Cum se mosteniau mosiile n Tara"'

, , ,

Romneasc pn la sfritul
secolului al XVI=-Iea?

- Contribuiuni la istoria vechiului drept

din Tara-Romneasc -

de

1. Minea i L. T. Boga
profesor universitar, Iai directorul Arhivelor Statului,
C hiinu

VoI. 1.

IAI-1933
INSTITUTUL DE ARTE GR AFICE "PRESA BUNA

www.dacoromanica.ro
Cum se mosteniau mosiife in Tara=
Romaaneasca /Dana la sf5rsitul
secolului al XVI-lea?
Contribufiuni la istoria vechiului drept
din Tara-Romaneasca

de

I. Minea ri L. T. Boga
profesor universitar. Iai directorul Arhivelor Statului,
GhiOnau

Vol. I.

Extras din CERCETARI ISTORICE, an VIIIIX

IASI
Institutul de Arte Grafice PRESA BUNA Str. Stefan cel Mare 56
1 9 3 3 -- 478

www.dacoromanica.ro
 Prefata
Avand in cOpii multe documente muntenesti inedite in cari
se cuprind $tiri importante despre vechiul drept din Tara-Roma-
neasca, am hotarit sa le prezentam curiozitatii cercetatorilor $i
marelui public in cadrul acestei lucrari despre devolutiunea mo-
siilor din Tara-Romaneasca pang la anul 1600. Deaceea a tre-
buit s acordam mai mult loc informatiilor inedite $i ca sa nu
fie asimetrie, am dat $i expunerea detaliata a $tirilor din docu-
mentele publicate.
Lectura acestei lucrari poate aparea greoaie de pe urma me-
todei intrebuintate, de a prezenta expunere amanuntita a informa-
tiilor documentare. Ceeace insa poate obosi pe cercetatorii evo-
lutiei dreptului romanesc, este binevenit istoricilor cari astfel pri-
mesc stiri ample, pretioase din trecutul nostru politic, social $i
economic, fiindca problema devolutiunii mosiilor muntenesti pre-
zinta $i atari aspecte principale.
Teoria evolutiunii muntene juridice in legatura cu dreptut
de mostenire este prezentata in aceasta lucrare ca concluzie a dis-
cutarii documentelor. In volumul al doilea al acestei lucrari vorm
da teoria generals a dreptului de mo$tenire in legatura cu devo-
lutiunea mosiilor, inteun capitol aparte.
$tim precis $i asteptam sa se faca adaose $i interpretari
Houi in legatura cu informatia $i interpretarile noastre. Vom fi
fericiti, cand vom constata ca lucrarea a provocat discutii.
Regretam ca in textul lucrarii au limas prea multe erori de
tipar. In eratg dam tot ce ar putea altera sensul lucrarii.

www.dacoromanica.ro
 La sfarsitul volumului al doilea vom da lista complectg a
4uturor documentelor intrebuintate $i vom argta publicatia in care
au apgrut cele puse in circulatie inaintea acestei lucrgri. Vom da
tot in volumul al doilea registru de persoane si lucruri, pentruca
$i curiozitatea restransa sg poata fi repede satisfacutg. Volumul
al doilea este sub tipar, va avea ca. 12 coale, va apgrea tot in
4CercetOri istor:ce i aparte (300 exemplars).

lag 25 Decenwre 1933.

Autorii

www.dacoromanica.ro
Cum se mosteniau mosiile in Tara=Roma=
neasca pans la sfarsitul secolului al XVI =1ea?
Contribufii la istoria vechiului drept
din Tara-Romaneasca
Chestiunea devolutiunii dreptului de proprietate asupra
moiilor munteneti prezinta mai multe aspecte specifice, decal
ofera acela drept moldovenesc. Aa se explica, de ce avem mai
,multe cercetari in acest domeniu I).

1) Dilm aici lucrarile mai insemnate $i trimitem la concluzil referitoare

la aceastA chestiune, concluzil date incidental in lucrari Istorice cu alte
-subiecte ;
Hasdeu, Fraternitatea si unirea in Buletinul Instructiunel publice, an
1865 ; idem, Oltenescele, Craiova 1884. Gr. G. Tocilescu, Despre legatu in
dreptulu romanu gi dreptulu romanu, Bucuresci.1874 ; idem in Romanismul
1 (1870), pag. 90 si urm. I. Bogdan, Clncl documente istoride. sla,yo-romane
etc., An. Acad. Rom., seria II, tom._ XI 1889. D. Alexandresco, Droit ancien
et moderne de la Roumanie. Louvain-Bucarest 1897. C. Dissesco, Les origines
du droit roumain, Parts 1899.-1. Peretz, Histoire de la vente en droit roumain,
Paris 1904 ; ident. Privilegiul masculinitatel etc., Bucuresti 1905 ; idem, Din
chestia privilegiului masculinitAtei In Dreptul XXXV, 190F; idem. Curs de istoria
dreptului roman, vol. II partea 1 ed. 2. Bucuresti 1928.C. A. Popescu,
Privilegiul masculinitatei In Dreptul XXXV 1906.Paul Negulescu, Histoire
du droit et des institutions de la Roumanie. Periode daco- roumanie, Paris
1898 ; idem, Adoptiunea fraterna sau infratirea in Convorbiri literare XXXII.
1898; idem, Etude sur le protimisis dans l'ancien droit roumain In Nou-
velle revue hist. XXIII. 1899. idem, CercetAri asupra originilor dreptului
consuetudinar roman, In Revista de drept i sociologie II 1899; idem.
Studii de istoria dreptului roman, Bucuresti 1910. I. Nadelde, Trac sa fie
dreptul nostru consuetudinar In Noua revista romans II 1900; idem, Origina
dreptului consuetudinar roman ibidem, 1 1899; idem, Din vechiul drept roman
Buc.1899; idem, Dreptul de ctitorie al ferneilor coboritoare din ctitori, Bucuresti

www.dacoromanica.ro
 -4-
Este cunoscut pe de alts parte faptul ca azi nu avem un corpus
al documentelor emanate din cancelaria domnilor munteni, de unde
s se poata avea toala privirea generala asupra chestiunei. Nu
sunt adunate intro colectie complecta nici documentele emanate
dela particulari. De aceea problema amintita isi are evolutia sa
de cercetare si de concluzii.
Ca fosti functionari in Bucuresti la Arhivele statului pose -
dam in regeste sau cOpii complecte materialul documentar, ce
era in originale la Bucuresti. Acest fapt ne-a impus sa relam
problema devolutiunii mosiilor din Tara-Romaneasca. Cand do-

1910; /dent in Pandectele romane V 1926 caet 8, pag. 199 siurm D. Mototolescu,
Privilegiul masculinitatii etc., Bucuresti 1915; idem, Jus Valachicum in Polonia,
Bucuresti 1916. Stefan Berechet. Caterisirea (degradarea) preotului si fratia
de cruce, Chisinau 1924. G. Baileanu, Teoria generala a dreptului
de proprietate, Iasi 1933,G. Fotino, Contribution a l'etude des origines
de l'ancien droit coutumier roumain, Paris 1926 ; idem, La femme en Vala-
chie pouvalt-elle heriter ? In Revue historique du sud-est europeen IV,
1927.Marcel Emerit, La femme en Valachie pouvait-elle heriter ? in Revue
historique du sud-est europeen IV, 1927; idem, A propos du droit des
femmes a rherltagre en Valachie, ibidem V, 1928 ; idem, L'adoption frater-
nelle en Valachie et son influence sur la formation de la propriete collec-
tive (extras din Bibliotheque le l'institut francais de hautes etudes en Rou-
manie, Mlanges 1927), Bucuresti 1928; idem, La solidarite du clan dans
l'ancienne Roumanie (extras din Bibliotheque de l'institut francais de hautes
etudes en Roumanie, Mlanges 1.928), Bucuresti 1929 ; idem, Rachat des paysans
et retrait lignager etc. in Revue historique du sud-est europeen IV, 1927. I. C.
Filial, Cu privire la cate- va chestiuni de vechiu drept romanesc In Curierul ju-
diciar XXXIX 1930; idem, Predalica sa nu fie" in Revista istorica romans vol. II,
1932, lase. 1V.A. D. Xenopol, Proprietatea mare sicea mica In Viata Romineascfr
VIII, 1913 ; - Seb. Radovicl, Mosneni si razed etc , bucureti 1909.-Dinu C. Arion,
Incercare asnpra dominiului eminent In Inchinare lui N. Iorga, Cluj 1931.
Andrei RA dulescu, Din trecutul movienilor arefeni in Convorbirl literare XL1V
1910; idem, Din judecatile mosnenilor vultureni in Revista pentru istorie, arche-
ologie si filologie XII, 1911 : Hem, Dreptul de protimisis la arendarea mo-
sill or In Dreptul XXXVI 1927.--St. Metes, Cateva contributii noua privitotire
la volvozii roman! din partile unguresti in veac XVIXVIII, Claj 1922. -N.
Iorga, Anciens documents de droit roumain vol. 1-11, Paris-Bucuresti 1930 -
1.A. Cazacu, Contributiuni la studiul brmarli si evolutiunii dreptului de
protimis, Chisinau 1932.-1. Minea, Urmasii lui Vladislav I sl politica orien-
tala a Ungariei (extras din Con vorbiri literare an L) ; idem, Despre s3lem-
nitatea infratiril in Cercetari istorice VV11 ; idem, In legatura cu frAtia de
cruce, ibidem.C. Giurescu. Despre boler1, Bucuresti 1920.

www.dacoromanica.ro
 -5-
cumentele nu sunt publicate, sau sand editia acestora are greseli,
trimitem la cota, ce documentul o avea in Arhiva din Bucuresti,
-uncle de altfel exists i azi regeste (este adevarat ca unele re-
prezinta simple indicajiuni) dela materialul documentar. Mai
avem In aceea forma si parte din materialul, care era la Aca-
demia Romans pans la razboiul pentru intregirea neamului ').
In felul acesta avand material mai mutt, mai complect ne putem
uneori opri la concluzii, cari sunt noui sau reprezinta completari
ale celor cunoscute.
Pentru ca sa Inlaturam eventuale nedumeriri, prezentam in
cursul lucrarii tot material documentar, uneori chiar mai amanuntit.
Zabava impusa astfel cetitorului va fi compensate prin in-
teresante detalii ale viefii de drept din vechime si a unor par-
ticularitati, cari explica importante fenomene politice, sociale si
economice. Cad formele noui de drept, Cate s'au produs, Ii
gasesc explicafia in Imprejurarile speciale, cari arata totdeauna
alts pozitie a Orli in privinta economics si politica cu multe
repercusiuni asupra societatii.
Fenomenologia specifics a dreptului vechiu muntenesc in
domeniul devolufiunii titlurilor de stapanire asupra mosiilor
explica pe langa alte imprejurari anumite ale viefii moldovenesti
de stat, in mod hotarltor deosebirile dintre evolutiunea socials
a Moldovei si Munteniei pans la sfarsitul secolului at XVI-lea.
Poate suprinde pe orice cercetator Ca in primele vremuri
ale stapanirii basarabesti Intalnim pufini proprietari marl, multa vreme
nu dam de nici un latifundiar. De ce Insa imediat, ce parcurgem o
epoca moldoveneasca, din care ni-au ramas mai multe documente,
cum ar fi d. e. vremea lui Alexandru cel Bun, gasim destui destui
fats de raritatea dqcumentelor proprietari mari in Moldova ?
Mai stim apoi ca Tara-RomAneasca cea mai veche a unui mare
voevod singur si de sine stapanitor, cum a fost Basarab (I) cel
Mare a mostenit un regim de proprietate mai vechiu, fost al
acelor formatiuni politice cari unite au dat intinderea statului a

1) Se tie ca acest material a fost evacuat in Rusia. Vezi despre aceasta

C. C. Giurescu, Consideratii asupra istoriograliei rornaneVi in ultimii doua-
zeci de ani (extras din Revista istorica pe 1926), Valenii-de-Munte 1926,
pag. 37-39.

www.dacoromanica.ro
 6

toatA Tara-Romaneascal, cum zic documentele domnesti ') si

streine. Oare in acele formatiuni politice, a caror contopire a
dat Tara-Romaneasca a primilor Basarabi, adaogandu-se ce acestia
au rAscumparat apoi cu armele dela Tatari, era acelas regim de-
proprietate ? Raspunsul la ace asta intrebare, vom vedea, intere-
seaza, cad contribue la elucidarea problemii fenomenelor spe-
cifice ale vechiului drept muntenesc.
Apoi primii Basarabi au fost constransi sa-si creeze in le-
aura cu un regim de proprietate mai vechiu factori sociali sr
forte economice, cari sA le sustie domnia. Tara-Romaneasca in
jumatatea a doua a secolului al XIII-lea, in secolul at XIV-lea 5i'n
cele urmAtoare a avut sa Infrunte vitregii politice multe si era
deci firesc, ca domnitorii sa-si recompenseze colaboratorii suc-
ceselor, tovarAsii restritelor si pe devotatii domniilor.
Este pe de alta parte cunoscut si important de subliniat
faptul, CA pentru multa vreme dela inceput n'avem documente-
de proprietate, dupa cum pentru vremea anterioara prii-Romanesti
a primilor Basarabi in &ail de documentul din 1247 cu relatArile-
lui mai mutt decat vagi in materie de regim al proprietatii 2),
nu este alts informatie contimporanA. Dela Vladislav I avem numai
documentul pentru Vodita, pastrat inteo copie veche slavona si
mult discutatul document din 1372 dat lui Ladislau de Dobaca
sau DobacescuP), cum zice un document de mai tarziu.
1) Citnm documentul lui VladislavI pentru m-reaVodita, al lui Dan I din
3 Oct. 1385 etc., apoi documentul patriarhiei constantinopolitane din 1359
(Miklosich et Willer, Acta patriarchatus Constantinopolitani I, pag. 383, 386).
2) Hurmuzaki-Densusianu, Documente 11, pag. 249 ; Zimmermann-
Werner-Muller, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Sieben-
bilrgen I. pag. 73-76,
3) Pe Jalesi la Dabacesti", din documentul datat 1387 lunie 27 (Vezi.
editia cea mai noun ap. Dinu C. Anion, Din hrisoavele din Mircea cel Entran,.
Bucuresti 1930 nr. I. Aici nu se (In sfarsitul documentului care este: a incn,
cele ce a adnogat Dumitru Dabacescu la moartea lui a 1/4 a din Dnbncesti"
(orig. slavon). Dabncestii si Dumitru Dabncescu se gasesc lie documentui
din 1392. (cf. ibidem, nr. 9, publicat aici fdra clatn. Noi am vnzut gi origi-
nalul, care avea data scrisn, in cifriele alfabetului slavon 6900 si se adnogak
0 indictia 15. Deoarece indictia la noi are regimul anului cu inceput de
1 lanuarie, data documentului cu controlul indictiei este 1392). Dabncesti-
si Dabncescu stint primele cazuri scrise la noi cu terminatia escu. E cek
mai vechiu caz cunoscut. Pentru allele din sec XVXVI vezi Ilie Barbu-
lescu, L'Age du suffixe roumain escu (I) in Arhiva din Iasi, an XXIX_
1922, pag. 270 -3.

www.dacoromanica.ro
 -7-
Basarab I este uneori confundat in documente cu interne-
ietorul, ce-1 da traditia pentru Tara-Romaneasca `), iar Nicolae
Alexandru Voda este pomenit doar in regeste intrate in docu-
mente de mai tarziu 9.
Dar aceste regeste, acele pomeniri de hotafiri domnesti
gasite In documentele unor urmasi mull mai tarzii pot doar con-
firma, dand indicatii $i mai ales fiind putine constitue un material
nesatisfacAtor pentru a scoate concluzii relativ la regimul dreptului
de stapanire asupra mosiilor.
Incepand din jumatatea a doua a secolului al XVI-lea, dar
mai ales in sec. XVII, cand se pun bazele acelei mari proprietati,
cari vor fi intinsele latifundii din sec. XVIII si XIX, cand di-
stanta mare de time coborise in domeniul traditiei amintirea
despre cei mai vechi proprietari ai Tarii- Romanesti, multa lume
afirma ca isi stapaneste mosia dela Intemeierea Orli, din vremea
lui Negru Voda, din timpul lui Radu Negru Voda, cum preciza
traditia puss in scris la 'indemana unui mai mare public 3).
Documentele de proprietate particulars pastrate pans azi
se inmultesc tocmai spre mijlocul secolului al XV-lea si fata de ce
avem dirt secolul XV putem exagera ca avem pastrate multe docu-
mente de proprietate particulars din secolul al XV1-lea si putem
adaoga, ca numarul for este mai mare pentru jumatatea a doua
a acestui veac.
Transformarile economiei nationale muntene explica numai
in parte acest fenomen, care nu e un hazard norocos pentru ar-
hivele noastre $i pentru cercetatori.
Para la mijlocul secolului al XV-lea si putina vreme si
dupd aceea proprietatea de mosie nu constituia principalul izvor

1) Pentru Basarab I vezi Alex. Lapedatu. Cum s'a alcatuit traditia

nitionala despre originile Tarii-Romaneti in Anuarul institutului de istorie
nationals II Cluj, pag. 289-314.
2) Pentru Nicolae Alexandru Voda vezi I. Minea, Razboiul lui Ba-
sirab cel Mare cu regele Carol Robert in Cercetari istorice VVII, pag
328 nota 6.
3) Vezi cazuri ap. C. Giurescu, Vechimea rumaniei in Tara-Roma-
neasca $1 legatura lui Mihai Viteazul (An. Acad. Rom., torn XXXVI[ sectia
storica), pag. 57, 58, 63 (.din descalecatoarea tarii"), 6 n. 5 - N. lorga, Studii
si documente V, pag. 304-5, unde se afirma ca un sat e stapanit de Craio-
veti ',den descalecata tariic.

www.dacoromanica.ro
 -8-
de venit al domniilor, ci vamile unei tari de tranzit, cum era atunci
Tara-Romaneasca. Tocmai de aceea domnii acordau parti din
aceste vami si manastirilor. Marii boeri, marii proprietari erau si
_marl angrosisti 1).
Dupd Mircea cel Batran se pierd rand pe rand schelele
dunarene : Turnul, Giurgiu raman dupa vremea lui Vlad Dracul
pentru multa vreme centre ale unor serhaturi dunarene turcesti.
Catra mijlocul secolului al XVI-lea si Braila ajunge raia turceasca.
Lupta Turcilor pentru hegemonia politica la Dunarea de mijloc si
la gurile acesteia, lupta pentru gurile Dunarii si Marea Neagra ter-
minate cu succes pentru Turci la 1484 inlatura comertul international
de tranzit. Marea Neagra ajunse lac turcesc, iar orasele muntene ulti-
mele emporii ale acelui comert transmarin, care importa noui marfuri
transmarine, zise turcesti In vremea lui Vlad Voda Calugarul. Din
cauza nelinistii turcesti drumurile muntene ajung nesigure. Braso-
veni, Sibieni, Sighisoreni etc. nu mai cer reinoirea privilegiilor comer-
dale. Importul muntean in Ardeal a scazut si a decazut castigul
negustoresc a). Veniturile negustoresti ale marilor boeri, ale ma-
rilor proprietari nu mai intereseaza dela o vreme. Grija si atentia
acestora trebue sa ramae mosia, ceeace s'a pastrat si'n docu-
mentele de proprietate ajunse Oita la noi. Domni si proprietari
au fost nevoiti sa scoata cat mai mutt venit dela mosii. Darile
se platiau catra fisc dupa sistemul cislei. Intreg satul, proprie-
tarul era responsibil de dajdiile catra fisc ingreuiate prin adaosul
haraciului catra Poarta a). Greutatile fiscale erau impovorate si
1) N. Iorga, Istoria comertului romanesc I ed. 2, Bucureti 1925,
pag. 137 i urm., 167 gi urm., 212 i urm.
2) Pen tru toate arestea vezi N. Iorga, lstoria comertului romanesc,
vol. I, ed, 2. BucureVi 1925 qi D. Z. Furnica. Din istoria comertului la Ro-
mani, Bucureti 1908.
3) Birnic cu senz de strangator al dajdiilor se zice aka in textul
slavon al documentului din 1424. (Arh Stat., Bucureti, copie slavona in
Condica brancooeneasca nr. 267 f 848). Birnic era egal cu birariu din
documentul datat 1428 Sept. 10 (Arh.Stat.Bucureti,M-rea Tismana, pachet
I nr. 3, perg , orig. slay.), dat de acela4 Dan II Voda. Cuvantul se intal-
nete i'n documents de mai tarziu. Interesanta e notita de pe documentul
din 1441 lunie 30 (Arh. Stat., Bucureti, M-rea Snagov. pachet I, perg..
orig. slay.), scrisa cu rou ; oCnezii dela Izvorani, Neagoe, Oncea i Nan
ai Trendafil sa del bir ca i ceilalti saraci din Izvorani , . a. Interesant este
documentul din 1464 Oct. 28. al lui Radu cel Frumos (Arh. Stat., Bucureti,
M-rea Snagov, pachet I nr. 2, perg., orig. slay.), prin care se intaresc m-rii

www.dacoromanica.ro
 -9
de faptul ca dela o vreme circulau in tall numai bani streini 1),
greu de strans, cand targurile erau tot mai mult parasite de
negustorii dintr'alte tad.
Toate aceste Imprejurari au avut repercusiuni asupra drep-
tului de proprietate, conditiile economice grele apasate tot mai
mult de Impovoratoarea suzeranitate turceasca au trebuit sa
provoace forme juridice noui in regimul vechiu de proprietate
sau sa promoveze derogari dela dreptul de devolutiune al mo-
siilor, a caror generalizare o cereau imperios vremurile noui.
Au fost si astfel de timpuri, cand domnul a promovat for-
marea marii proprietati. Trebuia pentru aceasta schimbat vechiul
regim de proprietate ? In legatura cu formele vechi si formele
noui ale regimului de proprietate va trebui sa discutam si aceasta.

I.

Cel mai vechiu regim Cel mai vechiu regim de proprietate

al dreptului roman din Tara-Romaneasca deriva din obicei-
de proprietate asupra urile de drept, cari constituiau viata ju-
moVilor. ridica a acelor formatiuni politice, a caror
contopire intr'un singur stat o gasim in vremea lni Basarab I-iu.
Dovada pentru aceasta e faptul, ca fenomene speciale ale vietii
de drept din Tara-Romaneasca a primilor Basarabi se gasesc si
la Romanii banateni, maramureseni si ardeleni, cum era obiceiul
infratirii, regimul special al dotei etc. In aceasta privinta, pentru
vremurile mai vechi, apare ca Romanii Carpato-Dunareni au re-
prezentat catva timp, care nu a fost mult anterior celei mai vechi
Tari-Romanesti, aceeas viata juridica. Acest drept, anterior tarii
primilor Basarabi, condusese viata romaneasca Carpato-Dunareana
In statele, sau l'ntr'un stat, despre care de altfel ni s'a pastrat
doar cadrul vag din cronica notarului anonim al regelui Bela.

satele Dobrosesti, Izvorani, Turbati etc.. cand se specificA anume,cS aceste

sate 'bir sa platiasca i slujitorii si ostAsie sa fat a ...e Un document din
1-169 August 25 dela acelas Radix Voda aminteste scutirea de "haraciu
(publ. in trad. ap. N. lorga, Istoriile Domnilor Tarii-Romanesti de Const.
CapitanuI Filipescu, Bucuresti 1902, pag. 24-25 n. 2).
1) C. Moisil. Monetaria prii-Romanesti in timpul dinastiei Basara-
bilor in Anuarul institutului de istorie nationals III Cluj 1926, pag. 107-159).

www.dacoromanica.ro
 - 10
Este adevarat ca, cea mai veche viata juridica moldoveneasca,
precum gi viata juridica a acelor Romani, cari in cursul veacu-
rilor s'au desfacut dintre Romanii ardeleni dela Nord si dintre cei
mai vechi Moldoveni, cum sunt Romanii din Po Ionia, apoi Moravo-
Romanii, n'are specificul celui mai vechiu drept romanesc. Dar
stim ca cea mai veche viata juridica moldoveneasca deriva din
viata juridica a Romani lor maramureseni transformata prin dreptul
arpadian si angevin. Nu s'a stabilit pang acum cu precizie supra-
vetuirile unor institutii ramase in unele regiuni moldovenesti,
cari mai inainte fusesera parti, din Cara Brodnicilor, a Comanilor,
precum s'a pastrat in contururi foarte vagi cea mai veche influ-
ents tatareasca.')
Tara-Romaneasca cu viata sa de drept deriva direct din cea
mai veche viata romaneasca de drept, ale Carel urme respectate
catva timp la Romanii banateni, ardeleni, in sec. XIIIXVI au
constituit, ce s'a zis lus Valachicum. Normele acestuia, cateva
Indicatii cari ni le da o parte din vechea toponimie romaneasca,
arata ca viata de stat era descentralizata in forma unor autonomii
locale, zise judete, judecii sau cnezate. Statul era un agregat de
astfel de unitati, in cari initiativa particulars era baza vietii de
reprezentare colectiva Si gruparile familiare stalpii societatii. Re-
latiile de drept, relatiile economice erau dela grup familiar la
grup familiar.
Grupurile familiare aveau membri legati intre Ian' prin
mosia familiare. Cuvantul acesta insusi, ca $i corespondentul slay
ocina arata solidaritatea familiara descedentii dreptului de proprietate.
Aceasta solidaritate se mai manifesta si prin fantul ca s'au luat
masuri, ca mosia, ocina sa nu se intreineze. Staruinta pentru
inalienabilitatea mosiei familiare arata pe de o parte, cat de legati erau
Romanii si pe atunci (sec. VII-XIII) de agricultura, iar pe de alta park
poate masurile severe luate, pentruca in ciuda vitregiilor politice, prin
cari trecusera si cele ce se prevedeau, mosia sa nu ajungA in mani
streine. StAruinta pe acest drum a facut unele compromisuri fats de
vremuri noui politice si economice, cari au fost apoi, dar a su-
pravetuit In parte chiar atunci, cand oricine era liber sa dispund

1) Pentru supravetuiri din statul zis al Brodnicilor vezi Emil Condu-

rachi, Juzii Si judeciile moldoveneti In Cercetari istorice VVII, pag.
304-316.

www.dacoromanica.ro
 - -11
MI vechile Ingridiri de averea sa. Ne aducem adicA aminte de
dispozitiile unui document din 1693 dela Constantin Voda Bran-
coveanu 1). Domnul intireste, ca Dragusin vistieriul $i nepotii
lui Badea $i Constandin, feciorii lui Nica postelnicul, sa tie toate
mosiile lui Staico velpaharnic. Dragusin $i Nica erau frati cu
Staico paharnicul, dupA moartea cAruia vaduva Marica ceruse
mosiile barbatului sau. Mosiile de bastina la ImpArteala ficuta
$i aprobati de domn au revenit fratilor, respective nepotilor de
frate ai paharnicului mort Fara coconi (asa e in document). Domnul
spune In documentul sau ca. Marica n'are drept la acele mosii,
DfiindcA dupa obiceiu mosiile ce sant de bastinA sa nu incaps
la mina altora striini, ce sa fie la neam.
Si in vechiul drept romanesc, din care a derivat si'n dreptul
vechiu muntean, continuarea aceluia, fetele nu aveau drept sa mo$te-
niasca mosii, aveau insi drept la zestre. Inegalitatea sexelor in suc-
cesiunile ab intestat este norma generals a vechiului drept munte-
nese% era baza regimului succesoral ab intestat. Nu se constati nici
un caz multi vreme in istoria Tarii-Romane$ti, ca o femee sa
participe la o succesiune ab intestat, Vara sa se fi produs o dis-
pozitie a unui testator, care dispozitie avea neapiratA nevoie de
aprobarea domnului. Mosiile se mosteniau in descedenti directa.
masculini. De aceea, cand domnul confirma cuiva dreptul de
stapanire asupra unei sau mai multor mosii, se specifica anume,
ca confirmarea se face lui X, fiilor, nepotilor, strinepotilor etc.
Daci se termina seria masculini a descedentilor, mosia revenia
domnului.
Oare apgrarea proprigtAtii familiare a impus in cel mai ve-
chiu drept romanesc (Ius Valachicum) dreptul de mostenire al'
descendentii masculine, pentru a opri intrarea streinilor in do-
meniul proprietatii familiare ? Putem admite $i prezenta acestui
punct de vedere. Dar mai este ceva.
Intre $tirile pAstrate despre cea mai veche proprietate ro-
maneascA este pretioasi aceea care ne spune, 0 in cel mai ye-

1) Acad. Rom , 3 I LXXXVII.

1) Documentul (din 19 Martie 1528) citat de d-I G. Fotino in discutia,
ce a sustinut cu d-1 Marcel Emerit (Revue hlstorique du sud-est europeen
IV. 1927, pag. 119) este moldovenesc. In Moldova era egaIitatea sexelor
la vocatiunea succesorala.

www.dacoromanica.ro
 12

chiu stat romanesc erau si proprietati scutite, adica cu imunitati

feudalistice.
Mai tarziu, in viata Tarii-Romanesti gasim mosii scutite de
anumite obligatiuni fats de domnie. Mosia scutita se zicea ocina
si ohaba sau mosie ohabnic5. Proprietarii aveau si dreptul de
judecata asupra satenilor de pe mosia lor, fapt, ce se constata
nu ()data in leg5tur5 cu proprietatile manastiresti. Deci a fost la
not o feudalitate de forma celei din Anglia si celei din Ungaria,
unde lipsia o scars, un etalaj al vasalitatii, unde fiecare privile-
giat depindea direct de rege, de domnitor.
Acestei constatari ii adaogam faptul c5 in cea mai veche
toponimie romaneasca gasim multe localitati zise Ohaba. Se ga-
sesc sau erau Ohabe si Ohabite in Banat, in judetele Arad, Hu-
niedoara, Alba, Faggras, Gorj, Dolj si Mehedinti si adica in ye-
chiul comitat al Carasului 10 localitati, in comitatul Timis 7 Ohabe
i 6 Ohabite, initial Huniedoarei 10 Ohabe si mai multe Oha-
bite si'n cele trei judete din Oltenia 9 Ohabe etc. 1). Din anii
1369, 1469 si 1440 avem documente, cari arata ca Ungurii au
tradus Ohaba cu un cuvant, care inseamna sat liber 2). Ohaba,
Ohabita nu sunt cunoscute in acest senz in Balcani. Daca in-
seamna asezare scutita, prin aceasta avem Inca un rest despre
acel stat romanesc, care a fost anterior penetratittnii unguresti
in acele regiuni, in cari pretutindenea si mai ales intalnim acel
las Valachicum, din care norme pentru dreptul de mostenire al
mosiilor s'au p5strat in cea mai veche viata juridica a Tarii-Ro-
manesti, care in acest fel reprezinta continuarea in statul primi-
lor Basarabi a celui mai vechiu cunoscut stat romanesc nord-
dungrean. Pe vremuri acest stat s'a invecinat cu statul francic,
care distrusese st5panirea avail si de aceea cu dreptate s'a pus
Intrebarea, dac5 in imunit5tile, cari se constata ca apanagiu al
celei mai vechi aristocratii romanesti, nu se poate presupune o

1) Silviu Dragomir, Cateva urme ale organizatiei de stat slavo-ro-

mane In Dacoromania I, pag. 149. Vezi si N. Draganu, Romanii in veacu-
rile 1XXIV pe baza toponimiei si a onomasticei, Bucuresti 1933, pag. 231
si urm., 241, 270, 278,
2) S. Dragomir, lucr. cit., pag. 149, 150: Szabadfalu. Daca n'am sti
a Szabadfalu traduce numirea Ohuba, ne-am li putut gandi la slobozia
cunoscuta in vechiu] drept muntenesc. Vezi si I. Minea, Prima slobozie
munteana cunoscuta In Cercetari istorice VIIIIX nr. 2.

www.dacoromanica.ro
 - 13 -
influents francica, desi imprejurari analoge acelora din statele
barbare infiintate pe teritoriul fostului imperiu roman ar putea
explica nasterea aceleeas fenomenologii sociale, politice si eco-
nomice.
Statul romanesc, care exista in vremea, cand nu se termi-
nasera pe la not migratiunile barbare, deci avand sarcina unei
neintrerupte pande politice, a trebuit sa is masuri severe pentru
pastrarea mosiei familiare. De aceea devolutiunea proprietatii era
in favorul descendentii directe masculine, iar alt titlu de drept
pentru proprietate se considera ca o exceptie aprobata de sta-
panitorul statului.
Cu aceste exceptii a continuat regimul cel mai vechiu de
proprietate in tam primilor Basarabi. Dreptul de ereditate numai
al descendentii masculine a contribuit, Ca cea mai veche proprietate
din tam Basarabilor sa fie de multe on proprietate indiviza. Femeile
nu exercitau nici data izolate dreptul de proprietate. Intariri dom-
nesti in dreptul de proprietate se faceau in mod normal si
dupe dreptul comun numai pentru proprietarul de atunci si
descendenta lui masculine. Cand se zicea si copiilort inte-
legandu-se fii si fiice erau cazuri speciale. Fara voia domni-
torului proprietarul nu putea introduce in drepturile sale de pro-
prietate pe un strein, nici fiica, nici sotia, nici pe ginere, cumnat
etc. In atari cazuri erau norme de obiceiu, a caror observare o
impunea domnitorul Orli.
Exceptiile dela dreptul comun de devolutiune a proprietatii
reprezentau acelas caz, ca donatiile domnesti. Orice mutatie a
dreptului de proprietate era valabila, numai cand avea aprobarea
domnului, caci acesta era proprietarul superior al Orli, izvorui
oricarui drept de proprietate. Orice abatere dela dreptul comun
de proprietate, orice hotarire judecatoreasca in favorul unui pro-
prietar, se considera si danie domneasca. Era un dominiu eminent ')
al domnitorului. Orice mosie ajunsa in desherenta revenia dom-

1) Mai intai a scris despre donzinium eminens al domnitorilor mun-

teni A, V. Gidei, Contributiuni pentru istoria socials a tArAnimii noastre etc ,
Bucuresti 1904, pag. 23, apoi Dinu C. Arlon, Incercare asupra dominiului
eminent din Principatele Muntenlei $i Moldovel in secolele XIV si XV trz
Inchinare lui Nicolae Iorga, Cluj 1931, pag. 12-23.

www.dacoromanica.ro
 14

tmlui. De aceea era nevoe de aprobarea lui, cat-id era vorba sa

intre in uz vre-o abatere dela dreptul comun de proprietate.
Aprobarea domnului mai era necesara, si fiindca proprietatile
-privilegiate aveau scutiri, iar dispensatoare a acestor scutiri era
puterea domneasca.
Abaterile aprobate de domn n'au fost in toate vremurile la
fel de frecvente. lstoria lor insumeala toata evolutiunea proprie-
tatii de mosii din Tara-Romaneasca. Explicarea for o dau impre-
jurarile politice, economice noui, cari au impus transformari si
in dreptul de stapanire asupra mosiilor.
Vechiul drept roman de proprietate ingreuia circulatia bu-
nurilor imobile, era un obstacol pentru formarea marii proprietati.
Asa se explica, de ce sand domnii promoveaza pe boeri, cnejii
Tamasi mostenire ca class socials din vremurile anterioare d. e.
lui Basarab I roman izolati in saracie, cat timp se tine departe
de ei favoarea domneasca, iar mai tarziu numele for se va da
da in general micilor proprietari de parnant 1), fiind numire
generics.
Domnii vor cauta sa-si creeze o patura socials conduca-
-Ware o aristocratie, care sa be asigure puterea de aparare a tarii,
sa be chezasuiasca strangerea veniturilor domnesti. Puterea dom-
neasca reprezenta supremul arbitru in domeniul dreptului de
proprietate. Largirea acestui drept de proprietate a mers greu,
inlaturarea obstacolelorcari restrangeau circulatia libera a bunu-
-rilor imobiliare, a trebuit sa fie impusa de situatii politice noui,
de- alte vremuri economice, cari- comandau domnului, ca sA exer-
cite cat mai mutt pretogativele de a aproba in afara de dreptul
obicinuit de proprietate mutatiuni ale titlurilor de drept. Dar si
drumul concesiilor domnesti isi avea barierele sale. Domnul si-a
exercitat prerogativele in senzul celui mai vechiu drept romanesc,
care continea si el, prevedea abateri dela dreptul comun de
-mostenire al mosiilor. Acestea erau : infratirea (ius fraternale),
infierea,darea sau donatia intre particulari, inchinarea i donatiile
domnesti pentru slujbe facute domniei.

1) Vezi si C. Giurescu, Despre boieri, Bucuresti 1920.

www.dacoromanica.ro
 15 -
II.

Dann le cats manastiri, Boeri alaturi de domni etc. puteau

hiserici erau scoase de face danii m5nastirilor, bisericilor. Din
sub dreptul comun de primele vremuri Si boerii au fost ctitori
mostenire. cari au dada asezaminte pioase. Stim
ca jupaneasa lui Hamza, augarita Magdalina, inainte de 29 Sept.
1512 intemeiase manastirea de maici din Corbii de Piatra 1).
Manastirea aceasta, care se zicea Valea, era gata la 1 Sept. 1506,
cand Radul cel Mare ii da galetile domnesti din satul Corbii de
Piatra $i din satul Malureni
ManAstirea Nucet cu hramul sf. Gheorghe era ctitoria lui
Gherghina, mare parcalab 3), unchiul Jul Radu cel Mare. Docu-
mental lui Radu cel Mare, care ne spune aceasta este din 1501
(7010) Dec. 15 si confirma mAnastirii, unde era egumen Ilarion,
satele : Tomsanii cu morile, Topolovenii cu vinariciul, Micsenestii,
jumatate din balta Saltava din gura pang in Tamburesti, Badestii
cu morile, Galesestii cu morile, Budestii cu morile, Milestii cu
morile $i 30 salase de tigani.
Avem multe cazuri de danii ale particularilor cats mana-
stiri, biserici. Radul banul din vremea lui Mircea cel Bgtran a

1) Archive istorica 1,, pag. 142-3.

2) Arh. Stat., Bucurevti, M-rea Valea, orig. slay. perg. De sigur ca-
lugarija Magdalena fusese aces jupaneasa Muva din Corbi, careia Radu cel
Mare la 11 lunie 1503 ii intaria stapanire peste intregul sat Corbii de Piatra
vi toate ocinile cumparate dela Radoslav vi Badea, feciorii Spanului cu 1000
aspri i adaose la Corbi. apoi peste V, sat Malureni cu salave de jigani.
(Arh. Stat. Bucurevti, episcopia Argev, pachet XVI nr. 2, perg., orig. slav).
3) E singurul, caruia i se zice mare dintre parcalabii Tarii-Romanevti
(doc. din 15 Dec. 1501. Arh. Stat., Bucurevti, M-rea Nucet, perg. orig.
slav). Dosatura pe document; Gherghina parcalabul Baleanul, unchiul
Radului V. leaf 7010c,
S'a pastrat vi o traducere din 7200. (Arh. Stat. Bucurevti M-rea
Nucet, pachet XX nr. 2 fara alts data decat 7010) a unui document, prin
care Radu Voda cel Mare confirma proprietatile manastirli Nucet. Aceasth
traducere are importante date istorice. Cetim ca raposata Neaga, fosta
jupaneasa a lui Gherghina parcalabul a avut, ca movie batrana 1/2 Topolo-
venii. Cealalta jumatate fusese a tut Milea, feciorul lui Voico at Tatului.
Dar, el au fugit preste munte in zilele raposatului parintelui domniei mele,
Vlad Voevod Calugarul, de au radicat alt domn peste capul parintelui
domniei mele vi au dat Domnul Dumnezeu de au cazut Milea, feciorullui

www.dacoromanica.ro
 - 16 -
daruit manastirii Glavacioc satul Mirceti la Teleorman 9. Lucaci
da manastirii Vodifa units apoi cu Tismana satul Sogoino'). Pe
langa multe danii ale altora facute manastirilor stirn ca Ivan
Voico al Tdtului in manile parintelui domniei mele, de 1-au trimis de sa-1
arunce in cetatea Poenarilor, iar Voico al Tatului, tats al Milei au mersu
naintea dregatoriului domniei mele jupanului Gherghina parcalab, de au
dat si au inchinat, ci e mai sus zis, satul jumalate din Topoloveni, ca sa
scoati capul fiu-sau, Milei dela cumplita moarte si i-au scos capul lui".
Gherghina a scos boeri de a pretuit mosia la 15000 aspri si i-a dat lui
Voico, iar apoi a adaos aceasta mosie manastirii Nucet dimpreuna cu vina-
riciul boeresc, Tot el a dat Micsenestii cu morile, cumparati. jumatate dela
Puica din Ramie pentru 5000 aspri, patru pardose domnesti si o pe-
reche de nasturi drept 1000 aspri, iar cealalta jumatate cumparati dela
Mamociu cu 12 mii aspri, A mai dat Galasestii cu morile, caci pentru Ga-
laeti daduse in suhimb Carstienestii, lui Vlaicul din Dragomiresti si 5000
aspri. A mai dat m-rii satul Budesti, apoi Milesti cu morile si Badestii.Aici
ni se povesteste alt episod din domnia lui Vlad Calugarul, Badestii fusesera
mosie drea pta si batrana a lui Vlad vornicul. Documentul spune: ,,Vladul
dvornicul, el au perit cu cumplita munca de catra raposatul parintele dom-
niei mele Vladul Voevod Calugarul, pentruca s'au ridicat domn peste capul
lui, iar dupa aceea au cazut Vladul vornicul supt mana parintelui domniei
mele si i-au taiat capul si an ramas bucatele lui domnesti". Gherghina a
cumparat mosia dela domn si a dat-o m-rii.
Prin acelas document Radu Voda mai confirma m-rii niste tigani,
fosti ai jupanesei Neaga, apoi niste tigani fosti ai Marinestilor. Acestia
au fost datori lui Gherghina 8000 aspri, pentru cari a luat Marinestilor casele
viile, stupinile si tiganii. Dupa moartea fiu-sau Draghici marele paharnic,
Marinestii au fost iertati de bucate, dar tiganii i-a daruit Gherghina m-rii
sale, careia sa-i fie *de poslusnicie si intariree i-a mai dat 30 salase de (igani.
1) Arh. Statului, Bucuresti, m-rea Glavacioc, pachet 1 nr. 1, perg..
orig. slay. Radul banul este amintit in hrisovul din 11 Mai 1409 (Miletiri
si Agura in Sbornik etc. din Sofia IX, pag. 329-331), intr'altul din 10 lunie
1415 (1, Bogdan, Un chrisov al lui Mircea cel Batran, An. Acad. Rom.,
seria II, torn XXVI 1903), intr'altul din 28 Martie 1415 (Arh. Stat.. Bucuresti,
M-rea Cozia, perg. orig. slav). La 21 Noemvre 1398 ban era Dragoi
(ibidem, M-rea Clocociov). Alaturi de Radu ban este amintit si Aga
banul in afara de cele doua hrisoave de mai sus si'n hrisovul din 22 lunie
1418 (Sbornik etc. din Sofia, IX, pag. 331-2).
2) Un document fara data (Arh. Stat., Bucuresti, M-rea Tismana,
perg. orig. slay) Ii zice popa Lucaci, ca si hrisovul din 2 Aug. 1439(ibidem,
M-rea Tismana, perg. orig. slav). Irma documentul din 5 Aug. 1429 (ibidem,
perg. orig. slay) ii zice banul Lucaci, iar documentul din 1464 Iulie 10
(ibidem, M-rea Tismana, pachet VII nr. 164. perg. orig. slay) zice Ca Vla-
dislav I a dat satul Sogoino. La 26 Martie 1505 Sogoino era siliste (ibidem.
M-rea Tismana, pachet LXIII nr. 1) si se da ca danie a lui Mircea cel Batran.

www.dacoromanica.ro
 17

clucerul a d'Aruit manastirii Glavacioc satul Zemnicele, danie

aprobatA de domn grin hrisovul ') din 21 Noemvre 1504.
Dupa dreptul vechiu romanesc domnul trebuia sa aprobe
o atare danie, pentru a exclude pretentiile de revendicare ale
mo$tenitorilor legitimi, a rudelor cu drept de preemtiune asupra
mosiilor. Interventia domnului inlatura atari pretentii, dar a trebuit,
ca aceasta interventie sa se promulge ca norma juridica pentru
toti, deoarece viata manastireasca s'a introdus la not dupa cri-
stalizarea dreptului romanesc de mo$tenire cu toate principiile
sale fundamentale. Scoaterea daniilor catra manastiri, de sub
dreptul comun de mo$tenire, s'a putut face numai printr'o hotarlre
domneasca adusa Ia cuno$tinta ob$tii.
Pentru ca sa promoveze viata monastica dela m-rea Cozia,
unde erat staret Sofronie, dA porunca Mircea cel Batran ca oricine
poate sa-si dea de suflet avutul ski manastirii Cozia psau
boer, sau slugs a domniei mele, sau cneaz, sau alt om zis sarac
(clipcuc)e si nimeni din neamul sau rudenia donatorului sa n'aiba
voe a reclama si revendica cerand restituirea 2). Acela$ ordin II
repeta Mihai VodA Ia 22 lunie 1418 pentru m-rea Cotmeana si
Cozia, arAtand ca Doricine va vrea de a sa bunavoe, sau din
slugile domniei mele, sau din boeri, sau cneaz, sa dea pentru
sufletul lui la m-rea domniei mele dela Codmeana $i la Cozia,
sau sat, de va vrea sa dea, sau ocina, sau dobitoc, Inca $i din-
Walti oameni mai de jos ce se zice sarac (cupaK), carele va vrea
sa dea pentru sufletul lui sau vie, sau farina, sau moara, sau casa
sau dobitoc, sau oricee nimeni sa nu poatA opri dispozitia
donatorului 2).
Alte documente arata ca ordinele domne$ti de mai sus au
fost date adhoc $i ca nu reprezentau o noua norms generals in
dreptul de mo$tenire. Vedem d. e. mai tarziu pe Radu cel Mare
ca cumpara cu 5000 aspri satul Glodul dela Carstea si nepotii
lui, cari probabil aveau drept sa -1 mosteniasca $i dupAce alt copro-
prietar 1-a dat manastirii Govora. Documentul din 25 lanuarie 1499

1) Arh. Stat.. Bucuresti. M-rea Glavacioc, }Artie, orig, slay.

2) Arhivele Statului, Bucuresti, M-rea Cozia, fArA dath, perg. orig. slay.
3) Sbornik etc. din Sofia IX, pag. 331-2. Pentru zsirace vezi C. C.
Gitnescu, Despre siraca siromah" fn documentele slay e muntene trz
Revista istoricN, XIII 1927, pag. 23-43.
2

www.dacoromanica.ro
 - - 18

spune laconic cal satul a fest al m5n5stirii si apoi I-a rascum-

parat si domnul dela Carstea si nepojii acestuia, de I-a adaos
apoi manastirii 0. Carstea era proprietar in Glod la 8 Sept. 1492,
cand un document al Iui Vlad Voda Calugarul spune c5 Staico
logofatul cu 700 aspri a cumpgrat dela Dan si Carstea jumAtate
din Hintea, cealalta jumatate tot cu 700 aspri a cumparat-o
domnul dela Stanciul, fiul lui Voina si apoi au dAruit-o man5-
stirii Govora 0. Mosia lui Stanciul fiul lui Voina dela Ocne si a
lui Dan si a lui Valcul din Glod o cumpArase Vlad Voda CAlu-
garul cu 1500 aspri, cum spune documentul') din 1488 Febr. 4.
RascumpArarea lui Radu cel Mare privia deci pretentiile unor
coproprietari nesatisfacuti mai inainte.
Domnul nu putea dArui decal mosie sau sat domnesc, on
mosie cump5rata. Mama lui Radu cel Mare a daruit mangstirii
Govora satul Stoiceanii pe Olt. Dar pentru ca dania sa poata
r5mane, domnescul sau fiu a trebuit sa rascumpere aceastA mosie
de mostenire cu 10.000 aspri dati Iui Vlaicul, fratele Albului O.
Se vede c5 rascumpararea dela Vlaicu s'a fAcut contra voinjii lui.
Ni s'a p5strat adica porunca lui Radu cel Mare catra Vlaicu,
caruia i se ordona sever sa-si is toata averea si s piece din
Stoiceni, fiindca domnul 1-a dat mamei sale cAlugaritii, cad i-a
fost de zestre 5).
Radu cel Mare, ca si alti domni, a cumpgrat multe mosii
si le-a dAruit manAstirilor reinoite de el, de cari au fost multe.
Citam la intamplare cazul, and cumpar5 mosia Crangasii si
mosia Sumarinestii, f5candu-le apoi danii manAstirii Glavacioc0.
CA era atunci absoluta nevoie de aprobarea domnului,pentruca
dania unui particular catra un sf. lacas s fie vecinic valabil5, reiese
si din urmatoarele dou5 cazuri. Radu cel Mare la 23 Mai 1501

1) Arh. Stat., BucureVi, M-rea Govora, perg. orig. slay.

2) Ibidem, M-rea Govora, pachet 1 nr. 2, hartie, orig. slay.
3) Ibidem, pachet I nr. 1, perg., orig. slay.
4) Ibidem, M-rea Govora, perg. orig. slay. din 23 Martie 1997 i alt
perg, orig. slay din 3 Mai 1502. Documentul din 23 Martie 1497 e dat de
domn dimpreuna;cu fratii sai Mircea i Vlad si dimpreuna cu sotia domnului,
cu Catalina.
5) Ibidem, sectia istorica, traducere din 1843.
6) Doc. din 20 Iunie 1507 la Arh. Stat , Bucure0, M-rea Glavacioc,
pachet XX nr. 1-2

www.dacoromanica.ro
 - 19 -
confirms m-rii Ezeru daniile marturisite de mai multi locuitori
din Ramnicui-Valcii 9s La 29 Sept. 1512 Neagoe Basarab confirms
manastirii din Corbii de Piatra daniile facute de calugarita Mag-
dalena, adica satul Corbii de Piatra, via din Go lesti si niste
ligani. Documentul ne spune ca Magdalena a facut aceste danii
inaintea domniei, careia i-a inchinat si manastirea, care asa a
ajuns manastire domneasca2). De aceea documentul are adaosul
.ca dupa moartea Magdalinii satele sa nu ajunga domnesti
.(3.predalicae), deoarece manastirea este domneasca. Acest caz
ne arata ca Magdalina n'avea nici un mostenitor legal, ca hisa
dania catra o ctitorie manastireasca particulars nu fnlatura, ca
inosia facuta danie ei, in caz de desherenta sa nu revie domniei.
Daniile facute manastirifor erau irevocabile. Se vede insa
ca lumea munteneasca la Inceput socotia ca unele danii domnesti
catra manastiri ar fi temporare, reprezentand un provizorat afar-
nator de bunul plac al domnului. Pentruca sa risipiasca discutii
de acest fel si soapte, cari circulau in lumea satelor, Mircea cel
Batran anunta prin ordin domnesc satele manastirii Tismana,
Asa stiti zice domnul ca nici unui cneaz sau boer al
domniei mele nu aveti sa fiti ocina, ohaba si ca astazi sau mane
iarasi sa va iau si sa va dau altuia, ci yeti fi sub stapanirea
Tismana 3).
Mai tarziu, spre sfarsitul secolului al XVI-lea, cand se mai
desfac catusele de autoaparare ale bunurilor familiare, cand au-
loritatea domnului ajuns .dregalGP turcesc ade, daniile catra
sfintele lacasuri imbraca alte forme de publiCiAtteoficiala, despre
cari vom vorbi mai departe.
Trebue sa amintim aici ca in secolul al XVI-lea se puteau
-constitui si hotari oficial danii si inaintea banului de Craiova,
-sou cand acesta singur facea danie, nu era nevoie de aprobarea
.domneasca. La 16 Aug. 1506 fratii Craiovesti, Barbul banul,
Parvul vornicul, Danciul comisul si Radul postelnicul daruesc

1) Arh. Stat., Bucure*ti, episcopia Ramnic, pachet LXII nr. 1, perg.,

orig. slay.
2) Archiva istorica h, pag. 142-3.
3) Al. Stefulescu, Documente slavo-romane relative la Gorj, Targu-
Jiului 1908, pag. 13-14.

www.dacoromanica.ro
 - 20 -
m-rii Bistrita o cumparatura a for cu 4000 aspri dela parcalaboaea
Sasca, adica o livada si tot locul Sascei. Documentul pastrat 1>
ne mai spune ca egUtnen bistritean era Moise si are ca martori
ai daniei pe cei 12 pargari ai Ramnicului-Valcii, in fruntea carora
era protopopul Dragomir.
Avem alt caz din 25 Sept. 1528, cand Barbul velban at
Craiovii 1ntareste m-rii Bistrita stupina dela Murgasi cu toti stupii
si salasele de tigani, danie a raposatului sau tata,PArvul banul 2).
Alt caz 'este din 15 Iunie 1550, cand Dumitru velban al Craiovei
intareste aceleeasi manastiri mosiile de pe Oltet, fiindca-i sunt
batrane si drepte bucate de cumparare dela Dan si Oancea
Forma mai solemna are cartea lui Teodosie velban, prin care
din Craiova la 25 lanuarie 1546 intareste m-rii Bistrita ca m4e
ohabnica satul Muscelul, miluire a lui Badica si frate-sau Stroe,
danie adaosa inaintea marelui ban atunci de Bade dela Hotarani 4).
Spre sfarsitul secolului at XVI -lea danii analoage se puteau
face i inaintea judetilor din judete asistati de 12 pargari. La 46.
Febr. 1585 judetul Balca si 12 pargari din Buzau dau incris ca
Petru Batranul a lasat la moarte casele sale din oral si gradinile
cu case episcopiei de Buzau, unde era episcop Luca 5).
Interesant este documentul dat de Alexandru Von 14 4-
Sept. 1569, fiind vorba de o desmostenire in favoarea m-rii

1) Arh. Stat., Bucuresti, M-rea Bistrita, perg. orig. slay. Docu-

mentul acesta ne-a pastrat cel mai vechiu cunoscut magistrat sau consiliu
comunal din Tara-Romaneasca.
2) E interesanta aceasta carte de danie (Arh. Stat, Bucuresti, con-
dica Bistritei, f. 384) care imita formularul documentelor domnesti. Crasim pa-
sagiul nduph moartea noastra pre oricare va voi si va alege Domnul Dum-
nezeu a fi obladuitor si stapan acestui loc, din fratii nostri, sau din rudele
noastre, sau. dupa pacatele noastre dintr'alt neam strain, 11 rugam ca sa
inoiasca si sa intariasca mila noastra e. Gasim si formula de blestem i
martori : Rada comis, Ppia vister, Stoica stolnic, Nicolae vornic, Preda
stolnic, Spahiul, Puscariul si Stanislav parcalabl.
3) Condica citata, 1. 300. Se pare ca e carte de judecata.
4) lbidem, f. 163. Cartea aceasta are si martori : Stoica banul si
frate-sau Preda stolnic, Teodor ot Curtisoara, Dragul comis, Stanislav ot-
Cretesti, Necolai ot Livezi, Verzea vat. si Loan logofatul, care a scris.
5) Arh. Stat., Bucuresti, sectia 1st. orig, slay. Documentul are si
martori.

www.dacoromanica.ro
 21

Tismana. Popa Manea avea un fiu, Dumitru, care era Dtalhar vi

Taufacator(. Popa Manea s'a prezentat la domn, spune docu-
mentul, s'a lepadat de acel fiu raufacator, precum mai mult
amestec sa nu aiba acel fiu in mosia popii Manea, ci sa fie a
m-rii Tismana<4. Domnul da document ca aproba aceasta hotarlre
a necajitului preot I).

III.

