r4'

:' i' I.

mt.'?
(

El

-A

11

4A

ji

"sturaxrxem.i.rclivirg
,

4.

Tip.

IP*

Minerva.. -- Bucurefir.

www.dacoromanica.ro

aiiwyd,

iWk

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE
PRIVITOARE LA

FAMILIA CALLIMACHI
ADUNATE, PUBLICATE I INTOVARAITE DE 0 PREFATA
DE

N. IORGA
Profess)* In Univositatea din Rucuresa

VOL. I.

BUCURETI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE
SOCIETATE ANONIAti.

I EDITURi

CAPITAL 900.000 LEI

6, Strada Rega', 6
1902

www.dacoromanica.ro

MINERVAo

PREFATA
Istoria familiel Callimachi a fost scrisa, acum citi-va am, de
d. A. D. Xenopol, care a intrebuintat cele mai multe izvoare,
scotind din ele multe lamuriri asupra acestui neam, atit de strins
legit cu istoria noastra timp de avroape un veac. Cine urea sa
cunoasca desvoltarea spre putei-e, stapinirea domneasca, exiliul
in Constantinopol sat suferintele tragice ale Callimachilor poate
lua cu incredere in mina cartea cunoscutului istoric, din care
se va alege. fail indoiala, cu folos.
Dach ins& Prefata noastra. care precede publicatia unui mare
immar de acte privitoare la aceasta familie domneasca, nu se
multame0e a da lamuriri asupra elementelor din care se alcatuete colectia, ci dil 0 ea o povestire istorica despre Callimachi,
aceasta se datoreqte pe de o parte faptului ca din ce se tiparegte

astazi reiese intregiri qi indreptari de o mare insemnatate, qi

apoi aceluia di anume din izvoarele pe care k cunoscuse predecesorul mieti in aceste studii cuprind une-ors qi alte qtiri sat
ca acele. izvoare trebuie sa primeasch o alta interpretare.
Deci paginile ce urmeaza nu sint scrise pentru a forma, o noun
istorie a familiei Callimachi, ci trebuie privite numai ca ni0e
cercetari menite sa puie unele lucruri intr'o lumina noua.

www.dacoromanica.ro

I.

CIMPULUNGUL.
intr'un unghiii de granith al vechii Moldove, intr'un cimp de

munte, intr'o vale de sigur, string intre innaltimi, rasariaii

casele albe, de gospodhrie ingrijita, ale unui sat, care nu shmana cu celelalte sail in care toate aveau ping, mai tirziii un
alt rost de cit aiurea. Oamenii de imaginatie, patrioti adevarati
sail fa4i, cari i-ail dat osteneala sa impodobeasch trecutul
cu lucruri ce n'aii fost nici-odath, vorbiail cu convingere de < republica Cimpulungului, pe care o puneail alaturi cu alte asemenea organisatii repub]icane, ce ar fi avut fiinth, pe phmintul
terii noastre : <republica Vrancii, a <Chigheciului, fara a mai
pomeni vestita Irepublica a Birladului.
Republica ? Numele delteapta in minte o infloritoare viath
ortileneasca, ziduri, bani deosebiti, oaste de aparare cu un anume steag, negustori ce strabat drumurile care pornesc dintr'un
cuib de munch. Dach aceasta e o republica, in zadar ne-am stet.dui sh o cauthm in acest cimp cu casutele albe. Se vedea aici
ceia ce se infatiga i in celelalte sate din Moldova, cfici Cimpulungenii faceaii si ei parte din Ora, adeca, ni spune un
Grec ce a stat printre noi, in vremea Domniei Callimachilor,
din locuitoril satelor moldovene010. Presidentul republicil era
un batrin vataman cu opinci, care, ca qi aiurea, avea dreptu-

rile qi datoriile largi ale unui parinte al satenilor, totdeauna

gata sa arunce un sfat roditor sail sa potoleasch printr'o vorbii
inteleapth vrajba ce incepea sh se aprindii.. In jurul lui, la socoteli qi judeturi, stateat preotil i batrinii, in cari se incheiaa
inagistraturile. Vathmanul era acela, care, la o tulburare de pace,

la o hrapire de avere, striga prin sat sh prindza furii 2, iar la

1 Daponte, in Erbiceanu, Cron. grecI, p. 191.
2 Iorga, Documentele Bistrife; I, p. 95, no. cxxiv.

www.dacoromanica.ro

VIII

PREFATA

marturii si judecati batrinil alcatuiaa dintre din011 cdoispraci

giurat1, precum la tirguri eraa, in acela;ii numar i pentru

aceleai scopuri, pirgarii, ce incunjuraii i ajutail pe judet saii
pe qoltuz. Mal tirzia abia, supt stapinirea polo* intimpinarn
un jude sau cjudetp la Cimpulung, dar acesta e un judectitor
strain, un Polon, Cu sabia la coapsa, qi nu blajinul satean roman

din alte timpuri2. Un dicbiva e pomenit in 1685, dar nu mai

intilnim nici odata un astfel de dregator, care pare a fi fost
el dintre terani 3.
Capeteniile lor, trimise de la Domnie, if numesc ctaranIO, si el

inOi se infatiseaza ca nite umili pastori i plugari, ca niste

omana:;15 aduninduli din gra hrana in locuri vitrege. Erau,
innainte de toate, stapini de turme, qi in capete de vice -qi raspundeal, in parte, datoria dare Domn, care cauta in coltullor indepartat de munte, berbeci pentru Casap-Baca din Constantinopol6. Prin
asemenea parti de Cara, ogoarele nu se prelungiaii papa in fundul
zarii, supt lumina de binefacere si bogatie a soarelui qi, ciiie

voia sa-li aiba o livada, o gradina, un mac cimp de meiii sau

de gria pentru trebuintele easel, trebuia sa razbata cu securea
in mina in codrul secular, unde nu se impietrise hotare de nimeni qi asupra caruia, nestrabatut qi nemasurat Inca, plutiaa
numai pretentii neliimurite de proprietate. Si, afara de aceste
lazuri stapinite de acela care le deschisesc, mai erati castigate
de Cimpulungeni qi parji de finete, unde-si minaii vitele, nu
numai el, ci i vecinil din Ardeal, cari veniaii sa vereze si turmele for in acest unghiu patriarchal al Moldovei7.
Din &les se putea razbate grew pane la satenii Cimpulungului
si,

chiar ajungind cineva la el, putea fi sigur ca va gasi in-

nainte oameni ce invataa cele mai grele lupte, pazinduli dobitoacele de flare si de hoti, ce rivniaii de-o potriva la dinsele.
Ffind qi la hotar, el trebuiaii sa face slujba armata. Domnului
din Suceava mai apropiata sat din indepartatul Iasi. Erau strajeri, paznici al vamii Domnelti, ce se stringea la Puntea Bistri1 Ibid., H, p. 71, no. mai.
2 Ibid., II, pp. 86-7, nle cccxxxvvir.
3 Ibid., p. xxix.
4 mid., II, p. 14, no. maxxv.
6 Ibid., I, p. 77, no. cv.
I Dadeau pins la 24.000 de of ; dap& Cantemir, De8criptio Moldariae, p. 107.

7 Mid., II, p. 32.

www.dacoromanica.ro

CiMPULUNGITL

IX

tei, unde apele, curgind, rupindu-se intr'o parte sail intealta, despartiari pamintul aunguresc6 de eel oimparatesc, care, in fapt,
eraii romanesti de o potriva 1. Si, ca c pazitori ai granitii ,
spune unul din ai lor, ajuns Domn dupe tatal sail, care si el

li se cuveniail drepturi pe care alti sateni nu le a

domnise,
vase nici odata sail nu le mai aveaii de mult si nu mai cutezaua le cere, fie si prin rugaminti 2.
Mai era insa o indreptatire a situatiei,. for mai bune, macar
pang, la o vreme, decit a restului terii,. In alte parti, de ses sail
de munte, satele se adunase dupe descalecare, fusese diemate
&I-si cladeasca bordeiele si casele intr'o slobozie deschisa pe
mosia boierului sail a Domnului; on asersrea gasita de Voevozil ce se coboriail de pe culuni n'avea nici o trainicie si nici o
insemnatate. Pe cind aid ca si in Vrancea. la locul pazit spre
care nu gasia un drum Tatarul decit pentru a cere din timp in
timp. cuviincios, berbecii de cari aveari nevoie pe urma si stapinitoril romanesti ai Moldovei,aici alergase lumea la aclapost
si se asezase statornic. In lungul fail, in tot cuprinsul cimpului
ce se prelungia dare ses, prinsera astfel radacina satele: Cimpulungul propriu zis, Dorna si Runcul Dornei, Vama, unde statea in calea oaspetilor si a carelor vamesul de Cimpulung, si pe
unde trecea drumul la UnguriD si la Rusi, Sadova, Posorita,
Fundul Moldovii, Ciocanestii, Putna sail Valea Putnei, Candrenil, Sarenii si Iacobenii, pe linga care se mai adaugiail trei sate
on satulete pentru a alcatui Tinutul Cimpulungean, care nu facea parte decit de nume din acela al Sucevel. In tocmai precum aiurea, intr'o alta regiune de margine, unde locuitorii erail
mai mult Rusi, din Pocutia ruteana. se formase si fusese pastrat de Voevozi, in vechia lui forma, la cucerirea tarzie, un alt
Cimpulung, cel rusesc.

Ce se spune despre una din aceste uniuni de sate se poate

aplica si celeilalte. Despre Cimpulungul eel vechiil, moldovenesc,

stim atit, pentru vremea cea mai veche, ca vatamanul, batriniijurati si preotii nu-si pierdura rostul de cirmuire si conducere,
ca in alte sate ale terii. Vedem iarasi pe Domn represintat prin
1 V, ibid., I, pp. 16-7, no. xxi; p. 18; p. 54, no. LXX.I.
2 Noth- and Hilferuf der Gemeinden des moldauisehen Kimpolungischen Okols,

Viena, 1861, 80; no. III ; citez din carte buciitile copiate in colectia lui W.
Schmidt, la Museul National din Budapesta.

www.dacoromanica.ro

PREFATA.

Vornici, unul saii, de obiceiii, dol, cari Vornici emu alesi dintre

boierii de neam mai putin cunoscut sail dintre tinerii cell incepeail cariera. Asti& se intilnesc vornicind in aceasta Elsa de
libertate teraneascii dregatori cari fusese mai innainte ArmasiT
Pitari, Stolnici, Cluceri.
nu Mari-Postelnici
Postelnici
Ca Vornic de pastori qi-a inceput cariera, care a mers atit de

a fost taiata ka, de tragic, Velicico Costin, fratele marelui nostru cronicar I. Peste citeva zed' de ani, locul acesta it
ocupa, douii odrasle din marl neamuri ale terii: Preda Paladi si
bUS gi

lordachi Cantacuzino 2.

Vornicul n'avea toata, puterea, qi el trebuia sa tie sama totdeauna gi de vointa unor omanki grei de dat la brazda. In
scrisorile dare vecini se insearnna satulD qi vornicul), sail se
gasesc alaturi Cimpulungeanii cu Vornic cu tot 8 orl, cind im
era Vornic, ci numai un locotiitor al lui, un dregatorii said nainesnic : Cimpullungeanii cu diregatoriul 4. Vornicul stringea
darea, hotarita odata pentru totdeauna i intarita la fiecare
noua, Domnie ; el aduna, pe linga turmele zeciuite pentru Vocia,
gi bathe straini ce se culegeaii la vama gi de cari merges

in fiecare an sa dea sama la Curte de Sinta-Maria din August 5, impreuna, cu vameul saii ; lui ii era incredintata grija de

a lua datub> ciobanilor straini, ce cautaii aid pentru oile gi cirezile for de vite pkune mai imbiellugata, i mai ieftena 6. Mai

departe, el avea sarcina de a pastra linitea prin strajeri

oameni domneqti, prinzind pe furii ce se atineail la drumurile

de hotar i spinzurindu-i in vederea unei Seri qi a celeilalte 7.
Prin el capita Domnia tiri despre intimplarile din vecini, qi
de aceia se cautaii pentru acest loc oameni carturari, cari sa
poata intelege lucrurile Crailor i Imparatilor i sa fie in stare
a da Emma de dinsele. El primiail, in sfirqit, poruncile dea, cumpara pentru Casa Domnului, din Ardeal, sail din unele parti veeine ale Poloniei, loimi trebuitori la raspunderea haraciului, cuie
1 Doc. Bistrifer, II, p. 27.
2 Ibid., p. 99, no. CCCLXV.

3 Ibid., I, p. 71, no. xciv; p. 77, no. CV.

4 Ibid, p. 87, no. Linn.
Ibid., p. 64, no. Lxxxvr.
6 Ibid., II, p. 32.
7 Ibid., p. 13, no. cLxxxiv.

www.dacoromanica.ro

CL1IPULUNGUL

XI

de sindrilii pentru acoperitul manastirilor, prim care se rilscumpilrail pacatele celor puternici, sape de vii, etc. l.
Scriind in Rusia despre starea patriei sale moldovenestI, Diinitrie Cautemir ne lamureste intr'un loc interesant din vestita
sa Descriptie 2 despre Cimpulung. unul din cele trei tinuturi

in care nu sint boieri, dar midi supusi ai boierilor. In munti,

spume el, stall ingrilmadite la adilpost vre-o cincisprezece sate ,
cu dregatoril lor deosebiti, si cu un obiceiiz al petnantulut, care nu

e acel de pretutindeni. Ciobani indrazneti, ajutati de asprimea

locuintilor lor, el primesc pe Vornicii ce li plat si gonesc pe
ceilaltl. Dail, cum am spus, darea lor aparte, straveche, pe care
nici un Domn nu s'a ispitit s'o creascii. Strinsi, el si-ar lasa yetrele si ar cauta culmile sigure, minindu-si innainte bogiltia fugare.

Privilegii de ale lor innainte de secolul al XVIII-lea n'avem,

dar ne ajuta sit le gictim cuprinsul aceluia, pastrat si tipa'xit in
traclucere germana, pe care Constantin Duca 1-a dat locuitorilor
din Cimpulungul rusesc, Putila si Rastoace, in Tinutul Cerniiutilor. El arAtaseril hrisoavele capatate de la Vasile-Vodil, de
la G-heorghe Stefan, cari li daruise un- munte, si povestirii, cum
din cele mai vechi timpuri el isi cucerise cimpil si finete in phdurea strains sail fartt stapin. Pentru livezi (Wiesen) erail deprinsi sa dea, unde era cunoscut proprietariul, un numar de gaini
pe all : noua, sese, trei, dupil avere. Pentru livezi de fin (Rodunyen) la fiece masurii (Klafter) de fin, domi parale. De un timp
li se cere clijma (die Grundzinse) si, pentru a li-o stoarce, proprietarii ii bat si-i caznesc. Pe de alth parte, starostii de Cernal*. : Pavel Donici biv vel Spatar si Teodor Albota biv Vel

Armas pirise pe Cimpulungenii rusi calf vind piiminturile

(Rodungen) unii altora, di se ceartil intre el si sarlicesc. In sfirsit,

cite un loc lucrat de dinsii apaqine documentar la mai multi

stapini de mosii, fara ca hotarele sa fi fost vre-o-data himurite.
Dupa o cercetare facutil de dol. fosti. Vornicisi aici ca si dincolo
Ilie Driigutescu si Stefan Buzina, acum Vornici de
Poartk Duca hotareste ca teranii vor piistra livezile (Wiesen),
ce le-ail despariiginit cu minile lor, dar ca boieril isi: pot lua
indarat paminturile ce li s'ati ocupat fara instiintare. Instrilinarea
1 Ibid., I, p. 72, no. xcvi; pp. 75-6, no. ci; II, pp. 14-5, no. Lxxxvii;
p. 17, no. excl.
2 Pp. 123-4.

www.dacoromanica.ro

XII

PREFATA

mosiilor teritnesti nu va mai fi ingaduitit. Ca venit boieresc

(Zins), se va plitti de bogati dol lei, de ceilalti 1,30 saii un singur lett. Din fin se vor da, far& deosebire, trel parale de fiecare
mitsurii. Uncle se vor face eroade, din ele boierul isi va culege
dijma, ca si, dupit obiceit, din vinat si pescuit. Vornicil de Poarta
vor hotitri locurile. Se va plitti ceva si pentru locurile de casa.
Dreptul de judecatit, in sfirsit, it va 'Astra Vornicul 1.
Pentru ceilalti Ciunpulungeni, cari traiaii, din aceleasi motive
aproape, in aceleasi imprejuritri, cel d'intiiiii privilegiu ce cunostem e acel din 18 August 1747 al lui Grigore Ghica, un

stapin iubitor de ordine si de reforme. El cuprinde un mare

numiir de scutiri insemnate, care nu se acordat, de sigur, pentru
intiiia oars. Teranii acestia fani, epitrop nu vor plati vama cind
isl vor trece vitele, din care se imbogittiail, in Tara Ungureascit,
numai cit & nu strecoare si de acelea care ar fi, in adeviir, ale
altora. Viind in tirg cu brinza sau pinzeturi, el nu vor fi tinuti a
raspunde darea tirgului, vama interioara a oraselor 2. Slugile
domnesti, viind pe la dinsii, nu vor avea drept a cere mai mult
decit trei galbeni ; tot asa si armasii, iar aprozii vor putea pretinde numai dol. Stringerea vechii dart si a dijmei oilor nu se
va face prin obisnuitii zapcii sau prin slugile Vornicului, ci vthmanul va aduna, dupii stiinta si socotinta lui, suma si turmele
ce se vor da de dinsul de-a dreptul zisului Vornic. Zapciii, ca
sit nu se amestece, vor primi insit cinci parale la galben, cari
sint deosebiti de riisura Vistieriei. Se hotareste apoi ce se va
da pentru iernatul vitelor lor, si in braniste si in padure, si se
decide ca vinul ce duc Cimpulungenil la Odobesti, insit cu carele lor, sa nu dea nici vama si nici darea pircalabiei s.
Peste citiva ani, dupg, ce se daruise Mariei Jitniceroaia, o
matusit a lui Grigore Callimachi, niste munti donanesti in aceste
parti, ea se apucit sit cearit Cimpulungenilor, cell mined oile pe
ptimintul ajuns al el, un leu de cash si dijma din gradinile de
pe ling& casit si din livezile de fin 4. El se plinserit la cobori1 Semneazii, Marele- Logofat Dumitrascu Roset si Dumitras[co] Uricarul.
Klunker, Die gesetzliche Unterthansverfassung in Galizien, Lemberg, 1845,

8 ; pp. 177-9, doc. II; copie in Col. W. Schmidt,

2 Marktmauth.

8 Noth- und Hilferuf, pp. 160-2, doc. I.

c Aus denen Kuchelgarten und Heuwiesen.

www.dacoromanica.ro

CIMPULUNGUL

XIII

torul fostului luf Vornic Toader, qi capatara scutirea de aceste

plati, pe temeiul ca glocuiesc un primint ingust, care nu merits
sa fie inchiriat ma de stump unor oameni saraci) 1.
La intoarcerea sa in Domnie, Grigore Callimachi nu nit& pe
Cimpulungeni, cari, din partea lor, i se vor fi amintit prin rugaciuni

qi plingerf. In 1767, el li &Au tref hrisoave, care hotarira definitiv situatia pe care aceltI strajeri al terif i pastorl de turme,
aceqti cel mai vechi dintre movenii moldovene0I eraii sa o aibil
pane la anexarea dare Austria.
La 25 Iunie, intaiii, el if asigura ca nu li se va cere nici o
plata din partea stapinilor de mcliI la trecerea pentru paqune
din loc in loc, intre Sf. Dumitru, care inchidea era lucrului la
cimp, i Sf. G-heorghe, care o deschidea iara1 in anul urmator.

Numal cit, ciobanif din Cimpulung se vor ingriji sa nu strice

finul 2.

A doua zi, eI capata aceste scutiri, dintre care unele se cuprind qi in actul de la Grigore Ghica. Nu vor plati nici varna
tirgului pentru produsele ce aduceaii la rage : pinza de case,
cergi, briuri, brinza, ling, of, mid, vite cornute qi cal ; nici darea pircalabief. Li se iarta i foleritul, 4C adeca doi lei, treizeci
de parale innaintea PostelnicilorD, i cele cincisprezece parale
ce lua starostele pe vin. La vinzarea capetelor de vita, se va
plati numal jumatate din darea prevazuta, jumatatea ce cade in
sama cumparatorului. Dar vama la hotar ce li se crutase odio vor raspunde, cad. ge de obqte, a tuturor, qi cuviinnioara
cioasaD 3.

In sfirit, la 5 Decembre 1767, se hotaresc, in total, dreptatile

satenilor din Cimpulung. Ca unif ce pazesc Cara qi n'ail de unde
scoate prea multi bani, el vor plati darea veche, in opt soroace,
de cite 920 de lei Gulden fiecare, in bani nol, fiecare soroc cazind in cite o lung. Afars de aceasta dajde, care fusese in vremurile
bune singura la care erail tinuti teranii liberi din acest colt uitat de
el vor mai respunde insa : a) gporobia claselor muncitoare,
clonul baeramuluIp la Rusalif, ca totl cellalti oameni de sine
statatori ; b) doua paid de dajde Contributionstheile in timp
de douit Tunis ; c) q Ajutorinta : patru part'. in dour], lunf., Morile
1 Ibid., no. 3 : Iunie 1763.
2 Ibid., no. I.
3 Ibid., no. IV.

www.dacoromanica.ro

XIV

PREFATA

qi ospatitriile vor plati deosebit, precutn se prevede o dare speciala

pentru preoti si Tigani, ce dadeat venituri CamtirilDonmesti, nu

Vistieriei. Oieritul a fost scazut, pentru toti, la 10 bani nol de

oaie, si Cimpulungenil trebuie sa fie si el multamiti cu aceasta
singura reducere. Vama tirgului ii famine iertata, ca in concesia
speciala, ca si foleritul, capre Postelnici. Aducind vin de aiurea
pentru a-1 raspindi pe urma in Cara ca niste carausi nu vor da
vama. Afacerile dintre dinsir nu vor fi judecate de ispravnici,
ci de Vornicii Cimpulungeni. Dad% insa e o neintelegere cu vre-un
-om din Tinut al Sucevei, cum still),
ispravnicul va cerceta

din care parte s'a inceput neintelegerea. Venind slugi doinnesti

cu poruncii sail pentru vre-o dare on proces, slugile si
oarnenii vor primi 5 lei si 30 de parale, iar aprozii 2 si 30.
Cef patru preoti si tot atitia diaconl din Cimpulung, cel doi
popi din Dorna, popa de la biserica din Posorita, acel din Bistrita nu vor da nimica Donanulul, nici Mitropolitului, far5, a se
scoate macar ebanii scolilor,
prin cari se rascumparail celelalte biruri si napasti. Scutirea va cuprinde si pe eel cinci slugitorl al bisericii din Cimpulung. Ca si ceilalf preoti insa, el
vor da dijma porcilor si albinelor, afara de trelzeci de stinjeni
liberl: pentru fiecare zece stupi, vor da un let vechiii.

Fatit de mosierii vecini sat de aceia pe pamintul carora ajunsese a se intinde, Cimpulungenil au aceasta situatie: Pentru
fin, se va face o invoiala, dupa interesul fiecaruia; el vor fi
opriti insa de la poienile cu iarba, pe care proprietarii si le
opresc pentru dinsii. Dijma pentru vinat si pescuit nu se va da :
pentru ca vietatea nu st5, la un loc, ci se poartit dintr'unul
altul ; e oprit numai ceia ce se chema vinatul baltilor o jumatate de teas in susul si in josul manastirilor. Cererile de blani
Abgahen der Marder and derlei
nu se admit. Fiecare gospodar va da proprietariului un let pe an si zeciuiala din ce are.
afark de gradinile de legume. In eel zece munti dati Jitniceroaei
de fratele el, Ioan-Voda. situatia va fi aceiasi ca pe mosiile manastiresti. Se permite thierea de crengi pentru capre, dar se va
face o invoiala cu proprietarii de gradini.
Peste putin se facu innaintarea vulturilor, si cordonid sanitar
crescu asa de mult incit inghiti Bucovina, care a ramas si 'Ana
astazi pentru Moldovenii neconfiscati: Cordunul. In cordon era si
Cimpulungul. care nu se ciidea sa fie lasat de o parte.
Ic

www.dacoromanica.ro

CIMPULUNGUL

XV

El ajunse o movie a fiscului, cad nici in timpurile cele mai

rele, de incalcare si sitracie, de vatra satului insusi nu se atinsese nimeni, nici acel Domn cimpulungean, care, gasincl un numar de munti Domnesti, adeca fara stapin, prefer& sa-1 dee
surorii, ce avea interese in aceste regiuni, decit sa-i lase in stapinirea satenilor, intre cari traise odata al lull. Mincati din toate
partile, inselati, vinduti, urmasii luptatorilor d'innaintea descalecarii, satenii timpurilor legendare si eroice, pastrara libertatea for omeneasca, pe care nu cuteza nimeni s'o stirbeasca, dreptul

de a se stramuta on unde, luind cu sine o cis/a, datoria uliui

bir personal adecii, pe care n'o raspundeaii prin nici un stapin de
oameni 2. i, in acelan timp, vatra satului nu fu usurpata,
ceia

ce n'ar fi adus, de altmintrelea, tine stie ce fobs strasnic usurpatorului. Ea rarnine panzint doinnesc, pe care locuitorii de basting, si-1 impartiaii dupa plat, in schimbul raspunderil unui bir
proportional 3, avind dreptul de a-1 vinde si unui strain, data
se intelegeati pentru aceasta intre dinsii si nici-o rudit nu era
nemultamita.
In Iulie 1783 Cimpulungenii se infatisara, innaintea represen-

-tantilor noului stapin pentru a cere sa li se botareasca, mona

ce li ramasese : el aveait in fruntea for pe vornicii de Cimpulung, pe acel mai noti de Dorna si un numar de fruntan. El
vorbesc cu acest prilej de vechile lor drepturi de a deschide
calea 'n codru si de privilegiile ce recunoscuse pe rind situatia
for deosebita 4.

Mai trecura flume citiva ani si nemultamirile cu noul guvern

crescura si mai mult. Deci, la 1793, el se indreptara catre cirmuire,
1 Xenopol, Istoria fi genealogia Casey Callimachi, pp. 243-4.
2 Protokoll der k. k. Ost. Commissionsglieder bei Obernahme der Bukovina, in

colectia de transcriptil W. Schmidt, de unde am luat si alte izvoare

la Bibl. Museulul National din Pesta. 26 Mart 1761. Un locuitor din Cimpulung merge la ses, dar plateste birul saii tot cu Cimpulungul. intorcindu-se,
afla mosia salbatacita si roaga pe Ilie biv vel Satrar si Vornic de Cimpulung, precum si obstea satului, sa-1 faca o hotiirnicie; No. 81.

3 In 1774, vinzare in asemenea conditir catre (Iroise Evreul fiul lui

Iacob); ibid., No. 53. Cf. No. 51: vinzare in 1686, pentru greutatea de a
se plati birul, satul fiind pustiit.
4 Noth- and Hilfertcf, pp. 144-59. Se mentioneaza la hotarnicie: eToiana
is bourD, ePietrele Doamnei, unde si-ar fi gasit refugiul o Doamna urmarita de Turd, edania lui Alexandru-Voda), a Lapusneanului adeca, de care
se vorbeste in Documentele Bistriter, etc.

www.dacoromanica.ro

XVI

PREFATA

aratind ca, at trecut trei Bute de ani, de cind neamul for se afla
acolo la izvoarele Dornei, Bistritei qi Moldovei, in salbatacia
inuntilor, din codrii carora ail gonit fiarele : elazuind codrul
verde cu multa sudoare i munch. De la anexare, au ajutat la
deschiderea unui nog drum spre Ardeal 0, ca rasplata., ail vazut
inipuindu-li-se cal de forqpan ca, supt Domni, cei de olac, pe

cari el insa nu -I datoriat , pe cind boierii qi vechilii for cereel de la dinqii veniturl teraneti: cadetul easel. si odijinax..
Circiumile all incaput pe mina strainilor, plata pentru Intrehuintarea padurii s'a ivit, vinatul qi pescuitul all fost oprite
acum; se vorbeqte qi de un adetiii, al morilor. Atita se stoarce
de la din ii, atunci cind toath hrana noastra, o zi cu alta, in
toata viata noastra: la vreme de post, mamaliga uscata multi
sint caril nici aceie n'ail , iar in vreme de frupt, o zi ca alta,
inamaliga qi brinza
0 aces mai multi n'ail nici aceia. Iar gaini,
gin to qi rate, cum qi ramatori de taiat, la not foarte rar se afla,
fiindch, nu este cu ce sa-f. tinem. Turmele marl sint putine,
iarna e grea qi timpurie, finul costa in departare prea mult ;
a.la incit, sfirqesc el, nu-i cu putinta ca sa putem trai iv.
Pena in secolul trecut inca s'a auzit glasul de tinguire

0 protestare al Cimpulungenilor, cari null uitase trecutul

0 ar

i
fi dorit sh se apropie cit mai mult de dinsul.
astazi inca, in luptele ce se mai dati pentru neam in Bucovina,
imparateascro) innainte de toate, Cirnpulungenii par a aduce o
energie care lipse0e aiurea qi ni arata cite putere zace in poporul romanesc acolo unde el a fost ferit de amestecuri prea
multe qi de o saracie prea mare.

1 Noth- stud Hilferuf; traducere romitneasca, in Uricariul, VI, p. 164 si urm.

www.dacoromanica.ro

II.

INCEPATORUL FAMILIET:
TEODOR CALLIMACHI.
La 12 Maiii 1688 incepea s5. se cladeasca la Cimpulung o
bisericuta de lemn, cum se faceail atitea pe aceasta vreme,
de ctitori a caror punga nu corespundea iubirii for de Dumnezeii. In acest chip, se gindia, in acelagi timp,. sit prelungeasca
ainintirea sa fiul de mazil sarac care chemase meqterul dulgher
la acest lucru creqtinesc. Alcatuitit cu ingrijire, biserica lui
Toader Calmilqul a durat piina astazi qi, stramutata intr'un sat
(le Hutani din munte, in ace14." Tinut cimpulungean, ea aditposteqte qi acum credinciogi, de aceiagi lege cresting, clack nu
deacelali neam romtmesc 1.
Intemeietorul acestei simple case dumnezeqti facu, dupii obi ceiul ctitoresc, chiar atunci cind era vorba numai de atita, o
pisanie si un pomelnic, ce nu ni
pastrat amindoug. Pisania
se spa de regula in plated, dar ala ceva nu i -ar fi gasit locul
intr'o biserica facutit cu fieriftstraul. Deci, pe o scindurg netedi
de lemn, un sapator va fi insemnat, cu mai mult sail mai putin
meqtelug teriinesc, numele lui Toader Calmaqul. Cind, dupg, moar-

tea acestuia, trecind inch multi ani, fiul Calmalului ajunse Ioan
Teodor Voevod, o alts scindura inlocui pe cea de la inceput, si
pe aceasta de a doua, cea domneascii, o avem 2.
Pomelnicul e insa eel de la inceput. Se inqira intr'insul mai
multe persoane, blirbati qi femei, al caror rost 11 qtia de sigur

foarte bine ctitorul Toader, dar care ail cazut pentru not In
uitare desavirita, de unde nu a de crezut ca se vor mai innalta
1 Cf. Stefanelli, in Arch. soc. ft, fi lit. din lag VII, p. 355 qi urm.; Xenopol, o. c., p. 237.
2 Ibid.
2

www.dacoromanica.ro

XVIII

PREFATA

prin vre-o descoperire. In afara de acesti necunoscuti, gasim in

pomelnic nuinele parintilor si al sotiei Cahnasului. Cei d'intaii1
se, numiail Vasile si Arvasia, si aceasta e tot ceia ce stim despre
dinsii. cam numele unui Vasile Calmasul nu se gaseste pomenit

nice o data in corespondenta cimpulungeana a secolului al

XVII-lea 1. Sotia se numia Nastasia, si un cronicar grec, care
a locuit mai mult timp in terile noastre si a avut totdeauna
legaturi cu dinsele, ni spuse despre dinsa ea ar fi fost o Cernauteancil 2. Dar lamurirea n'are Did o insemnatate: in adevar,
cronicarul urmeazil povestind ca prin aceasta casatorie Teodor
s'a asezat si el in Cernfrti, si termina explicind prin veciniitatea
Poloniei, studiile de leseste si latineste, pe care le-a facut, pentru a-sl croi un mare viitor, Ioan, fiul lui Teodor.
Asa incit adevarul trebuie vazut ast-fel. La Comnen Ipsilant,
cronicarul nostru, e o stiinta nelamurita asupra originei cimpulungene a lui Ioan-Voda si asupra asezarii parintelui lui in
acest sat : cunostintile, dobindite in Polonia, ale lui Than Calmasul ail facut pe narator sit schimbe intre ele cele doua localitati bucovinene : Cimpulungul de linga Ardeal cu Cernilutil
de la granita polona.

Nastasia, juprineasa lui Toader, o jupfineasa rurala, era deci

o Cimpulungeanca, din vre-un neam mai rasarit si mai cu stare.
Era un Cimpulungean si Toader ? Aceasta nu mi se pare sigur.

Si nu numai din causa acestei marturii a doctorului Ipsilanti

Ca el ar fi venit de aiurea si casatoria 1-ar fi statornicit aid,
ci si din alte motive.
Intre boierii lui Ioan Teodor Calimah, fiul Calmasului, se intilneste ca Mare-Spatar un boier istet si priceput la scris, care
a asternut o scurta continuare la vechile cronici ale Orli sale.
Acest contemporan luminat a fost innaintat in rindurile boierimii de Ioan-Voda, caruia i-a pastrat pentru aceasta o recunostinta, pe care o exprimil pe deplin in leatopisetul sau. Ionita
Canta nu putea sa se insele asupra originii patronului sail de
odinioara, si, data ar fi avut vre-o indoiala, n'avea de ce s'o
ascunda. Si acest martur cu totul sigur, ale caruia spuse despre
1 Publicata in Documentele Bistrifei.

2 Atanasie Comnen Ipsilanti, Tx ILETi rip atOICV, tipttrit de Gherman

Aftonidul, In 1870, p. 349.

www.dacoromanica.ro

INCEPATORUL FAMILIE1 : TEODOR CALLIMACHI

XIX

Ioan Callimachi se adeveresc in intregime, vorbeste astfel despre inceputurile acestui neam donanesc not : Acest Domn au
fost din piirinti fecior lui Teodor Calmasul, carele au foss din
mazilii cel de giosu ; patria lut as fostd in Tinutul Orheiulul
crestin bun si cu frica lui Dumnezeil, petrecind viata for cu
putin prilej
adeca : cu patina avere
ai cu paza bisericii,
si cu alte fapte bune, dupa putinta lor 1.
Daca ar fi fost Cimpulungean neamul Caliniisului, el s'ar gasi
pomenit undeva prin multele documente din secolul al XVII-lea,
ce alt pornit din aceasta asezare de terani : dar aceasta nu se
intimp15.. Abia tarziti de tot, in eel din urmit an al secolului al
XVIII-lea, intrebindu-se batrinii locului de un Cimpulungean
ajuns Vladica la Muscall : G-avril Banulescu, despre neamurile
Calmasenilor, Erhanestilor si Banulestilor, care-1 interesail, ei
raspunserift ca aceste trei familii au pornit din acelasi trunchiii,
vecltiii bastinas al satului, ca sint, precum se zicea atunci, tustrele neamuri dintr'un batrin, sail din acelasi stramos intemeietor
de mosie 2. Se poate insit judeca lesne cita incredere poate merita o asemenea asertiune, in care nu se preciseaza nimic mai
mult, fat& cu lipsa desavirsita a Calmasenilor in scriso rile Cim-

pulungului. Era, pentru o asa de innalta fata bisericeasca, o

adeverinta de complesenta, mai mult.

In aceasta carte ingaimata in cuvinte nehotarite se mai spune

ca din sat au plecat multi din acesti fruntasi spre a-si cata norocul in lume : din B5,nulesti si din Erlitinesti la Cara Ardealului, si din Calmasesti la tara lesasca 2. In Bucovina se afla,
insa familii cu numele de Calmutchi, si s'a afirmat ca intre Calmutchii bucovineni si Callnasii cimpulungeni ar fi o legatura de
singe, de si ea nu s'ar putea statornici prea de aproape.
Ei bine, pentru Calmutchii eel mai vechi, pentru singurii cari
au un trecut istoric, inrudirea se dovedeste a fi cu neputinta.
Acestia erail, in adevar, Cimpulungeni, dar de ceilalti: rusestip,
clin Tinutul Cerrautului. Tata, in adevar, actele ce-i privesc.
In colectia de documente romine si rutelie, tiparitii la Colomea,
Leto pisite , ed..a II-a, III, p. 187.
Stefanelli, 1. c. Cf. acelasi, in An alele Academies
3 Ibid.

www.dacoromanica.ro

ndne ne pe 1901.

XX

PREFATA

in 1879, de Teodor Bielouc, se da actul, din 23 Novembre 1719,

prin care cboiarinul Dumitrasco Calprobabil lush 1709
motchi capitanil si Pare cafegiuD sint inputerniciti a cerca
wide ar afla cri-ce 16141 de bucate sail de lucruri de ale boia-

rilor ce sint eqiti din tara 1. Supt Grigorie Ghica, in 1731 si

1737, se judeca o incalcare de mosii in Tinutul Cernautului, facuta de Calmuschii., care 'mare innainte de a se hotari lucrul, lasind un fiu, cu care urmeaza vrajba 2: din eel din urma
act domnesc aflam Ga acesti Calmutchi er' slehtici, oameni
de fruntey si ca mosub capitanului Dumitrasco se chema Duinitrasco de Zastavna. a. In sfirsit, la 26 Novembre 1768, Than
Teodor Callimachi da o carte a sa boiarului nostru Mihalache
Calinutchi, Vornicul de Campulungul rusescu , adeca acel dregator care stringea in sate ebani ciferturilory 4, si care primeste
misiunea de a lua socotiala si Emma curate) de la predeceso-

rul sail, ce va putea apoi sa sa ridice de acolo din Campulungu,

caute de treaba lui,. Deci prin locurile unde-sI
aveail mosiile, prin situatia unuia dintre ei ca Vornic la Olin pulungul rusesc, prin chipul mai ales cum Ioan Teodor Callimachi, fiul Calmasului, vorbeste de acest Calmutchi, ideia unei
inrudiri pare a se inlatura cu totul. Porecla de Calmuc
cad
aceasta inseamna si Calmasul si Calmutchi
se putea da, fireste, tot asa de bine unui Moldovean in Moldova, sa ne gindim la cei doi sefi de mid ostiri, Turculetii, de la sfirsitul secolului al XVII -lea, can se scriaa si : Turcul, fare sa fie citusi
de putin Turd
si unui Polon din Tara Leseasca.
Mai departe, dupe incheiarea pacii din 1739, Turcii furs adusi
sit restituie Moldovel raiaua intinsil a Hotinului si, comunicind
aceasta stire fratelui sail Dumitrasco, Ioan Callimachi, atunci
Mare-Dragoman, il da sfatul sa caute de avem acolo la Nistru
nescaeva mosii, sail despre Mihulet, sa le cerciz 5. Mosii), mai
ales de acelea uitate si care raminea sa se caute prin intrebari
1 P. 17. Cf. Nicolae Costin, p. 70, unde se vorbeqte de pribegirea acestor boierr ala luna lui Octomvrie in 14, in zioa de sarbatoarea Prea-Cuvioasel Paraschevel.
2 Ibid., pp. 19-22.
3 (A lui Dumitraqco de Zastavna, a moplui Calmuschii.D
4 Ibid., p. 23.
5 V. despre scrisoare mai departe, in acest volum.

www.dacoromanica.ro

YNCEPATORUL FAMILIET : TEODOR CALLIMACRI

XXI

rfisfoiri de acte, nu pot fi cumparaturi, ci mosii in vechiul

si clasicul inteles al cuvintului, adeca parti din patrimoniul de
si

familie.

