SCRISORI DE BOIERI SI NEOUSTORI

OLTEN I MUNTEN
CATRE

CASA DE NEGOT SIBIIANA HAGI POP

PUBL1CATE CU

NOTE GENEALOGICE ASUPRA MAi MULTOR FAMILli

DE

N. IORGA
Profesor la Universitatea, din Bueurxsti

(FORMIND VOLUMUL VIII DIN HMI SI DOCUMENTE CU ?MIRE LA ISTORIA ROMINILOR")

BUCURETI
Atellerele grotto SOCEC & Comp., Societate anonima
59, STRADA BERZET, SD
1906.

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DE BOIERI NEGUSTORi

OLTEN I MUNTENi
CATRE

CASA DE NEGOT SIBIIANA HAGI POP

PUBLICATE CET

NOTE GENEALOSICE ASUPRA MAI MULTOR FAMILli

DE

N. IORGA
Profesor la Universitatea din BucuretnI

(FORNIND YOLUNUL VIII DIN ATM] 1 DOCUMENTE Cu PRIME LA EWA ROMINILOR )

BUCURETI
Atelierele grace SOCEC dr Comp., Sooietate alumina,
59, STRADA BERZET, 59
1906.

www.dacoromanica.ro
 STUDII V DOCUMENTE

Cil PRIVIRE LA ISTORIA ROMINILOR

VIII.

www.dacoromanica.ro
Citeva note asupra famililor oltene i muntene, ce se
intimpini in corespondenla Case Pop din Sibiiii.

5216. Vol. VIII. I

www.dacoromanica.ro
 Scrisorile cuprinse in acest volum fac parte cu toatele din
corespondenta familier de negustori Pop din Sibiiii. De si am
mal dat stirT asupra eT innaintea altor scrisorT publicate, supt
titlurT speciale, in e Analele AcademieT Romines (cContributiT
la istoria literaturiT romine in veacul al XVIII-lea: scriitorl
bisericestr, scriitorr mirenT, scriitorT grecTs, 4ContributiT la
istoria invatamintului in tar si in strainatates si Un boier
oltean la Karlsbadvy, cred ca e bine sa amintesc si aicT care
a fost dezvoltarea si insemnatatea el.
Hagi Petru Luca, zis mal pe scurt Hagi Luca, a fost unul
din tovarasiT CompanieT Grecilor din Sibila, infiintata inca de
la inceputtil veaculuT al XVII-lea ', Luca neguta de prin
anul 1747, cind el nu l'acuse inca drumul la Locurile Sfinte,
care-T adause cucernica porecla de Hagiti2. Si la 1760 el
facea afacerile sale cu bol pe cari-T trimetea sa pasea pe
plaiurile Vilcei s. In 1764, i se zicea acuma, in loe de cchir
Petrus, cjupin Hagiuls 4. Era un om bogat si avea legaturl cu
negustoriT grecT din Triest si din Venetia5.
inca din 1771, in capul cunoscuteT Case de mijlocire intre
Rasaritul romanesc si bulgar si Apusul ceuropeans statea,

I V. vol. XII, p. V qi urm.

2 Vol. XII, p. 46, n XCLI ; p. 54, no 0111.
2 Bid., pp. 72-3, 1114CXXLX-XXX.
4 Bid., p. 76, no CXXXVI.
5 Bid., p. 78, no oxL.

www.dacoromanica.ro
IV FAMILIA POP

fiul san tnaT curind ginerele batrinuluf Hagiii, carel! va fi

ingrijit pana la sfirsit de afacerT, chir Constantin 1, a carta
mama purta numele, neindoielnic romanesc, de Stana san
Stanca. Constantin insusT luase in casatorie pe fata luT Hagi
Luca, ruda dupa mama a familiiior Murgasanu si Jianu, Patina,
careia i se zicea in casa, dezmierdat, Plunica san Paunita,
pe ciad SasiT si alti straini din oras o cunosteati supt numele
de Paulina. Lasindu-$I acasa sotia tinara, al dollea negustor
din Casa Pop facu si el hagialicul la Ierusalim, de unde se
intoarse da anul 776 san 77 toamna2, spune mult mal tarzin
o cunostint a neamului2.
Dupa intorsul de la Sfintul Mormint, Hagi Constantin Pop
dada tot maT multa intindere afacerilor sale. Pe litiga casa
cu pravalie pe care o avea in Sibila chiar, unde se aran
locul eT pe plata cea mare, el isT zidise o pravalie, inchiriata
altuT negustor, la Craiova. Facea negot de cordovane, lucra
pielea in tara, pe o mosie de linga. Craiova, Giorocul, $i pe
alta vecina, luata in arenda, Giormanul, unde-sT avea si taba-
naua san fabrica; la bilciul cel mare de la RinrenT el 41 tri-
metea agentiT, pe cind altif colindan, pentru cumpararea ma-
teriilor prime, malul turcesc din ata Oltenielf, avind legaturI
mal mult cu Aga din Rahova. Era maT ales linar $i pielar
cu toptanul ; nu se pare sa fi facut $i negot de vite ca innain-
tasul san. Imprumuta dese orI banT bnierilor si oamenilor de
afaced de la no!, si necontenit el primia de la din$ii cererT
pentru a li se trimete tot felul de lucrurT de mincare si im-
brcdminte, de noutatI placute, care-I venian din Apus luT
insusI san pe care putea sa le capete de la Casele sibiiene,
vienese, venetiene cu care era in corespondentd.
Hagi Constantin Pop trai pana in Octombie 1808 3.
El lasa afacerile in sama vaduveT sale, cea de-a doua
1-lagiica, Plunica. Aceasta puse in fruntea firme! pe un
1 Idia'., p. 86, n CLX.
2 Vol. acesta, p. 91, n0 87. Hagica e aritatii In dota locurY (VIII, p. 9
yi XII, p. 1151 n ocXxvi ) ca .roacra luY Hagi Constantin. Se poate li aceia
ca Insug Constantin si fi fost un nepot al acelor boierr.
a Acest volum, PP. 45-7.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA POP V

vechiti credincios al familieT, BAnAteanul Stan PopovicT, si pe cel

mal mic din fiiT eT, DincA. Acesta din urmA nu trAi insI mult
vreme, si, la maT putin de un an dupd moartea sotuluT, vA-
duva primia alte scrisorT de compltimire de la rudele sale
oltene, pentru incetarea din vial, la o vristA de tot fragedA,
a fiuluT care purta acelasT nume. Dina trebuie s fi murit in
Iulie 18091.
PAunica avea o fatA, MArluta, logoditA incA din 1791 cu
unul dintre fill bogatuluT concurent al Case! Pop, Gheorghe
Manicati Safrano, cu Iosif, si mAritatA cu acelasT la 3 Oc-
tombre 17922. in 1808 trAia luc5 fratele el Ienachi, care
fusese amestecat si el in afacerile luT Hagi Pops. Dar deocam-
datA toatA grija intinselor legAturT de negot rAmase asupra
luT Stan Popovicl.
Al doilea fir.' al PAunicAi era atuncT la Buda, ca ofiVr In
oastea impArAteascA 4. Zamfir al lul Hagi Constantin Pop
fusese intAiti unul din scolarif dascAluluT grec din Sibiiii,
foarte bine plAtit de Companie. Apor, pentru desAvirsirea
invAtatoriT elenice, el trecu la BucurestI, unde era pe atuncT
ca invAtAtor la scoala domneascl un vestit cArturar, Lambru
Fotiade. PAunica ar fi vrut ca fiul el sA nu fie asezat la cine
stie ce gazdA, de unde dusul la scoalA sl-I fie cu ingreuiere,
si ea 1st arAtA dorinta ca el s fie primit chiar In casa luT
chir Lambru ; episcopul de Arges, Iosif, cu care rAposatul
Hagi fusese in legAturA de &Ind cu tipArirea cArtilor bise-
ricestif ale luT Molnar la Buda, fu pus sA stAruie. Cu toate
cA ceT patru dascAlT, al cdror director era Fotiadi, nu prea
trliati In larg in chiliile de la Doamna Balasa, care adA-
postiati atuncT cfrontistiriuly, un asa de puternic mijlocitor
pentru un copil dintr'o asa de bogatA casA trebuia sA fie
ascultat. Zamfirachi fu primit decT la un conac si la o
masA cu Lambru, in Maig-Iunie 1799. Cu eprotimia copi-
lulur, care se dovedi foarte istet, si cu cepimelia inv4Ato-
2 Bid., pp. 47-8.
2 Bid., p, 22, no too; p. 25, no 119.
3 V. tabla.
4 Acest voltun, P. 45, no 269.

www.dacoromanica.ro
VI FAMILIA POP

milli se ajunse la o buna cprocopsire, 1. intre Zamfirachi,

care fu numit, dupa cel maT elegant onomastic elinesc, Ze-
nobiu sari, pe romaneasca de atuncl, Zenovie, $1 ?titre pro-
fesorul sail se innodara astfel legatuti care clainuira i maT
tarzia: in 1803, pe socoteala celui d'intaia se tiparia la
Viena tratatul de Metried al celui de-al doilea. cE o cinste
pentru Zamfirachi,, striga batrinul Invatat grec, go glorie
pentru Pop, Hagiul, care era inca in viata, co mindrie
pentru Lambru, 2 !
Zamfirachi-Zenovie invata trei ani la Bucure$tI. indata
dupa ispravirea invataturilor de aid, tatal sla it trimese la
Viena pentru a incepe cursurT noua, apusene, la profe-
sori carT intrebuintaa alta metoda pentru alte scopurT. De $i
se imbolnavi si alci, ind'ata dupa stramutare, Inca. din 1803
el putea sa se laude el $tie, nu numai limbile germana $i
francesa, dar si stiintile comerciale, pe care le avea mai
mult In vedere Hagiul, doritor ca fiul cel me mare sa
mearga pe urmele luT. Incheind $i aicr studiile sale, care ti-
nuser doi anT, el porni spre Pesta, in obi$nuita calatorie
care pe atunci preg5.tia pentru viata pe tinefiT ie$itT din
$col! 3.
Pe acele vremurT, chid razboaiele napoleoniene cuprindeaa
toata Europa, $i Zenovie Pop fu ispitit a intra in oaste.
Peste putin Il aflam ca ofiter in Timi$oara, apol in Viena,
scriind tatalul saa destul de rar $i primind din cind in chid
infruntari de la inteleptul negustor, care-T arata in ce impre-
jurari de viata cuminte poate 4avanterui, supt steagurile
tin parate$tI un tinar ccle alt beam, ca dinsul4.
Moartea fratelui s Dinca if stric lim cariera de ofiter.
Zenovie Pop se intoarse in Sibiia pentru a se ingriji de
afaCerile Case! de negot a parintelui i bunicului sari. Apoi
lasa afacerile din acest ora $ in mina luT Stan Popovici, pe

cContributiiller citate, Scriitori bisericqtTs, p. 36.

2 Bid., cScriitori greciv, pp. I-2.
cContributii la istoria Inv4mtntu1uI, pp. 16-7.
4 Acest volum, p. 168, no ii.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA POY VII

care putea sd-I supravegheze $1 batrina jupaneasa Plunica,

care trai inca multa vreme, 'Ana in 18271. Capul firmel se
aseza la Viena, impreuna cu sotia sa, Iosefina, $i fetele.
Acolo petrecu el Inca atitia an!, pastrind toate legaturile
sale cu tara noastra, de unde i se recomandara pe rind cei
d'intaiii dintre studentii bursierl cari mersera pentru a ca-
pata o invatatura mat innalta in Apus : de la Poteca, Mo-
roiii, Pandeli $i Petrachi Poienaru, Muntenir, pana la Anastase
Fatu, din Moldova. Om foarte bogat, el repara temeinic bi-
serica din Groapa de la Sibiia, unde erati astrucatl totl a!
14 de la Hagi Luca incoace. Bancher cu influenta, fu
numit director la Banca Nationala Austriaca $i capata, ca
rasplata pentru slujba lui cea bund, titlul de cavaler de
Bhmstetten. Firma din Sibiiii o parasi de la o bucata de
vreme, vinzind $i casa care vazuse desfasurindu-se atita
munca romaneasca in curs de aproape un veac intreg; bise-
rica singurg, frumoasa $i ma ales foarte solida, ramase pen-
tru a-I pomeni numele: piatra de de-asupra 110 de intrare
aminte$te intaia cladire, cu cheltuiala Hagicai Stana, la
1788-9, darimarea la 1802, prin vestitul cutremur din Oc-
tombre a, si facerea din not'', din temelie, de nepotul Ha-
gical; cavalerul $i directorul din departata Viena ; un po-
melnic spat in piatra e prins in zid, pentru a se pastra
numele raposatilor din acest neam, ale caror rama$ite furl
dezgropate $i a$ezate la un loc de insu$I Mitropolitul a-
guna, la 3 Mart 1856; in sfir$it, un tabloii pe pinza cla chi-
purile, lucrate Inca din 1831, dupa porunca luI Zenovie $i
a Maria Manicati, ale celor trei ctitorI : Hagi Petru Luca,
Hagi Constantin Pop $i Patina, sotia lui 3.
Corespondentir romini al Case! Pop, aceia call trimet scri-
sorl de familie, de prietenie qi de afaced HagiuluI Constantin,
Paunicar luT Stan Popovicf $i lui Zenovie, sint mal top oa-

1 Btu:, p. 75, 11 522.

2 Gr. tefinescu, Cutremurele de ptIrntnt i'n Romitnia; (An. Ac. Rom.), XXIV,
partea $tiintificii, p. 21.
3 VOL XIII, pp. 179-80.

www.dacoromanica.ro
VIII FAMIL I A ARGETOIANU

menil Cu insematate din aceast5. vreme. Fireste c5. Oltenir

sint mar bine represintati in lista scriitorilor, ca si in lista
datornicilor Casel. Pe cind de la multI se af15 numaI o scri.
soare doul, cu un caracter desavir$it negustoresc, citiva
poartl, anI de zile, o cal luroas5. $i intim5. corespondent5 de
adevdratI prieted. Necontenit e vorba de nuntile, de cumetriile,
de nenorocirile lor de familie : rudele lor apar in toate impre-
jurArile. Niste simple note n'ajung pentru a 15.muri atitea i n-
rudiri incurcate, si ele s'ar uita poate de la o scrisoare la
alta. E, ded, maT bine sd se vorbeasc in deosebY, mal pe
larg, de prietenii, tovarasir si dienta CaseI Pop, dindu-se tot
odati citeva paginI din a,lea carhontologie, din acel no -
biliar al Oltenief, asa de bogatd in boierI si boierinad, cu
neamul pAstrat 0111 astAzT, ce lipseste incA din mijloacele
obisnuite de informatie ale $tiintif trecutulul nostru.
Se rinduiesc oamenif dupl familiile lor, lar acestea se ur-
meazd in ordine alfabeticl.

Argetoianu.
De la Argetoienir din Craiova si Tirgu-Jiiuluf n'avem nicI-
o scrisoare. Trei membri al familieI sint pomenitI 2110. La
venirea din 1802 a Pazvangiilor fug la munte Tuta, sotia luI
Ionit Clucerul, si Serdarul Gheorghit5., Cu copiiI sd. Acesta
din urmg e pomenit si ca datornic al Casa Pop in 1820,
d'id era acum Pitar.
Argetoienif, al cdror nume e scris une orI : Hargetoianu si
dese orT Argintoianu, sint din satul Argetoaia. insemnAtatea
acestd famillI doljene incepe cu Serdarul Constantin Arge-
toianu, care iea pe o fat a luI Milid Spltarul Cantacuzino.
Fiul Cantacuzind si al Serdaruld fu botezat Constantin ; el
luX pe fata luI Nicolae SlAtineanu si jucl un rol maI sters
in Oltenia austriaca. O sor a luf, Maria, fu sotia luI RAdu-
canu Bengescu 1.

1 Genealogia Cantacussinilor, ed. Iorga, pp. 349.50; Studir ,ri doc., V, p. 316,

www.dacoromanica.ro
 PAMELTA BALACEANU

Constantin acesta, fiul Mareluf-Pitar, era el insusf fost

Logofat al treilea la 1741'. Genealogia Cantacuzinilors
pretinde ca al doilea Constantin n'a avut urmasf. Totusi
in 1773 aflam pe un Constantin al II-lea, care poarta titlul
de Clucer2. Ca Mare-Logofat el face parte din Divanul ol-
tean pus de Rusif cuceritor1, in 17748.
Fif af luf par sa fie Ionita $i Gheorghe din scrisorile noastre.
O matusa a lor, Balap, maritata in familia Bibescu, pomeneste,
In testamentul el de la 1813, si pe un al treilea neput, Dincd,
mort la acea data 4. Nu $titi ce urma$T a lasat Gheorghita., dar
loan (Ionita) avu cu Tuta sal:1 Ecaterina pe un al patrulea
Constantin, care lul pe Anuta, fiica lui Serban $1 a Zam-
fireT Otetelisanu. Aceasta singura traja ca vaduva in 18278.
$i o alta casatorie unise cele doua familiT ; Constantin Ote-
teli$anu lila la 1794 pe fata Slugeruluf Argentoianus 6.

Blaceanu.
inalte locuri (v. vol. V, pp. 712-3), am aratat genealogia vechi-
lor Balacenr. Badea, fiCi al !uf Barbu, are de fecior pe Constantin
Aga, ucis in lupta de la Zirnestf, u nde luptase si pentru Domnia
sa, ca so t al DomniteT Maria, ica lui erban Cantacuzino.
Fiul luf Constantin fu loan, care muri omorit si el de TurcI,
inteun alt razboiti purtat de GermanT impotriva lor. El tasa
numai treT fete, dintre care una singura fu maritata, cu un
Manu. Deci cu Ioan se stinge ramura Badea a familiei.
O alta 1-amura incepe cu Patrascu, fratele luf Badea, rnort
supt Antonie-Voda. El are pe Mater, din care vin Hrizea si
no 85; Hurmuzaki. VI, p. 461. Un clipitan DumitraFu (1697), la Hasdeti,
Magnum Etymologicum, 11, col. 1617.
1 StudiY fi doc., V, p. 320. Cf. vol. XII, p. 87, ti cLx.v. Un Vasile, la
1720, In Hurmuzaln, VI, p. 322.
2 Gen.. Cant, p. 512.
3 Ibid., p. 189.
4 \Ol. XI, pp. 233-4.
5 tefulescu, Gorjul istoric fi pitoresc, p. 89.
Acest volum, p. 29, u 144.

www.dacoromanica.ro
X FAM LIA BALACEANU

Parascu si treT fii at acestuia. Apof pe Barbu, tatd1 fui Stefan.

in sfirsit, pe Draghicf, care fu unul din fruntasii partideT
oltenestr filo-germane din 17161, si a cdruT ramurd urmeazd cu
Barbu si ajunge la Constantin, care si el are un fiti Constantin.
Din acestelalte ramuri, si anume din a luT Mate!, prin
fiul acestuia Hrizea, face parte Ionitd BdIdceanu, care
joacd un rol in Domnia fiilor luT MihaT Racovit, impotriva
acestora2. El nu e acelasf c.,' Ioan BdIdceanu care se intil-
neste si in Divanul bucurestean din 1774 al Rusilor ca Mare-
Clucer : acesta era fiul lu Pltrascu, fiii si el al luT Mate!
bdtrinul s. Ionitd era cdsdtorit cu o Ecaterina 4, care se intil-
neste pind in 1775 ; Catrina Stolniceasa iscAleste ca marturd
in acte cantacuzinestf. Ea fleea parte din aceastd familie,
ca una ce era fiica a dou.a a luT Pirvu, din ramura Drdghicf a
Cantacuzinilor. Fiul sdil, rdmas in fragedd vristd fdrd tatd, e
pomenit si in actele noastre, si in e Genealogia Cantacuzinilor, 5.
Spita neamuluT redactat de insusi Iosif episcopul de Arges,
dupd spusele luf loan fiul luT Hrizea 8, cid mal multf urmasf ai
acestuia, ford sI putem afla alta Ilmurire in aceastd privintd.
Nu stim decT care e acel fiti al luT Ionitd cu care Stefan
Prdscoveanu isT mdrifi la 1781 fata, Sultana.
in scrisorile noastre intilnim pe un Constantin care incepe a
se ridica odatd Cu veacul cel noti ; era fiul StolniculuT Con-
stantin din ramura Drdghicf. il vedem in fruntea boierimiT
noastre prin anif 1820; Vornic si Logofdt, el ajunge Ban la
1825 si rivneste Domnia7. Are o fatd, care se mdritd dupd
Matinco Cantacuzino-Rifoveanu, Agd si ispravnic de Ilfov
(1825)8, si do! fif : Stefan sail Stefdnicd, care serie in 1824,
cind era Hatman, si un Constantin tindrul (al IV-lea), poate
1 Hurmuzaki, VI, P. x93.
2 Gen. Cant., P. 141.
a Bid., pp. 187, 487.
4 Doc. Cant., p. 255.
5 P. x16.
8 Magnum Eiymologicum, II, col. 2983-4.
7 Hurmuzaki, X, tabla ; Iurga, lizscriplif din bisericile Romilniet, I, P. 242.
8 Hurmuzaki, X, p. 323.

www.dacoromanica.ro
 FAMILULE BILEANU, BilLTEANU, BELU XI

acela care iscaleste scrisoarea din 1823 in culegerea noastrA.

Prin seinnAturile lor, amindoI dovedesc, ca $i tatAl lor, o
ingrijitA cultur innalt1 greceascl.

Ilf.
Bleanu.
Dintre BdlenI, scrie in 180i Grigorascu Clucerul, care era
In 1814 Mare-Logoat, lar in 1821 SpAtar, si ajunse $i Vor-
nic in anul urmAtor'. E acel Grigore BAleanu care tipAri pe
socoteala luT, in 1826, cPovAuitoruls lul Gheorghe LazAr.

Blteanu.
Grigore BAlteanu sati Bilteanu, care se afla in Banat, bol-
nav grea, in 1824, e dintr'un neam gorjean. La 1757, DrA-
ghicI Bilteanu, boierina$ fArA dregAtorie sa titlu, face o cum-
pArAturA6. Pomelnicul TismaneT pomene$te pe cAlugArul Iosif
BAlteanu, de pe la 18025. Un BAlteanu e amestecat in im-
prejurArile de la 18214. in sfir$it, la 1830 gAsim pe un Clucer
Gligora$ BAlteanu 5.

Belu.
Rude ale vestituluT Vistier Constantin Belu, al luT Vod.
Caragea, se intilnesc prin anii 1820: Dimitrie, fiul s, Alecu,
Constantin, fratele acestuia, si acel care scrie in 1823 o scri-
soare luI Hagi Constantin Pop, stefan. Acesta era Vornic
in 1827, cAnd gAzdui la mo$ia sa de langA Bucure$tI pe pu-
ternicul diplomat rus Minciaki6. Mdrioara, de la care avem
scrisorI din 1826 $i 1830, trebuie s fie sotict luT *tefan.
' Hurmuzaki, X, tabla ; Papiu, Tesaur, II, p. 368.
tefulescu, Genjul idoric ripitoresc, p. 404.
8 Acelaff., Tismana, ed. a 2-a, p. 142.
4 Acelag, tabla.
5 Acelag, Tismana, p. 227.
O Hurmuzaki, X, p. 424.

www.dacoromanica.ro
XII FAMILIA BENGESCU

VI.

Bengeseu.
Un boier Benga, cu numele turcesc neobi$nuit, cade in
lupia de la Clejani pentru mostenirea Scaunulur basdrabesc,
dupa moartea lur Voda. Neagoe 4. La inceputul veaculur al
XVI-lea se intilne$te un alt boier cu numele de aceiasi obirsie
rasariteana $1 pagina, Hamza, care-sr avea mosia la Obislav
in Vilcea $i tinea pe o Slavna, cela ce ma face a crede ca
amindor era:CI trecutr la nor din lumea, strabatuta d a Islam,
a Sirbilor din Bosnia. Hamza a fost supt Neagoe pe rind
Comis $i Spatar, iar in 1533, fiind Domn Vlad-Voda, el
capata $i Bania-cea-Mare 2 De si se afla in Sfatul lur Basarab
al IVlea, el pare sa fi avut $1 legaturr strinse cu Vlad Ca-
lugarul, cacr $1 el $i fiica sa Stanca sint ingropatr in mana-
stirea acestur Voevod, Glavaciocul.
Hamza era vecin cu Benga, ale card mo$II se aflati in
Gorj, unde unul din satele sale, cu vole de la Domnie, se
prefacu In Virg, Tirgul Bengai sati al Gilortulur, pe rind, dupd
cel din ti nume al sail, se cherna Carbune$tir. Benga lasase
un singur firr, Stanciu13, $1 acesta lua pe Stanca Harnzar.
Stanciul fu Spatarul muntean din vremea lul Mircea Cio-
banul, $i el se inseamna prin apriga lupta pe care o duse
potriva acestur Domn $1, mar tarzia, a Gole$tilor, sprijinitorir
lur Mircea $i a neamulur sad La 1571, el nu mar era in
viata, $i Alexandru-Voda lua masurr de razbunare fa ta de
vacluva ramasa pe urma lui cu mar mulVf copir: Hamza, Stan-
ciul, Vlad, DraghicI i Barbu4.
Barbu se intimpina Inca. din 1577, ca Postelnic ; despre
cerlaltr nu se afla nimic in izvoarele tiparite cu privire la

Cronicile muntene.
Vol. V, Doc. Brincoveanu ; Stoica Nicolaescu, Doc. slavo-romfm, pp.
26, 83.
8 Dupii Nicolaescu, I. c., vestitul Socol ar fi fost frate cu Stanciul.
acest nume amintqte Bosnia.
4 flurmuzaki, XI, pp. VILI, xr; Nicolaescu, p. 83.

www.dacoromanica.ro
 PAMILIA BENGESCU XIII

veacui acesta. Se pomeneste un MihaT al Bengli, Spdtar in

ostile u1 MihaT-Viteazul 1
Avem in mind firul sigur numal trziti in veacul al XVII-lea,
cind, la 1630, la Tirgul BengaT ca i la JupdnestI, stdpini
Hamza Bengescu, care fu unul dintre boierif ce pribegird in
Ardeal si aduserti Domnia luT Matei-Vodd Basarabul 2. Un al
doilea Barbu era Cdpitan; ceva mai tirzi, la 1665-8, un
Vladut Bengescu e Postelnic. Tot pe atuncT trajese Du-
mitrascu si Alexandru Postelnicul, BengestiT 8
La inceputul veacului al XVIII-lea, ni se infdtiseazd treT
BengestI. Un al treilea Barbu, Pdharnic, apoi Pitar, iea parte,
pentru Nemtl, in rdzboiul turco-german si cistigl o micd
biruintd la 1716. Cdsltorit cu Ancuta, el are o fatd, Despa,
care se mdrit dupd Ilie tirbeT, un stilp al teriT pe vremea
cind Imparatul de peste muntr stdpini cele cinc! judete
oltene 4.
Diicu Bengescu are i el o fatd, pe Maria, care ajunge
soVa lui loan Bleanu 5. Mormintul eT se vede la mIndstirea
Hurezul 6.
sfirsit, consilierul Staico, cel maT neastimpdrat i cu
mult cel maf bine cunoscut, frate cu Diicu si si cu Barbu,
si, ca si el, fia al lul Mate si hinca, are in stdpinirea sa
locul de Scaun al neamuluT, satul BengestiT, unde innaltd o
bisericd la 1729, si NegoiestiT, unde se sfinteste alt ideas de
inchinare peste dot anT. El are, cu sotia sa Maria, patru
fete : Anica, Balasa, Stanca si Safta, dintre care aceasta din
urm iea pe Mibai Glogoveanu si, rdminind vdduvd, trdi incd
mult1 anT, pdnd pe la 1794, impodobind cu darurT care
vesnicesc numele, mdndstirea bdtrind a Tismaner. FiiI s5.1 furd
MihaT, apoT Constantin, tare cirmui Oltenia cu putere de

tefulescu, Gorjul, PP. 34-5.

2 StUdir fi doc., VI, p. 491, no 168 ; XI, p. 219.
te fules cu, Gorjul, pp. 22, 34; Tismana, p. 19i ; Studir fi doc., V, P.
481, no 123.
4 tefulescu, Gorjul, pp. L171, 28; Studir fi doc., VI, p. 488, no 150.
5 Ibid., pp. 36, 189,
lorga, InscriNtr, 1, p. 189, n 397.

www.dacoromanica.ro
XIV FAMILIA BlINGESC U

Caimacam in 1747, Radu si loan. Cel doI fi/ mai mar*/ sint
amestecatl in afacerT incA de la 1734-5, cind vedem pe
loan judecindu-se cu un BrOiloiCi. El invAtase la Sibila la
(patea sau la caluglriT franciscanT, prin 1723 1. Lu pe fata
luI Constantin Strimbeanu. Radu saa ROducanu, simplu vAtav
de aprozI la 1745 2, se insurI cu Maria Argetoianca ; el
ajunse pinA la caftanul de Stolnic si fu ispravnic de Vilcea
(1768). in scrisorile noastre intilnim pe vlduva luI, g Stolniceasa
Bengeasca, la 17813.
Cred cO urmas al acestuy Radu e Constantin set Cos-
tachi Bengescu, din scrisorile noastre, care era la 1790 AgA,
la 1792 ispravnic de lincea si care se stinse in 1793.
Poate sl fie un frate al Yu Costachi acel Gheorghe sati
GhiVO. Bengescu, care se logodeste in luna luI Mart 1784 cu
fata bogatului Ban Dudescu si care serbeazI peste putin si
nunta sa la BucurestI. El avea mosia de bastinI a Benges-
tilor si o alta : Breasta, linga Craiova. Era in 1788 Clucer
ispravnic de Gorj ; in 1798 punta tot puma*/ titlul de Clu-
cer. Moare in 1810, lAsind mal muIVI copiT. Se pare cl Tita
Bengeasca, ce se afla in casa lui Barbu StirbeT in 180i, era
soVa o a doua soVie a acestui Gheorghe. Un fiti al luT
este Titu Bengescu, care se logodeste in Ianuar 1810 cu fata
cea mijlocie a lui CornitO BrAiloitt 4. in ; 822, e] se afla la
Rimnic, ca ispravnic, credem.
S'ar putea ca tinarul Medelnicer ROducanu din 1803 si i8o8
sl fie un frate al luI Titu. in 1814 trAia un Serdar Alecu
Bengescu 5.
Uu var al luI Gheorghe Lia era Tache (Matachi, Dumitru),
care se judeca in 1827 cu ruda sa. Si pe el II aflOna la
Vol. XII, pp. 22-3, n
2 Pentru Staino, tefulescu, Tismanc, pp. F3-5, 1.5; Gorjul, pp. LVI 34, 36,
38-9, 377. Pentru loan, Studir doc., V, PP. 318-9; XI, P. 334, nota ; XII,
PP. 224-5. Pentru Radu, tefulescu, Gorjul, p. Lit; cf. Gen. Cant., p. 350.
3 Vol. V, p. 330, no 99.
4 Contri& la ist. mv., p. 8.
5 ITsturel, Neamul hoierilor pir9covenr, Bucure0, 1906, p. 50.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA BIaLSCU XV

Kimnic, in 1829, dupI ce in 1821 if arsese casa din Craiova.

Stlncuta Bengeasca din 1811 poate s fie sotia luT.
De prin acesti ani 18 to innainte, intilnim pe un al
doilea Gheorghe, poate $i el fill al celui d'int515. Pe cind
ins bItrinul era Clucer, acesta e numit totdeauna PAharnic.
il afldm $i in 1827. Sotia sa se cherna Zmaragda, $i din cd-
sItoria lor se nAscu un fit), Grigora$cu, pe care p5rintiT iil
trimeserd la invAttur5. in Sibiii), dui:4 potolirea turburArilor
eteriste, impreuna cu un nepot al tiff Gheorghe, Costachi
Glogoveanu (1822-4). Si o fatA, Stancuta, e pomenitA in scri-
sortie cAtre Hagi Constantin Pop 1. Grigora$cu a fost direc-
torul Teatrulul din Bucure$tI supt Vodl tirbel2. E tatal d- lui
G. Bengescu, bibliograful ILA Voltaire.

VII.
Bibescu.
B Aeri gorjenT, din ce! mAruntT, Bibe$tii se ivesc cu un
Tudor, care trlie$te ina in al XVII-lea veac. Niel nepotul
de fill al luT Tudor, Ioan, nu se ridica din multimea mici-
lor stdpinitorr de mosii. loan, csItorit cu Cdlina, i$T face
diata in 1742. Pe urma 14 amine un fiti, Stefan, $1 un altul
despre care stim numal c a luat pe o fat5. din familia Ar-
getoianu, Bala$a, ce tria incl in 1813, pe end sotul eT
murise de foarte mult5 vreme.
tefan, care ajunse Mantic, WA o femeie foarte vrednicA,
Maria, care se impArtd$i si diosa de o lungI vAcluvie.
Ea avu pe urmAtoriI ET $i fiice :
Dumitru sat) Dumitrachi, cel mai mare, era Atrar in 1786.
La 21 Februar 1794, insemnatul $i foarte avutul boier Barbu
tirbel, care n'avea mo$tenitori, ii clA pe nepoata sotiel sale,
Catinca Vacdrescu. Foaia de zestre, foarte imbiel$ugatA, cu-
prinde darul maT multor mo$iT : Mdghire$til, SAcelul $i easa,
1 Contrib. la ist. &v., pp. 1 3-4.
2 largo, Mart:wit istorice privitoare la ,Stirber-Vodlt, pp. 237-41. 17u all
Ion Bengescu a fost Vel Clucer i ispravnic de Gorj In 1791 (tefnleseu,
Gorjul, p. Lii).

www.dacoromanica.ro
XVI PAMILIA B1BESOU

in Gorj, VladeniT in IaLomita, Dalbanul in Sacuienl. Nunta

fu stralucita, si oaspetiT se indulcira cu cele maT scumpe vi-
nurT apusene : de Tokai $1 de Rin. Pe atuncT mirele era
numaI Stolnic.
Inca de la 1809, Dumitrachi Bibescu, al caruT fia mat mare,
Barbu, fusese botezat si era sa fie infiat de StirbeT, era
Logofat. In 1811, el se afla in Divanul CraioveT. Supt
Domnul pamintean, era Mare-Logofat de Tara-de-jos. Dupa
mintnirea Domnier lui Grigore Ghica, el facu parte, in 1829,
si din Divanul savirsitor) al Rusilor. Muri putina vreme
dui:4 aceasta. Prin negotul de vite, de porcI de vinurl el
fu cel d'intaia care scoase la iveall vinul de DragasanT ,
Bibescu capatase o mare avere. Facind ca unul din fiir saI
sa fie ales pentru a purta mal departe numele de Stirber si
izbutind a capta pentru cel de-al doilea, Gheorghe, pe ne-
poata altui batrin fast znostenitorl, Banul BrIncoveanu, din-
du-li cea mai huna crestere in tar ca si la Paris, el li asiguri
cariere stralucite, la capatul carora era sa fie Domnia luT
Gheorghe Dimitrie Bibescu si a luT Barbu Dimitrie StirbeT.
Nu stim pang la ce data trai sotia lui Dumitrachi, Ca-
tinca, pe care o intilnim inca in valmasagul anulur 1821 '
tndata dup. Dumitrachi pare sa fie Balasa sari Balasica,
numita dupa matusa eT. Pe chid mama-sa era o jupaneasa
saraca si fratele Oa nu se ridicase Inca la insemnatate, ea se
mark& cu un fecior de boier mare, Stanut Jianu, in 1792.
Sotil traira impreuna cel putin opt an', dar batrinul Jianu
gasi indata ca si aceasta flora a luT e o cheltuitoare si o
lenesa, care nu se poate asarnana cu minunata femeie ce
fusese maica-sa. La urma, Balasa-si parasi barbatul, om bi-
cisnic si cu mintea slaba. Testamentul si-1 facea in folosul
nepotuluT Iorgu, al luT Dumitrachi, in 181 t, si in 1816 i se
incheiati zilele2.

1 Cf. Iorga, Viala fi Domnia luf Barba Dimitrit pirbet, I, p, 2 Si UM.;

Studir fi doc., XI, p. 221 0 urca.; acest volam, tabla ; Contribulit la irt.
Invdreltiantului, p. 18 si arm.
2 Ultimele douii izvoare din nota precedentl.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA BIBESCU XVII

0 alta soil, Catinca, era maritata pe la 1 800 cu Ionitg

Ganescu, dintr'un neam care se intimping inca in veacul
al XVII-lea, end traia Logofgtul Mihar Ganescu 1. Fia al
unuf batrin boier, care muri innainte de anul 1795, Ionit
era Paharnic la 1807, ca si la 1811. tn acest rastimp, l'a
1808, el ajunse ispravnic, de Vilcea, cred : Catinca scrie in acest
an o scrisoare pe care iscale$te cispravniceasa. MaT tgrzia,
el fu Clucer, si in 182f se afl printre boiern dap' ca sfetnicI
CaimacamuluT Alexandru Nenciulescu, venit dup5. Eterie. Io-
niSa scrie inca in 18262.
Al doilea frate fu Constantin saa Dinca. Era Serdar in
1802, cind Turcir luT Pazvan, navalind In Oltenia, il prin-
sera, impreuna cu soSia sa Elena, sora Cluceresei SmarandeI
Otelelesanu din TirgujiiuluT. Dionisie, eclesiarhul Episcopie
Rimniculut, aminteste astfel, in cCronograful) sla, despre
aceastg nenorocire : eFost-ail prins cirjaliil si pre un boier
Bibescu, cu sosia lul, robI in tirgul CleanovuluT, $1 mare ne-
voie aii tras pina ail scdpat, insa dind ban! pe la alSI Turd,
de i-ad facut cale, cu chibzuire sa scape3 Si Ora astgzI
casa de la Craiova a acestaT Bibescu se zice a crobituluT,
asa de adincg intiparire a lasat in mintile oamenilor de
pe atund prinderea cele doT tined boleti'.
Dinc nu se innalta mat sus de Serclaria pe care o avea
si in 1802; II mal intilnesc la 1807; la 1811 el nu se maT
afla In viata. Vaduva sa, care avea mosia ZinirdesteSul, ra-
mase sa ingrijeasca, luptindu se cu datornicil, de ce dof
copiI pe cari-T avuse cu rIposatul : Tinca $i Tachi (adeca
Dimitrie). Ea trgia incg la 1824. Constantin Bibescu, care
la aceasta dat5. era Mare-Logofgt 4, e din altg ramurg a fa-
mine, pe care n'o putem uringri deocamdata.
MaT mult tili fratele cel mic, Stefan sail Stefldnica. Abia
Medelnicer in 1811, chid statea la Tirgu-JiiuluT, Spgtar

I TOrga, Daeumentele Cantacuzinilor, p. 20.

2 Acest volum ; v. tabla.
8 Papin, Tesaur, p. zoz.
4 Hurmuzaki, X, pp. 189-90. Celelalte OrI, dupa scrisorile din acest
volum.

5216. Vol. VIII. 2

www.dacoromanica.ro
XVIII FAMILIILE BUTORICANII 11 BlaiL011:1

In 1821, el e amestecat in rascoala luT Tudor, care-1 inchide

citeva zile. atva timp, sta si el ascuns in Sibila, apof catre
sfirsitul anuluT se intoarce ca sa fie ispravnic la Cernetl.
mal gasesc pana in 1830. Casatorit cu o Marie, el avu doI
copif : pe Nicolae si pe Maria. Nicolae era capitan si adiu-
tant domnesc supt vArul sad, Gheorghe-Voda, in 1844 1.

Bojoranu sa Bujoreanu.
Alecu Bujoreanu din 1817 e un urmas al Vorniculuf Serban
de pe vremea stapinirif nemtestr, pe care, ca Mare-Ban al 'uf
Nicolae Mavrocordat, el o pregAtise In Oltenia 2. Pare sA fie
acelasf cu boierinasul pomenit la 1822 de rapoartele consu-
lare prusiene din Bucuresti, unde el 10 avea locuinta.
Sotia sa, Catinca, si o alt Bujoreanca, Luxandra sati
Ruxandra, scrid catre Casa Pop, aceasta din urma intre
1824 si 1835.
Un Preda Bojoreanul era intre boierinasiT oltenf Ja. 1720-30 3.

Neamul BrAiloilor ajunge la oarecare insemnAtate abia

In a doua jumatate a veacului al XVII-lea. UrmasT al unuT
Braila sad Briloi, citIva din acest neam se infatiseaza intre
boierinasf mal ales intre 1664 si 1668, i anume : BrAila
fata lul, Dumitra, apof un Barbu, un Mate!, un Constantin
fiul lui Udrea, un BreahA, un Draghicf, cari traiati totl in
pArtile gorjene ale muntelul, unde stapiniad anumite plaiurf.
Stoica, DraghicI si Barbu erad fratT, fiiI luf Brailoid i aI va-
duvef sale din 1644, Brailoala.24.
I Hurmuzaki, X, p. 489; Studit fi doc., XII, p. 168, nO COM.'? ti. Cf.
tefuleseu, 71rgu-7iulut, ed. a 24, p. 49.
V. 1i Cronies luI Radu Popescu, In Magazinut istoric, IV, pp. 48, 54.
I Hurmuzaki, VI, p. 320; qtefulescu, /. c., p. 114. La 1808, Stolnicul
tefan (ibid., p. 117).
4 Studit fi doc., V, p. 119, riO 9.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA BRXILOI XIX

Dintre ace$tia, DraghicT singur lasa urma$I pe cari-I pu-

tem urmari : pe Fotea $i Barbu, cari sta0 alaturI in 1726.
Ancuta, vaduva acestuf Barbu, cu fiul el, purtind acela$I nume,
de Barbu, $i cu o fata, Mariuta, fac o vinzare la 1767. Din
aceste ramurl sarace, traind in colti$orul lor, in mijlocul
mo$nenilor, fac parte, in veacul urmator : un Stoica (7722,
I 726), un Stanciu (1726), un Diicul din aceiaa vreme (-1741),
casatorit, se pare, cu Ileana, un Barbu al luI Udri$te, un
LapAdat, tot supt Nemtl, un Chircu din 1789 1.
Ramura care e mal bine cunoscuta $i care se ridica foarte
rapede la o mare bogatie $i la o deosebitA inriurire in afa-
cerile politice, incepe cu Cornea. Acesta era in 1685, supt
Serban Cantacuzino, inca un boierina$ de tara, impodobit
Cu titlul de Postelnic $i traind in lini$te la mo$ia sa, OrbiI,
din Gorj, sati la DragoienY, in acelag judet. La sfirsitul Dom-
niei CantacuzinuluI, era Vistier. Constantin BrIncoveanu,
care se vede cal cuno$tea bine $1-I pretuia agerimea $i har-
nicia, alese, indata dupd ce se urcA in Scaun, Mare-Agd,
Pacindu.1 astfel sa suie cea d'intaia treapta a puteriT. PA-
harnic filtre 1691 $i 1695, Cornea e innaltat la Bania-cea-
Mate in anul 1695, $i ramine in aceasta dregatorie, mal mare
$i mal stralucit decit toate celelalte, pana la moartea sa,
intimplata tot supt Constantin-Voda, in ceI din urma anl
de mare biel$ug $i de adInca pace al acestuia. Evlavios in
aceia$I masura in care era bogat $1 cu trecere, Cornea drese
manastirea TintareniI $i fa cu biserica noua la Baia-de-Arama
$i la VadenI, in munte. A fost insurat cu Stanca, care traia
inca la 1735 2.
Cornea avu $ese baetl $i dota fete s. Dintre totr

Stua'a- fi doc., V, p. 318 nota i ; tefulescu, Gorjul, pp. XXXVIII, 1o6,

171, 325 ; Hurmuzaki, VI, PP. 323-4. Un Fota Vlidoianu e fiul uneI fete a
luY Fota Brioi (vol. XI, p. 226, no 14). El tinas pe o nepoatl de El sal
de fiiei a &ulule Cornea Bralloni (vol. XII, pp. 225-6, nd
2 tefulescu, Gesjul, p. 31 z i urm.; Tismana, p. 142. Soacri-sa face
un schit la JupinetI (vol. XI, p. 220, n
8 Dobrescu, Islario bieericir din Oltenia, p. 463; Studir 1i doc., V, p. 315,
no 81.

www.dacoromanica.ro
XX FAMILIA BRAILOIt

pare sd fi fost mal mare Dumitrascu. El e laudat de NemtT,

pe cari i-a slujit, pentru a cumintia, cunostinta de lume, iutimea
si dibgcia luT*1. Trecuse de partea Imperialilor, in campania
munteang din 1716, pentru a-si rgzbuna impotriva luT Nicolae-
Vodd Mavrocordat, care prigonise pe acest om brincovenesc,
silindu-1, pentru a scgpa de moarte, sg iea rasa auggrulul, ca
pgrintele Dositeti, DosofteT. Vesmintul de umilintd si singurgtate
nu schimba insg pe strasnicul om, menit s poarte zalele lup-
tgtoruluT. Din Tismana, unde-I inchise urgia domneascg, el
iesi rapede, pentru a purta, in 1716, toate firele uneltirilor im-
potriva GreculuT din Scaun. in schimb, fu fcut, cu tot comd-
nacul sda de om inchinat lui Dumnezeti, cpitan de CernetT;
ti era fricg O. se rdspopeascd 5i-1 era silg sg se tie de post
si de ruggciune. incg de la inceputul regimuluT celuT noti,
el se mindri cu titlul de consilier impgrtesc si ajuta cu
fotos la cirmuirea celor cincl judete. in 1735, veni cu zgo-
mot in soborul pentru alegerea de episcop, si, ca sd se
aleagg Climent, Nemtii trebuir sg-1 scoate din adunare, si-
lindu-1 a se multgmi cu plingerile impotriva unuT ales care I
era neplgcut. Poate cd el insusT, osindit sg fie cleric, doria
sg dobindeascg mitra de Vlddicg. Rgmintnd numaT cpgrin-
tele cinstitul consular Dositheii BrAiloiul, el se apuca atunci
sg adauge cu once prilej stdpinirea sa de pgmint. Moare
bgtrin, la 7 August 1747, si numaT atuncT el isT afld in sfir-
sit odihna, supt paza pietref de mormint la Tismana. Sto-
vele sgpate pe mormintn1 sgti zic : c Supt aceastg piatr
odihnesc oasele rgposatuluT robul lui Dumnezeti Dositheil
monah, unul din ctitorT, sng BanuluT CorneT Brgiloiti, si s'ati
pristdvit in zilele Mgrii Sale Constandin Vodg Nicolae, la
luna luT August 7 i la leat 7255 2.
Cgluggrul avea, din casgtoria sa cu fata BanuluT Barbu Mi-
lescu si a uneT surorT a cronicaruluT Constantin Cgpitanul s, doT

I Humiuzaki, VI, p. 307.

2 tefulescu, Tismana, pp. 117-8. Pentru el, v. acelasY, Gotjul, pp. LV,
310, 316-9, 321-2; Hurmuzaki, VI, tabla (mal ales, pp. 307, 407); Studit
fi doc., V, cap. in, li p. 318 nota i; Dobrescu, o. c., tabla.
8 V. i lTsturel, I. c., p. 38.

www.dacoromanica.ro
 FAMILTA BRAILOI XXI

copir, cari crescurg, trebuie O. credem, mar mult la in-

timplare. Fata, Stanca, se mgrit cu Obedeanu, de bung samg
tovard$ul de sentimente politice al lur Dositea, Serdarul Petru 1
Ea inching Tismand o candela de argint care sg arda de-
asupra loculur de ingropare al tatglui er2.
Fiul, Toma, era slab de minte. Stiindu-1 c nu poate chi-
vernisi o avere a$a de mare ca aceia ce era sg-r ramiie, tatgl
sati, care il insurase in chip strglucit, cgpatindu.r de sotie
pe Insg$T fiica beizadeler, principe de Imperiu $i Ban olte-
nesc Gheorghe Cantacuzino, Marica, II lasa ca epitrop pe
un prieten al sgt, boierul Dumitrachi Geanoglu. De $i avea
din aceasta intgie casatorie dol copir, pe Zoita $1 pe $erban,
numit dupg $erban-Vodg, Toma face insa gre$ala de a se
insura dupa rnoartea Maricar, luind pe o fatA de Grec, om
de rind, pe Chirata 10 MihaY Vame$ul. Ea-Y minc mar Wan
averea $i apor, lasindu-1 bolnav la Tirgu-Jiiului, se strgrnut
la Bucure$tr. In 1759, bietul netot, parasit de cheltuitoarea
$i nestatornica lur nevastg, era in judecatd cu dinsa 9.
$i un frate al lur Dosofter se facu caluggr, pastrind numele
din mirenie, Vasile. El nu trecu insg Cu sila in mangstire,
ci fu a$ezat acolo de tatgl sal) insusI, pentru cine $tie ce
boal sari neajuns. Vasile fu un monah supus: nicf-odat nu
se pomeneste de dinsul in turburatele imprejurarT oltene de
la inceputul veaculta al XVIII-lea. El pstrase mosiile Orbi
si Jupinestii, unde fgcu un schit. tricg din 1704, se simtia
aproape de moarte, $i el nu va fi trait mult dui:a aceastg
data a testamentuluI sail 4.
Barbu, alt frate, fu privit ca uneltitorul de cgpetenie pentru
aducerea stapinirir nemte$tr dincoace de munte. Fiind Serdar

I Hurmuzaki, VI, p. 193.

2 8tefu1escu, Tirniana, p. 118.
2 Gen. Cant., p. 284, nota 3; p. 31r. E ciudat cii In biserica de la VI-
denT se aflii 0 chipul luY DosofteI 0 al le Dumitrafcu ; acestuia i se inseamnli
ca fil, din Marica, Constantin 0 Barbu (tefulescu, Gosjul, pp. 3 io-i). insil
locul din Hurmuzaki, VI, p. 307 (raport al administratiel oltene) vorbwe de
(der Monachus Domitrascus Brailoiv. Cf. 0 ibid., p. 323.
4 Studir ;pi doc., V, pp. 137-8.

www.dacoromanica.ro
XXII FAMILIA BlaThOlt,

In 1716, el putea sl fie de ajutor catanelor, Cu slujitoril ce

stAteaii supt poruncile lur. Pentru curtenif lur Nicolae Mavro-
cordat $i sprijinitorir Domniei venite de la Tarigrad, el e deer
ctalhariul cel mare), cincepAtoriul turburArilor $i al stria-
Muni! tarir,, g capul hotilor $i al talharilors I. De sigur
s'ar fi impartd$it in chip larg din cinstea Nemtilor, daca nu
1-ar fi strins moartea inca de prin 1718, spre marea bucurie
a du$manilor sai, cari nu uita s insemne in Cronica mavro-
cordateasca peirea lur de o boala stra$nicA ; at' crapat, serie
Radu Popescu, $i s'ati dus la draculD, pe cind viermi marT,
albr cu capetele negrep, ir sfa$iarz trupu12. Locul sail de 'Mgr.
pare nu-mr este cunoscut.
Un Cornea tinArul, care ar fi al cincilea frate, e zugrAvit
pe pdretir bisericir din VAdenT ; vAcluva sa, Maria, trAia prin
anir 17303. Un fit, Mater, se intimpina. la 17734. Tot acolo
vedem $i pe Mate!, fiul lur Cornea batrinul, care e pomenit
in 1719 $i era Vornic de Jiiul-de-sus supt Nemti 5.
intre chipurile ctitorilor de la Vadenr nu se intimpinA insa.
altr doi Bailor din acest timp tefan, pe care-1 gasim la
1719-32, cAsAtorit cu Anita 6, $i Constantin, Clucer in 1723,
Stolnic in 1734, ispravnic de Cimpulung in 1743, care lasa
urma$T mar multi fir $i fete 7.
Er pot sa fie coboritorr a! lur Barbu Serdarul, nepotr de
frate fatA de ceilaltr membri al familier insemnate mar sus.
Tot din numrul fiilor Barbulur slut, in sfir$it, poate Gheor-
ghe si de sigur Radu sail RAducan Briloi. Cel d'intaid

Radu Popescu, I. c., pp. 33-8.

2 Iba, pp. 109-10. V. 0 &lair 1,i doc., I-II, pp. 229-30, 448 (no II).
3 tefulescu, Gorjul, pp. 310-z, 322; Hurmuzaki, VI, p. 321; Studir Ft'
doc., V, p. 133.
4 Studir fi doc., V, p. 329, no 128.
5 Hurmuzaki, i. c.; tefulescu, i. c., pp. Llf, 311, 322 ; Studir fi doc., V, p.
313, n 80.
Hurmuzaki, VI, p. 321; Studit fi doc., V, p. 152; XII, p. 222, no VII;
p. 226, no mu-
7 tefulescu, i. c., PP. 322-3; Hurmuzaki, VI, pp. 3211 494; Stua'ir fi doc.,
I-II, p. 291, no xLIII; PP. 301-2, no LXIV ; V, p. 313, n-le 81, 84.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA BRIIILOIt XXIII

era ispravnic la 1731'; cellalt avea aceiasi dregatorie la 1730

si se judeca in 1734 Cu Bengestir pentru mosiile Voinigesti si
Jupanesti ; el e numai unchiul altuf Radu, Vel Pitarn1 de la
1748. 1756 51 I76782.
in a dota jumatate a veacului al XVIII-lea, vedem prin
scrisorile noastre, de la 1781 innainte, pe un batir' boier
loan san Ionita, fost Stolnic-Mare, care vesteste insusi, la 1784,
despre sine acestea : cAm imbatrinit, am slabit, am lasat si
barba, O. fie lucru mal frumos2. El se afla printre aceia cari
fura scosl din tara, in timpul noulur razboill cu Nemtii, inceput
la 1786, de banuiala lui Nicolae-Voda Mavrogheni. il aflam
la 1787 in Divanul nemtesc al Craiovel. Sotia luI, Balasa,
traia inca in 1802. Un fia3 al lor fu logodit la 1791 cu fata
lu Hagi Stan Jianu.
Ionit arata sa fie din ramura Barbulni, poate un fiti
al luI Constantin. Se poate larasi ca un fiti al sail sd fie
Constantin saa Costachi Brailoit, care fu ispravnic la dre-
gerea manastirii Tismana 4. In 1798, acesta era ispravnic
al \l'Ud si purta titlu de Pitar, pe care-I schimb peste
putin cu acela de Stolnic, apoI, in 1809, cu Cluceria. Era
un om foarte indatoritor pentru mar mal-ir sdr, ingrijit tot-
deauna de nevoile Caimacamesei saa de gasirea unor ccinl
Enid de tot, cu parul mare, de care ad damele cele marl
linga dinsele, pentru domnisoara, pentru cmamuzelul), scrie
Costachi, care stia si ceva nemteste, a cutarui Vistier pu-
ternic. il vedem, dupa intimplarile vremii, cind la Craiova,
cind la Rimnic ori la Tirgu-Jiiului, cind la Sibiiii, pentru
adapost, cind la baile Mehadiei, pentru sanatate. La 1825
11 gasim inca in viatd, de si trebuie sa fi fost foarte batrin. Era
casatorit cu Elena saa Eleni si, In lipsa lui din tara, nu
uita a pomeni cu induiosare de ciubita-I sotie Stolniceasa a .
Ca o femeie cuminte si luminata, ca o buna gospodina
1 Stefulescu, Gorjul, p. 71.
2 Bid., pp. LIT, 50; Tirgu-,Thil, PP. 34, 40-1. Cf. vol, XI, PP. 224-5;
XII, pp. 224-5, n-le x-XI; pp. 225-6, n-le xli-.1V.
8 Vol. XII, p, 110, no =VI.
4 tefulescu, Tirmana, p. 142.

www.dacoromanica.ro
XXIV FAMILIA BRXILOI

se infaSiseazA aceastA Eleni BrAiloiu, pe care o tot intilnim

cerind de la Plunica Hagiului acroazelez-, acreditorT,, ce-
tara., postavurT, umbrle, agherlanturIx-, iar, din ale mincArir,
ciocolatl, ceai, rotn, sampanie, punciti, siropuri, pe lingd
apa de lavanda. Din d'id in cind, vine la Sibibl de la BrAi-
loaica rugAmintea de a se lucra aun rind de haine, cu edita
ce se cuvine, pentru cite un no copil pe care-1 va a cistiga.
Scrisorile el' se opresc cu anul i8i, cind si ea mersese la
Mehadia, pentru reumatismul ce prinsese la un picior, dar
soSul el o pomene$te inca in 1820. Avea la aceastA datI o
fatA mAritat, Anica, si printeinsa era bunicft.
In acelasT timp Cu Costachi, trAiesc all BrAila Un Cor-
nea, satt CornitA, frate cu Costachi, face parte in 1790 din
Divanul pus la Craiova de NemSr. in 1806 el se afla la
Craiova si la 1811, purtind titlul de Clucer, Cornea era unul
din membrii Divanului din acest oras. Sosia sa e Smaragda,
si se pomeneste si fata lor, MaricuSa j.
Clucerul Dumitrachi, casAtorit la 1802 Cu USa, era poate
fiul SafteT BrAiloiti din Tirgu-Jiiulur, care avea mosie la Gu-
reni a.FrAtia lui cu ce! de maT sus nu e dovedit.. Fugar
innaintea Pazvangiilor, cu mama si sosia, la 1802, II putem
tirmAri pAnA la 1822, cind era LogofA.t.
Un frate al luT Costachi si CorniSA era lusa Nicolae, ca-
ruia i se mal zicea NicoliSA saU NicolliSA. El ajunse pAnA
la SpdtArie si PAhArnicie, si-1 pierdem din vedere abia la
1835, cind se afla la mosia Deveselul
Nicolae avu mal muIST copa decit fraSii sAi. O fatA a luT
invIta la Sibiiti in 1822, in mAnAstirea sati cloa,sterul Ursu-
linelor. Fill sal-, Constantin zis si CosticA, DincA, Costachi,
dupl vristA, si Gheorghe, merserl e! la invASAturl. Cel
din urm nemeri la o scoall franco-ruseascA din Odesa ;
cel mare se duse si el in Sibii, unde fusese, in 1803, si un
vAr al sAtl, el ti zice: eneicax-- Dincd, pe care unchiul,
bAtrinul Costachi, care-i era epitrop, il trimese la 1810 O.
I Pe lIng acest %ruina; v. i Contribufir la istoria invaidintntulur, p. 8.
2 tefulescu, Ti.rmana, p. 208.
.3 Ibid., p. 211.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIILE BRILTEANIT t BRiNCOVEANU XXV

invete in Viena j. AcestAlalt tinAr isT incepu pregAtirea eu-

ropeneascl, dupA ce, in tara, cercetase pe dascAliT craiovenT
Stancu, Grigore si Constantin Munteniotis, la 1822, dup5
Eterie. MAtusA-sa, Smaranda lui CornitA, si unchiul Costachi
Ii purtaA de grijA ca si tata' si mama, Zoita. Scoala sibiian5.
a SasuluT Tra itmann desacindu-se, Costachi porni in Apu-
sul ce! adev5rat $i fu inscris la o scoalA din Geneva, unde
avea de colegT pe vera sAT Golestir, flif luT Dinicu, scriitorul.
In 1829, el doria sA treacA de acolo la un si mal bogat
izvor de stiintd, Parisul, care incepea sA ispiteascA inca de
atunci pe al nostri 2. Acolo el avea de gind sA stea la un-
chiul sAci, la fratele mainel sale, Constantin VlAdoianu, care
tinea pe Frosinita, sora lui MihaT-Vodl. Sutu. Briloi doria
pe atuncl sa se facl diplomat ; el ajunse ins5 un invAtat
legist, care fu unul din intemeietorif stiintei dreptuluT la flor.

X
Brtianu.
In 1816 si 1822 seria doT boierinasT argesenf, poate frati,
Toma si Dinca, BrAtieniT, acesta din urmA Stolnic titular.
Toma, care iscdleste in limba greceascA, era epistat al pos-
telor, iar Dincl epistat al vA.tAfieT Lovistel : el e tatAl fui
Ion BrAtianu, care s'a nAscut la 1821, si al fiuluT maT mare,
Dimitrie, nIscut incA din 1818.

XI.
BrIncoveanu.
De la BrincovenT, avem foarte multe scrisorT ale Vorni-
culuT Grigore, care petrecea la BucurestI sati la Brasov sati
In castelul sAti de la SimbAta-de-sus. Pe tat5.1 s5.11, Manolachi,
li gAsim de doul orT la Craiova, in 1779 $1 In 1802, si avern
1 Contribuliile citate, pp. 6-8. Dula. era In azi la Hateg. Poate fi Stol-
nicul ce scrie din Craiova la 1832 (acest volum). O Anita si o Safta
slnt intre ctitoril de la biserica Almj, 11ng Craiova.
2 Contribupile citate, p. IIsi urm., Hurmuzaki, X, pp. 621-3.

www.dacoromanica.ro
XXVI FAMILTILE BUCO/Mal' SI BUZESOU

chiar o scrisoare de la el, iscllit5. romAneste nu greceste,

ca ale fiuIul slti, invAtat, dar, prin aceasta, Instrainat, din
ultimul an '.

Bucsfinescu.
Neamul BucsAnestilor vine din al Bucsanilor veacului al
VII-lea a. El se lidic la insemnatate prin cdsatoria dintre
Clucerul de arie Sandu, om de casA al Ghiculestilor, cari-r
dau epitropia ctitoriel lor, Pantelimonul, cu Ilinca, fata lul
Radu Cretulescu, care, el insusr, era nepotul de fiica al luf
VodI Brincoveanu. Supt fiif luT MihaT-Vod6. Racovitg el
ajunge Serdar, apol Stolnic, si face calAtorif la Constanti-
nopol, lar in 1774 il aflam Pa'harnic3. Dar dupg Sandul, fa-
milia cade iarAsi in intunerec, afar de ramura strarnutatA
in Moldova.
Scrisorile noastre dati in 1823 pe biv Vel CAminarul Con-
stantin si pe sotia sa, Sofia, cari, departe de Curtea Bucu-
restilor, isf aveati sdlasul si odihna, ca si BrAtieniT, pe plaiu-
rile Argesulul. Pe aceleasT timp traia Medelnicerul Anton
BucsAnescu, care, In bejenia sa din Ardeal, la 1 8 2 I, dldea
bisericif din Ludos un iliton de invelit antimisul pe care se
pomenesc si numele luT Gheorghe, al AntiteT si al unuT al
doilea Gheorghe 4.

Buzescu.
In 1821, un Cgminar Constantin Buzescu scrie , din Craiova,
Case/ Pop. Avem de la el si o scrisoare cAtre sota sa Ca-
tinca, din anul urmAtor. II mal afldm la Rimnic, in 1823.
1 V. pentru BrIncovenfi veaculul al XVIII-lea, 1orga, Brafovul fi Rom.-
nier, tabla, i Meya manuseripte fi documente, seria a doua (din cAn. Ae.
Rom , XXVIII), p. 17 s't urm.
2 V. Studir ,ri doc., V, p. 712,
2 Iorga, bucripfir, I, pp. 70, 72; Gen. Cenit., pp. 126-7, 375; Studir fi doc.,
-II, p. 236; V, p. 453 (n 52). Pentru ramura din Moldova, v. Hurmuzaki,
X, tabla.
4 Vol. XIII, p. 128, no 415.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA BUZEISCU XXVII

Se vede a fi un boier bdtrin fdrA multe legAturr cu lumea,

trlind la o parte, cu mijoace destul de putine.
El era totusl singurul urma$ al vestitilor fratT Buze$tr,
cari ajutara innAltarea lur Mihal Viteazul i pAnA la sfir$it
stAturA in jurul lur, aducindu-T apor, dupl cea din urml ne-
norocire, corpul ce se odihne$te in m5nAstirea DealuluT,
unde o piatrA din mijlocul bisericir aminte$te slujba credin-
cioasA indeplinita $i fatA de jalnicele rAmAsite ale Domnulur
$i st5pinulur lor de cjupan Radu Buzescu i jupAnita eg[o]
lur], Preda 1.
IatA cum s'a coborit pe incetul in uitare $i sArAcie acest
neam care avea odatA in minile sale o avere de peste 300
de mosir
Vlad, purtind un nume domnesc, lasa pe Buzea ; acesta e
tatAl lur Radu Arma$ul, care lea pe bogata jupAneasA Maria,
urma$a LogofAtulur Giura si a !uf Mogo $ Banul, cari a trAit
la inceputul veaculur al XVI-Iea si fiii acestor, sInt cer trer
marT Buze$tr: Stroe, Preda $i Radu 2.
AfarA de areda SpAtarul din Cepturoaia, nepotul Preder
Buzescu el are numaT o fatd, care iea pe Parascheva
PAharnicul CocorAscu 2, nu rAmase din aceastl familie, peste
citrva anr, decit fiul lui Radu Clucerul i al Preder, anume
Radu Postelnicul, care avea, se pare, $i o sorl Marea-BA-
neasI Maria 4. Si Preda avea, de alminterea, o sorl, pe
Caplea, care, mAritatA cu Dumitru Fili$anu, unul din boierir
cari aduserA in Domnie pe Mate! Basarab, nIscu pe Mihar,
cel ce incheia o invoiall cu unchiul sa, la 164.25.
Radu ajunse Ban, dar muri tindr, lAsind o vAduvA, Ilinca
$i un copil nevristnic, Mate!, numit astfel dupA Domnul
ocrotitor, care fusese si el unul din luptAtorir supt stea-

Iorga, inscripfir. I, p. 99, no 196.

2 Cf. Nicolaescu, Doc. slavo-rorn., p. 56; Inscripta; p. 168 e n.; Stua'it fi
doc., V, p. 298, no 23; p. 683; tefulescu, Tirgu-7iu/ur, p. 59 i urm. Vlad
are ca frafi pe Dumitru Ptralabul si pe SpItarul Balica.
o Vol. V, pp. 303-4.
4 V. ibid.
5 Studit fi doc., I. c.

www.dacoromanica.ro
XXVIII FAMILIA BUZESCU

gurile luf MihaT. Cu copilul in brate, Ilinca Buzeasca venia

In 16512 innaintea patriarhuluf de Ierusalim, Paisie, care so-
sise in tara, cerind sprijin impotriva incalcatorilor ce sfasiati
mo5tenirea luT Radu. Ea birui in 1656'. Mate! muri finar,
ca Postelnic dintre ce! mruntT.
Sala$ul familieT era acum mo5ia Cepturoaia, in RomanatT,
careia i se mal zicea $i Ciuturoaia, pana ce, in timpurT maT noua,
ajunse a fi cunoscuta supt numele de tirbef, al noilor saT
stapinf. AicT crescura fiiT tul Mate!, cari purtati numele brin-
covenestf de Barbu $i Constantin. Amindof se ivesc in anil
1687-95 ; li se zicea Cepturoianif, cu toate ca adevaratul si
gloriosul nume de Buze$tf nu era uitat 2. O Caplea Buzescu
traia in 16833.
Barbu muri inca finar, si niel cellalt frate nu se invred-
niel de batrinete. Constantin-Voda Brincoveanu if facea cea
maT mare cinste, scriindu-T $i de-a dreptul ; dar capul familieT
Buzestilor nu parasia bucuros odihna sa de la mosie, ne-
avind nicT o tragere de inima pentru valurile lumii. Viata luT
era linistita ea a unui calugar. in tinereta cea d'intaia, el
fusese Postelnic, ca si tatl, ca $i fratele sati ; la 1712, cind
era acum cslab si neputinciosa, aproape de moarte, Brinco-
veanu nu-T dadea alt titlu decit acela de boiarifi al DomnieT
Meales- i in acte cConstantin Cepturoianulx- nu poarta
numele vre une! boierif.
Pe atuncT crestea lng dinsul un nepot, fiul BarbuluT,
un al doilea Constantin. Constantin I-iti pare sa fi murit
dupg. 1714, lasind o vaduva, pe Preda, care se intilneste la
1730. Constantin, nepotul acestuia, n'avu niel' el zile multe ;
la 1743 trata o Maria Buzeasca care e yac:luya lu.
O sord a lui Constantin tinarul, Despa, luase pe erban
Vistierul, fiul luT Constantin tirbeT, $i avuse cu clima un fia,
alt Constantin, care era Postelnic titular, boieria de drept a
sbaietilor de familie, in 1740. Preda murise la aceasta data;
1 Bid., V, p. 300, no 73; Tinerimea rombuT, ser. a El-a, I, p. 90 si urrn.
Bid., p. 308, no 61 ; p. 308.
a Bid., p. 319, no 93.
4 Bid., p. 308; pp. 311-3, no 73.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA CALINESCU XXIX

Maria locuia la StrajestT, in cearta Cu nesatiosul nepot Stirber,

care satea el acuma in Cepturoaia, asa incit B tzestiI nu se mar
numiad CepturoienI ca in apropierea anulut 1700. In adevar,
acest nume singur ?I poarta al treilea Constantin Buzescu,
vre-un nepot al celui de-al doilea, prin Ele, care era un
sitnplu biv Logoat de Vistierie fa 1781 si care, ajungind
SAtrar, muri pAna in 1782, lAsind o yac:luya, Maria, si pe
acest singur copi!1.
El e boierul ce serie ravasele din acest volum. Constantin
n'are urmasI din casatoria luf cu Catinca, asa incit cu dinsul
i se stinse vita. Aceasta se si inseamna in versurf de plin-
gere pe epitaful, din Ianuar 1831, de la Strajesti, ultim ada-
post pentru marele neam in decedenta, al csmerituluI Con-
stantin Buzescul, sfirsitul neamului sati 2.

XIV.
Calinescu.
intre pribegif de la Sibila In 1821 e si Pitarul Grigore Ca-
linescu, boierinas cu iscalitura greceasca.
El se inrudia cu Cantacuzinestif printr'o departata lega-
turA, cacf innaintasul sati Satrarul Mate! Calinescu luase pe
o ata a Ancutei luf Mihaf Spatarul Cantacuzino si a luf
Chirca Rudeanu 3. Un loan Calinescu iscalia greceste tot pe
atuncI, la I684.
Prin acestT anI 1820 se intilneste in alte izvoare un Portar-
Basa, apof capuchehaie si ispravnic de Ialomita Calinescu,
care e acelasf cu Serdarul din 1834 5. Pare s fie tot Grigore
din 1821-33. Paharnicul Ioan Calinescu, cirmuitor al GorjuluI,

1 Bid., pp. 321-2, no 99; p. 325, no 112; pp. 329-30, n-le x29-30. Un
Nicolae Buzescu la x757 : era frate co lije, cred (ibiel., p. 326, no 116). Un
Clucer loniO, care Vinea pe ica negustoruluT Petru Ilie i ficea Insuff comer
In Ardeal, la 1804 (vol. XII, pp. 155-6, n 0Coxvill).
inString p. 173, no LXVIII.
8 Gen Cant., p. 347.
4 Studit fi doc., V, p. 307, no 55.
8 Hurmuzaki, X, tabla.

www.dacoromanica.ro
XXX FAMILIILE CANTAOUZINO, CERNAMSCU I CiMPINEANU

caruia-I sint adresate niste scrisorI ale luI Voda $tirbeI, e

si el din aceasta familie olteana. Prin atilt 1850 avem doI
ofiterI, Atanasie si Constantin Calinescu, asupra originiI ca-
rora nu se poate avea o parere 1

XV.
Cantacuzino.
Dintre CantacuzinT, intimpinam intaiti pe eel doI fiT al luI
Iordachi si al MaricuteT luI $tefan Prascoveanu 2 AmindoI
scria in timpurI de pribegie, iscalind scrisorile lor greceste
sati frantuzeste, cad si unul si altul fusesera trimesI la inva-
taturd in Viena, inca din 18098; scrisoarea luI Constantin e
din 1821, ale luI Grigore, din 1826 si 1828.
Elena Cantacuzino, fiica luT Constantin Balaceanu, care
merge la bT in 1825, e sotia until Cantacuzin din alta ra-
murk Matinco Rifoveanu. Despre clinsul stim a a fost Aga
si ispravnic de Ilfov in 1825 4.

Cernitescu.
Din aceasta familie de boierinasT avem la 1801 pe Gheorghe
biv treti Logofat, care-al recomanda nepotiI sal-ad, si pe dot
pribegl din anul 1821, Postelnicul Ionita, adpostit la Hateg,
si Constantin, ascuns la Orsova.

XVII.
Cimpineanu.
Familia se ridica in veacul al XVII-lea, prin castoria Ca-
liteT, fata luf DraghicI Cantacuzino, Cu Manta Cimpineanu,
care a fost comisariti-suprem in Oltenia germana si muri
1 Iorga, Mdrturit istorice privitoare laytir6er-Vod&,tab1a, Cf. 0 tefulescu,
Tirgte-yisolut, pp. 8o, 93, 117-8.
2 Destre Cantacusint; pp. OLVII-vm.
3 bid., pp. 230-3.
4 Hurmuzaki, X, p. 323.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA ChIPINEANU XXXI

in 1727, in rasg de cgluggr, la Mgngstirea dintr'un lemn.

Din aceastg cgAtorie se naste Pirvu, care iea pe Chiajna
Grgdisteanu 1. Pe cind un alt fiti al lui Manta, cu Despina,
care a fost apoi sotia lui Constantin Strimbeanu, Constantin,
moare fgrg urmasi2, ramura lui Pirvu represintg mal trzi nea-
mul. Pantazi, fiul PirvuluI, face o cgsgtorie strdlucitl, luind pe
o mIldit domneascg, din neamul Cantemirestilor, pe Maria,
ica !uf beizadea Constantin, o orfang ce trgia in BucurestY
pe lingg matusa, sa Binca Bals 8.
Pantazi joac un rol supt RacovitestI. 12.gzboiul ruso-turc
din 1769 II apucg in boieria. de Clucer : el e unul din solii
trimesT la Petersburg in 1770. tndatg, multmit ocrotirif ru-
sestr, care era fireascg pentru sotul une! Domnite Cantemir,
Cimpineanu ajunge Mare-Vornic 4.
Avu doi fif : pe Scarlat, numit dupg. Scarlat-Vodg. Ghica,
si pe Constantin, care purta numele bunicului s dupg mamd8.
N'avem stiri multe despre cel d'intgiii, care e lgudat de
Sulzer pentru invgtAtura tu!, si pe care scrierile noastre il arata
in cstrgingtatea moldoveneascg, la mosia BozienI din Tinutul
NeamtuluI, in anul 1789, cind alt rAzboiti tulbura tara.
Constantin fu unul dintre fruntasii boierimir muntene din
epoca sa.
Eteria-1 glsi Logofgt de strgini, si, la intoarcerea vremilor
linistite, el e numit Caimacam al Craiover, loe pe care-1 pa-
rgseste numal In 1824, pentru S'Atarle. Fiul Ati Constantin
invAta la scoala din Bucuresti, de la Doamna Balasa, HITA
Zenobie Pop, la 18007.
Odatd, in 1792, intilnim ca martur inteun document si pe
un loan Cimpineanu, care nu lgsg urmasl. ad loan cellalt,

I Gen. Cant., p. 418. Cf. Studir p doc., v, pp. 685-6.

2 Studir fi doc., V, pp. 316-7, 322-3. Pentru Manta, mal vezi Dobrescu,
/. c., pp. 50, 199, 202, 214.
3 Gen, Cant., pp. 448, 487.
4 Ibid., pp. 121, 187.
5 Ibid., pp. 448, 487.
a Doc. Cantacusinilor, p. 313.
1st. lit. rotn, in secolul al X VII1-lea, 11, p. 41.

www.dacoromanica.ro
XXXII FAMILIILE COMANEANII L 00TOFEANII

revolutionarul de la 1848, apoT ministrul luT VodA tirbeT,

era, cred, fiul luf Constantin 1.

Comneanu.
AdecI boieri din Comana. O sora a FAlcoienilor de la
sfirsitul veaculuT al XVIII-lea, PAunica, iea pe boierinasul
ComAneanu. Un fif al lor trebuie s fie Alexandru din 1834,
care-sT inseamnA pe greceste numele in josul unui bilet cAtre
Casa Pop.
Un Mate! ComAneanu, Cdpitan, se aflA intre boierif luT
Brincoveanu

Cotofeanu.
SpAtarul Mihai Cotofeanu din anif 1620-30 incepe a face
cunoscut neamul. Fu unul din luptAtoriT cer maT credinciosT
a! luf Matel Aga din BrincovenT, Oltean ca si dinsul
MihaT isT avea Curtile, pAstrate si pAnA astAzT, in satul doljean
CotofeniT, si fu &untas ostilor ce biruirA la 1632 intre
DudestT si MArcuta, asezind in Scaun un Domn noti, de
tal-A. Ca rsplatA Mate!-VodA ti fAcu Stolnicul st19.
Apof legAtura documentatA se pierde, pana la treT frati ce
se intimping tocmai la sfirsitul veaculur al XVIII-lea. Unul, Stol-
nicul Ghitd, apare, in scrisorile noastre, la i8o8, ca vAr al EleneT
Briloi; sotia luT, PAunica, scrie la 1823; ea se cAlugAri in
vAduvie, luind numele de Palaghia. Un Nicolae Cotofeanu scrie
In acelasi an din Slatina ; era un frate al luT Ghita, se nAscuse
supt Mavrogheni-VodA si un Bengescu-T fusese nas. Frate al
lui Ghita Stolnicul si al Medelnicerului Nicolae e alt Medel-
nicer, Constantin, care trdieste pAnA in Novembre 1828; cu
sotia sa, Smaranda, el are numaT o fatA, PAuna.
V. Hurmuzaki, X, tabla; Corespondenla lid ,Stirber-Voard si acest volum.
Cf. traducerea, de Gervescu, a capitolului despre Cantemiresti din cartea lul
Bantis-Caminschi.
Senda fi doc., V, p. 309, no 66; p. 191, no 32.
8 Senda fi doc., IX, PP. 71 11, 14.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA CRICTULESCIJ XXXIII

Innaintasii al acestor trei frati par s fie alta ti-a: te fan

Medelnicerul, Gheorghe si Grigore. lar o a treia generatie o
represintA Gheorghe Pdharnicul sati Ghit si un frate, amindoi
fii al luI Gheorghe Stolnicul si a! Pdunei, care scrie la Sibiiu
in 1824 c are doi fi!, dintre cari unul e ispravnic la Caracd1,
iar cellalt la Tirgujiiului.
Gheorghe cel de-al doilea trdi mal. mult decit acel frate
care nu 1531 urmasi. Lul i se ndscur nu mal" putin de septe
copii, din cAsAtoria cu Ecaterina saii Catinca, pe care o luase
In 181i. Dar nu-T trdi decit o fat, Zoita, care 111 poate pe
ofiterul Paznanschi (-I- 1861), dintre Rusil rAzboiulul din
1828-9 cari se opriser la no!. La 184.5, Ghit punea sA se
sape frumos pe marmura albd versurI de laud in cinstea
sotiei care se stinsese in acest an. El duse cu sine in mor-
mint numele acestei vechi familiI, care porneste de la un
viteaz ostas si puternic boier i.

XX.
Cretulescu.
Cretulestii sint boieri insemnati ai. teriI numai in veacul
al XVII-lea. Atuncl se ridia din ce in ce mal' mult, pana
la Vornicia cea Mare si la cAsAtoria cu ica unui asa de
puternic si de bogat Domn ca Brincoveanul, Iordachi Cretu-
lescu2. Acestuia ii* zicea enepot, de si era cam de aceiasl
vreme, asa incit il putea intitula si frate, un Mate! Cretulescu.
A cesta era fiul luI PAdure si al Doichitei, cari mal* avuser
copii : pe MArica, pe Manuil si pe un Radu, care, ca Vel
Pitar, isi fAcea testamentul la 16973. Din partea 14 Mate!,
care era Mare-Stolnic in 1719, cind nepotul si cfratele s55
Ostra inc5 Vornicia cea Mare 4, isi scrie diata in acestasi
an. El fusese insurat india cu o fat a lui Mihal Corbeanu,
iar in a doua cdsdtorie 1u pe o femeie de neam mare, nepoata
I Inscriptil de la bisericile din Cotofeni si Almiij.
2 Gen. Cant., tabla.
2 Doc. Cant., p. 164 si urm.
4 studit fi doc., X, p. 375.
5216. Vol. VIII. 3

www.dacoromanica.ro
XXXIV FAMILIA CRETULESCIT

de Domn fgra zestre, fiica a unui beizadea caruia lumea-T

zicea in batjocura Saracill, pe Zoita lui Mate Ruset al lul
Antonie-Vodd
O a doua generatie de Cretulesti o alcatuiesc, pe de o parte,
copiiT luT Iordachi Vornicul $i ai DomniteT brincovenesti Ancuta.
Radu sati Raducanu lea pe Safta Leurdeanca. Un altul, Con-
stantin, S'Atar in 1752, se ridica pana la Bania cea Mare.
Toma, Clucer la aceiasT data, e si el apoi Mare-Ban, in
1775-62. Nicolae, fratele cel mic, are maT putina insemnatate 3.
O l'ata, Maria, fu socia luf Constantin Vcarescu.
Din semintia luT MateT Padure, pe de alta parte, sint urrna-
toril : Ancuta, numita dupa fata Brincoveanului si sosia Vor-
nicului Iordachi ; loan-Voda Mavrocordat cel d'intaiii o marita
In 1716-9 Cu Postelnicul Patrascu Baldceanu. O alta fata,
Saftica, era inca nemaritat la 1719. 0 a treia, Zoita, nu
mal traia la 1719 4.
Dupa numele aceluiasT influent Vornic Iordachi e numit
fiul cel mal mare, Iordachitd, pe cind cel maT mic e botezat
Mateia$, ca $i bunicul si unchiul dupa mam. Mateias era Satrar
In 1716, cind iscalia o petitie catre Nemti. 5. El lua pe o
Gradisteancl.
O a treia generatie are din ramura cea pe copia
luT Raducanu Comisul : fetele, Ilinca, sotia luT Sandu Bucsa-
nescu, o mezind, maritata dupa un Pantazi, de neam Bulgar,
si o a treia, care fu data dupa un Glogoveanu, apoT un fiti,
al doilea Iordachi, care n'avu pe departe norocul si trecerea
celur d'intaiti, bunicul s. Tatal sai ir gasise o sotie de
nearn stralucit : pe Maria, fiica luT MateT Cantacuzino, din
ramura luT Serban-Voda. ApoT pe al luT Constantin $i aT
LuxandreT Guliand : fetele se duc dupd un Brezoianu si

1 Testamentul In Doc. Cant., p. 198 si u/m. Beizadea Mate avuse cu sotia

sa, Cristina, i doT fil, pe Mateia si pe Dumitrachi
Doc. Cant., p. 95.
3 Gen. Cant., p 371 i urm.
Gen. Cant., p, 378.
6 Cf. testamentul lul Mate Pidure si Hurmuzaki, VI, p. 193.
6 Gen. Cant, p. 375.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA DARVARI XXXV

dupd un alt Cretulescu, poate. Meta se ridicA la cele maI

innalte trepte : Manolachi, purtInd numele altuf ginere brin-
covenesc, Manoli Lambrin, e Mare-Vornic in 1793 $i Mare-
Ban in 1809 j, iar al doilea frate, Istrati, care iscAleste
Cu mindrie Et7) rpitcog, scrie ca Pdharnic, in 1779, cdtre Hagiul
din Sibiiu. Pare sA. fie acelasI cu Vornicul-cel-Mare de Tara-
de-sus din 1822. El luase pe o filed a lu Dumitrascu Raco-
vit5.2. Toma-si mat-ad fetele dupd Radu SlAtineanu $i Con-
stantin Geanoglu (1779) $i lasA si un fig, care poate fi
Dinu, Ban in dou rindurf prin aniI 1820-2s. NicOlae, cAs-
torit cu Balasa Gulian, nu lasd urmasI. Alecu Cretulescu
din aceia$I vreme poate fi un fiu al lu Istrati, Mcind parte
dinteo generatie a patra 4.
Dintre al lu Mate! Pdclure acum, MateI al doilea are pe
IonitA. Acesta mAritA fetele sale intre boierinag. Fill, Costachi
si Iordachi, oamenI fr insemntate, mor in 1814 si 1822.
Fata celul iea la 1830 pe Grigore al lu Iordachi
Cantacuzino 5.