Infratirea. Originea Infrdfirea ca procedeu de abatere

infrOtirii. dela dreptul comun de mostenire era a
mostenire al celui mai vechiu drept romanesc (lus Valachicum
din documentele medievale) vi se zicea latineste ius fraternale.
Ni s'a pastrat stirea ca la 25 tulle 1467 inaintea capitlului de
Oracle mai multi nobili romani din districtul Caransebesului s'au
obligat sa se mosteniasca lure fraternali, in caz ca vre-unul dintre
ei moare fara urmas. Procedeul se zicea adoptiva fraternitas,
Adica adoptiune fraternal. In acelas document 5) mai cetim ca
nobilii si-au luat acea obligatiune in cadrul unei solemnitati
<quod ipsi talem adoptivam fraternitatem celebrassent et dis-
posuissent duraturam). Si documentele yechi muntenesti amintesc
o solemnitate a infratirii. Ceva ne spune un document din 11
Sept. 1577 deta Alexandru Voda 4). Manea cumparasaartea de
movie, ce o avea Dan in Toplita sin yalea lui Teatea. Docu-
mentul de cumparare s'a dat de Alexandru Voda. Dar fii popii
Nan, rude ale vanzatorului, nu-1 lasau pe Manea In pace. In

1) Ibidem,
2) Asa i s'a zis i ap,, Paul Negulescu, Adoptiunea fraterna sau in-
ira(irea in Convorbiri literare XXXII, 1898 si ap. Marcel Emerit, L'adoption
lraternelle en Valachie et son influence sur la formation de la propriet6
collective, Bucuresti 1928. '

3) Hurmuzaki-Densusianu, Documente 11,, pag. 176 -7.-

4) Arhivele Statului, Bucuresti,I sectia istorica, Archive istorica 1
pag. 143. Textul dat de Hasdeu are Voilaiin loc de Manea dela, Toplita,
Clam e in original S'a cetit ()are bine data documentului ? Cronica lui
Ureche (ed-. C, Giurescu, pag. X36 ne-a pastrat stirea ca acest Alexandru
Voda a raposat la 1p Aprilie 7085 (1577), dupace domnise 9 ani si o luna.
D-1 N. Iorga, Istoria Romanilor (manual pentru cursul secundar, ed. VII),
pag. 566 scrie ca Alexandru Voda domneste pana'n 21 lulie 1577.

www.dacoromanica.ro
 22

sfarsit pentru a se recunoaste vanzarea ca facuta bine, s'a recurs

la compromis. Fiii popii Nan consimtit s se impace cu
Manea infratindu-se in biserica inaintea domnului, a orasenilor
din ,Arghis si megiasi buni din prejur. Fiii popii Nan au daruit
pe Manea cu 2 Mid dela Toplita, Manea le-a dat un cal alb-
bun. Solemnitatea s'a terminal cu aidama$, care 1-a costat pe
Manea 230 aspri si un porc gras. (Mosia cumparata costase 250.,
aspri). Manea a platit si 50 aspri, costul cartii dombesti, care
arAta titlul nou de proprietate.Introdus in felul acesta intre cei ce-
aveau drept sa cumpere, Manea a limas stapan peste cumpara-
tura sa, prevazandu-se ca nimeni Ware drept sa strice tocmala,
adicA sa-i intoarcA aspri dati si sA-i is mosia cumparata 9. Din
jumatatea a doua a secolului al XVI-lea inainte s'a recurs de-
multe on la Infreitire, pentru ca cineva sa se introduce Tritea
mosie ce o cumpara, dejucandu-se astfel dreptul de preemtiune,
de protimisis al rudelor etc. SA se observe insa ca in atari cazuri
infratirea se facea si cu stirea megiasilor, ceeace aminteste do-
cumentul lui Alexandru Voda si altele, pe cari le vom discuta_
in cele urmatoare. Boerii martori, ca si megiasii in aceasta situatie-
reprezinta publicitatea actului de infratire 9. Despre infrAtire in
biserica porneneste si documentul din 24 Aprilie 1618, cand
spune ca Udrea din Rosia s'a infratit cu PArvul din Talpasesti,
au intrat in biserica si Parvul a daruit pe frate-sau Udrea cu a
vie in TalpAsesti, vie cu loc si pomet, iar Udrea a daruit lui
Parvul pentru fratie un bou si o scroafa cu prasila 9.
Un document din 17 lunie 1600 are stirea, ca la o infra -
tire anterioara, dar poate nu cu mult acestei date, s'a facut si
juramant. E singurul caz cunoscut pans la acea data 9.
Mai mult despre solemnitatea infratirii ne spune documentuli
din 24 Sept. 1614 dela Radu VodA Mihnea. E vorba de infra-
tirea lui Parvu paharnicul si a jupanesei lui Maria cu Preda

1) SA se observe deosebirile dintre textul documentului, ce-1 aver)

not 5i cel publicat In Arhiva istorica,"1. c.
2) Marcel Emerit, L'adoption etc., pag. 4.
3) Alex. Stefulescu, Documente slavo-romAne, etc. pag. 370, 371.M.
Emerit, Adoption etc., pag. 5 dd gre5it 24 August pentru 24 April.
4) Revista pt. istorie, archeologie 5i Riologie II, pag. 2C9 si urm.

www.dacoromanica.ro
 23 -
postelnicul. Pretiosul pasagiu al documentului este : pears acum
in zilele Mariei Sale (= Radii Von' Mihnea) Parvu paharnicu
si jupaneasa lui Maria s'au infratit cu Preda postelnicu de a for
buns void si au intrat toti in sfanta biserica si s'au incins cu
braul Prea Curatei si au pus mAinile pe sfanta Evanghelie, Ca
s fie cu Parvu paharnicu si cu jupaneasa lui Maria frati ne-
despartiti in veci, pe a treia parte din satul Voinesti ').
Categorii de infratire Fapt important pentru toate cazurile
arcitzte In legaturci cu de infratire este imprejurarea ca a fost
documente panci la o lungs vreme, in care valabilitatea ju-
sforsitul secolului ridica a infratirii depindea de incuviintarea
al XV1-lea. domneasa. Aveau putere de drept numai
cartile de infratire date de domn, care astfel isi exercita prero-
gativa de a admite mutatiuni de proprietate, cari contraveniau
altfel dreptului comun de mostenire. In acest fel cazurile de in-
fratire inseamna tot afatea derogari dela dreptul comun, derogari
aprobate de domn. Reprezentau aceste derogari toate norme ale
unui obiceiu vechiu mostenit sau cu alte cuvinte legea de mo-
stenire a mosiilor rArnasa dela cel mai vechiu stat romanesc a
fost largitA cu exceptii not in tam Basarabilor ?
Materialul de informatie pastrat Wand azi ne va da indicatiile
adevArate.
Cazuri de In fratire, la Documentele pastrate arata ca se
can nu putem stabili, puteau face infrAtirile fara consideratie
dacci sunt rude sau de rudenie sau megiesie. Uneori putem
meg last, sau alti streini. constata in atari cazuri motive imediate,
alte on nu. Un interes exista insa, pentruca sa se schimbe in
profitul cuiva dreptul comun de mostenire. Vom vedea, a un
interes trebuia sa alba si domnul, orice infratire prezentandu-se
ca un favor acordat de acesta. Abzicerea domnului de prero-
gativele de a ajunge stApanul mosiilor in desherenta se exprima
printr'o formulA aproape stereotipA : psi cui i se va intampla
dintre ei inainte moarte, pradalica sa nu fie, ci sa fie ramasilor
lor. (Aceastl 'forma e luata din documentul, datat 21 Iunie 1505)

1) 1. Minea, Despre solemnitatea infrbtirii in CercetAri istorice VV11,

pag. 364-5. Pentru fMtia de truce vezi St. Berechet, Caterisirea (de-
gradarea) preotului qi fratia de cruce, Chiinau, 1914, pag. 23 gi urm.

www.dacoromanica.ro
 24
Primul caz de infratire pastrat cu aproape Intreg textul do-
cumentulur) e din vremea lui Vlad Dracul care aproba, ca
Taeincos, Stan $i Coltea, mosneni din Coteana, sa se Infratiasca
$i sa fie Mr& frati nedespartitk pe bucatele, dobitoacele $i
ocinile tor.
Identic ca continut este documentul * din 21 lunie 1505 ').
Mu$at inaintea domnului a asezat pe Radul comis $i Petru spatar
peste ocina sa din Corbi, >>ca sa fie frati nedespartiti In veci .
La data de mai sus deci domnul confirms stapanirea comuna a
lui Radul comis si Petru spatar sf Mu$at peste acea '/4 parte din
Corbi etc. Nu $tim, ce I-a facut pe Mu$at sa infratiasca pe cei
doi marl boeri. Mosia lui Mu$at far' de copii maria proprietatile
boeresti.
Uneori documentele spun motivele, cari reprezinta o obli-
gatiune, o constrangere. Documentul* din 26 Iunie 1515 spune ca
Strava inaintea domnului, care era Neagoe Basarab, aseaza pe jupan
Oancea pitar peste toate ocinile sale dela Sturze$ti, ca sa fie
frati Stancea, fiul lui Strava, cu fiul lui Oancea, care 1-a scos
din bir. Acela$ scosese din bir $i pe Dobra. Si aceasta, ne spune
documentul, a infratit pe jupan Oancea peste ocina sa batrana la
Buciumeni $i Trude$ti, ca s fie frati cu fiii Dobrei si ai Oancei 3).
Ceva nou are documentul din 27 Mai 1533, care ne spine
ca jupa'neasa Neacsa $i fiu-s'au Dragomir, Danciul comis cu fii
lui si Stanciul, fiul lui Stanciul postelnic cu fiii, catf ga avea, s'au

1) N. Iorga, Studii 1 documente V, pag. 169 E o traducere vec)re.

D -1 Iorga cu dreptate pune semn de Inttebare la, data de an. In 8 Aug.
(1447) 6955 un Vlad Voda, fiul lui Vlad Voda cla 'dhcumnt avand ca mar-
tori boeri, al cgror nume insotesc documente ale lui Vlad Voda Dracul In
1437 (vezi I Minea, Vlad Dracut i vremea sa In Cercetari istorice IV,,
pag. 173 i nota 3). Vlad Voda, fiul lui Vlad Voda s'au intitulat Vlad
'ape i Vlad Calugarul. Dar nici unul, nici altul nu puteau domni avand
ca sfetnici boeri ai lui Vlad Dracul din anul 1437. Ultimul document pgstrat
dela Vlad Dracul Cu data de 30 Iunie 1441 are alti boeri martori (ibidem).
Documentul poate fi o traducere rea a unui original deteriorat, uncle tre-
ducgtorul a Inlocuit dela sine parti necitete sau a lgsat afarg, ce n'a putut
ceti, cum a trebuit s5 fie la sfgritul documeinului.
2) Arh. Stat . Bucuresti. Copii legalizate. nr. 9. Are formula amintitg
mai sus.
3) Arh. Stat., Bucuresti, Condica m-rii Vier4. f. 113. Are formula.
Copistul n'a inteles cuvantul ripmamma si 1-a redat prin 1110AMAIIHIE.

www.dacoromanica.ro
 --25
infratit peste satele Dobrusa toata si silistile.Dragodanesti 5i
Mazarei sa fie trei frati nedespartiti. Se prevede insa ea cel ce
nu se va Linea de aceasta tocmea15, sa fie lepadat dintr'acea
ocina 1). Se mai spune ca Neacsa si fiu-sau sa tie o parte, iar
Danciul comis cealalta parte.
Prin documentul* sau din 30 Aug. 1535 Radu Voda Paisie
ne spune ca Vlad cu fratii sai Neagoe gi Coma Si fii, cati ii va
da D-zeu, au infratit si au aezat pe Dragomir peste V, parte a
for din Zorilesti de bung voe, iar Zorild a infratit si a aseZat
de bung. voe pe Dragomir peste un loc de casa 9.
Ce se thtampla cu mosia unui infratit, cand acesta muria
fara mostenitori, ne spune si documentul 9 de proces din 7 Aug.
1536. Radomir vornicul In zilele lui Basarab Voda (Neagoe)
A asezat Si infratit pe fiul lui Harvat logofatul, anume pe Motea
peste toate ocinile sale din Pietrosul, Mereni, Cartojani si Bra-
zesti si peste tigani, ocine batrane $i drepte de mostenire. Dar
Motea a murit fara a lasa copii (Atn1H), nici fii, nici fiice. Atunci
Mara,.fiica lui Harvat logofatul cu barbatu-sau Toma ban si cu
fiu-sau Stanciul au reclamat inaintea domniei drepturile de in-
fratire ale lui Motea. Radu Voda Paisie a judecat ca Mara n'are
drept si de aceea la 7 Aug. 1536 confirma lui Radomir vornicul,
fiului acestuia, lui Draghiciu ai cu fii lui, sus,zisele ocine. N-avem
cartea domneasca, prin care se aproba infratieea lui Motea. Nu
stim deci motivele cari au impus lui Radomir aceasta infratire.
Ne intrebam insa in legatura cu alta lature a problemei: aveau
drept s mosteniasca pe un infratit din vremea lui BasarabiVdcla
Neagoe $i fiicele, on pentruca sa poata fi cazul, trebuia sa se
amintiasca special in documentul de infratire ? N-avem rebetaM '
documentul de infratire, dar judecand dupa alte cazuri, socotim,
ca dreptul special de mostenire al fiicelor trebuia anume pditienit,
altfel mosia revenia celui infratitor. Revenirea era asigurata prin
formula, care amintea ca mosia nu va fi pradalica, dupa moartea
unuia din contractanti, ci revine celor ramasi in viata.

1) lbidem, f. 176. Nu e formula amintita.

2) Alex. *tefulescu, Documente slavo-romane etc., pag. 103-104;
Are formula amintita.
3) Acad. Rom., 27 I LIX, orig slay.

www.dacoromanica.ro
 - 26 -
CA regimul de proprietate rezultat din infra fire este aparte,
rezulta $i din faptul ca unii infratiti incercau sa -si prefaca mosia
in mosie de mo$tenire (dedina), cum este in cazul ce-1 expunem
imediat. Ion $i fratii sai, Deatco etc. proprietari In Clocotici,
infratisera pe Voicu si Oprea ai lui Scurtul peste mosie ce
aveau din hotarul de sus al satului. Oprea $i fratele lui isi aro-
gara pretentia ca mosia nu le e de infratire. S'a ajuns la proces
inaintea domnului Rada Voda Paisie, care a constatat ca mosia
e de infratire, CA nu e nici cumparata, nici de Jnostenire si cu
acest continut da cartea* de judecata din 4 Mai 1542').
Documentul din 28 Aug. 1538 dela Radu Voda Paisie arata
ca doi boeri mari suet Infratiti de dou5 surori, de buns seams
fiindca le ajutasera sa-si scoata mosia cutropita. Stoica, fiul lui
Milco si cetasii lui vandusera satul Aninoasa cu 20.000 aspri
lui Basarab Voda Neagoe. Sara calugarita si sora ei Ana reclarna
la Radu Voda Paisie. Domnul constata ca Aninoasa e batrana
mosie $i de basting a Sarei si Anei. Basarab Voda daruise Insa
mitropoliei mosia cumparata. Radu Voda Paisie declara in do-
cument ca nu putea sa strice pomana facuta, deci despagube$te
pe cele doua proprietare adevarate ale Aninoasei cu mosii ale
lui Stoica $i cetasilw lui. Apoi cele doua surori au infratit
inaintea domnului pe Udriste vistier $i Stroe spatar peste
aspri dati de Basarab Voda pentru mosie asupra tuturor satelor
$i tiganilor lui Stoica 2).
Act obicinuit de infratire, cand nu se dau motivele, este cel
din 1546, (numele lunii lipsa). Actul domnesc confirmA Neagai
cu fii mosie in Alexeni, jumatate din partea Neagai, apoi o con -
firma si lui Ivan $i Voicu cu fii for InfrAtiti de Neaga peste
acea jumatate de mosie
Nu ni s'a pastrat decal amintita intr'un document dela
Stefan Voda Surdul cartea de infratire dela Petrascu Voda, prin
care se arata ca Stanila vornicul a asezat si a infratit peste partea
sa din Pietro$ani pe Marinco parcalabul si pe sotia acestuia
1) Arh. Stat.. Bucuresti, Copii legalizate nr. 16 Are formula amintita
2) Arh. Stat., Bucuresti, Condica mitropoliei nr, /, f. 270. Copistul a
Iasat multe locuri albe. Poate de aceea nu e formula amintita.
3) Alex. Stefulescu, Documente slavo-romane etc., pag. 114 -5. N -are
formula amintita.
4) Acad. Rom, 75 l XL, document [Ara data.

www.dacoromanica.ro
 27

InfrAtirea se lua ca expedient si la schimb de mosii, chid

se constata toate drepturile, daca erau, ale celor ce faceau schimb.
Asa e cazul pAstrat In documentul I) din 17 Decemvre 1569.
Alexandru Von constata si confirma ca Neagomir dela Plaviceni
e de drept proprietar peste ocina dela Pietrosani din partea so-
crului sAu Draghici V,. Documentul domnesc spune 0 Dumitru,
fiul Barbului dela Doba si jupAneasa lui Vlaclaia au mers in-
aintea domnului cu Mihail ban, fiul lui Stan Debelu Dde s'au
Infratit si au schimbat mosie cu mosie. Dumitru cu Vradaia au
dat lui Mihail ban partea for din Pietrosani, iar Mihail ban si
jupAneasa lui Si lca au dat partea for din Gostavat, partea so-
crului sau Tacal. Se precizeazA a schimbul s'a facut de bunk
voe si cu stirea tuturor rnegiasilor.
Inteun document din 19 Mai 1570 se pomeneste ca Stana
inaintea lui Alexandru Von' a asezat si a Infratit pe TAtulea
peste partea ei de ocina, ca sa fie cu Lep Adat, fiul Stanei, doi
frati nedespArtitiO. Documentul Infr Atirii nu s'a pastrat, unde poate
am fi aflat motivele.
Amintitul St Anila vornicul din vremea lui Petrascu Von a
Infratit pe Mihnea vistierul dela Badeni sd fie doi frati nedes-
partiti peste ocina lui dela Badeni. 'Tocmeala si InfrAtirea s'a re-
adus si confirmat si de Alexandru Von in legAtura cu o Ora
de rAscumparare. Rezultatul judecAtii e dat In documentul din
1 Noemvre 1570 dela Alexandru Von, care confirma lui Nea-
goe, ginerele lui Mihnea, stapanire peste acea parte de mina la
Badeni. ')
Caz special cuprinde documentul',) din 28 tulle 1572. Mircea,
proprietar In Nicuea, si-a perdut mosia si tiganii prin hitleniep
fats de Mircea Von' (Ciobanul). Alexandru Von declara ca" e vi-
clean casemenea de cAtre domnia mea', deci mentine actul de con-
fiscare, fiindca Mircea fugise peste munti si era acuzat ca a luat
cu sine 42000 aspri domnesti. Documentul spune ca mosia a-
ceasta a fost caltigata cu slujba --dreapta dela domn de Lupul

1) Acad. Rom., ii0 I XL, n'are formula amintitEl.

2) Arh. Stat., Bucuresti, sect. 1st.
3) Ibidem.
4) Acad. Rom., 45IXL,

www.dacoromanica.ro
 28
vatakr. Nu se va fi simtit destul de bine asezat pe' mosie Lupul
sau poate, fiindca neamul lui Mircea a ajuns In gratia noului domn,
care a putut impune o reparatie pentru cei ramasi dupe Mircea,
Lupul se Infrateste cu nepotul de frate al jupanesei Velica,' su-
rorii lui Mircea. Acest nepot de frate era Parvul gramatic dom-
nesc, care deci putea obtine dela domn o reparatie. Este de
notat ea Alexandru Voda nu se incumeta a lua inapoi si restitui
familiei mosia confiscate, ci impune, poate, infratirea. Formula de
afurisenie ameninta pe cel ce 0- va strica.
Din jurnatatea a doua a secolului al XVI -Iea procedeul in-
fratirii lua forma unui testament. Discutam aici documentul de
mai jos, fiindca arata ca si fii vitregi ai unui proprietar erau
considerati streinj fats de proprietatea tatalui for vitreg si-I mai
discutam, fiindca reiese Ca in dispozitii testamentare se putea
prevedea, ca generatia mostenitoare sa alba anumite limite in
drepturile de proprietate, ce-i vor reveni. Un proprietar interzice
fiilor sal sa infratiasca pe fratii for vitregi si aceasta opreliste
este aprobi..ta de domn, cum arata documentul din 11 Aug.
1575. Prin acest document doninul aproba dispozitiile de mos-
tenire luate in viata de jupan Harvat velpostelnic.') Ca in toate
cazurile de inftatire cuprinse, descrise de carti domnesti, Ale-
xandru Voda constata ocinile, tiganii,,cari sunt proprietatea lui
liarvat logofatulf. apoi ne comunica dispozitiile de mostenire ale
acestuia. Se vede tendinta, care si in acest timp era generals, ca
fii sa mosteniasca proprietatile parintesti. Harvat velpostelnic s'a
dus inaintea domnului si a declarat ca & toate satele si tiganii
fiilor sai, anume Talapi logofatulli loan postelnicul, cari ii sunt
fii din trupul lui.. iDocumentul ne arata, de ce a considerat
bine' velpostelnicul s lase dispozitii, cum sa i se mosteniasca
averea.' Harvat a avut intai sotie pe-Neagole. Din aceasta' Casa-
toile s'a nascut Talapi. Murind Neagole se casatoreste Harvat cu
Voica, care a adus in casatorie si fii dela primul ei barbat. Har-
vat se putea teme ca Ion postelnicul, fiu al lui Harvat si al Voi-
cal, va Infrati pe fratii sal dintr'alt tats. De aceea in dispozitiile
sale aprobate de domn, Harvat prevede ca fiu-sau Ion Ware
voe sa Infratiasca pe fratii sal de alt tats, nici are drept sa be

1) Acad. Rom., 6/L, orig. slay.

www.dacoromanica.ro
 29 =
vanza ceva, ci, de vrea, sa vanza orice lui Talapi logofatul. Se
mai spune In document CA velpostelnicul 4 tocmit cu limba sa >,
ca fiicele sale Sora si Stana s n'aiba nici un amestec In mo-
stenirea lasatA celor doi fii, fiindca el le-a dat tigani, bucate si
scule, >>panA a fost el viu. Blestem incheie dispozitiile testamen-
tare ale lui Harvat velpostelnic aprobate de domn si cuprinse
in cartea domneascA a lui Alexandru VocIA.
Fiastri, infratiti. Am spus ca fii vitregi puteau mosteni
numai gratie vointii conforme a tatalui vitreg, vointa aprobata de
domn, ceeace nu gasia altA cale, decal a InfrAtirii. Actul juridic
se numia infratire si imbraca toate formele acesteia. Avem cateva
cazuri pastrate.
Documentul * din 26 lunie 1498 at lui Radu Von cel Mare,
dupAce ne spune ca Serban are V, din a sasea parte din mosia
dela Strehaet ca mosie dreapta si de mostenire (dedina) si ca
cumparatura din funia lui .Bales, jumatate din a seasea parte, arara
ca Serban a venit inaintea domnului si a infratit cu fii sal pe
Neagoe Pilea, ca acesta si fii lui Serban sa fie frati nedespar-
titi 1). Ne intrebarn : nu putem presupune ca Neagoe Pilea era fiu
vitreg al lui $erban ? Stim ca se pot pune si alte intrebari.
Cazul at doilea e clar. Nu ni s'a pastrat documentul dat de
Radul Voda ce a pierit la Ramnic), cum spune documentul, ci
repetarea dreptului ce se prevedea in el, de catra Alexandru Voda
la 8 lunie 1575, cand i se arata domnului o carte domn easca.
veche si rupta cerandu-i-se s o innoiasca si intariasca. In vre-
mea lui Radii dela Afumati, Vlad a asezat si a InfrAtit pe fiastrii
lui, anume Radul si Stoica peste i/2 ocina lui la Studina Sturzei,
iar fiii Radului, anume Tudora 2) si Tazlui sA tie cealalta jumatate
si s fie frati nedespartiti. Apoi Radul si Stoica au infratit pe
Tudora si pe Tazlui peste '12 din ocina lor dela Gramatici, iar
cealalta o vor Linea ei, Radul si Stoica').
Alt caz iI avem din 14 Ianuarie 1570. Bancila of PAucesti
se prezinta inaintea domnului, care era Alexandru Voda, si in-

1) Arh. Stat., Bucureti, mitr. Bucureti, pachet XLIX nr. 3, orig slay,
perg., are formula amintit5,
2) Se vede ca Tudora era Inflate!". Vezi mai jos despre tnfiere.
3) Arh. Stat., Bucureti, sect. ist., orig. slay.

www.dacoromanica.ro
 30

frateste pe- fin-satt vitreg Radul sa fie "frate de o6nad cu Dra-

gomir si Badea, fill bung al la Se precizeaza aici ca Bgncilg a
infratit de bunA voe si cu stirea tuturor megiasilor
Dam si urmatorul caz din secolul al XVII-lea. Un document
din 7 Mai 1623 2) arata ca. Stanciul Piparatul infrateste pe fii sai
Spilea si Patrasco peste partile sale de mosie din Izvorani, cu un
vecin. Ce altceva 1-ar fi putut mana pe Stanciul sa-si infratiascA
pe fii, decal ca unul din fii era fiu vitreg? Radu Voda Mihnea
la data de mai sus aproba Infratirea.
In 1588 cel infratit isi putea vinde partea sa de mosie si altora,
nu numai acelora cu care era infratit. In aceasta vreme nu mai
gasim formula, care prevede4,. pradalica implicand de pe altA
parte a atata vreme, cat traeste- cineva din cei infratiti pentru
ca sA aiba drept de mostenire si descendenta femenina, trebuia
sa se prevada expres in actul si deci in cartea de infratire pro-
prietatea ramane celor ramasi in viata. De aceea era nevoe de
dispozitie specials a actului de fnfratire cu obligatiuni exprese
pentru cei infratiti, ca acestia sa nu poata instreina si altora prin
vanzare partea lor. Asa ne impune sa conchidem cartea lui Mihnea
(11) Voda din 25 Noemvre 1588, unde e vorba de urmatoarea
infratire, care se face acum tot de buns voe, ca alte cazuri,
dar si cu stirea tuturor megiasilor. Voineag adica a facut inaintea
domnului fratie cu doi frati can erau Nedelco si Albul. Actul
prevedea insa : vpentruca alt om amestec sa nu aiba a intra in
aceastA ocina partea lui Voineag din mosia Hrabar
iar daca ar vre? Albul sa-si vanza parfea lui de (Ana, el sa
nu fie volnic a Q vinde altui om, ci sa o vanza iarasi fratelui
salt Nedelco4 ').
Infratiri de fiice. Infratirea, ca derogare dela dreptul
comun de proprietate, a trebuit sa se Intrebuinteze, cand era
vorba de a se asigura unei fiice dreptul de a mosteni proprietati

1) lbidem.
2) Acad. Rom.. 25 I XCV.
3) Acad. Rom., 100 I XL.

www.dacoromanica.ro
 -31
si'n general mai ales in lupta, ce s'a dat pentru a asigura dreptul
de mostenire utritlsque sexus. Ni s'au pastrat mai multe dom.-
mente, cari contin dispozitii speciale, pentru ca fiicele sa mos-
teniasca pe calea infratirii. Se alegea acest procedeu, cand era
vorba sa se acorde fiicelor dreptul de comostenitoare alaturi de
mostenitori legitimi masculini. Cel mai vechiu caz pastrat este
din 7 Sept. 1491. La aceasta data Vlad Voda Calugarul Intareste
slugii domnesti Stan Macrea si cu fiicele lui si cu nepotul lui
Martin si Stan, lui Stoica si cu fii lui si cu frate-sau Neacsul si cu
fii si cu nepotul Neagul si Bara si Bratul si nepotul lui de fata
Oprea si varu-sau Stan si Goria stapanire la Mihoveni jumatate,
cat au tinut Dragomir si Zlatco, cari au inchinat-o jupanului
Draghici Stoicov tnaintea lui Radu Voda, fratele lui Vlad Voda
Calugarul. Draghici a vandut-o lui Stan Macrea si Stoica cu 600
aspri, un cal bun de 300 aspri si jumatate din m-rea Mihoveni.
Apoi Stan Macrea inaintea domnului si-a pus si pe fetele sale,
anume Mica si Neaga si altele cari ii va da D-zeu si pe nepotii
sai Martin si Stan sa se infratiasca pe jumatate din ocina, ce a
cumparat '). Deci cartea domneasca din 7 Sept. 1491 nu e carte
de infratire, ci rezultatul juridic al unei carti de infratire cuprins
intr'un document de proprietate.
Avem insa documentul din 1537 lunie 18 dat de Radu
Voda Paisie. Cartea aceasta domneasca 2) e carte de infratire,
Inaintea domnului vine Stoica, proprietar in Brosteniasca si da
fetelor sale Stanca, Calea si Gaita s fie >>de o fratie cu feciorii
Stoical, iar daca Stoica moare Fara feciori, fetele sa-i mosteniasca
averea si Dpradalica sa nu fie. Tot in acest document -e vorba
de o infratire intre fratii Tatul, Nan si Dridih. Se prevede, ca
daca dupa moartea for nu Taman fii, sa-i mosteniasca surorile
]or : Sora, Visa si Dobra, xiar vanzatoare (asa se traduce si aici
preidalica) s nu fie 8).
Document pretios este si cel din 13 Aug. 1541. Radu Voda
Paisie intareste- lui Nenu si fiilor, cati ii va da D-zeu, ocina din

1) Arh. Stat., Bucureti, copii legalizate. N'are formula amintita.

2) Buletinul comisiunei istorice a Romaniei V, pag. 179-180. Tra-
ducere veche. Formula amintita e tradusa : jar vanzatoare sa nu fie. . .4.
3) Traducerea e d6fecta. Probabil originalul era deteriorat

www.dacoromanica.ro
 - 32 -
CArlomAnesti. Urmeaza istoria mai multor cumparaturi. Se pove-
steste apoi ca Nen inaintea domnului a infratit pe fiicele sale,
anume loana si (lac rapt) i Neacsa cu fratele lor Neniul sa
fie peste patru parti frati nedespArtiti. Partea lui Dumitru sa fie
insa lui Neniul singur, cats va fi, iar surorile lui s. n'aibA nisi
un amestec cu aceasta parte. In acelas document se spune dupa
aceea ca Oprea Inaintea domnului a dat filch sale Doda zestre 1118 din,
Carlomanesti. Se arata c5 Dragomir si Tatul si Neagoe si sora
lor Neacsa au. Infratit pe Nen si Vladul pe ocina for dela Car-
lomanesti, sa fie frati nedespartiti, insa pe jumatate. Apoi Nen
(urrneaza toe Vers) a Infratit pe Dragomir, Tatul, Neagoe si
Neacsa peste 2000 aspri gata. E aid deci vorba de o vAnzare
deghizata In forma de Infratire. Se mai spune ca Vlad Inaintea
domnului a Infratit si a asezat pe fratele salt Musa peste I/8 parte,
ca sa fie frati Indespgrtiti, Se mai prevede : >>oricare se va lepAda
de acea ft-4e din ei, sa fie blestemat de 318 pArinti dela
Nicheiag 9. Documentul ne da titlurile de drept ajurrse In stA-
panirea lui Nen si fiilor sai la 13 Aug. 1541.
0 forma specifics a infratirii fiicelor confine documentul
din .7060 (1551-1552). Mircea Voda (Ciobanul) IntAreste lui
Tatul comis movie la Placicoi, Merlani, Buciumeni etc., dupa ceeace
ne arata dispozitiile de mostenire luate de Tatul si aprobate de
domn. Ni se arata adica mai departe ea Tatul comisul Inaintea
domnului a dat i a insotit (sa se observe noua expresie fatA
de alte documente) pe fetele sale Elena, Stanca, Maria si Anca
peste partea lui de movie, dar usa, ca Nan feciorul lui Tatul -sal
tie jumatate din movie, si fetele ImpreunA cealalta jumatate, caci
asa s'a intocmit Tatul comis spune documentul
La proprietati in devalmasie fiecare membru al proprietAtil
colective isi avea partea sa si putea InfrAti pe ea. Documentul
din 14 Sept. 1565 este dovada pentru aceasta. Stanciul cu fratii
sai Ivanus, Dan si Neagul aveau movie colectiva la Urseni..
Documentul lui Petru Voda eel TanAr ne spune ea Stanciul a
mers la domn si si-a Infratit pe fetele sale Dragole gi Lupa cu
fiu-sau Dan peste partea sa de movie, iar Dan, fratele, a mers.

1) Acad. Rom., 145 I LXXI, Nu e formula amintita.

2) Arh. Statului. Bucure01, condica episc. Buzau, f. 464 (trad. veche)..

www.dacoromanica.ro
 - - 33

vi el la domn vi vi -a infratit asupra partii sale pe fii sai Stan Si

Lupul cu fetele sale Fruma i Sora '). Documentul de mai sus
da noua forma de proprietate a moiei colective din Ureni.
Frati de cruce. Ceva specific, neintalnit In alte documente
ale vremii, ce discutam pans aici din punct de vedere al evo-
lufiei proprietatii, are documentul din 6 Mai 1577 dela Alexandru
Voda 2). Stanciul, prop'rietar la Lipovul de jos, a mers la domn,
de a asezat vi Infratit pe fii sal Nan, Staico vi Radul cu fiicele
sale Calina vi Marina x.s fie frati de crucec peste acea ocina.
Acesta e primul caz cu 11'41 de cruce, Intalnit in sec. XVXVI.
Alta terminologie gasim in documentul din 11 Sept. 1582
dela Mihnea (II) Voda. Neacsa mostenise partea tatalui ei Sinu
din Fundeni. Neacsa avea un fiu, Danciul vi o fata, Vladaia.
Neacsa a viers inaintea domnului vi a dat partea ei fiului sau
Danciul vi fiicei sale, Vladaia, Dsa fie Danciul cu soru-sa Vladaia
frate unul ca vi altul peste acea sus zisa ocina, peste toata
Un document din 18 Dec. 1586 dela acela Mihnea (II) Voda
ne arata ca Carstea a asezat sa fie frati peste partea sa de movie
din Turburea pe cei doi ficiori, Stan vi Draghici vi pe fata sa,
Zoica 4). Documentul din 9 lunie 1588 ne arata 6) ea Stoica,
proprietar la Rosiul vi la Socotesti, a asezat vi infratit pe cele
doua fiice ale sale cu fiu-sau Petru peste partea lui de ocina,
peste cask mori, gradini etc. Fata de celelalte documente expuse
pans aid, cel din 9 lunie 1588 are adaosul : x.asa a tocmit Stoica
vi a lasat, ca la moartea lui nimeni din rudeniile $i nepotii vi
surorile lui amestec sa nu aiba cu ocinile vi bucatele lui.
Frati infratiti. Ca frati se infrafesc, pentruca sa constitue
un singur corp de proprietate sau ca sa -vi asigure mostenirea
reciprock sunt cazuri destule in trecutul Tarii-Romanesti. N-au
existat insa proprietati familiare inalienabile, cum s'a scris 2). Am
vazut. ca cu voia domnului se puteau stabili norme de devolutiune
1) Alex. Stelulescu, Documente slavo-romane etc., pag. 149-50.
2) Arh. Stat., Bucureti, sect. ist. In sec. XVI mai avem un singur caz
amintit lntr'un document din 6 Noemvre 1581 (ibidem).
3) Acad. Rom., 21 1 CXLVII.
4) Arh. Stat.. Bucure0i, sect. ist.
5) Arh. Stat., BucureVi, sect. ist.
6) I. Peretz. Curs de istoria dreptului roman, vol. 11, ed. 2. 1928,
Pug. 115.
3

www.dacoromanica.ro
 - 34 -
a proprietatii i pentru generatiunea urmatoare, care nu putea
totdeauna dispune liber de bunul motenit. De aceea Infratirea
Intre frati nu urinal-la altceva, decal aprobarea domnului pentru
o anumita serie de motenire, care nu era cea a dreptului comun.
Evident CA erau cazuri, and Infratirea intre frati contribuia la
constituirea unui bloc economic, care putea reprezenta i o putere
deosebita in viata de stat, cum a fost rolul avut de familia
Udritilor, a Vintiletilor i mai ales forta mare reprezentata de
Craioveti.
Primul caz pAstrat de infratire intre frati este din 10 Aprilie
1488 Intr'un document* dela Vlad Von' Calugarul. Neag infra-
tete inaintea domnului pe frate-sau Vlad peste 1/2 din Neagra,
iar Vlad InfrAtete pe Neag peste '/e din Urlandeti. Textul slavon
al documentului spune ... Inaintea domniei mele ... i-a aezat
pe fratele sau . .. sa fie frati nedespartiti pe ocine i bucate. Ca
In toate cazurile de infratire gasim o variants a formulei, care
reprezinta abdicarea domnului dela prerogativele sale in caz de
desherenta : i oricui din ei se va intampla inainte moarte, prA-
dalica la ei sa nu fie, ci sa fie ocinile Si bucatele celui ce va
ramane din ei( ').
Documentul * din 10 Iulie 1536 dela Radu Von Paisie
a pastrat tirea despre Infratirea a doi frati numai dupd mama.
Micul Inaintea domnului a dat si a Infratit pe Buceag, frate-sAu
dui-A mama, peste ocina sa, care era lh din Crapoi, iar Buceag
a Infratit pe Micul peste ocina sa, jumatate din Mirileti, precum
sa fie frati nedespartiti in veciq 2). 0 atare infratire Intre frati se
considera unire in 1573. Din 2 Mai al acestui an avem docu-
mental dat de Alexandru Von, unde cetim CA Bogdan, proprietar
In Groani i frate-sau Radu, proprietar in Masloi, au mers
inaintea domnului de s'au unit si s'au Infratit amandoi peste a
for ocine, de a Infratit Bogdan pe frate-sAu Radu peste ocina
sa din Groani, iar Radu a infratit pe Bogdan peste ocina lui din
Masloi sa fie frati nedespartiti in veac<o).
Documentul din 1585 Sept. 30 este mai interesant, fiindcA
a pastrat tirea despre infratirea unui (rate i unei surori. Inaintea
lui Mihnea (II) Von, CArstina au insotit $i au Infratitq pe frate-
1) Arh. Stat. Bicuresti, M-rea Glavacioc, pachet Is/ nr. I, perg.,
orig. slay.
2) Acad. Rom., 4 I LXXII, are formula obicinuith.
3) Arh. Stat., Bucureti, sect. ist.

www.dacoromanica.ro
 - 35 -
sat.' Tudor peste toata mosia sa dela Cocatesti, iar Tudor a in-
sotit $i Infratit pe soru-sa Carstina peste toata partea sa de
mosie tot de acolo 1).
Aducem si un document din sec. XVII dela Oavriil Mo-
ghilA Voda. Nu se poate constata, card si-a Infratit Martin pe
fiii sal Dobrin $i Ana peste mosia sa din Candesti. Documentul
din 10 Febr. 1618 e o carte domneasca, prin care se confirms
lui Dobrin si fiilor s5i dna la Cande$ti, InsA ca parte a surorii lui,
Anei, rarnane jumatate,oricat se va alege. Cu aceasta ocazie se spune
ca Ana fusese infratita de tats -sau cu Dobrin. Dociimtntul ne
mai spune ca se intare$te lui Dobrin si toata mosia fratelui sau,
Oprea, fiindc5. Oprea a murit si n'au limas dela el nici bani,
nici bucate sa-i faca pomanA 2).
Mama pi fiu tafratiti. Un document din 20 Noemvre 1583
a pastrat stirea despre InfrAtirea unei mame $i a unui fiu. Do-
cumentul pastrat Intr'un original mult mutilat si 'ntr'o traducere
veche arata ca Marco inaintea domnului a daruit fiului sAu, $u-
tilA, toata mosia sa. $utila a hranit pe Marco $i i-a plata in trei
ani 1000 aspri. Documentul spune apoi ca. DSutila cu Dobra,
fameia lui Marco, au fost Insa doi frati nedespartiti In veacii
veacilor amin $i s'au Infratit ei de a for buns voe $i cu stirea
tuturor megiasilor din sus $i din jos $i dinaintea Domnii Luic
a lui Petru Voda).
Deci un fiu se InfrAte$te cu mama sa vilregA, careia de
aceea ii zice documentul numai >>fAmeia lui Marcu.z. Probabil
infratirea aceasta a fost impusA de Marco, fata de care Sutila
si-a mai luat obligatiunea de a-I Linea $i a-i da 1000 aspri. Avea
Marco $i alti copii, pe cari astfel ii elimina dela mostenire ? Ar
fi fost interesant sa stim, dar traducerea pastrata nu spune nimic').
Surori infralite. Primul document pAstrat si cunoscut
despre surori Infratite este in documentul * din 6 Oct. 1499').
1) Ibidem, traducere veche.
2) Acad. Rom., 143 I LXXI.
3) N. lorga, Mosneni de pe Vgrbilgu si de pe valea Buzgului (An.
Acad. Rom., sect. 1st., seria III, tom Xl1 mem. 14), pag. 2-4.
4) Bulet. comis ist. etc. X. 1931, pag. 96, unde se publicg traducerea
veche a lui Lupu dascAlul. Cf. G. D. Florescu, Divane domnesti din sec. XV,
II, pag. 21. Data de an a dat-o corect d-1 1. C. Filitti, Preadalica sg nu fie"
in Revista istoricl romang vol. II fasc, IV, pag. 340 si nota 3. Noi avem
Iranscris documentul aflat la Acad. Rona., 3 I CI, unde documentul are data
6 Oct. 7005.

www.dacoromanica.ro
 - 36 -
Inaintea Radului Voda s'a prezentat jupanita Stana $i a aezat
pe soru-sa jupanita Maria cu fiii sau fiicele ei peste TAtarii toti,
peste partea ei din RAzvad, care era cumparAturA, peste via dela
Targovi$te $i 2 familii de tigani ,sa-i fie in loc de frate.x, dar
Stana Isi va stapani, cat trae$te, singura averea. Dupa moartea
ei, bucatele si tiganii vor fi ale jupAnitei Maria, sora ei. Daca
moare si jut-Anita Maria, toatA averea va fi fiilor jupanitei Stanei,
lui jupAn Detco, fiul lui Detco stolnic si fiilor aeestuia. Dna ar
muri jupan Detco $i fii lui $i nu se va afla semintie din inima lui
(cgoiro cp0400), bucatele sa nu fie pradalica, ci pe toate be vor
mo$teni surorile jupanitei Stana : Neac$a $i Voica si fii si fiicele
lor. Radu Voda IntAre$te aceste drepturi lor, copiilor lor (Anoutt)
etc. prevazandu-se Ca la aceasta avere sa nu fie pradalica, ci sa
ramae celor rama$i in viatA. Soartea acestei averi se va mai
discuta in legatura cu documentul din 11 lunie 1543 ').
Sunt si alte documente cu Infratiri de surori. Cartea dom-
neasca din 1550 lul. 28 dela Mircea Voda a pastrat $tirea ca
Tatul a infratit pe soru-sa Slavita peste 11, din mo$ia lui dela
Stance$W), cartea domneasca din 20 Mai 1579 dela Mihnea (II)
Voda spune ca Duma si Parvul au a$ezat $i infratit pe sora lor,
anume Voica, peste '14 din toata ocina lor din Warp 9. In acest
caz poate am putea presupune ca Parvul executa o dorinta a
tatalui sau $i de aceea lipsesc formulele speciale ale infrAtirii
aratand regimul special al proprietatii Voicai. Nu trebue s ne
induca in eroare faptul ca documentul arata ca Tatul a InfrAtit
de buns voe. Aceasta concluzie ne-o sugereaza documentul din
1569 Aug. 23 dela Alexandra Voda 4). Cartea aceasta domneasca
arata ca Pribil a infratit pe seru-sa Catalina peste 'j2 mo$ia sa
din Bujoreni $i i-a dat de buns voe, pentruca $i tatal ei Stoica
i-a dat-o. Deci documentul aminte$te o InfrAtire de bund voe,
cand tatal celor doi copii prevazuse, ca fiica sa aiba jumatate
din Bujoreni. S'a fAcut act de Infratire in acest senz, pe cancl
traia tatal, sau Pribil executa o dorinta expusa lui oral de tatA--
sau, aceasta nu spune documentul, care arata doar CA $i tatal i-a
dat fiicii sale partea, peste care frate-sau o infrate$te. Prin aceea
carte domneasca se arata ca frate-sau a dat Catalinei '13 din lazul
Zdracei.
1) Acad. Rom,. 135 I C.
2) Arh. Stat., BucureVi, condica episc. BuzAu f. 301.
3) Arh. Stat., Bucureti. sect. ist.
4) ibidem.

www.dacoromanica.ro
 37

Alte documente aratA ca frate si sora se Intl-Mese reciproc

peste proprietatile lor, ca sa le stApaniasca in comun. Docu-
mentul din 23 Aug. 1559 dela Mircea Voda arata ca Baldovin a
infratit pe soru-sa Neacsa, va dat si a asezat si infrAtit pe soru-
sa ...e peste '12 din ocina lui ramasO mostenire dela tats -sau in
Fundeni, iar Neacsa a infratit pe frate-sOu Baldovin peste toate
bucatele sotului sAu Stanciul I), Baldovin avea si fii. Din 11
lanuarie 1582 avem cartea lui Mihnea (H) Voda, care in legatura
cu o infrAtire Intre frate si sora, are si ceva deosebit. $erban
inaintea domnului a pus si a Intl-Alit si a dat soru-sii Rada
si cumnatului sau $tefan 'I, din partea sa de mosie, iar Rada si
Stefan au pus si infratit pe Serban peste bucatele for si tot
dobitocul si scule. Se pune blestem, ca cine va sparge acea
fratie si tocmeala sa fie blestemat. Tot o infratire mutualA peste
ocinile for promulga cartea domneascA din 30 Sept. 1585 dela
Mihnea (II) Voda. Carstina, sora si Tudor, fratele ei, merg inaintea
domnului, unde Carstina a insotit i infratit pe frate-sau, iar
Tudor pe soru-sa peste partile lor de mosie de buns voe si cu
stirea tuturor megiasilor, spune documentul z). Motivul, ce-I
aduce pentru InfrAtire cartea domneasa a lui Mihnea (II) Voda
din 11 Aprilie 1586 a Mihu si Stoian infratesc peste mosia for
din Corcova )au dat si au infratitc, spune documentul
pe sora lor Maria si pe fii acesteia, pe StAtea si pe Petru, nepotii
celor doi proprietari, and spune: x.caci ei fii n'au avut gall de
sora for de mai suss, e un adaos explicativ, dar nu un criteriu
juridic. $i'n acest caz se spune ca Mihu si Stoian au dat de
build voia for cu stirea tuturor megiasilor inaintea domnului ).
Gineri infratiti. Daa cineva omisese sa-si InfrAtiasa
fiica si daca ginerele totusi cerea mosie dots, and Inzestrarea
cu mosie era oprita de vechiul drept romanesc (bus Valachicum)
si de cel vechiu muntenesc, se recurgea la infratire. Dupacum,
azi sunt gineri, cari cer sA be pui si for averea pe nume, asa
erau si atunci. Primul caz pastrat este al unui ginere-preot
despre infratirea aruia scrie cartea domneasa din 8 Sept. 1580
a lui Mihnea (H) Voda. Oprea, proprietar in Pausesti, s'a pre-
zentat inaintea domnului ,de a dat si a infrAtit.% pe ginerele
1) Acad. Rom., 19 I CXLVIII.
2) Arh. Stat., Bucuresti, sect. ist., traducere.
3) Arh., Stat., Bucure0i, condice episc. Buz nr. 101, f. 339.
4) Acad. Horn., 28 I LXXVI, traducere.

www.dacoromanica.ro
 - 38 -
sau, popa Vladul, si pe fiica sa Maria peste 13 din mosia sa, ca
sa fie frati cu fii sai Stan si Radul 9. Tot din vremea acestui
domn data e 5 Febr. 1587 avem alt caz. Stan, proprieta
in Roata, parinte cu fii, a mers Inaintea domnului Dde au in-
sojit si infratitc pe ginere-sau Radu peste 113 din mosia sa 2).
Camnati infra/41. Avem documente cari s'au dat pentru
a infrati pe cumnati, unde ()data se spline, alteori se face motivul.
Cazurile pastrate sunt putine, dar interesante.
Am amintit de cartea domneasca din 1569 Aug. 23, prin care-
Pribil din Bujoreni isi infratia conform dorinjei tatalui sau Stoica
pe soru-sa Catalina peste jumatate din mosia Bujoreni. Avem o
carte domneasca din 20 Ian. 1580 dela Mihnea (II) Voda, prim
care Pribil si nepotu-sau Stan au asezat si infratit pe cumnatut
sau, Lepadat vatav, peste 112 ocina lor din Bujoreni de a lor bunt
voie si cu stirea tuturor megiasilor s). Ce putem presupune ?
Pribil a Infratit la 23 Aug. 1569 pe soru-sa constituindu-i astfet
cloth. Intr'aceea Catalina a murit lasand pe fiu-sau Stan, care era
frate de ocina cu unchiul sat Pribil. Acesta va fi crezut ca rat
e bine a lasa pe cumnatu-sau Lepadat fart nici un drept de pro-
prietate, I-a Infratit deci pe aceeas parte de mosie, care fusese
lotul de Infratire al Catalinei.
Din 1591 lunie 1 avem o infratire mai complicate. Inaintea
lui Stefan Voda Surdul s'au prezentat Dobre si Stancu, frati
proprietari la Palzaresti, 'de au asezat si au infratik pe cumnatut
lor Dumitru peste mosia lor, peste casa lor, iar Dumitru a dat
1000 aspri si bucatele lui toate, v.ca s fie ei frati nedespartiti
pans la moarte(c. Se prevedea ca Dumitru va tine pe soacra sa
impreuna cu fii ei. Blestem incheie hotarirea acestor rude *).
Alt caz cu alts forma e din vremea lui Necolae Voda, fiuP
lui Mihai Viteazul. Ca sfarsit al unui proces domnul la 17 lunie-
1600 Intareste slugii domnesti Dima postelnicul si jupanitii lup
Dragnea si feciorilor lor satele, tiganii, toate bucatele si agoni-
selile cumnatilor lor Draghici si Giurgiu, postelnicii din To-
meani, apoi toate partite nepoatei lor de frate, ale calugaritii Maria:
sate, scule, averi, agoniseli. Postelnicii Draghici si Giurgiu mai
1) Arh. Stat., Bucuresti, sect. ist.
2) Ibidem, traducere.
3) Arh. Stat., Bucuresti, sect. ist.
4) Acad, Born., 73 I XL.

www.dacoromanica.ro
 - 39
de mult se infratisera cu nepoata lor de frate, calugarita Maria
si au facut si juramant cu legatura, ca dupa m oartea oricaruia
din ei, cei ramasi sa mosteniasca, s tina toata averea. Murind
Draghici si Giurgiu fara fii, toata averea a mostenit-o calugarita
Maria. Apoi jupanita Dragnea, sora postelnicilor, s'a infratit a doua
oars cu nepoata fratelui sau, cu calugarita Maria, ca cine ramane.
in viata, sa mosteniasca pe cealalta. Dupa moartea calugariti
Maria averea a ramas Dragnei. Dima postelnicul a fost introdus
in drepturi de mostenire prin o carte a calugaritii Maria, care la
moarte a chemat oameni buni megiasi din jur, de a dat si facut
carte lui Dima postelnicul si jupanesii Dragnea. Dar Dumitru
din Proroci si copii vitregi ai calugaritii Maria reclama mostenirea,
zicand ca e falsa cartea, in baza careia Dima si sotia si s'au
introdus in proprietate. Domnul ii cere lui Dumitru sa jure cu
12 boeri. Dumitru nu i-a putut aduce. Dima aduce 4 boeri :
Dragomir log. din Curtisoara, Voinea paharnicul din Perieti, Car-
stian banal din Coteana si pe Caian din Malachi, cari jura ca
Dumitru n'are drept. Procesul a costat pe Dima 4 mii aspri 9.
Din aceasta carte de judecata rezulta ca infratitii nu puteau
dispune decal in comun de soartea mosiilor, asupra carora erau
infratiti, ceeace stiam si din documente anterioare. Important e
insa faptul ca 'n 1600 orice drept de propietate mostenit fard
anume limite se putea trece altuia printr'o carte facuta de dona-
tor, testator etc. in prezenta si cu marturia a oameni buni me-
giasi din jur, ca prerogrativele domnului incetasera in senzurile
cunoscute in materie de ereditate, caci el era obligat sa recu-
noasca mutatia de proprietate consemnata tntr'un asa act facut
de particulari, fara nici un amestec al oficialitatii. Lupta pentru
introducerea individualismului in dreptul de proprietate triumfase
la sfarsitul secolului al XVI-lea in Tara Romaneasca.
Iniratirea ca gen al dreptului de mostenire al bunurilor a
continuat sa aiba partea sa de influesita in devolutiunea moste-
nirii mosiilor. Citam cu acest prilej documentul din 10 Febr.
1639 dela Matei Voda Basarab 2). Documentul cuprinde povestea
mai multor infratiri. Aldea, proprietar in Negusteni, a insotit pe
unchiu-sau Iovan si pe cumnatu-sau Stoica peste mosia Negu-

1) Revista pentru istorie, archeologie $i filologie, an II, pag. 209 si urm.

2) Arhivele Stat., Bucuresti. condica episc. Buzau nr. 103, f. 159.

www.dacoromanica.ro
 -40--
steni sa fie frati, unul ca si altul. Iovan si Stoica au Insotit pe
Aldea asupra mosiei for in Romanesti si Fundepi. Aldea a inso-
tit pe fie-sa Anita peste toatA partea lui de mosiec sa fie imprejur
cu feciorii lui.. -Aldea, Iovan si Stoica au insotit pe nepotul lor
Dragoe, ca dup5 moartea for sa fie Impreuna cu ceilalti mo-
stenitori peste tot. Aldea a insotit pe fetele sale Neacsa si Slavna
peste partea lui de mosie.
Alte rudenii Infralite. Ni s'au pastrat documente conli-
nand Infratiri de veri. La 7 Ian. 1469 Radu cel Frumos aproba,
ca Oprisa sa aseze pe v5rul s'au Stanciul si Dusman si Badea
sa-i fie frati nedespartiti peste ocina lui la Varlopi 11,. Docu-
mentul * are multe pArti deteriorate 9. Cartea* domneascA data la
26 Julie 1490 de Vlad Voda CAlugArul arata ca jupan Latcu a
asezat pe jupan Andrian si pe jupan Lupul cu fii for peste
mosiile sale batrane si de mostenire, 112 Ohaba, II, Pietrani si
peste mosia de schimb Topestii, fosta a lui Stan clucerul, sa fie
frail nedespArtiti 9.
Mai complicat este documentul *. din 1503 Apr. 19 dela
Radu Von' cel Mare. Inaintea domnului a venit Stoica care avea fe-
ciori, a InfrAtit pe fie-sa VIAdaia cu feciorii ei si pe nepoata sa Stanca
cu fii ei. Cat timp trAeste Stoica InsA, el isi va stApani mosiile de mo-
stenire la Lumas etc. Dupa moartea lui va stApani VIAdaia, iar
dup5 moartea Vladaei, cand nu se va gasi un fiu din ea si cand
nu se va ggsi nici un fecior de al lui Stoica, atunci va stApani
Stanca. Prin document domnul infareste stApanirea peste mosiile
a cestea lui Stoica si feciorilor lui, fetei lui, VIAdaiei, cu feciorii ei
si nepoatei lui, Stanca cu feciorii ei 9). Domnul a primit un cal bun.
Sunt frecvente Infratirile de nepoti, facute in aceleasi con-
ditii ca acelea, despre cari am vorbit pang acum, raportate InsA
totdeauna la vremea, in care se fac. In 1514 Suica si cu fratii
sal Dara, Dragomir si Cazan, inaintea domnului au infrAtit peste
satele lor Plesesti si Suici pe nepotul for Dara, iar nepotul for

1) Acad. Horn.. hartiile I. Bogdan. Are formula amintita.

