, ce dau la cinstita
mans dumisale cuconului Dracachi Roset biv Vel Spatar, precum
sa-s qtii ca, prinzind Tiganii strilytri pe Giurgi Leorind, pe la mezul
noptii, ducand nisti popuqoi din sat, cu chip ca sa-s uqurezit spre
inlesnire a pute fugi, Ili cerVandu-1 dum. boeriul, atat pe numitul
mai sus, cat qi altul strein, ce-I duce cu carul lui poppit, am
luat intr'a me chizagii pe Giurgiu Leorind ca n'a fugi. Care ma
indatoresc, de va fugi, s platesc toati datoriile ce va fi datori,
cum qi boirescul saptinulm sa i-1 platesc; pe dansul, de uncle a
fi, sa-1 aduc... e. Ioja Ghercat, ritspunzitori, chizeq. 169/XXVI.
273.
1818, 16 April. Domnul pentru jaloba lui aSuliman CavasBala), creditorul Pitarului Stihi. Ordin a fi implinit datornicul.
100/XVII.
274.
1818, 7 Maiu. Zapis pentru vinzarea unei case despre iarraaroc, in mrthillaoa Broqtenilor, pe loc[ul] Sflintulm Ioanti Data ostit cu trei lei bezmiinul .
106/XIX.
276.
plinire. 135/XV.
www.dacoromanica.ro
550
277.
Adeca eu Smil Casapul si ieii Avram Casapul, Jadov, incredintam cu scrisoarea noastra amasta catra cinstitul boeriu dumnealui Neculai Hrisoverghii Vel Vornic, precum sa sa stie ca,
avand dumnealui boeriu contraht de la cinstita Vistierie, luat-a,
pe un an toate casapiile orasului 41 asupra dumisali, adeca
Nu
551
8. Came de mascur cu slobozanii sa sa vanda de catra oneine, intocmai dupit pontul Vistierip.
9. De una suta stoguri fan, cate de o falci, ce esti Vistieriia
datoare a-1 cara dumisale pentru casapii zaci stogur3 fan, sa le
552
126/X=
279.
241/XXXV.
280.
oca, cate par. 30, si ace mai buns, care este de munte, este
cate tal. 1 oca; asa sa urmeazil si acmu; si atunci tot asemenea
324/LXXIII.
s'au urmat. 818, Octv. 25.
281.
553
Datorie neaparata a obladuitorilor carora din Pronie dumnezaiasca s'au incredintat stepina ocarmuirii unit tan fiind ingrijare si privighere a agaza oranduelile trebuincioasa spre intimpinare asupririlor pentru odihna si indamanare norodulut, dar
554
Dar, fiind-ca anul randuirii acestui de pe urma boeriu inplinindu-sa la viitoare luna Fevr[uarie], trebuinta ceri a sa orandui
in loc altul din boerii pamanteni, socotind Domniia Me, gasam
de cuviinta, si oranduim Hatman menzilurilor si a marginii Prutului Moldaviei despre stapanire Rosiei, de la 8 Fevr[uarie] a
curgatoriului an, pe cinstit si creclincios boeriul Domniei Me li
dumnealui Costachi Ba ls, care, nu numai prin a niamului drep-
555
catra noi.
5-1e. Toata. margine Prutului despre stapanire Rosier sa da
iaras asupra dumisale, cu indatorire de a orandui capitan, in
vrednic si 'credincios urmatoriii ponturilor, ce prin carte gospod
sa cuprinde pentru toata paza si datorie sa, precum si alti trecatori de sa vor mai asaza pe aciasta margine vor fi iaras supt
a dumisale ingrijari, randuind si pe la aceste dumn. capitani,
oamim vrednici si de credinta.
Si, de vremi ce ingrijare acestii margin] precum sa zice mai
sus, spanzura de dumn. Hatmanul, apoi si pasaporturile celor
targun, afara din targurile date cu hrisoavi, cat si pe la margine Prutului, sa sa randuiasca de catra dumn. oamini vrednici si de isprava cu indatorire urmarii ponturilor ci sa vor
da de catra. Visteriia, iar Egan]. si toate pricinile atingatoare de
556
va path intocma urmare, fara ce mai mica stramutare sac abatire din celi cuprinsa prin aratatile ponturi, indatorindu-sa
durum Hatmanul menzilurilor gi a marginil Prutului Moldaviei ca sit intrebuintaze toata sarguinta intru paza marginii
alba toata linigte la indestulare. Dar nu mai putin va aye privigheri pentru toate aceste a le aduce intru o odihna qi multamire.
[Pecete cu chinovar.
1819, Fevr. 5.
213 XXXV.]
284.
557
285.