Darvari.
Medicul grec Constantin, fiul lu Ioan Darvaris, care scrie
la Sibiiu in 1804, invAtase in Gttingen, ()data cu Silvestru
Filitis, luindu-sI doctoratul in 1785 cu o tes. despre coa-
cerile la boal (De si gnis coctionis- in morbi s). Era la Mag-
deburg in primdvara aceluI an ; peste putin se a$ez. la Bu-
curestI6.. Ceva maI tdrzia se intilnesc ca negustorI in Viena,
Gheorghe fiul luI Constantin Darvari $1 Dimitrie al lu Ni-
colae din aceiasI familie, de loc din Clisura 7. MAndstirea
Icoanet din Bucure$tI e clAditA. de CAminarul Mihalachi Dar-
1 Gen. Cant., p. 376 ; Doc. Cant., pp. 222, 232; acest velum.
2 Hurmuzaki, X, tabla.
8 Bid. Cf. Studir ,ri doc., XI, pp. 103-4, /1 24,
4 Bid.
5 Gen. Cant , p. 377 nota I.
Vol. XII, pp. 107S, tile ccvin.-IX.
7 ht, lit, rom. n secolul al XVIII-lea, II, pp. 339, 345.

www.dacoromanica.ro
XXXVI FAMILIILE DELIU, DRGINESCU I DUDESCU

vari, fiti, se pare, al luI Constantin $1 al EleneI (1797-1854) ;

intre ctitorI, se aflI Anastasia, soVa lui Mihalachi, si dou5.
Arsachi, Olimpiada $i Elena'. S'ar parea cd dr. Arsachi, de
la care avem o scrisoare din 1826, a luat pe o fila a lu
Darvaris.

Stefan De$liu din Craiova, numarat in 1820 intre dator-

niciI Casa Pop, e ruda Cu Gheorghe, care era Mare-Clucer
in 18242. Numele e turcesc.

Drgnescu.
Neamul DrAgane$tilor, deosebit de al Stirbeilor-DrAgane$tl,
d'a pe acela care e pomenit aid in 1790 ca criepot al lul
Ipsilant2. VorniciI Iancu $i Istrati represintati familia in
18238. Un Vel Capitan de Slatina, Gavril DrAgInescu, apare
la 1721 4.

Dudescu.
incl una din innaltele familif care se ridica pe vremea luI
Mate Basarab $i Constantin Brincoveanu, in jurul CurtiI
acestora. Dimitrie Dudescu, al doilea Vistier in 1625 5, e Vis-
tier, Mare-Vornic $i Mare-Logofa.t supt Mata, pentru suirea
in Scaun a caruia el se lupt 6. Un Radu Capitan Dudescul,
care avea $i o sorA, Ilinca, se afla in fruntea slujitorilor lui
Voda intre aniI 1670 $i 1679. In 168o, el nu mal' era in
via%a, $i multa vreme are de purtat ptrI pentru mo$tenirea
I 1r:strip/ir, p. 285.
2 Hurmuzaki, X, p. 271, n CCCLI.
Ibid., tabla.
4 Studit fi doc., V, p. 195, n65.
5 Vol. V, p. 525.
6 VOL IX; el e acel care a la 1642 actul din vol. pp. 298-9.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA DUDESOU XXXVII

1 11 vAduva, Neacsa, care avea doi copa mici, doi ceoconr,

pe RAducanu si pe Gheorghe. Acesta din urm nu trAieste,
pe cind luI Radu il era menit un mare viitor. SpAtar in
1692, Postelnic in 1697, el se cAsgtoreste innainte de 1701
cu Maria, fata atotputerniculuI unchiti, sfatuitor $1 cirmaciu
al luI Constantin-Vodd, Stolnicul Constantin Cantacuzino.
La 1711, era Marcle-Plharnic al Brineoveanului 1. De la 1714
innainte, cind Stefan, fiul Stolnicului, inlocui pe Brincoveanu,
el fu cumnat domnesc, dar ispl$1 aceast cinste prin moar-
tea silnicA ce-1 ajunse, odatti Cu S tefanVocla, la Adrianopol,
in 17162.
El Ids o fatA, care fu mAritatA cu Grecul Constantin No-
tar.. Dintre ceI treI fil al s'A Stefan, botezat poate de cum-
natul donnesc cu acelasI nume, Ioan si Constantin, cel mal
mare, care amintia in numele sAti pe bltrinul Stolnic, numal
acesta din urm avu zile. indat dupA peirea neamului slu,.
temindu-se de TurcI, el voi sA treacl pentru totdeauna in
Imperiu : porta, incA din aceste tinerete nenorocite, nu stiu
Cu ce drept, titlul de graf, comite 3. Pe urmA se hotri to-
tu$1 sA rImiie, si avu o lungl si furtunoasA carlea de boier
ambitios care nu vrea s sufere niel un tovarA$ puternic,
niel-un Doran poruncitor. Clef doar insu$I avea singe dom-
nesc si luase pe o DomnitA, Maria, ica lu Antioh-Vodl
Cantemir. Mare-Logoat hiel din 1734, Mare-SpAtar la 1749,
Mare-Vornic in 1760, iar la urmA ba$-boier, imbracat cu un
caftan deosebit $i decretat ca fArl pAreche si saman, el lu-
creazA impotriva Ghiculestilor celor tinerI, aduce mazilia lu
Constantin Mavrocordat, stlpineste o bucata de vreme pe
tingrul Constantin Racovitl, apoI se stricl, din mindrie, cu
acesta, e jdfuit de 20.000 de le, inchis mal mula vreme,
Ora ce alt Racovitl, Stefan-VodA, il sileste a lua rasa c5.-
lugdruluI, supt care trAi, mincat de pArerI de al pentru tot
ce pierduse, numaI eitIva ara, Ora in 1766, aeest strasnic

Studir fi doc., v, p. 195, no 64.

- Doc. Cant., pp. 98-100, 110, 154-5, 166, 176.
3 Gen. Cant., pp. 286-7 ; Doc. Cant., pp. 176-7.

www.dacoromanica.ro
XXXVIII FAMILIA DUDESCII

fruntas al boierimif pe care Domnii it invinuiail c. (cturbur

toatA tara si stricA odihna tuturor Domnilorvi.
Ina din 1741 el acuse ca fiul sdii Nicolae s fie numit
al doilea Postelnic 2. TinArul Dudescu era PAharnic in 17548.
In clipa celei mal marl puterf a sale, barinul acu chiar
din fiul sAu, incd nepotrivit pentru o asemenea sarcinA, un
Mare-Vistier al %era 4. Era Vornic-Mare in 1775-6, supt Rusl,
cind pArAsi tara pentru a se adgposti in Brasov, de unde
trecu in Moldova. in 1784 el isi mgrita o fat dupd Gheor-
ghe Bengescu si apof pleca in calAtorie, pe la sfintele ma-
ngstiri pentru inchinciune. La 1798, comitele Nicolae nu
mal era in viatA 5. Sotia sa murise Inca din 17900.
Pe lingA Nicolae, Constantin Dudescu avu o singur fat,
Zoita. Ea se mdrit intliti, prin voia tatluf er, cu Matef
Cantacuzino, din ramura ha Serban-Vodg, si apoi", din prostia
el, cu un Turc sarac, in casa cruia se stinse la Constan-
tinopol aceast urmasA a Cantacuzinilor. In tara, ea fusese
inchis la mlnAstirea MArginenT, Cu poruna domneascl,
pentru neplacerile pe care le acea fratelui el' 7.
Nicolae lasa dou fete. Una, Elena sau Elencu, acea care
se mAritase in 1784 si trlia desprtita de bArbat, iscglindu-
se numaf Clucereasa Elena Dudeasca : o intilnim in scrisoa-
rile noastre pAn5. la 181o. Ea tinea la dinsa copiif ce avuse
Cu Bengescu. Alta la pe Scarlat Ghica, fratele Domnuluf
din 18228.
Fratele Elenef se chema Constantin. Era de tot tinAr la
moartea pArinteluT sAti, care-Y puse epitrop pe Vornicul Go-
lescu, frate cu mama luf Constantin si a ElencAf. Dar acest
fecior de banf gata nu voi s trgiascA supt supravegherea

7 lien. Cant., passim ; Studif fi doc., I-II, tabla.

2 Doc. Callimachi, I, p. cxxxiv, nota I.
8 Strait fi doc., I-II, p. 455.
4 Gen. Cant., p. 134.
5 Acest volum.
6 Hurmuzaki, X, p. 51'7, nota *.
7 Gen. Cant., pp. 287-9.
8 Ibid., pp. 549-50.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA DUDESCII XXXIX

nimanuia. If ardea s raspindeasca. prin larga strainatate lu-

minata a (EvropeI averea strinsa in mal mult decit un veac
de innaintasiI sal. Se plinse la Agentie el Golescu vrea sal
calugareasca pentru a-i rapi mostenirea, si Merkelius, repre-
sintantul Austria, il ajut sa treaca hotarul in Ardeal 1. Ca-
latoria aceasta d'india a boieruluI muntean din aceasta vreme
care a vazut mal multe ceruri straine, trebuie sa. fi inceput
dupa anul 1798, cind comitele Constantini, iscalind gre-
ceste, ca un om cu crestere, seria catre prietenul din Sibiiu
al CaseI sale, la Viena, unde, era inca la 1816 2, asteptind
sa-1 scoata ginerele din apartamentul ce luase in Leopold-

stadt. Din Austria, el fu ispitit sA treaca. pana in departatul

Paris napoleonian. Cind se intoarse in tata, avea 75.000 de
galbenf mal putin si parasise o sotie care-I mincase juvaierele,
lasindu-I, in schimb, doud fetite. Nema! putind suferi ase-
menea purtarI, Clucereasa Elencu se plinse, in 1805, Cir-
muirir, si Caminarul Constantin Dudescu fu pus astfel, pen-
tru a doua cara., supt epitropie, adaugindu-se, pe linga Vor-
nicul Golescu, si bogatul boier Barbu StirbeI3.
in 1799, pare ca Dudescu era acum la Viena'.
CitIva anl, Dudescu putu sa se astimpere in tara. in vre-
mea Rusilor, el avu chiar ambitia de a insemna ceva in po-
litica teriI sale, si-5I cumpar, Caimacamia Craiover, se zice,
Cu o mie de galbenl, datI CatincaI Guliand, tiitoarea, cunos-
cuta de toata lumea, a unuI atotputernic general rus. ApoI,
la 1813, el isf lua iarasl lumea in cap. Facu irnpreuna Cu
Francesul Lagarde, pe care si-1 infrati de cruce, dupd da-
tina, pe cruce, pe pita, pe sarez, drumul pana la Baden,
linga Viena. t.' cale, el cauta societatea femeilor frumoase
din Apus, si, fiind mic si cocosat, le uimia cu darurile sale
de bard si de lucrurl rasaritene, mergind cu galantomia
asa de departe, incit isr descoperia capul ras si-sI descingea
mijlocul pentru a imparti damelor salurile rasaritene.
1 Hurmuzaki, X, p, 517, nota.
2 Acest volum.
o Bid. 51 p. 134.
Aje', p. 36, no t SS.

www.dacoromanica.ro
XL FAMILIA FILCO1ANU

isr mritase o fat cu maiorul rus, de obirsie Grec, Ia-

nachi Dimitrie Cariboglu. Nu mar avea acum pentru cine
sd crute. in citIva ami, toatl averea i se topi in petrecerr si
darurr. intors in tara, el se insur a doua oar, luind, la
1817, pe fata lui lordachi Cantacuzino, dar in 1820 aceasta-1
lsa 1. i'mprurnutA, si nu piad. Pentru a veni in ajutorul unuf
datornic, Clinceanu, Vodl Ghica numi pe Dudescu Cdminar, ceia
ce era pentru dinsul o adevrat batjocurd, dar if aducea un
venit de 40.000 de lei, pe care Clinceanu-1 popri fr. zbavd.
Domnul de tar fu mar putin milos pentru dinsul decit
Chehaia-bel, Pasa turcesc din 1811-2, care-I trimesese /a ba
pe socoteala sa. Ccf acuma era damblagia si nu se mar
putea mica. Une oil se lsa dus la minunata mAndstire din
lac a Cernicar, lar in ultimil anT pare sa se fi addpostit la
Cimpulung, unde, inca in 1830, el boteza, impreuna cu o
Caterina Odemskowski, pe fiul cavalerulur de Carimani si al
Amalid Brard, pribegl al Apusului in tara noastra, ce in-
trase in prefacerea cea mare2. PutinT voi fi stiut de sfirsitul
acestuf strlucitor vldstar din urm al unel marf familir,
dar mult vreme se vorbi despre felul, neauzit psn atuncea,
in care el rspindise aurul pmintului romnesc.

XXV.
Falcoianu.
Boierii din Fdlcoitis cum li se zicea la inceput, aveau
mosie si in Coteana, in p'rtile OltuluI, de lingd Slatina.
inc6. de la incepu tul veacului al XVII-lea, aflm pe Radu
Fdlcoianul, mal incolo pe Petru si pe fratele sti, Neagoe, pe
Drgoiu. La 1672-7 erati In acel sat mar multr Logofetr si
Cdpitanr FAlcoianu : Neagoe, Barbu, Gheorghe, Preda, Voicu
fiul Id Lumotd, Radu, Vartolomeifi, fiul CApitanulur Neagoe.
Un Mater Clpitanul se vede la 705; el avu acelasr no-
roc ca si Cpitanul Radu Dudescu. Ajunse si Mare-Vis-
tier. In acelasr timp, In cer d'intaiu ani al veaculur al

1 Nk'sturel, I. c., pp. 66-7.

2 Hurmu aki, I. c. si Studir ;a doc., I-H, p. 324.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA FALCOIANIT XLI

XVIII-lea, Andriiana, fiica luT Mate!, iea pe insusi erban

Cantacuzino, fiul luT Draghici, o inrudire de cea maT mare
insemnatate, $1 un Fdlcoian, Asan, se insoara Cu o fiica a
beizadeleT Gheorghe Cantacuzino, fipl lu erban-Vocid. Nu
e !Ira pret nicT casatoria unuT MihaT Fdlcoianu, biv Vel
Satrar, in 5743, cu sora celui de-al doilea Mate! Cretulescu
din ramura Padure Ceva maT trzia vine Radu, a caruI
fata vaduv ajunge la 5776 sotia lui Nicolae Brincoveanu.
Falcoienif erati inruditT si cu neamul Buicestilor, cad un FAI-
coian, fiul luT Radu, tinea pe Ilinca, fata lu Vintila., care
fusese insurat cu Dumitrana, fiica luT Papa Comisul i ne
poata de fiti a lui Diicul Spatarul Buicescu, din vremea
BrincovanuluI-Voda. 2.
Acest fiti al lu Radu nu era Dumitrachi, caci sotia acestuia
se cherna Maria, Mariuta. El purta titlul de fost Mare-au-
cer Inca din 1771. in acegt an Il gasim calator in Ardeal
pentru a-si capata drepturile fata. de fratii comitT Szkely,
inrudivf cu BuicestiT. El isT cistiga drepturile si vinde mosia
sa ardeleneasca lui Ladislas Thur378. Ivindu-se insg contes-
taVI, el merge in 1792 la (Chesarulp insusT, in Viena 4. in-
tors si de acolo, batrinul Clucer traduce din greceste Pravos-
lavni ca meirturisire, care s'a si tiparit5.
Avea doug surorI: pe Pgunica, maritata dupg Comaneanu
(v. acest nume), si pe o Saftica, sotia lu Raducanu Slti-
neanu. O Ecaterina Falcoianu se desparte la 5792 de Anton
Fotin 6. Un nepot al luT Dumitrachi era Ienachi, ce se intim-
pinA la 1792 7. Dad. el e acelasi cu Pdharnicul Ionita, atuncI
un fi a al sail fu Costachi, care calgtori, spre 'MI/Altura, in Eu-
ropa, dat cu viitorul poet Iancu Vacgrescu 8. Nu stiu In ce
legatura se gasia acest Costachi cu Grigore Flcoianu, Clucer
Gen. Cant., la acest nume.
2 Corespondenta lul Hagi Pop ; atestat unguresc.
3 1st, lit. rain. In secolul al XV111-1ea, I, pp. 374-5,
4 Acest volum fi vol. XII, tabla.
Ist, lit. rom.,
6 Bid., p. 1o5.
Acest volum.
8 1st, lit. ram. citath, IT, p. 44.

www.dacoromanica.ro
XLII FAMILIILE FARCIANU kit F1L1PESCII

si Logoat de obiceiuri in noua Domnie roundneascA a luT

Grigore Ghica 1.

Frcsanu.
FArcAsanif din satul FArcas au un trecut ca i al FAlcoie-
nilor : un Radu Vistierul se intilneste la1648. El ajunse
Stolnic-Mare in 1657, supt Mihnea al III-lea. ContemporanT
-u Brincoveanu sint Pirvu, amestecat inteo conspiratie
impotriva DomnuluT, si Barbu, FArcAsaniT. Cel din urma era
fost Mare-Pitar la 1695 2. Pe vremea NemOlor trAia in Oltenia
un Constantin FarcAsanu.
in mijlocul veaculta al XVIII-lea, un Matel biv Vel Sdtrar
traduce din greceste o Via a lul Petru-cel-Mare, de Alexandru
Amira 3, lar un Constantin FArc4anu, PATA titlu de boierie,
apare in 1743 4.
Dintr'o i mar nota generatie face parte Serdarul din
1807, pomenit in scrisorile noastre. E RAducanu 5, care avea
SerdAria incA din 1804.

Filipescu.
Dintre Filipe$tT, al cAror neam 1-am deslusit in prefata la
4 Cronica luT Constantin CApitanul, avem pe Constantin saii
Dinu cel bAtrin, de supt Mavrogheni (oc. cit., p. XXXI), pe
Grigore din 1824-6, fiul fui Radu (iba., pp. XLVI-V11), pe
Alexandru, zis Vulpe, fratele ha Radu (iba., pp. xxxvn-vm),
pe Constantin Vistierul din vremea RuOlor (Miar., p. XXXIII
$i urm.) O pe un Manolachi din 1832.

I Hurmuzaki, X.
2 Studer fi doe , V, p. 183, n 32; P. 185, n 40 ; p. 188, u 47 ; p. 190,
irle 49-50
a Ist. lit. roa., I, p. 504 i Urra.
4 Vol. XI, p. 224, nota 4.
5 qtefulescu, Gorjul, pp. 48-9, 54, 57-61, 286; Papiu, Tesaur, II, p. 337.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIILE FILIANU, FRUMUANII I GANEOU XLIII

Filianu.
Nepot al Banului Dobromir din veacul al XVI-lea, un anal-
boier din Filiasii Gorjului, Dumitru, ajutd pe Mate! Aga a
lua Domnia. Supt Voevodul Oltenilor el ajunge Mare-Pitar
si Mare-Sluger. Cu sotia sa, Ilinca, zideste schitul Crasna,
dar n'apuca a-1 zugrgvi, caci moartea-1 ea pe la 1640. El nu
lasd urmasi, si neamul dispare din istoria %era. In 1719 doar
maT afldm pe un Constantin Filisanu 1.
in rdvasele noastre vedem familia trlind sArdcacios inteun
colt de targ.. La 1790 era badil Mateitg Filisanu, care fusese
Mare-Serdar. O l'ata a lui, Anita, o mAritg cu un Murga-
sanu, Clucerul Serban, iargsT din boierimea mgruntl2.

Frumuanu.
Constantin sail Dinu Frumusanu, biv treti Logoat, care
scrie o scrisoare din Tirgu-Jiiului, la 1829, e pomenit i la
1822 in aceiasi calitate. Moare la 1839. Un Grigore Laudat
Frumusanu trgieste pe la 1830-58. Familia e de loc din satul
Frumusef, in Gorja.

Ganescu.
Familia c5p5.tg insemntate numai prin casgtoria dintre
Ionit si una din surorile lui Dumitrachi Bibescu (v. Bibescu).
Strgmosii lui Ionitg s'ira Mihai Logofa'tul, fiul acestuia, Du-
mitru, si nepo tul, Radu, toti din veacul al XVII-lea 4.

Bid., p. 199; Hurmuzaki, VI, p. 318.

2 VOi XII, p. 154, no cccxVii.
tefulescu, Tirgu-Yiul, pp. 847, 165 (pomeinic).
4 Doc. Cara., p. 20. Un Sluger Barbu In 1790; tefulescu, 7Irgu-7iul,
p. 89. La 1823, tefan (ibid., p. 117).

www.dacoromanica.ro
XLIV FAMTLTA GEANOGLII

XXXI.
Geanoglu.
Geanoglu inseamn fiul luI Gianil Un Grec cu acest nume
veni cu vre unul din Domnif in til jumttI a veaculuI al
XVIII-lea. Dumitrachi Geanoglu era fost Stolnic-Mare in
1753, cind fAcea cumplirturI de mos10. Se insurase cu fiica
CluceruluI Obedeanu. Fiul, Constantin, crescut cu totul ro-
mnete nicf-odat el nu isaleste invilpt, in limba de salon,
greceasc apare in 1778 ca Pharnic. Peste un an, el se
insoar ca Luxandra Cretulescu (v. aceast familie) 2.
incA din 1773, Dumitrachi moare. Era atuncI Ban-Mare si
fcea parte din Divanul de rzboiu numit in Craiova de
RusI. El fu ingropat la 26 Maiu, cu o deosebit pompl, fiind
asezat in biseric pe un trons acoperit cu sandal de Ve
netia, si prohodit de insusI episcopul Chesarie al Rimni-
culd, dus pe umeti de boierI si petrecut la mormint de ofi-
tea imprdtesti cu a.branice negre ; husarif dadur cu pustile
asupra loculuI sti de odihn3.
Fiul era in 1774 fost Mare-Clucer ; in aaul urmator, avea
isprAvnicia GorjuluI. Vodl Mavrogheni 'fi cinsti, de sigur nu
pe degeaba, cu caftanul de S'Atar, dar boieriile lid Mavro-
gheni fur nimicite, asa incit lui Geanoglu i se ddu O maI
departe numaI titlul de Clucer. Pe atuncI a fost ispravnic
de Gorj.
La 1788, Nemta Intrind in Oltenia, el li fu necontenit
spre ajutor; cind ocupar Craiova, eI gsird inhaintea lor
pe acest prieten in fruntea orsenilor scosI Intru intimpinarea
lor. La 1791, luindu-si atestatele de nevoie, el fcu un drum
la Viena, unde, iarsI, i se recunoscu public slujba ce Acuse.
tuca din 1789, ca SpAtar, el fusese si Caimacam in numele
Nemtilor, in locul unuI oarecare Papuc, pe care-1 asezaser
Turca. De si atit de compromis cu dusmanii SultanuluI, el
1 Cf. tefuleseu, TIrs-te Pul, p. ri.
2 Studit fi doc., XI, pp. 103-4; tefulescu, Gorjui, pp. mr, I; o-I; Gen.
Cant., p. 376.
3 Socotehle ingroparii, In Gen. Cant., p. 1.8S, nota I.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA GHIOA XLV

indrazni sit se bucure de amnistia hotarita prin pacea de la

Sistov, si inca in 1796 II aflarn iarasI In tara'.
N'a avut nicf-un fia, si averea-I pare sa fi trecut la o ruda,
vre-un nepot, Constan tin Samurcas (v. aceasta familie).

XXXII.
Ghi c a .

Dintre GhiculestI intilnim fil si nepo0 de-a! Banului Du-

mitrachi, care a stat si el o bucata de vreme la Craiova.
Dumitrachi a fost cas'torit in tinereta, in 1751, cu Maria,
ica luI Barbu Vacarescu2. Din aceasta casatorie s'a nascut
intaiu un fiu Scarlat, care primi numele lui Scarlat-Voda Ghica,
In cea d'intaiii Dornnie a caruia 1758-61 el trebuie sa
se fi nascut. Acest Scarlat sau Scarlatachi fu Clucer, apoi
Ag Mavrogheni II facu Postelnic in 1786. Peste unspre-
zece anI ('797), el era Marele-Logoat al TeriI-Romanestf.
Traia inca. in 1802, cind fu printre pu%iniI boerI ce ramasera
in BucurestI, dar el nu apuc nid miscarile de la 1821, niel
Domnia din 1823 a frateld s Grigore.
Fiul lui Scarlat cu o fiica a Banului Nicolae Dudescu e
Alexandru, caruia i se zicea Barbel-Rofie ; el fu ministru de
Culte, apol de Finante supt noul regim al Regulamentulul
Organic, in 1832-7e. in scrisorile noastre intilnim pe acest
boier, care se iscaleste totdeauna greceste, intre aniT 1827
si 1831.
Ca al doilea -fiu al Banuld Ghica privesc pe Constantin
sati Costachi. frica din 1804 el era Ban, in 1804 Logoat,
apoi, in 1806-12, cdpata de la Rusi titlul de general-maior.
Casatorit cu fiica lul Raducan Cantacuzino, Luxandra, el avu
un singur fiu, Mate!, caruia i se zicea Matinco. Banul Ghica
muri In Brasov, in timpul pribegief din 1821, la lo 22 April

Acest volum ; vol. XI, p. 104; tefulescu, i. c., pp. 51, 170-1 ; Gen.
Cant., p. 284, nota 3, p. 376.
2 Acest volum , vol. XI, p. 296, no 1. V. Gen. Cant., p. 440.
3 Ilurmuzaki, X, tabla.

www.dacoromanica.ro
XLVI FAMILIA GRICA

1822. higroparea luT la biserica din *chei produse o adinc

intiprire asupra locuitorilor acestlif suburbiu rominesc. Sic.
riul era a$ezat pe o ecaleascd> inf$urat cu postav negru,
trasd de $ese telegarf, pe end patru cal povodnicT mergeau
innainte ; eran $eizecT de preoti, din toate prtile, patru
arhiereI, doudzecT de egumenI $i insusl Mitropolitul muntean
Dionisie Lupu; domniI maghistratului, Sfatul ordsenesc al
Sasilor, Il petrecura pang. la mormint. LAsa numaT in banf o
avere de 70.000 de galbeni
hied in 1804 apare in scrisorile CaseT Pop $i un al treilea
frate, Grigore, care pomenia in numele su pe Grigore-Vodl
Ghica, ucisul de Turd, frate al Banuluf Dumitrachi. I se zi-
cea atunci nc celebiul, adecA tinArul Grigora$cu. El ajunse
Dumn in 1822 $i muri citiva anf dup. sfir$itul stpinirrf sale.
Se insurase Ma. de prin 1803 cu Marghioala Hangerli,
fiica Domnuluf ucis la Bucurestf tr 1799, atuncI clad Dom-
nita avea 20 de ani. Pe timpul pribegier din 1821, boierul
Alexandru Filipescu, cdruia nu i se zicea in zddar Vidpe,
aduce o neintelegere, care nu maI cunteni, intre puternicul
boier si frumoasa, agera $i ambitioasa luI sotie. and Gri-
gore se a$ezg in Scaun, sotia sa nu veni 0.-$f lea locul lingA
dinsul. Totu$I, in toamna anului 1822 ea se apropiase de
granit, ajungind pAna' la Bra$ov ; primi Msg. porunca de a
nu incerca s. o treac. Din scrisorile noastre o vedem in
Novembre la Viena, in Decembre la Radziwiltow, in Po-
Ionia ruseasa., pe prnintul TaruluI, care-o ocrotia. De aid
trece la Cremenita, unde se afla in pritnAvara anului urml-
tor. lama o petrecu insg in Petersburg. Prin stAruintile con-
sululuT rusesc din Bucuresti se ajunse in sfir$it la o intele-
gere, $1 astfel, in Iulie 1826, Doamna, care se afla la Lem-
berg, cu eel treI mal micI copif ai sAl: Scarlat, Panaiot $i
Dimitrie, traind din pensia de 600 de ruble pe care i-o d-
dea Curtea impArlteascl, putea sA anunte prietenultif de la
Sibiiu cl va putea s5.-$1 pldteasc datorlile, de oare ce sotul
i-a fAcut un venit de 2 000 de lef pe lund. Pe neasteptate,

IId. si studir fi doc., X, pp. 265.6.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA GOLESCU XLVII

Bucurestenil vazura sosindu-li Doamna, in Decembre al ace-

luiasI an. Dar, dup5 citeva zile, ea pleca din nou : Voda-t
pupase mina, o Incarcase de complimente, dar o poftise se
zice sa-sIcaute locuinta aiurea decit in resedinta domneascd.
Totusl, ea se intoarse in 1827 si nu maI pleca pana la
1829, anul ocupatiel rusestI cele! noua, ba nicI la aceastd
data, ramlind spre a primi bine pe Rust in castelul st de
tina biserica Doamner, care e incunjurata astazi de mor-
mintele familiet sale. Ea juca un rol insemnat in toate Dom-
niile urmatoare, supt Alexandru-Voda Ghica, un cumnat
din alta castorie a Banulut Durnitrachi supt Gheorghe
Bibescu si chiar supt StirbeI-Voda, caruia salo nul el ti facea
o strasnica opositie. in palatul Doamnet Maria fura oaspeti
iubitI, onoratI cu un necurmat sir de balurI, si Rusit, si Tur-
cit ocupatiet cele! nou5.. Trai sa vada Unirea, pe Vod
Cuza si chiar ce! d'intaiu ant at principelut Carol. Moartea
o culese numat la 30 Maiu 18711.
Cel mat mare dintre fii1 sAT, purtind numele de Constantin
al buniculuI domnesc, s'a nascut la 6 Iunie 1804. Tatal
trimese ca ostatec i capuchehaie in Constantinopol, -de
unde-1 goni scandalul stirnit de iubirea hit pentru o Ar-
meanca, pe care si-o lila sotie. La intoarcerea luI triumfala,
fara fata furata a tul Agop Tinghiroglu, tatal sati 11 facu
Ban al Craiovet, 5i-1 vedem scriind de acolo in 1827. Si
el facu opositie lui 5tirbeI-Vodd, dusmanul Muri la
1867, si e ingropat in cimitirul bisericiI de la Teiu, a Doam-
neI. Tata! sau Il insurase cu Sultana, fiica StolniculuI Con-
stantin Costescu, nascuta In 1809, si cu dinsa el avu douti
fete : pe Elisa Ghica 1894) si pe Sofia Solomon (f 1892).
Fit nu s'ail nascut din aceasta casatorie2.
XXXIII.
Golescu.
Al doilea neam al Golestilor pleaca de la Mate!, fiul ves-
tituluI Stroe Leurdeanul si al Visei, ica i singurul copil
1 Hurmuzaki, X, tabla si Thscriprir, I, p. 271.
2Ibid. i ..Studir fi doc., XI, pp. 1o5-6.

www.dacoromanica.ro
XLVIII PUL1A GOLESCU

al ultimului dintre vechiI Golestr, si se urmeaza cu Logofatul-

cel-Mare Radu, din vremea Nemtilor, cAsatorit cu fata
Tamara negustorul. Nicr Radu n'are fiI, ci numai treI
fete, dintre care una, maritata Cu un S tirbeT, incepe al treilea
neam '
intemeietorul acestuia este al doilea Radu Golescu din ra-
rnurile acestea lAturalnice. inca din 1784-7, II intilnim ca
Spatar, facind o hotArnicie2. La inceputul veacului urmAtor,
purta titlul de Vornic si era amestecat inteo multime de
afacerI, avind si datoril destule. Se iscAlia bv Vel Vornic
in 1807. in 1809 el facea parte din Divan3. La 1815,
supt Carage, Radu Golescu era numai Vel Ban (inca din
1805, Cu acest titlu el se infatiseazA ca epitropul cheltuito-
ruluI boier tinar Constantin Dudescu ; v. Dudescu); el nu
era sl inainteze din nou, mal departe 4. I se zicea: Raducanu.
AratA sA fi fost un om istet, carturar si priceput in tot
felul de daraverI5.
AI luI sint macar treI printre GolestiI cari se intimpinA in-
ti') vrista matura. la 1821, si adeca :
Nicolae sati Nae. El era inca din 1799 ispravnic, la Pi-
te4t1.6. Dupa tulburArile din anul prefacerilor, el e pomenit ca
boier barrio, Vornic, candidat de Domnie ; pentru firea lui
pornita i apucatA, i se zicea : den-boier . Dura numirea lul
Grigore-Voda, nu i s'a Incredintat nid-o dregatoriel. Pare
sA fi murit la 26 Novembre 1829.
Un Ienachi Golescu, de sigur frate cu Nae, era Mare-
Paharnic in 1805 8.ti mal* aflam in pribegia din 1821 9.
Studii ji doc., V, pp. 631-2; Gen. Cant., p. 113, nota 3 (cadera lul
Radu) ; Doc. Cant., p. 97, n5 xxxvin (Via), pp. x54, 164-5, 176. Radu I-iu
e In 1691 Agi, In 1699 Comis, apoT Logotlt (1715), Sp"tar In 1716.
2 &seda fi doc., p, 236 s't urm.
3 Acest volum.
'Bid.
5 Testamentul luT inedit ar fi foarte frumos, iml spune d. Nerva Hodos.
Hurrnuzaki, X, tabla.
7 Papm, Tesaur, II, pp. 339-40.
Hurmuzaki, X, p. Lx.XITT.
g Papiu, Tesaur, 11, p, 357.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA GOLESoU XLIX

Gheorghe sati Iordachi Golescu era inca un finar la scoala

greceasca atuncI cind fa.cu sa apara, in greceste, o harta a lumiL
inc de la 1817, insa, era Logofat-Marel. Nascut pe la 17682,
el se apropia acum de vrista bdtrinetelor. Era Vornic pe
vremea DomnieT romanestI a luT Ghica-Vodd. Fusese printre
cei d'intaiii sprijinitorI aT scolii nationale, si Gheorghe Lazar
il pomene$te cu recuno$tinta ; cind nevoile banesti ale terif
facurd pe uniI bolea sa se gindeasca la atingerea venituluI
Scolilor, el fu apdratorul calduros al asezamintelor de lumi-
pare in care era sa se faureasc viitorul nostru. Trai sl
supt Domnif RegulamentuluT Organic, si in 1840 el tiparia
o gramatica romneasca, nemultamit, se vede, cu a lui
Eliad. Ajunse si pana la revoluVa de la 1848, in care era
amestecat $i fiul sail Alexandru, zis Arapild. in acest an,
i se sfir$i viata, la Or$ova, unde cautase linistea, potrivita
pentru un batrin de 8o de anI. Lasa in manuscript un Dic.
lionariti romanesc-elin, altul elin-romanesc $1 o foarte intins
culegere de proverbe, mintuita inca din 1845 3. Poate sa fi
scris si satire asupra DomnieT lui Carage.
ti.' sfir$it Dinu Golescu, care, dupa ce umb1 mal muit
timp prin Europa, isI zicea Constantin Radovicl din GolestI,
fu Logoat, de si numaT titular. E cunoscut mal mult prin
culegerea lur de tratate, prin Adunarea de pilde bisericestI
$i filosofe$ti, dupa o carte a Francesului Lemoine $i dupa un
manuscris al dascaluld sail, stefan Comita, si prin vestita In-
semnare a calatorid sale,. De dinsul ne vom ocupa, pe larg,
aiurea. Murind la 1828, el asa patru fi!, cari crestead in strai-
natatea EuropeTx- : pe Nicolae, Radu, $tefan si Alexandru.
O sora a lor a fost mama luT Constantin, unul dintre Du-
destr.

1 Papiu, Tesaur, condica lui Carageit.

2 Zanne, Proverbele Rominilor, I, Prefata (In parte dup Lambrior, In
Convorbirt iterare, VIII, p. 66 O urm.).
8 Ibid.; 1st. lit. rout In secalul al XVIII-lea, pp. 240, 364, 521-3.

5216. Vol. VIII. IV

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA GRAD WEAN II

XXXIV.
Grditeanu.
hi 1599, la 26 Novembre, Badea Stolnicul din Grldi5te
st Camisul Iani dati o chitanta ca pircglabr ai Flggraplui
stApinit de Mihar Viteazul, care abia cucerise Ardealul L. Un
Bunea GrAdigeanu era Vistier la 1659. El are fret fir : pe
Gheorghe, dela care avem o scrisoare care Bra5ovenr 2, pe
Vilcul, care se ridicg, Ong la Vornicia-cea-Mare in 1677 5i
are de suferit prigonirile lul erban Cantacuzino (el moare
In chinurr la Snagov) 3,i, in sill-5ft, pe Grigore, care, ince-
pind ca gtrar in 1659, moare cam pe aceiasi vreme, ca
Logofat. Acesta din urmg lasg, o vgduvd, Stanca, 5i un fit',
Mater, iar ca avere mosia Nuc5oara 5i o vie la Pitestr. intr'un
zapis al bieter femer, ngpgdite de datornicr, se intimping ca
martor 'Meg un Vilcu, care era Postelnic, atuncr; in 1686,
fdcea parte, de sigur, din aceiasI familie 4. Un alt Grd-
disteanu din acestg epocg e Nica Slugerul-cel-Mare, al cgrur
fiu Bunea era numai al doilea Logofdt In 1688 5. Fata vre
unuia din er, a5ezat la Albe5t1 5i zis chiar Albescu, Chiajna,
iea pe Pirvu Cimpineanu (v. aceastg familie)6. Pe vremea stg.-
pinirir nemtestl in Oltenia gAsim, in sfir5it, pe un erban
Gradi5teanu 7.
Apor familia pierde orr-ce insemngtate. in cronica lur
Cantacuzino, care cuprinde mar tot veacul al XVIII-lea, nu
e pomenit nicr-un Grgdi5teanu. Abia pe la 1780 se ridicg.
un Manolachi Medelnicerul, cgsgtorit cu Maria; mamg-sa.
trdia 'Ina la aceastg datd, dar nu cunosc numele tatglur sAg.
El innainteazg pang la cele mar mail boierir. Pgharnic In
1785, el e ispravnic de Gorj la 1788 8. in 1790 II ggsim ca
Documentelt Bistrs;tet, I, pp. 3-4. nn VI; Hurmuzaki, XII, pp. 534-5.
2 Rominir fi Bratovul, pp. 298, 303, no 6.
Constantin Ciipitanul, pp. 197-8. Cf. Doc. Cant., passim.
Studif ji documente, IV, pp. 64-5. no LXI.
5 Doc. Cant., p. in. lima pe o Grijdanh I, p. 24t).
Gen. Cant., p. 108.
7 tefulescu, Tirgul- jiul, pp. 380-1.
8 Ibid., pp. 38, 116.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIILE GRADITEANU I HARALAMBIE LI

Mare-Logoat. In 1802 e Vornic-Mare, in 1811 Caimacam al

CraioveI. Stdtea pe rind la mosiile sale GrAdistea si PoienariI,
saii in BucurestI si Craiova. Sosia sa era ica luI Constantin
tirbef.
Fiul sgti, Scarlat, insurat cu o Catinca, isI pierde sotia la
1802. Se insurg apoI cu Ruxanda, dintre GhiculestI, care-I
clac:1u pe acestI copii : Ion, Elencu, Maria, Anca si Marca (?) 1
Fost Clucer, in 1821 el era si Agg, si, supt Domnia cea
noug, ronigneascg, e numit Vornic al treilea 2.
Frate cu el e Grigore, cgsgtorit cu Frosa Roset, care scrie
incd din 1823, cind, stim de aiurea, era numaI un boierinas.
Ispravnic de Ilfov in 1825, el era Clucer-Mare in 1832, Vistier
in 1836 3. ApoI gAsim pe Constantin saa Dincg, aflator in
Brasov mult timp dupg Eterie, si pe Serban Stolnicul 4.
Dintr'o generatie si me apropiatg de noI fac parte apolf:
Manolachi, secretari de Stat al lui Vodg Bibescu, in 1843,
si Grigore, Logoat si judecgtor de Divan supt Vodg tirbef,
dupg ce fusese unul din revolutionariI de mina a doua in
1848 5.

XXXV.

Haralambie.
O familie greceascg noug asezatg in pgrtile OltuluI e
familia Haralambie. Clucerul Constantin se intilneste in Di-
vanul CraioveI la 1811. Sotia sa Ruxanda serie prieteneste Pgu-
nicgI Pop incg din anul 1803 si-s1 urmeazd scrisorile 'Ana foarte
tgrziti. Fiul luI e Dumitrachi, care era bolnav in 1818 si pe
carel ggsim in viatg lingl maicd-sa,tatAl sga, Clucerul, fiind
mort acuma,la 1820.

I Ibia'., p. 146.
2 Hurmuzaki, X, tabla.
a Acest volum si Hurmuzaki, X.
5 Isasturel, 1. c., p. 52 ; cf. Inscriiyir, 1. c.
5 Mdrturit privitoare la .Stirber- l'ad, p. 322 (i), 444, 664 (XLV).

www.dacoromanica.ro
LII FAMILIA ERISOSCOLOT

Hrisoscoleti.
Un Hrisoscoleti ridicd la insemnatate familia luind pe una
din fiicele luI Gheorghe-Vodd Duca. Fiul sda Aristarho ajunse
Spdtar pe la 1750
Pe la 1700, Ianachi Hrisoscolea lea pe fata AgAI Mamona
si a uneI fete a luI Mate! Ghica beizaded cu fiica luI Alexan-
dru Mavrocordat Exaporitul 2. Trdia incd pe la 1750-4, si el".
Astfel, fiind rudd cu MavrocordatiI, el vine cu Nicolae-Vod
si ajunge a fi Ban-Mare.
Fiul sil tine si el pe o fatd de neam mare, pe ica lui
Dumitrasco Ramadan, Grec, cu Sultana, care fu pe urm
Doamna luI loan al II-lea Mavrocordat 4. Cam in acelasI timp
si o Elena Hrisoscoldi face o band cdsdtorie ajungind sotia
luf Pirvu, fiul luf Mate! Cantacuzino, Banul CraloveI 5.
Fitt al luI Scarlat Hrisoscoleti si poate nepot de flit al
lui Ianachi, Constantin iea pe Marica sa Mricuta, fiica luI
Serban FArcdsanu si al MarieI, ica aceluiasI Mate! Canta-
cuzino : era astfel a doua legAtur cu acest neam mare si
bogat ". Toatd viata sa, el rdmase Medelnicer, cum il gsim
de o potrivd, la 1770 si dupd 1790: el avu numaI o fatd,
pe care o dAdu dupd un Alexandru Logofdtul 7.
Grigore Hrisoscoleti, un mal insemnat boer, merse in Rusia
la 1770 cu solia muntean 8. El ajunse Ban, apoI Postelnic,
si Vod Mavrogheni Il fAcu Ban din noti ".

7 let. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, III, p. 48; Stua'ir ,vi doc., I-II, p.
107, no
a Gen. Cant., P. 398.
8 studir fi doc., I-II, p. 305, no 1..xX; P. 455, n
4 Ibid., p. 391. Cf. pentra Agoaia lul Hrisoscoleil (t 1776), Inscrintil; I,
P- 257, no 590.
5 Ibid., p. III.
5 Ibia'., p. 117; Doc. Cant., p. 216.
7 Doc. Cant., p. 223.
5 Gen. Cant., p. 181.
Acest volum,

www.dacoromanica.ro
 FAMILIILE HRISOSCOLE tjg EANIT L/II

Sultana Hrisoscoleti, care scrie in 18321, trebuie sa fie

sotia vre-unuT nepot de fiti al acestuia.

XXXVII.
Jianu.
Din causa strinselor legAturT de inrudire intre familia Hagi
Pop i intre neamul oltenesc al Jienilor intilnesc in corespon-
denta Case de negot sibiiene un mare numar de acte pri-
vitoare la Jieni, multe scrisorT pornite de la dinsir.
In 1781 era Sluger si ajunsese la o virsta innaintata un
Hamza sa Amza Jianul din Caracal. El pare O. fie fratele
celuT a cdrui viata e schitata in rindurile urmatoare. Vor-
beAe atunci si de nora Ilinca, mama unuT fia, Amzuta, care
nvata in Sibii2.
In 1751 Stan Jianul va fi fost un logofetel fara insemna-
tate, traind saracacios in Craiova, de si batrinul Paharnic
Constantin Obedeanu si-1 las epitrop in 1753, alaturT cu
tefan Parscoveanu, cu marele boier Constantin
Strimbeanu si Cu negustorul Hagi-Gherghe, al caruf fit"
Zamfir, dupa care si Jianu-sT boteza fiul cel mal mare, e
pomenit in corespondenta noastra.8. Peste cinsprezece anf,
deci in 1768, el iscalia Hagi Stan Jianu : facuse decT
drumul mintuitor de pacate la Ierusalim. Flna la venirea
Rusilor in tara, el era numaT biv Vel Medelnicer, ceia ce
insemna foarte putin lucru. Cind se lua hotarirea ca boieriT
muntenT s trimeata in 1774 o solie la Constantinopol pentru
a cere Domnie paminteana, unul dintre ceT alesi, boierul Coco-
rescu, se inbolnavi, si in locul s merse Hagi Stan, ca unul
ce cdlatorise si avea cunostinta de locurf, de oamenT, poate
chiar si de limba turceasca.
Pe vremea Rusilor Inca, el fu facut Mamie, si acest titlu
Il pastreaza el pana la razboiul cel noti, cind Vocla Mavro-
gheni-1 face de-odata, nebunindu-1 de bucurie, Mare-Postelnic,

lbid.
2 Contribufir la ist. ftwirit., p. 3.
8 bristurel, 1. c., P. 43.

www.dacoromanica.ro
LIV FAMILIA JLANII

a doua dregatorie in Divan. Ca sa-1 arate recuno$tinta fall

de acest Voevod darnic in caftane, Hagiul voi s-I faca In
1787 la Craiova o primire fdra pdreche. El ceru de la Hagiul
cellalt, din Sibilii, vinurf de Tokaj $i de Rin, undelemn de
Proventa, tacimurf scumpe, lamif $1 portocalf in ciubere, lu-
minarl albe de lux, o Rdu mbravA cu jiganiT de argint de
pus pe masa, un g aufsati (Aufsatz, budinc) de zahar',. yolk,
in acela$ timp, sa dea luf Voda, ca o craritet, cal de rasa
scumpa, anume adusf din Ardeal.
Hagi Stan Jianu era dintre aceia cari trasera nadejde ma!
tarzia ca stapinirea turceasca nu se maT intoarce la noT.
Vazu aceasta nadejde in$elata. Supt noua Domnie de la
Poarta el izbuti sa-$T pastreze titlul, cu toate ca. boieriile
luf Mavrogheni fusesera desfiintate. in 1793, era acum batrin
$1 foarte bolnav, a$a incit ajunsese a scrie ea cpoate s'ati
apropiat de a face datoria calatorieT ceT de obste. Dar se
inti ma, $i boala maf pasui dol anT pe bietul om, care era
vaduv, i$f pierduse cel ma! iubit copil, vedea pe ceIlalti
saa bolnavf saa netrebnicf, era incunjurat de nuroff care
i se paread cheltuitoare $i lene$e $i bea astfel in zilele
sale de slabiciune drojdia cea mg amar a vietif. in 1795
trebui sa mearga la Bucure$tf pentru procesele de despar-
tenie $i de plata a zestrif pe care le incepusera nurorile.
Se intoarse grea bolnav, $i nu-1 maT folosira niel prafurile
rosiT, niel exercitiile de calarie pe care le prescriseserd me-
dicif. in Iulie 1796 el nu mar era In viata i.
Fiul sat"' cel mg mare, Zamfir, invta la $coala in Sibiia,
unde-1 gasim scriind un act in 1766 Inca 2. La 1780 tatal
sail II casatori cu o Ilinca, nu $tim din ce neam. Avu doua
fete ccurate ca argintul si un baiat, mut $i surd, pe care-1
boteza loan $i care trai multa vreme o viata de intunerec.
Zamfir se imbolnavi in 1785 de o boall u$oara, $i medicul
if facu rost de drum in alta lume. Cu o nesfirsita jale vor-
be$te nenorocitul tata despre pierderea copiluld saa celuT

1 Acest volum si vol. XII, p. 61.

2 Vol. XII, pp. 7-9.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA RAND' LV

oprea-iubit si procopsit si intelept, pe care nu se poate de-

prinde a-1 crede mort, ci-1 socoate doar dus pe citeva zile nu-
alai in cvre-o calltorie sat in vre-o slujba. Vaduva lui, Ilinca,
rmase cu mingiierea rochiilor celor scumpe ce-si facea ne-
contenit ; ain e peste aine, striga odata, deznadajduit, socrul.
Un al doilea fi, Gheorghita sati Ghlta, i serba nunta
la 1781 Cu o Zoita, care era fata puternicului boier stefan
Parscoveanu, a carur Domnie romneasca o cerusera in 1774
fruntasii terii prin glasul Jianului chiar1. Petitoarele fusesera o
Stirboaica si o Bengeasca. lnnainte de casatorie, Ghita, care
nu fusese incl imbracat cu vre-un caftan, merse la Bucurestl,
unde viitorul socru if mijloci deinnitatea de Mare-atrar,
pe care pana foarte tarzia nu fu in stare s'o intreacd.
in 1793, el era greil bolnav, si tan] s intrase in grija
ca.-1 va pierde si pe dinsul ca pe Zamfir. Dar Ghita se in-
trema : la 1802, innantea cetelor pradalnice de Pazvangif,
el se adapostia la Cineni. Acuma i se zicea Medelnicerul
Jianu. De la acest an innainte, nu mai dam de dinsul. In-
tr'o vreme, la 1795, nevasta voise s-1 lase. La o vrista
destul de innaintata, Zoita, ramasa vaduva, lug pe Grecul
Constantin Lazaru, Serdar 2.
Fiul cel de-al treilea se numia Stan si el, iar, pentru a
se deosebi de tatal sad, i se zicea Stanut sa Stanica. Inca
fiind foarte tinar, el capata din mina asa de larga a luI
Voda Mavrogheni titlul de Vel Serdar. in 1791, dupa ce fu-
sese ispravnic supt Nemti, aratindu-se fudul, aprig, bdtaus
cum insusi tatal sati mrturiseste , el se imbolnavi grea,
de friguri unite cu o rdtacire a mintii lui pornite ; merse
pana la mandstirea Bistriter ca sa ceara tamaduire de la
oasele sfinte ale luif Grigore Decapolitul. Citeva luni dupa
aceasta, Hagiul Il insura cu fiica, nu tocmai bogata era
satul de trufia Zoiten , a 10 Stefan Bibescu, care se do-
vedi insa rapede a fi numai un 'chip zugravit, dar, incolo,
nimic. Si Stanut fuge innaintea Turcilor de la Vidin, cari

Nsturel, I. c., p. 46.

2 Bid., p. 50; finest volum, p. 70, no 470.

www.dacoromanica.ro
LVI FAMILIILE JIANEF I LAHOVARI

pAtrunserl in tarl. La 1815, el se insura a doua oarA, luind

pe o nepoatA, adusl din Constantinopol, a influentuluI boier
grec Sainurcas, Smaranda, cAruia el ir spunea SmarAndica.
AmindoI se intilnesc si prin anil 1820. La 1827 scrie
Stan. care iscAlia acum ca Paharnic.
Nu stiu dacI el a lAsat urmasi. Jienil cel tineri, cari se
scriu si dezmierdat, pe greceste, Zianos, Zianu, Amza, Gri-
gorascu, Dumitru $i Iancu, Sdtrar la 1821 mal era si o
sorA, mgritatA cu Dumitrachi Greceanu sint din Caracal, si
uniI din e! par a fi copia' Zoitel PArscovencer, cu toate ca si
Ilinca Zamfir isi petrecea vAduvia acolo la CaracAl. Avem
de la Zoita o scrisoare in care ea se Onge de multele
cazuiT ce o impovIreazA $1 de atitea lipsuri ce indurg.
Jianul cel bAtrin a avut si o fatd, pe care o mAritase
clupA Nicolae VIAdoianu. Murind amindoI, si sotul si sotia,
bunicul mArit pe fetele lor ; cea mai mare, Tita, luA in 1791
pe un COmAras Constantin ; de nunta cele! de-a doua era
vorba in 1793 .
XXXVIII.
Lahovari.
Un Iancu Lahovari apare la 1821 ca boier de tot noti,
purtind titlul de Stolnic ; avea un rost administrativ in ju-
detul Vilcea si-1 ciprase prin cAsatoria sa cu Bica, fiica
une! Socotence, Stanca, vAduva lui Dinu. Mal tArziti numal,
se ivesc, iscdlind greceste, ca ecelebiI*, fratii luI Iancu, Mihal
Nicolachi, carI trAiati pe 11110 dinsul. Dup stiinta familiel,
care a avut un mare noroc in vremurile constitutionale,
Iancu, mal departe de care nu merge genealogia, ar fi trit
pOnA in 1854, dar pArerea ca Manolachi, zis Cupariul, ar fi
fost Caimacam al CraioveI la 1304, e, &este, gresit. aimA-
cAmia olteanI nu se dAdea decit unor bolee marl inruditT cu
Domnir. in 1803 o avea Costachi CarageO, iar in 1805 era
s'o alba Mihalachi Manu 1. Manolachi Cuparul, care nu e
1 Acest volum.
3 Cf. Discursurile la Al. Lahovari, BucureA 5905, pp. 11 iv i vol. VI,
p 509, nle 280-6.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIILIC LAHOVARI 51 MANtr LV II

numit i Lahovari, era ispravnic de Vilcea in 1792 J. Fiul cel

mal mare al luI lancu Lahovari fu $i el ispravnic al VilceI,
supt Voda tirbeT a.
XXXIX.
M a n u.
Mihalachi Manu, care corespunde cu Casa Pop de la 1803
la 1825, e din alt neam decit acel Alexandru Manu, care
lua in casatorie pe Rala, fiica luT Alexandru Ipsilanti, $i clac:1u
familieI o mal mare insernnatate in terile noastre 3. Acesta
avu, pe linga Dimitrie $i Constantin, mortI In 1817, la ar-
derea caselor din Terapia ale familid, cind muri si Domnita
inca doI fir, pe Ioan $i pe Gheorghe, cari se intilnesc
Inca In 1819 4. loan avu un fif, Alexandru, pe care-1 expul-
seaza Voda Stirbel 5.
Mihalachi, fiti al luI Gheorghe, era varul luI Dimitrie,
Spatar pe linga Vod. Alexandru Moruzi in ceT din urma
anI aT veaculuI al XVIII lea $i apoI (1799) Postelnic 6. in 1803,
Mihalachi insu$I, crescut de Francesul Martinot 7, iscalia ca
Postelnic. Ajunge apol Hatman in Domnia moldoveneasca a
luf Scarlat Callimachi, trece, dupa plecarea acestuia, la 1819,
In Tara-Romdneasca iara$I, $1 miscarile de la 1821 II gasesc
Cu titlul de Vornic. A fost Mare-Logoft supt noul Domn
pamintean Grigore Ghica 8. In 1825 Ii vedem la baile din
Mehadia. Naum Rimniceanu i-a cintat laudele. Casatorit cu
Smaranda Vacarescu, a luf Constantin, el e tata aceluT loan
Manu, care, Aga supt Alexandru Vodd Ghica $i supt Bibescu
$i du$man al revolutiel din 1848, juca un rol mare supt
1 Marturit istarice priviloare la prber- Voskr, p. 640
2 Acest volum, p. 22, 110 103.
6 1st. lit. rosn. In sec. al X VIII-lea, II, p. 16.
4 Vol. XI, p. 42 i nota 1.
6 V. tabla documentelor *tirbel.
6 Vol. XII, p. 121, 110 251; Doc. Cant, p. 222. Un medie Mihalachi
Manu, tata Doamnel Zo4a a lul Grigore MateI- Vocli Ghica, In Gen. Cant
P- 399.
7 1st, lit. citati, II, p. 38, nota 10.
Hurmuzaki, X, tabla.

www.dacoromanica.ro
LVIII YAMILIILE MANCJ, MERIANU 1 MITEGAANU

VodA StirbeI (e ministru la secretariatul de Stat in 1850) si

chiar mal tArzig, fiind insemnat in arhondologie cu titlul de
Logoflt. E sotul Anicuter Manu, nAscutA Ghica, sprijinitoarea
noui literaturi romantice a Rominilor
Tot pe atuncI trAia in BucurestI si o Vorniceas1 Smaranda
Manu 2.

Merianu.
La 1823, corespondenta noastrA aratA doI MerisenI: pe
Pirvu Serdarul si pe fratele sAu, gret bolnav, Dumitrascu.
Din acelasT neam e Pitarul-cel.Mare Barbu din 1719 3. Un
Serdar Nicolae, fiul unuia din cef de la 1823, trAla in vre-
mea luI VodA StirbeI 4.

Murgqanu.
Rude de aproape cu familia lui Hagi Constantin Pop sint
MurgAseniI, ai cAror nume vine de la satul, pe care-1 stApi-
niati incA la inceputul veaculul trecut, ridicind si bisericA
nou Inteinsul, Murgasul.
Pe la 1800 erari acestI treI fratI:
Cel me mare, loan, era PAharnic in 1802-3, cind SI tinca
la Sibiiu, ca invAtAceI de negot pe lingl Casa Manicati, pe
amindol fiiI, Alexandru i Scarlat 5. Sosia lul pare s'A fie Ru.
xanda.
Al doilea aratA a fi acel Constantin care si el iscAlia ca
Pdharnic la 1803 si ajunse apoI Sltrar. Tinca pe o Smaragda,
care era vAduvA. in 1816, cind se plinge ca prin pierderea
sotuluI a aflat cA lumea e afloare trecAtoare. In 1823 ea
ingrijia de ceI do! fil* ce-I avuse cu rposatul : Alexandru
si Constantin.
1 V. G. Bogdan-Duic., In SeYmdnatorul, i906, Mart.
2 V. tabla documentelor *tirbel. Cf. Genealogia familid Manu I-Flucu-
rqtf, 29041
Vol. X, p. 375.
Marturil; etc., p. 447.
5 Vol. X1/, p. 144, 110 295; PP. 153-4, no 315.

www.dacoromanica.ro
 FAM1LIILE MURGAANU, NENCIULESCU 1 OBEDICANIT L1X

In sfirsit, Serban era Clucer in 1809, cind 41 mdrita fata,

ndscutg din cdsgtoria luT cu o Anita, despre care unul din
cumnati zicea cu rdutate c ce de acelea care o rid toate
cocoanele in Craiovai..
FratiT seria une off laolaltd, IDO. din 1790. El erati incus-
critf i cu neamul Filisenilor (v. Filianu) 1.

N enciulescu.
Alexandru Nenciulescu e cel d'intAiti din aceastd fatnilie
care sg. se fi ridicat la o situatie innnaltd. Proprietar al mo-
ier VdcgretT-de-Rdstoacg, din Dimbovita, unde pand astazI
dureazd incg biserica ridicatd de dinsul, cind era Pitar, la
178,4, el fu Vistier pe vremea cind amiralul Ciceagov tinea loe
de Domn la Bucuresti. in Domnia rorndneascd, inceputA la
1822, el purt titlul de Vornic de politie : in vara celuT d'in-
tditi an al lui Grigore Vodd Ghica, el trece la Craiova in
calitate de Caimacam, de si boierii de acolo cereati un Oltean.
In curInd ajunge a fi rdti vgzut de Domn fiindcg nu 11)0-
dula sA i se amestece nimenT in afaceri. Scos in Ianuar 1823,
pentru a face loe lur Cimpineanu, el e surgunit peste putin
timp la Snagov, linde rdmine pdnd in 1825. Cu Ghica pare
a nu se mal fi implcat nici-odatg, dar, supt fratele i ur-
masul prigonitoruluT sAti, supt Alexandru-Vodd Ghica, el
fu Vistier pand in 1835. Avea o fatd, mdritatd. cu Iancu Fili-
pescu 2
In acest volum sint scrisorT ale lid din anir 1811-32, toate
de afacerf, isclIite totdeauna grecete.

Obedeanu.
N'avem decit doug mentiunT privitoare la acest neam.
La inceputul veaculuI al XVIII-lea, trgiail in Oltenia nem-
teascA do! ObedenT: PAtru, Serdarul, apoT Armap.d, i Con-
Acest volum.
2 Hurmuzaki, X, tabla; inscrWit, fasc. U (supt presi).

www.dacoromanica.ro
LX FAMILI ILE OBEDEANU I OTETELIANU

stantin, consilier impgrgtesc, care lid. pe Stanca fiica luT Do-

siteg Brdiloiti cluggrul 1-, li avu de ginere, pentru fiica sa
Elena, pe al doilea stefan Pr$coveanu (v. aceast familie).
in a doua jumg.tate a veacului, intilnim pe Clucerul Con-
stantin, pe stefan, care iea pe Sanda Izvoranca si are cu
dinsa un fia, Nicolae, $i pe Bglutg2. in actele noastre apare
la 1820 Petrachi Obedeanu. filtre ctitorii de la LogrestiT-
BirnicT din Gorj e $i o Ilinca Obedeanca, mgritatg cu Costachi
Pgrigdia biv Vel Clucer s.

XLIV.
Otetelianu.
BoieriT din Otetelis se ridicg la sfirsitul veaculuT al XVII-lea:
la 1692 iscgleste ca martur inteun zapis Papa Otetelisanul,
vgtav de copil din casg a Brincoveanuluri. Ceva mal trziti
gAsim pe eeT treT fratT Radu, Gorgan $1 Constantin cot Ote-
telis '5.
Ilie Oteteli$anu era Vornic in Oltenia germang la 1719 si
fcea prin 1729 negot de ling cu Ardealu16. El are un fiti,
loan 5.trarul, care trgia incg in 1784. -Limas! aI lui sint
acesti boierT din a doua jumgtate a veaculuT XVIII-lea $1 din
cer d'intgin ani al celui urmgtor.
Constantin Otetelisanu apare in scrisorile noastre la 1791:
e pe rind Sgtrar, apoT biv Vel PAharnic, in 1792, Medelnicer
in 1794 7. in acest an el se insoarg, luind pe fata boieruluT
Argetoianu (v. $i acest nume). Dar se pare cg. numaI in
a doua cgsgtorie se insoti el cu o fiicg a luT Costachi PA..
ngclia, Smaranda, care-I dg multT copif. Dupg o scrisoare
prin care cere hgrtI pentru invdtAtura sa, Constantin serie
o alta in care se mgrturiseste strimtorat pentru cd cpd tot
1 tefulescu, Gorjul i 77rgu-7iul, tablele.
2 Gen. Cant., tabla O vol. MI, p. 230, nota I.
a tefulescu, Gorjul, p. 389.
4 Vol. V, p. 308, no 61.
5 bid., P. 309, no 63.
6 Vol. X1I, p. 31, no 47; tefulescu, Ttrgu-7iul, p. 88.
7 tefulescu, Tirgu-7iul, p. 40, no i16.

www.dacoromanica.ro
 FAMILULE OTETELTANII I PIRFOVEANCI LXI

anul ne ci$tigdm cite un copilasi. In adevdr, filtre chipurile

ctitorilor bisericiT de la Logre$tif-Birnicf, flcut de el la 1808,
se vAd aceste odrasle ale luT : fiiI Nicolae $i Gheorghe, fiicele
Ileanca, Sevastita $i Marghioala 1. La 1811 el se intitula Clucer,
$i in acest an el cumpdra o mo$ie in judetul Gorj. El apud.
$i revolutia de la 182f, in cursul cdreia i$I cana un add-
post la Hateg.
Dintre filf luT Constantin, Nicolae ajunse Sulger $1 cit.-
muitor al GorjuluT in 1830, trdind li dupl 18402.
Un alt Otetelisan era ispravnic, la 1792-6: Serban, care
purta titlul de biv Vel Clucers. Sotia sa, Smaranda, serie
inca in 1824: ea era sorI cu Elena Bibescu (v. aceastA fa-
milie). Alte femeT din acest neam sint : Sdftica Serdreasa $ i
Pluna din 1801, apof Catinca din 1824, Ruxanda din 1820-5.
Ceva mal vechiti decit Serban Oteteli$anu e polcovnicul
DrAghicf din 17814. Mal tirzia se ivesc : Iordachi din 1823
$i Grigore din 18295.
tu sfir$it, in epoca luT S tirber-Voda gasim pe Gheorghe
$1 pe loan Oteteli$enif, dintre cari cel de-al doilea fusese in
trecut tovar4u1 luT Stirbef ca ispravnic de Ilfov 6. CdsAtorit
cu Elena Filipescu, el nu avu urma$T, $i intreaga luT avere
fu llsat6. AcademieT Romine, care intretine din venitul el
un institut de fete in chiar castelul de la Mdgurele, in mar-
ginea Bucure$tilor, al ctitorului de scoalI.

XLV.
Prgcoveanu (Prcoveanu).
Dup pdrerea aceluT ce a fAcut genealogia familieT, gene-
ralul P. V. NAsturel, Pdr$coveniT vin de la Grecul Trufand
Vistierul de pe la inceputul veacului al XVII-lea, prin fiul
2 Acelag, Gorjul, p. 165.
2 Acelag, Tirgu-71u1, pp. 78, 124.
3 tefulescu, Gorjul, p. 165.
4 Ace1a0, Trgu-liul, p. 24.
5 V. i vol. MI, p. 252, nota 2.
6 Aferrturit despre pirbef- Vaca, tabla. Un Costici Otetelipnu, In Ttrgu-
yittl, p. 184.

www.dacoromanica.ro
LXII FAMILIA F1RC0VEAN17

acestuia, Iordachi, care-sr avea mosie la PArscovenr. El face

o cAsgtorie care-1 stramutA in mijlocul celor d'intAiti neamurr
muntene, luInd pe Ancuta, fiica lur Preda Brincoveanu, mg-
tusa lu Constantin-Vodg. De la dinsir rAmin o fatA, care lug
pe Barbu 13AlAceanu, si acesti fir: Mater, numit dupg Mater
Basarab, alt Beincovean, Papa, dupA tatal lu Vodg Brinco-
veanu el se cglugAri ca Pahomie , si Preda, dupA bunicul
de pe mamg.
Preda fu incepAtorul Pdrscovenilor mar nor, cari si poartg
acest nume. Abia In 1700 el se innAltase la dregAtoria de
Medelnicer-Mare. Moare insg in curInd, lAsind grija case!
in sama vAduver, Stanca, o GoleascA. Aceasta-s1 manta fata,
botezatA dupA numele bunicar, Ancuta, cu Constantin Ms-
turel.
BAiatul, frate al Ancuter, Stefan, era numai Postelnic al
doilea sail al treilea, in 1716, la sfirsitul vechil Domnir pg-
mIntene. Ca atitia dintre tinerr, el tinu cu Nemtil, In tul-
burdrile rgzboinice care incepurA chiar in acest an. Pentru
bogAtia si inrudirile sale, PArscovcanul ajunse in Sfatul de
Cirmuire al celor cincr judete anexate de Austria. lar, dupg
intoarcerea lor la Scaunul din Bucurestr, el rAmase in slujba
Domnilor de la PoartA.
Si dinsul avu, ca si tatd1 sAti, numar un bgiat si o fatg, cari
repetg numele generatier de 'nnaintea loi : iargsi un Stefan
si iarAsr o Ancuta. Aceasta lug pe un boier oltean, Cons-
tantin OlAnescu, lar, dupg moartea acestuia, pe un IordaIhi
Colfescu : foaia de zestre e din 3 August 1739; la urma, ea
se fA.cu cglugArita Anal.
Stefan al doilea era numar Clucer in dar peste dor anr
7760,
iscAlia ca Vel Stolnic, peste alti trer ca Pgharnic-Mare: incA
de pe atuncr el era insurat a doua oarg (intAiti tinuse pe finca,
fata luT Constantin Obedeanu) cu o fiieg a lui Constantin si
Dumitraner Stirber, care trAia inca pe la 1780. Parscoveanu
fu un sprijinitor al Rusilor, cari-1 fAcurA, pe vremea cind stg-
piniaa tara, Mare-Ban oltenese. Craiovenir se gindirg a face
1 Genealogia familieY Gigues= ; cf. Studir fi doc., V, p. 1 49, no 88.
2 Gen. Cant., p. 189; Ndsturel, p. 44.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIILE PAR('OVIDANU I RALET LX1II

din el chiar si un Domn si stdruird pentru aceasta la Constan.

tinopol, printr'o solie anume. Biruitorul sati, Grecul Alexandru
Ipsilanti, nu-i tinu in nume de rdii aceastd dorinta si-1 des-
pdgubi pentru cuca pierdutd prin toiagul de Mare-Logofdt ;
ba-I ddrui si mosia SIdtioara, in pdstile Oltulul. Tot dela
prietenia luI Ipsilanti ii veni PArscoveanuluI si alt scump
caftan, ce! de Mare-Vornic al Terir-de-sus (cdcI Alexandru-
Vodd impartise in doud Vornicia-cea-Mare).
El se ingrijia acum de ctitorn pe la schituri si mdridstiri
si, in acelasi timp, de mdritatul fetelor sale, cdcI bdiett
n'avea. Fiindc am avut ddruite de la Dumnezeu fete multe),
scrie el odatd. lui Hagi Pop, carde viind la virsta cdsdto-
riel, una dupa alta, tot mAritdm cite una), el si Vorni-
ceasa, din an in an). La 20 Ianuar 1780, el mdrita astfel
pe Sultana dupd. fiul Stolnicului Ionitd. BIldceanu (v. aceast.
familie). Am vdzut cd Zoita lu pe fianul ce! tindr. Maricuta
ajunse sotia lul Iordachi Cantacuzino de la Mdgurenr. Dumi-
trana, numitd dupd bdtrina S tirboaick fu sotia tul Farfar;
Uta, a lui VIAdoianu Clucerul. lar Ancuta ajunse Bengeascd,
fiind nevasta Cluceruld (v. aceastd familie)1.
Pe vremea Nemtilor, el fd.cu parte din Divanul craiovean,
la 1790. De si avea lingd el nevast tirara, pe altd Vorni-
ceasd, Grecoaica Chiriachl, dintr'un neam de jos, Pdrscoveanul
era foarte bdtrin. Ar fi vrut sd infieze, neavind insusI urmas,
pe fiul Ancutei, botezat de dinsul Stefan, dar moartea-1 prinse
in 1792, din care an avem incl o ultima scrisoare cdtre
prietenii din Sibila.

XLVI.
Ralet.
Avem mal multe scrisorI de la Raletii din veacul al XIX-lea.
Rostul familid (de obirsie greceascd ; Toaroc din Rall,
cu desinentd italiand, ca Gianetul, TCaviToc, din Gianl, vene-
tianul Zanni), incepe la noI cu un Ralet de pe la 1750, al
cdruI fiti, Cdminarul Costachi, lea pe una din Domnitele lui
1 Nisturel, o. c., p. 40 f i una.

www.dacoromanica.ro
LXIV FAMILTILE RALET $1 RIOANII

Constantin-Vodd Moruzi i. Un Isac Ralet se intimpina la

1786, cind Vocla Mavrogheni, in rdspindirea darnica a caf-
tanelor sale, II innalta de la Postelnicie la Logof0a-cea-
Mare 2. Desfiintindu-se astfel de innaintarf, el era numal Clucer-
Mare la 1793e. Cu titlu de Logoat 'II intilnim $i in 1809.
Un biv Ve! Vornic Grigore Ralet iscale$te la 18244. Atuncr
traiati, in rindurile d'intaill ale boieriei muntene, ce! doI fir
al tul Isac Ralet, Dimitrie saii Tache $i Constantin : cel d'in-
taja, mal insemnat, e printre boierif din 1814 al ha Scarlat-
Voda Callimachi 5. Ca $i Mihalachi Manu (v. acest nume), el
trece, dupl caderea lui Callimachi, in Tara-Romaneasca : era
Ag in 1822, iscaleste ca biv Vel Hatman intre acest an
de schimbarT si anul 1824, e triples Cairnacam la Craiova,
in locul luI Cimpineanu, in primavara anuluI 1824, si sta
acolo pana in 1825, cind face loc lui Alexandru Ghica, fra-
tele Doranului 6 in scrisorile noastre.I mai vedem pana la
1832. Constantin, Costachi, avu o cariera mal putin stra-
lucia. Fu ispravnic de Ilfov, inspector de zaherea $1 isprav-
nic de strainI, in aceia$I stapinire a luI Grigore-Voda Ghica 7.

XLVII.
Rioanu.
Micul Armas Ion saii Ionita Riosanu, care se afla, in aniI
1821, printre corespondenVI Case! Hagi Pop, vine dinteun
neam de boieri mari cari aii avut alta data un rost insemnat.
Stramo$ul sla a fost intlia Logofat al doilea supt MihaI
Viteazul, intre cer mal de aproape credincio$I a! cdruia el
se numara, fiind trimes de clinsul in atitea soliI de tabla. I se
zicea Stoichi pentru a-1 deosebi de Stoica Vistierul, o per-
sonalitate mult mai hotaritoare decit &risa Se $tie ca. falsa
i Gen. Cant., p. 394.
3 Acest volum.
3 Doc. Cant., p. 222.
4 bid., p. 234.
5 Doe. Callirnachi, I, p. 229.

e Hurmuzaki, X, tabla.
I Ibid .

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA RIOA.MIJ LXV

cscrisoare de tildare, a luT MihaT era indreptata catre Negre

Vornicul i acest Stoichita 1. in vara anuluT 1601 el si Clu-
cerul Radu Buzescu se aflaa in fruntea ostilor ridicate pentru
Domnul cel vechia si adevarat. in acest timp el era impo-
dobit cu titlu de Postelnic2. Scapase din inchisoarea'n care-I
pusese pentru o bucata de vreme razbunarea lui Simion-
Vodd.
Si mal tarzia, supt Radu Serban, in 1604, Stoichita-si
avea legaturile sale cu Imperialii s. Nu se putea intelege cu
urmasul lui MihaT Viteazul, care-1 intorsese la vechea logofetie
de treapta a doua, $i in 16o8 el se afla ca pribeag in Ardeal,
la Curtea dusmanuluT acestuT Radu, Gabriel Bithory 4. Peste
vre-o zece anT, Stoichi0 era Vistierul cel Mare al lu Gavril
Movila 5, dupa ce fusese unul din rsculaVi din 1618 impotriva
Greculur Alexandru Ilias 6. AtuncT facu el in Tinutul saa de
nastere, Gorjul, schitul, astaz1 mal mult in parasire, de la
Strimba, pe care nu apuc sal mintuie.
Fusese casatorit cu o Dochia, ara. sa aib,copil. Averea luT
trecu deci la un nepot, Mitos Logofatul, cdsatorit ca o Masa.
UrmasiT acestuia, Stamati e, Mare-Pdharnic, si Dumitrascu,fiT,
Barbu Capitanul,fiul acestuT din urma si al HirsoveT, Radu
Logoat, nepotul de fia al DumitrasculuI, se strecoara in mal*
slaba lumina. Constantin Riosanul, fiul lui Radul si al AspreT,
era Armas-Mare la 1793, si, dupa trecere aproape de dota
veacurT, el ispravi, in sfirsit, cu totul ctitoria familieT,
preuna cu sotia sa Patina. Pe atunci eraa coconT miel fiiI luT
Constantin Armasul, loan si Barbu 7. Cel d'intliti e Ionita
din scrisorile de ata.

1 Hurmuzaki, XII, p. 1198, nota ; pp. 1205-6, no 1771.

2 Bid., p. 1231, no 18t ; cf. vol. IV1 din acea colegie, pp. 249, 255.
HUTMUZaki, IV1, pp. 365, 405.
4 Suda fi doc., IV, p. 75.
VOL VI, pp. 466-7, n 64.
o Ci d'Y doc., iV, p. 297, no 19.
tefulescu, Gorjul, p. 216 i urm.

5216. Vol. VIII. 5

www.dacoromanica.ro
LXVI FAMILIILE ROSETI IF BAMIIRCA

XLVIII.

Ros eti.

RosetestiT muntenT pleac5. sati de la Mate!, fiul lui Antonie-

VodA din Moldova, casAtorit cu ica lui Grigore Ghica (el
are dol fiT, pe Mate! si pe Dumitrachi, zis Carabatachii), fie
de la comitele Nicolae Roset, din vremea luT Nicolae Mavro-
cordat. Mate! cel de-al doilea face parte, ca Vistier, din Di-
vanul de la 1752 al rudei sale MateT-VodA Ghica, si ling
el se aflA si un alt tinr Roset, Ioan Banul 2. Acesta insI
venise din Moldova, desi nu se mar intoarce acolo, cIcr ica
sa lu, pe Comisul muntean Dumitrasco Racovit 8.
E grea de spus, in starea actual a izvoarelor, cAreI
ramurl II apartine Dumitrachi purta decT numele lui Cara-
batachi de la inceputul veacului, pe care-1 gsim in scrisorile
noastre, cAsAtorit cu o Anica. Acest boier muntean de pe
la 1821 trAia in linistea unuT colt de tara. La 1824 el era ispravnic
al Gorjului 4. Poate cI Dumitrachl era fiul MarioareT ce se intil-
neste ca Ocluya la 1812. Fiul sAii a ocupat functiT innalte supt
VodA StirbeT: in 1847 era incA ocirmuitor de Gorj si el.
Scarlat Roset, Rosetti; coboritor al comitelur Nicolae, era
In 1821 .numaT unul dintre boieriT tinerT, dintre ccilibiii cari
puneail la cale la Brasov schimbarea Tu sens ceuropean a
terif lor 7. El a cheltuit cu tipArirea gramaticeT lui Eliad in
1828. Se stie cA el a fost si pe urmg cel maT vestit sprijinitor
al culturif printre toti boierif munten1 aT generatieT sale.
Asupra familieT moldovenestI, v. vol. VI, pp. 549-50. 1

R. Rosetti, Note asura familiilor Buhuf fi Rosetti, in -din.

Ac. Rom., XXVIII.

I Cm. Cant., pp. 397.8.

2 VOL I-H, p. 233, no xr.
3 Vol. Xl, pp. 259-60, n 99.
4 tefulescu, Tfrgul-yiulur, p. ii7.
5 Contributir la istoria tnvIlleImntulur, p. IO.
5 *tefulescu, o. c., p. 1i8.
7 Hurmuzaki, X, p. LxXIII.

www.dacoromanica.ro
 FAXILIILE SAMIIRCA I SLITINEANU LXV1I

XLIX.
Samurcal
La 1809 scrie un rava catre Casa Hagi Pop. Zoita Sa.
murca i, un an dup. aceasta, Constantin Samurca, o ruda
a ultimuluf Geanoglu (v. acest nume), era Ban. Pe atuncf
RuOT tineari ocupate terile noastre, O acest boier de obiuie
constantinopolitand if slujia inteascuns, cautindu-li tot felul
de tiri tainice cu privire la TurcT i. Peste unsprezece ani,
Constantin era Vornic ; i se recunoSeat mari insuOrf de
dibacie, i pentru aceia el primi in 1821 sarcina de a merge
In Oltenia pentru a potoli rascoala incepatoare a luf Tudor ;
ajunse la Craiova, cheltui banif ce i se incredintasera sati, cel
putin, nu-f dadu nid-o data innapof i se intoarse la Bucu-
rqtf fdra nid-o isprava. 2. In timpul de turburarf ce urm, el se
adaposti la Brapv, de unde serie inca la 1824. Poate chiar
sa nu se mar fi intors nicl-odata in tara care prigonia acuma
pe Greci, O sa fi murit in pribegie. Viata i se incheie la 1825 s.
Frate cu el va fi fost Iancu Samurca, pe care Scarlat
Callimacbi, numit Domn al Terif-Romanqtf, 11 trimese in
1821 pentru a tinea Scaunul Craiovef. in aceasta dregatorie
moare el prin Mart 1822. Climacamia trecu atund asupra fiului
sati, numit i el Costachi, care fusese pana atund ispravnic de
Rimnic. Acesta fu scos din locul saii la numirea Domnuluf celuT
non, in ziva de 5 Iulie 1822, i dus la Vidin, unde i se luara
cu asprime socotelile. Ca A. se puie la adapostul orrcaref raz-
bunari i pedepse, el se fa.cu Turc, luind numele de Mustaa 5.
Averea luf Costachi cel batrin trecu asupra unuf nepot,
Alexandru, care se intilnqte de la 1825 inainte, facind po-
litica ruseasca 5. Sotia luf pare sa fie acea Marghioala Sa-
murca care se despartia de barbat in 1832 6.
I Vol. XI, p. tos, no 30.
2 Hurmuzaki, X, tabla.
1 Vol. XI, 1. C.
4 Hurmuzaki, X, p. zoo ; Acte fi fragm., II, p. 662.
6 Vol. IX, pp. 105-6.
8 Acest volum.

www.dacoromanica.ro
LXVIII FAMILIILE 8LXTINEANII 1 SOCOTEANII

Slitineanu.
Un Ionitl Clucerul SlAtineanu se insoarl in cea
jumAtate a veaculuT al XVIII-lea cu Smaranda, fiica celuT
de-al doilea Pirvu Cantacuzino 1. Tot in aceste vremurl trlia
$i un Nicolae SlAtineanu 2.
Flrl legAtur de farnilie poate cu ace$tia, fia al unul (As-
vanitohoritp de 111'10 Tirnova, deer Bulgar, al lui Iene, dar
$i al StanclI, fiica luT Stati Leurdeanu si nepoata de fiicA a
luT Constantin Stolnicul Cantacuzino 9, RAducanu SlAtineanu
era Clucer la cAsAtoria sa cu Sultana luT Toma Cretulescu 4. in
1761, el iscIle$te Comis-Mare. La 1793, fiind acum Logoflt-
Mare, titular, RIducanu era sotul SAfticAl FAlcoianu 6. Om har-
nic $i priceput, el fu $i intemeietorul une fabrickle postav T.
Pe la 1790, RAducanu avea doT fiT la $coala greceascl :
pe Iordachi, care traduse in i797 din Metastasio pe Achille
Skyrosz, $i pe Scarlat 8. in 1821 se aflal la Bra$ov cloi
SlAtinenT, Dimitrie $i Gheorghe 9.
Sptia vre unuia din doT era acea Catinca SlAtineanu, cu-
noscAtoare de frantuze$te i meter A in a cinta din piano,
care avea un rol de frunte la Curtea fArA Doamn a luT
Grigore-Vodl Ghica '. Si in acest volum se afl scrisorI
de-ale el serse frantuze$te saii grece$te.