Ni s'ail pastrat cele doua testamente sail diate ale Banesei

lul Dumitrasco Calmasul: printre mosiile pe care le imparte intre

baiatul si cele doua fete ale ei, se afla si una Cuizeuca on

Cuziuca, cce este la Tinutul Orheiului 1. Despre aceasta mosie

se spune ca air fost a noastra parinteasca 2. Nu doara ca ar

fi apartinut parintilor, necunoscuti nou'a, al acestei Banese Maria,
cad i s'ar fi zis atund : a noastra de zestre. i apoi, indat6

dupa aceasta, Maria vorbeste de invoiala facuta pentru acest

pamint cu sora sa Paraschiva, care-i era cumnata, sofa cu
barbatul ei mort. M'am invoit cu soru-me Paraschiva, si am
priimit eii partile din Cuziuca, si dumneaei ail priimit partile din
Obor[o]ceni, uncle i-au fost asazare.
In sfirsit, rap. Al. Papadopol-Calimah si, dupa el de sigur, d.

A. D. Xenopol, all citat niste inscriptil mormintale de la monastirea 4 Ciurul ceteste: Ciuhrul, vechiul si bunul nume moldodovenesc

din Basarabia, care ar aminti ca supt pietrele pe

care sint scrise, s'ar odihni doua principese moldovene din neamul
Callimachilor. Una ar fi Doamna lui Than Teodor-Voda, Doamna

Ralita. trecuta dupa moartea sotului el, in 1760, la viata caluga,reasca, iar cealalta o fiica a ei, rnoarta poate de mai mult
timp, de pe cind familia acestui Voevod se mai afla in Moldova, in treapta unel boierii modeste 3. De amindoua pisaniile
s'ar fi vorbind in Memoriile societafit din Odessa, pe 1884, partea

a II-a sail a III-a, dar n'am publicatia la indamina, Elsa incit

pentru moment verificatia, atit de necesara totusi, imi e imposibila.

Pupa toate acestea imI pare ca ramine stability originea basarabeana a lui Teodor Calmasul, pe care intimplarea-1 aduse
in Cimpulung, unde-1 stabili casatoria ea o fats de acolo. dintre
pastori, Nastasia 4.
1 Xenopol, 1. c., p. 259. Aiei ca si in make alte locuri numele salt textul
este revalizut pe documentele originale.

2 Ibid., p., 256.

3 V. Xenopol, p. 16.

4 Din pomelnic se vede ca el avu si un irate, Nicolae, dar nu stim ce

s'a facut cu dinsul.

www.dacoromanica.ro

XXII

PREFATA.

Orheienii aceatia aveaii o fire as5ananatoare cu a Cimpulungenilor, de ai nu traiati tocmat in aceleaai imprejurari, ai, ca si
dinaii, el emit vestiti in Moldova. De cind Turcii se aaezase in
raiaua Tighinei, de cind Cazacii, lacomi de plean moldovenesc,
gasise vaduri peste Nistru, el alcatuiaii aid o strajit viteaza ai
mindra. Orheiul se fkuse cetate de Petru Schiopul, c5,tre sfiraitul veacului al XVI-lea, ai eel d'intiiii pircalab al lui, Munteanul Pirvu, fusese un vrednic pazitor de hotare. Venind ca Domn
Aron, cu dabilaril lui thief ai crestini, el nu voir5, s5,-1 sufere,
ci-I ridicara impotriva, el ai Sorocenii, locuitorii Sorocei, de o
faimil mai veche, un pretendent, ce fu Invins la Rut j. In ajunul
Craciunului din anul 1593, aeicile Cazacilor se opresc la 01.116,
unde se Linea un bilciii de granit5, pentru Tatari, Turci si Moldoveni, prada, ucid ai dati foe 2.
Dar oraaul se ridica din ruinele sale, pastrind, ca si Innainte,
pe linge, aoltuzul ai eel doisprezece pirgari, ce se intimpina in
aceasta epoca, ai pircalabul 3. Acesta n'avea numai grija de a
ftpara Cara de strain, ci ai de a stapini pe neastimparatii < neameai, saii crnazili) din Tinut. El se rascular5, de doui on impotriva lui Alexandru Movila, adus de rudele sale polone, incercara Inca odatrt s5, aducti, un Domn in Scaun supt Radu Milt-

nea ai talburara printr'o ridicare a for scurta stapinire a lui

Gaspar Gratiani. Supt Gheorghe Stefan mai giisim Inca paza
pircalabului, care avea iaraai Nistrul de supraveghiat, de teama
Cazacilor lui Hmilnitchi. In sfirait, Duca-Voda hrapitorul apriuse
in el veehia for patimit de ra'scoa15., ai se stie cit avu de lucru
acest aprig stringittor de boglitii cu Hincul ai Durac, sprijinitl
de OrheienI ai Lapuanenl 4, pe af citror boieri, spune Nicolae
Costin, ii uitase la slujbe, pentru a-ai aduce aminte de dinail
numai la biruri 5. Pentru ca supiirase pe Greci, in casele carora
din Iasi pfttrunser5., precum luara, in stitpinire ai Curtea lui
Vodii, aceati mazili neinfrinti fur& pradati, la rindul lor, de
1 Ureche, p. 240.
Iorga, Aete ci fragns., I, pp. 134-6. Cf. Chilia fi Cetatea-Albs, p. 207 si tabla,

la numele de: Orhel.

3 V. Iorga, Studt7 ii Doe., V, p. 74.
4 Doc. Bistrifer, II, p. xxv.
5 LetopiStr, II, p. 7.

www.dacoromanica.ro

INCEPATORUL FAMILIET: TEODOR CALLIMACHI

XXIII

Tatarii pe cari Domnul gi-I chemase in ajutor gi cu cari ci0igase biruinta 1.

Pentru un ast-fel de razboiii in potriva Domniei erau potriviti aceti luptatori din neam in neam. Fireqte insa ca puterea
for de impotrivire nu era in stare sit opreascii desfkurarea biruitoare a unei marl ostiri supt steaguri regale. In razboiul ce
se deschisese intre Poloni i Turd., cei d'intaiii incercara la inceput

1683-4

sa impuie Moldnvel-pe fugarul tefan-Voda Pe-

triceicu, gi nu izbutifa ; o lovitura asupra Bugeacului se mintui

printr'o retragere desastroasit Urineaza harte la hotare, in care
Orheienii iqi vor fi grisit locul, cu toate ca greutatea apfirarii
ctizu asupra locuitorilor din nordul terii, can se imprktiarii, in
1685. Expeditia personals a regelui Than, viteazul Sobieski, in
1686, nu ls'a urine de cucerire trainica. Acestea aduserii o incetinire simtitoare a razboiului, qi el capila din noii putere abia
in 1691, cind apitru iarki in Moldova Craiu12.
In acest an se ocupara, de Poloni, cu mult simt al imprejurarilor, cloud regiuni, prin care se puteati Linea in loc on -cind
Tataril dumani i Moldovenii nesiguri ai Domnului. Pornind
din sus, se intarifet cu joimiri cart-tile din apropierea muntilor:
Suceava, Neamtul, manastirile cu ziduri puternice, adevarate cetatui : Agapia, Secul, unele sate in care curtile boierelti erati
capabile de a adaposti ostaqi: Lenteqti, Orkani, ori, in sfirOt,
agezari teraneiti, destul de grele de atins pentru ca sft nu mai
fie nevoie de qtiinta inginerului militar : Cimpulungul moldovenesc, Hangul. Pe da alta parte, o teats de- Cazaci qi de Poloni
ai Palatinului de Chelm puseri mina pe cuibul de pinda al Sorocei, cu intaririle-i de piatrii, incununate cu innalte turnuri 8.

Pentru toate piirtile de catre Nistru, acivarea Cazacilor iu

Soroca Insemna prada in permanenta, jaful sistematic, imposibilitatea aproape desitvirgitit de a lucra primintul si de a 'Astra
hrana dintr'o zi pe alta. Tot tinutul se bejeni, locuitorii de on -ce
treapta luindu-1i lurnea in cap. i de la Iasi in sus, scrie
Neculce, ibid., p. 198. Cf. si Doc. Bistrifer, II, p. xxv.
2 chilia Fi Cetatea-Alba, p. 235 si urm.
3 Pentru descrierea Sorocei, v. Cantemir, Descr. Mold., p. 16. Pentru luptele
1

de care era vorba, v. critica izvoarelor in a mea 1st. liter. rom. Cf. la numele deosebitelor localitati de care pomenim; mai ales, p. 225. Cf. Hurmuzaki, V2, pp. 235-6, no. cccLxV.

www.dacoromanica.ro

XXIV

PREFATA

Amiras, era Ceara pustie, ca si in ceia parte de Prut : nutnai la

Lapusna si la Orhei tot se aflail putintei oameni1.
Se stie ca, la 1692, Turcii Serascherului si Moldovenii lui
Constantin-Voda Cantemir, unindu-se la Orhei, facura o expeditie de recuperare la Soroca, in toamna, dar cetatea se apara
bine si, dupii cite-va saptamini, oastea de incunjurare trebui sa
se intoarca innapoi 2. Totusi aflam din Mustea 8 cfl, la anul Ca-

zacii parasira cetatea, unde nu era poate mijlocul de a li se

trimite hrana, si astfel ramasera intre ziduri numai oamenii
de loc , tine si in ce hal ne putem inchipui.
Dar nici acum Orheienii pribegi nu puteail cuteza sa se intoarcit. Soroca se doveclise a fi un punct prea periculos pentru
ca el sa poata fi lasat in mina Moldovenilor saraci si nepotriviti
pentru razboiu, ce se oplosise acolo dupa plecarea steagurilor
craiesti. La asediul din 1692 luase parte un anume Stet, Hatman al Ucrainei , al sloboziei caz.acesti, a Hanului4. Locul
ii placu si, cind nu mai era tine sa-1 apere de lacomia lui, Stet
ceru sa i se dea voie a deschide si pe acest pamint moldovenese bun pentru jafuri o Ucraina de ale sale. Asijderea, in
Tinutul Orheiului si a Lapusnei, ne lamureste un cronicar contemporan, coprinsese acum Hanul tataresc, de facuse Hatman
cazacesc, de tinea pe locul tarei, cu tirguri si sate, numindu-se
Cazaci. si mai mult Moldoveni erail. Neaparat ca Rugg acesti
Cazaci tataresti innaintadt, din sesurile bugecene, Tatarii curati:
Deci se facuse si sate tataresti, a lui Giaun Mirza si altor
mirzaci, de cuprinsase locul Orel, aproape din Chisinail pins in
Nistru 5.
Aceasta se intimpla prin 1694. Polonii rAspunsera la o astfel
dp =Ultra daunatoare for printr'o nouil expeditie, un noil podghiaz nimicitor al Cazacilor, supt un anume Samus sail Samuil.
i abia pacea din 1699 dadu acestor regiuni siguranta, voia de
a lucra intr'o relativa liniste, pentru ca Orheiul sa poata ajunge
iarasi, dupa vre-o douftzeci de aril de maned, un tirg frumos
si imbielsugat in de toate ce trebuie pentru viata omului G.
1 Letopisife, III, p. 110. Cf. asa zisul Mustea, ibid., p. 25.
2 Izvoarele In Doc. Bistrifer, It, p. xxxvi.
3 May. istoric, III, p. 58.
Neculce, p. 240.
5 P. 38.
1

Cantemir, Descr. Mold., p. 15.

www.dacoromanica.ro

INCEPATORUL FAMILIEt : TEODOR CALLIMACHI

XXV

Pentru fugarii innaintea joimirilor, Nemtilor regali si Cazacilor cu Hatman de in crestini, eraii doua cal de3chise, cind seapail de funia robilor: sa moara de foame sau, data eraii crameni
in stare a invirti o sabie, sa se sole la steagurt. Sobieski nu
despretuia pe acesti Moldoveni ce veniaii sa-si caute norocul in

rindurile lefegiilor sal, si el aveail ca indemn pentru aceasta

schimbare de stapin, pe ling% nevoie, si ispita: ajunsese doar
ofiter regal. mare boier moldovean si apoi Donm al teril cineva

care plecase in tineretele sale ca un biet fill de mazil din

partile Falciiului: insusi Voevodul din Scaun, Constantin' Cantemir 11

Asa incit, indata ce razboiul acesta not dintre cres-

tini si pagini incepu sa se arate neprielnic celor din urma,

al caror Domn batrin statea, cu Erica in sin, strins in Iasi, din

toate partile oameni de isprava, ce doriaii sa-si arate in vederea tuturora insusirile de voinici, alergara in taberele lesesti.
Intre dinsii se intimpina si Munteni. ca Lasdr Cioranul sail
Constantin fiul lui Hagi Constantin Boescu, ca Preda Paharnicul on Chigheceni, ca Postolachi Chigheciu, ce ajunse apoi
capetenie de stagy rornanesc in slujba Tarului 3. Dar cei mai multi
era Moldoveni din partile de sus ale terii, ocupate de ostirile

regale. Astfel cel dot Turculeti, Costar() si fratele sail mai mic,
dintre can cel d'intain fu numit in 1687 comandant de Cernautl, prin care parti isi avea mosiile, si trecu apoi si el la Muscall 4. Apoi Alexandra Davidel, sau
polonisat Davidenko,
care, in alte imprejuraxi, rivni tronul moldovenesc 6. Sandal
sin David of Zaluce>' semneaza insa la 1678 si ni arata prin
aceasta semnatura originea sa bucovineana 6. Mai intilnim, dupa
documente contemporane, pe Lupasco Murgulet, care ajunse
rohmistru, ca si Turculet, pe dud Chigheciii era numai choronje ,
ca si:
ofiter inferior : familia acestuia, Murgul sau Murgulet
Turcul si Turculet e din regiunea Cernautilor, unde vedem
afacerile el purtindu-se totdeauna innaintea starostilor si
1 V. 1st. lit. root., II, pp. 298-9.
9 Stud. fi doe., V, pp. 47-8.
3 Doc. Bistriter, II, p. xxxvi.
4

V. deocamdata Doe. Bistrifer, I, pp cvvi; II, pp. xxxiI iH.

5 V. ibid., II, p. 141.

^ Hasdeti, Arch. istoricN, III, p. 252.
7 Ibid., p. 247.

www.dacoromanica.ro

XXVI

PREFATA

uncle a fost chiar staroste, la 1674, un Nicolae Murgulet, care

e tatal luptatorului nostru 1. Mai gasim pe Miron Cucoranul,
care este cumnatul Polonului Andrei G-rohalski, ce scrie roinftne0e: Cucoranul e si el dintre mazilii pamintului bucovinean, si meinbri ai familiei lui se gases adese on in actele

Murguletilor. Nu se spune familia lui Toader Vel Armapl,

tovarasul de arme al celor de mai sus, dar el pare sa fie
Nacul, si in acest cas e si el un boier din sus 2. Patrriscan
Tautul e un coboritor al marelui sfetnic al lui tefan-cel-Marer
si acest vechitii boier al Moldovel eroice avea stapiniri luate de
la Poloni tocmai la aceasta granita nordiert; Pgarasco Tau-

tub fusese supt Duca-Vod5, in ultima Domnie, unul dintre pribegii. la Munteni, ca si Sandu Davidel 3. In privinta lui Ilie
Abitza Postelnicul, cunoscut de altfel prin cariera lui ulterioargt,
nu-I putem hotari originea, cu toate ca-i &fin o ruda ca egumen la Sf. Ilie in Bucovina si alta ca V orals la Cimpulung 4,
dar Sandul Volcinschi, horanji > la Poloni am vazut sensul
cuvintului
la 1688, e ruda lui Arsenie ce semneaza, ca mar-

tur intr'un zapis cernautean, cu citiva ani in urmil, Despre

un irate al lui Toader Nacul, stim, in sfirsit, at' trecuse si
el, ca si Abaza si Chighecit, pe la Poloni, pentru a se statornici apoi la Rusi, cu cari se intoarse in tail 6. Dumitrasco Isacescu, ce servia la Poloni in 1695 7, e dintr'o fafamilie bucovinean5, foarte bine cunoscuta, care cumpara mosii
de la Stircesti s, si el figureaz5, ca martor in zapisul din 1716,
pentru vinzarea unui prtmint al lui Ionasco Iskescul dare Toader
Calmasul Q. Un alt Isacescu, Vasile, e Istegarul dumisale roc2 Ibid., p. 251. Cf. pentru Lupasco si Hasdeii, 1. c.-, p. 264 si urm.
2 V. Doc. Bistrifer. Ginerii lui sint: Tanase Giosan, Grigore Ceausul si
Gheorghe Carp. Trades in col. W. Schmidt, dupri original in Arch. Mitropoliel din Cernauti.
3 Hascleti, 1. c., p. 252.

4 Dor. Bistrifei, Ii, p. xxvi.

5 Hasdefi, 1. c., p. 257; Iorga, Stxdiz fi Documeide, V, p. 71.

6 Doc. Biel*); II, p. xxvi.

7 Arch. ist. III, p. 262,
8 Doc. Bistrife7, II, p. x.
0 Ibid., p. xxxiv si, in volumul de fata, p. 433 n. Ionasco insusi face o cumpAratura de la Toderasco Nacul, cell lease, la rindul sad, ocina de la
Petriceico, tatal Domnulul; Dor. Bistrifef, 1. c.

www.dacoromanica.ro

INCEPATORUL FAMILIEI: TEODOR CALLIMACHI

XXVII

mistrului Dubrayschie), si sta., in aceasta insusire la Cimpulung,

in 16901, inlocuind la intimplare, ca namestnic al locului, pe seful
absent'-'.

Results de aici ca, in partile ocupate de Poloni, stapinirea se

credea asigurata, si astfel toti cei ce stiat sa poarte arma si nu
puteau culege lauds, titluri, innaintare si avere in luptele Dornnului, inenit sa, fie totdeauna invins, alergau la comandantii militari poloni, de la can li veniau indemnan si ispite. E caracteristic si faptul ea intre mercenaril romini ai regelui se aft' trei
fosti Vornici ai Cimpulungului: Toader Nacu], Cocoranul si
Tautul 3.

Ceia ce se petrecea aid in Bucovina nu era fare pareche in

Tinutul basarabean cucerit de trupele lui Sobieski. Avem, in
hirtiile Murguletilor, numele unui Orheian ce trecuse si el, pentru
motivele ce cunoastern acum, hotarele ingustate de infringeri ale

terii sale. Fata lui Lupasco Murgulet rohmistrul se merits aici

in Cara lesasca, cu un <Mihail Ganul, ficiorul lui Vasile Marfizascul, de pe Cogalnic, din Tinutul Orheiului, din satu de
HorbanisD, care dit la 1715 o adeverinta pentru banii si giuvaierele primite, innaintea a omulti oameni buni, slehtici, de Cara
lesasca si din Moldoveni catva tovarasi >, intre can Savin Banul4.

Toader Calmasul era un ostas. Fara de aceasta nu i s'ar fi

dat in ajunul campaniei de la Prut misiunea de a calauzi la
Tarul, impreuna cu vre-o citiva alti boieri, ale caror nume,
inai toate, nu ni zic mime, poate fiindca ail fost rau cetite, o
misiune de tineri boieri calari pe cai scumpi si imbracati in
haine de cinste 5. Innainte de a fi Vornic de Cimpulung, el ocupase local de pircalab de Hotin, intr'un timp cind cetatea
1 Ibid., p. 72, no. ccxciv.
2 No. urmAtor. Alte on I. Bednarzowski inlocuia pe comandant ; ibid., p.
73, no. ccxcvii, sail ofiterul Rogoszki san qRohozovschiix.; ibid., pp.
74-5, 81.
3 V. Doc. Bistrita
4 Hasdeii, 1. c., p. 276.

5 Tanoviceanu, in Arch. soc. st. fi lit, din Mg, IV, p. 344. Motoc, ce era
impreunil cu Calmasul e, de sigur, acela din 1703 Arch. istoricd, III, p.
269 radect1 Toader. aFeciorul Enoia poate fi al lui Ene Pircalabul; Neculce, p. 260.

www.dacoromanica.ro

XXV1 II

PREFATA

avea nevoie de un om priceput in ale razboiului, care s'o dreaga

poate pe ascuns si s'o pregateasca pentru viitor 1.

Deci, din cit s'a spus pane acuma, ar reiesi ca Toader, Orheian de origine, si-a parasit vatra strabunilor, pentru a cauta
siguranta fate de razboiul ce suna la granite, in Cimpulung.
Aici el se insoara cu Nastasia si cladeste biserica de lemn,
poate dupe indemnul acesteia. In 1689, data pomelnicului, el
nu se numara Inca printre boieri, hind numai un mazil pribeag,
si de aceia sotia sa nu e calificata, ca alta in acelasi pomelnic,
de doamna), ccneaghina). Copil n'avea Inca, nurnele lipsind in
acest catalog de familie.

Pe atunci nici Cimpulungul nu era in pace de dusmani, dar,

cu toate ca venise Polonii si in aceste locuri tali ale muntilor,
se putea trai oare-cum in liniste. Aid nu fusese tabariti Cazaci
ce nu stiail de ascultare si de omenie, ci trupe regulate polone
se asezasera in vale, supt capetenii, romanesti sail polone, dintre oarneni de isprava. Inca din 1683, Cimpulungenii, carora li
fugise Vornicul, Ion Stroiescul Jicnicerul, scriat la Bistritz despre succesele Mariei Sale Casteleanul, Voivoda Cracoviei, generalisimul polon,
arataii speranta Ca va veni in Scaun

bunul Domn Petriceicu, ale card carti au venit pre la toate

targurile si pre la toate satele 2). tefan-Voda, ajungind in Suceava, ierta pe Stroiescul, care fusese jefuit de avutul sail, in
care si o sabie, dar dadu cirmuirea acestor pretiosi terani de
la straja unui Dumitrasco [Ciudin] 3, pe linga care adause pe
Toderasco Nacul, alt prieten al Polonilor, ce-1 adusese pe tron 4.

Petriceicu fu silit indata sa plece din Moldova, dar Tatarii ce

adusera pe Dumitrasco Cantacuzino nu dadura acestuia si stapinirea asupra Cimpulungului, unde aflam in Mart si Maiii 1684
pe un G-avril Rohmistrul, cu nurnele de familie necunoscut 5.
Un Glieorghe Vornicul se intimpina totusi pe la Cimpulung, in
1 Acest volum, p. 4.33 n. 1.
2 Doc. Bistrife, II, pp. 40-1, no. ccxxxiv.
3 Iorga, Studir fi doc., V, pp. 71-2, VII, no. 2. Data e in adevar asa in

original, dar ea resulta dintr'o crestere gresita a anului, crescut odata

la Septembre trecut, si la 1-iii Ianuar. Dumitrasco e tatal lul Gheorghita
Postelnicul; Doc. Bich-ice)", II, p. 66, no. cci.xm.

4 Doc. Bich*); II, p. 43, no. ccxxxvm.

6 Ibid., I, p. cry ; I1, pp. 44-5, n-le ccxrd-rt.

www.dacoromanica.ro

INCEPATORUL FAMILIET: TEODOR CALLIMACHI

XXIX

primivara 1i vara anului, dar se pare ca e numal un Vornic

titular, sail ascuns undeva, intr'unul din sate. In Iunie trece innaintea noastra, alt fugar, Toderalco Nacul, ce plecase innaintea
paginilor gi neprietenilory de cari era gonit 1. Un capitan al
lui Dumitraco-Vodii veni in munte cu putini slujitori, dar fu
prins de IRO* qi trimis la rege 2, in dzua de Sfete Petra). In
cursul tulburhrilor, un Mihai Tautul, Toader Nacul se schimbil
in cirmuirea satelor, cu Iordachi Stroescul 3: a crede eft Stroiescul

in Maiii

e Vornicul numit de Dumitralco, Tiiutul, omul

Polonilor, iar Toderaqco al noului Domn, numit in Iunie 1685:

Constantin Cantemir; ca acolo, scrie Tautul, no-I numal al
nostru, ce-i giumiltate, poate peste spa parte 1eqascilv 4.
Acesta din urm avea de coleg pe Gheorghe 5.
In 1686, vine Sobieski in Moldova: Toderalco ii anunta apro-.
pierea intr'o scrisoare critre Bistrita, din Mait 6. Se pare ca
Polonii putuse fi seqi din Cimpulung, dar ei aparurii din noil,
.

si inch din Mart 1687 se gasesc scrisori ale lui David) sat
Davidel, rohmistru luminatului Craiii), in romiinegte i latineite 7.
Atacul Tatarilor dare Camenitii nu aduse pro5.sirea vaii : Da-

videl mal scrie Bistritei la 6 Maiil ; la 12 Iunie se afla iaraqi in

Scaun Nacul 8, dar corespondenta din Cimpulung a lui Davidel
nu inceteazit. Regele parlisise planul de all: retrage trupele gi
declara, in April, ca, nu poate ceda st5.ruintilor Domnului 1i lui
Miron Costin, ci va Linea qi de acum innainte pe Davidel in
Cimpulung 9.

Urmaqul in 1689 sail 1690 al lui Davidel e un Polon : Andrei

Dobrowski, care semna capitaneo cavaleri, comendato in Campolongo
cum se vede intr'o limbs cu totul specia15.1. El avea si un
1 Ibid., pp. 47-8, n-le ccxLv-vi.
2 Ibid., pp. 48-9, no. ccxLvirr.

3 Ibid., n-le urm5.toare si p. xxix.

4 Doc. Bistrifer, II, p. 51, no. may.
5 Ibid., pp. 55-6.
Ibid., pp. 54-5, no. CCLX.
7 Ibid., p. 62, no. ccr..xxv.
8 Cf. ibid., I, pp. crv-v ; II, pp. 65-6 ; Chilia fi Cetatea-A1b4, p. 238.
9 Hurmuzaki-Bogdan, III, p. 169, no. LXXXII. Demidecki, care scrie din
Cimpulung, v. tabla Doc. Bistrifer pe la (1682o, pare, dupa no. CCLXXVIII,

p. 63, In care face o hot5rnicie la Putila, s1i fi avut grija Cimpulungului

rusesc, din care facea parte acest sat.
lo

Ibid.,

I, p. cvr; II, p. 69 si urm.

www.dacoromanica.ro

XXX

PREFATA

ajutor romin, un tovaraq , care se chema Toader, qi nu e decit

Armalul Nacul. Il vedem functionind qi in 1691, cind regele veni
iaritql in Cara 1. Dupti, plecarea lui Sobieski, Cantemir prinde mai
multa indrazneala si, cerind Cimpulungenilor sh-1 raspunclii darile
obipuite, ii stack dupti, un rOspuns, cc se putea atepta. Intaia

oat% in iarnii, Tatarii, trimiqi de Domn, prada in vale, qi sint

rilspinch2: a doua oars, in Maiti, Constantin- Voda insuqi navalelte cu mai multi osta0', dar prada, izbutitii, i se rasplate0e
prin luarea, de Poloni, a Romanului8. Duptt care silinti zadarnice, Domnul facu pace) cu Polonil : cstt-s inble drumurile si
not unul la altul, so, nu mai fie Barba' intre not 4.
In urma acestui armistitiu, gasim in fruntea Polonilor din
vale, pe linga vechiul ef, qi pe Rominul Chigheciti, i, ca ocirmuiton ai satenilor, pe Gheorghe Ciudin si Ilie Abilza 5. Pacea
din 1699 fu anuntatii, vecinilor de namesnicul militar Mihai Szopczoski, care trebui sa fack loc celui d'intiiiii Vornic moldovenese dupii restitutie, Clucerul Vasile Iltibtqescu 6.

In tot acest timp Toader Calmasul va fi unnat steagurile regelui pe care-1 voise, iar familia4 va fi statut la Cimpulung.
El nu fu printre aceia can se indAratnicira sit nu Ceara o ier-

tare ce se &idea ulor, cind atria, intregi Tinuturi pacatuise.

Lui ii era innainte de toate sit fie in Moldova, in pamintul careia se coborisera pe rind mazilif luptatori din can i se coboria neamul : Moldova, ramasit in minile paginilor, era totui
Moldova lui gi a stramoqilor; gi el se liniqti astfel supt Domnii
de la Poartii.
Dar din legaturile lui cu Polonil pans la pace se desfacu ceva
care inriuri hotitritor viitorul urmalilor sai. Odata, in veacul
al XVI-lea oil in cel urmator, /Ana dincolo de jumatate, fusese
obiceiul ca boierii iubitori de culture sii-I trimeata copiii la
qcolile cele marl' ale Lelilor, uncle se inviitatz multe qtiinti,
Ibid., p. 74, no. cCc.
2 Ibid., p. xxxv ; p. 84, no. cccxxix.
8 Acte i fragm., I, p. 97. In Mart rohmistrul era represintat prin doi nawavier ronfint : Gheorghe si Ilias : Abaza, credem ; Doe. BistrifeT, II, p. 85,
no. cccxxxi. Pentru lupta din Maiu, ibid., no. cccxxxin.
4 Ibid., p. 86, no. cccxxxiv.
5 Ibid., p. 87 si urm.
6 Cf. ibid., pp. 92-3.
1

www.dacoromanica.ro

/../.

,..1

il

,
t ), r-7 , r1 .
A

!:1).

ilv,1,1"

,..

At' r- 4..r.: 'r

.( --,
.;.,
rl, .n1A v efrte t t
.e...,..

ti 1 i e

fl

,..,

SC
:r

kTh

7J rt e-

:(

.,

'
-`.
,

..;

'

,(7'1 ',.,.. ;

e'."7

,L1

..

II

tis

i...' c la 6t_r .el-i. f. omit:An' C. cr /7.-e,

,J..._,
...

, F1 ,y
,4 t /2ne kef. Iii,,I,..

N-'----..
.r?,, 107 1/70,...."4
1 17.75,

./.12 h

.?.
ar
tV
L 4- rietr, 41.4 i ft t/76,-rrr...,,,,i,-. ,:.-.A.,
I Re"' V :, ?e,;? i C...rjC:,,

I)

rt .-: 1 117/ v
I

...%

,'s...
ad: e a Or

... GS

(1414% .
>I

, r ,i I 1,,,,..,, .fiwitz..,,,,,, r75. ; i,fs?-1--rr-e-v . V,r4A f b /A or. ..."

/7,,,,,

el
N.,

.r-r

/4-1

C
I`

4.

L.

,..."... er 4 f e./1 i. . -z. A, Lf .

' i -7

"-'''

V__,

1l

//

..

fred

1,.le

><c, CP/C.

iy.,, A,

71
a / 4 .6' i . e.' (1:1 0",.1. f-i? 4-re /t/I1 ,1-7:i ,..., ,,,,,(1?.ef c . ,ii,:, n
41 9,911 ft y c c Artini
1.1
,
Iri
n
L
A.,
ink
p/.....,1 !fin F-11 -777i y/ 4/.7.ti".
.,..
erre,,,rw.ov f7qi.. Ae`cCer;(41

fir:...

-.

1 s',

tii....:41" 1,..4t4 t.
.14 t te

It4

' I Tc

.--4-..

i A2( I ig r
L

n
i-id .7,

Pr . /i4 G-qr.e.

..
..-.)
I
e 1,n,

i,

C4/11-1-+
.

rmtv-nii

oe

6"...k

41

i 41rmi

..

71 ri 5

444,

.f. i

..-

fr f ! '

irt .ar.ti . /*Fri.Iln 1 t'l el

,.../ E.")

.'

/r( . (:1%rri6
4., . ftvit 1 ft,.

1 (r

n(, .--,

---t
.., ,,

of....,,-.1

,I

A'efr.cr7vd, e (,- tro-pyie,,,,.. v

/,/,;., ,, 4/0 &,

C.')

'.

""'4-

t.y

0V4

1ff

I.

1.

1.4

.1 C1,41111/14 ..,4

li

I ( 1t rii41717.1 ( .4.. 7Z, &II . f ,,I. -ri:"li ii.4, ( L.1 -(fli'll,4 -IN *lee- i
.--....
,...1
i
,
T3
. 41 '' :.% '''(
4
;
rr .. -7. 4, ,:y 44y# 1 /I/ ,r,::,,,,,, ,4 er 04 . /;',/ ,i,7q, y-C,r 1,1 7'1- r en4`hr, 07,4117t,
(A7771

..

/ 7'
',I IS
'S 1
1.'../
1 id,
c
Si(/ '1 fri* ii",(170. c (78.1.711 t'atiti . Z CW17
/
V.Ow4-2.4 . r ill:0 r3.4,174,
,A
.1
'
5 C--) _f -.4:1'.
tli, erect cri/t 0 t. ficrerr >r e rag( v41'(tali'.
a-4411144 . koce al fflilei
'7 '- .0,--7-1t- -4- i 1 (1
y-7-ci
(,(0,1-. r :4; -rrreca; . e,a 'it . A t e a is-4i (1(1( 274izt-i '11.11-7-0.
......,41
i.4..
.10
V ,-., 11
,
tit
,
4
", '*-N
.., '' i
r Ert it 4 v 1:7) -r7ril r ,,)...,,,,,.,/ Or-4(74,766. 4" ert t'. ..r.tl ft 17' ail
VS t .
,--i
e 0 4; j
. ,--ic
t,,, ,,
, I el I
1, ... ,
.

Iv

71-

L.

...,t

too

ji

C-f(

1,.

rrre / .eyir( ^,,,C.Ciella kIT.(4.'11.1( :744. iiii, C' C4

r";"
tnt
l'fl
'
-,. .1
k
I/
, ,j/ 4f 1-r7r/on-wi. 1.- ...
'''Jr,, i .. .... 7.7, ,,,,, 0,.., ,.,..,-, (,,,,...-,
ikos,',
.

( C., ni r'""' (

ii,..,.,' 1\

41/

..,77 A i ( ..

(174

7 ,-,

-I

..... .11%

i tilif

.,;.:, /t r7 ,- ( -.t f: 1 f 4

i. : 1 f7r f .......f 7,-7 c

-11 4101117.7n
''.4
, ti
5-1
; i, ,,,,,, t t ri.,ily, (1:i71 47 77 . 4p-Y ( ... . ( (...i 4;./ utor-r7i - X rrrre'f.
.

il

i
.,(71,1.4 ,.
-..,-

.--+I-

. (ii ---/V.t.`r.
i .177,ef t ,r7rjrii
r-e
y

'

!Y!,

-71

..". ri:/7 I ,.$

.

4,

j 1/

ti c.ti

eqyA g I ,,rsot t-Ly = xift4 'I.i

,, c

t -44

C--.X

,,

"''!"...

4 ri F ..-rrt.- . In !II 11/

.il Pr ',.."' n'fli
.

Li

,."%.

4.

0711 4...,

1,141 C 1

.,,

eP

,14,afie 40 ms, 17,.,

L
.
( -%
r*--C
(rs kri
4.- /. ii ,4 //I el r X ii , gr.; /7, tri--r-e, ' (2/f Prrr Pr( fa' ii.-1ric 1.)
1
'

vl

..

Act de cinzare )Jentra casa din awaiting

a 1u7 Mader Catnap, poll me ; 2 Februar 7200 (P59?).

www.dacoromanica.ro

, e'-1^, ', ".1 4' :

,
/ in 0

2"

,.....1-

ki riu i

fr:, r4 4ar; tr. /A-r/40. fir.,

,1

1,1

,!--, , .1
0 44 07 c 1174% 1-c, i ,.
.r ii ieg
TN
.4/,1,,, ,1-, -r",'," . /40 1:. (76t 'f-erre
of

xrt

t,4 // 14-2 /ITV life7v . /,-,

1 if

Of ,-,-,!/ 1-r 1: /1., .44-1/2-37.7et -rzz..f.

rcy

,e

A-ery

V ',a

./

,,'",1

',-;"

,)

.---,

.(734.3.1 C 1'7' ,, r"'.'' il.

,...a.- .'..,4 C riAi- 1-;.117/7_ 1, -'7e -111 r,'
a; i .,, ,,-- t 17 i t li
.., ,p.--?
cl .,e( ,,,,(1
.. , .,..4 ..'S N if!Tv'
?VI : Or et. -ryt)f r t crt frP/1 fnd / ed
/-,3 3 .3, ,fy (4,44 a
61
4?P'
"di .LIA- 1:1117efs
ei :2N A 1, 21,/4c,
,

i yZ

....

0latrynnn.
L------j----,s,'' Cr' (7
' '(77

.7\6 -77
('

1.,10-el

'17(.1/4

, 111.4

..,%7

11

'

4,t. 1

L..-..

-,

'.'"ti
i;

1
;

..'