1819, 10 Mart. Lui Dimitrie Sturza Vel Logoflit de Tara-dejos, pentru trei cracime ce are ale dumisale : doi in Targul-
Frumos si una aice in Esz, pentru a fi scutite e de banii agmtorintil si de alte intiimpliitoare dari si angkrii,. Se dri, ordin.
lui Vel Aga si ispravnicilor de Cirligkturii.. 1/VII.
286.
Chisinat, 1819, 2 April. loan Pruncu, <Sfetnicu Curti]. , imputerniceste pe edumnealui Banul Iordachi Draghici a-i vinde
averea din Iasi, Focsam si Tinutul Putnel.
189 LXXII.
288.
1819, 5 April.
558
Elie in prothesmie de 40 zile ; au stria Domniia Me ai la dregatorii Tinutulm aceluia ca sa publicarisasca in vreme aciasta
in tot tinutul .
Copie.
193 XXV.
290.
dupa masonate ce s'au facut locurilor impregiur, in can analoghie s'au cuprins ai lacuitorii ce sa afla cu benali ai lacuinta
www.dacoromanica.ro
559
care a raspundi pentru megiesul sau. atat birul, cat si tot lucrul
boeresculur ce-1 va calca cisla, fara nici-un cuvant de pricinuire.
i spre incredintare ni-am pus numile si degetile. 1819, Iuni 27 ;
cheia
158 XXVI i.
293.
Ecthesis sau aratare dreptatalor ci am pentru targul oldanestii, ci catahristicon sa numeste si Folticenh, can la anul 1809,
Lib. 26, s'aii disbarnat aciasta bucatgt de loc, pe can iasti si
targul, din hotarul oldanestilor si s'au dat de hotarul inosii
Folticenir .
Acte: 1. 7219, Iulie 5. Confirman pentru oldanestr, Brostem. si Padurem, ale lur Neculat Basota Vel Vist., care se observa intru petrecire a patru randun de oamini .
1 indatorire analoaga din 1817, si pentru niscalva fapte de furtiqag ,
in doc. 164/XXVI.
www.dacoromanica.ro
560
240 /XXXVIII.
294.
561
pe ce termin
al dat dumisale Dijnitrie Alhazi ed. 113 lei, ce ti-am scris dm.
sa mi-i trimiit aid si de ce nu i-ai dat lui chir Atanasie Gane
(fan), car& ti i-a cerut ca sa-I trimeata la Viena.Raspuns pe
aceiaqi foaie. I-a dat dupa ordinul lui, ca Alhazi sa-i trimeata
el la Viena.-109/11.
298.
slug& :
Sarb. Grredd[igteanu].
Bucureqti.
89/LXXIX.
38
www.dacoromanica.ro
XTT.
www.dacoromanica.ro
1.
qi pentru aciasta, socotindu Domnie Mea folosul tuturor, va inqtiintam cu aciasta carte a Domnii Me le ca, de la o vreme incoace, inmultandu-sa parte boeriasca, qi din zi in zi fiiqtecari
salindu -sa, unii pentru caqtigul lor, alth pentru ca sa sit mai
innalta intru cinstea boerii, intrat-au in mijlocul lor o mare qi
nemarginitit zavistiia, de care facandu-sa cete, de a purure sa
zavistuia unii pre altii qi, candu Domniia Mea, ce era mai innainte,
www.dacoromanica.ro
566
cu a lor fapte rale all adus o primejdii ca aciasta peste ticaloasa Cara, pre carii pacatele lor si giudecata ce driapta a lui
Dumnezau, gonindu-s din poronca imparatiasca, acmu s'aii Meat
www.dacoromanica.ro
567
care', tot, fiindu cunoscut ca sant toate din faptele si firile for
cele rale; va zicem si acmu: Crestinilor, odihniti-va si nu va potrivit la nisti vorbi deserte ca aceste, ca nice unite din cele ce
auzit nu sant : toate sant mincium, toate sant vorbi rasuflate,
toate sant scornituri, de la acei oameni plini de rautate, carii
numai pentru folosul for cauta si stricaciune altora; Bidet de va
odihnit pe la casfile voastre, (cautandu-va de trebile voastre, fara
de nice o grija, si nu imblat stramutandu-va si rasipindu-va, de
fa pricinuit atata strecaciuni si saraciia din faptele unor oamim
nu fii volnic a cosa fin, a tine prisaci, a taia lemne din Dumbrava Rosii, care au fost pazita si mai Innainte, sau a paste vite,
herghelii si turme de oiz, luind si a zece din toate. Oamenii
sazatoriz vor da boieresc sese zile vara si sese iarna. i un leu
pe an, dupa hotarare testaraentului ce este facut cu sf at de
Arch. Sf. Spiridon din Iasi, Cotnati, II, 12.
obstez.
3.
V. Studit
pi doc., V,
tabla.
1-iu Ianuar
568
6.
www.dacoromanica.ro
569
Iciciohodar cu 2 oameni.
3. Post. cu 2 oameni.
Vel Comis cu 4 oameni.