Socoteanu.
incI din veacul al XVII. lea se intilne$te in Moldova, supt
Radu Mihnea, un neam de Socoteni din care face parte
' Gen. Cant., p. 116.
2ibidp. 34.9.
Di., p. 321.
Ibid., p. 376.
5 VOL XI, pp. 289-90.
5 Acest volum.
7 Iorga, Negolul 1i meftefugurile in trecutul ronanesc, P. 187 i um.
Ist. lit. rontine in secolul al XVIII-lea, II, p. 103.
Hurmuzaki, II, tabla.
10 Ibid.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIILB SOCOTEANII, TIBBEi ig VABLAAN LXIX

Toma, scriitor domnesc in 16241. La inceputul cela urmator,

intre boierinasir muntenf era si un Gheorghe Socoteanu
(1719)2. Un al treilea Socoteanu se facu calugar, si fu epis-
copul de Rimnic Grigore.
Constantin saa Dinu Socoteanu, care avea in Rimnic cca-
sele sale cele marTs, zicea luT Grigore: emosvs. ti 1796 era
ispravnic de Vilcea si, intre altele, se ingrijia de canarT si
de cdteT de prin strIingtate pentru boieriT cei marT de cari
avea nevoie. asgtorit cu Stanca, sora luT Dimitrie Greceanu,
el era ir' 1804, ca Stolnic, ispravnic al GorjuluT si in 1808,
fiind Caminar, avea aceiasT slujba 4.
Fiica sa, Bica, fu sotia luT Iancu Lahovari ; si dupa clsd-
toria cu acest strIin, ea iscglia j'asa tot (Bica Socoteancaa
(in 1823 inca). Barbu, frate al Bical, cred, era judecator la
Tirgu-PuluT in 1829 5. in scrisorile noastre-1 gasim inca de la
1823.

tirbel.
Pentru ceT trei StirbeT din vechea ramurd, Barbu, sotia sa
Catinca si mama luI Barbu, Dutnitrana, v. memoriul mied
(Un boier oltean la Karlsbads, in (Analelele AcademieT
Romines pe 1906. Familia are legaturI strinse cu Casa de
negot din Sibila si o adevarata prietenie o uneste cu Cons-
stantin Hagi Pop, cu sotia acestuia, Paunica, si cu batrina
Hagica.

Varlaam.
NumaT in a doua jumatate a veaculuT al XVIII-lea se iveste
$i aceasta semintie de boierl muntenT. Un Dumitrachi Var-
laam e amestecat in uneltirile de pe vremea ocupatiel ru-
1 vol. XI, p. 49, no 13.
2 tefulescu, Tirgu-jiul, p. 33.
a Vol. 141, p. 458, no 18.
4 qtefulescu, Ttrgu-put, p. 107.
5 Bid., p. 124.

www.dacoromanica.ro
LXX FAMILIILE VABLAAM I VLADIIANII

sesti de la 1769-74; el si scrie istoria intimplArilor de rAz-

boia din aceastd vreme ' Un Costachi Varlaam are apoi in
altA ocupatie a Rusilor, de la 18o6 la 1812, un rost insemnat
ca Vistier. Era dusmanul puternicului Constantin Filipescu
si se afla in fruntea unui numAr de boieff de neam mare,
intre cari vedem si pe un Ghica, pe un Brincovanu 2. Inca
de la 1802 el era in corespondentd cu Hagiul din Sibiiti,
cAruia-I clAduse in grijd pe fiica sa, asezatA la Ursulinele din
acel oras. Din scrisorile sale care urmeazA cu acest scop,
Ora in vremea rgzboiului pomenit, aflAm cA sosia lui Var-
laam se cherna Frusinica, iar fata de la cAlugArite Manita 3.
Balasa Medelnicereasa, vIduva ILA Ion Hiotu, era tot din
acest neam. Si la 1822 intilnim in rAvasele noastre pe un
Nicolae Varlaam, care era bolnav.
Dup. 1812, familia, compromisl cu Rusii, 41 pierde insem-
nAtatea pe care tot Rusii i-o clAcluserA.

LIV.
VrciAianu sail Vlicloianu.
Inruditi cu Brailoli (v. aceastA familie) skit VIAdoienii. Un
Plharnic Fota Vlddoianu face, la sfirsitul veacului al XVIII-lea,
o danie pentru scoall uneia din bisericile craiovene 4. Era
Vel Medelnicer numai, in 17685. Un M. VIAdoianu iscAleste
la 17426. Scrisorile noastre sInt privitoare la Clucerul Ioan
Vladoianu (c. 1811) si la Constantin VIAdoianu (1827). Un
altul, ginere al lui Hagi Stan Jianu (v. aceastA familie), nu
mal trdia la 1793.
Unul din VlAdoieni tinea pe Eufrosina, sora lui VodA
Mihai Sutu 7.
1 V. ht, lit. rem. In secolul al X VII/-lea, tabla.
2 Constantin apitanul ed. lorga, p. xXxin 0 urm.
3 Contrib. la ist. inmYtermtntulter, pp. 2-6.
4 1st. lit. rom. tee secolul al X VII/-lea, II, pp. 22-3. Cf. Gen. Cant., p. 512.
5 Vol, XIII, pp. 225-6.
Vol. XI, p. 225, nota.
7 VOL X din colectia Hurmuzaki.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA Z.LTEURANIT LXXI

LV.

Zatreanu.
Bolea gorjenI, de la ZdtrenI, treI membri al familieI :
Radu, Vlad, MateI apar la 1719 1. Un Iordachi mAsur mosiI
la 17812. Un Constantin saa Dincd se afl in scrisorile
noastre la 1821-3. Fiul sda, Nicolat, era secretari de pre-
fecturA in 1857 8.

tefulescu, Tirgu-Yiul, pp. 32-3.

a VOL XI, p. 226, nota.
a Mdrturir privitoare la IS'tirber- Vod, p 669, no 57. Comunicdrr de
acte fi feirt privitoare la aceite familir oltene fi muntene sad fi la altele sunt
afteptate de la interesul cetitorilor.

www.dacoromanica.ro
 L
SCRISORT DE BOIERT.

5216.-1101. VIII. 1

www.dacoromanica.ro
 I. 18 Iulie [c. 1750]. flaverrt6rtg ... irrp. porunce$te until
Costandin Popescul a duce pe Pavel Ro$iianu $i Mate! Mo-
rAnglavul la hotaritul mo$ief Reace, cind vor veni satenir
Cu popa.
Lazaretv, 14 Iulie 1768. H[a]g[i] Stan Jianu, biv Logft.
za Vist., pentru o socoteald de tovard$ie la hegot, avuta, in
1756, cu Patru Luca. Vindead cordovane.
Ianuar 1778. D[umitrana] Stirboicai. Pentru cumparaturI.
Foita de targuell, cum aratd in jos : ... 1 toc tipsiT $i un
toc talere ..., I sit de cele bune, deasa, 2 ce[] arpaca$
build, mruntd, 5 dramurl sofian, p' oc[a] cande! albd, I ma-
nue famee$tI albe, I funt paler!, 2 funturI alice de ale ma
runte de vrabil, I funt alic[e] de epuff . .. Samintil, insa. de
napu, da gulil, de varz[a] nemtasca i laptucI de cele invalite.
Adauge: 42 parechT de nasturi mad de aur, unif sucit, iar
altiI cc robine in varfli, 1 camasa voinicIasca, I pareche iz-
mene neprinsa, 1 brani$or, care va fi mal greti, de fir, 1 bland
de gu$ de vulpe de Mosc, cu capacele el.
13 Iunie 1778. D. Stirboaica. Pentru o caratd.
Craiova, 3 Mart 1779. Zamfir H. Gherghe. Pentru 2
parechr desagl cu cartIv, ce are in ldaret D. Stirboaica.
15 April 1779. D. Stirboaica. Pentru un clopot stricat.
Acest clopot iaste cumparat de raposatul tatal mied de l[a]
Lipsca, ci, dup[a] cum veI vedea dum[neata] slovele ce sant
la margina, tot acele slove O. sa fac[1] $i acum ; ci, fiindcd
ati fost madem 2 foarte bun ..., mademul sa nu sa. schimbe,
1 Era fats lu Constantin Strtmbeann 0 Vduva 1%11 Constantin 8tirbeI
(v. vol. V, p. 326, 00 i 16 ; p. 328, n 121).
i Metal.

www.dacoromanica.ro
4 st.zusoui DE BOIERT

c glasul acestui clopot nu s'ail aflat din Olt incoacie.

Cere si catA nAmtasc[A], candel
la Maii1 1779. E6crcpcitto KpETCoukaxo rhexpvr3coc.
Pentru banT. Greceste.
6 Iunie 1779. D. tirboaica. cPentru clopotti erea
si madem bun intr'Ansul. SalutA BArbucianu si Catinca
17700. Nadia. Foteasca, Clucereasa. Pentru afaceri.
19 Ianuar 1780. Barbu t[irbei], Serdar. Cere patru
sfeasnice de bisericA.
II. 2 Februar 1780. D. tirboaica. SA ei materie de o
kubea de care stif cA mi ai mal luat. i pentru sfesnice
de bisericA mai lungE i mai groase decit ceale de la
Mica Precista si de la Sfeti Gheorghe ... Nu stir', cocoana
dum[ital]i ce s'ati mai cAstigat, ci, once va fi, s le aveti
bucuriia... si pomenicu casii dum[ital]i ca sA s[1]
pomeneascA la bisericg.... i die de ceI bun de Rusiia sA-m
trimiti vre o 25 de dramuri, si materiia sg. fie cinci coti, ca
sa-m ajungl.
Matti 1780. H[algi Stan Jiianul, Pah[arnic]. Plgteste la
nuntg, la flu-add Zamfir. Vrea co salb de galbenii mail, pre-
cum al dat si luf Zamfir salba rAposatei.
25 Iunie 1781. .It[efan] PrAsco[veanu], Dvor[nic]2., SA
i se caute un grAdinar. Va da 100 de lei cu zapis. S
fie u3ester si de altuitu pomilor. eDvorniceasa mult1meste
pentru mAnusi.
6 Septembre 1780. D. $tirboaica. Pentru un ceasornic
de dres.
is. 6 Septembre 1780. t[efan] PrAsco[veanu], Dvor[nic].
Pentru un gadinar. Va avea ci rAmAtorT si alte bacsg.suri.
SA fie mAcar pe trei ani. Avind csimbrie grea, s.l aducl
cuneltele. DupA trei ani, ea II voi trimite cu chieltuiala
mea Pentru lAmAT, ce-m scrii, vei sti cg. s'ai1 prgsit si aid
multi, ci oameni nu avem, ca aceia sg. poarte de grijA.
16. 3 Novembre 1780. t[efan] PrAs[coveanu], Dvor[nic].

I Fiul el (ultimul tirbeI din ramura veche) si nora.

Fost candidat la Domnie.

www.dacoromanica.ro
 ECRISORI DE BOIERi 5

Despre grAdinar. (Apa socotescu cd, daca sd va lipi de mine,

nu va mai gdndi de la urmd, ci, cum ea, dupa viat murintl,
imI va vedea sAvArpitul, saa el maT nainte de mine ... Va
avea de la mine mild pi cdutare.,
12 Novembre 1780. D. tirboalca. (Pentru cIasornic,
sd mi-1 trimet1 la Vd1cTa, fiindcd. este Mariuta, fi-mea, isprdv-
nicIasA la acest jud[e]t., Trimete (acest folcAluca (sic) de old,
15 de untu pi 2 capcavale. Cere co jumdtate de funtu de
cIaia fain, 50 dramurT de candel albu fainu, 50 dramurT roz-
marin pentru bucate, I sticlipoard cu untu de anason. Sd.
caute cmArgAritar, orTunde-I veT gAsi, pentru Catinca, dupd
cum al cumpArat fi-mii Stancli Pdrpcoveancdf, sd fie ase-
menea, pi albu, curatu.
6 Decembre 1780. alar[ia] GrAd[ipteanu], Manolachi
GrAdiptea[nu] Med[elnicer]. Sd. li scrie cit costd. o cardtd., tin-
nduntru cu catifea de 15.nd ropie, p'afard cu o vargA de auru
pi cu una verde, pi pan varga cea verde sd. aib floricele, pi
dricu O. fie lar asemene ropti. Trimise maica un burdufu cu
untu pi doi cawavali.
20 Ianuar 1781. St[efan] Prdpc[oveanu], Vor[nicl. Pentru
grddinar. (De la o vreme incoace, alte lucrArT nu avern, cle-
at, fiinda am avut ddruite de la D[umne]zea fete multe,
carele, viind la vArsta cdsAtorii, una dupd alta, tot mdritdm
ale una din an in an, precum pi acum, In luna acTasta, la
io zile, am avut veseliia a nuntiT a fiiciT noastre SultaniI, pe
care am dat-o dupd fiiul al rdposatuluT StolneculuT Ionita
BAlAcean, cu care rdmAsese maicd-sa micu de taic5.-sla, pi
acum, fiind venit la vArstd, 1-am acut ginere.)
21 Ianuar 1781. D. Stirboaica. Pentru (rozmalin de
care O. face in grAdinT, ca sA ne fie pentru bucate, lar dum-
[neata], in locul rozmalinului, m'el* trimis stafide negre . . .
Pentru policandrul Sfintei Troitd . . ., sA aibd. 24 de sfepnice.
Cere pi un grAdinar.
12 Februar 1781. Amza Panul, Slug[er]. Sint sdnd-
topf cCostache, Grigorapcu, noru-mea Ilinca v. El e bolnav
pi (pAtimesc viiat[d] foarte slabd, fiind pi bdtrin. (LAudat
sd fie numele DomnuluT pentru toate ... Al &ilea, stall la

www.dacoromanica.ro
6 SCBISORf DE BOIER

mirare ca, pan te chemam : nepotu Costandin, scurt, tot eram

multAmit de cate o fiiasca scrisoare, ce priimiam de la dum-
[neata], lar, de cAnd milostivul Dumnezaa te-aa invrednicit
de te-aT facut hagia, vaz ca cu o mare parasire ne-al pus
Ja uitare, din ce pricina, nu still. Ci te pohtesc, nepoate, mal
intorce-t firea de ma bucurA, pan am viiat[a] de a mar priimi
fiiascd scrisorea dum[italp. Pentru altele intru care ne aflarn,
nu iaste mal putin decat bataia Eghipetului, care Dumnezaa
arata prin Moisi prooroc : atat aa facut Dumnezla mila pan
acum, de nu iaste moarte intre oamenT, iprocT.* Cere cutite,
lingurf de argint si o carata pentru noru-mea, saa o bota
!mina cu coperis dinainte ; flume drugi sA fie moda ca de
BecT, lar sa nu fie pus in lat ..., cd O. foldsaza in jos numal
decIt, ci sa fie muchie ... Vapsala butcii sa fie rosie, $i
lucru tapan.*
18 Februar 1781. St[efan] Pars[coveanu], Dvor[nic]. if
pare rAu a gradinariul are dropica. De-1 aflA altul la Mart, de
bucurie ce a$ dobandi, nu stia ce multumita as da d[u]mi[tal]i.*
29 Mart 1781. St[efan] Prds[coveanu]. Pentru gradinar.
L-a capatat prin judecata.
17 April 1781. B[arbu] St[iibei], Serd[ar]. Cere co lada
de farfuriT, adecpi] un tacam de masa de 24 de personiT,
cu tote cele trebuinciosa, si 24 de servete si cu masa lor,
sa-m cumperi d[u]m[neata] si un cort nemtesc, de cele de
care ye! socoti d[u]m[neata]*.
17 April 1781. D. Stirboaica. Pentru boala sotieT sale,
CatincaT. SA trimeata dohtor. ch vom da ti. 500, pi alte da-
rurT vor fi pe d'asupra, iar, and nu va vrea Dumnezea, ii
vom da ace 50 de galbeni ; si cheltuiala d[u]m[nealui] va fi
de la no!, mancarea in casa mea, saderea in casa.*
Nota : Instintez dum[ital]i pentru noru-mea Catinca: s'ati
maritata, de 6 anr acum, la Mal; aa fost atund ca de anT
i6. .. Natura este iute, si s[a] manie de fiestece, si are dor
In sale si durere la oase si slabidune ... Fie-mieti Barbu-
ceanu este ca de an! 28.*
29 April 1781. H[algi Stan Jianu, Pah[arnic]. cinWin-
tIm pa dum[italli pentre vesaliia fi-miea Ghita, ca, macar

www.dacoromanica.ro
 SCRISOlif DE BOIERt 7

ca dum[nea]lul Dvor[nicul] Prascoveanu sa afla la Bucure$ff,

dar, puind tot feliul de silintd si mijlocitorr pa dumnei
StolnicIasa tirboica i pa dumnei Stolnicias[a] Bengeasel
de i-aa scris dumisale, $i 1-am plecat de ati primit sa vie
dumn[ealui] aid, sa facem nunta, uncle-i sint toate rudeniile
durnisale si al mid.* Pofte$te pe Hagi Constantin Pop la
nunta. Plunica s schimbe asa caeruD. E pace ; gaerul este
frumos $i drumul bun ... Pohtesc dor pul, unul de lamde,
alzul de naramzd ..., in o lada, dar sd fie de lemnu, ca sa
nu sd sparga, $i s fie cdt de mid.
27. 3 Maia 1781. B[arbu] St[irbel]. A trimes feciorul ccu
radvanu $i cu un podvonica (ric), pentru a lua pe eloftorig.
d'entru doI cotif de orbote albe faille si pentru o apara-
toare Catincaf ... Pentru o lada cu farfurii.c.
28, 25 Maia 1781. Zamfir jianu, Cluc[er]. Pentru doftoriile
fratelut, Gheorghita. Trimesul luT tirbei Serdariul a venit
cu gdoftorulg. Se ceruse $i cunt de scorti$oara, ce-i zic Jai-
neste : coleum cannellaez, sale Gheorghe Insue.
24 Iunie 1781. D. tirboalca. Fiinded, cu ajutoru iuT
Durnnezea, zugravese sfanta biserica $i nu am aur, sa-m cum-
perl doaozecl de tefele,numar sa fie bun, sa nu fie de cel
lesasc ..., tefeaoa cate e 3 13', dan cel bun . .. Din pricina
omului sta lucru jos ... De acest fel de vapseala de care
trimisei dum[ital]i mostra.
Craiova, 26 Iunie 1781. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic].
c Pentru lamaiti, portocaliti $i alte ce mi al trimis dum[neata]
pentru nunta fiu-mieti ... Hotararea ce am fost avut cu dum-
[nealul] Dvor[ni]c[ul] ca sa facem nunta in Rusalii, dar, fiindca.
Marii[a] Sa Vod[A] 1ati facut pa dum[nealuil iar Vel Dvor[ni]c
hatea, si, dupa milostivirea Mara Sale, vrand ca sa. cinstiasca
si pa fiu-miea Gheorgh[e] cu boerie, 1-aa trimis in Bucure$ti,
$i 1-ati miluit Manila Sa Vod[aj cu boerie : Vel Satr[ar], $i
s'aa intarziiat la Bucuresti ... La Tulle va lua voe ca sa vie.,
II Iulie 1781. B[arbu] t{irbel}, Serd[arl, Pentru .niste
vina de mu$catiTc..
La 30 Maltz ceruse $i ccort $i farfurii.
13 Iulie 1781. D. tirboaica. Cere vapself pentru bi-

www.dacoromanica.ro
 8 SCRiSoRl DE BOIER

serica : aur, argint, grisnpann aspru la mana si gren la

trasn Acum iaste vreme de lucru.x.
15 Novembre 1781. loan Brailor, Slug[e]r. Pentru banT.
C. 1782. [Barbu Stirbeil Pentru co cutie piluri de
curatanie, ce sa numescn pilurT de Franctifcrtil, sa le fac[a]
la apatecarie, ca iar ma ciarc neputinta ce am*.
26 April 1782. D. Stirboaica. Pentru cdoao basmale,
fachioln, cu marginile de matasa pentru Catinca, si
C pen tr u policandrup, la o biserica , pentru czaharii (In Craiova
oca era 2 talerT), cdoao parechT manusi de piiale: o pareache
O. fie alba si alta albastra,numai sa fie maT micsoare.
8 April 1783. D. Stirboalca. Cere cdoao basmale fru-
moasa, de cel[e] ce porta domnele la peptii, si o pareiche de
rnanusT pentru Barbucranu, si basmal[ele] mete sa nu fie albe,
sa fie alta fata, si sa. fie lucru mal noo. Pentru pantoff ce-ml
scriT dum[nea]ta sa te instiintaz catti sa fie de mari,s fie
pe pictoru cocobe PaunicaY.*
Craiova, 9 August 1783. B. St[irbeT], Pah[arnic]. c Pentru
ram[a]tori miel de stransura, flindca de atunci 1.ain puc pe
porumbn, si sant grasi ... Pote vor veni niscal negutitori sirbT
din Tara Turciasca. Cere 410 sticle fruntineag, 1.
Craiova, 21 Mart 1784. Zamfir H. Gherghe. cD[u]m-
nealuf cocoa' Ghita Bengesc[u] s'an logodit cu ica d[u]m-
[nea]luT Banuluf Dudescul 2i, dupa Past!, numaT decat ieste
trebuinta de a veni e singur... Va sa mearga dum[nea]lui la
Buc[u]restI, sA faca nunta.
22 Mart 1784. B[arbu] S[tirbeT], Pah[arnic]. Cere a se
aduce Catincai de la Benin cap. de obraza.
22 Mart 1784. B[arbu] St[irbeT], Pah[arnic]. Cere sa
i se trimeate gazeturile prin negustorul Iovipale.
Craiova, 4 April 1784. B[arbu] St[irbel], Pah]arnic]. (Pen-
tru apa de Spa [si] 100 pahara de vin, sa nu fie de cristal, ci
de cele urdinari, si fr'o 40 caranfile. Pentru reteta ce am
1 Fromignan, vin muscat.
E jupineasa Cu islic de blani pus spre ceafft i ca plrul ridicat In sus
de o panglicd, de care vorbelte lady Craven, In Voyage en Crinse et el Con-
stantinofilt, en .1786, Londra, 1789, P. 417 i urm.

www.dacoromanica.ro
 SCRISORt DE BOLERT 9

trimis dum[itale], scris letine$te, de ni$te apd de obraz care

aesit acum.
5 April 1784. D. ,Stirboaica. Copiit el, Barbuceanu $1
Catinca, slut bine ; ea, cu ipatima durerif capulur.
cdtelu, care mi /-ai trimis in trecutu an, ail murit; care mare
englengea. $i petrecere dn vreme fAceam cu dAnsul. SA-I
afle altul, frumosel $1 costir12. Salut5rI soacreI, Hagiica, si
sotieT, PAunica.
24 April 1784. B[arbul $t[irbeil, Pahrarnic]. Trimete o
scrisoare greceasa. la Gheorghe Vendoti, la tipografia Iosif
Baumeister, in Viena. Trimise dumitale si adastd carte a
lu chir Gheorghe Vendoti, ca s o cetestI.
44- 17 Maid 1784. B[arbu] Pah[arnic]. Pentru nige
cal ce ar vrea sd cumpere in Ardeal.
17 Maid 1784. D. tirboalca. Sd-in gAtitl un cltalus,
dupa cum era Miliortil, ca s5.-m fac cu dainsul putinticg en-
glengea, pentru trecerea din vi-eme; numaI O. fie dupil cum
era Miliort,
26 Iulie 1784. B[arbu] t[irbeT], Pah[arnic]. Pentru
gazeturI, ce all sosit luI, lui Jiianu, Srdariului Farfara, Cai-
macamulul ; una a dato Pit[a]rupul] Nicolache. Trimete ez
pArei[chl] papucI de Tarigradz.
7 August 1784. loan Ot[etelesanu], 'atr[ar]. Se plinge
ca i s'a scris get.' semetie : nu m pohte$tI prieteneaste si
a-m scrie ca until bojar, ci-m poruncesti intocmaI ca until
supus al dum[ttal]i ; care, de erea s5 daii rAspuns dup. scri-
soarea dum[itale], te ImpIrtAsal i dumn[eata] la intristarea
mea ce m'ail mAhnit din scrisoarea clum[itale] Chir Hagl,
not numal dorim de dum[neata], lar nu ne teamem locurI
sfinte al cIlcatti, i Scriptur[a] e$tI adapatii, ci ado-ti aminte
c zice SfAnta Evanghelie cine etT, de jaded sluga striinlz.
A implinit diata tataluI, Vornicul cu privire la bi-
serica din Craiova.
n alt bilet, cu aceiasi datl, cere 4o butc5., inAcar s fie si
putintel purtat[5], $i sA fie, orI englezasc[1], sail de Bed :
numaI sl fie naimodu, frumoa%[1] $i tapn5... SI nu fie la altul
asemenea ; frumoas[A], tapin[I], u$uricg, $i mal eftioar[q.

www.dacoromanica.ro
10 salmon! DE BOHR(

Rimnic, IO August 1784. Gheorghe Jianu, 5.tr[arl.

CPentru servisul de portulan ., am scris la Bed la sor
Raicovici, ca sa le cumpere, si sa fie tot un fella, de 48 per-
soane, care sa le asez In trei Astaz luaram Instiintare
cum ea dum[nealulf Banu Dudescu aU plecat din Bucurestil $1
vine la sfintele manastiri pentru inchinaciune. Poftesc pa
dum[neata] ca sa.m comperii trei buteluri vin de Tocaia si
patru de muscat, Insa patru de muscat si trel sticle brabantlel
patru funturi piscoturl, Insa, da cele lungl, doao funturi,
d cele mici, doao funturi rozo! de Breslau.
La 14 Zulle spusese c tachnurile sint pentru etc& obroazes.
Se cerea un obraz mares. Doria la 14 Novembre cbu-
teluri fruntinliac, butelurr untdelemna.
14 Novembre 1784. Cost. Gian[oglu], biv Vel Clucer.
Cere un catalusi de ce! flocos ; un zavod de cei mar!,
de Bed Foarte sa fiie mic, incat sA nu mal file in
toat[A] Evroapa mai mic decat acela ; sa fie si focos, cu paru
slobozit si mole, fije si catea... Zavodul sa nu mai fie ltul
mal mare nicT in Bed, si Invtat la vite. s i pentru doftorif.
so. is Decembre 1784. Ion Brai[loi0], biv Vel Stol[ni]c.
Pentru co butca noaa, nu vre o coptura. veaiche $1 suliminit[a],
ca ceale neveaste batrane, stirbe i suliminite, ci sa fie tanara,
frumoas[a] ; postavu s fie verde, si denapoi sa aiba 2 oa-
meni loc a sed[6] pa ladita, lar de nainte s alba scaun
umblator cand va fi trebuina s poata sadea si pa scaun
al t 2 oamenr ; burdufu s fie !laic si corona cea de asupra
sa alba acel me$te$ug s s[] sloboaza pan aproape de bur-
duf, ca sa n.1 zbiceasca ploia, si sl aiba 2 sticle mat mid si
la coroan[a], ca sa s[1] vaza innainte and sa va slobozi si
perdelele, dup[a] obiceiti ; scathe sa fie ca la caratele cele
englizasti, sa s[a] Inchiza supt butca, si la picere jos cu la-
dit[a] pentru de a pune in calatorie tipsiI, talere si altele.
in locu ce sade viziteu, sa alba burduf pan jos, de a put
pune viziteu traistele, fraie si altele ; i sa. nu fie grea : cat
de usor de s'ar putea, i buna, dar si mal eftioara ... Am
inbatranit, am slabit, am lasat 41ii barba, sa fie un lucru mai
fru mos. 2

www.dacoromanica.ro
 SCRISOM DE BOIERt 11

29 Iunie 1785. D[umitrana] Stirboaica. Pentru ce a dat

csa cutnpere CatincaI : o basm de orbot[a] alba. de gata
aseatnine cu care ail cumparata nepotel DumitraneIx.
pentru gun funta de candela albti.
14 Iulie 1785. B[arbu] t[irbeI], Pah[arnic]. Pentru bitted si
cdoI telegarIa ce se vind cu 20 de galbenI.
Tirgu-JiiuluI, i-ia August 1785. Mayo* Fpcta[tat4vo] Ha-
x[cipvtxoc]. Pentru bad.
16 August 1785. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic]. Pentru
moartea prea-iubituld si proc[o]psitulur si intaleptuluI mien fia
Zamfir,, mingiindu-1 ca pe by. c Focul ce arde apururea in inima
mea Mie tot mi s[a] pare cad este in vis acest foc ce
miaa calcat; im pare ca este dus in vre o calatoriie saa in
vre o slujba, de nu-I vaz innaintea ochilor miei, lar, arid in'
vine cate o scrisoare de la vre o rudenie saa de la vre un
prieten, de mangaere, si-m suit*" de mangaiere, cunoscand
este adevarat focal ce m'aa cdlcat, im aprind focul jale,.
As fi pohtit, pentru pacatele mele sa m[d] fie pedepsit Dum-
nezea orI cu pagub[d] de a pierde tot ce ama, ori miie sa-m
fi dat patim[d] de boal[a], sa patimesc pn la sfirsitul vietif
mele, 111 scarbe si in dured, si sa fie trait rap[o]satul, ca, la
lipsa ce m'as fi aflat si la durerile boald, m'as fi chivernisit
si m'as fi mangaiat dupa inta.lepciunea ce avea; numaI, nepu-
tAud focul ce m'aa calcat, zic si ea : Domnul aa
dat, Domnul aa luat, si pote fi ca va Dumnezeil la sfarsitu
mieti s n'am niel-o mangliare, ca la el Im era toata nadej-
dea ... Si vrajmasir mid vor fi la mahnire, si vor zice de ce
a nu patimesc eU dured de lipsa si de boal[a] pentru pa-
catele mele, ci sa intampla moartea fara vreme i fara
pricind de moarte, cd, fiind san[a]t[os] valid sa fie maI sa-
n[a]tos, insalat de un bec4nic doftor ce avem aici,
din doftoriile ce dat, la noa zile 1-am ingropat. Oh, oh,
ce foc m'aa calcat
20 August 1785. Cost[an]d[in] GIan[ogl]u. iFiindca acum
aa venit vremea prepelitilor si coteiul ce 1-am avut, ail murit, si
acum mA aflu far coter... Sa-m gasestI un cote! bun, frumos,
cu urechile lasate, lungf ; sa fie soI bun, a cauta si prepelit, si

www.dacoromanica.ro
12 SUMMIT DE BOIErit

a scoate din apl, mal in scurt cu toate $arturile lui $i, de

sa va gasi sa fie cat, $1 ma bine ar fi, iar, de nu O. va
putea gAsi cat, sa fie $1 cine, numaT sa fie sol bun.P. S.
Fac o bisericuta e si-T trebuie doul sfesnice de alam[A] .. .,
$1 doao micT, de umbla copii cu ele..
Bucure$0, 26 Novembre 1786. H[a]gi Stan Jianu, biv Ve!
Postelnic. A venit aid ca s se judece pentru mosia Drago-
te$U, ce o are de 20 de anT, cu e neste $aret da docoi.
Domnul l-a facut Postelnic paiA. De acum innainte, cand
imil vel scrie cartile, de supr[a] cu acesta tit[lu] : biv Vel
Postelnic .
Craiova, 28 Decembre 1786. H[a]gi Stan Jianu, biv
Vel Postelnic. cPentru cinstea boerii Postelnicii ce m'ati miluit
Mariia Sa Voda, ca, in$tiintare luind, at avut mare bucurie,
facandu-mT oratie ca sa traiasca Mariia Sa Voda $1 ea sa
ma invrednicescu $i la alta cinste, maT mare... i ea rog pe
milostivul Dumnezeil ca s. traiasca Mariia Sa Vod[a], sa-1
avem Domn $1 stapan pana la adand batraneta in luminat
Scaunul Will Sale, cu norocire... Pentru ca acIasta cinste
este mare boerie, din protipendada, $i, mdcar c din proti-
pendadA este al doilea dupa VistierT-Mare, dar maT nainte
vreme, la DomniT trecut, acTasta boerie o avea boeriT gred
din ceT marl, fecior! de capichihaele si ginerT de capichihaele,
cer care erea tot omurul 1 in maina-le : care Marna Sa rAp[osa]t[ul]
Grigorie-Vod[a]' pe dumnealuT Banul Hrisoscoleti din Pos
telnicl-ati facut Ban-Mare, $i Mariia Sa MihaT-Voda cel batrana
pe rap[o]s[a]t[ul] Postelnicu Ianache Muruzi, tatal Dvornicului
Muruzi de la Bucure$tT, din Postelnic 1-ati facut iar Ban (pre-
cum $i altT DomnT asemenea), $i apoT iar pa dum[nea]luT
Banul Hris[os]coled Mariia Sa Alecsandru-Voda Ghica din
BanMare 1-ati fcut iar Post[elni]cti, iar din boeri grecT
ceT maT multr, din PostelnicT dragoman! $i apoi Domni, $i
acTasta boerie, cum zic, o avea numaT boeri grecT, fiind la

a Toate trebile.
2 Grigore Mate! Ghica.
a Racovifii..

www.dacoromanica.ro
 SCRISOld DE BOIER1 13

Tarigradil cea mal cinstit boerie, si aicT in tail Cu toata

puterea, lar Mariia Sa Vod[g], ca un milostiv Domn si stapan,
nu deosdbeste pe boeril grecI dintre 136erif pamantenT, nicT
pe boerii pamantenT dintre boeri grecf, ci voeste ca sa fie
totT de o obste, si pe ceT vrednicT si credincio$ boerf grecT
i-ail cinstit Cu boeriie din boeriile pgmantenilor, precum pa
dumn[ea]luf Post[elni]c[ul] Ralet l-aii flea Vel Log[ofa]t. Asa $i
pe boeriT pamanteanT, le.ati dat boeriile Grecilor, $i, din boerf
pgmantenT, pa dumn[ea]luT Dinu Filipescul, din ClucT[a]r halea
Postelnic, $i pa dumnealuT Scarlat Ghica, fiiul dumnealul
BanuluT Ghica, din ClucTia]r si Aga iarag pai Postelnic, ca $i
pg mine (vrand Mariia Sa ca sl nu sa deosabeasca nicl
partea Craiovel de BucurestO, pa dumnealuT Cluci[a]r GIanoglu
din Cluct[a]r paih, Spatar, pg mine din Pah[a]r[nic] paig, Post[el-
ni]cii. EA, dupg trebile ce aveam la Bucure$tr, dupd ce m'ati cin-
tit Mariia Sa cu boeriia, mi s'ati facut $i tain de cheituiall
$i alte icramurTi. Hotasirea im erea sg $ezT, nu numaT Cra-
clunul sa-1 fac acolo, ci si Pastile, dar, intamplandu-sa o tre-
buinta aicT la Craiova, m'ati pornit Mriia Sa Vocla cu menzil,
de am venit, si, pana and va fi voia Mara Sale luT Voda, ma
aflu aid' la Craiova.
Craiova, 23 Mart 1787. H[a]gi Stan Jianu, Post[elnic]. cSi
Tara-Turceasca 0 Tara-Rum[d]neascg la un Turc satl la un
cToban, cgte trel-patru negutatorT ail dat banT, $i oile de
iarna s'ail prapadit mar toate, $i acum uniT din lanarT ail
tremis oamenT de strgng piel de of moarte, cu ce pret le
gasesc, $i ad prins totI tabaci de le zmulgu, $1 zmulturile
le-ati tocmit cate 13 parale, apoi 'Ana de tunsurg, unde va
mal rgmanea, socote$te la ce pret va sg iasa. ?
Craiova, 14 April 1787. Fl[a]gi Stan Jianu, Post[elnic].
cAstaz, viind dum[nealu]f Cluc[e]ru Serban de la Buc[u]re$0,
me-ati adus veste ca. Mariia Sa Vod[I] vine curand aicT la
Craiova, $i aicea nu-I ggsesc cele ce trebuesc oranduiala
mesh', ci te pohtesc ca aceste ce le insgmnez insu$ dump-
talli, sa mi le cumperl ca s[] fie bun[e] de mas[d] dom-

' Onorari.

www.dacoromanica.ro
14 EDEDEOE1 DE BOIERt

neasc[1] ; insl si sl le a$Az dum[ital]i in cutiT cu bumbac

si cum vei sti maT bine, ca s[A] nu s[] farime, si O. le puie
In doa 1521', ca s[] poatA pune pe cal sa le aduc[Aj mal in
grabl pAn la CAlimA.nestr, c scritt si luf Costandin Ocnaru,
ca iarAs pe car sA mi le incarce, sA ajungImal Innainte, pAn
a veni MAriia Sa. InSg : 12 sticle vin de Toca!, 12 sticle
vin de Ren, 6 sticle undeletnnti de Proventiia, 6 sticle de
rozo! de Franti sail de alt fell, nu de cel ce s[A] vinde in
targO, de 24 de persoane un aufsati de zahar, cu tot felu
de figurT, precum ierea si cele ce le-aT trimis la nunta flu-
mie asAzindu:ie in cutiT rAtunde cu bumbac ; un
naimod ce-m spus[e] nepotu cA obicTnuesc la masa domnilor,
de zahar, ca o dumbrav[A] si cu jigAnif cum obicinuesc de
le fac, si de argint, pentru podoaba mese!; 4 copurT arpAcas
de cel fino, mArunt, 4 funtI prezintin, 6 funtl orez de Italiia,
4 funtr piscoturT de tot felu, 2 funtT cArnatY, salami dug (sic),
numaT s fiie proaspetT ; de s[A] va gAsi si nescaivas vin de
muscat, sd-m triniitT 12 sticle, numaT sl nu fiie stricat, atAt
acesta cAt si ce! de Tocaia. 2 pom[u]sorT, unu de lAm[A]i
si altul de naramz in lAdita, de s[1] va putea si cu rodu
lor sa cu flor!, fiie si mal micT, dup[A] cum i-aT trimis
la nunta luT GhitA. SA cercetezT de sA vor gAsi doT armasarT
telegarT, murgi sail galbeni, cum numai sA. fije frurno[1], si
nu tocmaT mar!, ca ceT negri al Cluc[e]ruluT StirbeT, numaT
tined si sdn[at]os, $i sl m[A] instiintez CLI citT banT O. pot
lua, si o pereche hamurT cum ai-.1 fosla ale CaimacamuluT
Sutu As vrea vre-un lucru raritet, tucar si de treizecT
galbenT, numaT nu sti ; ci pentru aceasta s m[1] instiintez
mar in grab[A] ca sA trimitr, In caT de olac, doaoa sfesnice
de argint cu mucArile lor : still cA. are dumnei vara-mea
Poftesc ca sA mi le trimitet, instiintndu-mA si cAt banT ail
Si sa-m trimitT si patru funturT lumAnArT albe, mid ca de
cele de sAil ; naimod, ce-m spusl nepotu Ianache el obicT-
nuesc domnir la mas, ca o dumbravA si cu jigAniT de ar.
gint, sl mA instiintAzT cAtT ban"' are, ca, de-m va fi trebu-
incroas1 si sl prinzA loc, sa scriti sA vA trimit Cate do!
blu frunzisoarA, scortisoarA, nucsoara, poftesc sA trimit.

www.dacoromanica.ro
 Bel/ISOM DE B011.E1 15

6o. 24 Maiti 1787. Nedescifrabil. g Postav verde tdiat cu

coltUrr sl se pule pe marginea unor piel... $i mal ales
la botu piel, fiindcA este tftiat oaresce ... Pentrn o piele
de Ord. (FiindcA, precum zic, pielea de ursu voiti sl o aibu
pe pa t in loc da mindiri, lar pieile de caprA voiti sA le fac
In loc dd perine ; insA sA fie boia, adec[6] vApsea, de aceia
care sA tit1 sl curete, sl s[A] mAnjascA hainele.
6E. Craiova, 4 funk 1787. H[a]gi Stan Pant], Post[elnicj.
Pentru artilasar: ccAnd at priimit scrisoarea, trimis grofi
afarA pe la. iosaguri ... AI gAsit dol murgt si dol negri, dar
bAtrAnT, de t Ate zece anr, iar la grofti Michesr ai glsit o pA-
reiche armAarr galbenI cu coama neagrA si cooada asemenea,
si picerile din genunche la vale negre, numaI la un pictor
dinnapoI pititenog, si de cAte 6 ant ; numar unul, cAnd este
In grajdr, in ureche lsatl, dar, cAnd Il pune la hatn, tine
ureichile bine. [Cerea io5 galbeni. aflA cu meteahn.] CA
acestiia vol s dati Mrii Sale lur Vod[]. Ci, fiindcA. venirea
Mdrii Sale aicr, cum poruncea, vAz ea i &ail mai fAcut zA
ticnire, nu sti ll pana cAnds, sA mal caute. Ar vrea si el
dor, g joganil. MAcar cA MAriia Sa n'ati venit [Ana acutn,
dar tArguelile cd mi le-al trimis, le-am trimis MArli Sale, si
priimit cti mare cinste. Ci a vrea mat frumoasA Inca
sArvitiia aceia care este la domnir cer mari, l cu picerele
de argint. A scris si la Viena. Vin de Tokai sA caute acolo,
la Tokai saa la Viena.
29 Iunie 1187. B[arbu] Cluc[er]. Pentru cpatru-
zed de portioane de doftiority.
Craiova, 23 Tulle 1787. Stan Jianu, Post[elnic]
Fiind milostivirea MArli Sale lut Vod[al asupra casiI mele,
pe fiul mieti StAnut cinstitti cu boieriia Vel SArdart,
care dupe varsta lu iaste prea milt, dar, vrAnd MAriia Sa
ca sA miluiascA i sa cinsteascl casa mea, 1-ati flcut ; care
nu sAnt vrednic a face azuta multamita.,
8 August 1787. t[efan] PArs[coveanu], Dvoi[nic]. Aude
cl va veni /a Craiova. Pentru Ion Ungureanu grAdinariti,
care se arAtase betiv.
Craiova, 27 Aug[ust] 1787. H[a]gi San Dan, Post[elnic]

www.dacoromanica.ro
16 SCIUSORI DE BOIERI

cS5.-m cumperi zece copurI de uleI, cA foarte im trebueste,

c aid la beseria la Pltru Bodu (sic), tImpla fiind veiche,
am surpat-o, si am flcut-o din nor', si cu stocaturI si
de dveri, si coroanele foarte frumoasA, si am tocmit un zu-
gray, iars mester mare, ca sd o poleesc cti aur $i Cu argint :
am trimis la BecI de mi i-ati luat RaicovicI.
12 Novembre 1787. 1:xxpXectoc [Scarlatachi] rxixaq,
Mgrc Ao1o[06qc]. Pentru afacerI. Pecete cu un lei privind
in teo oglind.
Decembre 1787. Hraki Stan Jianu, Post[elnic]. tPentru
fii mieLGhit[l], ye! fi intAles a iaste ispravnic la TrgujiiuluI,
cel mic iaste la Meh[ejd[inti] cu oeritu ; ed sdnt incArcat aid
Cu toate orAnduelele zah[e]reli ; care O. va spune Costandin
Ocnar[ul] cA nici mAncarea nu-m tihneste.
21Iulie 1788. LucrurI depuse de Portarul Marcu
anterie cu saiale (de varg si de iarnA), ci ceainic de ar-
gint . .., o cutie de zah[d]r, de argint ; un toc cu sase perechI
cutite sase izmene de borangic noao, i berberlic cusut,
doal tocurI de pieptine, cusute cu fir . .., o sea de argint,
giubea canarie cu cacomu, o pArechi scarf de cal galbene,
de alam5..
5 Mart 1789. De la BozienI, din Tinutul NiamtuluI,
al Moldovi. Scarlat Cgmpineanu. Pentru un imprumut. E
in (tail streinda.
Craiova, io Decembre 1789. Hagi Stan Jianu, Pos-
t[elnic]. Pentru fiica fetei ginerelui mort, Nicolae.
6 Ianuar 1790. Varlam Sdrd[ar] Budisteanul. Vrea
aibl de la Bed doul bad. c Potcile s. fie p6. fiarl engle-
zestI, sl sp.; legene, i sa fie poliite, cum si butca cu aur
din destul poleit, si jugrdveala frumoasA. lar fdptura sA fie
precum sA obicInueste alce la no!, iar nu de cele cu us!, si
inlduntru inbrAcat cu flus frumos. Pe V : cIspranici de la
PitestI.
8 Ianuar 1790. Trel Murgaseni, pentru o nunta in fami-
lie, ccu copilu d[u]m[nea]luI Mateitg. Filesanu, biv Vel Sardar.

Prosop de brubierit.

www.dacoromanica.ro
 scalsoR1 DE BOIERT 17

Craiova, 5 Malt' 1790. H[a]gi Stan Jianu, Post[elnic].

Pentru norA-sa, supgratA de gazdA.12., care-i spune s-$I cate
gait salas. Ar cumpara el casele. Am multe calabaldcurI,
dulapurf, mesl, scaune i alte bagatelurr. Boltele ce aveam
cu chirle, de tineam marfa mea.
9 Mali"' 1790. H[a]gi Stan Jianu Post[elnic]. Pentru
intorsul nurorii $1 boala lul de piatrI. Totdeauna mA apuc[d]
in partea din stanga, in de$art, aproape de spindrI; pe semne
la rAnunchI Noru-mea, acum la plecare, fiindc am avut
cuno$tintA cu tot!' domni, ca sA-$ i zioa bun[A] dupe la
doamne, va gAsi vre-un hinter" cu plat[A], O. nu meaarg[A]
pe jos, mAcar cX am scris si o carte de inchin[Alciune la
Mariia Sa gTof Betlen Ghiorghe, si am dat rug[A]ciune Mdrii
Sale doamni ca cu MAriia Sa sa meaarg pe la gubArna-
torita si pe la alte doamne, ci poate ca nu va merge pe la
toate doamnele, ci numaI Linde va putea sA meaargA Pd-
rinteluI duhomnicu mA inchin.
30 Mairi 1790. Cost[an]din Vii$[o]r[eanu], Aga. SA i se
trimeatA douA sfe$nice lucrate la Sibii cu alama tuL PAu-
nica sA-I spuie ce scule se aflA de vAnzare.
To Iunie 1790. Cost[an]din Bengescu, Ag. Trimete
HagicAI c23 perechl broaste).
Craiova, 13 lunie 1790. H[a]gi Stan Jianu, Postelnic.
Pentru boala sa. Fiind[a] apoteca s'ati arAdicat de aicea de
multA. vreme $i s'ati dus peaste DunAre, cd acolo este $teabu.
$i acuma sl apropie si Sfete Petre, unde sl slobod $1 zi-
lele de post., SA trimeatd doftoriile de acolo.
26 futile 1790. Brarbil t[irbeij, Vogt*. Trimete lu-
crud acolo ; sA-I cate deposit. Numal pl supt cumpdt sA o
facI dumn[eata], aciasta, pentru ca O. nu O. facA tevaturb.
79 August 1790. LucrurI depuse chi pastraritl de Vel
Logofdtul Manolachi GrAdi$teanu la : i rahtu de ar-
gint cu resmeaoa 2 lu . . treI florI de ha0., o strecurdtoare
de cafea, t lacrdcIooarA Cu hArtil tas de argint poleit,

I Era la Sibiit, In bejeml, pentru rhboiti.

2 Rostul.

5216. Vol VIII. 2

www.dacoromanica.ro
dar.
18 EICRISOR DIS BOIER

2 farfuriT de dulcrat[A] poleite

I
cAtiie poleitd, I bur-
3 cabarale si oblAnc de argint, de $ea ..., I sepetel
de paie Cu mAruntisurT, I pielcea de caprA neagrA ; bog-cele,
cu zapisele mosiilor GrAdiste si PoenarT.
13 August 1790. Co[stan]lin Bengescu, Ag. Pentru
doul inele de prefAcut.
Craiova, 18 August 1790. Zamfir, Serd[ar] Acum aft
venit aicT poruna de la BucurestI, pentru cAte mAnAstiti $1
bisericT vor avea preveleghiuti si hrisoave, sa sA triimitg copie
adeverit1 de cinstitul Div[a]n de aicT, ea sA sl prenoiascA
de cAtrA prea-Tnnltatu printip2. SA-I caute si lui daniile mA-
nAstiriT, de la Alexandru Ipsilanti si Nicolae-VodA Carage.
Scriitorul era tatAl luT Tudoran.
21 August 1790. Co[n]st[antin) Bengescu, Ag. Pentru
ace'e doao cAcTulT), comandate intocmaT ca furma cAcIuli
mele, zarife. i pentru evenirea Exelentii Sale doamnei
ghinArdlesi, ce are sA se intimple.
Cralova, 18 Septembre 1790. Zatnfir, Serd[arj. intelege cA
acum nu mal slut O. se innolascA hrisoavele. A trecut ape-
ricolul ).
Craiova, Octombre 1790. Ii[a]gi Stan Jianul. Despre un
Lipcan, ce duce lut Pop scrisorf ale luT Merkeliuss. SA de$-
chidetT lada cea de chiparoz i una neag,rA : $1 sA scoatA o
giubea mohorAtA, cu vergi de fir ce este cu nurcA, $1 o rochie,
iarls asemene, cu antereu Giubeaoa IlincAr este cu jder,
$1 rochia este fArA rndnecT, iar a ZoitAT este cu nurcl, i rochia
cu antereg la i, $1 un binis a luT GhltA, de postav, cu jder,
facI un tenculeta ; numaT sA pue scAndurT suptIrele, ca
sA nu sl sfarame.,
30 Octombre 1790. B[arbu] 5t[irbet], Vor[ni]c. Pentru
ca sA. i se trimeatl islicele, $1 sl le scuture $1 sA i tutunul
cel vechr, care ad fost pe dAnsAle, $1 sA pue altul, sA im-
brace zagaraoa cu tutun, pentru ca sA nu le mAnAnce moliile,
$1 sA le apze iar[A]$i la locul lor. .. 12 pAreichi pene de
' Cadelnitrt.
De Coburg, comandantul cltirri de ocupatie.
Agentul Austriac din Bucurqti.

www.dacoromanica.ro
 SCRISORI DE BOIERf 19

care aii venit la Sibil, sI-m trimit pentru Catinca ; numal sa

nu fie negie, ce or[i]ce alt fell de forma.,
25 Novembre 1790. B[arbu] St[irbel], Vor[ni]c. Si
cpentru un clopot ..., pentru o sfanta biserica de aid, ins
de o suta de funtr.
3 Decembre 1790. St[an] Jianu, Sard[ar]. Cere cdoao
duzine masalale ... 1 lebadea de maldeh ca norul .. . 0 pa-
lasca de cele de iegar, cu cheie . .. Praf gros.,
22 Ianuar 1791. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic]. Pentru lo-
godna nepoatd Tita cu Camarasul Costandin, efiind si Marila
Sa ghinararI cu tot ofiterir $i toata. boerimea. S'a stricat
logodna cu fiul Stolniculia Briloiii, ce fusese la csurgunie.
Cere amacaroane i fidea, confeturI i condite).
Craiova, 15 Mart 1791. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic].
Afla de la Pop ca generalul Mitrowski a inlocuit pe generalul
Enzenbergl.
27 Iulie 179E. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic]. cA.cum
intalesdram cum c ministril nostril ar fi incheiat pacea cu
Turcil, $i, macar c nu s'aii pobliculuit, dar ma tem ca vom
ramanea cum am fostid, ci Dumnezati sd-$ faca milk nu still
ce urmare sa fac, ci vol vedea ce ias[a] afar[1] de pace $i
Cu ce conditione, apol vol mal in$tiinta pe dum[neata]. Spataru
Geanolug, sant acum 15 zile de cand afi plecat la Bed ; ci
still c de acolo ve intelege la ce ail mers si ce va ispravi.,
A intrebat de boala pe un doftor de la Bed, venit acolo.
in loc de ap[] dulce, O. be' apa acra .. . Doftoru im dete
In scris ca asupra BrasovuluY, la un loe ce sa chiam[a] Irgan,
este apa de sa chiam[d] Borsec ; dar eil $fiti ca O. afla. $1
$i catre Orastie.
12 August 1791. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic]. gin
trecutele zile, viindu-ne vestire de negandita pace $i Cu Rwil,
nu aveam $tire de s'aii facut pace, cu totif eram spereatl
ca poate vor veni suma de Turd ca sa prinz[a] pe 6 lunl...
Socotind ea, fiind pace cu tot, trebue sa vie Domnii in tara

I V. Acte fi fragmente, II, pp. 322-3.

2 Cf. atestatul ce-I d, In 1790, colonelul Kray, In vol. XI, p. 104, no 26.

www.dacoromanica.ro
20 SCRISORf DE BOIERY

far oste turciascA, si, ca un Domnti, va fi Cu inblanzire, $i va

judeca, $1 apoi va pedepsi pe cef vinovat,acum ne-ati venit
$i carti de la Marlia Sa MihaT-Vocla SucT, de inblanzire. Scriie
din Sumna, de la 4 ale acestir lunT, i scrie ca facut
paratiia Domnti aid la Tara-Rum[A]neasca, $i i-am facut $i
raspuns cu oratei, si vedem ca. ostile chesarice$tf, unde era
gata sa plece, s'ati mai oprit : zic ca., pan sa va ispravi
sAvarsit pacea cu Muscali, vor fi tot aicf in tara. Ci milostivul
Dumnezdti sa$ faca mila, ca nu $tim ce O. mal facem, daca
am avut acTasta parte ; ci, pentru Was, sa rAmae, sa nu
prinzI1.
92. 26 Aug[ustl 1791. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic].
trecutele zile, t'am scris putintica mangliare ce am luat, in-
telegand ca s'att facut pace $i cu Muscalil ; acum aid ca.
numai $til$tant2, opt luni, dar tot nadajduim cI s va face
desavAr$it[A] pace, de nu va maT pAtimi tara. 51 noo ni-ati
venit luminate cart de la MAriia Sa Vod[a], de la Tur-
tucaia, dar caimacamif Marii Sale ati venit in Bucure$tT
da la 19 ale acestiT lunT. Este nepotul Mari Sale, care ail
fost0 aicii caimacam, celibiT Iorgache Such', si poate pan
acum va fi sosit i Mariia Sa Vod[A] in Bucurestl; $i poate
astlz, maine, va sosi caimacam $i aicf. stile chesarice$tf, az,
Duminica ce vine a lunif, vor pleca de aiciT. Preasfintiia Sa
parintele episcopu im scrie cum ca, stie ca. am copiile fer-
manurilor, cand s'ati facut pacea cu Rusif ; $i, cAnd am fostal
la Tarigrad, le-am luat copule3, i, dup[a] 1n$tiintarea ce are
de la Ru$I, cum ca. ail arAtat la pacea ce vor sa faca
Cf. raportul olandes din Constantinopol, 22 Mart 179r
aDe prins Michel Zasso, die voorheen prins van Wallachien geweest,
dog gedeposeerd was, is taus weeder tot die waerdigheyd verheeven en
door den Visir in het leeger ontbooden, ten eynde voort na het sluyten van
den vreede, als dat prinsdom weder aan de Porte zal ingeruymd zyn, ge-
installeerd te kunnen wordena. (aPrincipele Mika! Stitt', care a fost Domn al
Terii-RomAnestY, dar a fost mazilit, a fost ridicat iariisl la aceast demnitate,
si a fost chemat in lagir de Vizir, pentru a fi asezat In Scaun, lindatli dupli
lacheiarea pciT, ciad acest princi?at se va Intoarce kris! la Poart.12).
2 Stills/and, armistitiu.
3 La 1774.

www.dacoromanica.ro
 SCRISOld DE BOIER 21

si pentru Moldova si Tara-Rum[a]neasca, sa fie cu prono-

miile ce ai1 fost mal nainte, si sant trebuincroase acele fer-
manurI, si scrie sa i le trimit, ca vor fi de mare folos, si,
macar ca. i-am facut raspuns ca. acele cpiT de fermanurl, de
nu sa vor fi rapus prin lazdreturT, and am trimes scrisorile
in launtru', vor fi la Sibil intre alte scrisorT ce am acolo ; ci
te poftesc sa chiemi un Meatus, sa deschiza la sepetu ce este
la dumneata, si sa cautf in scrisorT, ca este un plic desupra
rupt, si sant numaT aeeale fermanurT, si sa le invalestI inteo
hrtie groas[a], si intr'o panza sa. s[a] coase, si, cu om sigur,
orl pgna aicT, orT la Ramnic, la chir Nicolita, s mi le
trimet, ca acum la targ vor veni din r udeniile (?) mele ; nu-
maT sa. nu s[A] ude, orT sa s[a] rapue , ca poate vor fi de
trebuinta.
93. Craiova, 25 Septembre 1791. cCherata, sotiia rap[osai-
tuluT Mihal Socolescu.a Pentru un deposit.
94- 9 Octombre 1791. H[a]gi Stan Jianu. P ah[arnic]. Pen-
tr u fii-mieti Stanuta, bolnav de frigurl. Une orT 4 vine
In fire, apol iar sa zminteste, ci am hotargt sa-1 dail la Bis-
trita, sa-1 las acolo catava vreme, fiind si alte sfinte moste,
si Sfetii Grigorie ca sa nu vaz[5] pe nimenT de aT nostri, doar
va face Dumnezeil vr'o minune.a 4Nepotu Camgrasua, pirit,
a fost dus la Voda, dar liberat.
16 Octombre 1791. St. Jian, Sardar (?). Pentru doa
sobe de her, de cele suptirT, una sa fiie de sasazecT funtI, mare
bun[a], oarba, nu de cele cu foc, si alt[a] mal mic[a], ca de
treTzecT funt, iar orba, adec[I] dintealt[a] cas[a] sa 41]
incalzeasca, adec[d] cu oriol, sa ias[a] fumu intealt cos, numaT
sg hie zarif acute, si zece sticle Auspruh de Tocaia..., si
4 funt piscotea,
24 Octombre J791. C[ostan]d[in] Otetel[e]s[anu]. Am
vazut ca-m scriT si ma iscalesc crestinestea, cacT n'aT putut
pricepe iscalitura. Ed prea ales mg iscalesc, numaT daca
omul dum[neavoastra] n'a stiut carte buna, ca sa invet[e] a
xunoste iscglitura...a.

1 In Ardeal.

www.dacoromanica.ro
22 scRisoR1 DE BOIERf

5 Novembre '791. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic]. Fiti-miei

Stanut, de multe strapatie ce ail avut cu ispravniciia, la vreamea
trecuta, mal ales la plecarea ostirilor, s'a bolnavit, intai cu
frigurT, care putinteT oamenT ari scapat, apoT ca o ther.
molimico i, si it cauta doftori de o luna in casa, si trebue sa
fie tot lang el, sa nu fac[d] vr'o ataxie... Toate boeriile luT
Mavroghenii s'ati stricat cu hatiserif inparatesc ; de altele,
cine ail jafuit, vor plati saracilor.
20 Novembre 2 Decembre 1791. Nedescifrabil. Cere
un majari, adec piulita.... si un her de calcatu rufelor, de cele
de alam[a]..., hiara de copturT si vre un socacT sail soc[a]cita.
27 Novembre 1791. Dimitrache Falc[oianu]. g Mariia
Sa Vod[a] care mine Intru una 'MI scrie ca bine am facut
de am instiintat Marii Sale, si Inca Marlia Sa va orAndui de
a O. pazi drumu acela foarte, ca sa nu s strice, si inca sa sa
dreaga pa. unde sa va strica. Asemenea scrie si pentru ma-
nastirea Cozii, ca va da tare porunca egumenuluT. im scrie
si beizad, si im serid ca sa-T instiintAzu, atat pa Mariia
Sa Vod[1], cat si pa. Mariia Sa beizad, pentru treaba ce am
fAcut, ce am ispravit), fagaduind ajutor cu carp taxi da la
Tarigrad. Are si scrisoare de recomandatie de la Rathkeal,
Internuntiul.
i, din tara, de la MapEcc (13xXxo-ftdcmc.
ma To Decembre 1791. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic]. Pentru
logodna fiice luT Pop, nepotica) lul, cu Iosif, fiul luT Manicati
Safran.
WI. 1792. Dimitrache Schilita, Pit[a]ra, intreaba unde e
generalul Splnyi.
1792. Ex,c(p)ato rpanCtivc4. Pentru plante de la Pop,
care s'ati trimes de Domn la Poarta pi a caror descriere e
dorita acolo.
20 Ianuar 1792. Dimitrache FAlc[oianu]. Pentru ar-
gintariT : 12 cutate Cu furculitale lor, 19 lingurl, 1 lingura.
mare, 24 zarfurb. Ispravnic la Vilcea e Cuparu Manolachey.
r-ia Februar 1792. B[arbu] t[irbeI], Vor[ni]c. Cere

I Tifos.

www.dacoromanica.ro
 SCRIBOR DE BOIER1 23

cdoaasprezece scaune cu postav fistichia, ins scaune tot de

cele care mi-ef cumprat dum[neata] odata, si doaa canapeIe
iar[A]sl sa-m cumperf dum[neata], cu asemene postav fis-

to5. Craiova, 3 Februar 1792. H[a]gi Stan Jianu, Pah[ar-

ni.:]. Pentru o logodn. Macar ca t'am fust spus si dum[ital]i
ca ati fost si de l[a] alte locurT vorbe, dar este o vorba ru-
maneasca, el until dat s'ai arsu cu lapte dulce fiert si pa
urtna aducandu-i $i lapte covasit sa manance, luand cu lin-
gura, a suflat, si, zicandu-I de ce sufla in lapte covasit, ea
este rece, ail dat raspunsul ca cu acest fel de materie s'ati
arsu gura. Si, ca sa nu mai auz si pa nora-mea aciasta a e
fata cutaruia de neamu mare, neamql, instiintg.ndu-ma ca co-
pila Pah[arni]ce[sif] Bibeascaf este si de chip curatica $i de
mural sa pedepsita, c vaz, ca, de cand a murit Pah[arni]crull
Bibesc[u], ati chivernisit copii s casa sta. pe loc, inca maf cu
spor, de aceia m'am bucurat, facand si logodna cu ierologhie,
cA nunta, daca vof trai, va fi dupd Santa Inviere, iar, de mi
s va intampla si moarte, IncA vol lasa cu blestem de a sa-
varsi si veseliia in small vrerne., if pofteste la nuntA.1
io6. 13 Februar 1792. St[efan] Prascovean[u]. Pentru banT.
107. Craiova, 29 Februar 1792. 11-111.1.tcpto; lIntrhog
Klay.tvig. Pentru bani.
to8. Craiova, Mart 1792. H[a]gi Stan Jianu, Pah[ar-
nic]. cAm venit la cumpan[a] de moarte .. Am logodit pe
fii- mieti Stanut cu copila dumn[e]ef Pah[A]r[ni]ciasaT Bibeascaf :
dupl Sfnta inviere , de vol avea viiat[d], vol face si
nunta. i acum, cu mila lui Dumlezeti, s'ati facut si pace.
Cere depositul. Un dulap de dres la nuisart, e la enepotu
Ianache2. Fusese el si la Titnisoara.
cConte; mi cel cu c tisoare... Rahtul cel pe curele cu
crucurf albastri, sfesnice 12 de alant[a], de parete, tipsioarele
de dulceturi 6, un brati tar[igrdean], turungial.
tefan Bibescu Maluku' are, cu sokia sa, Maria (care muri dupli. 1782
innainCe de 1786), o fati, Elasa, care lu pe Sainu; Dam Ea tris inci
la 1811, desp:Irtiti de biirbat (v. vol, XI, p. 224 1 urm.).
2 PorLocaliii.

www.dacoromanica.ro
24 SCRISORt DE DOZER!

109. II April 1792. B[arbu] St[irbel]. A primit amanetul

ski. Trimete banT pentru doctorul Horvat. Pentru canapele
si scaune, cere sa trimeat.
Ito. 27 April 1792 B[arbu] St[irbeil, Dvor[ni]c. MultAmeste
pentru scaunele si canapelele care mi le'i trimis dumn[eata].
it i. 24 Maiii 1792. Dimitrache FAlc[o]ian. Cere dooA
tesAlT de piele frumoasI, d cele ce sA One pungi Cu praf
de pusc si alice... SA fie pa afarA cusute : iagdru, unde in-
puscA cerbu ... 20 funtu paler bun... Crezu cA, te veT domiri
ce fel de tesAIT voescu : dA cele dA vAnatoare, ce obisnuescu
boeri : sus, rAtunde, jos rAtunde ; sus are fieru frumos ; Cu
cheT sA inchide.
Pecete cu coroand, un capac si Am. Oc.
29 Maid 1792. B[arbu] St[irbei]. if trimete o bute de
vin si cere sA-T aducA niste cArtf de la Viena.
Craiova, 30 Iunie 1792. Fii-mieti StAnut, mcar cl
lati flcut MAriia Sa Vod[d] Vel Pitan, dar pan acum n'ati
mal venit ; nu stiti ce mat face, c au avut flgAduiald si de
isprAvnicie ; ci i-am scris cu destule mustrArT, sA las[e] toate
si sA vie, ca sA-I vz cdsAtorit, sA vAz ce urmare vor avea :
doar vol avea noroc de nora adasta, sd m[A] caute la bA-
trAnete .. As vrea sA-m insor nepotu Ianache : vA2 cl-m
.

scrir cA este la Bed si este bolnav.

Craiova, 30 Iulie 1792. SA i se pule tutun pA sa-
mud. SA i se aducd edoaA islice.
Rlinnic, I-i August 1792. KOKITaxt MICEVTC6CDSOC. Pen-
tru bani.
Rimnic, 4 Septembre 1792. Costandin Bengescu,
pentru ceaprazurT cu emArginile de sArmA galben[d] si mij-
loacele de sArral albA, si in mijlocti sl s[A] facl floarea de
cabarale, adecA de fluturl galbenf si albT : pentru care, orT-
cAt banT va merge, cu dragoste ir vol rAspunde dum[itali] ...,
fiindcA sAntil trebuincioasA de Lama. Se zice cparolistd.
Multdmeste pentru doftoriile de cIum[d]. SalutarT de la
Spatarul Geanoglu.
Caracal, 2 August 1792. Ilinca JAianca, Pah[artiiceasa].
Pentru un eboscealIc.

www.dacoromanica.ro
 EICRISORf DE BOIER 25

9 Octombre 1792. Cat[in]ca Stir[boaica]. E bolnavg

de o ming, csi la spitgriia de aid, de acesta fell nu sg gg.-
sesca ; iat cg fgcu doftoru aciastA rAtAtg. A cusut Hagical
doog pgreichT de izmene.
Craiova, 24 Octornbre 1792. H[a]gi Stan Jianu, Pg-
h[arnic]. Pentru nunta fiiciT lui Pop, Mariuta, la 3 ale lunil,
cu Iosif Sofran (Saffranos).
120. 30 Octombre 1792. Ca[tinca] Stir[beil. Pentru doftorii
cimpreung $1 cu doo pgreichi conduri $i una pgreiche $trimf
ce s'ail ostenit ginerile dum[neavoastrg] si cocona Mariuta
fica dum[nea]v[oastrg]).
6 Novembre 1792. St[efan Prg$covean[u]. Cere un
grAdinar numai pentru sgidtrua $i pentru verdeturi $i, de
poti sg-tnii altuiascg, si de s va pricepe $i la flori, nu stricg.
Oferg must pritocit. Sinior Dumitrachie, bung doftorg, sA
inching dumitale, care 1-a indreptat, cad am venitti pan la
cumpAngx. SA fie Igsat hied lirIgg el: este $1 om dulce la
graiu dumisale.
10 Novembre 1792. Filaret, Mitropolitul Ungrovla
hiel,, adevereazg..
f La leatul 1771 merggnd dumn[ea]lui unchiul nostru Du-
mitrache FAlcoianu biv Vel Cludi[a]r in tara Ardealului, la ru-
dele noastre, grofii Sechele$tii, da spre familiia noastrg Bui-
cestii 1, dA aicea clIn Tara-Rumgneascg, ati cgutatu dumnealui
unchiul nostru pricina mo$tenirii familii noastre Buice$tii
dg cele ce ad fostu acolo in Ardeal, prin judecatg, insg
numai cu grofu Sech[el]i Laslu, fratele cel mal mare, iar cu
Sechil Adam, frate mar micu al Jul Sech[elli La$1u, n'at cAutat.,
hi 1792 merge $i la Viena, la Chesarul, de si muriserg
fratii. intgresc cele acute de dinsul :
loan Cgmpineanu, Ianache FAlcoianu 2.
Dou peceti stricate.

I A Jul' Diicu Buicescu, doritor de Domnie din vretnea lui MateY Basarab.
2 Pentru rosturde ardelene ale familleI Filcoianu, v. vol. XII, p. 120,
no cCs.LVII.

www.dacoromanica.ro
26 SCRISOR DE BOIDO

21 Novembre 1792. Costandin Brailoi, Cluci[a]r. Pen-

tru ni$te rimatorr.
I-iti Ianuar 1793. Ellalgi Stan Jianu, Pah[arnic]. Pen-
tru ni$te banT.
Craiova, 3 Ianuar 1793. H[a]gi Stan panu, Pah[arnic].
Pentru boala sa $i bani.
Bucuresti, 7 Ianuar 1793. B[arbu] S[tirbei]. Pentru
niste cportioane de doftoriia, pentru care avea $i tretetal).
20 Ianuar 1793. Dimitrache Falc[o]ianu. Serie fra-
tilor cTuri. Laslo protonotarie ', eFabiians.. cNepotii miei,
pentru ca lelea soru-mea, Paunica Comaneanca, ati dat op$tescul
sfarAti. Se ceruse in proces ca sa, fie iscIlita. [cartea] da.
Vocla.. Ci, int5I, a la aceste madeles' ale noastre 1)1 Domnu
nu-1 amestecam, ca. iaste un strein : astazi iaste, maine nu
iaste, si acum s'ati sa schimbat ; merge Mihal-Vod[a] la Mol-
dova $i vine Alexandru-Vod[a] aices., Thuri avea sa..-I dea
8.0o0 de florini. A murit ispravnicul de Vilcea, Dinu Bengescu.
C CUM am venit aiciti in tara, am dat peste boala ciumi aidi
In Bucuresti, si zece zile am slzut $i am esat afara, si am
umblat pan cincT judeti, dan loc in locu, spaimantat, $1 n'am
avut mijloc de a serie, ca. Buc[u]re$tii r1masese pusti6 ; iar
acum s'ail mal osteiat, dar nu (IA tot, c tot izbe$te la cam :
[.cate] doaa trei locurT, ca Domnu taxi nu sta sa faca purtarile de
grija cele cuviincioase,a nu s'ar fi umplut tara,ci sta numai
de jafuia pacatosu norod cu multe nedreptataT, inclt jafurile
lui Mihai-Vod[a] ati intrecut jafurile luT Mavrogheni, rand aft
stinsu tara, $i el $i oameni luT, Dumnezeti sa.-1 rasplateasca.
$i trupeste $i sufleteste. Acum dar sl duce la Moldova, s1
mai jafiliascI si acolo.* Salut cMariuta, copii.
Pecete cu coroana $i un copac in scut, tinut de le!, cu
literele : A. M. zis. K.
26 Ianuar (?) 1793. Un nepot al lui Pop. cl\l'at pof
tit prea mult dum[nea]qui] Caimacamu ca sa serif dum[nea]ta
or la Viena, orT unde al socoti, pentru o hand de gheo-
1 V. vol. XII, p, 120, 10 CCXLVII.
1 Afacert
a V. articolul miell Un Mitropolit de alter dater, In cConvorbiri literarep pe 1901

www.dacoromanica.ro
 SORISOR DE BOIER1 27

grafie acestor cind judete $i acelor 12 ale TariI-Rumane$tI

care s'ail facut in cat aii fost stapanirea chesariceasca aicea,
fiind $i toate satele anume insamnate, care, de s'ar putea
gasi in limba frantozasca, prea buna ar fi, lar, de nu, macar
$i latineste, numar ceste dupa urma sa. fie, $i, orIcatT bani
va fi, vol raspunde cu multumita.
Bucure$tf, 24 Februar 1793. B[arbu] St[irbel]. Se plinge
cI n'are gaze*. Pentru tdofcoril de la Lipsca.
13 April 1793. B[arbui St[irbel]. Pentru banI pe
tdoftorii, thamuri de carata $i Abated. (t clor rotash).
La urma, autograf. La d[u]m[nea]el cocona Plunita e i
Catinca ne inchinam cu fratasca dragoste.,
15 April 1793. H[a]g[1] Stan Joian (sic), Paharnic. cat
tot cu slabiclune ma aflu, ca poate s'ai1 apropiiat de a
face datoriia calatorii cei de obste, care, fiind suparat de
patimile $i nenorocirile ce am avut cu fi miel, va sa. fie $i
sfarsitu Cu mahnire. SA vie el si cu tdumnead nepoata.
spre a-I sfatui. Are cloud nepoate dela ginerele Vladoianu ;
vrea sA marite pe una. P. S. de la eGheorghie sin Hagl
Stan Jianu.
Craiova, 2 Maiii 1793. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic].
Despre nunta lui chir Todoran. tVaz, pentru pacatele meale, ca
clironom n'am : Ghita tot mai spre AA merge, care poate
si moard, dar, $i cat va trai, partea lui la ce casa las ?
Din fi-mieii Zanfirl a ramas un copil care acum este de
15 anr, si este mut $1 surd; mamdsa o am alce in casa, $1
o $tir ce fella este, $i poate sa s[a] marite, dupa cum li este
firea. Stanica 1-am insurat, socotind ca va fi noru-
mea ca muma-sa, dar este numar un chip zugravit, dar, in-
colo,nimic. dup[d] cum i-am cunoscut firea : mandrie,
iutime, care, cum ail fost Nemtif aiciI, a fost tot ispravnec,
$i a castigat $1 pan la 30 pine de ban!, $i acum auz cd
este $i datorI sa-T d banii : ati cheltuit cu cartile, cu man-
dril: care 1-am trimes la Bucure$tI, de at luat boerie, stri-
candu-s[a] boeriile luI MavrogheniI. Si i-am facut nunta ca $i

V. p. i 1, n 54.

www.dacoromanica.ro
28 SURMA/ DE BOIEld

celorlalti, inca mal cu multe scule si haine ; care am cheltuit

cu boeriia, Cu nunta pan la 7.000 lei. L-am platit si de datorie,
dar maine este lar la loe; sa-1 dad sa fac negustorie, dar
el cere ispravnicie, sa jfuiasca, sa bata, sa fie cu pompa:
num ele si l-aii stricat din ispravniciile NemOlor. Ar vrea sa
li dea numaf venitul mostenirir ; banif capitaluluf i-ar depune
la c Casa inparateasca.
16 Maid 1793. B[arbu] .5 t[irbel]. Pentru hamurf si
doftorii. Cere capa acraz.
16 Maid 1793. Dimitrache Flcrolianu. Pentru un im-
prumut cerut de cfratele cumnatu Raducanu Sldtineanu, biv
Vel Logofat, care tane pe soru-mea, Saftica.
Craiova, 2 Iunie 1793. Kawarantyog Ka.pcaCig, Kocfp.ce-
xeq.Log. Pentru o datorie a raposatului Pitar C. Bengescu.
Pecete cu coroana si initiale introlocate.
26 Ellie 1793. Dimitrache Falc[oianu]. NepotiT vor
iscali. cN'ati ce face, ca avem Dom[n] 1 cu judecata.
29 Iulie 1793. B[arbul St[irbei]. Cere cniste apa acra.
E pe cale la Craiova. Cere si c dool sticle Cu vutca fran-
tzozasca ce O. cheam[a] rum. De nu va fi, s'o comande.
cAciasta vutca sa face din drojdif de zahara.
Rimnic, 24 August 1793. Un boier cere sa-m ga-
sestf doi canarl bunT, invatat bine, cantece frumoasa, si
csase rogojiooare de cele de masa, de care pun tipsiile pa
dansale, cfarfurif de masa., atat cele de bucate, cat si ta-
lerile.
12 Octombre 1793. ExapXitog rpnCtivoc. Pentru afa-
ceri.
31 Ianuar 1794. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic]. gDum-
nialuT Stolnic Dumitraiche Bibescu s'ad logodit cu o ne-
poata a dumnealuf Vistieriuluf tirbeai 2, i Duminec[d], la la-
satu postuluf de carne a, iaste si nunta, si, fiindca alca vinurf
bune de alte tad nu. sa gasasc, si nun iaste dumnialui Cai-

1 Pe Alexandru Moruzi.
a Catiuca.
a 21 Februar.

www.dacoromanica.ro
 smusoRt noia 29

macamu, ci m'ai:i pohtft ca sa scriti dumitale. Si 14 pen-

tru boald, lf trebuie asa vinuff. 4Dara si pentru trebuinta,
cd gandesdi sa maritti vre o copild din nepoate; $i sa
voril face doo ldiea, si sa volt invali Cu Vol veichiT,
ca O. fie povara mal u$oar de un cahl. Pentru clopotul
cerut.
[Lisa :] 16 sticle vin de Tocaia, 12 sticle vin Aispurh,
8 sticle vin de Renti sail de alt fealir de vin de afarn 4
sticle untdelernn de Luca, 4 funt capere, 2 funt stainvain
adec[a] tirighie, In loe de otet, 2 $ticurT de panz[1] de Pe-
riia$ 1, adeca bogacia vanat, pentru captusale la perine.
141. 20 Februar 1794. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnicl. Pen-
tru un copil al raposatulul sat,' flu Zamfir, nascut dupa
dou fete, lea argintu de curate. Acesta (n'ar fi mal
apucat sA s[a] nasca e mut. c135. chir Dumitrache Marcu
dohtoru, mat mult pentru aia 1-am adus de la BucurestI
Aine peste aine, vrea mama-sa.
I42. II Mart 1794. Un Brailoia, se pare. Cere co buca-
tarita sasoaica: WI fie metera, curata, care sa alba $tiinta $i
pracsis de uscaturT, de bucate $i de zaharic, $1 din casa de
boer sa sa i, iar nu din cele din prostime.,
[August 1794.] H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic]. (Ve-
nirea mea aicea la BucurestI este fiindca. amandoal nuro-
rile a dat la Mariia Sa Domnul jaiba: Joita, ca sa s[5] des-
parta de fiu-mieil $i alte fleacurI ce mal cere ; Ilinca cere
iarag lipsa zestrilor $i ce ail ramas de la fiu-mieil, fiindca
trAe$te tnutul, nepotu-mieti Ionita, ca sa fie la ... NumaI
la Maria Sa Vod[a] $i la cava din boerI am apucat de am
mersti spre inchinaciuie. Va judeca pe Joita Mitropolitul
si D:vanul. E bolnav.
10 Aug ist 1794. C[ostanNin] 0 t[ete]l[t]$[anu], Medel-
nicer. ald incurcara $i pI mine : Invoindu-ma cu dum-
n[ea]1[uT] Slug[ie]r[ull Argeatoianu, am luoat intru casatorie pa
fiica dum[nea]1[4, si nunta sa face la opt de Sapt[em]v[rie].
S5.-I cumpere unchiul ded : (6 oca zaharicale mari, deosabit

Eperjes.

www.dacoromanica.ro
30 SCIUSORI DE BOIER1

figurr $i altele, 2 oca capere bune, 12 sticle vin de Spanu,

de Tocaia, 6 sticle undelemn de Franta, o suta de sardele.,
19 Septembre 1794.. B[arb il 5 t[irbel]. Se mira cA. n'a
venit, impotriva paroler), csinior Gheorghe Martin Hailains.
Era un medic, se pare. 5i pentru doftorfi. )Mo$lia mea alp-
turoia, unde $i ea ma aflu.s 0 c doamnas vine pentru a
face doftoriile.
21 Novembre 1794. B[arbu] St[irbef]. Are 700 de
ramatorr, mad, grasT, frumo$1, gata de drumas.
25 Februar [795. B[arbul S[irbet]. Pentra plastru ce
aa trimisa Madama Catincar, cum $1 cipcele le-aa adus.s I-aa
priit dohtoriile: inca de le luam dupl cum scrief dum-
[neata], patru lunf, ma faceam copilas.s SA vie si Madama.
Un eizindaria, adec[1] un lefi $1 jum[a]tates, if va da hranA pe
zi. cHagiia$ule, in grab I sl am raspu[n]sa.)
148 15 Mart 1795. B[arbu] 5 t[irbei]. Ar veril sinior Mar-
tins, Ma.I scump deck sotia luT, Madama. Cere ccateva$ pi-
tuscis.
15 Mart 1795. Const[an[d[in] Eoxottivo, Pentru gra-
dinar $1 samtnta, intre care : calarabe, radichf de luna roe
si albe laptucT, capatinT mari, $1 alte feliurr, anghinare, nis-
care$ saminte de florr alese).
22 Mart 1795. B[arbu] St[irber]. Pentru seminti de
florT $1 o madaml, de care sgi nu spuie ca a adus o el : aid
poate gasi dumn[ea]er pe multr de a-i cauta ; $tia ea un obraz,
dar nu-1 numesc in scrisore, carele mi aa $i zis ca, viind
dumneer sail domnul, atuncf O. va arAtas.
3 April 1795. H[a]gi Stan Jianu. S'a imbolnavit la
Bucurestr, ne$ezand in casa', ce tot unbland..., suind $i sco-
borand scarile boere$6 $1 domne$tf.), A venit cu episcopul
FecTori ma jail de suptiorr si ma daa jos [din pat]. Numar
multumim lur Dumnezeii ca. am ajuns san[a]tos la cascroara
mea.) Cere un grAdinar si o csoc[a]cits : ea, de va fi fat[a]
$i de cinste, si curatA, $1 cu omenie, if fagaduesc cA. voi $1
marita-o, cA ea vol O. daa totT Tigani afara, ca. m'am su-
p[A]rat de eT.) SI $tie $i cofiturr. Pentru telegan : acum la
targu SibhuluT gift' cl vor veni $1 din neme$T $i din popi

www.dacoromanica.ro
 scatsoof DE BOIERC 31

netntestl si din altil... SI fie murgi curat, si sl nu fie spe-

titi sad armasarT, macar sa dad zece florintI mal mult, si
pan la treizad de galbenT, iar maT mult nu, cg de acum
innainte vol gasi i aicea, c s'ad deschis tgrgurile.
152. Craiova, 19 LIlie [795. H[a]gi Stan Jianu. Pentru
gostenelile Bucurestilor, cu suitu si scoborg.tu scarilor, si alte
supargri; dupa ce am venit, toate acele osteneli mi ad cgzut
in picioare, si mi s'ad umflat ca uleele, si, de ce merge, sit
sue unflatura in sus, pand mi s'ad umflat si pantecele, de
s'ati facut clopot, si, osabit de dohtorul Pal, ce ad fust aicea
acum, ad venit $1 un Grec, ce zice c ad invatat dohtora la
Franta, si are si spitied cu el, si mi ail oranduit niste
prafuri mg, de le lad numaY cu apg dimineaata si sara, si
mi ad hot[g]rat ca sg es la primblare, inca maT mult s umblu
calare, care m'ad facut si am cumparat $1 un cal scumpu .
Era sa m duc si la bait, fiindcg am luat vaina baltilor, dar,
intelegand ca sant neste sate zbreduite de cium[], nu m'am
dus, c m'am temut. [Sa intrebe si pe dr. Nai,ctader.] Soca-
citg n'am ggsit la aciast[d] vreme, ci-m cauta si Im trimite,
numaT s fie cresting $1 cu omenie, cg eft vol sg trgesc
viiat[1] cat va vrea Dumnezed, iar nu voT sa-m tiranipsesc
viiata. Si pe TiganT vol sa-I dad pe toti afar[a] [Despre epitropia
Case sale, cad' se teme a nu-I ajunge] mar rail decal de
casa ObedeaanuluT, precum si a GInesculuf: de n'ar fi
facut Obedeaanu man[A]stire, precum si Ganescul, s'ar certa
ca neste dobitoace. Care si ed Preaajba gandesc sa v[a] fac
sa aib cte ti. woo pe an, dar nu inchinat[a] la alta
nastire, ci s.ipt epitropie, si sa aiba scoala, sg invete de
pomang, si s mgrite fete sarace, ca clironomi miel ad ce le
ramanea: banT si scule si mosiia; nutnai daca n'ar fi ca Balutg.
Obedeaanu. Cere cjinblulite, numai sa fie coapte tare,
pentru supg Stitt ca s vand arme vechi si bune, si yang-
torI, am 6, [i] mi s'ad stricat puscile; ce sg-m el doog flinte
cu patu jumatate, pentru vgnat, si aliciI, si mal mad, si mal
micI... Cat si vre o pgreche pistoale englezesa sad de Bed,
ca acum mal mult oT sg umblu pe afar[a], ca am scapat de
Divan.

www.dacoromanica.ro
32 SCEISORI DE BOIER

Novembre 1795. Spktarul] C. Cluccerioglu. A fist numit

ispravnic. Am trebuintd de un bucgtar si o NemtoaicA spg.-
lgtoare s .
zo Novembre 1795. B[arbu] $t[irbel]. Pentru pricinile
nepotu-mied Stolnicu Dimitrache Bibescu.s Si pentru e gaze-
turfs. Din nAprasnica boala ciumil, si dina rAzvrAtirea vremilor,
dupg cum yel fi auzit, mg aflu cu totul aicT la TArgul-DiuluT.,
25 Decembre 1795. B[arbu] St[irbei] Acum s'ati
apropiat si sorocul gazeturilor de a esi pg. anul acesta.s
3 Ianuar 1796. Rusi Caragicu, biv 3t[i] Logofg.t. Pen-
tru o butcl.
1t Ia.nuar 1796. C[ostan]d[in] Oc[e]t[e]l[i]s[anu]. Cere
do batiste musulins si prezentin $i dog. telatinurT.,
21 Ianuar 1796... Post[elnic]. Pentru co butc cu un
drug la mijloc, sg. umble roatele denainte pe didesuptu, dar
sl fie foarte usoara, numaT de doT oamenT, si cu veziteu treTs.
5 Februar 1796. Stoian Post[elnic], zet H[agi] MAteT ot
PitestI. Pgharnicul Iordachi Filipopoliti cere c 2 toputi de hArtie...
Dar i at' spus pArintele episcopol ArgesuluT cd mArginele la
asfel de hArtie nu sAnt tAete... SA o daT la mesterT ce leaga
cArtile, cl. sg-T tai mArginele. El cere 2 funtf tdbac, de la
Pestea, de cel negrus, si go vermia (sic) pAnzA ce sA cheaml
Lintr 1, pentru legat la gat.
i6o. 17 Februar 1796. Stancru Susgscu, biv vt Comis.
Pentru ramAtori, ceasornice : un crasornic bun de purtatil
in slnil, si acolea la SA.bil sg ggsgsca clasornice bune, en-
glezAsti,.
RAmnic, 29 Februar 1796. Costandin Ot[etell[i]s[anu].
Pentru doao harte de Tara-Rumlneasca si aite doao de
Tara MoldoveT, ce s'ati fAcut in aria trecuti. s
3 April 1796. PArvul, biv 3t Logolgt, ginerile lui
Tudoran BAjoiti. eNe aflm sIng.tosT, cestI care trAim pAnd
acum, lar dumneaeT, maica, soacrg-mea, aii rApAosat, de este
acum la Pasti un an, precum $1 dumnealuT taica socru-mietl,
Tudoran BojoT, sA aflg in patimd dd. boalA ... si nu poate

1 De Linz.

www.dacoromanica.ro
 SCIRIS0111 DE BOIER 33

umbla In picere ... Fiindca copila cea mica, sora Manditi,

sotii mele, ai1 venit d varste, ail inceput a ne veni uni alti
dupa obicei, si, nefiind gata din multe, intoemai ca o fata
saracd, nn putem a o da. Sa-1 dea un rand da haine
cum te va lumina. Dumnezeil ... Este aid un ipochimen,
anume polcovnecu Dragomir, da la dumn[eapur Vistieriul Stir-
bei, carele, fiindu-mi prieten mar dannainte, i-am si daschis
et vorba pentru copila, si nu ar fugi, dar, cum 1-am price-
put eii, Or voia dumilale O. cam fereste. Si pentru aciasta
lards ma rog sa binevoestl dumn[ealta a-1 indemna cu o
scrisoare, sa l copila si sa. nu fuga da neamul acesta ; dar
te ye face dumn[eata] ca nu stii da scrisorea mea ; dum-
neata invatat esti dO Dumnezeil, ca, in credinta, unchiule,
nu sant asta data oameni ca aceia, si-mi pare rOti da asa
copil, si vom avea si pleat a nu face silinta sa o dam dupa
om da potriva ... Cumnatul mieil, iarOs, si el al:Ilia is agoni-
seste casif dumisale : n'ai1 putere macar cu cat dl mic lucru
sa ajutoreze copila ; pana si inbracOmintea ei o agoniseste
tot da aiurea. Unchiul Ilie, fratele socra-mea, iar a raposat ...
La boltile da aid nu este nimic procopsalA ... SI pri-
measca un copil, cumnatul scriitorului, la el.
9 April 1796. B[arbu] St[irbeil. Pentru czece copur
de vin vechiti de Ardeal, gIO parechi stria' de mAtasa
sail bumbac, suptiri, zahar, cafea, pesmetr, geot cipce, (ma-
nusi albe de mItasa, quilt"' pantoff, ezfara fluturi $1 prin
prejur cu pide neagra sail alba sad de atlazti si o masa le-
sasca Cu 12 It-vete. a
12 April 1796. B[arbu] St[irbei]. MultAmeste pentru
vin : tsi, din at beam pana acum, indoit vol sA beari, stiind
el este de la dum[neata]. Multameste pentru mAnusi date
Catincli.
21 Mai 1796. KWVCIT. Emiottivoc. Cere doi canarl si
86to -71 TpEct, p.tvxf3irx (cdoul ori trei minarete). E numit is-
pravnic de Viicea.
23 Maiii 1796. KWYOT. Zoxottivoc. Trimete scrisori ale
CanticAI Stirbei. Cere canari si, fra zabavA, ogazete.
7 Iulie 1796. Cost[andin] Gianoglu. Cere imprumut.
5216.Vol. VIII. 3

www.dacoromanica.ro
84 SORISOBI DE BOOR!