... ...

www.dacoromanica.ro

INDEPATORUL -FAMILIE! : TEODOR CALLIMACHI

XXXI

pe ling& polona magnatilor vecini si a regelui de la hotare, acea limbs latina in care-si mai schimbaii inch gindurile
carturaril Apusului si in care vorbise marii cuceritori ai Lumil, pe cari scrisul, insufletit de iubirea neamului, al lui Miron Costin ni-i dovedise ca stramosi. Obiceiul fusese phritsit
ai,

insh inteo vreme cind ani de zile plugul statuse pe loc

si

numai singele cursese pe brazdele sterpe 1. Cind fiul cel mare,

ce i se miscu lui Toader pe la 1690, Ioan, sat, cum i se zicea
acash. Ionith, ajunse, duph vorba timpului, de virstet, el nu-1 lash

numai cu invti,tatura daschlilor de elineasca, de apla si de slovenie

din Orli, pe cari-i asezase Nicolae-Vodh Mavrocordat duph 17112,
ci, trecind poate asupra putinei experiente ce aveaii acestia,

puse pe Ionita in car, car* sat. radvan si-1 trimise, ca sh fie

om mare, prin carte, ein Cara lesasca, la scoala Liovuluiz. gi
acolov, urmeazh alt Ionith, Canta,mai putin invatat decit Domnul pe care-1 admira, air invatat carte: si likrkba latineasca, si
lesesa z 3.

1 Am rams destul la lipsaz, scrie cu durere cineva din Cimpulung,

and not nu stim de atiltea ani ce este plugul, dea aul paganilor ; Doe.
Bistrifer, II, p. 37, no. ccLxv.
2 Axintie Uricariul, in Letopisite, III, pp. 161-2.
8 P. 189.

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL IOAN CALLIMACHI

In timpul cresterii si invaaturii lui Ionita, care nu va fi visat Domnia in tineretele sale, Toader ciiptitase Intait o dregatorie potrivita cu insusirile si experienta lui. Hotinul, vechia ce-

tate de pazit spre Polonia, fusese ocupat de soldatii lui Sobieski, ca si Suceava, Soroca si Neamtul, si aceasta presentii, a
dusmanului pe malul moldovenesc al Nistrului facea deosebit de
grea strecurarea provisiilor, a zaherelei in Camenita turceascti,
incunjurata de Poloni. Prin pacea din 1699, acestia cliptitaril din
not strtpinirea asupra puternicii for cettiti: de la Nistru, si ei
impusera Turcilor si fagaduiala di nu vor tocmi nici-odaa Hotinulp, care fu darimat la partisirea lui 1.
Aceasta nu impiedeca Irish pe Domnul Moldovei, Antioh Cantemir, sat acel ce veni Indata dupti dinsul, Constantin Duca, de
a pune un pirctilab sat doi in Hotin, de unde se putea railcar
supraveghia actiunea vecinilor pentru a se da pe urma de stire
la Poarta. Toader Calmasul poarta in zapisul sail din 22 Maiii
1716 titlul de biv pgrcii,lab Hotinschii) 2. Locul n'a putut s-1
aibil in timpul razbuiului, pentru ca Hotinul era in mina ostilor
regale. Innainte de deschiderea razboiului, pirctilabia la Hotin a
Calmasului e iarttsi cu neputinO, pentru ca el nu avea incii insusirea de boier la intemeiarea bisericutii cimpulungene, in 1689.
Aceastti dregittorie military de oarecare insemntitate nu credem s'o fi capatat Toader chiar de la Incheiarea pacii. In adevar, am vazut ca," Intr'un act al Dornnului si Divanului moldovenesc, dat pentru dezvinovatirea politica a cronicarului
Neculce, p. 262.
2 in acest volum, p. 433, n.
3

www.dacoromanica.ro

XXXIV

PREFATA

Than Neculce, se spune ca feciorii de boieri trimisi la T arul 1,

eraii calauziti de cdumnealui Lazul Sulger, ficiorul Enoaia[i],
Patrule [Pahulcen Motoc, Calm' 1011 (sic) 0 altii mai de gios,
ca vr'o 10, 20 oameni , ce aveau in phstrare si scrisorile de
indemn si rugiiminte ale Mitropolitului si capeteniilor partidei
iubitoare de crestinl. Daca el ar fi pazit o cetate insernnata in
numele Domnului, Calmasul ar fi fost altfel pomenit in actul de

la Mihai Racovita: i s'ar fi dat, de sigur, si lui ca si Lazului,

titlul de boierie la care avea drept.
Inca supt Dimitrie Cantemir deci, Teodor Calmasul nu era
decit un mazil, cu oarecare avere, in satul de munte unde-1
stramutase casatoria sa. In faptul ca el face parte dintr'o solie ascunsa, gingasa si foarte periculoask in Cara cresting, se
poate vedea si o urmare a legaturilor lui de odinioara cu Polonii, a cunoasterii limbii polone de cittre dinsul, prin indelungata lui tovitrasie cu ostasii cari o vorbiau. Sa ne gindim, pentru
ca aceasta explicare s se intareasca, la faptul ca un actul dintre
conduchloril mai in vrista al rnisiunii, Lazul, era probabil fiul

unui om care, pircidab la hotare, mersese la regele August,

pentru negocieri de acelasi fel, impreung cu un Rus, Cargalovici,
si cu un 4( Mihul et , care e poate Mihutenco, fost soltuz de Cer-

nat.* 2. Se alegeati cu ingrijire oamenii cari trebuiail sit innoade legaturi trildlitoare cu crestinii de peste hotare, dusmanii
de am sail de mine ai Impara iei turcesti.
Pe de altii parte, se vede din Canta, ca familia Calmasului
s'a bucurat la inceput de sprijinul fratilor Mavrocordat. Urmasul lui Dumitrasco Cantemir in sapinirea Moldovei fu Nicolae-

Voda, cel mai mare din acesti fratl. Acesta Linea sa organizeze

si sa asigure Cara peste care venia acum sa inceapa o noua

ocirmuire, si el se va fi gindit poate mai mult decit altil la
paza hotarelor, mai ales in timpuri ca acelea cind un rege invins, Carol al Suediel, statea linga Bender si necontenit, in toate
partile, zburaii stafetele, se strecuraii spionii si se alcittuiaii lu1 Nu la Banal) Savin, pentru ca acesta s3 -i duck mai departe. Cred

ca aBanuly sa fie o greeala de tipar pentru aTarubs: nu as intelege

supt acest nume pe pribeagul ce am mentionat, de oarece el se vede, din
chiar acest document, ck. era Inca In taro.
2 Arch. istorica, III, p. 257 sad Studir fi doe., V, p. 71.

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL IOAN CALLIMACHI

XXXV

cruri intunecate Qi nesigure, de care trebuia sa -fie raspunzator

si Domnul Moldovei, un veghetor vegnic 1.
La 22 Maiii 1716, ins6,, cum am spus si piina amnia, Toader
Calmasul, impreuna cu sbtia sa Nastasia si cu 4coconii): Ionita,
pe care 11 cunoastem, si Andreias, care n'a trait mai departe

supt acest nume

vind o mosioara de cumparatura in Ba-

lacenii din Tinutul Sucevei lui Ionascu Medelnicerul Isacescu,

innaintea unui al doilea Isacescul, a unui Gorovei si trei alti
marturi cu totul anonimi. In zapisul de vinzare chiar, si in iscalitura, Toader se numeste : fost pircalab de Hotin.
Domnia se schimbase acum, si, cu citeva luni in urma 2, Nicolae Mavrocordat mersese sa gaseasca un mai bogat Scaun de
vasalitate in Tara-Romaneasca. Dar motivul probabil al iesirii
din dregatorie a lui Toader e altul. Anuine in 1713, cu prilejul
unei expeditil peste Nistru, care nu se facu, Abdi-Pala ocupa
Hotinul, care nu mai fu restituit decit o singura data, si atunci
pentru un timp foarte scurt, Moldovenilor 3. Atunci pled, pircalabul, cad- Dimitrie Cantemir ni spune eh in cele din urma
timpuri de stapinire moldoveneasca nu mai era doi, ca odinioara, ci

unul singur4. Si in jurul cetatii noua a Turcilor se alcatui o

intinsa raia, din care facura parte o sums de sate gi mosii, ce se
aflati pan& in atunci in Tinuturile Cernautilor si Sorocai 5.

Pupa trecere de citava vreine, in lunga Domnie a paminteanului Mihai Racovita, Calmasul fu numit in ultima dregatorie pe care o avu : Vornicia Cimpulungului. In aceasta insusire
ni-1 arata doua acte privitoare la dinsul si trei care pornesc de
la el insusi.
Inlaid. la 17 Ianuar 1729, un teran plateste prin mosia sa
Suedesii aveau cvartire si la Orheiii; Amiras, p. 121.
2 Axintie Uricariul, p. 172.

3 Ar mai putea fi o explicatie a pircalabiei Calmasului, dar ea nu pare

a putea fi afimisa: anume, ca e] ar fi fost unul din boierii orinduiti, toemai la aceasta anexare din 1713, ca sa supravegheze pe salahoril ce lucran

la ziduri; Amiras, p. 122: nu cred ca li s'ar fi putut da insa titlul de pircalabi, atunci cind adevaratul pircalab era noul Pasii serascher al cetatii.
Cf. si mai departe, in text. V., pentru ocuparea Hotinului, Chilia pi Cetatea-Alba, p. 246.
4 Descr. Moldaviae, p. 16.
5 Cantemir, Ltronicul, ed Ac.

data vrea cineva (Gr. 0-. Toci-

lescu , p. 224.

www.dacoromanica.ro

=VI

PREFATA

niqte boi straini ce i se luaserrt pentru o datorie a tatalui, innaintea dumilor sale Vornicilor de Cimpulung, can cirmuiau viata
modesta a satului si atunci cind fusese opriti acei boi, la carul
cu vin ce-1 adusese. Numele Vornicilor se del : unul e Solomon

Botez, fare nici o indoiala un Evreii botezat, iar cellalt, Toader Calmaqul, e fostul pircalab de Hotin 1.
In acelaqi an, la 28 Septembre 2, Domnul, Grigore G-hica, ce
venise de curind, in locul mazilului Mihai Racovita, intareqte

lui Toader Calmagul Vornicul de Cimpulung moia Stanceqtii, pe care un Stroici, avind-o de la vechiul qi insemnatul sad

neam, o zalogise pentru o datorie ce nu fusese in stare a plati.

Frumoasa proprietate, crescuta mult pe urma, fu dobindita astfel la inceput, inlaturindu-se alt cumparator, ce se amestecase
la mijloc, cu sums de numal o arta cinci-zeci de lei.
In archivele Bistritei din Ardeal, in care archive s'ail pastrat
mai bogate decit on -uncle documentele asupra trecutului cimpulungean, se grtsesc trel scrisori iscalite de Toader Vornicul
satului si adresate, doua lui Samuil User, Bede, sat Beddaus,
biraul cetatii sasegti vecine, iar cea de-a treia vameului bistritean Mihai Gonos. Acesta din urma se gaseqte si cu mult timp

in urma epocei de care vorbim, dar scrisoarea care dinsul,

semnatri. de Toader, are aceiasi data de luna. anul lipseqte la
toate si aproape acelaqi cuprins ca gi una din acele pe care
le-a primit biraul. Se tie ins& ca guvernul lui Uqer a inceput
in 1716 0, cu intreruperi, a 15ut mai mult timp pe urma. Toader
nu poate fi deci decit Calmaqul, de la care avem in aceste 11vae singurele rinduri cunoscute, impreuna cu zapisul din 1716 3.

Vornicia Calmagului la Cimpulung e interesanta din doua

puncte de vedere. Intait, pentru ca ea intareqte wzarea lui
trainica in aceasta parte a teril : in adevar, toti Vornicii din

Cimpulung, despre cari avem qtiri mai bogate, se arata a fi

Bucovineni, cu 'moiile mai aproape sat mai departe de Scau1 Xenopol, pp. 212-3. Dupe. Arch. soc. ft. fi lit. din Iasr, VII, p. 649.

2 Xenopol, pp. 214-5. Fireste di data In original nu e 17293., cum se

ceteste acolo, ci : 7238.
3 in regest, scrisorile se daft intre Doc. BistrifeT, II, p. 103. Sper sd le
pot tipari In Intregime la sfirsitul acestul volum chiar, sad in cel urmittor
din culegerea de fatA.

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL IOAN CALLIMACUI

XXXVII

nub for de cirmuire rurala, i cel mai doveditor exemplu e acela

al familiei Nacul, din care nu mai putin de trei avurg, judeciitile i birurile domnegti la Cimpulung. Pe urmii, Vornicia Cimpulungului insemna supt Mihai Racovita alt ceva decit in timpurile obiqnuite.

Inca din vremea razboiului intre Ruql i Turd, Austriacii,

potrivit cu obiceiul for de a pescui provincii in apa turbure a
nenorocirilor gi greuatilor altuia, trimisera un numiir de soldati
la Dorna, cpe Bistrita, unde se hotitreso Cimpulungenii cu ArdealulD, i aid pusera stapinire spre treciltoarea miirfurilor qi vamilor, luind Ivamii, de la negutitorii ce treceaii pe acolo cu povoare,
i de la pamintenii ce treceail gi trepadaii in Teara Ungureascii.
Si nu rant pre oamenii ce qedeail pen pregiur sa dea agiutor la
nevoile terei, nici sa plateasca gotina 1. Trebuira staruinti energice din partea lui Nicolae Mavrocordat pe linga comandantul
vecin, pentru ca aceqti cuceritori fare razboiti
ieie ranitele
in spinare gi sa treacii, muntii innapoi 2. Dar, uitindu-se cu jind

in urma, ei chemara in locul for pe alti striiini, mai rai, de

oare-ce nu erati, ca predecesorii lor, bine conduqi qi pe deplin
hraniti. Polonii din partida invinsk apiiratori si aliati ai lui Carol -al XII-lea, se agezarii, pentru lama qi la Cimpulung, dar,
iarasi, influentul Domn ciiptita de la Turd un aspru firman, prin
care, de bine, de rail, ii putu scoate 3.
Cind se porni razboiul dintre Imperiali si Turd, cei d'intaiii
incercarg a face in Moldova pentru partea de dincolo de Siret
ceia ce fiicuserii in principatul muntean pentru partea de dincolo
de Olt. Catanele iepiret gi aid din munte gi, dup.& ce se intinserri
peste provincia pe care o ochiserii, se organise, intocmai ca din-

colo de Milcov, un podghiaz nemtesc ca s prinda in Scaunul

sail pe Domnul de la Turd. Ni se spune di la aceastii, tentative din 1716, cunoscuta incercare indrazneata a lui cFerent),
lug parte gi capitanul de Cimpulung cu cei o suta de Nemti ai
lui 4. Mihai Racovita qtiu insa sifi se apere qi, invingind el, cu
ajutorul Tatarilor,
dus Nemtii, din sat innainte de sfirqi1 Axintie Uricariul, in Letopisite, II, p. 138.
2 Ibid.
3 P. 143.

4 Mustea, p. 60.

www.dacoromanica.ro

XXXVIII

PREFATA

tul anului 1. Apoi, in 1717, Domnul pleat' in potriva Bistritei ardelene. El lug, drumul Cimpulungului, unde primi Itirea unei infringer' a Turcilor 2, strabatu valea, trecu muntele Mestecanisului, apa Bistritei, conaci la muntele Suhardului, merse de aid la
Colna," Boni din g cerdaculD ei de stincii, mica strap; de griGiceri 8. Dupa o incunjurare ziidarnica a cefatii ardelene, MihaiVoda se intoarse tot prin Cimpulung 4. Si azi se vede la Yam&
crucea lui Racovita, pomenind isprava sa de navillire i dind

raspunderea ei asupra ghenaralilor din Ardeals, ce vor da

sarna innaintea lui Dumnezeii pentru suferintile locuitorilor de
amindouil partile 5.

Clad Mihai statea mai rail decit ori-cind, stapinirea lui din
Ialt se intindea inca qi la Orheiti putintelh, i el crezu bine sa
incredinteze unui calaraq orheian 6 grija Cimpulungului in timpul razboiului i dupii dinsul.
La 1716 Toader pomenia pe flu sal Ionita qi Audreiag. Cel din

urma muri poate innainte de vreme. Dar e cu putinta i aceia

ca el sg. fie Mitropolitul de mai tarziii al Salonicului qi al Moldovei, Gavriil. Acesta era flu mai mic al Calmaqului, cu toatit
marturia contrail a lui Wolf, care nu cunoscuse dintre cei .doi
batrini: Voevodul qi Mitropolitul, decit pe acesta din urma, care-i

va fi impus prin vrista lui innaintata 7. D. Alexandru Callimachi-mi comunica apoi ca in pomelnicul de la Stancelti Gavriil nu e fiul d'intiiiii poinenit: cu toate ca s'ar putea crede
ca o fatii bisericeascri, trebuia s fie scrisii, la inceput. In sfirqit,
marturia ca, pe Gavriil 1-ar fi chemat in mirenie Gheorghe e marturia cunoscutului, prea-cunoscutului Sion 8: un falsificator de o
1 Studir i dot., V, p. 72.
2 Ibid., p. 66.

3 Chiparisa in Erbiceanu, Cronicara greci, pp. 77-8. Cf. Ist. lit. rom., I,
pp. 214-8.
+ Cf. Chiparisa cu Mustea qi Amiras, p. 134.
5 Uricariul, V, pp. 82-4.
a

Cantemir, Hronicul, 1. c.

7 Beschrribung der Moldau, II, p. 183, nota h. Mai notam qi aceia ca la

1781
Sulzer, Geschichte des transalpinischen Daciens, III, p. 507 nota
Wolf ti dadea evre -o nouazeci de ant), pe dud despre Ioan-Vocla spune
Daponte, ce 1-a cunoscut, ca ar fi murit in 1780 la o vrista asa de neobisnuita, theft putea fi socotita la 110 ani; Erbiceanu, Cron. Greer, p. 192.
8 Arhondologhia Moldover, p. 138.

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL IOAN CALLIMACHI

XXXIX

rara indrazneala si autorul unui factum calomnios, care trebuie

utilisat numai cu cea mai mare atentie 1. In adevar, era obiceiul ca numele de calugarie sa corespunda numelui mirean, dar
regula nu se observa totdeauna, qi se intimpla aclesea ca un
noit monach sit iea numele vre-unui sprijinitor al sail.
Amindoi fratii se stramutara, la Constantinopol, dar eel
care apnea acest drum catre noroc fu Ionita, intors din Lemberg. Canta scrie : Pre acea vreme era Domn in Moldova Neculal Mavrocordat Voevod, iara Ioan Mavrocordat, fratele lui
Neculai Voevod, .era terziman imparatesc la Poarta, carele avea
trebuinta de un om ca acela, sa poata tilmaci cartile cele
i pentru aceia au scris la Neculai-Voda. Iara Neculai-Voda,
I

in special pentru Callimachi iata ce spune acest izvor, la care D. Xe-

nopol crede ca poate recurge cu incredere: ca sint terani din Dorna si

Cimpulung, cm Ioan-Vodit a fost pantir la Vornicia ultimului sat si nu
eraii pre atunci pantiri acolo ; di de acolo a fugit acu femeia si copiii
de ce ? la CrEuleni, unde s'a facut... fireste iarasi pantir, la capittinia
de acolo pomenita aid pentru singura datE; cal de aid ceia ce e
fats; v. Canta, 1. c. a invatat lesriste si tataraste bine a scrie ! si
a vorbi ; ajunge apol chihaia, locotiitor al capitanului. eimbEtrinind si
slabindo la 1740 cind avea vre-o patruzeci, cincizeci de ani, cel mult!
vine in Iasi si cere... giertare de bir cind era fill de boier si boier el

insusi cu limit in urma! Neaparat ca un ilustru Sion, fratele bunului

autorului, ce nu era mai putin decit capitan, se milostiveste de acest batrin de patruzeci de ani, asa de slEbit incit nu putea fi chehaie la Crilulenr, cind era Marele-Dragoman al Portii la Constantinopol! Deci 11 recomandE Ionita Sion pentru a fi el, Marele-Dragoman, Idascill leunde
sesc loc ce nu exista la scoala Domneasca din Sf. Neculai
se invata... moldoveneste ; ceia ce se si face! Precis, Than CalmEsul invatE pe copil... leseste gsepte ani ; aba Inca, si insusi au invEtat grecestez el, Marele-Dragoman !' La 1747 vine Domn Grigore Ghica
exact, fiind-ca a luat din cronici si indatoreste pe gdascalul loan din
ce urma a fi Mare-Dragoman a-I invata beizadelele... leseste, ca un pantir de la Criluleni! NeisprEvindu-li invEtEtura e dus la
Constantinopol, de Domani mazil la Constantinopol, unde Ioan venise
cu peste patruzeci de ani in urma! Abia in 1763 e facut, netam-nesam,
din pantir si Rascal, Mare-Dragoman si apoi Domn, la g67 de ani, precis! El aflit in Moldova un frate : Toader care-i era tatii,si dol cumnati:
preotii Hasnas si StrEtulat monahul, earl slujiaii de sigur la biserica Falsificarii. Unul e facut protopop in Putna, iar fratele Gavriil trece de la
Putna aproape de Salonic ca Mitropolit ceia ce nu mai apucase a
Sf. Neculai

fi. Apol acest escelent informator face haz pe socoteala descendentilor lui
Hasnas si StrEtulat, cari n'aii existat nici odatE!

www.dacoromanica.ro

XL

PREFATA

cercetind, ail aflat pre acest Ioan, feciorul lui Teodor Calmasul,
si 1 -au tramis la fratele sau Terzimanul la Tarigrad. Petrecind
el linga numitul Terziznan, si fiind om istet, all pus nevointa,
all invatat cartea si limba turceasca, apoi limba si scrisoarea
italieneasca, frinceasca, elineasca, si cu aceste cu toate s'ail ales
om foarte trebuincios Terzimanului. i, Inca tinar fiind, si macar
ca altil data nu se intimpla Terzimanul, insa el s'ail invrednicit
de all implinit toate trebile Terzimanului 1.
Sa vedem. Ioan-Voda, fratele lui Nicolae Mavrocordat, era un
om simpatic si un om bun, un blind cirmuitor farb. patimi 2. Cantemir it numeste cea mai placuta persoana din vremea sa 3.
Dar, multamit cu aceste insusiri, el n'ajunse nici-odata un carturar
in adevaratul inteles al cuvintului, precum si cirmuirea lui era
judecata de multi ca infatiseaza semnele tineretii si lipsii de incercare. Numit Dragoman al Portii, situatie in cere-si cistigase
o atit de mare faima, tatal sat, Alexandru Exaporitul, si in care
pe urma se purtase cu vrednicie, pane la numirea ca Domn al
Moldovei, in 1709, fratele Nicolae, Ioan sau Ienachi se arata
putin chemat pentru talmacirea din atitea limbi a scrisorilor ce

se ingramadiail la Poarta. Nicolae de Porta, un Levantin, ce

juca un rol insemnat in administratia germane a Olteniei, spune
din Bucuresti, la 22 Decembre 1715, cind domnia acolo Inca
tefan Cantacuzino, ca Ianachi era intrebuintat de Turd. numai
in afaceri politice mai putin insemnate sail in daraverile private ale supusilor stra'ini, pe cind pentru temeiul lucrului se
alerga la talmaciul si cancelariii al arnbasadei francese 4. Dupa
trimisul german, Ianachi nu stia limbile diplomatice ale acelui
tinap : latina sau italiana, iar turceste nu putea nici sa ceteasca
nici sa scrie 5. Iar ambasadorul olandes anuntii, astfel, intr'un adaos

la raportul sail din 18 Novembre 1709, numirea : Fiul cel mai

mare al d-lui Mavrocordat, fost Dragoman al Porta, a fost numit pe
neasteptate, la 17 ale lunii, Domn al Moldovei, si fratele lui.
care nu stie nici-o limba straina, a fost ales in locu-i ; pentru
1 P. 189.
2 V. locurile In care se vorbeste de dinsul dupes izvoare in 1st. lit. romine.
8 Ist. impltratdor otomanY, ed. Ac. Rom., p. 596 n. 1.
4 Hurmuzaki, Fragmente, V, p. 110 n. 2.
5 Ibid., p. 61.

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL IOAN CALLIMACHI

XLI

care alegere fiecine se mire cit se poate de mult) 1. Aceastii necunostint& se dovedi indatil, la audienta din Decembre a ambasadorului suedes : de Erica sa nu-si poata implini sarcina, Ienachi
nu veni singur, ci avind ling& dinsul, ca talmaciii al talmaciului,
pe un Grec din Cefalonia, preot din Insulele Ionice, ce se aflat
Inc& supt dominatia venetiana. Suedesul nu se multami ins&
numai cu mirarea, ci protest& c& nu poate vorbi lucruri de taina
inaintea unui om care trebuie sa asculte de dogele din Venetia
ca Cefalonian, de patriarchul din Constantinopol, ca preot grec
si e, pe ling& acestea, ca bun pravoslavnic, prietenul ambasadorului rus. Vice-terzimanul trebui sii piece si in locu-i function& interpretul suedes 2.
laid situatie ca a lui Than Mavrocordat nu se putea pierde
timpul, cad asernenea scene neplacute se puteau repeta si aduce
scoaterea talmaciului cu numele. Pentru a drege lucrurile intru
citva fiindca greutatile n'aii fost nici data cu totul inlaturate,
el va fi cerut fratelui sa -i caute un tinar supus imparatesc cunoscator de limbile Frincilor. Ionitil al Cahnasului, intors de la
dascalii sal. din Liov, tinily, dar impodobit cu carte latineasca,
era foarte potrivit pentru a implini sarcina, ce nu i se incuviintase popei din Cefalonia. El deveni omul de case al lui Ianachi. decit care nu era cu mult mai tinar, si, fara mid un titlu,
dar cu o buns leaf& si cu o frumoas& perspectiv& de inviltaturi
noun, de cunostinti pretioase si de suire in ranguri innaintea sa,
prinse a talmaci c&rtile de tainii.
Peste citeva luni, Nicolae-Voda fu mazilit, dar un mazil nu

putea s& fie alt ceva decit un Domn numit din nal, asa incit
Terziman ramase tot Ioan, intinzind o mina de ajutor si fratelui
celui mare, ce se zbatea in tot felul de greutati politice si banesti.
1

De overste soon van de heer Maurocordati, die Dragoman van 't Hoff

was, is den 17 deses op het onverwaghten tot prins van Moldavien, en

syn broeder, die geen vreemde taelen verstaat, in syn pleats aangestelt ;
over welke verkiezinge sig een jegelyk op het hoogste verwondert.
Raport olandes din 15 Decembre : By de welke Syn Wel Ed. de jongste
soon van de heer Alexander Maurocordati vond die syn broeder, de nieuw
gekoren prins van Moldavien, in het dragomans-ampt van't hoff is gesuccegeassisteert door en griexe paap van Cefalonia geboortigh, om
deert
d'interpretatie te doen om dat nog onkundigh van europeesche talen is;
als wanneer den eygen dragoman van syn Wel Ed. bevolen wierdt uyt de
Kamer te geen ; 't welke opgemelten heer Envoye vreemt te vooren quam .

www.dacoromanica.ro

XLII

PREFATA

Se stie ce urma in Moldova: revolta lui Cantemir, intrarea RuOlor, lupta de la Stanilesti, pacea si intrarea terii in vechia el
supunere. Ioan-Voda fusese trimis in cercetare la Braila, de
unde i se dadu apoi epitropia terii Moldovei, Caimacamia innainte
de a se numi vre-un Domn 1. La 7 Octombre 1711, Miercuri2, el
intra in Iasii pustii si, prin arti iscalite : Joan Mavrocordat,

Marele-Terziman al puternicel Imparatii si epitropul tarai Moldovei iproci, el porunci sa nu se mai stoarca pentru biruri locuitorii ruinati, si theme din nenorocire si instrainare pe fugarii
dintre boieri3. Dar, la 6 ale lunii Inca, in urma asigurarii lui ca
nu poate domni, Nicolae-Voda-si capata iarasi Scaunul4. Fratil se intilnira in calea domneasca a noului Voevod, intrara impreuna in Iasi, petrecura citeva zile, si apoi Ianachi merse la
Poarta se -si caute de dregatorie 5. In lipsa lui de vre-o patru
luni, as crede cii, afacerile fusese dezlegate cu ajutorul tinarului
Ionita, ce avea acum doi ani de practice in mestesugul politicii
orientale.

Deci spusele lui Canta se adeveresc, cuin si era de asteptat,

pe deplin. El merge cu istorisirea vie ii Domnului saii, ariatind
ca Ianachi a capatat Domnia Terii-Romanesti si atunci Ionita
Calmasul, care se va fi grecisat ca nume pang in acest timp, a
trecut supt un not stapin, Nam' celuilalt : Grigore Ghica. El ar fi
fost ajutorul in dragomanat al acestuia timp de unsprezece ani :
ceia ce ar face de la 1717 pans la 1728.
Raportul olandes din 3 Februar 1717 anunta numirea Jul loan
Mavrocordat, intimplata cu simtitor de multa vreme in urma, la
18 Decembre 1716 inca. Pe cind el pleca spre Dunare, capatind

astfel a doua oara, misiunea de cumpanire si blind* de a supune iarasi Porta o Cara trecuta la crestini, locul lui de Dragoman era cerut din doua parti. Candidatura cea mai serioasa
se parea ca este a unui Dumitrachi, al dim' nume de familie,
1 Axintie Uricariul, pp. 125-6.
2 N. Costin, p. 117.
3 Ibid.

4 Raport olandes din 12: Op de verklaringe van zyn broeder dat niet
bequaam was die provintie to konnen gouverneerem.
5 Axintie Uricariul, p. 131.

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL IOAN CALLIMACHI

XLIII

neinteligibil pentru noi, e Gorigliano. Dar invinse, prin legaturile lui de familie, un alttil, Inca un tintir fard experientii si
abia la inceputul studilor sale de poliglot : Grigorascu fiul 1111
Matei Ghica si al Ruxandei Mavrocordat. E, spune consulul
olandes din Smirna, un tiliar care cu putin timp in urna era
jeune de longues la d. resident imperial Fleischman, ass, incit se
crede Ca a fost preferat mai curind prin favoare decit din causa
insusirilor cerute pentru aceastil sarcina, I.
La inceput, noul talmacin imparatesc o duse, fireste, cam greii
La negocierile de pace de la Pojarevae, el nu fu chemat, si roltfl
de interpret it indeplini, cu cite cunostinti cistigase, Domnul
inuntean, Than Mavrocordat, care veni cu un lux de oameni, de
steaguri, trimbiti si tobe, care jigni pe Turd si-rexpuse la innstriiri 2.

Dar, in conditil mai modeste, el ramase pins la sfirsit ca intiiu Dragoman. al congresului, dacil nu al Forth' 8, Si, nefiind ad-

mis la dezbateri, din causa insusiril lui de Domn interesat, el

fu inlocuit printr'un nepot 4.
Dar cu timpul deosebita inteligenta, vioiciunea de spirit, harnicia lui Ghica invinsera toate greutaile. Neaparat ca el nu ajunse
un tiamaciii al Portii inzestrat cu patriotism tnrcesc, cad lucrul
era imposibil. Primi bani din toate partite, cum era si obiceiu],
1 cOp den 18 December ist den geadvieserden nienw aangestelde prins
van Wallachien, den heer Janatie Mavrocordati, van Adrianopolen, near
die provintie vertrocken, onder de escorte van den nieuwen Tartar-Chan
eu Osman-Pascia, die bevorens generaal van de Janitsers is geweest...In
den plaatse van den voors : nieuwen prins van Wallachien, de heer Janatie Mavrocordati, is als eersten draagman van den Hooge Porta gesuccedeert de persoon van eene Gligorasco, synde een soon van de oudste
suster van de heeren Mavrocordati, dat nog een jongeling is, die kortelings nog als giovine di lingue by den heer kyserlyke resident Fleyschman
heeft gediend ; die men agt eerder door faveur als uit reguarde van de
gerequereerde bequaamheden tot die charge geprefereert is geworden.
Soo dat de persoon van de heer Dimitraki Gorigliano, die daartoe de vereyste qualytyte possedeerde, in syne sollicitatie niet heeft gereusieert."
Cf. Hurmuzaki, Supl. I 1, p. 435, No /MEL.
2 Raport olandes din Smirna, 12 April 1718, si eel din 13 Malt urmator
3 Totusl consulul olandes din Smirna ziee, la 23 Inlie 1718, ca el se alit

la congres ein gene andere qualityt als eerste draagman van de Porta .
4 cOm welke redenen ky syn neef heeft geordonneert an de turkse plenipotentiarissen in syne plaatse voor tolk to dinen.) Raportul citat.

www.dacoromanica.ro

XLIV

PREFATA.

pe care-1 spunea insusi : Toate natiunile dail Dragomanului pe

an o sums fixa, pentru ca el isi di multa osteneala si toti all

nevoie de dinsulz 1 si, in schimb, el film ori-careia dintre Puteri
mici servicii la anume negocieri. Le potrivi asa de bine, incit
din partea acestor represintanti straini cu interesele atit de deosebite, une-ori, nu se and decit laude pentru afabilul, exactul si
activul tinar, care se apropiase mai mult decit ori-cine de tipul
perfectului Terziman 2.
Era incunjurat de o multime de casnici din toate nearnurile,
pe cari-i intrebuinta la lucr5.ri de cancelarie stiute de stapini,
sail la deosebite misiuni secrete dupg daruri si cu destainuiri sail

sfaturi. Cunoastem astfel pe confidentul de capetenie al lui,

Grecul Ghirachi 8, pe Levantinul Laria 4, pe Francesul Milo 6.

Intre acesti oameni a stat la Constantinopol, nu unsprezece

ani de zile, ci numai noua, Ioan Callimachi, caci asa isi schimbase numele, in frumoasti eufonie greceascii, imprumutind numele

unui vechiii si vestit poet,

Ionita Calmasul. Dar in curind

trebui sa-I paraseasc5, sail sit plece .cu vre -unii dintre dinsii in
Cara sa de nastere.
Domini sail Voevoclul Moldovei, din familia Racovita), scrie
ambasadorul olandes la 25 Novembre 1726, fiind scos din dregatorie prin atitarea dusmanilor sal, in locu-i s'a numit Dragoinanul sail talmaciul acestel Curti, d. G-rigore G-hica, si de aceia,

Martia trecuta, dupa obiceit, a capatat de la Sultan caftanul.

Iar locul de Dragoman 1-a ocupat fratele mai mic al lui Grigore, care se zice ca ar avea multe aptitudini pentru aceasta 6.D
1 Hurmuzaki, Vi, p. 301.

2 Cf. spusele ambasadorulur frances, in Hurmuzaki, VI, p. 385, no.

ccxxxvin si ale bailului venetian, ibid., IX1, p. 612.
6 Hurmuzaki, VI, p. 301.
4 Ibid., p. 394.
i ibid., p. 895, No. CCXLI.
6 (Den prins of Waywode van Moldavien, van de familje van Rakowitz,

door aenhitsingh zyner vyanden van die bedieningh zynde geremoveert,

is in desselfs plaetse aengestelt den dragoman of tolck van het hof, den
beer Gregory Gika, en tot dien eynde op voorlede dingsdagh door den
Groten-Heer volgens gebruyck met een eerevest geregaleert ; synde de
dragomans-bedieninge weder opgevult met de jonger broeder van den
laetsten, die men seght daertoe vel bequaemheyt lieeft.) Cf. raportul venetian din 16 Octombre ; Hurmuzaki, IX1, p. 613, No. DCCXXXIX ; cel frances
din Supt. I1, p. 456, No. DCLXX.

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL IOAN CALLIMACHI

XLV

Noul Domn, dupii ce se asigura de adversariul pe care -1 Inlocuia,

pled, din capitala turceasca la 25 Decembre, in postul Craciunului din anul 1726 1.
i supt noul Dragoman, loan Callimachi avea dreptul sa, se
astepte la pretuirea de care se bucura supt acela care pornia
spre Domnie. Dar, alit, cum se infatisaii lucrurile, el nu vedea
la Constantinopol chiar putinta unei Insemnate innaintari pentru
dinsul. Era, apoi, mai de grab& omul lui Grigore Ghica decit
al fratelui acestuia. In sfirsit, tatal, pe care nu-1 vazuse de atit a
vreme, traia inca in Cara, acolo in Vornicia lui paste terani, si
Ionita, va fi dorit et -1i vada batrinul, ce se apropia de moarte.
Toader, ce nu si-a zis nici odata decit moldoveneste : Calmasul.
va fi simtit, din parte-I, de datoria lui sa statorniceasca gospoclaria fiului saii, Area multa vreme instrainat. Spre boierie si
nunta veni ded logofatul de Dragomanat in Moldova.
Pre Grigorie Ghica VoevodD, scrie Canta, 1-at facut Impitratia Domn Moldovei ; vent -an aici in teara si acest Ioan Teodor :
1 -au boierit, fa",cindu-1 logofat al treilea 2.))

Trati Logofat nu suns strasnic : era un boierinas de al treilea

rang. Dar multi cari au terminat in cea mai apropiata vecinatate a tronului incepura prin a treia Logofetie, ca prag al maririi lor. Nicolae Costin, om cu deosebita stiinta de carte, fiul
unui Mare-Logofat si viitorul sot al unel Domnite, fu deocamdata, treti Logofat B. i aceasta se explicit, gindindu-se cineva la

atributiile acestui dregator. El pecetluia, ni spune Cantemir,

cu pecetea de inel scrisorile private ale Domnului, acelea pe
care nu putea sa le vada ochii on -cui ; mai mult, el le redacta,
dindu-le Domnului spre iscalituras. Uricarii si Camara domneasca,

adeca fiscul si cancelaria Voevodului, ascultat de dinsul. Era un

fel de cdefensor eclesiastics. , purtind trebile bisericesti si adu-

cind fatale din der Innaintea Mariei Sale. E mare maestru de

ceremonii la primirea solilor strain, si trebuie sa cunoasca protocolul. Aceasta afara de pecetluirea hotaririlor judecatoresti
iscalite de superiorul said, Logofatul-cel-Mare 4.
In acest timp Ioan se insura, si insuratoarea-i se facu cu o fata
1 liurmuzaki, Supl. 11, 1. c.
2 P. 189.

3 /St. lit. rorn., I, pp. 65-6.

4 Descr. Moldaviae, pp. 81-2.

www.dacoromanica.ro

XLVI

PREFATA

dintr'o familie din tail. Pe viitoarea Doamna o chema Rale, k;i

barbatul ey care pastra, ca qi altul, mai vestit de cat dinsul,
Dimitrie Cantemir, Caracterul cuminte, cnemaret qi aplecat la
gluma al mazililor moldoveni, atit de asemenea cu teranii
barbatul el ij zicea Ralita. Respectind cu scumpatate prescripiile de gosp6darie batrirreasca ale Ralitei sale, el scrie mai tirziii
fratelui eau Banul, care zabovise cu trimiterea unor provisiuni
moldovenelti, in sare, slanina, pastrarna si COTZU pisat: Ce aceste

de primavara salete ea le trimiti, ca amintire nu-i pot intra

in voia Ralitir 1.
Despre socrul sau, iii spune Ioan ca era Paharnic,

in 1740

el trimitea dumisale Paharnicului, socralui mien, bani qi un

ravaq : din scrisoarea care anunta fratelui, Banul, aceasta indoita
trimitere, se vede ca acest socru statea la Iasi, pe atunci, indata
dupa razboiul ruso-turc qi ocuparea Moldovei de Mtinnich 8. In
Divanul d'intaiii al lui Grigore Ghica, la aceasta noua stapinire
moldoveneasca, se afla insa ca Mare-Paharnic Toderaro Costa-

chi, fratele lui Gavril Banul qi al lui Constantin, Marele-Logofat 4.