3. Logft. cu 10 oameni [la vale].
Vt. Pah. cu 8 oameni [la vale].
3. Comis cu 20 oameni.
Manolachi Costachi Vist. cu 5 oameni [la vale].
3. Armaq cu 2 oameni.
Dinul Bals Vist. cu 10 oameni.
Bals 3. Spat. cu 5 oameni.
Vel Capt. de darabani cu 20 oameni [la vale].
Ionita Gheuca Spat. cu 5 oameni.
Cost. Donici Vel Stol. cu 10 oameni.
Hrisoverghi Vel Medl. cu 10 oameni.
Vaskle Rusat biv Vel Arm. cu 10 oameni.
Poroncim Domnie Me sa merged to la vanatoare qi, vataje
de copii, sa stai zapciu sa marga toti.
Pecete cu : gIo... Thd.
1759.
Bibl. Ac. Rom., ms. 5, p. 21.
7.
stupu, iard, find mai putim, sae ate o park de stupu . Din
Ms. 783
570
10.
adeca doua odai supt un coperis si o sada) (Vorhaus), cu pivnita si loc, pentru 65 de lei. ((fr."), inuaintea a (mai mulp. neArch. Trib. Suceava. Tragustori . Serie Manoli Blanariu.
ducere in col. inedita a lui Schmidt.
11.
1762, 17 April. Marturie catre manastirea Popttuti pentru hrisoave pierdute de Nicolachi Sucio biv Vel Postelnic, din partea
G-avriil Mitropolitul, Ioanichie episcopul
acestor boien si
de Roman, Inochentie de Husi, Than Bogdan Vel Logofat, Andronache Vel Vornic de Tara-de-jos, Dumitrasco Palade V1
Vornic, Ioan Palade Vel Vornic de Tara-de-sus, Vasilie Roset
biv Hatman, Vasilie Razul Hatman, Petrache Duca Vel Postelnic,
Ioan Cautacuzino Vel Vistier, Filip Catargiu Vistier, lordache
Cantacuzino Vel Splitar, Iordachi Costache Vol Ban, 'lie Costache biv Vel Ban, Petrache Vidali Vel Paharnic, Vasile Butoescul biv Vel Paharnic, Gheorghie Sturzea Vel Stolnic, Mihalache Sucio Vel Comis, Tanasie Meleglie, Vornic cglotnip,
Stefan Prajascul Vornic glotniv. Domnul confirms la 13 Mart
Arch. Sf. Spiridon din Iasi, Cotnar, II, 14.
1763.
12.
571
Iaqi, 1762, 13 Decembre. Domnul intare0e o judecata. Nemultamitului asetzet ihr die Wandthiir offen . Arch. Trib. Suceava.
Traducere in col. inedita, a lui Schmidt.
15.
572
si unora ca acelora va fi de mare slava si de multa, lanai pomenirea lor. Dupe', altile, au si aciasta datorie : a lua aminte si
a socoti si pentru cele trecute vremi si cum s'afi purtat lucrurile si cu ce randuiala si temelie an aratat a fiestecaruia sfarsit ;
si din cele trecute poate fieste-tine a lua luminare si pilda de
Zlataustului ce zice ca facatoril de fapte bune vor dobandi bunatatile ceresti, lucrul cel nemuritoriii si vecinic, deci si Domniia
Mea, cu agiutoriul cerescului Dumnezau, iubit-am si am voit din
tot sufletul si cugetul nostru ca sa urmain faptelor celor bune,
iara cele rale si aducatoare de stricaciune, silindu-ne cat s'a
pute a le stange si sa be dizradacinam, si mai vartos din Cara
aciasta, unde din harul lui Dumnezat ne aflam Dom si povatuitorit si iaste si patriia noastra. Si, din zioa ci ni-am imbracat
cu luminata haina a Domniei, n'ain pregetat, nici am contenit,
puind tot cliipul de salinta si cu neadormiti ochi a privi si a
lua same tuturor lucrurilor si a obiceiurilor tariff acestiia, pohtind
cu mare bucurie sa be alegim cele mai bune si sa curatim cele
rale si aducatoare de stricaciune obstiel ; iara pre cele bune si
folositoare sa be asazarn cu intemiere. titre care viizand Domniia
Mea si asupra dajdiei vinului niste obiceiuri rali si de mare stricaciune obstiei : intain, ca mai innainte vreme era obiceiii de sa
www.dacoromanica.ro
573
574
boeriu, Alexandru Ipsilante, biv Vel Postelnic, qi sfatul a dumnealor cinsti I credinciosl toata boerimea, qi sad gasit lucrul cel
mai. bun, qi cu dreptate, qi dupa a noastra placere, qi asa, cu sfatul
beqtl sa se ia, iara vadra starostiasca, sa se ia qi pans in Trotu. Iara de pe aiurea, din Tinutul Putnil, sit nu sa, mai ia. Cum
si pentru masura vedrilor acestora, de acum innainte sa le faca
575
beqti, ca sa fie drepte, vadra de zace oca, iara mai mare macar
o litra sa nu fie, qi cu ace masura sa se stranga qi vadra domniasca gi ce starostiasca, iar mai mult sa nu s[a] supere nimine. Ni-am mai in0iintat Domnia Mea cum ca staxostii de
vanzarn vinului. Deci dara, la une lucruri bune ca acestea, placute ei lui Dumnezail qi folositoare obqtiei, carele cu a noastra