2) Alex. Stefulescu. Documente slavo-romane etc., pag. 30-2. Are
formula amintita.
3) D. Motolescu, Privilegiul masculinitgtii, Bucuresti 1915, pag. 118
n. 1. Are formula amintita (traducere in condica m-ril Sadova, pag.186-7).

www.dacoromanica.ro
 - 41 -
Dam a Intovarasit pe unchii sai peste mosiile sale'). Documen-
tul * cu continutul cunoscut noua nu da motivele infratirii. Mai
vorbaret, avand si detalii speciale, este documentul din 9 Iunie
1517. Prin cartea sa de judecata cu aceasta data, Neagoe Voda
Basarab aproba mutatia de proprietate facuta intre un vat- si
doua verisoare. Neacsa si Sora inaintea domnului sau dat si au
Infratit pe varul lor...5 Serbu peste J/2 mosia for la Stoenesti, la
Dangesti si la Berislavesti. Cealalta '12 a mosiilor amintite $erbu
a cumparat-o dela ele cu 202 of mad, un cal bun de 400 aspri
si 3 vaci cu lapte'). Se adauga ca vanzarea s'a facut de buns
voe. Documentul din 3 August 1536 are o motivare spe-
cials pentru infratirea ce o fac Gontea si Ialov, proprie-
tad la Gavanesti, cu nepotul for de frate, Gontea, feciorul lui
Manea. In acelas document citim ca Gontea n'a avut copii, nici
fii, nici fete si a 1nfratit pe nepotul ski de buns voie si cu sti-
rea futuror megiasilor. Dece se arata anume in document ca alt
nepot de sora amestec sa nu alba ? Intr'o vreme, cand se incer-
cau atatea procese de revendicare de pe urma Infratirilor, nu
trebue sa fim nedumeriti, ca aici se prevad anume aceia, cari ar
putea ridica pretentii, chiar nejustificate, asupra unei mosteniri
ramase dupa Gontea. Nu este acesta singurul document, care are
o dispozitie, in aparenta pentru not cei de azi, inutila 3).
Daca proprietarul avea fii, putea sa-si infratiasca nepotii cu
acestia. Astfel este cazul povestit de cartea domneasca din 2
Iulie 1581 dela Mihnea (II) Voda, ca Roman proprietar in
Scaueani, a mers la domn si pa asezat si 1nfratitg pe nepotul sau
Nan peste ocina sa, s fie cu fiii sai, adica ai lui Roman, frati
nedespartiti 4).
Sunt cazuri ea a fost Infratit un nepot dinpreuna cu sotia
sa, cum este cel din cartea domneasca data de Mihnea (II)
1) I. Ct Filitti, APreadalica sa nu het, 1. c., pag. 342 dupa St. D.
Grecianu, *irul voevozilor cu divane, pag. 40. Noi n'am putut gasi aceasta
carte la Academia Romans, unde nI s'a comunicat ca s'a pierdut in cursul
mutgrii in noua clgdire. Documentul are formula amintita.
2) Buletinul corn. 1st., III, pag. 78, traducere de Chirita dascalul slo.
venesc. N'are formula amintita, deli presupunem cu dreptate ca originalul
a trebuit s'o aiba.
3) Arh. Stat., Bucuresti, condica episc. Buzgu, No. 103, 1. 172.
4) Acad. Rom., 54 I CI. = Alex. $tefulescu, Doc. slavo. romane etc.
pag. 221.

www.dacoromanica.ro
 - 42 -
Voda Ia 7 Februarie 1587, din care aflarn ca. Craciun, proprietar
la GalAsoaia, 2,a dat si a infr Alit pe nepotul sau Stan si pe
femeia acestuia,pe Stana, peste 'I, din mosia lui, sa fie frati nedespAr-
titi. Ne putem Intreba de motive ? Dar atatea documente nu spun
bucuriile sau durerea, pe care o ducea i'ntr'o familie o asa carte
domneasca. De atatea on infratirea era un procedeu de a pune
mana pe mosia altuia, sau de a exclude pe cineva dela mostenire.
Un ajutor oferit Intr'o forma de cineva se traducea apoi Inteo
carte de InfrAtire de atatea ori. Aceasta idee ne-o sugereaza
cartea domneasca din 23 Aprilie 1582 dela Mihnea (H) VodA,
in .care citim CA Stan, care avea fii, a mers Ia domn si '>a
dat si a asezat si a InfrAtit peste '1, din ocina sa dela Bunesti
pe unchiul sau Candea, ca sa fie doi frati nedespartiti. Tot aici
citim ca este vorba de mosia toata avutA de Stoian, tatal lui
Stan 2).
Cartea domneasca din 15 Maiu 1576 dela Alexandru Voda
ne aratA, cum au ajuns proprietari in Stoenesti peste '12, din mun-
tele Lespedea etc. Suica parcalabul, Stefan logofatul, Bolea por-
tarul, Radul si feciorii lor. Mosiile amintite fuseserA de mostenire
ale Iui Manea DArstArescul si ale fetelor Iui, Sora si Neacsa. Putem
propune ca cele doua fete au fost asezate si InfrAtite de tatal for
sau prin act al altui ascendent asupra mosiilor amintite. In vremea lui
Basarab Voda Neagoe, Manea DArstarescul >>s'au ales si a InfrAtit pe
Suica vornicul si pe fratii lui pomeniti mai sus peste a treia parte
din acele ocine, fiindca Manea n'au avut nici o cAutare de
catre rudele lui, numai de Suica vornicul, spune documentul.
Infratirea lui Suica excludea dela mostenire pe Sora si Neacsa,
fireste numai dacA InfrAtirea fAcuta de Manea DArstArescul
cu fetele sale Sora si Neacsa nu mai era valabilA, fiindca. altfel
Manea nu ar fi putut InfrAti pe Suica vornicul, Vara aprobarea
fetelor lui Sora si Neacsa. De aceea documentul spune ca mai
intai Manea '>s'au ales, deci prin aceasta a exit din Infratire. Ca
infratirea Iui Suica vornicul a contrariat pe Sora si Neacsa rezulta
din faptul, ce ni-1 povesteste aceeas carte domneascA, ca acestea
au vandut si ele pArtile for jupanului Suica cu 7000 aspri de
argint Acest document, care povesteste, cum au ajuns Suica
1) Alex. Stefulescu, op. cit., pag. 252.
2) Arh, Stat. Bucureti, sect. ist.
3) Acad, Rom, 212 1 XXX.

www.dacoromanica.ro
 43

si frafii sai proprietari peste ocinile amintite, nu este o carte

anume de infrafire ; de aceea lipseste formularul acesteia. Tot
acest document confine primul caz de esire din indiviziune.
Sotil infratite. Am aratat cazul, cand o sord drept mu-
tualitate ca frate-sau a infrafit-o peste averea lui, si ea 'II thfrA-
feste peste averea sofului sau. Putem afirma ca la data docu-
mentului indicat sofia, prin numai aceasta calitate a sa dispunea
de averea barbatului sau ? Nu. Atatea fapte ne arata, ca sofia in atari
cazuri putea mosteni, putea dispune de averea sofului sau numai
in baza unei dispozifii speciale a proprietarului de drept comun,
a sofului, dispozifie aprobata de domn. Atare dispozifie se lua
prin procedeul infratirii.
Gel mai vechiu caz pastrat este din vremea lui Mircea cel
Mean. Nu avem actul de infrafire, ce s'a dat pentru sofie, ci
un document, care confine rezultatul unei infrafiri. Domnul aproba,
ca ocinile lui Stan sa fie nedesparfite de ocinile boerului Valcul,
ca copii (Atuo) lui Stan s fie fii jupanului Valcul, Din loc de
fii nascufi peste toate ocinile si peste tot dobitocul ca si fii
nascufi, iar de i se vor naste jupanului Valcul copii (Atu,a), sa
fie copii lui Stan (04a) , . . loc rapt . . . unii ca si alfii peste
toate, iar sofia lui Stan, daca va vrea sa is bArbat (sa se marite),
volnica sa fie a lua a for a doua parte de ocina 1).

1) Acad. Rom., 141 1 XLV, orig. slay fara an, luna Octomvre. Mare
formula amintita. Are boeri martori: jupan Vladislav, Radul ban, jupan
Mundricica, jupan Gacoi (?), jup. Alaman, jup. Barbnl, jup, Luca, Stoican,
Galin stolnic. Berindea Dragan vistier, Pe Vladislav 11 intalnim ca boer
al lui Mircea Voda la 4 Sept. 1389, apoi la 8 Ian. 1394 (vezi G. D. Florescu,
Divane domnesti din Muntenia in secolul al XV-lea In Revista Arhivelor
pe 1927 nr. 4, pag. 50, 51 si 54-5). Pe Radul ban il gasim intre boerii lui
Mircea Voda in 1409 Mai 11, 1413 Aug. 6, 1413 Aug. 25, cand e aratat ca
vornic si fost ban. Tot fost ban e de buns seams si cand e amintit la 28
Martie 1415 si 10 Iunie 1415 (aici i se zice ban vornic, deci trebue inteles
lost ban, vornic). Mundricica, nu Mundricica se gaseste amintit intre boeri
la 4 Sept. 1369. Barbul si Luca se gasesc ca boeri si'n documentul din
1400 lul. 20. Pe Alaman it intalnim in documentul din 1394 Ian. 8. Pe
Gacoi (?), Stoican Galin stolnic si pe Berindea Dragan vistier nu-t gasim
in documentele lui Mircea cel Batran, cate s'au publicaf. Vezi G. D. Flo-
rescu, lucr. cit., 1. c., pag. 50 si urm. Documentul semnalat intaia oars
de not aici pare a ft o copie cu lipsuri si lecturi gresite la unele nume de boeri.
De aceea lipseste oare formula, care insotia infratirile din cartile domnesti?

www.dacoromanica.ro
 --44-
Deci continutul juridic al documentului e o serie de abateri
dela vechiul drept comun de mostenire. Domnul aproba in-
fratirea lui Stan cu boerul Valcu, admitea ca proprietatea colectiva
prin infratire s o poata mosteni $i fetele, stabilindu-se ca copii
lui Stan, adica fii fiice s fie considerati legal cu drepturi de
fii ai lui Stan. Cat privete soartea de mostenire a sotiei lui
Stan, dispozitia domneasca spune ca, daca va vrea s se marite,
sa-$i poate lua partea sa de ocina, adica jumatate, ceeace arata
ca fusese Infratita de sotul ei. Era dispozitia aceasta luata
pentru caz de moarte a lui Stan sau de divort ? Documentul
pare a fi o copie veche slavona, care a suprimat unele lucruri
copistul a dat, cat a putui ceti. Pe not ne intereseaza aici faptul
ca sotia Jul Stan avea drept s rnosteniasca jumatate din mo$ia
barbatului ei $i nu putem admite altceva, decal ca ea mai
Inainte fusese infratita de barbatul ei peste o parte din mosia
lui. Concluzia aceasta ni-o impun documentele, ce le discutam
mai departe.
Tocmeli. Un a$a aranjament facut inaintea domnului se
zicea tocmeala mai ales in jumatatea a doua a sec. XVI.
0 situatie identica a unei sotii ne-o arata documentul din 22
lunie 1540 dela Radu Voda Paisie. Inaintea domnului a tocmit
Stanciul postelnicul, ca sotia sa Moma sa sibs, s fie moste-
nitoare impreuna cu fii lor peste satele, bucatele Si tiganii, caci
le-au castigat impreuna. Domnul admite aceasta prin amintita carte
domneasca, care are $i blastam pentru acela din fii, care va strica
tocmeala Cartea aceasta are deci forma unui testament. Dar
aceea$ carte domneasca lass intrebarea : aveau fii voe sa strice
atare tocmeaia ? De aceea s'a pus blestemul ?
Un caz cu multe analogii cuprinde cartea domneasca din
1566 Sept. 7 dela Petru Voda cel Tanar 2). La aceasta data domnul
confirms lui Stefan. lanas ocina la Barcanesti, cu cats 1-a miluit
la nunta pe sluga sa Stefan domnita Ruxandra. Apoi toti copii
nascuti din casatoria acestuia cu 1Dobra au murit $i Stefan in-
aintea domnului da femeei sale, ca dupa moartea lui, ea sa tie
mosia $i pune blestem pentru cel ce va strica tocmeala.

1) Acad. Rom., 219 I XXXI1I, n'are formula amintith.

2) Ibidem, 2 I XC, n'are formula amintith.

www.dacoromanica.ro
 - 45
Era preferabila aceastA dare, despre care vom vorbi mai
mutt mai tarziu, fats de infratire? Se evita vre-un inconvenient,
cAci vedem ca InfrAtirea in cazuri similare continua sa fie in uz ?
Chestiunea Inlocuirii InfrAtirii se pune des in jumAtatea a
doua a secolului al XVI-lea. Constatam InsA ca pentru a se asigura
o anumita succesiune in drepturi de proprietate InfrAtirea se con-
sidera ca cel mai bun procedeu. Asa ne arata documentele referitoare
la soartea averii lui Codrea logolAtul si a sotiei, sale Anca, care era
nepoata de fiu a acelui Oancea pitar, despre care am amintit mai
Inainte. Despre rudele jupAnitei Anca ne informeazA documentul
din 22 Sept. 1568 de unde stim ca Voica, mAtusa AncAi, re-
clama ocina dela Berceani pretinand ca tatal ei, Oancea pitar,
a asezat-o s fie frate cu Isup, fatal Ancai, fiul lui.Oancea pitar.
Alexandru VodA conform cartilor date de Radu Voda Calugarul,
de Mircea Voda si Patrascu Voda respinge la data de mai sus
actiunea fAcutA de Voica, confirmand pe Codrea log. si pe sotia
lui, pe Arica in stapanirea asupra ocinei dela Berceani. Codrea
logofAtul si sotia lui aveau mosie si Ia PurcAreni, a patra parte.
Aici ii InfrAtisera nepotii lui Codrea peste proprietatea unui
vad de moarA IntArind infratirea cu blestem 2). Codrea si Anca
n'aveau copii si am vorbit de cearta cu matusa Voica. Cea mai
multA avere era a sotiei sale, Anca. Pentru ca Codrea sa nu
piardA averea dupA moartea sotiei sale, ei s'au Infratit. S'a pAstrat
cartea domneasca de InfrAtire ') din 26 lunie 1571. Alexandru
Voda la aceastA data confirms stApanirea colectivA a lui Codrea
log., si sotiei sale Anca asupra satelor PurcAreni, Bratia, Iacovesti
etc., fiindca Inaintea domnului s'au InfrAtit pe acele mai sus zise
ocine si tigani, cad ei fii din trupul for n'au avut, Caruia din ei
doi i se va Intampla moartea inainte, celalalt sa tie aceste sus
zise bucate toate si sa se pomeniasca unul pe altul. tar se va In-
tampla moarte amanduror in acelas timp, ocinile sa fie manAstirii,
cAreia i le vor darui Ia moarte. tar rudele nimeni, nici ale Codrei,
nici ale AncAi, amestec sa nu alba, cAci ei s'au lepddat de rudele
for Inaintea dornnului. SA nu aibA rudele nici un amestec, nici
dupA tats, nici -dupA mama. La 17 August 1576 Anca isi alesese
1) Arh. Stat., Bucureti, condica m-rii Viet*, f. 160 v.
2) lbidem, 1 161-161 v. : carte de infrgtire din 26 Mai 1571.
3) Arh. Stat., Bucureti, condica m-rii Vierg, f. 81.

www.dacoromanica.ro
 - 46 ----
m-rea, cAreia sa-i faca danie. Avem testamentul ei cu aceasta
data'), facut Dia ceasul mortii. In testament declara ca lass toata
averea sa, satele Purcareni, Ulitesti, Birceani etc. s fie ale bar-
batului sat!, Codrea log., caci fecior n'a avut sa-i pomeniascA,
iar dupa moartea logofatului, toata averea va fi a m-rii Vieras.
Numai rumanul Neagoe va fi bisericii din satul sau Purcareni,
unde va fi inmormantat5. La 8 Mai 1577 Alexandru VodA int5ria
m-rii Vier toata averea lasata de log. Codrea si sotia lui Anca,
amintind ca acestia se infrAtisera asupra acestei averi 2).
Aceste documente impun unele concluzii. Conform cartii
de infrAtire din 26 lunie 1571 cei doi soti isi asigura uzufructul
intregii for averi celui ce supravetueste celuilalt. Se prevede ca
averea va fi a unei manastiri, careia i le vor darui la moarte.
Documentul din 17 Aug. 1576 arata ca Anca a ales in ceasul
mortii ei ca legatara pe m-rea Vieras si face testament. Trebue
sa constatam ca prin testament din nou isi arata Anca ultima
sa dorinta, ca lass toata averea b5rbatului ss5u, Codrea log., care
va fi insa numai uzufructuar, caci tot ea hotaraste ca dupa
moartea 1W averea va fi a m-rii Viet*, ca legatara universals.
Ne intreb5m : dupa actul de infratire din 26 lunie 1571 mai era
nevoe, ca s se amintiasca in testament dispozitia actului de
infratire si testamentul era valabil, and din 26 lunie 1571 Codrea
si Anca erau in comun stApani peste averi ? Orice act juridic
intentioneala sa inlature obstacolele din calea hotaririi celui ce-1
cere. Putem admite CA Codrea log. a 15sat pe sotia sa sa desem-
neze manastirea, care-i va mosteni. Alexandru Voda a gasit in
aceste documente suficient temeiu, pentruca la 8 Mai 1577 sa
intariasca m-rii Vieras acest legat. Ramane insa un non liquet
asupra domeniului de putere al actului de infratire, care ar putea
fi rezolvit numai in senzul, ca Codrea ajungea coproprietar con-
form actului de InfrAtire numai dupa moartea sotiei sale si r5-
mane ca constatare importanta si noua pentru evolutia dreptului

1) Ibidem, f. 35 si 35 v. C. Giurescu (Verhimea rumaniei etc.,

pag. 23 n. 1) da Inteun scurt cuprins dispozitiile testamentare ale juOnesei
Anca, dup6 ms. 2921 1. 57 dela Academia Romans, dar cu data 31 August
1576 Vechiul copist a putut gresi la literele-cifre vechi. 17 Si 31 admit
a ceastA gresa16.
2) Arh. Stat., Bucuresti, condica m-rii Vier, f. 81 v.

www.dacoromanica.ro
 - 47 -
de proprietate, cg in 1576 prin un testament facut fara colabo-
rarea oficialitatii se putea testa unei mAnAstiri. Testamentul Andi
mai aratg ca dispozitii in futurum puteau schimba parti ale a-
ctului de InfrAtire, mai ales cand o dispozitie a actului de infratire
nu era precisg, precum a fost In cazul discutat, ca nu se pre-
vedea, care din amandoi va desemna in ceasul mortii mangstirea
mostenitoare.
Alt caz de tuft-Mire intre barbat si sotie ni-I relateazg docu-
mentul din 30 Sept. 1571. Inainte de aceasta data Borcea si sojia
sa, Calea, s'au infratit. Dupg moartea Calei toatg averea a rgmas
lui Borcea, ne spune cartea domneascg amintitg dela Alexandru
Vodg 1).
Infratirea cuprinsg in cartea domneascg din 9 Aug. 1581
are detalii neintalnite la infratiri analoge pana acum 2). Mihnea (II)
Vodg aratg ca Voica inaintea sa de bung voe a InfrAtit pe bar-
batu-sgu Stan si pe fratii acestuia asupra mosiei sale dela V5r-
tijna )sg fie patru frail nedespartiti in vecic Stan si cu frajii
sal au si platit pentru acea ocina 2000 aspri. Voica a pus si
blestem asupra rudelor sale, cari ar incerca sg reclame mosia.
Oare banii daji sunt anume pusi, ca sa reprezinte algturi de
blestem o noug sperietoare pentru rudele Voicgi ? Nu stim adid
conditiile, in cari mosia amintitg a ajuns proprietatea Voicgi, cari
in anumite cazuri puteau face iluzorii dispozijiile Infratirii.
Documentul din 16 Febr. 1588 dela Mihnea (H) Vodg re-
lateazg alt caz 3). Jupgneasa Chera a infrajit peste ocina sa bg-
trang si basting pe barbatu-san Serban log. Acesta spune
documentul a cheltuit mult pentru acea mosie. Cartea de
fratie e expresia documentului vazuta de Mihnea Vodg
prevedea cg mosia rgmane aceluia, care supravetueste celuilalt.
Documentul are parti sterse. De aceea nu putem stabili, cum de
au asezat si InfrAtit Serban log. si frate-sgu Vlad pe boerul lui
Mihnea Vodg, pe Dan of visterie peste 112 acea mosie, iar Dan
pentru fratie a dgruit pe logofgt etc. In aceasta parte a sa docu-
mentul arata, cum sub forma infratirii oricine, cat de strein putea

1) Ibidem, f. 35.
2) Acad., Rom., 8 1 LXXVI, copie.
3) Acad., Rom.. 68 1 XL.

www.dacoromanica.ro
 - 48 --
acapara, cumpara mosii inaintea rudelor, megiasilor etc. Ace las
Dan in forma de infratire cumparA mosie Ia Gaojani.
Obiceiul Infratirii Intre soti cu dispozitii testamentare a
trecut si'n veacul al XVII-lea. Citam cartea de Infratire din 5
Iunie 1619 dela Gavril Moghila Voda. Dragomir si sotia sa
Chira se Infratesc inaintea domnului de buns voe, ca averea
lor s rAmae aceluia din ei, care rAmane In viata dupa moartea
celuilalt si ca nici rudele lui Dragomir, nici ale Chirei sa nu
alba nici un drept de mostenire, "pentrucA (ei) au trait de mult
Impreun5, din tinerete WAWA acum la batranete si copii din trupul
lor n'au facutz. 1).
Fartati. Lepcidare Aducem documentul din anul 7084 (fall
de fratie. lung si zi, deci 1575-1576), fiindca are o
particularitate 2). Prin acest document Alexandru Voda confirm5'
lui Radul cu feciorii lui mosie Ia Blagodesti, partea Iui Tudor,
Iui Badea si lui Stoica, jumAtate. Cealalta jumatate a primit-o
Radul dela acei proprietari, xcand s'au prins fartati acesti boeri.
Radul le-a dAruit atunci un cal bun pentru fratie. Aici pentru
Intaia oars gAsim numiti fcirtati pe cei infraliti. Nu omitem s
aratam, ca documentul s'a pastrat in traducere.
Lepcidare de frcitle. Am vazut -ca in jumAtatea a doua a
secolului al XVI -Iea, se punea dela o vreme uneori si blestem
asupra celor ce s'ar lepcida (aceasta e expresia) de tocmeala de
InfrAtire. Cunoastem un caz') de lepadare din 6 Mai 1551 in
documentul, Prin care Mircea Voda Ciobanul Intareste lui Candea
medelnicer stapanire asupra satelor, Ulmuletul tot, Zemnicele,
Scaestii, Voevodestii etc. Se spune ca era fratie din vremea lui
Vlad Voda. Dar Uncle, feciorul lui Varjoghe, n'a suferit pe fe-
ciorii lui Stan, pe Varjoghe log. si Udriste din Fierasti, cari au
fost avizati s5 se duds la mosia lor, la Fierasti, pentruca sunt
oameni raj. Domnul admite s fie scosi de pe mosiile de fratie,
c5ci Uncle s'a lepadat inaintea domnului de fratia lor.

1) Ibidem, 80 I XLI,
2) Arh. Stat., Bucuresti, sect. ist., traducere.
3) Arh. Stat., Bucuresti, condica m-rei Viergs, f. 205.

www.dacoromanica.ro
 - - 49
Frcifia de cruce. Domnul confirma 9 lui Grinder (mina
la Parscov, loath partea lui Toader, fiindca a platit-o de bir pen-
tru 300 aspri de argint. Grinder era infrafit de cruce c...s'a
infrafit... de cruceD, spune documentul cu Vlad Tatuiul. Cu o-
cazia infrafirii Vlad a daruit pe Grinder cu un loc de prisaca in
Valea Purcarului si cu o farina, iar Grinder darui pe Vlad cu
100 aspri. Probabil infrafirea de cruce dedea drept lui Grinder
s poata lua in stapanire mosia lui Toader inlaturandu-se pre-
ferinfe legale. Dar de ce se zice frafie de cruce ? Aceasta frafie,
cum vedem, era in acest caz o vanzare deghizata catra un strain
si astfel de cazuri au fost frecvente, precum vom vedea imediat,
dar procedeul s'a zis simplu infratire.
Vanzeiri deghizate in Dam mai intai cateva cazuri. Radul 2),
forma de infrafiri. proprietar in Parscov s'a infrafit cu Mai-
can. Radul a &mit pe Maican cu un cal bun, iar Maican pen-
tru frafie si pentru cal a dat lui Radu loc de casa in satul Tre-
stia. Acelas Radu s'a infrafit cu Carstea din Parscov. Radu a da-
ruit lui Carste o iapa, iar Carstea lui Radul o farina in camp.
Vlad si nepotii lui, proprietari in Purani, au dat si au infrafit in-
aintea lui Alexandru Voda pe Serban si pe Voinea peste partea
for de mosie, ce cumparasera dela Murat, peste jumatate, iar cei
infrafifi au daruit infrafitorilor pentru acea frafie 200 aspri tur-
cesti gata. lntrodusi in mosie $erban si Voinea cumpara dela
Vlad si nepotii lui cealalta jumatate din ocina fosta a lui Murat
cu 300 aspri. Aceiasi sunt infrafifi de Dragomir, apoi de Barbul,
care i-a asezat si infrafit peste ocina lor din Purani sa fie doui
frafi nedespartiti. $i Floca a infrafit pe Serban si Voinea, earl prin
aceste infrafiri ajung proprietari respectabili in Purani '). Stan
a fost infratit de Manea peste ocina dela Meteleu. Manea atunci a fost
daruit cu un cal prefuit 900 aspri 9.-- Stan de bung voe si cu stirea
megiasilor a dat si a asezat pe Radul peste partea lui de ocina, insa
cata era in padure, s fie doui frafi nedespartiti, iar Radul a daruit lui
Stan un cal bun '). Zama, proprietar in Pojorafi, a dat si a in-
1) Ibidem, sect. ist., doc. din 6 Noemvre 1581 dela Mihnea (ID Von.
2) Ibidem, doc. din 15 Mai 1588 dela Mihnea (II) Vodg.
3) Ibidem, doc. din 1576 Ian. 4 dela Alexandru Von.
4) Ibidem, doc. din 25 Iulie 1576 dela Alexandrn Voda.
5) Ibidem, doc. din 8 Iiinie 1577 dela Alexandru Von.
4

www.dacoromanica.ro
 - 50
frAfit pe matusa-sa Dobra peste toata a lui mosie cu branistea si tre-
stia, fiindca Dobra I-a scos din sAracie si i-a plata toate 1)
Socol infrafeste pe Necula Gelepul dandu-i 14 stanjeni din
mosia sa dela Fagul bAtran. Necula pentru frAfie a daruit lui So-
col un cal bun de 1100 aspri. Apoi Necula a cumparat 100 stan-
jeni din numita mosie a lui Socol cu 7500 aspri. Din 8 Martie
1585 ni s'a pastrat documentul scris slavoneste dat de judeful
si cei 12 pargari din Buzau, din care se vede ca Sarchiz s'a In-
frafit cu Pribil. Sarchiz a daruit la Infrafire pe Pribil cu o dulama
bung, iar Pribil pe Sarchiz cu vinariciul lui Tudor Ghinea. Dupa
Infrafire Sarchiz a cumpArat dela Pribil din BuzAu 4 vingriciuri,
al Tudorei Ghlnoae, al lui Mihul Gadei, al SerbAnesei si al lui
Stoica Anghel cu 150 aspri. Acelas a mai cumparat tot dela Pri-
bil un vinariciu In dealul Bujorani cu 400 aspri.') Toate Infrafi-
rile anterioare celei din acest document ultim sunt facute inaintea
domnului si apar valabile prin acest fapt. Dar InfrAfirea lui Sar-
chiz si Pribil s'a fAcut inaintea judefului din Buzau si celor 12
pargari ?. Ar fi avut valabilitate legala fAra s fie aprobata si de
domn ? Din 20 Aprilie 1583 avem un document') dela Mihnea (II)
Voda, prin care intareste aceluias Sarchiz o vie in dealul Bujo-
ranilor cumparata dela Stroe Caraochiu si alta vie etc. Domnul
spune ca Sarchiz a venit cu Pribil inaintea domniei, Pribil a &A-
ruit pe Sarchiz cu un vinAriciu, iar Pribil a primit ca dar o dulama
gsi astfel s'au Infrafit amandoi s fie doui frail nedesparfifi
spune documentul domnesc. Deci infrafirea for era fapt Indepli-
nit la 20 Aprilie 1583. Acest document, ca si cel din 8 Martie
1585 o amintesc, fiindca arata astfel titlul de drept, ce avea Sarchiz
pentru a face cumpArAturile amintite In cele dou5 documente.
Aldea a dat lui Scorfea de buns voe o farina, iar Scorfea a dat
lui Aldea o bucata de stofa pentru frafie. Neag a dat lui Scor-
fea o farina pentru frAfie, iar Scorfea a dat lui Neag un car.
Toate acestea ni le spune un document, In care se scrie de-

1) Arh. Stat.. Bucureti, condica episc. Buzau hr. 103 1. 181, docu-
ment dela Mihnea (II) Voda.-
2) Arh. Stat. Bucureti. sect. ist., doc. din 5 Sept. 1582 dela Petru
Voda Cercel. In cartea amintita a d-lui N. lorga, pag. 508 durata domniei
lui Petru Voda e data: Iul 1583Apr. st. n. 1585.
3) Arh. Stat., Bucureti, sect. 1st., document slay din 8 Martie 1587.
4) Ibidem, doc,* dela Mihnea (II) Voda din 20 Aprilie 1583.

www.dacoromanica.ro
 -- 51

spre alte cumpAraturi ale lui Scortea etc., specificandu-se la sfar-

sit : )>$i s'au InfrAtit acesti sus zisi de a for bunA voe si cu sti-
rea tuturor megiesilor de sus si de jos si inaintea domniei melee 1).
Inteun document dela Petru Voda Cercel din 12 lunie 1584
cetim ea in zilele lui Alexandru Voda (1568-1577) Stan, pro-
prietar in Copacel a asezat si Infratit pe Neagoe vatav din sat
peste 1/2 din mosia sa, fiindca Neagoe pentru fratie I-a cautat pe
Stan de o board rea, boala cu vermi )...si era atunci moartea nA-
praznicac. Cartea de fratie s'a fAcut inaintea lui Alexandru Voda2).
Mihai VodA Viteazul la 11 lanuarie 1597 confirms lui Duca cu
fii ocina la Olteni, partea lui Gherghe Rate. Acesta din urma
inaintea domnului a infratit pe Duca si 1-a daruit cu ocina amin-
titA. Duca i-a dat lui Rate un cal bun si 300 aspri gata si o du-
lama. Se subliniaza ca s'au infratit de buns voe si cu stirea tu-
turor megiasilor. Dupa aceea documentul dA confirmarea altor
cumpAraturi ale lui Duca, fAcutead5ogAmvalabile prin Infra-
tirea de mai sus 9.
In toate cazurile date pan5 acum este acelas act juridic,
mutatiunea titlului de proprietate asupra altuia cu ajutorul Infra-
tirii. Infratirea aceasta e un asa contract bilateral, Ca unul da mosie,
iar celalalt primeste bani, scule etc., sau rAsplateste servicii facute.
Infratirea deghiza vanzarea, care ajuta pe cumparAtorul deghizat
in InfrAtit s poata cumpara in acelas sat, mosie, podgorie sau
In vecinatate alte proprietAti. Unei altfel de vanzari, unei vanzAri
pe fats s'ar fi opus rudele. La instrainari de acest fel rudele nu
puteau zice nimic. Era necesar, ca actul de ,Infratire, care era o
vanzare deghizatA, sA se fad si cu stirea megiasilor, cum spun
unele documente, ca s'a facut, sau megiasii amintiti in acest senz
Inseamna numai o mai mare publicitate a actului juridic ? Vom
raspunde mai departe.
Aceste Instreinari de mosii frecvente MO de prima jumatate
a veacului al XVI-lea, in jumatatea lui a doua se explica si prin
greutatea vremurilor garbovite de reaua situatie economics ge-
nerall Domnii se schimbau des si deci favoritii domniilor, me-
zatul dela Stambul cerea tot mai multi bani pretendentilor, cari

1) Ibidem, doc. din 7 Mai 1583 dela Mihnea (II) Vocla.

2) Ibident,
3) Arh. Stat., Bucureti, condica mitropoliei, nr. 2, f. 35-6.

www.dacoromanica.ro
 52

voiau sa alba domnia tariff, sumele de dat pentru mentinerea in

domnie nu erau mai mici, deci fiscalitatea ajunsa excesiva im-
povara mosiile inteo vreme, cand banii erau foarte rani, caci erau
streini, ca devizele de azi i negustori streini veniau putini pWa
noi. In vremea Mihnetilor, de pe urma legaturilor acestora, Ra-
guzanii incep sa faca mai mult comert pe Ia noi. Si de aceea lumea
incepe sa-i instreineze moiile. In astfel de vremuri grele se
gasesc totdeauna nazuinte de a dejuca legea. De aceea s'a
ajuns Ia acele infratiri, cari erau vanzAri deghizate.
In atari vremuri capitalul mare aservete capitalul mic, in-
treprinderile marl aservesc atelierele i la fel proprietatea mare
i privilegiata a inghitit atunci mare parte din proprietatea mica_
Multe necazuri, poate uneori capricii, ca al lui Pribil de a
avea o dulama, sau a altuia de a avea un car, ascund infratirile
discutate mai in urma. Cat de mari au trebuit sa fie necazurile,
cat de apasatoare era nevoia, cat de ingenuchietoare situatia, cand
potentati ai zilei, marl dregatori ai domnului cautau sA-si rotun-
jasca, sa-i mariasca moiile, cand Incercau si reuiau sA acapa-
reze sfoara de moie a celui sarac ! Uneori a putut fi Si recu-
noOnta celui mic pentru generozitatea celui mare ! Dar cazuri
de acestea n'avem pastrate documentar cu detalii.
Avem cazuri de celelalte. La 25 Sept. 1572 Alexandru Voda
confirms jupanului Laudat log. i fiilor lui satul Birceni cu mori.
Moia fusese a Parvei, fiica lui Badea postelnicul. Dar Parva cu
feciorul ei, Vlaicul, s'a dus la domn si you infratit i au dat<
/3 din satul Birceni logofatului Laudat, iar restul, celelalte doua
treimi, le-a cumparat logofatul cu 34000 aspri. Pentru fratie Laudat
a daruit pe Parva Si pe fiul ei, Vlaicul, si a hranit-o pans la
moartea ei i a cheltuit 500 aspri cu boala ei 9. Este clan ca
infratirea s'a facut, pentruca Parva sa poata vinde i logofatul
cumpAra.
Prin infratire proprietari mari, dregatori influenti ai domniei
se puteau introduce in proprietati streine, pe earl apoi le aca-
parau. Eventual aa se poate explica seria urmatoare de infratiri.
Serbul, proprietar in Negoetii de sus, pa facut fratie de a daruit
pe Vlad log. cu 10 stanjeni din moia sa. Vlad darui lui Serbut
aspri si Alexandru Voda la 30 Aprilie 1576 confirms lui Vlad
1) Arh. Stat., Bucureti, sect. ist. Cf. o infratire Muth de Laudat lui
Vlaicul pare, nenotu-sau Stanciu slugerul Cu jupanita lui Visa pesfe satul
Gradi0ea dela Campulung. (C.Giurescu, Vechimea rumaniei etc., pag. 16,
doc. din 9 lun. 1537).

www.dacoromanica.ro
 - - 53

log. si sofiei lui, Cap lea, partea de mosie a lui Serbul la Ne-
goestii de sus 9. Parvul log., and s'a Mfr.* a dat lui Ca Iota
postelnic o familie pe tigani, iar Ca Iota a dkuit pe Parvul cu
lun cal bun 2). Radu comis in zilele lui Alexandru Voda a
.a$ezat $i Infrafit pe Dragomir velvornic peste '2 din mosia sa,
din Captaresti, iar Dragomir a dAruit pe Radul comis cu un cal
roib de 1000 aspri cu zale si sea in pret de 800 aspri $i alte
obiecte de Imbracaminte. Acestea le spune Mihnea (II) Voda,
and la 6 Februarie 1580 confirms pe Dragomir velvornic, pe
sofia lui Maria si pe fiul for Petru clucer in stapanirea asupra
satului Nicol 8). Elena, proprietary in satul Hodivoaia pusese
zalog mosia sa la Stan Debel spatar in vremea lui Alexandru
Voda. Apoi Elena inaintea lui Mihnea (II) Voda a a$ezat $i a
infratit pe Stelea spatar peste '12 din mosia sa. Spatarul pentru
fratie a dkuit Elenei 7000 aspri gata si un cal bun. Dupa aceea
Stelea a cumparat si cealalta jumatate cu 12.000 aspri. Mosia acestei
Elene dela Vacaresti era jumatate din satul Hodivoaia. Docu-
mentul din 20 Febr. 1580 dela Mihnea (II) Voda, care ne spune
Coate acestea mai adaoga ca domnul a cumparat dela Stelea
spatar 7 din satul Hodivoaia si a daruit-o m-rii Sf. Troita 9.
Ceva despre infreitiri Forma aceasta a Infratirii cu senzul
onaloge din sec. XVII. subliniat in atatea cazuri de vanzare
deghizata sau facuta pentru servicii, la car i Infratitul se obliga,
a fost mult curenta in sec. XVII.
Dam cateva cazuri mai caracteristice. Necula, proprietar la
Pracicovenii de jos inaintea domnului a dat si a infratit pe
Stanciul velpaharnic peste mosia sa sa fie doui frati nedespartiti.
Radul VodA la 4 Mai 1602 intareste lui Stanciul mai multe cum-
paraturi in acel loc, da si faptul infratirii lui Necula cu velpa-
lharnicul, ceeace inseamna ca Stanciul avea drept sa faca acele
cumparaturi si adaoga apoi ca Necula pentru fratie a avut multa
cingte dela acest dregator, care 1-a frnbracat 5). CA grin infra-
tire se introducea si acum cineva inteo proprietate streina, ca

1) Ark. Stat., Bucuresti, sect. ist.

2) Ibidem, doc. dela Alexandru Voda din 15 Tunic 1577.
3) Ibidem.
4) Ibidem.
5) Acad, Rom., 131 I XXXI.

www.dacoromanica.ro
 54
aceasta se considera atunci ca o eludare a dreptului comun, rezulta
din cartea lui Constantin Voda Brancoveanul data la 20 Mai
1692, in care se spune ca Sima, a fost facut Drnestesug de an
facut fratiec cu Gherghe feciorul lui Sanjorj si pentru fratie i-a
dat partea ei de ocina, de 1 -a bagat in funia popei Fiera far' de
stirea acestuia, iar Gherghe i-a dat 4 pogoane de vie').
Cazul povestit de documentul din 24 Dec. 1614 dela Radul
Voda este interesant, fiindca arata ca acum domnul considera ca
buns si legala o infratire facuta inaintea multor oameni buni si
Intarita cu blestem. Vlad, proprietar la Satesti a mers la domn,
care era Radu Voda la 24 Dec. 1614 si a .marturisit ca inaintea
a oameni buni s'a infratit cu Roman peste mosia sa din Satesti
si Pungesti, iar Roman 1-a daruit cu un bou si 1000 aspri.
Domnul la data de mai sus confirma stapanire lui Roman cu
fratii si fii sai peste ocinile amintite. Cartea domneasca ') zice
acestui procedeu asezare, care Insa frebueste inteleasa in senz
de hotarire, tocmeall, nu asa, cum vom vedea mai jos obiceiu)
juridic de a aseza pe mosie.
Actele de infratire se faceau pe aceasta vreme inainte a
oameni buni a judetilor si pargarilor etc. Din 21 Febr. 1641 ni
s'a pastrat cartea lui Ghiorma velban ai tariff de jos, grin care
Intareste boerului Barbul iuzbas ot Badeni drept de proprietate
asupra unei pall din moara lui Dragomir Barbulescu,, care i-a
daruit-o, cand s'au Infratit 4).
Sunt acte de Infratire din aceasta vreme, cari se pot numi
zapise de fratie, Insa de fapt sunt zapise de vanzare. La 1654
Ian. 2. Preda sluger da lui Vlad velcomis zapis (asa e In do-
cument) pentru a se sti ca a facut cu el fratie si i-a daruit ocina
sa din Macesti, adica 140 stanjeni cumparati de tata-sau Buzilca

1) Arh. Stat., BucureSti, condica mitropoliei nr. 2, 1. 274 v. Vezi si

documentul din 5 Martie 1692 ap. I. Minea, In legAturA cu frMia de cruce In
ercetari istorice VVII, pag. 418-9. injovzu eroarede tipar aici pentru
Sinjorju.
2) Acad. Rom , 63 I LXXXIX, copie.
3) Cf. si doc. din 12 Mai 1687 dat de lorelen abagiul ot Bucuresti
ca infrAtire varu-sAu Iorga ot Bucuresti peste mosia dir; dealul Dobroteanilor,
la care act au fost martori oameni buni" cari marturisesc si iscalesc..
Acad. Rom., 7 I XXI.
4) Arh. Stat., Bucure5ti, sect. ist.

www.dacoromanica.ro
 - 55 -
sluger dela mosnenii locului 'cu bani gata, Insa den partea ju-
leascd si den partea baleasca i sarbeascac, din rnatca cea batrana
a Bulaului din bahna pang in capatul mosiilor, pentruca lui
aceasta mosie ii era Area departe si vpreste mana, lui Vlad
InsA ii era aproape de casa. Vlad a daruit pe Preda cu 100 ughi.
Tocmeala de fratie s'a facut inaintea a boeri martori La
10 Martie 1657 Anton ot Ghizdita da zapis Dfartatului sau
Irimia ot Parlici ca dovada ca s'a Infratit cu el de bung voe si
i-a daruit o casa cu locul ei, cu grading si pomet in Ghizdita
si cu doua pamanturi de loc din capul viilor lui (--= Anton)
de-asupra podului, pe cari i le-a vandut mai 1nainte. Irimia i-a
daruit lui Anton o vacs cu vile), pret 3 lei. Se pune blestem
asupra rudei, care ar cere Intoarcerea acestui dar si se dau
martori ai acestei frajii ').
Alta importanta are un document din 5 Julie 1656 8). Con-
stantin VodA Serban ordonase la ease boeri sa meargA si s
cerceteze drepturile de proprietate la Jupanesti etc. ale lui Vuc
postelnicul, ale sotiei acestuia, ale Stancei si ale cumnatului sau,
FrAcea, cu so jig lui Sarbana. Prin documentul for cu data de 5 lulie
1656 boerii declara cA au fost si i-au Infratit s fie Vuc post.,
Stanca si $erbana stapani fiecare peste a treia parte. Nu e aceasta
o esire din indiviziune facuta din ordin domnesc si infratirea
Insemna doar ca mosia a fost Impartita in trei parti egale, cum
se zice in limbagiul comun, frateste ?
Formulele cartilor Cea niai obicinuita formula, grin
de infratire. care se arata Infratirea, era : P. . . a
asezat . . . sd fie frati nedesparfiti . . . (doc. din 7 Ian. 1469,
26 Julie 1490 etc.), sau . . . a asezat si Infratit . . .c (In sec.
XV, dar si la 20 Ian. 1580, la 2 Jul. 1581, 1 Jun. 1591 etc.), sau
. . . a pus si Infratit si a dat . . . (doc. din 11 Ian. 1582
etc.), sau D . . . a dat, asezat si Mfr.* . . . (doc. din 23 Aug.
1559, 23 Apr. 1582 etc.), sau ). . . a dat si a Infratit . .c (doc.
din 9 lunie 1517, 1 Ian. 1579, 8 Sept. 1580, 11 Apr. 1586, 7
Febr. 1587 etc.), sau . . . a Insotit si a Infratit . . .9 (doc. din
30 Sept. 1585, 5 Febr. 1587 etc.), sau a . . . a Insotit peste

1) Acad. Rom., 25 I CLVIII.

2) Arh, Stat.. Bucuresti, episc. BuzAu. pachet 92 nr. 1.
3) Arh. Stat., Bucuresti, condica m-rii VierAs, f, 54 v.

www.dacoromanica.ro
 - 56 -
mosia . . . sa fie frati . . . (doc. din 10 Febr. 1639), sau . .. a
dat si a insotit . . . t (doc. din anul 7060 dela Mircea Voda
Ciobanul).
Mo. ii unite. Prin infratire se crea un corp din mosiile
celor Tnfratiti. De aceea intre variantele exprimarii infratirii gasim
si formula : >>s'au unit si s'au infratit . ...% (doc. din 2 Mai 1573).
Avem si documente, in cari evitandu-se formularul Infratirii se
araia ca mosiile au fost unite, au fost amestecate, ca sa formeze
unul si acelas corp de proprietate. Primul caz cunoscut este din
vremea lui Mircea cel Batran. Despre documentul acesta, care e
primul cunoscut si pentru categoria de Infratire a sotiilor, am
scris si mai inainte. Documentut spune ca domnul aproba, ca
ocinile boerului Valcul sa fie nedespartite de ocinile lui Stan, for-
mand impreuna un singur corp de proprietate. Alt caz e urmatorul.
La 12 Noemvre 1463 Radu cel Frumos da carte* slugilor sale (in sen-
zul medieval de seruiens) Radoslav si Stanciul si fetelor lui Radoslav,
Marina si Staia intarindu-le, ca ocina lui Radoslav sub coasts si
ocina lui Stanciul dela Dedilesti sa fie (amestecate) mai). Despre
alt caz aminteste documentul * din 1494 Sept. 159). Cartea lui
Radu Voda cei Mare, cu aceasta data, arata ca Radul stolnic a
scos pentru sine ca mosie a sa 2 parti din cealalta jumatate din
Fintesti cu 12 boeri inaintea domnului, boerii marturisind ca
tatal lui Radul s'a unit (urmeazei in document loc deteriorat)
sa fie impreuna peste ocinile dela Fintesti si Mircesti.
Era unirea alt act juridic, cu alte urmari in materie de sta-
panire si mostenire, decal infratirea ? Documentele citate impun
raspuns negativ. Vorbindu-se, scriindu-se de unirea a doui pro-
prietari. a doua proprietati se sublinia acea situatie, ce juridi-
ceste o aducea dupe sine infratirea.
IV.
Infierea. Am vazut ca prin infrcitire fetele pu-
Mezarea fiicelor cu teau fi chemate la succesiune, puteau
aceleast drepturi de mosteni alaturi de descendenta directs
mostenire, ca $i fit. masculine. Fiica infratita sau insotita cu
fratii sai mostenia in aceleasi conditii, ca si acestia. Pe aceasta
1) Acad. Rom., 20 I CVIII. Are formula amintita.
2) Acad. Rom., 8 I XCV. Are formula amintita.

www.dacoromanica.ro
 - 57 -
cale fiica mostenia parte din mosie sau mosiile rAmase dupa moar-
tea tatalui sau si a mamei sale, numai daca i aceasta avea drept de
coproprietara. Ca sa poata intra prin actul de infratire imediat in
drepturi de coproprietarA, tatAl sau mama - proprietary trebuia sa
o InfrA(iasca cu ei insisi. Avem pAstrat si un atare caz. Mihnea
(11) Von', spune in cartea sa din 8 August 1579 CA Laudat, pro-
prietar in Toxobesti n'a avut alti copii, cleat numai o lath', ca
a 'infratit-o pe ocina sa, s fie ambii doi frati peste intreaga o-
cina, .z... fiica s fie si s fie ocina ca si un fiu2..1) InfrAtirea s'a
fAcut cu tirea megiasilor. Alte amanunte despre situatia de drept
a acestei mosii din Toxobesti le da documentul din 20 Sept.
1579 dela acela domn'). La aceasta data Mihnea (II) Voda in-
tArete Diei i satiei sale Neagai mosie la Toxobesti, partea ta-
talui ei Laudat. Cartea domneasca incheia un proces, deci e o
sentinta domneasca, care da si motivarea. Laudat a avut un fiu,
Voico si 2 fiice, Stana si Neaga. Stana a fost maritata la Ora si
is'a dat zestre. Pe Neaga LAudat a aezat-o si InfrA(it-o cu Voico
peste ocina sa &A fie doui frati nedespArtiti. Dupa aceea au murit
Laudat si flu-ski Voico si Stana ; dui-A aceasta a rAmas tin fiu, Stan.
Acesta a reclamat parte din mostenire. Cartea domneascA din 20
Sept. 1579 spune ca Stan, a ramas de lege, deci a pierdut pro-
cesul, iar Neaga e recunoscuta ca proprietary peste mosia rA-
masa dela tats -sau, Laudat.
Intrebare impune cartea domneasca din 28 lulie 1589 dela
Mihnea (II) Von.' 3), care 'intArete Voicai si fiilor ei stapanire
asupra ocinei, ce avusese la Marsa fratele ei, Duma. Cartea
domneasca motiveaza ca Duma n'a lasat nici fii, nici fiice, ca
traete singura sora lui, Voica, si se adaoga ca. Duma a mu-
rit in mAnile Voicai. A fost Voica infratita cu frate-sk, sau
Duma i-a dat la moarte soru-sii moia s'o mosteniasca ? S'ar
putea raspunde afirmativ la aceasta Intrebare admitandu-se am-
bele presupuneri, daca nu admitem, ca in aceasta vreme rudele
colaterale aveau dreptul sa mosteniasca, chiar cand nu era o dis-
pozi(ie speciala a proprietarului raposat. Aceasta lature a pro-
blemii ne va interesa dupa merit ceva mai departe.

1) Arh. Stat., Bucure0i, condica m-rii Vier4, f. 36.

2) Ibidem, f. 36 v.
3) Arh. Stat., Bucureti, sect. ist.

www.dacoromanica.ro
 - 58

Mai aducem aici documentul * din 13 Sept. 1504, fiindca

cauta sa explice, ce am spus despre Infratirea fiicelor cu fii, cand
tatal vrea, ca acestea sa moOeniasca, ca i fii, ce-i avea. Prin
acest document Radu cel Mare IntareVe stapanire peste mosia
bAtrana i dreapta a lui Ion din Petre0, acestuia, fiilor lui,
Ivan i fiicei Stana dimpreun5 cu copii ei. Deci fiica Stana este
considerate ca fiu>> cu drept de motenire at moiei. Mai de-
parte cartea domneasca explice, de ce Stana are drepturi de mo-
*tenire ca fiu. Se spune ca Ion a mers la domn i i-a aezat
pe fiica sa Stana la rand cu fiu-sau Ivan peste mosia sa din
Petre0. Domnul le-a iertat calul ').
Actul, prin care fiicele ca singuri copii ai unui proprietar,
erau investite cu drepturi de mostenire, a fost infierea, Intele-
gandu-se prin aceasta ca proprietarul obtinea dela domn favorul,
ca fiicele sa fie considerate in caz de motenire ca fii. Asa se
explice, ceeace altfel ar parea o anomalie, ca uneori carti dom-
ne0i scriu despre confirmari de moii lui X si fiilor lui, dar la
in*area acestora constatAm si nume de fete. Aceasta inseamna
ca fiicele fusesera Infratite sau inflate, desi infierea ca act juri-
dic se intalne0e, numai cand parintii n'au alti copii, decat fete.
Puteau sa fie dou5 cazuri. Tatal sau mama, dace era in-
vestita cu drepturi de proprietate putea cere domnului sa acorde
investirea uneia sau mai multor fiice anume cu drepturi de mo-
$tenire: este cazul, cand cartile domne0 scriu despre fii, intre
cari gasim InOrate i fete. Frecvent a fost insa si obiceiul ca
proprietarul sau proprietara cerea domnului In general sa acorde
dreptul de motenire si fiicelor, cate vor avea. Atunci confirma-
rea proprietatii se facea de domn proprietarului X i copiilor lui
(psfuoim), cati va avea.
Infierea se facea totdeauna anume in legatura cu fiice, pe
cari le specifics cartea domneasca si carora parintele dorqte sa
le asigure dreptul de a putea moteni, nazuinta ap de fireasca,
cand cineva nu avea fii. Deci Infierea, ca i infratirea urmaria
perpetuarea stapanirii moOlor pentru familie. Vechimea lor poate
sa" fie aceea.i pornesc ambele originar din nazuinta de a asi-

1) Alex. Stefulescu. Documente slavo-romane etc., peg, 56, Are for-

mula amintita.

www.dacoromanica.ro
 - 59 -
gura si descendentii femenine drept de proprietate, pentruca mo-
sia sA nu ajunga in mani streine. Insusi cuvantul Infratire im-
pune .aceasta Concluzie. CAci altfel apare fArA senz InsAsi numi-
rea de InfrAtire, and not stim, a in cel mai vechiu drept roma-
manesc fratele nu avea drept s mosteniasa pe frate, once drept
de mostenire devoluand in linie directA masculinA. Fratii mo-
steniau Insa in comun cu aceleasi drepturi pe pArintii lor. Deci
la origine fiica trebuia InfrAtita cu fratii sAi din punct de vedere
al dreptului de mostenire, ceeace. insemna introducerea fiicelor
in drepturile, ce be aveau fratii. De aci a derivat apoi obiceiul
ca a infrAti pe cineva Insemna a-i acorda aceleasi drepturi, pe
cari le au fratii-fii asupra averii pArintilor lor, deci un act, de pe
urma aruia sA rezulte o stApanire in comun asupra unei pro-
prietati. InfrAtirea, la inceput o dcrogare dela dreptul comun de
mostenire in favoarea familiei, cu vremea, am vazut, a ajuns nu-
mirea genericA pentru mutatiuni ale dreptului de mostenire in-
teo serie variata de cazuri, cats vreme s'au pastrat normele re-
strictive ale celui mai vechiu drept romanesc, care va sucomba toc-
mai de pe urma numeroaselor abateri acordate de domn.
N-avem dovezi directe a a fost infiere i'n cel mai vechiu
drept romanesc. Noi cunoastem ius Valachicum din vremuri
mult posterioare fastelor celui mai vechiu stat romanesc, a arui
viata de drept a condus-o. Este drept a in Cara FAgArasului
gasim cazuri de infiere. Boerul Coman din Rausor neavand fii,
ci numai doua fiice, le-a infiat praefecit in filios l). D Dupa
vechiul privilegiu al districtului FagarAs (iuxta antiquum privi-
legium districtus Fagaras) Dobra si Sora, fiicele lui Coman puteau.
sa mosteniascA ca si fii 9. In 1518 Aldea din Cara FAgArasului
lua ca mostenitori mai multi nepoti mici 9. DVechiul prlvilegiu
era din vremea, and Cara FagArasului era aceeas tail cu Tara-
Romaneasa, ceeace a fost pans la anul 1462. Deci Infierea se
poate constata documentar inainte de pierderea Orli FagArasului.
A trebuit sa fie si'n cel mai vechiu drept romanesc, din
care ni s'a pastrat putinul material, care a supravetuit furtunilor
politice. A putut fi mai rar poate, deck Infratirea. In cele mai

1) Sa se observe romanismul cuvantului, aid cu senz de a preface.