El ar putea sa fie socrul lui Callimachi mai curind decit c damnealui Pah. Nicolachi, care intervine in favoarea lui Dumitraro
Calmaul, mult mai tarziti, pe linga Doran 5 gi despre care se
vorbeqte in cuvinte care inlatura putinta unei inrudiri 6. I Frate*,
scrie el la alts data, 1740, aceluiaqi Dumitraro Banul, cite
Tr'odata cerceteaza de la Cara la socru -mien, cate cu ceva untu,
branza proaspata, gaini ca Ilea acele, ca asa sa cade 7.
Ralir trebuie sa fi avut surori. In adevar, la 1740, Ioan vorbeqte de dol. cumnati ai sai, Andronachi gi Vamegul-Mare Ianacachi, cari ineau pe surorile lui, Paraschiva qi Maria : Oranduit-am gi cumnatului Andronachi 2 pungi de bani ; care bani
Teti lua de la dumnealui Vel Varnaq, cumnatul Ianacachi, de
vreme c'am scieis la Maria Sa Vocla sa i sa dia dumisale acele
3 pungi de -bath : adech, una in sama durnitale i 2 pungi in
datorie cumnatului. Andronachi... Cumnatul Andronachi sa pui
1 Xenopol, p. 231.
2 Ibid., p. 216.
3 Ibid.
4 Neculce p. 386.
5 Xenopol, p. 222.
6 Cf. si ibid., p. 227.
7

Ibid., p. 2219.

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL IOAN CALLIMACR1

XLVII

si chizesi pre tine -ti socoti... Vorbeste si cu cumnatii, si cu Pa-

raschiva, si cu Marie, pentru aciasta 'v. Mai mult decit doua

surori n'a avut Ioan-Voda, dar Intr'una din scrisorile citate
aflam mentiunea unui al treilea cumnat, deci dupa sotie : un
anume Ursulet : Pentru currinatul Ursuletu inch mi sa adiveresti Maria Sa Voda.

Grigore Ghica, patronul de odinioarn

prea bine 2.

Din aceasta casatorie fericita i se nascura lui Ioan doi fii

Grigore si Alexandru, precum si cloud fete, Sevastita si Maria.
Maria purta numele matusei sale, iar cel doi baiatl capatasera
la botez, dupa un obiceiti foarte raspindit pe atunci, prin care
se platia o datorie de recunostinta si se asigura cariera unui
copil, numele patronilor : G-rigore Ghica si fratele acestuia,
Alexandru.

Domnil botezair bucuros pe fiii marilor boierl, ca si pe al celor

mai midi, ce se tineau de 4asa tor, si Intre cheltuielile Carta

este totdeauna si rubrica (le botezuri, ca si cea de cununii, asa
in cit s'ar putea admite Ca insusI Grigore-Voda a fost nasul
celui d'intain flu al lui Than Callimachi. Dar de sigur el nu banuia ca ridica, prin represintantul sat, din cristelnita botezulur
pe un viitor Domn. frate si unchiii al unor Voevozi urrnatori
in aceiasi stapinire a Moldovei,

Data nasterii lui Grigore Callimachi poate fi statornicita cu

deplina siguranta. Cind, la 1761, Iesenii vazura privelistea rare.
neintimplata din cele mai indepartate vremi de vitejie, a unui

batrin incoronat ridicind pe treptele Scaunului, ce parasia de

buns voie, pe un fill in floarea vristei,intre asistentii miscati
al frmnoasei scene patriarchate se afla si agerul boier Ionita
Canta, cronicarul, si el inseamna in izvodul sau si numarul anilor
noului Grigore-Voda : find tinar numai de douazeci si patru
ant. 3. Aceasta inseamna ca Grigore s'a nascut la 1737, dar nu
in Iasi, nici in Bucuresti, unde trecu Ghica, in 1733, cila Constan-

tinopol. Caol, la aceasta data de 1737, Ioan nu mai era treti

Logofat. Canta martmiseste ca, fiind cispitit la trebl marl, Calli1 Xenopol, pp. 218-9. Cf. si pp. 216-7.
2 Ibid., p. 219.
3 P. 191.

www.dacoromanica.ro

XLV III

PREFATA

machi a lost amestecat in negocierile cu Tatarii, can cereau hotarul celor cloud ceasuri in curmez4, iar in lung treizeci i doua
ceasuri, ce feel dat qedere Tatarilor, la aqezatul uqurului ci a
alamului, ca sa plateasc5, Tatanix,. Amestecat apoi qi la alte

trebi multe a tarii, purtate de Domn, tot cu acest om, el

e innaintat, pentru vrednicieD, la rangul de Mare-Medelnicer 1.
i aid informatiile date de contemporanul i dregiltorul lui
loan Teodor Voevod qi al halal s5.11 sint exacte. Una din greu-

tatile de capetenie ce intilni Ghica fu neastimparul Tatarilor,

can pradarg, nemultamiti cu purtarea lui energic5, fate de din0i,
in Moldova de peste Prut, atraser& astfel o expeditie impotriva,
lor, fur& siliti di, se supuie, primind vechile hotare, i, in urma,

la Ismail, se invoira a plan darile mentionate pentru cedarea

tinutului de paqune vecin. Fiul Orheianului Teodor Calmaul
ha parte deci la toate aceste tulburari qi dezbateri pentru hotare : el va fi mers in 1727 cu oastea lui Vocht, in care se gdsiaii, altituri de alte cete birie pregatite, i Lapulnenii gi Orheenii i SoroceniiD, supt Serdarul Iordachi, ginerele lui Cons-

tantin Postelnicul Ipsilanti si unul din Grecii frunta0 cu cari

venise de la Poart& noul obladuitor 2. El va fi ajutat la talmacirea indatoririi luate la 15 Mart 1728 de Tatarii astitnparati
prin expeditie 3. Tot aqa i la intoarcerea pe moldovenete a
lirmanului de intarire, primit de Domn peste citva timp 4. Va fi
gasit de lucru i la trecerea celor doua bezedele engleze, cari
purcesese de patru ani de la casele lor, de la Englitera, imblincl
prin cari, ca s5, vaza tank qi obiceiurile tanlorp, i la calatoria
vechiului Pa0 de Hotin qi a celui nou, ce-i venia in loc 5. Actul
de intelegere definitive cu Tatarii pentru p5,1unile moldovenesti,
incheiat la 6 Septembre 1729 6, va fi trecut i el prin minile sale,
cu toate c5, pentru aceste traduceri cinstea revenia efului sat,
Alexandra Amiras, Sulgerul qi apoi Postelnicul7. Ins5, judecata.
1

P. 189.

2 Cf. Amiras, Letopisife, III, pp. 157 si 164. Ghica datorise Ipsilantestilor, Psiolilor, prigoniti de Mihal Racovita numirea sa in Domnie. V. Comnen Ipsilanti, pp. 323-4.
3 Ibid., pp. 166-7.
4 Pp. 170-1.
5 Pp. 172-3.
6 P. 173 si urm.
7 Ibid., pp. 170, 176.

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL IOAN CALLIMACHI

XLIX

si asilzruninturile cu Tatarii aratA. ca Imijlocitoriz pentru invoiala pasnica din partea Moldovei pe Enachi Logofiltul si
Alexandru PostelniculD 3; n'as crede ca e vorba de Ienachi Ipsilanti, ci mai curind de al treilea Logofat> Callimachi, ce innaiota dupa aceasta ca Mare-Medelnicer.
Medelnicerz, scrie Dimitrie Cantemir, e acela care varsa
spa Domnului la serbarile cele marl, innainte de prinz, si are
jumatate din veniturile tefanestilorD 2. Era, cum se vede, mai
Inuit o distinctie onorifica decit'incredintarea de fapt a acestei
boierii zadarnice, build pentru un trintor sau un fanfaron. Canta
adauge ca indata Than Callimachi fu numit capuchehaie al Moldovei si trimis lui Alexandru Ghica pentru tilmacirea cartilor
straine ; ramiind deavirsit procopsit in slujbele acestea, 1 -au facut cunoscut si Curtis ImparatestiD 3. Plecarea i se facu dupa
1730 si tulburiirile din Constantinopol.
Prin capuchehaie
&ail de obiceiti, mai multe, dintre care cel
mai de frunte purta titlu de bas-capuchehaie
invirtia un Domn
romin daraverele lui complicate cu oamenii de afaceri din Constantinopol, prin capuchehaie raspundea tributul, depunea darurile la puternicii ce-1 ajutail, transmitea informatiile politice,
strecura pirile sau indreptatirile sale, rascolia patimile si inlantuia dusmanil. Capuchehaia trebuia sa" fie un om cu cunostinti.
o persoand bine privita la Poart5, cineva care sii aiba cuvint,
credit si prieteni. Une off, cind on se gasia un boier avind aceste
insusiri, se numia un capuchehaie de parada, dindu-i ca ajutatransmitea tainele intrigilor
tor pe un Grec, din familiile
si mijloacele necesare pentru a se indeletnici cu banosul for
mestesug.

Capuchehaia n'avea, de regula, nits un rost la Dragomanatul

Portii, decit acela de visitator, de staruitor si cumparator. Cind
tusk' Marele-Terziman era, ca pe aceasta vreme, fratele unui
Domn, atunci represintantul Domnului putea srt fie intrebuintat
fard prinaejdie si in cancelaria talmacirilor imparatesti. Dar fireste ca la acest calm, el n'avea nici o situatie oficiala. Asa Inca Ioan Callimachi ran-lase si acum, ca si supt all dragomani
1 P. 176.
2 Descr. Moldaviae, p. 80.

3 Pp. 189-90.
4

www.dacoromanica.ro

PREFA7A

ce mai servise, ajutorul personal, logofatul de tainft al Terzimanului.

Peste citva timp, in 1736, incepu un non rrtzboin intre Turci

si Rusi, pe
ajutara, crezind sosit ceasul prazii ieftene,
Austriacii. Indata insrt negocieri se deschiserri,, pentru conducerea crtrora fu adus din Constantinopol Dragomanul, ce visits atunci pe fratele situ in Scaunul din Iasi 1. In local lui fu
intrebuintat pentru afacerile consulare curente si pentru traducerea de stiri capuchehaiaua Moldovei, care avuse, in vrernea
cind Rusii prttrunsese in Cara, gonind pe Domn, o foarte grea
misiune de indeiilinit. Impariitia Turceasca, scrie Canta, avea
(*ire cu Nemtii si cu Moscalii; Alexandru Voevod sad dus cu

Viziriul la oaste; loan Teodor au ramas vechilul Terzimanului

in Tarigrad, lingrt Raciip-bei Mehmet, si capichihaie lui Grigorie-Vodii Ghica2. Si aceasta se intareste si de Comnen Ipsilanti : Alexandru Ghica it pusese epitrop
saii vechil
al
Dragomaniei lui, in anii cind a lipsit la oaste, fiind apoi epitrop al Dragomaniei si la Cainirtcrimia viitorului Vizir2. in sfirsit.

avem o dovadri despre relatiile obisnuite ale lui Grigore-Vocla,

fratele Terzimanului, cu vechilul
le vekil
acestuia in aceste
cuvinte ale lui de Villeneuve, ambasadorul frances la Constantinopol: Domnul Moldovei, scriind vechilului Dragomanului
Portii, 1-a insarcinat srt-rni spuie ca d. de Tat cunoscutul
Ungur in serviciul Franciei
a sosit la 12 ale lunii in Iasi,
si ca a doua zi trebuia
urmeze drumul in Basarabia4.
Era o vreme asprr3, pentru crestinii ce slujiau Turcilor, cari
crtutail jertfe pentru
indreptati in ochii for proprii infringuile ce suferian. In 1737, dupii luarea Oceacovului de Rusi, se

drtdu porunca de a se prinde medicul Testabuza, in serviciul

Mavrocordatilor, si Manoli Ipsilanti : cel d'intain fugi, cel de-al
doilea fu pus in tapit la Constantinopol si averile intregii familli, ale fratelui Constantin si nepotului Ianachi, furs priidate 5.

CInd insa pacea ajunse a se incheia, mai ales prin silintile

lui Alexandru Ghica, ce nu se Meuse vinovat de nici-un act
1 Ienachi Kogitlniceanu, p. 199.
2 P. 190.
8 P. 350.
4 Hurmuzaki, Supl. Il, p. 524.
5 Comnen Ipsilanti, pp. 342-3.

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL IOAN CALLIMACHI

LI

de triidare si nu cochetase cu dusmanii Portii nici cit predecesorii sal, Mavrocordatestii, Dragomanul nu s'ar fi putut astepta
la soarta Jul Manoli Ipsilanti, In adevar, in Ianuar 1740, end
Rusii parilsise acuma Moldova si nici nu se mai gindiaii s'o
atace, Sultanul dadea meritosului situ talrnaeiti, printr'un hatiserif anume, titlul de Domn aI Moldovel si tot ce se Linea ca
onoruri de acest titlu : in legiiturile Jul cu ministril straini i
se acordit. prin urmare calificativul de Chiarezza, care-i suna lui,
in greceste : 'Exkap.7cp69;1; se hotitri ca pentru dinsul, ca si
pentru ministri situ pentru un vicariii patriarchal cu rangul de
episcop, se va suna clopotul, cind va veni la ambasade, ca
lacheii se vor aseza pe douil rinduri la trecerea lui, ca va fi
primit innainte de a intra in odaie, ca i se vor face onorurile
fotoliului si va fi condus, la plecare, ceva mai rnult2. Trecerea
la Turd ii era asa de mare, incit el putu sit capete de la el ca
Hotinul, parasit de Rusi, sit nu mai fie cetatea de odinioarii, en
o raia claunatoare Moldovei, ci sit se incredinteze fratelui situ
Grigore-Voda, care trimise acolo un pirealab 3. Arzurile nu se
mai dcideaii lui Reis-Efencli, ca Ora atunci, ci se lftsaii in minile
Terzimanului 4.

Prietenii lui Irma, cei mai pritrunzatori dintre dinsii, ca bailul

venetian, se temeat. pentru el tocmai din cansa acestei marl

puteri, ce nu Linea niei data prea molt la Poarta. Oarecare

semne faceaii de la o bucath de vreme sit i se prevada caderea.
Se zice ell el ceruse a se fixa un tribut deoaebit pentru Oltenia

restitnia, dorind ca, pentru acest tribut de 219 pungi, s'o administreze in folosul silt; insa cele einci juclete furs din nal
alipite la Tara-Romaneasca5. Ca un atotputernic ce era, el isi
avea patriarchul ce voise, si, in 1740, acest patriarch, Neofit, fu
1 Hurmuzaki, Sol. P, pp. 553-4, no. DCCCIII IXI, p. 667, no. ncoLxxvni;

p. 673, no Deuxxx.vn.
2 Ibid., IX', pp. 668-9, no. DCCLXXX.

3 Hurmuzaki, 1X1, p. 678; p. 680, no. nccxcui; scrisoarea luf loan Callimachi, In Xenopoi, p. 220: tAlta, vel sti ca, en mita lni 1)nmnezria, Tinutul Hotinulul 1-ail dat stapanii in sama Marii Sale lui Vodav ; 10 Maiu
[1740]. Fusese evacuat de Rusi in Novembre; General de Mansteini Me'moires sur is Ramie, Paris, 1771, p. 320. Cf. Necnlce, p. 412 n. si Kogillniceanur p. 202.
Hurmuzaki, Z. c..
5 Comnen Ipsilanti, p. 348.

www.dacoromanica.ro

LII

PREFATI

scos gi silit a se adaposti la CurU-Cqme, unde, ca alti multi

fruntaqi ai Fanarului, Grigore Ghica iqi avea o case de tail :
noul ales, Paisie, fu sfatnit sa nu amestece pe Dragoman in
afacerile sale 1. In sfirqit, Marele-Vizir se schimba in Iunie 1740,
yi eel nod, Elhagi-Ahmed-Pala, it arata de la inceput o raceala

care nu disparu cu totul nici-odata.

Alexandru Ghica, obosit de functiunile sale, obiqnuia a merge
la prietenil sal greci pentru a-0 inneca grijile in vin bun. In
sara de 5, el veni astfel la bailul venetian, dar fare parada dopotelor qi gardei de onoare a lacheilor : ducindu-se in odaia
tabnaciului ambasadel, Bali, el puse sa i se aduca buteliile innainte, rugind pe Rali s'a nu inItiinteze de sosirea lui pe bail,
ce se afla la masa, impreuna, cu internunciul, de Uhlefeldt. Numai la plecare, dupe ce se inveselise bind, el ceru sa dea stire
acestui din urma ca are unele lucruri sa-i impartaqeasca. Le
spuse in cea mai deplina linigte, Lea cea mai mica prevestire.
Atunci se infatilara ciohodaril Chehaiei Vizirului, rugindu-1 s
mearga cu din0i. La Bacge-Capusi, el voi sa se suie pe cal
pentru a urma drumul, dar fu oprit. Innaintea Vizirului se infatia numal pentru a fi indreptat la temnita Odabapi. Familia
ii fu in acelagi timp arestata i averea puss supt peceti, ceia ce
aduse descoperirea locului de ad'apost al patriarchului, ce-sl uita,
tugind, mitra si ceaslovul.
I se puneat in sarcina lucrurile ce cunoagtem i, pe ling ele,
ca principals povara, o schimbare in tratatul de pace cu VenePenh, privitoare la hotarele Bosniel. In zadar intervenira in chip
discret ambasadorii Franciei i Germaniei, ce ere" adevarati
prietelu ai lui. In zadar sosira de la hotare qtiri cari erati favorabile. Fu scos din temnita in ziva de 21, dus la chiocul imparatesc de linga malul Marii, de unde si alti Sultani va.zuse cu
multamire rostogolindu-se capete de tradatori, qi ucis prin trel
Iovituri de iatagan, care nu-i strabatura gitul macelarit 2.
Pentru oare care pricing a pacii, spune Canta, si aid foarte
bine informat, Alexandru Terzimanul s'aa primejduit cu moarte> ,
1 ibid., pp. 348-50; cf. si rapoartele venetiene din Hurmuzaki, IX1.
2 V, Comnen Ipsilanti, 1. c. si povestirile, absolut concordante, din Hurmuzaki, IX 1, p. 677 si urm.; Supl. 11, p. 562, No. DOCCX117. Ambasadorul

olandes scrie la 3 April cg nu e nici o indoiala despre vinovatia executatulul. Cf. si povestirea din Hammer.

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL IOAN CALLIMACHI

LIII

si el pretinde Ca de odata se ascunsese si acest loan Teodor Me-

delnicer, avind oare-care frica, omul Terzimanului find. Dar

Vizirul Pail scos cu blind* de unde au fost, si indata 1-ail
facut vechil Terzimanului 1.

i aici rapoarte diploinatice intaresc pe deplin spusele cronicarului. moldovean. La 10 Februar, anuntind catastrofa, cu durere deosebita pentru ca atinsese pe prieten in chiar casa ambasadei, bailul raporteaza ca cel d'intaiii din se.cretarii lui Ghica,

ce avea taina tuturor lucrurilor lui, a putut sa se ascunda, si,

dupa cit se vede, cu felurite ravage insemnate de datoriiv ; cealalta capuchehaie insa a lui Grigore Ghica primeste asigurarea
linistitoare ca nu se va hotari nimic in privinta Voevoclului Moldovei 2. Dar, la 3 Mart, acelasi bail vorbeste cu indignare de
purtarea lui Ienachi, care, dupa peirea protectorului sat, urmeaza cu functiunile de vechil al Dragomanatului, asteptind rasplata numirii de fapt in aceasta innalta dregatorie. Intre acestea
Ianachi urmeaza in postul de vechil al Terzimanului, crezind ca
de buns sama va primi insasi dregatoria. Lucrul grozav ce s'a
petrecut l'orrido successo face Ca, in cea mai mare parte,

lumea s-1 priveasca, nu flume cu instritinare, dar chiar cu

groazak$ 3.

Numirea oficiala a lui Ianachi ca loctiitor al Terzimanatului

Portil se intimpla indata dupa decapitarea lui Ghica, si Inca la
7 Mart putea s'o vesteasca ambasadorul olandes. La 6 ale lunii
Inca, el primise aceasta numire, care era numai decit de nevoie,
de oare ce in aceasta zi se thin, innaintea capilor claselor zgomotoase ale ulemalelor si ostasilor de Curte, Divanul solemn
pentru ratificarea acelui tratat de hotare cu Imperialii pentru
care perise Dragomanul Alexandru 4.
Citeva luni chip& aceasta, in toamna, venia rindul ratificatiei
altui tratat, intre Turd si Rusi, si o solie anume, condusa de
viitorul generalisim si cuceritor al principatelor, generalul RoI P. 190.
2 Hurmuzaki, IX 1, pp. 677-9, No. DCCXCII.
3 <du tanto continua it Gianachi nel posto di vice-gerente del Dragomano,
credendo rissolutamente di assumere it positivo impiego. L'orrido successo
fii, the la maggior parte lo riguarda con alienatione non solo, ma con orrore.o Ibid., p. 680, No. DCCXCIII.

1 Hammer, cartea a LXVI-a.

www.dacoromanica.ro

LIV

PREFATA

ninntov, se infatifia la Poor* cu un alaiu pompos 1. Pentru primirea unui astfel de alaiu purtator de pace qi prietenie, trebuitul implinite anumite puncte de ceremonial, pentru care se
cerea sa fie, nu un smerit vechil, ci un stralucitor Dragoman in
fruntea cancelariei Portii. Citrtm iaritli din Canta : cAgezamintul
path cu Nemtii gi alte trebi prin minile lui au trecut. Romantov,
solul moschicesc, sosia la Tarigrad, qi, fiind-ca este obiceiul sa
mearga Terzima,nul tale de data ceasuri Innainte, sA hick solului terernonia despre partea Imparatului, intre voroava ce au
avut Imparatul cu Vizirul au aflat Imparatul ca se poarta trebile cu vechil : au poroncit Imparatul pe vechilul ce all purtat
trebile Terzimanului s-1 imbrace in caftan, sa -1 facti TerzimanMare. Si inclata au facut Tarziman pre Medelnicerul Than Teodor. Intru acea vreme, multi s'ati ispitit ca s-1 impingrt cu pungile, insit cuvintul Imparatului nu s'ati putut intoarce)2. Cronicarul socoate la fiese ani durata vechiliel lui Ioan, de cind adecii
el fusese din noit trimis la Constantinopol pe linga Alexandru
Ghica, dupli ce, in intaia perioada a activitatii sale diplomatice,
el ajutase mai mull timp pe Grigore insuql gi pe Ioan Mavrocordat. Ar resulta de aid ca sosirea lui din. nou in capitala turceascrt trebuie puss in 1735, dar, cum am vazut, ea trebuie co-

borita cu citiva aril in urma, Oat nu fusese strAmutat adeca

G-rigore-Vocla in Tara-Romaneasca.

Numirea lui loan Callimachi se fAcu deci tot in Mart, dada nu

trebuie srt admitem chiar o numire a lui de-a dreptul in aceasta.
demnitate. Cad la 28 Mart, intra in Constantinopol Romantov,
a crtruI sosire, dezbatuta incrt din Novembre 1740, fusese zabovita prin moartea Imparatesei Ana s. Conventia specials din
Septembre trecu astfel prin minile lui Callimachi, precum trecuse qi cea austriacii din 2 Mart precedent 4.
Imprejurarile greco-romaneqti eraii in sfirgit cu desavirire
lAinurite prin schimbarea in toamna, la Septembre, a Dominion
Lui Grigore Ghica i se luase innapoi Hotinul in Maiti 5. El nit1 Hurmuzaki, Fragmente, V, p. 106.
2 P. 190.

3 Aceasta moarte fu anuntata Portil intuin, la 8 Decembre, de un olac

un express
al Domnulur Teril-Romanestr; raport olandes din 11
Januar 1741.
4 Hammer, 1. C.
5 Hurmuzaki, IX', p. 682, no. DCCXCV.

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL IOAN CALLIMACHI

LV

dajduia totusi
pastreze local si se razima pe ajutorul, ce
i-a si fost dat, de sigur, de catre acela ce prin Ghiculesti se
ridicase in situatia lui innalta. Se afirma chiar, de un ambasador,

ca thigore-Voda se intelese cu Mihai Racovita si mai multi

Greci pentru a capiita Tara-Romitneasca, de unde ar fi fost inlaturat Constantin Mavrocordat, cu care se indusmanise. Dar
intriga nu izbuti, si, daca fu scos cineva, acela fu incepatorul
sireteniei. Sultanul numi pe Mihai Racovita pentru Tara-Romaneasca, trecind in Moldova mai saraca pe Mavrocordat. Mihai
intra in Constantinopol la 17 Octombre 1741, si era o.splitat in
odaia unde se imbracat caftanele, pe socoteala noulul MareDragoman 1.

0 intrebare-si cere acum dezlegarea. Erat ispravite toate

aceste imprejurari: moartea lui Alexandra G-hica, scoaterea lui
Grigore-Voda, numirea in Dragomanat a lui Ioan Callimachi,

macar in parte din vointa acestul din urma, din setea strasnick mergind pans la nerecunostinta, tradare si cruzime, a acestui din urma? Fusese un complot pregatit de multa vreme
cu pricepere, urmarit cu energie si cu rabdare pentru ca sa
ajunga in sfirsit la o rasplatitoare biruinta?

De sigur ca nu. Dorinta de a se innalta cu on -ce jertfe de

bani, de silinti, de constiintbi, mania dominatiei, fie si pe ascu-

tisul de sabie al unel primejdii de moarte, aceasta e caracteristica Grecilor din secolul al XVIII-lea, cari sint foarte rail
judecati cind li se atribuie ca patima de capetenie aceia a stringenii comorilor. Pentru Fanariotul de rasa, tipic, in adevar,
viata e Meath" pentru gloriola stapinirii pe on cit de scant timp
si in imprejurari on cit de umilitoare: nimic nu e prea scamp

pentru a nu fi dat prada Turcilor, numai ca pe mormintul de

decapitat al Fanariotului sit se sape titlul de Voevod, armele
terilor de la Dunare si tuiurile, platite din gra', ale cImparatului.

In a doua sat a treia generatie, triiind iu medial constantinopolitan, Callimachii at putut sa fie si ei tot asa de simtitori
Pentru toate acestea, v. corespondenta francesii, in Hurmuzaki, Supl. P.
Schimbarea e anuntata de ambasadorul olandes la 16 Septembre: Het is
niet in Moldavien dat de Heir Michael Rakowitza tot prins is aangestelt,
maar in Walachyen ; het welk wel eens zoo veel inkomen opbrengt als
Moldavien, en is na dit prinsdon de actuele prins van Walachyen gezondenz

www.dacoromanica.ro

LVI

PREFATA

la o zadarnicg, trufie. Dar Ioan Callimachi n'avea in vinele sale

un singe lacom, care sa cearit supunerea altora innaintea lui :

era, cu toata gratia elenica a, aminduror numelor sale noud :

Ianachi si Kallimachi, tot Ionitii al lui Toader Calmasul, ce fusese multamit cu o scurta pircalabie la Hotin, cu o Vornicie de
sat la Cimpulung, cu cumparaturi de mosioare ieftene. ca sa fie
de mostenire baiatilor si de zestre fetelor.
Avem, pastrate printr'o intimplare fericita, scrisori de a le lui
Ioan Callimachi, din timpul Terzimanatului si din acele cind el era
numai vechil al acestel marl' demnitati. Ele sint adresate unui

frate mai tiniir, Dumitrasco, ce nu e pomenit Inca in 1716 si

roade
incepea pe la 1740 sa se infrupte abia din cele
sarace ale boieriei. Ei bine, din ele toate nu respire alt ceva
decit spiritul cuminte, smerit, sfios al unui reran mai norocos,
pe care 1-a ajutat Dumnezeii sa ajungli la o stare mai bund, si
care se ingrijeste cu scumpatate de gospodaria pe care vrea s'o
intemeieze pentru biuele copiilor ce i se ridica. Nimic din mindria insultatoare a unui parvenit, din despretul cu care un om
ajuns in zilele noastre ar trata pe eel' mai mici decit dinsul,
in mijlocul carora a crescut si de cari-1 leaga legilturi de singe,
ce ar dori sa le fach uitate de toata lumea. Mindria situatiilor,
avintul vesnic spre mai mare, grandiositatea, megalomania sint cu

totul striiine de acela care iscilleste aceste simple rinduri Joan

Medelnicer , atunci cind ar putea sa arboreze, spre
speria
rudele din Cara, numele eel not grecesc, ce suna asa de bine, si
sa adauge pe linga dinsul calificativul onorabil de ajutor in Terzimania cea mare a Imparatului.
Intr'una din scrisori it vedem intrebuintind oamenii Domniei,
cillistrasii de Tarigrad, ce aduceail banii si ravasele,pentru afacerile lui de negustor sarac, ce se tine mai mult prin asemenea
marunte afaceri decit prin lefi strasnice sat daruri marl. Fagilduise a trimite pentru cumpilratura de boi, pe cari voilt s-1
exporte prin Constantinopol sail sa -i vinda crestinilor de aici, o
mie de lei ceia ce, sa nu intam, era o suing pe atunci pe
un sotnic domnesc,pe atunci se Impruinutase asemenea numiri
de la Rug'. si Domnii Isi aveaii Cazacii lor, curieri ca si calarasii1.
1 V. Petra Rascanu, Lefurile fi veniturik boierilor Moldorei in 1776 ; Iasi,
1887, p. 59.

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL IOAN CALLIMACHI

LVII

Gaseste Ind, mai bine a face trimiterea printr'un cprieten, gealep

al lui Casap-Basa, printr'un saigiu grec, Vasilachi, dintre aces

gsaigii ai casab-basilor, cari veniaii s ieie oile datorite fara
plata, pentru hrana Scaunului imparatesc, si despre can stint ca
nu-si culegeaii turmele fara a supara lumea 1. Acestuia-i da
suma : in ughl, galbeni unguresti, si in fanducl, galbeni turcesti,
pe caH-1 trimite in curs scazut, pentru ca, on care ar fi acela
din Moldova, sift nu se zaboveasca cumparatura : insa fratele va
raspunde pentru cit va Intrece peste doua pungi, punga fiind, cum

stim, de cinci sute de lei. Dumitrasco era inch la tars, neavind

nici o boierie,

sail

era poate Inca Vornic la Botosani ca

de aceia Joan Il chiama s5, vie la Iasi, el sail

cumnatul Andronachi, ce statea, cum ni spune Ienachi Kogalniceanu, in Botosani, cu Paraschiva, sotia lui, fata Calmasului 2.
Acol6 va primi banii din mina Paharnicului, socrul lui Joan, ce
statea pentru nevoile dregatoriel sale la Curtea Doinnului. La
cumparat, Dumitrasco sit fie cu bun& paza, pentru ca i se spune,
de oameni ce cunosc rindid boilor de negq, ca ei nu suit buni decit dad, ail statut intreaga iarna la iernatec : iar de este precum

la 1736

si

ini zic, sa to feresti, frate, sa nu dai cu banii in primejdie de

paguba. Daca e adevarat ca acum, dupa razboiil, nu se mai fac
cirezi, sa scrie iarasi, pentru ca sa nu se mai trimeata pe viitor bani in zadar. Lui neanea poate sa fie socrul sail vre -uu
unchiii,

cad la un frate mai mare nu e de gindit,

if tri-

mite haine, iar Paraschivei basmale de Tarigrad si cercei de

our cu margaritare. Si el adauge, dupa sfirsitul scrisoril, cererea de a i se trimite prin Postelnicul, ce sta sa vie la Poarta,
aacest Rus Crizac, ce ai acolo rob, si pe care voia probabil sa-1
daruiasca ministrului Rusiei, Visniacov.

In a doua scrisoare, el se lase in sama fratelui pentru cnegotul de boi, al carui asporiu it asteapta de la priceperea lui
Dumitrasco. Acesta gasise un cird de boi, pentru plata caruia
mai trebuiall ins& bard, si el oferia s5, mai cumpere si stupi pen-

tru loan. Acesta mai trimite deci o punga de bani, sail alti 500
de lei. In acelasi timp, el imprumuta, lui Andronachi alte doua
pungi, ce vor fi date de alt cumnat, Marele-Vames, Ienacachi,
sotul, prin urmare, al Mariei ; amintindu-si insa de cunoscutul
1 Sturdza, Acte i documente, I, p. 194.
Letopisite, III, p. 235.

www.dacoromanica.ro

LVIII

PREFATA

proverb ca irate ca irate, dar brinza cu banix., Than pune soroc

lui Andronachi in sese luni, si-i cere cinci lei dobinda pe lung,
la cinci sute, adeca doufisprezece la sutii pe an ; ceia ce constituia pe acest timp o mare indatorire de prieten si rude. Dumitrasco fusese numit capitan undeva in Bucovina, si i se fagaduise sit aibii, si cirmuirea tirgului, cu totul deciizut, al Siretiului 1: exista Irish o singuril ciipianie, acea de Cotmani 2, la
granita polonit, si, pe linga aceasth dregatorie, se putea adilugi,
fieste, si venitul unui tirg domnesc, cum era si Siretiu13. loan
sfatuieste pe noul cripitan sa se poarte asa, incit di fie vrednic
de o dregatorie mai marex, sit tie in slujba sa oameni de
pronuntare greceasca, singura
ispravii, si nu furl si ciocotnitlx.
in tot ce ni s'a pastrat de la Than Callimachi ; forma chiar a
acestui cuvint, ce inseamnii ciocoi, e greceasca : TCoxorvvrCec 4.
Sall caute si de afaceri, fiind locul bun si el neavind tovarils,
sail, cum se zicea atunci colegului: sotieD. Pentru procesul de
mosie ce are poate la Sancesti , sft fie sigur ca-1 va iesi
dreptatea la lumina, de oare-ce a dat un peschesn de basmale
Marelui-Logofilt: Gavril Miclescu, credem. De la Andronachi, care

va fi stet rail, cere un zapis cu chizesi pentru datoria ce cunoastem. IsTeanea, caruia i se saruta minile, e pomenit si aid,
precum si cumnatul UrsuletuD, de care am mai vorbit.

Adausuile sint si ele foarte interesante. Pentru cresterea

copiilor : Grigore, nitscut in 1737, si Alexandru ce va fi venit

indath dupii dinsul, si a celor doll& fete, Sevastita ce avea, dupe

marturia lui Tott ce a vazut-o in Constantinopol la 1757, 19

am si era astfel fata cea mai mare, nascutii, in 1738, a sotilor,
si Maria, Ianachi Linea, fireste, un XoicWzarw, un preot sail diacon

grec, despre care De Tott ni spune ca era foarte sever in privinta bunelor moravuri 2. Dar mai trebuiaii in case roabe, care
1 V. ce zice despre el Spl6ny, in Beschreibung der Bukowina, ed. I. Polek,

Cernauti, 1893, p. 6: eSzyreth ist nur ern von etwelchen Juden and
sonst nur von Bauern bewohntes Stadtl, welches zwar durch vorfindige
Ruder dessen vormalige mehrere Bevolkerung eben auch vermuthen lasst,
dermalen aber hochstens als ern Marktfleck betrachtet werden kann,.
2 Spl6ny, pp. 47, 62.
3 Ibid., p. 26.
4 V. Matel al Mirelor, in Papiu, Tesaur, I, p. 367: tied atatxEccv. not) v.iltvonv
of rCoxowtsCs; iae,) ariiv izapxEccv.
5 Me:moires the baron de Tott, ed. Maestricht, 1785, I, pp. 75, 83.

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL IOAN CALLIMACHI

LIX

sa urmareasca, pas cu pas purtarea fiecaruia dintre coconi) si

cocoane : calatorul ungaro-frances le-a vazut instiintind pe
Maria de sosirea logodnicului sau, pe care, dupe: datina rasariteana, n'avea voie sa-1 vada, si facind-o sa dispara 1; dar el nu
stia din ce parte. venire aceasta supraveghetoare. Scrisoarea lui
loan ne lamureste, cind cere roabe de slujba casii, doua fete
sarace, ca de zece, doisprece ai de varsta, curatele, care sa
nu fie tigancil, ci moldovence all corcite : la nevoie pot veni
si cu mamele lor, data nu sint saraceb de ele, cum doreste mai
bucuros. Le-ar Linea bine, li-ar da haine podoabe si le-ar merita.
Cumnatii si surorile sint invitati sa contribuie la cumparatul
roabelor, pentru a merita astfel mare multamita despre Ralita.
Sit le trimeata prin Galati, unde va scrie atunci i Vamesului,

clef Tarigradul iatft-lt-1 o palm& de loc de la Galati,. In alt

adaos, el cere a i se trimite si jderi de la munbe pentru conte-

surile sale. Intr'un al treilea, el isi arata dorinta de a i se trimite merinde de acasa de la socru-saii, care avea o mosie. La
urma de tot, sint stirile despre alipirea Hotinului la Moldova,
ceia ce face pe Ioan sa, se intereseze dac5. nu cumva s'ar putea
descoperi pe acolo vre-o veche proprietate de-a familiei.