Intervine si Constantin Otetelisanu, pentru gVist[ierul] Gea-

noglul, unchi-mieti si
8 Iulie 1796. St[an] Rianu], P[ostelni]c. gFiindcA rapo-
satul taica 1, la sfArsitu vietir, n'au apucat sA-$ fac[A] dilata,
ori cl vajmas[i] nu i-ati dat vreme, ori cA, stiind cA are diiaa
fAcut[A] de la Temesvaa, nu este trebuintA de alt[A]o, sA
trimeatA, dacA o are.
9 iulie 1796. Kowar. Ioxasccivog. Nu-r trebuie
canari numai Cu cAte o (Iota, ci es stie note mai multe,
spre a fi vrednicr d cinstea unur mare person, unde am
sii trimit peches. Sa caute si la patrii frantiscanr,.
P. S. Am multe havalele del[a] marl persone de l[a] Bu-
curestir ; trebuint1 am de sas e canad cu 2 sail si 3,
inc[A] si mar multe note sl stie lar, pentru pret, ea nu
bAnuesc, numar fainT sA fie, bunr, cu organele lor Doi
cAtAlus[i] micr, frumos, vrednicr de dama mare, de domnitA.
Rmnic, 22 Iulie 1796. Constantin [Cluccioglu], SpAt[ar].
4CAnd eram la Sibiiil, am mersu la grdina domnuluf Bran-
cantad 2, unde am gAsit un so-it' de poame ce O. numeste
ananas, si am cumpArat., SA-I iea si acum cineva.
Rimnic, 29 Iulie 1796. Koncrr. IoxotLvoc. cPAntru cl-
tAlus, am vzut mg.sura ce mi s'aa trimis i, fiind mare, nu
face de acea persoanl. Mai cere do canarf.
4 Novembre 1796. St[an] Jianu, SArd[arj, cere csticle
de Aouspruh,.
Craiova, 2! Novembre 1796. SArban Otetelisanu, biv
Vel Cluciler], isprav[nic]. Pentru`vinzare de mite si rimAtori.
g SA pui sA-ma facA o argintArie . doosprlace prechir de
cutite, cu lingurile lord, doo solnite, doo sfettinice si o lin-
gua. mares.
15 Decembre 1795 (1796). Ncxaccoc lIpapcopcivoc. Pen-
tru hamurr si cal. Greceste.
intovArlseste cu un bilet Dimi[trie] Bib[e]s[cu], Stol[ni]c
(12 Ianuar 1797).

1 Hagi Stan Jianu.

2 Bruckenthal.

www.dacoromanica.ro
 ECEDIOEf DE sorzrtf 35

9 Februar 1797. Catinca tir[boaica], Volk sa trimeata

Plunicar ccdteva lucrurf de Taligrada2.
9 Maki 1797. Catinca tir[boaica]. A trimes 5.000 de
le!. 4c i mg rog, chir Hagi, cum mar in graba O. triimitd
dumneata scrisorile la dumnealur,, instiintandu-1 $i dumneata
de priimirea banilor, ca sil primescil $1 ed raspunsil de la
dumnealur, sa-mi odihneasca $i mie inima.s
Targu-Jilulur, 17 Iulie 1797. Dim[itrie] Bib[escu], Sto1-
[ni]c. cPentru hamurile ce pohte$te dum[nea]lur Banu Bran-
coveanu cu cite doao lanturr pa supt barbas. Cere c$i
dor telegarr murgr ncldp. i la 4 April precedent.
24 Ianuar 1798. cCostandin Dudescu, graf. cSa sil
pazeasca i spre mine de catre dum[nea]ta tot acel vecu prie-
te$ug $i dragoste ce o avea ca.tre casa noastra catre ra-
posatul taica-mied. fi vine marfil din Viena.
28 Ianuar 7798. B[arbu] $t[irbel]. Multi de aid, din
boerf, din negutatorr ad scris pentru gazeturr, a 5i dat
bani, $i nu lead mar venit ; s'ad auzit o vorba ca pa gazetari
1-ar fi inchis, dar nu putem $ti, cu adevasat este sad nu :
dum[nea]ta poate sil $tir de va fi asa, $i cum ca s'ar fi oprit
cele grece$tr, sil nu sil mar dea afar[1]. Ci te poftesc pa dum-
n[eata], fa un mijloc $i imr triimite nemte$tr de aci, din Sibil:
$titi ca multr obicrnuesc de ad gazeturr, mar vartos chir Enache,
cumnatul dum[itali], trebue sil alba; pldte$te dum[neata],
im trimite doaa, trer partide, de la Ghenarie, $i de aci innainte
fa dumn[eata] randuiala de-mr triimite totdeauna. i pentru
co ratatas.
Rimnic, 16 Februar 1798. Const[andin] Brail[ol], Pit[a]r.
cDumnei cinstita cocoana aimacameasa sil afl venita aicea
la Rimnic $i, din na$terea until cocon, sil aflil lehusa si cam
zaifa ; dum[nea]i[ur] dohtoru ce sa afla langa dumnei, dete acrasta
reteta . SI cercetezr la gradinari de acolea, sad la gradina
lur Brocantal, pentru ne$te poame ce le zic: ananas, sil all,-
verdiseptf dumn[ea]ta doa poame de acelea, sil mi le trimit
in grab[1], fiind trebuincroase lax* pentru dumnei.s

Sotia lui Iancn Carageit, biv Vel Postelnic. V. vol. VI, P. 507, no 267.

www.dacoromanica.ro
36 8CRISOR1 DE BOIER1

9 Maiii 1798. Gheorghe Ben[gescu], ClucT[e]r. Cere im-

prumut 7.000 de lel, oferind garantie in mosia Bengestl sail
Breasta.
II August 1798. B[arbu] St[irbel]. Cere <mike mArunte
ca meiu, si alice mal matt de epurT, praf paler de la sinior
Albert ... De cel de BecT sl-m dea, care va avea maT bun.
2 Octombre 1798. B[arbul *t[irber]. Cere 4 zahar si
caf, calice marunte de vrabet..., cA-mi trebuesc pentru pAsAr[I],
cA aicT nu sA gAsesc ; numaT sa fie de cele maT mArunte.
9 Octombre 1798. Const[andin] Brail[oiii], Stol[ni]c. chi
trecute lun[l] am fost scris d[u]m[itail[e] pentru neste sApun ce
scritt gazetele ca. ail esit pentru spAlat cocoanele pe obraz: sa-m
trimit patru calApurl pentru dum[n]ei prea-cinst[ita] cucoana
CaimAcAmesa, si atuncI mi-eI raspuns d[umitale] ca. este
departe, ce, de pofteste dumnei, sa scriil dum[isa]l[e] ca O.
scriT acol, ci, fiindcA d[u]m[n]ei vede el ail adus alt[i], pof-
teste ... sa i sl aduc[A] si dumnei.
Craiova, 1799. ScrisorI de la (DrAghicean Ot[eteli-
sanu], Stol[ni]c.
6 Mart 1799. C[ostan]d[in] Ot[ete]l[is[anu]. tSi ea
ml aflu cu casA cam grea, cA, din mila luT Dumnezat, pa.
tot anu ne cAstigam ate un copilas.
Mart 1799. B[arbu] t[irbeT]. e SA-m trimit cevas se-
mintl de gradinA, de ale mandril, pentru ca aidi tot(' ne-am
prapadit Turci; conopidiT, amdidi (sic), de varz[A], cAte fe-
liurT veT socoti.. . Ira veI insemna d[u]m[neata] fiestecare felu-
rime cum sa s[A] pue in pamAnt.
27 Mart 1799. cislicolae Golesc[u] si ispravnic de
Pitestl. cCunoscand prietesug[ul] ce al dum[nea]ta cu dum-
[nea]luI taica Vornecu Raducanu Golesc[u] si cu dumn[eallui
vAr[u] Constandin Dudesc[u], nu lipsIsc a mA ruga ca si
amAndoi sa avem tot acelas prietesug bun. DecI ma. rog du-
m[ita]le sA trimitT acIastA scrisoare ce scrie italieneste, la Viena,
la dum[nea]luT chir Ghianache Dirnitrie Cariboulu. Trimiseiti
dum[ita]le si un sfantih pentru creitari postiT, pa care-I puseitt
in plic. Ci ma rog O. am si rAspunsul dumn[i]tale, de pri-
imire... Cu insus mana mea scrisa.

www.dacoromanica.ro
 SCRISORI DE Board 3/

189. 8 11/1a.la 1799. Grigorie Ghica l. Pentru e niste broaste

broa.5te. cestoase, ce trimete Constantin Socoteanu, isprav-
nicul VilceT cuiva la Sibilii, in numele sAa.
r9o. 18 Novembre 1799. karbul . t[irber]. cSA serif la
BecT, sA-mT vie si mie gazdturl italienesti, fiinda am inceput
si ea ,s1 cetesc talieneste, si mal bine ma deschie din ga-
zeturT, iar, and si and vel cunoaste dum[neata] a nu e cu
putintA de a-m aduce talienesti, imi vei trimite tot nemtesti.
BucurestT, 18 Novembre 1799. Manolache GrAdis-
teanu. (AS.1 murit noru-mea Catinca, sotiia fiu-miea Scarlata ;
de care santern foarte intristati acum.
5 Mart 1800. E'Ca.V[0;] &awn. ePentru aceste arjin-
tAriT i fac beserici Prejbil. P. S. grecesc.
12 April 180o. Karbul 5 t[irbeq. Pentru czAce so-
lame si f o treT, patru ocA piezAntin (sic).
9 Novembre i800. B[arbul trirbell. Cere cprezAtin
si solarn 2 .
29 Decembre 1800. Grigorie Greceanu, [CAminar].
Pentru un deposit.
CAinenT, 23 Februar t8o1. Safta [SAftica] Ot. [SAr-
dAreasa Otetelesanca]. V enise cu (opt telegarT .
Mart 18oi. Scrisori de la Grigorascu BAleanu (M7cce-
ktvoc), biv Vet Clucer. Grecestl.
14 Mart 18o1. B[arbu] t[irbei]. cS aflA ad cocona
Tite Bengiasca si dascalu Dimitrie.
ia Mart 180i. Costachi Log[o]f[Atul] za Div[a]n. Se
poate 15.muri despre el cde la dumn[ea]lor boerii BibestI, si
mai vArtos de la cumnatu dumn[ea]lor, dumn[ea]l[ufi] SArd[arj
StAnutl Jiianu, fiind al dum[ital]i rudenie.
26 Mart r8oi. Vornicul Raducanu Golescu. Pentru
afaceri. IscAleste greceste. i in Octombre, Novembre, scrisorT
de la el.in Septembre, oferise mierea si ceara ce stringe
prin tarA.La 9 Decembre : clInA acum din huzmetul ce i-am
bAgat, n'am fAcut sIvArsirea de luatu banilor.
La 25 Februar, cerca seminti de flor!.

I Domnul de la 1822.

www.dacoromanica.ro
38 scalsonf DE BOLEBI

21 April 1801. Cost[an]d]in] Viis[o]r[eanu], Slugi[e]r.

Pentru niste cpaftalute... Vre o moda mal zarifa... Asijde-
rea, trimisel si acest ceasornic, ea sii s[1] petreaca o sticla,
si s[1] sa spele.
16 Mai(' 1801. B[arbu] St[irbeil. cPentri d[u]m[nea]luY
Cluci[aru] Bengescu, adevarat aii muritii, Inca de la lupa lul
Aprilie; pe care 1-am si ingropat la biserica Sfintilor Apostoli,
unde este si cocona dumisale ingropat[a].
29 August /801. (Dinul Log[o]f[a]t, saraf. Pomeneste
pe soacra-sa, e Chirata Socoleasca.
11 Septembre 180i. B[arbu] St[irbei]. eSd apropie
Sfant[a] Ecaterina, si htunel avem masa: sa ne treimiti nescarva
salami, ananas si ceva pezantin, ca cite ca cu paciuirea
Frontezului sa. vor gasi in destul.
2o5. 26 Octombre 180i. Paun[a] Otetelis[an]c[a], Sara-
reasa. Pentru afaceri.
19 Decembre 1801. Gheorghe Cernatescu, biv 3-ti Lo-
goat. Cere csa primesti pe acesti doi nepotal ai miei in
cinstite palaturile dumitale, de vreme ca a0 ramas sdraci de
tall, si sa fie dati spre invatatura, fiind din neamu dumitale ).
in schimb, li se da pensie de 100 de lei pe an.
4 Februar 1802. R[a]d[u] G[o]lescu. Arata de ce
nu poate plati vechea datorie. in 18or ii amanetase pentru
ace! 3.000 de galbeni mosiile Golesti si Bratulesti.
Bucurestr, I-iii Mart 1802. Vornicul Manolachi Gra.dis-
teanu. Pentru bani.
23 April (1802 ?). Costian]dji 11 Viis[o]r[eanul Sluger.
Pentru darul unui ceasornic, csi un lAntus da aur, zarif, sup-
tare, al sotief le, Irinita.
31 Octombre 1802. B[arbu],St[irbei]. Trimete genera-
lului sat' 4ginararesei Cabalin <run salii11, .fagaduit cind a
pleoat el din Sibiiii.
La 14 Octembie, el arata pe Catinca tacita de drum.
8 Ianuar t80. Rad[u] Golescul, Vel Vor[nic. Are
la Golesti de vinzare niste fin, se pare, si curuiala elg porumbu.
13 Februar 1803. B[arbu] t[irbef]. cDupa ce am
venit aid la Bucuresti, prin scrisoare am fost pohtit pa dum-

www.dacoromanica.ro
 SOBISORt DE Botzaf 39

neata ca sg scriT la Bed sg inceteze gazeturile si pg anu

acest, si vgz cl tuturor le vine, numai ale mele s'ail oprits.
18 Februar 1803. C[ostan]d[in] Otretell[i]s[ant]. Fiindc
aid ail cgzut zgpadl foarte mare, incgt mijloc dg a-m putea
grtsi meld pentru mgncare nu este, si fiindcg am intrat in
sfant[ul] post acest[a]..., rog pl d[ujm[nea]ta sA binevoesti a
porunci O. stt cumpere de acestT zece ziotT cat meld sg vor
putea km., Raspuns : 2000 meld a 1 0 X., 2 cupe un lei,
2 urcioare 18 x., I sacti la meld 30 x.
22 April 1803. B[arbu] St[irben. Cere doi-tref funti
de crAmatartar, fihtdcg sd glseste si aid, dar nu e bun,
curat ... Armgsari care avem, mi-ati luat Pazvandoglu, dar
mi ail plgtit.
27 April 1803. Notaxog [NIttpxycopivoc] Pentru 11-
acid de florT. Greceste.
28 April 1803. `Po.;ivilx Xxpapapirtog]. Pentru do
oc[1] bumbac suptire si o jumgtat[e] oc[] tiriplic sup-
tire p.
30 April 1803. [Pahjarnicul Nic[olae[ Glog[o]v[eanu].
La plecarea mea de aco[lo], am lgsat &al pungT la un bles
temat de 11cAtus, cgruia i-am dat si un galben petftru lucru...
Si la armintasu de acolo am dat 14 florinti, pentru 2 cal
armintie ', si apoT acei cal i-am scos in Ora, si ad rgmas ca
sg-m intoarcA armintiia. Cere e fluturi si sirme, dui:4 proba
ce s'ail de.
6 Mai9 1803. SpAt[arul] Petrachi Ritoridi. Pentru
mArfuri. Greceste.
ro Maid 1803. C[ostan]d[inj Ot[ete]l[i]s[anu]. Pentru
o Ladd ce trece pe la vamg.
15 Maiti 1803. Dimi[trie] Bib[escu]. Pentru o datorie.
Pomenit chir TIngsuicA2 .
30 Maid 1803. Sgrban Murgeseanu. Pentru haca-
returT, si o cfemeie mgritatg a doua card... SA s[1] impece.
10 Iunie 1803. Dumitrache Sandulescu, Cluceriti, Pep-
tinariti. Pentru bani.

3 Vami,

www.dacoromanica.ro
40 sctusont DE BOIERf

to Iulie 1803. Brarbu) Catinca trimete gene-

ralese! .xo gevrea de cele care pune la gat.)
Ea insd$f cere c to dramuri de fluturfv, s to ace de &fur : sa
cheatl dumneata pe o dascalit[a], s le aleag[a], sa fie bune.
pentru gevrea (autograf)
Ii Iulie 1803. Mihalachi Manu, Postelnic. Pentru un
amanet. Greceste.
titi August 1803. Rad[u]c[an] Bengescu, Med[e]l[ni]-
c[e]r. Pentru banf.
Caracal, 5 August 1803. Girigora$cu] Jianu,
(Pentru Ionita Lazar, de aicf, din Caracal, fiiul al preotesii
Marica!), mort acolo. Era cu simbrie in Sibiiti.
22 August 1803. B[arbu] Cere g to acacheli
(sic) marf, bunt', frumosf, ca de acum innainte crez ca le
iaste vremea, incep sa sa coaca ; fiindca $i nol vom sa da-
ruim Marii Sale lu Vod[a].
9 Septembre 1803. St[annta] Jilanu. Pentru gIonita
sin Nicolae Valcdnescu $i unchin Raducan[u]) $i Vasile Tu-
fecciu, nepotu Raducanului, gC[ucI[a]r Sarban Otetelisanu).
14 Octombre 1803. Radu Golescu. Pentru o vanzare.
Acesta iaste vorba bra$oveneasca, si nu vol sa
9 Novembre 1803. Notacto Ellinpaptoivo]. Cere
ananas. Greceste.
Bucure$ti, 30 Ianuar 1804. Cost[an]d[in] Ghica Banu
si un boier grec, Vel Postelnic. (Fiindca Avgi-Basa, adica
ba$-vanator al Mari' Sale lu Vod[1], vine acif in partea lo-
culuf, sa cumpere cincisprezece samsoni sa inlesnestf cu
a gasi si a-1 cumpara ... Ca $i Mariia Sa Vod[a], pliro-
forisindu-sa da bung prietesugul nostru ce este intre nof,
inteadins poruncit ca sa sui dum[itali], pentru
aceasta 2,*
6 Iulie 1804. Cati[n]e[al Bib[easca]. Pentru too de
funti de bumbac. Greceste.

Dultil.
3 Pentru astfel de daruri de duI co se fAceall in Poarti, v. 0 Doc. Ca-
r1, p. 123 0 129.

www.dacoromanica.ro
 scaisba1 DE BOlEItt 4-1

14 August 1804.. C. Varlaam. Pentru ni$te bratarI,

castroane de supa, farfurii, talere, etc. Grece$te.
2 Iulie 1805. Dimi[trachi] Bib[escu]. Yntreaba de pre-
tul vitelor : le-ar trimete $i la Hatag. Scrie si ecumnatulta
Ionita Ganesculs, pentru un ccusur).
21 August 1805. Dimi[trachi] Bib[escu]. Pe itru o
trimetere de bo.
23 August 1805. Costandin Ot[ete]l[i]s[anu]. cLa Po-
rumbac, ca sa faca noazad de jeamuri dupa gergevelele ce
trimeasa ... S m faca baglamalele de noaasprezece ferestI,
cate sa voar putea maI zarife si tapene.
16 iVIaid 1806. Const[antin] Brai[loid]. Cere cpantoff
de piele fai toc, insl verde una si doo negrey, tetina sad
teler, calarabi*, piscoturf, pesmetT, capa acrds.
CtinenT, 21 Octombre 1806. Ionita Boranescu, Postel-
nic. Pentru afacerr.
La 29 Iunie precedent, pentru sfe$nice ce sint a fi se tri-
mete Inteo cladatue2.
[Brasov], 8 Mart 1807. B[arbu St[irben. Omul cdum-
nealuI Log[o]f[a]t Bibescu scrie c s'ad vindut ramatorii, csi
O. afla la satul Bradul, Incolo de Deva.
[BucurestI], 2 Maid 1807. Radu Golescu. Cere cdoao
cantare de silitra $i doao cantare de bronstains, prin Cii-
nenI. Pomenit ccapitan Con:11nel'.
3 Maid 1807. Grigore Cotofeanu, Stol[ni]c. Pentru
afacerI. Pecete Cu rp. K*.
19 Iunie 1807. Cost[andin] Murgesanu, Satr[ar]. 4S'ad
facut cu voia lui Dumnezed mare izbanda, de ad biruit pe
necurati Turd, $i ad venit Melencu, Om lu Cara-Gheorghe,
$i ad vorbit cu ghinararu, ce vor fi avut sfatu, $i ad trecut
'peste Dunere si uni din jos, $i asa ne-ad venit veste ca ad
facut mare izbanda. Pana. ad fost ajuns ocaoa de mum-
ba.c cate treIzad de parale torsd, $1 cel netorsd cate pa-
rale doazad, Obit de alte lucrurI . . . Pentru Craiova,
ad inceput a s strange din negustorI, din mahalagiI,
dar pagini de Turd ail stricat case, u$ii, ad scos fiiar
duprin boite; numaI s'ati Intimplat cilibi Iorgache Sutu cu

www.dacoromanica.ro
42 scinsortf DE smut

el, ca. aprindea $i orasul ; Dumnezeti sa-T dea bine un de

va fi !
14 Iulie 1807. B[arbul t[irbeij. Pomenit Pah. Ionita
Ganescu, care are o polita. Cere stiri epentru pacea Frate-
zuluT cu Muscalu, in ce chip earl facutp, eel numaf o armis-
title, esi pentru Sarbf : ail LAW& cu Turci $i pana unde ati
mersa $i ce facy.
[Bucurestf]. 10 August 1807. (Radul Golescul. biv
Vel Vornicil. La Bran, banuiala de boala in tara ; afaceri de
vaina.
243. [Bucure$0], 17 August 1807. Radu Golescu. Cere
sa-I afle co bucatarita foarte buna, sa $tiia sa-m faca bucate
bune, numaf pentru mine, cate trei feluri dA bucate $i o frip-
tura buna, si prajituri sa $tie sa faca, feluri dd felurT.,
2 Septembre 1807. Dumitru Braila (D[u]mn[ea]lui
Dvor[ni]cul Grigora$co Ghica in scrie cum ea sant sa-i vie
doao butcT de porunceald de la Beef cu ceamu.x. Ceamurile
trag la Ru$ava sat" la Rusciuc. (Vremile Ora acum ail fost
inpotriva, $i nu vor fi cutezat sa le porneasca cu ceamu pa
Dunare.
21 Septembre 1807. Comanda a luf Stanut Jiianu :
(o broasc mare pentru magazin, numa cu zavoara facuta
pe mana stangl, o broasca mar mica..., pa mana dreapta,
dood piroie cu ganstile lor.,
28 Septembre 007. Sevastiian Costanda, Medelnicer.
(Nu ne-ail ramas nici casa unde sa lgcuim. Le ail pradat
e paginif. Compliwente, ca la rude.
2 Octombre 1807. [Sardaruf]. Cos[tar]cl[ini Bib[escu].
cCu ajutorul lui Dumnezeil am trimisil sa radice pe Elenca
de acol, cu copliT, ca ne am speriiat cheltuelii in doo part.
Pentru datorie, la care si-a ca.lcat parola. (Cu ajutorul lui
Dum[ne]zatl socotim ca pe lama vom avea lini$te, ca auzam
ca oste are O. vie mult[1] ; Turci foarte s'ail infricat, a nu
mal trece Turci dincoace, care de catava vreme nu mg trec;
dar ce fell va ramanea la urma, Dum[ne]zati stie : noT, omos 1,

I Op.ug, oricu m.

www.dacoromanica.ro
 sozasoid D BOLEEf 43

avem, Cu ajutorul lur Dum[ne]zAti, nedejd1 marl c vom scApa

din mAna tiranilor. Pentru dum[nea]l[un neica, el 1-ati scApat
Dum[ne]zAd, stiti c intocmasI ca si nof te veI fi bucurat, ca
un bun crestin.
11 Octombre 1807. B[arbu] St[irbei]. Cere ananasurI
pentru. VodA.
[Brasov]. 22 Octombre 1807. Barbu St[irbei]. Tri-
mete o scrisoare la dumn[ea]lul SArdariul FArcAsanu. Cere
vesa c de spre partea Craiovi.
27 Novembre 1807. Fratif MurgAsanu. cNecazurI si
fricI destule am pAtimit pi noi, fugiti prin pldurf, cu chir loan
Mathef, de rdzmiritr, dar, acum, multAmitA lui Dumnezeti,
avem liniste si fn tara noastrA; cum au venit ghinAraru /saia
aicea la Craiova, cu oaste muscAleascA, nu ma pot Turci sA
mal treacA DunArea din coace, fiindc nu-1 tin curelele.
25 Novembre 1807. loan VlAddianu, Clucer. Cere
un grAdinar, cgAzaturI frantuzAsti. Doreste si sAminturi :
crocti, cardamk si alte felurI de sAmintif de sAllturf.
21 Decembre 1807. Eleni Cere cvin de
Pesta sat' ungurescfia.
Brasov, 23 Decembre 1807. B[arbu] St[irbel]. Pentru
gazeturI. cMA rog scrie-m si mie ceva mal no : cum ail
rAmas tara, la Turd ati la Muscalf, si. cu Englezu are Mus-
cali bine.
La 14 Ianuar 1808, cere capA de melisa.
1808. CorespondentA Cu lordache Tufan, Medelnicer.
24 Februar i8o8 Eleni BrAil[ol]. Pomeneste pe cvAru-
Stol[nf]c[ul] GhitA Cotofeanu.
Bucurestf, 2 Mart 1808. Costachi Ghica Banul (gre-
ceste) si rprOpto rxixac (ccilibi Grigorascu Ghica 2). Pentru
lucrurile To5 TE p.cocccpEtoo Cipx. Recvou, rcp , xect irrirpaEaciLa
(tale rAposatuluf dumnealui. Banul, tatAl nostru, si ale vi-
tregif noastre).
Noul rugAminte la 12 Mart. Aveati hirtie patriarhal
pentru a le descoperi.
Isaias% V. Acts si fragm., IL p. 432; /nrcrimir, K, p. 244.
2 Viitorul Domn.

www.dacoromanica.ro
44 sontsonf DE BOIERf

17 Mart 1808. B[arbu] t[irbei]. 4AicT auziram ca pa

la schela Caineni s'ati triimis salahori si bumbasirT, mazill,
boeranasf, ca sa dreaga drumul Cozii, spre Ramnic, fiindca
iaste ca sa s[a] pogoare ostiri in tara Nu am crezut, ci, de
va fi ca sa pogoare niscaiva ostirT, trebue sa. stiT : te poftesc
ca sa ma instiinted de iaste cu adevarat, si cele [ce] sa
aud de spre partea Craiovel... Acestea ne-ail spus unul ce
aa venit da la Ramnic, dar n'am dat crezamant.
7 April 1808. Eleni Bral[lol] cChiriia mu, multa dragoste
ce s'ati incuibat in inima mea, ma parachinisaste {=mica] si la
bagatelud sa supar dragostea dum[ita]le. Cere semintl.
ei sa ma cred, cocoana Paunico, ca nimic nu ne-aa ramas,
si umblatna sa facem casa nool de acum innainte... SI O.
i de la vre un gradinar de isprava, sa nu fije semintile veichr,
ca nu rdsar. Cere ccartofiol, cunupide, varza nemtasc[a],
cararabi, radichi d luna, rosT, radichi albe si negre, mor-
covi, selina, patranjel, salata de cea invaluit[a], da. dailalta
ce O. face ca verzik, galbinidosa, varza rosie.
[Brasov], 19 Matti 18o8. B[arbu] $t[irbei] e Aid O.
afla un evghenis, om al Mari Sale printipulul Ipsilant; are
un copil care va fi sa-I faca doftor, ci, fiindca-mr iaste un
prieten prea bun, ma pofti ca O. scria dum[ital]i, iaste ca sa-1
triimita la Bed, sa spudacsasci. ' acold, si sa invete si doftor ;
dum[neata] stir randul acestor lucrurr, si poftesc ca sa ma
instiinted cu catl banT poate sa invete carte la scola inpA-
rAteasca sail unde socotestI dumnkatal, si cu mancarea si
inbrac[A]mintea, si da ad, da la Bed, iaste ca sa mearga
la Lipsca : acolo iar stii dumn[eata] cu cat poate sa chel-
tuiasca inteun an ; si cu posta ma rog sa am raspunsii.
.262. 8 Iunie 1808. 'Icoecvng Etitonetvoq. Pentru dresul unui
juvaier.
263. 24 Iunie 1808. t Parvu gram[at]ecu, biv 3 Log[o]f[at],
ginerile raposatului Tudoran Boja ot Craiova., cDupa bles-
temul 0 pacatu ce are tara adasta, in trd randurl mi s'ati
jafuit da Turd casa, si in treI randuri am nacajit si am fa-
cut la loc, lar acum la urma m'ati stinsu da tot ; toate do-
I Strguiasci.

www.dacoromanica.ro
 SORISOR DE some 45

bitoacele mi luat, cal, bol, vacT si toate sculisoarele,

si tot capitalu ce am avut, 'neat nu am avut cu ce fugl,
sa vi dreptu la dumneata, ci am umblat prin bajdniT cu
satele pin padurT : treT copile am, din care doaoa sant de
varste : la cea mal maricica mi inceput a veni pei-
tori, din pricina ca nu-m da mana sa-T fac zastrisoara
dup. potriva noastra, le daii raspunsu petitorilor c nu santu
gata... Mi i.a.a arsu si casale, ci sae la tara, la o mosdoara,
Robanesti Patez[u]luT, langa posta. Cere ajutor : cun randu
da haine copilif i niscaiva sculisoare sari vasa... Ma pri-
peste varstea copiliT.
IasT, 8 Ellie 1808. Iacumi Stolnicul. Greceste, cu
o foarte urita scrisoare.
Rimnic, 4 Septembre 1808. Dr. Ullrich. Pentru afa-
cerT.
5 Septembre 1808. Rad[u]c[anu] Bengescu,
c Aid s'ati dat poruncT de la stapanire in toat[a] tara
pentru galbinT olandez, sa umble de cate e zace.
[Brasov], 5 Septembre i8o8. B[arbu] St[irbel]. Pen-
tru dohtort1, esenid.
$1 in Iunie scrie de acolo, pentru gaseturi.
Brasov, 23 Septembre 1808. B[arbu] St[irbeT]. cAm
aicT la Brasov treT mie da piel de oae, cumparate.
Buda, 23 Septembre 1808. Zamfirachi Pop. cAstazI
pleaca de aici Vacareasca si merge la Bucurestr.
[Brasov], 6 Octombre 1808. B[arbu] St[irbel]. Pentru
fier. Are de end a veni la Sibiia. Pentru apa de melisa.
Craiova, 13 Octombre 18o8. Eleni [Elinca] Brail[oT].
in cea de la 28 April : cAm venit aicT la Craiova cu na-
dejde ca, vrand Dumnezeti sa ne miluiasca cu vre o pace ;
sa, mA apuc de savarsirea unuT han ce-1 avem inceput, si, din
pricina razmiritelor, sade nelucrat.
{Brasov], 3 Novembre 1808. B[arbu] St[irbel]. Jale
pentru moartea ciubitului mien prietina chir Hagiu. cram
ce sa mal zic, soro, numaT milostivul D[u]mnezeil sa-T odih-
neasca sufletul raposatulul in corturile dreptilor, si pe dum-
[neata] sa te pazasca apururea cu intreag[a] si fericita sa.

www.dacoromanica.ro
46 scifisord DZ BOIEBf

n[A]tate, inpreun Cu tot cuptinsul. Nu trebueste dum[neata],

cocona mea, sA te scArbestl si si. te intristed pan intiatAta,
cAcT aciasta este o datorie de opste ; ci si. nu si. intAmple
si dum[ital]i, din multe intristare, vre un zariflAc, ci numal sA
rogl pre milostivul D[u]mnezea pentru sufletu riposatultd, ca
sl-1 odihneascA. Pentru eamaneturiley ce are la eT. (Eram
ea singur gata O. via la Sibil pentru oarescare trebT ale
mele, dar m'am embodisit din atta pricind ... SA scriT la
BecT pentru gazeturile ce vin, italienestl.,
[Brasov], 6 Decembre x808. B[arbu] $t[irbel]. cAma
vlzut si aia ce-mf scrii dumneata ci., cA, dupa cum am fost
cu rAposatul, si dumn[eatal vel fi tot asemenea; pentru care
foarte multumesc dum[itale] de dragostea ce ne artf: sA dea
Dumnezea sl trAestI dumneata si coconi, si eil tot acelas
sAnt, si poftesc dragostea si prietesugul cel bun care am
avut Cu riposatul, asemene si cu dumn[eata] sa fie, pentru
care nu snit la indoialA, stiind evgheniia dum[ital]i., Pen-
tru gazeturr.
Brasov, 8 Decernbre 1808. B[arbu] $t[irbet]. (De
te-al si supArat ceva$, sa-m ertr, si si. fin cum am fust, cAci
ea prietesug[ul] rAposatuluT si dragostea dum[ital]i nu o pod
utta nici-odati., Pentru cgazeturT).
28 Decembre 1808. Catinca Gin[eas]ca, [isprAvniceasa].
A fost bolnavA de (junghT, ; acum o dar minile si (picerele,.
Ce a fAcut fratele PAunicAT, chir Ienachi, care a avut aceleasT
dured in mini ?
Sotul el, PAharnicul, scrie la 23 Novembre.
24 Ianuar 1809. Post[elnicul] IonitA BorAnescu. Pentru
boala sa si o datorie.
5 Februar 1809. Serban MurgAsanu (iscAliturA gre-
ceased.). Condolente. $i-a cAsAtorit (copila ha mare,. Asi-
gurAri de credintA.
278, 18 Februar 1809. Eleni BrAi[loi]. (TreT lull! nu m'am
arAdicat din asternut, ajungAnd la moarte ; acum de vre o
lunA m'am mal indreptat. $i, cAnd am luat amarnica vestire
pentru prea-iubitul nostru prieten, ea chin de chip de am
(sic) si cu amar am plAnsa ; dar ce si. facem ? el aciasta nu stA

www.dacoromanica.ro
 scarsonf DE Bono! 47

In mana noastra, ca Dumnezea, cand porunceste, trebue tot

omul sa sa si duca. SI traesti dumigalp si sa te bucure
Maica Precesta cu viiata si san[a]tatea coconilor dum[ital]i,
si pa raposatul sA-I invrednidasca intru Inparatiia ceruluT.
Saluta pe Maria, filca PAunicAT.
Brasov, 19 Februar 1809. Karbul St[irbeil. A trecut
un om al Log[ofatului] Bibescu cu 600 de porcl de Anzare.
SA vada ce s'a facut cu el.
9 Mart 1809. Dimi[trachi] Bib[escu]. Are un gradinar.
12 April 1809. Stanca Clucereasa. cPentru acest
ciasornicarT, ca noi, avdnd trebuinta de a face un dasornicil
$1 a sa pune la besarica noastra de aid din Craiova, ce O.
praznuieste hramul Sfantuluf Arhanghiel, s'ati gasit dum[nea.]-
1[4 ca sl-1 faca dupe cum sA cade. Ceruse 800 de leT. cLanga
acestea, cocoana, iarasT ma rog dum[italli ca sa chiemT dum-
n[eata] pa mesteri eel ce facii clopotele, sa tocmestI sa faca
un clopot dupe cum va spune clasornicariu ca. trebue la
crasornic, si ma rog ca sa ma instiintazi, Ott banT l-aT toc-
mit, ca sa. stiti si al. Macar ea dum[nea]ta nu ma stiT pe mine
cine sant ea, dar sint tot una cu dumn[eail[u]i Cluceriu
Murgasanu.
[Brasov], 30 April 1809. Karbul t[irbel]. Pentru ga-
zeturf. aricina luT posteamaister iaste ca ad pierdut multi
banT In carp', si pierde, si, da acTasta fiind manios, cu alta nu
poate sa-m faca !la; numai opreste gazeturile si zice ca. nu
aa venit.
[Rimnic], 25 Maid 1809. Costa[n]d[in] Vulturescu, Sar-
d[a]r. cAm trimis banT pa dascalu nostru, ce ail venit da ail
luat pa doftoru Pinte/.
4 Iunie 1809. Zu.ITCa Exp.oe3putali. cAcum avem liniste
In Ora. P. S. grecesc.
Craiova, 2 Iulie 1809. Alp.tpwc 'Ap.rivi. Scrisoare de
afaceri.
Craiova, 8 Iulie 1809. Const[anici[in] BrAi[lon, ClucT[e]r.
cDin suflet m'am Intristat pentru pierderea prea-iubitulta dum[i-
tale] fiu dum[itale] 1; toat[d] dreptatea al, cocoan[a] Paunico,
1 Dinu.

www.dacoromanica.ro
48 SORD3OR DE BOIERt

ca o maic[a] doritoare sa te intristezT, dar, fiindca acestea

sant de la ziditoriu nostru pe care nicT-odat[a] nu trebue$te
sa-1 hulim cu multa jale, ci O. zacem, ca Ion : Domnul ai'i dat,
Domnul ati luat, si s multdmesti lui Dumneeia c tot ai
pe cine iube$tTlang[a] d[umneata], cruia ar pofcesc toate cele
bune $1 viiat[a] indelungat[1] cu toate fericirile, ca sa sa
mangde batranetele dum[isale]. Laudat[a] este urmarea d[u]m[i-
tale], care al facut insarcinand pe prea-iubit fi a Izenobiel $i pe
chir Stancu toat[a] daravera casal: amandurora ma inchin cu
frat[eas]c[a] dragoste, $i le poftesc noroc $i toate cele bune.
[Bra$ov], 23 Octombre 1809. B[arbu] St[irbeil. Din
mila luT Dumnezan, acum s'ail facut pace. Cere gazeturile,
care, din pricina rdzvratirif rozboiuluT, sa poprisa $i nu mai
acum dar, dupa ce sa va de$chide Beciul, trebue
veniia ;
po$ta sa unible necurmata. Cere de la spiprie casd cepe
marT da mare.
Tot asa, PaunicaT si luf chir Stan.
Rimnic, 29 Novembre 1809. Constantin Brailoy. ((Seri-
soare germana de afaceri.
Pite$tT, 3o Decembre 1809. loan [Ionita], Capp jt[an]
$1 epistat po$tilor din drum[u] Clinenilor. Pentru afacerT.
Ramnic, 25 Ianuar I8 o. Elenco BrailoT. Pentru cdoT
copiT al rap[osa]tuluT unchiu-mieti ClucTla]r Bengesc[u] ... Pe
cel maT mare, Titu, I-am $i logodit acum cu fiica dum[nea]i[ui]
ClucT[a]r Cornita Brailoia, fratele cel mal mare al sotuluT midi,
insa cu fiica dum[ita]le cea mijlocie. Pentru enunta, adeca
savauirea cununii, are nevoie de zahar, migdale. c Chiria
mu, la nof este obicel, precum va fi $tiut dum[ital]i, la mi-
reasa sa pue pa cap peteala da aur ; ma rog . .. sa fad du-
m[ital]i osteneala ... sa gase$tI o suta da dramurT peteala
da aur ; insa ma rog sa fie mar lata decat aceia care mi al
trirnis dumn[eata] daundzile. Zenobie Pop e acolo sail la
Bucure$tf ?
4 Mart 181o. Catin[cal Bib[easca]. cAm auzit ca aT
gradin[T] foarte frumoase, cu florT, cu zarzavaturi fell de
fell. Cere seminturf, cu tidul[a], fie$tecare samintl de ceeste.
[Brasov], 19 Mart 181o. B[arbu] StrirbeT]. Pentru pri.

www.dacoromanica.ro
 SCRISOEf DE BOIEE1 49

mirea unuT cbotoiasf dg vin ..., precum si dof puf de co-

poiasf ...: i-am dat sa-I creasca, sal' fac[g] marl'. Si, dand Dum-
nezeti sa mergem in tara, si vanand cu dansil vre un cerbtl,
sari altil vanat, vol trimite si duni[ital]i. Pentru gazdturl i
Viiata inparatuluI Bunaparte). -- P. S. grecesc autograf.
181o. Scrisori de la Vornicul Hagi Moscu. Gre-
cestf.
9 Ianuar 181o. Dimitrie [Matache] Bengesc[u]. Pen-
tru afacerI.
[Brasov], 22 Mart 181o. B[arbu] St[irbel]. Lui Zenobie
Pop. Pentru ctomurile de care am poftit p dum[neata], noal
safi 12, acele italienestf : Viiata lu Bunparte, si gazeturile,
ca le tot asteptam.,
Craiova, 27 Mart 181o. Catin[ca] Bib[easca]. Pentru
csaminta de flori. Pecete rosie, cu coroand, stea, doul pa-
sell pe un pom si A. p.
Craiova, 23 April 181o. Kowatavavoc EalLoupx2calc,
[Mnivoc]. Pentru o scrisoare. Greceste.
Iulie 18 to. Const[an]din Brai[loq, Clucf[e]r. I s'a pri-
mit cererea de imprumut; sotia sa, Elenca, va primi baniI.
cD[u]m[nealui] Vistieru Stefan Facarescu (sic) este bolnav,
avand o sldbiciune, si doftori l-ati oranduit, lang[1] alte doftorff,
sa bea si cate putin yin foarte veichT, de care vin, din pricina
razvratirilor, aicI nu sa gaseste. II da zoo de florini pentru
8- io vedre din cel mal bun vin.
BucurestI, 17 Julie 181o. Cons[tan]d[in] Brai[loiti]. Acura
sa vgnd slujbele tari : dismaritu si vinericIu, avand Vistieriia
trebuinta de banI ; aceste doag slujbe, dup[1] cum sa \rand
acum, va trece peste o mie doa sute tu[r]c[e]st[IJ ; santem
catva tovaras, ce, fiindca trebuesc haul mult a sa numara,
pe rog, de ti .sa intampla vre o suma de ban[i], sa ma im-
prnmut Cu ti. 25.000..., la pung[a] cate leT 5 pe lung ...
Dup[a] aciast[a], fiindca mamuzelu Zinca Vdcareasca are mare
placere a cainI mid de tot, cu pgru mare, de care ad damele
cele mar' lang[4] dansale, si m'ati rugat ca sa scriil la vre
un prietin sa g[g]sasc[a], de nu doi, mdcar unu, cgriia ma-
muzel as vrea sa ma argt cu slujba la acIast[g] mic[a] cerere.,
5216.voi. vin. 4

www.dacoromanica.ro
50 scsisolir DE BOIEDI

Sa-1 caute un cline mic focos, care sa poat totdeauna

a-1 avea in maid Mamuzela Zinca, fica dum. Vist. tefan
VAcarescu 2

[Brasov], 28 Iulie 1810. Cat[inca] tir[boaica]. cS

pul sa-ml faca si rate o peruca, fiindc ma pofteste o prie-
tena cla la Bucurestr ; mi ad triimis 5i bani, ler nemt[estr] 40...
Pentru cele care le'l triimis coconi Marghiolitir, mi-ad placut
flptura, dar amestecarea parulur nu mi-eti placut, cad c
este scurtti cu lungti amestecatti, si la inpletit vine foarte
urat; ci trebueste lung' ca lungu si scurtti ca scurtil. Asa
dar rog, pentru hatarul si dragostea mea, sa chemr dutn-
n[eata] pa perucasr i s5.-T poruncestr ca sa-mr facd o pu-
ruca, i, dupa cum arat dum[italii, parul sl fie ales, dupa
fata parulur care friimisar dum[italii ornechi (sic). Iar faptura
sa fie tot ca acelea care le-am facut: asa de nalte, asa de
largr Fata parulur iaste tot ca cel care ad fost la peru-
cile coconi Marghiolitar, tot asa sa fie cla. Inchisti, forma sa fie
tow ca acelea, si de largA si de nalta, tot ca aceia, si, dupa
cum este forma aceia, asa O. fie si acrasta, ca mi i-ad pia.-
cut; numar atat nu mi i-ad plAcut ca pdrul nu este tesut
tare, ci, de unde 11 apucl, da acolo ese. [Da 2 # 40 flo-
rid, la Brasov insa, 501 Dupa cum este proba parulur;
cat sa va putea, i mar inchisd, fiindca acesta este din varfti,
totdeauna din varfti este mar deschisti Ord Cel din
daratti sa fie lungn, lar numal cel care vine denainte, sa fie
mar scurtti, lar cel care vine de dindaratti, sa fie tot o po-
triva.,
18 August 18 10. Cat[inca] tir[boaica]. Fusese bolnav
Zamfirachi. Pentru perucl. fostti dupl curial* a[m]
scrisn en, el al gramadit par foarte multn: poate ca dum-
[neata] nu al cautato ; ar fi fost destulti cel care este pe spate
sa fie de langA cel din frunte; ver vedea dumn[eata], care
este alesn da mine, sa sa scoata., ca 1-am legat cu atasoard,
sa-lti cunostr dum[neata], fiind scurt si crupit ... CA, fiind atata
Ord, iaste o bajocurA prea mare... Este un lucru Care nu-1
3 eMamuzelas a murit abia in 1878, ca principesi i4duv Bagration. E
ingropatl la biserica Mavrogheni din BucurestY (InscriNit, I, p. 283, 00 3 sus).

www.dacoromanica.ro
 scaisonf DE BOIER1 51

poci purta, find par prea multti, si sa face capu cat o banita,
-si nu sant obicInuita acel fell Toata peruca sa fie 50 dra-
mud, cu scufa Cu tot, fiindca acfasta moda iaste dupa cum
purtam, numai in doo mainI parul... Sa fie maI largulita
-ca o jumatate de dejet.
BucurestI, 5 Septembre 181o. -Ekgptyl Aou[axcc]. Pen -
tru un deposit de arp.:intarie al el% Greceste.
27 Septembre 181o. Marioara Roset (iscaleste cu
tere grecestI). Pentru ca mi sa face doad peruci.
19 Decembre 1810. Dimi[trachi] Bibes[cu]. (Cand ne
aflam $1 no! acolo, sti ca, fiind la dum[nea]v[oastra.] la masa,
atI adus nete vin la masa, foarte bun $i curat, limpede, aratan-
du-ne a este vin de Tara-Romaneascd, de DrAgasanI, care,
dupa gustu ce avea, noI nu credeam ca. este acel vin de
Tara-Romaneasca... Sa-m fad o ratata, aratand de cand sa
culege si pana cand sa pritoceste, in ce chip sa lucreaza si
ce s5. ma! pune inteansul, de sa face asa 'impede si cu asa
-gust bun, ca s tim si noI sa-1 facem, ca, cand va veni co.
conu dumitale sanatos pa aid pa la no!, s avem s5.-I dam
si dum[nealu]! sa bea... Sa fie cu deslusire, atata la prito
cire, cat si cand sa turbura, cum sa sa limpezasca, cum
de va face trebuinta cevas a sa lua de la apetica
pentru vin, sa va lua si sa va da la omul lui chir Dinu
David,
1811. ScrisorI grecestT de la Notokeco Tpiavect.
1811. [Comanda a Elenel Brailoiti.] Croazele cu flori
-marunte i \Tit-gate maruntal, poale de croazele, creditorl cu
-vergI maruntele, cetarii de care sa vandu de Ole o haina,
cetarii de care este bucata rif 34, rifu pana in 4 slot, pcs-
tavd bun, fain, negru, postavti pistrit fain, sa fie mg inchis
la fa[], umbrle de matasa, de dame si de cele mad, um-
brle de panza, gherlanturl da floe, sa fie zarife, docalata,
romil, sampanie, sirop de pone! ; lavanta da tot felu,
siropurI d lamaie, de migdale.
9 Februar 18ii. Aratarea luI Gheorghe Teodor Pihtu,
-care cumparase, la 1805, mosia Kosani in Gorj, la mezat, hotar-
.nicita de Medelnicerul I. Simboteanu. O vinde lui C. Otetele-

www.dacoromanica.ro
52 BORISOBI DE BOIEB1

sanu, Clucer. 0 usurpase insI Vistierul Pirvu si o vinduse

rIposatuluT Clucer Fach, dar acesta o pierduse.
Argare a Divanului CraioveT din 1811 (Manolachi Vornic,
Caimacam, D. Bibescu biv Logoat, Cornea Brliloiti biv Clucer,
I. V15.doianu Vel Clucer, C. Haralamp, V. Clucer, I. GAnescu,
PAharnic).
18 Februar Sir. loan VM:15.1anu, Clucl[e]r. Pentru un
grAdinar. (C5. Run:aril grAdinari nu sI glsasc, fIra numaT
Nemtl, cari cer pret maT mult dect ceia ce scrisasAm dumi-
tale, avind si dum[nea]ta unul tocmit pl. lung 40 de florint.
10 April 1811. Stan4 Jianu (iscAlitur5. greceascA).
$i pentru (venirea madamii doftoroieli.
BucurestI, i-iti Maid (?) aii. 'EXivl xowc6,3x AouSiaxcc.
Pentru niste argintdrii. Greceste.
[Mehadia], 24 Iulie 18 II. Dimi[trache] GrecTanu. ( Am
ajuns bine aid la bAT, incl. dela 14 ale .1uni, $i am inceput
a ml inblia: ce folos im vor face, Dumnezeti stie ; ell atata
vaz ca m'afl adus la mare slIbicfune., Trimete scrisoare cum-
natuluT de la Rimnic. 4Pentru pricina cu egumcnu CotrA-
ceanu.
Craiov[a], 29 August 181i. Eleni Brail[on. Cere a i se
maT scrie. Si pentru cacest borcan cu duldat[l] de coarnep.
Rlmnic, 29 Octombre aii. Dimi[trachi] Greclanu. E
(oaresce mat binisor, dar tot subred. Am primit $i scrisoarea
dohtorulul de l[a] Cluj', inpreunl si dohtoriile cele trimise de
dumn[eata] dupl rateta luT, si foarte foarte am multImit dra-
gostiT d[u]m[itale] ce'i pornit asuprA-m.
Craiova, 30 Octombre 1811. Eleni Brail[oT]. Pentru
(ananasurix. Si gun rAnd de haine copilului ce va face, dar,
filndc aicT nu slnt meter[I] ca s facl lucrurT deosebite dupl.
pochimenti .. . Or la Closter, or la alt mester, care vei socoti
dumneata sl puT, ni rog sl. facl un rind de haine de copi-
mic, foarte zarife ; O. facl si o cait5.... A sl face lucruri del
sibite si zarife, dup tabiietu dumitalle.x.
Craiova, 14 Novembre 1811. Stancuta Bengeasca..

1 Molnar

www.dacoromanica.ro
 BCRISORt DE BOIER1 53

(Sa-m cumperl o periuca, saa sa porunce$tl dum[nea]ta sa-ml

faca dupa parul care trimisaT ... Inlauntru, sa fie 5.satura
ca orbota, dupa cum le facea maT nainte. i foarte vol mul-
tumi dragosti dum[ita]le da acest mare bine.,
Craiova, 16 Decembre 1811. Elena Brail[oT]. Pentru
4a$te haine de copila.
Craiova, 23 Decembre r8 u. Cere cpatru telegarl
negri, potrivit la trupa, cum unu $i altu, potrivit la par: s
nu fiie unu mal inchis saa altu maT deschis ; rid tiner[I], mal
mare pAna la $apte anT sa nu fiie, 041] jugan[I], or[T] arma-
sari si frumosT la chipa.
6 Iulie 1812, Anica Caminaresa. Se afla la Meha-
-dia, la WI.
20 August 1812. Stan Jianu. cCu venirea dum[nea]luI
doftoruluT Sap ... TelegarT nu am de leac; te poftesc sa-m
gNsa$tT vre o pareiche bunT, tined, invatatT bine, orI in ce
par vor fi, nume albt sa nu fie, si cu preV pana la cincIzacT
de galbenLa
Iunie 1815. e Constantin Brail[oia], Cluc[ie]r. eFiindca
Elenco, iubita sotiia mea, patime$te de durerea unuT picT[o]r,
aa si plecat la baile Meh[a]ciii si vine pe acolea.a
[Craiova], r-iti Decembre 1815. Ergcpcxvoq lItisiaxog. cAm
&cut aid la Craiova o grading noua, aducand ierburl $l
florl din Turcia $i din Europa., Cere un gradinar. Gre-
ceste.
28 Septembre 1815. Stfanut] Jianu. cCu mila luT
Dumnezea m'am casatorit, luand o copila greac[5.] din Ta-
rigrad, Zmaragda, nepota dumn[ea]luT Log[o]f[At] Samurcas.a
[1816.] Vladuta Mandacovicl. (SA mearg la mesteru
acela ce aa facut 6 Mal de dara , in sfesnicele cele marl
pentru Manastirea dintr'un-lemn, ca O. cerceteze pricina cu
mesttru acela, ca ea am dat de aicTa io oc[A], 175 de dra-
m[u]rf clara. $i acum arata Radu c me$terul i-aa oprit o
j u m Mate a , mistuimi-o.
[1816.] Zp.apvacc Moupyacsvxca, Inpapeccm. Se plinge
ca nu i se maT scrie de la moartea Hagiultii. cCi, de vreme
ce aa chemat Dumnezea si pe sotu-miea, vazT ca aclasia

www.dacoromanica.ro
54 EICEIS01/1 DB BOIEB.1

lume iaste ca o floare trecatoare. E ap am hotarit ca sa

caut numai pentru ale sufletului. Rugand pre milostivul Dum-
nezau, m'am indemnat i m'am apucat de o sant biserica,
de am facut intai cardmida i apoi O. o radicarn unde[val
la mo0a nostra Murga0.1. S'o ajute, inparta0nd ctitoria.
1816, Rimnic. Scrisori de comanda de la 'Icocivng
BXecxokON. i pentru o umbrela.
Sibiiii, 22/3 Martie 1816. (Moisi Fulea, norm[alicescl
direct[or]. Pentru o datorie.
15 Mart 1816. 0011.Cig llpaTC4VOC, iltt6TdertiC T6)Y COOT6)11
[Toma Bratianu, ingrijitor al po0elor]. Trimete o scrisoare.
Grecete.
25 April 1816. Zoita Jiianca. Ram'find sat-ad., se
roaga a i se primi un copil <la dumn[ea]ta, ca sa sa Invete
la partea negutatorii, el vei avea mare poman[A], dup[al
cum Az ca multi mananca paine din cinst[ita] casa dum[nca.]-
vostra ; i s'ati facut oameni cu chiverniseli bune i traesci.
In cinste.
Bucure0i, 6 Septembre st. v. 1816. Luc de Kiricos.
M. l'..kgent de Fleischhackel, son retour de Hermanstade,
m'apprend que l'on trouve des bonnes perruques prises chez
vous, tandis [qu'] ici les paruquiers manquent, et de cheveux
et de l'art de les bien faire : mes fluxions frquentes aux dents
m'obligent de m'en servir dsormais.)
30 Septembre 1816. B[arbuj Stoian, biv Vel Slugi[e]ri.
Iscale0e : <Barbu Stojaniz. Pentru mo0enirea din Ardeal a
parintelui sag.
Arad, 26 Novembre 1816. Ghita. Tolea. Pentru
rau0e. Scrie i din Pesta.
24 Iulie 1817. Alecu Bofforan], Medelnic[e]r. Pentru o
trimetere de ramatori.
8 August 1817. Nico Vladescu, Sard[a]r. Pentru o
datorie.
Craiova, 28 August 1817. Eleni Brail [oiti]. cPrin baile
Mehadii mi am dobandit tamaduirea., Cere idol font(' de
bunbac de acesta de care trimit dumitale aciasta mostra...,
innalbit... Am mare trebuinta pentru o careta da drum,

www.dacoromanica.ro
 SCILISORI DE BOTECRI 55

sigurA, tapla. ; sA aiba $1 cripsioane unde sl poatA pune

cineva$ d'ale drumului trebuincioasd... SA mi o zugrAveascl
pA o hArtie. Si pentru patruzeci oca lumAnArT de ciarA albA
de cele ce sAnt pentru polieleon si pentru amt.' in cas5.
26 Ianuar 1818. Eleni Prai[loi]. Cere o dvcci (odaie), fru-
moasd, 12 lumindri, s. a. Greceste.
23 April 1818. 1300108pm Xcqyz[Xey.z71]. Cere o apl
mineralA pentru fiul si bolnav. SalutAri de la Clucer. Gre-
ceste.
6 Maiti 1818. 'EXim IIpaa[6(]. Pentru mobilele ce a
avut.
22 August 1818. Eleni BrAil[ol. 4E5 am mare tre-
buintA pentru o practicoas1 muere, care sl albA. stiintA a face
doaleta si a ingriji pentru haine, spAlAturf $i de rochif ; aciasta
o voesc pentru trebuinta copilel mete, care, cu blagosloveniia
dum[ital]i si ajutoriul lui Dumnezen, acum o am fatA mare :
de aceia si cei acest felti de muere, ca sA ?tie cum sA o
gAteascl si cum sA ingrijascA pentru hainele sale. Stifi cd
poate acolea din Nemtoaice sA si. gAsascA vre una asemenea
precum ca.. SA fie asAzatA si sA. aib si curAtenie., SalutAri
de la fie-sa, Anica.
[Craiova], 9 Iandar 1819. Dimi[trachil Bib[escu]. Pen-
tru un fecior ce trimete, spre a urmAri judecItoreste niste
hott Si la 29 Decembre 1828'. In Iunie si in Ellie, el scrie
pentru rimAtori.
Iasi, Februar st. v. 1819. cC[omte] N[icolas] de
Rossetto Roznovano., Pentru un transport. Frantuzeste.
[Bucuresd], 23 Februar 1819. Dimi[trachil Bib[escu].
Poate sa. mal stea vre o 15-20 de zile. Pentru vinzarea
rimAtorilor.
Bucuresti, 27 Februar 1819. c Sion. Pentru divortui
baronului Sakellario.
7 Mart 1819. Dimi[trachi] Bib[escu]. Pentru feciorul
sAii trimis in Ardeal. (Eu mg. aflu aicea la Bucuresti, si
poate s. maT zAbovesca.
Rimnic, 22 Mart 1819. Nica VIAdesc[u), SArd[a]r.
Pentru o trimetere de banT ai la

www.dacoromanica.ro
56 SCRIBOEf DE BOIEld

19 Iunie 1819. Alecu Glogoveanu, [Pitan. Pentru un

imprumut.
Roznov, 9121 Septembre 1819. Nocaoco Twaairog.
Pentru o trata. P. S. frances, de complimente, pentru lose-
fina, sotia luf Zenobie Pop.
Rimnic, 1-i Novembre 1819. Elena Anastasiu. cIar da
suparata $i nacajita santti ziao $i noaptea, mal rati ca cand
as fi bolnava ; ce boala mea o fac dan picfoare, care ale
mele supardrf santti datoriile ce le-ati facut sotiia mea, ne-
stiute de mine... Nu vor O. ma izbraneasc[a] acest! cradi-
toil. 0 roaga. pe Hagica, cpentru sufletul raposatulta boe-
ruluf Hagiu. cSa te lumineze $i sa te timbreze Duhul Sfantti
a-m erta ace$tr talerT 1000, si, cat vof trail eti si copiii mief
la pomelnic, voi pune maf intaI numele dum[nea]v[oastra] da
sa vor pomeni, dacat ale parintilor mief, si, la moartea mea, cu
blestem voI lasa copiilor miel da nu vor pomeni ... Ochif miel
cauta la a dumitale milostivire. Iscalitura greceasca.
[1820. Comanda.] 1 plapoma da copil, fata sa-I fie
or da creditor! sail da orce alta matarie sa va socoti da
d[u]m[neat]a; care materie sa O. dea la closted sa. o cosa Cu
orce cusatur sa. va putea ma! zarifa $i grea .. 1 plapoma
da pichet alba, u$ora ...
4 scufita, adeca caita ...
4 cama., iara.$ pentru copil ...
2 loti samtnta da cunupidif de iarna.
2 litre bumbac suptire, /nnalbit ...
I litra bumbac pentru vaperurf, nicf prea suptire de tot
nicf gros.
[Bucure$tf], I' Ianuar 1820. Dimi[trachi] Bib[escu].
Pentru cniste ramatorf ce-f am pu $ pa porumbti, si s'ail In-
gri.$at D.
i la 3 Februar.
[Bucure$a], 15 Mart 1820. Dimi[trachi] Bib[escu].
Pentru vinzare de rimatorl.
18 Mart 1820. C[ostan]d[in] Ot[ete]l[e[anu], Clu-
ell*. Pentru un proces.
20 Mart 1820. Scrisoare de prietenie de la Elena

www.dacoromanica.ro
 SCED3Olit DE BOIERI 57

Billloia catre e chiria mu, cucoana Paunico., aPentru copilul

ce-1 vol. castiga ... Socoteasca cat bani tae aceste lucrurl ...
Cu totul vol ramanea robita frateste si evghenii dum[italli ...
BucurestI, 7 April 1820. Dimi[trachi] Bib[escu]. Se
vor da baniT pe rimatorI, de Logofatul Stefan Golumbeanu.
Autografa, se flare.
[Bucurestl], 29 August 1820. Dimi[trachi] Bib[escu].
La viile mele de la Dragasant A. face cel mal bun vin, si
fac vin multa (and pazaste Dumnezea de bruml si de piatra),
cate 40, 50 de but, si aue ca sint aciia la Sibil negutatod
care vin si cumpara vinuri din tara. SA-I indrepte la el, pe
i-ia Octombre, da dealul Calinil, Intrebanda de viile Log[o]-
flatulull Bibescul, ca sint stiute de tot!: am acolo si vied si
vatasT de vierT ... Si, vazand struguri, si gustand mustul,
apoi vom tdia pretul, pentru ca i-am obicfnuit de le culeg
tocmaI in una altor vii. Si care din negutatorl va lua de
la mine estimpa vin, cree ca in totT anti va lua, ca vinurile
mele sant s't stiute de tot, a am vinur[I] de ate 12 anT, si,
de ce sack', da aceia O. fac mal bune, si foarte vol mult[amil
d[u]m[ita]le. D[u]m[neli cocoani Plunicii si eti si td[u]m[ne]i
cocoana Catinca Dvorniceasa Stirboica si Catinca mea ne In-
chinam cu fratasc[a] dragoste.
Ti[misoara], 23 Septembre 1820. Klovat. 'Orre'reX[caivw],
Clucer. Pentrit afacerf cu Mavrogheni Hatmanul, charg-
affaires al Portif la Viena.
AcelasT scria, in Iunie, -din Craiova, ca Voda Carageh a
recomandat afacerea sa luI Nicolae Rastl, agentul sAti la
Viena.
BucurestI, 19 Octombre 1820. Dimi[trachi] Bib[escu].
Serie luT Zamfirachi la Viena.
Brasov, 1821. ScrisorT grecesti de la loan Moschu,
Vistierul.
1821. Scrisorl de afacerT grecestT, din Sibiia, de la
Nicolae Rastl '
Siblia, 1821. Roxandra Haralambi, pentru banI.

1 V. vol. X din col. Hurmnzaki, tabla.

www.dacoromanica.ro
58 SOBISOBt DE BOIER1

is Mart 1821. KOVOT. KamoconC-tivk 1 RoagA a se da

o scrisoare SpAtaruluI Rail. Greceste.
Pare a fi din Brasov.
[Brasov], 19 Mart 1821. Dimi[trachi] Bib[escu]. (In-
stiintdd d[u]m[ita]le cA am Intrat si noI aicea la Brasov, nebAn-
tuit de otomanI, si asteptAm sa ne vie si dum[neae]r cocoana
Catinca VornicIasa $tirboica, si cu tot sA plecAm si sl venim
aciia la Sibil ; ca aicea nu-r mar tncape casAle, si maI multti
cA ne apropiem si de mosil si de casA, ca sA scot! si vitele
ce le am cu mine: bol si cal, si mAine pornescd cu doo
carA ce le am, cu bol, cu calaballc. MI rog, chir Stanes, sl
binevoesti sA. ne cautl o casA. ca sA ne incapl familiia noastri
si pA dum[n]ei cocoana Catinca $tirboice (sic), ca, viind, sA
le gAsim prinsA, si Cu luna O. sA InchirilascA, c5. nIclAjduim
sA nu $Aclem mu] W... In cetate mA rog sa mi sl prinzA. casa.
[Brasov], 21 Mart 182i. Dimi[trachi] Bib[escu). Re-
petA IntAia scrisoare. SA fie casa ccu oaf maI multe, de
doo familil, ca, viind, O. nu ne stenahorisim... PoimAine,
MiercurI, socotim sl plecAm si not
26 Mart 1821. Acelasl. N'a venit $tirboaica. cIordache
fecIorul va veni innainte.
Brasov, 21 April 1821. Cos[tan]d[in] Nic[olae] Iovepali.
4Am intAlesil cl dum[nea]l[u]l Serdaru Nica VlAdescu, samesu
de la VAlcea, s'ar fi aflAnd acolea in cetate. SA vorbeascA
de banI la dumneef cocoana Clucereasa Stanca Socoteanca I
dum[neall[u]I Stolnicu Iancu Lahovari, ginerele dumniai.
Hateg, 30 April 1821. Costandin Otetelesanu. Fiind-
cA, din mila InpA.rat[u]luI ceresc, scApA.nd si eti din tail, si
venind Ora aicl la Hateg, nu lipsiI ma! intAiti a cerceta cea
mile mult doritA fericire sAn[A]tAtii dumitale, ca, pg. deplin al:1ln-
du-s[A], sA mA bucur. Al doilea, fac supArare si rugA.ciune dum[i-
tal]i ca aceastA scrisoare ce sA emblericlisi 3 intea dum[ital]i,
sa facl bunAtate sl o trimit la Brasov prin poste, la vre un

I Viitorul Caimacam din 1848,

2 Agentul de apetenie al firme!, Stan Popovici, un BXnean.
8 'Ep.usrmasku, inchid,

www.dacoromanica.ro
 SCRISORT DE BOIERf 59

prietin de al dum[ital]i, de a sa da la sotiia mea, c aflal ca

sa afla acolo ; scriind dum[neata] la acel prietin ca sa trimitI
raspuns, ca, and vol veni si et1 acolea, sa pocT afla
puns la acea scrisoare, $i, oticatI creitarT veT da dum[neata}
la poste pentru sorisoare, it vol raspunde cu venirea mea
acolo. Si ma iarta, frate si prietine, de supdrarea ce-r
aduc. Dum[ne]ei cocoani PauniVi ma inchin cu plec[a]cl[une],
si sarut mana, asemenea $i cocoani Mariuti... Si sant a du-
m[ital]i ca un &ate.,
RasinarT, 2 Maiti 1821. Sultana Caradimoica. Pentru
o datorie $i un non imprumut.
16 Mali" 1821. Catinca Viis[o]r[eanca]. Pentru banr
primai prin gclum[nea]l[u]f chlr Ghita Opran da la Rusava.
Ea fusese la Sibiiti. gar am venit aicT, la Hatag, unde si altf
prietenT, dupl vreme, locuesc. Trimete o polita gcu
Ionitai,
22 Malt"' 1821. Grigorascu Zianu. gITe aflara cu viiata,.
iar de altele ce am patimit cu rebelionu ce s'aii facut, numai
unul Dumnezati stie la vreme de batranete sa ajungti in starea
ce ma aflu, neavanda nicT de cheltuiala, nicT haine de pre-
menit... Am ramas si e mal pa urma ca sa vi acolea
Pentru Stefan, ce vine acolea, sa-1 aibT intocmal ca
pe un copil al dum[ital]i Facandu-sa pace, voT raspunde
dumn[itali], ca crez ca, in starea ce-1 veT vedea, nu-1 vel mal
cunoaste cam este fl, ca. am ajunsil cum n'am gandit...
acolea este striina : pe altu nu stie ; sA afla si cu
copiT mid.
Hateg, 25 Main 1821. Costandin Zatreanu. Pentru
scrisorl ce a trimes si trimete cdumrnealuif Sluger Baluta
la Brasov.
Zalathna (Zlatna), II Iunie 1821. Szenpteri Janos.
Pentru banr. Romaneste, cu litere latine. Tot asa scrie
de acolo si 4Katrovits Jakob (si ungureste insa).
Rusava, 17 Iunie 1821. Gheorghe Opran. Cluceriu
Dinca Brailoid era la cAIAgx.
Orastie, 25 Iunie 1821. Scrisoare scurta de la Zinca
Teisan.

www.dacoromanica.ro
 seaisoat DE BOIER

Orastie, 27 Iunie 1821. Z6vxa TeIcivoo. Ravas gre-

cesc.
r821 Iul[ie] 4. Baile Meh[a]dii. Cost[an]d[in] Brai[loia].
E la WT. Trimete scrisoare si (ElencaT, iubite mele sotATv.
Hateg, 11/23 Iulie 1821. [Stan] Popovici. Vine cdum-
nealui Postelnicu Ionita Cernatescu ca sa afle de bajaniia
dumnealor, unde sa
Brasov, 14 Iulie 1821. 'Icuiwric Erilp[rcdrig], B6pvczos 1.
Pentru o datorie. Greceste.
Sibiia, 15 Iulie 1821. Pitarul Pp. Kcaktvicncw. Pentru
banT.
Hateg, 22 Iulie 1821. C. Zatreanu. Pentru un im-
prumut ce vrea sa faca. in curind nadajduieste a se putea
intoarce in tail',
Sibiia, 27 Iulie 1821. Dumitru Jianu. dubite prietine
si frate. Pomenit tfrate-miea Iancul, mar vArtos el mort era
i a inviiat, pierdut si s'aa aflat, si altele, stiute si du-
mitale.
Sibiia, 27 Iulie 1821. D[imitrie] Jianu. cFrate-miea
at[rarul] Iancul jaianu i cumnatul miea Sluger Dumitrache
Greceanul, cu trecerea a multeT vremT da cand santem sa
ritT dart casete noastre a ajuns in trebuinTa ; cer impru-
mut decT.
Orsova, 27 Iulie 1821. Stan (Stnut) Dan, Paharnic.
Pentru banT.
Sibiia, 17 August 1821. Kowcis. Ilpca[k(51, ET6kvocog.
Pentru o vinzare de juvaier. Greceste.
23 August 1821. Pavel Post[elnicul] Valceanu. A sea.-
pat de boala. Pentru monede.
Bucuresti, 30 August 1821. 'AkiecevSpoc NevcCoukiaxo.
Pentru afacerT.
ii Octombre 1821. [Paharnicul] I. Zianos. Pentru
afaceri. Greceste.
Brasov, 17 Octombre 1821. Dimi[trachi] Greceanu.
Cere stirT cde la sora mea Clucereasa Socoteanca, si nici

' Din ramura DrIleinescu. V. Hurmuzaki, X, tabla

www.dacoromanica.ro
 BCRISOIti DE BOLEJA 81

stitt unde sl afla de cand ati esit d'acl din Sibiiti ... Am
auzit ca. O. v[a] fi afland la Boita.,
Craiova, 21 Serban MurgAsanu.
Octombre 1821.
Pentru schimb de banf.
Craiova, 23 Octombre 1821. Caminariti Cost[andini
Buzescu. intr'o afacere de bani.
[Brasov], 24 Octombre 1821. K. ACqinripk, Pentru
afacerY. Greceste.
Craiova, 26 Octombre 1821. loan Ganescu, Clucer. Re-
comanda pe familia lui, care e la Sibiiti.
Laz[A]ret, 27 Octombre 1821. Balut[a] Teisan[u]. Tri-
mete vin. SA i se plateascA in t stucurf talarf cu zgripsolly.
Pomeneste eniste vite de vacA D.
Sibliti, 5 Novembre 1821. loan Riosanu, [Armas], pen-
tru bani. MaicA-sa e la Hateg.
Rusava, 18 Novembre 1821. Gheorghe Opran. Despre-
o polit de moo de lei a WI Spatharu Steanica Bibescul..
Rusava, 29 Novembre 182i. Gheorghe Opran. Pentru,
e amaneturile dumnealuf Spathariuluf Bibescu... 250 d maj.
de salt de capr in burta.,
Sibiit, 23/5 Decembre 1821. Stan PopovicI. Pe Lo-
goatu Dumitrache Bibescu erI 1-am asezat in casa dumn[ea-
lui : de ast data am cam scapat de o greutate.
Rusava, 6 Decembre 1821. Scrisoare de la Costandin,
CernAtescu.
Craiova, 16 Decembre 1821. Ion Riosanu. Pentru us
amanet lAsat acolo.
[Craiova], z-iti Ianuar 1822. Nic[olae] BrAilof. FelicitArL
Pentru 4gazetele de Francfort, frantozAstf. Si la 21 Mart.
Acelasf scrie de la Rimnic, din 25 April, 15 si 18 Maiti,
pentru ban!.
2 Ianuar 1822 st. v. cAflu cu mirare c al dollea.
beizadea, Gheorghe, al rAposatului Domn Alexandru Voevod
Sutu se afla. la Viena : se gindeste a se rindui (verc 60(31-7a-g)
pe sine si pe fratele-I mai mare, beizad.ea Nicolae, si prin mij-
locirea celor de acol o s5. orinduiascA Domnia : &XV( p.6vov etc Tip-
aucrruxii BXcexEccv aiv reptn&crg si to tafrrn ipouxtzacc xstpa vec StotmOt

www.dacoromanica.ro
t32 SCRISORI DE BOIERi

d) rotokaw p.oxbiplv %al dy.czesarderow Ccbcov (dar numai pentru

nenorocita Tara-Romaneasca, daca ar cadea in astfel de mint
grecesti, ca sa fie cirmuita de astfel de oament rAI i prea-
neinvatatt) Pentru D[umne]zeil, musi Pop, daca tiI ceva, in-
4tiinteaza-ma si sirguieste-te ca Romin bun patriot sa sfarmt
un astfel de plan al tinarulub, ca sa scape tara de cpeire
si primejdie, precum i supt rap[osatul] tatal s s'ail in-
timplat atitea neauzite grozavit, pentru reaua si lacoma lut
Cirmuire.
[anent], to Ianuar 1822. Costandin atreanu. Pentru
trimetere de bant.
[Sibilti, 9/2! Ianuar] 1822. 'EX6v71 IIpott[X671]. Pentru o
polita. Greceste.
[Craiova], 9 Februar 1822. Dimi[trachi] Bib[eseu].
-4Fiindca Mariia Sa Pa[a] Vidin-Muhafazi m'a. insdrcinat
-ca, prin prieteni ce-I am, s scriti ca sl-T gAseascl patru tele-
-garI mart, frumosT, potrivitt la par, si orce pax vor fi, sa
-caute si la Clus, ca acol am auzit de la boeri care ati fost,
,ca cai telegart ail fost si prea eftin[T]. Mariia Sa Pasa pa
patru asa telegart da pana la let ti. trei mil"... Sa nu !ling&
hatarul Mari Sale jos, s scap si eil de asa havalea., Si
pentru ramatort. Paunica csa sa roage la D[u]m[ne]zeti si
pentru noI, ca sa ne erte pacatul care a' cazut pa' not),.
[Craiova], to Februar 1822. Barbu Soc[o]t[eanu]. Pen-
tru un imprumut.
[Craiova], 17 Februar 1822. Dimi[trachil Bib[escu].
Pentru o polita. : csa sa dea Catincat, ca nu are de chel-
tuiall... Pentru dool tacamurt ramatorf ce am triimis... Pen-
tru vinurt im serie Catinca ca descarcat, neavand pret...
Aida not petrecem prea bine, cu tot ; cet mart nu ne supara
intru nimic ; mal vartos ne ari la dragoste i ipolipsis. Fer-
manurt peste fermanurt : boeri, lacuitori sa-s stapaneasca mo-
siile si toat averea lor in bun& pace, si sa ne avem pri-
veleghiurile noastre, si sa ne stapanim mosiile i averile
-noastre mat bine de cum stapaneam in zilele Domnilor. Dar
lacuitori patimesc, nu de alt ceva, ci de angarale si de
multe ce sant pa clansit, si, cand patimese et, patimim si

www.dacoromanica.ro
 SCIUSOR DE BOIER 133

noT de opte. Ci Dumnezla sl-$ facl mill cu o pace $1 li-

niste!
Pena], 6 Mart 1822. loan Lahovari. Pentru un I'm-
prumut.
BucurestI, 10/22 Mart 1822. Ev.pprzilg. Pentru loam.
Vizastra, cdoica feter mele Zoe, Ardeleancl.
12 Mart 1822. Const[antin] Glog[o]v[eanu]. Cere do
pustI de vdnat si s mlnAnce glontI numal de 6 dramurf,
sA batA cu alice 40 stAnjini bine, usure $1 lucrate frumos,
cu pret de Willa la 40 florinT una, esi pentru un rIsboT de
strugurf (sic), cu tot tacAmul Pentru tref bricege.e
Rimnic, 16 Mart 1822. Titu Bengescn. eDum[nea]luI
coconu Costache Samurcasi, Caimacamu, voe$te a sl a$dza
In numdrul celor ce jail gazeturI, ns dl Francfort.)
Si altele de la el, de acolo, din Februar-Mart, pentru afaced.
[Cralovaj, 17 Mart 1822. Cost[anyl[in] Zdtreanu. SA
se dea maicel sale buff de intors.
Craiova, 21 Mart 1822. Ntz. 11pca671c, Ditat34pri. A
cpatat voie a.T trimete copiiI in cluminata Europa, ca
studieze stiintile si limbile strlinee.. Popp i-a mar dat vestea
cA niclie nu e maI bine si ieften ca in e Academia
Viene!. in timpul sederli familie la Sibilii, eel mal mare fiii
incepuse a invAta $i frantuzeste. Cel dal copiI sA invete
ded ematematica $i filosofia, limbile germanA, francesl. $i
italianA. Cit costd ? Vor sta la dascl11, deosebI ? Greceste.
18 April 1822. Nic. BrAiloi. e M'am orAnduit ispravnic alce
la VAlcea, unde am gAsit judetu Cu sumA de ban! rAmAsiturr $1,
pe de o parte, lAcuitori in vremea adasta nu ail nicl-un ails
veris, al doilea, de cAtre cinst[ita] CaimAcAmie ni sl face zor a
praftacsi bani, sd silesc pa lAcuitoff la rspundere peste a
lor neputintl : cugetul nu mA lasl, $1 mai bine priimesc ca
de la mine s mal pierz $1 sA nu-1 aduc la stenahorie. Cere
imprumut de 10.000 de le! pe 20 de zile.
Rimnic, 15 Maiii 1822. loan Riosanu, Armas. Pen-
tru polite.