2) Columna lui Traian V nr. 6, pag. 132.
3) Ibidem, an 1882, pag. 553.

www.dacoromanica.ro
 - 60 -
vechi cazuri de infra'tiri, cari linsemnau acordarea dreptului de
mostenire fiicelor araturi de fratii lor, soartea mosiei familiare
ramanea tot in cadrul familiei. Dar and cineva muria fara a 'Asa fii,
mosia revenia domnului. Domnii romani cei mai vechi deci aveau
interes, sa fie mai zabavnici, and era vorba sa se acorde drept de
mostenire fiicelor, rAmase singura descendenta a unei familii.
Cazurile de infiere erau mai sporadice, dar erau, fapt, care
tocmai explica limprejurarea ea a rAmas multA vreme neobservat. De
aceea hrisovul pentru iotesie 1) din 30 Oct. 1800 dat de Alexandru
Voda Moruzi *tie despre >obiceiul punerii de fii<, dar numai
'>sub numirea copiilor de suflet .x, pe and cea mai veche iotesie
romaneasca se referia la investirea fiicelor cu drepturi de moste-
nire, ca si fii, la familii *i proprietati ramase fAra descendentA
masculine.
Cel mai vechiu caz cunoscut de infiere II dal faptul ca
acest obiceiu juridic era in Tara-Romaneasca inainte de pierderea
Amlasului si Fagarasului in anul 1462. Cel mai vechiu docu-
ment * de infiere pastrat este cartea domneasca din 12 Noemvre
1463 dela Radu cel Frumos 2). Acesta intAreste, ca ocina lui Ra-
doslav sub coasts si ocina lui Stanciul dela Dedilesti sa fie una,
iar fetele lui Radoslav sa -i fie lui Stanciul in loc de fii si peste
ocina si peste toata averea. Proprietari ai mosiei colective in sen-
zul hotadrii domnesti erau deci Radoslav, Stanciul si Marina si
Staia, fetele lui Radoslay. Domnul a primit calul.
Am scris despre documentul din 7 Sept. 1491. Mica si
Neaga, fiicele lui Stan Macrea au putut fi inflate, cand acesta a
cumparat mosia dela Drathiciu Stoicov in vremea lui Basarab
Voda '). Procedeul a putut fi acelas cu cazul relatat de docu-
mentul * din 10 Sept. 1493 dela Vlad VodA CAlugArul, care ne
arata situafia proprietatii lui Neagu gramaticul. Acesta a facut
schimb cu Staico log., care i-a dat Barlastii toil, pe cari ii cum-
parase dela Stoica Corman si dela Stoica, fiul lui Buzea. Neagu

1) 4 bcakcia = infiere.
2) Acad. Rom,. 20 I CVIll. Are formula amintith.
3) Este vorba de Basarab Voda Laiotg. Prin acest document aflOm
c Drtighici spdtar din vremea acestui Basarab Vodg este aceeq per-
soang cu Draghici Stoicov, boerul foarte influent din domnia lui Vlad
Voda Calugarul i Radu cel Mare.

www.dacoromanica.ro
 - 61 -
a dat in schimb lui Staico log. mosia sa batrana si dreapta de
mostenire (dedina), adica jumatate din Suharna. Neagu mai avea
mosie batrana si dreapta de mostenire (dedina) trei parti din
Brazestii din Mostiste, apoi un loc tot de mostenire in Targo-
viste, langa care loc cumparase un alt loc cu 6 florini unguresti
dela Stefan, mai avea 2 pogoane de vie in Targovistc, cumpa-
rata cu 8 florini unguresti dela fiicele popii Va lcul in hotarul
Calugarenilor. La data de mo. sus domnul intareste stapanirea
peste toate aceste proprietati lui Neagu gramaticul si fiicelor lui,
Stana cu ficiorii ei si Maria cu ficiorii ei. Cum vedem, aceasta
confirmare de stapanire asupra proprietatilor amintite se da,
fiindca prin aceasta se schimba devolutiunea averii Jul Neagu
gramaticul. Prin cartea domneasca din 10 Sept. 1493 fiicele Stana
si Maria obtineau privilegiul de a mosteni proprietatile tatalui
lor. Prin acest document Stana si Maria sunt deci infiate. Docu-
mentul spune ca jupan Neagu gramaticu s'a dus la domn si Da
facut pe fiicele sale Stana si Maria, ca sa-i fie in loc de feciori.
Neagu gramaticu a dat domnului un cal bun 1).
Mezarea fiicelor De la un timp inainte gasim in do-
loc de fa cumente ca formula pentru Plierea fiice-
lor : >'... a asezat pe fiicele sale . sa-i fie in loc de fii .c Astfel
la 11 lanuarie 1500 Radu cel Mare confirms slugilor domnesti
Carstea cu fii Stanila, Vlaicul, Stoian, Stan, Stoica si Carstian,
apoi lui Carstian, fratele lui Carstea, cu fiicele sale Mica si Stana
stapanire a parti de mosie in satul Bunesti, parti de mosie In Ca-
cova, apoi muntele Govora, muntele Caprareti, muntele Piatra
(Camen e in textul slavon ai documentului), toate mosii batrane
lasate de parinfii for 1. De ce lelintareste deci domnul celor doui
frafi si copiilor for proprietatea ? Explicatia o da acelas docu-
ment* care arata ca dupa 11 lanuarie 1500 proprietatile amintite
au situafie noua juridica, intrand ca generatie a doua de copro-
prietari fii lui Carstea cu drepturi egale ca fiicele lui Carstian.
Flotarirea domnului exprimata printr'acest document e mo-
tivata. Carstian s'a dus la domn si inaintea acestuia a asezat, ca

1) Arh. Stat,, Bucuresti, episcopia Arges, pachet XIX nr. 1, perg.,

orig. slay. Are formula amintita.
2) Arh. Stat., Bucuresti, episcopia Ramnic, pachet XIV nr. 1, perg.
orig. slay. Are formula anumita.

www.dacoromanica.ro
 62

mo$tenitoare peste partea sa de mo$ie pe fiicele sale Mica $i

Stana, gsa-i fie In loc de fecioth>. Apoi Carstea $i frate-s5u C5r-
stian s'au unit Inaintea domnului, ca feciorii Carstii s5 tie cu fe-
tele lui CArstian fratie nedespArtitA $i s stapaniasca toate mo-
$iile, ei, fii lor, nepotii lor etc. Pentru acordarea acestor mutatii
de mostenire i s'a dat domnului un cal bun.
lnstructiv pentru originea $i calitatea dreptului de proprie-
tate asupra mo$iilor e documental') din 9 Martie 1502. In acest
document * Radu Von' cel Mare intareste boerilor Radul $i
Petru, doui frati, $i descendentii lor masculine, stapanirea asupra
mai multor mo$ii. Se enumera mai IntAi )mo$iile b5trane $i drepte
de mo$tenireg : satul Polovragi, satul Racovita cu muntii Pri-
slopul 2), Suharna $i Negovanul, apoi Baia cu muntii Micaia $i
Ivahna, apoi Soldu, Piscu lui Stroe 2) i cu muntii sal Coasta 2)
$i Bona, apoi Mogo$anii $i muntii Paraginosul 2), apoi Stef5-
ne$tii $i Valarii cu muntii $tefanu12), apoi Curtea lui VAlcan,
Budoi cu muntii lor, apoi 1/3 din Tereuje, apoi Valsane$tii, Spi-
nenii, Papalanii, Scurta, Canestii, Brilli$ti, '13 din Draganul 2),
Streimbatati 1, Tigani 2), Brumalumul 2), CAteati si Campu lui s)
Dinu. Domnul be mai confirms Ciobane$tii, mo$ie cumparata de
cei doui frati dela Cap Rau in vremea lui Vlad Voda Calugarul,
apoi mo$ia Plu$cu, asupra cAreia au fost a$ezati inaintea dom-
nului de Valsan $i Martin, apoi 1/2 Ungurelul, peste care au fost
a$ezati de Neagu Berindei, ,ca sa fie frati.x, apoi Ro$ia cum-
paratA jumAtate cu 230 oi dela Vlad, luga $i Moga, iar cealalta
jumatate dela Dragota $i Negomir cu 1200 aspri, apoi Moil
cumparati dela Vlad $i Mircea cu 70 oi, un cal $i doui boi, apoi
in Novaci partea Sorei, in Pobora$ti 1, In Turburea lk peste toate
patine de mostenire ale Sorii, care le-a vandut in vremea lui Vlad
CAlugarul, apoi partea ce a dat Mara in aceeas vreme in BA-
le$ti celor 2 boeri, iar alts parte din B51e$ti, partea lui Ciuchin,
au ca$tigat-o boerii cu slujbl dela Vlad Voda Calugarul. Prin
acela$ document li se mai confirmA '12 din BArse$ti $i 112 din
Babeni, peste cari parti de mo$ie au fost agzati Inaintea dom-

1) Alex. Stefulescu, Documente slavo-romane etc., pag. 46-53.

2) Subliniem 0 aa e in textul slay al documentului.
3) In textul slay e /u.

www.dacoromanica.ro
 63

nului de nepotii lor Danciul i Radul, specificandu-se insa. :

D pan a cand vor fi In viatA ntootii lor, Danciul .i Radul, ei s-i
stapaniasca moiile lor, jumatate din Barseti i jumAtate din
Babeni, iar and nu se va gasi nimeni din fii lui Danciul i ai
lui Radul, moiile lor ce sunt mai sus scrise sa" nu fie pradalica
(npzAaniiKa), ci sa fie lui jup. Radul i jup. Petrue. Domnul le
mai confirmA "2 din Barseti i Negoe0i, asupra caror mo0
lnaintea domnului au fost wzati de Neagoe, specificandu-se i
aici : Dinsa WAWA and va fi Neagoe viu, el insui s-i stapa-
niasca Negoetii, iar dupa moartea lui Neagoe, sa nu fie pea"-
dalica (npsmturtia), ci sa fie lui jupan Radul i Petru. Li se mai
intare0e vinAriciul domnesc din toate satele amintite,fiindcal-a cum-
pArat dela Vlad VodA CalugArul cu 3 cai buni. La sfarit domnul be
confirmA ni0e tigani i be asigura moOenirea asupra ,tuturor mo-
iilor In descender*. masculine.
CumpAraturile fuseserA facute In vremea lui Vlad VodA
Calugarul prin acte, cari au trebuit s arate prerogativele dom-
nului. Apoi cand Neagu Berindei avaza ca frati peste moia
sa pe cei doi boeri, oricine putea ti in vremea lui Radu cel
Mare di domnul a abzis de prerogativele sale obicinuite in caz
de desherenta. Dar cei doui nepoti i descendenta lor masculine
rAmaneau stApani asupra moiilor lor, ca i Negoe, cat va teal,
asupra Negoetilor. De aceea a fost nevoie sa se amintiasca ca
dui:A stingerea semintiei masculine a nepotilor, ca Si dupA moar-
tea lui Neagoe, moOle nu vor reveni domniei, nu vor fi pradalice,
ci vor fi ale boerilor Radul i Petru precum i ale descendentii
masculine a acestora. Nu se amintete insa de 3,pradalicac la
celelalte moii amintite ale acestor bori, ci numai in legatura cu
agzarile facute pe moia altora.
Nu avem in intregime documentul * dat de Mihnea Voda
cel Rau in 1509. Din ce cunoatem '), rezultA sau infierea sau

1) Gr. G. Tocilescu, Despre legatu in dreptulu romanu si dreptulu

roman% Bucuresci 1874. p. XXXV. Cl. si D. Mototolescu, Privilegiul mas-
culinithtii etc., Bucuresti 1905, pag, 77 trage concluzli gresite, 0 fetele
nu erau mgritate. Am vgzut adicg atatea cazuri 0 femeia putea avea ave-
rea deosebit, de bgrbatul ei, 0 pentru-ca un sot sg aibg drept de proprie-
tate peste o mosie de mostenire a sotiei sale, trebuia act juridic anume
intocmit in fata domnului.

www.dacoromanica.ro
 - 64
Infratirea facuta inaintea domnului a fiicelor Visa, Baba si Co-
mana de catra fatal for Radu, care avea si un fiu, pe Tatul. In
dispozitiile luate de Radul inaintea domnului si aprobate de acesta
era prevazut ca Visa, Baba si Comana, fiice ale Radului, vor intra
in drepturi de proprietate asupra averei lui Radul, numai dupace
moare i Radul si Tatul >>si nu se va afla niminea dinteinsii, nici
fiice, nici fii 9.
Expunem acum un document * din 10 Ian. 1512 si cu alte
dispozitii juridice fop de cel de mai inainte 2). La aceasta data
Neagoe Voda Basarab confirms lui Dragomir velsluger si cu fii
sai, cati ii va avea si cu fiica lui Neacsa drepturi de proprietate
asupra moiei lui Dragomir dela Suici cu viile etc., apoi la Pa-
deani, Plesesti, Voicesti, Maldaresti, Gaojani etc. si cu muntii. mosii
drepte de mostenire ale lui Dragomir, sa-i mai fie zestrea ce a luat,
satul Ceparii cu toate silistile, cu Neagra, cu silistea mare si cea
mica, apoi cu muntii Olanul toti, Pietriceaoa, din Baboesti '12 cu
muntii, Brativoestii toti si cu muntii, Dosul Mogai, Straminuasa
si '12 din Clocotici cu muntii, I/2 din Zlatareni, toate fosta zestre
Iui Dragomir, apoi casele din orasul Ramnic etc., via dela Troia,
via dela Ocne si pivnitele dela Ocne; apoi tiganii. Confirmarea
drepturilor de proprietate in acest fel, a fost prilejita de faptul
Ca Dragomir a mers inaintea domnului si si-a asezat pe fiica sa,
Neacsa, peste toata averea sa, ca, de nu i se va naste Iui Dra-
gomir fiu, ea sa fie in loc de fiu peste toata averea, pentru care
s nu fie pradalica (34 pami KO MATE . . . EMS flp%MilliKA 3) AA Wm)._
Daca insa i se vor naste jupanului Dragomir fii, fiica lui n'are
drept s se amestece ; ea va avea zestrea, ce-i va da-o. Dragomir
ii va stapani averea, cat va fi in viata. La sfarsit se pune iarasi

1) Documentul a trebuit s4 aiba formula amintitg, De aceea 1-am aste-

ricizat.
2) Textul slavon a fost publicat cu unele lipsuri si greseli, cari nu-i
altereaza !ma continutui juridic, ap. D. Mototolescu. op. cit., pag. 74 5.
D-1 Mototolescu interpreteaza insa gresit o parte a documeritului (op. cit.,
pag. 76). Originalul slavon dela Arhivele Statului, Bucure.ti, mitrop., pa-
chet 157, doc. 9, e rupt in locul, unde se arata ziva si luna ; se poate ceti.
insa data de an : 7020. 0 Ho r4masA dela gen. P. V, Nasturel, f4cuta dupa
o traducere veche, arata ca data era 10 Ian. 1512. Asa (etim ap. I. C. Fi-
litti, lucr. cit., 1. c., pag, 341 si n. 3.
3) 1444Autca ap. Mototolescu, op, cit pag, 75 eroare de tipar,

www.dacoromanica.ro
 65
formula, ca aceasta avere se va mosteni in neamul tui Dragomir,
dupa dispozitiile de mai sus, Vara s fie pradalica. Domnul a pri-
mit un cal alb. Si din anul 1519 avem document ') dela acelas
domn, ca o fats a mostenit ju loc de fiuc.
Documentul * din 17 Aprilie 1540 dela Radu Voda [Paisie
arata situatia juridia a proprietatii colective a lui Radul, a frate--
lui acestuia, Bojin cu fii si a lui loan cu fii sai, anume Parvul si cu
fii sal. Cartea domneascA arata ca pfiift ai lui Parvul sunt on-
siderate fiicele acestuia adica Dobra, Mil ta, Chem i C taina,
pentru ca se adaoga Parvul, f. ul lui loan, a m rs la domn
si si-a wzat fiicele, ca sa -i fie in lo de fii. Cartea domneasca
confine un isod din lupta boerim i muntenesti n eg ura cu
multh soli i a on a t u ut domnesc d'n sec XV C t m "n ea,
ca Bojin si Ivan, proptietari arnint ti d n S listea sea a e c >> u
gresit < cu banul Se ban si ca urmare si au p erdut bu atel . Dom-
nul a daruit partile for de mosie lui Bolea Moldovanul. Apoi Bo-
jin si Ivan au cumparat ocinile dela Bolea Moldoveanul cu 4000
asprn. Acest fapt arata ca Radu Voda Paisie a iertat peunii din
aceia, cari sprijinisera Dviclenial lui $erban banul din 1539. La
2 lunie se stia la Brasov de rascoala banului. La 10 urmator se
aducea la 'Brasov vestea ca Radu Voda a trecut DunArea la Turci.
La 13 WHO yin stafete la Brasov a domnul s'a inapoiat in
scaun.
Documentul discutat arata ca in cazuri de 2.vicleniet dom-
nul confisca numai partea celor apasati de vina, deci colectivi-
tatea proprietatii, ca gen de proprietate, se manifesta fats de fisc
stn preferinte la cumparare, and unul din copArtasi voia sa-si
instreineze total sau in parte drepturile sale de proprietate. In-
launtru colectivitatii era asadara oarecare libertate de dispozitie,
and colectivitatea proprietatii deriva dintr'o mostenire parinteasca.
Nu se poate nega ca proprietatea colectiva de mostenire nu era mai
grew alienabila. S'a pAstrat mult timp tocmai pentru a se pro-
Inova inalienabilitatea proprietatii familiare, necesara In vremuri,

I) Tocilescu, 1. c, = Columna lui Traian, an V nr. 6,

2) Acad. Rom., 46 I XCV.
3) Hurmuzaki-Iorga, Documente XI, pag. 856, unde 20 Julie pentru
13 Iulie e eroare de tipar.Vezi despre *erban banul ap. I. C. Filitti, Ba-
slatul Olteniei qi Craiovetii, pag. 74.
5

www.dacoromanica.ro
 - 66
chid fiecare proprietate trebuia sa reprezinte un organism eco-
nomic, care in toate privin(ele posibile era avizat sa -$i ajunga sie
insusi. Regimul special al dotei, despre care vom vorbi cu ama-
nunte mai departe, deriva tocmai dela inexorabilitatea impusa de
atari Imprejurari.Aceasta o vedem prezenta in imprejurarile,
cari pe langa allele explica $i cazul consemnat in cartea dom-
neascA din 1 lunie 1561 a lui Petru Voda eel TanAr. Prin aceasta
i se confirms lui Burduh ocina la Balas, partea lui, $i se admite,
ce a cerut Burduh venind la domn, de si-a avzat pe fiica sa,
Tiganca, peste mo$ie, deci a desemnat-o mostenitoare $i a
hotarit aprobat de domn, ca cealaltA fats, Neagolea, sa n'aiba
ocina, ci zestre '). Dar a murit Burduh cu toti fii $i sotia lui
spune documentul din 17 lunie 1577 dela Alexandru Voda
a ramas dela el doar fiica, Neagolea. La data de mai sus domnul
,
Inta'reste acesteia dreptul de proprietate peste mosia dela Baia ')..
A mostenit Neagolea in virtutea faptului, ea era singurul copil
ramas in viatA? A fost o dispozitie anterioara a tatalui? Nici Neagolea
n'a avut copii. Totusi din 26 Mai 1583 avem document dela Mihnea
(II) VodA, care intareste Neagolei cu fii stapanire peste ocina dela
Bain fosta parte a tatalui ei Burduh. Explicatia o dA acelas do-
cument mai departe, cand ne spune, ca Neagolea inaintea dom-
nului si-a dat nepotului sau Stan toata ocina, el sa-i fie in loc
de fiu Neagolei, sa o hrAniasca !Jana la moarte, caci n'a avut Nea-
golea fiu din trupul eis Nu putem omite a spune, ca hotarirea
domneasca reprezentand dorin(a Neagolei avizeaza, x.ca nici un
om din rudele ei amestec sA nu alba cu bastina tatalui eic 3).
Exceptia ajunsese obiceiu. Cereri analoge va primi multe
cancelaria donmeascA. Din multele, cari au trebuit sa fie, amin-
tim ceeace a fost ultima grije a lui Mogo$ pentru proprietatea sa
din StAnesti. Mogo$ a mers la domn $i inaintea acestuia pa dot
c1 a wzat( pe fiicele sale Dobra $i Sora peste mosia sa dela Sta-
nesti, fiindca fii n'a avut. Daduse insa Dobrei mai inainte o
delnita cu un vecin, DrAghici. Dupg dispozitia aprobata de Ale-
xandru Voda la 18 Febr. 1574 ambele fiice vor stapani >>tot in

1) Acad. Rom., 5 I LVIII.

2) Acad, Rom , 6 I LVIII.
3) Acad. Rom., 9 I LVIII,

www.dacoromanica.ro
 67 -
doua peste loath.' mosiac. Se aminteste ca hotarirea lui Mogos
s'a luat si aprobat de domn cu stirea tuturor megiasilor 1).
Se putea obtine dela domn si o infiere limitata. Dace cineva
avea ficiori si fete, pentruca mosiile, averea nu cumva sa i se in-
strelineze dupa moartea sa, data la un timp inceteaza descen-
denta masculine, putea cere si obtine dela domn, ca in caz de
desherenta masculine, sa poata mosteni fiicele, urmate de de-
scendenja for masculine in aceleasi drepturi. Aceasta favoare a
.obtinut-o dela Basarab Voda Neagoe prin cartea * domneasca din
27 Febr. 1516 Harvat vellog. La aceasta data domnul confirms
vellogolatului cu fii lui si cu fiicele lui, cati copii va avea, mo-
. ia dela Studina, data de buns voe de Stanimir, care i-a pierdut
8 cai, apoi tot acolo cumparatura dela Guga cu 600 aspri, apoi
partea cealalta a lui Stanimir cumparata cu 1200 aspri, apoi in
Crusov partea lui Draghici cu braniste cumparata cu 1400 aspri
apoi in Randuresti partea lui Pazarlie cumparata cu 150 aspri
si apoi niste tigani cumparati din Branesti cu 3600 aspri. Pentru
Coate acestea Harvat a facut inaintea domnului agzarea fiilor si
-fiicelor sale, ca dupa moartea lui sa fie mostenitori fii, fetele
amestec sa nu aiba, decal, dace fii mor tofi fare nici un copil.
Domnul a iertat dregatorului sa calul, ce-i revenia la acordarea
de atari favoruri ').
Un document din 11 lunie 1539 dela Radu Voda Paisie
'cuprinde mai multe asezari facute mai inainte.
A$ezeiri de fiastri Serb inaintea domnuluj si-a asezat pe
liastru-sau, Manea. Stan a asezat pe fiastrii sai (doui), dace nu se
vor gasi fii buni ai sai in viata. Voica din Bodinesti a asezat
peste mosia sa pe fiastri sai, Dumitru si Oancea, dace nu se vor
gasi fii buni ai sai in viata.
Fiice a$ezate Gurban inaintea domnului si-a ase-
surori una cu alta" zat pe fiicele sale, Neacsa, Marta, Dana,
Neagoea, si Inca cate ii va da D-zeu, peste partea sa de
dna gsa fie surori una ca $i alta ", dace dupa moartea sa nu

1) Arh. Stat., Bucure0i, sect. ist. Vezi i C. Giurescu, Vechimea ru-

rnardei etc., pag. 22 dupa mss. 1448 pag. 276 dela Acad. Rom..
2) Arh. Statului, Bucureti, sect. ist., traducers.

www.dacoromanica.ro
 - 68 -
se va gasi Dfiu din trupul sgu. Neag si-a asezat pe fiica peste
mosia sa, daca nu se va gasi Dfiu din trupul lui. Serb dela
Costesti si-a asezat pe fiicele sale, Stana, Bunea si Totea peste
ocinile sale dela Costesti si Barbatesti, Ursa Stana sa fie peste
ocina" ; iar dupg moartea lui, de nu-i va ramane fiu, cealala parte
sa fie a Bunei si a Totei.
Nepot apzati. Vojco a asezat pe nepotii s'ai de sort
pe Petru si Mihail, peste ocina sa.
Sores agzatil. Stan si Murgea dela Barbatesti a asezat
pe sora lor, Dragolea, peste 'I, din ocina lor '). Toate acestea be
aminteste documentul din 11 lunie 1539 dela Radu Vodai Paisie.
Tot rime cwzate ca Am mai amintit despre documentul
moeenitoare. din 15 Sept 1494 al lui Radu cel Mare,
care ne arata c prin 12 boeri adusi inaintea domnului Radul,
stolnic si frate-sau Badea au dovedit ca s'a unit (cumuli-in) tatal
lui Radu (urmeaza loc deteriorat) sa fie impreung peste mosia
dela Fintesti si Mircesti. La data de mai sus domnul confirma
celor doui frail dreptul de proprietate peste Fintesti si peste
doua pArti din cealalta jumatate, ce le revenia dupa unirea tatalui
lor Radul, apoi peste 2 Orti din '13 Mircesti si peste Petresti,
partea unchiului lor Radoslay. Documentul des mai departe mai
multe derogAri dela dreptul comun de proprietate. Cei doui frati
au mostenit pe unchiul lor Radoslav, fiindca acesta inaintea
domnului ii asezase pe ei, cei doui nepoti, peste partea sa dela
Petresti s-i fie in loc de fii. Apoi Radul inaintea domnului
dat partea sa din Mircesti si partea fratelui s'au Badea, fiicei
sale Maria sa-i fie ocina si ohaba". Mai apoi Radul si frate-sau
Badea inaintea domnului au asezat pe fiica lui Radu, pe Maria,
peste toate ocinile lor, dar ei le vor stapani pans traesc si ea le va
avea dup4 moartea lor, daca nu ramane dupd ei nici o semintie
de lik. Daces nu se va gasi mai tarOr nici din fata Radului nici
q seminitie copil (Hu FALI4 cfAuti,1 ,&,EmE), toata avearea o vat rno-
steni Siana, sora lui Radol si Badea si fii ei. Domnul le-a iertat
calul, ce-i revenia 2).

1) Acad. Foal., 154 1 CLVI. Documental are pArti deteriorate.

2) Acad. Horn., 8 I XCV. Are formu1a, Arjniatitt..

www.dacoromanica.ro
 69

Documentul * din 23 Aprilie 1500 itiifittne o Ititrebare

Radu cel Mare intareste Stapanire peste partea dela Corcolati a
si peste toata averea ce-o avea lui Roman cu fii lui si cu surorile
lui Maria $i Marga cu fii lor. Prezenta surorilor in acest drept
de proprietate o explica documentul prin adaosul explicativ, ca
Roman Inaintea domnului a wzat pe surorile sale Maria $i
Marga peste toata averea lui ; dar cat va fi viu, Roman va sta-
pani averea $i surorile vor st5pani numai dup5 moartea lui
Roman. La aceasta asezare i s'a dat domnului un cal bun. Dam,
raspunsul la intrebarea, ce fireste se impune, ca dupa moartea
lui Roman cele doua matu$i vor mosterd Impreuna cu nepotii
for de frate. Alta data o asa tocrneala se zicea infrei( ire si se impunea.
Ceva nou are documentul * din 14 Mai 1506, and Radu
cel Mare Intare$te popii Aldea si fiilor lui Steful si luga cu fe-
ciorii lor si nepotului sau Maican drepturi de proprietate asupra
averilor for colective. Popa Aldea a facut mai multe aezclri. Se
prevede insa ca Maican $i feciorii lui, daca nu se poarta bine
$i nu ascultA de popa Aldea $i de feciorii lui, atunci popa
Aldea $i fiul sau Steful sa fie volnici a-i schimba de pe mosie2).
Amintim $i documentul 9 din 16 Martie 1520 dela Basai-ab
Voda Neagoe. Basarab Voda confirms fratilor Cazan 1-) a h , .si
Sahac $i fiilor, cati vor avea, stapanire peste satele, Grecii, Saha-
tenii, Pataraii toti, Bontestii toti si ih Razvad $i tigdnii, cati sdfit,
fiindca le stint mo$ii de mo$tenire din zilele lai Mirtea cel Batfan,
ale lui Viad Voda cel Bun $i ale lui Vladislav Voda cel BAtrati. Cd
motivare se aduce faptul ca a venit la domn Itipanita lui Lauda,
Maria, $i a asezat pe nepotii ei de s.ora, Cazan si Sahac 4), sa -i
fie in loc de fii peste toata averea ei si alti nepoti tie soi-5,
amestec sa nu aiba.
Importante sunt concluziile, ce le impune dociitnetitul *did
30 Julie 1526 al lui Radu dela Afumati. Dintr'acesta aflam ca
Harvat logofatul infratise pe sluga sa Nan pitarul peste '13 din
Bereybe$ti, '18 din muntele Berevciescu, peste 113 din Draganestii

1) Alex. Stefulescu, Documdnte slavo-romane etc., pag. 92-44. Are

formula arriintita.
2) Arh. Statului, Sucuresti, ePisc. Arges, perg.. orig. slay.
3) Foaia soc. RomAnistimlu, an 1870-71, pag. 88. tthd.'veche.
4) Asa co'tectAm Sahat al publicatiei.

www.dacoromanica.ro
 70

dela Slanic, toate mosii &Milne si drepte mosteniri ale logofa-

tului. Apoi Barbu, fiul logof5tului, a miluit si el pe Nan pitarul
cu acele mosii. Apoi inaintea domnului i le-a slat j fiica lui
jupAnita Neacsa. In baza acestora domnul IntAreste lui Nan pi-
tarul si fiilor lui drepturile de proprietate castigate in acest fel
precum si un tigan cu copii cumpArat dela jupAnita Neacsa, fiica
lui Harvat log., cu 1800 aspri. Dupa aceasta Nan pitarul a mers
la domn si a obtinut, ca, dacA dupa moartea lui nu roman nici
fii, nici fiice, averea lui toatA sa o mosteniasea fratii lui'). Cand
lua aceste dispozitii testamentare, Nan pitarul nu era proprietarul
InfrAtit de Harvat logofAtul, ci proprietarul, care avea proprietate
danie dela fii aceluia. Dania fiilor stergea Obligatiile contractate
cu ocazia infrAtirii.
Alt caz de asezare in loc de fiu $i flied" e in documentul
din 1 lunie 1541 dela Radu VodA Paisie, care confirmA cAlugAritii
Anghelinei si fiicei sale, Calei, drepturi de proprietate asupra
ocinei ei din Golesti, asupra satului BAltenii si asupra ocinei er
dela MarAcineni. Ni se spune apoi ca Anghelina si Calea neavand,
copii s'au dus la domn, de au asezat pe nepoata lor, Caplea,
peste toata averea lor, sa be fie Din loc de fiu si fiicac Caplea a fost
luatA deci dela mama ei de catra testatoare si domnul aprobg, ca sa
rAmae mostenitoare a celor douA proprietare 2). Cartea domneasca.
din 8 Ian. 1569 dela AlexandruVoda e carte de judecat5. Rude ale lull
Vlaicul bivvellogolat pariserA pe nepotul acestuia, pe Vlaicul log.,
fiul Mihnei pArcAlab, CA nu ,a fost fAcut flue. Constatand dom-
nul c5 in vremea lui Radu Vodsa, Vlaicul bivvellog., care n'a
avut fii din trupul lui a luat pe nepotu-sou Vlaicul, fiut
Mihnei pArc., precum s-i fie in loc de fiu, inaintea tuturor
megiasilor, IntAreste acestuia stapanire peste mosia dela Porcanii
si dela Racovita a bivvellogofAtului 3).

1) George G. Maxim, Obiceiurile juridice ale poporului romin. laqi 1921

pag.18 19 Autorul nu spune, de uncle -a ltiat docuMentu[1. Este inarevide0
ca suntem in fata unei traduceri mai vechi. Altfel nu pUtea II in textul slavoib
corespondentul dela : pentru averile i satele tiganii i-ce sunt mai sus
scri0, nu se va face imparteala, ci sii lie fratilor lui . ./", caci acesta e
traducere a urmia, are nu intelege, ce' e pradalica intrebuintata in ase-
menea cazuri i tradusa aici cu divaricata".
2) Arh. Stat., condica mrii Vierti, 1. 61.
3) Arh. Stat, Bucure0i, m-rea Valea, pachet VIII. doc, 1

www.dacoromanica.ro
 - 71 -
Carte de judecata similara e cea data de Alexandru Voda
la 18 Mai 1570. Stanila proprietar la Blagodesti, sofia sa Stana
$i sora Iui Galina neavand copii, mai de mult a$ezasera pe ne-
potul for loan gramaticul D ca sa le fie in loc de flag, sa-i hra-
niasca si cinstiasca. Toti au murit de ciuma. Ion i-a Ingropat $i
le-a facut pomana (saracoste). In vremea Iui Patrascu Voda ne-
potii lui Stanila, anume Fatul $i Soian, 1-au parit pe Ion, ca n'a
Post asezat ca fiu, dar au ramas de lege. Acei nepoti reinoesc
procesul Inaintea Iui Alexandru Voda, dar si acum pierd procesul.
Domnul la data de mai sus confirma l) Iui Ion mosie in Blagodesti.
Din 21 Martie 1573 avem o asezare facuta de Fatul ba-
tranul cu martori si care incepe testamentar cu >In numele Tatalui
si al Fiului<< etc. Fatul batranul avea trei fiice : Stana, Greaca $i
Comana. La 21 Martie 1573 Stana, fiica mai mare, era maritata
cu Dragusin. Inainte a martori iscalitori ai documentului Fatul
$i sofia sa Braia aseaza pe ginere-sau, Dragusin si pe sofia
acestuia, pe Stana, s be fie Din loc de fik, peste ocinile lor de
mo$tenire (dedina), caci ei fii n'au avut. Dragu$in a asezat in
casa lui Fatul 2800 aspri gata, un cal si 4 boi, ca sa fie cu Fatul
nedespartiti in veci. Dragu$in $i Stana sa dea zestre Comanei $i
Greacai, cat vor putea. Se mai prevedea prin acest act ca ocina
cumparata dela Stoian Celebi se va impar(i in trei parti, repre-
zentand zestrea fetelor, dar la ocina de basting din Blagodesti
a lui Fatul, Comana si Greaca nu vor avea drept sa se amestece,
ci s o stapaniasca Dragusin $i Stana, cari ii vor hrani $i cinsti
pe Fatul si Braia pans la moarte, ca pe niste OHO. Se mai
prevede in act ea Stana si Dragusin se vor mosteni reciprbc,
eel ce ramane in viata mosteneste toata averea, ce ramane dupa
celalalt. Rudele Stanei $i ale lui Dragusin sunt oprite dela once
amestec $i prin blestem 2). Cartea domneasca din 3 lunie 1584
e interesanta ca text. Mihaila si Voica, cari aveau proprietate
in Stoenesti si Brazesti neavand copii au mers la domn, D de au
dat $i au asezatz pe nepotul for Mihaila peste toate ocinile !or,
D au facut zice documentul pe nepotul for Mihaila gra-
matic fiu far' de peicat si de mic I-au crescutc. Si prin blestem

1) Arh. Stat., Bucuresti, sect. ist.

2) Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 72

se apara in aceasta carte domneasca drepturile mostenitorului

asezat
Documentul din 27 Febr. 1586 arata, cum o matusa inve-
steste cu drepturi de fii pe o nepoata a sa de soil si pe bar-
batul acesteia'). La data de mai sus Mihnea (II) Voda intareste
jupanului Mitrea velvornic si sotiei lui, Neaga, stapanire peste
satele Sahatenii toti, Grecii toti, Tataraii, Bontestii toti, Razvadul,
Ilhovatul, Lungii si '2 Fratesti, apoi peste tiganii din tigania Lur-
gilor si din tigania Grecilor toata. Mai inainte jurnatate din
aceasta avere a fost a jupanitei Neaga, avere de mostenire, iar
cealalta jurnatate a jupanitei Stanca. matusa Neagai. Dar jupanita
Stanca in zilele lui Alexandru Von' s'a dus la domn, Dde a dat
si a asezat peste averea sa pe jupan Mitrea velvornic si pe
Neaga, nepoata ei de sora si i-a luat jupanita Stanca pre ei in
loc de file, deoarece ea n'a avut fii. Pentru asezarea ca moste-
nitori a trebuit O. se faca carte domneasca, care nu s'a pastrat.
Desavarsirea actului de mostenire s'a Intocmit inaintea lui Mihnea
Voda, care ne spune ca si inaintea lui s'a prezentat proprieta-
reasa Stanca si si-a dot de bung voea ei averea sa nepoatei -sale
si sotului acesteia, >>ca sa alba vecinica pomenire. Si-a rezervat
doar niste tigani, pe cari 1i va stapani, cat va fi in viata si cari
dupa moartea ei revin acelorasi mostenitori asezati de ea. Deci
prin darea inaintea lui Mihnea Von' averea a trecut in stapa-
nirea mostenitorului. Asa se explica cartea domneasca din 27
Febr. 1586, care be recunoaste drepturile de proprietate. Trebue s
mai antint'm ca prin aceeas carte domneasca se prevede ca palte
surori ale jupanitii Neagai sau rudenii ale lor, nici decum amestec
sa nu aibac. Era acesta un adaos superfluu ?
In ce bug stapania Irisa Mitrea vellogofat averea sotiei sale?
Putem admite ca fusese infratit de aceasta, fiindca n'aveau copii.
Strelni asezati cu drep- S'au pastrat carti domnesti, cari
tuhi de mostenire asupra arata ca si streini puteau fi asezati cu
mogilor. drepturi de mostenitori. Legea, obiceiul
de a aseza a urmat deci acelas drum de evolutie, ca si Infratirea..
Despre asezarea unui strein cu drepturi de mostenitor in vremea
1) Acad. Rom., 138 I XLV.
2) Arh. Stat., Bucureti, sect. ist S'a publicat cu partite sale esentiale.
dar cu unele erori ap, D. Mototolescu, op, cit , pag. 69 n. 2.

www.dacoromanica.ro
 73

lui Basarab Voda a pastrat $tirea o carte* domneasca din 13

Dec. 1525 a lui Radul dela Afumafi. La aceasta data Radu Voda
Intare$te lui Fatul $i cu fii Gherghe, 1anachi, Chiriacos vi Neagoe
vi cu fii, call va avea, stapanire la Carcimari peste partea lui
Radu Coviltiru cu o parte din via dela Ratunda $i la Babeni
din Teleajen, cumparatura a lui Fatul Im vremea lui Basarab
Voda, apoi la Albe$ti vi Negovani ' 2 din partea lui Dan, fiul
lui Manea, caci acest Dan a a$ezat pe Fatul pe a lui ocina de
bunavoe in vremea lui Basarab Voda Radu Voda spune do-
cumentul a vazut cartea de asezare a lui Basarab Voda I).
Cartea lui Alexandru Voda din 12 Aug. 1575 intareste ju-
panului Stoichifa velpost. cu fiii ocina la Maxim, din partea ju-
panifei Neagai '12 vi cu un vecin, movie batrana $i ba$tina a a-
cesteia, caci aceasta soil a vornicului'Udrea a mers la domn $i
>>a dat $i a asezatz peste mo$ia sa amintita pe velpostelnic >>ca
sa-i fie in loc de fitic. Dupg aceea Neaga a fost cinstita vi mi-
luita de Stoichi(a, cat ea a mai trait.
Deaceea ea la moartea ei a dat velpostelnicului vi cealalta
jumatate din satul Maxim vi 112 din Berindesti vi din Udreani,
113

toata partea ei 2).

7zare deghizata Ca $i infreitirea, s'a folosit vi aseza-
in asezare pe movie. rea ca drum de a se introduce cineva in-
trio movie streina. Acest caz II confine cartea domneasca a lui
Mihnea (II) Von' din 5 Noemvre 1579. Neagoe Clipoe a mers
la domn vi >>a dat $i a a$ezatq pe jupan Chirca comis peste
ocina sa dela Grovani. La data amintita domnul Intaria lui Chirca
comis cu copiii ocina la Grosani, partea toata a lui Clipoe. Ni se
spune adica ca Chirca comis a daruit la a$ezare pe Neagoe Cli-
poie cu 800 aspri 8). Ace$ti bani erau evident pre(ul mo$iei.
Fecior de suflet In sec. 17, cand lumea citia pravile
grece$ti vi nomocanoane, sub influen(a acestora poate, s a impru-
mutat iotesia, despre care acestea scriau vi atunci un infiat, un
asezat pe movie, pe avere ca mo$tenitor, s'a zis $i fecior de suf-
let. Aducem aici numai doua cazuri.

1) Acad. Rom, 14 R. B.; are FOrmula amintitA.

2) Arh. Stat. Bucuresti, sect. ist.
3) lbidem.

www.dacoromanica.ro
 74--
La 30 Mai 1637 Neacsa logofeteasa a rAposatului Gheorghe
log. ot MAgurele da scrisoare nepotului ei, lui Paraschiv, fecio-
rul lui Vasile log. ot Bratiani ca lasand-o al doilea sau sot Gheor-
ma banul, si neavand fiu, 1-a luat pe Parachiv sa-i fie fecior de
suflet'). La 22 Mai 1696 Stefan sin Duca ot Cunesti fiind om
batran, neavand nici feciori, nici fete, cid zapis lui Necula cApitanul
sa-i fie fecior de suflet si i-a daruit 10 stanjeni, DsA fie si el
mosnean vechiu, ca si noi<( 2).
Cum se mostenia o Vom discuta mai departe, cand si cum
mosie in anul 1586? s'au InlAturat dispozitiile restrictive ale
celui mai vechiu drept comun de mostenire din Tara-Roma-
neascg. Acum subliniem aici normele, ce reies dintr'un document
dat de judetul Gherghina si 12 pargari la 12 Iunie 1586. Petri-
man, fiul lui Ivan, nepotul lui Mazgoe a avut pars cu Obislav,
al patrulea nepot al lui MAzgoe, pentru un loc de vie si pentru
o livada la Slanic, foste ale lui Mazgoe. Gherghina si cei 12 par-
gari au judecat cA Petriman are drept sa tie locul de vie si li-
vada, fiind dreapta mosie de mostenire (dedina), fiindea Petriman
ii este lui Mazgoe nepot de fiica, iar Obislav ii este al patrulea
nepot. E interesant cA judecatorii amintiti spun CA au cautat si
au judecat dupa _dreptate si dupA legea duninezeiascci. E primul caz
cunoscut noug procese de mostenire se face referinta la legea
diuina '). Trebue relevat si faptul cA acest proce de revendi-
care pentru o mosie se Linea inaintea judetului si celor 12 pargari.

V.

Darea sau donatia Discutand infratirea intre sot si so-

intre particulari. tie, ca s stApaniascA impreuna o avere
Mosii de donatie si sa se mosteniasca reciproc, am pre-
particulard. zentat si cartea de InfrAtire data la 5 Iunie
1619 de Gavriil Moghila VodA ). Din momentul Infratirii, dna
nu era puss vre-o conditie restrictive si limitativa a inceputului

1) Arh. Stat., Bucureti, condica m-rii Viera, f. 216.

2) Acad. Rom., 19 LXXX.
I

3) Arh. Stat., Bucureti, sect. ist..

4) Vezi mai sus peg. 96.

www.dacoromanica.ro
 75

duratei de infeatire, sotia Infratita avea asupra averii, de care era

vorba, acela$ drept de stApanire ca $i barbatul.
Se putea intampla ca a$teptand lnzadar sa aib5 fii, sau ivin-
du-se certuri cu rude sau apArAnd vre-o molima, cum a fost ciuma
$i boalg cu viermi In vremea lui Alexandru Voda cel Mic % ta-
tal lui Mihnea (II) Vod5, hotarIrea bArbatului de a !Asa averea
sa sotiei sale, a putut fi una din ultimile hotarki ale lui sau
hot5r1rea nu mult despartita de ceasul mortii. $i'n aceasta forma
transmisiunea drepturilor de proprietate dela sot Ia sot a trecut
in sec. XVII. Cunoa$tem $i aducem aici cartea domneasca din 12
Februarie 1613, prin care Radu Voda confirms jupAnitei Stanii,
sotia Jul Padule velstolnic, stapanire asupra '12 mosiei din Se-
cuiani, cats avea sotul ei, fiindca sotul proprietar 2), a mers in-
aintea domnului $i >>a (tat jupanitii sale, Stana '/2 din mosia sa
dela Secuiani, >>ca sa-i fie ei mosie, pentruca ei feciori din trupul
for n'au avut<<. Actul juridic al lui Padule velstolnic era act de
danie, in baza caruia sotia intra in drepturi de proprietate ime-
diat dui-A aprobarea domneasca.
Dania particularci este mai veche, cleat anul 1613 in drep-
tul muntenesc. Trebue sa amintim aici ca cunoa$tem un singur
caz din sec. XV, cateve (anume 3) din prima jurnatate a sec.
XVI $i mai multe 1ncepand dela jurnatatea acestui veac. De ce ?
Vom vedea mai departe. Fiindca Ia inceputurile sale, ca danie
facuta inaintea domnului apare sporadic, apoi dela o vreme
devine obiceiu general $i norms, intereseaza persoanele, carora
se facea danie $i forma acesteia cu consecintele sale.
Danil catre surori. Avem mai multe cazuri de danii ca-
trA surori, pe cari le vom expune cu motivarile date de artile
domnesti.
Discutie impune cazul din 'documentul datat 2 Iunie 1552
dela Mircea Voda Ciobanul 3). La aceastA data domnul constata
$i hotara$te, ca Voico din Coteni are mosie (dedina) bAtrana $i

I) Ma i se zice in cronologia tabelarei ap. N. lorga, Operele lui

Const. Cantacuzirto stolnicul, Bucureti 1901, pag. 25 nr. 29.
2) Arh. Stat., Bucureti, condica mitropoliei, nr. 2, f. 475.
3) S'a publicat in original i traducere fAcuta de d-1 D. Mototolescu,
in lucr. cit., pag. 82, 83, n. I.

www.dacoromanica.ro
 76

dreaptA la Coteni, la Haesti si la Piscup5sti. Arata apoi, c5 acest

Voico a dat surorii sale mosia sa toat5, pe unde a avut, ventruca
Vois lava a pAzit pe frate-sAu, pe Voico, la moartea lui si a pia-
tit Voislava 800 aspri, cat a lost Voico in viata. Se adaoga ca.
Voico a facut dania de buna voe. Domnul intareste partile de
ocina Voislavei, fiilor, nepotilor ei etc. Se specifics anume ca.
Marco, fratele lui Voico, n'are nici un drept la mosia data Voi-
slavei.
S'a zis discutandu-se acest caz, ca fratii aveau intaetate la
mostenirea frateasca si ') ca actul lui Voico ar fi exclus dela
mostenire pe fratele aceluia, pe Marco. Din cele expuse pans
acum rezulta 'insa fara replica situajia, ca fratii in 1552 nu mo-
steniau pe frati, decat in baza unei dispozitii speciale a proprie-
tarului, aprobate de domn. De ce totusi cartea domneascA mai
intai e o porunca (HOHEAE11110, care aratA WA de oricine care e
partea de mosie a lui Voico pretutindenea. Trebue sa admitem
cal Voico cu proprietatea sa facuse parte din o proprietate indi-
viza de mostenire, unde coproprietar era si Marco, fratele. Po-
runca domneascA aratA esirea lui Voico din indiviziune si apoi
domnul conferia drepturile de proprietate asupra partilor de mosie
ale lui Voico, surorii acestuia, Voislavei. De aceea cartea dom-
neasc5 din 2 Iunie 1552 aminteste si pe Marco, precum si in-
terdicjia s5 nu aiba nici un amestec, subliniindu-se astfel ca nici
o dispozijie special5 in afarA de dreptul comun de mostenire nu
detinea Marco, ca privilegiu.
Danii catra. mama In anul 7065 (1566-7) 2) Petrascu Von'
$i sorci. int5reste surorii sale, care era Maria, atunci
vaduva lui Balea paharnicul din Pietrosani si fiicei ei, Dobra,
stapanire peste toate bucatele raposatei Neacsa, alt5 fiicA a pa-
harnicului Balea. Cartea unchiului domnesc arata ca apropiindu-
i-se moartea jupAnita Neacsa a strans oameni buni, pe popa Du-
mitru din Targsor si jupanita Stana Mandeasc5 si nora acesteia,
jupAnita Ana, apoi pe Stan pArcAlab, pe popa dela Stancesti, pe
Badea comis dela Buciumeni, pe Oprea Sain si pe Dragusin $i

1) D. Mototolescu. op. cit., pag. 84.

2) Acad. Horn., 19 I R. 13. Local pentru numele lunei e rupt. E insa
ziva, 13. CI. si St. Nicolaescu, bocumente slavd-romane etc. Bucuresti
1905, pag. 63.

www.dacoromanica.ro
 - 77 -
le-a declarat, ca da mamei sale Maria i surorii sale, Dobra, s
aib5 dupa moartea sa, sate, tigani "si tot orice se va alege bu-
cate ale tatalui ei, Ba lea paharnic, ca nimeni din fratii i alte
rude ale paharnicului Balea sal nu aiba nici un amestecg. Se pune
blestem asupra celor ce ar cauta sa strice dania. Aceasta carte
domneasca arata ca domnul aproba un testament oral, ai carui
martori fac marturie inaintea dornnului.
!arise danii ceitra In jurnatatea a doua a sec. XVI erau
surori. legal valabile i artile marilor bani, cand
prin ele se aproba considerandu-se bine facuta o danie. Avem
din 11 lulie 1569 cartea lui Dobromir velban data in satul Stoe-
neti, prin care arata ea preotul Joica a dal surorii sale Voica
o cumparatura a sa, ocina la Negoeti, partea lui Serban ').
Cartea domneasca din 8 Mai 1570 a lui Alexandru Voda con-
firma dou5 danii. Se confirma lui Stan vatav cu fiii moie la
Curpen, partea lui Balan toata, fiindca Balan a dat acea moie
surorii sale, Stanei, iar Stana a vandut-o lui Stan cu 750 aspri.
Prin aceea carte domneasca se confirma Dobrei moia, ce i -n
dase frate-sau Ion >de a lui buns voe i inaintea megi-ailor( 2).
La 10 lunie 1578 Mihnea (II) Voda confirma Neacii cu fiii
moie in Corcolati, partea fratilor ei, Neagoe i Radul, cari ne-
avand copii au dat la moarte surorii for Neaca moia sa-i po-
meniasca i sa le faca doua saracoste 8). La 9 Sept. 1579
Mihnea (II) Voda confirma jupanitii Voi a cu fiii ocina la Stoe-
neti, ce i-a dat-o la moartea sa Stan logofat, fratele ei, care n'a
avut copii 4). Aceea norma juridica se urmeaza i'n documentul
din 5 Ian. 1581. Velica neavand feciori a dat surorii sale, care
era Marga, so(ia lui Hamza banul, partea ei de movie 5). Un do-
cument din 30 August 1587 cu forma de testament spune ca
'Marga, fiica, lui Matei, a lasat, ca dupa moartea ei s fie m-ril
Glavacioc satul Drencea 'I Caracalul iar mamei sale ii lass
satul Cornotenie 6).

1) Arh. Stat., Bucure0i, sect. ist.

2) Alex. Stefulescu, Documente slavo-romane etc., pag. 179.
3) Acad. Rom., 39 I LXXVI, traducere veche.
4) Ibidem, 52 I XL.
5) Ibidem, 123 I XLI.
6) Arh, Stat., Bucureti, sect. ist.

www.dacoromanica.ro
 78
Danii catrci un fiu qi Dania implica exluderea de cele
excluderea celorlalli mai mufte on a altor mostenitori legi-
dela mostetzire. timi, sau excluderea unor indreptatiti
dupa dreptul comun. Asa ne arata cartea domneasca din 20
Noemvre 1556. La aceasta data Petrascu Voda confirms jupanitei
Neaga of Rumceani satul Cis laul. Se spune dupa aceasta ca
Neaga a venit Inaintea domnului cu fiul sau Vlaicu clucer si i-a
dat Cis laul, caci Vlaicul a cinstit-o, tinut-o si hranit-o prin tari
streine, iar alti fii ai lui Bratul sa nu aiba amestec cu acest sat,
caci ea singura 1-a lasat si tocmit (SmatcmnAA) cu limba sa in-
aintea Domniei mele zice documentul. S'a pus si blestem ').
Danie ccitra un frate Puteau mosteni fara o dispozitie
ea excluderea specials testamentary fratii pe surorile for
celorlalti. in 1572? Nu &A raspuns far' de replica
cartea domneasca din 12 Sept. 1572 a Iui Alexandru Voda, prin
care intareste lui Bercea cu fiii drept de stapanire asupra ocinei
dela Stanesti, partea Grozavei, surorii Iui Bercea. In partea de
motivare a cartii domnesti cetim ca Grpzava s'a dus la domn
si si-a dat de buns voe si cu stirea tuturor megiasilor partea sa
de ocina din Stanesti fratelui sau Bercea si a declarat Inaintea
megiasilor si a domnului CA se lepada de alti frati, cari n'au
hranit-o si n'au tinut-o ca Bercea z). Nu putem adica admite
altceva, decat ca Grozava fusese infratita cu fratii sai, iar ea
Inaintea domnului a ob(inut, ca sa ramana frate de dna numai
cu Bercea.
Danii MINI fiice. Grija de a putea lasa fiicelor averea,
mosia a manat pe proprietari pe toate caile admise de lege. Ame-
nintat de apropierea mortii un parinte, care a tot asteptat sa alba
un fiu, in sfarsit se vede constrans a lua masuri imediate si a da
fiicelor mosia. Asa a fost cazul cu acel Danciul, stapan peste o
parte din satul Iasi, despre care cartea domneasca din 12 Noem-
vre 1562 a lui Petru Voda cel Tartar spune, ca inainte de acea
data Isi daduse mosia sa fiicelor sale Neacsa, Stanca si Voica,

I) Acad. Rom., 56 I CXVI.

2) Aril. Stat , Bucureti, sect. ist.

www.dacoromanica.ro
 79 -
fiindca fii n'a avut 9. Au fost si cazuri ca tatal designa movii
fiicelor, sa le stapaniasca, probabil ca s preintampine certuri sau
fiindca asa-i cereau imprejurarile familiare. Important este de
aceea documentul din 25 Oct. 1567 dela Alexandru Voda 2). La
aceasta data domnul ii intareste lui loan si cu feciorii lui movie
din partea lui Stoica. Cetim mai departe in document ca loan
s'a dus Ia domn si a dat fetelor sale toata mosia din Mocevti.
loan ivi rezerva mosia dela Vernesti si cu via, cats nu e data,
'>pentruca ava au intocmit loan singur cu limba sa Inaintea dom-
niei melee zice domnul in cartea, ce o (Ia').
Dania unei movii in senzul aratat, ca s insemne un anume
drept de movtenire, se putea face vi 'naintea unui judet asistat de
12 pargari. Aceasta afirmatiune ne-o impune cartea de judecata
din 29 Aug. 1571 dela Alexandru Voda. Inaintea domniei Chiriac,
unchiul, parIse pe nepoata-sa Gherghina, ca n'are nici un drept
asupra ocinei dela Babeani si Carciumarul. Gherghina a aratat
cartea judetului vi a celor 12 pargari din Targsor, in care se
spunea ca Gherghe, tatal, a dat Gherghinei toate bucatele si
ocinile de mai sus. De aceea domnul da cavtig de calla Gher-
ghinei si i confirms ei si fiilor, cati va avea, stapanire peste mosia,
ce a avut-o tatal ei, Ia Babeani vi la Carciumarul
Danii ceitre alte Ca si infrotirea, ca si apzarea, dania
rudenii. data admisa de domnie ca norma juridica
a fost extinsa de interesati, de alte vremuri politice si econo-
mice, ca s alba cat mai mare domeniu de aplicare.
Dela copii s'a extins in mod firesc la alte rudenii, precum
am vazut, unele chiar pe un grad distantat mult in jos sau co-
lateral. Veri, nepoti au beneficiat de exceptia aceasta a legii. La
8 Dec. 1547 Mircea Voda Ciobanul intarevte lui Stanciul cu fill,
cati va avea etc., ()dna la Farcasesti, toate partile Stanei, care i
le-a dat la moarte sa le alba varul ei, Stanciul si fratii sai dela
Telesti, ca movie colectiva. Fara aceasta dispozitie mosia Stanei
dupa moartea ei ar fi ajuns domneasca prin desherenta. Prin

1) Alex. Stefulescu, Documentul slavo-romane etc., pag. 195-6.