0 scrisoare datata numai : Martie 17 trebuie asezata, in

anul 1750. In adevar, pe de o parte, se vorbeste de ieftenirea
pretului vitelor, acmu la aciasta vreme a vacaritului, si pentru prima oars se puse vacaritul in acest timp, la Inceputul
Domniei intaiii a lui Constantin Racovita 2, find parasit pe
urma si desfiintat, in a doua Domnie, de acela care it scosese
Main. Pe de alts parte, Constantin-Voda, de si numit Inca, din
vara anului 1749, zabovi la Constantinopol luni intregi, ajungind in Scaunul sail din Iasi abia la 7/18 Decembre, ass, incit
e de admis eh lucrurile-i vor fi venit numai la Inceputul vremii
de carausie, in primavara : scrisoarea lui Callimachi anunta insa
o trimitere cu agarlacul domnescu, peste cinci-sese dzile. Mai
spline Dragomanul ca evol ispravi de la Maria Sa Voda o carte

de scuteala de 20 argati, si stim ca un astfel de privilegiu

pentru 20 oameni streini s'a dat lui Ioan la 28 Iulie 17513.
1 P. 75.
2 Ienachi Kogalniceanu, p. 218.
3 Xenopol, pp. 223-4.

www.dacoromanica.ro

LX

PREFATA

In fine e vorba de stapinirea la moiia manastirii> , qi ea fu

parasita de Dumitravu la 31 Mart 17611.
In acest riivaq deci, din 1750, Dragomanul spune Banului ca
a inItiintat pe Marele-Postelnic Iordachi, Geanetul, sa-1 dea o

punga de bani: din eel chid sute de lei ce se cuprind in ea,

va da patru sute pe dourt pluguri de boi, 10-20 vaci cu
vitaiv, ce trebuie a se cumpara pe acest timp de ieftinittate, al
vacaritului. Va Intemeia astfel (la ac6 moqii a manastirii
Doamnet o godai acmu in grabs , adecii o gospoditrie, luind
pentru samanat : (grail qi orzu. Se va face acolo qi o prisaca

de 50 stupi, nu mai multi de aciasta data, cu un stupar

tom harnic li cu dreptate. Odaia va fi trecuta in sauna fratelui. pentru ca sit nu fie socotita un apanagiti al Dragomaniei
i reclamata de urmasul sat, dacii n'ar avea norocul sali lase
ca Inlocuitor pe unul din fib. pregatiti pentru aceasta. gee cu
numele dumitale sa fie aria odaia pentru qi cia de-apoi; adeca,
pan ma traeqte Dumnazati in viata, bine, iar, dupii viata, frate,
de m'a milui Svintiia Sa en nasleadnic din fii midi, prea bine ;
iar, intamplandu-sa altul, a vria sa puia mama, pe odaia ca -at
fost a Terzimanului: deci, aciasta socotind, frate, nu numai dumitale sa ramaie, gi cu socotealii far( sunet gi far de nume
mare. Postelnicul va fi rugat de-a dreptul de Dumitragcu pentru cartile domneqti de scutialii. Si Than adauge Inca data,

gindindu-se la situatia lui de supus turcesc, de dregator at

Portii, ce nu putea stapini decit in oare-care conditii in Cara:
Frate, nu face sunet mare, ca sit nu paia ca voi sa radic vr'o
calla
nului

agezare ca a Turcilor, scoasit de supt autoritatea Dom-

, 1'-ol face paguba tarai.

Din punga mai ramin o suta de lei : cu el' va casittori pe una,

din roabele trimise gin anii trecuti din Moldova: Ileana, care
at dorit mai mult de maritat decat de pamintul patrii. Sit-i caute
un barbat dintre gciracii easel': gun voinicel ca[n] cu ochii des64, sa-i dei cate data gi peste ochi, ca-i cam gagacia copila.
Se gasesc in sfirqit salutari catre familie. gNepoatele noastre,
fiicile dumitale, Tor priori peste citeva zile 4un pablin cu fir, prin
cucona Zoita Comisoia, poate sotia Comisului Lascarachi Genetul,
care foarte sa laud( cu dumneavoastra. Una din nepoate
1 Vol. II, sectiunea Liu.

www.dacoromanica.ro

TERZIMA.NTJL IOAN CALLIMA.C111

LXI

era sa se marite, si Terzimanul se bucura. de vorova logodnii cu

dumnealui Pahr. Vasilachi si, .flindca acesta, avind un cucon
din alts casatorie, era mai bucuros sa-1 stie la Tarigrad, in casa
Terzimauului, gatindu-se prin invatatura pentru o mare cariera,

Ioan arata ca-1 primeste, de si nu raspu.nde de dinsul, pentru

primejdiia ciumii, care nu lipsaste aice mai in to aniil.

intaiul Dragomanat al lui Ianachi Callimachi tinu pan& in

vara anului 1751, adech putin mai mult decit zece ani.
In viata until asemenea dregator Innalt al Imparatiei se pot
considera in deosebi, pentru a-1 judeca, legaturile cu ambasadele, simpatiile lui in materie de politics exterioara, cum s'ar
zice, si amestecul in afacerile romanesti, prieteniile de Voevozi
si asociatiile cu capuchehaielele .ce-i represintaii.
De Tott, care a visitat, primit cu cea mai mare bucurie, casa
Dragomanului Callimachi, care a stat la masa la dinsul, s'a
primblat pe Mare cu familia si a dormit si o noapte pe un
luxos pat dupti moda Orientului, in care a gasit prea aspre pentru suptirele sail obraz .de Ungur frarquzese florile de fir cu-

sute cu naestesug pe cultuce puse pentru a face mai multi

cinste acestui preuit musafir, baronul de Tott a capAtat impresia ca batrinul Terziman avea un spirit greoiii, ca era
foarte ignorant, ca nu stia decit ceva italienestez un mauvais italien
si ca drept singura insusire avea cniste cunostinti
de rutina 2. Cine stie ce capacitate diplomatic& nu era Ianachi,
dar, dintru intaiu, trebuie s& ne gludim ca acest om a tinut o
grea dregatorie, in imprejurari primejdioase, timp de zece ani
de zile, ca dupa caderea lui din 1751 n'at trecut decit citeva
lung pans la chemarea innapoi in Dragomanat, ea de aid Irmainte a mai ingrijit afacerile diplomatiel europene la Poarta timp

de sese ani si a parasit din not postul sail numai pentru a fi

innaintat Doznn al Moldovei. Nu trebuie s& uitam nici aceia ca,
tinereta a lui Inca, abia Intors de la scoala-i
din cea
polona, el se afla in cancelaria traducerilor si negocierilor, si
eh in Moldova chiar, cit statuse acolo supt G-rigore G-hica, avuse cam aceiasi Indeletnicire, asa incit Dragomanatul sat din
1741 fusese pregatit prin invataturi si osteneli, ce tinuse peste
1 Xenopol, pp. 226-7. $i celelalte scrisori se afla In aceasta carte.
2 Memoires, I, p. 74.

www.dacoromanica.ro

LXII

PREFATA

treizeci de ani. Se poate nice ca viata lui intreaga i-o petrecuse talmacind din toate limbile in care primia Poarta stiri si
note, eau in care se vorbia de ambasadori dregAtorilor ei. Oricum, e destul timp ca sit capete cineva si mai mult decit rutina,
si, clad se adauge ca Ionita Calmasul avea la Constantinopol
ca sigura rude si prieten care sa-1 ajute, pe sine ins*, conclusia di de Tott face pentru public obisnuita math despretuitoare a Apusenilor, fie si din Tara Ungureasca, fate de oamenii,
obiceiurile si intimplarile Orientului, se impune si mai mult.

Dar avem si marturii de la ambasadori strain ca tIanachiy

asa i se zicea mai mult era un om ce-el stia bine mestesugul si multamia pe cei ce aveati afaceri cu dinsul, afaceri cu
prea multe urmari pentru ca ambasadorii sa se impace cu orice fel de mijlocire traducktoare. In 1751, el dadu niste sfaturi
Domnilor si, intrebat de Fonton, talmaciul ambasadorului Fran-

ciei, care era interesat in aceste sfaturi, dad, le da de la sine,

4 dragomanul, un- om foarte fin si foarte cumpanit homme tres
fin et tres circonspect,raspunse zimbindt, spinie ambasadorul insusi, di era ca un sfat, dar ca sfaturile lui aveati oarecare

putere, 1. Anuntind numirea in locul lui Callimachi a tinarului

Matei Ghica, acelasi Tnimis scrie : tDragomanul cel vechiti avea
cunostinti
avait des lumieres
inteligenta
de r esprit si,
cred, simpatil pentru not de rattachement pour nous 2. Si internn

nal raport se vorbeste cu parere de rail de acest Dragoman

mazil, care era cfoarte instruit in afaceri tres instruit aux affaires
care in mai multe prilejuri imi (Muse dovezi de
incredere si de zelt. 8.
Raportind intoarcerea la functiunile sale a lui Callimachi, pe
care-1 stie de Moldovean, bailul, care, ori-cine ar fi fost el, stia
sa pretuiasca oamenii, ni-1 infatiseaza, ca pe un 0:n de talent
di buona indole, destul de cunoscator al limbilor cerute 4P.
In afacerea mostenirii Brincoveanului, pe care, dupe vre-o trei-

zeci de ani, Poarta se gindise a o reclama de la Banca venetiana, Dragomanul apare ca un om de judecata, ce stie cum sh
invinga, zimbind, intr'o discutie, pentru o cause buns sail rea :
Hurmuzaki, Supl. I1, p. 600, No. ucccraxii.
2 Ibid., p. 603, No. DCCCLXXVI.

8 Ibid., p. 605.

4 Hurmuzaki, IX', p. 4, no. iv.

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL LOAN CALLIDIACHI

LXIII

spuindu-i-se ca s'a luat o hotarire pe temeiul unel marturii a

patriarchului de Ierusalim, el raspunde : De ce s'ar mai numi
atunci Domni deosebiti, de neam grecesc, in Tara-Romaneasca,

si in Moldova, data patriarchul de Ierusalim ar fi acel ce ar

da toate hirtiile, ce alcatuiesc acolo basa legaturilor dintre
oameni ?!1,.

Penkler, internuntiul, marturiseste ca, la mazilia lui Callimachi, in 1751, Naili-Efendi, a pierdut un ajutor devotat, care
era si un functionar cu patrundere si cunostinti : einsichtsvol 1 and
kenntnissreich 2.

In sfirsit, in descrierea calatoriei contelui Potocki prin Moldova, unde domnia, atunci Callimachi, se vorbeste astfel in 1759

de Domn : E pe atit de respectabil prin virsta lui innaintata,

cit si prin frumoasele-i insusiri ; locul de Mare-Dragoman al
Portii, pe care 1-a ocupat timp de aproape douazeci si trei de
ani, 1-a pus in curent cu interesele Puterilor si i-a dat reputatia
unui mare diplomat d'un grand politigue ; vorbeste italieneste
si latineste foarte curat dans une grande purete 3.
Stralucirea, maretia greceasca Ii lipsiau insa cu totul, ai' cei
ce judecail dupit exteriorul pompos, dupe, ifosurile despretuitoare,

dupa limbutia ce uimeste, innainte de a fi cintarita de un om

cuminte dupit pretul el eel adevarat, aceia
intre dinsii si
acest fluturatec baron de cloud natiuni, cu gindul tot la sosul
de stil in care era sa-si serveasca publicului pareri formate
in clip& si observatii culese din zbor, aceia ridicati din Innen,
cu o compatimire civilisata, innaintea acestui greoiti si hursuz
mazil moldovean.

Avea Ioan Callimachi, cum s'a afirmat, de contemporani yi

de tine s'a luat dupa spusele lor, o politica ? Pentru ca sa admitem aceasta, ar trebui sa ni exageram rolul, insemnatatea si
siguranta unui Dragoman al Portii. Ii era ingaduit oare unui
om pe care-1 chemail in fiece clip& atitea locuri de surgun,
atitea departate cuiburi de ciuma si de friguri rele, unui Grec,
umil, pe care-1 putea intinde la pamint si bate eel d'intaia hoge
1 Ibid., p. 14.
2 Hurmuzaki, Fragmente, V, p. 175.
8 lorga, Maori, ambasadori fi misionarl in terile noastre, Bucureqt1, 1899

din Buletinul SocietAtil Geografiee pe 1898, pp. 47-8.

www.dacoromanica.ro

LXIV

PREFATA.

jignit prin uitarea ceremonialului, unui ghiaur cu zilele in mina,

de al card singe era totdeauna lacom iataganul gelatului, ii

era ingacluit unuia ca acesta sa faca, pentru orice in lume, o
politica a lui personals, protivnica aceleia a lui Reis-Efendi saa
a Marelui-Vizir insusi ? Era cu putinta ca simpatiile lui private,
datoriile lui de recunostinta sa resiste unei porunci a stapinului ?
In vorba totdeauna banuitoare a Trimisilor straini nu trebuie
sa ne incredem prea mult. In adevar, ei atribuie unor demnitari
ceva mai siguri decit Dragomanii, fiind-ca ei nu puteati fi arestati, intemnitati si decapitati in citeva ceasuri, la un semn cu
mina al ;regelelorb turcesti, se atribuie Domnilor din principate
o anume politic& fixa fat& de Puterile europene. Dar, comparind
putin, se liede indata cite insemnatate are clasificarea for dupe
o asemenea orientare. Constantin Mavrocordat, prigonit de
Turd, se adaposteste, invocind marinimia lui Ludovic al XIV-lea,
la ambasada francesa, si iat& ca ambasadorul afl& ca nimeni nu

staruie mai mult pentru dinsul decit oamenii Austriecilor si

Rusilor 1. Grigore Ghica, un om care stia said faca treburile,
e, dupe Francesi, si el omul Nemtilor si Rusilor Germanii

scriu insa, cu citiva ani in urma, ca el e creatura Francesilor

Suedesilor 3. Cind moare, se amintesc iarasi legaturile lui cu
Francesii, si Hurmuzaki, resumind raportul internuntiului, scrie :
de frantuzeasa memories 4.
De fapt, lucrurile se petrecead astfel : Dragomanul, ca si Dornci

nul, se indrepta in partea incotro batea vintul prieteniei turcesti. In privinta aceasta, e caracteristich o lamurire cuprins&
intr'un raport german din vremea intoarcerii in Dragomanat a
lui Callimachi. El face visits internunciului, strecurindu-se din
casa Marelui-Vames, Isac-Aga, la care se chema pentru lume
ea fusese :

eAceasta visits esclusiva, adauge raportul, fara

alte visite la ceilalti arnbasadori, era numai un reflex al dispositiilor Portii, si de aceia nu constituia nici un rise pentru
Callimachi S.

Dar bacsisul, cu care, in anumite situatii, ambasadorii straini

1 Hurmuzaki, Supl. II, p. 642, no. DOCCCXX.
2 Ibid., p. 681, no. DCCCCLXI.

3 Hurmuzaki, Fragm., V, p. 146.

4 Ibid., p. 180.
Ibid., p. 182.

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL IOAN CALLIMACHI

LXV

ispitiat pe Dragomani, pentru o vorba de staruinta ors o nuanta, in traducere? Stim ca Ienachi era unul dintre cel mai accesibili la asemenea atentii, intre altele qi pentru aceia, ca era
mai siirac de cit albs. In corespondenta francesa, ni se spune
ca el primia stipendiu de la ambasadorul de Castel lane 1. In
1753, internunciul scria acasa pentru remuneratia, hii 2. Bailul,
laudindu-1, face reserva Ca e aplecat mai mult de cum se cuvine

la ban) pe cit de neinteresat era Doranul muntean, ca DraMatei Ghica, un fecior de bani gata
goman
caruia nu
mi s'a intimplat sa-i fi facut darmi vre-o data, pe atita de mult
se Ilia, Callimachi la ele, cum a facut qi in cel d'intaia Dragomanat al saiis. Cu alte cuvinte, el suferia de pacatul cel mare
al tuturor dregatorilor Porta, un pacat ma de raspindit, incit
nimeni nu s'ar fi gindit la Constantinopol, dintre Orientali, sa,
tie de raii pe cineva, atins de dinsul. Dar nici aceste douceurs
nu puteati da unul Grec, curajul opiniei in afaceri exterioare:
de altmintrelea, tine primia bani de la toatii, lumea : i de la
Francesi, qi de la Nemti, qi de la Venetieni, qi, de bung, sama,
de la Ruqi, de la Englesi, de la Prusieni qi de la Sueclesi, nu
era, in deosebi, cu nimenea, qi astfel se crea un fel de impartialitate in mijlocul conruptiei.
Mai interesante sint pentru nos legaturile Dragomanului Cu
Cara, cu stapinitorii ce se schimbaii rapede in Scaunele domnelti
din Iasi i Bucureqti. Cad rostul romanesc al unui Talmacia al.

Portii nu era cel mai mic. Dragomanul face totdeauna, de

dreptD, spune ambasadorul frances, cafacerile Domnilor Moldovei qi Teril-Romaneqti4. Imbatind data pe secretariul turc al
lul Callimachi, si cautindu-1 prin buzunare, la interpretul fiances,
uncle mersese sa doarma, se gasira qtirl din vecinatate transmise
de Domni Dragomanului 5.

Pe atunci dreptul de a cirmui in principate it aveau trey oaineni, dintre can fiecare avea singe romanesc in vinele sale, qi
nimanuia nu-I lipsia iara0 nici cel grecesc. Mihai Racovita, cel
care avea un mai lung trecut de stapinire, era fiul unei Can1 Hurmuzaki, Sup/. I 1, p. 605.
2 Ibid., VII, p. 11, no. a.
3 Ibid., IX', p. 4, no. IV.
4 Hurmuzaki, Sup/. I1, p. 600, no. DCCCLXXII.
5 Ibid., pp. 595-6, no. DCCCLXIV.
5

www.dacoromanica.ro

LXVI

PREFATA.

tacuzine. Bunica lui Grigore Ghica, mama tatillui sau Mad,

era Maria Sturdza. Iar Constantin Mavrocordat se coboria dup5,

bunica sa dintr'o fat5, a lui Dias Alexandru, al cilrui neam se

urea pkn la Alexandru eel Bun, cum nu uitail s'o spuie panegiritii 1. El: Mihai, G-rigore i Constantin-Voda, erail si rude.
Ghica era' fiul unei Mavrocordate, clod varul lui Constantin.
Ionit5 fiul lui Miliai Racovita, a luat pe Smaranda fata lui
Mavrocordat 2, ei o fata a lui Mihai-Vocla a devenit sotia coconului Scarlat, al lui Grigore-Vod5,3. Dar, toti umblind dupe
cit mai multi ani de putere, et se uriail nitre sine, ajutati fiind
fiecare de un partid dintre pflminteni si, mai ales, dintre Greci.
Era& ni spune Comnen Ipsilant, Mtvaitat, sail, cum am nice :
Mihaliqti 4, qi impotriva for vor fi stat, du0nani si intre sine,
Kcovaucnniczat i fp-incovirac. In afar& de aceti Domni ce se schimbil

dintr'o Cara in alta qi de acolo in exil: pe rind la Iasi, la Bucurelti, la Curd -Celme sail la Tenedos, se facu o inceycare cu
Than, fratele mult mai putin inzestrat al lui Constantin-Voda :
acesta, care stau in Moldova din 1742 pia, in Maid 1747, se
dovedi un iubitor de zefurl cu mese marl qi cu mezile de Tarigrad, qi noaptea umbla prin tirg cu veselii si cu jocuri 5 0,
pierzindull tronul oclata, nu-1 mai giisi iaril0 in toata. viata lui.
Aceasta stare de lucruri tine aproape in tot primul Dragomanat
al lui Ioan Callimachi, de oare ce ea nu e schimbata decit prin
numirea, in Novembre 1749, a lui Constantin, fiul lui Mihai Racovita, ca Domn al MoldoveI6.
in fundul sufletului sau, ca un om de omenie i recunoscator
ce era, Than Terzimanul trebuia sa fie cu Ghiculeqtii, cu singurul
adeca dintre din0I ce putea sa aiba Domnia, si deci se numara
printre Gregorilti. Dar aceasta nu -1 impiedeca de a intinde
o mina de ajutor qi altor Voevozi la aman, qi, cind cetim ca
el merse, in 1753, la ambasada francesa, pentru a reclama pe
Constantin-Voda, ce se adapostise acolo, el urmit., fare indoiara
nu o pornire de ritzbunare, ci poruncile de la Poart5.7.
1 Radu Popescu, In Magazinul istoric, IV, p. 39.
2 Letopisiff, III, p. 218.
8 Genealogia Cantacuzinilor, ed. Iorga, p. 43.
4 P. 352.
5 Canta, p. 185.
8 Raport olandes din 4.
7 Hurmuzaki, VII, p. 10, no. x.

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL IOAN CALLIMACHI

LXVII

Un semn al purtarii cumprmite a 1ui Callimachi si al influentii de care se bucura e inaintarea fratelui sad Dumitrasco in
boierie, mentinerea lui, de si nu era un fruntas supt nici un raport, in situatia innalta pe care o atinsese. (Dumitrascu Calmiis>> era Mare-Clucer la 8 Decembre 1744 supt Ioan-Vodit, si
platia suma cazutil asuprii-i din timprumuta, orinduita de Domnie 1. Intorcindu-se in Domnie Grigore G-hica, la 1747, el innainta pe Dumitrascu, facindu-1 Ban-Mare, demnitate al cam
prestigiu crescuse de cind aceiasi oameni domniati pe rind in
Tara-Romaneascg, si in Moldova, unde la inceput Bania era socotita Intre boieriile mai de jos 2. Ghica fusese adus din exiliul
sad indelungat de la Tenedos si numit Domn in tiara, mai saracii,
a Moldovei, la inceputul lui Malin 3. ezu se cinci ani intregi acolo
la gBoccedao, cum numiati Turcii insula, si pentru a i se ingadui
iutoarcerea dintr'un surgun, care se parea ca-1 va fi si mormin-

tul, trebuise puternice staruinti, dintre care nu va fi lipsit nici

a Dragomanului. In schimb, Dumitrasco se invrednici de Banie
si, pe ling& aceasta rasplata de cinste, Domnul adaogi darul
uneiparti din ocolul domnesc din jurul Botosanilor, gbucata de
loc anume Livada, ce era in hotar cu Stancestii mosteniti de
nod]. Ban de la tatdl sai14. Constantin Mavrocordat si Constantin

Racovita phstrara in Bailie pe fratele folositorului Terziman 5.

1 Documentele relative la aceasta, ramura a Callimachilor, aflatoare in
proprietatea d-lui Alexandru Callimachi, vor forma intaia sectiune a vol
11 din aceasta culegere.
2 Ea nu e macar pomenita in Descriptio Moldariae a lui Cantemir.
3 Raport olandes din 6 Maid : In de vorleede week heeft de Porta den,
prins Gregorio Gika, broedar van wylenden onthoofden Dragoman van

de Porta, uyt desselfs ballingschap van het eiland Tenedos herwaerts

doen km-nen en aen denselve het prinsdom van Moldavien geconfereert,

waerdoor deese ongelukkige familie weederom in de gunste van den

Grooten Heer is herstelt geworden, werdende nu den afgesetten prins
Giovanni di Scarlati Mavrocordato alhier verwagt omme van zyne slegte
conduite aan de Porta verslag to doen). Cf. raportul saxonms. 2957 al
Arch. din Dresda, 6 Maid 1746: Der bisherige Waywode in der Moldau,
Ivan, wurde fur 14 Tagen ganz unvermuthet abgesetzet and die Regierung
dieser Provinz dem fur 8 Jahre such abgesetzten Woyw,)den Ghika,.. anvertrauet, woruber iedermann, [der] seine gate Qualitaeten kennet, vergnitget ists.
4 Actul de danie e din 18 August ; s'a tiparit in Xenopol, pp. 220-1. In
Vol. II, void public& un act din 1751, dat de Calmasul pentru acest pamint.
5 V. Divanurile acestor Domni in Ienachi Kogalniceanu.

www.dacoromanica.ro

LXVIII

PREFATA

Dar, trecind in 1750, un fost Pas& de Salonic, care Linea pe o

Sultana, gi mergea cu un alaiu stranic, ce sacatuia Vistieria,
pentru a lua stapinirea asupra Hotinului, i se intimpla lui Duinitralcu ceia ce era sit se intimple peste citiva ani unuia, care
se gasia intr'o mai innalta situatie decit a lui, Dragomanul Matei Ghica. Paqa Nuinan nu se multami cu unul din conacele sale,
si minia-i cazu asupra mehmendarului, conducatorului sail, care
se intimplase a fi Banul. Un cretin nu putea sa aiba mindrie.
cinste, demnitate innaintea unui adevarat inchinator al unicului
Dumnezeu : Banul 4prilejindu-se acolo de fata, in acea clips
de mine, pentru lipsa de ghiata, cat pus de 1 -au batut ; care
nu putina necinste
facut". Poate ca, intr'o asemenea imprejurare, cad la talpile batute ale Banului era putin gi din obraun Nicolae Mavrocordat, un Grigore Ghica s'ar
zul Domnului,
fi plins Portii; dar o asemenea plingere nu era de masura tinarului Constantin Racovita, la intaia sa Domnie. Indata mehmendaria se lug. boierului pedepsit, qi se trecu asupra Hatmanului
Costachi, in a caruia parte veni, de la trufaul Pala, un caftan 1.
Dar pentru aceasta Dumitravu pierdu qi Bania.

Cu un an innainte de aceasta intimplare, Racovitall primise

Domnia. Tats -sail, Mihai-Voda, mazilit din Tara-Romaneasca la
1744, murise la Tenedos, unde fusese surgunit pentru reaua lui

purtare in aceasta Domnie din urma 2. Fiii lui, Constantin qi

Stefan, se ascunsese in acele zile de prigonire, dar pe urma, capatind bath din moqtenirea tatalui sail din punga creditorilor,
cel mai mare aparu la Constantinopol ca pretendent. Prin staruintele sale, mijlocite TOM vedea de tine, el fiicu pe Vizirul
Eseid Abdulah sa ceara lui Mavrocordat nu mai putin de trei
sute de pungi pentru intarirea in Domnie. Acestea fiind refusate, tinarul Racovita lua Moldova, far& s fi ocupat vre-odata
demnitatea pregatitoare de Mare-Dragoman, qi far& sa aiba vre-una

din insuirile care recomandaii pe cineva pentru Domnie 8.

1 Ienachi Kogiilniceanu, p. 224.
2 Hurmuzaki, IX 1, p. 689, No. DCCCV.

3 V. Comnen Ipsilanti, p. 864; raportul olandes din 4 Novembre 1749 :

(De nieuwe prins van Moldavie, Constantin Rakowizza genaempt, is op syn
vertreck...) ; raport saxon din 2 Octombre, 1. c.: (Auch ist ftir einigen

Wochen der... Ftirst Constantin in der Moldau, weile er die Portten mit
den immerzu angeforderten Summen Geldes nicht contentiren wollen, dep ositirets..

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL IOAN CALLIMACHI

LXIX

Constantin Mavrocordat avea un fill : Alexandru, dar el era

inch prea tinfir ca sit fie vremea a se gindi cineva la o Domnie
pentru dinsul. Dar Grigore Ghica, trecut in Tara-Romilneascil
in iarna anului 1748 1, socotia di trebuie sii se Ingrijeasca de
viitorul singurul cu putintf. : cel domnesc al fiilor sal Scarlat si
Matei, can trecuserh amindol de douitzeci de ani si aveal firi
trufase, lacome de stiipinire. Se simtia barin, obosit, si nu qua
dad, dupa moartea lui, la care incepea gil se gindeasca, cei doi
coconi vor gtisi prieteni tot asa de credinciosi si dibaci cum
fusese aceia cari urcasera in Scaunul Moldovei pe cel mai mare
dintre Racovitesti. Un mijloc de asigurare era sii dea MareleDragomanat aceluia dintre fii ce s'ar paiea mai potrivit ea
sri-1 ocupe.

Rana atunci Callimachi nu fusese suparat de nimeni, fiind-ca

nici nu se afla nimeni in stare a-i lua locul. De un timp insa

era altfel. Afar& de beizadelele lui Grigore-Voda, mai era un
tintir Ghica ce-si cistiga de mai multa vreme cunostintile cerute

de la un Dragoman. Alexandru decapitatul lasase un fiii mai

mare, ce se numia, dupti unchiul sati, Grigore. Aducindu-s1 aminte

de bunele slujbe ce-i adusese mortul, internuntiul primi pe copil

la dinsul in 1743, printre asa numitii jeunes de longues, intre cari-si
incepuse cariera si Grigore-Voda, si-1 thin panii la 1747, cind

el dipata dupii ordinul Ministeriului darul unui ceasornic deaur. Dragomanatul era deocamdatit tinta ambitiel acestui al
doilea Grigore Ghica, si peste citiva ani casatoria ce incheie
it apropie de aceasta situatie, de care toata lumea-1 credea vred-

the. El lua pe fata unui anume Iacovachi Rizu, em nou, care

invatase limbile occidentale la ambasada englesii, era privit ca
un bun cunosciltor al for si un dibaciii intrigant. Nunta se fricu
in 1754 abia 2.

Dar innainte chiar de aceasta folositoare inrudire el ochia

locul lui Callimachi, pe care-1 stia ca nu uitase pe Alexandru
Ghica si ca. 1-ar fi voit ca urmas al sail mai bucuros decit pe
on -tine

altul. Dar alt Ghica, ftira rabdare acesta, izbuti s

smulga dregatoria bittrinuldi Terziman.

1 Raport saxon din 10 Februar : . Ghika ist vorgestern zum Fursten in der
Wallachey, etc.
2 Hurmuzaki, VII, p. 15, No. xv.

www.dacoromanica.ro

LXX

PREFATA

Se alcatui la Constantinopol un complot, bine ascuns, pentru

numirea lui Mater beizadeit, care fu adus far& sgomot din Bucuresti. Capuchehaiaua lui Ghica era un G-heorghe Hatmanul,
fiul lui Basa-Mihali si, pentru a si-1 asigura si mai bine, Domnul
casatorise pe acest flu Mater cu fats lui G-heorghe. Gheorghe
Basa-Mihalopol, unul dintre noii tutori greci ai Domni lor pe
cari-i serviair, cunostea bine oamenii cu trecere ce aveat nevoie
de bani, si Grigore-Voda-i pusese la dispositie o suta de pungi
de cite 500 de lei, adecti 50.000 de lei, pentru a recruta prietenii folositoare. Astfel prinsera simpatii pentru domnescul cocon
Turcul Soliman ci Armeanul Agop, cari stiaii, cu toata putina
for faima, sa fie ascultati de eel puternici ai Portii, si, dintre

acestia din urmil, fu cistigat Chehaia, fost secretariii turc al

lui Grigore-Voda ca Dragoman, si care nu vazuse nici-odata cu
ochi bunt pe Ienachi.

Dad. ar fi fost vrerne de razboiii sail s'ar fi tesut gingasele

fire ale unei pad, un moth pentru a zvirli supt secure pe un
Dragoman incomod s'ar fi gasit lesne : nicairi mai mult decit
in Turcia nu se descoperiat si se pedepsial tradatorii, a carolavere se confisca pe urma. Dar in vara lui 1751 era pace deplina, multamita si Talmaciului ce trebuia gonit. Pe acel timp
ruse Vizirul primia dese reclamatii de la locuitorii Ciprului, in. sulk care forma apanagiul fun_ctiunil sale : ei eraii tratati tau

pentru a li se stoarce bani si se plingeaii ca niste oameni simpli

acelui care culegea cu atit mai mult, cu cit mai mare era sufeninta lor. In acelasi timp, ca nista crestini si nista Greci, el
cereail mijlocirea Patriarchului, Imparatul umilintii lor, si a Dragomanultd, in care vedeaii un fel de sol al Grecilor intre Turcii
cei marl. Se ajunse la o intelegere intre ei doi si Vizirul, dar
printre cei ce nu se invoise cu dinsul sail nu stiati ca ea a fost
incheiatii, se gasira unit can infatisara Sultanului insusi un noir

arz, in care se spunea ca Vizirul li rupe plingerile si ca ei au

in locurl innaltate marturi ai apasarii lor.
Vina acestei tinguiri fu aruncata asupra mijlocitorilor. Astfel,

in sara de lg Iunie, ei fura arestati. Patriarhul Chiril isi perdu

Scaunul si fu surgunit la Atos. Dragomanul, inchis la un loc cu
liotii, fu osindit la moarte, si sentinta primi intarirea Sultanului;

raminea numai ca streangul sa i se infasure in jurul gitului,

cind venire staruinti pe care se pare ca Vizirul, jucind comedia,

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL IOAN CALLIMACHI

LXXI

le asteptase : a Chehaiei si a lui Basa-Mihalopol, care avea

acum ce voise. Fusese vorba ca Ioan sa fie trimis dincolo de

Mare, in Alger ; pe urma ins& i se hotari si lui, ca tuturor surgunitilor politici din aceastil vreme, insula Tenedos. Familia lui
ramase ins& in Constantinopol, averea-i scitpa neatinsa, si in
curind i se ingadui si lui intoarcerea la casa de Cara din CuriiCesme 1.

In adevar, pe de o parte, el pilstrase un puternic sprijin in

Reis-Efendi, ministrul sau. Vor fi venit apoi vorbe bune in
favoarea lui de la ambasadori, cari n'aveail decit laude pentru
dinsul. sa se mai tie samti apoi si de firea lui Callimachi, asp, de
deosebita de a G-recilor, intre cari traia : acestia isi simtiail cu

atit mai mare gust pentru putere, cu cit singerail mai mult pe
treptele ce duceaii la dinsa, cu cit li se deschidea mai aproape
priipastia, in care, supt ochii lor, atitia se cufundase pentru totdeauna. El Ina, intelegea viata si fruit stralucirea oficialii, in
casa-i de Cara, bine ingrijita de minile gospodaresti ale Ralitei,
intre copiii ce -I crestea,ii ; in mijlocul agonisitei sale, de care nu
se atinsese prigonirea, fiind-ca nu putea sa ispiteasca strasnic pe
nimeni.

Se pare cMar ca el avea de gind sa." se intoarcit in Moldova,

neavind nici dorinta, nid putinta de a inlatura pe fiul binefaciitorului sail din timpurile grele de la inceput. Cad vedem
pe Constantin Racovita scutind, la 28 Julie 1751, abia citeva
saptiimini dupa aceste evenimente, bucatele din salistile) de lingti
Botosani ale dumnealui Ianachie Calimache, ce au fost Marele-

Tarziman. fiindca all slujit mai innainte vreme la Prea-Innaltata

Poarta, la multe trebuinte si folosul Orel. Erail acolo 150 vite
si 500 of si 1000 stupi", cu care-si putea incepe gospod5ria ru1 Caderea lui Callimachi e descrisa : a) in Comnen Ipsilauti, p. 367: ca
totdeauna o excelenta naratiune de contemporan ; b) in raportul de ambasada frances din 3 lulie ; Hurmuzaki, Sup/. n, p. 876 ; c) raportul venetian
din 3 August ; ibid., IX1, p. 1, no. I ; d) raportul german resumat in Hurmuzaki, Fragm., V, pp.172-5. Ambasadorul saxon scrie la 3 Iulie cam in acest

cuprins: c0 partida care a dat 50.000 de lei, vrea sa puie talmacia pe al

doilea flu al Donmului Teril-Romanesti. Intriga reuqeqte, qi el e numit, de
ti e lipsit de experienta).

www.dacoromanica.ro

LXXII

PREFATA

rala un fost Mare-Dragoman, ce se nascuse la tars qi se ocupase

totdeauna cu afaceri de negot teranesc 1.
Il aduse insa innapoi in situatia pierduta o intimplare neastepta, in care el va fi vazut mina rilsplatitoare a lui Dumnezeil.
La 4 Februar 1752, ambasadorul saxon anunta ca Domnia lui

Grigore-Voda a fost prelungita Inca pe un an, pentru nu mai

putin de 800.000 de lei. Nici odata Ghiculestii nu statuse mai
bine, si-r mai raminea batrinului sit scold& din Moldova pe Cons-

tantin Racovita pentru ca familia s aiba cele mai innalte situatii la care putea aspira un Grec din Imparatia turceasca : Draomanatul si amindoua Domniile. Grigore-Voda se imbolnavi insa
i, fiind tratat fard pricepere de medicul sail Mihail Mann ne asigura... alt medic, Comnen Ipsilanti 2,e1 muri innainte de vrerne,

la 26 August st. v.8. Se spune ca rasa un testament, prin care

recomanda tuturor ca urmas pe fiul sail mai mic, Scarlat, care fu
recunoscut de boieri, si afurisia cu cele rnai strasnice blesteme
pe tine n'ar Linea Barna de aceasta ultima vointa a 11114. Dar
Scarlat nu era ginerele lui Basa-Mihalopol, ca Matei.

Pe de alta parte, acesta din urma nu era citusi de putin de

Dragomanie. Va fi avut el 23, 25 sail 27 de ani, cum spun

unii si altir, dar e sigur ca talente n'avea de loc. Era un om

strasnic de vanitos , spune ambasadorul frances8, cmaret si
iute la minie, si iubitor de batab, fara judecata personals, marturiseste un cronicar 6. cE cu totul not in afaceri,, anunta un
bun observator Inca de la inceput, gqi va raminea astfel totdeauna

7.

Dupa Comnen Ipsilanti era, in sfirsit, un dragoman ridicul.

Pentru a i se uita boatele sail a i se ierta nulitatea, el trebuia sa verse Intr'una banii lui tata-sail in minile lui ReisEfendi, si ale Vizirului. Astfel i se ingaduia sa fie, ca odinioara Than Mavrocordat, Dragoman prin altii: caci toate afacerile ce-i reveniat, erail indeplinite sail de capuchehaiele mun1 Xenopol, pp. 223-4.
2 P. 867.
3 Al. G. Galesescu, .Eforia Spitalelor Civile, Bucuresti, 1900, p. 632.
1 Comnen Ipsilanti, 1. c.
Hurmuzaki, Sup/. I1, p. 605.
8 Ienachi Kogalniceanu, p. 227.

7 Hurmuzaki, Supl. Il, p. 603, no. Deuxvii. Cf. si aprecierile bailulul,

In vol. 1X3.

www.dacoromanica.ro

TER,ZIMA.NUL IOAN CA.LLIMACHI

LXXIII

tene, in fruntea carora-i statea socrul, sail de cei doff vechili:

Rizo, om ce calatorise, qtia bine frantuzeqte qi era foarte detept, qi un Lucachi, zis si della Rocca, ce fusese talmaciii la ambasada napolitana qi era in adevar un om foarte invatat 1.
Moartea lui Grigore-Voda puse capat acestei stari de lucruri

nesuferite. Hatmanul profits de dinsa pentru a face o stralucita afacere. Scaunul muntean it ceru pentru Matei, care era
bucuros sa scape de o functie ce-i era o povoara si o batjocura.
Suma de cumparare fu enorma: 3.200 de pungi, peste un milion
qi jumatate de lei. Dar, in schimb, el 'Astra averea intreaga a
mortului, rascumparata astfel qi, de oare ce se chemase ca ea a
trecut intaiii in stapinirea Sultanului, el fu scutit de a plati
jumatate de milion de datorii. Banff in numaratoare nu se gasiail decit 150.000 de lei; dar Hatmanul primi indata oferte de
imprumuturi cu procentul traditional de 15 la suta 2.