domniasca vointa.' qi cu sfatul a tuturor de obqtie s'au hotarat:
intaiu, pentru pogonaritul de vii, sa nu mai fie, ci sa fie legatu ;
al doilea, napastea la slujba vadraritului, asamine sift fie legat[a];
alijderea qi slujba vadraritului, sit se is numai opt bane veali
de vadra, iar mai mult nu, nici adaoqag macar un ban, Si nici
()data sa, nu mai fie, gi vadra domniasca si starostiasca sa se
urmeze precum aratam mai sus, iara vanzarea vinului a dregatorilor de pre la Tinutun din toata Cara sa lipsasca sa nu mai
fie,pentru aceia poftim Domniia Mea qi pe a1 i luminati Domni,
on din fief noqtri, on din niamul nostru, on dintre alai streini,
pre carii dupe not ii va alegi gi ii va randui dumnezaiasca Pronie la Scaunul acesta a Moldova, ca sa pazasca, qi sa intariasca
aceste bune qi folosatoare hotarari, pentru a Domniilor Sale yecinice pomenin cu laude; iara sa nu strice sau sa nu pazasca aceste
576
sa. vor sali, on din voia for sail din in demnare a vre-unui
obraz de cinste bisariciasci sat politiceasca, sail pentru aciia
ce vor fi [in] slujbile acestea, i pentru lacomie sat pentru alt interes al for vor pune napaste, sail vor face strambatate, pentru
to aceqtia, qi on cari vor umbla spre striciciunea acestor bune
hotariri, ce sa cuprinde in hrisovul acesta, pentru unit ca aceia
am poftit pe Preosfintiia Sa Mitropolitul Ora qi pre arhiereii de
pe la Scaune, prin darul qi puterea Duhului Sfant, ci li s'at dat
de la Domnul Is. Hristos qi de la sfintii apostoli, ca sa lutariasca gi cu blistam, pentru ca sa nu cutezi cineva a o strimuta cat de putin, ci totdeuna sa .sa pazasca pe deplin i de
catra toti aciasta bunatate. i, in aciasta fiind credinta qi navoiria Domniei Mele, insumi cu mina mea am iscalit, qi am
pus i domniasci, a noastra pecete. i hrisovul acesta s'at Soria
in oralul Eqh, de Procopie Dascalul, of Mitropolie, prin aid";
tuirea lui Stefan Bosie biv Vel Jitniceriii, in cursul anilor de in
qi
[Pecetea.]
cu multi bunatate ai iubire asupra folosului tirii noastre qi poftind a face aceste mile gi bunatati intru stripanirea Marie]. Sale,
precum pre larg le arati, a Mariei Sale domnesc gi luminat hrisov, iar cele rale qi urate obiceiuri ci era cu nemarginita rautate spre stricaciunea saracilor, vrand a le stange de tot qi a le
dizradacina de asupra betilor lacuitori, intru adevar am cu.noscut o bunatate desavaraiti. a Inualtimei Sale gi o prothimie
foarte multa, silind ca prin milostivirea sa cu ce roduri mai bune
sa indulceasca Cara aciasta. Ci dar i nol, dupa datoriia ce ni
sa cade, ca catra un adevarat staptin bun qi milostiv, aqa cu un
glas am proslavit pre Dumnezaii; al doile, am dat gi Mariei Sale
www.dacoromanica.ro
577
si a noastra a tuturor an fost, pentru acesti de mai sus poinenite ci sa, cuprinde prin hrisovul Mariei Sale, ca, dupe cum s'ail
hotiirat cu bunAtatea si milostivirea Mariei Sale si prin sfatul
de obstie, asa sa se si pazasca in veci nestramutate. i pentru
aciasta iata ca ne apucim si incredintAm si not cu toatii putinta
noastra, si la toate vremile vom sta, ca nici odatA BA nu sa stramute nici sa sa strice o pre -buns si folosatoare hotAra, re ca aciasta. lark pentru aciia carii vor fi in protiva dumnezdestii
poronci, adeca poftitori de rautate asupra saracilor si vor lepAda binile si milostivirea de-asupra for si, atat pentru cei ce
vor fi imbritcat cu putere, cum si cei ce vor indemna, sau
cei ce vor arAta alte chipuri rale, sail cei ce pentru litcomic sau alt interes al for vor pune napaste sau vor face
strambatate In toate aceste aratate mai sus bunatati, on din
pamAntenii nostri on din boierii greci ce sa afla Mug& Domni,
on insus not arhiereii tali; sail alti arhierei streini cari ar dezlega spre stricaciune si deosabit, atlit parte bisariciasca cum si
politiciasca, tout& boerime, carile n'ar sta, si cu toata putinta
Tor, si on in ce vreme, ca sa se pazascii, aceste aratate mai sus
toate,
pentru unii ca aciia, au poftit to ca sa se intariasca
aciasta si cu blestamul al sfintei bisaricl. Drept aceia dar, pen-
www.dacoromanica.ro
578
Arch.