2) Asupra inceputului domniei acestuia vezi St, Nicolaescu, Petru
Voda cel Tana'. i Petru Schiopul, Bucuresti.
3) Arh. Stat., Bucuresti, sect. 1st., traducere.
4) Acad. Rom., 1 I R. B.

www.dacoromanica.ro
 - 80 --
aceasta particularitate a sa aceasta carte * de danie are impor-
tanta deosebita 1). La 6 Februarie 1578 Mihnea (Ii) Voda con-
firma lui Negre cu ft.* sal mosie la Jupaneni si se arata ca
Parvul neavand feciori a lasat la moarte jumatate din partea lui
de mosie nepotu-sau Negre, iar cealalta jumatate Parvului sin-
gur 2). Acelas caz juridic ireprezinta cartea domneasca 8) din 8
lunie 1579 a aceluias domn. Mihnea Voda la aceasta data inta-
reste lui Pana stapanire peste mosia din Ghimpeni data de un-
chiu sail, care a mers la domn si i-a dat-o, pea sa-i fie in loc
de fecior. A luat Pana mosia imediat in stapanire ? In aceasta
privinta cartea domneasca tace. Dintr'un document din 4 Sept.
1585 dela Mihnea (II) Voda stim ca Cretu of Buzau avea mosie
in Berindesti dela unchiul sau Stoica bivvelpostelnic, iar alts mo-
sie tot acolo data de acelas la moarte Dcu limba luin 4).
Exceptia dela lege a ajuns obiceiu si ca obiceiu juridic
trece in sec. XVII, precum ne arata si cazul urmator. La 25 Ian.
1621 Radu Voda Mihnea confirms lui Oprea cu fii stapanire
asupra mosiei, ce a avut-o Danciul unchiul, acestuia si Dobra
si Galea, fiindca la moarte Danciul o lasat "cu limba sag
nepotului sau Oprea 5).
Danii catra streini sau Din vremuri vechi avem danii
persoane, a cdror inru- catra streini si regretam mai totdea-
dire n-o putem identifica. una, ca documentele sunt putin vor-
barete si nu ne spun motivele, deoarece in vremuri de vifor
politic, in timpuri, cand indicele economic, social inregistra si
multe anomalii, multe danii poate ascund constrangeri, obij-
duiri etc.
Primele cazuri de danie facuta unor streini se intalnesc
inteun document* din 18 Januarie 1480 6). Documentul acesta

1) Ibidem, 228 J XIX. Aare formula amintita.

2) Arh. Stat., Bucureti, condica mitropoliei, f 24 v.
3) Arh. Stat.. Bucureti, sect. 1st., traducers veche.
4) ibidem.
5) Acad, Rom., 174 J LXVIII.
6) Arh. Stat., Bucureti, m-rpa Polovragi, pachet VII, perg., orig.
slay. Totdeauna (da 2 ori) Avram e scris posterior, pe loc ras, sau cel
putin putem spune, c e scris reintinerit. Are fopnala anumita.

www.dacoromanica.ro
 81

arata, ce anume elemente intrasera in stapanirea unor latifundiari

sere sfirsitul sec. XV. Cei patru frati erau oameni devotati ai
lui Basarab cel Tanar: Avram, Bran, Radul si Petru. Domnul le
confirma satele : Banea, Gilort, Polovragi, Spineni, Budoni, Pa-
Scurta, Strambatati, Canesti, Braasti si Curtea lui Valcan,
mosii batrane, apoi Mogosanii si Turita, cumparate de Avram cu
fratii sal, dela Moga cu 70 florini.
Se vede ca Avram se mai zicea si Ticuci, caci mai departe
documentul arata ca Ticuci cu fratii sal a schimbat Turita cu
popa din Satcel pentru '/, din Stefanesti si II2 din Valarii. Ce
interese aveau cei patru frati sa fie proprietari in ultimile doua
sate? Nu le putea face altfel danie Toader din Stefanesti inaintea
domnului partea sa din Stefanesti si Valarii jumAtate ? Devenitilor
megiasi Toader dat mosia sa ? Acelorasi frati li se confirma
stapanirea peste satul Baronii, cumparatura dela Semeneasa si
copiii ei cu 700 aspri, apoi peste partea lui Cojoc la Cepturile
si peste Golestii toti, cumparaturi ale fratilor dela domn cu 80
fl., apoi peste partea lui Manciul din BraAsti, peste Braestii si
Turcinestii dela Ablanita, mosii date lui Ticuci si sotiei lui, Do-
brei, de zestre din partea domnului. Mai cetim in acelas docu-
ment ca Micul inaintea domnului a dat lui Ticuci si fratilor lui
partei sa din Valcsanesti, iar Bisa si feciorii ei le-au dat in-
aintea domnului partea lor, 113 din Strambatati, '12 din Ganesti si
'12 din Dinu. Dan si Oprea le-au dat inaintea domnului ocina
lor, Catetii. Aceiasi frati au cumpArat dela feciorii lui toe juma-
tate din Mailati pentru 500 aspri si familii de tigani. pe cari ii
numeste documentul cu numele.
Acestea erau mosiile, a caror stapanire le-o confirma dom-
nul la 18 Ian. 1480. Proprietatea aceasta mare consta deci din
mosii de mostenire, din mosii de schimb, din danii, din mosii
de zestre si din mosii cumparate si era a patru frati cu privi-
legiu de mostenire.
In documentul din 9 Martie 1502 s'a amintit ca Tabarta a
dat boerilor Radu $i Petru partea lor din Balesti, unde cei doui
aveau restul proprietatii ca danie domneasca dela Vlad Voda
Calugarul.
Cumpcirciturci deghizatci Si dania a servit pentru a deghiza
in danie. o cumparatura, ca in cazul urmator.
Femea lui Neagoe si fiica ei merg la domn si dau lui Stoica
6

www.dacoromanica.ro
 82

pitar partea lor de ocina din Lungi. Apoi Stoica cumpgra dreptul
de proprietate dela fiica lui Neagoe, dela Drataia. Se vede ca
Diggaia n'a vrut sa doneze, ci a cerut bani sau a putut fi si alt
motiv. Dar ca s poata cumpara Stoica, dania 1-a inlesnit. Dom-
nul, inaintea caruia s'a facut dania si cumpArarea, a dat lui
Stoica pitar la 18 lunie 1510 e VlAduta Voda drept de
proprietate asupra amintitei mosii din Lungi printr'o carte *
domneasca').
Alte danii la rude. $tim dintr'un document datat 5 De-
cemvre 1567 dela Petru Voda cel -Briar c in vremea lui Vlad
Voda, Stan si Dumitru dela Banesti au dat nepotului lor, Manea
Vulparul, ocina lor, 113 din satul Golesti "), cad Stan si Dumitru
bgeti n'au avut si au lasat, ca dupa moartea lor dela nepoti s'a
aiba pomenire. La 16 Aprilie 1569 Alexandru Voda confirms
Iui Grigorie $i feciorilor lui, cati va avea, partea de mosie a lui
Ion din Valea HAestilor, pentru ca acesta neavand feciori, le-a
dat-o de buns voe, >>sa alba a-i face pomenireq 3).
Despre o danie facuta in vremea lui Basarab Voda scrie
cartea domneasca din 20 lunie 1571 a Iui Alexandru Voda. Cartea
aceasta domneasca Incheia un proces. Popa Oprea parise pe
Radul, Oprea Si Stan, ca stApanesc pe nedrept '14 din mosia
Pausesti si f/d din Prundeni. Acestia au dovedit CA au mosiile
dela mosii lor Cazan, Micul si Radul. Acestora le-a dat Radul
Tastabeanul, >>caci n'a avut Radul nici un fiu din trupul sail, ci
a fost sterpe, spune documentul. Daruitii au dat m-rii Govora
6000 aspri etc., de a fost inscris donatorul lor in pomelnic. Drept
aceea domnul la data de mai sus intareste Iui Radul, Oprea si.
Stan cu fiii drepturile de proprietate asupra ocinilor reclamate )
Un document din 30 Sept. 1585 dela Mihnea (II) Voda con-
fine stiri despre dania facuta lui Dan si Neagai, mosie la Caesti
si la Gurguiati de catra Erina, care la moartea ei le-a dat partile
sale de mosie, fiindca Dan si Neaga o au cautat $i o au pazit
la neputinta eic 5).

1) Acad. Rom , 1 I LVIII. Are formula amintiM

2) Arh. Stat., Bucuresti, m-rea Valea, sachet X, doc. 4.
3) Arh. Stat Bucuresti, sect. ist., trad. veche.
4) Arh. Stat., Bucuresti, sect. iFf.
5) Ibidem, trad. veche.

www.dacoromanica.ro
 - 83 -
Davie ccitrci ginere. Informatia documentului din 18 Aug. 1593
poate impune discutie. Alexandru Von' cel Rau confirms la data
de mai sus lui Ion postelnicul si jupanitii sale Despina si cu fiii
for ocina la Scaesti, partea jupanitei Musa, care a fost de mosie
soil a jupanitei Maria, care era soacra lui Ion postelnicul. Cartea
donmeasca dal si urmatoarea motivare. Jupanita Musa a murit
3>si feciori din trupul ei n'au ramasc Deci a mostenit ocina
Maria, care a mers la domn cu barbatul ei, Vintila paharnicul,
i a dat de bung voe si cu stirea megiasilor ocina amintita,
postelnicului Ion si fiicei lor, Despinei, sa fie pomenire raposatei
Musa 9.
Erau jupanita Maria si jupanita Musa asezate ca surori de
mosie, sau fusesera inflate si deci stapaniau in jumatate fiecare
o mosie mostenita ? Deslegarea o poate da numai documentul,
care ar arata aceasta aevea. Situatia juridica a ocinei avute de
Musa nu poate fi alta, Insa rata vreme avem numai documentul
citat si stim cal dupa 18 Aug. 1593 ocina n'a fost reclamata de
nimeni, nu se poate da raspuns necontestat.
Acesta din urma e ultimul caz, ce-I aducem pentru danii
intre particulari, cari trebuiau sa aiba anumite limite si sa im-
brace o forma legala admisa. Am vazut ca daniile sunt mai frec-
vente in jumatatea a doua a secolului al XVI-lea, cand dania
climpreuna cu infratirea, Infierea si asezarea rup tot mai mult si
flesfac catusele, can incercuisera pe vremuri dreptul de proprie-
tate, pregatind regimul deplinei libertati a proprietarilor de a di-
spune dupa plac sau dupa nevoe de'bunurile lor.
Cand se constata, ca vechile ingradiri au disparut in cea
mai mare parte si on cine poate dispune, cum vrea, de mosia
sa ? Citam pentru aceasta documentul din 5 Februarie 1635 dela
Matei Voda Basarab In legatura cu soartea mosiilor lui Cernica
vornicul. Boerii randuiti s cerceteze au hotarit ca cele doua filce
ale vornicului Cernica, adica Calea si Neacsa vor mosteni
parinte$ti, fiecare o jumatate. Domnul spune In cartea sa
apoi : ,iar pentru zestrele, cui ce i-o fi dat Cernica vornicul ne-
poatelor lui si fetelor lui, pans a fost el viu, asa au judecat acei

1) lbi4em.

www.dacoromanica.ro
 - 84
boeri s fie dat, caci a fost volnic cu mosiile (dedini) lui salad,
ce i-a fost voia 9.

VI.

Inchinarea. Din cercetarile publicate pand acum stim ca

au fost proprietari, cari s'au inchinat pe ei si mosia for sa fie
poslusnici unei manastiri, cum este acel Tampa, care in vremea
lui Mircea cel Batran se inching m-rii Nucet (Cozia) s ramaie poslu-
snic manastiresc, aducand si o parte de proprietate,prin care se adaoga
averea m-rii 2) si de acestia au fost multi. S'a discutat documen-
tul * din 18 lunie 1517, prin care Neagoe Voda Basarab inta-
reste marelui vornic Calota si cu fiii sai, )ca sa-i fie in Lupsa-
nul partea lui Mosu toata, oricata se va alege, pentruca a ve-
nit Mosu inaintea domnului D de si-a inchinat partea sa toata, iar
el s'a lasat ruman de a sa bung voe 3).
SA se observe, c era valabila numai Inchinarea de bung
voe, and cineva se trichina, isi thchina mosia si pe sine, ca sa
fie ruman sau vecin. Cartea domneasca specifica si una si alta.
Cineva putea sa-si vanda mosia si sa se inchine si pe sine ca
ruman noului proprietar. Astfel de cazuri cuprinde cartea dom-
neasca din 26 lulie 1594 a lui Mihai Voda Viteazul. Cetim4),
inteaceasta ca Miho banul si Hranita log. si cu fiii, cati vor
avea, au cumparat la Gradisteni si la Valea toata partea lui Bog-
dan cu 760 aspri, apoi toate partile lui Danciul, partea lui Arap,
partea lui Stroe si partea lui Manila si spune documentul"s'au
inchinat sus zisii oameni sa fie si rumani lui Miho ban si Hranita
log.. Au mai cumparat aceiasi tot la Gradisteni partea de ocina

1) Acad. Rom., 21 1 L. Vezi i 4 I L. Cf. Ec. D. Furtuna, Utenicii sta-

retulul Paisie in manastirile Cernica i Caldarupni, Bucureti (Nara an),
pag. 9.
2) C. Giurescu, Despre rumani, An. Acad. 'Rom., sect, ist., tom
XXXVIII, pag. 4. Docnmentul insa nu e din 1387. Pentru data acestuia vezi
I. Minea, Din trecutul stapanirei romaneti asupra Ardealului, Bucureti
1914, pag. 16-19 n. 30.
3) C. Giurescu, Vechimea rumaniei in Tara-Romaneasca i legatura
lui Mihai Viteazul, An. Acad. Rom., sect. ist., torn XXXVII, pag. 14
(492) n. 2.
4) Acad, Rom., 29 I LIX.

www.dacoromanica.ro
 - 85

a lui Ursul, a lui 5erbul, fratele acestuia, a lui Sanvasiiu si partea

lui Negoiu, cari toti s'au inchinat sa fie si rumani. Acelorasi
si-au vandut partile for Lupul, Draghici si fratii Balei Sri s'au
inchinat sa fie si vecink 1).
Am spus mai sus Ca imprejurarile grele politice si econo-
mice au favorizat in anumite vremuri forme de instreinare ale
drepturilor de proprietate asupra mosiilor. Document pretios este
in aceasta privinta cartea domneasca din 9 Mai 1595 a aceluias
Mihai Voda2). Aflam din aceasta carte domneasca de o danie a
lui Andronic vistier catra episcopia Buzau. Dinteaceeas stim, ca
Andronic vistierul avea satul Ratunda, Ace se zice Suseneasca
dela Meteleuc, 250 stanjeni, pe cari ii facea danie episcopiei. Mosia
fusese de mostenire a Mandestilor. In vremea domnului Alexandru
cel Batran 8) niste rumani din acel sat, anume Radul, loan, Stan,
Oancea, popa Stoica etc. au cumparat cei 250 stanjini dela
Carstian Mandescul si Alexandru Voda le-a dat carte de cum-
parare. Din pricina birulvi acesti oameni in vremea lui Mihai
Voda m.au vandut si Inchinatc cei 250 stanjeni lui Andronic vi-
stierul, care le-a plata 125 stanjeni cu 6875 aspri, deci cu 55
aspri stanjinul, iar ceilalti 125 stanjeni ii i-au deiruit fnaintea dom-
nului acel rumani. De ce aceasta vanzare si inchinare? Inchinarea
Insa a facut posibila vanzarea. Ca sa poata Andronic vistierul cum-
para, a fost daruit aceastaexprima inchinarea de catra rumani,
cari din situatia for ajungand donatori, nu .puteau Intrebuinta
alts formula juridica, cleat inchinarea si apoi puteau vinde me-
giasului de mosie restul proprietatii, care din pricina birului
ajunsese pentru ei o povara.
Caz asernanator este cel povestit de cartea domneasca din
30 lunie 1595 a aceluias Mihai Voda 4). La aceasta data dom-
nul intareste jupanului Radul velclucer si cu fiii sal, cati va avea,
stapanire peste mosia din Roberti, peste tot satul cu tot hotarul,
cu vii, cu camp etc. Dajdiile ri birul impovorau pe locuitori,

1) De ce se intrebuinteazA in acela document si ruman i vecin

pentru aceeas situatie juridicA T Oare nu e aceasta un indiciu, ca'u aceasta
vreme vorba: runtan inlaturd tot mai mult vorba: vecin?
2) Arh. Stat., Bucuresti, sect. ist., orig. slay.
3) E vorba de Alexandru Vod5, tathl lui Mihnea (II) VocIA Turcul.
4) Ath:Stat., Bucurestl, sect. ist., trad. veche.

www.dacoromanica.ro
 - 86 -
de i-au ingenunchiat pe toti satenii inaintea lui Radul velclucer.
Satenii mu inchinat qi au vandut toti toata mosia, Tnsa tot satul
sa fie toti rumanig lui Radu velclucer. Apoi Radul velclucer a
inchinat mosia si rumanii m-rii Cepturoaia.
Manastirile au pastrat cele mai multe carti de inchinare.
De aceea s'a scris mai mutt despre mosii inchinate manastirilor.
Dam aici ca specimene cateva cazuri inedite.
In 1520 Neagoe Vocla Basarab confirms m-rii Bistrita 1/4
satul Celeiu, si 'I, din garlele Celeiului, iar celelalte sa fie ale
m-rii dela Rau, cad le-a inchinat Barbu banul. La 10 Febr.
1525 Radu Vod5 dela Afumati confirms m-rii Bistrita satul Alu-
nul cu tot hotarul si morile, pentruca 1-a Inchinat Stanciul dela
Bae. 0 carte domneasca a lui Radu dela Afumati din 4 Apr. 1528
aminteste ca Parvu velban a Inchinat aceleeas m-ri movie in Tarsa,
fosta a lui Serban si feciorilor lui 9. Un document din 16 Ia-
nuarie 1538 al lui Radu Vocla Paisie arata ca Mircea din Ser-
banesti a 'inchinat mitropoliei partea sa din muntele Buceai 2).
Documentul din 9 lanuarie 1588 este interesant, fiindca
arata ca inchinarea unei mosii de proprietate colectiva trebuia
facuta de toti coproprietarii, iar cartea de Inchinare trebuia sa
sublinieze mai inainte de formula, ce exprima inchinarea, drep-
turile de proprietate ale donatorilor, cari inchinau. De aceea ve-
dem Ca la data de mai sus Mihnea (II) Voila Intareste Stanei
din Cioceni si nepotului ei, Staico, partea for de movie din
Tiganesti, proprietate batrana si dreapta de mostenire. Dupa
aceea se spune ca Stanca si nepotul ei, Staico, au mers la
domn l' de au dat si au Inchinat m-rii Aninoasa partile for de
movie a).
Se putea Inchina movie si unui particular, schimbandu-se
prin aceasta devolutia dreptului de proprietate, trecand dela vechiu)
proprietar imediat in stapanirea aceluia, caruia i s'a inchinat mosia.
Observant Ca.' inchinarea era un act de danie a unuia de o
conditie mai inferioara in societate catra cineva din protipendada
societatii acelei vremi.

1) Arh. Stat , Bucure0i, condica m-rii laistrita, f. 76-88, 86, 134.

2) Arh. Stat., Bucureti, condica mitrop., t. 290.
3) Arh. Stat., BuchkeVi, s'ect. ist., orig. Slag.

www.dacoromanica.ro
 - 87 -
Primul caz de inchinare a unei mosii catra un particular s'a pa-
strat Intr'un document din 7 Sept. 1491 dela Vlad Voda Calugarul'),
document despre care am scris si mai sus. Se poate ceti inteacest
document Ca Dragomir si Zlatco, proprietari in Mihoveni, au in-
chinat jupanului Draghici Stoicov 1/2 din mosia Mihoverii si se
precizeaza, ca in vremea lui Radu cel Frumos, >>fratele domniei
melee, cum ii spune Vlad Voda Calugarul in documentul sat].
Din acelas document aflam ca noul proprietar, caruia i s'a in-
chinat mosia, a putut dispune liber de noua proprietate si a van-
dut-o 2).

1) Arh. Stat., Bucuresti, Copii legalizate.

2) Draghici Stoicov, deci fiul lui Stoica. De care Stoica este vorba ?
De sigur tatal era acel Stoica pah. din 15 Martie 1958 (G. D. Florescu. Divane
domnesti din Muntenia in secolul al XV-iea in Revista arhivelor an. 1927
nr. 4, pag. 84. Trimitem totdeauna la rezultatele acestei lucrari, cand do-
cumentele au fost cunoscute d-lui G. D. Florescu). Cu acest Stoica poate
fi identificat Stoica Vintilov, boer fara titlu in documentele din 30 Mai, 10
Lae si 28 Oct 1464 (Florescu, Jucr. cit., pag. 86, 87 documentul din
30 Mai 1464 e numit tot Stoica Vintilov. Boerii martori ai acestui document
sunt : Dragomir vornic, Cazan Sahacov, Duca, Stoica Vintilov, NeagoeBor-
cev, Dimitrie log. Bratul spatar, Lale(a) vistier, Deatco stolnic, loan pahar-
nic, Neagoe comis, regesta in fisele noastre duph Arh, Stat., Bucuresti, m-rea
Cozia, pachet'XIV n. 1, perg. orig. slay).
Draghici stratornic e amintit In 1971, 1472, 1473 (Stoica spatar din
traducerea veche poate fi Draghici Stoicov, din care nume traducatorul a
putut descifra numai Stoica), apoi ca spatar la I Iun. si 15 tulle 1475 (Arh.,
Stat., m-rea Cozia, pachet nr. 6, perg. orig. slav,dupa regestele noastre),
4 Julie 1476 (pentru celelalte cazuri vezi Florescu, pag. 90, 91). Sub Basa-
rab cel Tanar nu e boer de divan.
Rol mare a jucat sub Vlad Calugarul si Radu cel Mare. In vremea aces-
tora in divan e zis, cand simplu Draghici, cand Draghici Stoicov, mai rar Vin-
tilescul. La 13 lul. 1482 e mare vornic, la 27 Ian. 1483 e lost mare vornic si are
locul al treilea in seria boerilor de divan, un de la 1 lun. 1483 gasim pe Draghici
Stoicov fara titlu, in care loc la 12 Mai 1483, 5 lunie 1483 gasim pe Draghici, fost
mare vornic, iar la 24 Apr. 1484 gasim pe Draghici Stoicov fara titlu. De cate on
gasim pans aci in documentele citate, ca al treilea boer al divanului pe
Draghici fost mare vornic, nu gasim pe Draghici Stoicov. De aceea se im-
pune sa admitem ca Draghici Stoicov, boer Tara titlu si'n documentul din
5 April 1485, e acelas cu Draghici, lost mare vornic. Tot al treilea loc 11
are Draghici Stoicov si la 27 Noem. 1987, dupace in 31 hil. 1487 al treilea
boer e Draghici Vintilescul si nu intalnim aici boer cu numele Draghici
Stoicov. La 4 Febr. si 10 Apr. 1488 al patrulea loc inserie it cup Draghici
Stoicov, ca sila 8 Ian. 1489, La 12 Mai 1489 In frantea divanului e Draghici

www.dacoromanica.ro
 E8

Pentru actul juridic zis inchinare, de deosebit pref este do-

cumentul din 5 Ian. 1544 dela Radu Voda Paisie. La data de mai
sus domnul confirms boerului Vladul portar si cu fill, cati va
avea, si cu nepotii lui, fill lui Drgghici, ()dna la Mocesti, partile
lui Stan si ale lui Carstea toate. Documentul arata apoi, cum a
ajuns Vlad si ceilalti ai lui proprietari in Mocesti peste mosiile
batrane, de mostenire dreapta ale lui Stan si Carstea. Se arata
ca Stan si Carstea s'au dus la domn si de buns voe au dat $i
au inchinat jumatate din mosiile lor boerului Vladul portar cu
nepoti sal ; iar cealalta jumatate i-au vandut-o pentru un cal bun ').

mare vornic. Constatam ca, de cate ori e Draghici mare vornic sau Draghici fost
mare vornic, nu e Draghici Stoicov in acela divan i de Cate on se da
Draghici Stoicov sau Draghici Vintilescul, nu se arata ca are vre-o dreg--
torie sau a avut. La II Sept.1489, 7 Ian.1490 Draghici Stoicov are al treilea
loc in divan, dar la 3 Sept. 1491 al treilea loc il are Draghici Vintilescul. In
toate divanurile cunoscute din 1492 (6 Mai. 9 lul., 9 Sept., 9 Oct.) Draghici
Stoicov are locul al doilea. In anul 1493 inainte de 10 Sept. (la 10 Apr.,
30 Mai, 3/i 15 i 16 lun,) in fruntea divanului, la care se amintete marele vornic
i alto marl dregatorii, este Draghici Stoicov, iar la 10 Sept. 1493 in frunte
e Draghici mare vornic, cand nu intalnim boer cu numele Draghici Stoi-
cov, nici alt mare vornic. La 16 Martie 1494 Draghici mare vornic urmeaza
imediat dupa mitropolitul Ilarion, care e in fruntea divanului. In documente
urmatoare (1 'Apr., 22 lul., lul., ,1495) e mare vornic Draghici in frun-
tea divanului. La 8 Sept. 1495 sub acela Vlad Voda Calugarul nu e nici
Draghici mare vornic, nici Draghici Stoicov, nici Draghici Vintilescul, nu-
me al unei Si aceleea persoane. (D-1 Florescu a dat acest document, lucr.
cit., pag. 123, greit cu data de 20 Apr. 1496 dung Alex. Lapedatu, Vlad
Voda Calugarul, pag. 76, doc. 47. Originalul fost la Arh. Stat, Bucureti,
m-rea Tismana, perg. orig. slay , are data de 8 Sept. 1495). La 14 Apr.1496
(Arh. Stat, Bucureti, m-rea Govora, pachet V nr. 2, perg., orig. slay.), in
fruntea divanului ca boer fara titlu e Draghici Vintilescul, (doc. dela Radu
Voda cel Mare). La 1 Aug. 1496 i la 9 Ian. 1497 Draghici Stoicov e fara
titlu in fruntea divanului. (Sbornik etc. din Sofia IX, pag. 345-7 i 347).
D-1 Florescu in lucr. cit., pag. 123 nr. XCV n. 3, dupa fiele lui St, D. Ore-
ceanu afirma ca,n 1498 se facea confirmare de stapanire a fiilor lui, Dra-
ghici Stoicov a canon tata era deci mort. Pe Draghici Stoicov nu-1 mai in-
talnim apoi in divane este adevarat dupa 9 Ian. 1497. Cine este insa
Draghici fost vornic din documentul datat 30 Mai 150 dela Radu Voda eel
Mare ? (Arh, Stat., Bucureti, pachet IV nr. 1, orig, slay). AsuprP neamu-
lui lui Draghici Stoicov vom reyeni mai departe.
1) Acad. Rom., 171 I C, orig. slay.

www.dacoromanica.ro
 E9

Constatam declaratia facuta de cei doui proprietari, Ca Isi

instreineaza mosia de bun5 voe. De ce a fost Devoe s5 se spuna,
ca jumatate a fost vanduta. Nu stim Intinderea mosiei, dar un cal,
bun chiar, nu poate oare sugera presupunerea, a vanzarea a fost
un pretext, care insa confirms mai bine Instreinarea mosiei prin
inchinare ? De aceea poate ne-am putea opri la concluzia ca cei
doui mici proprietari au fost constransi de imprejur5ri grele sa-si
Instreineze mosia. Fata de alte inchin5ri amintite in aceasta vreme
subliniem ca.' acesti proprietari nu ajung rumani, cad documen-
tal nu spune nimic de aceasta, ca altele, in cari se arata ca pro-
prietarii se inchina pe ei si mosia for sa fie rumani.
Mai este Inca ceva. Din document rezulta ca Stan si Carstea
n'aveau mostenitori. Inchinarea apare deci ca o danie. Si formula
documentului este : >> .. . au dat si au Inchinat . . .. Inchinarea
se prezinta astfel ca o formula omagiala pentru dania caul cineva
cu rang social superior. Totusi trebue sa ne aducem aminte, ca
particulari mai saraci au facut danii intealte forme, unor oameni
bogati si inalti dregatori, despre cari am vorbit mai sus si lip-
seste formula inchinarii. Adaogam tot aici ca forma instreinarii
propriei proprietati a depins de vremurile politice si economice,
de mentalitatea vremii, de situatia specifics a donatorului si de
a aceluia, care primia dania.
Mosia Inchinata trecea imediat in stapanirea noului pro-
prietar de data cu actul de Inchinare. Asa rezulta si dinteun
document din 20 Mai 1563 dela Petru Vod5 cel Tanar. La aceasta
data domnul confirms lui Stan, fiul lui Padure log. si cu fiii,
cati va avea, toata partea lui de mosie dela Glina. Dan si Dobra,
fiii Jul Neagoe vistierul, o impresurasera. Stan a facut pars la
domn. Dan si Dobra au afirmat Ca Stan inchinase ocina sa lui
Neagoe vistierul. Domnul in cursul procesului s'a convins ca numai
Oprea stolnic, fratele lui Stan, isi inchinase mosia, partea lui
din Glina 1).
Despre inchinarea partii lui Pruncu din Badeni catra Mihnea
vistier scrie cartea de judecata din 12 Noemvre 1570 a lui Ale-
xandru Voda. Tot' aid cetim despre o Infratire intre SWIM vor-
nicul cu Mihnea vistierul ').

1) Acad. Horn., 7 1 L. orig. slay.

2) lbidem, 201 1 CXXVI, traducere.

www.dacoromanica.ro
 - 90 -
Ca Inchinarea era o danie, ca putea sa fie o danie de
ultimul ceas al vietii, arata cartea domneasca din 25 Aprilie 1572,
luata de velvornicul Dragomir dela domnul sau, Alexandru Vod5.
Dinteaceasta carte domneasca $tim, cum a ajuns Dragomir vel-
vornic proprietar peste Clejanii toll. Ca Iota cel batran i-a inchinat
singur )>cu limba sa inaintea morfii<< 'I, din satul Clejani, iar
cealalta partea lui Ca iota !Man chiar acesta singur a inchinat-o
de buns voe. Apoi [on stolnic de buns voe inaintea domnului,
pentru 4000 aspri $i 4 cofi de stofa a inchinat i a vadat.
Dupa cum vedem ultima inchinare e o vindere-inchinare,
cum va fi Infratire-Inchinare, precum vom vedea').
Un caz special relateaza cartea domneasca din 10 lanuarie
1582 2). La data aceasta Mihnea (II) Voda 'intareste lui Mihnea
$i jupAnitei Moma, jupanita lui Vlaicul log., fratele Mihnei $i cu
fiii, cati va avea, mai multe parti de mosie. Refinem aici dint?
acest document pasagiul, in care se spune ea Vlaicul log. n'a
avut fiu $i de aceea a inchinat (notcAonim) toate partile lui de
mosie, lui Harvat velstolnic. Nu s'ar fi putut numi atunci $i o
dare actul, prin care se facea astfel mutafia titlului de proprietate ?
Si dintr'alte puncte de vedere este interesant pentru formele
dreptului vechiu muntenesc cartea de judecata din 15 lunie 1582
dela Mihnea (II) Voda Ca rezultat al unui proces domnul
confirms lui Dan cu fratii $i lui Martin cu fratii cu fiii, cati va
avea, ocina la Stramba, toata partea lui Micul. Cu aceasta mosie
Micul a platit o dusegubing. Un fiu al lui Micul a ucis un om
din Stajarul pe acea ocina. Micul n'a avut sa platiasca dusegubina
cu vaci sau cu aspri, a dat Trisa si pi-a inchinat ocina sa lui
Dr5goi si Petru, primul tats al lui Dan, iar al doilea tats al lui
Martin, in zilele lui Radul Vodei Calugeirul. In vremea lui
Mihnea (II) Voda niste nepofi ai lui Micul, anume Neagul $i
Radoslav au parit pe Dan $i Martin "Ca sa lepede acea dusegu-
bina Inapoi si sa fie ocina'. Domnul Insa considerand inchinarea
fgcuth, prin care 2)a scos $i plata capul lui (= al lui Micul) din
streang cu 2000 aspri pentru vacic, respinge actiunea lui Neagul
pi Radoslay.

1) Ibidem, 28 1 LIX.
2) Arh, Stat., BucureVi, m-rea Valea, pachet VIII, nr 3,
3) Acad. Rom 47 I XCV, orig. slay.

www.dacoromanica.ro
 - 91
Rezulta de aici ca inchinarea era danie irevocabila si nu
admitea rascumparare mai tarziu.
Documentul din 11 Sept. 1572 are detalii interesante de
proces. Verii, fiii lui Nanciu din Alberti si fiii lui Mircea tot de
acolo, au mostenit movie in Alberti. Apoi fiii lui Mircea au avut
proces inaintea domnului cu fiii lui Nanciu. Acestia din urma pa-
rau pe fiii lui Mircea, ca acestia au inehinat Parvulestilor a treia
parte din movie, deci nu mai au drept decat asupra unui sfert
din movie. Domnul a dat fiilor lui Nanciu lege 12 boeri sa jure,
cum fiii lui Mircea au inchinat a treia parte Parvulestilor. Ei au
adus si au jurat. Dar fiii lui Mircea obtin dela domn lege peste
lege, 24 boeri. Este foarte interesant vi vom reveni asupra ace-
stei proceduri pe larg mai departe, and cetim in document apoi
ca acest 24 boeri si cu cei 12 boeri au tocmit intre ei si au
impacat, ca fiii lui Nanciu sa tie jumatate, far fiii lui Mircea cea-
lalta jumatate din movie, >>sa fie toti frail nedespartiti, peste a-
ceste sus zise ocine 1).
Elemente noui de procedure juridica confine cartea dom-
neasca din 1 Dec. 1577. La aceasta data Mihnea (II) VodA in-
tareste mitropoliei din Targoviste si vladicai chir Serafim satul
Lucianii toti cu tot hotarul si cu morile. Satul acesta a fost veche
si dreapta movie si de basting a boerilor din Margineni. Dar Dra-
ghici vi Udriste postelnicii au mers inaintea Jul Alexandru Voda,
(1568-1577) si Dau dat $l inehinatx acest sat depe Dambovita
lui Dragomir velvornic de a for buns voe<k. Apoi Dragomir I-a
adaos si dat mitropoliei. Se specifics anume ca la actul de da-
nie at velvornicului Dragomir au fost prezenti vi Draghici si
Udriste, de au martUrisit CA au inchinat satul Lucieanii vde a for
build voe. Ne intrebarn : de ce a fost necesara prezenta si mar-
turisirea celor doui boeri de Margineni ? A inlocuit oare prezenta
acestora cartea domneasca de inchinare, despre care nu pome-
neste Mimic documentul ') din 1 Dec. 1577 ?

I) Acad. Rom., 52 I LXXXVII.

2) Arh. Statului, Bucuresti, condica mitropoliei nr. 1, f. 5. D-1 G. D.
Florescu to Gendalogia boerilor din Margineni (Buletinul comisiei istorice
a Romaniei IX. Bucuresti 1930, pag. 79) da rezumat al documentului aces-
tuia. Il dateaza 14 Apr. 1578 si-1 da dupe fish inedita a lui St. D. Greceanu,
fisa facuta dupe orig. slay fost la Ath. Statului, Bucuresti. Rezurhatul lui
Greceanu, considerand Pisa noastra, pare a fi cu erori.

www.dacoromanica.ro
 - 92
Mo$ia inchinata intra Fara nici o rezerva in manile noului
proprietar. Aa ne arata cartea domneasca a lui Mihai Voda
Viteazul 1) din 6 lunie 1598. Cartea aceasta povestete ca Barbul
i Matei, fiii vornicului Danciul i Maria, fata lui Radu postelnicul,
vand o moie din Coteana. Aceasta moie fusese basting a lui
Taienco Carnul. In zilele lui Radul Voda Calugarul a inchipat
Taienco aceasta basting a sa din Coteana lui Deatco bivvelar-
ma i jupanifei acestuia, Calei, >>pentruca au fost furat Taienco
nite cai i au fost fur de fata, pentru care -domnul vrea sa-1
pedepsiasca, insa it scoase Deatco. Mai tarziu, in vremea lui
Alexandru Voda inzadar au parit feciorii lui Taienco Carnul,
ca moia a fost luata cu sila, fiindca au ramas de lege. Ne
intrebarn i not azi : i-a plata oare aa Taienco vre-o napasta ?
Inchinarea a fost irevocabila.
Poate arunca ceva lumina asupra actului juridic al inchinarii
formula unei carti de infra ire din 2 Dec. 1579. Si aici e vorba
de un mare dregator, care era Mitrea velvornic i de moia a
doua surori coproprietare, Stanca i Rada. Aceste doua copro-
prietare, carora documentul nu le arata urmai motenitori legali,
se duc la domn, care era Mihnea (II) Voda, Dde au dat i au
init.* i au inchinat '/2 din partea for de ocina lui Mitrea vel-
vornic, iar cealalta jumatate a cumparat-o jupan Mitrea velvornic
drept 8000 aspric. La data de mai sus Mihnea (II) Voda inta-
rete lui Mitrea velvornic stapanirea asupra ocinei dela Suharna,
partea jupanitei Stanca i partea jupanitei Rada, toata 2). Deci prin
aceasta iinfratire-Inchinare dreptul de proprietate se transmitea
de odata cu actul juridic facut inaintea domnului.
Despre inchinare se amintete i'n documentul urmator
din secolul al XVII-lea. Paraschiv, proprietar in Roiul, fusese
robit de Turci i Tatari i dupa el nu ramasesera nici fii, nici
fiice, nici alte rude mai apropiate, afara de Maria, care a fost Jul
Paraschiv verioara, iar ocina lui Paraschiv n'a fost nici van-
duta de mai inainte, nici inchinatei. La 11 Martie 1614 Radu
Voda Mihnea intarete lui Avram i so(iei sale dela Roiul, ocina,
cat a avut la Roiul Paraschiv, varul Mariei ').

1) Arh. Stat., Bucureti, sect. ist.. trad. veche.

2) Arh. Stat., Bucureti, sect. ist..
3) Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 -93
VII.

Despre cateva procese Diferitele exceptii dela dreptul co-

de revendicare. mun de mostenire, calificarile speciale ale
unor titluri de proprietate variate prin infratiri, asezari, danii, in-
chinare etc., privilegiul rudelor si megiasilor de a cumpara inain-
tea oricui unele mosii, prerogativele domnului de a interveni in
42evolutittnea dreptutilor 'de proprietate, toate acestea au creat si-
tuatii, cari uneori duceau la procese, cari se desbatiau inaintea
domnului sau inaintea unor comisiuni de judecata, judecatori numiti
de domn, a caror sentinta avea valabilitatea legala numai dupa
aprobarea domneasca promulgata in forma unei carti de judecata.
Aici ne intereseaza, cine avea drept sa revendice o mosie
scoasa in vanzare sau chiar vanduta. Dam in cele urmatoare
cateva cazuri explicandu-le.
Ne oprim mai Intai la un caz din 1500') Mai 30. La aceasta
data Radu cel Mare daruete m-rii Govora 112 din partea de mo-
sie, ce o avusese popa Varian in Curtisoara. Se intamplase ca
fill popii Varian omorisera un om. Domnul n'a avut, ce sa is
altceva ca dusegubina, deck jumatate din partea de ocind a popii
Varian. Cu aceasta apoi Radu cel Mare a miluit pe sluga sa
Corlat. Dar acesta n'a putut Linea mosia, ci a facut-o vanzatoare.
Domnul n'a vrut sa lase sa se vanza altui boer, ci i-a dat lui
Corlat pen tru ea 5000 aspri, iar mosia a dat-o m-rii Govora.
Nu s'a pastrat cartea de danie, prin care Corlat a ajuns proprie-
tar in Curtisoara. Ea a trebuit insa sa alba specificata pradalica.
Deci in atari cazuri, cand noul proprietar prin donatia dom-
neasca, voia sa Instreineze mosia daruita, cel dintai domnul avea
privilegiul preemptiunii si rascumpararii.
Documentul din 25 Iunie 1530 poate servi ca confirmare
a acestei reguli de drept. La aceasta data Vlad Voda, caruia i
s'a zis Inecatul, confirma m-rii Bistrita 1/2 Celeiul. Cu acest prilej
i s'au aratat domnului carti domnesti vechi in legatura cu aceasta
mosie. Cartea lui Vlad Voda Calugarul, caruia Vlad Von' Ine-
catul ii 'zice in cartea sa pmosul domniet melel confirma sta.-
panire asupra acestei mosii lui Barbul banul si fratilor lui, iar

I) Arh. Statului, Bucure0, m-rea Govora, pachet IV nr. I.

www.dacoromanica.ro
 - 94

acestia au daruit-o m-rii Bistrita. Cartea domneascA din 25 lunie

1530 mai spune ca manastirea apoi a cumpArat aceastA mosie
Band lui Neagoe VodA Basarab 4500 aspri 1). De ce au trebuit
calugArii sa rascumpere dela acest domn mosia dAruita de boerii
craiovesti ? Oare putem trage concluzia ca proprietAti fAcute de
domn danie cu specificarea ca mosia nu va fi pradalicei, chiar
cand mai apoi erau iuchinate, claruite manastiriior de catra do-
natari, trebuiau rascumpArate dela domn ?
Am scris despre documentul din 17 Apr. 1540 Care arat5
ca o mosie confiscate de domn si daruita cuiva, putea fi rAs-
cumparata cu voia domnului de fostii proprietari, cari o pierdu-
sera pentru viclenie 2).
Procesele de rascumparare durau uneori sub mai multi domni
reinoindu-se si cand nu avem toate piesele de dosar cum am
zice aziunele concluzii nu pot fi decal ipotetice. Asa este cazul
cu chestiunea povestita si rezolvitA prin documentul * din 25
[Wile 1543 25,, Documentul este o carte de judecata in legAtura
cu mostenirea lasatA de Neaga a Jul Udrite (sic !) Aceasta cum-
pArase dimpreunk cu Neagomir si Lutcan mosie In PlAviceni cu
1000 aspri. In ce conditii de forme legale cumpArasera InsA, nu
spune documentul. Dintr'acesta reiese ca nepotii Neagai mostenesc
jurnatatea ei de mosie. Traducerea veche-, care a pastrat docu-
mentul, poate nu e precise. Cand Radu Voda Paisie la 25 Julie
1543 dA cartea de judecata, prin care se recunoaste lui Vlaican
cu fratii sai, Stanciu si Piturca si Dumitru cu feciorii lor dreptul
de a stapani mosia in Plaviceni >>din jurnatatea Jul Neagomir si
din a lui Lutcan, se arata ca Neaga era >>moasa acestor pro-
prietari. Acestia fusesera parIti de feciorii Jul Neagomir si Lutcan,
cari inaintea Jul Radu Voda Paisie au afirmat ca acei proprietari
n'au jurat cu 24 boeri inaintea Jul Vlad Voda >>cel lnecat. Radu
Voda Paisie "insa a considerat cartile Jul Vlad Voda CalugArul,
a lui Radt4 cel Mare, caruia ii zice Dparintele domniei melee si a
lui Vlad Voda-cel Inecat, deci a confirmat drepturile de proprie-
tate ale descendentilor Neagai. Trebue sa subliniem faptul ca

1) Arh. Stat., Sucuretti, condica m-rii Bistrita, f 77 188.

2) Vezi mai sus,
3) G. Fotino, Cateva documents vechi fn Arhivele Olteniei II, pag.
32 si urm. Are formula amintita.

www.dacoromanica.ro
 95

documentul are pradalica ,5i ne intrebam, oare ca amintire a do-

cumentului, prin care nepofii fuseser5 facufi mostenitori sau
menfinerea pradalicei arata ca mosia era ereditara si in linie
femenina ? Un al treilea caz nu poate exists.
Cartea de judecata din 23 Februarie 1545 dela Radu Voda
Paisie confine un fapt rar intalnit. Dupa moarte, un frate a fost
aratat de ceilalfi frafi ca a fost 1,copik, deci fiu natural al tatatui
lor, ca deci n'a avut drept sa mesteniasca si'n aceasta baza cer
scoaterea fiicelor ramase mostenitoare din stapanirea mosiei
tatalui lor. Oprea, Roman si Serb au Oat pe fetele fratelui lor
mort, Dumitru, pentru mosie. Se vede ca Dumitru asezase pe
fiicele sale Anca, Voica, Neaga, Sora si Maria sa-i fie in loc de
fii' si fetele mostenisera si se instalasera ca proprietare ale mosiei
parintesti din Prislop si Pereni. Cei trei frafi reclamara la domn
mosia ca a lor, zicand ca Dumitru n'a avut drept la mostenirea
paterna, fiindca a fost copil <<, deci nici fiicele lui n'au drept sa
stapaniasca acea avere. Domnul a judecat cu boerii, ca Dumitru
a fost fiu drept al lui Voico si. deci la data de mai sus intareste
pe amintitele fete in stapanirea asupra mosiei parintesti din
Prislop si Pereni. Fiindca este vorba de drepturi de mostenire
ale descender-4H femenine, documentul * are pradalica
In jurul unei infrafiri este provestirea unui document din
10 April 1550 2) dela Mircea Voda Ciobanul. Prin aceasta carte
se confirm5 episcopului Eremia aF Buzaului ocina la Groseneasa,
'13 din partea de mosie a lui Neagul, mosie fosta impresurata de
unchiul sau, Grosanul. In zilele lui Radu Voda, >>pierit la Ramnic< ,
Dragomir spatarul si Neagul au luat 12 boeri si au scos mosia
amintita. Drept mulfumita pentru serviciile facute si poate pentru
cheltuelile ocazionate Neagul a infrafit pe Dragomir spAtar peste
'13 parte din mosie. Dragomir a daruit apoi aceasta mosie epi-
scopiei de Buzau. Mai tarziu Neagul a parit ca n'a infrafit pe
Dragomir spatarul, lui Neagul i s'au dat 12 boeri sA jure, ca n'a
infrafit, dar a ramas de legez, a pierdut procesul. Rezultatul a
fost deci ca domnul a confirmat episcopului drepturile de pro-
prietate.

1) Arh. Stat., Bucuresti. copiii legalizate nr 3430. Are form. amintith.

2) Arh. Stat., Bucuresti, condica episc. Buzgu, f. 72 v.

www.dacoromanica.ro
 96

Cat de mare era foamea dupa pamant in sec. XVI, o evi-

dentiaza si cartea de judecata din 6 Iu lie 1555 dela Petrascu Voda.
Jupanita Maria si jupanita Cap lea au avut Ora cu Mihnea, par-
calabul dela Piscani. Mihnea parise, ea Di -a dat si I-a asezat ju-
panita Maria sa-i fie yule dela Golesti, fara vinariciu si sa-i fie
2 vecini la Golesti. Mai parise ca.' a schimbat cu m-rea din Mu-
setesti niste sate, cand m-rea i-a dat:ocina la Golesti, la Maracineni si
la Vier*. Mai cetim inteacelas document * ca Mihnea si-a facut
carji mincinoase dela Mircea Voda (Ciobanul) peste bucatele ce-
lor dotia jupanite. Domnul constata ca sunt mincinoase cartile
aratate, ca Mihnea n'are nici un drept asupra mosiilor amintite.
Jupanita Maria a declarat ca n'are nici un sat dela tatal sau, ci
totul ii este mostenire dupa mama-sa si ca sunt facute fara sti-
rea ei cartile prezentate de Mihnea. Acesta pierde procesul, se
rup cartile mincinoase, domnul confirma jupanitei Maria si jupa-
nitei Caplea si Nor, cati va avea, mosia, proprietatea dela Go-
lesti, Maracineni si Vieras. Documentul are si pradalica '), fiindca
este vorba de confirmarea dreptufui de stapanire asupra unor
mosii, descendenfii femenine. Jupanita Maria fusese sau infiatci
sau asezata min loc de fitic, formula mai la mods pela mijlocul
secolului XVI. Prin acelas document se confirma adica dreptul
de mostenire al jupanitei Caplea.
Documentul *, ce-1 discutam acum imediat, este in legatura
cu aceleasi proprietati. Ca rezultat al unui proces confirma Pe-
trascu Voda la 20 Noemvre 1558, lui Radul velclucer si jupanitei
Caplea, sotia acestuia, cu fiii, cati ii va da D-zeu, stapanirea asupra sa-
telor Maracineni si Vieras, ocine batrane si drepte 2). Aceasta carte
domneasca e sentinta data inteun proces in legatura cu proprie-
tatile amintite. Se intamplase, ca in zilele lui Vintila Voda 3)
zice documentul Serban vornic si ceata lui, cats tinea Iz-
voranii, au hotarnicit Izvoranii despre Maracineni si despre Vie-
ras cu 12 boeri, dar fara stirea stapanitorilor de atunci ai satelor
Maracineni si Vieras. Jupanita Caplea era atunci fats tanara.

1) Acad. Rom., 99 I XL. Are formula amintitg.

2) Arh. Stat., Bucureti, condica m-rii Vierd, f. 33-34. Are formula
amintitg.
3) E vorba de Vlad Voda Vintild (1532-1535).

www.dacoromanica.ro
 97

Cei amintiti au hotkit deci, pe unde au tiut ei. De aceea

Radul clucer si jupanita lui Cap lea, au avut Ora cu ceata lui
Serban vornicul si cu neamurile Iui, cu Barbul din Bor4ti, cu
fiul lui Craciun din Barzesti $i cu ceata celorlalti din Izvorani.
Procesul a inceput si s'a judecat inaintea lui Petrascu Voda $i
a dregatorilor Iui, Inaintea carora Radul clucer $i jupanita Cap lea
s'au plans, ea le-au fost impresurate hotarele de Serban vornicul.
Procesul s'a tinut >>dupa dreptate si lege. Domnul a dat lui
Radul clucerul si Cap lei 24 boeri $i hotarnic pe Ion clucerul din
Stolnici. S'au hotarit peste tot hotarele. Domnul decide, ca
acestea sa ramana hotarele celor doua mosii $i confirma intre
aceste hotare lui Radul velclucer si sotiei lui, Caplea, drepturile
de proprietate asupra satelor Maracinenii $i Vierasul. Documen-
tal are pradalica, fiindca se confirma drepturile de proprietate de-
scendentii fernenine, caci trebue sa presupunem ca fusese Caplea
sau infiatci sau asezata In loc de fiu<<, in baza carui fapt mo-
stenise proprietatea, fara nici o interventie a oficialitatii. Care era
Insa situatia lui Radul velclucer, aratat ca sot at Caplei $i parte
in proces ?
Cartile domnesti erau dovezile irefutabile in proces pentru
mosii. lima redactarea defectuoasa uneori a descrierii mosiilor a o-
ferit ocazii de procese. Cartea lui Petrascu Voda a hotarit in procesul
dintre Neagoe, ginerele lui Mihnea din Badeni si intre Giulea. Alexan-
dru Voda la 12 Noemvre 1570 vazand cartea amintita, care do-
vedia, >>cum s'au fost asezat Stanila vornicul cu Mihnea visterul
din Badeni $i asa s'au tocmit, ca sa fie frati nedespartiti, da sen-
tinta in favoarea lui Neagoe, caruia la data de mai sus ii inta-
reste stapanire la Badeni asupra celor 2 parti de ocina, foste ale
Iui Pruncu, asupra celor doua parti ale Zorii si doua parti ale
Pribeagului $i se arata a Pruncu si -a tnchinat partea sa lui Mih-
nea vistier, iar partea de mosie a Zorii a fost cumparata de mama
lui Mihnea 9.
Protimisis. Dreptul de rascumparare al rudelor II arata si docu-
mentul din 10 Martie 1579 delaMihnea (10 Voda. Milea, proprietar in
Obilestii dela Colentina a fost pant la domn de catra Padure, ne-
potul Ancai si de Stan, ca ei n'au stiut, cand a cumparat Milea

1) Acad. Rom., 201 I CXXVI, trad.

7

www.dacoromanica.ro
 - 98
mosia dela Anca, matusa for si dela fratele ei, Stan. Anca si fra-
tele ei, Stan, copii lui Padure log. dela Secuiani, vandusera lui
Milea '/2 movie parinteasca cu 5600 aspri gata si drept 400 aspri
de argint si 2 cai. Apoi Milea a cumparat si cealalta jumatate.
Domnul gaseste vanzarea facuta dupa lege si la data de mai sus
intgreste lui Milea dreptul de stapanire
1potecci. Am mai scris despre documentul din 20 Febr. 1580.
Elina of Vacaresti pusese zalog la Stan Debel spatarul in vremea lui
Alexandru Voda (1568-1577) mosia sa din liodivoaia. Fiul lui
Stan Debel, postelnicul Dragnea a scos apoi mosia in vanzare.
Elina nu s'a indurat de mostenirea ei (dedina) a rasa, ci a pla-
tit-o si a rAscumparat-o (omK8nuna) toata a ei parte din sat Ho-
divoaia cu 14000 aspri si un cal e 2).
Protimisis. Caz tipic de rascumparare, de protimisis
al rudelor, confine cartea domneasc5 din 6 Oct. 1581 dela Mih-
nea (II) Voda. Curcui, proprietar in Dragoiani, a lasat numai un
fiu, pe Radu. Acesta a vandut unor rumani (oecini In text) din sat mo-
sia mostenith : Nanul a cumparat cu 1200 aspri gata, $erban si
Danciul cu 1800, Vlasan cu 1000, Manuga cu 1200 aspri etc.
Dar $teful, nepotul lui Curcui, s'a sculat de a rciscumparat
zice documentul ocina dela sus zisii oameni toil, de a dat 6700
aspri gatae 1). La data de mai sus Mihnea (II) Voda confirms lui
Steful cu fii ocina amintita.
Pe urma infrcitirit... Pretenfii de infrAfire sau contestarea infra-
firilor facute a dat prilej la multe procese. Un caz a pastrat vi cartea
de judecata din 29 Oct. 1583 dela Petru Voda Cercel. Dupa moartea
lui Petru, proprietar in Turtuceani, a mostenit mosia fiu-sau, Dan.
Dar surorile lui Dan, anume Neaga si Neacsa 1-au Warn ca tatal for
le-a dat si for movie )ca sa fie trei frati cu Dane. Surorile mai
spuneau ca au cheltuit si cu birul acelei mosii 3600 aspri gata.
Domnul le-a dat lege 12 oameni sa jure ea intead'evar Petru a
dat si fiicelor sale movie. N-au putut jura, au ramas de lege si

1) Arh. Stat, Bucureti, sect. ist.