' A orIndui.

www.dacoromanica.ro
64 SCRISOW DE BCIEBI

Brasov, 12 Iunie 1822. Nicolae Varl[aam]. Ale boa-

lelor mele supArArf mA popreb.. Cere 5.000 de leT.
[Craiova], 26 Iunie 1822. Stefan Jianu. Trimete banT
la Brasov ZmArAndicAl.
Caracal, 29 Iunie 1822. D[imitra]ch[i] Roset. Pentru
banf.
[Rimnic], 19 Julie 1822. Nicolae Briloi. in numele
Domnuld am hotdrit sl-m scot si ed familiia de acolea, pen-
tru care si trimisliti oamenl cu cal si cu care, ca sd sA ri-
dice nevasta i copii sA vie aid... DascAlul ce 1-am avut
ad pentru invAtAtura copiilor im scrie cl aii hotArit sl
mle ad, si are sl i din leafa.sa una mie cin'sute, : s5 i se
dea cit se poate.
4Cu dorit[d] dragoste m inchin dumi[tal]e prea-iu--
bita mea.
Alaltleri, viind din Jill la Olt cu isprava havaleli ce, pre
cum am scris dumi[tal]e cl am fost insArcinat, mAine plec
la Craiova ca sA-m da6 raportu i sl mal vAz ce e, si cum ;
dupl. care intAlegAnd de venirea velitilor nostri boeri de la
inpArateasca cetate, si luind niscavial vestiri de bucurie, pre-
cum nAdAjduim, voi trimite (de nu ml vor Ilsa si pd mine)
ca sA pogori si dum[nea]ta aici, la RAmnic, in cdsla; pentru
care umblu astAzi-mAine sA. prinz si o cAscloarl de odihnl,
sA prinzi de acum sA mat meremetisAsc ce va fi de mere-
met sA fie gata. Pentru cheltuiala dum[ita]le cu iconomie, in-
tAlegem cu fratele chir Stan ea* si mai in trecutele zile i-am
intrat e adecd lei 2000, prin chir Nestor, si deosAbit cl-m
scrie in dooA-tref rAndurf cA pentru cele de trebuintA du-
m[ita]le ingrijeste ca pentru soru-sa. Si, pentru daravera ce
iaste intre no!, dupA esirea dumritajle ne vom intalege, si,
dac[A] it place, slz pAn sl va lumina desAvArsit, cA si aid o
sl cheltuim ca $i acolo. Copilele dnlf.!e cu doritA pArinteascl
dragoste te slrut. Dlunazile dui:4 drum le-am trimis cu
chir Dumitru Cfupec, ce mi s'at intImplat aciia, ca s1-$i
crez cA va fi priimit. Ci si pentru aceaia vof avea
pAlArif :
rAspunsil ; de cAte ori vel avea sA-m scriT, prin dumneef
cocoana Catinca Bibeasca, fiind ocazion sigur, i cA eft sAnt

www.dacoromanica.ro
 SCRISOlif DE BOIElti 65

cu dum[nea]luf Log[o]f[d]t inclinat. Dum[nea]el cumnatical ma

inchin cu dorita fra4easjc[d] dragoste, precum si tuturor
al nostri simbatriotr, mari i mid, ap[u]r[u]rea arata-le ca-
zutele inchin[a]clum; si sa ne bucure Dum[ne]zau sa te vedem
sanra]tos. lar eu, cu toata dorirea, sant al dumptalej dorit sot.
822, hill 26.
Constantin Buzescu.

[V 1 Cell mele iubite si dorite sotie dumnei Caminaresir

CatincaI BuzascAI cu dorita dragoste sa. s[A] dea, la Sibil.
CernetI, 1-16 August 1822. C. Buzescu. Pentru call-
toria la blY a sotieT luT, Catinca : merge la Mehadia.
[Craiova], 22 August 1822. Ruxandra Haralambie.
Ca-m vin vestirile lui by pa toate zilele, de stingerea si
prapadaniia casai; la care nu mg sti ce sa maT facti.2.
[Craiova], 27 August 1822. Eleni Brail[oiti]. N'a putut
duce careta eacolea in Tara Nemtasca, and am intrat...
Acum dupa intoarcerea mea da acolea, vaz c cla catr[a]
apostatT dezbracat careta, luandu-i-s postavul, atat din
nauntru, cat si dupa capra viziteului, lar incolo sa afla buna...
Am trebuinta da cdrut nemtasc buna., carea sa fie cu usr,
invalita coveltiru pe din nauntru cu canafas, apoi de-asupra
rogojina, lar pA din afara cu musam5.. Ar da pe cea stri-
cata. si /Ana. la 150 de leI. gl e, scriitoriul, Costache
ma Inchin dum[ital]i.
Brasov, Septembre-Octombre 1822. Scrisori grecestr,
pentru bani, de la Smaranda Jianu.
[Rimn" ic], 12 Septembre 1822. loan Lahovari. Pentru
boala de stomah a soacra-sa.
La 7 August ceruse gazete. Odata si pentru vin de
DragasanI ce ar voi
[Craiova], 23 Septembre 1822. 'Aviptat Poca69. Pen-
tru o trimetere de perini si pentru copila doici mele,. Sa-
luta i D[umitra]ch[i] Roset.
[Cinenn, 26 Septembre 1822. Stol[ni]c[u] Dina Bra,
tianu, epistatu vatafii Lovisti. Pentru trecere de vite. eDupa
poruncile slavitului Divan al Bucurestil[o]r, putea sa. sra]
5216. Vol. VIII. 5

www.dacoromanica.ro
 66 8OR180111 DIE BOIERI

popreasca.... Dar lea, dupa datorie, am facut cunoscut Stapa-

niriT de a nu ramanea supt invinovatire.,
La 3 Ianuar 1821, de la acelasT, pentru cercetarea ulna'
abus.
Kali' ti.ig (eta no! in cPstel, la Simbata-de-sus), 3
Octombre 1822. FIrtlyripwc Mispa1xo66evog. CivilitatT. Cere serf
privitoare la congresul din Verona. La urma, P. S. al Brin.
covenita, cu salutarl luT Spatar Rail si baron Sakellario si
multamirl catre domnisoara Stiirmer, fiica Internunciului.
Greceste.
5i la 3, 23 din Septembre, Brasov. Scrisoarea din 7/19
!Ellie e din Baden.
[Rimnic], 15 Octombre 1822. Nicolae Braila Pentru
co lada mica noo, cu neste carti bisericesti, care, fiindca ni
sant trebuincioase acumb, o cere.
La 31 Iulie, se jura pe Dumnezed si copir c n'a refusat
a primi pe Dumitrasco.
Craiova, 5 Novembre 1822. D[u]m[itru] Br[ailoiii]. gAicr
In %ark asta data, aflandu-ne in lipsa de dascalT pentru in-
vatatura copiilor si. auzinch de scoala din Sibiig, trimete si
el ccopii nostri, adeca pa nepoti miel, copii fii-mied0.
La to Februar, scrisese pentru imprumutul sail din pri-
begire. $1 la 24 Decembre 1821 (platise o parte).
Brasov, 8 20 Novembre 1822. Notacco Ma6po. Re-
comanda pe beizadea Gheorghe Sutu, care merge la Viena.
Greceste.
Viena, 13/25 Novembre 1822. Mccpti.i)pex XavcCepil. DA
sinet pentru 2.000 fi. de hirtie.
[Brasov], 14/2 Decembre 1822. Epp. KcOapitric.
[vaduva Jul Alexandru-Voda Sutu]. Cere a se trimete o scri-
soare la Viena fiuluT a Gheorghe, care e recomandat in
special luT Pop. Catre Stan Popovid. Greceste.
Pecete cu 4)p[wan] AXseecoapou K[a]X[iapicm] B[oe]e[68c1 2
(ceara neagra) si cu armele Moldova.
i V. memoriul mied despre colaril romtnY tu strtimatate, in cAnalele Aca-
demiet Romlnes pe i906.
i Eufrosina era fitca 1111 AlexandruVocli Callimachi.

www.dacoromanica.ro
 SCRISOBI DE Boma 67

Brasov, 15 Decembre 1822. Grig[ore] BrAncov[eanu].

Pentru un amanet. A scris la Hurez pentru arendarea Gio-
rocului, in hotar Cu Giormanul 14 cd nu s'or fi dat mo-
siile mAn[Asitiri pe cite mal multi anT in arendA, dupA cum
sA obicInuieste a .
Pecete cu e Stephanus Bassaraba de Brancovaniss 1 si vulturul
muntean in scutul incununat.
Radziwillow, 12/24 Decembre 1822. MocptWpcx XconCepl.
Pentru niste polite.
1823 s11824. Scrisorf grecesti ale luT Grigore Brinco-
veanu. Cea din 4/16 Ianuar ar fi din Bucurestf, celelalte din
Brasov.
1823. Scrisori de afacerT, grecestf, din Bucurestf, de
la Vornicul 'AXiaccvapoc NevsCookiaxoc.
Tirgu-Jia, 1823. ScrisorT romInesti, de afacerT, de la
C. BrAiloiti, Clucer.
1823. Stanca [Perieteanca], Polcov[nicea]sa. Pentru
neamurile ef. O nepoatg a maritat-o cnaintea apostatilor
(-,--4 82 I).
Pecete rosie, cu crucea inteo ghirlandA, fArl inscriptie.
2 Ianuar 1823. Bica Soc[olt[eanca]. Pentru un deposit
al 6.
[Rimnic], 15 Ianuar 1823. I[ancti] Lah[o]v[a]ri, [Stol
nic]. Pentru afacerf de ban!. Rom Aneste. Si la 2 Ja-
nuar (P. S. grecesc).
La 2 Novembre 1823, greceste. La 20 Septembre, romAneste.
Minnie, 16 Ianuar 1823. C. Buzescu. Pentru datoria sa.
[Rimnic], 30 Ianuar 1823. loan [IonitA] VlAdescu.
Pentru postav civit si un imprumut.
CernetT, 12 Februar 1823. Nic[olae] Glogoveanu. P en-
tru afaceri.
Ocnele-MarT, 14 Februar 1823. Mtx. Acexo6[6]plg. Po.
menit fratele slii, TCskeirii rLaVXO Accxoig si cdnasksooc
p.ac, TCEXE7C1 NtxoVoct.

1 VezI in An. Ac. Rom., XXVIII. p. 528. E pecetea lul tefan, fiul luI
Vodii Constantin Brincoveann.

www.dacoromanica.ro
88 SCRISOR2 DE BOIER

[Craiova], 16 Februar 1823. St[an] Jianu. Pentru pie-

carca la Sibiid a cZmgrAgdicAI.
28 (?) Februar 1823. Eleni BrAil[oid]. Cere cbumbactt
supVire si potrivit, semint1, 24 servete Cu 2 mese dg pAnzg,
in ocurT micT, d'ale fino. Fie-sa, Anica, salutg.
La I 1 Ianuar : cAnica, fie-mea.., sl roagg sg-T scrif pentru
copila doici, dg este sAngtoasg si dA sA cautg de muierea ce
o creste.
La I-id Februar scrisese pentru datorie.
i-hl Mart 1823. Safta Prisgceanca cgtre biv Vel CA.-
minar! Const[an]d[in] Bucsgnescu, la Sibiid. VestT de familie.
Craiova, 31 Mart 1823. Scrisoare de afacerT de la
Vistierul Rgdut FrAtostiteanu si C. Braboveanu.
3 April 1823. Amza[chi] Jianu. Cere a i se scrie.
Bucurestl, 3 April 1823. Dimi[trachi] Bib[escu]. Pen-
tru rimatori de trimes cinnauntru. Cere sA i se spuie ce
pret e. pe acolo. si, pentru vinurT, cum stall.
[Bucurestl], 13 April 1823. Ruxandra Otetelisanca.
Pentru o datorie.
17 April 1823. Dimi[trachi] Bib[escu]. Ca vre o trei
sute rImAtorI al casif mele, de cate patru ant, avgndu-T foarte
grasT, Incgt nu pot umbla, n'am mal vrut sg-1 trimit acolea,
cad mi s'ad urit si cu Sibiiu dum[nea]v[oastrg]. SI vie la el
musterill.
i-id Maid 1823. PAu[na] CoVof[ea]n[ca], Stolnic[ea]s[a].
Pentru un deposit.
Kremenitza, 27/9 Maid 1822. Mapubpa XemCsp.6. Vrea
sA i se vindA doug salurT pentru o datorie. Nu e drept cg.
Domnul ir dA 4.000 de ler pe lung, ci cg el a luat baniT de
pe caleasca si call ce trimesese ea O. se vindg la Bucuresti.
Greceste.
IO Maid 1823. loan Lah[o]v[ari]. Pentru gaseturi, her
(fier) si ctelatinurf bune.
io Maid 1823. Fprolyto Ilpapto6civog. Scrisoare de
afacerT. i alta din 15127 Septembre. Grecestr.
Brasov, 3/15 Iunie 1823. N. Maiipo. Scrisoare gre-
ceascg de afacerT.

www.dacoromanica.ro
 scsisost DE DOIER 8g

Si alta din 10122 Iunie.

[Slatina], 28 Iunie 1823. Nic[olae] Cotofeanu. Pentru
haine ce a lAsat.
Muerenr, 24 Iulie 1823. Zmaragda NIourgasanca, Se-
trArasa. Pentru 4o pAreiche rucavet[e] besericestr, ce tri.
mete la biserica el. Are dor fir, pe Alexandru si Costaiche.
inprumutarea domnului d. Vornicul Alexandru Nentu-
lescu in CAimAcAmiia dumnealur de la negutAtori ce sAnta
artat mar jos, pAntru trebuinta ostirilor tnpArAtesti ce O. af15. la
Craiova ; 1823, Septemv[rie] I, 4.420 talerr ; dobindA 1a25.000.
[Copie.] Se va plti capitalul cpe la judete, din tritniniia
breslelor de Septemvr[ie].
Bucurestr, 21 Septembre 1823. Scrisoare greceascA
de afacerr de la [Logofdtull Dc. II6XXcoq.
[Craiova], 28 Septembre 1823. Dina ZAtreanu. Seri-
soare de afacerr.
Si alta, la 15 Novembre.
xi Novembre 1823. Iordachi Otetelisanu. Pentru banT.
17 Novembre 1823. Zoita SAtrAlreasal Deleanca. Cere
amaneturT. Nu poate veni Inssi la lAzAret. (dui:a cum sint
zaif si delicatd.
Bucurestr, ii Decembre 1 823. KWYMC. M. 11/InceXa..-cCetvoo.
Pentru niste afacerr. Greceste. Copie.
Sibiiii, 1/13 Decembre 1823. Stan Popovicr. eRolu cu
-taihnungurile lama datu la Barbuceanu Stirber, care lards le
vol trimite dumitale.
[Brasov], "gas Decembre 1823. For/4mq IIpcmcoeivoq.
Scrisoare greceascA de afacerr.
Pecete cu coroand, vulturul muntean si R. B. (initialele
numelur lui Radu, fiul lur Constantin-VodA Brincoveanu).
Bucurestr, 27 Decembre 1823 '0 I'm-1*mq PpaSeatvoq.
Pentru o comisiune. SalutArf de la Elippoavl two xcci. 6Xca.
-11)

loorarq 84tmEq 6.7ro5 stxav rip) vp.-0, yet odic TwopE000v 1.

1824. Scrisorr grecestr, din Brasov, de afacerT, de la
Constantin Samurkassi, Vornic.

' eFrosa mea 0 toate celelalte dame ce ad avut cinstea de a y cunott0e.a

www.dacoromanica.ro
70 SCR1800 DE BOIElif

Craiova, io Ianuar 1824. Const[antin] Braila Vrea

sa.-0 impodobeasca casele ecu panza de e'a zugravit[1] ca o
materie. In ace1a0 an, i de la Nicolae Brailohi, pentru ban!.
Targujiiuluf, 12 Ianuar 1824. Const[antin] Brail[oi].
Trimite scrisoare prin Medelnicerul Grigorwo Balteanu.
_

Pentru datorie.
Craiova, 20 Ianuar 1824. Costache Tigar.. Pentru
o fata saraca ce slujise la Sardareasa Zoita Prwoveanca,
ea dumn[ea]luf SArd[a]r[u]luf Cost[an]d[i]n Lazar.
Petersburg, 8/20 Februar 1824. Mapiciipat XcanCepij,
Litnoi tzasti, NewskoY-Prospect, n 189. Scrisese din ICre-
minitza, in Maiti. SA i se vinda doul alurf pentru datorie.
e14e6psts tec Sucrruxicxc /Lou xal Tor) avapcic ttou 'Ltd Irpbc ill&
itSmico '. A vindut la Bucure0f caf i ca1ea4ca, &XX& xczi.
aka !Lou T itipraasv 6 a606v1i7ca.
Pe V: Fiirst : Gyka.
Bucure0T, 23 Februar 1824. Mi.z. M4voc. Pentru o
calewa i plata ef. Grecqte.
Si la 29 Ianuar st. v.
23 Februar 1824. Plu[nal Coto[fean[ca. Pentru ni0e
lucrurf lasate ela vaina SabiiuluT, scrie fii-mieti Pah[a]r[nicull
Ghit[al Cot[o]feanu. Dintre fiif ef, cunu este ispravnic la
'Caracal i altu la Targu-Jaiultif.
[Arad], 4 Mart 1824. Grig[ore] Balteanu, Med[elni]e[er]..
E bolnav de moarte. Cere n4te scrisorf. --Pecete cu coroana,.
un cocor 0 initiale.
Bucure01, 15 Mart 1824. Fpriptos 41)LXL7C7C6CJILOC. Pen-
tru afacerf. Grece0e.
Craiova, 24 Mart 1824. Saya Ioannovicf. Costache
Brailoi e numit ispravnic la Romanati. Fagaduie0e air
plati datoria.
Bucuregl, 5 April 1824. Mix. Mvoc. [Vornic]. Pen-
tru o caleaKa. Vrea sa-0 faca in primavar casa noua.

1 ctifi nenorocirile mele 0 nedreptatea brtrbatului mieii [Vodii Grigore

Ghica] fa tti de mine.,
1 (Dar 0 astea ale mele mi le-a rIpit Vod11.2

www.dacoromanica.ro
 sativoid DB BO/Bla 71

$i scrisorT din 23 Februar, 29 Ianuar st. v., 26 Octom-

bre, 22 i 28 Decembre 1823, pentru bard. GrecestI.
BucurestT, 5 April . 1824. Mcx: Wong. Pentru o da-
torie. Greceste.
13125 April 1824. ETLp6t1E-q. Multameste pentru
capela sotieT sale. Cere sa i se cumpere pinza de albituri
cdupa cea mal noua, moda ce este acum.
Capela o ceruse. de acolo, la 9 Mart : de paie de Italia.
Ambele, grecestT.
[Brasov], 25 Maki st. v. 1824. rpyl16pco Mrparhogvoc.
Pentru afacerT. Greceste.
29 Maki 1824. Dimi[trachi] Bib[escu]. Pentru o da-
torie. La soroc adavarat nu s'ati platit, fiind i noT ember-
derfsiti cu huzmeturT, si ne-aii trebuit mult1 banT sa raspundem...
Am vgzut cele ce-ml scriT, i, pentru vin, ca doo butT s'ati
dat BarbuceanuluT, prea bine ai facut d[u]m[neata], ca ale lor
lor sint toate ale noastra ; si sa l[e] bea sanatosi.) SalutarT
si de la Catinca.
[Caracal], 2 Iunie 1824. Grigorie Jiianu. Pentru a i se
drege o carata.
1/13 Iunie si 14/26 Iulie 1824. rpriy6pco; Mrpayxati-
vog. ScrisorT de civilitate. Greceste.
Craiova, 17 Iunie 1824. Catin[ca] Ot[ete]l[i]s[anca]
Se plinge de ngcazul datoriilor.
Brasov, 18/30 Iunie 1824. Elena Laptiev. Pentru niste
ban!. Greceste.
[Sibila]. Primit la 22 Iunie 1824. Itypal)7c. Ce pret.
ati dodecaril, 6waszciptcc?
[Cralova], 26 Iunie 1824. Elenca Bib[easca]. Cere un
imprumut. S oru -m ea Clukeltlesell ZmarandiT Otetelisancai,.
[Craiova], 2 Iulie 1824. Catinca Ot[etell[i]s[ancai. Pen-
tru arendarea mosieT Breasta. Si pentru datoria ce avea
(Milostivirea dumi[ta]le sa priveasca asupra vaduvii mele,
si a greutati casil ce am, si a multor datoriT cu care ml aflu
impovgrata... De nu va fi prin putinta a sa socoti galbenu
mal jos din doolzecT le! turcestr... SA nu ma lasT innecata
mai mult, peste putinta mea.,

www.dacoromanica.ro
72 SCRISORt DE BOIER

si la 21lie.
Pitestl, August 1824. Sofia Bucs[a]nea[sca]. Pen-
tru un imprumut.
5 August 1824. St[an] Jianu. (Verisoara, vremea tarlI
noastre nu ne pov[A]tueste a radica si a aduce acea la ...
toate arginturile bisericil[o]r si ale casi.
[Brasov], 13 August 1824. AouicApa. IlouCopivxx.
Pentru vestr, pe care le cere. Romdneste.
23 August 1824. Elen[co] Bib[easca]. lit multe randuri
am scris dumnei cocoani Zmarandil Clue[e]resaT, suroru-mea,
pentru cartile mosii mele Zmardestetul, ce ati fost lasat la
dumnealuT amanet pentru bani cu care ma inprumutasem la
casa dum[nea]vroastral,
Petersburg, 27 August st. v. 1824. Mapla XavrCepil.
Pentru o datorie. ,Pensia de 600 ruble ce are bunatatea
si-mT da Imparatul pentru hrana mea si a treT copiI, si n'am
alta, cu care abia ImI ajung la cheltuielile de toate zilele.
Va plati (chid voia incheia cu sotul mieti i voiu lua cele
ce mi se datoresc. Greceste.
BucurestI, 18 Septembre 1824. Ludwig Drexler, spiter.
Con-Jana..
BucurestI, 18 Septembre 1824. Nicolaie Rasti, Cami-
narul. Se plinge de boale lungT si saracie. Pomeneste pe
Marioara.
Vlicea, 30 Septembre 1824. Stefan Bibescu, St[an]
Jianu. Cer cputintica vatina pentru altuitul copiilor.
BucurestI, 27 Novembre 1824. Dtoowo 11xXonCivog.
Pentru o lada cu cartI ce-1 vine de la Brasov.
[Craiova], 15 Ianuar 1825. Nicolae Briloi. Pentru banI.
Craiova, 5 Februar 1825. AlpArptog `PaXi.rog [Caima-
cam]. Trimete o scrisoare Jul Panagiotis KAXXouSobpy, dascal
la Brasov. Greceste.
Scrisoare de civilitatI la 6 Ianuar. Idem.
BucurestI, 20 Mahl 1825. Costandin Balaceanu. du-
bita filca noastra Eleni Cantacozini merge pang la bal..
SA-I fie de ajutor.
Craiova, 22 Iunie 1825. Blaa Varlam, Med[elni]-

www.dacoromanica.ro
 SCRISOld DE BOIElif 73

C.[erea]sa. Declarg. cg rgposatul el sot nu era Iordache Ru-

sgnescu. cNumele 17 era Iancu si clitada 1, Hiotu.,
BucurestI, 27 Iunie 1825. MExatX Meow, B6pvosog.
Pentru ducerea sa la bgile de la Mehadia.
La 2 si 3 Iulie scrie din lazaret. Greceste.
[Bueurestfl, io August 1825. Constiantin] Balgceanu.
Pentru o politA si ctrebuintele fiiciT mele, Elenca... Pentru-
cgrtile de musichi ce aa rgmas nevandute 3, de a le cumpgra
tara, stiut fie dumitale cA dintrio mie dg trupuri ce aa cum-
pgrat, d'abiia aa vandut Ong acum cincTzecT, si, Ong a nu
vinde o sumg bung dintegnsele, nu poate a sg insgrcina
cu acelea; de aceia va fi inglduiala pang sg va desface din
cele cumpgrate, si poate le va cumpgra si pg cele nevgn-
dute., Fiica sa era la Viena.
[Craiova], 4 Decembre 1825. Ruxandra Otetelisanu.
Cere niste acte.
22 Decembre 1825. Const[an]d[inj Brgil[oia], Clu-
[e]r. Pentru plata armintii.
16 Ianuar 1826. Fygptoc 4:1)LXG7C7C6CPCO. Pentru o afa
cere cu Cancelaria ruseascA. Greceste.
[Craiova], 9 April 1826. Zmaranda Ot[ete]l[eis[anca].
Pentru procesul cu un locuitor din CosovenT.
BucurestT, 27 April 1826. Bilet grecesc de la 'A.
'A paeonfic Xcitt4CCVOC1 3.
[Craiova], 12 Iulie 1826. loan Ggnescu. Pentru niste
sineturi.
Lemberg, 29 Iulie 1826. MapEa rv.Exa XanCepil. (Atr
auzit ca Domnul imi plgteste o suing insemnatg. : aceasta e
de 2000 de leT pe lung. Dorinta mea ar fi sa se pule un
capital la Banca din Viena, ca sg-ml dea cite 8o de florinT
pe lung. i aceastg dorinta a mea a fost primita de Domn,
dupg inscrisele ce am in minile mele si dupa asigurarea ce
mi-aa dat mijlocitoril, si aceasta m'a fcut de am pgrgsit
' Porecla, familia.
2 Ale lui Macarie. V. ale mele Contribulit la istoria lileraturit ronstne,
-Scriitorr bisericeirtr (1906 ; din cAn. Ac. Rom.,), p. 51 si urm.
Cunoscutul dr. Arsachi.

www.dacoromanica.ro
74 scRisoRf DE BOIRRY

Rusia. Acum, de altfel, cum iti scria, imr plateste cite 6.000
pe trimestru. N'a mintuit cu el, cacr nu vrea a i se
plati in ler. Dar Hakenau scrie ca Domnul a fagaduit de-
punerea capitaluluI la Viena. Atunei va plati si ea.
Greceste.
12 Septembre 1826. Mapt6pot IIAXtp. Hagica-T e gm
o mural a mea', de end a fost in Sibiia. Cere seminturf
de flori si ananase. P. S. grecesc.
4 Novembre 1826. Dimi[trachi] Bib[escu]. Salut ad
de la Catinca. Pentru o ladd ce lasase ea in deposit.
[Craiova], 19 Novembre 1826. Ruxandra Oteteli-
sanu. Pentru niste amaneturr.
fBucurestr], 8 Decembre [1826]. G[rgoi]re Cantacu-
zne. (Les apparences politiques de mon pays me donnent
l'obligation de mettre 6. l'abri quelques effets qui me sont
prcieux : comme quelques papiers et plusieurs autres cho-
ses.
1827. Scrisorr grecestr din Bucurestr, de la Luxita
Bujoreanca.
Bucuresti, 4 Ianuar 1827. Mx. Mvoc, B6pvtv.oc. Cere
un gradinar. Greceste.
Craiova, 13 Ianuar 1827. Tache Bengescu. Fusese
el si fratir nevristnici la moartea tatalur, si li s'a prapadit
averea, dar inca si mosiile s'aa incotropit cu totu da ca.-
t[re] vecini rezasi ... Pah[arnicul] Ghita, varul mien. E in
proces Cu acesta.
I-ia Mart 1827. Stan Jianu. La Viena aa esit o le-
gatura de surupatura, flit a mar avea ca mar nainte incin-
sod de desupt si la mijloc, ci numar o jumatate da cerc.x
Si pentru saminta de cconopidif,.
[traiova], II Main 1827. Zmaragda Brailoaica. Cere
un imprumut.
Turnu-Rosu, 19 Malt' 1827. %AN; EXatLvLvoc. Bilet
grecesc.
Scrie apor din Viena, tot greceste.
Rimnic, 13 August 1827. Cost[an]d[in] Vadlianu.
Macar ca. am vorbit nepotuiur Costica Brailoia, ca sa s[a] trial-

www.dacoromanica.ro
 SCRISOld DB BOIER 75

neasca Cu mosi Ghentui si sa-i provalisasca2 din parte-m, ca,

de va voi, sa vine dascal aid la mine... Voesc a fi dascal in cas&
la mine, cu cafea, dulceata, masa, spalatura de la mine, si
drept plata fagaduiesc t[a]l[e]r[T] una miie pa an. Poate avea si
doao ceasurT pa toata zioa pa seama-T, care sa le Intrebuin-
teze la alta vizit, da va voi a le face pentru deosabit en-
teresu-i. v Trimete sosia luT, Frosinita, HagicaT cacTasta bo-
tita cu piulita de sare matah (sic) de acest jud[e]t*.
Pecete cu ghirlanda, K. V. si, cu litere latine, cConstant :
Vlad.
BucurestT, 1 -i Novembre 1827. 'A)Accvapo Fxbtocg. Con-
dolente pentru moartea HagicaT si instructiT pentru o expe-
ditie de pachet.
Craiova, i-iii Decembre 1817. Kwatvth'o nixa, Ur-
p.avog. Pentru o expeditie.
De convenienta, 12 Novembre 1827, Craiova.
[Bucurestl], 19 Iunie [1828]. Fp. KcancocouCr,v6s. Pentru,
o lada. Greceste.
Bucurest1, 17 Decembre 1828. 'AXgactvZpo rxiv.cc. Scri-
soare greceasca de afaceri.
La 13 Novembre. scrisese despre cmaturT de tulumbe, de
cinepa. Traducere romaneasca.
Bucurestr, 18/30 Ianuar 1829. Ittp6a(71;. Pentru o dia-
demd a sotieT sale. Greceste.
18 Februar 1829. Aiexandru Filipescu. Ravas grecesc.
BucurestT, i-iii Mai 1829. M. FxExa XanCepil. Pentru
socoteli prin Casa Meitani. Greceste.
[Craiova], zo Mai 1829. Const[an]d[in] Ghica. Reco-
manda pe generalul 4 Cfitinschi,, care merge la Viena.
OlanestT, 29 Iunie 1829. Grigorie Otetelisanu. Cere
i doao cazane de arama rosie pentru acutti spirti1 din rachi..
6 Iulie 1829. Driy. IImicntos. Pentru banT. Greceste.
[Rimnic], 23 Iulie 1829. Tache Bengescu. Pentru un
pachet.
1 Firqte cli nu e vestitul cavaler de Gentz, corespondent vienes al Dom-
nilor nWri.
2 Propuie.

www.dacoromanica.ro
76 SCRISOR1 DE BOLERt

533 Tirgu Pule, 27 Septembre 1829. Costandin Frumu

sanu biv 3 Log[o]f[R]. Pentru banT.
[Rimnic], 21/4 Octombre 1829. Tache Bengescu.
Pentru plingerf de hotar. La aceasta mg rog a binevoi,
domnul mie, s5. nu o socot6ascA gresa1 a mea, ci a pros-
tilor Ruminf af nostri, care prea cu anevoe s vor obicfnui
pgzi orinduiala tacticeascg.,
[Craiova], 18 Octombre 1829. Konatavtivog ntixot.
vas grecesc de afacerf.
[Brasov], 24 April 1830. Mapt6px 116X[Xto]. Merge la
bAT : a ldsat in lazaret un preot bolnav al el, de la Pitestf.
Rimnic, 2 August 1830. Stefan Bibescu. Pentru
cumpgraturf ce face pentru Rust*.
Si la 13 Decembre 1829, la 17, 31 Ianuar, 12 Februar
1830 Greceste.
1831. Scrisori francese de la Catherine Slatinian , (un
P. S. grecesc). Pentru mobile 1. Se vorbeste si de un csuperbe
bah de Sf. Nicolae.
Bucuresti, 13 April 1831. Al[exandru] Ghica (iscgli-
tura greceascg). Pentru afaceff. Greceste.
Craiova, 12 Iunie 1831. 'AX6easiZpo ExapXtou r%i7C,GEC.
Pen tru o transmitere de scrisoare. Greceste.
La 14 Mai, pentru banf.
Rimnic, 19 August 1831. 1. foXioxoc. Cercetare pen-
tru un Nicolas Iota. Cere si o puscl London. Greceste.
Rimnic, ii Septembre 1831. Zo de Golesko. Lasg
vie la Craiova : e cam bolnava. Cere un imprumut.
1832. Corespondentg greceascg, de urgentg, cu Ale-
xandru Nenciulescu.
[Craiova], 9 lanuar 1832. A7F1Fptog TaXtlg. Pentru
o afacere de banT. Greceste.
Bucurestf, 4 Februar 1832. tC[atherine] Slatinian.,
Pentru mobile si datoria la Grabovschi.
La 22, pentru afacerf. Ne doutez nullement, mon cher

I Lit de repos en merino rouge, I divan et 6 chaises en popeline graine,

2 fauteuils.

www.dacoromanica.ro
 SCRISOR DE BOIERI 77

ocenik de Domna Balacha, que je ne fasse tout ce que de-

pendra de mol pour m'acquiter le mieux du monde de cette
commissions. Cere eune femme de chambre et une bonne
cuisinieres.
[Bucuresti], io Februar 1832. May. (1:0tXtz[76ar.oc]. Pen-
tru afaceri.Greceste.
15 Februar 1832. I'my6ptuc Mnpayxopetvoc. Pentru o.
comanda.. Greceste.
Si la 4 Februar.
Bucurestr, 4116 Mart 1832. (Catherine Philippesko
Balche., Ceruse scaune i fotoliT, care nu-1 plac.
in Februar trimete 119 oca de ceara. Asteapta luminArT.
Craiova, 6 Maiti 1832. Fratir Ioanovicf. in curind se
judeca procesul cocoand Marghioala Samurcasoaia cu sotul el.
Craiova, 20 Iulie 1832. Kw. Mouvrcotdirqg ' Serveste
de zece anT pe Zenobie Pop. Greceste.
[Bucuresti], 15 17 August 1832. '204c(va1o NevrC[ou-
Xczoc]. Pentru niste bani. Greceste.
Bucuresti, 24 August 1832. '0 fply6pcog fpotatotivog,
MTa KXonC6p-ti. Pentru piste caT. Gre^este.
[Bucuresti], 17 Octombre 1832. EouXtoilio: XpucsocntouX-
Xocta. Pentru o comisiune. Greceste.
Craiova, 18 Novembre 1832. Stolnicu Costandin
Braila Cere sa se iea informatiT cu privire la un bilet de
lotarie cumparat in Mehadia.
Bucurestf, I Ianuar 1834. Aixatep. Flame. Ravas grecesc.
19 April 1834. Bilet grecesc, din carantina, al doam-
nel M. EXMTCVCdf.V0g.
Bucurese, 26 Decembre 1834. 'AX. Kolt[avtvoq].
Ravas grecesc.
Brasov, 1835. ScrisorT grecestr, de la Roxanda Bujo-
reanca.

Pentru acest dasal, v. Hurmuzaki, X, p. 623, nota I.

www.dacoromanica.ro
 II.
SCRISORT DE NEGUSTORT.

www.dacoromanica.ro
 27 Iulie 7241 (1733). eCostandin Iscrovid, se tocnieste
Cu jupanul Cosca pentru cdoo copile da Tigan i un
copil da Tigan, dreptu zlot mop.
25 Mart 1778. Plingere a until (Costachea. (Ban! rost
ce mi-ad ramas.
[1779.] [Comanda:] tipsiI in cordnurI, taere in cord-
papusel[e] de zaharti piscat, pesimetd de Brasov, linte
de zupa, cortide de tortice la bumbac, tabac violet bun, cu
mirose, cutite de Sibil.
I4April 1779. Zamfir Hagi Gherghe cere : ccuisoare,
sofran de Bed, ata alba de Sibil, T cazte eu hambac
nesc, cu too, dapsa copiliT eel mic d'un an, manusI coconi
AnitaI PitareaseI, de piele rose inchise, i parech[e] deto de
ibrisim, j tenechea tabac violet, i pareche foiled de ber-
bier!, basmale albastre, pantofl cu catarami,.
Craiova, 18 Iunie 1779. Hagi Gherghe. Am intales
leste sa vie Preasfintia Sa parintele Mitropolitu de la Baca-
rest! aid la Craiov[a], inpreuna cu dum[nea]luI Banu Ghica,
spre vederea Craiovel, si pote ca la Santamarie vor fi aid.
Me-ail zis si 1Preasfintia Sa parintele episcopu, care acum
sa afla in eparhie, cum ca la praznicu sfinteI biserici va sa
fie aid, sa slujascfa] sfauta leturghie. Pliroforisindu-SA si
Maria, Sa Vod[a] de sfant{a} icona, si to boeril ce! mar!)
,rna! ales iara fiind dumnealui Manolachi Brancoveanu
la Craiova, denadinsti asar ail venit la Maim Precesttat in-
preuna cu dum[nea]luf Vornicu Prescoveanu ad poruncit de
Je-ati facut un paraclis. Si de loc.ne-aa is dum[nea]luT tranL
noveanu ca de ce nu facem respetie ; am spus dum[nea]lul
ca ,sa %face la Sibil si'respetia, si candela, [i] i-ad parut bine.
5216. Vol. VIII. 6

www.dacoromanica.ro
82 80518031 DE NEGUSTOR1

1780. Nicolita Iovipale. Cere cdoal sobe de fier de ta-

ble*, dind modelul.
4 Anal 1784. Sa. O. stie saftiene, s'ail cumpdrat de la
Moldova ...
Pe! VerzT de la uncheas Necula de la Prut.
De la Dimitrache Galatanu.
Ale Iancului de la TecucT.
Ale Hatmanuluf de la Iasi.
Ale Nenului Bulgar de la Nistru.
[Lucrate, de la:]
Hagi \Tartan, Saya mbacar, Covataca, fecrori Dragomiresi,
Toader Cornea, Ion Bontea, de la Gala.
... io caT china pan Grozesti... Vama la Campina. Vama
la Focsani... Yana in vania, lei 6.600.
[1784.] Semintile ce iaste sa sa aduca da nauntru ...
Cunopidif de Beciii, cartafion, frucalarabir, musdtel involtu,
frusil, selina rosie, micsunele rosir, albe si carmizii, invoalte.
Belgrada, 21 Ianuar 1784. cai Ratu Dragosu., sa
vada cu ce datorie a ramas el la rdposatul Hagiu Petru
Luca, tatal lui Pop. 4Ma mortificalueste si ma cheltueste...
Este scrisorea hamese, si nu este iscalitura mea... innaintea
innaltatei Gobearnii... Nu numai cu juramintu ..., ce cu
taerea minilor meale, de va fi iscalitura mea ... Un mina.-
toria. Asteptu in posta era d'intaia mila si volos... Ea, popa
loan, parohil orasuluT, neunitu, manor.*
IQ, 1784-5. Corespondenta la Craiova, cu Iordachi Gheor-
ghie.
t 1, 1784-5. Corespondenta romaneasca cu Ioan Vlad din
Brasov, pentru pie!,
12. Sutesti, 2 Novembre 1785. Antonie Nicolantin (din
Xfimnic). a entru rodul viilor, vei sti a iera darul 10 Dum-
nezea : ea socotiam O. tree iestimbil peste 3 ni. de vedre,
dar bruma ail prapadit tot, si, Da mergerea mea in Campu-
lunga, am intarziata tau culesul, de s'aa uscat struguri ; care
nu s'ati mal pomenit ; si numai ce m'am ales cu 1.500 de
vedre, dar bun, vin prajita. Multumim inparatului ceresca
si de atata, ca, pe alte pail, niel n'aa cules oameni viile

www.dacoromanica.ro
 SCILISOR DE NEGUsTOR 83

4e-ail nApustit vitelor, fiind struguri cruzT: Cu totul i-ati prA-

pAdit bruma.
25 Ianuar 1788. Hr[i]s[tea] Ban, pentru niste luctUrT ce
a trimes la Sibil: o pAlascl arginta.
Novembre 1788. (Dimitrach[i] Nicolail, ginerele H[agil
Barbulur., OferA bumbac, ad cretu, ail cu papurIa.
Brasov, 13 Decembre 1788. loan Ionovici Marcus. Un
-copil al sAd a adus din Moldova tea vr'o 5o de cantare
tniere bung., albla. SI vadI dacA e acolo harcTus, cIutarea.
Cu cit se vinde cofaa, esi putea-s'ar cheltui toatI suma...
Pretu cel mal jos, cofa pe loe aid, cAte ban[1] 80, de s'ar
glsi nescaT musteriTa.
6. [Craiova], [ . . . 1789]. loan Albulescu. Trimete o scri-
soare de negot la Venetia.
1789. CorespondentA la BucurestI, cu Chiriac Polizu,
Nicolae Heliades.
1789. CorespondentI la IasT, cu Atanasie Vasiliu.
31 la Brasov, cu Barbul Arlon (serie romIneste),
1789. CorespondentI la Roman, cu un ITa5pog. Era
Sluger 0 membru al DivanuluT de acolo.
Gherla, 21 Ianuar (?) 1789. Joszef Deakul. Pentru o
trimetere de pietre de moarA. Le av azuns [carelor] po-
r onke empereteaske se marge ku ilisuri.a
CriulenT, 15 Septembre 1789. Corespondentl a luT
care pomeneste pe Stavros din Roman. Serie
4 M. . . Port[aria] a,
i din Iasi, pentru chivere negre de husaria. Greceste.
Craiova, 1790. (Tudoran Mih[ail].) Pentru gogosile
aceste carel[e].mU senil dum[nea]ta, nu creclii cl vol putea
face, cl omeniT, sA puf sA lucreze pentru cAte 15 parale,
nu sl gAsesea, sA lucreze. DarA gogosii sA strAngl ferdela
,eu 4 parale ? OameniT alte lucruri nu vor O. lucreze, ca s'ai
umplut RumAnif de /ma,
Craiova, I0 Ianuar 1790. Marco. Aida slut trebile
cam hurda, burda... Musterii prea mult1 : nu stia la ce dale
va rImAnea treaba, cl ed am Inceputa a mA cam rAci.
Craiova, 17 armar 1790. Marco. cOcnele, la strigarea
cTa d'intAT, ail esit la 35.000, vImile numal 8.000, fiind multe

www.dacoromanica.ro
84 SORISORI DS NEGUSTORI

sarturf, adecA ponturr ; astAzr insa strigA al doilea, i SAna-

bAtA va fi isprava. Socoteala este cam pe la 50.000 ocnele si
vr'o x5.000 vAmile vede-vom istovul cum va fi, si ver avea.
stire dup[A] isprava Multi voescil sl Antre, si ell mare ghimpe
le sAnt An ochi tuturor, mAcar 'ilia nu m'am ivit la me-
zatul cel d'intAf. Treaba cu CamArasu i nepoata Jianului sl_
isprAveste : nu s'aii lApAdat batrAnu.
25. Craiova, 21 Ianuar 1790. cVer in sus, ye! An jos,
nor ne flcurAm si CamArasT, si Vamesr-Marr inteaceste cinci
judete. Dec! vel sti cl, strigAndu-sA AntAr vAmile, le-am
luat cii asupra mea, si s'ai hotArAt pe numele miei, apor, -a.
doora strigandu-sA ocnele, ail rAmas pe numele chir
Enache si pe al dumitale. De scrie toate cu amAruntul,
ponturile si conditioanele, nu am vreme, numar atAta It
suit' cA sA aibr de stire, cA. nu am venit graba; insA, ajutAnd.
Dumnezeii sA nu ne fie vremile AnpotrivA, bun cAstig va fi
dup cum totT zAc. Dar ver sA zicr, de ce nu-t scrii pretul
ca cAt le-am luat. Ei te Antrebil : oare nu te ye! speria
cAnd zice a am dat 200 de pungT de bad( pe amAndol
huzmeturile, si oare crezi-mA ? El, ce zicr? Si cum ti sa pare ?
Asa ca am forte tovechelii (sic), si am cumpArat orbeste.
Er dar ce si. facr acuma : ce s'ati fAcut facut ; Antinde
pe unde este zgArcit. No! vr'o 2 3 zile cautA sA mar
sedem pan la datul banilor; care trebue sA s[A] dea mar An-
nainte bani pe 2 lunr, si ceialaltr pe toatA luna. Prate, ne-atl
grAmAdit lumea de aicra, i prea multr ne cer purt (sic), rnsA
jalbA sl gata unir sA dea la printipul, ca sA s[A] mar trige
()data, si poate cA, dupA nestatornicif care am vAzut aida, vor
face si acrasta
[Printul va pleca. Armistitiu pe sese sAptAmAnT cu Turcir.1
AdAcA, la Timoc, a! postri CIA Di eni aa pus armele jos... Cautia-
nul hausbrifurilor noastre . H[agi] CrAciun, acum.
ra0 iAsat sApAtate, 5i..I trag clopotele... Cocoaner PAuniti, cu
pArinteasc dragoste ml Anchin. Spune-i sA spue lur li[agi] Cos:
tandin Pop ca sA nu fie cu gheata An sAn de acele. 200 cip
flung( de ban! care i-am scrip An scrisoare, fiinda. nor Munar
.cu 120 le-am Nat, dar poatA cA vor vrea sA ni le mar se

www.dacoromanica.ro
 SCRISORf DE NEGUSTORI 85

-si a patra oara. Deer am vrut sA te sparif putintel AntAT ;

De nu ne vor mal nAcAji alti pusti, care ne du$mAnescti cl
fe-am fi luat prea eftine, bun cA$tig nAdAjduim : le-am &cut
pArti si altora destule; dar tot ne mal nAcAjescil, si ar vrea
sA rAmAnem mal la nimic $i sA punem dintr'Ansi CAmAra$T,
ca sA poatA roade. Dar le-am spus cl trAbue sN fie unul din
noT, adecA chir Enache, carele ati $1 primit, $1 celelalte Anas-
tase, care este $1 acuma, fiind om de treabA. Ans5. vei $ti
LA Ocnele ail e$it 44.000 $i vAmile 15.150 leT, care, cu chel-
tuiala noastrA si altele, vor trece ceva peste 60.0o0 amAndoN.
De altele, aicia este bine si pace, numai betegi cam multi,
lar de ale mAnariT din destul... La copile, voe bunA acasA,
la mine, $i sd sazA frumos.
13 Apri/ 1790. loan Albulescu cere 20 Miff] creditor
sAngepi, 20 rAff creditor albastru, 1 bucat[A] parcal ase-
mene, 1 tutun $trAmf/ de bumbac, r tutun $trAmff de atA,
camerhol de cusutil, 50 sucitur[A] albA.
Craiova, i-iii Mait 1790. Tudoran Mihail. cPentru ca-
pacel[e] bunziT, adecA blan[A] de vulpiT, cage] mi ai trimis-o
sA o vN,nzfi.
Caracal, 8 Mai 1790. don Moldovan, Landescomisar.
AseazA cmAgAzia la loagAr, cd noT avem magAzia c6 mal mare
in Caracal.
Gherla, io Iulie 1790. Narses Pekurar. Pentru cordovane.
1796. Lista de comande. ciftuh vAnAt inchis, firotrop
Tiegru-verde, cartonuri, basmale purtulan, umbrle de pAnzA
de cele me bune, tropiurpi fine,
Rlmnic, 21 Iulie 1796. Matei Popovici. Cere 6 plos-
chit[Aj de sticlA din care suga copiis.
23 Decembre 1796. BAlutA Tei$anu. ComanclA : te-
fele sfisgoltti, butoT uleT de io sail 12 copuri, pAreichT zabale
de Sibil, tocuri macav, leg[A]turi cutite cu alamA, trici, 200
pieptenT, trop urdinar, carton de bumbac, stuc getructii, pro-
covete de Bra$ov, pen tru frivAlit.
Bucure$ti, 30 Mali"' 1797. cMerkelius, aghentu inpar[d-
tesc], cAtre cOpre tireciu $i Coman Bede. Pentru o afacere.
RomAne$te.

www.dacoromanica.ro
86 SORISORT DE NEGUBTORI

180i. Corespondenta romneascA Cu un MihaT Mihail, la

1Varadin, (Oradea-Mare), i cu un denachis, la Viena, R Bed,.
1801. Floe cerute din Sibiiti : crojmarin, niu$cate crete,
vioale, ce sa zic mic$unele invoke, florT domnestT adeca ga-
rofe, magheran, insa rasad, samanta de foltine involte, rada.-
cinT de ruja de cele mar!, rAdacinT zambile tvolte, martiusT,
ce sa zic tiparoja, tilipan, adecd lalele, $picu.
36, 1803. Proces cu un Armean al EvreuluT Leiba David.
din Foc$anT, pentru Rua.
Bucurestr, 1804. Corespondenta greceasca cu 'lcodastw-
EltiOco; Macautp6TCou.
Bucure$ti, 3 August 1804. Scrisoare greceasca de la
Eustatie PencovicT. Pentru afacerT.
1806. Corespondentl rornaneasca la Cluj, cu Vasile
Ono[firii.
Nasaud, 22 Aprilie 1806. Sofiia Ramtal $i Helena Ma-
cedon. Pentru o datorie. cDoara sl va mai lop Itera. Ram-
tat facea negot la Pegea. (Ne aflara sanatose.
26 April 186. cStoica Petru, vemasu Devi, scrie ro-.
maneste.
1808. Cerere de marfurr intre care gcetarie da Liptck
taeamurl sAreturi, sAret legaturT, nasturf).
Belgrad (Ardeal), Mart T8o8. Scrisoare greceasc de la
Costantin Gheorghiu Carcalechi.
[Riureni], 9 Decembre 18o8. Zaharia Polizu (?). cTraind
de la o mie opt sude dot' cu slu$ba fumaritului inteaceste cinc
judete, care slujba sa vinde cu carti domne;tT si a DivanuluT,
dup veichiul obicei, fost in trei mainT : clad le! $i as-
[pri] 66 pravAliile cu marca de Beef, brasoveniile si liptic-
niile e 2, asrprii 96, prdvglia, orT cu ce fealT de mara va
avea inteansele, in ulita targuluT t' I, as[pril 48, pravaliile de
pe la mahalale i carciumile, care acest venit este afierosit
la spitalul bolnavilor al manastiri SfantuluT Pantelimon din
Bucure$tT. Pentru bolta lui Hagi C. Pop, pe care o tine&
Enache Mihail.
1810. Corespondenta la Craiova cu Dim. Constantin,
Baluta. loan, Fitochi $i Calaigi, si cu Nic. Radovicl.

www.dacoromanica.ro
 SOMSOId DE NECK/MEd 87

46.. Boita, to Iulie 181o. Dumitrache Done. cCe am pAtit

din Sibit1 pAnA in Vestem, plecind cu neste cArAusT din
Sebesu-de-sus, incArcate carele cu marfA, i eti sAzAind desu-
pra, aprope de Vestern rAsturnat, si mi am frint mina
c sstingA., si mi am sdrobit chieptu ; acuma zac la Boita,
fiindcA ad iaste o muere mestere, si s'aa fAgAduit cl mA
va vindeca. Cere 50 de florinT, qsi eti cu multAmite vol pleti
sat" vol trimite de la Pietestr... Pe acest om Dumitru ser-
pelle din CAlimenest1.
arnestT, .9 SApt[emvrie] (?) 1814. cBratul Baiul, prot[o-
pop]. OferA carAle sale, auzinda de Oprea Coles cum cA
s aflA marfA la SibiT, mal gloatA a merge la Pestea.
Rodna, 1/13 Decembre 1814. cHellena Macedon. Cere
c7 glAjutd de ieruzalemitanisti balzam. Se einchinl de
sAnAtate cleli Niti.
Sighisoara, 17 Iulie 1815. c Vassilike Moysse. Pentru
afacerT. Nemteste.
FocsanT, 14 Decembre 1815 Costan cl[in] Paraschivii.
Trimete o scrisoare lui Iovipale.
Iliia, 21 Decembre 1815. FelicitAn de la cSabati Da-
nil, birtas la Ilia, in varmeghiia Hinedori.
;2. M[oros]-Vasarheiti, 8 Iulie 1816. cChirill Pintea, timariti.
Pentru o datorie.
BotosanT, 25 August 1816. cHagi Chircor Buiucoglu.
Pentru o socotealA. Era din Bucurestr insA. Scrie greceste.
ZArnestr, 22 Februar 1817. (Nutu Bratu. OferA ca-
rele sale.
OrAstie, Mali"' 1817. (Jeney Majoru. Pentru un
schimb de valorT.
arnestI, 27 Main 1817. invoiald de cArAusi : Ion Iuga,
pArgar, Serb Coles, Aldea Giurea, Stoica si Ion TipeT, DimA
a Badiultd, Aldea BulmeT.
Zlana (Zlatna), 9 Septembre 1817. Sendrut Dobre. Pen-
trii niste plAti. RomAneste.
$i GhitA Tolea, de acolo.
Craiova, 7 Octombre 1817. cVelie Pavlovici. Pome-
neste pe Paharnicul NicolitA

www.dacoromanica.ro
88 scrusord DE NEGUST0111

59. 1818. Corespondentl la Pitesti cu Andreitso Hag-i Zenos,

N. i C. Zapanioti, Ianachi Dem. Russi, Gh. Mihail, (1814).
La Arges Cu IonitI Lazarovici, P. Nanu, Paraskevas
Ioannu (I814).
La CglimAnesti cu DrAgoiti Gheorghiu,
6o. 1818. CorespondentA la Bucuresti, cu Abraham de Lion,
Isaac Elias Kohen, Moses Sissu et Comp., I. G. Nikolopulo,
St. loan, Hatzi Stauris, Apostol Georgiu, Aratun Dilanoglu,
Sarkis, Asadur Anedov, Michael Daniel, St. I. Moscho, I.
Dim. Russu, Luca Garabet, M. Cornescu, Efraim Nachmias,
I. Cealicovici, Velea Pavlovici, Sch. Friedmann, C. Piga, C.
Cuciuchi, Gh. M. Papadupolo si Statie Constantin, Garabet
MelicovicT, Marchand, lanachi Moscho, Gh. Paapa, fratif Isaac
Kohen.
Bucuresti, 26 Mart 1818. eNic. Iovepali si fi. eDum-
[nealu]f Caimacamu ati trimis si ail vIzut careta, si nu i-aii
pldcut, zic1nd c ieste prea grea si modl veche.
BucurestI, 22 Iulie 1818. stefan loan. cDup toat
aciastl lungl boalI, sint hotrit de dohtor a merge la o hae
In plmantul l'Arii Turcesti, la orasu, 11 Brusa.
Zgrnesti, 16 Septembre 1818. cBratul Baiul, preot. Pen-
tru niste card.
Craiova, 21 Ianuar 1819. cVasili Pavlovici. Pentru car-
mez bobonatti.
Clujil, 22 Ianuar 1819. Elisabeta Mavrodi. Cere sa sa
stAruie la Iovipllesti in Rimnic si la Mavrodii, in CI aiova,
cs nu peii in locul estd strain... i sa ma ajute, sa-m jail
nigostoriia jail innapoI, cu feiciorul mieti, Nicolita... Betesugul
de atita marl de anT al sotulur. A cheltuit pe doctor! si
contiliumurix. Slujise el la Slugerul Balut. (Sintii tarl de
inimA, ca nice rAspuns nu ne-ati trimes. Era sotia luT
Gheorghe Marinovici.
Riurenf, 9/21 Septembre 1819. Savva loan, cTirgulti
Riureanilor ail fost cam de mijloca. S'ar fi flcut si maT bunu,
cA aa fost tot vreame frumoas, numal astazi, in zioa cea dup
urmA, ail inceput a stropi ploaia. Dar, din pricina avaetului
domnesc care acum ail crescut la vitele ce sl vind in oboa-

www.dacoromanica.ro
 SCRISORt DE NEGUSTOld 89

rAle bilciurilor, intors multimea de Turd cumpgrg.torr

de cal f5.1.1 a-m cumpgra un capti, i asa, rAmiind vitele oa-
menilor nevindute, i lipsindu-le moneda din mia, ati simtit
tirgul mare sadeare. Din tot negotAtoriT, boltasil $i cojocari
CraioveT aft avut slab ali$veri$, ceaialaltT tot ati aft flcut cite
ceva$. Aid, la inceputul tirgului IT aduna oamenil ate 143/4
lei cu beslucT; en i-am tinut pArn astazI la avirsit.
Craiova, 1820. einsemnarea datornicilor pentru d[u]tn-
fnealluT celebi Zinovie Poppti. in Craiova : Elenca Bibeasca,
tefan Desliu, Dinicu Otetelesan[u], Episcopu Galactionti,
Smaragda Brgiloaica, StAnut Jianu, Avraam Ovreaiti, Necolae
Cotofeanul, Anica Poeareasa, Ionit Riosanu, Pitarul Gheorghe
Argetoianul, Ioni Plepianul, stefan Jiianul, Eleni Vii$o-
reanca, erban Ovreaiti, Savva Bosneagu, Rucsandra Otete-
le$anca, Radu LAcusteauu, Tache Bengescul, Dina. ZIt-
reanul, Dum[i]trache Ruset, Gheorghie Bengescul, Stolnicu
Costachi Brdiloi la Tirgu-Jiulul, Dum[i]trache Jiianu de la
Caracal, Petrache Obedeanul, NicolgitI Briloi, Ruxandra
Haralamboaia $i fiu-ati Dum[i]trache. in Rutnni, Iancu La-
hovari.
RiurenT, 6/18 Septembre 1820. Savva loan Tetoveanul.
ATirgul ati fost slab de tot, care altg datd nu s'att pomenit ;
dar nici mrfurT n'ati venit atitea ca and; s'ati tras oameniT.
La obor s piing vamesiT c mal nimic n'ati fost, ci numaT
Dumnezen s-$ faa magi Cafeaoa aici 8 Id, 8,20 parale,
dar putia, si intreab de cafea, cg. aicT oameniT slut cu gindul
mal mult la luxus decit la ale minariT Aid am dat de
un dasal bun, alugAr, anume Dositheti, cerac al luT Neofit
Duca, carele singur mi cuvintat s vile la Sibil; dar chi-
-nret nu iaste, fr, In vreame de lipa, poate numaT In stinga
cinta. Dupa ce voi cerceta de haractirul $i purtarea luf,
procopsit s arat a fi foarte.)
[Craiova], 30 Octombre 1820. dordachi iconom., Face
4omilincIoaa rugIciune, pentru un fiti a luT, de 15 anT,
pedepsit grece$te, care vrea s invete negustoria la Casa Pop.
1820-I. CorespondentA comerciall cu BucuresteniT
Chiriac Christodulo, veuve Bounin, Gh. Sakellario, Sch. Fried-

www.dacoromanica.ro
 BORISORI DE NEGUSTOB!

mann, Ovaues Vertanoglu s Vertan Hagicov, Hagi Chiricu

Mangiuc Buiucluoglu, Moises Sussii (Ewer, iscgleste evre-
ieste scrisorf nemtesti), I. Gh. Nicolopulo, Triandafil N. Gume,
Cristu Papazoglu, Dinu Cogeamus, M. si Nic. Baltoridi.
Joan Manovitzis, C. Piga, Gh. Galtz, Ioan Schermelly, Cris-
todulo Mummiali, Ascher Lewi, C. Nic. Iove-Pali, H. Chircor
si H. Mangiuc, Moises Semo, Sarchiz Aracagloglu, Isaac
Elias Kohen, Gh. Stavro.
Craiova, 1821. Scrisori de afaceri, romanesti, de la
Hag-i Mladen Stoianovici.
Rimnic, 1821. Scrisori de la Nicolit Iovipale si fiii.
Alti corespondent! de acolo : Mate! Popovicf, Nicolachi H.
Mihail, Adam Ullrich, Teodor Sevanos (serie romlneste),
Vasile Pavlovici si D. Popovid, Grigore Mavrodoglu.
Iasi, Ianuar 1821. cJohann Christy Balasan. Scri-
soare de afaceri.
Craiova, 5 Februar 1821. Constantin Braboveanu. Afa-
Greceste.
Beligrad, 14 Februar 1821. Scrisoare de afacerf de la
Alp.trptoq Kapcmc6v71.
[Arges], 4 Mart 1821. Petrti Petru Nanu. Trimete
pdstrare cbanT si zapise de mosif... Aicea avem mare frica..
29 Mart 1821. Chiru Mincovid. Cere sg. vie la lziret
cu copttisprezece teancuri de cordovane.Scrie si greceste.
Hateg, 16 Iulie 1821. Voicu Stolnic. Pentru baniT ce-
i se datoresc. AnuntA, a va veni si el la Sibiiii.
Rusava, 19 Iulie 1821. Gh. Opran. Cere cnovinio
cpa5osi1 pentru Solomon.
SibliO, 2 Novembre 1821. aBaronu C. Sakellario., Pen-
tru o afacere de banf.
Si. Brasov, 21 Novembre 1821. (Efrosina do ftoroae.
cCumnatn-mier! chir Gheorghe Hag[i]-Radu. Pentru o platd...
Craiova, 24 Novembre 1821. Scrisoare de afaceri de
la Nestor Pavlovicf.
Craiova, 24 Novernbre 1821. Scrisoare de afacerf de
la Stamate MArgarit.
84.Craiova, 22 Decembrei 82i. Petru Dimitriu, pentru o platA.

www.dacoromanica.ro
 SOR1S30111 DE NEGUSTORI 91

Suceava, 13 Mart 1822. eMegerditz H. M. Bojiukly.

Vine din Boto$ani. Va merge la bilciul de la Lipsca. Ro-
maneste.
16 Maiti 1822.[MapS[tp6c] Ee6a.as[tav]k. Vrea O. cumpere
chuzmeturile acestor cincI judqe, adeca : dijmaritul cu tutu-
naritul, $i oieritul, $i vinariciul. Cere imprumut. Grece$te.
Cluj, 18/30 Iunie 1822. Vasilachi D. Vlad. Arata ne-
gotul ce face. A trimis in tara zambile invoalte. cEti, din
copilaria mea, am cunoscut prietesingul, de cand ail fost venit
de l[a] Ierusalim rap[osatul] Hagiu, spre intampinare la olalta,
Cu mare dragoste, la anul 776 sati 77, toamna, fiindca tata-
mieti in Sibil, la casa uncle $edea dumnealui, in ulita Poplaci,
in randul biserici, s'at intalnit frateste, unde si cocoana Ha-
giica, fiind tanara atuncea, despre care si rap[o]satu, in ridi-
carea mea, in drag[o]ste m'ail avut, pan ail fost in viata, insa
neavand eti lipsa de ajutor.
Alta data scrie, cu litere latine, pentru averea, opria la
Giurgeti, a luI Hagi Moscu din Moldova.
Craiova, 2/14 Iulie 1822. Nestor PavlovicY. Cere in
War datorie de la Bibescu $i Ganescu.
BucurestI, 28 Novembre 1822. Er$11 Fincal$tain. Seri-
soare de afaceri romaneasca.
Craiova, 30/12 Decembre 1822. Dumitrascu [Stan Po-
povicil. Lista de banI : luidor, techini, cremniter $i holan-
dezi, stamboli, misiri, nisfiele, rubiele, funducI, tulus, le nol,
be$lici, rubi, iuslucI, ichilichi, crontaleri, dereclii, gripsorI,
speties, mariias, petaci, grosite 1.
Craiova, 22 Ianuar 1823. bern.typing Allis). Scrisoare
greceasca de afacerT.
Craiova, 28 Ianuar [18231. cPervu Sardar Merisanu.
Fratele luI, Dumitra$co, a fost bolnav, scuipind ccopturi cu
singe... i curajul l-ati ajutat, $i mai mult crasesul2, ca e facut
din topor, iar nu cloplit cu barda... Dobinda cite sapte la
suta pa lung..., acest fel de dobinda n'am auzit, nici am po-

1 V. Istoria In chipurt fi icoane, III, ultimul capitol f i apendicele.

2 Constitutia.

www.dacoromanica.ro
92 SOR1130Id DE NEGUSTORf

menit; crez c nicT d[u]m[nea]ta... AicT o sa platesc zgriptorul

tl. 6, 20 $i sfantul un led.
30 Mart 1824. Vasile Locusteanu. Pentru niste indatorirT.
Craiova, 8 Iulie st. v. 1824. Savva IoannovicT. cAsea-
minea aa venit si negutatorT de la Machedoniia $i Ipiros, de
cumpara vite marT cu coarne, si cer O. i si saa de capra...
Monedele aa inceput ceva a scadea : * 20, 20 par. a 21,
tnahmud[le] 25'/2 a 8/4.*
ClinenT, 26 Ianuar 1826. denache Por[um]bariu, va-
t[a]f. Pentru afacerT.
Craiova, 25 April 1826. N. Iotta. (Aid avem o stun
de negustorl din Tara Muscaleasca. Vinde margele, cerceT
si cumpara par de porcii, $i pe Poduld Craiovi numa gura
tor sa auda : zbeara $i bea. Ca marf aq putine. Astazi, din
pricina uniia muerT, s'aii batut cu Turd pe podi1, $i mal tot-
deauna ati asfelT de intriga la negustoriia lor. Sint mal unita
decat Ghighifti ' de aid', ca totT ail o marfa, $i umbla gra-
mada. De cinstitT, sint omenT cinstiti : nu furl ; $i, ce beaa
platesca innainte.
Govora, io Septembre 1826. N. Iotta. Pentru blanurT.
La RiurenT, ctargti s'ai.1 facut, dar vanzare cam slabl, la
toate articurile ; marfurT deosabite cu radicata nu s'aa van-
-dutu, fara cu dotul, din maruntisurT. Mara de Lipsca, bam-
boli Ware aa vand[ut] ceva$ilea Sachelario, cu radicata. Tar-
gu la ati fost prea bun : oamenT multT, vanzarT putine. Deosabit,
vanzarT Cu radicata nu s'ati facutil dupa cum O. face altT an!. a
Serie si din Minnie.
Sibiia, 15 Septembre 1827. stefan Basarab. Pentru o
polita.
1829. ScrisorT grecesti de la AtiCapo KaXevaap67Xou.
CiinenT, 21 Novembre 1829. A. Bocaciapa6axoc, 6dp.p.ecrtig.
Pentru afacerT. Greceste.
Si una romanesca, prin care el se plinge ca. oamenif CaseT
aa voit sa treaca cu marturif din BucurestI 'Ina culeasd $i
prin Ialomita si spalata la Pite$tT.

i Dela Ghighiu, Ghighen, peste DunNre.

www.dacoromanica.ro
 SCRISORt DE NEGUSTORt 93

mi. Brasov, 1832. ScrisorI de la Nicolae Ioanu Voinescu.

Pentru afaceri.
(Turche$2, Iv Februar 1832. areotul Oprea Odor.*
A primit scrisoarea prin protopopul Ignatie Carabat. Pentru
vinzare de pief.
Turchi$, 18 Februar 1832. P[reotulj Oprea Odor.
Pentru cArAusie.
PitestT, 1835. Toma NicolaT, Neculaie Pop. Cores-
pondentI la Bucure$tI cu Bacaloglu si NedelcovicI.
1836. CorespondentA din Robe0 cu Demeter sat'.
Matache $i Costandin Robescu. Odat cere cOnAjf hier lung
de Tara UngureascA $i 5 mkjI de'l scurt de Hinidorl, si 2
lanti$oare ; care hier si Ig.nti$oare im face trebuintA la un pod
umblAtor peste apa Oltulub.

www.dacoromanica.ro
SCRISORT DE STRAINT.

www.dacoromanica.ro
 [Rimnic], 1781. Pater Ludovicus Kiss, guardianus 1.* Pen-
tru dresul unur ccfasomic al mAnAstiri*. c SA poruncestr la Tigani
de la Sibil s ne fac[] 25 mil de cuie de acest fell, dup[A]
cum trimisAT un cuT de mustrN, fiindcg. ne trebuiesc pentru
manIstire, de coperit.*
Bucurestr, 17/28 Iunie 1784. B. la Roche. Cere Cze-
chini imperiali, Kaisserlik detti, osia vassilick* 2, pentru plata
corespondentilor.
Si la 24 Ianuar 1785.
1785. ScrisorT pentru afacerr de Bancl, in italieneste,
de la D. Philadelphy.
Bucurestr, 29 Decembre 1792. II. Koapotig 8. Pentru afa-
cerr. Pecete rosie cu II. N. K. A.
1799. ScrisorT din Bucurestr, nemtestr, de la Lucas de
Kiriko (consul rusesc).
1802. Corespondent greceascA cu consulul rus Barozzi,
de Barozzi*, din Brasov si Bucurestf.
Bucurestr, 18 Iunie 1803. cAthan. Johannides, doctor
medicinae in Bukerest*. Greceste.
15 Octombre 1803. cD[oc]tor Filian, Oberfeldarzt bey
der K. K. Hoff.-Agentie.* Pentru o boucItIreasa (in rgspuns :
4 chehenite).
Bucurestl, 25 Maid 1804. Konatocvsrvoc Acip6apcg, tom**.
Pentru afacerr.
Io. Bucurestr, 1 1 Octombre st. v. 1805. Luc de Kiricos.*
1 V. vol. I, p. 408, ne %VIII.
a impliritestl, sultanini:
a Panaioti Codrica, secretarifl dornnesc.
4 V. vol. XII-III, tabla.

52z6. Vol. VIII. 7

www.dacoromanica.ro
98 scaisoaf DE STRAIN/

Pentru (Monsieur le baron d'Hospied 1, qui se rendent (sic) de

Constantinople 5. Viene pour y rejoindre Monsieur son peres.
ii.(Kineni*, 7 August 1809. Comanda de la B. Geismar.
(ofiter rus).i la 28 August st. v.Era (cApitanu ot Ciinenf*si
baron. Vames era Grecul Gligoras Dimanciu (ow.etvcCou).
Craiova, 4 April 1810. Dr. C. P. Ferrarj. Pentru un
ceasornic.
t i April 1-0 0. (ffelene- de Kirico,* Cere o croitoreasa
itt casa.
BucurestI, 30 August t to. Alexandre Tirlet, entrte-
preneur de la Ressource.* Trimete o scrisoare catre sosia sa,
5. c Vakarest den deal 18 April i 8i t. (Le gnral-
comte de Belleval.* Cere lucrurI care sa se faca de un elar.
(Car Bukarest les ouvriers sont d'une chert folle et ne
finissent jamais rien ; j'habite d'ailleurs une terre peu
prs aussi loignee de cette ville, que des frontieres de la
Transilvanie... Mon neveu, qui est 5. Autun, prisonnier espa-
gnol et bless...; il a fait son devoir, et je suis content... La
prochaine arrive du gnral Koutousoff, qui est dj h. Jassy
et qui vient prendre l commandement de l'arme.* E vorba
de a se drege o trasura.
Bucurestli21 Iunie 1811. Ledoulx (consul frances). Reco-
manda pe (Madame de Jucheran[d], pouse d'un colonel fran,
caisr et qui se rend h. Paris par Hernianstadt*.
Bucuresti, 14/26 Februar 1814. (Le g[nr]al-c[om]te de
Belleval4* Minglieri pentru o moarte in familie. Pentru de
petit Max* si csa mre*. (Mes affaires autant que ma sant6
m'obligent galement 5. quitter ce pais-ci, et je n'attends pour
faire qu'un teats un peu moins apre... Si ce terns conti-
nue, je prfrerais la vole de Craiova et Mehadia... Je vous
prie cependant de ne point bruiter won projet de voyage ;
raj les plus fortes raisons, que je vous dirai, j'espre, de
vive voix, pour le cacher gnralement, jusqu'au momment
de mon apart. 1VIr. de Montesq, (sic; et M. l'aget4 sprout les
seuls dpositaires id de mon secret... La haitke. ewers.- le

Hochepied.

www.dacoromanica.ro
 BORD3Old DE sTrand 9%

perturbateur du monde 1, qui, je le suppose, doit, l'heure

qu'il est, avoir reue la) punition de tout le Mal qu'il a fait.s
18. i-iii Mart 1814. Belleval. Pentru socotell. Cere pe de
petit Max.
I. 28 Novembre 1820. Schladen [comitele de ; ambasador
prusian la Constantinopol]. Scrie din lazaret.
Paris,. 12 Februar 1821. F[emme] Grgore Zalyk, Rue
S-te Barbe, n ro, guarder Bonne Nouvelle., Trimete o ladA
Cu de l'argenterie, de la librairie et des effets 6. usage
d'hommea, sotulur ei, la Bucurestil
Bucurestio io Mart 1821 st. n. C. Dantz, bancher, din
Constantinopol. E in trecere.
Bucurestij 23 Septembre 1822. Hakenau. A avut opt zile
la el pe Strangford si Ottenfels [ambasadorul engles de pe
lingA Poart1 si Internunciul].
Bucuresti, 15 Decembre 1822. Tancoigne [consul fran-
ces la Bucuresti]. Recomandl pe Samuel Green si Lewis
Arthur, cari merg la Viena.
Bucuresti, 14 Februar 1823. 'A endow; Eisvoxparqc. Sa-
lutArT.
Bucuresti, 16 April 1823. ComandA de la Giovani
Noe, Slugier und ApothekerP.
26 BucurestI, 29 Iunie 1823. Giovany Noe, Slugier.s Pen-
tru un pachet.
Bucuresti, 23 Septembre 1823. Le chevalier de Zea
Bermudez, ministru spaniol [la Constantinopol]Js Pentru co-
respondenta sa.
Sibila, IrNovembre st. v. 1823. M. Minciaky [ministru
rusesc]. Pentru cl'accident qui m'est arrivs : merge in cin-
sprezece zile la Constantinopol.
Bucuresti, 22 Novembre st; v. 1823. C. Dantz. Seri.
soare de afaceri.
Sibiiii, 5127 April 1824. Le gnral-c[o]mte de Bel-
leval.s Pentru cAlAtoria sa.
Craiova, 13 Ernie 1825. Franz Klinger; Ingenieutis
Pentru o hotArnicie.
1 Napoleon.

www.dacoromanica.ro
100 SCRISOR! DE STRAIN!

Bucurestr, 5 Octombre 1827. (Giuseppe Molajoni, v[es,

cov]o di Nicop[o]li ed amin[istrato]re di Vallachia. A primit
de la Fleischhackl (due stupendi pezzi di stochfisso, che lo man-
geremo, ricordandosi del buon e caro amico sig[no]re Pop.
Bucurest-T, 1/13 Februar 1828. Minciaky. Pentru o lada
Cu sticlarie.
BucurestT, 24 Malta' st. V. 1829. M. Minciaky. Sotia sa,.
bolnava de da fievre de Boukaresti, merge la Sibil sa se
caute.
Bucurestr, 23 Decembre 1830. cV[icomte]te de Gram-
mont. Pentru plata abonamentuluT la (journal des dames et
des modes de Francfortha.
[Craiova], 1831. (Ludwig Bodor, Missionare des Heil.
Stuhles und Pfarrer 1 Scrisoare de complimente.
Bucure0T, 17/29 Ianuar 1831. Generalul Chiselev. Pen-
tru trimiterea uneT casete de la Casa Sina din Viena.
BucurqtT, 19 Ianuar 1831. (Giuseppe Molajoni, v[escov]o-
di Nicopoli. Cere dof cal inure i un vizitia : (non ubriacone
questi di Bukarest tutti sono tinti di una pece).
Bucurestr, 28 Mart 1831. Virginie de Mordouville. Scri-
soare de civilitate. Venise prin Pesta.
Rimnic, 15 Octombre 1831. N. van den Elsche. (Nous
avons intitul le voyage que nous fimes, M-me Golesko et
votre trs-humble servante, d'Hermanstadt ici, la Traverse
sentimentale ou Voyage romantique, cause de la beaut
des sites que nous rencontrmes chaque pas. Pleaca la
Craiova.
BucurqtT, 3 Novembre 1831. Minciaky. Recomanda pe-
cMonsieuriFrancois Monari, chanteur de l'opera italiennep.
Bucurqti, 20 Februar 1832. E. L. Blutte. (j'ai 6, vous
remercier de m'avoir procur le plaisir de la connaissance
de M. Panar, qui m'a remis ces jours passs vos obligeantes
lignes du 31 decembre dernier. J'ai t bien aise de causir
avec lui surDien des objets que son sjour en Angleterre
lui a fourni le moyen d'observer et qui m'toient inconnus

V. vol. 1-II, tabla, unde i despre Molajoni.

www.dacoromanica.ro
 SCRISORf DE EITIaIN 101

mol, sorti depuis si longtems de mon pays. En un mot,

je puis dire que c'est un jeune homme qui a voyag avec
fruit et qu'il fait exception aux jeunes Valaques qui, pour
l'ordinaire, retoument dans leur patrie pires qu'ils n'en toient
sortis.,
Cerngutr, 15127 Main 1832. Rud. von Tschudi. Vine
-din Bucurepti.
Bra4ov, 22 Maiti 1832. E. L. Blutte. Va trece pe la
Sibiiii, in calea spre 134.I sari (la intors. E bolnav.
Bucurqtr, 14 Novembre 1832. Lagan . Recomanda pe
concertistul Monari, care merge de la Petersburg la Viena.
Bucurwi, 17 Iulie 1833. (Le vicomte de Grammont.,
Pentru o trimetere.
Bucurqtr, 2 Malt' 1834. a Giuseppe Molajoni, v[escov]o.,
Pentru afaceri. i la io Octombre. i in 1833.
Bucure0i, 17 Decembre 1834. Zalyk. Trimete o scri-
soare pentru a Monsieur Laganb.

i De la consulatul frances.

www.dacoromanica.ro
 IV.

SCRISOR ISTORICE.

www.dacoromanica.ro
 Viena, 2 Octombre 1787. Agentul austriac din Bucurestl,
Merkelius. C P. S. Unser Ftirstl hrt noch nicht auf, mit seinen
Vortrgen das Land unruhig zu machen.
II Februar 1788. gtri vam[a], la Turnu-Ro. Cos[tan]d[in]
David. cVeo 70 de ctane ce O. afla. la Ram[nic], Simbat[5.]
[5], a venit scrisor[I] a luI Portar de la Voda, $i dat toate
catanele asupra-I, boerindu-la fi bimba$. Ce, poruncindu-I Vod[a]
sa maI stringa pan la 500 pe lung, cu 5 le!, si a avut porunca
sa-I duca in Coziia, sa le duc[A] zah[e]r6 din tara acolo la el', $i
dumrnealui] Por[tarul] i-a inchis in Coziia, $i acum ati trimis aicr
la Rimnic pe Ierpalie si pe Anisca, ca sA trimeata domni de
la Ciinenl vre o loo sa-I dea in mina, si de alce vad ca fac
intarziere fiindca tocma er aU dus 2 tunur[I] in Caineni, si
podu la Olt nu e, nicI pan ast[a]zi nu ail adus pod. Ce nu
$tia ce sa. va alege. lar Vel Spatariul era la Arge[$], si, cum
ad trimis art! tipdrite inprdtest[I], de loc a fugit la Pi-
test!, si pan acum nu stim unde sa afla. Pan eram acasa,
venit porunca domniasca ca. ati esit la Rusava Nemti,
ce scriia $i la vatas Vod[a] sA sa strajuiascrab iar de la
Craiov[a] pan Duminec[I] at' fost pace.
Caransabesti, 19 Februar 1788. loan RadovicI. cAcuma
s'aa oprit : nu lasa Turci de la Cernettl s triaca porci la
Tara Nemtasca.... Nu gasii pe chir Iova aicia, cA s'ati
dusil la Checitichemet... Chir Tout Cosarina... Acuma ma
ducti la otar, sa asteptti, can& va esi Nianitu in tar[a], sa
esti $i e0 de loca, ca sa-m tragti porci afara,ca Niamtu
sta gata O. jasa, flume are zabava pentru Ostrovil, a nu
potti bate, pentru za.padd,ca este mare aicia. Am auzit pecum
ea pi la Turnu-Rosu ail esit Nemti in tara ; de aril fi Cu
istina, asu veni $i eti de a$il esi in tara pe acolo.,
Nicolae Mavrogheoi.

www.dacoromanica.ro
106 SCRISORf ISTORICE

BucurestT, 5 Mart 1778 (1788 ?). Antonie Nicolantin. ..Aste

dog zile ad dat boierff la bojar: pe Pdrscoveanul l-ad fgcut Ve!
Vornic de Tara-de-sus, ci nu s'ad fleut Divan. Calea iaste
foarte cu primejdie, fiindcg Turci uniT mergd i alti sg tu-
tored, si, mal in trecute zile, mergAnd Cgmdras Iane Alexi
de aicia pgn la Craiova, l-ad intAlnit neste Turd de ceT de
la oaste ntcir si d'abia ad scApat..
Rimnic, -27 Octombre 1789. Todoran Mihail. Friel de
evolintirT sad alp otnenT rAT... Pe aida sit ferascA Dumnezed
ce at fAcut volintiri : pe muLtT i-ati artist, si ad si omorlt,
jdfuitti cu totni ; pn acuma ail prinsti fr'o a) de volin-
tirT, tot de al nostri, si i-ad pusd la prinsoar[e], si ad si glsit la
ieT ban[T] cat[a] aine (.gata, haine), tot fealtal de lucrur[1]. Asarg
ail gasit conacti la Jibtilea pentru oStl ce ad rIlmas Innapor.
si astAz socotesed c ia sosi toT aicTa... Lurif vomd pleea,
iarg Cu usan, innainte, cA conacele. S'at rAnduit toate..
ZevedenT, 2 Novembre 1789. Tuodoran MihaT. 41;1
Craiova zied el la 28 Oct[omvrie] ad merst al nostri, i Turci
a fugit, si nu s'ad fAcut niel-o stricleTune.. Anul trectrt, se
vindea ceara cu 72 de parale oca.
Craiova, 17 Novembre 1789. Todoran Mihai. ,tPapued
ail fostfi Caitnacam la Turci, si, venindd Nemti, ad pus pe
GiannI; i acuma ad scosd pe GTanold, pi ad pusd iar pe Pa-
lmed, din ce pricing, nu ,stiti
Craiova, 26 Novembre 1789. Todoran Mihail. Solda'ti
sAntil pe la tote casele eke To i ate 12, s't all arsd itdtr
gardurile, de ad rAmast tot tImpd Craiova.,.
CraioVa, 27 Decembre 1789. Todoran Mihail. cAlaltler
all adusd aicia 7 Turcif vil, si 5 all tgiat la Calafla]t, .cA all fostd
trecut numaT 20 de TurciT la Calafat, maT Multd 40; acestia
slntd cu adevArat, ca 1-am vAzut ; si ostea pin acuma tot la.
Calafatd este..