18.
579
19.
Ms. 783 al
20.
un roiu pe matc& piste tot . Se maga sa iea mai putin, si zalogeste mogia.
Eli
www.dacoromanica.ro
680
23.
Ole lor. Deci, vrind Domniia Mea ca sit intre acest lucru in
orinduiala cu care sa sit potoleasca aceste pricini ce era pink
acum necurmate, i nici lacuitorii sa nu sa asupreasca in lucru
de catra stapinfi n-ioliilor piste dreptate, nici stapinii moqiilor
sa nu sa lipsasca de venitul moqiilor ce li sa cade a avea, am.
cercetat cu amitruntul, atit obiceiurile vechi ce aye stapinii
moqiilor la ale lucrului, cum gi hrisovul Domniel Sale Grigorie
Alexandru G-hica-Voda, ce au facut pentru orinduiala lucrului
la leat 7274, Ghenar 1, care hotaraste lucru lacuitorilor sa fie
piste anu iarag 12 zile dupti obiceiul vechiu, si aceste zale in ce
vremi sa le lucreze gi cu ce orinduia16,. i, dupe cum am socotit
a fi cu tale si cu dreptate ca 86, nu sa asupreasca nici o parte
nici alts, am facut orinduiala la fieqtece lucru, dupe cum pre
largu arata In gios, prin qasitsprezece ponturi ce eat pus inteacestu hrisov al Domniei Meale, adeca :
1. Dolsprazece zale sa lucreze fieqte-cares satian intr'un an
www.dacoromanica.ro
581
582
www.dacoromanica.ro
583
mosii, de a-s face toata hrana lor. i stapinii mosiilor care vor
aye mosii de vindutu cu anul, s le vinze cu aciasta tocmala,
nuita dejmri din cele vor aye pe ace mosie, cum si pentru
slujba vor urmk, chip& cum pre largu sit hotaraste mai. sus.
Cu aciasta orinduiala, dupa cum pre larg aratam si hotarim
mai sus, lucrind fiestecare lucratoriu, sa va Linea in sama lucrul
lin din cele doisprezece zile ce sint hotarite peste anu sa lucreze,
on la ce lucru va cere stapinul mosiei ; si stapinil mosiilor mai
inult din citu sa, aratii printr'acestu hrisov al Domniei. Mele sa
nu cuteze a supara pe lacuitori, cum si lacuitoru, fiestece lucru
la vreme sa, chip& cum sit arata sus, fare de nici-o pricina si
impotrivire sa lucreze stapinilor mosiei. 1767, Maid 28.
Not Grigorie Calimah Voevoda.
[Peceteal
IORDACHI H., Vel Visternic, procitoh.
Adica IORDACHI HRISOSCULEI", Vel Vist.
i se cere.
Arch. Tirgului-Frumos 1.
www.dacoromanica.ro
584
27.
www.dacoromanica.ro
585
Arch. Trib.
30.
biv Vel atrar, pentru o pivnita de piatra in Suceava. In vorigen Zeiten, da die Stadt Sutschawa noch in der Bliithe war, die
Bojareii ihre Hauser und steinernen Keller in der Stadt Sutschawa batten, worunter auch der Posteluik Zika sein Haus
und Keller hatter. Descendentul sau e Chero. Pentru a se constata cum stii lucrul, so hat man das alte, in denen Handen
der Kirscheren befindliche und wahrend der Regierung des ablfe gegelebten Ftirsten Vasili verfasst worden Cadastrum zu
nommen und, nachdem man selbes sorgfaltig durchblattert, die alle
Gassen mit ihren Namen, dann alle Haus- und Budeneigenthtimer
in selbem aufgezelt sind, so fand man in der sogenannten Bojaren-
gasse das Haus des Postelnik Zika. Weiters, zeigte sich in eben
diesem Cadastro dass der Vasile Phrejerul ein Haus in der Podgorigasse und ein anderes in der Phrontischen Gasse gehabt habe .