2) lbidem.
3) Arh. Stat., Bucureti, sect. ist.

www.dacoromanica.ro
 -- 99
domnul Ia data de mai sus confirms drepturile de proprietate
ale lui Dan 1).
far protimisis. Dovada de protimisis al rudelor face $i documen-
tul din 2 Iulie 1584 dela Petru Voda CerceV). Prin cartea aceasta de
judecata s'a hotatit soartea satului Betejanii. Stanca mostenise 119
satul Betejanii. Stanca avea o fiicg, Marga, care la 2 lulie era
sotia lui Ion postelnicul si alta, Visana. Stanca a avut Ora pentru
112 sat Betejanii cu Carstilg, care afirma cg a cumparat mosia
dela Visana cu 7000 aspri de argint. Alexandru Vodg, inaintea
cgruia s'a judecat procesul, a hotgat )ca sa fie Marga volnica
sa cumpere si i-a aruncat jupanita Marga acei aspri in manile
lui Carstilac. Apoi Visana a pribegit in Turcia si domnia a luat
toatg partea de mosie a Visanei, sate si tigani. De aceea loan
postelnicul si jupanita Marga s'au jeluit Ia domn, ca aceasta 1/2 de
sat a fost vandutg in zilele rgposatului Petru Vodg, care era fiul
Iui Mircea Vodg. Domnul a vgzut cartea lui Alexandru Vodg,
care aratg ca jupanita Marga a cumpgrat dela soru-sa Visana ',2
sat Betejanii $i deci intareste pe loan postelnicul si pe Marga
in stgpanirea asupra acestei proprietati.
Ca dreptul de protimisis al rudelor avea gradatia sa ra-
portata la gradul de rudenie, aratg un document din 2 Oct. 1593
dela Mihai Von' Viteazun. Documentul e carte de judecata, in
13aza cgreia popa Parvan si cu fratii sal Radul si Andreico$i cu
fii raman stgpani peste ocina dela Elhovatul de sus, cats a fost
112 din ocina Iui Vlad, adica 1/2 de sfoara de peste tot hotarul
peste drumul Argesului pang. la capul malului, fosta mosie bg-
trana $i de basting a Iui Vlad. Acesta ajungand la stramtoare a
apelat la ajutorul fratelui sau, Radul. Radul si -a vandut scule si bu-
cate de zestre, de a plata birul fratelui sau. Drept rasplata Vlad a dat
iinfratit pe fratele sat' Radul in zilele lqi Mircea Voda Ciobanul.
Vlad nu a avut feciori si na dat de bung voe zice docu-
mentul. Trebue oare sa intelegem prin aceasta ca Radul a intrat
imediat in stapanirea unei jumatati din mosia lui Vlad. Acesta
i-a vandut apoi cealaltg jumgtate nepoatei sale, Carstina care era

1) Ibidem.
2) Ibidem.
3) Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 100 -
fiica lui Radul. Acesta fiind Infratit de Vlad a avut privilegiul
preemptiunii, si-a vandut un tigan cu 1200 aspri, de a intors
fiicei sale banii. In zilele lui Mihai Voda nepotii lui Radul, adica
popa Parvan, Radul si Andreico au avut para cu Marcu si Vlad,
fiii Carstinei, cari reclamara mosia ca a lor. Procesul se terming
In favoarea celor dantai, domnul intareste drepturile de proprie-
tate ale popii Parvan cu fratii sal.
Privilegiul preemptiunii continua s fie activ la devolutiunea
drepturilor de proprietate slit] vremea ce a urmat anului 1600.
Aducem aici doar doua cazuri inedite cu amanunte, cari
pot interesa.
Un document din 1615 Iulie 6 da o buns parte din istoria
unei mosii, addogand si jurisprudenta ca nu e cu cale a rasa pe
cineva sa se amestece Intre hotarele de mosie ale altuia, Ca un
asa proprietar are drept de protimisis. Este vorba de satul Vla-
daia. Mihai Voda II cumparase 2.si a fost tot satul pe seama
domneasca (FiciA pasnora rocnoAcKn). Radu Voda $erban a dat
lui Carstea slugerul acest sat. $i Radu Voda Mihnea i 1-a in-
tarit aceluias. Dupa moartea lui Carstea satul a ramas iar xpe
seama domneasca. Insa jupanita Dragolea cu fiu-sau Dragul
log. din Desa au >>ridicat pail la domn jeluindu-se si spunand
in marele divan, ca. Radul banul a cumparat satul Vladaia in
vremea lui Alexandru Voda (1568-1577). Domnul cu divanul a
hotarlt In favoarea jeluitorilor, a luat insa 150 galbeni ca
pret de rascumpcirare. Dar Lupul marele paharnic proprietar
mare si fost favorit domnesc in vremea lui Mihai Viteazul 1)
n'a vrut ca altcineva sa tie satul Vladaia, caci se afla intre
hotarele sale, de se inoecineazci cu alte sate ale lui". S'a
facut deci tocmeala, de au intors banii Dragolei . . ., de-
oarece n'a fost cu cale sa se lase sa se amestece alti oameni
streini Intre hotarele lui". La data de mai sus deci Radu Voda
Mihnea confirms drepturile de stapanire ale lui Lupu velpaharnic
asupra satului Vladaia').
De ce a luat domnul cei 150 galbeni, cu cari reclamantii
mostenitori ai unui cumparator legal, au rascumpcirat mosia?
N-avusese drept Mihai Von' s cumpere satul si 150 galbeni
reprezenta banii dati de acesta? Daca admitem ca Radu banul
1) Alex. Stefulescu, Documente slavo-romdne etc., pag. 332 si urm.
2) Acad. Rom., 138 I III,

www.dacoromanica.ro
 - 101
cumparase mosia in ultimul an de domnie al lui Alexandru VodA,
care a fost 1577, Ora de rascumparare s'a putut face dupa 38
de ani si i s'a dat curs si revendicatorii au castigat, fara ca
intre timp s mai fi fost vre-un proces, care ar fi putut prelungi
termenul de perimare. Rascumpararea ceruta de Radu Voda Mihnea
ar mai putea avea si alta explicare. 0 vom da Intr'unul din ca-
pitolele urmatoare.
Am spus Ca'n sec. XVI cartile de iniratire, asezare etc. au
dat motive pentru multe procese. Asa va fi si'n sec. XVII. De
atatea on si atunci beati possidentes se grabiau sa le declare
false. Cann aici numai cazul pastrat prin documentul din 21
Mai 1677, cand reclamantii scot un zapis mincinos de fratie <
si raman de lege 9.

VIII.

Procedura proceselor Procesele, prin cari lezati sau in-

de revendicare a mo- chipuiti lezati in drepturile for de pro-
Oiler Si judecata. prietate de pe urma unor anumite mo-
steniri etc. se ridica ca reclamanti, isi au procedura for stereotip5,
care deriva probabil dela simplitatea formelor vietii de atunci,
cand populatia era rail, cand mijloacele de comunicatie erau ane-
voioase si deci procese cu amplitudine deosebita de m5rturii,
de probe erau raritati ale vremii.
Instantele de judecata. Bate la ochi faptul ca pan5 la anul
1600, in care se terming cercefarile noastre de acum, sunt relativ
putine procese, zicem relativ, fiindca oricate carti domnesti de
judecata se vor fi pierdut, totusi altfel adica, daca ar fi fost pro-
cese In numar mai mare, ar fi trebuit s avem mai multe. Mai
coustatam ca s'au pastrat carti de judecata mai multe din jurna-
tatea a doua a secolului al XVI-lea. Este acest fapt in legatura
cu Imprejurarea Ca aceste vremi sunt mai aproape 'de vremurile
noastre sau au si altA explicare? Inclinam sa admitem mai ales
ultima ipoteza. Este adevgrat ca putem presupune multe. Este
posibil sa admitem c chestii marunte, galcevi pentru hotare,

1) Acad. limn , 119 I LXIX.

www.dacoromanica.ro
 102

discutii pentru mostenire s'au putut lichida de fruntasii satuluil

Batranii satelor vor fi fost pentru multa lume a acestora prima
$i cea mai obicinuita instants de judecata. Inca in cel mai vechiu
drept romanesc (tus Valachicum) pastrat inteo forma schimbata
de vremurile cari s'au scars pana'n sec. XIIIXIV, din cari avem
documente, figureaza batranii in scaunele de judecata 1). Judecata
populara i-a pastrat gin vremea, cand primii Basarabi au cen-
tralizat viata publics a tarii in jurul curtii domnesti. Pans la
sfarsitul secolulul al XVI-lea nu avem marturii directe despre ac-
tivitatea anonima a acestor judecatori batrani satesti, decat doar
indirect faptul ca avem $tiri despre prea putine procese judecate
inaintea domnului. 0 singura data constatam, precum vom vedea,
ca au fost aduse sa marturisiasca Intr'un proces $i 12 sate, ceeace
apare insa ca marturii peste cele cerute de lege.
Procesele se judecau inaintea domnului, care judeca cta
dregatorii sai, al caror nume Insoteste cartea domneasca, price
care se da hotarirea. Inaintea aceleeas instance procesul se putea
reincepe. De cate on ? Dintr'un document datat August 1580
stim ca Alexandru Voda (1568-1577) a refuzat lui Hamza sd
reinceapci a treia oars proces l. Daca paritorul pierdea deci a
doua oars procesul, 11 pierdea definitiv. In documentul amintit
avem pomenit pentru intaia oars $i ultima oars pans la anui
1600 ca procesul se desbatea In dioanul domnesc, cum se zicea
in 1580 instan(a- alcatuita din domn $i marii sai dregatori. De re-
gula cetim in documentele din acest timp, ca domnul judeca cu
dregatorii sai, sau alteori se zice, cu boerii sai, ceeace era tot una..
Perimarea drepturilor 0 stapanire mai indelungata asupra
de proprtetate. unei mosii anula oare orice preten(ii de
revendicare ? Socotind datele, la cari s'au deschis procese pang
la 1600, se impune concluzia ca in dreptul cel mai vechiu mun-
tenesc nu exista atare dispozifie. Slim despre un proces deschis
dupa ca. 74 ani $i terminat la 9 Ian. 1569 3). 0 carte de Jude-
cata din 4 Februarie 1592 aduce ca justificare suplimentara doar
1) Desideriu Csanki, Geografia istorica a Ungariei in vremea Hunia-
destilor (in ung.) V, pag. 3 si urm.; idem, Comitatul Huniedoara si Hunia-
destii (ung,) in revista Szazadok XXX, anexa, pag. 8 si urm.; Frid, Pesty,
Districtele romanesti de tdinioara (ung.) si lucrarea aceluia despre Severin
ri Crasova (in ung.)
2) Acad. Horn., 7 I CLIX, orig. slay.
3) Arh. Stat., Bucuresti, sect. ist..

www.dacoromanica.ro
 103 -
faptul ca niste pariti, cari aveau carti domnesti deplin justifica-
toare ale titlurilor lor de drept, stapanisera neturburati proprieta-
tile reclamate in 1592, timp de 163 ani 1).
Ce dovezi se aduceau pentru Multe procese sunt hotarite in
justificarea drepturilor de baza cartilor domnesti aratate la
proprietate ? proces. Cand devolutiunea drep-
turilor de proprietate se putea face si Inaintea unui judej asistat
de 12 pargari, cartea data de acestia era marturie suficienta. E
vorba de cazuri, cand cartea domneasca sau cartea judejului nu
admitea vre-o interpretare contrail.
Aducem imediat cazuri cunoscute noun.
Ccirti domnesti Doui fraji, Stan si Voicu au fost pariti la domn
aduse ca dovezi. de Lupsa, care reclama proprietatea celor doui
fraji, adica a patra parte din )/2 din Haesti. In baza arta lui
Vlad Voda, care arata ca cei doui fraji si-au scos mosia cu 12
boeri,_ cari au jurat ca le e batrana si dreapta mostenire, mosia
din Haesti, Mircea Voda la 5 Dec. 1509 confirms celor doui
fraji cu fiii lor stapanirea asupra mosiel din Haesti 2).
Documentul urmator este important, nu numai fiindca sta
dovada pentru protimisis-ul rudelor, ci si pentruca se precizeaza ca
domnul judeca cu toji cinstitii si bcitranii dregatori ai domniei
mele (=Vlad Voda Vintila) dupd vechea lege dumnezeiascei (cwapii
3AK011 KOmicom)c. Cartea de judecata data de Vlad Voda Vintila
la 13 Oct. 1533 descrie procesul avut de Oprea sulger pentru
partea sojiei sale Rada, ce a fost la Cornul, la Doicesti si la
Negolea cu niste rumani (RnariE) Inaintea domnului. Jupanita
Voica, mama Radei, deci soacra lui Oprea si jupanii Vasiu si
Badea vandusera rumanilor popa Stanciul si Negalei ca ceata lor
acea parte de mosie. Domnul si dregatorii sai au judecat ca
niste rumani, ca popa Stanciul si Negale n'au avut drept sa
cumpere mosia, care era dreapta mostenire a Radei; deci Oprea
sj jupanita Rada au drept sa lepede aspri acestor rumani, iar
ocina sa be fie ohaba 3).

1) bidem.
2) St. Nlcolaescu, Document siavo-romane etc , pag. 317 19.
3) Acad. Rom., 101 I peceti, orig. slay.

www.dacoromanica.ro
 104

Am aratat mai sus ca domnul considera in baza unei

nedificultate carti domnesti bine si definitiv scoasa din proces
o mosie impricinata ; deci era firesc, ca fats de o carte dom-
neasca ce amintia ca s'a jurat cu 24 boeri, sa traga aceeas con-
cluzie $i cartea domneasca sa fie cel putin la fel de valabila
pentru a inlatura orice pretenfie. Asa a fost cazul povestit in
cartea de judecata a lui Mircea Von' Ciobanul, cand se res-
pinge afirmatia lui Coduia, Toader, Matei si Mircea cari pretir,-
deau ca au si ei mosie in Rusetu, impresurata de Radu parcalabul,
pe care-1 mostenisera Albota si Udrea, pe cari aceia ii trag in
proces. Domnul respinge actiunea in baza cartii lui Basarab
Von, din care carte domneasca se vedea ca Radul parcalabul a
jurat in zilele lui Basarab Voda cel Batran 1) cu 24 boeri 2).
Cartea domneasca din 16 Iunie 1565 arata ca un proces
inceput sub Radu cel Mare (1495-1508), reluat sub Mircea Voda,
fiul si coregentul iui Mihnea Voda cel Rau (1508-1510), se re-
inoeste tocmai in vremea lui Petru Voda cel Tanar (1559-1568).
Satele Cainesti si Serbanesti au avut para pentru hotar cu satul
Manoilestii, cari au vrut sa lepede acel hotar in vremea lui Radu
Voda cu 12 boeri. Dar Cainestii si Serbanestii >>au luat lege peste
lege 12 boeriq, adica 24 boeri si au jurat inaintea lui Radu Voda,
au castigat procesul, au asezat deci stalpi dupa vechile hotare.
Apoi Manoilestii au aruncat napaste peste Cainesti si Sarbanesti,
ca sa strice hotarul, 1-au stricat, au pradat cele doua sate, de
le-au luat 162 boi. Cele doua sate au avut din nou para inaintea
lui Mircea Voda, tatal lui Petru Voda cel Tanar. Procesul a re-
inceput si inaintea lui Petru Voda cel Tanar si in baza cartilor
vazute de domn Manoilestii au pierdut si acum procesul 8).
larasi in baza unei carti domnesti, a cartii lui Radu Voda'),
respinge Petru Voda cel Tar& actiunea inceputa de Stanciul
velclucer, care afirma ca si un var primar al lui a fost copromletar
la Mihaesti. Cetind amintita carte domneasca Petru Voda cel

1) E Radu cel Mare in opozitia cu Radu cel Tanar, cum i s'a mai
zis lui Radu dela Afumati.
2) Arh. Stat., Bucuresti, condica episc. Buzau, 416 1 102.
3) Acad, Rom.. 164 I LXXVI, orig. slay.
4) De buns seams Paisie.

www.dacoromanica.ro
 105

Tartar cu dregatorii sai respinge actiunea velclucerului ca nein-

temeiata si intareste jupanitei Stanca si fratilor ei Oancea si
Negre cu fii, calf vor avea, satul Mihaesti 1).
Se putea reincepe in 1568 un proces, care de mai multe
on s'a desbatut si judecat Inainte de aceasta sub alti domni ?
Raspunsul 'II da cartea de judecata din 3 Sept. 1568 dela Petru
Von cel Tartar. La aceasta data Petru Voda cel Tanar confirma
lui Stefan, lui Dumitru log., lui Tecuci, lui Badea si cu fratii si
fii, call le va da D-zeu, satul Alunul mosie dciruitci de Dude ba-
tranul lui Danciul Zamona, stramosul lui Dumitru log., lui Tecuci
etc.. in zilele lui Radu Voda cel Batran 2), fiul lui Vlad Voda.
Din document stim a pentru dania aceasta a fost proces in-
aintea lui Radu cel Frumos. Fiii lui Danciul Zamona cu 12 boeri
au marturisit ca Dude de bung voe a daruit pe Danciu Zamona.
Igoi intentase procesul si a ramas de judecata. Stan din Bucuresti
si Igoi reincep procesul inaintea lui Petru Voda cel Tartar, care ju-
deca cu toji boerii domniei, se citeste cartea lui Radul Voevod sin')
Vlad Voevod, din care se vedea ca Dude a daruit lui Danciul
Zamona satul Alunul, se citeste si cartea lui Radul cel Frumos
despre procesul castigat de fiii lui Danciul, cari au adus 12 boeri
martori, fats de Igoi. Acesta si Stan au redeschis procesul in
vremea lui Radul Von' si apoi sub Basarab \Todd cu 24 boeri.
Totdeauna au pierdut procesul si nici ()data n'au stapanit satul
Alunul. Au pierdut procesul si cand 1 -au redeschis in vremea
lui Mircea Von' si'n vremea lui Petru (= Petrascu) Voda. Si Petru
Voda cel Tanar le respinge actiunea in baza cartilor domnesti
nici am voit domnia mea sa sparg cartile mai sus zisilor
domnia zice documentul si in baza faptului ca parItorii
n'au stapanit nici data satul Alunul, intareste deci urmasilor lui
Danciul Zamona stapanirea peste satul Alunul prin cartea de

1) Arh. Stat., Bucureti. m-rea Valea, pachet 11I1, orig. slay.

2) Dare este vorba de Radu cel Frumos, care a fost fiul lui Vlad
VodA, cum admite i Alex. Stefulescu, op. cit pag. 168 n. 1. De ce inM in
acela document se pomenete mai departe Radu cel Frumos?
3) Nu putem considera altfel, decat c 1-1 dela Stefulescu, op. cit.,
pag. 167 e eroare pentru CHh cAci in document nu era vorba de proces
inaintea lui Vlad Voda.

www.dacoromanica.ro
 - 106
judecata din 3 Sept. 1568 '). Rezulta de aici ca Igoi a intentat
proces de 6 on in aceeas chestie si de 6 on s'a judecat.
Alti paritori obosesc mai de grabA. Asa a fost cu fiii lui
Bortun, cari, precum ne spune cartea de judecata din 27 Oct.
1568 dela Alexandru Voda, au parlt pe Felca dela Fierasti si pe
Stanca si pe Partenia. Acestia din urma mostenisera dela b5-
tranul Felca trei funii de mosie cumpArate dela Bortun in zilele
lui Radu Voda pentru 1500 aspri, o hain5 si un cal pretuit 300
aspri. Inaintea lui Petrascu Voda parfsera fiii lui Bortun pe mo-
stenitorii lui Felca, zicand ca tatal lor Bortun n'a vandut 3 funii,
ci numai doua. Carte de vanzare nu se fAcuse. De aceea Felca
is 12 boeri cari jura dreptatea sa. Cu aceast5 carte domneasca,
care a inchis primul proces, s'a prezentat Felca la proces, cand
fiii Jul Bortun redeschid procesul in vremea lui Alexandru VodA.
In baza cal-0 amintite de judecata Alexandru Von' le respinge
actiunea si la 27 Oct. 1568 reconfirms dreptul de st5panire al lui
Felca etc. 2).
Procesul terminat prin cartea de judecata din 25 Apr. 1569
are arnanunte rari ale Iumii de galcevi de atunci. Manea Zgaroe
actionase in judecata pe jupAnita Vladae, fiica lui Fartat vornicul,
afirmand ca Stoiasa n'a avut drept sa vand5 acesteia satele Prun-
dul si Calinetul. Manea se oferia a restitui jupanitei VIAdaia
banii, cei 1500 aspri, cu cat cumpArase, fiindcA, zicea, mosia e a
lui, doar el a pus-o numai zalog. In baza cartilor domnesti dela
Vintila Voda (= Vlad Vintha, 1532-1535), dela Radul VodA
CAlugarul si dela Mircea VodA, in cari se arata ca Stoiasa cum-
parase acele sate dela Manea si apoi le-a vandut, Alexandru
Voda respinge actiunea Introdusa acum a patra oars si &A la
25 Aprilie 1569 carte de judecata, prin care se confirms jupa-
nitei Vladae cu fiii, cati va avea, stapanirea asupra satelor, Prun-
dul si CAlinetul. Deci in baza unei cal-1i de cumparatura de patru
on a fost respins5 aceeas actiune 9.
In 1571 dovada suficient5 pentru a termina un litigiu, un
proces de proprietate era si o carte de danie, carte facuta de judetul
din Targsor si cei 12 pargari ai orasului. Inaintea acestora Gherghe

1) Alex. Stefulescu, Documente slavo-romane etc., pag. 166-170.

2) Arh. Stat., Bucureti, sect. ist.
3) lbidem.

www.dacoromanica.ro
 - 107
daruise fiicei sale Gherghina toate lucrurile gi ocinele ce avea
la Babeni si Carciumari. Dui-A moartea lui Gherghe insa Chiriac,
unchiul, a plat pe Gherghina, nepoata sa, ca n'are nici un drept
la lucrurile si ocinile tatalui ei. In baza pomenitei carti de danie
Alexandru Voda respinge actiunea si prin cartea de judecata din
29 Aug. 1571 intareste Gherghinei cu fiii ei, cati va avea, ocina
parinteasca dela Babeni si Carciumarul, apoi jumAtate din vecinii
ramasi si din casele din Targsor ale tatalui ei').
Fapt nou de drept cuprinde in acelas domeniu civil cartea
lui Mihnea (II) Voda, care la 14 lulie 1579 Intaria lui Balciul, lui
CAndea etc. cu fratii si cu fiii, cati vor avea, stapAnirea peste sa-
tele Berindiesti, Diestii si Turbureanii, foste mosii ale mosului
lor, Tatul 2). Mosiile acestea au fost apoi impresurate de Draghici
din Dambovicioara cu sila. Proprietarii de mai sus au avut pentru
asta Ora inaintea lui Mircea Voda Ciobanul, cand Draghici
Vara ca aceia n'au nici un drept la acete ocine. Mircea Von' a
judecat cu dreptate spune Mihnea Von' in cartea sa de ju-
decata, a dat Iui Draghici lege 12 boeri, cari au jurat. Intr'a-
ceea a murit Mircea Voda si 'naintea urmasului in domnie, care
a fost fiu-s5u, Petru VodA, Balciul a luat lege peste lege 24 boeri,
cari au jurat ca Balciul si tovarasii Iui de proprietate au drep-
tate. De aceea domnul drept pedeapsa Da luat boil acelor 12 boeri,
cari jurasera stramb mai inainte. In zilele lui Alexandru Voda fac
proces si-1 pierd femea lui Draghici si nepotii acestuia. Tot a-
cestia reinoesc si pierd procesul terminat cu cartea de judecata
a lui Mihnea (II) Voda din 14 lulie 1579.
Tot in baza a carti domnesti se terming un proces la 6
Martie 1587 prin cartea de judecata a Iui Mihnea (II) VodA. Vlad
Ora pe Petru etc., ca stApanesc pe nedrept 11,, din Para', care
ii e Iui mosie de mostenire. Procesul s'a judecat inaintea lui
Mircea Voda Ciobanul. Petru si coproprietarii lui au primit dela
domn lege 12 boeri sa jure ca-i este ocina cumparata in zilele
lui Vladislav (III) Voda (1523-1525). Petru si ceata lui au jurat
cu toti boerii ))1a zi si la sorocc. Vlad a luat apoi ldege peste

1) Acad. Born., 1 I R. B., orig. slay.

2) Acad. Rom., 15 I XCV, orig. slay.

www.dacoromanica.ro
 108

lege 24 boerk, dar a rgmas de lege. Asa povestea procesul cartea

de judecata a Jul Mircea Voda Ciobanul. Mihnea (II) Voda in
fata acestei probe si'n fata cartii lui Vladislav (III) Voda, prin
care se dovedia cumpAratura, a dat dreptate lui Petru si cetei
lui. Se spune Inssa ca era >>veche si stricata cartea lui Vladislav
(III) Voda. Mihnea (H) Voda a inoit-o i Inteirit-o. Ramane de
aici concluzia c s'a recurs in vremea lui Mircea Vocki Cioba-
nul $i la proba cu 12, 24 boeri juratori, fiindca textul calla lui
Vladislav (111) Voda era alterat.
1potecci. Stiri despre un proces, in care paritorul afirma
ca a zalogit o mosie si nu a vandut-o, da cartea de judecata a
lui Mihnea (H) Voda din 21 Martie 1589. Acestui zalog ii zicem
azi ipoteca. Nu stim, cari erau formalitgtile in acea vreme. Din
putinele documente ajunse WAWA la not rezulta c in caz de id-
logire proprietatea intra in stapanirea provizorie a creditorului.
Asa se poate deduce si din cazul povestit in cartea domneasca
din 21 Martie 1589'). Parintele Maxim a avut inaintea lui Ale-
xandru Voda proces cu logofetii Jarul si Turcea si cu sotiile
lor. Acestia afirmau c nu au vandut ocina dela Pietrosani, ci
au pus-o zalog pentru 5000 aspri. Domnul le-a dat 12 boeri
sa" jure, cum n'au vanduts Dupace acestia au jurat, pgrintele
Maxim a luat ',lege peste lege 24 boeri <, i-a adus, au jurat si
a castigat procesul. In zilele lui Mihnea (II) Voda, fiul lui Ale-
xandru Voda, s'au sculat cu Ora fiii Stancai si Stanei, sotiile
celor doi logofeti, incontra lui Dragomir postelnicul, loan si Visa,
nepotii lui Maxim. Urmasii celor doua jupanite, cari afirmasera
ca au pus numai zalog mosiile mostenite dela jupAnita Trifia,
in baza cartii de judecata data de Alexandru Voda, raman de lege,
larci$i dovezi cu carti Cartea de judecata din 4 Februarie
domneei. 1592 a Jul Stefan Voda Surdul, prin care
Intareste egumenului Teodosie, lui Stanciul si lui Stroe si cu fiii for
satul Oltenii toti, arata ca dupa 163 ani se mai reclarna o mosie. Vlad,
logofatul din Oltenesti si Pribil dela Bujoreni au mers cu Ora la
domn, care era Stefan Vodg, reclamand mosia Oltenii, ce tineau
egumenul Theodosie, Stanciul si Stroe. Acestia isi dovedesc drep-

1) Acad. Rorn, 69 I XL.

www.dacoromanica.ro
 - 109
tatea cu cArti domnesti $i adica dela Dan Voda'), dela Radu Voda,
dela Alexandru Voda cei Miran 2), dela Radu Von >>cel pierit
Ia Ramnic 8), cela Vintila Voda (---- Vlad Voda Vintila), dela
Mircea Voda (Ciobanul), dela Alexandru Voda si dela Mihnea
Voda (Turcitul sau al 11-lea). Domnul a cetit cartile, a judecat
(WO drept si dupd legeq, s'a convins ca dela cartea lui Dan
Von' sunt 163 ani si'n acest timp Vlad si Pribil nici data n'au
avut ocina in Olteni, deci pau ramas de lege.
Nu numai, cand sunt carti domnesti cu text precis relativ
la obiectul actiunii intentate, judecata domneascd nu cere,
nu admite alte marturii, ci $i cand vanzatorul insusi venia
Ia judecata si declara ca a vandut. Aceasta concluzie o impune
cartea de judecata din 13 August 1570 dela Alexandru VodA.
Fiii lui Petru Graunta vandusera m-rii Arges ocina ramasa dela
tatal lor, cu 7250 aspri gata in zilele lui Mircea Voda Ciobanul.
Niste oameni au parit pe calugari la domn ca mosia a fost a
jupanitei Zamfira, fiica doamnei Ruxandra 4). Domnul a cercetat,
a ascultat pe fiii lui Petru GrAuntA, vanzatorii, cari au declarat
ca Zamfira n'are nici un amestec cu mosia tatalui lor $i ca ei au
vandut-o de buns voe. Cu aceasta s'a inchis procesul in fa-
voarea m-rii Arges.
Cand cartea domneasca nu era precisa, and pa'ria suspectA,
domnul cerea martori, cum a fost in cazul hotarit prin cartea
domneasca din 5 Mai 1572. Jupanita lui Nanu comisul si cu fiii
au Oat la domn ca au drept de stapanire asupra salasului de
tigani al lui Oprea cu jiganca lui si copiii lor afirmand ca 1-au
cumparat dela Maria, mama lui Oancea. Acesta cu fratii sal
Negre si Radul din Mihksti it stapaniau dimpreuna cu moste-
1) Arh. Stat., Bucuresti, sect. ist.
2) Cine erau cei din urma doui domni? Socotind cei 163 ani,
dna, de anul 1429, cand domnia Dan (11) Vorld. Alexandru cel altran
e de build seamy Alexandru Vodd Aldea. Cine e Radii Voda ? E
Radu cel Frumos ? De ce insa la acest domn seria de pomenire nu
e cronologica, cum exact e la ceilalti ? Ne putem gandi la o lectura
gresita a datei si de aceea ar fi fost asezat in serie la locul, unde-1 gdsim.
Dar asemenea eroare putea fi facutd si dacd e vorba de Radu (II) Vodd
Prasnaglava. E interesant epitetul de beitran pentru Alexandru Aldea,
spre a-I deosebi de Alexandru Voda din jumdtatea a doua a sec. al
XVI-lea.
3) Repetam: e Radul dela Afurnati.
4) Arh. Stat., Bucuresti, sect. 1st.

www.dacoromanica.ro
 - 110 -
nirea mamei lor, Maria. Jupanita lui Nanu comisul a scos si
cartea de cumparare data de Mircea Voda (Ciobanul). Alexandru
Voda nu spune In cartea sa, ce lipsuri avea in legatura cu Ora
intentata cartea lui Mircea Voda Ciobanul, cere si &A jupanitei
lege 12 boeri sa jure ca a cumparat. Neputand jura, a ramas
de lege.
Martori qi jardtori Procedura cea mai frecventA, obiceiul
sau martori jurcitori? de drept a fost -CA se cerea jurAmantul
unui numar de martori, pentru ca judecata domneasca sa dea
cuiva dreptate in lipsa de alte dovezi desavarsit mntemeiate ca
probe sari inchideau orice discutie. Alaturi de acesti martori
juratori trebuia sa jure si partea care cerea dreptate.
Erau juratorii martori si se poate vorbi de jurAtor si de
martori, ca ceva deosebit in cel mai vechiu drept civil din Tara-
Romaneasca ? S'a zis: prin mijlocirea martorilor dovada unui
drept se Ikea in chip obiectiv, adica aratand faptelee. Cand nu
se puteau dovedi prin marturi faptele in sine, se recurgea la
dovada subiectiva, care era Do cale extraordinary de proba ; se
recurgea la &Ansa, atunci cand nu existau alte probec. Juratorii
reprezentau aceasta dovada subiectivci 1). S'a mai adaos : >lull-
torii sunt marturi si intaritori ai afirmatiei unei persoane. Ei nu
veniau sa afirme inaintea cuiva existenta unui fapt sau savarsirea
lui, ci veniau sa intariasca afirmatia unei persoane 2).
In acelas senz s'a zis : >>... trebue sa deosebim pe Djuratorii
din vechiul drept romanesc de Dmartoric, pentru faptul, ca pe
cand acestia din urrna aratau esenfa faptului despre care era
vorba inaintea judecatorului, confirmand sau tagaduind acel fapt,
cei dintai, adicA juratorii, se uniau cu declarafiile partilor din
proces, adica recunosteau cele ce spunea persoana interesatA,
adica una din partile sari se judecau, iar prin jurAmant intariau
si mai molt autoritatea declarafiei for individuate. Martorul
(p0T1-111K8 = iuratus) arata numai ceea ce el Insusi a vazut sau

1) G. Alexianu, Institutia juratorilor in vechiul nostru drept,Bucuresti

1924, pag. 24. La sfarsitul acestei lucrari se da toata bibliografia de pat%
atunci a chestiunei. Mainou vezi Stefan Berechet,Particularitatile cojuratorilor
la Romani dupa documente slave, Chisinau 1925.
2) G. Alexianu, ibidem.

www.dacoromanica.ro
 111

a auzit. El putea sa nu cunoasca pe acuzat. Cu total altceva

Ikea cojuratorul (nopoTwucz = coniuratus). El ca vecin sau to-
varas al reclamantului sau acuzatului confirma numai declaratiile
clientului sau, intarind in constiinta judecatorilor convingerea ca
clientul nu poate spune neadevar. Romanii alergau la acest mijloc
atat in procesele cu caracter civil, cat si in cele cu caracter penal,
sau cand nu aveau alt mijloc de dovedire a faptului despre care
putea fi vorba inaintea judecatoruluie 1).
Stirile pastrate despre judecati pans la dal-situl secolului
al XVI-lea nu admit in Intregime interpretarile de mai sus.
Jurau martorii? Se luau ca baza $i justificare a unei
sentinte domnesti marturisiri facute fara prestare de juramant ?
Unele documente nu sunt destul de explicite in aceasta privinta.
Dam cateva cazuri, ca sa se vaza procedura urmata, cazuri cari
vor justifica concluzia noastra.
La 8 lunie 1478 Basarab Von' cel Tanar Intareste lui Sole
$i fiului sau $erban etc. movie la Jugurul si Zavideni jumatate,
Dcaci au gasit-o 12 boeri $i au marturisit inaintea domniei mele
Ca este ocina domneasca (rocnoAcKa). Domnul a vandut-o
pentru un cal bun de 700 aspri. S'a facut mdrturisirea amintita
in document * cu juramant 2) ? La fel se exprima si documentul*
din 13 tulle 1482 3). La data aceasta Vlad Voda Calugarul inta-
reste lui Roman si fratilor lui, Dan, Radul, Micul, Mu$at si Stoica
movie la Micesti partea lui Sin si Vanjea $i Curcea si Vlaicul.
Mosia fusese pradali...a domneasca. 2.12 boeri au venit inaintea
domniei mele si au dat-o, precum ca este pradalica domneasca
(mit 10 AdAOWE KOKO ECIT1 FlpLAAAHlid rocnoAcxe) spune documen-
lul lui Vlad Voda Calugarul. Dinteacela$ $tim ca mo$ia Micesti
o castigase Stoica vornicul cu slujba dela Basarab cel Tanar.

1) St. Berechet, op. cit., pag. 3-4. De aceeas parere e d-1 I. Peretz
in Curs de istoria dreptului roman, ed. II, vol. I 1928, pag. 159 si urm.
2) Arh. Stat., Bucureti, copii legalizate. Are formula amintita.
3) Acad. Rom., 7 I XL. Documentul a Post cunoscut i lui Ion Na-
dejde. Vezi Pandectele romane an V 1926. caet 9, pag, 200. 1. Nadejde da
aici urmatorul rezumat greit al documentului : Doc. 7 I XL 1481-2. Vlad
Voda intarete la vase ini partea ce cumpara dela patru ini, cari o cati-
gasera pentru slujbe dela Basarab cel Tanar. Moia fusese cpradalica gos-
podscaiae, pradalica domneasca luata de Voda, fiindca stapanul murise
tarn copilc.

www.dacoromanica.ro
 112

Deci moia era danie domneasca. Si Vlad Von' recunoate a-

ceasta danie, o reInoete lui Stoica vornicul si admite, ca Stoica
sa o dee celor patru amintiti mai sus, cari i-au fost slugi i au
dat domnului doi cai ode o cumpararaq. Ne intereseaza aici ca
fapt prim constatarea ca mo0, danii domneti, cand erau de do-
natar facute danie, trebuiau rascumparate dela domn, iar in al
doilea rand, ca marturia a 12 boeri facuta inaintea domnului re-
prezenta o judecata dreapta care aprobala de domn avea imediat
putere de lege.
Se cerea in atari cazuri si juramant celor 12 boeri ? Docu-
mentul este tot atat de laconic, ca i cel din 23 Aprilie 1486,
in care cetim ca Vlad Voda Calugarul a recunoscut lui Slav cu
feciorii lui, anume Stoica, Ion, Bogdan i nepotului sau Manea dreptul
de stapanire asupra moiei Obaria dela Bratila a patra parte,
> pentruca au venit inaintea domniei mele 12 boeri, ca le este
de moOenire (dedina) i ocina dreapta 9. De asemenea pentru
a se stabili hotarele unor Fric*i schimbate in vremea lui Basa-
rab cel Tanar se is marturia a 12 boeri in vremea lui Radu cel
Mare. Lumota si frate-sa.'u Cerna spune documentul din 1
Aprilie 1497 al lui Radu cel Mare 2) facusera schimb cu ca-
lugarii dela Tutana. Acetia au dat celor doui frati partea for din
Micesti si partea lui Mogovl cu airinile (campiile) i cu iazul de
moara, iar Lumota Si Cerna au dat calugarilor 4 A lbateani i 2
parti din Huhurez. Cand vin cei doui frati la domn sa le inta-
Hasa nite ocine cumparate de Tarseni, unde mai aveau o veche
proprietate pentru asta dau domnului un cal, au cerut i au
gi
obtinut dela Radu Voda sa le confirrhe i hotarele mosiei amin-

zice documentul
lui Basarab cel Tanar, cand s'a facut schimbul.
,
tite de schimb, pentru ceeace Dacum au adus 12 boeri, ca sa-0
tie, cum au avut atunck adica in vremea

Marturia a 12 boeri era absolut necesara, pentru ca un

atare litigiu s fie rezolvit. Daca cineva aducea i alte marturii,
acestea erau un plus de evidenta dovedita instantei de judecata.
La 10 Aprilie 1493 Vlad Voda Calugarul intarete m-rli Tismana

1) Arh. Stat.. Bucureti, sect. ist., perg., orig. slay. cu pecete.

2) Arh. Stat., Bucure0i, m-rea Radu Voda, pachet XIX bis, perg.,
orig. slay., pecete aplicata cgzuld.

www.dacoromanica.ro
 113 -
niste proprietati, asupra carora auzise probabil aceasta ca unii
au pretentii, ceeace reiese din documente urmatoare. Pentru a
se lamuri asupra drepturilor manastirii, domnul a cetit cartea lui
Mircea Voda si cartea lui Vlad Voda Tepes. Cartea domneasca')
din 10 Apr. 1493 spune apoi : Aupa aceea au venit patru boeri ce
sunt mai batrani din Mehedinti, de au marturisit si ei ca este
ocina a sf. manastiri si egumenul din Cosuste si alti 12 boeri
marturisira<<. De aceea Nicula in zadar a intentat proces mana-
stirii pentru Varful Vladului, fiindca la 31 Oct. 1499 Radu Voda
in baza cartii Iui Mircea Voda si a cartii lui Vlad Voda Calugarul,
care am discutat-o mai sus, ii respinge actiunea, reintarind ma-
nastirea Tismana in proprietatea sa
Cazul urmator pastrat in cartea domneasca din 3 lunie 1493
da si alte lamuriri pentru a cunoaste procedura judecatoreasca,
care lichida o reclamatie pentru mosie. Rocca si fii lui Rasipa
au OM m-rea Tismana pentru Vodita mare etc. Egumenul loa-
nichie si calugarii au prezentat la proces carti domnesti, a Iui
Vladislav I, a lui Mircea Voda, apoi a tuturor domnilor') rand
la Vlad Calugarul. Din aceste carti Vlad Voda Calugarul si boerii
sai s'au convins ca manastirea are dreptate. Documentul domnesc
adaoga ca egumenul a mai adus nmarturie boeri 24 si acestia
marturisesc ca este aceasta mosie dreapta a sf. manastirk. De
aceea la 3 Iunie 1493 se confirms manastirii >Vodita mare cu
silistele Bahnei si cu tot hotarul pe amandoua partile Voditei
rand in hotarul Racitei si Varful Vladului 'Ana' in hotarul Stiu-
beiului, unde se intalnesc inteacel loc, adica in oarecare balta 4).
Fiii ltii Rasipa redeschid procesul cu manastirea in vremea
lui Mihnea Voda cel Rau. Atunci egumenul Misail a scos si a

1) .Arh. Stat., Bucureti, m-rea Tismana, pachet XL nr. 15Q, perg.,

orig. slay., pecete aplicata.
2) Arh. Stat., Bucureti, m-rea Tismana, pachet nr. 3, hartie, orig.
slay, pecete aplicata cAzutA.
3) Textul slay al documentului intrebuinteaza aici cuvantulgrispodar,
cum se zicea de cele mai multe on in Moldova. Amestecul lui Stefan cel
Mare in ireburile prii-Romaneti, promovase aid o influenp moldove-
neascg.
4) Arh. Stat , Bucuresti, m-rea Tismana, pachet 4 nr. 152, perg., orig.
slay, pecete aplicata.

www.dacoromanica.ro
 - 114
adus cartile domnilor anteriori, dela Vladislav (I) VodA, dela Mircea
cel Batran, dela Vlad Voda crepes), caruia Mihnea ii zice tats. Domnul
si dregatorii lui au cetit cartile cari toate dedeau dreptate manastirii,
s'a cetit si cartea lui Vlad Voda Calugarul, cAruia Mihnea Voda
ii zice unchiu. Aceasta carte arata ca au adus calugarii la domn
:024 boeri de au jurat si au marturisit, cum ca este a sf. mana-
stiri batrana si dreapta mosie. De aceea Mihnea Voda recon-
firma manastirii stapanireat). Anume am citat textul din cartea
de judecata a lui Vlad Voda CalugArul, unde se spune ca cei 24
boeri marturisesc ca este aceasta mosie dreapta a sf. manastirix.
Am vazut, cum trebue inteleasa marturisirea, pre cum a Inteles
si stia Mihnea Voda ca este uzul, anume ca X24 boeri ... au
jurat si au marturisit. Deci on de cdte on cetim in documente
despre stare mcirturistre, trebue sa inielegem marturisire sub fur
meld.
Avem si cazul ca 12 boeri jury in fata vornicului, care re-
feria apoi domnului si acesta in baza acestei declaratii a vor-
nicului da hotarire. Cazul e povestit in documentul * din 15 lulie
1494 dela Vlad Voda Calugarul '). La aceasta data domnul in-
tareste lui Radu cu nepotii si cu fiii lor, lui Dragul cu nepotii
si fiii, lui Rosca cu nepotii si fiii etc. stApanire asupra a jumatate
dintr'a treia parte din Precena de sus, 'caci le e dreapta Si ba-
Wang ocina de mostenire (dedina)(x. CA era mosie dreapta de moste-
nire, domnul a aflat spune documentur dela Carstian-vornicul,
care a marturisit ca Inaintea lui au marturisit 12 boeri, ca acesti
oameni tin mosia dela stramosii lor. Expunerea documentului e
prea restrans5. Din faptul ca Carstian vornicul la divanul de ju-
decata a marturisit, ce a aflat, putem presupune cu dreptate ca.
fusese Insarcinat de domn s cerceteze, ca a cercetat si s'a oprit
la convingerea expusa la judecata, dupace indeplinise procedura:
avea marturisirea a 12 boeri, cati se puteau cere ca martori in-
tr'un asa proces. In apel numarul martorilor, al caror acelas ju-
ratrant hotAra dreptatea, putea fi mai mare. CAci este evident ca
cei 12 boeri marturisisera sub juramant vornicului Carstian. Ne
Intrebam insa : a fault vornicul la sedinta de judecata raport

1) St. Nicolaescu, Documente slavo-romane etc , pag. 248-251.

2) Arad. Rom., 34 I CVIII. Are formula amintita.

www.dacoromanica.ro
 115

oral ? Malturisirea ar indica asa ceva. A marturisit sub juramant ?

Carstian ') vornicut racea parte din instanta de judecata; de aceea
socotim c a facut raport si mgrturiSire verbalg, care a fost fara
jurgmant, fiind unul din marii dregatori, cu cari se chibzuia
domnul.
Marturia a 12 boeri se lua si and era vorba sa se stabi-
liasca hotarul unei mosii printr'un dregator anume destinat de
domn. data o parte din hotarul mosiilor manastirii Tismana se
hotareste de Deatco banul cu 12 boeri inainte de 22 Aprilie
1511 2).
Caz identic, dar cu mai mutt aparat de martori povesteste
cartea de judecata a Jul Basarab Voda Neagoe din 14 Dec. 1514,

1) Carstian a fost unul din boerii influen(i al domniei lui Vied Voda
Calugarul. Carstian e mare vornic al Jul Vlad Voda Calugarul la 27 Ian.
1483 (Alex. Lapedatu, Vlad Voda Calugarul, pag. 71 nr. 3 i G. D. Florescu
Divane domneti din Muntenia in secolul al XV-lea in Revista Arhivelor
nr, 9. 1927, pag. 101 nr. LXIII i nota 2. D-1 Florescu e de parere ca
acest Carstian e str6mosul unui neam de boeri, zis ot Stanceti", poate
chiar descendenti per laminas" din acest batran Buzesc, Dupa St. D.
Greceanu, Sind voevozilor cu divane i note adica, d -VI. C. Filitti adop-
tase parerea Ca acest Carstian e primul boer cunoscut din neamul Buze-
tilor), 12 Mai 1983 Lapedatu, ibidem nr. 4), 1 lunie 1483 (ibidem nr. 5), i
docutnente urmatoare pans la 31 lulie 1487, cand e fara titlu in divan, lip-
sete la 27 Noemvrie 1487, la 4 Febr. 1488 e fost vbrnic (greit dat ap.
Florescu, op, cit., pag, 106 nr. LXXII ca. vornic). Lipseqte din divan la 10
Aprilie 1488 (greit 1 Aprilie ap. Florescu, op. cit., pag. 106 nr. LXXIII),
reapare ca fost vornic la 9 lulie 1492 (.1 C. Finn Arhiva familiei G. Gr.
Cantacuzino, pag, 18 nr. 95, aici in paranteza e dat ca Buzescu), la 8 Sept.
1492, 10 Apr. 1493, la 30 Mai 1493, la 3 lunie 1993, is 15 lunie 1993, la 10
Sept. 1993, regestele noastre), la 16 Febr. 1494, nu e la 16 Martie 1499,
nici la 14 Aprilie 1496 (de aici inainte, cand nu trimitem la regestele noastre.
vezi lucrarea d-lui Florescu din revista amintita nr. 5, pag. 362 i urm ; cf.
pag. 365, unde alirma ca Carstian nu poate fi legat documentar de neamul
boerilor Buzee), este la 1 Aug. 1496, este apoi in toate cele urmatoare
i'n documental din lunie 1498 (d-1 Florescu nu-1 da la pag. 373), nu mai
e la 13 Iulie 1499, dar e la 31 Oct. 1499' (regestele noastre), e la 11 fan.
1500, la 23 Apr, 1500, nu e la 30 Mai 1500 (reg. noastre), e la 13 Dec.
1500, apoi catva timp pans la 20 lun. 1507 (reg. noastre), cand iarai este.
2) Alex. Stefulescu, Documente slavo-romane etc pag. 70.

www.dacoromanica.ro
 116

Land domnul IntAreste m-rii Visina mosia $i gradinile, asa cum

le stapanise in vremea lui Mircea Voda. Cartea domneasca e
sentinta data in procesul avut de manastire cu Bumbestii $i
Porcenii. Domnul a trimis pe Deatcu banul, pe Stanciul mare
portar si pe Neagoe spatar cu 12 boeri megia$i din jur, cu Ba-
iota $i Radul din Barle$ti $i Bumbara si Stefan din Corbi $i
Dan din Jupanesti $i Buzdugan din Sofraceni si Valsan din
Dragoiani si Dan din Romanesti si Stan $i Hranitul din Bakst'
$i Danciul din la$i si Fiiat, sa mearga la mosie $i sa stabiliasca
hotarele, pe cari domnul apoi le cot firmA prin cartea de judecata 9.
,Si chestia perimdrii. Stim despre alts delegatie data de domn lui
Dragomir postelnicul din Faure$ti pentru a cerceta, daca o pail este
dreapta. Finta si Carstea si cu ceata for parisera pe Vlaicul clucer si
pe soru-sa Chera ca pe nedrept stapanesc toata mosia satului Ti-
ganesti, deoarece $i ei au ocina la Tiganeti. Domnul a delegat
pe amintitul postelnic sa cerceteze. Dragomir postelnicul s'a dus
la fata locului P de a strans oament bunt ... cari au jurat la bi-
serica ca nuare Finta etc. $i nici n'a tinut ocina la Tiganestil
zice documentul. Domnul a mai vazut cartea lui Vlad Voda
Calugarul $i'n baza acesteia, apoi in baza referatului lui Dra-
gomir postelnicul a Intarit la 9 lanuarie 1569 lui Vlaicul clucer
si surorii lui, jupanitei Chera cu fiii, cati vor avea, stapanirea a-
supra satului Tigane0 9.
Nu numai delegatia postelnicului Dragomir, ceeace confirms
constatarea ca domnul si dregatorii sal dedeau sentinta in pro-
cese pentru mosii in baza referatului unui dregator domnesc,
intereseaza aici, ci si alte conditii speciale ale procesului. CA nu
exists perimare de 'drepturi in normele juridice vechi ale Tarii-
Romanesti, ceeace am constatat si mai inainte, impune ca con-
cluzie $i acest proces redeschis dupa ca. 74 ani. (luam ultimul an de
domnie al lui Vlad VodA Calugarul ca punct de plecare). Martorii
Intrebati de Dragomir postelnicul au fost oameni bunt din Tiga-
nesti -sau din jur de bung seams, deci nu ,boeri, cum se cerea
intealte cazuri, fiindcA a cere pentru aceasta 12 sau chiar 6 boeri
ar fi fost poate sa respingi fara cercetare pe paritor, care n'ar fi avut,
de unde sa aduca 6 sau 12 boeri, cari sa $tie imprejurarile anu-

1) Alex. Stelulescu, op. cit., pag, 76 8.

2) Arh. Stat., Bucureti, sect. ist., orig, slay.

www.dacoromanica.ro
 117

mite ale proprietatii din Tiganesti. Bunul simt si echitatea drep-

tului vechiu muntenesc se vadesc si cu acest prilej, dovedindu-
se ca n'a fost invaluit in forme rigide.
Nu se poate primi adica afirmatiunea ca martorii juratori
in atari procese trebuiau s fie de aceeas conditie cu acu-
zatul ') sau ca juratorii sa fie din aceeas class socials cu re-
prezentantul partii interesate. Prin oameni buni trebue s lute-
legem oameni juridiceste capabili si cel mult oameni fruntasi. La
fel sub megiasi nu trebue sa Intelegem totdeauna mosneni i
nu boeri. Materialul documentar pang la sfarsitul secolului al
XVI-lea are foarte putine cazuri cu juratori despre cari se spune
anume, ca sunt megiasi.
Dam aici toate cazurile cunoscute noua WAWA la anul 1600.
In legatura cu o infratire, de pe urma careia a mostenit
Rada, impricinata de altii pentru mosie, primeste dela domn 6
megiasi sa jure ca.' ea are dreptate
Un document din 10 Martie 1567 dela Petu Voda cel Tanar
spune ca BATA Stanciul si Ion, proprietari la Bratuia, au fost
pariti Ia domn de Bucsa din Petresti si de Calda din Comanesti
ca si acestia din urma ar avea drept Ia un codru de loc din zisa
mosie. Dar Bara si coproprietarii sai au mdrturisit inaintea dom-
nului cu marturii, cu multi megiasi buni dimprejurul locului ca
este al for acest loc de mostenire, iar Bucsa si Calda n'au nici
un amestec. Deci domnul Ia data de mai sus confirma lui Bark
lui Stanciul, lui Ion si cu fiii, cati be vor da D-zeu, stapanirea
asupra mosiei dela Bratuia 3).
Alt caz avem in documentul 4) din 23 Iulie 1579 dela Mihnea
(II) Voda. La aceasta data domnul intareste )acestui om anume
Andrei cu fiii sai, cati i-a dat D-zeuq, sa-i fie ocina via, ce a cum-
parat-o in Fratesti dela Neaga, fata lui Huhurez cu 180 aspri,
in zilele lui Mircea Voda Ciobanul. Neaga o avea zestre dela
tats -sau si se precizeaza in document ca a vandut-o de buns voe.

1) Vezi Insa Cr Alexianu, op. cit., pag. 32 i St. Berechet, op, cit,,
pag. 5.
2) Document deteriorat ii la locul datei, dela un Petru Voda din
sec. XVI. Acad. Rom., 181 I CLVI.
3) Alex. Stefulescu, Documente slavo-romane etc., pag. 158-161.
4) Ibidem, pag. 209-212.

www.dacoromanica.ro
 - 118 --
Bucluc a fost cu alts cumparatura a lui Andrei. Acesta cumpa-
rase in Fratqti V2 vie din partea Valcoaei dela aceasta si dela
fiul ei Radul cu 125 aspri de argint. Se arata in document ca
Valcoaea a vandut de buns voe si Andrei fla vreme de bir cu
stirea tuturor fratilor vanzatoarei, anume Rapa si Lupul, a platit
de bir pe Valcoaea si pe fiul ei Radul in vremea raposatului
Petru Voevod. Valcoaea si fiu-sau Radu au OM apoi pe Andrei,
ca ei n'au vandut acele vii, cari le avea Andrei dela Neaga si
dela VAlcoaea Dsi au volt sa arunce banii lui Andreic Mihnea
(II) Voda cu dregatorii sal a judecat dupa dreptate si dupa legea
a vazut cartea ILO Mircea Voda Ciobanul, apoi cartea lui Alexan-
dru Voevod, care ii era tats, si s'a convins ca Valcoaea a van-
dut de buns voe pi si-a platit birurile. Totusi a dat reclamatilor
)>6 megia$i sa jure ca n'au vandut acele vita. Reclamantii Dn'au
volt s is legea in nici un chip, ci au Minas de legeq. Domnul
confirms proprietatile Iui Andrei.
lar6V tocmealci. CA nu trebue s presupunem ne-boeri In me-
glaVi amintiti ca martori in procese, reiese din documentul Iui Ale-
xandru Voda dat la 9 Oct. 1573'). Procesul povestit in documentul
acesta are si o nota neintalnita in discutiile de pang acum, nota
comuna insa cu a cAtorva documente de proces, cari le vom
discuta mai departe. Documentul e in legatura cu o cearta pentru
o movie dela Qrosani. Dumitru Leprosul isi vanduse partea sa
de ocina Iui Barbul etc. cu 700 aspri. Barbuisi coproprietarii sal
cutropisera la instalarea In proprietate si partea lui Manea. Atunci
Irina, care era soil mostenitoare a frate-sauManea, a Oat pe Barbul
etc. la domn ca pe ni te cutropitori. Domnul le-a dat 6 megicql, Dsa
le caute randul dupa dreptate<c. Megiasii Dasa au tocmit cu su-
fletele for sa tie Barbul partea Iui Dumitru toata, iar partea MA-
nei sA tie sora-sa Irinac. Domnul si dregatorii sal hotarasc asa,
'-au tocmit acei boeri sus zisk, deci intareste la data de mai
sus Jul Barbul cu frate-sau Bogdan si Petru si fill, cati vor avea
partea de ocina fosta a Jul Dumitru Leprosul.
Daca acest document n'ar spung-o, n'arn sti ca cei 6 me-
giasi erau boeri chemati sA judece ca martori inteun proces, ale
carui parti -nu erau din neamuri boeresti.