Cine putea veni in locul pe care-1 ocupase de fapt aa de

putin Matei Ghica, acum Matei Voevod al Teril-Romiinesti?
1 Pentru aceste lucruri, v. rapoartele francese si venetiene citate. Iar
Rentru Lucachi, 1storia literaturii romine, II, pp. 20-1.
2 V. Comnen Ipsilanti, 1. c. ; raportul frances din 12 Septembre 1752, in
Hurmuzaki, S'upl. P, p. 621, no. roccccxcvil ; raportul venetian din Hur-

muzaki, IX', p. 4, no. v. Cf. scrisoarea lui Giuliani catre Briihl, Pera,
4 Octombre 1752, in Arch. de Stat din Dresda : dl prencipe di Valachia,
Gregorio Gigha, essendo passato a miglior vita, it di lui figlio, che qui da
un anno in qua ha essercitato la carica, bensi solo per titolo di GrandeInterprete, 8 stato installato collo gravaminoso sborzo di tre mila e due
cento borze per primo introito ; nel di lui luogo it deposto interprete Gio:
Kalimaki 8 stato sostituito in sua vece, carica che realmente se li conviene, per esser un sogetto degno e qualificato in ogni forma e maniera.
Ibid., un raport din 16 Septembre: eSein zweyter Sohn... hatt die Succession mit 3.000 Beutel Goldes oder: 1 1/2 Million piastres erkaufts. Tata

si raportul olandes din aceiasi zi de 16 Septembre: (Het wynige dat

hier, seedert myne ontmoedigste anterieure depeches van den 1-en
deeser is voorgevallen, bestaet alleenig in het overlyden van den voorgaenden prins van Walachyen, en in hetnomineeren van desselfe tweede zoon,

Mathew Woyda, die als droogman van de Porta heeft gefungeert, thans
met de gewoonelyke gelegtigheeden is installeert en op toekomende maen-

dag naer Walachyen sal opbreken, om van dat prinsdom possessie te

neomen, synde de voorgande droogman van Porta, Calimachi genaemt,
die voor omtrent aghtien maenden nae Tenedos wierd gebannen, en seedert eenigen tydverlof had gekreegen, om by syn famille te kunnen retourneeren, in syn oude functien wederom herstelt gewordens.

www.dacoromanica.ro

LXXIV

PREFATA.

Varul tinfirului st5.pinitor era inca prea tank., li casatoria cu

fata lui Rizo nu-I capatase un sprijinitor dibaciii. Batrinul Ianachi se intoarse de la sine in Dragomanat, in Septembre 1752.

Fatii de Puterile straine, el urma qi mai departe vechia lui

politica de Indatoriri platite fata de toata lumea i. Dar in situatia terilor noastre, care atirna adesea li de dinsul, se petrecura lucruri care indreptara pe Ianachi Terzimanul catre Domnia lm Than Teodor Voevod, lucru la care, cu citiva ani in urma,

nici ea s'ar fi gindit.

Nu doar ca Domnii de la 1752 innainte n'ar fi urmat cu in-

tarirea in Banie a lui Dumitraro Calmapl, pe care-1 vedem

continuind vechile lui daravere de bani, une on qi in numele
dumnealui Tarzimanului ) 2. Dar conditiile Domniei romane0i

se schimbara dupa aceast5, data.

Mihai Racovita murise ; Grigore G-hica-i urmase in mormint.
Al treilea din Domnii mai respectati de Turd, alai capabili, mai
sigma de odinioara, Constantin Mavrocordat, nu era sk mai al&
decit tarziii de tot dona Domnii in Tara-Romaneasca si o a treia
in Moldova, cu care era sa i se incheie qi viata. Ramineaii pen-

tru a fi purtati de la Iaqi la Bucure0i qi de la Bucure0i la

Iasi, trecind uneori si prin odihna exiliului: doi Racoviteti,

Constantin qi Stefan, qi doi Ghicule0i, Scarlat si Matei,Voevozii disponibili.

Constantin Racovita era insa betiv si aspru : minca afion

dimineata, qi la vreme de chindii bea pelin cu ulciorul, si toata
zioa se afia tot vesel 8v, qi obinuia a bea sticle de apa melisa4.

Stefan, fratele lui, era nul. Matel G-hica se duse la Bucure0i

cu o leota de Curteni tineri, G-reci din Constantinopol, can
facura in trel luni, p5,na si pentru citiva cots de stofd, treizeci
de Stolniex, douitzeci de Paharnici, cincizeci de Serdari 5. In
1 tntr'un rind, Penkler se plinge di i s'aii cerut 31)0 de galbeni pentru
servicil contra Francesilor; Hunnuzaki, Fragments, V, pp. 184-5.
2 V. vol II din colectia noastil, sectia I-hi.
2 Ienachi Kogalniceanu, p. 186.
4 Genealogia Cantactizinilor, ed. Iorga, p. 137. Cf. ht. lit. rom., la numele san.
5 Comnen Ipsilanti, p. 368.

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL IOAN CALLIMACHI

LXXV

putin timp, el ridica toata Cara asupra lui 1. Trecut in Moldova,

el se arata cum am vazut : petrecator, batauq qi nedestoinic.
Scarlat G-hica apara tronul capatat in 1752 in potriva fratelui
sau cu o strapica violent& 2 j in Moldova, unde domni intaiu
pentru a trece apoi iarai in Tara-10ma,neasca, las& amintiri de
mindrie peste seams, straqnicie, jacuiri, rufeturi gi apucaturi,
Oerturi gi dajdi, G-reci la tinuturi, i, alaturea : zicaturi, jocuri, primblari 8.

Nu numai ea eraii vitiovi aceqt1 porfirogeneti, ai vasalitatii

fanariote, dar eraa si slabi de fire, nedibaci, incapabili de alf. ca-

pita i /Astra situatia. Fiecaruia dintre ace ti decazutf, ii trebuia un tutor, care sa-1 ajute i sa-1 stapineasca. Se intemeiara
atunci la Constantinopol adevarate dinastii de capuchehaielemajordomi, care aveaii de fapt puterea qi, cind se infatia vre-o
greutate, se adunail intre sine qi hotitriaii ce e de facut cu
Domnif ca sa nu se sting& capuchihaielele,, ce fa,cuse imprumuturile gi aveau riscul acestui joc de bursa politic cu mindri
ecoconi far& destoinicie 4.

Erail doua grupe de profesioniti ai capuchehaielicului, care-si

aveati originea in Mihalistli si Gregoriqtli de odinioara.
Fratli Racovita aveari pe cuscrii (ourriveepot) Manoli gealepul
qi Stavrachi, iar apoi fiul acestuia Iordachi Stavrachi, ginerele
lui Manoli. In 1744 Constantin Mavrocordat face sa se exileze
gealepul-Spatar qi doftorul Stavrachi : Manoli, prins, e dus la
Chios, iar cellalt fuge la Trapezunt i la oltirea contra Pergilor 5.
Venind Constantin ca Domn in Moldova, la 1749, el trimise innaintea sa ca bas-caimacam
un titlu not pentru o persoanil cu
un rol neobiqnuit pe Stavrachi, care - i facu intrarea in Iasi
aproape domne0e : cu ociuhodari,, cu barati,, socotind ca el
este in lume, gi nu-1 altul, i uimind lumea printr'o mindrie
peste seama de parvenit pe care innaltarea rapede it innebunise de trufie 6. Ienacachi Caminarul, fratele lui Stavrachi, deveni
ispravnic la Iasi, iar Manolachi, Spatar 7.
I V. si Genealogia Cantacazinilor, p. 122.

2 V. corespondenta venetiana ; in Hurmuzaki, IX2.

3 Ienachi Kogalniceanu, p. 232.
4 Ibid., p. 226.

5 Comnen Ipsilanti, p. 353.

6 Ienachi Kogalniceanu, p. 219.
7 Ibid., pp. 221-2.

www.dacoromanica.ro

=VI

PREFATA

in acelasi timp, alts clientele greceasca, pusese mina, prin

tinarul Mater G-hica, pe Tara-Romaneasca. G-hica avea ca sprijinitor intaiu pe socrul sau Hatmanul, care nu veni in tare, avind
destul de lucru la Constantinopol. Dar cu noul Domn venise III
Cara Spatarul Nicolae Roset, care era si el ginerele Hatmanului,
si doi membri din neamul Sutestilor 1.
Aceastalalta dinastie fusese intemeiata de capuchehaia Chirita Draco sail Constantin Sutu, care fusese Mare-Comis la
Constantin Mavrocordat 2, Implinind in acelasi timp si functiunile
de capuchehaie 3, si in Domnia moldoveneasca si in cea mun-

teana a acestui principe 4. El avu cinci fir, dintre cari dot: Alexandru si Dimitrie, parasira causa invinsului Mavrocordat si intovarasira, la Bucuresti pe Matel-Voda, care dadu celui d'intaiii
Postelnicia, ca sa face boieri cu toptanul, iar celui din urma
locul de Aga 5.
Stapinirea aceasta prin Greci nemulttimi pe o Cara ca si pe
cealalta. Moldovenii von fi trimis phi ascunse in potriva lui Stayrachi ce se instalase la dinsii, pentru a supraveghia mar de
aproape Inceputurile in practica financiara ale Domnului
Muntenii aratase nemultamirea for cu birurile Ghiculestilor Inca
din vremea batrinului Grigore-Voda 6. Desfriul lui Matei, batjocura facuta de tinerii sal sfetnici, adusera o miscare a boierilor de Cara, ajutati de multime, si condusi de Mitropolit, cu
toate ca el nu era un Romin. Un tefanachi Medelnicerul plecase innainte de aceasta demonstratie la Constantinopol, cu un
arz, care, infatisat Sultanului inteo Vineri, cind se ducea la

moscheie, aduse orinduirea in cercetare a unui capugiu. Acesta

fu impresionat de miscarea de strada, ce se facuse anume pentru dinsul, si intari cuprinsul plingerii. Hatmanul Basa-Mihalopulo plati pentru ginerele sail, si in surgun i se dadura ca tovarasi : ginerele Roset, tefanachi, aducatorul arzului, si ba1 Comnen Ipsilanti, p. 368.
2 Neculce, p. 416 ; Canta, p. 183.
8 Hurmuzaki, Supl. I1, p. 566, No. DCCCXXII.
4 Ibid., p. 577, No. DCCCXXXVII.
5

Comnen Ipsilanti, p. 368.

0 solie a for de plingere, alciituitit din cincizect de oameni, fu 1014turata in Octombre 1752. Corespondenta saxon6, raport din 2 Octombre.
6

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL IOAN CALLIMACHI

LXXVII

trinul Duclescu, ce venise pentru a se tingui prin graiii de purtarea Domnului 1.

Un alt capugibas& se afla in Moldova, si i se porunci de olac

a pune mina pe Stavrachi, ce statea la Frumoasa linga Iasi,

in casele cu havuzuri si cerdacuri>, cu gradini cu <tfel de fel
de florin pe care le facuse Grigore-Voda, in cea d'intaiu a lui
Domnie moldoveneasc& 2 si uncle se facuse odinioar& cu zaifet

foarte frumos), cu del de fel de music51), cu fasicuri si cu lumini, si pre ap& si pre uscat, care lucruri nici odat5, in Moldova
n'at lost)), logodna lui Scarlat Ghica 3. Capugiul it giisi ins& la
Iasi, unde noaptea, pe un timp rail, it apucase la cumnatul eau
Iordachi Geanet Postelnicul, poate fiul lui Antiohi 4. Yl prinse
lesne a doua zi, dar el ili inse15, pazitorul, hisind in local lui
in imbatoare) ibricul de spalat si fugi pe fereastra descult,
numal cu izmenele si cu camzol si cu cusma cea de noapte la
Hatmanul Costachi. Acesta-1 strecur& din oral, intre Tatarii unui
mirzac prieten 5.
Dar nu trecur5, mai mult decit treiluni, si, in August 1753 Inc,
toti pribegii, din Lemnos, Tenedos si Mitilene, precum si cel ce

nu se lasasera aruncaci in exil, fur& ingaduiti a se intoarce in

focarul constantinopolitan al intrigilor, si de acolo, fireste, tine
yolk, la Domnul sail 6. Pe ling& Matei-Voda, acum in Moldova,
se gramadira vechile sale cunostinti : Alexandra si Nicolachi,
fratil &testi, amindoi Postelnici, Iacovachi Rizu, acum Spittar,

sfatuitorul din timpurile grele ale Dragomanatului, Hatmanul

.1.1ihalopulo, care se credea mai sigur aid, dupit experienta exiliului7. Ni se spune ca invatatura li slujise la toti si ca, boierimea
de Sara, despretuit& innainte, avea acum prea malt maidan3 8.

Constantin Racovita ins& nu mai simti dorul lui Stavrachi,

care prin fuga
va fi stricat pe citva timp situatia influent&
la Poarta. Atotputernicul ajunse a fi de asta data cumnatullili
1 Cf. Comnen Ipsilanti cu corespondenta venetiang, in linrmuzaki,IX2,
p. 8, No. xi.
2 Amiras, p. 169.
3 Ibid., p. 172.

4 Ienachi Kogalniceanu, p. 218.

5 Ibid., pp. 225-6.

6 Hurmuzaki, Fragni., V, p. 187.

7 Ienachi Kogalniceanu, p. 227.
8 Ibid.

www.dacoromanica.ro

LXXVIII

PREFATA

Stavrachi, Iordachi Geanetul. Geanetul qi Giani par a fi aceiaqi

familie, de origine Levantinit : Zani si Zanetto 1. Iordachi era
cel mai mare dintre mai multi frati, cari pe incetul se ridicara

qi ei la cinstea boieriilor si la partea jafurilor, iar unul din ei

intrecu qi pe Iordachi, ajungind Manole-Voda Giani sail Roset,
stapinitor al Moldovel ca si al Teril-Ronatine01 2.
Iordachi acestalalt tiu sit se fact', mai urit decit cel cl'intiiiii.
Boieril Craiovei, cu episcopul for din Rimnic in frunte, fug peste
Dunare, pentru a cere gonirea raului ministru. Cella lti boieri
lean partea fugarilor si smulg Doinnului, care-0 amintia de fa'scoala, din 1753, o opaceD, piin care, intre altele, el se indatoria
a trimite peste hotar pe Geanetul qi, inlaturind impotrivirea
gealepului Manolachi, sit numeascit pe ginerele acestuia, Stavrachi, iarit0 capuchehaie a terii s, dindu-I qi don& ajutoare dintre
paminteni. Dup& aceast& izbindit insk biruitorii se lupt& pentru
influent& qi ranguri, a01 'Inca batrinul gelep I I alunga in surgun,
razimindu-se pe not plingeri ale terii, ginerele iubit, if pune dreg&torii romini in flare, qi pastreazit pentru sine toat& influenta,
tiind-o papa la sfir0tul Domniei Jul Racovita.
El trecu tot in 1755 dincolo, in Moldova, incunjurat de neamul
Geanetului, ajuns din nal la putere pe Iordachi nu-1 mai gasim
intre boieri, cad va fi ramas la Constantinopol, capuchehaie impreun& cu Manolachi gealepul, socrul sail, creclem. Dar Lascarachi Geanetul e Postelnic si Manolachi, viitorul Domn, Serdar,
cu reqedinta la Chiqiniiii 4. Lascarachi moare insa, in aceasta
Mare-Postelnicie moldoveneasck otravit, se zice, de favoritul
frances al Domnului, Provensalul Linchoult 5. Iar Stavrachi,
care se facuse iarilqi tovaragul la capuchehaialic al lui Manole
Gealepul, cu totul far& voia acestuia, dezgustat de un Domn
care, de cind cu scena fugii pe fereastra, it suferia eel mult in
slujba sa, staruie pe ling& noul Mare-Vizir Raghib-Pala qi aduce
astfel, in 8 Mart 1757 6, mazilirea ocrotitului sat. Constantin
1 In acelas1 document

unul din Tara- Romaneasca, din 1753

Intilnim

semnkura 1u1 Iordachi Djanet Vel Postelnic si lul Lascarachi Giani

Vel Comis ; Uricariul, IX, p. 128.
Cf. Hurmuzaki, X, p. LXVII si Acte ysi fragm., II, locurile ariltate in table.
8 Geneal. Cantacuzinilor, p. 124 si urm.
4 Ienachi Soginniceanu, p. 229.

p. 20. Cf. Hurmuzaki, Supt. P, p. 671, no. DCCCXLVII.

6 Comnen Ipsilanti, p. 374.

a Ibid.,

www.dacoromanica.ro

TERZIMA.NITL IOAN CALLIMACELI

LXXIX.

Racovita paraseste astfel situatia de Domn romin, pe care o

pastrase fare Intrerupere, Intr'un Scaun saii in altul, de la intaia lui numire din 1749, adeca opt ani 1.
Concurentul sail Matei Ghica domnise iarasi neintrerupt in
ambele principate, pe rind, de la moartea tatalui sail, in 1752,
adeca trel ani. Poarta dadu in 1756 inca odata Tara-Romaneasca lui Constantin, iar pe la Inceputul anului 1757, in Mart,
cum am vazut, Scarlat, fratele lui Matei, incepea in Moldova
Domnia de citeva luni, dupg care nu-i mai era pastrata alta 2.
Batrinul Mavrocordat va fi domnit si singur, dupe lungile si
grelele experiente ce facuse in viata sa ; lui Scarlat Ghica, si
el ca si fratele sail, un vesnic tinar, il trebuiati epitropi, si el se
uni astfel cu Banul Moruzi, probabil Dimitrie, tatill lui Constantin-Voda din 1777, cu Iacovachi Rizu, socrul de curind al
viitorului Grigore-Voda Ghica, ucis in acest an 1777, cu insusi
acest var Grigore, din care facu, pe dreptate, un Postelnic,
pentru legaturile cu strainatatea, cu Manolachi Geanetul, care
incepea all zice Giani cGeane , cu Costachi Moruzi, MareComis, poate fiul Banului si atunci tocinai Domnul de care a
lost vorba, si cu altii, G-reci sail grecisati. Giani era capuche-

haie, si in primavara anului urmator i se trimitea ca tovaras,

cu prilejul mucarelului sail reinnoiril in Domnie, Marele-Postelnic
Grigore. < Carele, viind la Poarta, s'aii impreunat cu toti ai
Portii. ca un capuchehaia ce-1 tramisese, si mergind el si la
1 V. raportul olandes, din 2 April: .Den oudsten zoon van Gregorius
Zika, Scarlata genaamt, door de Sublime Porte tot prins van Moldavien
gegligeert synde, had den 22 der gepasseerde maand syne eerste audientie
by den Grooten Heer, en sal op aanstaande Dondertag syne uyttogt in
ceremonie doen, en kort daaraan nae desselfs residentie vertrekken ;
raport din 16: aDen nieuwen prins van Moldavien sal op aanstaande
maandag syne ceremonieele uyttogt doen en binnen veerthien dagen nae
desselfs residentie vertrekken.
2 Cf. raportul olandes din 3 Ianuar 1756: cEenige dagen daernae heeft
den geweseue prins van Walachyen Constantyn Woyda [Mavrocordat]
permissie ontfangen mu van Chio, waerheenen by voor eenige maanden
in ballingschap was gesonden, herwaerts to mogen retourneeren; raportul
din 1-iu Mart pentru numirea lui Racovitii: (Constantyn Woyda is in
plaets van den voorgaanden tot nieuwen prins van Moldavien benoemt
en met de gewoonelyke Ceremonien geinstaleert geworden, hebbende wel
eertyts sulke waitrdigheid bekleet. Cf. Hurmuzaki, Supl. P, p. 693, no. 980.

www.dacoromanica.ro

LXXX

PREFATA

Vizirul Raghib-Pala, 1-aii priimit cu blindete, vazindu-1 om de

treaba si Intreg la minte, intrebindu-1 tine este, numindu-se

ca-i feCioru lui Alexandru Terzimanul ce ail petit, pe care il

stia Pap, si de atunce it luase la ochi bunt' 1.
Peste citeva luni Grigore biv Vel Postelnic, acest Ghica
vrednic de numele sal, era sti, ajunga Mare-Dragoman al Portii,
Mare le-Dragoman insusI, Than Callimachi, trecind la Domnia
Moldovei.

Pang, atunci acesta-si trhise tot vechia viath de liniste patriarchal:a si fericita. Avea, ca si Constantin Racovita a, ca si

Ipsilantestii 3 si multi aliii fruntasi ai crestinilor din Constantinopol, o cash de tars la Curii-Cesme ling& capitalh, chiar pe
malul mariI albastre a RashrituluI, Intre gradini de unde chioscuri cu ferestrile ascunse ingaduiau vederea asupra imprejurimii.
cind stralucitoare supt soarele cald, cind invelith in taina lenesa a noptilor orientale. Casa era mobilata in gust frincesc,
cu mese rotunde pentru mincare, cu Beaune, cu paturi asezate
in mijlocul cameref, in locul Divanului care-i margenia de jur
iinprejur paretii, la aceia can pastrail, intreagh, vechia dating.
Luxul era eel obisnuit, fie la noI in tiara, fie la Constantinopol,
de unde ni venial modele, obiceiurile de TarigradA : lemnul
mobilelor era de abanos, incrustat cu sidef, luminari de ceara
galbenii, al door fum gross supara asa de mult suptirele nas
unguresc al lul de Tott, se innaltail din sfesnice grele de argint. Mosafirii, primitl cu toatil dragostea, Isi luau dulcetile traode trandafir, de portocale si de chitrul, ne inforditionale
meazil de Tott, din farfurioare de portelanace era inch rara
la Turd.
cu linguriti de aur prinse intr'o mineca de bagit.
Stapina casei, ascultata in domeniul el si de sot, era gospodina jupaneash Ralita, o femeie de autoritate 4 si o bunh gospodin& Timpul se trecea in ingrijirea lucrurilor marunte din care
se alchtuieste curiitenia, frumoasa infhtisare si linistea easel si
in lucrul cu fire de matasa si aur a cusaturilor scumpe pe cnl1 Ienaehi Kogalniceanu, p. 232.
Hurmuzaki, Fragmente, V., p. 197.
3 Arch. soc. 0. 0 lit. din laid, IV, p. 673.
2

Sa femme, d'un age moins avane6 et dont la beaut6 avait ete rem4
plaeee par un air majestueux, gouvernait la maison); de Tott, p. 74.

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL LOAN CALLIMACHI

LXXXI

tucele cle catifea si de satin. Tatal se ducea la Innalta Poarta,

inpreuna cu fiii sal, ajunsi acum la vrista sa-1 poata ajuta :
blindul Grigore si Alexandru, mai ager si mai potrivit pentru
lupta cu oamenii, la care era chemat. Femeile: mama si cele douk

fete, dintre care la 1757 una-sI pierduse sotul, un Vlastd, iar

cealalta era logodita, faceail escursil peste aph pe malul asiatic,
nude le asteptail, pe ele si pe oaspetil lor, greoaie care cu bivolI, cafele turcesti, ce se sorbiaa la umbra, flori de cimp sail
lapte proaspat, cumparat de la vre-o terancii cresting. Visitele
nu lipsiail : greoaie matroane grecestI, cufundate in rochii de
catifea rosii ca pretentia on negre ca demnitatea lor intangibila,
4. cu our pe toate cusaturilep, ca niste Arnaud domnesti, persoane bine crescute pentru a fi cnemiscate si mute", afara numai cind era vorba de all impartasi niruicurile zilei, sail inicile rautati care trezesc putin spiritele slabe. Societatea era oprita adesea la masa, totdeauna imbielsugata, si de sigur mai
curata de cum binevoieste a o crede gingasul de Tott. Se ridicail pahare in cinstea unuia si a altului, sail, mai bine, dupii,
o mods ce se observa si la Curtile domnesti, se ridica acelasi
pilhar, ce trecea de la un oaspete la altul. Lumea se aseza
apoi pe Divan, luind cafeaua sail aspirind aroma superioara a,
ciubucelor, pe cind fetele se leganaii intr'un hamac miscat cle
roabe, ispitind astfel pe mamele si chiar pe parintii lor masculini. Sabul si cartile nu eraii oprite, si aid* se vedea inca data
in casa Dragomanului influenza apuseana. Cind se coboria minuData sara asupra golfului si marelui oral in odihna, iesiau cu
totil pe malul racoros al apei, ascultind cuvintele ce se ridica
atunci pe buze din sufletul inseninat al fiecaruia. Pang ce se
auziaii deodata visle lovind in apele linistite, si innainta tern utul Bostangi-Baca, prefectul de politie al Sultanului, care strabatea imprejurimile capitalei, cautind tradatorI, ostasi fugari,
hoti la lucru, sail simpli amorezatl cell soptiail la lung, tot1
clients can se rascumparaa de la temnita prin daruri pQtrivite
cu situatia si -vinovatia lor... Atunci stolul se imprastia in

toate par tile, pana ce primejdia trecea in sunetul tot mai

departat al lopetilor, si dupa citva timp incepeal sa vie
stirs din casele vecine asupra izbindelor de vinatoare ale

strasnicului Turc care, adunindu-sI leafa din bacsisuri, stia la

6

www.dacoromanica.ro

LXXXII

PREFATA

intimplare sa spinzure i pe cel mai trufaq qi mai bogat dintre

gheauri 1.

Sa vedem cum se manifesta batrinul Dragoman din corespond.enta pe care o urmeaza qi acum, pentru acele4i motive de afacer', cu fratele sau.
Avem rntriu o scrisoare ca raspuns la dourt altele, primite cu
venirea Marie]. Sale Domnulur la Constantinopol. In ea se pome-

nelte i ginerele Gligoravo, care era mart la 1757, curd de

Tott arata ca Dragomanul avea o fata in vrista de nouasprezece am, ce era vaduva 2. insa, de la 1749 innainte, un singur Domn
al Moldover qi aid e vorba de Domnul al cartll Ban era Dumitravo Mater-Voda, a venit la Constantinopol, cam tot' au tre-

cut dintr'o Cara romaneasca in cealalta. Trebuie sa admitem deer

ca e vorba de mazilia in anul 1756 a lui Mater Ghica. Am spus ca
aceasta fata, Sevastita, fusese maritatil, cu un VlastO, G-rigore
Vlastd, care era fiul dumisale ArApachi 3. Tonnar in acest
tulip insa Arapachi se mai afla la Constantinopol, unde fusese
gi innainte capuchehaie a lui Constantin Racovitri, gi, tiind samri.

de .virsta ce putea sa, aibit Sevastita Callimachi, ar resulta ca

aceasta venire la putere a lui Vlasta in 1753 ar fi fost motivul casatorier, Dragornanul fiind un om prea meter ca sa nu
gtie importanta pblitica a unei legaturi de familie. Se vorbeqte
in scrisoare care poarta numai data de Oct. 13 si de un
Iordachi Postelnicul , ce a luat mai mult la sferturi lui Dumitraqcu : Postelnicul lui Constantin Racovitil fusese tocmai Iordachi Geanetul 4.
Terzimanul cad iscalelte, nu ca odinioara : Medelnicer, ci
Vel Terziman
arata a a primit, pentru tine tie ce bani
imprurnutati : amanetul, adecii faclii i pinz[a], qi alteaptil cu
corabia 5i ceialaltii, zahere. PaharniculNicolachi
de sigur
Sutu a fagaduit sa-1 ridice o niipaste, cu o ramit'sitg,
Toate lamuririle sint scoase din paginile citate ale lui de Tott. Locul ce priveqte pe Callimachi a fost scris supt Sultauul Mustafa, find patriarch Calinic de Proilav si dupa mazilia lui Constantin Racovita si tradarea Geanetilor; deo' in 1757, nu 1755, cum s'a crezut.
2 cUne fille ain6e, veuve a dix-neuf ans ; p. 75.
8 lenachi Kogalniceanu, p. 242.
4 Ibid., p. 219.

www.dacoromanica.ro

TERZIMANITL IOAN CALLIMACHI

LXXXIII

una de bir, se intelege ; de altmintrelea, s'a adresat in aceasta privinta si Domnului : Dumitrasco e Indemnat sa, eerie Paharnicului si
Postelnicului poate Alexandru, fratele lui Nicolachi, pentru

once alte nevoi, ale lui sail ale surorilor noastre; ar trebui
staruinte si pentru chiverniseala cumnatului Andronachi, care
se pare a fi ramas nechivernisit cu boierie pans pe la suirea pe
tron a ruder sale. Prin eel dol sprijinitori sa caute si a curteni

la Maria Sa Voda, adeca a inzestra cu vre-o boierie de incepator, pe un copil ce mi-at scris soars-noastra.1VIarie, al card
barbat nu se pomeneste, poate fiindca murise eel d'intait si cu al
doilea, Gheorghe Cananati, nu se miiritase inca. Testamenturileo
actele de scutire testamenturile bucatelor mele si a surorei Mania s'or innoi, de nu s'ail innoit Inca, cum stim ca
se intimplase Inca de la 11 Lillie 1 Ianachi se ingrijeste si de
bucatele si stupii ce se vor pune la iernatec. Dupa care urineaza complimentele de la Ralita, de la fii nostri si ginerele
Gligorasco care Ban si lcumnata Baneasa, o Marie Sturdza,

care se pricepe la daravere banesta si iscalia insasi, de si unt,

sineturile sale 2.
0 alta scrisoare, din 24Dechemvrie, e trimisa (en carale gospod,

sa vie pe la Bucureasti, ca Intr'alt chip nu sa putea. Singura

data insa cind care domnesti plecara cu slain mare pentru a
duce lucrurile unui non Dorian si ale boierilor sal strains, in apropierea iernei, a fost in 1752, la numirea mils Matei-Voda. Se
mai spune ca s'a cerut dumisale Vel Post. Antiohi sa porunceasca Starostelui de Focsani a duce pe Trimis, Vasilie, cu
o carutial de olac, si stim ca tocmai pe acest timp se schimbase in Moldova Marele-Postelnic, Iordachi Geanetul, ce fusese
pang. atunci: boierii pribegise de raul Grecilor la Tatan si Ungun, si Stavrachi cu Iordachi Geanetul plecasera (cm mare menzil
la Tarigrad, crapind doug, parechi de telegan pans la Galati 3.
Indata chip& aceasta fuga se facu in chip solemn Intarirea in

Domnie a lui Racovita. In al treilea an a acestei Domnia, la

1 cAvind dumnealui testament si din Domnia Domniel Mele d'intif
asemenea i-am Innoit qi i-am Intarits., etc.; Xenopol, pp. 229-30. Observam
ca nu e vorba de intilia acordare a atestamentulub, In 1751, ci de aceasta.
-haat-ire din 1756.

2 Vol II, sectiunea I-i6.

3 Ienachi Kogalniceanu, p. 222.

www.dacoromanica.ro

14XX_XIV

PREFATA

luarea mucarelului, eat orinduit pe Antiohi [Genetul] capichehaie, de at venit cu mucarelul Mariel Seale, esind Domnul la
Tirgusor [Nicolina], puind saivan, intrind cu mare alaiu in Iasi,
imbracind pe Antiohi Genetul cu blank de sobol. A doua zi 1 -au
boerit, facindu-1 Vel Postelnic, in locul fratine-saii, lui Iordachi.
Iara cind au fost al patrulea an, 1753 Ghenari 1, etc. 1.
Deci e cu total sigur ca avem innaintea noastra o scrisoare
din 1752. In ea, Than scrie fratelui sail, ca-i trimite lucrurile ce
dorise, Intr'un tsepet, raminind ca sa adauge si acheresteoa, pe
mare, printr'un tnegutitoras) din Chios, turceste Saciz : cAnton
Sacazlaul , ce are de gind sii, plece dupa Boboteadza. Se va
ingriji si de alte lucruri ce i sail cerut prin Vasile : to sea tur-

ciasca si tveun zembul de orezuv. A facut aducatorului .tot

traiatul trebuincios, luindu-i si oblana si iapange. Eu trebuia
sa ma jeluescu, ca m'aii tinut putinile, toata putina cite 20 de
gluma nu
lei : deci foarte stumps to -1 zahariaoa, mai scumpa,
se prea intelege
tdeciit iacinita lui Svti Ghiorghiez. Dumitrasco va primi in prirnavara tizvodul, de om fi cu viata, si
el va plati si tnavlonul corabii. ,(Ca, data este sa o platescu eii,

tnu-mi trebuia nici o zaurmeaza, economul personagiu

harea ; mai cu folos mi-a fi sa se vindzi acolo si sa-mi vad banii.
tRalita trimite tclumisale cumnatei Baneasei o parechi de naframi de obraz si zece saponuri de moscu, iar tsurorilor cate o
deghermia de iaminiial, cerindu-si in schimb obisnuitul tpesches
de lucruri moldovenesti, precum e tpandza lipoverasca..., de
trebuinta roabelor de primavara . Cu privire la gospodaria de
la Stancesti si Epureni, un temeit al bogatiei Dragomanulul, se
cuprind acestea: Pan acmu te-i fi mantuit si dumneata de slujba
conitii, si sa-m serif ci,ai mai cumparat pentru trebuinta salistii;
si vorbesti cu dumnealui Vel Post., sa -t face carte pentru dobitoacele oamenilor streini, dupa obiceiu ; preacum si eii i-am scris.

In sipet, adauge la sfirsit, dupa urarile de Craciun, scriitorul

se afla si tbraul de matasa cerut tot prin Vasilie.
Acesta e cuprinsul interesantei scrisori, alcatuita in romaneste,
nu numai pentru ca Dragomanul ramasese in ochii tuturora, si
in ai lui insusi, un Moldovean, ci pentru ca fratele nu stia alts
limbs : tIzvodul de cumparatura acelor maruntisuri a dumnitale,
i P. 224.

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL IOAN OALLIMACILI

LXXXV

se spune, este grecescu, cu slova gramaticului mien, si pune

sa
preface,
dati 1.

ca sa intalegi cati bani au trecut de la mine

Bola alte scrisori romanesti, in sfirsit, sint din ultimul an de

Dragomanat al lui Than Callimachi : din 1757, primavara si
toamna.
Cea d'intain e din 9 Mart si poarta data anului. Ioan arata
ca a primit prin vechiul credincios al familiei, Oprisan, za-

hareo ce astepta, el si, mai ales, Ralita, dar brandza si untul

pentru trebuinta casii a fost silit din causa zabavirzi sa le cumpere cu. bani. Se mai plinge ca lipsesc si alte lucruri de nevoie pentru gospodaria sa : inul, saria, slanina, pastrama, orzu
pisat, ce ramin a fi trimise acum dupii adevarata incepere a
primaveril. Dumitrascu strinsese, insamase o saint', de oi, pe

care le propunea fratelui salt, si acesta intra in tovarasie, se

insoteste on cun om de treaba, gelep, om drept si cu chizeas,
care stie randul acestii negutitorii prea bine, anume Bu]garul
Iovan din Silistra, Silistrili, pentru a face o mare cumparatura
de turme in Moldova. De fiecare parte s'a pus o mie de lei,
dou5, pungi, pentru a se cumpara pins la 6.000 de capete. Iovan
aplecat pentru aceasta in tad., luind si scrisori catre Domn,
Constantin Racovita, care e rugat a -I da, la nevoie, Inca o mie
de lei, ce s'ar plati aice la boierii capuchehaialele Marl Sale.
Uri -cum, si prin Imprurnuturi mijlocite de Dumitrascu, trebuie a
se cumpara acele 6.000 de oi, ce se vor vinde la Constantinopol
in toamna, la Sf. Dimitri, platind atunci si on -ce sinete. Banul
daduse Indemnul pentru aceasta afacere, si fratele salt it maga
sa fie cu ochii deschisi si sa se Ingrijeasca de plecarea la timp
catre Dunarex a gelepului cu personalul ce adusese : ccu ciobanil
sai si cu chehaialele. Iovan se va infatisa insa Innaintea tuturora
ca singurul cumprultor si negutator turmelor, cad Dragomanul nu vrea set se facet sunet cu numele sea; el merge pans acolo

ea prudenta, Incit se maga a nu i se scrie de frate in aceasta

privinta, ci de gelep, care nu va lua alt5, tale, ci va da carte
in plicul gospod
corespondenta Domnului la Poarta
la
mana dumnealul Vel Postelnic, Lascarachi G-enetul. Oprisanu
1 Xenopol, pp. 224-5. Observam ea batjocura facuta de Pasa de Hotin
lianuluf s'a Intimplat pe atuncl, dar stirea nu putuse ajunge Inca la Costantinopol. V. in urnul.

www.dacoromanica.ro

LXXXVI

PREFATA

va pleca pe mare Inca in cuprinsul lunii si va aduce lui Dumitrascu une si alte de trebuinta casai. G-rijile de afaceri se
mintuie, in sfirsit, prin cererea de a i se trimite indata o mie
si cinci sute de oca de lank spalata, oparita.
in acelasi timp, Than se ocupa de chiverniseala) in boierii
a familiei sale. in Ianuar el aflase de schimbarea din Banie,
de mazilirea, pentru motive ce nu cunoastem bine, a lui Dumitrascu,

spune el, m'am cam tarn. Dar, socotind ca Maria Sa

Voda cu altil chip te va inangai, nu te mahni ; voios sa, fir, rugandu Dumnazaii pentru buns starea Marii Sale, ca, despre mine, iubite frate, nici ca cum uitat nu vei fi. i, de nu
si,

s'a pute de aciasta data alta boerie, voi sili cu rugaminte sa

ti se dia un Tinut cu ispravnicii, ci-a socoti Mariia Sa, sa -4 fie

de folosul casii). Pentru un Ionita Armasul), care pare a ti

o rude, un omonim dintre Calmasi 1, i se giuruise) o boierie,
ca si pentru cumnatul Andronache), care era acum in dregiitorie titulars, find atrar. i din sarcina fagaduita acestui sot
al Paraschivei se vede statornicirea indelungata a familiei la
Cimpulung 2, cam e vorba ca el sa capete oVorniciia Campulungului . Ioan se mai ocupa de o parte a venitului Bamei,
ce nu se platise Inca fratelui sau, si arata ea a trimis la 13acuresti, ca sa sa arate Marii Sale lui Costantin-Voda),cellalt
Constantin-Voda : Mavrocordat, neste pecetluituri a ramasitii.

Mavrocordat mai avea sa stapineasca ceva mar mult de un

cit despre Racovita, care suparase, prise si pe folositorul

an ;

Dragoman, peste citeva saptamini era sa i se incheie obladuirea.

Cind Ioan scrie din nou lui Dumitrascu, la 10 Octombre, era de
mult un nal Voevod in Iasi, Scarlat G-hica, dar el nu daduse innapoi Banultui dregatoria sa, pe care vedem ca o are Alexandru
Sutu3, si nu-1 trecuse nici in alta functie, afara poate de aceia
de ispravnic.