Caimacam ati pus pe un Ionitii Papuc, vtori Clucer, care acest ciocoiii
arta la nazir si la perv4-Aga cu kale pe care fife, di are banis (Dioniei e
Eclesiarhul, lu Papiu, Tesaur, 11, p. 176).

www.dacoromanica.ro
 S CRIS Ce ISTOB ICE fur

Craiova, 25 Mart 1790. Todoran Mihail. Ast6 [z] aa

venit o scriso[re] cu boerir care sa fie la Divana. Dup[a)
cuma ama inteles, Parscoveanul la Divanul cel mar[e], pe
luna le! 250, tirbei 150, Jiianul .150, Brailoiul ce! batran 150,.
Glogoveanul 200 pe lun[1], Ghita Jiianul pe lun[a] 50, Clu-
cerul Murgesanul 50, Cornita BrAiloiula 50, si ispravnicii pe-
la judeta cate zoo pe luna, si, Logoat, marif, 3, cate 30 pe
lun[a], cei mal micif cate ro, si, cuma amti auzitti, va sa-1 puir
pe totif la joramanta. Zaharea are ositerel[e] destul[d] de
Duranezeti, animal morate multa este intre soldatif i intre-
ceilaltil omenif: mora de sa. stangil de lungore; zaca ca
dovalegif; mide intra bala, cada totif la 'Amauta. Dumnezea
si Maica Precista sa-si intorca mila sa.
Graiova, 28 Mart 1790. Todoran ,Mihail. [Zapacia de-
PastL] A treia zi dup[a] Pastf, sara la 7 cfasuril, 45 minotorif,
s'ati facut aida, s'ati cutremurat pamantul forte tar[e], cat
m'am spariiatti, cata socotiiam ea va sa caz[a] casal[e] pestu
min[e], asa cutremur mare aa fosta: a Vinut 15 minotorita
Pentru <16.na, de Tabacie.
Cralova, 4 April 11790. Tudaran Mihail. e Altleri a
mersti patrola la Saloiia i aa fosta esit cativa Turcil, ca la.
o suta, si mal multa, si erea gata fr'o treizacif de calce, la.
carel[e] si pornesca; ai ,ati venit pan in marginea Tunarir,
dincoce ; patrol[e] aa fostu fr'o 8o volnatir[f], 30 usarirt
26 dragonif, i iia apucat pe acef de trecusa si i-aa
ai aft .cazurt din Turcif 50, si aa prinsa vi! 25, la car[i] astft
ca ducu (kric) aicia. i cellalta Turcif, wazanda ea-1 strica,
ati Incep.ut a da cu tunurilfe] din slicir, si aa znal nemeritil
Lira. o saja. pu Turca de af lor, i aa spart-o, si, cata aa fosta.
la sala, totif s'aa innecat ceilalta aa treout iar Dunasea
Gmti carefle] aa fosta acolq, cut aa spusa, icare[le]
ail fostti acolo la &Ataja lor. Peste 5 zile ama auzita Al
jasa toga] ostea la margine Durarif, din tote
vea si _Maleza Precista EA le fie inteajutorill,
Craiova, 8 April 1790. Tudoran Mihail. cOstrovul &s'ara
luatti la 6 April cu bu[na] sama (sic), ea ati venit eri scri-
sor[f] aicia la Divan : unif zicti cA s'aa inchinat, altif zica ca.

www.dacoromanica.ro
108 scaisoal ISTOBICE

Cu bAtae l-aa luata, dar mal curAnda creda c s'aii inchi-

nat. DumnezAti sA l[e] ajute sa i si Diiula.
Craiova, 15 April 1790. Tudoran Mihail. A adusa
aicTa 2 tunuIetl, inteun cara; ca pot[e] el acele vor fi.
AstAz a plecat cAlArime multA, si pAn Mercurif vor sA iasI
totii la margine DunArir.,
I Maia 1790. oV[lAjd[utAl Tet[oianu], Stol[ni]c.,
anu trecut, in vreamea Turcilor, maica, socrl-mea, aflAn-
du-4A] la Arbdriesti, pg. Olt, la schitu MorAnglauluT, cu
si trecAnd ostasi in sus si in jos, nemaT putAnd sAd,
aa fugit in pAdure, i, din pricina fumuluT, umblAnd prin cd-
tune si prin coverciT, i s'aa intAmplat de aa orbit de tot ; si
la un oichT avea patim[A] mal denainte, lar unul era sAn[A]-
tos. Ci, felpare, de iaste acolo vre un doftor mester de
oichi, sA m[A] instiintazI, sl o aduc[A] cumnati miel acolo, si,
deos[e]bit de plat[1], ver avea si dumneta poman[A], cA oicul
iaste zdravAn, nu iaste cu albeatA : numaT vedere nu are.)
Craiova, 8 Maia j9o. Tudoran Mihail. Veste noa,
asar aa venit Turnavitul, dinpreun[A] cu nepotul lui Ma-
Arrogheni si Cu CAmrasul luT Vod 1; omeniT a lul Vod5. eel
4naT credincTosiT aa fugita de la MavrogheniI de peste Du-
nAre : pe la ArticTari au trecut DunArea, si, dup[A] cuma sA
aude, VodA aa venit On la Palana cu io miT TurciT, ajutoriy
Dienilor. Acestia care aa fugit, snt 7 insiT, dar nu i-am
-aflat cuma i-T cheaml pe totif ; pentru ce pricin[T] ati fugit,
nu stia, si astAz pleacA la Bucurestir, dup[A] cuma am intAles.
Craiova, 12 Maki 1790. Tudoran Mihail. sAlaltAerif
-ama auzita el s'ar fi lovita la Turnu, i ar fi cAzut. 80 TurciT
vi 6o renetl, si aa fosta pornita de la Nicopolea cAteva
sAlciT Cu un PasiT, si, veninda pe la mijcilocul DunAriT, ail in-
.ceput a da Cu tunuril[e], si al nostril, fiinda mal mesteriT,
le-aa innecat o salcA, cu tota omeniT cata or fi fosta, i la
-alta aa pecetuluitu un tuna, si, vAzinda Turcii asa, s'aa in-
torsa iar innapoT. Dup[A] cure' ama auzitu, i-ail stricata rAil
pe Turcil.

De izvoclit (sic).

www.dacoromanica.ro
 SCRISOR ISTORIOE 109.

Bucurestt, 19 Iunie 1790. Mate' Popoviet. 3 boiart

de Divan afar[g] din BucurestI: r este Slatineanu, altu, Lo-
goat Ionita., al Ka Ipsilanti nepot, ginere cel fit Draga-
nescu (sic!). lar ostile staa pe locu ; doarme pamantu; nice
Turci nu sa miscg, nice Muscali, nice at nostri ; cl dorma
tott.
Bucurestt, 23 Iunie 1790. Matet Popovid. AO venit
Cazad i la 18 Iuni, fo 2.000: ail trecut pin Focsan, sa mearga
la Gura Ialumitit, la Suhat, inpotriva Selistri, si cu v'o 5.00o.
soldata pihot[1] ; iar gheneral Suvarona ati trecut Siretu cu
6.0oo asupra BrailiI. Adasta me-aa spus-o Sardaru Stanctu,
Logoatu-cel-Mare al Divanuld, ca aa scrisa ispravnici de
la Focsan. De adasta ; si Dumnezaa sa fie inteun ajutora
armadiilor inpgratilor crestinestt 1
Craiova, 29 Iunie 1790. Tudoran Mihail. [Lupta de
la Timoc.] Iar volintiri ati ajunsa la Zmaratana si staa
aco[lo] straj[a]. Podul de la Praova (sic) Lail scoboratti den
susu de Florentu 2, si l-ati pusa pe Dunare CAW si de la
Turna ama intalesa ca sa. fii stricata forte WI : vit ar fi
prinsa 40, la loca sa fie picat 30; ce aa avuta, le-au luatil
tot, si iar, i i-ati gonita pan in cetate. Dumnezea i Maica
Precista sA l[e] fie intru ajutorl La Gturgful iarasit s'ati
si i-ati stricat pe TurciI, i ati lipsita frica de la Bucurestif
care ati fosta.. Must-leant aa seoborgt la Focsanit, si, cuma
vede treaba, vor sa marsalulasc si et mat innainte.
Craiova, 3 Iulie 1790. Tudoran Mihaii. Pomenit Ionita
Brailoiulti. Aice, in 5 judeta, ati acutti socoteala ca sg iasa
26o de mil de cage] de fan, la tot carul cdte 50 de pur-
%lone. Bucatel[e] aida santa frumosa, granel[e], male, ovea-
sale ; numat porumbit snta cam prosltI, ea n'ati ploatti de
atat[a] vreme ; iar, facanda Dumnezea o mill ca sa ploo, sa
vor face porumbit destuit.
Craiova, 6 Iulie 1790. Tudoran Mihail. c...9.uzu de pe
tote partile ca al nostri s'aa trasa, cat si de la Timoca
trecut top in Tara-Rumneascg, i, dup[A] cuma vorbesca
1 Srairdan.
2 Rahova, Florentin.

www.dacoromanica.ro
110 SOBISOR ISTOBICE

omeniIi Tura sA fii ajunsa Om la Cladova, $i de la GIur-

giul sA s fie trasa tot[A] ostea la VleAreSiI, pentru ce
pricin[A], nu stim.s
Craiova, 13 Iulie 1790. Tudoran Mih[ail]. De peste
Dundre, adevArat cI e$ita dup[I] cuma ama scrisa du-
m[i]tal[e], flr aa fosta o $armit ; noI cAte le auzima, pe
.urmI iasd tot mincIuniI. Destul cl al no$trA, de cAnda
trasa de la Timocti dencoci, pAn acuma nu s'ati mar in-
staa pe locu. Aida, la Calafata, dup[] cuma sa aude,
s fie trecut lar TurciI, si ma tema el va sl s5. loveascl
.acuma clt de curAnda. Alta veste slabl auzirlm astAz
ar fi prinsa pe cApitanul Stoiana cu 35 de vol[in]tirii la
ZAvalu, de la vale de Oreva, Turcil, i i-ar fi trecut Dunlrea.
Aciasta am auzit-o de la ome[nl] de ispravI. sa dea Dum-
-nezni sl nu fie a$a dar cel[e] rel[e] iasA tot adevdrat, iar
cel[e] bun[e] iasl mal multe minclunI Pentru o 1)4iel ta-
baca de Pestea.s
Craiova, 15 Iulie 1490. Tudoran Mihail. Ai no$trif
-ail luata iar5.$11' varo$ul, $i staa dAn zi in zi ca sl bat i
-cetatea; altiI spun cA sI fi luata $i cetate ; pe aicIa pe marL
-ginil sdnta tote schelele cuprinsl cu puternicI oste; la care
-en ajutu lul DumnezIa n'avema nief o grijA aicia, cl de
multe or[i] aa cercatil Turcii de ail trecut la Calafatii, darl
procopsal[A] n'aa flcut, macar el astAz amti auzita
multe tunurii dAnda ; mi sd pare cl iar la Calafat sl sA fi
&vita. s
Craiova, 17 Iulie 1790. Tudoran Mihail. tn trecut[a]
posta am scrisa dum[i]tal[e] cA a prinsa pe Stoiana cgpe-
tanui dinpreunl cu 35 feciorii ; dar ail fosta minerunA,el
s'aa prinsa numal 5 fedora $i un cdprala, iar clpitan Stoianti
aa scApata ... Friel cama avemu $1 pe aicIa. Destul cA la
Bucure$t1 mal mar[e] fricA este, dupl cuma vei fi auzita de la
altiT. AUX veste n auzirAm asar de la Sfitia, cum cA s'aa
bAttrt de Muscal[I] forte, dup[I] cum trimet copia dum[i]tal[e],
carel [e] at' venita aicla in scrisa.s
Craiova, 22 Ellie 1790. [Retragerea de la Timoc.] Si
.aa rAmas numaI fraicorpia, i, avAnda $i poda al no$tri peste

www.dacoromanica.ro
 SORISOld ISTORICE 111

Dunare, la Praova, de trecea in 00], si l-ad stranst si podul,

pricepIndd Turcif, ad intratd in Craina, si s'ad lovit cu
fraicorpti, stricatd pe Turcif, si ad venitd sumama
multg. de Turcif, si atunda af nostri lar i a tinsu podul
pe Dunare, si i-ad luatd la tni[j]locti, i, dup[g] cumd vorbescd
omenif, s fii perit Turcif pan la 15 mif.
Asa ad esitti vorba ca had stricat forte WI ; la Turnt
asijddere I-ad facut, ca i-ad gonit pan i-ati bggat in cetate,
si ad perit i acol Turcif multif.
Craiova, 26 Iulie 1790. Todoran Mihail. (Aida, din mila
luf Dumnezati, n'avemd nid-o fricg pan acuma, ca negustorif
aducd marfur[fl, si k trecute zile s'ati Turcif la
Tura" si la Tija, si lad lovitd af nostri far veste pe Turcif,
iarg. i-ad stricat forte rat' pe Turcif, si i-ad gonitil pan in
cetatea Turnuluf; ad luatd ardmIsarii, ad ggsit ban[f], ow-
turil, lucru de mancare; pan acuma tot Turcii sa biruesct
petutinde.
Craiova, 27 Iulie 1790. Tudoran In trecute
zile s'ad maf bgtut af nostri cu Turcif in dreptul Florin-
tinul, in Tar[a]-Rumgneascg, si lar stricat pe Turcif, ca
ai cazut noo mortif si 3 slicif le'd innecat, cu omen[f] cu
tot ; de af nostif forte putin[f] ranit.
Bucurestf, 4 August 1790. Mate! Popovicf. Muscalif
se retrag. Dacg vin Tura% el va fugi la Brasov.
Bucurestf, 7 August 1790. Mate! Popovicfd. Bol pe
sama ostilor nu mal iad maf mulVf, si la acfasta simberitn' a
fi pace. Coburg, cu 30.000, ar ajuta pe Rus!. Turcif ar ca-
pata cele pierdute. (Dar niminea nu crede de a fi flout asa
semfonie oarba inparg.tila noastra, i, de va fi adevarat acfasta
asa, va! de Tara-Rumaneasca si de toate loourile ce fost
luat Neamtu, ca sable i roble va fi la sgraci crestinf far Dam-
nezad sg faca mill cu crestini, sg nu fie asa pecum sg vorbeste...
$pitalurT totu faca intinsg, si de la Cotroceani la vale tot tac
maracin[1], maT mult ca 3 mi de oamenT, de fact"' campd
limpede.

Binuini.

www.dacoromanica.ro
112 SCRISORI MOB=

3 I. Bucurestr, 14 August 1790. Matef PopovicT. cAicIa

maine este vorba s spAnzure pe Polizo, vAr bun al luT Pa-
naiot Hag[i]-Diamantu, si un LogofAt al episcopulul DArsti 1

del[a] Doamna BAlasa, fiindu Tionti si mArturisAnda eT sAn-

gurf spionlAcu ; iar acesta Polizo este om al Hagrq-Mosculul,
avAndu-1 la margine Hag[i]-Moscu, vame$ la ZimnicIa ; $i
acTasta este de bun[A] sam[5]... Ai1 mar prinsii un bojar, iar
pentru acesta fel de pricinf, ce-T zActi DrIgAnescu, $1 este si
el la ordie prinsti. i at1 rani adus un ispravnica ce-T zActi
Parascheva, iar prinsa pentru acesti1 fel de pricinI... inteacesta
ciasii adusArA pe Mavrodi aicIa, la SpAtaru, cu totti cdpitani
luT, si, ce vor sA-I facA, nu stiti.
Bucuresti, 15 August 1790. Matei Popovits. cPe Ma-
vrodi zica cd astAz sA-1 fie trimisii inlduntru la roble, pe io
anT, cu toat[A] familia luI... Pe Polizo si celalalta spion dimi-
neatd la 9 clasurI sl sfarsaste viata lor, spAnzurat ; cu care
astAz la 10 ciasurr am si vorbit, sAraci, la bagar, si i-am vAzut,
$1 le-am vazut si locu cel de sfrsit al lor, la care atz zis sAngur
sAracu ce zActi : cdup[A] pAcatul mieati mA pedepsescti cu
aciastA pedeapsAv.
Pe ficforu luT Deliba$i Nicoli Maioru, ce ail fost la jup[A-
nul] Mancatie, 1-am vAzut si pe el in fiar[A], pentru cA ati
omordt 6 OvreT negutAtor[T], si le aii luat tot ce ail avut
lAngd dAnsi, el si cu 3 ArnAut al' 14 si, cum i sd va alege
si luT, lar vol scrie dumitale.
Bucuresti, 18 August 1790. La 5 Septembre, cmilitari
de Ardal vor sA masiruiascA in lluntru, adicA la Ardeal, $i
din husarT iar la Tara Le$ascA... [At' osAnditi pe Mavrodin la
putt' pe o an[I] ; (pe) rAposatu Pulizo si Logofatu Gheorghe
au perit Vinerl [1 5], la 9 cTasurI dimineata. Pe baron Arberil
[Herbert] astAz il asteaptA sA vie de l[a] Bender. Serghie [Las-
carev] incd n'ail venit pAn astAz de la Viziru, nicT curiru ce
s'afi dusti la Tarigrada.
BucurestI, 8 Septembre 1790. Matel Popovicl. Aida
aciastA veste avem, cA vor sa. erneaze aicra f'o cAteva bata-

I Dristor, Silistra.

www.dacoromanica.ro
 BCR180lit MORI= 113

lion[u]r[T], dinpreun[a] cu printipu [de Coburg], lar la Moldova,

adica la la Roman si la Mad, mergd tfaiti Volohar 1, si hu-
sari sacui, si husari lui Barco gheneral; dar alca calarimea
este de spre Dun are oranduit[A] sa erneze, si la Ardeal vor sa
vie nu stid cate batalion[e] de Neamtil pedestras.)
15 Decembre 1795. Nelnteles. C SAnt 15 zile de cand
nu s'ad mal auzit [de duma], cum si la Bucurestl.,
Minnie, 12 Ianuar 1796. Hristea Varadi. anparatul
ceresc s'ati facut mila de ni-ad bucurat cu mintuirea morti
de patima dumeT, si s'ati adunat oras[ul] tot, si s'ati deschis
si tirgil. a
15 Decembre 1799. cCost[an]d[i]n Log[o]f[alt za Divan.,
eAld, Inprejurul CraloviT, In anul trecut, din intamplarea vre-
milor ce era, n'ad fost putinta a-s face oameni hrana : sa afla
lipsit, neajutand Inca nicl timpul, si soacra-mea sa afla la
scapataciune de painea de toate zilele, cad cumnatu-mied
ce 1-am dobandit, ad fost un becisnic, si, once ad mai avut
soacra-mea, i-ad prapadit tot.,
Novembre Sao. cConst[antin] BrAiloiti, Pah[a]r[ni]c., E
bolnav. Cere c patru vedre vin vechT curat, bun, limpede, O.
nu file amestecat cu nimic : nicl sa fiie dulce, dar nicT acru,
ce vin cum este din firea luT, veichT, limpede... CinzecT 11-
dacin[lj de conopidil, cinzed radacinT selina de cea groas[a]
si o oca pesmet cu zahar.,
P. S. (Din acatastasiia Vera noastre ne afiam fugit aid la
Ramnicti, multe familii, dupa cum it va spune chir Dinu David ;
casale noastre le-am lasat pline de Turd ; Dumnezed sa-s
faca mill sa le scape de foc ! in trecutele zile, de la Dil ad
fost esitti In judetu MehedintuluT un Cara-Osman cu vr'o
saized Florintinenr, cad acesta erea Sardar la Florintin ; ail
fost poruncitT de Osman-Pas, sa la zaherea de unde vor
gasi, stransurT si dupa la arendas. Dar eT n'ad urmat asa, ce,
pe unde ad ajunsti, ad arsti casa boierestI, ad luat zaherele
si vite, facand si alte rautat multe si, instiintindu-s[a] Osman-
Pas. la Di!, ail triimis de i-ati radicat, si pe acel Car.-Osman

I Al doilea regiment rominesc.

5216. Vol. VaL 8

www.dacoromanica.ro
114 SUBISOR MORRIE

1-at1 scos din SArciariie, adec[A] din mansupu ce-1 avea. S'aa
dus si din cel jefuitf acold, sl jelulascd : ce vor face, nu stia,
Ostea care este aid in tail, vade, mananca si lag lufAl,
alta treabl nu face. D'ablia if tine Marlia Sa Vod[1] cu sila,
macar c in toate zilele fug. Erf, viind in plaiu Cozii opta
fugar[f], vrAncla un cfaus Dined, de potecas, sa, le stea inpo-
trivd, a sA intoarce innapoi, dupa poruncile ce sAnt date,
ail dat de 1-aa inpu$cat,' si de loc ail murit. AO pornit dum-
rnea]lor ispravnici potere dupl dAnsi. Asupra Diiuluf sA aude
cA vine de la Tarigrad un Batal-Pas., cu doadzeci de mile de
ostas. SA aude c vine si Beligrad-Valesi, cu cincisprezece miie.
Pe Ghiurgi Osman-Pasa, ce-I erea schim-
bat, clef aa Pacut zAbav[1] de n'aii venit de grab[1] asupra
Diluluf, si fAcut Silistra-Valesi ; pe Trestenicli-Oclu sA aude
cll-aa fAcut Iucituilu-Pa$a 1,si orAnduit asupra Diiuluf.
Sinior Marchel2 scriie la tot suditi, sd meargA la Craiova sA-s
arate fiiescare paguba ce li s'a.ti intAmplat pAn acum la orAn-
duitu ce 1-aa triimis. La Craiova nu ne putem pricepe pentru
vre un bine sail rail... intreaba epentru Frantoz i Muscalf a.
Jiblea, 28 Decembre 1800. Zara& RI. eNe aflam
aicl, la satu Jiblea, inpreunA cu tot calabalacu nostru, cum si
sfintele icoane amAndoaA le avem cu no!... Socotim cA tu-
burrile sd vor fi maf potolit in spre Craiova, dar bine nu
stim, far numai auzim cA d[u]m[nea]luT Caimacamu s'ar fi aflAnd
in judetu Caracaluluf, la un sat Bobicesti, mai aproape de
Craiova, i poate cA cu chiverniself sA va mar potoli in-
tarAtarea ce s'aa facut.s.
7 Ianuar f8of ...Paharnic. Ve! fi auzit de halu TAri-
Rum[A]nestf si de arderea Craiovei cea cumplitA, care n'are
nimenf a o jail, de negustorf pradatT si de jupInes1 batjo-
corite de pAgAnl. Si, vazincla si nof atAta pradA si jale, si omAni
omorAt si negustori, am sArit de pin cas5., si am mersti la
locurf ascunse, si acolo neprieteni nostril' a adus pe pAgAnf
la nol, lar mila Inparatului ceresca ne-aa apArat si i-am bi-
Leaf-a.
2 Pa ail cu doua tuiurl.
s Madonna, Agentul austriac la Bucureatt

www.dacoromanica.ro
 SORISOlif ISTORIOE 115

ruit, si ail fugit ca ne$te pagAnI ru$in4. Si, vazindii in& acestas
chipii, am venit lar in casa, ea avem bucurie ca. inteaceste
zile sosa$te $i Mariia Sa Voda in Craiova, Cu o$tf foarte
multe, si ail inchis pe duj man in piscupie, si prin alte casa
$'ail inceput a e$i de sa inchin[1]. NoT numal ce cautarn catre
slava inparatuluT cerescil, ca sa supue pe vrArima$T supt pi-
cToarele Marii Sale luT Vod[a], $i no! O. laudatnit pe stapunu
H[risto]s ca s[a] scapam de aceasta cumplit[d] manie.
41. Jiblea, 19 Ianuar 1801. cOra$ul nostru $i ticAloasa
Craiov[a], care sa inpodobisa Cu casi marT si boite frum ose,
astaz iaste pulbere $i cenu$e : me-ail venit omul care I-am fost
tritnis la Craiov[a], $i ail mersti de s'ail plimbat pin Cralov[a].
Din tot targul Craiovi, cat 11 stif dum[neata] cruci$ si cur-
mezd$, s'ail facut cenuse, numar zidurile stag negre, si numaT
boltele Cam[A]ra$uluT Iene ail scapat, filnd inchisT de Ar-
!taut la meterez, lar celelalte boite $i prav[A]liT toate ail arsil,
cum si casale de i[a] Targu-de-afarl, pan in CAm[A]ra$u Iene,
toate ail arsti. Mal in scurtii, ail scapat casale Brailoilor, ale
GlogoveanuluT, ale BengesculuT, ale JiianuluT, ale luT 14"arfara,
ale PrascoveanuluT, ale luT StirbeT, ale luT GIanoglu $i ale
meale, ale CoceT si ale Tircaf $i ale lift Naum, lar celelalte
toate ati ars. Bine ar fi fost, mai bine sa fie ars5 si casAle
meale, cleat am trait O. auz focul ce ail fost $i leste si acum
fnlAuntru in sPant[a] biserica. a Maical PreacesteI. CA omul care
1-am trimis, s'ati dus cu Tigani miel de s'art uitat cu ochi:
de la u$a bisericiI pan la sfantul altar art fost tref focurl,
adeca in sfanta biserica inlauntru $i pe foc ce ail fost jatu-
rile toate, jatul episcopula foi$orul unde $edea femeile, am-
vorm dilaconuluT de sus, din sfintele icone,care de 2 sfinte
icone me-ail ant jalma; stalpi ceT mal poleitT de lAnga
sfintele icone, sfanta respetie, rasticnirea de sus. Si fumul
foculuI aii negrit sfAnta biserica, iar prapAditele de chilif ail
fost stAnd5,poate de vor fi anti $i chiliile $i casale meale,
el inprejurul case! ail fost are]. tot... Satele din sus de
Cralov[a] s'ail fost spartil : Mischif, Mlecane$tiT, Piele$tiT,
Garlesti, Nichitoaia, $i s'a5 jdfuit de TurcT $1 de Rumani
nostril. La Preajba, unde avem pieile, nu s'aii indraznit sa

www.dacoromanica.ro
116 SCRIBOlif ISTOBICE

mearga nicr trimisul, nicr oameni mid, de frica Turcilor, ca,.

dad. IT prindea, zicra a sant spionT si de loe U spanzura.
In Preajba a fost Aidin-Pas Cu oaste inparateasca.; ce
vor fi facut, nu stim. lar de spre Isalnita an fost incarcat Turcir
lur Pazvandoclu cordovane in 2 cara, si, mergand pe la jir
spre Bucovat, a gasit la Moflea[nr], la u tabac al mieti, 250 pier
lucrate, uscate, luat... Mari* an fost omul mien in
Craiov[a], si Miercuri s'ati intorsil la bajenia Garlestilor, uncle
crea fugit spre Oltet, de me-an adus un ravasr de la isprav-
nicelu mien, vestindu-ma de toate, si Jor dim[i]neata an plecat
omul incoce, iar Miercurr spre Jo! noaptea [16-7] an fugit Cara-
Mustaa cu oastea lur la Dil, iar 200 ostas de ar lur, care
a fost la casale Cocer, s'ati inchinat la ce! inparatestr. Acum
auzir In crasul acesta, de la un fecior ce veni de la Ramnic,
el Caramustara ar fi la Cloro!, i dum[nea]lur Caimacamu
iaste in Craiov[a] ; de va fi cu adav[A]rat, ran i prea ran.-
Astaz Sambata ma duc la Boj[o]renr... Gatirea de la Cloror
an ramas jos, fall fr'o too ostasr ad venit si an trecut spre
Targu-Jiulur. Ci, mergand la Boj[o]renr si la Kamnic, once
vol auzi, lar vor instiinta dum[itale]. Nor asa am stiut ca Turcir
de al lur Pazvantoulu n'ati fost ramas in Tara-Rum[a]neasca.,
fr prea putinr la Cernet, care si aceia ar fi trecut Dunarea
si cum cO. Plevenu luat ce! inparatestr; Inca. fr'o 2.00G
carjalir de al Pazvandoolu s'ar fi inchinat la cer inpara-
testr, si, cand ar fi cu adav[A]rat, iata Pazvandoolu sa steno-.
horiseste rau. Ci, cum zic, vom veclea ce va mar naste. Maria
Sa Vod[a] serie ca de alaltaerr an plecat de la Slatina la
Craiov[a], si avem mare nadejde la Maria Sa Vod[q2.1... Zanfi-
rachi biv 3ti Logofat.
42. 27 Februar 1801. (B[arbu] t[irbei]. scris de
multa vreme, cu intamplarile acestor razvlatirr si cu prapa-
deniia Craiov[i], care ver fi auzit dum[neata] de nacazurile ce
am patimit nutria! unul Dumnezeti stie cate am tras... Acum,
mar rasufland putintel, nu lipsir a cerceta... Sa-m vie gazaturi
italeinesti si pa omul acesta.x.

1 Alexandra Moruzi.

www.dacoromanica.ro
 SORISORt ISTORICE 111

44. 29 Mart 1801. . . . , Pah[arnic]. cC cazura ale pa-

mantului acestuia, yeti' fi ?Wiest" dumneav[oastrA]. si noi le-am
trasti, $i pan astaziT tot inteaceia mahnire ne aflam... Amti
fostti fugit la Olt, $i, dandti Dumneizail de ail venit Mariia Sa
Voda la Slatina, s'ati dat nezam hotilor celorti ce umbla far
de randulal[1], ca sa numiia osta$ inparatestiT si facea rele,
iar acum de fr'o doe saptamani ne aflam la casale nostre.,
Craiova, 4 April 1801. Mate Popovici. ePentru Craiova,
am scrisil dumitale c au arso Pazvandoulu de tot ; asa
Lomti si Tibru tota ati arsti Pazvandoulu.,
Slatina, 10 April z801. Stan Popovici. cCei inparl-
te$ti sint $i astazi in Negotin ; acela Manafi-Ibraim spun ca
aU venit, dar numai Cu 30 de oamenT, el 1-aa stricat neste
Sirbi r. in Diiti spun el n'are putere. Destul ca cef inpa-
rate$ti roaga [pe] Dumnezet1 sa tie mult a$a : ca leafd
maninca geaba. i la ordiT spun ca. fact"' foi$oare ca sa $aze
la vara.'
Craiova, ro Iunie 1801. Matei Popovici. De Joi, zvon
de pace cu Pazvan. La 5, Tatar de la Constantinopol. cPasa
cesta, de and ati venit aida, aU sugrumat f o 7 Turcl pan
acuM.
Bucuresti, 4 Decembre 1801. Antonachi N. Theochari.
Va cerceta daca Hatmanul Grigore Balasachi, ginerele lur
MihaT-Voda, a venit cu Domnul. A murit Domnita.
[1802.] Manolachi Brincoveanu, Banul. Pentru ordinul
domnesc de a gasi bani ca sa plateasca (oastea ce este in
tarn>. if cere imprumut. SI se invoiasca, daca vrea, $i cu
Manicati. Greceste.
Raspuns la 3 Octombre.
1802. (Santil incredintat cA dumneata vei fi avand in
stire de la lazaretul Valcanu de spre Haft, fiindca noT am
luat in$tiintare prin auzire el acol, la hotaru ValcanuluT, ar
fi scapat calari Cu toate familiile d[u]m[nea]lor, cum ati dat
Dumnezeti.
Adeca :
dum[nea]luT Vistieriu Dumitrache Bibescul cu familia dum-
[nea]luT, afara din Sardariul Dina, fratele dumisale, care am

www.dacoromanica.ro
118 satisoRT ISTORICE

auzit ca l-aii taiat pazvangii, i cocona dumnealuT 1, tanara fiind,

dupe ce ad ajunsd la Inezat vanduta, pana la al treilea
mainT, de TurcI pazvangiT, auzind ca pe sotul eT l-ad Mat
Turcif, de loc $i i ticalosa s'ad dat sfritu1, adeca ail mu-
rit, 1 avutul lor vandut la mezat i in Ramnic de ce!
InparatestI haine, scule $i altele. Apor socotit d[u]m[neal-
v[oastra] In ce ne Alm no!, $i supt ce pazitorI I
Dum[nea]luI Pah[arnicul] Dina. Brailoiul, cu cocona d[u]m-
[nea]luT, tot pe la Valcan ad scapat, dar ce paguba va fi avut,
nu $tim.
DumnealuT Sardariul Stanut Jiianu auzim a tot pe acolo
ar fi scapat, dar ce paguba va fi avut, nu $tim ; ca dum-
nealui Med[elni]c[erul] Ghita, fratele dumisale, s afla alcI la
CainenT, cu toate calabalacurile, dupe cum va fi scris du-
mitale.
Dumneaei cocona Uta, a d[u]mn[ealluT Clucier Dumitrache
Brailoiul, $1 Cu maica dumnead $i cu cocona Tuta a dum-
[nea]luT Cluc[e]r Ionita Argintolanu, cu mare fuga ail scapat de
la balcIul Cleanovulul, din Mehedintd, de Pazvangii, $1, din butca
sarind, ad fugit in padure, $1 'Inca Liana maT alaltaerl nu s'ad
fost maT gasit s'ad auzit ca s'ad infundat in lunca Pula
ApoT socote$te d[u]m[neata] cale de zo de clasurT cum ad venit
tot prin tune! $i prapadurT ; $i tot nu s'ad fost aflat unde
sant, fat% sluga, frd nimic, nemancat, neadapatd. Ci, cum zic,
poate dumneata de la Sardariil Stanut Jiianu veT avea fr'o
in$tiintare unde sa afla si cum sa aft.
led am luat in$tiintare ca d[u]m[nea]lur Cluc[e]r[iul] Via-
daianu, cu cocona d[u]m[nea]luf $i cocona Dumitrana Farfaroi a
Sardariul Gheorghita Argintoianu, cu toti copii dumnealor,
a scapat de la Targu-JiuluI calarT pe cal, $i coconele inbracate
cu zavelcI $i Cu sube rumane$tI, i calad pe ca!, cu copil cu
tot, $1 peste muntI ad e$it la Calimane0, si all trecut Oltul,
sa afla la manastire la Braslave$tI. Cu cine va mar fi sea-
pat, nu $tim, si de avutul dumnealor, ce sa va fi facut, nu
$tim ; lar d[u]m[nea]lor a$a calarI all scapat. lar altiI, cum all

Elena. V. vol. XI, p. 225, nota.

www.dacoromanica.ro
 BCRISOld MOE ICE 119

scapat, ne$tlind de sotia luT si de copii luT, incotro santa, nu

sa maT stie, $1 altiT de la balcrul CleanovuluT, unde aa lovit
pazvangii tag!, cat cu nasurile $i urechile Mate, $1 ranit, $i
omorat, nu sa mal $tie ; jale $i tipete sa va fi auzit in cerT.
Acum am auzit ca vine Ali-Pa$a Tepenliul $i altiT Pa$e Cu
multime de oaste inparateasca asupra luT Pazvandoulu, la
DiT, dar nu $tim, fi-va ceva saa nu. 'in cIasul acest luaram
in$tiintare prin graT cum ca ceT inparate$tT, gonind pe Manaf-
Ibraim cu carjalir, 1-aa innecat la Bala-de-Arama, $i acol
Saya Bimba$a aa inpu$cat pe Manaf-Ibralm, $i i-ar fi luat
si capul : de va fi cu adav[a]rat, apoT am scapat acTast[a]
data, slava luT D[umne]zeti. Dumneaei na$a, Stolniciasa Bala$a
Brailoica, sa afi aicT la CainenT : sa trichina dum[nitale] $i co-
cone! Pannitai cu fratasca dragoste.,
Craiova, m Mart 1802. Stan PopovicT. [A sosit azI.]
Fratele luf Hagl Todorcea din Vidin ail scris la frate-sad
aicT, cu una Rumin din Calafata, $i scrila precum ca Pazvan-
dolu a$tapta pe Manaif-Ibraim cu 2 miT de cirjaliT sa vie,
$1 face gatire sa treaca incoace ; $i scrie ca sa spue la negus-
torT s sa gateascd din vreme, ca sa sa radice, s nu patasca
ca in anu trecut. [Grija mare pentru multa marfa.]1-
Slatina, 18 Mart 1802. Stan Popovici. cAcum avem
isihie2, $i s'ail strins negustoriT destui cu pal/Mille., La pri-
mejdie, va fugi cu eT.
Slatina, 20 April 1802. Stan PopovicT. a Craiova s'aii
spart ell : tot negustori ridicasa marfurile, si e$isa vorba ca
sa fie trecut aT PazvandoluluT in Tara-Rumineasca, dar iara.
mult1 zic ca sint min ciunI ; a aceste vorbe iasa de la ordiT,
ea, cit este lini$te, n'aa osta$i nici-un ipolipsis8, 0 nu-T cauta
bine cu tainu. Destul, toff vorbesc ca Pazvandolu n'are putere.
[Nota pentru o mo$ie.] Fiind acole:$ la moge, venira la mine
vr'o 20 de oamenT de la Bratova$tr, zicind sa vie sa sa a$eze
cu casale ad, $i le-am spus sa vie, $i m'am tocmitu cu el,
sa faca pe anul acesta 3 zile daca $1 30 par. de vatra, $1
I De Tebelen.
1 Lin4te.
3 Trecere.

www.dacoromanica.ro
120 SCRISOld ISTORICE

pe aid ani (sic) facindu-sa pace, dupa pace vor face si mar
multe zile claca, i zisa ca vor fi vr'o 20 casa, SirbT inca sint
vr'o Ico sad 15 casa, si tot ma! vin, si cu vreme socotesca
sa sA intemeiaze sata.,
4 Maid 1802. cB[arbu] t[irbeT].) cFiindcd dumn[ealluT
Vistier Dumitraichi Bibescu, nepotul nostru, aa fost cu co-
coana i cu copilla Targul-Piulur, in judet Gorj, si acum, cu fri-
cile hotilor ce ati esit, da aa calcat in balcl din Meh[e]d[in]t,
s'aa spareat si dum[nea]lor, si ar fi trecut muntele pa schela
Valcanului la Hateg ; ce te rog, chir Hagi, sa cercetezT dum-
[neata] ca, de va fi acolo, sa-T triimiT acest pile de cart!, in-
stiintindu-ma. si pa mine. lar, nefiind, im veT triimite plicul
iarasf innapol, fiind cu trebuinta.
[De aicT, autograq
Frate chir Hagi, vei fi auzit d[u]m[neata] focu ce este pe
tara noastra, ca, dupa ce ad 16vit hoti cargialiT baleful de la
Clenova din Meh[e]dinta, aa prinsa si pe Dina. Bibescu, cu
nevasta luT, cu tot, i, tragand sA loveasca i Targu-PiuluT,
acolo sa afla mult! din boerl, sa afla i Vistiera Dimitrache
Bibesc[u] cu Catinca ; si nu stim cu adevarat unde sa afla :
aa scapat in lazaret sau nu. CI rog pe dum[neata], orT cu ce
mijloc ye! $ti, sa trimit dum[neata] scrisorile nostre, si sa ne
ter* si raspunsa de la dum[nea]lor, ca sa stim unde sa afla,
precum si dela dum[neata]... P. S. Pe hot[i] cal-pall! if are ostea
inparateasc[a] incungirat, dar nu stim ce vor face : sant in
Targu-Jaiului innauntru.
8 Maja 1802. cCost[an]d[in] Murgasanu, Pah[a]r[nicl.
cDin mila ceresculuT Inparat, ne aflam si noT san[A]tos aicea la
PitestI, frati cate trei; multamita luT Dumn[e]zaa el am scapat
Cu copii ; iar ce am avut, am lasat tot in casa, fiindc ne-aa
cuprins aceT vrajmasT Para de veste, si, din ce ne-ar fi fost
putinta a lua, nu ne-aa dat vremea indamana, ca, pe unde aa
ajuns aceT pagan!, aa facut mare roble si ardere. Poate ca
te'T fi instiintat l dum[nea]ta ca pe Sardaru Dina Bibescu
1-aa robit, cu cocoana cu tot, snit de altiT; lar tler! de ne-
gustorT si jafurl, cine poate sa le spue ?... Ci facem rugaclune
dumi[ta]le ca, de sa va ma! intampla a sa mal lungi acIasta

www.dacoromanica.ro
 scRrsoRf 18TORIOE 121

pedeapsa ce ail cazut pe Tara-Rum[a]neascl prin bun ajutoru

dumi[ta]le, sa nu ne la$I, $1, cine ce vom lua la sorocu ce ne
vom pune pune, vom $i raspunde, ca cred ca sa tragem al
CainenI, dar aa venit 300 de Turd, la Minnie, de ce!
ratestl. Dar socoteasca intalepeiunea dumi[ta]le cA aceia sant
inparlte$tr, nu facatorf de rele. Ci cu acIasta ne-am tras la
Pite$U. Mdcar ca $i aicea destula frica ieste, nume Dumne-
zea salf faca mill sa ne izbaveasca de acest pleat greti ce
cazut pe norodul sail. Zmaragda, cumnata Anita, cumnata
Ruxanda sa inchin[I].
Bra$ov, 24 Malt' 1802. Antonachi H[agi] Teohari. Fuga
luI Mihaf-Voda Sutu. (Etc Bouxoop6an Siv glteLvav ircipee 6),Eiroc
ropLiscu 6Xxot sic sk p.axaXase, (earl n'aveaa care $i bol;
dintre PazvangiI n'a venit la Bucure$0 nicfunul..., $1 acest ticalos
[Voda], a lasat tara pustie, $i a venit ale!! [Se aude dela posta
ruseasca ca ar fi la Bucure$tI 7.000 de TurcI a! luf Tersenic,
csi aceia iese din Bucure$tf : pana acum n'aa flcut
raa. Se a$teapta Moruzi ca Domn.]
Bra$ov, 14 Iunie 1802. Antonachi H. Teohari. MihaI-Voda
Sutu, 6picoplvoc, &coil &Time tbv 71.6alLov. Tv rcoEov ax6vouv
z6p.epov Easel iS &et xacXodic rpoarariiic 1th 'vv 6Tost4Xov
86Sexce Tpxywoov %at ,c6v irtacc(vouv ei Ttitap 1th aoug
Tok CoOpeozooq xcci So6Xon TOO... '52 rip 3pav &rot) ixavtas 6
MtxiX7N Eo6tCo, 6 &a. Ketp8K . .rov sic T6 7covxt TOO : [JAM=
Curb cb napOopov iaopTcvcCe TbY %611.1.0V 67CO5 iatOciX671 vet 16t Tbv
tuaeop.v coi Mcxcal Zo6rCoo, xat iiatepov eirripts zat6re 'Ow
6 (map lideoal 1th Ttiv i84) xoop.avTivu, &rot) sbv
gv. 6 Mtxdalg 8L v Tbv ixrpo6o8Ecouv %al oE ntoixof xpeuTpot
67cori gxoov v Xet6ouv gliscvav p.i aT6p.cacc avotxti, v.OLTaCCIVTOK TOU 2.

1 -aLa Bucuresd D'art ramas declt putini localnid romInT din mahalale.s
cUrgisitul, care a prpadit lumea. Pe care-I scot astiiii de aid, cu po-
Tuna Impasiteasca, cu un ofiter l cu doIsprezece dragonT, si-I duc la Tindr
soara, cu tot1 oameniT i robil ltd ... in ceasul and a pornit Mihal Sutu, d.
Gaudy [secretarial Agentiel era la conacul lui ; sl din pridvor a probozit (1)
lumea ce se adunase s vaciti pornirea luT Mihal Sutu, i apol a iesit in urma
luT d. Gaudy cu comandantul de aid, ciiraia este a se multimi c Mihal a
putut pleca, i lirmanil credited ce mail s lea, ail rimas cu gurile caseate
nitIndu-se la ets

www.dacoromanica.ro
122 BeltISORt ISTOBICE

Braaov, 21 Iunie 1802. Antonachi H. Teohari. Se zice

ca e liniate in BucureatT. Domnul n'a plecat din Moldova. S
nu faca ca Sutu sa ramlie Bucureatif in mina Turcilor.
Filipescui a mers la IaaT, Cu copiii ai gineriT i fiul neinsurat,
mal mic, al luT Ghica.
BucureatT, 30 Iunie 1802 Antonachi H. Teohari. 'A.3s6p.6-
7aXov xtv8ovov irXeroae Booxoppiart: &XXo 6v'TOV 'reap& obtovoplet
esool, &rod &mail T6CMCC Aldpacc xopt Rouaccottv xai xo3ptc
avep6mog, Rca IL6VOY lrb xpkycaeg, xlrvat %a/ airodrooyon
aveptintoug, %al va pv t Bomconpicnt xa06.4 t-TOV, XOTIC Vet
iptx01) %4viva arEv. aipaartIpt. Eiq T&C 28 Tod wind -11X0ev
%at 6 aii1361P9C ar6 MoXacZav, %t iXotCop.aL sic T6v vrto ves6v
va p.tv gxcop.at 7,4viva p66ov %at& tap6v. [N'a venit Inca
Merkelius2.1
4 Iulie 1802. cConst[antin] Brail[oiti], P[a]h[arnic]. Au-
zind ca Marila Sa Vod[A] ad intrat la Brapv, am ramas foarte
ingrijat da prea-iubiti miel frati, atiindu-T pa amandot isprav-
nici, ai puindu-m in gand ca ostaai ce sa numescd inpara-
teat!, prinzind da veste da fuga Mari Sale luT Vod[a] din
Bucureati, nu vor lasa pa frati miel sa fuga ; ce, neatiind ce
sa mar fac, n'am venit cand am scris dum[ita]le, caci am trii-
mis ()amenl al pa schela ValcanuluT ai la Ruaava, auzind ca
este o cumnata-m[ea] acolo, scriind ca sa ma inatiinteze da
frati me!, eT ce atiinta ad. i sant azstaz optd zile da and
am trimis, i n'am putut sa capat nid-o atire. [SI-T trimeat
scrisorile aid la Saavaroa].
6r. 16 Iulie 1802. Cost[an]d[in] Murg[a]a[anu] (?), Pah[a]r-
[nic]. cAuzliT ca ar fi venit i frate-mied Sarban acolea la Sibil,
macar ca frate-mied nu stria nimic la aciasta, numaT cum-
nata-mea Anita, ca, in locu fratii nostre, ad luat pe fata SultaniT,

Constantin. V. editia mea a cronicil luI Constantin Cipitanul, p, XXXII.

2 4Din mare primejdie a ieqit Bucure0iul ; dar n'a fost nimic alta cleat o
Ingrijire dumnezeiascli, did a stat attest zile fa'ri cIrmuitor i fr oamenY,
declt numa dintre erg' [omen! stricati ; cf. Fotin, la aceasti del], hotl
desperatY; rimtie Bucure0iul precum era, fig a se strica vre-o casi or!
prdvilie I La 28 ale lunil, a venit l Domnul [Alexandru Sutu] din Moldova,
cred In Dumnezeil sfIntul ci nu maY e nicI-o frici scum.)

www.dacoromanica.ro
 SCRISOR! IBTORICB 123

care iaste tiut de totr, care nicl-un boerT nu o are la nid-o

cinste; numal cumnatA-mea o are la nazar, ca-T place urmarea
eT; mare nIcaz am, vere Hagi, 0 nu ti printr'a cul tuAnA
vine cartea, sa scrit tot pAsul miea cel otrAvit. Cu toate [cal
dumn[ea]ta etI intAlept, s daT strajnicA poruna copiilor
miel sA nu calce in casa FilipncAT, nicT sl aibA vre o des-
potatie cu ih, cA gAindul el cel drAcesc sA-T cazA in capui
el: pentru aceia poartA curvele cu ih, el cumnatl-mea nu
face priete0ig cu cele cinstite, ci cu de'l de acelea, care o
rAd toate cocoanele in Craiova GrAie, pe unde a fost, s'ail
negrit cu totu de lipsA, tAcTune ; i ploae de patru lunT nicl
aa picat. NAdAjduim la Dumnezea, cA pAgAni ceT fAcAtori de
rele ail trecut totT DunArea prin venirea solilor care aa
mers la DiT.,
21 Octombre 1802. (Cos[tan]d[in] Viivor[eanu], Sluger.
(La rAzvratirea acTasta, am intrat i ea vre o treT-patru zile in
Bras[o]v, apol am eit de loca afarA, aflindu.mA tot 'spray-
[ni]ca cum i acum ; insl astAzT pleca la Bucure0I, spre in-
chinAciunea MArii Sale WI VodA, i peste o sAptAnfinA iarA0
mA intorc.*
9 Decembre 1802. Gheorghe Jiianu. (Cu mila lui
Dumnezea tota Turci din cind judetd s'aa rAdicat, i, cate o
cerere ce face Pazvandoulu la Divanu CraeoviT de cAte ceva
pentru trebuinta luT, o face cu mare politicA, lar nu ca mar
nainte. MArila Sa Vod[g] este forte buna i drepta, i, pentru
toate rugAcTunile ce i-am fAcut noT, pentru folosul nostru
al tutulor lAcuitorilor din cincT judetA, ni l-ail fAgAduit, i ni
1-ail dat tote.
CAinenT, 17 Octombre 1806. BAlutA Teipnu. einteacestu
das primiT scrisoare cA Turci dus totT de la Craiova
de la RAmnic.
Mueren!, 22 Novembre 1806. Ion Mate!. (Aid la Mue-
ren!, i dud la Craiova, i la Preajba, i la AlmAjT, findc6.
Craiova iaste tot strAmutatA, i avem fricA din toate pArtile,
negustori, unif sine la PiteW, altiT sine la Cimpulungt, Cu
mArfurile, dupA cum 0 dum[nealta veT fi auzit. lar, din boeri
Craiovel, sA aflA numaT Caimacamu i Cluc[ie]r[ul] CornitA

www.dacoromanica.ro
-124 SCRIBORt IBTORIOR

[Brailoiti] si Cu vreo citiva AnAu%!. Pentru paza Cralove!, pentru

pravaliasir, venisl, sa stransasa si lar ad dat spaima si ad fugiti.
Mueren!, I-id Decembre 1806. Ion Mate!. <Pentru
Craiova, stiut sa fie ca iar s'ad spart, si, pentru boer!, Cai-
macam[u] si Cornita stet cIlati pe ca!: destul a frica este
multa si, care merge calar!, mere zioa, si catre sara jasa
afar[a], precara si ea ; dar frica tot de la Di!. [Dumitrachi]
Bibescu si capichihaia slut la prinsore, de nu vad lumina ;
numa! cere patru sute cinzac! de pungl de ban!, si, inpli-
nindu-sa bani, zice ca-1 va slobozi.,
Craiova, 28 Ianuar 1807. Ion Mate!. < Acuma nu stid
pe unda sa. ma! saz!, ca. pin sat santd tot plin[l] cu pandur[11,
.si facii jafur[i] pe la negusto41] ; si din Craiova pan in Albest!
este un satti unde ad prins pe Postelnicul Vas[ille si pe
cumnatu-sad pandur[i], si i-ad luat tot ce ad avut, si ad si
legat Cu dansi. in Craiova sa afl un vataf de Caimacan :
este calar[e] pe cal. i instiintezd, juppine, pentru Pasman-
dolul, ca. ad murit, slut astazi doosprezece zile, si este cu
bun[1] sama, dar in cetate este forte turburar[e] : agalele
ce[le] mar! cu molao, findtica ad ven[it] in cetate cu zurbh,
de la Cladova, ca el va O. fie in locul Pas[i], si agalele nu-1
poftescd pe dansuld.,
17 Februar 1807. Un Murgasan, Satrarul. E cu Ia-
naiche la mosie ; Serban, alt frate, se af15. la Cotmeana, fugit.
1-id Mart 1807. Ion Mate!. <Tara este toata sparta....,
pentru frica Turcilor ce sa afia in Craiova, venitl de la Di!,
fiinda, orTcgtl neguttor! s'ad aflat in Craiova, cat si pe de
laturf, tot! s'ad Atilt. Si 'Ana astazr sa aflA Turci tot in
Craiova, si destule rautat! fac ... Ce ad fost chirigii, totli s'ad
dun, aii fugit... Ed umblu maY mult noaptea pin sat, fiindca
zioa nu cutez, ca. umbla. Turcir.,
Pera, 20 Apri11807. Consulul rusesc Chirico. Arata ca afla
de la <Manuc Paharnicul, locuitor al Teril-Romanest1 cI, in toata
Domnia lui Voda Ipsilant, Maria Sa-1 intrebuinta Cu izbinda
in toate prilejurile critice ale Teri!-Romanest! ca mijloci-
tor devotat intereselor acestuf principat, ocrotit de innalta
Curte Imparateasca a RusieT, catre serhaturile vecine ale Giur-

www.dacoromanica.ro
 BCRIBORI IBTORICE 125

giului, RusciuculuT, Nicopolef i SilistreT, in favoarea stipu-

latiilor intArite $i prerogativelor teriT. Avind, dupg ordin
anume' al ImpAratuluT, de la consu/atul rusesc din Ia$T, un pas
ca locuitor al Astrahanuluf (cOstrehon ), a fost confident tainic
al consulatuluT impArAtesc din Bucuresti, mal ales in vremu-
rile furtunoase ale luT Mustara-Bairactar $i Pazvantoglu. Prim
creditul i influenta luT aa izbutit boieril Divanului muntean a
a$eza hranA $ifuraj pe toate punctele unde trebuia s treacg oastea
impArAteascA a RusieT ; prin puterea luT Manuc asupra mintif
luT Ahmed-Efendi, comandantul trupelor luT Mustaa-Pa$a in
Tara-RomAneascA, boieriT acestuT Divan aa putut sl scape
plausiblement de pe teatrul rAzboiuluf $i sl se retrag spre
granita Ardea/u/uf la apropierea o$tirii impArAte$tf rusestT,
pe care acef Turd voiau s'o atacp ; prin silintile $i jertfele
luT, Bucurestif n'afi fost ar$T $i prAdatT. Manuc a $tiut s im-
pace mula luf Mustaa-Bairactar din Rusciuc pentru mani-
festul pe care consulatul rusesc din Bucurestf avuse porunca
de a i-1 transmite, in numele comandantuluT in $ef, d. ca-
valer de Michelson din las! $i Mustaf'a-Bairactar, iritat
de plingerile consulatului FrancieT cA Ru$if rApiserl con-
sulul lor din Moldova, luind ca represalif pe consulul RusieT
din BucurestI si inchizindu-1 in cetatea RusciuculuT, cu gind
de a-1 jertfi acestor pofte precare de rAsbunare, Manuc a $tiut
sg-1 scuteasa. $i sg-1 scape din minile du$manilor sAT si ale
protivnicilor Rusiel, fAcind s se escorteze familia luf de la
Bucure$tT, cu sigurantA $i cinste, la hotarele ArdealuluT. El
a $tiut a s pAstreze pe Mustafa-Bairactar in dispositiile luf
prielnice fatl de Rua, fatA de Tara-RomAneascl si de Dom-
nul ei, pirit ca devotat RusieT ; el s'a priceput sA opreascA, rivna
acestuT comandant al ostirif de la Rusciuc de a cAdea asupra
acesteT provincir, a$a de golitg atuncf de trupe, $i de a prAda
tara pentru a duce in robie pe locuitorT. El n'a crutat nimie
pentru a libel- i mintui, pe chezg$ia luT, pe prinOT ro-
minT pe cari Regeb-Aga din Or$ova si altT comandantT turcT if
trimeteaa la Rusciuc. CombAtea einsinuArile perfide ale Fran-
cesilor,, cari trimeseserg un colonel al o$tirif din Dalmatia I,
' Mriage.

www.dacoromanica.ro
126 BORIBOBT ISTORICK

cu depe$T ale luI Marmont catre Mustafa, (ea sa primeasca pe

teritoriul saa 30.000 de FrancesT, destinaffl a se uni cu TurciI
pentru a combate pe Ru$T in Tara-Romaneascd si Moldova,
i a trece apot in Polonia, pentru a face, pe Bug $1 pe Nistru,
diversiunT in favoarea ostiril francese. Se da acest certificat
de Chirico, (pendant sa dtention en Turquie.
Bucuresti, 18 Decembre i8o8. Prozorovschi arata ca
boierul Terli-Romane$ti Manuc-bela a dat toate dovezile tru-
pelor sale, inca de la inceputul ocupaOef. ti recomanda tuturor
autoritatilor ruse$tI si-1 scute$te de cvartir casa din Bucure$tI.
Dupa o traducere francesa.
Bucure$U, 5 Ianuar 1809. Sfatul muntean (Dosofteia
Mitropolitul, Nectarie de Rtmnic, Costandie de Buzati, Ma-
nolachl Cretulescu Ban, C. Filipescu Vistier, Raducanu Go-
lescu Vornic, Isac Ralet Logofat, C. Dudescu Vel Logofat)
marturise$te ca, de la venirea lui, dragomanul Manuc a
aratat in mal multe prilejurI, pe vremurT furtunoase, l'ara
cel rna mic interes, i chiar cu primejdia vietir sale, senti
inentele sale binevoitoare, PAcind mult bine terif noastre $i
neamuluT nostru. A ddruit 6o.000 de le pe cari-T imprumu-
mutase (inteo clip cind Vistieria terld n'avea fonduri i nu
era in stare sa plateasca). cAcum patru lunl, tuteo clipa
foarte grea, a mai imprumutat io0.000 de lel refusind
dobinda lor de 6.00o de tel. E (un adevarat patriot. Cere
numai a i se esterge din catastiful ispravnicie $i a se arata
atirnatoare de-a dreptul de Vistierie, platindu-se birul de-a drep-
tul catre ea, mo$iile luT din Ilfov ; Tincabe$tI (Dingebeschti)
jurnatate, Dragomire$tI, jumatate, Pupaza ((Pubiza), .Allias,
Haggi, Gerg (alias Hagi-Gherghe), Paserea. (Procesele ce
locuitorif acestor mo$iT vor avea Intre el, vor fi judecate $1
mintuite de S'Atarle saa la Divan, fara ca ispravniciT sa
alba dreptur de a se amesteca in vre-un chip. DumnealuT are
dreptul de a cherna strainl i de a face cu clinsiI slobozff
pe acele mo$iT ; va fi indatorit numaT a piad pentru ei birul,
numarind zece case de mo$ie ; el vor avea acelea$I privilegif
ca $1 supu$1T pamintenT $i se vor bucura de acelea$1 inles-
niri pe care le-aa incuviintat prin aceasta locultorilor de pe

www.dacoromanica.ro
 SCRISORi ISTORICE 127

acele mosiT,primirea strainilor fiind in favorul Vistieriei tern'.

Se acorda cu unanimitate. cfloierT fratT, respectatl acestea ;
noi, urinasT in locurile noastre, cheltuiti-va puterea pentru a
pastra aceste scutirT. Dupa o traducere francesd.
73. Bucure$tT, i.i Iulie 1809. Dosofteia Mitropolitul. Cer-
tificat pentru cdurnnealuf Dragomanul Manuc-beia, din vre-
mea nenorocita and Pasvant-Oglu, Pa$a de Vidin, insarci-
nase pe neomenosul Manaf-Ibrahim sA prade aceasta tara
cu o banda de hotf i sa clued in robie pe nenorocitif cre$-
tini. AtuncT acest prieten al Cre$tinatatiT, dupa staruintele
DomnuluT $1 rugaciunile boierilor tern, s'a dus la Rusciuc $i
a capatat de la Mustaa-Pa$a, care comand atund in oras,
trape, la sosirea carora aceasta banda a parasit tara $i am
scapat de prapastia care ne ameninta numaT prin inriurirea
$i activitatea sa. La cea d'intaia declaratie de razbohl Tntre
Rusia si Poarta, Domnul TeriT-RamanestI, Io Constantin Ale-
xandru Ipsilanti, puindu-se supt ocrotirea o$tilor ruse$tT,
%Ara noastra, in prada navalirilor Turcilor dunarenT $i in inij-
locul o$tilor ce se razboiaa, cople$ita de un esces de anar-
hie, se infatisa in chip jalnic. Manuc-beit, vazind aceasta stare
de neorinduiala, ne-a convocat, ca $i pe ceT baled,
si dupa sfatul lui am trimes la cvartirul-general al ostilor
rusestf pe Logofatul Varlaam ca deputat, $1 am orinduit tot
pentru hrana o$tilor rusestT i uprinta mersuluT lor. Manuc-
beiti a facut si mal mult: a adus prin influenta lui ca oastea
turceasca sa se puje in mi$care cu o luna mal tarzia, ca
RusiT sa poata ct$tiga vreme. Din nenorocire, Ru$if intimpi-
nind piedecT $i TurciT luind pana. atund Bucure$til, Manuc-
belt' a adus ca $ef al trupelor turceST din Bucure$tr pe prie-
tenul sAU Ahmed-Efendi, care, chemlndu-ne, a declarat el,
prietenul s Manuc-beia rugindu-1 a lua comanda ora$uluT,
ne indemna sa fin linititl. cNu se va intimpla nicr-un raa,
niel vouA, nicT %era, a$a spunea el ; eporuncile priete-
nuluT pe care le aduc cuprind osinda la moarte $i surgunul
a mal multara din vol, pentru ca aU ajutat intrarea o$tirilor
ruse$tI in aceasta %ar. PrietenuluT mieri Manuc-beiti datoritT
pastrarea vietiT voastre $i terii voastre. Va jur pe legea mea

www.dacoromanica.ro
128 SOBIBOlit 1STORIOE

ca, daca Turcii se arata Cu putere, voi pardsi acest ora$,

fara a face cel mal mic rati, dar, $tiind ea aceasta declaratie
ar putea saint atraga urmarl nenorocite, pzi1 taina $i nu
spunetl nimanuf nimica. A$a ne-a scapat de moarte, a$a a
scapat tara de prada, fara sa erute nicI ban', nicI ostenell,
abia cu primejdia vietiT, $i, in loe sA primeasca o rasplata
oarecare, datorita meritelor sale deosebite, a platit insu$f o
datorie de 6o.000 de lel pe care tara o avea fata de Mus-
tarPa$a $i al careia sinet se afla inca in archivele Sf. Mitro-
polif a Bucure$tilor. Da $1 el acest certificat, ca $ef de bi-
serica $i in build cuno$tinta indreptind fierbintf rugaciunT
celuI ve$nic pentru liberarea acesteI ten nenorocite de jugul
necredinciosilor, indraznim a crede ca maretul i generosul
monarh, ilustrul Alexandru, va rasplati i apara pe binefaca-
tort,/ tera noastre.,
innaintea SilistreI, 13 Septembre 1809. Generalul Ba-
gration recunoa$te meritele luI Manuc $1-1 indeamna a le
inm u lti.
Dupl o traducere francesa.
Bucure$tl, 15 Septembre 1809. Certificat. Dupa ce-
rerea lui Manuc-beiti, dragoman titular al Portil Otomane,
care a servit Rusia $i o$tirea c$1 mal ales pe raposatul
mare$al principe Prozorovschi, in corespondenta luI secreta
$i chiar, in Viziratul raposatului Mustara-Pa$a, in Capitall, pe
care a $tiut sa-1 pastreze totdeauna In dispositir priincioase
Rusiei, dispositii care ar fi adus innapoi pacea, spre multa-
mirea de obste, daca moartea n'ar fi luat, in ultima rascoall
de la Constantinopol, pe acest mare Vizir impaciuitor , el,
Chirico, urrnind ordinele luI Prozorovschi, nu putea da decit
aceasta adeverinta lu/ Manuc, care n'a voit sa. primeasca
niel-un fel de platd.
Dupa o traducere francesa.
Bucure$tr, 25 lanuar 181o. Generalul MiloradovicT.
Certificat pentru Manuc-beiti, care a oprit pradaciunile turce$tI
in Tara-Romaneasca,
1821? Catre Alecu Samurca$, biv V[el] Clucl[ar], Si-
Canapealile si scaunile s'ail prapadit la be$liaga cel d'in-

www.dacoromanica.ro
 13011,180111 MOB= 129

tu, cit si la acesta care ad venit acuma, fiindca. noi niao pu-
teare nu avem ... Cind ati venit Turd! hidl si erea intaritap,
si crea frica estimp, nu s'ati prapadit nimic, dar acum ca
este pace, o sa prapadeasca, fiindca sa umbriia de dum[nea]luf
raposatu Climacamu ; dar acum nu este niminea, fiindca.
dum[nea]lui Armasu Enache, etc.
Bucurestf, 8 Februar 1821. c C[ostandin] Nic[olae] Io-
vepali. Acura ne ailam in oarescare suparare, ca, din raz-
vratirea unuf Sulger Theodor, care s'ati aratat cu Arnaup la
judetul Gorjuld i al MehedintuluI, vrand a merge si la Cra-
ghiova, s'ati spaimintat orasul ; pentru care zac ca ar fi iesit
pre afar[d] cu familiile si cu marfuri, apoT, profthasand cei de
aid trimesI pentru paza Craghiovi, zac ca. s'ar fi potolit spaima
ce sa fa.cusg, si acel Theodor cu oameni lui s'ar fi intorsti la
mangstirea Strehala : pop socoti dumn[eatal cata paguba sa
pricinuieste da opste ; nu stim cum va raminea lucrul, ca
poate si la Rimnic A, vor fi spaimintat de auzirea Cra-
ghiovi. Miie, din oameni ce avem acolo, nu mi-ad scristi ni-
mic pentru aclasta, dar o spun alta care ati venit aici acum da cu-
rand ; cu venirea Marii Sale lui Vocla nadajduim ca sa vor potoli
toate. Cer imprumuturi Serdarul Nica si Stolnicul Lahovari.
Sibiit, 9/21 Februar 182i. Stan Popovicf. Dumi-
trasco ne-ati adusd neplacut veaste din ticaloasa de Tara-
Rumineasca, ca Craiova si Rimnicu s'ati spart : ad fugitd
boeri, negustori top, care incatrati ad putut, dupg cum din
periclisita 1 nota in limba nemtasca te ve! pliroforisi ... Craiova
jo! si Vinerl, la 4116 Fevruarie, s'ati spart : Caimacamu JoI ad
umblat prin tirg, si noaptea ad fugit. Dumitrascu Vineri di-
raineata ati plecat de la Craiova ... Din Tara Turceasca nu
lasa pe niminea niel O. treaca k tail, nici din Tara Turceasca
nu lasg pe niminea sa treaca incoace ; decl, si O. vie nes-
carva Turd in tara, fiindca top Turci pe margini ne sint
prieatini cunoscutf, ca. top facd negustorie, socotescti sa fim
aparatT, mg virtos ca. Turci tabanaoa o cinstescd foarte.)
GIorman, 16 Februar 1821, Stamate Margarit. c San_

l Inchis.

5216. Vol. VIII. 9

www.dacoromanica.ro
130 scaisoat ISTORIC B-

tem in pace, cu tota frica ce leste c omul acela ce ail iesit

spun ca inceput a face rail, macar mie numal frica nu+m
leste, ca-m prietin si cunoscut bine. Cere cun ferdel de
crumpin de hele marl, ce O. chiaami turcestI, sa am barem
lucru la vara.
8i. Sibila, 12124 Februar 1821. Stan Popovicl. cinteacest
ceas lue stire de la mal multI prietenY din Bucurestr ca ail
venit veaste a s'aa randuit Domna Taril-RuminWI Scarlata
Calimahl Voevod, si astepta din ceas in ceas O. viie ve-
chili! Marii Sale ca sa. a stapinirea in mina.*
Siblia, 16/28 Februar 1821. Stan PetrovicI. cNoT n'am
auzit niroica din tar sigur, iara vorbe sint : Rimnicu sa sa
fie strinsa, in Craiova sa fie intrat Slug* Theodori, Cu multi
oamenl,
Dragasanl, i8 Februar 1821. Vasili Pavlovicl. cAcesta
spargere si rasipa din Craiova nu sa va aduna curanda, totl
aceste. Slugeril Theodor este rasitit (sic) petutidena peste
J1, si umbla pe mide este voia : intil al/a omenI putinI, dar
acum are maI multI. AstazI sear[a] ail vinita pana la Coto-
fenl, si Sardaru Iama[n]di s'a tras la Isalnita ; vine oste de
la Bucuresti, si, de batuta, nu sa bate cu nimin ; pe ,$tefa-
nica Bibescu 1-aa sloboz[it]. Vacarescu aa vinit cu vr'o 130
omen! i, cand pleca odata a merge spre Tintaren!, adeca se
vorbasca, filnda trimis din Bucuresti, aa esit Cu 30 insT, si
ceialaltI s'aa inchis la Svanta Troita, zicanda ca. el nu merga
sa sa bata cu frati lor. Sardaru Iamadl, Capitan Eordachi si
alti multi ce au vinita de la BucurestI, nu vor sa marga sa
sa bata. Vornicu Samurcas ail vinit sa potolasca aclasta
traba, fiinda oma a dum[itale] cunoscut, si, de canda aa
vinit in Craeova, ela s'aa tras la Tintaren! si peste Ji!,
pe la manastir[I] umbla petutindena ; ati vinit pe Amarade
si at vreuta sa pr[i]nza pe Pitar Ene, pe chir Anghelachi ;
la protopopu, la ciocoi le i ce gasesca. Pe Zota de la Sur-
cecuta la-o loat arghelie cu cal ; de la Brca ail loat pe ne-
vasta CluceruluI Silimona si pe multe locur[T] ca.!, arme,
unde gasesca, lati si pe la mosier cama strica. Aice este
Slugeru Baluta si chir CracIunti, si alti multl, cu merfurile.

www.dacoromanica.ro
 8011,11301if ISTORICHE 131

Dupe cutremur ce aa fosta acuma, s'a ivita o stea cu coda,

si vorbesca omeni care cuma sa pricepe : jata copie de ce-aii
fosta scrisa catre negustor[T], i dum[nealul] Caimacamu aa
pusil la rascrucT de aa arsa omeni. Juta dum[isale] Sardaru
Polihroni s'aaa insorata ; ati loat pe fata a lu Caminar
Iancu, si chir NacTu pe fata a lu Capitanu MihaT. Nemti, cap
slut" la Craeova, s'aa vorbita ca nicT vinu sa nu sa redice
nicaire, fora numaT doftoru Ferard este aid, cu totu.
DragasanT, 22 Februar 182i. Vasili PavlovicT. Ca pana
astaz avema liniste, paza[n]du-ne Dumnezea a nu vini alt1
omenT streinT. Dar acestl facil ce vor peste JiT ; ispravnicu
Dinuco to pusa la CernetT ispravnica, i sg i, de ludi 4,16
p[a]r[ale] ; alt nu ; si baniT sa le trimita la Visteeriia. Aciasta
traba, pana nu va sosi Dona, o sa fie tota asa.
Sibii, 26/10 Mart 1821. Stan Popovid. [A sosit din
tara omul cu cordovanele.] Carele imI spune cg pand acum
s fie strinsa aproape la vfo 4.000 oameni oaste si la minas-
Motru, Tintlreani i Tismana, string si cara inlguntru
tot feliu de zaher6 ; el s'ati latita de pe marginea Dunari, din
Rusava la vale, pana la Cloroiul, si pang in Jiia, Bugg Cra-
iova, si pe Jii la deal la Tirgul-Jiiulul, pang supt munte, iar
In Craiova pand acum n'aa intrat. Zicti ca fratele luT Haiduca
Velcu, ce era in ani trecutI in minastirea Sinaia pe Prahova,
In drumu BrasovuluT, de ati fost inchis drumul atuncea,
este la Slugeria Theodor acol la Tintareanf acestl oamenT
la negustorl, lacuitorI i calatori pang acum nicT cea mal
mica suparare n'aa facut, inca, din potriva, pe calatorT si ne-
gustorl iT parachinisascai sa-s caute trebuintale ce all, fail de
nid-o sfiiala, ca lust's le va da ajutori i paza cu oameniT
lu: de unde ce iaa, platesca tot cu banT. [Chir Vasili e la
tahancl, la GTorman, sa lege cordovanele.] Am vazut si dela
Bucurestl aa adus scrisorile spaim destula, nu-T paracsine;
le Otte curu de frica,maT virtos boerilor, fiindca nu sinta in-
vatati cu fuga ca Craioveani, cA acestora fuga le este o en-
glingeh.2: slut obicInuiti. Cu plecarea mea acol, frate, poate
h roagit.
distractie.

www.dacoromanica.ro
 132 SORIBOB1 ISTORICE

ca sa va mal intirziia liana sa va aleage si Cu razvratirea in

Tara-Rumineasca.*
[Calimanesti], 29 Februar 1821. eGheorghe Ocnariu.*
Se apucase a duce marfa lor peste Olt. si, canda no! cu
carate acolo, s'ati fosta oprita si podula acela, si acuma nu
stia ce sa facti, si ma rog dumitale ca sa amti cinstita po-
runca dumitale in ce chip, sa urmez5., c vademti ca boeri si
negutitori is! daa peste capa. Rugindu-md, ci, cuma potl ma!
susti, sa ama cinstita porunca dumitale, ca, daca nu ne-aa
lasata sa trecema, no! Je-amti descarcata.*
Sibiiti, 12 Mart st. n. 1821. Hakenau. tie ce se intimpIa
In tara. cZu bedauern ist es wahrlich dass eine so schne
Provinz und ihre Einwohner ganz ruiniert werden muss, und
es schon ist. Wie diess aIles enden wird, weis der Himmel...
Ich verliere alles was ich habe wenn Bukarest eingeaschert
wird, woran ich nun nicht mehr zweifle. Nar den mindesten
Theil meiner Effecten habe ich hieriiber retten knnen. Gott
vergebe es dem, der an alledem Ungltick schuld ist. Seit
ich hier bin, sehe ich taglich beraubte, misshandelte und
zugrund gerichtete Menschen aus der Wallachey herein kom-
men. Die Kleine Wallachey hat ihren Wohnsitz in Herman-
stadt, die Grosse in Kronstadt aufgepflanzen. Da treiben die
Boyaren ihr Wesen nach Belieben. Es eckelt einen an, alle
die Umtriebe mitansehen zu miissen... Ich schliesse hier das
famose in Bukurest gedruckte Poeme bey, was Sie aber
wahrscheinlich schon besitzen werden. Es enthllt reine
Wahrheit, und ist nicht iibertrieben. Er ist an Allen
schuld.*
Bucurest!, 13 Mart 1821. Hakenau. Constata c die
gegenwartige hchst kritische Lage der Dinge*.
Sibiia, 2 14 Mart 1821. Stan PopovicI. cAtit este ade-
varat ca Theodor Slugeriti, citti mearge, tot sa intareaste ;
are pana acum la 4.000 oamenI, si manastirile TintareanT,
Motru, Tismana le intareaste si le umple cu zaherea, sa.
alba ; insa din grit"' macina faina si pune in minastirr. AstazI
am auzita ca sa fie venit si pana la mtnastirea Urez si Bis-
trita ; aceasta trebue sa fie adevarat, ca boerii cu calabali-

www.dacoromanica.ro
 SCBISORf IBTOBICE 133

curile 10111 de vre-o 3 saptaminI at umplut lazaretu $1 Cii-

fled ; acum at inceput $i din$1 Cu familiile fort a veni in-
launtru. Aseminea auz ca. $i dint BucurestI ati inceput a
trimite la Bra$ov lucrurile ceale mar bune ce at boeri, la
sigurantie : cum sa veade treaba, $i acol este frica. [Veste
Cu Turcir at ars Galatul $i corabiile.] Una este mal mare
care ma baga in endue, fiindca Slug[erit] Theodora face vi-
zite minastirilor pe marginea tarn', de spre partea noastra, nu
cumva sa vie si 'Ana la Coziia, Rimnict, sa ne tae potecu,
sa nu ne putem aduce cordovanele ce maI avem la Giorman.
... Scrisorile de Bucure$tI le-am trimist iara. catra Samur-
ca$ la Craiova, a acol sa afla trimis de Divanu Bucu-
restiiluT, spre inpaciuirea cu Slugeriu Theodora ; iara mi sa
pare ca patina va ispravi, fara '4 va umplea punga, dupa
obiceaiu tarn.,
go. Calimanestr, 4 Mart 1821. Hagi Dumitru catre Du-
mitra$cu. c \Tin& aid, la Calimane$tl, Mari sara, [. I I, auzindt
ca vint af luI Theodor, amt1 Aztitri la Calimane$d pana at
$i venitt, $i Vinerr [=41 ari plecatt, $i n'at facutt nid-unt rail,
$i Vineri at plecatt. Si et, vazandt ca. n'at facutt nicl-un
rail, amt plecatt la vama $i am lasatt marfa tota la Can-
mane$tI. Dar, de poruncitt, tott amt poruncitt ca, de sa va
auzi ca vint fiscal oste mal multd, sa le incarce, sa le duca
pana la BrAslave$tI, $i le-am lasatt $i tale[ri] 25, ca sa. dea la
car sa le duca ; $i ea, plecindt la Craiova, pana la cincI, $ase
zile trebne sa yid aid cu raspunst de la Craiova. Si, catt
pentru rautate, O. nu te prea superl, ca. pang acumt ail
fosta bine, lar, calla vom auzi de rail, vom triimite om in-
teadinst cu scrisoare, de vom face de $tire dum[iltale. Si
at fosta hotu ce at venitt aid, at fostd Gheorghie Carjaliu
de la Ocna $i cu unt popa, si e s'at rapezitd de at lott
$1 podult de la Jiblea, $i 1-at trasti dincoace, zicand ca sa
mearga la Braslave$U, zicandt ca santt boeri acolo, $i va-
tafu de plaI mar multd dupl dansult at ublatt, $i, can&
d in Calimane$tT $1 vatafu apucase de trecuse Oltu, at apu-
catt vre o cat-Iva boerenag aid, $i i-at spoveditt bine, dupa
curat O. cade.

www.dacoromanica.ro
13f 80518011!