1) Arh. Stat., Bucuresti, sect. ist.

www.dacoromanica.ro
 - 119
Constatarea aceasta in legatura cu indicatia documentului
amintit imediat mai sus nu exclude, ca Intre martorii, al caror
juram-ant se cerea, s'a fi fost $i ne-boeri. De altfel notiunea
de boer in evolutia societatii muntene$ti n'a avut totdeauna una
$i aceea sfera
Pentru discutia de mai sus informatie pretioasa este do-
cumentul din 29 Oct. 1583 dela Petru Voda Cercel 2), care &
Dlege 12 oameni (mo,s,IF). La data de mai sus domnul Intare$te
lui DP.n, fiul lui Petru, ocina la Turceani, care-i era batrana $i
dreaptsa. Confirmarea aceasta a dreptului de proprietate e rezul-
tatul unui proces. Neaga $i Neacsa, surorile lui Dan, au pant la
domn, ca tatal for Petru le-a dat $i lar ()dna "ca s5 fie trei frati
cu Dan. Cele doua reclamante mai aratau ca au cheltuit $i
pentru bir 3000 aspri gata pentru aceea ocina. Domnul le-a dat
lege 12 oameni s jure ea le-a dat fatal for Petru acing. Ele
n'au putut jura $i "au ramas de lege.
Dar unor rumani, cari vin cu plangere la domn ca au fost
rumaniti cu Sila, acesta, care era Simion Voda Movila, la 25 lunie
1602 le da >>12 boeri sa jure 3).
S'a mai zis, ca se cerea, ca martorii juratori Dsa jure in
biserica pe evanghelie in fata, unui preot.
Am vazut In legAtura cu documentul din 9 lanuarie 1569
ca Dragomir postelnicul, delegat sa cerceteze la fats locului Ora
Iui Finta $i Carstea in contra Iui Vlaicul clucerul etc. pentru
mo$ia din Tiganesti, a strans '>oanieni buni $i batrani $i din sus
$i din jos, 150 megia$i $i 12 preoti, de le-au cautat randuiala
lor dupd dreptate $i dupa lege $i au jurat Dragomir postelnicul
pe mai sus zisii oameni $i preoti la cea de acum biserica lui $i
Inca $i la Sf. Tetravanghel
Mai avem un caz aidoma pa'strat printr'un document din
I Mai 1570 dela acela$ Alexandru Voda. La aceasta data dom-

1) Vezi insA C. Giurescu, Despre boinri, Bucureti 1920, pag. 34

i urm.
2) Arh. Stat.. Bucureti, sect. ist.
3) Hasdeu, Cuvente den betrani I, pag. 123 si C. Giurescu, op. cit.,
pag. 49 nota.
4) Cf. si C. Giurescu. op. cit. , pag. 44, nota.

www.dacoromanica.ro
 - 120 --
nul confirma lui Vlaicu clucerul din Rumceni, surorilor lui, Stand
si Mariei si fiilor lui Vlad, anume Staico, Dragul st Coada, drep-
turile de proprietate asupra mosiei dela Cislau, in lunca BAscei.
Acesti proprietari au fost Improcesuati la domn de Stoica, Cu-
ciuc, Vlad si Stan cu toata ceata lor din Poeni, pretinzand ultimii
ca au si ei mosie in lunca Bascei. Domnul a delegat pe Stoian
spatarul sa mearga la fata locului, ca s se uite si sa adeve-
riasca cu megiasii, oameni bAtrani si buni dimprejurul loculuP.
Cu el au mers si proprietarii reclamati din CislAu si reclamantii.
Impreuna cu Stoian spatarul au adunat 150 de boeri dimprejurul
lor, i-au dus la biserica, Dca sa jure eu sufletele lor, ce stiu de
aceastA dna mai sus zisa si pe unde-i stiu hotarele cele vechi.
Acesti 150 megiasi batrani si oameni buni au asezat hotarul,
pe unde a fost vechiul hotar. Poienarii s'au declarat nemul-
tumiti, au venit la domn cerand lege 12 boeri sa jure c5 au
si ei mosie in lunca Bascei. Nu i-au adus la termin pe boeri si
pierd procesul 1).
jurAmAntul luat martorilor c5utati de dregatorul, sau dregatorii
delegati de domn cu cercetarea anumitor litigii se lua deci in bisericA.
Martorii in numarul prevazut de lege, adica juratorii faceau ins5 jura-
mant in fata domnului asistat de dregatorii sal ca instants de judecat5.
De aceea nu putem adopta afirmatia citata mai sus, ca jurAtorii
6 sau 12 sau 24 etc. jurau in biserica in fata unui preot.
Jarcitorit. Soroacele In documentele vechi muntenesti cetim
proceselcr. adesea-ori ca una sau cealalt5 parte din proces el
luat sau i-a dat domnul 6 sau 12 sau 24, sau 48 hoed. sa jure, ce e ade-
varul. Castiga procesul acea parte, care putea sa aduca numarul cerut
de boeri cari jurau ca acea parte are dreptate. In discutiile de
pans acum s'a zis acestora faro-tort sau cojuratori. C5rtile dom-
nesti de judecata ii arata ca numarul legal de martori, al caror
acelas jurAmant deslusia litigiul pentru judecAtori. Trebuia ca 6,
12, 24, 48 boeri sa jure, ca o parte din proces are dreptate,
pentru ca domnul s poata da sentinta in favoarea aceleia si in
contra celeilalte parti.

1) Arh. Stat., Bucureti, cdpii ]egalizate, ap. C. Giurescu, op. cit.

pag. 53-54.

www.dacoromanica.ro
 - 121
La darea sentintei domnul era obligat sa tie seams de ju-
ramantul boerilor sau megiasilor adusi ca martori in numar le-
gal. Sentinta domneasca astfel nu era decat o confirmare a faptului
$i situatiunei de drept jurate de boerii luati ca martori, dand
ca$tig de cauza aceluia care a avut numarul legal de boeri ju-
ratori de partea sa. Nu se poate afirma Ca Din vechiul nostru
drept proba se facea prin marturi si juratori, cari tin in cazul
de fata locul presumtiilor din codul civik 1). Boerii, megia$ii
juratori hotarau prin juramantul ]or litigiul din proces.
Pans la sfarsitul sec. XVI, n'avem nici un caz din care ar
reesi ca domnul putea disconsidera $i hotari contra unui atare
juramant, dar el acorda aceasta proba atunci, cand alte probe
erau insuficiente.
Nu este nici chiar cazul ca domnul ar fi putut suspenda o
hotarire luata in baza marturisirii juratorilor 2). Nu se poate insa
afirma ca pans Ia sfar$itul secolului XVI, juratorii prezenti la un
proces in numar legal, ar avea functie de judecatori, nu de mar-
tori, cum s'a sustinut 3). Institutia juratorilor si-a avut evolutia
sa. In cursul acesteia este adevarat juratorii se zic singuri
mai tarziu judecatori 1).
Aceasta ipostasa a vechii judecati muntenesti T$i are altar ex-
plicatie a sa, precum vom vedea. Pans la sfarsitul secolului XVI,
nu avem $tiri precise, nici in ce forma se luau boerii, megiasii
juratori necesari in numar legal pentru a se da o hotarire in
proces. Cartile de judecata spun fall explicatii 0 domnul a dat
cuiva lege 6, 12, etc. boeri, megia$i sa jure dreptatea cauzei.
Rana Ia sfarsitul anului 1600, cunoastem un singur document
care arata, cum desemna domnul anume pe boerii, megia$ii
juratori. In cazuri, and un boer mare, sau mai multi erau dele-
gati de domn sa mearga la fata locului si sa afle imprejurarile
unei mo$ii, care era obiect de galceava, se gaseste spus uneori
$i de buns seams cazul era general, ca marii boeri trimisi sa
cerceteze la fata locului luau boeri megia$i de prin prejur, cum
a fost cazul cu delegatia data de Basarab Voda Neagoe lui Deatcu

1) G. Alexianu, pi cit., pag, 26-27.

2) C. Giurescu, Despre boieri, pag. 42.
3) Ibidem.
4) Ibidem, pag. 48 n.

www.dacoromanica.ro
 - 122
banul, lui Stanciul mare spatar $i lui Neagoe spatarul cari sunt
trimisi sa stabiliasca hotarele pentru mosia manastirii Visina cu 12
boeri ce au fost megiasi prinprejum Acesta este caz de dele-
gatie, se deosebeste prin urmare de procesele cari se judecau
$i nu aveau alts $edinta de judecata decat aceea dinaintea dom-
nului, and nu se aminteste decal ca partile au luat sau domnul
le-a dat numarul legal de boeri sA jure dreptatea uneia din .parti
sau a alteia.
Cand se acordau, cand se luau 6 boeri, and 12, and 24,
and 48? Rapunsul la aceasta Intrebare II inseram in legalura
cu documentele, ce le dam mai jos.
Am discutat mai Inainte cateva cazuri, cand se da si se is
juramantul a 6 megiasi. In afara de acestea, Wand la sfarsitul
anului 1600 cunoa$tem nurnai alte 5 cazuri cu acest numar de
juratori $i adica din anii 1527, 1573, 1576, 1583 $i 1594.
Protimisis. La 10 Septemvre 1527 Radu dela Afumati confirma
lui Peia postelnicul $i cu fiii cati NT avea, mosie in Studina, partea
lui Stanimir. Cetim mai departe in cartea domneasca ca Harvat
logofatul cumparase aceasta mosie $i ca Peia a avut proces cu
feciorii Stanimiresii, cu Mihai si cu fratii lui can afirmau ca n'au
$tiut, cand a cumparat Harvat logofatul $i n'au primit nimic din
pretul de vanzare at mosiei. Domnul a dat acestora Alege 6 boeri
sa jure, ca ei n'au $tiut si nimic n'au luata. S'a pus soroc de
proces la ziva Na$terii Maicii Domnului. N'au putut aduce Insa
boeri $i au perdut procesul. La data de mai sus Radu Voda
Intareste lui Peia postelnicul stApanirea amintitei mosii ').
Cartea de judecata a lui Alexandru Voda din 29 Mai 1573,
arata ca pentru a se lamuri inteun proces pentru bani domnul
da reclamantului Rapa 6 boeri juratori.
In acelas text mai departe acesti juratori se zic megiasi
Cazul din 1576 este in jurul unei mosteniri. Voica proprietary
in Pupezeni, isi zalogise proprietatea pentru 4000 aspri la Vlad logo-
fat. Dupa moartea Voichii, Vlad logofatul a fost parit de sotia lui
Stanciul, nepoata de sora a Voichii, atiume Neda etc. care afirma

1) Arh. Stat., Bucureti, condica no. 88, f. 110.

2) C. Giurescu, Despre boieri, pag. 51. n.

www.dacoromanica.ro
 - 123 -
ca Voica a restituit acei 4000 aspri logofAtului. Domnul a dat
Nedei si lui Stanciul vatafuLD lege 6 boeri sa jure, cum a platit Voica
acei aspri lui Vlad logofatul, pans a fost vie .... Neda si Stanciul
n'au putut jura si au rAmas de lege. Alexandru Voda la 30 April
1576 intareste lui Vlad log. si sotiei sale Cap lea stApanirea a-
supra ocinei dela Pupezeni ').
Cazul din 1583 este in jurul unei zestre. Maria, Neacsa si
Stoica, fratele 1(3r, au avut pars Inaintea domnului cu loan si cu
mama lui afirmand ca Radu, tatal tor, n'a dat zestre Mariei,
si lui Stoica romanii din Stoenesti, iar Neacsei rumanii din Badeni.
Domnul a dat Mariei, Neacsei si lui Stoica 'lege 6 boeri sa mar-
turisiasca Inaintea domniei mele, ca le-a dat tatal for Radu acei
rumani 2). Maria, Neacsa si Stoica au adus 6 boeri, de au mar-
turisit.
Ultimul caz cunoscut noua despre 6 juratori Wand la anul
1600 este cuprins in foarte interesanta carte a lui Mihai Voda
Viteazul din 16 Mai 1594 s). Importanta mare a documentului
sta in faptul consemnat in cartea domneasca ca oinrva putea fi
err legea scos dintr'un sat in urma unei pranged facute de alti sa-
tent la domn, clued' domnul cu dregeitorii scii gosia peira inte-
meiatci vi dedea 6 hoteirire in acest sens. Dacei domnul judeca
in favoarea jeluitorilor,acevtiaii lepeidau adica ii restituiau acelu la
banii dati pentru acea parte de movie, ce o stopiinia in acel sat
vi pilritul in acest caz trebuia set pareisiascci satul. Asa era s
patiasca Sarchiz din Bujorani. L-am mai intalnit noi pe acest
Sarchiz cumparand mosii prin infratiri deghizate. Ajuns de pe
urma acestora proprietar in Bujorani, a intampinat opozitia ce-
lorlalti proprietari ai satului. Acestia II considerara la un moment
dat indezirabil in sat. Stroe, Stoica si Hamza, proprietari si ei
in Bujorani, au mers cu para la domn, ca Sarchiz Deste om rau
si sa -i lepede lui aspri, ce ar fi dat pentru aceasta ocina ce
o avea in sat, adaogam noi spre explicare si sa-1 scoatei
din sat. Sarchiz s'a aparat. Domnul i-a dat >dui _Sarchiz 6 me-
giasi sa caute, cum vor gasi cu sufletele lor. Sarlhiz a adus

1) Arh. Stat., Bucureti, sect. 1st.

2) lbidem. Alt6 datS acela doc. zice vecini.
3) Arh. Stat, Bucureti, sect. 1st.

www.dacoromanica.ro
 124

pe acesti megiasi inaintea domnului la proces si 'au marturisit

inaintea domniei mele si an jurat, cum este Sarchiz om bun si
si nu a avut nici-o vina, ci au pus napaste pe buna dreptatee. La
16 Mai 1594 Mihai Voda da cartea de judecata, care confine
toate cele expuse mai sus si intareste lui Sarchiz cu fiii ocina la
Bujorani, toata partea lui, Cala cumparase in vremea lui Petrascu
Voda.
Trebue sa subliniem faptul ca pentru cazuri, cand se da
sentinta intr'un proces hotarit prin juramantul a 6 boeri sau me-
giasi, s'a pasfrat o singura sentinta apelata, cand cel ramas de
lege a luat sau obtinut lege peste lege, cum se zicea unui
indoit numar de juratori adusi pentru a infirma o sentinta data.
Acest singur caz pastrat este din 18 lunie 15811). La a-
ceasta data Mihnea (11) Voda intareste Stanei, sora logofatului
Valceanul, si fiului ei, Radul pah., stapanire asupra 1/2 mosia,
cats avusese Stanca si ginerele ei Manea in Futesti, fiindca ju-
panita Stanca si ginerele ei Manea thfratisera pe Valceanul log.
de a for buna voe peste lh, sat. Valceanul log. II adusese adica
din Cara turceasca si wi -a scapat capul( inaintea raposatului Mircea
Voda. Apoi jupanita Stana si ginerele ei Visan log. au avut pail cu
lane postelnicul care afirma ca Manea n'a infratit. Procesul s'a
judecat inaintea lui Alexandru Voda. Acesta le dadu 6 boeri, cari
adeveresc ca Manea a infratit. Ramas de lege lane reinoeste
procesul sub Mihnea (II) Voda. Acesta Ii da 12 boeri, cari do-
vedesc ca a fost infratire si lane pierde iar procesul.
12 juratori. Mai frecvent este cazul ca se iau 12 boeri juratori, in
baza juramantului carora domnul da sentinta in favoarea aceluia pen-
tru care cei 12 boeri jura ca are dreptate. Avem cazuri, cand pro-
cesul se opreste aici. Cu 12 boeri juratori dati se terming pro-
cesul intentat de Prodea, Stoica si Taba lui Stanciul cu fratii lui,
Nan, Dan, Roman si cu fiii lor, carora domnul ca sentinta a
procesului prin cartea * sa domneasca be confirma drepturile de
proprietate asupra mosiei lor din Corcolati si se aminteste ea
domnul abzice de drepturile sale predalice fats de aceasta mosie 2).

1) Arh. Stat., Bucure0, sect. ist.

2) Acad. Rom., 38 I XCVI. Are formula amintitn.

www.dacoromanica.ro
 --125
Caz similar avem pastrat In documentul * din 1499'). Nu se
povesteste aici, decal sfarsitul procesului. In acest an Radu cel
Mare intareste Dslugilor domniei melet, Valcul cu fratii sgi,
anume Dadul, Lumot, Ion, Dan si cu fiii lor, lui Stanila cu fratii
sai, lui Slav cu fratii sal etc. littre altele stapanirea asupra intregei
mosii Trestiora (a$a e in originalul slam) din Bradet, >>pentruca
au jurat inaintea domniei mele cu 12 boeri, ca le este batrana
si dreapta ocina. Mosiile erau nepredalice.
Prin urmare un proprietar atacat in drepturile sale de pro-
prietate cu proces de catra cineva, jurand cu 12 boeri inaintea
domnului castiga procesul. In cazurile de mai sus parttorii n'au
dus mai departe procesul. Nu aveau oare drept ? Lamuriri ne da
procesul incheiat la 3 Noemvre 1509. La aceast5 data Mihnea
Voda cel Rau intareste lui Milea cu fiii $i nepotii de fii stapa-
nire asupra mosiei Mircestii, iar Stanislava, sora lui Milea sa
n'aiba nici-un amestec cu ocina, fiindca a vandut-o lui Milea cu
4 florini. Milea cu fiii lui a avut Ora inaintea vparintelui dom-
niei mele zice Mihnea Voda in documentul sau, care i-a
dat lui Milea si fiilor lui 12 boeri megiag 3>de au marturisit si
au jurat ca este lui Milea si fiilor lui batrana $i dreapta mosie
$i de moStenire<<. Paritorii, Stoian si loan, au redeschis procesul
inaintea Jul Mihnea Voda. Acesta spune in documentul * sau :
vi -am judecat cu boerii si am aflat, cum este a lui Milea si fiilor
lui batrana $i dreapta mosie .c 2).
In cazul de mai sus domnul da parltilor 12 boeri sa jure.
Altfel a fost in procesul povestit in cartea * domneasca data la
12 Sept. 1523 de Vladislav (III) Voda 2). Doua surori, Neac$a $i
Neaga, cu feciorii for au avut Ora inaintea acestui domn cu

1) Arh. Stat., BacureVi, m-rea Tismana, pachet XL nr. 1, perg., orig,

slay, S'a publicat in Sbornik etc, din Sofia, IX, pag, 348-9. Are formula
amintita, Documentul e deteriorat in partea cu data de luna i zi. Se vede
anul 7007, Cf. 51 Al. Stefulescu, op. cit., pag. 41-2 i St. Berechet, op. cit.,
pag, 32-3.
2) Arh. Stat.. Bucureti, copii legalizate. nr. 10. Are formula amintita.
Cf. i C. Giurescu, Despre boieri, pag. 55 nota 1, unde documentul este
atribuit lui Mircea Voda, fiul lui Mihnea Voda cel Rau.
3) St, Nicolaescu, Documente slavo-romane etc., pag. 252-3. Are
formula amintita.

www.dacoromanica.ro
 - - 126

Aldea si Tatul din Prascov si cu ceata lor. Aldea a aratat la ju-

decata D car t ea lui Vlad Voda eel Batran, carele au fost inaintea
stramosului domniei mete Vladislav Voda 1). Dar Oprea vorni-
cul, barbatul jupanesei Neaga si stolnicii Vintila si Serban au
scos 2.cartea mosului domniei mele Vladislav Vodae ) zice
Vladislav (III) Von'. Ce putea face domnul ? Cele doua surori
In sprijinul dreptatii for aveau si faptul, ca stapaniau mosia. De
aceea domnul si dregatorii sai au dat >dui Aldea si lui Tatul cu
ceata for lege 12 boeri, ca sa jure, cum au tinut Cislaul din zi-
lele mosului domniei mele pang acum. ParItorii Insisi au mar-
turisit insa ca n'au tinat si 2.au ramas de lege. Prin cartea dom-
neasca din 12 Sept. 1523 se intareste celor doua surori drepturile
de proprietate contestate. Deci in cazuri ambigue domnul da
partit care prezenta mai putioe probe 12 boeri sa jure, Ca
aceasta are dreptate.
Asadara cand proprietarii,Improcesuati ca tin pe nedrept mosii,
nu pot prezenta carti domnesti hotaritor justificative, domnul be da
for 12 boeri sa jure ca stapanesc pe dreptate si daca aduc.si au
juramantul a 12 boeri, castiga procesul. Un atare caz cuprinde
documentul Iui Rada Voda Paisie din 24 Aprilie 1538 s). Alta
data, cand nici cei ce stapaniau proprietatea, nici paritorul nu
prezinta documente, domnul si dregatorii sai dau parItorului 12
boeri sa jure, ca are si el parte in acea proprietate. Cand acesta
nu poate aduce cei 12 boeri juratori, cand Din nici un chip n'a
putut sa is legec, pierde procesul. Asa a perdut Anca procesul
intentat in contra Iui Dan cu fiii si cu sora for Stanca pentru mosia
din Farcasesti si Telesti, partea unchiului for Stan 4). Acesta e

1) Este vorba de Vlad VodS Dracul si Vladislav (II) Voda.

2) Nu putem azi preciza, de care domn e vorba. Intre Vladislav II
1 Vladislav HI, cari au domnit. Nu cunoastem alts domnie a unui Vladislav,
care ar fi putut da document. Stim, ca Vladislav 11 avea fii. li amintete,
dar nu-i numeste in documentul sAu din 1453 Aug. 2 (Arh. Stat., Bucuresti,
M-rea Dintr'un lemn, perg., orig. slav intre regestele facute de not).
3) Alex. Stefulescu, op. cit., pag. 104-106. Documentul este rupt la
inceput i intregirea lui Stefulescu impune o discutie, precum vom vedea.
4) Ibidem, pag. 106-8 ; cf. Sbornik cit.. pag. 357-8. Cf,St, Berechet,
op. cit., pag. 9S i urm,, 41 nota de corectare a datei gresite dela pag. 90.
SA se observe cd in traduceri e greit Arca pentru Anca.

www.dacoromanica.ro
 127 --
cuprinsul cartii domnesti din 13 Julie 1542 dela Radu Von'
Paisie.
Procedura.a fost aceeas in procesul terminat prin cartea
de judecata din 8 Dec. 1547 dela Mircea Voda Ciobanul '). Ivan
din Ciocade a parit la domn pe Stanciul si fratii lui ca fin pe
nedrept mosie la Farcasesti, toate partile Stanei. Stanciul si fratii
lui au spus Ca au mosia facuta danie Ia moartea ei de vara Tor,
Stana. Ivan a luat lege 12 boeri ,s5. jure ca a fost mosie de
mostenire acea parte lui Ivan q. S'a pus soroc sa aduca boerii la
Sf. Dumitru. Ivan nu i-a putut aduce si a pierdut procesul.
Domnul intareste lui Stanciul, frafilor lui si fiilor, cati vor avea,
stapanirea peste fosta mosie a Stanei.
Documentul din 7 Mai 1548 dela acelas domn ne prezinta
un reclamant care castiga 9. Datcu din Dragoesti a parit la domn,
ca m-rea Tismana pe nedrept stapaneste partea lui din Topesti
ingloband-o in dania facuta m-rii de unchiul lui Datco. Domnul
si dregatorii au judecat ca donatorul a daruit m-rii partea sa de
mosie si ca acesta n'a avut nici un amestec cu partea, ce o avea
Datcu In Topesti. I s'a dat lui Datcu %.12 boeri sa jure si au
jurat linaintea domniei cu 12 boeri si au marturisit cu sufle-
tele lor ca n'a dat unchiul lui Datco partea lui din Topesti, ci si-a
dat partea sac. Manastirea a pierdut procesul si domnul Ia 7 Mai
1548 da Dslugiiq sale Datcu din Dragoesti si cu fiii, cati va avea,
stapanire asupra mosiei, cat se va alege 'A din Topestii de
Tanga Tismana.
Tot 12 boeri juratori hotarasc prin prezentarea sau neprezen-
tarea lor procesele discutate in cartea domneasca din 10 Aprilie 1550,
la care data MirceaVodaCiobanul confirms episcopului Eremia al Bu-
zaului ocina de la Groseneasa, 'Is din cats parte avusese Neagul.
Mosia aceasta fusese limpresurata de un unchiu al lui Neagul.
Dragomir postelnicul ajutase pe Neagul in zilele lul Radu Voda
)>pierit la Ramnic sa-si scoata cu 12 boeri mosia, deci la un
proces, la care a adus martori 12 boeri juratori. Drept recom-

1) Al. Stefulescu, op. cit., pag. 118-120 E de preferat aceasth le-

ctura a documentului. Cf. i Sbornik cit., pag. 358-9, unde transformarea
datei in 1548 este greitg. Vezi i St. Berechet, op. cit pag. 36- 8.
2) Al. Stefulescu, op, cit.. pag. 120-2.

www.dacoromanica.ro
 128 -
pensa Neagul a infratit pe postelnicul Dragomir peste Vs din
mosia sa. Mai tarziu Neagul declara ca n'a infratit. Mircea
Vocla ii dA 12 boeri sa jure ca n'a InfrAtit. Neagul nu putu aduce
si pierde procesul 1).
Inteun proces tot pentru impresurare de mosie intentat de luga,
Musat si Neagoe lui Tudor si Man etc. pentru ocina din Valea
popei, domnul cla lege 12 boeri sa jure ea a fost impresuratA
ei n'aQ putut sa jure si au ramas de lege ").
Cei 12 boeri dati sau luaji sa jure inteun litigiu de proces
aveau sA jure sau nu asupra chestiunei de drept, ce se desbatea
si dace apoi procesul se inainta pe alts baza, trebuia alt jura-
mAnt a 12 boeri, pentru ca s castige procesul cel ce-i lua. Acest
procedeu s'a urmat in procesul terminat cu cartea de judecata.
din 1 Dec. 1567 a lui Petru Voda eel Tanar. Cuciuc enicer, gi-
nerele lui Bercea din S5vesti, a parlt la domn c5 mosia din Io-
nesti, fosta a lui ()aria stolnic, este a lui, nu a bunicului lui
(Dana si Micul logofeti si Dragan si Badea, dela care cei 4 din
urm5 o detineau. Proprietarii improcesuati au adus 12 boeri can
au jurat ca bunicul for cump5rase mosia. Apoi Cuciuc enicer a
introdus altfel procesul afirmand ca acel bunic a cumparat cu
banii lui (Dana stolnic. Domnul le-a dat Dal ti 12 boeri sa jure<.
Acestia au jurat ca acel bunic a cumparat cu cheltuiala sa. Acestia
au jurat si domnul la data de mai sus be confirms mosia pro-
prietarilor amintiti
Deci pretentia ridicata de cineva era formulate ihteo intre-
bare care cuprindea tot litigiul si numarul cerut sau dat de boeri
prin faptul ca jurau sau nu jurau, era in procese cea mai hot A-
ritoare dovada inteun sens sau inte altul. In 1570 satul Talvestiia ri-
dicat Ora la domn incontra manastirii Tismana pretinzand ca au
si ei mosie in hotarele Carbestilor, mosie stapanita pe nedrept
de manAstire. Domnul da Talvestilor Diego 12 boeri s jure ca
au avut si ei mosie.% in hotarele Carbestilor. Dar boerii Din nici

1) Arh. Stat, Bacuresti, ciondica episc. Buzau, f. 72 v.

2) Arh. Stat., Bucuresti, conpica m-rii Vieras, 1. 46.
3) Ibidem, sect. ist.

www.dacoromanica.ro
 129 --
chip n'au putut sa jure asaq. Talvestii au pierdut procesul In-
aintea domniei mele si dinaintea tuturor megiasilor dimprejurul
lore, cetim in documentul din 3 lanuarie 1570, cand Alexandru
Voda confirms m-rii Tismana movie, cats a avut in Carbesti
Cgzan Dohoret. Mosia ajunsese a m-rii printeun schimb, ce-1
-Meuse aceasta cu Stoica Dohorer). Asadara in atari cazuri se
puteau chema la ziva de jurAmant toti megiasii. ,Si atunci procedura
legala era sa se is juramantul boerilor luati sau dati ca mArturii.
Daca cineva pierdea un proces inaintea unui domn, neputand
avea juramantul a 12 boeri, reinoind acelas proces inaintea dom-
nului urmator, i se dedeau tot 12 boeri pentru a dovedi. Un caz
a pastrat cartea de judecata din 15 Febr. 1570 dela Alexandru
VodA, prin care intareste lui Dancitil cu fratii sal si cu fill lor movie
in Stanesti, care le era de mostenire. Carstea vi Petru parisera
inaintea lui Petru Von ca au si ei movie Impreurfa cu Danciul.
Li s'a dat lege 12 boeri si au ramas de lege. Aceiasi reinoesc
para inaintea lui Alexandru Voda, urmasul in domnie. Domnul
le da iar lege 12 boeri, iar ei n'au putut s jure ..., ci au r-
mas de lege4 1).
Pentru formularea intrebarii la care boerii juratori aveau sa
rAspunda afirmativ sub juramant, pentruca reclamantul sa poata
castiga procesul, aducem cartea de judecata a lui Alexandru
Voda" din 12 Noemvre 15703). Carstian postelnicul, fiul lui Negre
postelnicul a avut par'a inaintea domnului cu megiasii dela Za-
noaga pentru satul Zanoaga 1/2, partea Mandestilor dela Stancesti.
Megiasii parau ca mosia aceasta a fost impresurata cu ,silaq de
Carstian vornicul, stramosul lui Carstian postelnicul. Domnul a
judecat si a hotafit ca megiasii n'au dreptate, iar Carstian vor-
nicul a daruit m-rii Margineni mosia. Apoi egumenul Mihail a
avut din nou parA cu megiasii. Domnul le-a dat lege 12 boeri
>>ca sa jure, ca n'au vandut, nici n'au inchinat satul Zanoaga. Ei
n'au putut jura si au limas de lege. La data de mai sus Ale-
xandru Voda confirms deci m rii Margineni satul Zanoaga, 1/2 par -
tea Mandestilor dela Stancesti, mOsie adaosa m-rii de jupgnita

1) Alex. Stefulescu, Documente slavo-romane etc., pag. 176-181.

2) Ibidem, pag. 181 -3. In regesta noastra avem Stoenesti in loc de
Stanesti.
3) Acad. Rom., 41 1 XL, orig. slay.
9

www.dacoromanica.ro
 - 130 --
Stana si fratii ei Dragomir postelnicul si CArstian spAtarul si
Neagul paharnicul si DrAghici si fiul ei Negre postelnicul si flu'
lui Negre, adicA Carstian postelnicul, adaos fAcut in vremea lui
Mircea Voda Ciobanul.
Am vAsut cazul, cand s'a castigat un proces incontra unei
carti domnesti de cumpArare, fiindca nu se specifica vanzarea
tuturor loturilor de proprietate. N-am gAsit nici un caz, ca o
carte domneasca ar fi falsificat detaliile unui vanzAri, adaogand
mai multA mosie la cea vandutA, deli in cea vreme, cand anal-
fabetismul era mult mai rAspandit, cleat azi, ne-am putea astepta
la asa ceva. Actele de cumpArare nu specificau pe martorii cari
au asistat. Poate si de aceea procese de revendicare a unei pArti
nevandute din mosie sunt procese pierdute. Cartea domneasca
din 24 Mai 1571 a pAstrat un caz. Rocca a OM inaintea dom-
nului care era Alexandru VodA. pe Mihaila, LeaotA, Micsan si
Manea ca nu le-a vandut, decat jumAtate din mosia sa din Mic-
sani. Acesti patru frati prezintA la proces cartea lui Mircea VodA
de cumpArare, din care reiesia ca s'a vandut mosia intreagA fn
zilele lui Radu Vodei ') Mud a fost mare foamete, de-si yin-
deau oamenii Turcilor copir. Domnul dA lui Rocca D lege 12
boeri sa jure, ca n'a vandut intreaga ocinaa. Rocca neputand
jura rAmane de lege si domnul IntAreste celor 4 frati. stApanirea
asupra mosiei, cats avusese Rocca in Micsani.
Se dau 12 boeri jurAtori cazul povestit in cartea dom-
neasca din 9 Mai 1573. Mosul si ceata lui au parit la domn,
care era Alcxandru Voda, pe jupanita Calea, ca in zilele lui
Radu VodA au spat un izvor in satul Piscul si neplAtindu-le
cei 500 aspri tocmiti, voiau sa tina mosie in satul Piscul. Dom-
nul le-a dat D lege 12 boeri s jure, cum nu le-a plAtit jupAnita
Calea acei aspric. Domnul spune apoi in cartea sa : Dam a-
deverit domnia mea, cum cand a cumparat Deatco armasul satul
Piscul, el a plAtit si acei 500 aspril. Mosul si ceata lui a rAmas
de lege 2).
Cine si cand is dela domn boeri jurAtori, cu cari sa -si do-
vediasca dreptatea? Avem un document din 11 Aug. 1575. In

1) Acad. Rom., 52 I CVIII, orig. slay. De care Radu voda este vorba?
2) Arh. Stat., Bucureti, sect. ist.

www.dacoromanica.ro
 - 131
acest document sa discutA, ca s'a dat gre$it unei pArti din proces
12 boeri sa jure, domnul fiind Indus In eroare de partea adversa.
La 11 August 1575 Alexandru Voda IntArete preotului Dumitru
etc. mina la Rogoze$ti, partea jupAnitei Maria i partea unchiu-
lui ei Gherghe vistierul, moie cumpArata de cei de mai sus cu
4000 aspri. Jup Anita Maria avusese Ora cu Raducul i cu Gaiu,
nepotii lui Cazan. Ace Oa au Ora la domn, ca Gherghe vistierul
rniluise pe mogul !or Cazan cu '/a din mo*ia de mai sus vcaci
i-a fost slugs, de i-a slugit in tad streine. 1ntrebati de domn
au raspuns cei doui nepoti ca au Cali de miluire. De aceea
domnul da jupanitei Maria riege 12 boeri sa jure ca nu a miluit
Gherghe vistierul pe Cazan cu mo$ie, ci numai 1-a miluit cu loc
de sass la Rogozeti pentru slujba, ce i-a slujit. La proces
domnul a aflat ca apoi Cazap, a ucis un am din sat, ruman al
lui Gherghe vistierul. Gherghe i-a dat lui Cazan 1200 aspri $i
I-a gonit din sat sa -i cumpere ()dna intealt loc. Domnul a mai
aflat ca nepotii lui Cazan 1-au mintit, and au spus ca au carti
de miluire. De aceea spune documentul nu era lege sa
is jupanita Maria 12 boeri". Parltorii .s'au ridicat din divatud
domniei mele cu mare twine $i am rupt domnia mea $i rclua-
sele acelor 12 boeri i au rAmas Radul gi Gaiul de lege, ca mai
Inuit amestec sa nu alba cetim In documentul lui Alexan-
dru Voda 1).
Cum se luau boerii jurritori? Rezulta din acest document
ca $i 'Ana la sfaritul anului 1600 boerii juratori se luau pe
ravage domne0", cum se- zicea atunci. Se trimiteau adica ravage,
citatii boerilor, ca sa fie prezenti la' ziva fixara' pentru judecarea
procesului. Altfel cum ar fi putut rupe In 1575 Alexandru Vocla
tavaele boerilor juratori, fiindca nu fusese drept sa -i cheme,
sA-i dea pentru Maria amintitg. Rana la 1600 cunoatem pastrate
doar doua astfel de ravage domne0, primul, prin care se dA lista boe-
rilor juratori Intr'un proces al lui Cega. Intaia sedinta a procesului
lui Cega a fost in ziva Na$terii Maicii Domnului (8 Sept). La a-
ceasta sedinta i s'a dat lui Cega din Prascov juratori (cletovti) :
din Policioe (sic !) Neagul, din Negosin CrAiutu, din Micsani
Stan, din CrAlomaneti Vladul i fiu-sau Oprea, Oprea din Cio-

1) Acad. Rom., 5 I R. B., orig. slay.

www.dacoromanica.ro
 132

cani, din Grabicina Hohou (sic!), din Balotesti Stanciul, din Paprala
Fracea4 Stoica, din Cosobesti Tatomir. Ispravnic a fost Vlacan
postelnicul '). Scris la Nasterea Maicii Domnului... Documentul
incepe cu Zde cletovti Cegovi... ') Mai avem pastrata lista de
megiasi cari trebuiau sa jure pentru niste sate, din anul 7089
(1580-1581) dela Mihnea (H) Von. Sorocul procesului era la
Inaltarea Domnului 8).
Mai cunoastem lista celor 24 megiasi dati la 18 lunie 1571
lui Dan si Maniul din Turceni. lspravnic a fost Vlad portarul.
Ispravnicul avea de buns seams indatorirea in astfel de cazuri
de- a aduce Ia cunostinta juratorilor dati data procesului $i de
a-i aduce 4) Ia sf. Petru In cazul din urma, cand era sorocul pro-
cesului, deci la o data foarte apropiata de 18 Iunie 1571.
Domnul putea acorda paritorului, cerandu-i-se 12 boeri jura-
tori chiar si cand paritul arata carti domnesti. Alexandru Von
in cartea de judecata din 28 Apr. 1576 5) spune : ,n'am trecut cu

1) Acad. Rom. 202 I CXXVI, prig. slay. Documentul este sters la lo-
cal cu data si numele domnului. II consideram din sec. XVI cum a fost
considerat sl cand a fost inventariat la Academia Romans, unde inventa-
riceste, era datat 1553-1557, fiindca e scris slavoneste. Un singur cuvant
e romanesc in aceasta lista : scris din data. S'au pastrat mai multe liste
de boeri, dar scrise romaneste din sec. XVII. Vezi Gh. Ghibanescu, Surete
gi izvoade VI, pag. 52, 59, 220-21 ; C. Giurescu, Vechimea rumaniei etc.,
pag. 530, 532, 533, 538-539 etc. ; idem, Despre boieri, pag. 41-2 si nota etc.
2) Dam aceste cuvinte slavone in transcriere cu caractere latine.
3) Acad. Rom., 54 I XL. orig. slay. II dam in traascriere Latina : Zde
meghiasii Radul i Radul i Radul i (Os) (rapt) ot selo ot Cepturea. ot Cra-
tasti (rupt) i ot Tranov (rapt), i ot Seaca (rupt) ot Vodjiv i Dan i Coz-
lead ot Pralasti Francul i Manea i ot Osica Barbateiu i Vladul i ot Falcoiu
Radu i ot Breaza VIaicul. Ispravnic Dragomir postelnic da zaclet radi necoi
seli. Soroc na Vaznosenie. Monogram ; Mihnea Voevod.
4) C. Giurescu, Despre boeri, pag. 35-6. Autorul le zice megi3F,i
hotarnici, (loci g0 delega(ia de a stabili hotarele unei mosii. In cazuri de
hotarniciri lasA dregatorul domnesc avea calitatea de hotarnic si asa i se
spune in document.
5) Arh. Stat., Bucuresti, sect. ist. In mai multe documente intareste
Mircea cel Batran posesiunile m-rii Tismana si arata ca proprietate a ace-
steia si satul Vadul Curnanilor. De ce n'au aratat calugaril dela Tismana
documenlul din 3 Oct.1385 dela Dan (I) Vocla, in care la f el se aminteste?

www.dacoromanica.ro
 - - 133

vederea cererea lui Parvul, ci i-am dat lui Parvul lege 12 boeri
sg jurec. Parvul parise la domn m-rea Tismana, ca stapaneste
satul Cumanii, ce este aproape de Bdine (Vidin), pe -nedrept,
deoarece acest sat a fost fgcut de tats -sgu, de Cherbelet. Cglu-
garii au aratat la judecatg cartea lui Mircea Vodg cel Bgtran >>de
intgriturg<c
Cat costa aducerea la_ proces Aducerea la proces a boe-
a 12 boeri in 1577 ? rilor juratori necesita cheitueli marl,
asa ca un om sgrac cu greu putea sa le faca fatg. De aceea ce-
tim in mai multe documente cg cutare mare dreggtor, mare pro-
prietar a ajutat pe cineva sd-si scoatg mosia cu 12 boeri etc.
Suma cheltuita cu aducerea la proces a 12 boeri in 1577 o arata.'
cartea domneasca din 8 Julie al acestui an dela Alexandru Vodg.
Patru surori, Anca, Marina, Dumitra si Stana scoseserg
prin proces dela Greci mosia tatglui lor Petru cutropitg de
acestia. Au trebuit sg aducg Inaintea lui Petru Vodg cel Tangr
12 boeri si au castigat procesul. Stana era sorg sgracg, n'a putut
contribui la suma de 4300 aspri, cat costase aducerea celor 12
boeri juratori. Pentru a-$i sedate cheltuelile cele 3 surori bogate
au tinut partea Stanei 9 ani stgpanind-o. Murind Stana, partea ei
a ramas copiilor ei, Lupul si Opreana. Acestia au fost parloti la
domn, care era Alexandru Vodg, ca n'au drept sg stapanias-ca"/4
din mosia din Copgceni, din Stejar, din Serbesti, din Grosi si
din Talpgsesti, adica 1/4 din fosta mosie a bunicului for Petru,
.care se Impartise Intre cele 4 fiice ale acestuia. Matusile celor
2 copii pretindeau acum cg si partea Stanei e a lor, deoarece
aceasta n'a contribuit la' cheltuelile cu aducerea boerilor juratori.
Alexandru Voda a judecat Ca cele 3 surori s'au despggubit in
deajuns stgpanind partea Stanei 9 ani, deci au fost rasplatite $i

Nu ni s'a pastrat nici un document dela Radu (1) Voda, primul

m-rii Tismana, care n'a avut ragaz dat de moarte s-o savarOasca. Docu-
mentul din 28 Apr. 1576 al lui Alexandru wait, alirma ca m-rea avea satul
dat de Negrul Voda, care dupa aceasta danie nu e altul, decat Radu (I)
Voda, aratat de o serie de documente pastrate incepand cu eel al lui Dan
(I) Voda, fiu-sau. Vezi despre aceasta 91 D. Onciul, Originele principatelor
romane.

www.dacoromanica.ro
 - 134 -
de 2-3 ori. De aceea domnul IntArevte celor 2 copii ai Stanei
movtenirea maternal).
Tot 12 boeri i s'au dat hli Stoicae tc. sa jure, cand acesta a
intentat proces Iui Carstian postelnicul pentru o movie, dar n'a
putut aduce i a pierdut procesul spune cartea de judecata a
lui Mihnea (II) Voda din 22 Oct. 1577').
and nici una din Orli nu arAta documente de proprietate
la proces, faptul ea cineva stapania o movie, cand incepea pro-
cesul, era o dovada vi deci parItorul trebuia sa-si dovediasca
drepturile cu 12 juratori, cum a fost atunci, and feciorii lui Vlad
vi ai lui Sarbu au Orli la Mihnea Von pe feciorii lui Bancila.,
a au vi ei "movie vi bucate vi bani impreuna cu feciorii lui
BAncila. Dar dandu-li-se 12 boeri, ei nu-i pot aduce, pierd pro-
cesul vi Mihnea (II) Vod5 la 2 April 1579 intarevte feciorilor lui
Bancila movia dela Luciani, movie de bavtinA dela mama for
Ana '9.
Procesul terminat prin cartea de judecata din 9 Mai 1581
dela Mihnea (II) Voda are amAnunte necunoscute discutiei noa-
stre de pans aici. La aceasta data Mihnea (II) Voda intArevte lui
Radul velpostelnic vi fratilor lui, Preda vi Stroe, cei 3 fii ai Iui
Radii! Buzescul arma vi cu fii lui Dumitru postelnic, anume
Badea comis, Dragomir post., Radul post. Si fiilor lui Gherghina
pitar, anume Balica hatman *i Radul post. sa le fie satele de
peste Jiu, anume Jadegoaia toata, Ciubrova toata, Desa cu tot
hotarul, Miina cu tot hotarul Si Rogojenii, mNii batrane gi
drepte de mNtenire. Acetia au avut Ora cu fiii lui Aldea of
VIAdilA, anume cu Radul vi cu Radul log. din Plaviceni vi cu Nea-
goe, ginerele Iui Radu Verzea vi cu Radul post., fiul lui Barbul, cari
toti spuneau ca moviile de mai sus be sunt lor movii de movtenire..
Fiii lui Buzea spune documentul au prezentat la proces
cartea lui Basarab Voda, cartea lui Radu VodA, )ce s'a savarvit
is Rarrinicc, cartea lui Vlad Voda Inecatul (e ags in document),
cartea lui Radu Voda Olugarul vi cartea Iui Petravcu Vod5..

1) Al. Stelulescu, Documente slavo-romane etc., pag. 198-200.

2) Acad. Rom., 205 I CXXV1, orig. alay.= Sbornic cit., pag. 363-4
St. BefeChet, Particularitatile etc., pag. 38-9.
3) Acad; Rom., 125 I CLXV, traducere de Lupo dascalul.

www.dacoromanica.ro
 - - 135

Dar Radul, fiul lui Aldea $i ceilalti vau facut aceste carti min-
cinoasee. Domnul a Mutat i judecat D dupa legea lui D-zeue,
a dat fiilor lui Buzea lege 12 boeri sa jure, au adus si au jurat,
iar paritorii ,au ramas de lege inaintea divanului domniei mele
si inaintea domniei mele si inaintea a toata cartea si a boerilor
domniei melee cetim in document `).
Am mai vazut cazuri, cand proprietarii Improcesuati area
call domnesti justificative a titlurilor for de proprietate si totusi
domnul da paritorilor 12 boeri sa jure ca para for e dreapta.
Asa a fost si'ntr'un proces al m-rii Tismana din 1583. Manastirea
avea ocina la Grosani, parte data de Stanislav, parte data de
Nicolae grecul, pe care acesta o cumparase dela Neagoe si Iovan
cn 1100 aspri. Un nepot al lui Nicolae a facut pail sa is ocinile
unchiului sau. Egumenl i-a dat 1000 aspri si manastirea a avut
pace. Cand apoi Stoica, nepotul lui Stanislav, a intentat proces
manastirei pentru partea din Grosani a unchiului sau, desi ma"-
nastirea a aratat cartea lui Mircea Voda cel Batran, totusi dom-
nul i-a dat lui Stoica >lege 12 boeri s jure, cum n'a dat Stani-
slav acea mosie manastirei Tismanae. El n'a putut jura, a pierdut
procesul, iar Mihnea (11) Voda la 8 Iunie 1583 intareste drep-
turile de proprietate ale manastirii Tismana asupra ocinei, cat
avuse IA Grosani Stanislav 2).
Nici mai multe carti domnesti aratate domnului, nu -1 impiede-
cau pe acesta sa dea paritorilor lege 12 boeri. Dovada e cartea de
judecata din 28 lanuarie 1585, prin care Petru Voda Cercel in-
taria lui Radu velcomis, lui Preda velpaharnic si lui Stroe vel-
comis si feciorilor lor, cati vor avea, satul Plenita dimpreuna cu
silistea etc., mosie de mostenire. Aceasta recunoastere, de catra
instants de judecata domneasca a stapanirii celor trei frati Buzesti,
fusese precedata si se prezinta ca sentinta a unui proces avut de Bu-

1) Acad. Rom., 135 I LII, orig. slay. Documentul acesta e bowie im-
portant pentru ascendentii si rudele celor trei gloriosi colaboratori ai lui
Mihai Voda Viteazul. Despre Buzesti vezi Monogralia judetului Romanati,
CraitWa 1928, pag. 42--45,
2) Arh. Stat. Bucure0i, sect, 1st. Inteadevgr avem documentul dela
Mircea cel Batran in care intre posesiuniile manastirii Tismana se amin-
te0e si If, satul Grosani. (M-rea Tismana, pachet I, nr. 9, perg, orig. slay,
Arh. Stat. Bucure0i, (tntre regesteie nostre).

www.dacoromanica.ro
 --136-
zesti fnaintea domnului cu Albul, cu Sutila, cu Cioronita, cu Oprea
si alti sAteni $i megiasi cari afirmau ca Plenita este mosie batra-
na. si dreapta de mostenire a lor, Domnul a refit prezentandu-i-
se cartea lui Vlad Voda, a lui Radu Voda Dcare-a pierit in Ram-
nice, cartea lui Radu Voda, cgruia Petru Voda Cercel ii zice un-
chiu, si cartea lui Petrascu Voda, caruia acelas ii zice tats. Aceste
cgrti, toate aratau cg Plenita etc. a fost mostenire dreapta lui
Radul velcomis etc. dela Vladul banul. Totusi domnul a dat
Plenicenilor 12 boeri sa jure. Plenicenii pierd procesul '), nepu-
tandu-se justifica prin juratori.
Cine lua, cui se da proba cu 12 boeri jurgtori, ca proba
al unui prim proces intentat in legatura cu o mosie? Desi laconic,
totusi cartea domneascg de judecata din 11 lanuarie 1586 impu-
ne concluzia cg domnul da in atari cazuri 12 boieri jurgtori a-
celei parti pe care pe care o considera mai fgra probe evidente.
Situatiunea pare a fi fost asa ca domnul, ca instants de judecata
se pronunta in favorul uneia sau alteia parti din proces, adgoga
insa cg daca cealaltg parte se considera nedreptatita poate lua
12 boieri sa jure, in sensul reclamatiei facute stahilindu -se si
intrebarea la care 12 boieri trebuiau sa raspunzg sub juramant.
De aceea in documentele vechi de judecata cetim ca domnul a
dat sau o parte din proces a luat lege 12 boieri sa jure. lata
cum a fost cazul povestit in cartea de judecata din 11 lanuarie
1586, in legatura cu niste mosii ale m-rii Viergs 2) Meiota of
Berilesti a pArIt la domn m-rea cg aceasta n'are nici un drept a-
supra mosiei, Cala avusese in Craceni Borcea bgtranul, nici asu-
pra partii aceluias Borcea din Jupanesti. Domnul in baza fasiu-
nei calugaritei Borcioaia, care inchinase mangstirii si ocina sa din
satul Wanesti cu rumani cu tot, se convinge ca toate aceste
mosii au fost ale Borcioaiei de mostenire si ca cele 2 Orli de
mosie ale bgtranului Borcea cari de drept reveniau sotiei ace-
stuia, au fost Inchinate mangstirii. Pentru ca Meiota sa nu se con-
sidere nedreptatit, domnul i-a dat 'lege 12 boieri sa jure". El n-a
putut jura si a pierdut procesul. Vechile documente de proces
ne desvgluesc de niutte on necazurile intime ,ale familiilor de a-
tunci, necazuri date in vileag prin rapacitatea unora dintre mem-
1) Arh. Stat. Bucuresti, sect. ist.
2) Arh. Stat. Bucuresti, cond. m-rii Vier6s, f. 48.

www.dacoromanica.ro
 137 -
bri acesteia. Tragedia familiei lui Susan din Berilesti o descrie
cartea de judecata din 11 Februarie 1586. La aceasta data Mih-
nea (II) Voda, recunoaste fetelor lui Susan, anume Stana si Nea-
csa si fratelui for Dispot si surorii for Radei si cu cati fii vor
avea, drepturile de proprietate asupra ocinei, cats le ramasese de-
la tatal lor Susan, mostenise in Berilesti. lnainte de aceasta data
Dispot parise pe surorile sale Stana si Neacsa inaintea lui A-
lexandru Voda ca el le este frate adevarat si de tats si de ma-
ma ea lipsind o intocmire a tatalui for alta, decat cea legala, el
are drept sa mosteniasca mosia tatalui si certa deci ca cele 2
surori sa fie gonite de pe mosie. Dar Stana si Neacsa au parit
inaintea aceluias domn vca nu be este frate drept, nici este na-
scut din trupul tatalui lor Susan cu mama lui Dispot, anume
Voica, care a umblat rau si cu un tigan a facut pacat. lar ea a
fugit, cad a voit Susan sa o piarda. lar apoi Voica a nascut pe
acest fiu Dispot pe sub gard, ca pe un copil i a zis Voica,
mama lui Dispot ca a fost napastuita de Susan. Alexandru Vo-
da 1) a dat lege lui Dispot 12 boeri s jure ca este nascut Dispot
din trupul lui Susan. lar acei 12 boeri ei asa au aflat, precum
este Dispot cu surorile lui, Stana, Neacsa si Rada, 4 frati peste
acea zisa ocinac. Cei 12 boierii au venit inaintea lui Alexandru
Voda si au facut asezamant, 2,precum sa fie acela frate cu sus
zisele surori, 4 frati nedreptatiti peste acea sus zisa dna si
mai mutt sa nu fie Intre ei cearta si sfada pentru acea sus zisa
ocinac. Dispot Insa In vremea lui Mihnea (II Voda se duce la
domn si Incearca sa strice asezamantul si impacarea facuta de
cei 12 boeri. N'a putut strica Ins aselamantul si fratii iar s'au
impacat. Drept aceea la 11 Februarie 1586 Mihnea (11) Voda ')
recunoaste celor 4 frati stapanirea in comun asupra proprietatii
amintite.
Cartea aceasta a lui Mihnea (II) Voda ofera si precizari, dar
si ipoteze pentru formularea teoriei dreptului de devolutiune at
mosiilor. In ce baza cerea Despot inlaturarea surorilor sale dela
mestenirea tatalui sau ? In ce baza mostenisera acestea ? Nu pu-
tern admite altceva, decat Ca Susan isi asezase printr'una din
procedurile discutate de not mai inainte pe fete ca mostenitoare

1) Arh. Stat., BucureVI, sect. ist.

www.dacoromanica.ro
 - - 138

ale averii sale. Incercarea lui Dispot de a reincepe procesUl a-

rata ca formalitatile facute pentru a 'Asa moOeriitoare fiicele aveau
o lacuna. Oare lacuna era tocmai faptul Ca despre Dispot In
dispozitiile de ultima ora ale tatalui sau lipsia orice pomenire,
deci el ramania motenitor legal ? De ce se amintete Rada ca
sora de m-oie numai de odata cu Despot i ea nu este alaturi
de celelalte doug surori, cand Dispot le Improcesuiaza ? Poate i
asupra Radei plana aceea banuiala, ca si asupra lui Dispot.
Documentul arata ca fill naturali copiii nu moOeniau.
Mai invatam ca.' un flu prin singur faptul ca nu era pomenit in
dispozitiile testamentare ale tatalui sat', nu putea fi considerat
desmoVenit. Am vazut ca desmotenirea se facea prin act juri-
dic cuprins inteo carte domneasca i trebuia sa fie motiv im-
portant, ceea ce nu constituiau nite simple banueli ale unui pa-
rinte care se considera Irwlat de sotia sa. Cel mai important
fapt cuprins in acest document este constatarea singura, ca pri-
vilegiul masculinitatii era in vigoare in anul 1586.
Daca cineva lua dela domn 12 boeri juratori, dar nu-i adu-
cea la termen, pierdea procesul. Asa a patit m-rea Ezeru, care
s'a judecat cu m-rea Vier4 pentru satele Poenarii, Caputinenii
i Chienii. Radu clucerul catigate aceste mo*ii pentru isprava
facuta in Walla dela Fantana tiganului '). Clucerul a fugit apoi
din jars dinaintea lui Mircea Voda Ciobanul. Sub acesta moiile
au ajuns ale Grecului Manta postelnic, care le-a inchinat m-rii
Ezerului. Iva*co, fiul lui Radu, a reclamat moOle dela calugarii
ezereni prin proces 1naintea lui A lexandru Voda. In baza hrisoa-
velor, a juramantului a 12 boeri i prin cercetare la fata locului,
domnul a restituit lui Ivascu (Golescu) 2) satele. Ivascu le-a da-
ruit m-rii Vieras. Apoi calugarii ezereni au avut pars cu cei vie-
r4eni sub Mihnea (II) Voda. Ezerenii scapa termenul de jude-
card' i domnul la 12 Oct. 1586 recunoate m-rii Vie* dreptul
de proprietate asupra amintitelor sate 2).
Uneori reclamanti refuza sa is lege 12 boeri, cum au facut

1) Pentru lupta dela Fantana tiganului vezi Mag. ist. IV pag. 272 1
I. C. Filitti, Banatul Olteniei i Craiove4tii, pag. 71-2.
2) Despre Goleti vezi G. Bengesco, Les Golesco, Paris 1921 i lucr.
cit. a d-lui Florescu.
3) Archiva istorica 14, pag. 6 i 36 etc.

www.dacoromanica.ro
 139

fii lui Dumitru postelnicul dela Cepturoaia, anume Radul, Badea

$i Dragomir. Acestia au purtat proces cu Tatul, Vlad si ceata
lui etc. pentru un sat inaintea lui- Petru Voevod (:---- Cercel).
Acesta le-a dat 12 boeri sa jure. dar n'au putut jura si pierd
procesul. Apoi au reinoit procesul inaintea lui Mihnea (II) Voda,
care le-a dat lege 12 boeri sa jure, dar ei n'au vrut sa is lege.
La 22 Ian. 1590 Mihnea (II) VodA rectmoaste lui Tatul etc. drep-
tul de proririetat asupra acelui sat').
Nici doua carti domnesti, una de cumparare din vremea
lui Mihnea (U) Voda, alta de judecata dela Stefan Voda Surdul
n'au aparat pe cumparatorul Necula vataful care daduse 22000
aspri gata pentru partea boleasca din Tatariul megiasilor Cojo-
cesti vanzatori, pentru ca acestia, can reclamau 50 stanjini din
ocina vanduta, afirmand ca n'au vandut si acesti 50 stanjini, ea
sa obtie dela Mihai Voda Viteazul lege 12 boeri sa jure ca n'au
vandut cei 50 stanjini lui Necula vataful. Dar ei n'au putut jura,
pierd procesul si Mihai Voda recunoaste la 18 lunie 1594 lui
Necula vataf drepturile de proprietate asupra ocinei dela Ta-
tariul 2).
Boerii juratori erau necesari in procese, fiindca cartile dom-
nesti, precum am mai spus, erau de'multe on defectuos rectactate,
obiectul cumpararii nefiind circumscris detaliat in act. Pentru de-
fect de redactare a unei atare carti de cumparare au putut crede
fostii proprietari ai satului Corcova, ca ar putea scoate ceva din
ceeace vandusera lui Nica, vistierul lui Mihai Voda Viteazul.
Fo$tii proprietari, intre earl gasim si pe Lupul paharnicul, s'au
plans la domn ca ei penrru cei 26 boi un bou pretuit 1000
bani n'au vandut lui Nica vistierul, decat campul din mosia
lor, nu si viile, padurea si silistele. Nica vistierul a dovedit dom-
nului ca cumpArase mosia cu tot hotarul si fostii proprietari "au
limas rumani far' de mo$ie spre a fi rumani boeruluic cumpara-
tor. Mihai Voda in cartea sa de jnclecata din 28 lunie 1598 spune
ca a cciatat $i jadecat .dapci legea dumnezeiasca", a dat lege
satului Corcova 12 boeri 2.ca s jure ca n'au vandut ei toata

1) Arh. Stat., Bucure4ti, sect. ist., orig. slay.