Ioan marturiseste despre primirea ciarash a zahirelii) prin

casnicul Oprisanu, care a venit si an): batrinul se plinge ca
I V. si Xenopol, p. 242, no. xvm.
2 Am gasit intre documentele noun, ce mi-a incredintat d. Al. Callimachi,
unul, de un foarte mare interes, prin care se vinde, la 1692, o casa In
Cimpulung lui Toader Calmasul, ce era atunci cum banuisem ostas poIon, poruplic. V. vol. II, sectia I-id.
3 Ienachi Kogalniceanu, p. 232.

www.dacoromanica.ro

TERZIMANUL IOAN CALLIMACHI

LXXXVII

nu e crutat, si Dragomanul ii filgiiduieste ca sa va face ciipitan la Ropce..., la locul lui, ca sal odihneascii batraneatile.
Ceia ce urmeaza e cu deosebire interesant si meritii, o Menurire. (Te-am sapat si de saga lui Constantin Voevod, si am luat
scrisorile di la parintii esfitminiti, precum si zapisul de danie
cu iscalitura Dumitale, care 1-ail rupt insus parintele Thesalonic,
carue trebui s-I multihnesti, trimetandu-I macar o putinA, de

miere de Vaslui si caiva cascavali de munte. StApanesti de

scum in pace Livada si n'ai nici o grija, cad si la Patriersie
cunosc pe Costantin Voevod ca au vrut sa." lac& pomanii, cu
rolaci strains. Dar, cu toate aceste, la mandstire tot am mar
(Tat una suta cinzaci lei si niste vesminte, care le-am tihnis cu
parintai esfitmeniti, ca sa nu le mai amde cuviint r.
Livada fusese daruita lui Dumitrascu de Grigore Ghica in
1747 2. Dar, chiar din intala, Domnie, Constantin Racovita, dorind

sa i se pomeneasch numele la Atos, sili pe Ban a da o carte,

prin care diiruia, cu intiiritura Mitropolituluf Iacov, acest parnint
cittre manastirea Doamnei, ce iaste mitoc la Sfanta Agurii, la
maniistire Rusico3, a Sf. Panteleim.on : ca motiv, pe ling& gpomenirea Marii Sale si a noasta, se invoca asezarea acestei bucati
de pamint intre helesteul manastirii si ogoarele es. Zapisul poartit
data de 31 Mart, si, la 25 Mait urmator, Domnul facea din parte-1
danie solemna cu aceasta glivada, catre parintii esfitmeniti : nu
se vorbia insa nirnic despre cesiunea. lui Dumitrascu, ci se declara numai darul din 1747 ca fara valoare, de oare ce rnosioara
ar fi acut parte, nu din hotaul Tirgului Botosani, ci din gho-

tarul Tataasului din vecinatate, ce fusese harazit de mar mult

timp manastirii Sf. Nicolae, amasii ni se spume de aiurea
(mid de un folosx. si deci incapabila de a stapmi 8.
Caderea definitivd, a Jul Racovita ajuth, recuperarea de fratii
Callimachi, coproprietaii Stancestilor, a pamintului pierdut. El
fura ajutati in negocierile cu calugarii de frate]e lor, Gavriil.
Acesta venise la Constantinopol, probabil la intoarcerea lui Ioan
supt Grigore G-hica, si ajunsese deocamdata arhidiacon al Bisericii celei Man, sail al Patriarchiei din Constantinopol. La
1 Xenopol, pp. 283-4.
2 Ibid. pp. 220 1, no. vi.
3 Ibid., p. 284. Cf. si p. 285.

www.dacoromanica.ro

LXXXVIII

PREFATA

1745, April, fiind Dragoman Ianachi, Patriarchal Paisie innalta

pe G-avriil in Scaunul metropolitan al Salonicului 1. El e prin
urmare cparintele Tesalonic, care a rupt zapisul, asa cum s'a
pastrat Ili pank astazi-; si, cind Ioan scrie fratelui sail din Moldova sa trimeata Tesalonicului macar o putina de miere de
Vas lui si critva cascavall de munte, el stia ca aceste daruri vor
fi bine gustate de un Innalt prelat grec, caruia alimentatia molcloveneasca trebuia sa-1 fie bine cunoscuta din copilarie Inc.

In sfirstt, tot din 1757, din 25 Mart, e unica scrisoare greacti

a lui loan callimachi ('lthavvric ICxXXcp.ir.;), cunoscuta, pana

acum. El eerie cumnatei sale Banesel, pe care si-o numeste

fiica prea-iubita

Trimite, dupd cerere, bratari, si cla lamuriri

pentru juvaiere si pietre stumps, spuind cit a dat pe ele. In

cursul lamuririlor, el numeste pe Ivrtrul sail Ionita (aWsVpoi),
si dezleaga astfel o nehotarire genealogica. : acest Ionita, ce se
scrie, Intr'un act ce ni s'a pastrat de la clinsul: Calmasul 2, era
Clem fiul fratelui. lui Teodor, al Calmasului Nicolae 8. 0 alts
ruda ce ni se reveleaza din nou e ecocoana Zoita, sora (1.6iiri)

Dragomanesei, adeca a Ralitei: Zoita statea in Ora. In nevoile tale, scrie Ioan acestel vadave, oini-a fagaduit SpaAarul
Sturdza ca to va ajuta, ca un bun prieten si ruda.. : se stie ca
Maria Baneasa era fiica lui Alexandru Sturdza 4. i totul se
inintuie cu ceva dorinti ale Drigomanesei 5.

1 In acest volum, p. 283 si urm.

2 V. si inai sus, passim.
3 Xenopol, p 236.
1 Ibid., p. 189, no. 3.
5 Scrisoarea se va tipari in vol. II, sect. I-iu. Aiei o dam in facsimile.

www.dacoromanica.ro

ato.rityl i.co/Ite-ot
I

,Iti:1111VG otr-A.

o bVi/trol.

0,1113,5-.Ps

a),/,-,,,
1 el,l/

r1

vrts,f,,
ItYi.

if

1, v
/

,,,

101141 /CA `119fik,

tq

<

:15 ,

l'C\-03`'14',71-ov

.11W1/14)'`1;:4Y)'it

(t',16-41.1

-,0241v

dh,,./ VA

e9"

451-11fiv-D12y4., orC

sofry

pull

L,

at,14,,, 01- oo

!,

,FiciPti,

Ak.

ZPIA

.9,11"rDC'1-(%9&,

':(ZI, (LIZNot,

/0
, ., op, 5 1,-.0ViiiA,
) N., fI'<.,4.42./, .,..)

.1

:1-

6.15,1V',' !

/ 40, / i

k,n, v AA, 1,.. 0,4

.> 7
/

4
A.

A. 450

At.

eV/VP y 5

't

,P,9,Ak.0-14-jo,,A.

:10')W31,

(1. /
617/q.:TerY

03,

-4-

/*Na

'4

At 3

--;

/IA- 4.
I
1

,43

.1

w5

/serv:
it

ft.

1
0/4

0 tel-e0 2.9/ tras iro,;po /

(z..,,\.01:1,71,--,..n., 401,),44,/ 4104!.6451[+-, elf,

/.fir.,5 /yr/4,4;,,os

47;:.

D as Z''`If a 4-.1,1

9,,,,,,,,

cc,

4-7;544.,

/LC, /ilif 61'1 ti

ai

az,

54. IN/ 1,1, 5 .fr'`./111'4"sv.ir2 (

V

A)2,
,

Asp..

4 /,r 7/
4/1.A.

11.1.9

,4s

4.

(-1,01,44 o Or

6f/0/0"-'1"/"..4s,ov

2,1 e1/4.

45th

e.2.41.7e, ":"..Ajey. d 14. / A

I.,

I-47.4 S. c7;

/ 4.,"

i 11.

, ets,

:4`,/,OVAla tyS,',

5; (1:: 5";.,ir 0 tbr (1,./ en00,4,1

,Z ettl.,?,./ ;44

eek,

(,

,,41'1":0-tros4/9't

a/

N. 55

(TVA pc:'lc4D 00,1095

4) 5 <N,)

er

'10

Vjg

9501

414

1 of., 6'<.

/3'.

cif

y af,- '44

.1,, AA

.1,51ezveo' 0

4/6"c4

(L,,
47,L3

Q*4ts AO/ 4./

v,

4.;

41,011V

ft9.-44, t .513 ft.t-,7,5)v

,/ :''',741V

.9

t/ AC)

1.1

1,/k1,1410,,/d9AVar,::
c

/Lc/

csv,

r) i:31,1 9,4/ e

("2...ct

9k43 /1.4,locfbil 47,rof

"rj,4.

(7
:

,k

4,11,3

'11[41-4124 Ct/.

4".1Pt1

pc..

f
,

'..,

-1

.$,,

:4(1,9.f.j,i

,74

/ (.1 1 4......
In, A. c.ii

biV 4 /07., C.,;!;(' 4g t.

ork.lf

(g

::..

o/fik (1.54- Pi-6(170,3i tot.

V/1 2r-a%

Asjirai ...yovrd./y/04-4..,
,,
i Vet rye's
/ 1,
) .,' 6 ,ryovt.2r

04.0)..laver, es7,/15'. ,-b`:-.) If"' .

.1A (.2..,noare.

,4f Atil!

Joan Callimachi ciitre cumnata sa Baneasa Maria; 25 Mart 1757.

www.dacoromanica.ro

IV.

IOAN TEODOR VOEVOD

In vara urmatoare dupe, acest ravas, Ion Vel Terziman> ajungea Than Teodor, Domn al Moldovei. Iata cum :
Sultanul Osman al III-lea inurise, si urmasul sau Mustaa era
un om Inca tinar, care doria sa cunoasca lucrurile prin sine, se
stramuta prm chioscuri impiiratesti din veciniitatea capitalei si
strabatea imprejmimile, cschimbat de strae. In 1758 el avea
de ce sa creasca grija lui obisnuita : Tatarii, cari se stinap6,rasera de pe vremea lui Grigore Ghica, erau iarasi Intr'o neintelegere, ce se spiirgea fireste in capul vecinilor. In anul trecut,
noul serascher de Bugeac se ridicase in potriva Turcilor si avuse
conflicte cu dinsii. Hanul Alim-Ghirm muri pe acelasi timp, si
mostenirea lui fu ceruta cu armele in mina de un Ghiraid din
Dobrogea, Crim-Ghirai, care pe de o parte cerea de la Sultan
(caciula si caftanul, ca sa fie Han deplin, iar pe de alta reclamit de la Scarlat-Vocla Ghica bani si blane si altele 1.
intr'una din aceste excursif de cercetare tainuita, Padisahul
intilni linga Daud-Pala pe calarasii de Tarigrad ai lui Constan
tin Mavrocordat din Tara-Romaneasca. Aveati gentile pline de
scrisoff grecesti si turcesti si se preg5.tise a pazi cuprinsul for
scrie Ienachi Kogalniimbatindu-se : clupa obiceiul ce au
tintain
ceanu, care cunostea bine lucrurile din Constantinopol
se imbatil si apoi pleaca. Imparatul, ce se 'Area un Efencli de
rind, iesit la facoare, opri pe calaretii nesiguri si, dindu-li parale nourt, ii indreptg, spre circiuma satulm vecin, Litros. Apoi
el IsI urma drumul Tana la Topcilar, de unde trimise s opreasca
pe beivii curieri. El furit gasii, Intre pahare, scrisorile li se
Ienachi Kogalniceanu, pp. 234 -5; Peyssonnel, Memoires, II, pp. 341-70

www.dacoromanica.ro

XC

PREFATA.

luarrt si, dap& ce le strabatu cu ochii, stiipinitorul le inveli intr'un sandal verde tafta, de coloarea reservatil pentru invelirea scrisorilor.imparitesti si pecetlui de-asupra cu turaoa,
sail iscalitura lui. Calarasif primire apol porunca de a merge

farit zabava dare case, si un dregator if conduse, pentru mai

multa siguranO, tale de tref ceasuri, impiedecindu-I astfel de
a da ochil cu capuchehaiele]e.
Se giisiser5, scrisori, cu stiri si sfaturi neingaduite, de la cadilischerii amindoi: cel de Europa si cel de Asia, de la purtatorul de scaun al Sultanuluf, Saingi-Baca, sail de la alp: Turd,
precum si de la Hechimbasa, medicul cel mare al Carta. Ei

furii surguniti ; capuchehaielele: Arapachi Vlasto si Banul lenachi. cazurit in temnita, pentru indritzneala lor; un salahor merse

sa aduc5, la Poarta pe Constantin Mavrocordat, caraia i se gdtia gazda la cele epte Turnuri, si represintantif Jul ScarlatVoda din Moldova imbracarii caftan pentru noua stiipinire in
Tara-Rom5,neascii, a Doinnului lor.

Scarlat isf pastrase situatia domneasca din causa puterniculul sprijin ce-i dadea un anume Agem-Ah-Aga, ce-1 Meuse si

Doran in Moldova. Agem-AhPersanulisi incepuse cariera lui

ca rob al unui puternic, Raghib, care fusese mehtupciii, scriitor,
la negocierile de la Belgrad 1, pe timpul cind. Dragoman era
Alexandra Ghica si vechil al Dragomanatului Callimachi. Stapinul sail fu pe rind Pala in Egipt, la Aidin, la Urfa, la Alep,
si trebuindu-i, dupa obiceiu, cine.va care sa-i sprijine interesele
]a Constantinopol, el facu capuchehaie pe agerul si energicul
sat sclay. Nu numal ca Ali se arata un om vrednic in aceasta
misiune, dar se spune ca el In acela care aduse prin mestesugal sail numirea lui Raghib ca Mare-Vizir 2, la 13 Decembre
1756, dregatorie supremii, pe care Raghib stiu s'o pastreze papa
la moarte 3.

imparatia statea de fapt in minile acestui noii Mare-Vizir,

care intrunia in fiinta Jul insusin rare: vorba frumoasift, ener1 Cf. Comnen Ipsilanti, pp. 374-5. 378 si de Tott, p. 24: ail les avoit
acquises [ses connoissances) an traits de Belgrade, pendant lequel it occupoit la charge de mektoubchy.
2 Comnen Ipsilanti, p. 375.
8 Hammer, table.

www.dacoromanica.ro

IOAN TEODOR VOEVOD

XCI

gia ce mergea piing la indraznealii, dibilcia, stapinirea de sine,

cunostinta oamenilor si a imprejurgrilor de pretutindeni, gustul
pentru invaatura, care-1 facu sa intemeieze o biblioteca I. tia
sa hotareasca o situatie printr'o glum& si nu se sfia la intimplare sa die piept Sultanului chiar 2.
All tinea, pentru motive de bani, la Scarlat-Voclii, care trecu
deci din Moldova in stapinirea mai bogata, mai dorita de dinsul si din alte puncte de vedere, a Terii-Romaneti. Cine putea sa-1 inlocuiascii insa in principatul de unde plecase?
Constantin-Voda Mavrocordat era in disgratie; Mater Ghica
se cufundase cu totul, fusese pargsit de socrul sat, Basa-Mihalopulo, avuse sa se judece pentru bani cu fiica acestuia si propria sa Doamna, la giudecati turcesti, si traia cu milostenia
crestinilon 3. Mazilia lui Constantin Racovita era prea noug, si
fratele acestuia .tefanachi nu domnise Inca niciodatit.
srL fi dat aceste imprejurari ideia Dommei pentru sine lui
Ienachi Dragomanul? Dupa cit stim palm acum, nu se prea
pare si, cind Ienachi Kogalniceanu spune ca el ca cazut la picioarele Vizirului, rugindu-se ca sa-1 faca si pe el cirac 4, el
judecii dupit ce ar fi Mout el, un chyle tipic. In schimb Canta
vorbeste de luminarea prin voia dumnezeiasca a ccugetului stapinilorb si de recunoasterea lungilor slujbe ale lui Callimachi
din partea imparatuluii) insusi: at poroncit impgratul de 1-ail
imbracat cu caftan de Domnia MoldoveiD 5.
Ne aducem aminte de sosirea, cu citeva lung in urma, la Constantinopol a ting.rului si ambitiosului Grigore Ghica, pentru
care Raghib avea o simpatie deosebita, gindindu-se la timpurile
in care el insusi se aflase in aceiasi cancelarie diplomatick in
lagar si in Belgra.d, cu A.lexandru tatal lui Grigore. Sulzer, ce
putea, pe vremea lur, sa capete stiri bane despre Callimachi,

spune, intr'o forma putin cam incurcata, ca Raghib nu

astepta decit un prilej pentru a face Dragoman pe Grigore 6.
Dar el nu putea sa inlature pe batrinul Ienachi, cu care avea

ni

De Tott, pp. 22-3, 119 si urm.

2 Comnen Ipsilanti, p. 378; Hurmuzaki, Sup/. I', pp. 708-9, no. MIX.
3 Ienachi Kogalniceanu p. 228.
P. 233.
5 P. 190.

8 in acest volum, p. 387.

www.dacoromanica.ro

XCII

PREFATA

o veche cunostinta din aceleaqi timpuri ale lui Alexandru Ghica,

de care fusese apoi multamit cit statuse Reis-Efendi, de la 1744

la 1747, si in care pretuise insusiri solide. Mai bun decit on

cind pentru o cirmuire in Cara unde se nascuse era Callimachi
acuma, cind afacerile tatifiresti erait iarasi pe tapet ca atunci,
cind, supt Grigore Ghica, el ajutase la mijlocirea for si la stabilirea hotarelor.
Callimachi, la
Astfel in Septembre fu numit Doinn cel
innaintate batrineti obosite si putin timp innainte de odihna
mortis 1.

Stralucitorul slain de Domnie, amintind vechi timpuri de impa-

ratie cresting in Constantinopol, era pe acest timp urmatorul :

Noul Voevod, calare intre alti douazeci si patru de calareti,
prietenii si viitorii sal boieri, mergea la loctiitorul, la vechilul
Vizirulin-calm -Mare, Chehaia, care-1 poftia pe sofa. De aici
trecea la Vizirul insusi, la Poarta-Pasei, unde era primit
in odaia arzurilor sau plingerilor. Aid i se da, caftanul, semnul
rasplatirii imparatesti si, infasurat in el, face o visit& noun la
Chehaie, apoi se infatiseaza la Reis-Efendi si la Ceaus-Baca. Intovaresit de o multime de G-reci din toate treptele, de ceausi si
de tesrifagiii sau maiestrul ceremoniilor Curtii, el merge s asculte
vrednic este si intru multi ani la biserica patriarchala. unde-i

iese intru intimpinare lui, cdci altul mai mare nu este, cel
mai innalt dintre ierarchii Legii Rasaritului. intors acasa, el priineste felicitarile Trimisilor de la ambasade, can yin cu lachei
in haine de gala.
Intr'o Marti, noul Voevod e admis la Sultan. Cit se tine .Di-

vanul, el asteapta intr'o sala din apropiere, cu mica sa Curte

i Dragomanul Portii : i se aduce, la ceasul prinzului, si lui o
masa, de mininca la un loc cu acestia. Ridicindu-se, i se pune
de Tesrifagiii si Muhzur-Aga, seful Ienicerilor Vizirulul, cabanita
si cuca, dintre care cea din urma it introduce in corpul de elita,
at Ienicerhnii ; cei douazeci si patru de tovariisi se imbraca in

caftane. Usile altarului puterii, unde troneaza divinitatea Imparatului, se deschid : tree pe rind Vizirul-cel-Mare, Pasii, adeca
1 Cf. pentru aceste evenimente povestirea concordant& din Comnen
Ipsilanti si din Ienachi Kogillniceanu) rapoartele frances, 1. c. si venetian,
Hurmuzaki, IX', pp. 41-2, no. xxxvm ; olandes, in Acte qi fragm., I, pp. 373-4

si, in acest volum, p. 15, no. I.

www.dacoromanica.ro

IOAN TEODOR VOEVOD

XCiIII

Vizirii cei1a1 i, cadilischeril, prin urmare toff membrii Divanului,

ce si-a mintuit seclinta : innaintea tuturora, Domnul se inching.

Tesrifagiul it iea numai cu patru intimi ai lui si, la usa, portarul

Sultanului, capigilarchehaiasi, (locotenentul portarilor, se dezlipeste din locul sat. de paza, pentru a-i merge innainte : doi capugl-basi de supt ascultarea lui tin pe Voevod de suptiori si-1
duc pe sus innaintea idolului nemiscat, in hainele-1 stropite cu
aur, supt turbanul pe care scinteie stelele pietrelor scumpe. El se
inching de trei off, cazind in genunchi, si atunci cuvinte consacrate se indreapta pe de-asupra capului sat &titre Marele-Vizir,
poruncind ca begul s crute raiaua, sa implineasca slujbele imparatesti, sa trimeata zahereaua de nevoie si st, fie cu credinta.
Dupa, o scurta si sfioasa multamire, genunchile se Incovoaie iarasi

de trei off, si Domnul iese, intarit de stapin pentru a domni.

Para la Poarta a doua, el e Inca robul ; aid Il asteapta
calul omului liber, al luptatorului ; dar el nu pleaca innainte,
Ci altora li se cuvine drumul
pe cal, eGrecii
asteapta trecerea membrilor Divanu]ui, plecindu-se innaintea
fiecaruia. Cind cel din urma din tacinaul qregelelor a trecut,
mehterhaneaua, musica imparateasca, incepe a elute, siin sunetele -i

barbare Domnul strabate strazile pline de lame pans la conacul

sat. Aici i se aduce de la Emir-Alem steagul sat sangeacul, aici
ii yin tunurile, cozile de cal, in -virful sulitei incununate cu semiluna, aid soseste Aga Scaunulul, peicii, ceausii, achiulahliil, cu
cari se face drumul spre Iasi, unde la Sf. Nicolae va fi pentru
noul Doran ungerea cu mirul1
Loan Teodor Voevod avea puternici sprijinitori. Cel d'intaiii

dintre acestia, cari pareat sa-i poata asigura o lunga Downie

linistita, era Marele-Vizir Raghib, care ramase papa la sfirsit
Sultanul Sultanului sat. Nu se poate zice ca, la rindul sat, Raglib asculta in toate de indemnul neastimparatului si nerusinatului sat sclav Agem-Ali, dar vorba acestuia, care nu se sfia
sa Intrebuinteze un ton Indraznet si fata de stapinul sat., avea
o trecere deosebita. All primeste bani de. la patriarchi si Domni
si face afacerile fiecaruia, dupa cit depune innaintea lui, dar si

dupa simpatiile si antipatiile lui trainice fata de unul si altul.

1 Cf. Comnen Ipsilanti, pp. 781-2 si descrierea din Burmuzaki, Supl. VII,
p. 18.

www.dacoromanica.ro

XCIV

PREFATA

Astfel, cind, in 1761, se clatina Domnia lui Scarlat-Voda din

Tara-Romaneasca si candidatura lui Constantin Mavrocordat fu
propusa, Ah facu pe Raghib sa se Impotriveasca la aceasta numire si, cind Sultanul isi impuse dorinta de a milui Inca odata,
pe Mavrocordat, Ali trebui s plece in Cipru, Intr'un exiliu onorabil, care, multarnita Vizirului, fu scurt ca o primblare 1. Acest
All era Lisa pentru Callimachi. i-1 ajutati alti dor ameni din
preajma puternicului, Insemnati acestia prin bogatia si creditul
lor, Armenii lui Raghib, Cazeri si Petrozi 2.
Cu Raghib, Ah-Agem si cei doi Armen' putea sa cirmuiasch
cineva fara fried de viitor. Dar greutati si dusmanir venite din

alte parts inveninara pe noul si batrinul Donn, Inca din cele

d'intaia timpuri ale cirmuirii lui si-1 facura in curind a simti
strivitoarea greutate a cucei, pe care prefers sa o arunce de
la sine, decit sa se mar clatine cu dinsa pe cap Intre nemultamiri si intrigi.

Numirea lui vazuram ca s'a facut Inca din luna lui August,
innainte de 14 ale lunii 8. Dar audienta la Sultan zabovi peste
masura de mult, si, irnpreuna cu dinsa, plecarea catre Scaunul
domnesc, unde fusese trimis drept Cairnacam Grecul Petrachi
Vidali, numit pe Irma Mare-Stolnic 4. Ambasadon straini, rat
informatr despre starea de lucrun la hotare, puteati crede ca
neobisnuita zabava vine din aura impotriva crestinilor)6, dar mo-

tivul era un altul. Pe acest timp, toata grija Porta era indreptata asupra Tatarilor.
Acestia, cum s'a spus turburail, prin certele pentru stapinire
ale Ghiraizilor, Bugeacul, ca si partile Caucasului, cele doua
aripi ale centrului crimlean, si rasculatii de la Dunarea de jos
isr gasise o capetenie hotarita in ambitiosul Crim-GhiraI. Noua
capetenie a nemultamitilor nu era un turbulent din gloats: tinar
inca, iubitor de marire si de faima, impunator prin luxul de care
se incunjura si prin .acea darnicie pe care Rasariteanul o cere

totdeauna de la domnul si stapinul sau, dar, pe de alta parte,

1 Cf. Comnen Ipsilanti, pp. 379, 380, 389.
2 Ibid., pp. 377, 391. Cf. de Tott, I, p. 151.
8 01nd ea se anunta de ambasadorul frances.
4 Ienachi Kogalniceanu, pp. 233-5 si volumul de fata, p. 441, no. 55.
5 Raport olandes din 16 August 1758, In acest vOlum, p. 15, no. I si,
In traducere francesa contemporana, In Acte ci fragm., I, pp. 373-4.

www.dacoromanica.ro

'AN TEODOR VOEVOD

XCV

cumpanit la gindire si judecata, Impodobit cu multe cunoqtinti,

sobru la mincare qi bautura, marinimos gi drept, Crim-Ghirai
n'avea pareche Intre Tatarii timpului san. Acestia nu mai voiati
sa stie de alt Han i, asigurat pentru on -ce imprejurari de iu-

birea lor, el cern de la Poarta investitura : dad ea i se va da,

uitindu-se calea pe care a cerut-o, va fi eel mai supus rob inipratesc ; data nu, stilpi de foc vor arde ariile de griu moldoveneti, din care trebuia sa traiasca in iarna Constantinopolul,
qi mci o corabie turceasca nu va fi lasata sa Incarce hrana pen tru capitals.
In asemenea imprejurari grele, cea d'intaiii politica a Portii
era zabava, qi ea fu intrebuintata i acum. Nu se lua nice o
inasura la hotare, si primirea lui Ioan-Voda de Sultan fu necontenit ammata pima la 26 Septembre ' La aceasta data ins'a
Tatarii prefacusera in fapta amenintarile lor si dovedisera Sultanu-

lui ca fagaduielile lor, bune sail rele, nu sint o gluma. Cronicarul eel mai bogat pentru aceasta parte din istoria Moldovei
ni spune ea ar fi vent intaiti la Iasi cererea lue Crim-Ghirai de
a i se da ceva bani i cojoace. Dar Vidali, represintantul cu
frica al unui Domn econom si sarac, ce nu pornise Inca din
mijlocul datornicilor sal, nu cuteza a pune mina in Vistieria
mai mult desearta, ca la o schimbare de Domnie, flier a umbla
dupa imprumuturi. El raspunse eh Domnului i se cuvine a hotari qi ca, deci, ii va scrie.
Ceia ce nu li se paru Tatarilor ca e o solutie cuminte. i,
astfel, la un semn al Hanului lor, calaretii pregaiti pentru jaf
roira pe de-asupra granitii neaparate, cotropind, innecind cu
numiirul lor salbatec Tinuturile de la Iaqi In jos, mergind pind
la Galati qi Focani, unde-i oprira o suta de pungi trimise, ca
pret de rascumparare, de Scarlat Ghica 2. De aid cete razlete
apucara qi prin Tinuturile necalcate Inca, pustiind, se afirma,
unsprezece din optsprezece, cite erail de toate. Negustorii straini
se platiril cu bath, teranii fugira in paduri, boieril se risipira, in
bejenii, afara de citiva cari, cu Caimacamii, Vidali qi Hatmanul
Costachi Razu, in frunte, fur& siliii a raminea de paza ScaunuHurmuzaki, Fragmente, V, p. 209.
2 Cf. Ienachi Kogalniceanu, pp. 234-5 i raportul venetian din Hurmuzaki, IX', pp. 42-3, no. xxxix.
I

www.dacoromanica.ro

XCVI

PREFATA

lui in Iasi, al carui locuitori umplusera manastirile aparatoare 1.

Revarsarea Tatarimii ar fi Inceput de ziva Crucii, 14 Septembre
stil vechiii, sail la 20 ale lunii, si ar fi durat, dupa o Insemnare
de atunci, doua saptamini 2.
Focul Tatarilor lumina mintea Turcilor si-i facu sa vada ca
nu poste fi alt Han decit cutezatorul Crim-G-hirai. Acesta va

fi aratat la Poarta ca nu fusese in stare a opri pe ai lui, ce

erail faultr sa astepte prea mult, dar stim ca el fagadui, dacI
i-ar veni intarirea Sultanului, sa clea innapol toata prad9, ce s'ar
putea gasi Inca si sa despagubeasca pe locuitorii raielelor si al
Moldovei de pagubele ce suferise, dind, fireste, innapoi si robil
ce fusese minati in Bugeac g. Deci insemnele de stapinire furs
acordate, si un Capugi-bass porni ca mumba0r pentru a lua in
primire numarul de col' imparatesti ce fusese luat de jafuitori
impreuna cu averea Moldovenilor 4.
Atunci pled, si batrinul Callimachi, lasindu-si la Constanti-

nopol pentru a-i apara interesele pe un tefanachi, care nu e

cunoscut, si pe vestitul Stavrachi Spataru15.
Ienachi Kogalniceanu ne lamureste Ca Domnul au-si luase de
buna voie acest represintant ce era deprins sa-si stapineasca staptnii. Cercase
gasi el insusi banil datoriti unui Sultan care-si
facea socotelile singur, unui Vizir, care nu despretuia darurile,
si unui atotputernic vice-Vizir, care stringea banil cu patima.
Sa fi fost mai tinar. ar fi gasit pungile cum le gasia toata lumea,

dar la vrista lui de septezeci de am el nu fagaduia o lunga

stapinire sail putinta unei urmariri rabdatoare dupa mazilirea
ce ar fi sa-1 atinga. Asa Tacit, pe de o parte, se apropia ova1 In acest volum, pp. 415-7 si notele.
2 V. Ienachi Kogalniceanu. 1. c. si notita tiparita in Iorga, Cronia 'nuntene, p. 147. Cf. Hurmuzaki, Supl. I1, p. 711, no. mv.t si, in acest volum,
p. 422, no. 4: verificind pe original, am constatat ca nu se fixeazA evi-

dent printr'o rea expunere a lucrurilor

alts data decit a procesului
din Maiu pentru schimbarea Domnului si pribegirea tern. Cit privestb
no. 3 de pe aceiasf pagina, trebuie cetit 1759, si nu 1758, 7267 adecd, nu
7266, cum se pare la prima vedere.
Numarul for e socotit de bail la 25.000; Hurmuzaki, IX', pp. 42-3, no..
xxxix.
Ienachi Kogalniceanu, p. 235.
5 Ibid.

www.dacoromanica.ro

IOAN TEODOR VOEVOD

XCVII

deaua, iar, pe de alta, nu vrea nimine sa se amestice la aceasta

Domnie 1.

In aceste zile de neplacuta aqteptare, Than Teodor nu primia

la Constantinopol numai plicul, cu qtiri ap de triste, al Caimacamilor, ci gi ravage de la boierii teril. ..A.ceqtia erail tot ap,
de impartiti de nth ca qi consingenil for din Tara-Romaneasca:
Moldova avea qi ea doua partide fare program, doua cete, ce
statea fiecare in lagarul ei, gata sa atace slujbele gi pe aceia
ce s'ar lacomi si ei la dinsele. Domnul se plinge pentru aceasta
zavistie qi pomenete inteo incunotiintare, ceva mai tirzie,
catre Ora, despre ciixtile de rugaminti 9i piri ce primia pin
Tarigrad qi in care i se punea conditia de a lucra numai cu
membrii fiecarei grupari, caci, altfel, ceilalti csa vor trage de
la slujba si trebile noastre 2.
A fi Domnul unora numai, nu-i venia la socoteala noului
numit. Pe de alta parte, sprijin banesc nu i se dadea nici de
unii, nici de altii. Ca sail' poata plati datoriile si ca sa poata
infrunta nemultamirea tuturora, fiindcii nu voia sa fie cu nici
o eceata, el alerga la o tutela greceasca. Scarlat Ghica avea
pe Iacovachi Rizu gi pe ruda acestuia
cmp.rgvOspos
Postelnicul Constantin, fiul Hatmanului Gheorghe i nepotul de fill al
lui Bap, Mihali. Cu Geanetii se incheiase pentru moment, gi
Manolachi Spatarul murise tocmai atunci de apoplexies. Domnul
Moldovei n'avea deci alegere de facut intre mai multi, si astfel
el ceru pe Stavrachi: sand rugat Vizirului ca sa poronceascri,

lui Stavrachi Spatarul sa intre in treaba Domniei. Neaparat

ca acesta primi si, dupe ce imbraca la Poarta caftanul de qef
al capuchehaielelor, de bagcapuchehaiel, banii ieqira ca din
pa mint 4.

Stavrachi ramase pe cimpul de lupta de la Constantinopol,

iar Domnul saiz
in amindoug intelesurile
porni cu obignuitul slain de boieri qi de Turd.: sangeactarul, peich, ceau0i,
capigiii, musicantii imparateti spre Moldova 5. Strabatu, de la
I Ibid.
2 In acest volum, p. 565.
3 Comnen Ipsilanti, p. 378.
4 Ienachi Kogalniceanu, p. 234.
V. alaiul unui Domn de pe acest timp, in Iorga, Documente qi cercetarT
asupra istoria financiare gi economice a principatelor routine, I, 1902, p. 172.

www.dacoromanica.ro

XCVIII

PREFATA

Galati in sus, un pamint ars si pustiti, de pe care abia se imprastiase in vintul de toamnii cenusa caselor si ogoarelor ; rail
prima la conace, fiindca pe alocurea nu era cu ce sit fie pregatite mai bine. In biserica Sf. Nicolae se versa mirul sfintit
pe capul hatrinului. Voevod, si a doua zi el isi numia boierii,
isi alcatuia Divanul.
Alese pentru cele mai insemnate dregatorii oameni cari le mai
avuse si supt alti Domni. De la ultima Domnie a lui Constantin
Mavrocordat in Moldova, Than Bogdan luase loc totdeauna in
sfaturile terii, si el fusese Mare-Logofat supt Constantin Racovita, ca si supt Scarlat Ghica : Ioan Teodor it pastille deci in
fruntea Divanului 1, ca pe un coboritor si rude de Domni, fiind
fiul Domnitei lui Constantin-Voda Cantemir si sotul unei nepoate a lui Mihai-Voda Racovita. La Tara-de-jos e Mare-Vornic
Manolachi Costachi, poate o ruda, a Domnului, dad. Ralita era
o Costacheasa: in ultimele don& stapiniri el facuse parte din Divan, in aceiasi calitate. Vornicul Teril -de -sus, Dumitrasco Paladi,
avuse acelasi rang supt Mate! Ghica, trecind ca Vistiernic supt
Constantin Racovita si nernai intrind apoi in Divanul lui Scarlat
Ghica. Vasile Ruset Hatmanul e fostul Vistiernic al aminduror
fratilor Ghiculesti. Canta avea o caries boiereasca si in urma 2.
eFeciorul lui Baston), numit Stolnic, e, cred, din aceiasi familie
Cantacuzino. Petharnicul, apoi Comis, Iordachi Hrisosculeii servise si supt Constantin Racovita.
Rudele Domnului nu sint uitate insa. Cumuatul Andronachi
vine de la Botosani 3 pentru a imbraca un caftan de Banie, pretinde Ienachi Kogalniceanu, dar cued, la 29 August 1760, sotia
sa, Paraschiva, primeste o danie de la domnescul frate la Cru-

cea de sus), in partile Putnel, ea e numita Paraschiva Pitaroaia 4. Andronachi innainteaza si, cind, la 2 Mali' 1761, se adauge o noua danie tot acolo pentru aceiasi soil a Domnului,
1 V., asupra lui, si Tanoviceanu, in Noua revista romind, I,
si um.

p. 130

2 V. 18t. lit. rota., I, pp. 491-3.

8 Unde si de hatirul lui ca si de al lui Dumitrasco Calmiisul, fost Vornic
acolo, se vor fi luat, inctl din 28 Decembre 1758, masuri pentru scoalit ;
Uricariul, II, pp. 62-3.
4 in vol. de fats, p. 441, no. 55.

www.dacoromanica.ro

IOAN TEODOR. VOEVOD

XCIX

i se zice g Spatiiroaia, 1. Ceia ce e mai putin obipuit decit aceasta innaintare rapede supt o ruda, e faptul ca qi in documentul pentru cPitaroaiev, Andronachi, sotul ei, figureaza in Divan ca Spatar 2.
Din cele douasprezece pogoane qi ceva care eraii stapinirea
Voevodulul in acest sat, zece se chemaii a-i fi batrane) qi faceat astfel parte din mogtenirea Calmagului. Ajungind la Domnie, Than, care mai cumparase i alte vii din vecinatate, dadu
Paraschivei intaiii din acestea, dar a doua oars el trecu suroril

sale cea mai mare parte din via patrimoniala. Intre cumparaturi se gg,siall cinci pogoane, care apartinuse, din stramoqi, lui
Ioanichie episcop de Roman qi fusese vindute de acesta unei
Catrina Stiuca; Ioan se foloseqte de dreptul sail mai mare ca
vecin gi intoarce banil acesteia, dupa dreptate razalascal. Aceste pogoane ale Vladical formeaza un dar pentru sora mai
mica, Maria Jicniceroaia, al carei barbat murise qi nu se putea
impartaqi astfel de binefacerile Domniei cumnatuluil Intr'un document, ce cunoaqtem numal in traducere germana, Maria s'ar
fi dind drept esotia lui Gheorge Cananaii, Jitnicerub, i in aceasta d'intaiii Domnie a lui Ioan Teodor-Voda gasirn pe un
Constantin Cananaii, care, fost Paharnic, administreaza Tinutul
Hirlaului, innainte de a trece, supt cirmuirea altei rude, la Suceava, in aceiali insuOre de ispravnic 3.