Sibiia, sii7 Mart 1821. Stan Popovici. (No! dina tarA

avem minciuni multe, .dar cine poate creade toate I Atita,
ell am intAles cl Slugeriu Theodor tot s ma! intAreaste,
carele aa trasa cordon marginea DunArii, insA in halbmond',
de la minstirea Urez, pe la Tirgul-Jiiului, TintAreani, la
vale pe Jiid in josa, pana cAtrA Orehova, si, la Sadova,
trecut iiu1 dincoace ; acolo aa ordie saa comando, iar in
Craiova n'aa intrat. Am oarepcare bucurie c Giormanu
Craiova sAnta ocolite : doare milostivul Dumnezeti ne va feri
de pagub.... De altA parte, am intAlesa cA Muscalii ati tre-
cut peste Pruta in Moldova pi Tara-RumineascA, pi in co-
loane mapirluesca cAtrA BucureptI.
La Bucurepti, S. Mosho e gin fricA.
Ta!, 9 Mart 1821. cMAgirdicT H. M. Buiucliu. cAcu
Moldova, inpreunA cu Domnul, s'a sculat zorbh la supra Tur-
cului: vointa lor ei sA fi singur stApInitor la Moldavie, si,
cAte Turc s'a aflat in Moldoua, pa tot aa Mats
Sibiia, 9/21 Mart 1821. Stan Popovid. Trimete veo
3 proclematioane ale printului Ipsilant... Popta Bucureptilor
astAzi adusl veaste cl Bucurepti in 5 zile s'ati spart aft
fug-it totT in toate prt! ; baronu Sachelarie imi scrie cA o
sA vie aid. Minciuni multe sint, precum ca avantgarda luT
Ipsilanti sA fie intrat in Bucurepti i iarApi cA Muscali, adecA
oastea muscAleascA, va O. goneasa pe Ipsilanti, cAcl aa fugit
de la Rusiia cu atita oaste, tunurT i munitiona, etc., etc. Slu-
geriu Theodor a intrat in Craiova, ail cuprins Rimnicu pe
Olt la vale, aa venit pi la CAlimAnepti din oameniT lui ; acolo
avem pi noi destulA marfl : civit, cavea; fesurT ce le-aa ridicat
din Craiova, pi larApT destule calabalicuri negustorept! pi hoe-
rest'. Dar n'ati fcut la niminea nimica, ci din potrivA
poruncit la seta (sic) sA i foarte bine sama, ca nu cum_va sA
facl la cineva cea mal micA pagubA, ca p.tuncI ei vor fi rAs-
punzAtory. ET cauta pe ispravnici pi zaraff i zapciT ca sA-T
spovedeascA, dar luasA frunzA in buzl aid la Sibil, la snl-
toasa... De asta dat avem destu musafirl in Sibil, numaT
sint cam ilsori de banT, cum mi sA pare.
3 Semilunii.

www.dacoromanica.ro
 SCRISORf IBTORICE 135

Gioroc, tO Mart 1821. cStamati Margarit.s (De OM

aye liniste v'o IO zile, dar nu cred. In Craiova n'aa ramas
nime, c5. Tudor sangur aa dat de stire la nigostort sa s cl
inlauntu, cg Turd vin. i lea' m rog de dumneta sa-m serif
ce sa ma fact', ca aid, in campul acesta, nu pot sa sez, si
marfa nu pot s o las... Pe semne, daca mi-o fi randuit sa
m prapadesca de Turci, iara, de ol vid6 c n'am und[e]
scapa, ma duc la Todor, ca priimeste omin[f] cat de multI,
cad si arme capat,ca alta putere sa duc i alti, si
Petcu, fi-atele lui chir Sav5., si Nico15., cumnatu liti chi[r] Va-
sile; de cat sa umble fugand : n'are unde scapa.s
Sibiia, 12/24 Mart 1821. Stan Popovid. (Sintem sari&
tosI, numar cam invaluiti, din pricina deaselor vizite ale boia-
rilor, c ne-aa cutrupit deodata : uniI poftesc case, alti me,
bele [= mobile], care aid e discolie a gasi, i alti cer bad
ca n'ati de cheltuiala, el sint totl usorI, el Caragea si Suciu
Domnir TariI-RuminestI, cu mestesugurI stors pe toti
Domni aa ramasa cu baniI, jara boeri cu ranguri marl boe-
restI: titgl one mitgl Titel ohne Mittel]. s
Sibiia, 16/28 Mart 1821. Stan Popovid. ctn ceasul
acesta am auzit o minciuna, ca Slugeriu Theodor ara fi strinsa
pe to oameniI ce let avut risipitI prin ara pana la
ca fr pierdere de vreame s s stringa la Slatina
totI, cad ar fi trecut Turci in Tara-Romineasa.
Sibii, 19/31 Mart 1821. Stan PopovicI. (Spuna ca
s'ara fi asezat ispravnic la Rimnic, Pitestr i vataf la Ciineni
si pe hotif ce jefuia tara, OA fie prinsa, etc. Vedea-vom.
Astazl aU sosit si Madame v. Flaishacala aid.
Orsova, 20 Mart 1821. Gheorghe Oprana vorbeste de
izbucnirea (revolutiTs, supt (Theodor Schussers, si de fuga
boierilor la Sibiia. Nemteste.
Brasov, 21 Mart 1821. Menrieto Mtreck6usCag. Acolo
sint ctotI boieril, precum i negustoril Bucurestilors.
loo Gioroc, 22 Mart 1821. Stamati Margarit. Petitru marfa
ce a incarcat. (Dora ne ajuta Dumnezen sa ne vedem barem
de marfa curatiti : apoi ce o vr Dumnezea Ca mare
frica una de Turd-, alta, da Rumanr, Ca tota tara sa in-

www.dacoromanica.ro
136 SORISOR IsTORIcE

vrajbe[s]t[e], cA merg de sa scrid la oste i predeza pe

unde ajung.)
Sibiid, 23/4 April 1821. Stan Popovici. <Din ceasd in
ceasd ne cutrupescd boeri Craiovi, Rimnic, etc., etc., inch
ne-ad mal zalisit din deas ele vizite ce ne facti ; nu pot cauta
nici-o treat:a ; mal virtos ca noT eram obicinuiti cam cu sin-
guratate, iara acum ni sa pare cam plicsis, pana ne vom
obicinui.
Craiova, 26 Mart 1821. Nestor Pavlov.ici. <Spun ca
sa sa. fi sculat Sarbi in picTore... Aicea ostea care ad fost,
s'ad dus la Jitiian la manastire: all si steagur[1], i panza
steaguluT este in 3 fete : 1/3 rosu, 1,3 vault, 1/3 alb. Aicea
nu este niminea ; aicea s'ad strigat erl pin targ a tot ne-
gustor[i], Arnaut[i] si tot cari all arme, sa mearga la ordiia
cea mare inparateasca la jitiian i sa sa scrie si sA sa bata pentru
patrida i pentru lege, si li sa vor da leafa inparateasca, iara
care nu vor vr sa mearga, sa nu fi slobod sa. porte arme
la sines. Caimacamu ad venit la DiT, si spund ca va sa vie
aid cu Turd 6/m. Aicea all scris la s. Solomon si s. Pana-
iot cA sa-T trimit[A] cal de poste, sa vie, si nici unu, nici alt[u]
n'ad vrut sa-1 asculte. Ce va fi, Dumnezad ptie. Destul[e]
strap sant, destul[e] pe drumur[I] nici pana. la Gorman nu
poate omul merge fall, de alias de straji una ; al doilea, te
desbraca. Socoteala scaunasilor am primit, i vol vedea O. scot
ce va fi cu putinta de la danpi, cu toate [ca], dupa cum am
aratat du[mi]tali, mal tot sant du0 la ostea... Vre o negus-
torie nu este sa faca cineva, fiind oras pustid... Aicea spun ca
Allexander Ipsilanti soll mit 21/m. R. in B. eingeruckt sein.,
Orsova, 29 Mart 1821. Opran. <In unserer Gegend
hrt man dass der Theodor mit seiner Mannschaft mit circa
8.000 Mann in Slatina sich einfindet, seit welcher Zeit auch
in der Nachbarschaft sehr ruhig ist. Die Tiirken sollen zwar
einen Ferman haben in die Wallachey zu riicken, allein
bis zur Stunde sind sie aUe ruhig, und haben noch nichts
vorgenohmen.
Craiova, 29 Mart 1821. Nistor Pavlovici. Stir! de
peste Dunare, cA Sirbil nu s'ad rasculat i Turcii n'ad de

www.dacoromanica.ro
 8011180Rf ISTORICE 137

end a trece. (Aicea nor tot in frica ne aflarn. Caimacamu

care erea sa vie de la Dir, n'at mar venit : tot la Di! este.
Ostea de aicea, tot la Jitiian sa afla, si sa intaresc cu mete-
reze si cu santurr, etc. De S. Thodor spun sa fie la Cotro-
cenT langa Buc[urestr], alti spun sa. fie intrat in Bucurestr:
destul nu poate omul nier de a un[a] sa afle adevaru.s
105. Craiova, 30 Mart 1821. Nistor Pavlovicr. (Aztaz at
venit s tire de la D. precum ca D. s'at Inchis, i sa. fi venit
afara din ostea care este acolo inca 15/m., si esti sa mar
vie inca 40lm. de Tiirken ; la Nicopoli, sa fi venit 2 PasT cu
oste. Spun ca sa sa fi poblitarluit dincolo ca a batae cu
Musgali] i sa sa scoale i mic si mare. S[luger] Thodor este
la Bucurestr, si amandor ficlor a lur Ipsilant spun ca sa. fie
In BucurestT cu vr'o 20/m. de oste ; de la S[luger] Theodor
aii venit instiintare aicea, precum ca. pe Caimacamu de la DI
sa-1 primeasca aicr fAr decal sa sA scole si sa mearga sa
prinza pe Poroineanu i inca unul, si pa un besleaga, cari
acest[ia] tot sa afla spre Calafat $i fac rele, i asi Turd cu
dal*, insa. nu mult, numal vr'o 40. Si asa at plecat err s. So-
lomon Cu 700 de in ea sa-T prinza i lega t sa-T duel pe tot 3
la Bucurestr. Aicr la Jitiian avem cu S. Costin Cu vr'o zoo
Zaherea tot strang de pe la tot, si de la boerT, si
de la arendas, si de la negustorT, unde gasasc ; a luat si de
la schit Pitar (?) o clae cu fan. Aicea e aztaz santera in
frica mare. In trecutele zile at inpuscat aicea s. Solomon
2 ins, insa acestea erea omen din Banat : unu Sarb si altu
Ungur, si, fiind aicea C[apitan] Iordachi, s'at scris la dinsul
Arnauti, i, dupa ce ad fugit Samurcas de aid, co C[Apitan]
Iordachi cu totu, at fost i dansi cu dansu, apor s'at rupt,
adeca at fugit de la dansu si s'ad strans Cu vr'o 14 ins, si at
jefuit pe multi, si sa fi moat si un negustor de la Slatina, si
acestea esisa innaintea Nemtilor ce plecasa, i, valid a-T je.
fui, a dat s. Solomon peste clans' si i-at prins ; jara altfel
crea val de ei : crea pi spetieri si d. Svabu si tot, tot, cu
tot calaballcu Ion. DecT iel pe acestr 2 i-aa scos aprope de
rascruce, i intar i-ad inpuscat, apor le-at taiat capu i le-at
trimis la Bucurestr; iar trupurile le-ad spanzurat la Carachiz

www.dacoromanica.ro
138 SOR113.0e 113TORIOE

afara. 1VI'am mirat pe omen[I] de alta tara, sa li faca asa :

$1 cadea sail trimita acolo, si acol s li sa faca indestulare.x.
Sibiiil, 2/14 April a 821. Stan Popovici. Abia in toamna
do se vor aduna satele. (Ed cu gheneral rusesca Pini, aghent
in BucurestI, aa venit, i miine pleaca drept inpreuna cu ghe-
nerarr la Laibah cu posta [Stavru loan]... Spuna ca si Ipsi-
'anti aa intrat MiercurI, la 29 sail 30 Mart vechl, in Bucu-
rest' : vedea-vom ce va naste.,
Sibiia, 6/18 April 1821. Stan Popovici. 4Toata Crai-
ova s'aa risipit altfelia este pace ; oastea este afara la Ji-
tiianu, straj in toate partile.*
Giorman, 7 April 1821. Stamate Margarit.
peste frica: sa mal alineaza Ole u zi saa dou, i jail vine
cate u unda, de nu stiii ce sa fac ; mumai acum ma'm dedat
cu frica, si, pana nu-I videa cu ochi, numal cred, ca tql se ail
facut cunace in paduri; numai lea sed acie la Dog..., ma'm
nitutat in pod, ca mal bine ma pot apara decat din casa, ca
s'aa redecat hoti si umbla nopte a geful, i pentru de hele
ma pot apara din pod. Dart de Turd nu e vorba sa st
annul Cu arme, far de cat sa le esa innainte, i, de o cere de
mancare, sa le daa, dupa vorba dumitale, ca stia bine egt
Turcu nopte nu vine, fail ziva, si, din ce oi pot6., nu m'ai
mica de aice, vazand cum sa cruiaste lucru.
Sibiia, 13/25 April 1821. Stan Popovici. Kreuchely e
la Rusciuc (cdara este platnic rAU, sj este i adetoria la multi,
si nu plateaste.
Ho. Brasov, 14 April 1821. Baluta Teisanu. cDespre Bu.
curest1 scnie un ipochimen dum[nea]luf Vistieruld Filipescu
cum ca cu adevArat pa doo locurI ar fi trecut Turci Dunarea
dincoace, si la tAran I nu fac nimic, dar pa Arnauti, cum si pi
arendasi arnauti, pi unde-I gasesc, If cur*. De Ipsilant, Cu
adevarata la Targoviste sa aft, si Slug[e]r Theodor la Cotro-
cep!' ; o scria unir ca i Slug[e]r[ul] Theodor s'atl apucat a face
santurl la Cotroceni, cum si Ipsilant la Targoviste. Vre un
adevAr, niminea nu poate si afle.
1. Sibila, 20/2 Maia 1821. Stan Popovici. gin tara nu
e treaba : in toate zilele tot vin owned Cu calabalicuri ; ail

www.dacoromanica.ro
 scuisonf IsnapcE 139

pmplut Siblia i satele tprin prejura. S'ati strinstli bieti boerT

si negustorT cu totu, ca fArA de veaste i-ati lcwit ruga,
13anf 'fail de cheltuiala, si ir.TAi?! scumpetea din zi in zi
creaste. p
lag, 22 April 1821. Buiucliu. cPomunten boiarT
focut jaiba la Tprc ; a t,remes cum cA sa vii $i sA goneascl
zorbali de aicia; ac $[i] Turcul a fAgAduit cum cA are
vii. Pa$a de la Ibrail a scris la aghent cA: spune la suditd
dum[ijtale .sA nu se spaKeaX nimipe, fi$tecare sA cavutO tre-
buinta JuT. E cp negutitor $[1] cu boier n'am treabl; ea am
treabA cu zorbali: noT avem sa vinim pentru dAn$A.x
Sibii, 27/9 Mali"! 1821. Stan Popoviol. (Niel Jpsi-
lant, nicT Slug[erul] Theodora nu auzim sA facl vre o mis-
care. Erf aa trecut pe aicl doftorul luT Ipsila.nti (cu altI dpI
amenl in nniformul alti luT iegos lohos [Espb; Xcixoc=legitmeg
sacra], acol la Viena, pe seamne cAtrA. monarh ; ce veT afla,
mA roga a mA in$tiint.a.
[CAlimAne$4 28 April i821. Petru Qcnariul. VAtAsia
i-a luat din marfA o rogojinA. S'a plins la lAzAret. cSi, cum('
amti scosa gral dina gura, ati pusa pldiasi ca si. mA batA,
$i ama avutti norocire cu una prietina de mA scApata.*
[Pite$tI], 30 April 1821. Gheorghe Mih[a]ilii. Trimetg
scrisoare clfre fiul sAti Andre!, care e cinnAuntrus. cSi noT
aicT in mare pericol ne aflAm, care ne-am speriata si nu Om
ce facem, cA ni-am drage (sic) spre dumneavoastrA, la SlbiT,
dar, fiindcA avem case grele, ne-am sahtisit, $1 nu stim ce
facem. Si ne trugOm $i noT cA. o povi.tuire de la dum[neavoastrA.1,
orT in ce chip de va fi cu putint sl am cinstita fispunsu
dumneavoastrA.
10. Cralova, i-ia Maiti ;821. Nistox Pavlovicl. Hagiul a
fost la Rahova de a vorbit pentru linA cu (lark
clt despre rasvratirl, n,a zis Ali-,Aga a$a : ia. el dineolo pu-I
nick9 grijA, iarl de dincoace nu tin ce ya fi. Ostea
trage la vale si la deal, spre Dii, Cernet, Giurgia,
Caimacanu tot la Calafat afla : aicI scris gAtrI vgchilu
de Aghentie precum pa sA. $aza to casAle lor, cA nimia
nu sA vor supara, gOnd ya veni aigea pu otea, nu. sO va

www.dacoromanica.ro
140 805II300 IBTORICE

pune in case negustore$tT, ci la hanurl si la manastirl, si

serie d[u]m[nealuT] Caimacanu precum ca omeni, pana nu va
vent dansu, sa nu pIlteasca la alt cinevas nimic, nicf bir, nicf
zaherea sa nu dea, nimic, nimic, zicand el aceste toate n'ad
locul lor. Destul aicea nu stim al cuT santem. Caimacanu ran-
due$te un fel, de la S[luger] Thodor, alt fel. D[ujm[nealul] Cai-
macanu randuisa vechil de pocovnic pe un om al d[um]nealuT, si
Solomon ad trimis er vr'o 20 de in ca sa-1 ih, armele, si asa
l-ad scos din pocovnicie. Mal venisa erT dimineara vr'o 40
de in, si sl. inchisasl in casale Vorvoreanulul, si ne cam
perdusam : numal ad navalit norod mult la dansi, si, vazand
norod mult, s'ad ingrozit, si s'ati dus. intlia$ data, zicea pre-
cum ca vin de la Cerner $i sa duc la Bucure$tr, pe urma,
dui:a ce plecara, sa dusara si trecura Jiiu, ci, cum zic, eri
uitasam de Turd : m'erea mal frica de acestea, si a$a 'in
toate zil[e]le cu frica. Dumnezad sal faca mill si sa aleaga
odat[a] la un fel l Nene Hagiu, cand s'ad dus acolo, s'aii
fost schimbat din haine, s'ati inbracat cu }mina alba, si l-ai1
cunoscut Turci, si l-ad inchis la aianu, si, de nu-1 conost[ea]
aianu, bine, si al# scapl cam urat, ca sa scolasa no-
rodu, adeca prostimea, si zicea el este iscoda $i de 'bea
ad scapat. Destul si vechilu de consul aicea ail trimis un
om la Calafat la Caimacanu, cu niste scrisori de la Targu-
JiiuluT in pricina Ungureanilor pentru de bir (?) sa nu sa
supere, $i si acest de 'bea abea 1-ad lasat sa vie iara innapoi.
Caimacanu nu1 oprea, dara ceialalr stad inpotriva, ea tre-
mura de frica. Nene Hagiu ad vorbit si pe la marginea Du-
nari cu Sarbi care ad or, si spune ca si de acolo pot sa
iasa vr'o 6f ni de oca. [Tocmeala cu Novacenif.]
Ed zic asa ca la Rahova nu va sa fie nid-o frica, fiindca
toat[A] frica si puterea mare spre Diiil sa strange.
3 Maid 1821. Buicliu. TurciT vor veni in zece zile.
Din CernaurT, la 18 Iunie, el serie apol ca dinsiT ar fi ars
GalariT, Birladul.
Sibiid, 4/16 Maid 1821. Stan Popovici. Te poftesca
sa besteluestl gazeta greceasca t Teligraful pe adresuld arh.
Stolnicu Ianco Lahovari pang alt Dezember aid la Sibil.

www.dacoromanica.ro
 SCRISORf MOB= 141

Sibila, 7119 Maii1 1821. Stan Popovici. (imi scrii ca

sa ma pazesca a nu inprumuta boieri : bine ar fi, frate, clara
poate omul scIpa ? Cu toate [ca], dupl cum si pana acum bani
la boeri n'am plgubit, socotesca si de acum innainte ca nu
vom pierde, ca la cei cu catastasis dal, insa Cu amanet ; apoi
avem si datorie la ast fell de vreame sa ajutl.m unul altuia.
lark de ail fost jafuitori si stricAtorI de patriia lor, iaste
prea-puternicul judecatoria a judeca pe toata omenirea.,
Siblitl, 11/23 Matti 1821. Stan Popovici. cDespre
Tara-Rumineasca n'avern alte stirf, fara tot rascoala cea
veache. Dumnezeil sa-s1 faca mill ! Vorbesca oameni cl sl
tot intareaste Ipsilant, si in scurt va sa meargl peste Du-
flare ; apoi cine stie ?
Rusava, 11/23 Maia 1821. Dumitrasco [Popovici].
c Aici nimica noa cu adevarat despre vre o parte a Tari-Ru-
minestI nu O. poate afla. Din curgerea ruinciunilor, intocmaI
ca si la Sibiia, care fiestecare dupa pofta sa face plan si
vorbeste, iarl co adevarat sa fie ca, dupa spunerea unui
Cernetan ce ad fost venit erI Ia schela, ca la Cerneti sa
aflA un besleaga cu 150 de Turci, insa acestI 140 crea pe
motrile (?) Cu neste zapciI, si, find frica lui besleaca, cu al
sai veo zece ail luat si pe cei aratati tirca 140 linga sine ;
care din oras afara nu sa mica; iara bunatati nu fac, fasa
urmeaza si dinsif dupa cum ail gasit Tara in stare. lira. din
hotumani de pandurl mehedinteni umbla pan aproape de
oras si fac intogma vele, aseminea despre Calafat ; Craiova
nimica cu adevarat n'am putut afla alta, fara ca Caimacamu
sa fie tot spre Calafat, si la Craiova sa nu sa fie cutezat
duce, neavind indestula putere. De va fi adevarat, spun ca
Slugeria Todor sa fie dat porunca Id Solomon ca pe Cai-
macamu, putind, ca sa-I prinzl, far a sl face vre o varsare
de s'inge, iari pe cei doi cunoscup Pr : si B: ori co viiata
sail faxa, sl-I pue la mina si sa sa pedepsasca pe morte,
pentru faptele ce urmeaza : de va fi adevarat, sa va vedea ...
Despre Sirbl, pana in ceas nu sa aude sa fie facut cea mar
putina miscare, a pe unu Dragobete, Rumin din Mehedint,
si Cu un tovaras al sail ce erea sa mearga cu scrisori la

www.dacoromanica.ro
148 soatsoe mama-

Beligrad i s'aa prins la Dir, slobozindu-T Pasa nevatamatI,

sa fie belitu Slugeriu Todor de vil, findca ati prodosit. [Un
dasman al lur Milos fuge dincbace de Dunare cu 600 cde
insTa.]
Pasaju despre Tara-Rumineasca incoace, cu calabalicurr,
cara, etc., iaste cu totu inchis ; nu lasa Adacliu sa traca nicr
de cum fail oamenT calaretT ; ba inca porumb, etc., niel in-
tr'un cap (sic) ;.. aid si de la Bujor incoace iaste tot mar
scumpe bucatele.
Craiova, 16/28 Maia 1822. Nestor Pavlovicr. cPentru
de Manafr spun ca. vor sa sa duel in aceste zile i sa ra-
maia numar Margineni : bine ar fi de le-ar da Domnulu
gandu acela, ca sA scapam data 1
Sibii, 18/30 Maia 1821. Stan Popovicr. Noll nu
avem nimic adevarat, jai% minclunr destule. In Tara, raz-
vratitori sad pe loca, doara cita faca cite putina stratighimata
de la un loc la altu, si ?titre cer marl anfirArT [=.Anfhrer] de
Arnaut i pandurr sa fie intrat oarescare dihonie : sA catatrec-
sasca unif pe alti, daca cumva nu va fi mestesug la mijloca, ca
sa zica Turci ca-i adevarat si sa treaca in tara, sa sa poate lua
de capa; apor, lara, cine poate ti, fiind multe amestecaturr
de oamenT1 Cela mar tar' este ca. multe ceate de hotomanT stilt
cu cuvint ca sint al unuia si ai altuia, si pe cine intilnesca
pe drumurr, jefuesca de arme, haine, cal, if lasa abiia cu
mare rugaciune, numar in carnasa si descultr, incita si dintr
dinsi uni pe alti jefuesca. AA ajuns vreamea, care sa scoala
mar de dimineata si este mar tare, acela este mar mare.
Este si aceasta, ca n'ati nid-o sistima : nu sa supun porun-
cilor, cer mar miel la anfirarr; cine ce vrea, aceia face .

Pitesti staa pe loca, n'aa fugit niminea din negustorr, nicr

ca s'aa bintuit de cineva, afara de Ipsilant. AA rinduit sA dea
Piteasteani totT vr'o IC) a 20/m ler, iara, alta ceva, papa
acum, nimica nu s'ail facut Orasu sta pa loc [scrie altul
in P. S.], numal boerimea aa fugit; niminea din neguttorT
paguba n'aa avut.
Siblia, 21/2 Iunie 1821. Stan Popovicr. cNoa avem
ca la 16/28 Mal aa intrat Turci la Bucuresti suma (sic);

www.dacoromanica.ro
 SCRISORf ISTORICE 143

poate $i la Craiova sa fie intrat, dara stire n'am ; jarA voi-

nici care numaT cu gindu socotea i facusa $i planurT ca
zdrobit cu totu pe Turci, s'ail tras la sanatoasa pre munte :
ce vor face, nu stIm, ca Inca. n'am auzit el sa sa fie batut
undeva ; dar, cum cam vaz, fuga este cam rusinoasa, dara
este sanatoasd..
Sibiiii, 25/6 Iunie 1821. Stan Popovid. Am vazut
cA posta Tarigradulta ati adus veste ca acol este isihie Si
piiata de$chis; bine arT fi ; numaT pana acol sint cirli-
geale, ca-T toata tara pana acol in picer[e] $i in arme .
Turci ail venit la Bucure$ti $i Craiova destuf : totT Arnauti,
panduri ce era risipitT prin tara, s'ail trash spre Tirgovi$te,
la Ipsilant. NumaT spunil oameni ca pe Theodor Vladimi-
rescu 1-aril fi prinsil Capitanul Iordache in Pite$tI, si, bagin-
du-1 in fiara, 1-aril fi trimis la Ipsilant la Tirgovi$te. Ce sa
fie pricina, el vor fi $tiind. Turd a pornit de la Bucure$tI
spre Tirgoviste, $1 de la Cralova spre &hit
prea periergo$, asteptind sA s i de capete, ca sA vazA care
vor fi mal tarT : iara pe mine nu ma prea interisea$te
ciunile ceale multe.
Orsova, 28 Malt' 1821. Gh. Opran. Novine grit cu
adevarat ca Caimacamul in Craiova ail intrat, numaT nice in
drum, nici intrind in Craiova, nu s'a.ti batut nicT unde, $i
rebeliasif s'ail tras.,
Sibii, 28/9 Iunie 1821. Stan Popovid. Din Tara
avem $tire ca Turci la suditi nostri $i raiale taranT nu le face
nimica, numg la pandurT, ipsilandiotT, Arnautl, pe care-1 ca-
pata, protes scurt le facil, chisbasana, i scapa tara de el.
in Craiova si BucurestI, pe unde ati calcat Turci, spunti ca-I
isihie, nu fact' nid-un rah. Turci ail venit pang la Rimnictl,
care s'ati intors innapoT, fiind numaT vr'o 300, $1 in Rimnicd
era multI catergarl de adunatura : poate sa vie mal multi
Turd ; cum mi sa pare, la Rimnica mare varsare de singe
va sa fie. Pe la Draga$anT i ZavidenT s'ail lovit, i ail
fost tot cu pierderea pandurilor de al luT Ipsilant. Ce va
na$te, Dumnezeil $tie ; aid oameni graescil cu hotarire ca
Muscali va sa declaraluiasca Turcilor batae, mal virtos din

www.dacoromanica.ro
144 SCRISORf IBTORIOB

pricina ucideri patriiarh[u]luI ; apoT, traind, vom

vedea.
Craiova, 31 Maid 1822. Nistor PavlovicT. cAztaz
venit unu de la DiT pi spune c Manafi cari ad plecat de
aicea n'ad trecut dincoalo : tot la Poiana sa afla, i val de
maicctnenilor, ce trag cu &list I La DiT sa fii venit suma
de robT, dar Grecl, GrecoicT, copi, copile, fete, muerT, si sl
le fi vanzand prin targ, zoo pan 500 lel una ; O. fi fost
o fat[a] de 12 anf Grecoica, si, vazand pe aceT cari fusasA
acolo cu haine nemtastr, ad inceput a plange pi a zice gre-
ceste catra dansu : cFaceti-v pomana pi ne scapat de manila
acestora, si alte multe.
Sibiiti, 1/13 Iunie 1821. Stan PopovicI. (Pe Slugeriu
Theodor Vladimirescu cu bunl sama Lad taiat Ipsilant ; in
tara este prea mare stingere : de o parte, pana unde sint
Turci, tac oamenT, muerl, copif, ce le iasl innainte, ard sate,
orase, tot ; de alta, iar, pe unde ajungti hotomani, despoae
oameni, panl i camasa de pe trup avind buna, le i, si le
arunca cite o toala, sl nu ramie in pieile goale tocma ; ard,
pivnit1 spargd si butilor cu vinurT fundurile le spargti de
curl vinurile, pi, de intilnesc negustorT 011 macarl cine mal
putinT, le lad' ce ad, ii tac si II aruncl in ape sad gropT Cu
pieile goale. Ci numaT milostivu Dumnezed sa-5 fac bine pi
mill, sa dea end bund fnparatilor ca sa trimita o puteare
in tara, a scapa ticlloasa tara de astti feliu de urgie dum-
nezeiasca. Alta mintuire n'ad mal ramasti, ca, de va tinca
multa vreame aceasta prapastie, vord s moara pi de foame
pe aicT ceT ce ad fugit de s'ad scapat numaT viiata aicT, iara
ce ad avut in tara: case, acareturT, vite, bucate, haine, toate
li s'ati prapadit. Lasti a socoti, la ast fetid de fricl si peste
muntl poate omul sa i ceva cu sine ? Acumd ad inceput
din capetani de hotomanT a fugi incoace, aicT, la Brasov, sal
scape si el viiata. Spun oameni c tot1 capetani stilt vorbit1
sa fuga: poate ea i Ipsilant pana acum sl fie si fugit in-
catraova. Care si ea mal cd dad crezamint cA vor fugi totT,
ca nu-1 cu putinta sa stea eT inpotriva une InplratiT, pi maT
virtos fiind felid de fen de neamurl, intre care ad intrat o

www.dacoromanica.ro
 SCR1.130111 18TOBICg 145'

mare dihonie si prigonire. JarA Turci sint tot! numar un

neam si sint cu minte ; iar acestea totr oamenr prostr, um-
blg. tot beatr.,
Sibiiii, 13 Iunie 1821. Hakenau. Are stiff din Constanti-
nopole. (Eine schne Verantwortung haben jene auf sich geladen
die eine sinnlose Unternehmung wagten, welche soviele un-
schuldige Menschen bluten mache, und noch mehr ins Elend
strzt., Brincoveanu e la Brasov saa (Koharna, ; a primit
documentele ce a cerut. (Die Herren Eteristen haben sich
aller Postpferde bemchtiget... Die Tiirken gehen langsam
und vorsichtig zu Werke.,
cRusava, 3 Iulie not 1821., N [estor] Pavlovicr. Pleaca
spre Craiova. (Vestr rele de acolo spur ca sa s fi mar lovit
Turci data la Dragasanl cu bimbas[a] Saya, si multi Turd
sa fi cazut, si sa fi luat de la Turd si 4 tunnel, destul fratr
de al adunari sant petudindinea (dupa spusa oamenilor ce
ati venit de aco16): Ipsilant, sa fie la Cozia; Diamandi la Urez,
B[imbasa] Saya la Dragasan[r], C[apitan] Iordachi la Tismana, si
Ghita Hotu aproape de Rusava, in munte, aprope de Valce-
roba, si Papa, frat[ele] lur Thodorti, este la Targujiulur. Turci
sant la Craiova, Tantaren[r], Motru i Cernet, si spun ca sant
Turci forge] turburat asu[pra] crestinilor, mar vartos asupra
boerilor si asupra Grecilor, i fac multe rele, atat dansi, cat
panduri ; ci numar unul milostivul Dumnezeti sa-s faca mila I
De la Craiova ail fost in saptamind trecut[d] un dm aid, de
la Her Drei,sler, i a fost spuind ca pAnd atuncr nu facusa
Turci nicr-un rat' la Craiova, si u fost venit si ceva negus-
toff inlauntru. Destul cu &Ica mare sant totr ceT ce sant
acolo, fiind Turci mahnit asu[pra] crestinatati, si le este frica,
nu cumva sa infrangl panduri pe Turd, sa sa sa loveasca.
la Craiova. La Cernet sa afla fecroru Caimabanulur (sic),
ispravnic, Cu vr'o 4/00 (sic) de Turd ; insa tot sant printipal ;
zapci s'ari orandult, si, cat pleaca in plasa, i prind panduri si
i dezbraca.; zioa, umbla. Turci pin sate dupa zaherea, i noptea
panduri. De dincolo, de la Sarbi, sa aude cA sa O. fi gatind.
[Still de acolo.]
Craiova, 2/14 Iulie 182 I Nestor Pavlovicr. Pe uscat
.

5216. Vo/. VIII. 10

www.dacoromanica.ro
146 EICEISORt ISTORTOE

slut toate drumu[rile] inchisa. Aicea am gasit toate lucru-

rile dupa cum le-am lasat : nu s'aa Pacut niel-o stricacrune.
Destul tot cam cu frica traim... Aicea negustori care fusas
pe la sate, s'ail tutors tot innapor: targu este de$chis, numai,
cum zic, cam cu frica... Bani aicea s'ati suit... Drumu la Ram-
nic tot inchis este : nu pot merge niminea, nici a vine
cineva. Ostea este mar incoace.
18 Iulie : Casa noastra s'ati golit acum de musafirl.
29 Tulle: (Drumu Ramniculul este Ora acum tot inchis,
si astaz aa vrut niste omenr ca sa mearga pana. la Draga-
san[i], $i nu i-ati lasat, zicandu-le sa mat ingadue vr'o cateva
zile, c drumu nu-I sigur.
Bra$ov, 1614 Iulie 1821. Velie Pavlovid. De fr'o
ca.tev[a] zile ama venit si ea aicea in pace, ca sa afu cate ceva,
dara, de mincruni prea multe, nu potem afla nicr-una adavara,
fall cat vet fi auzit de mania lur Dumnez[ea] ce s'ao intam-
plata la Bucure$ti : cu buna sama, este adevarata. Ovrei $i
Armeni sa tota duca de aicea la Bucure$tr, $i serie ca. Turci
nu faca rail, dara boeri sa. tot gatesca sa mearga. $i nu mar
pleaca. Turcu care ao venit, este tota aicea pana acum,
ca-la tot porta boeri cu astaz, cu maine ; dara ma tem ca. nu
vora merge. Er1 ao fosta aicea, la vaina, la Braila, aprope
de hotara, batae, ca era una Pota, Bo$neaga, cu fr'o 800 apos-
tar, $i zica ca. ao venit fr'o 3/m de Turd peste el, si sa-o
batut la[n]ga straj[a] inparateasca. S'ao fostti spariiata si
domni din vama, $1 s'ati dusa suma de dragonI $1 catan[e]
la hotar, spre paza ; dara n'ama intelesa pand acitra care pe
care ao biruit ; zica ca. apostat[i] ao meterez. Aicea grea, $i
cucuruzu forte scumpti ; grau de la 15 f. pan la 1 1 galiata,
$1 cucuruz del[a] 71/2 pan la 7; lana aa e$it la pretu cu 13
$1 14 duce ocao, $i este musterer multi, ovrer.
Ru$ava, 8 Iulie 1821. Opran. antalesar ca Solomon
sa. afla la Hag cam supt paza; pentru care te rog, cum $i
mar nainte v'am rugat, ca sa iconomisata orlcum mar bine
$titI, de la gheneral-comando ca sa i O. dia slobozanie a
veni la bar, fiindca este tare bolnava.

www.dacoromanica.ro
 SCRISOld ISTORICE 147

Hateg, 17 Iulie 182r. Popovidi. Prin Silimonil dof-

toru din TArgu-JiuluT.* I se zice $1 cSlugeru Silimona*,
Ru$ava, 21 [pe dos, N.J. Gh. Opran. In Tara-RumA-
neascA sAnt doi stApAnirT : Turd snit In Craiova, in Cernetf,
pAn ora$A, iar rAbeliasi tot sAnt prin satele dupe la plclurT,
prin cele de la munte $i pe la mAnAstirr, la locurT tad.*
Hatega, 21 Iulie 1821. PopovicT. CA sa aude refl
din0 targ. : din TArgu-JiuluT, din Slobozie, din Pe$tenar, din
PorcenT. Ail spartg pe padurT $i ati arsti casile dupe acolo, $i
acuma sa duc totT la TizmanA, cu tunurT, si, nu numaT pe pa-
dud sati Arnautr omorA, ce $1 pe lecuitor[i] dupe la sate.
An venitti bajeni la schelea : suma nu stiii. La Saleva inauntru,
Ungureni nu cutaza sA-0.1 interce oile $1 sa plece de acolo
de la stine, ca umbla omenT reT de le strica. Erd s'aii maT
dusil militar, si astaz trecurl $i $tinjari ; totil astaz s'a dusiI
$i ghinararu $1 maeoru de id acolo IA VAlcanti.*
Rahova, 28 Iulie 182r. 4 Abadula-Aga PapazAolu.*
Pentru lAnA.,
Craiova, 10/22 August 1821. Nestor PavlovicI.ErT s'aii
cetit prea-Innalt ferman precum cA iartA fnpArat[ul] pe toat[A]
raiaoa, si O. sA Intoarca tot innapoT la casAle $i mo$iile lor,
$i intru nimica sA nu sA supere, $1, cari vor fi fost ameste-
catr, tot sA-i erte, $i, pAnA sl va nu numi $1 va veni Domnd,
sA. fie CalmacanT, atAt aicea, cAt $1 Bucure$ti $1 Moldova, $1
O. ih havaeturile dup. vechiul obiceT, asemenea $1 toate ve-
niturile, vama, etc. IarA, nevenind, atAt boeri, cAt $1 negus-
tori, ca s1-$ caute de casAle $1 mo$iile lor : atuncea sA vor
gAsi alti cari be volt' griji, etc., $1 alte maT multe.*
Craiova, 16 August 1821. Nestor PavlovicT. Casa
fusese luatA pentru Gavazu-Pa$a... S'ad InvAtat de beail rachiti,
$1 vin acolo, $1 trebue sA li aduc rachiti sA bea, $1 poate sA
sA inbete, $i fac pricina, maT vArtos unde sAnt muerT.*
22/3 Septemvre 1821. Nestor PavlovicT. La conac iarA
ne-aii venit musafirl, darA bunT : omen tot de la H. Baraictar.*
42. Craiova, 2 Septembre 1821. cFridrich Drexler, k.
k. Agentie-Substitut.*
(Der Selectar-Aga traf den I-ten d. M. in Krayova ein ;

www.dacoromanica.ro
148 8011180BI ISTOB.101i

die Tiirken ziehen sich stark tiber die Donau zuriick; bey
uns in ICrayova ist Alles ruhig; dess Pimbascha Saya ent-
hauptet mit mehrern seiner Leuthen beschiidtliget sich, da
er auf Hochverrath ertabt wurde. Man sprech, Bucurest ist
in Brand gesteckt ; welche ich wiederrufen muss. Selbsten von
den Leuthen des Pimbascha Saya wurde zwar in einer Mahala
einige Hauser in Brand gesteckt, welches Feuer keinen grosen
Schaden verursachte. In Betref der kaiserlichen ostreichischen
Unterthanen welche Giitter in der Walachey besitzen und
von selben die Friichte fiir Gebrauch der tiirkischen
Truppen genohmen wurden, solle, noch sollen von den neu
gefexten Friichten gebraucht werden. So ist mir von Seiner
Hochheit den Vesier von Vidin versichert worden, nach fllig
hergestelter Ruhe dass Alles vergiittet und bezahlt wird von
der Regierung, aber nur dennen wahren kaiser. ostr. Unter-
thanen, welche sich auweisen kennen dass sie die Moschie
in Bacht oder Eigenthum ist, wo man Friichte genohmen.
Ferner ist nichts merkwirdiges. [tn Hateg auzia multe min-
ciuni.] Solte ...uns in Krayova Gefahr trefen, so habe Sicher-
heit mit alien Teuschen abzuziehen ; der Fiirst Calimachi ist
noch bey Leben, welchen man fiir tod erglrde. Den 28-ten
v. M. erhielt H. Caimakan, mitelst eines Dardaren, die Nach-
richt in Betref des Fiirsten Calimachi, das der rusische Both-
schafter Constandinopl verlasen ; soli sich bestdigen ; welche
die Tiirken selbsten sprechen. [in Craiova vor raminea citeva
sute de Turd pe iarn5..] Vor acht Tagen kam Staphaniko
Bibesko und Dinko Miran und noch einige Pojarn von Herr-
manstadt gliicklich in Krayova an : Stephaniko Bibesko ist
Ispravnick in Csernez, der Sohn des H. Caimakan ist 'spray-
nik in Rimnick. Man spricht dass Bimbascha Saya meist
auch wegen der Greuelthaten welche in der Gegend um Rim-
nick ausgeiibt wurden, enthauptet wurde.,
143. Craiova, 12 Septembre 1821. Drexler. eBenehmen
sich die Turken recht guth, und Vielle ziehen iiber die Donau
nach Hause. Unser Kaimakan ist seit lo Tagen kranck, samt
seinen Sohn. [Se vor despgubi suditiii Vor einigen Tagen
ftihrte man den Bruder des Totoc nach Vidin..

www.dacoromanica.ro
 SCRISORI ISTOEICIE 449

Craiova, 13 Septemvre 1821. Drexler. I s'a flgAduit despl-

gubire pentru suditi. Atribuie presentiT sale cl n'a ars Craiova.
Ru$ava, 22 Septembre 182i. Trimete o scrisoare
pentru gdumnialut boerul Mare-Logoat Dumitrachie Bibescu,
dar, de nu va fi dumnaluT ad, s va preda dumniaeT co-
coneT duranialuT a. Trimesese $i o politA pentru el.
22 Septembre z82 Mihal Iovan. A vrut sA treacA la
CAinenT cu ecartea dumt CaimacamuluT, dar nu 1-aa lAsat,
*zicAnd ca este aicT la CAinenT alta judet, nu mal este cum
era mal nainte, i mA a pus ca sl plAtesc tote avaeturile.
Sibiia, 8120 Octombre 1821. Stan PopovicT. at as
tinca tiparul pentru cprintele Macarie cintAretu2, care cari
voi sl dea vr'o 3 cArti de cintAri biserice$tT la tipar, carele
slovele de note le are gata; numaT rumineste, de cuvinte,
trebuesca, care la tipografiia armeneascA a slove, $1 de toate
sA facA slove cum O. vor porunci, curat rumine$te ? Si cu ce
preta a sl putea regularisi ?.,
Sibilii, 12/24 Octombre 1821. Stan Popovici. Pe un
aghentu englezesca ce era in Craiova, (Demeter Constan-
din ot Prespurga*, adusaicl cu halal, in postA, de la
Craiova, pe ling1 Bucuresti, legat i ferecat in ; cAruia
fost dat conac la casarmA aicT, si nu 16.sa pe nimine
sA meargA saa sA vorbeascA cu dinsul.a
Craiova, 17 Octombre 1821. Nistor PavlovicT. *Eri
aa strigat pristavu pentru monedl, ca sl nu indrAsneascA
cineva sl o i maT sus : adecA meh[mu-leaua] 26 # in 16,
crom[talerl] 8, deret[liill 71/9, grips[orii] 7'/4, be$lif 5, funduc
u, rebiia 3. Nu stia cAt[A] vremea va sta la acest pret, cA
iarA ceT marl pentru de usurinte le sue. Cf. Negolul mef-
tefugurile in trecutul rondinesc, p. 255, n VI.
Craiova, 29 Octombre 1821. Drexler. *Die Hauser
sind fast alle verdorben, keine Fenster, kein Offen, folglich
wo sie ein gutes, noch unbeschedigtes Quartier finden, su-
chen sie sich einzuquartieren. In Krayova ist alles voll mit
memoriul mien aContribuOI la istoria literaturiI romlne Iii veacul al
XVIII-lea si al XIX-lea, extras din Analele Academia Reentne, XXVIII, p.
59 si urm.

www.dacoromanica.ro
150 SORISOlif ISTORICE

Tiirken; die neu angekommenen Asier sind rohe Menschen :

man spricht, binnen acht Tagen werden die meisten aus-
quartiert und auf den Drfer verlegt.
20 Octombre 1821. Nistor PavlovicT. e Aceste zile sco-
sail omeni vorba ca. va O. O. duca manafi si dell, si va sa ramae
numaT Dieni. Bine ar fi de s'ar adevara, c altfel va sa avem la
iarna zor pentru fan, lemne, carne si casa de lacuit, c celi mg
multe casa sant stricate; dup lemni ail trimis aztaz 1.5o0 cara,
sa vie In aceste zile : beti omen sant rail caznit 1 Sla sa da
(si nu mal este), graunta, faina, lemni, carne, bira, card de
rand O. slujasca, saraorT, basca, etc. ApoT Dumnezaa s le
ajute 1 ErT i-a luat de prin pravall pe baet ca sa slujasca la
agate, si casd mult[e] vor sa arza pe iarna. in zilele aceste,
'in 3 locur[f] sa aprinsasa infricopt, si putea O. arza Craiova,
dara ail dat Dumnezaa si s'ati sans. Acum e raa, ca., daca.
O. aprinde undeva si vor fi manaf[f] la acea casa, nu cu_
teaza niminea sa mearga sa stanga, clt 11 frica.
Craiova, 6 Novembre 1821. Drexler. Turcil vor ra-
minea pe lama.
[Calimanesti], 23 OctoMbre 1821. Gheorghie sin loan
Ocnariul. Ce a platit la vataf si la besliif din CinenT. Bu-
toiu este forte nevoesi, ca. curge pa toate rosturile, si pa
fundurT, de randa: ama casnita destula, si n'ama avuta ce
sa-T facerna.,
Hateg, 26 Octombre 1821. (loan C. Salamona, c. c.
consular-staroste dint: Targu-JioluLa a Bizuindu-mN prietesu-
guluT Casi dum[nealv[oastrab la care si ea' in cursul acestor
nehodihnite vremf in tar[Ai, prin cat mi i-aa statut mijloc si
am avut ocazion, am slujit omenil[o]r dum[nea]v[oastra],
cere sa implineasca o polita ccie la d[u]m[nealui] Camineariu
Iorgu Vacarescu, de la Bucurestf.
29 Octombre 182r. Nistor PavlovicT. tOstirea de acum
nu maT are fan si graunta ; er aa luat graunta dupin targ, si
ail dat asara la ostas, etc. Dar pe iarna ce va fi : cu fan,
orz, lemne, carne, faina, etc.? Beti Ruman fan nu aa, si, ne-
and de mancare la bol, nu vora putea sa aduca lemne si
ce trebue. Ci milostivul Dumnez5A1 sa-s faca mila I

www.dacoromanica.ro
 SCRISOR ISTORICE 151

Sibii, 29/10 Novembre 1821. Stan PopovicT. Astaz/

am intalesa ca de la Tesaurariat aa dat porunca ca boe-
rilor sa li sa dea pe iscaliturile lora credit de giuvaeric. $i
$alurT ce aa, WI a supgra pe alti ; pe LunT voT vedea sa ne
luom cautioanele, sa scapgm de o belea.
Hateg, Novembre 1821. Solomon. Vacarescu e
acum eispravnic la Chimpulung... Sint vremurile inpari-
cheata pa acole.
Sibiiti, 9/21 Novembre 1821. Stan Popovid. eLa
Craiova din zi in zi tot maT raa. De acum aa gatat finurile
$i orzu : vaT de maica boerilor care s'aa dusa, ce vor sa
traga la iarna cu pagini de Turd Bieti oamenT taren! nu
ail fin pentru dobitoace, $i nu pot cara leamne : Turci des-
copere case $i iai1 leamne pentru foc, ard gardurT,
nurT, stobori, portI, u$T, ce gasesca, tot. Acum este bira in
tara : de lude, de dupa cum in aratd Saya acelas.,
Craiova, 14 Novembre 1821. Drexler. Vor raminea
In Oltenia si peste Olt 5.000 de Turd. Se poarta rag : wie
man von einer unorganisirden rohen Art Menschen hofen
kann.
Calimane$tl, 30/12 Decembre 1821. Dumitra$cu [Po.
povicT]. Merge spre Craiova. Foarte ne-am spariiat; cleat
am socotit, ce va vrea Dumnezea: doara tot nu va fi nimic.
16i. Craiova, 9 Decembre 1821. Drexler. Un Pa$1 va
merge la Rimnic cu 30.000 de oamenT. La Craiova sosesc
altT 605: tdas Benehmen bleibt immer tiirkisch. De patru
orT foc, in ultimele zile. Casa luT Tache Bengescu arde toata,
noaptea. Dell-Basa cere, cu plata, cein gutes Sperpectiv,
welches in Ferne und Nhe guth zeigt.
162. Boto$anT, 12 Decembre 1821. MagirdicT Buiuclioglu.
De II intreba despre tara acIasta, toatg Inca sa afla in pre,
mejde : videm ca. oaste turdascg den za in zA toate sa mul-
testi ; nu intalegim urma cum a raman ; atgta videm
totu tara iaste in mare suparare : marfurile nostre pan acum
inchise $edi la Bolan, $i gandu nostru iaste sa iernam la
Suava. Bolta din Iasi' a scgpat : fiindca am fost luat de
la Aghentiea bandela, si pajoara nemlasc era pusg innaintea

www.dacoromanica.ro
f 52 BOR,1804 ISTORXCE

boltal s,i, noapte aceea [23 Octomvrie], ail indraznit 45 Turd de

Enicerl cu topore, cu fanar si Cu intreiaga gatire, si av stra-
cat usa de her si av carat lucruri cele mar ascumpi a jupa-
nuld Mardiros si lucrurile altora. DoJ oameni ati fost
opriti ca fiind complid ; Ienicerif if. scapa.
Sibiiti, 17/29 Decembre 1821. Raport. Atita zahar,
cafea, undelemn ce aa venit aici si ce aci trecut la Brasova,
de and este Ardealu n'ati venit atita suma de marfurI ; s'ail
spariiat si aid la varna de atitea. marfuri ce atl venit si vin :
incet-incet O. va vinde, sanatate sa fie.
... Porunceaste, ma rog, gazetele grecestf pe 1/2 an pen-
tru pirintele episcopu Rimnicu, Galaction.
Craiova, 6 Mart 1822. Fridrich Drexler. Das wir
bald den lieben Frieden hofen ; nach Aussagung der Tiirken,
sollen selbe bis Ende Mrz die Walachei reimen. Die Gefan-
gennehmung des Ally-Bascha bestatiget sich, der Selim-Bascha
von Ismail, der mit 6o.000 Mann auf die Marsch nach Vog-
schan war, ist wieder retur ; das Benehmen der Trken
fund ihre Anzahl ist, wie frher, immer gleich. Auf der
Strasse nach Viddin wurde auf Befehl des Dervisch-Bascha
ber den Schiefluss eine Brcke gebaut, welche auch schon
ferdig ist,
Craiova, ir Mart z822. Fridrich Drexler, tot ca sub -
stitut al Agentid. Der Tod des H. Caimakam pomenita.
Lazaret, 2 Mart 1822. N. Iotta. La Craiova aver')
bine pana acum : Turci sint An zeherek : de 5 luni cera. De
vr'o IO zile aa Intrat spaima intre el', si striga toata noptea.
Vorba lorti alta nu e, fall numaY batae certi cu Muscalu, si
apoi zica : <4al bis ghederam Petrupoli, si, pe de alta parte
de la Craiova pana la Dif el dresa toate podurile la toate
vaicele/e. P
Craiova, 5 April 1822. Drexler. Dieser Tagen sind
frische Trupp, wo Mann angelangt ; man spricht dass noch
5.000 binen einigen Tagen ankommen sollen; auch werden
Kirchen mehrere gereinigt zur Verprofiantirung. Der Bascha
hat 700.000 Oka Kukurutz gefotert von den H. Pojaren. Alles
ist grster Furcht ;. die Ttirken fiihren die meisten ihr
1.1

www.dacoromanica.ro
 susasoRY 1ST OBICI E 53

Calabalick fiber die Donau. Auch hat man erfahren dass

der Silistria-Valisy zwei Tage incognido in Bukurest wahr.
Die Janitscharen von Jassy sind uach Vogschan, 5.000 Mann ;
man befiirchtet dass sie nicht auch nach Bukurest kommen
und die Stadt in Brand steken, um recht rauben und mor-
den zu kennen. In Krayova ist Alles in grsten Engsten, das
uns nicht auch gleiches Schiicksal wiederfhrt. Die Trken
sprechen alle von Russenkrieg : man erwartet mit Nchsten
den Ausbruch der Rusen .... In Krayova haben die H. Po-
jaren bey H. Seligthar-Aga ausgesprengt dass in Hatzeg iiber
100 Kanonen und ein groser Vorrath von Munitzion whre
und dass eine Regrudirung ist. Auf diese Nachricht mich
der Siligtbar-Aga berufen Hess und betragte.
168. 71/25 April 1822. Drexler. Die 8o0 Delie, die in
Pojana wahren, nher nach Krayova gekomen, und der
grste Theil in der Manaschier Schidjan begeben hatt.
Ferner ist ein vornehmer Tiirke nach Ischalnitza mit 500
Mann angekommen, welcher die besten Truppen hatt : seit
einer Zeit wird mehrere militrische Bewegungen, auch sind
40.000 Oka Zvibak anbefohlen, wo Tag un Nacht daran
unermitet (sic: unermiidet) gearbeitet wird ; auch werden
mehrere Magazinen errichtet und, ohne uns nahen, die Na-
turalien auf eine gewaldsame Art wechgenohmen. Vor eini-
gen Tagen habe erfahren dass die Pojaren von Bukurest
und Jasy richtig in Constantinopl eingetrofen : dariiber sind
verschiedene Meinungen. Man will allgemein behaubten, es
sey um den Fiirsten einzusetzen, und man spricht, der
Banu Giika soil Fiirst werden. Auch will man wissen dass
Friede geschlossen; welches aber nicht zu glauben ist, nach
den Benehmen der Tiirken. Den 7-ten Oster-Tag nachts,
wahr eine grose Feuerbrunst in Viddin, wo fiber 3.00 6e-
welber in Aschen gelegt wurden : was das Schlimste war, hat
sich kein Tiirk dabey sehen lassen, weil sie glaubten dass
leicht an einen solchen Tag etwas anders in Spielle ist. Fer-
ner ist der scherfste Befehl keinen einheimischen Einwoh-
ner einen Pass nach Deuschland zu ertheillen. Von Pojaren
ist gar keine Rede, nur die k. k. Unterthanen sind frey...

www.dacoromanica.ro
154 scmsoal

Aus den goritscher Bezirk sind iiber 20 Orthschaften ge-

fliichtet, und grstentheils iiber die Donau. Die Untertrii-
ckungen sind ohne Grnzeno,
Craiova, 20 April 1822. D[u]m[itrachi] Br[ailoi], Costan-
din BrAil[oiii]. 4Fiindca nepotul nostru Petrache [Poienaru], adu-
cAtoriul acestir scrisorl, dui:a rivna ce ail avut, streduindu-sa pana
acum la invattura, in cursul scoalelor de aid, aU cunoscut
trebuinta ce o are a nAzui la luminata Europa, i, mergind
la Vienna, s sa aseze la scoalele de acolo, ca sa sporeasa
in invtaturT mar marl si maT temeinice... AflAndu-s copil
cu parinti foarte scaptatT. Sa-1 ajute Paunica, recomandin-
du-1 luT Zamfirachi
[Craiova], 30 April 1812. St[an] Jianu. 4Fiinda
venit porunca Mari! Sale Pa[i] ca sa s[A] raspunz[a] una
sut[a] cinzacT mi! la Silitra-Pas[i] pentru lefile ascherliilor
ce s[a] rddic[a] din tara, si fiindca s[] cer cu mare grab[a],
si, an[d] am strnge din tail, poate sa s[a] faca zabav[],
ma indat[o]ra duml Cam[A]ras Caimacam[ului] ca s scri dum[i-
tal]i ca sa-T facT acest bine a i sa profitacsi de la duinT
si in soroc de o lun[6] sI-T rspunz aicT. Deci, dup[a] pliro-
foriia ce avem, sa naddjduiaste si in scurta vreme i hot[A]-
rrea Oa*, and dumi[ta]le poate s-ti fie trebuincTos $1 maT
mult[] sum pentru negutitoriile ce sant a-ti face. De veI voi a
face acestu bine tAril cu us[u]rarea ostirilor, mare bine si poman [a]
ve face, si far paguba cAcl, in galbenT proftacsin-
du-T, pot! sA-1 daT cu 18 lel in tal[e]r[1] imperialT, cate opt lay
[Craiova], 5 Maiti 1822. Serban Murgasanu. Ar veni,
dar csnt toate drumurile cuprins[e] de Turd.
Craiova, 29 Maiti (I0 Iunie) 1822. (Man sprich all-
gemein von einen baldigen Abzug der Truppen,Gott gebe
es. Die Manaven sind gnzlich aus unser Gegend iiber die
Donau gezogen ; dagegen wollen mehrere der grsern Tiirken
behaupten dass eine gross Armee frische Truppen auf den
Weege whren, welche bestimt sollen seyn die Kleine und
t V. studiul miell Contributil la istoria invhlinitntulul In tudi 0 in strIi-
nrttate (1780 583o)), In Analele Academier Romine,XXIX, p. 12 i eContri-
butii, etc., scriitortI mirenls, ibid., XXVIII, p. 3 i urrn.

www.dacoromanica.ro
 SCRTSOR ISTORICE 155

Grose-Walachey zu besetzen : ich aber kann selbes nicht

glauben. Ich schliesse dass diese Reden blos deswegen aus-
gesprengt wurden, weil die Ottomanen Furcht haben, da sie
hchstens noch 2.000 Mann stark sind und ihr Unfug, den sie
treiben, dass Folck zu einen Aufstand knte reitzen. Von
Fiirsten, weis man noch nichts bestimtes.
[Craiova, 15 Iunie 18221 Drexler. cDer Abzug der
Asiaten blos nur eine bolitisch-militaerische Bewegung war, da
selbe alle an den nehe liegenden Trfer diess seits der
Donau vertheilt wurden und, anstatt selbe vermindert, um
1.200 Mann verstrkt wurden. Von Selicthar-Aga wurde der
Befehl an der hiesigen Regirung ertheilt, laut dessen in den
5 Bezirken 50.000 Fuhren frisches Heu anbefohlen wurde
zu samelen ; in Hetrene soli ein groses militaerisches ttir-
kisches Lager statt finden. Jenseits der Donau wurden frische
Truppen gegen Bezahlung geworben, und in der Walachei
befrdert. Von Ftirsten hat man nichts : es ist mglich dass
nach der Ramasan schnel eine Vernderung geschiet; bis
jetzt sind alle Bewegungen kriegerisch : das Benehmen der
Truppen ist wie friiher immer gleich..
Craiova, 5 Iunie 1822. Drexler. c,.A.natoler seit I-ten
d. Mth. in voller Abzuge sind ; dagegen sind aber frische
Truppen angekommen, welche zur Abwechslung der Manafen
bestimt sollen seyn ; ferner, hofen wir bald den lieben Frieden.
[Craiova, 14/26 Iunie J 8221 Drexler. cDer Salic-Aga
der Asiaten, der schon lngst mit 600 Mann von Krayova
abzog, dieser Tagen die Skella bey Lohm pasirt ist ; gleiches
sollen in einigen Tagen auch die aus der Czernetzer Gegend
thun ; seit einigen Tagen sind keine frische Truppen mehr
angekomen. Die milittaerische Bewegung war nichts anders
als eine Ablsung: in tinigen Tagen hofe Ihnen mehreres mit-
zutheilen, da man von Constantinopl Tartaren erwartet. Se
Hochheit der Dervisch-Bascha verbleibt wieder auf ein Jahr ;
nach den Selicthar-Aga seiner Aussage, so werden wir noch
lange unsere G.ste zu bewirthen haben. Eine von den Gr-
sern wollen wissen dass die Pforde die Grim und Pesara-
bien von Russland zurtick fordern. Der Unfug und die Gel-

www.dacoromanica.ro
i58 scmsost ISTORICE

derpresungen sind auf den hchsten Grad gestigen ; alle Mo-

schien und alles was sich da befindet, bis auf das Kleinste,
wird aufgenohmen von denen die mit den Aufstand Antheil
hatten und auch selbe welche auf den allerhchsten Befehl
der Hohen Pforte nicht zurtick komen aus Deuschland. Was
datnit geschehen wird, weiss man noch nicht. Auch werden alle
Klster und Kirchen aufgenohmen und von slben die Rech-
nungen gefortet. Ferner, ist Haggi-Parectar [--=Bairaktar] nicht
mehr Beschlaaga ; er wurde seines Amtes entsezt, weil er den
Pokovnick 50 Falanka geben liess. Der neue Peschlaaga heist
Demir-Aga, und ist ein Vertrauter von Bascha. Scheint ein
guter Mann zu sein. Von Rimnick sind gestern 2.300 Mann
allhier eingetrofen, und blieb nur der Beschlaaga mit 50 Mann ;
es heist dass Delie-Bascha Jensch-Aga und der Dufeschio-
[=Tufektschi] Bascha mit ihren Leuthen, ohngefehr 600 Mann,
nach Rimnick abmarschieren sollen. Nach Tirguschie geht der
Haggi-Parectar. In Csernetz kahmen frische Truppen an : dieser
Tagen stund das Leben des Pacharnick Schian in [Gefahr].,
da ihm eigens in seinem Hause ein Tiirke aufsuchte, um ihm
einige Pistollen-Schtisse durch den Leib zu jagen ; glticklicher-
weise waren andere Tiirken zugegen, welche den Feind abhilten
und selben den Weeg banden um die Flucht zu ergreifen ;
welches der Tiirke auch musste thun, und so war das Leben
des H. Schian geretet.
Craiova, 2 Iulie 1821. N. Iotta. cDe va fi ca Ong
acum, o sa petrecem prea bine, in mare isihie, iar, cnd
povestea sa va strica, atuncia nu poate zice cinevasile. Ma-
navi ati trecut toti, i s'ari si dusti la loculti lorth
[Craiova, 15 Iulie 1822.] Drexler. cAlles ist in grster
Spanung, da man nach eingeholten Nachrichten vernahm dass
ein Ftirst solle eingesetzt werden und sodann von den Otto-
man en befreit werden. Eben kome von Selicthar-Aga, wel-
cher mir anvertraute, da er eben heute nachmitag von Widdin
ankam, dass kein Ftirst ernand sey, noch ernand werden wird,
sondern es heist, es solle ein Reschal von Constantinopl

Regeit, puternic.

www.dacoromanica.ro
 SCRISORf ISTORICE 157

komen, welcher die Stelle eines Ftirsten begleiden wird, bis

die Grichen gnzlich unterjocht sind, und sodann habe die
allerhchste Pforde beschlossen einen Ftirsten einzusetzen,
aber keinen Grichen mehr, sondern einen eingebohrenen Lan-
des-Pojaren. Ferner sind die Asiaten, noch beileifig die H.(fie
an der Zahl, noch an den nahe liegenden Meer der Donau
diessseits. Den I-ten d. sind abermahl 300 Delie bei der
Skella Lohm hertiber gekomen ; auch wurde Befehl ertheilt,
auf neue Verprofiantirung : es ist gar keine Hofnung, dass
mir unsere Gsten bald befreit werden. Dieser Tagen, wh-
rend der Abwesenheit des Selicthar-Aga, schwebden wir in
groser Gefahr, da sich ein Complod von Ottomanen be-
schlossen hatte, die Stadt in Brand zu steken, um dan zu
pliindern und ihren Unfug treiben zu kennen ; gliiklicher
Weisse wurde noch vor der That diesses ftirchterliche Vor-
haben entdeckt und ihr Vorhaben wurde dadurch geschen-
tert (sic); mehrere dieses Verbrechens wurden ingeheim nach
Widdin abgeschtickt.
178. Craiova, 10/22 Iulie 1822. Nestor Pavlovicr. (Alalta-
erl venisl niste Turd de la Pleven si ruga cu scumpiia ...
La 7 aratasem dumitale cl pe epis[copul] G. l-ati lapedat si
aa pus pe Arnauglanu Calinico, pe care 1-ad fost si dat pin
trg cu alaT, si numaT de ct porunci bumbasir, fereascd.
DumnezAti : ban [I, o ban[T], altfel, nu. i Jor dimineatA,
dup lipsirea CaimacanuluT, s'ati cam spriiat acest epis[cop],,
si s'ati si lapedat de slujba acTast[a], si a5a fu stpAnirea luT
24 dasur[T] ; acum jails snt omeni parinteluT epis[cop] Ga-
faction. Ins ari chemat Divanu pe parintele iconomu Ior-
dachi si ati zis a sA-I pue pe dnsu in locul lui parintele
Timotheos, dinpreund Cu parintele gramaticu, s caute treabl
On s va orndui episcop ; si astfel de comdie avem pe
aicea. Pe Greci ce crea In slujbe, i-ati scos pe tos. Acuma.
snt boerr pmntenf stgpnitor[T], dar nu stia cAt le va
tinca inparatia, saa stpAnirea, cad asar s'ad auzit precum.
cl Grigor[e] Ghica sa sa fi facut Domna innaceste 17 ju-
dete, si aicea O. vie Romanit Caimacanu, si, fiind acest[al
adevarat, iarl s schimba aicea stapanirea dumnealor boerilor

www.dacoromanica.ro
 158 SCRISORI ISTORICE

noptri ... in ceasul acesta, aflal officiel ca Nenciulescu vine

aicea Caimacanu $1 are ferman c dansu, dinpreuna Cu 4
bowl, sa stapaneasca aceste 5 judete $i sa nu aiba Voda a-1
scoate $1 a pune pe altu fail $tirea tnparatii ; acesti 4 boer[i]
sa $i numescti : Logof[atul] D. Bibescu, Logoflatul] D. Brailm,
Com. Brailoi, Cluci[e]r[ul] Ganescu ; vedea-vom $i aciast[a].
La episc[op] ail fost acum, $i am aflat ca ati ramas iar ca
mai nainte parintele Timotheos vechil, lard parintele Ior-
dache $i spre regula dum[i]sale. 0$tiri acum nu prea sant,
s'ail cam dus, si er ail plepat vr'o 200 in$, si nadajduim ca in
scurt dupa. venirea Vodi vor pleca tot. Despre frica, avem
ceva putanel la copra, dara nu e nimic: vin Turci sa [sa] uite, $i
iards pleaca . .. Socotim sa. piece Turci dupa venirea DomnuluI. a
12 Iulie 1822. Acelasi. cAcest ocazion ati ramas liana
aztaz. Asara aii sosit si dumnealui Caimacamu cel nog
de l[a] BucureW, adeca Nencrulescu.0
Craiova, 20 Iulie 1822. Drexler. e Den 3-ten d. Mth., wurde
laut Firman ein neuer Bischof eingesezt mit Nahmen Galeniko
(=Connie]. Den 5/I 7ten abends laut allerhchsten Befehl, wurde
der H. Caimakan Costaki Samurkasch seines Dienstes ent-
sezt und gleich darauf, noch denselben Abend, nach Widdin
berufen, alle seine Effecten und Schrieften wurden versiegeld.
Man will wissen, die bukurester Regirung habe ihn bey der
Hohen Pforde verdrangt. Nach speter eingetrofenen Nach-
richten, sollen auch der bukurester und jener von Jasy seines
Dienstes entsezt worden seyn und eben nach Constantinople
berufen worden, und somitt, anstat Grichen, Landes-Einwohner
eingesezt. Hier sind die Grosslogofett Bibesko und Brayloi
als Vorsteher eingesetzt, dann auch, unter Einstimmung des
Divans, die provisorische Regirung anvertraut worden.a
[Craiova], 21 Iulie 1822. Stan Jianu. cPan acum aa
judecat lucr[ul] intealt chip, far numal de pace ; acum vaz lu-
crurile cam amestecate, si nu-m plac.
[Craiova], 30 Iulie 1822. Cons[tantin] Brail[ol]. cMi-
luindu-ne milostivul Dumnezati cu Domnie, socotim WI in-
doiall el sa vor $terge patimile ce am cercat in diiastima
de atata vreme pana acum.a ipi ridica deci familia.

www.dacoromanica.ro
 SCRISORt ISTORICE 159

[Craiova], 12 August 1822. Dimi[trachi] Bib[escu].

Catinca im scrie c i-ai zis dum[nea]ta s5.-$ caute alt conac,
cl odAile dum[nea]vroastrai o sl le facetf prAvAlif. Pentru care
mA rog, maT fie inglduialA pin A ce va veni si MAriia Sa
VodA (a cAruia venire o asteptAm curAnd la Silistra intAia,
ca sA-$ fac5. tacImu Domnii), si atuncel sl merg si et la in-
chinAciune si, vAzAnd, fAcAnd, cA poate if vof scoate si afar[A];
si pentru o lunA, dooA de zile sA maT prinzi $i alt[A.] casa.i .
Sibiiil, 14/26 Octombre 1822. Stan Popovicl. Area
ce a cheltuit la drum cu besliil, Turcii, vAtafif. cDupA aceast
insemnare te vef putea regularisi. Vef sti si aceasta ca mal
nainte aceale mincAtorIT nu era, fArA numaf :
Chiriia cum sA. putea tocmi omulil cu chirigli.
La Bals, la podti, une orT lua de car a to pArale, alte orT nu lua.
La Jiblea, trecutu Oltulul, 40 a 50 Orate.
La ainenr, trecutu Oltuluf, 50 a 60, pAn 80 pdrale de cara,
cum sl putea tocmi omul cu podad.
La CiinenT, la vatafu, de om 2 a 4 pAr[ale], si de vitl iar la 2
a 4 pdrale.
Pentru avaetil, pentru rimAtori, maT nainte era de preache
60 pAr., si vama la pAre[ache], in zilele luT Caragek s'all flcut
avaetu cu vama intii, lei 4, apoi 6, mai la urml. 8, TO par[ale],
12. DupA aceia s'all flcut care ce putea O. i, si beslii iarls
prin toate satele, incitil, in lama trecutA, unif care vindea
rimAtori in lAzAret, nu putea prinde dupA vinzare vAmile $1
avaeturile.
Pentru vitele cu coarne, of, capre, de acestea nu-tf facil
aducere aminte, fiindcA aceste articole era oprite de la PoartA.
a-T scoate incoace ce ; sloboz1 Domnul tAri sail Caimacamul
Craiovi, fAcea negustori tocmealA cu din$i, cum sA putea invoi. p
1823. Scrisoff romAnestT pentru bani de la <Ali-Aga,
Rahovan s .
r86. Sibiiti, 30/II Ianuar 1823. Savva Ioannovicf. cin tarA
iaste bine pace, si oameni 4 cautA trebile fArA supArare,
numal tot cu fricA in sin, sA nu sl spargA fArA veaste oala
$i sA fie datf prad celor de altil neam . . . PA Nenciu -
ciulescu l-afi scos din CAimAcAmie, cl n'ail vrut sA maf fie

www.dacoromanica.ro
160 SCRISORt ISTORIOR

dui:4 cum era, ci cerea sa nu i sa meastece niminea in cele

5 judete. Boerii Craiovei Inca a lucrat cu a1T ipochimenI
marl decindea ca sa despartasca cele 5 judete de cuca
Bucure$tiul[u]I, i, de una ca aceasta temindu-sa Domniia,
trimis de i-ag ridicat la Bucuresti, i ag facut acol
de unde pot porunci si Craiovei. Polizachi ag luat iards pos-
tele i vamile, si la vama Craiovd a intrat iara$ Amang.
Galaction pana acum tot tacsov wOop-u vdt acpeccpdac2 sA afla.
Mitropolituls $ade la Bra$ov.
Domnul Aghentul a scris la stapanirea de aid sa sileasca
pa fugari sa lasa in tara. Deci Lag chemat pe toti la politie,
$i spus, sag sa mearga afara, sag sa sa dea maI afund
In Austria. Ceialalti ag cocolo$it $i ati tacut, iara Grecif
a$ternut o in$tantie catra in. C. Gubernium, cum ca, fiindca,
din pricina revolutionui Eladei, scornit de catra TurcI
goana asupra tuturor Grecilor de ob$te, vinovat i nevinovat,
nu pot mearge in tara, $i la Austria nu sa pot mut acum,
In vreame de lama, ci sa.-I ingaduiasca pana la primavara,
$1 atuncI i$ va lua fie$tecarele sama ce va face. lar, voind
inparateasca Marire a-I sili sa mearga la TurcI, jerveasca,
sa roaga ca maI bine sa trimita Marirea Sa ca sa-I pliarza cu
sable cre$tineasca. Acest den urma $1 neplacut Ausdruck
le-am zis sa-1 schimbe ; apoI eg nu sag ce vor fi facut.
SibilI, 14/26 April 1823. Stan Popovid. gin sapta-
mina viitoare pleaca de aicI ghenerarti Alecsandru
Sibii, 15/27 Decembre 1823. Stan Popovid. gGhe-
neral de Minceachi la 21 X-mvrie al plecat cu toata familiia
sa la Bucuresti, $i de acol la Tarigrad va merge, $i la 23
al plecat $i baron v. Rukman, conselitru, si un secretar
Carniovg, iar cantalariia al ramas aicea.)
Craiova, 5 Februar 1824. Savva Ioannovid. gAid iaste
isihie mare, chesaturi mar!: pa Pasa de la Vidin bag mutat
a Endrenea4, facindu-lserascherI asupra o$tirilor celor adunate
I Episcopttl.
2 aintre peire i raIntuire.,
Dionisie Lupu.
4 Adrianopol.

www.dacoromanica.ro
 SCRISORl ISTORICE 161

pentru apostati ; in locul lui, vine altul, care astAzi, mime,

intrA in Vidin.
790. Craiova, 21 Mart 1824. Savva Ioannovici. c Costache
BrAiloid s'ad orinduit ispravnic la Caracal.)
Craiova, 15 April 1824. Savva Ioannovid. g PA dum-
[neall[u]i Caimacamul LogofAtu Const[antin] Cimpineanul
schimbat ; in locu dum[nea]l[u]i ati venit dum[nea]lui biv Vel
Hatman Dimitrie Ralett1.
Craiova, 6 Maid 7824. Savva Ioannovici. SA se trimeatl
ziarul (Beobachter), pentru.spiterul Leopold Koller. cNof aid
pAnA acum, din mila DomnuluT, aveam mare liniste, iar in
zilele acestea s'ad cam intristat lumea din vestirile ce ati
venit c inprejur[ul] Bucurestil[ojr, la Ialomita, ar fi cu ade-
vArat duma. $i c dincolo, peste DunAre, la Oreahova, cale
de 12 ceasurl din Craiova, ad venit de bun samA vre o 400
ostasi turd nesupLsT, care crea sl meargA cu Dervis-Pasa
asupra insurghentilor la Morea, si, pA drum certindu-sa cu
ceialalti, s'aii intors innapoi, si, pA unde ad ajuns, ar fi fAcut
si reale i ar fi luat si banT de la nist aiani si de la orase,
ca s le crute, sA nu le supere ; si oameniT muscat! de sarpe,
1'6 fria si de sopirlA. Cu toate aceastea, MAriia Sa VodA ad
pus in lucrare a sl face lAzAret la Bucuresti ; de prin alte
locuri, s'ati dat poruncile cele cuviincioase spre potolirea
boaleT. Asemenea i pentru Turci nesupus iaste nAdeajde
cA, sad cu bine, sad cu rAti, if va potoli MAriia Sa Pasa de la
Vidin. Dumnezed sA-s facA mild 1
Siblid, 74/26 Maid 7824. Stan Popovici. Din pri-
cina cA. cu bura samA este ciurnA in judetu Ialomii i pe
marginea DunAri, s'ad fAcutd lazaretu mal tare : pentru oameni,
20 zile frA osAbire si, de mArturi, 21 zile.
794. Craiova, 17 Maid 1824. Savva Ioannovici. ePostelnicu
cel Mare, Filip, inpreunA cu unul Aslanoglu, sl afl aid veniti
de vre o citeva zile niminea nu stie pintru care sfirsit. Din
suditi austriacesti vAzind discoliile ce arAt Aghentiia a-T cu-
noaste, multi s'aii lepAdat s s'ad fA.cut raiale cu privileghiuri.
PArintele episcop Galaction 1-ad scos din Scaun, si s'ad orin-
duit grAm[A]ticul Preaosfintii Sale, chir Neofit, episcop, la aceste

5216. Vol. Val. 11

www.dacoromanica.ro
162 SCRISOILf ISTORICE

5 judete,om foarte blind si inpodobit cu invAtatur. Mone-

dele sI sue, si sintti cu totul rare in pilata.
Craiova, 17 Iunie 1824. Savva Ioannovicl. <La Izlaz,
schela NicopoliT, la 12 ceasuri de aid departe, s'au molifsit de
ciuma si ati murit citeva suflete. Ati mers comision de aid'
si ati scos pa molifsitr de i-ati bagat inteo plc:lure, sa facl
lIzAret... MusafiriT cei cu arma sa gatesc de sedeare : multi
zic a s'ati schimbat cele scrise de acold la 12 Mai not,
si intra alta mijlocire ca sa dea slvirsire pricinilor. a
Craiova, 28 Iunie 1824. Savva Ioannovicl. Din cue,
am mal vindut, dar tot mal sint, fiindca nu sint toate hartul
prii-Ruminesti... Vorbele de cluma ail mal incetat acum.a
Iasi, 26 Novembre 1824. MagirdicT Buicliu. Si Can-
temir al nostru ati invatat la vremia lui musiu Rab slobod
si a O. intovarAsi cu boeri spre jecuiria suditilor, si, in vrer
mia acestui dornnul Aghent, pentru neunire lui cu dansul
la acesti feliuri di fapte, pentru aciastd, el, di ciuda, cu Curtia
si cu boeri, unindu-sa pin tainI marl, invrAjbire ati prici-
nult intre domnul Aghent si intre suditi, sculandu-sa asupra
suditilor ca O. le pule nisti biruri marT, ate 7.000 lei, altor
cati 5.000 leT, si asa Or la 500 lei celui mai dipi urma ;
incl si aciasta, ca suditii s-sT vanda acareturile. Adivarat ca,
pentru toti acesti feliuri, la totT, puindu-sa si domnul Aghent
di potriv, avem naciejdi ca nu ar put sa faca nimic. Si,
pentru acesti feliuri di supardri, dumI nu-si poti indrepta
cheful : forti mari miran i ne aflAm, cine vra sl fie luT arch 1,
ca pan la atAta Inparatie suferi faptele luf ; in vremia lui
monsiu Rab, atItia jalbi s'aa dat asupra lui, si niminT n'ati
folosit nimic : numal Dumnezeti sAsi faca o milI h
Bucuresti, 14/26 Februar 1825. Pgzeste-te de galbeni do-
decarT, ca ati esitti calpT multi, acut de Greci, flcuti intocinai ca
cei buni ; alai numai ca ati pret nurnai de opt lei, avftnd
argint mult bAgatti integnsi, si sa zice ca in Tara-Ru ma-
neasca s'ail vars[at] 6o.000, i tovarosi Aghentii, negutAtorii,
zic ca mar asteaptd 1.5oo.000, totti pentru ticaloasa Tara-

1 Sprijinitor.

www.dacoromanica.ro
 somonf isTonrez 483

Rumaneasca, cu toate ca ochiu neadormit al Stapiniri ail pus

sirguinta mare asupra acestiT pricinT, A apandisi-o gntimpina-42
BucurestI, 21 Februar 1825. Costachi Vladoiann.
Pentru scrisorile cc trimite la ciubita mea Frosinitaa. Si 1ta,
fara data.
in alt rind cere postav (12 Februar).
AcelesT scrisorT la 7/19: Boala ciumi avem zile de chid
nu sa mat aude, slav[al luT Dumnezeil. jot' sara, Ja 21/2 tur-
ceste, s'aa facut cutremur, nu prea mare, dar simtitorT.2
Craiova, 4 Iulie 1825. Savva IoanovicT. MincTunTle
ce sa auzea de spre Domnie noaoa, Tn vecinatate, s'ati po-
tolit acum aicT. Stupil sint frumosT si cu ceard multa.2
Govora, 21 Novembre 1827. N. Iotta. Alalta para,
am luat o curata stlinta de la Ibraila ca Mehmezi fact" mare
pregatire.s. La Pruta ail sosita mare putere ruseasca, si ail
facuta lagera in marginea PrutuluT. Cazaci, ofiteri, totdeauna
vine la Galati si si targuesca vina, rachiti... Turd in toate
cetatile sa stranga, gatire mare faca: destul de frica ail
beti crestin[i] aid in tara: nu stia ce sa faca. De la Craiova
niel-o stiinta am de candil s'ail inceputa aceste durerT.2
Rimnic, 2 Iunie 1829. N. Iotta. Gaismar a trecut Du-
narea la 27 Main, la Rahova, sara, intunerica filnday. Ti-
clips Turci, netemandu-sa de asa grabnica trecere, s'aa po-
menitti la 2 cTasurT nemtastI de dimineata, la 28 Maiti, ocolita
arasul Rahovi cu MuscalT, incat de batae tobelora si din
auzulti muzici ati fost Mehmed cu totul spariiata, si, Wanda
maT intaT intrebaciune Ecselentiia Sa de vor sa. sa inchine
saa nu, aa data raspunsa Basa ca vor batae. Si asa, incepanda
cu tunurile din toate partile, aa tinut batae vr'o cateva cIasurT,
apoT ail strigatil Muscali cura., si ati intrat Ina oras, prinzanda
pe top' Turci ce ati fost vil, inpreund cu cadanele lora si
copii. At" fost groznica jale de Turci ; le-ail data hagma (sic),
i-aa jefuit si iT trimete la Craiova, cu totula inpreuna, si cu
beigamberl (sic) lora ; iar Turci de la Tinbru, auzinda tunurile,
s'aa dusa foculd : aa napustit orasul. RusiT And zece ocale
de fier cu 1 lea si caldarile, Cu 2.
Craiova, 12 August 1829. Ionita Minovicl. Divanu

www.dacoromanica.ro
164 SOMBOR! ISTORIOE

Bucurestilor a trimis aicT porunca si ail randuit pa N. Brai-

loin ca s cumpere cu banT gata bucatele de la tot/ lacui-
tori taxi fara deosabire, insa cu preturi hotarate, cate 20 le/
O/0 (sic) oca fuina, 13 le/ orzu si 12 le/ ovazu, toate fcute
teslim aid la magasie, cu cheltuiala oamenilor... S'aii oprit tot
speculationu de bucate intre lacuitorl... Nu stiti oameni, de
unde sa cumpere, 131 manance.
197, Craiova, II August 1829. loan Minovici. Lupta la
Cerneti: Turd/ sint goniti i innecati in Dunare.
198. BucurestT, 5 Novembre 1830. Consulul engles Blutte.
(Nous avons malheureusement la peste Calarache,
elle est passe de Silistrie.
Bucuresti, 19 Mart 1832. E. L. Blutte. (Vous connoitrez
dj la destitution du Ministre de la Justice et Ja cause de
cette destitution. Le Mtropolitain Grgoire, qui avoit t
attaqu de maladie avec vomissement Buso, lieu de sa
surveillance actuelle, est maintenant, graces aux soins et aux
talens de M. le docteur Arsaki, hors de danger, ce que
l'on me dit.

www.dacoromanica.ro
 V.

DIVERSE.

www.dacoromanica.ro
 I. I2 Novembre 7220 (1712). cal, Sfetco, da zapis itdum-
nead babel Iracah, pentra un imprumut de zloSl, tea do-
banda zeace la doli, pe jumatate de an. Daca nu va plait,
csi sa va face vr'o cheltuial[l], ail zaduial[a], sa fie tot de
la mine.
f Parcalabe i voao, oamenilor de la Poiana, va facem in
stire ea, viind aicra Costandin Popescu de la Popestl sud
Valcea, mi i-ati spus pentru Dragu ce iaste fugit de la vol, si
acum iaste in Valcea ; care Drag ail si furat o capra acestuf
Costandin. Pentru care jata el v[a] scriem, sa cautaS, O.
meargeS sa lug pa acel Dragu, cu toate iconomiile luT, si
sa-1 aduces la urma le, dupa cum iaste porunca Marii Sale
luI Vod[d] ; si sa luaS capra de la el si OA dat mal susuluI
numit pagubas. Alta sminteald sa nu facetl. AcTast[a].
Aprilie i d., 1752.
1

[Iscalitura neinSeleasa.]
Foita de vitele ce a focoto stricaciune in bucate, pre-
cumil o arata maI josa aflame ; Sapt[emvrie] 14, 7262 [1754
Popa Udra, Tudura saraca, diiaconu Gherghi, Marica sa-
raca, diiaconu Costandin.
Grecistf :
Popa Greghi, Vasale Salara, Costandina a Calel . . . Mi-
haI boiarti, Cipico.
Strenjl : Flora calugariSa. Popestf. . . . Sauesr, Slanestl
. . . . Degenl, ot Blaslavu.
Manuscris fragmentar. Incipit : eRanduiala ce face la Jo!
Mare, la spalare, diaconal dc jos. La sfirsit : ci pisah az
Costantin Logft.; 1757.
1778. Scrisoare a luI H. Ivan Popti. Citeaza. proverbul :
ccine plange pentru altul, pa el il ustura ochif.

www.dacoromanica.ro
168 DIVRRIBE

12 Malt" 1778. Testamentul lui Nica Teisanu: 0 sa-

liste de casa la Rimnic, vie la VladestI, eperne inbracate
cu flanel, gi junca sa sa taie la pomana mea, cl pareche
de papuci: pentru acestea sa daft 5 vadre rachia.
Craiova, 26 April 1784. Zamfir H[adi Gherghe. area-
iubita si dulcea mea sotioara, Mariuta, ati lasat dum[nea]voastra
san[a]tate. Of ticalosul de mine si de tot nenorocit in lume am
ramas, negru i parlit in lume, si cu jale nespusd, cad nu
m'am invrednicit s fia la morte, niel la ingropaciune
Of amar viata mea, c lumea mi s'at intunecat si sorele aa'
apus. Of i lar of 1 Sa.-I mingiie ei copilul : si ie i-am scris
cu mangaiere si cu parigorisala. Of val de mine, of! Si, de
copilu, sa nu sa cerntabca, numai /a rugna sa sa lege cu
negru,ca destul m'am negrit ea si m'am intunecat , . . Mi
sa tdiara manile, si nu maT putui scrie . La aciastd varsta si
greutatea copiilor, mare nedreptate mi s'ail facut mie, paca-
tosul: multamim lui D[umne]zea.
4 Mart 1801. cAlamana Mat ot Rasinaria. Pentru chiliI
ce vrea s faca. la o manastire. Pomenite fetel e, Ana a Sora, si
nepotul Mania Mitrea : csi acela le va ceti inpreun cu dinsele,
1804. cToate socotelile i zapisale lid Drotlof zidatia,
pentru lucru bisereci de afara..
[1805.] Ea Nedelea; ea, cea mal mic[a], Zmaranda.
(Stii ca pa. tat[a] I-aa taiat Turcil, si maica e batrana . . .

sant straina. De la el e tot ajutorul.

t. 1805. Hagi Costandin Pop catre fiul sAU Zamfirachi. A fost
bolnav. Am vazut ca-mi scrif, fiiule, c tni al scris atitea scri-
sod, si te mid de nu t'am facut nicr-un raspunsa. Dar fatu-
mea, la aceasta al gresala, c sint numai vorbe, fiindca
cartile pe numele mea nu sa perd, fiindca este stiut in multe
partI, mai virtos chid la o caprarita Ii vin scrisorl de afara
mal cu toate postele pe numele eI, si nu sa perd, dar cum
pe numele mea sa s pearza ; ci zi ca nu mi al scris nicI
de cum. Fusese fiul in oaste. cOfierii ce[I] ce sint gazda bun e
si sa feresc de lucrurI necuvioasa aa cinste la reghement
avanteruesc mal curind ca alp... La purtarea ta sa vor uita
cu ochr deschis, fiind de alt neama.

www.dacoromanica.ro
 DIVERSE 169

Timi$ora, 1 1 Maid st. n. 1806. Zamfirachi Pop. E flAcut

acum cadiutantil la domnu maioru PopU, care singur 1-ati
poftit ca s rAtnii la ast reghiments, Iscgleste : Zen obie.
OdatA el vorbe$te, dupg spusa until ofiter rus, de neAm Grec,
cg. Ru$ir axl furi$at lur Cerni-Gheorghe 300.000 de galbenT.
La 26 Novembre st. n. intreba dacg e adevArat el Rusil
sint in Bucure$tr.
25 Mani 1808. (Marna vaduva, cu trer feate, din curtea
bisearici SfIntulur Lip.* (CIA trei pietri de feat[e], cere ajutor.
Pesta, 7 Iulie 1808, 2p.mfirachi Pop, ea ofiter, serie
romAneste tatalur OA, si despre incoronarea apropiatg a im-
pgrgteser. e Gigfoia Starenberg, node am fost err la prinzii.
Warner if serie in P. S., grece$te.Fusese $i fratele lur, Dina.
pe acolo. Prin Septembre era cu el $i eficforu lur domnu
Molnar
Catastif de cheltuiala ce sg va face la pogrebanie rg-
posatuluT dunmealur jupinulur Hagiu $i ce sg. va da Ong la
tre anT 1,a parastase, etc. ; 1808, Octomvrie 18; Sibil.
1809. Zamfirachi Pop serie din Bucuresti $i din Craiova,
apoT din Viera. Erzenberg il oferise a-1 face cApitan in Land-
wehr.
Sibiiti, 2 Tulle 1809. Pauline H. C. Pop aratg. el sotul
el lAsase grija Caser fiului mar tingr Constantin $i lur Stan
Popovici. Hagiul moare la 30 Octombre 1808 si Constantin
la 20 Iunie 1809, la 19 anr. Acum conducerea afacerilor o
aii Zenovie $i Stan Popovicr. TipArit in nemte$te, greceste
si romAneste.
1810. Scrisorr din Viena, de la Zamfirachi Pop, ofiter,
cAtre efratele sgii, Stan.Tot de acolo scrie, in aceia$T limbg,
Dumitra$co Popovici.
cin Marele-Becrcherecav, 13 Novembre 18 io. (Theo-
doril Popovicr, parohii in M. BecT ; Moiser Popovicr, puhpin-
terti. CAtre cvgrulp Stan. SalutgrI.
1812. Neusatz. CorespondentA pentru zugrgveal in-
teo bisericg de sat a luI cArssenius Theodorovics.
1814-5. Fragment de scrisoare din Viena (?). Sedintele
$i petrecerile Congresului. fIch war in dem grossen Hof-Ball

www.dacoromanica.ro
170 DIVERS11

paree und habe auch die Dudesco dort gesehen... Von Du-
desco weis ich kein Wort: er ist in der Leopoldstadt aus-
gezohen, und whont auf der Landstrasse ; er wartet auf
seinen Schwiegersohn wie auf Gott' ; der Gregoir soli schon
in Pest seyn...,
Pesta, 22 August 1816. Scrisoare greceasca de afaced
de la Maviictc xcti Touvouakilc.
C. 1817. Ihrpo AoIntac, ccopil fail minte si neprah-
tisit de niel-un fel de procopsala*, trimete steipiner de odini-
ark Patina Pop, cacest tefaric,adeca o pungulit[a] de banr. Nu
e ciuma in Tara. Rugaciunile cari facem Maicar prea-curater Fe-
crorel la zile de sarbatorl, noptile cu priveghierr si zia cu deose-
bite podoabe de cantan si cu 2 cantaretr, desavarsit psalti,
intre amandoo stranile, si, cum sa face sail., vine chir Baluta
loan $1 ne aduna pe totr din targil, totr copii, la toate sat.-
batorile, si ne duce de ascultam la acest fel de podoaba, ca
pe niste calugarr, si socotim ca nu sa va indura de nor pa-
catosi de a ne pedepsi cu manila sa, care o vedem prin alte
orase. La Bucurestr si in Tara Turcasca, la DR, foarte tare
s'a pornit, mar vartos asupra Jidovilor si Turcilo'r, si din
nimica nu sa pricinueste, ca[t] din necurateniia, si a legit si
omenilor, cari nu s pazesc, ci fac tot felu de amestecarr ;
si, intend si crestini pin casele nelegiuitilorr, s'aii pornit acum
de opstea intre totr. Pe id avem pana acum lazaretue din
amandoo partite, dar ce folos ?! ca. Turci nu fac lazaret, si
ramine la mila lur Dumnezed cum va vrea cu flor.
Rod, 24 aMarta 1817. Comanel capitan. Felicita pe
Hagiica de Pastr si-I trimete cun mielusel.
Cu pleacione sarutti cinstita mama dumitale, cinstita
cocoana Hagiico. Poftescil O. petrecI Santa inviiare a Dom-
nulur Hristos in pace si sanatosT. Primitu un melu, si un cocosu
de munte, si ceva branza. Ma rogu sa le primestr ca de la
un priiatin $i supus al dumitale. i suntO al dumitale prea-
plecata sluga : Comdnel Cdpitan.
Roci, in 12a April 818..