Se chiama, barrim pentru a marturisi. Vine: (der Stephan Schep-
beiftihre, welche sich auch durch die in den Handen der Partheien befindlichen Kaufbriefe fiber die daselbst liegenden Hauser
586
mai sus de dughenile lui Ioan Capri. Se intreab6, si Teodor Calein alter Massil), care zice ca fusese o casa peste pivnita aceia si se vindea vin, 0 avuse si tatal marturului, Vasile,
mutchi,
Arch.
31.
Zeit als die Stadt ganz gewesen, vor der Kriegsunruhen mid
Zerstorung der Stadt . Locul it avea de la Ureche fost MareVornic. Fiind sarac, nu putuse face case pe el: it incalch dichiul.
Mihai Racovit6 daruise ceva din (Stadtgrund, (vatra tirgulut) manastirii Sf. Die.
Arch. Trib. Suceava. Traducere in col. inedita
a lui Schmidt.
32.
www.dacoromanica.ro
587
merg pang la poarta Zamcgi, sati pang la riul din josul ei, spune
Vornicul Balq. Se d cArmenilor din Zamca (pamintul Zamcai
qi piidurea de acolo, On& la riul de supt Zamca). Bal lua (die
Edelmannsgehtihr) de la oamenii din padure. Se db.' actul domnesc
auf dass sie den Zehnten des Grundes von ihme Balsch zurtickfordern, wie der Befehl Seiner Durchlaucht des Ftirsten
ist .
Arch. Trib. Suceava. Traducere in col. ineditg a lui
Schmidt.
35.
1768, Iulie. Fratii Goe daii posesiile for din Suceava, Putnei
apol Sf. Gheorghe din Suceava chiar : o pivnita de piatra, cu
casa, curte qi be de grading). (Biserica Sf. Gheorghe, care se
cladeqte acum prin sirguinta Preaosfinjiei Sale Mitropolitului
Gravril.) Goe le cumparase de la tefan, cel mai mic din cei patru
frati eptelici. Sihastria Putnei, cgreia i se daruise intaiu, nu
poate poseda in Suceava. Goe o trecuse apoi catre Sf. Ioan, dar
acel care dregea biserica moare qi se strica in voiala. Gavriil da
qeizeci de lei ( Gulden)). Mitropolitul afuriseqte pe tine va lua locul
de la biserica sa, ( pentru ca, not am cumparat aceasta casa, vazind c& era pustie de o suta de ani, cum mai stau pustiite alte
o sag de pivniti aid qi in alte parti . Semneazg li tefan qi
Dosoftei Goe. Arch. trib. din Suceava. Traducere in colectia
ineditg a lui Schmidt.
36.
www.dacoromanica.ro
588
39.
numele
1812, April 13. Divanul Cnejiei Moldovel. Procesul tirgovetilor de Tirgu-Frumos cu Sfintul Spiridon s'a terminat, aramiind
numal locul ima ului ce are sa-s de din hotarul moOei Targului, ci esti a manastirii). Sa rupet deci locul ce trebuie 1.
Arch. Tirgulut-Frumos.
41.
1813, 23 Iunie. Scarlat-Voda, d fiicei-sale Rala vatra TirguluiFrumos. Precum de obgtie sant vazute samnile bunii-vointa qi
a lucrarii noastre atilt aciasta, de vremi ce nici-o osteniala am
ergot, nici stradanie am socotit, dar nici la insuq starea noastra
aciasta, iaraq din cunoscutele Intamplari a razboiului stramtorata,
cu lacuinta, anumi Alexia Viaras, ne silesti mai intai ca sa-1 damn eau
doi lei de case si, pentru 100 de prajini de loon de arAtura ce ne va da pe
unde ne amu hranit si pana acum, sa -i lucram doi zile de claca, si ptmtnturile In care ni-am hranit pana acum ni le opresti, vrand sa ni fact suparari, si dejma ce va fi, sa i-o culegem nor, si sa i-o ducem in cosari,
si nor, in locul de hrant, Indestul nu ne da, si nista araturi cl-am facut in
primavara aciasta, ni le-au oprit, si au ramas nesamanate, pricinuindu-ne
mare sarAcii; care obiceiurr not nici odinioara n'am avut): reclama contra
corandatorulur), ca sa ne putem si not hrani si sa purttm si biru cinstiter Vistierif, cum si alte havalele ce ne vin, fiind oamenr Barad; si mare
pomana va ramane Marii Tale). Domnul aproba vechiul obiceitt. Se da ordin
la 12 April.
www.dacoromanica.ro
689
simtitoare cheltuele greutatile trebilor Domniii, trecirea ramaliturilor oqtirii, petrecirea robilor qi a altora, ce s'au intamplat,
far5, a supara pe lacuitorii tariff cu a mar putina dare spre intimpinarea acestor grele cheltueli.,
Arch. Tirgulut-Frumos.
42.
cPrea-innaltate Doamne !