Fratele insa, Dumitrasco Banul, nu mai traia, ceia ce lamureqte lipsa lui din Divanul ales la 1758. Inca de la 28 Ianuar
1758, vedem pe Marie Baneas[a], sotia lui, facind singura, la
1 Ibid., p. 444, no. 67. Domnul impArtise toata averea lui cumparata;
v. in vol. II, sectia I, petitia, din 1805, a lui Alecu Callimachi: (Dupa ci
au vinit Ioan-Voda Calimah Domnu in pamintul Moldavii, apoi au impartit fratilor si surorilor Domnii Sale mosiile ci an avut di cumparaturao.
2 Cf. Xenopol, pp. 161-4.
3 Yn acest volum, p. 432, no. 38; p. 430, no. 32; p. 441, no. 56; Wickenhauser, Moldowiza, p. 158, no. 226. In aceiaal broaura a lui Wickenhauser
se pomeneste la 1772 un Gheorghe Cananaa ; p. 181, no. 279, ce se afia,

ca Iordachi, ai in 1762; Uricariul, VIII, pp. 8-9. La inceputul secolului

al XIX-lea, un Ioan Caniinflii, student la Berlin, se da drept enepotulz lui
Scarlat, fiul lui Alexandru Callimachi si nepotul de frate al Jicniceroael
Maria ; Iorga, Acte fi fragm., II, p. 379. Cf. tabla Actelor si fragmentelor si a

vol. X din Col. Hurmuzaki. Pana acum, lucrurile acestea nu se pot lamuri bine. Cf. Xenopol, pp. 160-1.

www.dacoromanica.ro

PREFATA

Ene Venetiian, negustor, un iinprumut de 315 lei, tiara do-.

bandit*, pe cari-i plitete. in parte la April urmittor prin Kog.

Med., sail Medelnicerul Constantin liogrilniceanu, fratele viitorului cronicar, ce ingrijia deci de afacerile banegti ale vaduvei 1.

Dumitrasco pare a fi murit dupa o lungs boala, prin 1755 2:

inca la 1754 el iscalelte un zapis cu slove foarte tremurate 3,
pe dnd cu un an in urma el aerie in intregime, cu o mina sigura, un alt sinet 4.
Neputind innalta in boierie pe frate, Domnul scuteqte, la 5
Februar 1759, pe cumnata, ca una ce este fat& de boiar si
a ramas en feti gi fete mid), de anumite biruri ce atingeaii
averea mo ierilor, dindu-i qi neaparatii scutelnici, ce se intilniaii

la orice gospodarie de cinste. Banul e pomenit in cuvinte de

lauda, ea un boiar pamintian, ce s'ati aflat in slujbele tariff
cu dreptate qi cu credinta; qi mai ales Intru intimpinarile qi petrecaniile Mariilor Sali Pailor mergea la Hotin cu cheltuiala
sa, qi, cum tim, qi cu suferinta sa, care va fi ajutat, de buna,
soma, la moartea lui timpurie 5.
In sfirqit, alaturi de Grecil ce lasase la Constantinopol, Ioan
Teodor luase pe linga sine, aducindu-i pe aceqtia in Cara, qi
alte asemenea fete straine, Intre care Ienachi zat ginerele
lui G-uliano, familie ce se intilneqte apoi in Tara-Romaneasca 6.

Domnul pomene0e in proclamatia de care a mai fost vorba,

despre lupta Intre ccetele boiereqti, i in aceasta lupta pentru
putere e ingaduit a se crede. Dar marea lupta ce incepu indata.
dupa suirea in Scaun a lui Callimachi fu alta.
La inceput, Domnia fanariotit se strecurase aproape neobservata: Domnii, aleli, cum am vazut, din putine familii de
frunte, aveail legaturi de singe cu poporul romanesc, qi ei aduceati cu dinqii, din clientela for greceasca, un numar foarte
restrins de boieri, pe cari nu-i faceati sa intre decit rare on in
1 Vol. II, sectia I-iu.
2 Un act de la Mate Ghica, datat 18 Novembre 7264, vorbeste de raposatul Dumitrasco Calmasul ; v. vol. II, sectia I.
Ibid.
4 Ibid.
b

5 Xenopol, pp. 237-8.

8 Ienachi Kogislniceanu, p. 235.

www.dacoromanica.ro

CI

IOAN TEODOIt VOEVOD

dregittoril mai stralucitoare, ceia ce putea sit jigneasca pe boierii

pe tarit, ce erau multi, bogati, uniti intre ei prin aliante de familie qi ascultati la Point& in plingerile lor. Chiar cind Incepu
epoca noua a capuchehaielelor-epitropi, Grecii, ce aveati o aqa
de mare putere asupra Domnului si terii, furs indositi la Constantinopol, avind numai titlurile i veniturile Hatmaniei sati
Spatariei lor. Insii, dacit nu se vedea Fanariotul insuqi, ce-si
-tesea necontenit suptirile fire ale intrigilor la Bogdan-Sarai
sail la Vlah-Sarai, se simtea lacomia lor nesatioasa prin birurile
grele. Si, pe linga aceasta, era gi sentimentul de umilintit al
boierimii pamintene in intregul el, care intelegea ca, in toate,
vointa hotaritoare nu poate fi nici a el, nici a Doinnului, ci a
unuia mai mic, qi totusi atit de mare, care putea lass dupa plat
sa cadii tronul pe care el it innalta prin prieteniile, averile qi
creditul sail.
In Tara-Romaneasca era mai multa energie in clasa, mai numeroasit, a boierilor, qi aid se vede mai bine nemultamirea statornica, veqnica fierbere, ce zguduie din cind in cind viata

prin cutremurul unei rascoale sail al unei pribegii. In

potriva Postelnicului G-eanet se face plecarea boierimii oltene
in 1755; supt Constantin Racovita, in necontenitele framintari,
ura impotriva tutorilor tarigradeni isi va fi avut parte : Stefan,
fratele acestuia, incepe prin omoruri, ca sa inspaiminte qi sa potoleasca, scurta lui Domnie, qi el trebuie sa iasil totusi, calare,
Intre Arnaud qi Turd, pentru a impraltia cu armele pe raseulatii ce se adunasera in sunetul clopotului pentru a striga contra
birurilor lui Stavrachi 1.
Callimachi venise, cu datorii marl, intr'o Cara pe jumatate

pustie. Starea locuitorilor era astfel, in cit nirneni nu voi sa

primeascit sarcina, deosebit de grea qi incarcatii cu atita raspundere, a Vistieriei. Nu Itim cum s'ail adunat birurile de
toamnit, dar ele aduserii, aqa de putin, dupa furtul vitelor qi
pirjolul grinelor, incit Voevodul se inspaiminta. Stavrachi primi
la Constantinopol ingtiintarea ca birurile nu curg gi, lasindu-5i
celelalte griji ca unul ce avea un candidat pentru on -ce numire, laid. sail eclesiastica, a unui cretin
alergit peste

, el

Genealogia Cantacuzinilor, pp. 142-3; Comnen Ipsilanti, p. 404.

www.dacoromanica.ro

CII

PREF AT A

doua luni 1, adeca in serbatorile de iarna, pentru a inlocui

prin ghiara sa energica mina blajina a Domnului batrin.

Stavrachi cauth, neapitrat, intaiti un Vistier : s'ar fi facut Vistier el singur, insa in Moldova lucrul nu era ingaduit, qi banii
pentru Greci se stringeati prin Vistieri romani : Ruseteqti, Racovitelti, Paladegti In aceasta epoch. Dar toate argumentele puternicei capuchehaiele nu putura, indupleca pe nimeni sa primes sea o sarcing ca aceasta, cu atit mai mult, cu cit, precum
se vede din istoria Terii-Romanelti 2, tine lua Vistieria asupra sa.

se indatoria in acelaqi timp a stringe, pe raspunderea sa, o anumith sums. Atunci Medelnicerul Constantin Kogalniceanu, pe
care 1-am vazut in legaturi de interese cu familia Banului Dumitraco Calmaul qi care-i tragea neamul din aceleaqi parti
ale Orheiului, unde curgea apa Cogilnicului5, primi caftanul de
Mare- Stoluic gi fu numit in acelaqi timp
dupa negociatil prealabile asupra sumei de strins inteun an vechil sail' epitrop al
Vistieriel fara dreghtor in fruntea ei. Ski to vad, i-ar fi spus,
dupa marturia lui Ienachi, fratele Stolnicului, Domnu], care qtia.
bine ca de la destoinicia acestui boierinaq atirna trh'inicia sail
peirea stapinirii lui 4.
Dar Kogalniceanu lucra supt ochii lui Stavrachi, care, cu cit.
mergeati platile mai bine, cu atitali lua avintul dare non& biruri,

pe care poate ea Cara ar putea Inca sa le plateasca. Dad, el

$i -ar fi inapt dintii numai in mamaliga tarhneasca, boierii ar fi
trecut cu vederea lacomia lui fireasca li pe care o curioqteail
'Inca din alte rinduri. Dar vitele cele mai numeroase, vfile cele
mai roditoare erail ale boierilor acestora, qi el nu putu sa se irapotriveasca ispitei de a cere cii de la bogatia for ceia ce trebuia
aft deie saracia altora : deci, marturiseqte Kogalniceanu cel mai
mic 5, ail inceput a purie bani i pe boieri, qi pe manastiri, si
pe giupinese cal de menzil
pentru pogta, qi tafete , cpodenii
biruri ce se platiaii, obiqnuit, numai de podani, de teranii fara pamint, 0 pogonarit pe intinderea viilor , i
altele, pe care ni le putem inchipui. Puternicil qi bogatii
1 Ienachi Kogilniceanu, p. 235.
2 Cf. Genealogia Cantacuzinilor, pp. 139-40.

8 Cf. i Iet. lit. rom., I, p. 481.

4 Ienachi Kogalniceanu, p. 236.
5 L. c.

www.dacoromanica.ro

IOAN TEODOR VOEVOD

CIII

cei primejdioqi deci incepura a cirti sail, cum se zicea atunci,

in romino-greceasch : a murmurisi).
Asemenea murmurisealib) se prefacea repede in piri, din care

se hrania apoi rivna de Domnie a vre-unui mazil din Constanti-

nopol: Din partea lui, Stavrachi raspunse prin altele, in care,

supt iscalitura ascultatorului Domn batrin, care statea, infaqurat
in doua blani, linga mangalulD ce-I ardea venic in iatac 1, el

arata ce pretentii nemasurate ridicasera boieri ca Manolachi

Costachi, Ioan Bogdan, Constantin Balq, Dumitraqcu Paladi si
Scarlatachi Costachi, deci capeteniile boierilor de Cara, innaintea
capugi-baqei ce venire pentru a pretalui pagubele cu adevarat
strapicepe care le facusera Tatarii lui Crim-Ghirai, acum: Maria
Sa HanulD 2. Ca pedeapsa pentru ace0i inselatori nesupui, el
cerea surgunul, qi nu unul in apropiere, de uncle se poste intoarce lesne cineva, ci tocinai pe coasta asiatica a Marii Negre,
la Samsun-Calesi, fostul Simisso al Genovesilor din veacul de
inijloc 3.

Cind venire insa ceaulii cu firm anul, cumparat in toata regula,

Domnul se facu numai
trimite protivnicii la Crim-Ghirai, de

la care trebuiaii sa primeasca in mina, ca piste oameni de incredere qi mai marl pfigubar, jacurile tarei >. Pe linga cei insemnati mai sus, furs porniti astfel spre Caup,nii Bugeacului,
undell tinea Curtea Hanul, Lupu Bois, Caminarul Filip Catargiu, Constantin Banul, Ionita Sturdza, Vasile Costachi, zis Negel,
Stolnicul Constantin Ragcanu, Nicolae Buhu gi Ionita Cuza. II

intovartiqiat talmaci qi Arnaud, cu cari trecura Prutul pentru

a fi prinqi dincolo de ceau0i ce-i urmarise, pqf in lanturi si
minati astfel innaintea capeteniei Tatarilor. Acesta-i primi insa
bine si indemna, pe oarnenii imparate0i a nu-i trece Marea, ci
a-i inchide deocamdata la Ienicale, in Crimeia sa.
Scenele acestea trebuie sa se fi petrecut in Decembre Inca, sail in
Ianuar, de care ce la sfiqitul lui Ianuar 1759, in cea din urma zi, o'
1 Era un om prea fricos de frig, ca si vara imbla cu doua blane, si
aprindea si mangal in odaie, si era si stump; ; Ienachi Kogalniceanu,
p. 234.

2 V. proclamatia lui Joan Teodor-Vocla, in vol. de fats, pp. 565-7, no. 1.

Se afla, cu ortografia modernisata, si in Xenopol, pp. 239-41. Ca cScarlatachi Ban) de acolo e un Costachi, se vede din documentul tiparit in Uricariul, XXV, p. 162.
3 Ienachi Kogalniceanu, p. 236.

www.dacoromanica.ro

CIV

PREFATA

carte Domneasca vestia terii uneltirile ce lucreaza, pane li din sur-

gunul de care se aratase viednici, boierii din gceata duqmana,

cautind a da foc Iailor qi raspindind inspaimintatoarea tire a
unui nou ciambur tataresc, ce ar fi sit napadeasca Inca o data asupra terii 1. Creltinilor, scrie Voevodul, godihniti-va i nu
va potriviti la nigti vorbi deqerte ca aceste, ca nici unile din
cele ce auzit nu sant : toate sant minciuni, toate sant vorbi
rasuflate, toate sant s'cornituri, de la acei oameni plini de rautate.
Dar nu trecea nici o siiptamina de la acest act de osinda qi
blestem, li, In scutirea acordata Mariei Calmaqul, Ioan Teodor
inqira ca marturi pe boierii sal: Than Bogdan, Lupu Balq, acum
Mare-Vornic al Terii-de-jos, Dumitralco Paladi, calf pastreaza
local din 1758, Filip Catargiu, pe linga citeva boieri noi, precum qi Greci sail rude. Ce se intimplase pentru ca duqmanii
urgisiti sa se face in citeva zile iaragi sfetniel cinstiti qi ascultati ?

Se rasculase tam, in urma aruncaril celor mai cunoscuti dintre conducatorii ei in pustia Tatarilor ca sh se pociiiasca% de
hatirul lui Stavrachi. Stringerea satenilor la iarmaroc dadu nemultamitilor mijloacele materiale trebuitoare. La o data de la
Inceputul lui Februar, multimea nobiqnuita ce se strinsese fu
gcinstiticu biluturi, gi astfel citeva mii de taranime qi mahalagii

prinsera a se revarsa catre Curtea domneasca, in sunetul dopotelor de la Trei Ierarchi 2: ca de obiceiii, pastoral celor sarad li umili, Mitropolitul, care era atunci batrinul Iacov, ce
dusese o viata de sfint 3, statea in fruntea tinguitorilor, pentru
a vorbi in numele for li a ]i stimpara minia distrugatoare.
Cereal"' pe Stavrachi qi, fiind-ca t dorinta nu li fu indeplinita, ei

pusera spatele la poarta cea mare, incuiata qi propita cu care

cu lemne, li o dadura la primint. In fata lor, pe dud Grecul
III stringea borfele qi banii, stateati, cu cartile in mina, giinbracati in feregele, supt ocrotirea tuiurilor qi sangiacului imparatesc, trei Turd de-a rindul, nemirati, cu mare evlavie:
1 L. c.

2 Clopotnita, de unde an sunat atunci clopotele rilscoalel, a fost dartmath, cum se stie, In furia restaurarilor din temelie, care a prins pe contemporanil noOri.
2 LSI. lit. rom., I, p. 681 i urm.

www.dacoromanica.ro

IOAN TEODOR VOEVOD

CV

cadiul, om de lege, care judeca daraverile celor de religia lui,

Divan-Efendi, secretariul turcesc al Domnului, si Turnagi-Baca,
ce comanda Ienicerii de Scaun. In urma acestor gravi demnitari
turci, dupa ostasii Seimeni, Arnaud si beslii, se gasiaii tree tunuri
aduse la scara Domnului pentru a apara intrarea in ()dale lui, si
mai ales in aceia unde Stavrachi residase pans atunci si unde se
ettia de fuga. Cind multilnea patrunse, in strigate de razbunare, Arnautil iesira din camarile for si impinsera indarat, gcu
sabiile scoase, pe navalitbri. Se gasi cineva, dintre cei mai inspaimintati, de sigur, sau dintre cei cu mai multa ore dint fatti
de vice-Voevodul grec, care porunci descarcarea tunurilor, de
ghiulelele carora perira gveo doi oameni, pe cind ceilalti luau
fuga. Dar, precum odinioartt Stavrachi iesise imbracat tatareste
in ceata mirzacului mintuitor, astfel acum el puse g caucub in

cap, dadu o intorsatura turceasa, anteriilor sale de Fanariot,

si, intre Turci si Arnaud, ca un drumet de rind, ce se asigura
de o intilnire cu hotil, el iesi ape poarta grajdului si apuca
drumul Galatilor, parasind pentru cea. din urma data Moldova.
Gonad din multinie it urmarira in zadar gdouasprezece ceasurf)) : graba lui era totusi cea mai mare 1.
Acum se puteail intoarce boierii, pe can cerea, intr'un glas,
norodul, si impotriva carora n'avea Domnul, in adincul adevarat
al inimii sale de pamintean, nimic. Mitropolitul puse chezasie,
din partea lui, ca Divanul de la inceput va fi iarasi alcatuit, prin
uitare si iertare, din amindoua partile. Un calaras va fi plecat
spre Ienicale si, in asteptarea surgunitilor lui Stavrachi, Ioan
Teodor puse numele for iarasi in marturiile hrisoavelor.

Stavrachi fu scos din capuchehaielic, care fu impartit intre

Antioh Geanetul, unul din membrii familiei dusmane, si un tBan
Ienachis., care pare sa fie Sutu 2. La inceput fusese vorba de o
judecata inaintea Por ii, si un boier grec din Moldova, un Arghir
Bostangioglu, fill de Bostangiii, venise cu arzul. Stavrachi stia

cita greutate are o plingere a terilor romine, ce rasunet neplacut gaseste in Constantinopol o rascoala a gprostimiis. ja1 lenachi Kogianiceanu, pp. 236-7..

2 Un Ienachi Comis si un Mihalachi Postelnic se aft' In Februar; Xenopol, p. 238.

www.dacoromanica.ro

CVI

PREFATA

fuite din Moldova sail din Tara-Romaneasca. El ar fi alergat la

sprijinul lul Constantin Racovita, qtiind bine ca Qi un mazil
poate porunci supugilor sal din trecut, cari pot fi qi aceia din
viitor. Cum de nu s'ail giisit alt magar acolo in Ceara, sit vie
cu acea jalba, intreba tinkrul qi necajiciosul Voevod, inteunul
din stralnicele lui momente de energie cu apii de melisa, pe
bietul Bostangioglu. Aqa incit se cazu la intelegere : arzul nu
ajunse la cunoqtinta nimanui; slugile i agarlicul lul Stavrachi, oprite piing. atunci, se indreptara spre Constantinopol, ei
fostul ocrotitor al Moldovel prin biruri isi cauta de lucru aiurea,
cu patriarchii pe cari-I piria pe la Turd*, cautindu-li spinzurarea
capktui pe vre-unul din archiereil ce-i erail clien 1.
spre
Cit pentru terile noastre, el isi amine rostul in ele pang, la intoarcerea in Domnie a lul Constantin Racovitg.

'

Dar fail un om de afaceri grec, dintre cel marl qi cu trecere, nu putea stapini cineva in linilte. Geanetul gi al lul erak
intr'o vreme de decadere qi nu insemnati mare lucru. Ins& in
primiivarg, chiar, oameni cari aflase de neplacutele intamplari
din Februar, cautarii sa le foloseasca in paguba Domnului, qi
Iacovachi Rizu, ce aqtepta pentru sine Dragomanatul, cercii sa
capete tronul moldovenesc pentru ginerele sail Grigore Ghica 2.
Se mai apropia pentru vita intarirea in guvernul, ce ajunsese
acum anual, qi aceasta intarire, mucarerul, costa ban!; pe earl
Ioan Teodornu-i prea avea la indaminii, la Iaqi, ca qi la Constantinopol. Inca in Iunie mucarerul nu se capiltase, nici pentru Ioan Teodor, nici pentru vecinul sail muntean H. Domnu1
fa silit deci sa incheie o alianta cu Sutestii, cari jucaii acum
rolul eel mare la uqile tregelelom
Caftanul de intarire fu adus in toamna lul 1759 de Ienachi
Banul, care fu imbriicat, ca multumire, cu samur. Acesta era.
unul din Draceqtii) eel mici, find mai in vrista numal decit
1 V. Comnen Ipsilanti, p. 383.

2 Hurmuzaki, VII, pp. 20-1, no. xix.

8 V. raportul olandes din 18 Iunie 1759: De princen van Moldavien en
Walachien hebben tot dato hunne confirmatie tot derselyer chargen niet
kunnen obtineeten.) (Asa in eta, spune ambasadorul e de vAzut data
aceasta se va intimpla sail se va face cu ei o schimbare: zoo dat het
to bezien zal staan, of zulks zal geschieden, of wel eene Verandering
met voorsz: zal voorgenoomen werden).

www.dacoromanica.ro

IOAN TEODOR VOEVOD

CiVII

Mihalachi, viitorul Domn muntean: pe acesta din urma Domnul

si-1 facu ginere in 1760, maritind cu dinsul pe fata lui cea mare,
Sevastita, vaduva a fiului lui Arapachi Vlasto 1 In 1759, in al
dor
doilea an de cirmuiredeci intaiul fusese al lui Stavrachi

dintre Sutesti ramasera in tara.: Ienacachi, numit Hatman, si

Mihalachi, care, in asteptarea nuntii, capita numai dregatoria,
mai mica, de Vel Caminar. Catre sfirsitul Domniei, in 1761,
Dumitrachi Suciuli, de care a mai fost vorba, ocupa Postelnicia cea Mare 2. Greci, cari aveati legaturi de singe, de prietenie sau de interese cu acest neam dominator, se oplosira si ei
pe linga Callimachi, fare a inlatura, bine inteles, din dregatorifle cele marl pe boierii paminteni, cu cari se Mouse la fuga
lui Stavrachi o impacare definitive. intre acestialalti slujbasi
tarigradeni trebuie sa se numere Alixandro Ipsilante, Alexandru gfiul Agai Ienachi 3, care era sa fie peste vre-o patrusprezece ani cel d'intait Doinn muntean dupe acel razboiii intre
Rusi si Turd., care aduse nenorocirea asupra Callimachilor si

tinu pe cel ramas in viata, multi vreme departe de placerile

puterii. Ienacachi Costandachi, in sfirsit, care ramase, pans la ,
sfirsit, un credincios sfetnic al familiei, se ridich daodata la Vornicie, din tine stie ce motive 4. Prin Divanul moldovenesc trecu
in sfirsit, qi Scarlat Caragea, un viitor Mare-Dragoman.

Cel mai mare dintre Sutesti pare sa fi fost Alexandru, care,

pe linga dregatoria lui munteana, avea in Biserica din Constantinopol demnitatea, onorabila si mult cantata. de skeuophylax. 0 intimplare cu totul neasteptata, o lovitura, in seriositatea
tragic& a careia nu s'a crezut pan& in ultima clips, ii sfirsi Inca
in tinereta cariera de influent& lacoma. Linga frumosul lui palat
de la Terapia venire, in vara anului 1759, cu reisii lor, lucratori
din Galata, care incepura lucrul a doll& corabii. Mumbasirul,
care-I supraveghia, isi mai trecea vremea facind ochi dulci si
gesturi de devotament roabelor lui Alexandru Celebi : sotia lui
prinse de veste lucrului qi dadu vinovatelor, potrivit cu obiceiurile de cuviinta foarte aspre ce domniaii in casele crestinilor
din Orient, o pedeapsa exemplard pang. la cruzime. Doug. din
Ienachi Kogalniceanu, p. 242.
2 in acest volum, p. 444, no. 67.
3 Cf. in acest volum, p. 441, no. 65 si Ienachi Kogiilniceanu, p. 241.
4 lenachi Kogiilniceanu, p. 241; cf. Uricariul, XXII, pp. 98-9.

www.dacoromanica.ro

CVIII

PREFATA

roabele pedepsite fugira la mumba0r, si Voevodul Galatei nu

voi sit le dea innapoi supt cuvint ca ar fi Turcoaice de nastere
si cumpfirate cu scopuri rele de Sutu. Procesul pentru redobindirea for fu dus cu indrfizneala qi indaratnicie de la acest Voevod al Galatei la Aga Ienicerilor si pink la Sultan. Mustafa,
era un om cu hotarirea repede si care nu si-o retragea nici-odata, : afacerea i se paru cam urita, iar Grecul din tale afarti
de obraznic. El porunci s nu se mai vinda robi la creqtini si
sa se spinzure Alexandru Sutu. Serbatorile Bairamului aduserii
o zabava. qi Nicolachi, fratele osinditului, crezu ca-) poate scii,pa
facindu-se ca nu stie nimic si cerind voie ea fratele sa i se clued in

Moldova pentru a se ingriji de Vistierie. Un arz pentru aceasta

se dada imparatului insusi, careli aduse aminte de ce poruncise si orindui ca lucrurile sa se faca repede. Intr'o Dumineca,
eel mai mare dintre Sutesti fu smuls, dus la Poarta, gi spinzurat innaintea easel sale, de uncle porniati tipetele deznadajduite
ale celor pe cari ceruse
vada la moartea lui sail, mai bine,
fiind-ca noaptea se lasase acuma, sa li auda cuvintele de iertare 1.

Nicolachi ramase atunci in fruntea neamului sail : un Grec

caracteristic, un tip fanariotic desavirsit, prin staruinta lui neinvinsa, nebuna sete de a se ridica on -cum si cu on -ce pret,
lacomia nesatioasit a banului. In toate certele din Constantinopol,

iu jurul unei mosteniri deschise sail care era sa se deschida

precum a fost in 1760 cu Mitropolitul de Heraclea, care, bolnav
de moarte, nu inuri totusi , se intilneste numele lui eel vestit
temut,
De la inucarelul din 1759 el era bas-capuchehaie, avind drept
ajutoare pe eel dol Geneti, Antiohi si Manolachi Serdarul, eel ce
domni in amindoufi principatele 2. In aceasta insusire, el apara
cu dibacie situatia Domnului, care-i venia la socoteala mai bine

decit on -care altul, cu saracia si batrineta lui. Intre alte lupte

care s'ail intimplat far& sa lase urine scrise dupe care sa le cunoastem, e aceia care rapuse pentru totdeauna pe neastimpiiratul Provensal Linchoult.
I Cf. Ienachi Kogalniceanu, pp. 239-41: povestire foarte bogata, dar
nesigura in unele puncte, cu Comnen Ipsilanti, p. 383. Acest Ipsilanti
urma ca skeuophylax mortului, la 26 Iulie 1769; ibid.
2 Ienachi Kogalniceanu, p. 241.

www.dacoromanica.ro

IOAN TEODOR VOEVOD

CIX

Am vazut a Racovita cel mare se afla la Constantinopo], de

unde privia Domnia lui Ioan Teodor cu sperantit mare de a-1
inlocui in curind. Leintap trilia pe linga dinsul si, pentru a gritibi

lucrurile, el se gindi la o riiscoala a terii, care ar aduce o mazilie, in urma arzului infatisat de trimisil boierimil : ceva ca His-

coala din 1759, dar indreptata impotriva Scaunului domnese

insusi. 0 scrisoare a lui, catre un frate mai mic din Cara, in
care se vorbia de aceste lucruri, de moartea lui Alexandra Suta
si in care numele Sultanului si Marelui-Vizir erau amestecate
fbra nici o sflala, in cuvintele cele mai libere, cazu in mina lui
Nicolachi, si el o dadu Porii. Linchoult fu arestat indata si trimis
]a 11 Mart 1760 in temnita lui Muhzur-Aga. Ambasada francesk

aflind neplkuta stire, intrebuinta toate mijloacele potrivite cu

demnitatea ei pentru a sctipa viaca acestui neprevazator supus
al regelui ; dragomanul Franciei merse pan'a la capuchehaielele
Moldovei, de la cari nu primi insa decit cuvinte nelamurite si
incurcate
vagues et embarrassees. In adevar, ca si in casul lui
Alexandra Sutu, Sultanul ajunsese a spune cuvintul de moarte, si
in ziva de 12 el veni insusi la chioscul singeros de pe malul Maxii,
la faimosul si tragical Iali-Chiosc, innaintea caruia pierise fainilia
Brincoveanului si Alexandra Ghica, pentru a vedea rostogolindu-se capul Frincului ce cutezase a-1 ofensa 1. Iar Constantin1 Cea mai bun& povestire e, fireste, cea din corespondenta francesit;
Hurmuzaki, Supl. 11, p. 714 si urm. Amilnuntit si exact e raportul olandes
din 18 Mart, cu acest cuprins : aZeeker Fransman, Linsoux genaamt, die

oulangs alhier als coopman van die natie heeft gehuysvest, dog naderhand, gefailleerd hebbende, zig in diensten van Constantyn Rakowitz begeeven, die eertyds prins van Wallachien en vervolgens van Moldavien
is geweest, by dewelke hy in qualiteyt van Secretaris heeft gefungeert, en,
zeedert dat syn principaal wierd afgezet, zig alhier heefd opgehouden, en
onderwylen eene ongeoorlofde en muitzoekende correspondentie met
zyn brooder, in Moldavien woonagtig, soude onderhouden hebben, ten
eynde deselve de bojaaren en voernaemtse aldaar tot een opschudding
te brengen, en den voorsz: Constantin tot hun prins te reclameeren, werdende nog bygevoegt dat hy zig van zeer onbetamelyke uytdrukkiugen
teegens den Groote-Vizier en het gouvernement in syne correspondentie
soude hebben bedient; het zy, dat die brieven syn onderschept geworden,
ofte dat de teegenwoordige prins in Moldavien die intriguen heeft ontdekt,

en de Porta daarvan geinformeert, soo is het immiddels seeker dat de

voorne Linsoux den 11 deeser wierd gearretteert, en den 12t daaraan volgende in presentie van den Groote-Heer gedecapiteert, sonder dat den
Droogman van den Ambassadeur van Vrankereyk hem heeft kunnen de-

www.dacoromanica.ro

CX

PREFA.TA

Yoda, zdrobit de aceasta neizbinda, gasi in locul Curtii din Iasi

o case de surgunit in insula Lemnos, unde abia peste doi ani
era s-i vie rindul stapinirii, in Tara-Romaneasca.

Sutestii puteati fi socotitl, chip& un numar de experiente ca

acestea, ca niste coameni. vrednici1, dar slujba for costa stump,
Si sprijinul cregelelorA, cu care lucrau, nu se Capata in nici o
imprejurare far& desarcarea pungilor de bani.
Darile obisnuite nu mai ajungeaii. Era, in afar de dinsele,
una, din care iesiail cu siguranta bani multi, vaciiritul, care lovia
bogiitia de capetenie a teranului din aceste timpuri de pastorie.
Adus din Tara-Romaneasca, intaiu, el fusese afurisit ()data" de
Antiob.-Voila Cantemir si a doua oar& afurisenia fusese pronun-tat& la Mitropolie de Constantin Racovitrt, Domn a doua oars,
cu o solemnitate deosebita. Testamentul de blestem pentru acei

ce ar alerga in viitor la aces* venit nelegiuit era intitrit de

cel patru patriarchi ai lumii rastiritene, si in multimea, ingamtiditii, in biserica, pentru a se bucura de iertarea d'ajdiei de mind,
eraii si cite septe mazili sail ruptasi de fiecare Tinut, al caror
fendeeren, nog sig van de commissie, waarmede den Ambassadeur hem hadde

gechargeert, te acquitteeren, synde het dood lichaam 3 daegen te toon van

het publique legen gebleeven, en den Woywode van Galatha heeft ten
eersten het hays van den onthoofden doen verzeegelen. De welke egter
gisteren, naa de representatie van den voorsz. Heer Ambassadeur, op
ordre van de Porta, zyn afgenoomen; ondertuschen is de voorens genie
Rakowitz naa het eyland Lemnos in ballingschap gezonden.... ii traducem pentru insemnatatea lui : cUn Frances, aniline Linchoult, care,
de putin timp venise aici ca negustor, dar daduse apoi faliment, trecuse
In slujba lui Constantin Racovita, care, innainte de aceasta, etc., fiindu-1
secretariti ; de la mazilia acestuia, el statea aici si ar fi tinut o corespondent1 nepermisa si atitatoare cu fratele sad ce era in Moldova, pentru ca
acesta sa rascoale pe boierii de acolo, can sa tears de Domn pe Constantin; se mai spune Inca, si ea ar fi Intrebuintat-cuvinte foarte necuviincioase fats de Marele-Vizir si guvernul de aid in acea corespondents.
Fie ca scrisorile ad fost prinse, fie ca Domnul Moldovei a descoperit intrigile f.3 i a dat de tire Portii, sigur e ca acest Linchoult a fost arestat
la 11 ale lunii si la 12, de fats cu Sultanul, decapitat, fara ca Dragomanul
ambasadorului frances sa-1 fi putut spare, indeplinind comisia ce i se dase
de superiorul sail. Cadavrul a fost expus trei zile, si Voevodul Galatel a
pecetluit case mortului. Corpul n'a fost ridicat decit ieri, dupe staruinta
ambasadorului, de catre Poarta. Racovita a fost surgunit la Lemnos. Cf.
si Ienachi Kogalniceanu, pp. 246-8.
1 Cants, p. 191.

www.dacoromanica.ro

IOAN TEODOR VOEVOD

MCI

eamins de usurare taia din loc in loc cetirea actului la sfintele

daruri. Mitropolitul, cu soborul sat de episcopi si arhierei, daduse din partea for o noua carte de blestem.
Mitropolit era Inca de atunci Iacov 145, un cucernic si smerit
inonach din Patna, care nu era lipsit insa de cunostintile trebuitoare pentru misiunea lui de pastor, si iubia invataturile. Ioan
Teodor se intelesese intaia cu acest bun batrin si, cind fostul
Dragoman al Portii se gindi, cel d'intaia dupa patronul sat de
odinioara G-rigore G-hica, sa innalte insemnatatea scolilor din
Cara 1, el alese, pentru a cerceta starea for scazuta. pe invatatul
dascal constantinopolitan Kritias, care pred a la escoala neamului

din Fanar inca de la 1720 si fusese ridicat la demnitatea de

Mare-Eclesiarch al Bisericii patriarchale, ocupind apoi o clips
si locul de capuchehaie rnoldovenesc 2, si pe Iacov Mitropolitul.

In urma sfaturilor date de acesti doi oameni incercati in ale

cartii, se dadu in 1759 sail 1760 *cunoscutul hrisov de reform&
al Voevodului 3.
Cu prilejul mucarerului din 1759, Do.mnul ar fi cerut intaia
Mitropolitului sa binecuvinteze, pentru motive de nevoie strasnica, darea pe care tot el o blestemase soborniceste. Iacov nu
se juca insa cu asemenea chemari ale puterii dumnezeesti pedepsitoare, si el se impotrivi : Innaintea impotriviril ierarchului, care

putea sa ridice iarasi asupra Curtis gloata de mahalagii si terani, Ioan-Voda, cauta peschesurile turcesti aiurea, fara a parasi
cu totul gindul scoaterii vacaritului, in imprejurari potrivite 4. Deocamdata, el se multami a Linea la o parte, a incunjura de neprietenie si raceala pe Mitropolitul indaratnic 6. La Curte, unde

el se vazu de arum numai din cind in cind, se afla un alt Mitropolit, fratele Domnului, venit dintr'o indepartata straintitate,
unde-si parasise, nu fara scopuri, ro]ul de pastor.
eParintele Tesaloniouli, care null vinduse Inca Scaunul grecesc
1 V. 1st. lit. rom., I, p. 461.
2

Comnen Ipsilanti, pp. 316, 325, 351, 367; Erbiceanu, Cron. GrecI, pp. 138, 202.

Uricariul, I, pp. 67-74. Cf. 1st. lit. rom., I, pp. 451-2. Data actului se poate
dintre boierl e Stefan Roset Logofatul,
stabili dap& Divan. Cel
care se constata a fi avut aceasta dregatorie Intre 2 April 1759 si 11 Mart
1760; Tanoviceanu, art. citat, p. 132 n. 2.
4 Cf. p. 239.
8

6 Ibid.

www.dacoromanica.ro

CXII

PREFATA

pentru cele treizeci de pungi 1, sail mai precis, douilzeci si cinci2,

fu intimpinat la sosirea lui in Moldova de dotunescul frate, de

Doamna Ralita, care sosise in primiivara lui 1759, prin Mart 3, de

beizadele Qi Domnite, de surori si cumnati. La vrista Jul Than

Teodor mai ales, simte cineva placerea de a fi incunjurat de ai
sal, de a vedea in vecinatatea sa rude mai de aproape sail mai
de departe. Domnul se arida nepotist, stirnind as+fel adese on nemult5miri. Cumnatul Andronachi, sotul Paraschivei, si sora Maria,
care era vaduvrt, primira intinse danii de paminturi pentru all face
case si asezari, in Muntenimea de sus si cea de mijloc 4. aLocul domnese despre Copal fu impiirtit, de asemenea, ,zboierilor si rudelor
Mariel Sale, pentru
sadi cvii si gradini, si intre eel ddruitt cu stapinire in acest capat frumos al Iasilor se aflail si

beizadelele, care, cum traiau in petreceri potrivite cu vrista si

situatia lor, oaspeti nelipsiti la a ori-ce nunta sail zaefet, prefacura acele locuri in gradini cu del de fel de pomi, innaltina
si un cfoisor. La acest foisor de la Copal, dupa exemplul eftruia isi facura si boierii altele, mergeat Grigore si Alexandra
Callimachi la primblare vara, precum iarna iesiail din oral cu
boierii man si mici pentru a vina pe dealurile si in vaile veeine cu Scaunul Domniei 5.

Asa un frate batrin, un inviltat cleric, venit de la o mare eparchie greceascii, nu putea fi uitat in impartirea parinteasca,
si frateasca a darurilor. Cum era, de alttnintrelea, obiceiul, pen-

tru prelatic strain' ce se aclapostiail in tars si cresteall in repdinta donmeasca prin presenta for stralucirea slujbelor bisericesti,

i se dadu, impreuna cu odai la Curte si loc la masa,

minciud nelipsit cu Domnul si cu rudele, un mertic pentru

imbracaminte, o cleafa in veniturile vre-unei biserici 6. Dar
1 Ienachi Kogalniceanu, pp. 238-9.
2 Comnen Ipsilanti, p. 884.
3 Ibid., p. 238.

1 Vezi plingeri pentru intinderea for in aceasta parte a orasului, In

Uricariul, XXII, p. 242 si urm., 357 si urm.: cUn loc starp, scrie Grigore,
fiul lul Ioan Teodor, ace am fost dat Domnia Mea danie in Domnia d'intaiu dumisale Jicnicereset, pentru sa-si