1 V. Hurmuzaki X, la numele Cariboglu.

www.dacoromanica.ro
 DIVERSE 171

(Budak, la Bistritze, 20 Septembre 1820. Hellena

Macedon. Pentru o scrisoare.
Seghedin, 27 Decembre 1820. Comunitatea ortodoxl
de acold sctie Strbeste.
Citli, 1821. ScrisorI romAnesti de la Dimitrie Rat, trans-
lator grubernial.
Cluj, 19 Februar 182i. cDimitrie RatI. Pentru o scu-
tire de cficlor din catanei si o cerere de la ccocoana Maria
Ceacheardec.
.30. 23 Iulie 1821, Dumitru Nicolae, Grec din Bucure$tI.
E cdtand in Viena; are o afacere, pentru care a vorbit solulur
turcesc Mavrogheni. Cere ajutor de banT. P. S. e de cDanu
Dragomir, catana din RAu-Sadulur, care ar vrea sA ias1
din cAtane.
Craiova, 29 Septembre 182x . Popa Iordachi, care are
pe fiul sAti Gheorghe la casa lor. I-1 recomandt
[Craiova], 12 Mart 1822. c Zamfira a lul Dumitru Hu-
zariri, nepotu luI Hagi Pdtru. Cere ajutor la bAtrinete, esi
Cu multA slAbidune $i cu nevAdeare de ochf.
Rimnic, 13 Decembre 1821. eGhitA dascalu. Pentru
datorif $i ganghinaturI vargate.
La 9 Ianuar 1822, pomeneste o scrisoare de la Stan la
cpArintele Meletie iconomul (era Inca la Sibilii acesta).
[C6.1dAru$aul], 4 Septembre 1823. loan Orbu. (Chid
Ati voit Dumnezeti ca sA mA pedepseascd pentru plcatele
ineale cu adastA orbidune. PAunica, prin milostenil, e ctoiag
orbulur. (Filmic& slut intunecat, nu sint vreadnic [a veni
la ea].)
Magi 3 Iulie 1824. (Gabriel Molnar, po$tmaister., Pen-
tru doI cal a! HagicAi. c Cere un cataon de calvin pe o roa-
fAtA ca $i el, ce na (sic) miroas a tapan, nice a mNghirani, ci a
piatrA pucioasA.... CA-m rod pAine mea de la pArintl, cumpAratl
pe samba, ca cAini eel' Ili $i necredintosa aun stApAn bun...
Mai bine sa cazI turuu cel cu umba In vArv $i s lasa vil
numai cAti am botezat nof cu totA... Dar de la o doamnA
cre$tinl, nu de la v'o cataonA de niam rAti... Cu dot nu te
plod... Pentru scrisoare $i ortografia, mA rog de jertare, cl

www.dacoromanica.ro
172 DIVERSE

aciasta scrisoare n'am invatat la scol, ci numai am furat

cu ochi.,
Ceruse 5i la 6 Iunie : cfmr turba iepile dupa armasarit ;
care mare paguba a$ avea, dacd nu s'ar manza. De a muri
oarecandva calu acela, 1-oT ingropa cu pompd ea pe Ducipal,
ca $i pe iapa mea Jiji, care cu muzica$ zacand de jele pana
la groapl o am petrecut cu toata Curtia mea.
Bucure01, 3 Octombre 1824. F. Miiller Theater-Direktor.
Bilet german.
Govora, 4 Septembre 1829, De trei zile nu a cmaI
murit niminea in Craiova. Ru$ii aa trecut Dunarea.
15 Februar 1832. cMaghistratul ora$ului Craiover.
SA-I tocmeasca pe dr. Cominec, c de laste desavir$it dohtor
cu diploma $i cu sentementuri placute. Are 800 de fi. ar-
gint.5 400 de lei turce$ti, pe an. S'a scris Vornicid din
launtru pentru a fi numit, $i s'a aprobat. cS s scoale
s vie cu un ceas mal nainte, fiind intrebuintata politila de
dohtor. Iscalesc : Constandin Brail[oia], Cost[an]d[iln Brabo-
veanu, Notaccoc Emvolk.
Craiova, 15 Februar 1823. Craciun $i Saya Ioannovici.
Trimet cererea maghistratuluT CraioveI. Dohtorul aduca
cdocumenturile sari diplomel[e] in rinduiala, c iaste dohtor de
meditin, lar nu hirurg. Fiindc dupa intocmire cea noaoa
to dohtorii ce ail a infra in slujba %Aril are sa infa.ti$eaze
documenturl vrednice de incredintarea $tiintelor me$te$ugului
lor, care aa a sa cerceta de catra comisiia cea pentru dohtori
a$ezata... Are ora$ul mare lipsa, aflindu-si flume cu un hirurg...
Are a-$ lua plata vizitelor ce va face pa la oamenii eel cu
stare, $1 nor, din cit va sta prin putinta, vom pune toata si-
unta a-lrecomindalui prin toate casete negutatore0 $i boere$ti.
Craiova, 14 Mart 1832. Craciun si Savva Ioanovicl.
Vornicia a hotarit ce urmeaza pentru dohtor : a) Plata pe
luna, 600 de lei, la sfir$itul lunii; b) c dohtorul iaste datori
curariseasca pa saraciI lacuitori din oras fara plata,
lar eel cu stare ad sa.-i plateasca vizitele; c) cnu iaste slobod
dohtorul a lipsi din oras Para $tirea maghistratului; d) ciaste
dator dohtorul a alerga in toata vremea la eel ce-1 vor cherna.

www.dacoromanica.ro
 DIVERSE 173

S'a aflat la BucurestI un dohtor, canume Petru Baron, care

ag sIvirsit invItItura la Minhen si, viind aicea, s'ati si asezat
dohtor al orasulub ; cellalt poate fi Cominec : edeosibit are
orasul si un hirurg, p5. Vilag, de la Viena). De nu Cominec,
altul, pe care ar putea sI-1 caute la Viena dr. Malhat. Se
plAtia de particularT lui Fereri (altT 3 a 4 mit leT pg an).
c Mile ot Meh[a]diia). cDimitr[ache] GrecIanu. Scrisoare
de la ecumnatul midi am[i]n[a]r[ul] Costandin Socoteanu).
Rimnic. Catinca [luT Alecu], Bojureanca.) Pentru niste
e sineturl).

www.dacoromanica.ro
 TABLA NUMELOR.
N. B. Prefa;a nu e cuprinsi in aceste table.

Adacal, 142. Arclar, io8.

Adrianopol, 160. Arges, 105. (episcopul Iosif de), 32.
Ahmed-Efendi (1806-7), 125, 127-8. (negustorl din), 88. (Nanu, ne-
Aidin-Pasa, 116. gustor din), 90.
AlbestY, .124- Argetoianu (Gheorgb41), 89, 118.
Albulescu (loan), 83, 85. (Ion 41), ii8. (Slugerul), 29.
Alezandru (Tar), 128. ArmenT, 82, 86, 91.
All-Papt de Tepelen, 119. Arnt4T, 112, 115, 129, 136-8 142-39
All-Pasa (1822), 152. 147-
Almitj, 123. Arsaki (dr. A.), 73, 164.
Aman (Dumitru), 47, 91, 16o. Arthur (Lewis), 99.
Amarade (r1i1), 130. Aslanoglu, i6i.
Anglia, 9, 10, 16, 31-2, 43, Astrahan, 125.
149. Autun, 98.
Arad, 54, 70.

Bacaloglu (famine), 93. Blgrad, 82, 86. (preotul neunit

Bacial, 113. din), 82.
Baden, 66. Bals (sat), 159.
Bagration (generalul), 128. BAltliretu (Ienachi Stati), 86.
Baia-de-Aram, I 19. Blteatin (Grigorascu), 70.
Baiul (Bratul). V. ZIrnesti (proto- Banat, 137.
popul-dm). Barco (general), 113.
BilIceanu (C. M.), 69, 72-3. (Elena), Barozzi (consul rusesc), 97.
73. (tefan), 72. (Sultana), 5. (fiul Basarab (Stefan), 92.
Stolniculul Ionit), 5. Basarabescu (Dimitrie), 92.
Balasachi (Grigore), 117. Ilasarabia, 155.
Billeanu (Grigorascu), 37. Batal-Paqa, 114.

www.dacoromanica.ro
 TABLA OUBIBLOB
BecTchereculMare, 169.
Belgradul sirbesc, 90, 142. (Paso
de), 114.
Belleval (emigrat), 98-9.
Belu (Mirioara), 74, 76. (Stefan), 69.
Bender, 12.
Bengescu (familie), iz. (Constantin,
Dina sail Costachi), 18, 24, 26,
28. (Dimitrie sal Matachi), 49.
(Gheorghe sail Ghipt), 8, 36. (alt
Gheorghe),74, 89. (fiiI luT Gheorghe
144 48. (RAducanu). 40, 45.
(Sanci4a), 52-3. (Tache). 74.5,
89, 151. (Titu), 48, 63, (Tio.),
37. (Stolniceasa), 7.
Bengeti (sat), 35.
cBeobachter, (ziar), 161.
Bethlen (comitele Gheorghe), 17.
Bibescu (familia), 37, 117, 120.
(Catinca), 28-9, 40, 48-9, 57, 62,
64, 71, 74, 120, 159. (Constantin),
42-3. (Dina), 117-8, 120. (Da-
mitrachi), 28-9, 32, 34-5, 37, 39,
41, 47, 51-2, 56-8, 61-2, 68, 71,
74, 91, 117, 120, 124, 149, 158-9.
(Elena, sopa lu Dina), 42-3,
71-2, 89, 120, (Maria, St4a lilt
Stefan, sl ica eT), 23 $i
(Steflinicii.), 23 i n. 1, 53, 61,
72, 75-6, 130, 148.
Bibica (D1mitrie), 23.
Birca (sat), 130.
Birlad, 140.
Bistrita Rasa, (si moastele Sf. Gri-
gore Decapolitul), 21, 132.
Blutte (E. L., consul engles la Bu-
curestI), 100-4, 164.
Bobicestl (sat), 114.
Bodor (Ludovic, cleric catolic), 100.
Boian (sat). 151.
Boita (sat), 61, 87.
Bojoiil (Tudoran), 44-5.
Bojoran (Alecu), 54.
Boanescu 41, 46.
www.dacoromanica.ro
fib
Borsec, 19.
Bosnegi (=--BosniacT), 89, 146,
BotosanY, 87, 91, 151-2. (Annenii
din), 87, 151-2.
Buzien1 (sat din jud. Neamt), 16.
Btaboveanu (Constantin), 68,90, 172.
Bradul Deva), 41,
Baila, tog, 139, 163. (Pasa de), 139.
Briloid (familia), 29, 115. (Anica,
.fiica .Elenei), 55, 68. (copilul el),
57. (Balafa.), 1.19. (--ulcel biltrtn,
1790), 107. (Comisul), 158. (Cor-
niVO, 48, 107, 123-4. (ica lui), 52.
(COStaChi),35-6, 41-2, 47-9, 53, 6o,
65, 67, 70, 73, 77, 89, 113, 118.
(si so0a.), 122, 154, 158, 172.
(COStie.a), 74-5. (Dina), 59. (Du-
mitrachi), 42, 66, 118, 154, 158.
(nepopY luI), 66. (Elena, sopa lul
Costachi), 43-5, 46-9, 51-7, 62,
65, 68. (Ionia), 8, 10, 109. (Ni-
colee), 61, 63-4, 65, 701 72, 87,
89, 164. (copii), 63. (Ua., sopa lul
Dumitrachi, i mama el), Ia.
(fiul Stolniculul), 19.
Bran, 42, 146.
Basavestl (sat si minkstire),118,133.
Brasov, 19, 40-1, 43-50, 58-9, 64-9,
71-2, 77, 82, 85, 93, 97, 101,
1, 121-3, 132-3, 145-6, 152,
16o. (Barbu Arlon dui), 83. (I.
Vlad, negustor din), 82. (L tono-
Marcus din) 83.
vid Marcus
Britianu (Dinc), 65-6. (Toma), 54.
Bratoifiesii (sat), 1 19.
Briltulest1 (sat), 38.
Breasta (sat), 36, 71.
Brincoveanu (Grigore), 66-9, 71,
77, 145. (sopa sa), 66. (Mano.
lachi), 81, 117. (Nicolae), 34-5,
39-40. (beizadeaua Radu), 69. (bei-
zadeaua Stefan), 67.
Bruckenthal (baronul de), 34-5.
Brusa (bkile de la), 88.
176 TABLA NUMBLOR
Bucoviit (minitstire), 116.
Bucsanescu (Constantin), 68 (Sofia),
72.
Bacureptl, 7, 8, to, 12-3, 18, 20,
26-7, 29-311 37-8, 41-3, 45, 48,
50, 52, 54'7167-70, 72-5, 77, 81,
83, 92, 97-101, 106-7, 109, 1 1-3,
121-3, 125-38, 140, 143, 146,
148-9, 153, 16o-1, 164, 169-71.
(biserica Domnita Map), 76-7,
112. (manastirea Pantelimon), 86.
(Agentia austriaca), 97, 163. (con-
sulatu1 rusesc), 125. (negustoril
din 1808), 88. (negustorl din
1832), 93. (negustori greci), 83.
(ArmenT), 85-7, r46. (Eyre*, 91,
146. (Teatrul german), 172.
Cabana (generalu)), 38.
Calafat, 106, 110, 119, 137, 139-41.
alclarusanl (mitniistire), 17z.
Calenderoglu (Lazar), 92.
CitliminestI, 14., 87, '18, 132-4/
139. (negustorY), 88.
Calinescu (Grigore), 6o.
Callimachi (Scarlat-Vodii), 129-30,
148.
Camarasul Constantin, 19, 21.
aminarul Iene, 115.
Caminareasa Anica, 53.
Cantacuzino (Constantin), 58. (Gri-
gore), 74-5. (Elena, fiica lul Con-
stantin Biliceanu), 72.
Cantemir (von), 162.
Carablit (protopopul Ignatie), 93.
Caracal, 24, 64, 70, 85, x6 r.
Carachiz (localitate), 137.
Caragei (loan Gheorghe-Vodit), 57,
134, 159.
Carageh (Nicolae-Vodii), x8.
Caragheorghe (cipetenie slrbeasch),
I 169.
www.dacoromanica.ro
Buda, 45.
Budac (sat), 171.
Budisteanul (Varlaam), 16.
Bug (rill), 126.
Buicescu (familie), 25.
Bujor (insula), 142.
Bujorearm (Catinca, sotia lui Alecu),
172. (Luxandra, Luxim sail Ru-
xanda), 72, 74, 77.
Bujoren1 (sat), 116.
BulgarT, 82.
Buzitii, 164. (Costandie, episcop de),
126.
Buzescu (Constantin si sosia sa, Ca-
tinca), 61, 64-5, 67.
Caramustail (1800), 116.
Caransebes, 705.
CaraOsman, 113.
Carcalechi (C. Gheorghiu), 86.
Cariboglu (Ienache Dim.), 36.
Carniov (secretarifi rus), i6o.
CazacY, 109, 163.
Ceacheardec (Maria), I 71.
Cepturoaia (sat), 30.
Cernatescu (Constantin), 61. (Gheor-
ghe), 38. (lonit), 6o.
CernautY, Kn.
Cernetl, 65, 105, 116, 139-40, 145,
147-8, 155-6, 164.
Chirico (Luca, consul rusesc la Bu-
cures,tY), 54, 97-8, 124 0 u. (Elena),
98.
Chiselev (generalul), Ioo.
Cimbru (localitate), 117.
Cimpina, 82.
Cimpineanu (Constantin), 16!. (loan),
25. (Scarlat), 16.
CImpulung (-111 muntean), 82, 123.
(ispravnic de), 1514
 TABLA N1JILELOti
ClnenT, 37, 41, 44, 48, 02, 65, 92,
98, 105, 118-9, 121, 133, 135,
149-50,159. (chpitanT de post), 48.
Cioroiii (sat), i i 6, 13 I.
Cirjalif, ii6, 119-20, 133.
Cladova, 110, 124.
Cleanov (sat), 118-20.
Clucerioglu sail Cluccioglu (Constan-
tin), 32, 34.
Cluj, 62, 88, 91. (Vasilachi D. Vlad),
91. (D. Raf), 171. (Vasilie Ono-
frie, negustor), 86.
Coburg (principele de). 84, 1 t 1, 113.
Codrica (Panaiot, secrctariii), 97.
Comtineanu (Alexandru), 77. (Mi-
nim, 26.
Constantinopol, 20, 22, 35, 98-9,
112, 117, 128, 145, 148, 155,
160. (patriarhl dO, 43, 144
CosovenT (sat), 73.
Costanda (Sevastian), 42.
Costtn (cipitanul), 127.
Cotmeana (mnstire), 124.
Cotofeanu (Ghttii), 43. (Grigore), 4i.
(Nicolae), 69, 89. (Puna), 68, 70.
Cofofen1 (sal), 130.
CotrocenT(m.irlstirea). 52, 111,137-8.
Cozia, 22, 44, 105, 1141 144, 145.
Craiova, 8, 13, 15-9, 21, 23-8, 41,
43-5, 47, 49, 52-4, 57, 61-5, 68-71,
73.7, 81-5, 88 92, 98-100, 205-
I I, 113-7, 119, 123-4, 129-31,
Darvari (dr. C.), 97.
Dantz (Cesar), 99.
David (Dinu, negustor), 51, 213.
Degeni (sat), 167.
Deleanca (Zoita fititireasa), 69.
Demir-Aga, 156.
Dervis-Aga, 106 n. 1.
Dervis-Pasa (1822), 152, 155,
161.
5216. Vol. VIII.
www.dacoromanica.ro
177
133-8, 142-5, 147-61, 163-4, z68-
70, 172. (TirguIde-afar.1), 115.
(Sf. Apostoll), 38. (Sf. Arhanghel).
47. (Sf. Troit), 5, 7, 9, 130. (Sf.
lije), 169. (Maica Precista i Sf.
Ghoorghe), 4. (Preoff : eccnomul
Iordachi), 157-8, 171. (Timoteiii),
157-8. (Meletie), 171. (proof, 89.
(Grmticul Episcopiel), 157. (Cal-
macaml), 9. (negustorT: Saya loan),
88-9. (Velie PavlovicT), 87-8.
(Marco), 83-4. (Hagi Criciun), 84.
(Hagi Barbu), 83. (Ienachi Mihail),
84-6. (Dumttrachi Nicolaii), 83.
(Iordachi Gheorgho), 82. (Hagi
Mladen Stoianovici), 90-I. (Nistor
PavlovicT), 90-I. (Saya Ioanovici),
92. (Stamate Wren, 90. (P.
Dimitriu), 90. (Dimitrie Constan-
tin): 86. (Muth' loati), 86. (Fito-
chi si Calaigi), 86. (N. RadovicI),
86. (Agentie), (sudifT), 153,
6 (Nam fi), 131, 137. (Frederic
Drechsler, substitutul Agenfie,
145, 147-56, 158.
Cretalescu (Eustratic), 4. (Manolachi),
126.
Crimeia, 155.
CriulenT, 83.
Cupariul (Manolachi), 22.
Cutuzov (generalul), 98.
llesliu (tefan), 89.
lleva (P. Stoica, vames din), 86.
Diamandi (Serda, 130, 145.
Dimanciu (Gligoras), 98.
Drgnescu, ioo, 112.
DrglsanT, 130-I, 143, 145-6. (dealul
CdtineT), 57.
DragornirestY (sat In Ilfov), 126.
DrgotestI (sat), 12.
12
178 TABLA NIIMBLOR
Dreisler. V. Craiova.
Duca (Neofit, profesor), 89.
Ducipal, x72.
Dudescu Nicolze), 8 0 n. 2,
10, 36. (ica sa), 8 fi n. 2. (Con-
Elsche (N. van den), ioo.
Emanuil (Nic.), 172.
Enzenberg (general), x9, 169.
Fitch (Clucerul), 52.
Flcoianu (Dimitrie), 22, 24, 25-6,
28. (Ianachi), 25. (Maria sail Ma-
rina), 22, 26.
}licitFinn (Serdarul), 43.
Farfarit (familia), x15. (Serdarul), 9.
(Dumitrana), 118.
Ferrari (dr. C. P.), 98.
Filian (dr.), 97.
Filipescu (Alexandru), 73, 75. (Con-
stantin), 122, 126, 138. (familia),
122. (Dinu), 13. (Ecaterina,
cut Ba4), 77. (Grigore), 70. (Ma-
nolachi), 77.
Filipopoliti (Iordachl), 32.
Galati', 82, 133, 140, 163.
Gnescu (familia), 91. (Catinca
eT, loan), 31, 41-2, 46,
sot-ul
52, 6x, 73.
Gaudy (funcionar la Agen0a aus-
triad,: din Bucure0T), 121.
Gavazu (Gavanosoglu?)-Pasa, 147.
Geanoglu (C.), 10-3, 19, 24, 33-4,
106, 115.
Geismar (baronul de, (Ater rus), 98.
Gentz (tnvttor), 74-5.
Germani (In Muntenia), 148.
www.dacoromanica.ro
stantin), 35, 126, 170. (0 mail
00. (Elenca), 51-2, 170.
Dunre, 41, 107-8, 110-I, 113, 116,
123, 127, 131, t34, 138, 140-1,
153-5, 157, 16i, 163-4, 172.
Epir, 92.
Eteri0-I, 145.
EVreY, 112, 170.
Filianu (Mateitii), 16. (vduva), 123.
Filitis (Mitropolitnl Dosofteiii), 126
0 u.
Florentin (localitate), II I, 113.
FoqanT, 82, 109, x52-3. (Constan-
tin Paraschiv din), 87. (Leiba
David), 86.
Frances (limba), 27.
Francisc 1-id (imprteasa lul), 169.
Franciscani, 34.
Frankfurt, 8. (Gazeta de), 61, 63.
Franta, 31, 38, 42-3, 114, 125-6.
Frato0.4eanu (Radu), 68.
Frumup.nu (C.), 76.
Fulea (Muisc), 54.
Germania, 153, 156.
Ghenci'-Aga, 156.
Gherla, 83. (Narses PAcurariii, ne-
gustor armean din), 85.
Ghica (Alexandru-Vod I-id), 12.
Ghica (Alexandru Scarlat), 75-6.
Ghica (Constantin Hatmanul), 75-6.
Ghica (Constantin Banul), 40, 43.
Ghica (Dumitrachi Banul), 43, 81.
(a doua sotie a lui), 8i. (fiul cel
mai mic), 122.
Ghica (Ecaterina), 77.
 TABLA NUMELOR
Ghica (Grigore Matel-Vod'i), 12.
Ghica (Grigore Dimitrie-Voc16), 37,
42-3, 68, 70, 72-4, 153, 157, 159.
Ghica (Scalia Dimitrie) 13, 16.
Ghighiu, 92.
Ghiurgi-Osman-Paaa, 114.
Giorman (sat), 67,129-3r, 133-4, 136.
Gioroc (sat), 67, 135-6.
GirleatI (sat), r 15-6.
Giurgeil (localitate), 91.
Giurgiu, 109-1o, 124-5, 139.
Glogoveanu (familie), 107, 115.
(Alecu), 56. (Constantin), 63 (Ni-
colae), 39, 67.
Golescu (Nicolae), 36.
Golescu (loan), 76. (Ritducanu), 36-8,
40-2, 126. (Zoe), 76, ioo (?).
Goleaff (sat), 38.
Golumbeanu (familia), 57.
Hagi-Bairactar (1821-2), 147, 156.
Hagi Constantin Pop, 6, 7, 18-9, 22,
25, 45-7 (moartea 10), 53, 84, 86,
91, 168-9 (moartea luI). (soacra
lul), 9. (cumnatul Ienachi, frate co
sotia luI), 35, 46, x29. (Konica,
sotia lui Hagi C. Pop), 7, 8, 9,
x7, 27, 35, 44-8, 53-4, 56-7, 62,
74-5. (moartea ei), 84, 91, 119,
154, 169-71. (Dina', fiul lui Hagi
C. Pop), 47-8, 169. (Zamfirachi
sail Zenobie, alt fitt al lul Hagi
C. Pop), 45, 48-50, 57, 62-3, 66,
771 89, 154, 168-9. (sotia luY,
Iosefina), 56. (Mariuta, fiica lui
Hagi C. Pop), 22, 24. (nepotul
lol), 26-7.
Hagi-Diamant (Panatot), I I 2.
Hagi-Dumitru (din Craiova), 133.
Hagi-Gheorghe (sat), 126.
Hagi-Gherghe (Zamfir), 3, 8, 81,
168.
Hagi Ivan Pop, 167.
www.dacoromanica.ro
179
Gorj (judetul), 129, 154.
Govora, 163, 172,
Grabovschi (negustor), 76.
Grhdiate (sat), i8.
Gridiateanu (Catinca, sotia lul Scar-
lat), 37. (Eufrosina, sotia lui Gri-
goreN, 69. (Grigore), 69, 77. (Id-
nita, sotialuY Manolach0,38. Mano-
lachi), 5, II, 17-8, 37, 52. (Maria),
5. (Scarlat, fiul lul Manolachi), 5.
Grammont (vicontele de), oo-i.
Greceanu (Dumitrachi), 52, 60-1,
173. (Grigore), 37. (Scarlat), 22,28.
Greceatl (sat), 167.
Grecl, 144-5, 157-8, 16o, 162, 169.
(eteriati), 157. (ziareeati), 152.
Green (Samuil), 99.
Grozeati (sat), 82.
Gura-Ialomitei, 109.
Hagi-Moscu (Vistierul I.), 49, 57,
91, 112, 134-
Hagi Petra Luca, 3, 82.
HaiducY (Velcu i fratele), 131.
Hakenau (Fleischhackel de, Agent
la BucurqtI), 54, 74, g8-zoo, z32,
145, 16o. (doamna de), 135.
Hanged (Mirioara, Doamna lui Gri-
gore-Vodli Ghica), 66.8, 72-5.
Haralambie (C.), 52, 55. (Dnmitrachi),
89. (Ruxanda), 39, 55, 57, 65, 89.
Hateg, 41, 58-61, 90, 117, 120,
146-8, 150-1, 153. (Popovicl, ne-
gustor din), 147.
Herbert-Rathkeal (Internuntiu), 22,
112.
Hetrenl (sat), 153.
Hieros-Lochos, 139.
Hiotal (Iancu), 73.
Hochepied (baronul de, ai tatil
97-8.
Hrisoscoleil(Banul), 12. (Sultana), 77.
Hurez, 67, 132; 134, 145.
180 TABLA NUMBL6B
I
Iacumi (Stolnicul), 45.
lalomita, 92. (jutlet), i61.
Iasl, 82, 90, 98, 122, 125, 1341
139-40, 151-3, 162. (Agentia aus-
triacA), 151, 162. (consulatul fran-
ces), 125. (consulatul rusesc), 125.
(sudin 162. (negustorl armeni),
90, 134, 139-40, 162. (negustorl
greet), 83.
Ierusalitn, 91.
Ilia (birtas romtn tu), 87.
Inidioara, 93.
Ioanidi (dr. Atanase), 97.
Ioarinvicl (fratiI), 77. (Saya), 70,
159-63, 172. (Crliclun), 172.
Iordachi (Cilpitanul, eterist), 130,
137, 143, 145.
Iota (Nicolae), 76, 92, 152, 156, 163.
J
Jianu (familia), 84, 115.
Jianu (Amza si Amzachi), 5-6, 68.
Jianu (('ostachi), 5.
Jianu (Dumitru), 60. 89.
Jianu (Ghitii), 6-7, 10, 14, 16, 18,
27, 107, t x8, 123
Jianu (Grigoratcu), 5, 59, 71.
Jiauu (Hagi Stan)1 3-4, 6-7, 9. (gi-
nerele Nicolae si nepoata), 16, 23,
26-32, 34, 84, 106-7.
Jianu (lanai), 66.
Jianu (Ienachi), 23-4.
Jianu (Linea), 5, 24, 29.
jianu (Ionit) 29.
Jiann (Piiharnicul), 156.
Jianu (Smaranda), 64-5, 68.
K
Kalenduros (Panaiot, dascil), 72.
Klinger (Franz, inginer) 99.
Koharna, 145.
Kosani, 51.
www.dacoromanica.ro
Iovipali (NicolitN, negustor), 21, 82,
87-8, 90. (Constantin Nicolith),
58, 90, 129.
Ipsilanti (Alexandra-Vora), 7, 8, 8r.
Ipsilanti (Alexandru, seful eteriel),
134, 136-9, 141-5.
ipsilanti(Constantin-Vod.1), 40, 43-4,
124, 127.
Ipsilanti (Dimitrie, 6111 lth Constantin-
Vora"), 137.
Irgau (135.1), x9.
lsaiov (general rus), 43.
Isalnita (sat), i16, 130, 153.
Iscovici, 8x.
Ismail (Selim-Pasa), 152.
Italianl (limba). 36-7, 46-9.
Izlaz, 162.
Jianu (Shiniest sail Sttinnt), 15, 21-3
si n. (nunta luI), 27 (si sotia),
34, 371 40, 42, 52-3 (0 a doua
sotie), 64, 68, 72, 74, 89, x18,
154, 158.
Jianu (8tefan), 59, 64-8, 89.
Jianu (Tita), 20.
Jianu (Zamfir). 4, 7, 11, 18, 27, 29.
Jiauu (Zoita si fetele eI), 29, 54.
Jtblea, io6, 114, 133.
Jiid (rtii) 140.
Jitianu (mKniistire), 136-8, 153.
journal des dames, loo.
Jucherand (de, colonel ; 0 sotia sa),
98.
Kremenitza, 68, 70.
Kreuchly (consul prusian), 138.
Kurtinski (general) 75.
 TABLA N1111E1011
L
Lcusteanu (Radu), 89.
Lagan, 101.
Lahovari (loan), 58, 63, 65, 67-9,
129, 140. (Mihal), 67. (Nico-
lachi), 67. (Sours WI loan, So-
cot2anca), 65.
Laibach, 138.
Lambrin6 (Constantin), 61.
Laptiev (Elena), 71.
Laroche (B.) 97.
Lascarev, 112.
Macarie (clittliretul) 73, 149.
Macedonia, 92.
Mag (sat), 171-2.
Manaf-lbrahim, 117, 1X9, 127.
Manaf, 142, 144, 150, 154-7.
Miniistirea dintr'un lemn, 53.
Manclacovicl (Vlitdutk), 53.
Manega (student), 170.
Manicati (Saffranos, Iosif), 22, 25,
112, 217.
M21111 (MihaiaChi), 40, 70-1, 73-4.
Manuc-beik, 124 si U.
Mitre:Tit (Stamati), 129-30, 135-6,
138.
MiirginenT (Turci), 142.
Marmont (maresalul), 126.
MateY (loan), 43, 123-4.
Mavrodi (negustor si so0a sa, Eli-
saveta), 88, 112.
Mavrogheni (Nicolae-Vodii) 12-3,
15, 22, 26, 105, to8.
Mavrogheni (Logofdtul Ionip, Tog.
Ambasadorul la Viena), 171.
(Hatmanul) 57.
Mavros (Nicolae), 66, 86.
Medicl, 6-7, 11, 35. (P. Baron), 172.
(DumitTachi Marin), 25, 29. (Ef-
rosina), go. (Ferrari sail Ferrer),
131, 172. (Gb. Martin Hailain), 30.
www.dacoromanica.ro
181
Latink (Iiraba), 27.
Laziir (C.), 70.
Ledoulx (consul frances), 98.
Leipzig. 3, 27, 44, 86, 91-2.
Lemberg, 73.
Len (Filip), x6 t.
Lippa (Agent la la.s1), 139.
Locusteanu (Vasile), 92.
Logofdtul Gherghe, 112.
Lom, 117, 155, 157.
Loviste (vtksie), 65.
(Horvat) 24. (Kaminek), 172. Neu-
stdter). 31. (Pal), 31. (Pinta, 47.
(4tap,), 53. (Ulrich) 45. (Vilag),
(al lul Alexandra Ipsilanti
eteristul), 139. (grad), 31. (Fa-
me, 30, 52.
Mehadia, 53-4, 60, 65, 73, 77, 98,
Mehedinfl (judet), 16, 113, 129,
141.
Meitani (negustor), 75.
Melencu (sef strb), 41.
Mriage (ofiter frances), 125.
Merisanu (Pirvu), 91. (Fratele lui,
Dumitrascu), 91.
Merkelius (Agent austriac din Bucu-
restY), 18, 85, 105, 114.
Michelson (generalul), 125.
Mibail (Gheorghe, si fiul AO, 139.
Mikes, 15.
Miloradovici (generalul), 128.
Minciaky (consul rus), 99, x6o.
Mincovicl (Chiru), go.
Minovici (Ionitk), 163-4.
(Miran) (Dina), 148,
Mischa (sat), 115.
Mitrowski (generalul), 19.
Mlecknesti (sat), 115.
Moflea (sat) 116.
182 TABLA. NBILBLOB

Molajoni (losif, episcop de), 130-1.
Moldova, 21, 82-3, 91, 134.
Muldovan (loan, comisarid in 01-
tenia), 85.
Molnar (di-. loan), 52. (Fiul), 169.
(Gabriel), 171-2.
Monari (Francisc, cInfire0, wog.
Muntesquieu (de), 98.
Mordouville (Virginie de), ioo.
Mor6a, 161,
Morunglavul (schit), 3, 1o8.
Moruzi (Alexandru-Vodii), 28-9, i i6-
7, 121. (Domnita), 17. (Ienachi
fiul), 12.
Motru (milastire) 115, 131-2, 145.
Miinchen, 172.
Muiereni (sat), 123-4-
Muntaniotis (Constantin, dasc51), 77.
Murgkanu (familia), 16. (Alexandra),
69.(An4a), 121-2. (ClUCC10), 107.
(Costachi), 41-3, 47, 53 0 -4 0,
61, 69, 120-4. (Alt frate), 120-1.
(Ruxandra), 121. (dtrarul), 124-
(erban), 39, 43, 46-7, 154. (Sma-
randa), 53-4, 09, 121.
Murgapil (sat), 54.
Mustafa Bairactar, 125.8.

Napoleon 98-9. (Viaja luI), Neusatz, 159.

49. Nica Serdarul, 129.
Nsiind (Sofia Ramtd1 i Elena Ma- Nicola (Delibapt, maiorul), 112.
chedon din), 86-7, 170. Nicolantin (Antonie), 82-3, 106.
Negotie, 117. Nicopol, io8, 125, 137,
Negri (Constantin), i58. Nistru (rtul), 82, 126.
Nenciulescu (Alexaudru), 60, 67, Noe (loan, spiier), 99.
69, 76-7, 158-60. Nova ei (sat), 140,

o
Obedeanu (Mali ; i biserica sa
din Craiova), 31. (Petrachi), 89. Orpva, 135-6, 143. 146. (Regeb-
Obrenovicl cneaz strbesc), Aga), 125.
142. Osman-Paqa, 113.
Ocnole (di,n Vticea), 67, 133. Ostrov (localitate), 105, 107-8.
Olt (WO, 93, 132-3, 159 Otetelipnu (Catinca), 71. (Constan-
Oltenia (Incercare de separatism In), tin), 21-2, 29-30, 32, 34, 36, 39,
6o. 41, 51-52, 56-9. (soda sa), 29-
Oltet i6. 30. (Dinicu), 89. sa), 59.
Opran negustor), 59, 61, 90, (Drighiceanu), 36. (Grigore), 75.
135-6, 143, 146. (111e), 9. (loan), 9. (lordachi), 69.
Oradea-Mare (negustorui M, Mihail (Piuna), 38. (Ruxanda), 68, 73-4,
din), 86. 89, (Sdftica). 37. (Zmaranda), 71-3.
Orktie, 19, 6o, 122. (ienei Mai01), 87. Ottenfels (de, Internunciu), 99.

www.dacoromanica.ro
 TABLA 111111EL OE
P
Palanca (In Serbia), to8.
Papnc (lough), 106.
Parascheva (ispravnic), 112.
Paris, 98-9.
Paserea (sat in jud. Ilfov), 126.
PavlovicY (Nistor, negustor), 136-40,
142, 144-7, 149-50, 157-8. (Va-
sile, negustor), 130-1, 146.
Pazvantoglu, 39, 116-7, 119, 123-5,
127.
PazvangiY, 118-9, 121-2.
PencovicI (Stati, negustor), 86.
Perieteanu (Stanca), 67. .
Pests, 32, 54, 86-7, too, 170.
PeOenarY, 147.
Petersburg, 70, 101, 152.
Philadelphy (D.), 97.
PieleOI (sat), 1 x 5.
Pmi (consul rusesc), 138, i6o.
Pitar (?) (schit), 137.
Pitarul Iene, 130.
PiteA, 32, 72, 76, 87, 92-3, 120-1,
123, 135, 142-3. (ispravnic de),
16, 36. (negustorI grecl din), 88.
Plepianu (lonitil), 89.
Pleven (Plevna), 116, 157.
Poiana (sat In jud. Dolj), 44, 153,
x67.
R
Raab (von), 162.
Racovitii (MihaI-Vocli), 12.
RadovicY (loan, negustor), 105.
Radziwillow, 67. . 121,
Rahova, 110-z, 139-40, 147, 159,
163.
Raicevich (din Viena; 1784), 10, 16.
Ralet (Dimitrie), 72, 76, 161. (Isac),
126. (Postelnicul), 13.
Rail (Spittarul), 58, 66.
RitOnarl, 59, 163.
Rastl (Nicolae), 57, 72.
Reace (sat), 3.
www.dacoromanica.ro
183
Poienarl (sat), 18.
Poienaru (A nica), 89. Petrachi), 100-1,
154-
Polihroni (Serdarn1), 131.
Polizachi (negustor), 83, 117, 16o.
Polonia, 7, 112, 126.
Popegi (sat In jud. VIlcea), 167.
Popovici (DumitraFu, negustor), 133,
141-2, 151, 169.
PopovicI(MateY, negustor),199, 111-2
I 17.
PopovicI (Stan), 41, 58, 60-1, 64,
66, 69, 91, 117, 119, 129-44,
149, 151, 159-60, 169, 171.
PorcenY (sat), 147.
Poroineanu (familia), 137.
Porumbariu (Ienachi), 92.
Postelnicul (Stoian), 32.
Praova. V. Rahova.
Pri4coveanu sail Piqcoveanu (Stanca),
5. (Stefan), 4-7, 15, 23, 25, 81,
106-7, 115. (Zoita), 70.
Preajba (sat), 3!, 37, x t 5-f , 123.
Pressburg, 149.
Prishceanu (Safta), 68.
Prozorovschi (generalul), 126, 128.
Prut (rIit), 82, 134, 163.
Pupliza (sat), 126.
Rimnic, xo, 28, 30, 35, 44, 48,
52-3, 56, 61, 63-4, 67, 74-6, 82,
85, 88.9, 92, 105-6, x13, 116-7,
123, 129-30, 133-6, 143,
146, 148, 151, 156, 163, 168,
172. (episcopi), 20, 8i. (Cali niC),
157-8. (Galaction), 89, 152, 157,
160-1. (N ectarie), 126. (Neofit),
161-2. (gardianul catolic Ludovic
Kiss), 97. (negustoril. din 1821),
90. (Matel PopovicI), 85. (das-
ali), 171,
Riovanu (loan), 6x, 63, 89.
184 TABLA NUMBLOR
Ritoridt (Petrachi), 39.
Rlul-Sadultil, 171.
Rlurenl, 86, 89-9, 92.
Robilnestil.Plitezulul, 45.
Robescu (Matache si Constantin), 93.
Robestl (sat), 93.
Rodna, 87.
Roman, 83, 113.
Romana(1 (ispravnicY de), 70.
Romaniti, 157.
Roset (Attica), 66. (Dumitrachi), 641,
89. (Mrioara), 51.
S
Sadova, 134.
Sakellario (baronul Constantin), go.
(Gheorghe), 55, 66, 89, 92, 134.
Salcia (sat), 107.
Saleva (localitate), 147.
Salih-Aga (1822), s55.
Samurcas (Alecu), 128-9. (Constan-
tin), 49, 53, 64, 69. (loan), x30,
133, 137, 148, 152, 158. (fiul
sill), 148. (Marghioala), 77. (Zoi;a),
47
Sndulescu (Dumitrachi), 39.
Safi, 29.
Sueff (sat), 167.
Saya (bimbasa), 119, 145, 148.
Schiliti (Dumitrachi), 22.
Schladen (baronul de), 99,
Sebesul-de-sus, 87.
Seoul, 113.
Seghedin, 170.
erbinestl (jud. VIlcea), io8.
Serdarul Stanciu (Mare-Logofitt al
Divanului), 109.
Sibiit, 17, 19, 21, 30-2, 34-5, 37-8,
45-7, 54, 57-63, 65, 68-71, 74,
81, 83, 87, 89-9o, 92, 97-9, MI,
129-32, 134-6, 138-41. 14411
148-9, 152, 159-61, 169, 171.
(Str. PoplIcif), 91. (Closterul), 52,
56. (Drotlef din), 168.
www.dacoromanica.ro
Roznovanu (Nicolae),
Rukman (consul rusesc), 16o.
Rusnescu (Tordachi), 73.
Rusava, 59, 61, go, 105, 122, 131,
145, 149. V. Orsova.
Rusciuc, 42, 125, 127, 138.
Rusi Caragicu (Logoft), 132.
Rusl, 19-20, 42-3, 72, 74, 76, 92,
09 si u., 136 7, 143, 152-3, x55,
163, 169, 172.
Sighisoara (Vasilicl Moise din), z68.
Silihdar-Aga (i822), 147-8, 153,
155-7.
Silistra, tog, 112, 125, 128, 159,
164. (Pass; 1822), 153-4.
Slmblta-de-sus, 66.
Slmboteanu (loan), 51.
Sina (Casa din Viena), coo.
Sinaia, 131.
Sion, 55.
ipoteanu (loan), 44.
SW:if, 8, 42, 117, 120, 136-7, 140-2,
145-
Slnesti, 167.
Slatina, 116-7, 119, 135-7.
Sltineanu (familie), log. (Ecate-
rina), 76. (loan), 74. (Milial), 77.
(Riiducatiu i Siftica), 28.
Slobozia (jud. God), 147.
Smirdan,
Socolescu (familia), 21. (Chirata), 38.
Socoteanu (Barbu), 62. (Bica), 67.
(Constantin), 30, 33-3, 37, 172.
(Clucereasa Stanca), 58.
Solomon (clipitan), 137, 140-1, 146.
Solomon (Silimon ; staroste), 130,
136, 147, 150-1.
Spited' (Ludovic Drechsler), 72. (Kol-
ler), 161.
Splnyi (general), 22.
 TABLA /4tIMELOB
Stahrenberg (contesa), 169.
Stavru (Slugerul), 83.
StirbeI (Barbu), 4, 6-9, 11, 14-5,
18-9, 22-4, 26-8, 30, 32-3, 35-
51, 57-8, 63, 107, 115-6, 120.
tirber (Barba Dimitrie), 63, 69, 72, 75.
Stirbel (Catinca), 4-6, 8-9, II, 19,
25, 27, 33, 35, 38, 40, 49.
StirbeY r(Dumitrana), 3-9, i 1. (ne-
poata eY, Dumitrana),
StirbeY (loan -Drignescu), 60.
StirbeI (Mariuta), 5,
Stoian:(C/ipitanul), no. (Barbu), 54.
Strangford (ambasador engles la Con-
standnopol), 99.
Strehaia, _129.
Str/mbeanu (Constantin), 3.
Strogonov (ambasador rus la Cons-
tantinopol), 148.
Tancoigne (consul frances), 99.
Tatarl, 148
Tecuciii, 82,
Teisanu (1311u0), 59, 62, 85, 88,
123, 130, 138. (roan 130140, 170.
(Nica), 128. (Stab kaluti), 135.
(Zoita), 59-60.
eTelegraphoss (ziar), 140.
Teohari (Antohi N.), 117, 121-2.
Tetoianu 108.
Tetoveanul (Saya loan, negustor), 89,
Thury (Lasz16), 26.
Tigani, 30-1, 81, Hs. (din Sibii6),
97.
Tigar (Costachi), 70.
Tija (localitate); I 1.
Timbru (localitate), 163.
Timipara, 23, 34, 57, 121.
Timoc (rig), 84, 109-10.
Tncbe0I, 126.
Tintrenl, 130.2, 134, 145-
Tirgovite, 238, 143
5216. Vol. VIII.
www.dacoromanica.ro
185
Stiirmer (d-ra), 66.
Suceava, 91, 151.
Suedia, 110.
Suhaiti (localitate), io9.
SUM1a, 20.
Surcecuta (sat), 130.
Siqescu (Stanciu), 32.
Suteftl (sat), 82-3.
Sutu (Alexandru-Vorl), 122-3, 235.
(Doamna Eufrosina), 66. (Fill sl
Gheorghe i Nicolae), 61, 66.
Sutu (Mihal Constantin-Vocri), zo
n. I, 22, 26, 117, 121-2. (Fiul
22.
Sign (Mihal Grigore-Voclii), 134.
Sutu (Iordachi, nepotul luY MihaI
Constantin-Vocl), 24., 20, 41-2.
Suvorov (generalul), 109.
Szkely (corniti1), 25.
Tirgu-Thulul, 2/, 6, 32, 35, 67,
70, 76, 89, 116,118, 120, 131, 145s
147, 150, 156. (staroste al), 150.
Tirlet (Alexandru), 98.
Tismana, 131-2, 145, 147.
Todoran (Mihail, negustor), 27, 32-3,
83, 85, 106-n.
Totoc, 148.
Trsnea (Nicolae), 51.
Trestenic-Oglu, 114, 221.
Tschudi (Rudolf de), pm.
Tufan (lordachi), 43.
Tufecci-Baqa (z822), 156.
Tunusli, 170.
Turchq, 93.
Turd, 23, 19, 36, 41-4, 53, 69, 84,
89, 92, 106 Vi u., 117 si n., 129,
163, 168, 170.
Turnavitul, 108.
Turnu-Mgurele, 108-9,
Turnu-Rosu, 105.
Turtucaia, 20.
12'
186 TABLA N11/1311,011

u
Ullrich (Adam), O. UngurenT, 140, 147.
Ungrovlahiei (Mitropolia), 128. (Dio- Ungurl, 137.
nisie), 16o. (Filaret), 25. (Grigore),
81-2. (Grigore al II-lea), 164.

V
V ictirescu (familia), 45. (Iorgul, 150-I.
(Nicolachi), 130. (tefan), 49.
(Zinca), 49-50.
VictirestY, 110. (din deal), 98,
Mean, 117-8, 120, 122, 147.
Vlcinescu (familia), 40.
Varadi (Hristea), 113.
Varlaam (13alasa), 72-3. (Constantin),
41, 127. (Nicolae), 64-
Vasarheiil, 87,
Vendoti (Gheorghe), 9.
Venetia, 73.
Verona (congresul de la), 66.
Vestem, 87.
Vidin, 84, 1o8, III, 113-4, 116,
119, 123-4, 148, 150, 152-3, 156,
158, 160-1, 170. (Pasa de), 62.
Viena, 8-1o, z 5-6, 19. 24-6, 31,
35-7, 39, 42, 44, 46, 48, 571 63,
66, 73-5, 81-2, 86, 98-101, 105,
139, 154. (congresul de), 169-70.
(marca dc), 86. (tipografal Bau-
meister), 9. (tipografia Mechitari-
stilor), 149. (di.. alfatti), 172.
Viisoreanu (Constantin), x7, 38, 123.
(Catinca), 59. (Ioni), 59, (Elena),
89.
VlIcea (si ispravnici), 5, 22, 26, 33,
371 46, 63, 72. (sames1), 58.
VIlceanu (Pavel), 6o.
Virciorova, 145-
Vistierul Pirvu, 52.
VizirI Mustafit-Pasa, x18.
Vlidlianu sa Vlidoianu (Clucerul),
118. (Constantin), 43, 74-5, 162.
(Frosimta), 75, 162. (loan), 52.
Vlbidescu (loniti), 67. (Nicu), 54-5,
58.
Vlidesti (sat), x68.
Viadimirescu (Papa), 145-
Vladimirescu (Tudor), 129 0 u.
Vlahnti (loan), 54,
Voguridi (tefan), 158.
V oinescu (N. I.), 93.
cVolohiir (regiment), 113.
Vorvoreanu (familie), 140.
Vulturescu (Constantin), 47.

X
Xenocrate (dr. Atanase), 99.

Zalic, 99, Pm. Zimnicea, 112.

Mitretsnu (C.), 59, 60, 62-3. (mama ZirnestY,87. (BratuI Baiul), 87 8.
luT), 63. (Dined), 69, 89. (Bratu Nutul), 87. (ay ciirikisi),
Zdvalu (sat), Izo. (ptrgarul lor), 87.
Zavidenl, 143- Zlatna, 59. (Ghita Tolea), 87. (ert
ea Bermudez (ambasador), 99. drut I:Mine), 8.
ZevedenT, io6. Zmiirdestet, 72.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE LUCRURT.

A
Acachele (marfa), 40. Apliteciirie, aped* apoteca, 8, 17, 51.
Ace de ciur, 40. Arendasl, 138.
AianT, 140, /6z. ArgintariT, 22; 34, 37, 52, 721 99.
Alice, 3, 24, 31, 36. Armisarit, 172.
Amanet, 46. Arme, 31.
Amdidil, 36. Armin/tip', 39.
Ananas, 34-5, 38, 40, 43, 52, 74. Armitlie, 39, 73.
Anghi [let, 171. Arpkeg, 3, 74.
Anteriii, x6, 18. Aspri, 86.
Ap acrli, 19, 28, 41. Atil, 81, (nemteascii), 4.
AO de melisa, 43, 45. Atlaz, 33.
Apt{ de obraz, 8-9. Aufsatz (budinca), 14.
Api de Spa, 8. Avaet, 88, 159.
Apiirlitoare (=evantaliu), 7. Avgl-Ba,sa, 40.

Baglamale (=--balamale), 41. 13isericii (descriere de), T T 5.

Balsam de lerusalim, 87, Blanl, 92. (de samur), 24. (de vulpe),
Balurf, 76. 85. (de vulpe de Mosc), 3.
Bamboli-Waaren, 92. Bogaclii, 29.
Beni, 83. (rosiI), 81. Bugcea, 18.
Basmale, 8, 81, 85. BoT, 41, x t,
Bas-vinitorf, 40. Boiit, 15.
Bitiste, 32. BolT : Dropici, 31. FrigurT i ne-
Be0egl, 128, 137, 141, i56. bunie, 21-2, loco. Junghia, 46.
Beslicl, 89, 91. Lungoare, 107. De mina. 25. De
Bella, 149. (turci), 159. ochl, io8. Piaui, 17. De stomah,
Biberon. V. p1osch4e, 65. Thermolimic, 22.
Bimbasf, io5. Borangic, x6.
Binis, 18. Bosceallc, 24.
Bir, 126, 140, 151, Brasovenie (matra de), 86.

www.dacoromanica.ro
188 TABLA DE LITCRUBf

BeiiOr); 41. Bumbac, 14, 39, 40, 54, 56, 68,

BrIna, 170. 81. (cu papur, cret), 83.
Brtnisor, 3. BumbY, 171.
BrIli de Constantinopol, 23, BumbaOrl', 44, 157.
Broascl de ficr, 42. Burdare, 18.
Broasclt testoas, 37. Burt 6z.
BroWain (coloare), 41. Butci, 6, 9.41, 16, 27, 32, 42.
Buctitrese, 29, 42, 77. Butelug, 10.
BooMarl, 32.

Cabarale (=flutur1), 18, 24. Caranfile (7..--grfl), 8.

Cliciull, 18. Cark'te, 3, 5, 6, io, 25, 54-5, 65, 88.
Cafeit, 17, 33, 36, 75, 89, 134, 152. Crug, 87-9, 93, 132.
Ca, 9, 15, 31, 39, 77, 89, ZOO, Cardamit (sliminti), 43.
171-2. Civil, 24, 99. (de biseric), 66, (do-
Caice, 107. cumente), 3, io5. (de joc), 47.
Calip (calup), 36. Cartofiol, cartafion (conopid), 44,
Calarabie, 30, 41, 44. 82.
164. Carton (=cit), 85.
Ch!Uri, 163. Casa hapiletteascii, 28.
Caleascii, 68, 70. Cascaval, 5.
Calfe, 54, 89. Castron, 41.
Cimras; 84-5, 106, 154. Mane, 146, 171.
Cmd, 3, 56. altel, 9, II, 34.
Camerhol, 85. CatergarT, 143.
Canafas, 65. Catuie, 18.
Canapele, 23-4, 128. Cazane, 75.
CanarY, 28, 33-4. Ceainic, 16.
Cande, 3-5, II. Ceaiii, 4, 5$ 51.
Cande1, 8z. Ceam, 42.
Cantare, 83. Ceaprazuff, 24.
Capace (de blnY), 3. (de bundh), 85. Ceapsii,
Capel, 71. Cearg, 37, 53, 163.
Capere, 29-30. Ceasornice, 4-5, 321 38, 47, 97-8.
Capichihaiele, I 2, Ceaug, 14.
ClIpitard (in Ardeal), 4r, 170. (in Cepe de mare, 48.
Oa), 131. CerbT, 49.
Clipral (=caporal), I it>. CerceT, 92.
Cdprrit, r68. Cercevele (gergevele),
Capra, 167. Cetarff, 51, 86.
Carl tmprlitestY (In Ardeal), 83. Chebernit, 97.
Cammbe. V. calarabe. Cheschernet, 105.,

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE L170111JILt 189

Chirie, chirigii, 124, 159. CopurT, 14, 16, 33, 85.

Chiparoz, 18. Cordovane, 3, 85, 90, 116, 131, 133.
Chivere, 83. Cort (=cortel), 6, 7.
49-50. CorturY,
Cintare (masurg.), 41. Copare, 158.
CiocoT, 12, 130. Cotei, Il.
Ciocolata, 5z. sCraT, (=vagabonzi), 122.
Cipce, 30, 33. Crimatartar, 39.
Cirmuz (carmez), 88. Creditor, craditor (sto(A), 51, 56, 85.
CirnaV, 15. Creitarl, 36, 39, 59.
Cisla, 64. Cremn4er (galberii), 91.
Cluma, 24, 269 31-4, 42, 113, 161, Cripsiou, 55.
163, 170. Croazele (=crois), 52.
Clac, I19-20. Croitorese, 98.
Clopote, 3-4, 19, 29, 47. Crontalerl, 91, 149.
Cocos de munte, 170. Crnmpine (=cartoff), 130.
Cof, 83. Cud, i6o.
CojocarT, 89. Cucuruz, 146:
Comet, 131. Cuie, 97, 162.
Conace, 147. Cuisoare, 8i.
Condite, 19. Cunupid. V. cunupidii.
Condurl, 25. Cupe. 39.
ConfeturI, 19. Curatenie, 8.
Conopidil, 36, 44, 56, 74, 82, 113. Cutite, 6, 16, 22, 34, 81, 85,
Contes, 23. Cutremure, 107, 131, 163.
Copoiast, 49.

Dascall, 37, 47, 64, 74-5. Dobtoda, 49, 91-2.

DellY (turci), 150-1, 153, 156-7. DodecarI, 71. (fals1), 162-3.
Dereclil, 91, 149. Doftorrf, 10, 15, 17, 24-8, 30, 45,
Desagl, 3. 52. (pmfilii), 31.
Diadi ardelenl, 83. Dragon'', 107, 146.
Diaconl, 167. Duce (monede), 146.
Diadema, 75. Duicep; 18, 23, 75. (de coarne), 52.
Djmarit, 49, 91.
E
Eizindari (moneda), 30.

Fachiol, 8. Ferdele, 83, 130.

Farfuril, 6, 7, 18, 28, 41. FeS111i, 134.
Fati tn cask, 77. (nemOaica), 55. Fideh, 19.

www.dacoromanica.ro
490 TABLA. DE LIICIBUB

Fier, 45, 163. (de dike), 22. (de Foltine (florY), 86.
copthrI), 22. (11111g pi scull), 93. Fotolfi, 77.
Fin, 38, 109, 137, /5o, /53. Fritie, 123.
Firotrop, 85. Frine, io.
Plane), 168. Frucaralabff, 82.
Flinte, 31. Frunziparli, 14.
FlorY, 39, Frusil (seminturl de), 82.
Florintl, 3x, 39, 49-50, 52, 63, 87, Fumirit, 86.
46, 172. (de birtie), 66. Funduci, 91.
Flus (stofil), x6. Funduclfi, 149.
Fluturf, 33, 39, 40. Funtl (sail funturI), 3, 5, lo-I, 14,
FoarfecY (de biirbierI), 8x. 19, 21, 29, 32, 39, 40, 54.
Foipare, 117. FIliCtliite, 22.

Galbera, 31, 501 92, 1493154. ((Alan- G1l/5d (de piroiii), 42.
deg), 45, 91, 169. (cursul), 71, 92. Giubeit, 4, 16, 18.
G./ilea/1i, 146. Gliijute, 87.
Garduri, o6. GogoA 83.
Gazde (in Ardeal), 17. Gradinarl, 4-6, 15, 25, 30, 35, 43-4,
Gazetarl, 35, 49. 47, 52-3, 74.
Gazete, 8, 9, 27, 32-3, 35-7, 39, OrmiticY, 44,
43, 45-8, 65, 68, 116, 152. Grgunte, z so.
Geamurl, 41. Gripsorl, 91, 149.
Gevrea, 40. Grlie, 123.
Gheneral-comando, 146. Grifpan (vipsea), 8.
Gherlanturl (=gbirlande), 5x. Grill (pretul 146,
Ghetrucht (stofX), 85. Grosite, 91.

II

Hag kr, 6. Hinteil, 17.

Heine, 33. Hirtie, 32.
Hambac, 81. Horbote, orbote, 7, x 1, 53.
Hamef, 82. Hotare, 76.
Hamurl, 14-5, 27-8, 35. Hottirnicii, 99.
Hanurl, 45. Hoti, 55, 145.
ale MoldoveY i TeriY-Romii- Hrisoave, 18.
DWI, 32. A Oltenia, 26-7. Husarl, 83, 106-7, I72.
HaO, x7. Huzmet, 37.
Havaeturl, 149.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE LUORTIR! 191

Iligaru, 24. V. 0 kern. Inele, 18.

Ibri0m, 8x. tngropare, 169.
'chide", 91. losagurl, 15.
Icramurl, I 52. Isciliturl, 21. (falp), 82.
leer, 19. Iscoade, 40.
IenicerY, 13. 10ice, 18-9.
Ierologhie, 23. Ispravnicl, 107.
I14 (In Ardeal), 83. Iuzluci, 91.
imprumut (Cu amanet), I41. lzmene, 3, 16, 25.

Jder, x8. Juganl (cal), 15, 53.

Jimblulio, 31.

Liia1110, 21, 39. 128, 142, 144, 162-4, 172. (new-

LlicrIcioarli, 17. test, 50. (noI), 91. (turce0.1),
Lddlituie, 41. 49, 71
Lidi;e, 29. Lint!, 86, 92, 107, 139, 146-7.
Ulm11, 4, 7. LInarI, 13.
Untipare, 93. Lingurl, 6, 22, 34.
Llintul, 38. Linte (de supli), 81.
Lavantil, 51. Lipcanl, 18.
1.6ziret, 3, 21, 61, 73, 90, x17, 133, Lipscinie, 86.
139, 159, 161-2, 170. Logaeti de Divan/ 37, x13.
Lebadea, 19. Loarie, 77.
Legltoti de clirtY, 32. Lotl,
Legituri, 86. Lude, 151.
LegkurY (de surupiturft), 74. Lag, 114.
Le", 35, 38, 47, 56, 61-2, 64, 68-9, Luidorl, 91.
75, 82, 86, 89, 92, xos, 126, Lumlniiri, 14, 77. (da cearii). 54.

Macaroane, 19. Mlirgritart, S.

Madile, 46. Mlirgele, 92.
Madem, 3. 4. Maria0, gr.
Mghiran, 171. Marpu0 (florT), 86.
Mahmudle, 92, 149 Mask' lwasci, 33.
Mafia, 22. Masalit, 19.
MAjI, 93. Mitsui, 23,
Malteh, 19. Materie (= stall), 4.
Mi/141, 3, 4, 8, 33, 81. Milz1, 61.

www.dacoromanica.ro
192 TABU DE L110BUBI

Mari% 44. mom% (pietre de), 83.

Meld', 39. Mobile, 17, 55, 76.
Menzil, 13. Mocill, 38.
Mese (fete de), 68. Moneda, 149. (ems), 92, 162.
M ezat, MorcovY, 44.
Micsunele, 82. Most* 54.
Min, 170. Mucavit, 85.
Mere, 37, 83. Musami, 65.
Migdale, 48. Musetel, 82.
Minaret, 33, Musicasl, 172,
Mindir, 15. Must (pritocit), 25.
Misfit.; 91. Mustra, 97.
MiVI 34. Musulin, 32.
Mitropolie (judecati la), 29.

Mirmn, 7. Nisfiele, 91.

Nasturl, 3, 86. Nucsoara, 14.
Nemes1, 30. Nana (ospiit de), 29-30.
NemtestY (haine), 144. Mira, t8.

o
Milne, 18. Olac (cara de), 14.
Obor, 89. Oratie, 12.
Ocale, 146. Ordie, 112.
Ocnan, 132, 139, 150. Orez de Italia, 14.
Ocne (dares lor In arendli), 83-4. Orloiti, 21.
01, 13, 140, 147. Otet, 29.
Oierit, 16, 91.

Pliftillute, 38: Parcel (fr. percal), 85.

Mare, 8. Pappoarte, pasus, 90, 153.
Paie de Italia, 71. Plitranjel 1311runie, 44.
Pilane, 151. Pene, 18.
PalriY, 64. Perne, 29, 65, 168.
Palasca, 19, 83. Perspectiv, 151.
Paler (praf), 3, 24. Perna, 50-1, 53-4.
Pandun, 124, 141-3, 145, 147. Perucag, So.
Pantoff, 8, 33, 41, 81. Pesinefil 33, 41, 81, 113, 153. (de
PapucI, 168. (de Constantinopc,1), 9. Brasov), 81.
Papusile, 8t. Pesfi, 100.
Parale, 41, 83, 92, 1191 159. Petaci, 91.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE LITOICUBI 193

Pe tealii, 48. Portan, 16, 105.

Petire, 45. Portelan, Jo.
Pichet (stora'), 56. Portocale, 7.
Piel, 93, 115-6. (de capr), 15, x8. Porumb, 109, 142, 152.
(de cale), 45. (de urs), 15. Pc0, 36, 44-5, 58-9, 82, Ho, 121,
PieptenT, x6, 85. 134, 136, 138, 243, 16o. (ru-
Pilurl (= pilule), 8. seasc), 121, (a Constantinopulei),
Pinz : de Eperjes, 29. de Linz, 32. 143. (cipitan de), 48. (epistat de),
de rufe, 71. 54-
Pirctilabl de sat, t6. Potamqter, 47, 171-2.
Piroia, 42. Portal.. 15, 51, 67, (civil), 134-
PiFoturT, to, 14, 21, 41. Potecag, 114.
Pistoale, 31. Potere, 114.
Pitiqui, 30. Povodnicl, 7.
22. Pral de puF.5, 19, 24. (paler), 36.
139. PrjiturT, 42.
Plapom, 56. Prepelite, 1.
I lastru, 30. Prezentin, prezintio, 14, 32, 37-8.
Ploschite de sup; 85. Pristavl, 149.
Podan, 159. Privigheri, 170.
PodurT, 93, 105, 109-10, 133, 152. Procovet, 85.
PolcovnicT, 33, 140. ProtopopT, 130.
Policandre, 5. Puhpinter, 169.
Ponciii, 51. Pungl de haul, 27, 84, 124.
PorcT, 4, 8, 26, 30, 32, 34,41,47, 54-7, Purtulan (coloare), 85.
62, 68, 105, 159. (Or de pore), 92. PutT (puKhT), 76, 85. (de vInat), 93.

Rachiti, 75, 147, 163, 168. RochiI, 18.

Itdvane, 7, Rogojin, 139.
Raft (raht), 17, 23. Rogojioarit, 28.
Riv4 de strjI, 136. Rom, rum, 28, 51.
Ritzboiti de strugurl, 63, Rota0 (cal), 27.
74- Rozmarin, 5.
Retete, 25-6, 35, 5 1-2. Rozol (de Breslau), to. (de Franta),
Ridichl de lun, 44. 14.
Rif (miisurA), 51, 85. Rubiele, 91, 149-
kohl (tIrg de), x4.4. Ruble, 72.
Roc (smIntii), 43. Rucavete, 69.

SAftiene, 82. SalahorT, 44.

Saiale, x6. Salam, 14, 37-8.
38, 68. 44.

5216. Vol. VIII. 13

www.dacoromanica.ro
194 TABLA DE LII0AUBt

SiMuff, silitruff, 25, 43 ireturI, 86.

Sethi, 4. %nab.% 24, 39-
alurl, 151. Sirop, 51. (de Ilmlie, de migdale), sr .
Sminff (felurite), 3, 22, 25, 30, 36-7, Sitii, 3.
44, 48-9, 74,, 82. (de floe), 86. Slobozie (alatuire de), 119-20,126-7.
ampanie, 51. Sobe, 82. (de fier), 21. (oarbe), 21.
Samson)", 40 Soma, 22.
ant (pedeapsi), 142. Soclicite, 30-I.
Sipun, 36. oflan (-----pfran), 3, 81.
Sardele, 30. Soln4e, 34.
Sare, 75. Spglitoare (nemtoaiat), 32.
sitri de capri, 61, 92. pic (fiaare), 86.
SciirI de cal, 16. SpinrT, 17.
Scifuna0", 136. Sp itale, rz r.
Scaune, 23-4, 77, 128. Sp4erl, 31, 48, 137.
coll de sal, 31. Sp4erie, 25.
Scortiparil, 14, 45. (unt de), 7- Staficte, .
Scura, 51. tainvain, 29.
Sculipare, 45. Stamboll, 9*.
Scumpie, 157. SteagurI, 136.
vea, 16. Stic16, 400.
eice, 1,38, t Sticliparg, 5.
elari, 98, 167. Stobor, 151.
44, 82, 113. Stocaturl, 46.
Scpet, 21. Strecuraoare, 17.
Sepe;e1, 18. trarnfl, 25, 33, 85.
ervete, 6, 33, 68. tuc, 85.
Slant, 92. StudentI In stainlitate, 139. (pentrn
Sfantih, 36. medicing), 44. (in 63, 66.
Sfeprice, 4, 12, 14, 17, 23, 34, 41, 53' (In Viena), 154-
Sfimolt, 85. ubi, ix 8.
iftuh, 85. Sucitud, 85.
Silitrit, 41. uh (Schuh), 33.

Tabac, 32, 116, x8i. (de Pesta), izo. Tapet, 70.

TribicarY, 82. Tas, 17.
Tabacl, 13, ix6. TechinT, 91, 97.
Tribiicie, 107. Tefe, 7, 85.
TachnurI (=--serviciI), 86. Telatin, 32, 68.
Taere, Telegarl, 11, 14, 30.1, 35, 37, 53, 62
Taihnungurl, 69. Teler (lelintt), 41.
Talere i talerY, 3, IO2 41, 133, 154- Tenechea, 8z.
(cu gripsorl), 61, Tenechelil, 84-

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE LUCRUM 195

TeAll, 24. Topurf, 32.

Tilipan (lalea), 86. Tovarksfi de negot, 3.
Timar, 87. Traiste, 10.
Timpli, 16. Trata, 56.
Tiparoji (flori), 86. Triminie, 69.
Tipsil, 3, zo, 28, Sr. Tropiuri (marfa), 85.
Tipsioare, 23. TufecciT, 40.
Tirighie, 29. Tulipan, 171.
Tiriplic, 39. Talumbe, 75.
Toal, 144. Talus (tuzlucT), 81.
Toc, 6. Tunsurii, 13.
Tocuri, 85. Tutun, 18, 24.
T013 29. Tutunrit, 91.
U
Ulee, 31. Unt, 5, 152. (de anison), 5.
16, 85. Urcioare, 39.
Umbrel, VI 54, 85. Uruiala de porumb, 33.
Undelemn, lo. (de Frat4a), 30. (de Uscitturi (mtncare), 29.
Luca), 29. (de Provena), 14.
V
Vaccin, 72. (de Brabant), 1o. (de Dragifani),
Varna, 39, 82-4, 89, 133, 146-7, 5x, 57, 65. (de Frontignac), 8,
159-60. (a baitilor), 31. ro. (de Festal), 43. (de Rin), 14,
Vames-Mare, 84. 29. (de Spania), 30. (de Tokaj,
Varza nemteasca, 44. (roie), 44. Ausbruch), 10, 14-5, 217 297 30,
VitasY, ros. 34. (de /aril), 24.
Vedre, 49. Winn-kit:1', 49, 91.
Vermia., 32. Vinatori, 31.
Verg, Vite, 92, 159. (cde vaci,), 61.
Vieri i vatag, 57. 103.
Vinuri, 49, 61-2, 68, 71, 82-3, 113, VolintirT, r06-7, 1c9-10.
144, 147, 150, 163. (muscat), 7, VrabeV, 36.
14. (vechiri), 49. (de Ardeal), 33.

Zagati, 18. Zarfuri, 22.

Zahar, 33, 36, 48, 8i, 152. (cutie Zavoii de Viena, ro.
de), 16. Zivor, 42.
Zaherea, 16, 105, 107, 113, 131-2, Zeciuial, r67,
137, 140, 143, 15c-2, 164. Zgriplorl, 92.
Zaharicale, 29. Zidaff, 168.
Zambile, 91. Ziotf, 39, 51, Sr, 167.
ZapciT, 134, 141, 145- Zmulturi, 13.
Zarafi, 38, 134. Zugravi i zugriveala, 7-8, 16, /69.

www.dacoromanica.ro
 ONOMASTIC.

A
Alaman, 168. Anastariu, 56.
Aldea, 87. 1
Anises, 105.

B
Badtul, 87. Bede, 85.
Bilotti, 32-3. Blislav, i67.
Balea (doftoroaie), 87. Bontea, b2.
/3-ilutti. V. Teisanu. Bums, 87.

C
Calea, 167. Coman, 85.
Caradima, 59. Comnel, 170.
Chera0, 21, 38. Cornea, 82.
Cipico, 167. Cosirini, 105.
Ciupec, 64. Cosa, 81.
Cocea, 115-6. Covilticii, 82.
Coles, 87.

Dan, 171. Dragobete, 141.

Done, 87. Dragu, 167.

F
Flora, 167. Fotescu, 4.
Folcalluc, 5.

G
Giurea, 87. Greghi, 167.
Green, 171.

www.dacoromanica.ro
 ONOMAST1C

197
H
Huzariti: 171.
I
Ierpalie, 105. Iraca, 167.
lova, 105. 1
Iuga, 87.
J
Juta, 131.

Mandita, 33. Mitrica, 167.

Manid, 168. Alit, 168.

N
Naciu, 131. Nedelea, 168.
Naum, 115. Nenul, 82.
NedelcovicY, 93. Nichitoaia, 115.
0
Ocnaru, 14, 16. 1
Odor, 93.
P
Dive!, 3. Pihtu, 5 1-2.
Peptinaritl, 39. Podescul, 3, 167.

R
Rosianu, 3.

s
Siindrut, 87. Sfetco, 167.
Serb, 87. Sora, 168.
Serpelie, 87. Stireciii, 85.

T
Tinitsuicil, 39. Todorcea, 119.
Tipeiii, 87. Tolea, 54, 87.
Tiren, 13(5. Tudura, 168,
Tirca, 141.
U
Udra, 167.
V
Vizastra, 63.

www.dacoromanica.ro
 LEXIC.

A
Acatastasie, 113. Artic (articurl=articol, articole), 92.
A detorill (=dator), 138. Ascherlil, 154.
Aina (=hair), 29. Ataxie (=neorinduialit), 22.
Aliverdisi (a), 35. Atisoarii, 50.
An firiir (=Anfahrer), 142. Avantgard, 134.
Apostat, 146. Avanterui (a), 168.
Arca, 162.

B
Bagatel, 17, 44. Boite (-.=pravaliT), 17.
Baca, 150 BotiO, 75.
Batalionurr, I 12-3. Botul pieff, 15.
Berberlic, 16.

C
Canarlii, 16. Comisie, 172.
Cant-Marie, x6o. Comision, 162,
Capital, 45. Condipone, conditioane, 191 84.
Casarm, 149. Conpli um, 88.
Capton, 171. Cpie, 20, 31.
Cuptonti, 171. Coptura, 10, 30.
Caupon, 84, 151. Cordon, 134.
Chesaricesc, -eased, 27. Corona, IC%
Chesarul, 25. COSTM, 9.
Chesat, 60. Coverca, 1o8.
Chisbapna, 143. Coviltir, 65.
Cilibia, 9. Crases (xptotc), 91.
Cocon, 35. Cusur (=rest), 41.
Comando, 134.

www.dacoromanica.ro
 LEXIC 19g

D
Dama, 34, 49, 69, Doaletil, 55.
Declitrilui (a), 43. DocumenturY, 172.
Delicat, 69. Duhomnic, 17.
Discolie, 135. Duzink 19.

E
Emberdefsi (a), 71. Englengeit, englingei, 9, 131,
Embericlisi (a), 58. Esenpe, 45.
Embodisi (a), 46.

F
Familie, 117, 133. Forma, 9.
FigurT, 4. Fraicorp, i 1 0-i.
Fino, 14. Furma, 18.
Foli4a (a se), 6.

G
Ghinarlileasii, 18. I Gobearnie, 82.
Ghinarariii, 19. I GubArnatorita, 7.

Hacareturl, 39. Hsieh, 7, 13.

Hagial, 30. Hamill, 83.
Hagurit, 163. Haq, 162.
Halaiii, 149. Hausbiif, 84.
Halbmond, 134. Hurda-burda, 83.

Imputera (a), 86. Interisi (a --.= a interesa), 243-

Inclinat, 65. Ipsilandiofi, 143.
1n1, 137, 140, 142. Istina, 103.
1iW.an0e, 160. Izbritni (a), 56.

J
Jugravealtt, 16.

L
Lele (= sor5), 26, 87. Luxus, 8g.
Lotter, 85, 112.

www.dacoromanica.ro
200 LEXIO

RI
Madamii, 52. 112.
Magazin, 42. Minotarl, 107.
Milgiizie, 85. Minzi (a se), 172.
Mamuzel, Molifsi (a), 162.
Mansup, 114. Monedk 89.
marlui (a), 109, Mortificilui (a), 82.
f12, 134. Mumbac (=--bumbac), 41.
Mebele, x35. Munition, 134.
Meditan, 172. Musick 163.
Mehmezi, 163. Musa', 62.

N
Naimod, 9, 14. Not, 34, 129.
NaZar, 123. Novine (=Off), 90, 143.

o
Ocazion, 64, 150, 158. Orbiciune, 171.
Omilincios (=umilit), 89. Osteia (a se), 26.
OMUr, 12. Otar, 105.
Oratei (=oratie), 20. 0 tomanY, 58.

Pa, 12. Pochimen (=ipochimen), 52.

Parachinisi (a), 44, 131. Politick 123.
Paraxine, 131. Pomupr,
Parola, 42. Portioane, 15, 26.
Parolist, 24. Prpftdr ii8.
Pa.saj, 142 Preveleghiu, 18.
PAstraritii, 17. Printip. 84.
Patrida, 136. Printipal, 145.
Patrie, 141. Pritoci (a), 51.
Patrolk 107. Prociematioane, 134.
Periclisi (a=a empericlisi), 129. Prodosi (a), 142.
Pericol, 18. Proftaxi, proftasi (a), 63, 129,
Perieres, 143. /54.
Person, persoane, personii, 6. Pronomil, 21.
Pihotli , Protes, 143
Piscupie, 115. Provalisi (a), 75.
Plask 145. Purtione, log.
Poblicului, poblitarlui (a=--a publicit),
19, 137.

www.dacoromanica.ro
 LEXIC 201

R
Raeliag, rebeliag, 143, 147. Regularisi (a), 159.
Raritet, 14. Rqmea, 17.
Risticnire, 115. Respette, 115.
RIfitg, 25. Retet, 26.
RitzyMire, 116. Revolutie, 135.
Rebelion, 59. Revolution, r6o.
Reg* 156. Roafitit, 171.
Reghement, Ia. Rol, 69.

S
Sahtisi (a), 139. Speculation, 164.
armit, xxo. Speties, 91.
art, 12. pioni, spionT, 112, 116.
Sirvitia, 15. Spudaxi (a), 44.
Sentement, 172. teab (Stab), 17.
Servis (service), lo. Stenahorisi (a), 58.
Simberi (a), rxr. ti4tant, 20.
Singeplil, 85. Strapatie, 22.
Solda, 109. tuc, 61.

T
Tabanii, 129, 131. Tevaturi, 17.
Tatar; r55. Titlu, 12.
Tefaric, 170. Turiluglil, 23.
Tenculet, 18. Tutun, 85.

11

trdinar, 8.

V
Vaperurl, 56. 73, 133, 135-6, 172.
Varo, 110. IVisiti,
Volos, 82.

Z
Zaif, 69. Zariflic, 46.
Zalisi (a), 136. Zbredui (a) (=-- a zmeredui), 31,
Zarif, 18, 21, 38, 41, 51-2, 56.

5216. Vol. VIII. 13*

www.dacoromanica.ro
 iNDREPTART.

P. 16, r. 1 de jos ceteste : copilla pentru copilla

P. 33, no x65, cetepe : cminavets, pentru cininaretv.
n 280, cetWe : eceres, pentru are,.
no 290, rtndul 7 dejos, ceteste : ir dum[isa]le, pentru xdum[ita]lev.
P. 68, n 452, ceteste: 1823v, pentru c1822,.
P. 121, r. 3 de sus, suprimii odati tpunea, lar la capul eindului, ce
tete: las pentru ab.
P. 127, r, 3 de sus, ceteste: vol, pentru nrif.
P. 130, no 182, ceteoe : cStan Popoviciv, pentru Stan Petrovida

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIT

Pag.

Scrisorl de boieri I
ScrisorT de negustorT 79
Ill. ScrisorT de striiinT 95
IV. ScrisorT istorice 103

Tablele 174

www.dacoromanica.ro
 De ace1a0' autor sint Inca in librarle:
LeT -
StudiT i documente cu privire la istoria Rominilor, VI . .

. , 1 . . , . VII 6.
, V O 2 D . IX 3.50
XII.. 4
. , . . XIII 3.50
Brapvul i Romlnii 6.
DrumurI ..si orase din RomAnia
Sate si Mngstiri din Romgnia .
Neamul romgnesc in Bucovina .
.. ... ... 2.50
2.50 -
2.50
Neamul romgnesc In Basarabia 2 50
Neamul roingnesc in Ardeal li tara Ungureasca, 2 VOL 5.--
Inscripil din bisericile Romgniei, I.
Istoria lul Mihal Viteazul pentru poporul romlnesc
5.
Isloria lui Stefan-cel-Mare pentru poporul romgnesc (cu. note) 2.50 -

Geschichte des rumnischen Volkes, 2.vol. 25.

www.dacoromanica.ro