Parintiasca iubire a innaltimii. Tale, care prin fapta cu necontenire s'au aratat qi sa arata lucratoare catra toate acele
care alcatuesc gi upriaza folosul li buna vietuire de obgtea, ne
indiamna a face Innaltimii Tale cunoscut simtitoare obltiasca
pfigubire, dar gi stramtorire, cu lipsa monedii, catra toate starile
www.dacoromanica.ro
590
nica urmare ce sa pazaqte in locurile megieqite, precum Bucovina, unde, locurile de hranit fiind mai cu stramtorire decat
aice, velniale lucriaza Med oprire, qi in paine nu numai Epee
nu sit arata, ce Inca sporire i Indestulare mai mutt decat la noi,
qi, Intru intamplare de vre-un an neroditoriii, oprire a nu lucra
velnitale sa, face singura de sine, caci Intru imputinare de paine
urmiaza sa fie paine scumpil, i atunce acei cu velnitale Intru
scumpete qi lipsit de pitine continesc lucrare ]or, find pagubitoare.
Prin oprire velnitalor aice au contenit silinta lacuitorilor Intru
lucrare paithintului qi iaste oprit un simtitoriii alijveriq, care
prin aceasta lucrare urmiaza ciarrt Monitors, dar si trebuinta de
horilcii aice in Cara sa impline0e cu horilca adusit de piste hotar qi cu pretul acei horilch. fara Indoire sa scoate din tar5, o
simtitoare suma de bath.
intru lucrare velnitalor sa indiamna silinta lacuitorilor la lucrare pamantului qi sa folosascu din rodul ostinelilor, mai cu deosabire cad velnita sa lucriaza mai cu deadinsul soiul de pitine
ce sa numeqte sacara, si, pe langa aciasta, qi al doile Boit' de
pitine, ce sit numeqte hriqc5,. i amandoi aceste feliuri de paine
591
Prea-plecati. slugi :
[Urmeadt numele boierilor Divanului.]
592
gi
yfitamatoare,
1815, 25 Februar. Scarlat-Voda, cstind intru parintiasca socotinta ca nu cumva lacuitorii tit-goy* sa-s asupriascfi supuindu-s
indatoririlor ce prin hrisovul nostru, dat luminatit. Domniia, sa
cuprind
venic, ca pre o diriaptfi afierosire ce i s'au facut dupa tot cuvintu dreptatit. Iar, pentru cheltuelile Intre dinii, cu Intemeere
binalilor ce s'au facut, fiind-ca acele, socotindu-s[e] de catra
Domniia Me Inca in vreme facerii hrisovului luminatet Domniia,
www.dacoromanica.ro
593
Arch. rirgulut-Fritmos.
47.
1815, 5 Septembre. Scarlat-Voda arata cum vatra TirgulniFrumos s'a dat la a pre-iubita fiica noastrii, luminata Doirmita
Ralf Calimah , la 23 Lillie 1813. La 1814 tirgovetit reclaim.
Discutie. Alu optule, dupa vechiul obiceiu un qoltuz si doisprazaci
pragari, alel dintre haimanalile acelui t5rgu, sa lasii sloboz Ai
scutit de toate havalelile si angariile ce vor fi asupra altor lacuitori birnici, iar drept birul Vistiriei sa 10-1 platiasca et de
38
www.dacoromanica.ro
594
la sine; care Floltuz si Organ ail &a fie totdeauna pentru slujbile targului, i spre agiutor la intamplari, a arderii de foc, qi spre
paza targului de oameni 111, supt ascultare numai a epitropilor
Arch. Tirgulta-Fnnos.
targului .
49.
biv Vel Vornic qi Gheorghe Buhus. biv Vel Ban. S'aa plins
locuitorii Tirgului-Frumos, pentru afacerea imaqului strimtorit.
Arch. Tirgulut-Frumos.
51.
595
www.dacoromanica.ro
596
597
aflat priimitor Casii acestiia fail impartasire de haft. Dar asaminea si Casa Mililor, aceia jails s'at alcatuit de fericitul intru
pomenire Mihail Sutul Voevod, la 1794, si in urma de eel fericit
intru pomenire Domnu Alecsandru Moruz Voevod s'at legat la
Epitropia ce sangura acelui &Tit vreme Vel Vornic al Obstii.
Dar schimbaria ce pe tot- anul, si cugetarile Dumilor Sali Vornicilor Obstil a si veniturile Cutiia dupit alcatuiri are sa fie si a
Dumilor Sali inpartasire numai panft la savarsiria anului, si apoi
are sa triaa la acel ce sit va face Vornic al Obstil, intru aciasta
stare ail agiunsu amestecaria datoriilor si micsuraria ce in tot
chipul a veniturilor, incat prin lucrare s'at aratat, ca, saraci cei
aclivarat s'aii inchiat intru lacramaria a fi rabdatori in tot anul
de ateva luni, pentru lipsire si neagiungire. ?scum dar, de vreme
ce cinstitul si credinciosul nostru boer duuanealui Iordachi Rosat
biv Vel Vistiernic, acel care este in patria sa din boeri cei intait
cu citruntata cinstit si cu stiinta de vrednicie indestulata si cit
ravna catra patriia sa marturisitft, indernnandu-sit de a noastre
domnesti si parintesti povatuiri, cu inima buna, aft priiinit a sa
insarcina cu amandoi acestor Casa Epitropii, insa fruit de nice o
plata, cat de putana, Hid' de la Casa Rasurilor, 'lief de la Cutiia
Mililor. Domniia Me insil, nu numai i-am laudat aciasta a dumisali,
patrioticiasca ravna, dar 1-am si indatorit cu nestramutata svanta
cugetare, si catra Domniia Me, si catra patrie, de a priimi dumnealui si de la dumnealor ceilalti asamini dumisali din cei mai
cinstit si bittrani legiuiria statornicii Epitropului, spre a fi intru
598
Pe tot anul este legat cu nestramutare a da samil de veniturile gi scaderile lefilor intru Obtiascit Adunare, la Svanta Mitropolie a threi, a preaosfintitului Mitropolit, a Episcopilor, child
sit vor afla aice, i a cinstitilor i credinciolilor velit boeri, dupa
legiuiria ce vechi, de cilnd s'ati alchtuit Casa Rasurilor, qi dupa
dreptate ai cuviinta, nesocotindu-sa iraturile Casilor ca niste ira-
599
in sarcine de
acei cate 5.000 lei pe tot anul, care si pana acum sit da de la
Camara ]a Cutia Mililor, chip& ace de mai innainte legiuire. Iar
aceste ate 2 parale de lei] din lefile panii, la 40 lei, cum s'au hotarat
Dumnezet lucruri. Asa dar, spre inlesniria cautarii unii asaminia vrednice de socotinta pricini obstesti, priimim Domniia
Me si alegiria cinstitului si credinciosului boer a Domuii
Mele, mai sts pomenitului dumnealui Iordachie Roset biv Vel
Vistier, de a sa aseza Samis pe dumnealui Petrachi Cazimir
biv Vel Spatar. ca un ispitit, cercat si cu vrednicie Eli de toata
credinta, prin hrisovul acesta, hotarat de a fi si numitul dumnealui
600
1819, 21 Iunie. Ordin pentru a se pomeni in biserici MilialVoda Sutu, cimbracandu-sa cu caftanul Domnii de la 13 a lunii
Ms. 95 al Ac. Rom., p. 417.
acestie, Iunii .
www.dacoromanica.ro
601
56.
voltam (LOU.
roe! za-
Sick
'Ovzivt, %carat reypap.p.iyov El; 5volt% !Lob, etvai xrifitra Tor) =wrap;
recopTiou, iTYp dtto Ao76) are 06aSp.imv p.etoxiiv to.i et; tolito,&XX-aivott
laiciztvirov TOD kbirroc, Erropaaphvov
18Euiv aka) 7pocaov. "Oonc,,riXstoc tothoo x6ptoc 14v, 86varcei awoxfyron %al TO itsTa7etpia6ifi [tit&
riEv
din banii 1111 yroprii; care, fiindu-1 stapin pe deplin, poate fara
nisi -o piedeca a "o Intrebuinteze
pentru folosul lui. mArturisim.
Tzivolitev.
Alexandru Callimachi.
AAUANAPOI KAAAIMAXHZ.
602
Ilawsp6nars
MrirponoVue,
iAccecbc ciarciCop.a.t rip diyEav Ttijs
-47te
Preasfintite Mitropolite, cu
evlavie sfirut sfintita-ti dreapta.
aa'a teev.
of
rcure.edo6;
www.dacoromanica.ro
Tb
rrlt
603
TptleeicsToo
7CVEU-
la porunci,
fiica sufleteasca qi roaba:
Tt 13 loo),Eou 1838,
Ex 4:1:0o4,avr.00.
el; 'Maw).
Bibl. Ac. Rom.,
Doc. lllitr. Taft.
13 Iulie 1838,
Focsani.
Preaosfintiei Sale Mitropoli-
ADAUSE.
61.
ALECU CRETIANU 1.
www.dacoromanica.ro
604
62.
www.dacoromanica.ro
TABLA CUPRINSULUI
PAG.
3
9
13
.
39
313
323
377
.
.
385
397
Citeva scrisori din Domnia lui Ioan Teodor Callimachi, din Biblioteca Museului Czartoryski, in Cracovia
Documente interne si regeste pentru Domnia principilor din fa-
413
419
Nona documente interne si regeste relative la Domnia Callimachilor, din condicile Academiei Romine si din deosebitecolectii 2.
563
----e..t...V..m.7---
www.dacoromanica.ro
PRETUL 10 LEI
www.dacoromanica.ro