2) Arh. Stat., Bucureti, sect. ist.

www.dacoromanica.ro
 - 140 --
mosia lor de peste tot hotarulc. Dar ei n'au putut jura, au.pier-
dut procesul si ,s'au lasat ei a fi rung-nil lui Nica vistierul,
caruia i-au dat i cartile for de mostenire. Domnul la data de
mai sus recunoaste drepturile de proprietate ale lui Nica vistierul
asupra satului Corcova 1).
Protimisis. Vanzarea unei mosii era act public. Publi-
citatea se adresa mai Intai rudelor, apoi megiasilor, cand mosia
nu era donatie domneasca. Pentru cealata lume boerii martori
ai cartii domnesti care insemna transmisiunea proprietatii, repre-
zentau publicitatea, on alts lume oficiala, and transmisiunea
dreptului de proprietate s'a putut face inaintea altor instance.
Cand nu erau indeplinite aceste conditii, orice cumparator cu pri-
vilegiu de preemtiune putea reclama proprietatea restituind cum-
paratorului, ce o detinea atunci, pretul mosiei. Asa a incertat
Draghici din Salatruc in contra lui Parvul log., care cumparase
mosia lui Stanciul dela Pereni, parind la domn ca n'a stiut, and
a cumparat Parvul log. aceste ocine Mihai Voda Viteazul i-a dat
lui Draghici >>lege 12 boeri sa jure ca n'a stiut, cand a cumparat
Parvul log.. N'a putut jura, a pierdut procesul si domnul la 7
Mai 1598 recunoaste drepturile de proprietar ale lui Parvul asu-
pra ocinei avute de Stanciul la Pereni 2).
24 boeri juratori. Partea din proces care a pierdut fata
de cealalta, chid aceasta a jurat cu 12 boieri dreptatea cauzel
sale, putea face ape] care consta in faptul ca cerea un numar
Indoit de juratori, adica 24 boieri juratori si daca jura cu acestia
ca juramantul celor 12 boieri nu corespunde sttuatiei de fapt
pe care ei o stiau altfel, cu alte cuvinte daca acesti 24 juratori
jurau cu partea care i-a adus la proces, aceasta castiga procesul,
sentinta data cu juramantul a 12 boeri se infirma.
Cel mai vechiu caz cunoscut noua estedin 7 lanuarie 14902).
La aceasta data Vlad Voda Calugarul ca sentinta judecato-

1) Acad. Rom 32 I LXXVI,

2) Acad Rom., 217 I XXX, orig. slay.
3) Archive istorica I, pag. 66 = Magazin istoricu pentru Dacia 1, pag.
210.= St. Berechet, Particularitatile cojuratorilor la Romani, pag. 30-32.

www.dacoromanica.ro
 141

reasca intareste m-rii Tismana Ceaurii tofi. Petru se sculase cu

pall in contra m-rii, jurase cu 12 boeri si obfinuse hotarul de
sus al acestui sat. Nemulfumita man5stirea cu aceasta sentinfa,
stareful Matei a luat 24 boeri jurAtori, i-a adus la domn, au jurat
dreptatea m-rii si domnul prin sentinfa cuprinsa in cartea de ju-
decata din 7 Ianuarie 1490 restituie manastirii hotarul de sus al
satului Ceaurii.
Pentru Ceaurii m'rea Tismana a mai avat un proces dup5
aceasta data. Coman cu frafii sal s'a jeluit Ia domn, care era
VIAdufa VodA, CA au si ei o parte in Ceaurii de lang5 Jiu.Domnul
le-a dat 12 boieri sa jure ca acea parte este a lor, mosie dreapta
si de mostenire. Dar acei 12 boieri au dat castig de cauza ma-
nastirii, fiindc5 au aflat ca '>este Jiul hotar batran sf. m-rii, pe
uncle 1-a hotarit Deatco banul cu 12 boeri 1).
Caz comun de apel confine cartea de judecata din 2 Iulie
1505 dela Radu cel Mare care Ia aceasta data recunostea jupa-
nului Arca cu fii stapanirea peste Crivina Murgestilor toata din
sus dinspre Serbesti. Aceasta carte de judecata s'a dat ca sen-
tinfa in apel. Femea lui Stoie din Copaciani ridicase Ora dim-
preunA cu fii sai la domn afirmand ca Arca stapaneste pe ne-
drept. Dar Arca si cu feciOri sal au adus inaintea domnului 12
boeri )si au jurat si au adeverit... c5 be este Watt-Ana si dreapta
ocinAl. Dupa aceea Stoiasa si feciori ei au luat 24 boeri ca sa-i
aduca la domn in ziva de Pasti sa jure, dar n'a putut sA-i aduca
si a pierdut procesul 2).
Juramantul a 12, 24 boeri etc. era pe Ia mijlocul sec. XVI
dovad5 mai importanta nentru adeverirea tithtlui de proprietate
decal carfile domnesti. Nu poate impune aceasta concluzie cele
2 procese in legatura cu mosia din Iasi ? Avem cartea dom-
neasca prin care la 5 Aprilie 1485 Vlad Voda CAluggrul confir-
ma lui Danciul cu fiii sai, apoi fratelui acestuia, Marcu cu fiii sai
si lui Lafcu cu fiii sai stapanirea peste lasii tofi, mosie cumparata
dela Sunman din Curte Cu 35 florini unguresti si un caftan de
postay. Mai aflam din aceeas carte domneasca CA domnul le-a
iertat calul si ea mosia era nepredalica Cartea domneasca
11).

1) Al. Stefulescu, Documente slavo-romane etc., pag. 70.

2) Sbornic cit., pag. 333 -4= Al. Stefulescu, op. cit., pag. 59
3) Al. Stefulescu, op. cit. 26-7.

www.dacoromanica.ro
 -142--
din 1 Decemvre 1547 ') ne impune s admitem ca intre time
Danciul ajunsese stApAn peste jumatate Ia$i, fiindca inainte de
data amintitg Stanciul $i Jitian, verii fetelor Danciului, numite
Neac$a, Stanca $1 Voica ',MIK la domn, care era Mircea
VodA Ciobanul, cum ca cele 3 surori n'au nici un drept asu-
pra a 'I, Ia$i, fiindca ei au dat bani pentru acea movie.
Domnul nu aminte$te nimic de carti domne$ti anterioare, ci
in cartea sa din 1 Decemvre 1547 arata ca a dat reclamanti-
lor, Stanciul $i Jitian, lege 12 boeri sa jure CA ei au cum
parat acel sat. Ace$tia. au adus boeri $i au jurat. Atunci fetele
Danciului au luat lege 24 boeri, i-au adus la domn $i au jurat
a " fetele Danciului aveau $i ele in Ia$i 1/, $i nu sunt ele datoare
lui Stanciul $i Jitian, ce s Vila Stanciul $i Jitian intealta '/2 din
la$ic. Amintim cu aceastA ocazie ca in 1547 pretul mo$lei era
mull urcat. Mo$ia intregului sat la$i s'a vandut in 1485 cu 35
florini ungure$ti $i un caftan de postav, iar in 1547 numai partea
Neacvi, una din cele 3 fiice ale lui Danciul, deci reprezentand '12
din '12 Ia$i s'a vandut fiilor Stancai, alts fiica a lui Danciul, cu 35
florini bani gata, deci pretul se ridicase de 6 ori.
Neac$a, Stanca $i Voica dimpreunA cu fiii Stancai, anume
Dragota $i Voicil, apoi Roman cu fratii sal $i cu fii for au a-
vut in 1562 Ora cu Stanciul $i cu Radu, cari sustineau ca au $i
ei movie in Ia$i. Petru Voda cel Tank, domnul de atunci, a dat
reclamantilor Stanciul $i Radu, lege 12 boeri s jure ca mo$ul
for Suman n'a vandut mo$ia din 14 cu toate hotarele, lui Dan-
ciul $i lui Marcu. Reclamantii n'au putut aduce cei 12 boeri ela
zi $i la soroc), $i au perdut procesul. Se specificA $i 'n aceastA
carte de judecata ca Dragota $i Voicil au cumparat partea ma-
tu$ei for Neac$a, se arata insa ca fratele for Roman n'a luat parte
la aceasta cumparatura $i deci n'are nici un amestec cu partea
Neac$ei. Se aminte$te deci Neac$a ca proprietary alaturi de su-
rorile sale $i 'n cartea de judecata din 12 Noemvre 15622)
dela Petru Voda cel "Mar, numai fiindcA era parte in judecata
inceputa $i terminata, aratandu-se prin aceasta eh' a avut drept
s5-$i vanzA partea sa? Nici aceasta carte domneascg nu aminte$te

1) Ibidem, pag. 117-8, trad. veche

2) Ibidem, pag. 145-7.

www.dacoromanica.ro
 - 143 -
cartile domnesti anterioare relative Ia proprietatea mostenita de
Neacsa, Stanca si Voica. Am vAzut ca documentul din 1485 spune
6 satul Iasi a fost cumparat de Danciul, Marcu si Latcu, dar car-
tea domneasca din 1562 Noemvre 12 spune eft' jumatatea din Iasi
stapanita de cele 3 fiice ale lui Danciul, o cumparase Danciul
si Marcu, and 35 de talanti 9 si un caftan de postay. Este clar
prin urmare ea nu s'a aratat la proces cartea domneasca de cum-
paratura, care a putut ramane la ceilalti proprietari din Iasi, la
amintitii Stanciul si Jitian. Nu s'a arAtat Ia proces, poate tocmai
fiindca n'a existat cartea de danie care a trebuit s fie o carte
de asezare a fiicelor lui Danciul ca moVenitoare. Documentul
din 12 Noemvre 1562 arata doar ca, 3,a dat Danciul fetelor lui,
Neacsa si Stanca si Voica partea lui de mosie din Iasi toatA,
pentruca Danciul n'a facut MeV din trupul saug.
Am vazut ca multe carti domnesti de judecata sunt in le-
gAtura cu cumpAraturi de mosii incomplect descrise sau cu mo-
sii cutropite sau impresurate. Impresurau micile proprietati nu
riumai marl proprietari, boieri influenti ai vremei, ci si mana-
stirile. 0 alts dovada pentru ultimul caz este cartea de judecata
din 16 Mai 1556 dela Petrascu Voda. La aceasta data Petrascu
Voda recunoaste m-rii Bistrita, unde era egumen atunci Varlaam,
dreptul de stApanire asupra mosiei Tupsa, danie faun de Par-
vul banul Craiovei 9. Acesta o cumparase cu 5000 aspri gata
dela Ivul din Ciocadia. Cartea de judecata mai spune ca m-rea
a avut inaintea lui Mircea Voda Ciobanul Ora cu fiii lui Ivul,
anume Neagoe, Ivan si Radu, care parau ca Patvul banul n'a
cumparat mosia, ci a cutropit-o ein silnicia luk Mircea VodA a
dat reclamantilor 12 boeri Asa jure ca a cutropit Parvul banuk.
Dar n'au putut jura si au pierdut procesul. Reclamantii din timpul
lui Mircea Voda au reinoit Ora sub Petrascu Voda. Domnul cu
dregatorii sal a cetit cartea de cumpAratura si cartea de judecata
a lui Mircea Voda si s'au convins ea fii lui Ivul n'au dreptate.
Deoarece acestia au protestat cu vehementg, domnul Ie -a dat
dupa cererea for psi a doua lege 12 boeric si a pus soroc de
proces pentru ziva InaltArii Domnului. Reclamantii n'au putut sa

1) Documentul din 1485 da 35 florini, ca i traducerea amintith.

2) Al. Stefulescu, op. cit,, pag. 131-9.

www.dacoromanica.ro
 144

aduca nici un jurAtor si au pierdut procesul iar manastirea a ra-

mas stApanA peste propietatea sa. Deci inaintea aceluias domn
orice proces de revendicare incepea dandu-se, arid se cereau,
12 holed jurAtori si numai ca o contra dovada fats de aceeas
instants se acorda un numar indoit.
Documentul lui Petrascu Vodci este o dovadci in plus si
pentru faptul constatat .i prin alte docuniente ca atunci ctind
donatorul sau vdnzcitbrul unei mosti nu mai trala, se putea in-
tenta proces noului proprietar.
Cartea domneasca din 26 Mai 1556 a lui Petrascu Vo.
si cartea de judecata. din 9 Septemvre 1562') oferA date im-
portante pentru afirmatiunea de mai sus. Cartea de judecatA din
1556 spune ca Stoica Picior vornicul a parit in vremea lui Radu
VodA, cAruia Petrascu VodA ii zicea tats, m-rea Bistrita ca sta-
paneste pe nedrept satul VAdastra mare. Radu Voda i-a dat si
vornicul a adus 12 boeri, de au jurat, vornicul a astigat pro-
cesul si a stApanit satul 'Ana in zilele lui Petrascu VodA. Inain-
tea lui Radu Voda, vornicul afirmase ca Barbul bahul ar fi im-
presurat pe Stan cel gros. Inaintea lui Petrascu Voda manastirea
a avut proces cu Dumitru, fiul lui Stoica Picior. Dumitru a luat
lege 12 boeri cari au jurat ca mosia este a lui. Atunci egumenul
dela Bistrita a luat lege peste lege a lui Dumitru 24 boeri si a
jurat iar inaintea lui Petrascu VodAD. Petrascu Voda drept pedeapsa
a luat apoi boil celor 12 boeri cari jurasera, manastirea a astigat
procesui. Dumitru, fiul lui Stoica Picior, a redeschis procesul in vre-
mea lui Alexandru Von. El Ora ca n'a jurat staretul manastirii cu
24 boeri. Domnul vazand cartea lui Petrascu VodA dA astig de
cauzA manastirii, care obtine cartea de judecata din 9 Septem-
vre 1568.
La relnoirea procesului sub un domn urmator, un recla-
mant putea lua si 24 boieri. Cartea de judecata din 17 Aprilie
1560 a lui Petru VodA cel Tar& a pastrat un atare caz. Pentru
satul Slatioara m-rea Bistrita a avut Ora inaintea lui Mircea
VodA Ciobanul cu Dausi si cu LAudat, cari ambii parau ca mo-
sia for de mai sus au impresurat-o Parvulestii. Si cu 12 boeri

1) Arh. Stat., Bucureti, condica nr, 88, f. 180.

2) Arh. Stat., Bucure*ti, sect. ist., orig. slay.

www.dacoromanica.ro
 - 145 -
clati, au jurat ca asa este. M-rea a pierdut procesul. Deaceea a
venit cu pars la domn care era Petru Voda cel Tanar. Acesta a
dat 24 boeri lege peste lege si au jurat. Documentul adaoga :
,si au jurat cu multi boeri si cu parintele episcop chir Paisie 9
Juratorii din urma au fost pentru o si mai mare evidenta. Nici
dupa aceasta data insa calugarii n'au avut pace cu aceasta mosie.
Egumenul Onufrie avusese para inaintea lui Mircea Voda si cu
Coltestii, cu Fag-Ara si cu fratii lui, cari parau ca Slatioara este
mosia lor de mostenire. Mircea Voda le-a dat 12 boeri si au
jurat cu dansii ca este satul lor de mostenire. Onufrie s'a plans
apoi la Petru Voda cel Tanar, urmaul in domnie si fiul lui Mir-
cea Voda Ciobanul, a cerut lege 24 boeri. Asa 24 boeri au
jurat ca Slatioara este mosie a m-rii si Fagaras cu fratii sal pierd
procesul. La 10 Mai 1560 Petru Voda cel Tanar confirma m-rii
Bistrita satul Slatioara. 9
Cartea domneasca din 26 Me 1561 are si elemente noui
de viata juridica, fata de altele si fatA de cele 2 documente de
mai sus ale aceluias domn in care noutatea este ca isi consi-
ders domnia sa ca o prelungire a domniei tatalui sau, Mircea
Voda Ciobanul. Altfel n'am intelege, de ce pentru un litigiu sfar-
sit sub tatal sau prin juramantul a 12 boeri, acorn direct ca
'ntr'un apel 24 boeri Petru Voda cel Tanar. Are altceva cartea
domneasca din 26 tulle 1561 cand Petru Voda cel Tanar recu-
noaste lui Mosul cu fratii lui, lui Miclea cu fratii lui, lui Oana
cu fratii lui, lui Oprea cu fratii lui, lui Neagu cu fratii lui, lui
Vladul cu fratii lui si cu feciorii lor, call D-zeu le va da, mosie
la Parscov 1/,, din Buzau in sus pe Tarcau (Tracov) pans in
Piatra Tarcaului. Aceasta hotarire domneasca este rezultatul pro-
cesului avut de acesti mosneni. In zilele lui Petrascu Voda au
avut proces cu Tatul si cu Badilici si cu ceata lor. Cei doui re-
prezentanti ai reclamantilor au luat lege 12 boeri, >'de au umblat
si au hotarit si au pus semne si hotaree. Mosul si Miclea
dupa accea au luat 24 boeri 'de au umblat si au hotarit
cu acei 24 boeri in zilele . . . Mircii Voda si au mutat si le
padat hotarele acelor 12 boeri. Drept pedeapsa domnul a luat

1) Arh. Stat., Bucure0. condica m-rii Bistrita, nr. 86, f, 135.6.

2) Aceea condia, f. 135,
10

www.dacoromanica.ro
 - - 146

boil acelor 12 boeri. Ceilalti au renoit procesul inaintea lui Petru

Voda cel Tanar. Acesta a trimis pe Da lea spatarul dela Marotin
sa adune cei 24 boeri cari au umblat $i au hotarit $i sa jure
Inaintea dregatorului domnesc. Acestia au jurat si Tatul si BA-
dilici raman de lege 1).
Contributie informative la chestiunea, cand se luau 12, and
24 boeri, ofera si cartea de judecata din 8 Ian. 1569 dela Ale-
xandru Voda, care recunoaste lui Vlaicul log., fiul lui Mihnea
parcalab, stapanirea peste ocina dela Piscani si cea dela Raco-
vita, partea unchiului sail Vlaicul bivvellog. si cu morile, pro-
prietati cumparate de fostul mare logofat. Dar, copii n'a avut
spune mai departe cartea domneasca din 8 Ian. 1569 $i a luat
pe nepotu-sau Vlaicul, fiul lui Mihnea parcalab, >>sa-i fie in loc
de fiu si i-a dat bucatele $i mosiile, partile lui toate ... Inaintea
tuturor megiasilor, Inca in zilele lui Radu Voda. Dupa moartea
fostului mare logofat a avut nepotu-sau Infiat para cu Badea din
Gavanesti in vremea lui Mircea Voda Ciobanul. Badea para ca
Vlaicul n'a fost nfeicut fie. Mircea Voda a dat lui Badea 12
boeri sa jure ca Vlaicul n'a fost facut fiu al fostului mare logofat.
N-a putut jura $i Badea a pierdut pro cesul. Badea a reinoit pro-
cesul inaintea lui Petrascu Voda, care a dat lege 12 boeri lui
Vlaicul sa jure ca 1-a facut fiu $i jura. Apoi Badea is 24 boeri sa
jure, dar n'a putut jura $i a pierdut procesul. Pe baza acestor
judecati anterioare este respinsa actiunea fiilor lui Badea de Ale-
xandru Voda, care la 8 Ian. 1569 & documentul de mai sus 2).
Un proces castigat prin juramantul a 12 boeri si al partii
parIte se terming in favoarea acesteia din urma sub Petrascu
Voda (1554-1557), dar cand reclamantul redeschide procesul sub
Alexandru Voda (1568-1577) castiga jurand cu 24 boeri. Cetim
acest caz In cartea de judecata a lui Alexandru Voda din 14
Noemvre 1570 8). Este vorba aici de satul Banestii dela Ruia.
Carstian post. a avut para Inaintea lui Alexandru Voda cu Stanca
dela Cornateni, cu fill ei $i cu Draghici post. cari afirmau ca au

1) Arh. Stat.. Bucuresti, cond. nr. 103, f. 110.

2) Arh. Stat., Bucuresti, m-rea Valea, pach. VIII nr. 1.
3) Arh. Stat., Bucuresti, sect. ist.

www.dacoromanica.ro
 -147
cumparat acel sat dela tatal lui Carstian post., dela jupan Negre
postelnicul, cu 18000 aspri gata. Stanca i tovar4ii ei de Ora au
arAtat instantei domneti o carte de cumparare. Domnul i
dregatorii sai dimpreuna cu mitropolitul Eftimie, prezent in in-
stanta de judecatA, au vazut ca era stricata cartea i rasa, unde
crau 7000 aspri, era pus 1800 aspri. Proces avusesera aceiai
gi inaintea lui Petracu Voda, and Stanca cu fiii ai cu DrAghici
au jurat cu 12 boeri ca au cumpArat satul amintit cu 18.000
aspri. Carstian postelnicul a luat acum dela Alexandru Voda, )lege
peste lege 24 boeri sa jure ca nu a vandut tatAl sau, Negre po-
stelnicul, satul Bane0, ci 1-a fost impresurat Vintila vornicul, de a
Post lepAdat 7000 aspri in silniciec. Carstian postelnicul a jurat
cu 24 boeri, iar Stanca Si ai sAi au ramas de lege. La data de 14
Noemvre 1570 domnul da lui Carstian carte de judecata prin
care i se recunoate stapanirea asupra satului BAneti. In aceastA
carte de judecata se amintete, am vAzut, ca din instanta de
judecatA facea parte i mitropolitul Eftimie.
Caz asemangtor cuprinde cartea domneasca din 20 Martie
1571 prin care se recunoate lui Zlate vataful dreptul de pro-
prietate asupra Vs din satul Tambure0, I/3 din Comiani i din
Coje0i, din Buora i din tigani. Zlate parise pe nepoatele sale,
Erina gi Badea, afirmand ca are ai el parte in moia lAsatA de
Badea, tatAl fetelor. Zlate parise pe acest Badea i inaintea lui Pe-
-traFu VodA, ca are i el frAtie peste moOle amintite. PetraKu Vodd a
dat lui Badea 12 boeri, acesta a jurat la zi ai la sorocq ca Zlate
!Ware fratie. Parind din nou la Alexandru VodA, acesta dadu lui
Zlate 24 boeri, el a jurat cu 24 boeri ca Zlate are Vs din moii.
Deaceea la data de mai sus, domnul prin cartea de judecata da
-titlul de proprietate lui Zlate gi inaintea domnului Zlate a facut
cu nepoatele sale tocmea15, cum sa-i Imparta moia Domnul
a luat boil celor 12 boeri cari jurasera cu Badea sub Petrwu
Vod5. Tocmeala a fost aceasta : Zlate rAmane stApan peste satul
Buora pentru satul CojeVi care ramane nepoatelor lui.
Autoritatea lucrului Era in dreptul vechiu muntenesc
judeeat. autoritatea lucrului judecat ? Pentru
discutie prezentAm cartea de judecata din 11 Julie 1571 a lui
Alexandru Voda 2). La aceasta data Alexandru Voda Intarete
1) Acad. Rom., 42 I XL.
2) Al. Stefulescu, Documente slavo-romane etc., pag. 181-9,

www.dacoromanica.ro
 - 148 -
lui Zaharia cu ceata lui, Iui Stoian, lui St5niI5 cu fiii for In
mosie In Turceni din Jilt in sus, anume Zaharia si ceata Jul stapa-
nind o treime, iar Stoian $i Stanila doua treimi din acea juma-
tate. Aceasta sentint5 a dat-o domnul in procesul avut de acesti
proprietari cu Maniul si cu Stan. Acestia din urrna se judecaserl
cu amintitii proprietari si inaintea Iui Radu Voda CAlugarul $i
inaintea lui Mircea Voda (Ciobanul). Aceste cart' de judecata
au fost prezentate lui Alexandru Voda. Din ele reiesia ca Zaha-
ria si ceata lui jurasera cu 12 boeri ca au drept la 1/2 partea din
jumatatea mosiei din Turceni, iar Stoian si Stanila cu ceata for
jurasera cu 12 boeri pentru doug pall din jumatatea acelei mosii
din Jilt in sus. Dar Stan $i Maniul au luat la Radul Voda si la
Mircea Voda 24 boeri. Acestia n'au voit s jure, Dci au dat cu
sufletele for lui Zaharia si cetei lui, precum si acei 12 boerie
Stan si Maniul au pierdut procesul si inaintea lui Radu Voevod
si inaintea lui Mircea Voevod.
Procedeul Iui Alexandru Voda, cand Maniul si Stan au re-
deschis procesul, a fost c a dat lui Zaharia si cetei lui s adu-
c din cei 24 boeri amintiti 6 >'s5 marturiseasca... cum au fost
jurate. Acestia. au fost adusi $i au marturisit c ei x.au dat cu
sufletele for lui Zaharia si cetei Iui mosie in Turceni din Jilt In
sus. lar mo$ie lui Maniul $i lui Stan este jumAtate din Jilt In jos,
Ins s'au inchinat b5tranului Barbul banul pentru niste cai, ce
i-au fost furat din grajdul lui $i au platit capetele for cu mosia
for cu toatac Aceiasi 6 boeri au aratat ca cei 2 parItori n'au
nici un amestec cu mosia lui Zaharia etc., nici cu mosia inchinara.
In legatura cu danii au fost multe procese cari se lichidau
tot grin boeri juratori, cand lipsiau c5rti domnesti clar reda-
ctate etc. Un astfel de proces este cel povestit in cartea de ju-
decata din 17 lulie 1581 dela Mihnea (II) Voda. Velica daduse
surorii sale Marga partea ei din satul Salcuta cu toti rumanii, fiind-
ca n'a avut copii si ca s'o pomeniasc5, cat va trai. Dar dup5.
moartea donatoarei a mers cu pars la Mihnea (II) Voda Lupul
banul din VArvori, barbatul Velicai si afirma ca Velica i-a lasat
lui mosia pentru o datorie la Mircea armasul. Hamza banul, care
stapania atunci mosia, a declarat aceste afirmatii neadevarate, a
luat lege 12 boeri, de a jurat cu ei. Lupul a luat Dlege peste
lege 24 boeriD, dar n'a putut jura si a pierdut procesul').
1) Acad. Rom., cond. nr. 123, f 51, trad.

www.dacoromanica.ro
 149 -
In aceeas chestie de proces jura reclamantii inaintea ace-
luias domn data cu 12 boeri, dupa ceeace pari jii jura cu 24 boeri
si castiga procesul. Aceiasi reclamanti redeschid procesul sub
tin domn urmator mult mai tarziu si paritii jura iar cu 24 boeri
si castiga procesul. Acesta e in teorie continutul cartii de jude-
cata din 8 Aug. 1584 a lui Petru Voda Cercel. La aceasta data
domnul Intareste m-rii Cotlomus dela Sf. Munte, unde era egu-
men Ilariort, satul Uda toata, ocina ce se chema Lunca pans la
izvor. Zama, Tatul si alti oameni au parit m-rea inaintea lui
Petru Von, ca au si ei acolo, la Lunca, ocina de mostenire.
Aceasta pail se judecase Inainte de aceasta sub Mircea Voda
Ciobanul. Acesta a dat reclamantilor 12 boeri sa jure si au jurat
ca au mosie in Lunca. Calugarii atunci de la acelas domn iau
lege 24 boeri si au jurat inaintea lui Mircea Voda ca n'au recla-
mantii mosie acolo. Mircea Voda a luat boii celor 12 boeri
cari jurasera de partea reclamantilor. Acestia redeschid procesul
sub Petru Voda Cercel. Domnul da calugarilor 24 boeri s jure
si Dcalugarii iar au jurat cu 24 boeriq, deci castiga procesul ').
Legea lui Alexandra Voda. De Cate on putea sa is cineva
boeri juratori ? Cea dintai reglementare a acestei chestiuni o da
Alexandru Voda, cum cetim Infect carte a sa de judecata din
August 1580 2). La aceasta data Mihnea (II) Voda Intaria lui
Draghici paharnicul stapanirea peste satele Tejiiacu Crovnita
toata, Slatina toata, Cenunile de jos la Varvor, Zagareanii toti, t/t
Trapezita, Cenunul de sus, mosii castigate de mosu-sau Bra-
tea din Cretesti dela raposatul prea-bunul Radu Voda. Panain
zilele lui Petru Voda, fiul lui Mircea Von' Ciobanul, Danciul spata-
rul, tatal lui Draghici, a tinut mosiile. In zilele lui Petru Voda, Dan-
ciul a avut proces cu Hamza si cu ceata lui cari parau pe Danciul
ca n'a avut acele sate si silisti impreuna. Petru Voda a cautat
si a judecat dupci legea lui D-7eu i a dat lui Hamza lege 12
boeri din prejur... sa vie in divan sa jure. Hamza n'a putut jura
$i a pierdut procesul, ceeace s'a Intamplat si a doua oara, cand
a reinceput procesul sub acelas domn. Venind domn Alexandru
Voda Hamza cent lege pentru a treia oara. Alexandru Voda

1) Arh. Stat., Bucure0i, sect. ist., orig. slay,

2) Acad. Rom., 1 I CLIX, orig. slay., document deteriorat.

www.dacoromanica.ro
 -150 --
a cciutat ca nu se cuvine a treia lege, inset a zis... set aduc
legea de a doua oars, ce a luat dela raposotul Petru Vodei
Pentru aceea$ chestie intereseaza $i cartea de judecata din.
17 Aug. 1585 dela Mihnea 01) Voda. Ivan postelnicul $i jut-Anita
lui Marga, proprietari in satul Halmejelul, au avut para cu satull
acesta sub Petru Voda cel Tanar. Procesul a continuat sub Ale-
xandru Voda, urma$ul in domnie. Satenii au jurat cu 12 boeri ca mo$ia
satului e a lor de ba$tina. Ivan $i Marga au luat 24 boeri $i au
jurat ca satul e al lor. Domnul a luat boil acelor 12 boeri. Aceia$11
reclaman(i vin cu parA la Mihnea Voda, zicand ca n'au jurat..
Mihnea (II) Voda in baza cartii lui Petru Voda a adjudecat lui
Ivan postelnicul satul 2).
Acela$ caz juridic e in cartea de judecata din 7 Sept. 158T
dela acela$ domn. Mihnea (II) Voda la aceasta data recunoa$te-
lui Petru, socrul lui Dragomir post., $i lui Albul $i lui Ignat si
cu fill for mo$ie in Bane$ti, partea for toata. Ace$ti propietari
avusesera Ora cu Valcul din Tarnase$ti, cu popa Gherghe din Corbel
$i cu Lupul, In vremea lui Petru Voda cel Tanar pentru ni$te ho-
tare cu vii. Reclamantii au luat $i au jurat cu 12 boeri. Petru $1,
coproprietarii lui iau 24 boeri, jura si ca$tigA procesul. Drept-
pedeapsa domnul a luat boii celor 12 boeri. Acei 24 boeri au
hotarlt $i hotarul dimpreuna cu hotarnicul dat de domnie, Vladi
postelnicul din Izvorani. In zilele lui Alexandru Voda reclamantii
au parit din nou, dar pierd procesul, diindca din ordin domnesc
paritii aduc din nou pe cei 24 boeri $i jura a doua oars. Apoi
Dobromir bivvelban a luat acest hotar cu viile cutropindu-1, a
luat si cartile $i rava$ele lui Petru Voda pentru 24 boeri $i cartea lui
Alexandru Voda $i a batut pe Petru, Wand ce acesta a murit. Sub Mih-
nea (II) Voda Dragomir postelnicul, ginerele lui Petru si Barbul,
fiul lui Petru, cu fra(ii sal, anume Radul, Petru, Stoica, 3) Oprea,
Danciul si cu ceata lor au avut prigonire cu Valcul $i Gherghe,
fratele lui Dobromir banul, si cu. Lupul. Domnul a dat lui Dra-

1) Deci in Aug. 1580 Petru Voda cel Tanar era mort. S'a publioat in
scriptia de pe mormantul lui, din care se vede ca a murit,
2) Acad, Rom., 1 LXXVI, trad. de Lupu Dascalul din 1752.
3) Acad. Rom., 10 1 76, lrad. =-- Al. Stefulescu, op. cit , pag. 265-70
aci se zice mopei Baleti si Coica pentru Stoica.

www.dacoromanica.ro
 151

gomir post. sA aduca 6 boeri si adica din acei 24 boeri 3 si trei

din cei 12. Acesti 6 boeri adusi au mArturisit inaintea domnului,
ca Valcul n'a avut nici un amestec cu mosia. De aceea domnul
la data de mai sus confirmA mosia proprietarilor amintiti, intre
cari se numara si mortul Petru. Hotarele au fost din nou in-
semnate cu hotarnicul dat, lova post.
Intr'o ceartA pentru ' 2 Celeiul dintre m-rea Bistrita, care II
stApania si m-rea dela lzvor, m-rea Bistrita a luat 12 boeri cari
au jurat CA e mosia ei. Inzadar au luat calugarii dela lzvor 24
boeri, fiindca n'au putut jura si pierd procesul. Acestea le citim
in cartea de judecata dela Mihnea (II) Voda din 1 Sept. 1589 ').
In procesul terminal prin sentinta cuprinsa in cartea de
judecata din 22 lanuarie 1590 dela Mihnea (II) Vocla reclamantii
pierd procesul fats de jurAmantul a 24 boeri ai partii parite. Voica,
Stanca si Vladaia, fetele Iui Fartat vornicul, mostenisera de Ia
tatal for satul Cioroiul, mosie castigate de Ia Radu Vocla CalugArul.
Au fost parite la domn de Vlad din Mocirla si cu fratii lui, de
Neag din Breaza cu fratii lui si cu ceata lor cari ziceau ca mosia
e a for de mostenire. Domnul a dat reclamantilor 12 boeri sa
jure,, au jurat. Dar fetele Iui Fartat au luat Dlege peste Iege< 24
boeri cari au jurat CA mosia e a tor. Mihnea (II) Von' a luat
boil celor 12 boeri i recunoaste feteior lui Fartat dreptul de
stapanire asupra satului Cioroiul').
Rolul pcirtilor in acordarea Documentele discutate pans
boerilor juratori. aici nu area Ca partite din proces au
avut drept de opozitie, cand domnul acorda boeri juratori si nu
cunoastem caz CA s'ar fi produs vre-odata opozitie care a fost
luatA in seams. Cartile de judecata interpretate Wand aici spun
CA domnul a dat, sau o parte din proces a luat atatia boeri juratori.
Se alcatuia, am vAzut, o lists si se da un ispravnic, ca sa se In-
grijiascA de aducerea acelora. N'am citit nicairi7 CA partite din
proces ar fi recuzat pe cineva, fiindca reiese din tot materialul
de informatie pastratA, CA partea care cerea boeri juratori, ii si

1) Arh. Stat., Bucuresti, condica m-rii Bistrita nr. 88, f. 78 v.

2) Arh. Stat , Bucuresti, sect. ist.,

www.dacoromanica.ro
 - 152

desemna. Instanta domneasca de judecata lua act si dedea, un

ispravnic. Boerii dati sau luati ca juratori n'aveau obligatie ofi-
I

ciala sa vie. Altfel n'am ceti in atatea documente ca n'a putut

aduce boerii luati si dati ca juratori.
Dar avem o carte de judecata din 10 Aprilie 1596 dela
Mihai Von' Viteazul unde e si alta indicatie. Manastirea din
Olteni a avut para inaintea domnului cu Vlad, logoratul din OM-
nesti, cu Carabetie si cu Stroe Hotman din Bujorani cari afir-
mau Ca au si ei mosie in satul Olteni si o revendicau dela ma-
nastire. Cartea domneasca spune apoi : >>iar sf. manastire a dat
lege 12 boeri inaintea domniei mele lui Vlad logofatul (< etc. Re-
clamantii au adus pe cei 12 boeri cari au jurat si manastirea, a
ramas de lege. Dar aceasta a luat apoi 24 boeri, cari au mar-
turisit Ca Vlad logoratul n'are nici un amestec cu ocina din
Olteni, dar Stroe Hotmanul are drept la 8 razoare, iar Stanciul
Mocsei are drept la 1, ocina din Olteni, Insa fara braniste. Vlad
logofatul si Carabetie au pierdut procesul. La data de mai sus
Mihai Voda din Dorasul de scaun < Gherghita recunoaste drep-
turile de proprietate ale m-rii asupra ocinei din satul Olteni,'
din camp si din padure.
Ne intrebam : e o redactare facuta cu deferenta fats de ma-
nastire sau corespunde situatiei de fapt, and ni se spune ca
sf. m-re a dat lege 12 boeri .<<? Adaugam imediat ca mai
avem un singur caz intalnit pana la sfarsitul anului 1600.
In baza unei carti de judecata data dupa juramantul a 24
boeri Mihnea Voda cel Rau la 1 Noemvre 1508 respinge actiu-
nea intentata m-rii Tismana pentru o mosie Deci o carte de
judecata continand o sentinta data in baza juramantului a 24
boeri, cand nu interveniau elemente noui, interzicea redeschiderea
unui proces.
Avem si cazuri, cand de la inceput se da reclamantilor 24 boeri.
La 10 Iunie 1525 Vladislav (III) Voda (la carte*de Intarire lui Drago-
mir si cu fratii lui, lui Slavciul, lui Stanciul cu fratii lui, lui Ma-
niul cu fratii lui si cu fiii for drepturile de proprietate asupra
Pestisanilor de sus si asupra plaiului, Gemenile Gruiului Tesului.

1) Arh. Stat., sect. ist.

2) St. Nicolaescu, Documente slavo-roma'ne etc., pag. 248 i urm.
Are formula amintit5.

www.dacoromanica.ro
 - 153 -
Valcul si ceata lui ridicasera Ora pentru aceasta movie, dar
Dragomir si ceilalli "au jurat cu 24 boeri si Inca au marturisit
12 sate, ea este dreapta si mosie de mostenire a lui Dragomir...
etc Tot 24 boeri se dau ca juratori, spune cartea* domneasca
din 25 Iulie 1543 dela Radu Voda Paisie, cand Vlaican si fratii
lui au fost pariti la domn de feciorii lui Negomir si Lutcan etc.
pentru 'I, PlAviceni. Procesul se mai judecase Inaintea lui Vlad
Voda cel Inecat si VIAican cu fratii sai jurasera cu 24 boeri.
Domnul a vazut si cartea lui Vlad Voda Calugarul, cartea lui
Radu cel Mare ckuia ii zice tats si cartea lui Vlad Voda cel
Inecat. Vlaican etc. is 24 boeri cari jury ca are dreptate si dom-
nul confirms mosia lui Vlaican cu fratii lui si feciorii loll. Asa-
dara ca si'n alte cazuri paritul lua 24 boeri, cAnd tot el iurase
mai inainte, sub alt .domn cu 24 boeri. Documentul * in redac-
tarea sa laconica nu ne spune, ce elemente not interveniser5,
pentru ca procesul sa se redeschida. De altfel in acest timp
obiceiul era ca reclamantul sau 001111 sa poata aduce ca proba
la un nou proces 48 boeri juratori.
Cazul urmator este interesant si pentru referintele istorice
ce ni le da despre vremea lui Vlad VodA Calugarul. La 21 Wile
1560 Petru Voda cel Tank da carte* de intkire mitropoliei peste
satul Aninoasa, cumparat de Basarab Voda dela jupaneasa lui
Milco, dela fill si dela ginerele acestuia, dela Nan. Inainte de
aceasta data mitropolitul Efrem avusese Ora cu Hamza si cu
cetasii lui, cari afirmau ca satul este al for de basting. Hamza
a luat 24 boeri juratori pe cari i-a adus. Domnul cu dregAtori
sa si cu acesti 24 boeri au cetit cartile domnilor anteriori din
cari se vedea ca mogul lui Hamza prapadise satul Aninoasa pentru
rau viclesug fata de Vlad Voda Calugarul. Acest domn a miluit
cu acel sat pe boerul sau Milco. Mai tarziu Basarab Voda a cum-
parat satul dela cei amintiti mai sus si 1-a dkuit mitropoliei. Deci
cei 24 boeri n'au putut jura si mitropolia a castigat procesul 9).

1) Al. Stefulescu, Documente slavo-romane etc. pag. 85 -c. Are for-

mula amintita.
2) G. Fotino, Cateva documente vechi inedite to Arhivele Olteniei
If, pag. 32 4i urm. Are formula amintita.
3) Arh. Stat., Bucureti, condica mitropoliei nr. 1, f. 273. Are formula
amintita.

www.dacoromanica.ro
 154 --
Mo$iile de cari a fost vorba in ultimile cazuri (10 lun.
1525, 25 Iul. 1543, 21 tulle 1560) erau mosii nepredalice. Oare
din aceste motive s'au dat si s'au luat dela inceput 24 boeri ?
Am vazut mai inainte ca se dedeau dela inceput tot 24 juratori,
and, dupace se judecaseodata cu 24 juratori, se redeschidea procesul
sub un domn urmator. Un caz este si.cel povestit in cartea domneasca
din 2 Noemvre 1574. Vlaicul clucerul $i soru-sa, jupanita Chera, au
avut Ora inaintea Iui Alexandru Voda cu Bolog lano$ si Neagoe va-
taful, cumnatul acestuia, cari afirmau ca au $i ei mosie in Tiganesti
dimpreuna cu aceia. Alexandru Voda a vazut cartea lui PetrascuVocla,
in vremea caruia Mihnea parcalabul a purtat lege peste lege 24 boeri
peste legea lui Vlaicu clucerul $i a jupanitei Chera, dar n'a putut
jura $i a pierdut procesul. Domnul spune acum in cartea de judecata :
Dsi ca sa nu se creaza nedreptatit... iar domnia mea le-am dat Jul
Bolog lano$ si Neagoe vataful lege peste lege 24 boeri sa jure
ca au avut mosie de mostenire in Tiganesti(c Ei n'au putut jura
i au pierdut procesul `).
Ca numarul boerilor juratori nu avea nici o corelatie cu
pretul mosiei in litigiu, rezultA din comparatia preturilor unor
astfel de mosii. In procesul terminat cu amintita carte de jude-
cata din 25 Julie 1543 mosia in litigiu fusese cumparata cu 1000
aspri 2).

48 boeri juratori. In rari cazuri pana la sfarsitul secolului al

XV-lea s'au dat 48 boeri juratori. Primul caz $tiut de not este
din vremea lui Vladuta Von' (1510-1512) in forma unui ordin
domnesc dat lui Stancittl si lui luban cu tovarasii lor sa lase in
pace ocina feciorilor Dumitresei, asa cum judecase fratele sau
domnesc, adica Radu cel Mare. Ordinul acesta domnesc era re-
zultatul unui proces, in cursul caruia lui Stanciul $i luban i se
dasera de catre domn 48 boeri, dar nu i-au putut aduce la soroc
$i au pierdut procesul. Vladuta Voda le ordona acum sa nu mai
vie aceia la el sa se jeluiasca de ei, Dcaci nu va yeti ingriji de
Deci prin 48 boeri juratori un proces
ocina, ci de capetee 3).
pentru mosie in vremea lui Vladuta Voda era definitiv hotarit.

1) Arh. Stat., Bucure$ti, sect. ist., orig. slay.

2) a Fotino, Iucr. cit. din Arh. Olteniei, pag. 32 Si urm.
3) C. Giurescu, Despre boieri, page 49 nota.

www.dacoromanica.ro
 - 155 -
Alt caz este povestit in cartea de judecata din 2 Sept 1528
data de Radu VodA de la Afumati 9. La aceasta data Radu Voda
recunoaste lui Ivascu paharnicul cu fiii sal, cati va avea si
cu fiicele sale, la Golesti ocina 3 parti, la Maracineni iar
trei parti si II, din Golesti si Maracineni, vechea ocina, sa fie a
lui Candea cu fiii si din tigani iar sa fie lui Ivascu cu fiii 3
Orli, din II, parte sa fie lui Candea, cad din toate acestea
sunt ale lui lvascu ocine drepte st batrane de mostenire.
Din jurnatateo sa, peste jumatate a infratit Uncle pe Bal-
dovin parcalabul si i-a dat 'I, din toate bucatele lui caci au fost
pierdute de Candea, de au rkmas predalice si domnesti<<. Infra-
tirea s'a facut In vremea lui Radu Voda, caruia Radu dela Afu-
mati ii zice mos si parinte. Se mai adaogA ca Baldovin Ie -a ca-
stigat cu slujba dela acelas Radu Voda.
Acest document * important pentru istoria Golestilor incepe
imediat a avea interesul juridic, ce ne imports aici. Cetim adica
ca tatal lui Ivascu paharnicul locul pentru nume esters, se
poate vedea doar ca era parcalab a cumparat dela Vlaicul si
Semen, fiii Banciulesii, Dusestii cu 3000 aspri si 4 cai buni. Prin
cartea sa de judecata Radu Voda ii Intareste lui lvascu cu fiii si
fiicele sale si aceasta proprietate. Cartea de judecatA e sentinta
data in procesul avut de Ivascu cu Candea si manastirea dela
Musetesti a lui Manea Persanu cari reclamau th2 din toate acele
proprietati. Domnul si dregatorii sai au dat lui Ivascu lege 48
boeri, acestia au jurat, Candea si calugarii au pierdut procesul.
Proprietatile, fiindca aveau drept de mostenire si fetele, se arata
ca nu-s predalice.
N-avem destule elemente de judecata, pentru ca sa putem
explica, de ce da domnul in acest proces la prima reclamatie
48 boeri juratori. Documente din vremea de mai tarziu arata ca
s'a incercat am vazut sa se reduca posibilitatea redeschi-
derii proceselor. Aceeas parte din proces nu putea lua lege boeri
juratori, decat de doua on dela Alexandru Voda eel Mic inainte.
Am mai vazut ca fats de 24 boeri juratori domnul recurgea la
al doilea juramant al acestora, sau la chemarea unui numar de
boeri juratori din cei 24 si din cei 12, cari ii precedasera, pen-

1) Acad. Rom., 97 I LXXVIII, orig. slay. Are formula amintith.

www.dacoromanica.ro
 - 156 -
truca impreuna sa chibzuiasca lichidarea procesului intentat.
Aducerea boerilor juratori cerea mare cheltuiala pentru partea
care ii Iua. Poate si de aceea s'a evitat, cat s'a putut mai mult,
a se da 48 juratori, incat obiceiul a cazut in desuetudine.
Legea lui Mihnea Asa s'a putut ajunge, ca Mihnea
(II) Voclii. (II) Voda sa scoata definitiv din pro-
cedura proceselor aducfea a 48 boeri juratori, cari am vazut,
se dadusera mai inainte nu numai in cazuri de apel si recurs,
cum am zice azi, ci chiar dela prima desbatere a procesului.
Despre legea lui Mihnea (II) Voda ne informeaza un docu-
ment din 16 Mai 16281). Hrizea vornicul reintemeiase m-rea
din Balteni. Tot el a rascumparat satul Baltenii, pentru a-1 in-
china cu rumanii din el, manastirii. Dar multi din acesti rumani
fugisera, se imprastiasera de pe urma unei invazii tafaresti recente.
Unii s'au Tutors acasa, altii au afirmat ca nu-s de basting din
Balteni. A inceput intre acesti rumani si bogatul, puternicul boer
proces ca nu i-au apucat acolo legatura lui Mihai Voda. Ru-
manii aduc 12 boeri si jura. Atunci Hrizea vornicul lug 24 boeri
cari jurara pe sf. Evanghelie in biserica curtii domnesti din Bu-
curesti, cum acei paratori sunt rumani de basting din Balteni <.
Dupa obiceiul si legea Odic domnul a trimis de a pradat pe
cei 12 juratori luandu-le cate 3 boi. Dar Baltenarii nemultumiti
parasc din nou la domn, care era Alexandru Voda Iliac, si cer
lege peste lege 48 juratork. Domnul cu dregatorii sai jude-
cand dupa dreptate si lege a scos pe bietii rumani cu mare
rusine din divan. Caci acel obicein (cu 48 de juratori) au fost
ecilcat t peireisit si au reimas jos de mullet' vreme, incei din
zilele Mihnii Vodci si de atunce pang acum acea lege nu a mai
lost in turd. Domnul a pus de a dat rumanilor Cate 100 toiege
in divan pentru caci au umblat... ca sa ridice alte obiceiuri 2).
Am mai spus ca institutia juratorilor $i-a avut evolutia sa
dupa 1600, determinate de diferite influente streine, sau de pe
urma revenirilor la un trecut de mult inchis. Repetam aceasta
acum, fiindca in sec. XVIII iarasi gasim 48 juratori. Dam doar
acest caz acum
1) Alex. Lapedatu, Biserica din Balteni In Buletinul comisiunii monu-
mentelor istorice 1 1908, pag. 108 i urm.
2) Vezi si C, Giurescu, Vechimea rumaniei etc., pag. 42-3.
3) Acad.Rom., 114 I XIX, sec. XVIII.

www.dacoromanica.ro
 - 157 -
Inzportanta rangului S-a facut o eroare in cercetarile de
boerilor juratori. pans acum, cand s'a zis ca partile din pro-
ces aduceau juratori de rang social egal lorusi 1). Am vazut mai
sus din atatea cazuri povestite ca adevarul a fost altul. De ase-
menea s'a pus in circulatie parerea gresitd ca boerul jurator s'au
numit poTHIIKI sau flOPOTIMIKS. Boerii juratori se zic la noi pana'n
1600 cletouti. Si pentru aceasta cunoastem doar doua cazuri paran
1600: 1) cazul listei de juratori dati lui Cega si 2), documentul
lui Petrascu Voda din 16 Mai 1556, cand juratorul se zice cle-
toval in textul slavon 2).
Dela un timp oarecare Inainte rangul social al boerului
jurator interesa. Am mai scris despre documentul* din 17 lun.
1600 dela Nicolae Voda '). Aici intre altele este vorba de proprie-
tareasa Maria care inaintea a oameni buni megiasi a facut carte
de danie lui Dima postelnicul si jupanesii Dragnea. Copiii vitregi
ai acestei Marii dimpreuna cu fratete ei, Dumitru din Prooroci, au
pant pe donatari ca Maria n'a facut carte de danie si ca ceeace arata
donatarii, e un falsificat. Domnul cu dregatorii sai da lui Dumitru
lege 12 boeri, dar nu i-a putut aduce. Dima postelnicul aduce 4
boeri : Dragomir log. din Curtisoara, Voinea pah. din Perieti,
Carstian banul din Coteana si Cazan din Maielati cari toti jura
ca Dumitru n'are nici un amestec cu mosiile, averea facuta da-
nie de Maria. In baza acestui juramant donatarii castiga procesul,
Cat costa un proces? dupa ce cheltuisera cu acest proces 4 mii
aspri gata.
Cum au tinut cei 4 boeri locul a 12 boeri ? Raspunsul,
ce-1 dam, contine si ipoteza, fiindca materialul informativ, la care
ne ref erim, este mult mai tarziu, dupa anul 1600.
Cinul boeriei. Ni s'a pastrat din 15 Febr. 1750 urmatoarea scri-
soare aunor boeri delegati cu o cercetare: >)Din luminata porunca
Mari& Sale prea inaltatului Domnul nostru lo Grigorie Ghica Voe-
vod, fiind noi oranduiti 24 boeri, insa eu Costandin Strambeanul
bivvelstolnic randuit de Maria Sa in loc de 12 boeri i eu Barbul
Zatreanul bivvelpaharnic in loc de 6 boeri, impreuna cu alli 9

1) Vezi mai sus pag. 110, 111. Cf. G. Alexianu. Institutia juratorilor
etc. si St. Berechet, Particularitatile, etc pag. 3-4 dupa Iatzimirskii, lucr.
din Omagiu lui lagic.
21 Al. Stelulescu, Documente slavo-romane etc , pag. 132.
3) Revista pentru istorie, filologie si archeologie 11, pag. 209 .i urm.,
reprodus de I. Peretz, op. cit. 11, pag. 146-150.

www.dacoromanica.ro
 - 158 --
boeri ce ne-au randuit dumnealui lanache Hrisoscoleu velban,
iar din luminata porunca Mariei Sale, ca sa cercetam pricina
mosii Cornetul, ce are jupaneasa Stanca Cornesanca...1).
Deci un bivvelstolnic Linea loc a 12 boeri, iar un bivver-
paharnic Linea loc a 6 boeri.
Alta data intr'un document din sec. XVIII se spune ea s'au
luat intr'un litigiu 48 boeri si se adauga : ,si cari toll acestia
socotindu-se dupa cinul boeriei fieste caruia sa numara drept
48 boeri 2). Intr'un document din 12 Febr. 1753 se spune Ca Du-
mitrache Geanoglu fost mare medelnicer, ispravnicul judetului
Gorj, este dat drept 6 boeri" inteo comisiune delegata de domn
sa hotarniciasca partile de mosie ale m-rii Tismana').
50 boeri juratori? Cunoastem un singur caz si adica din 15
Iunie 1504 4). La aceasta data prin carte* de judecata Radu cel Mare
intareste lui Dragota cu fiii, Iui Roman cu fiii, lui Stan cu fiii, lui Bar-
bul cu fiii, popei Stanciul cu fiii, lui Valcul cu fratii lui si cu fiii lor,
lui Stanciul cu fratii lui si cu fiii lor, lui Mihnea cu frate-sau
Nanciul cu fiii lor sa be fie plaiul Vaideeilor, (asa e si'n textul
slay), fiindu-le ocina si mosie de mostenire. Confirmarea acestui
titlu de proprietate este rezultatul unui proces avut de ei cu
Maldarestii si cu Candonii. Amintitii proprietari iau '>24 boeri de
an jurat si au marturisit..., cum este a Vaideeilor dna moste-
neasca. $i dupa aceea au marturisit cu 50 boeri si a fost, hotarnic
Radul Branescu. Vedem Insa ca cei 50 boeri au fost luati ca
boeri hotarnici can au aratat ca proprietatea se intindea '>dela
crucile Dragoslav duoreatele toate si Frasinetul9 tot. Am vazut
ca alts data se dedeau si mai multi boeri cari stabiliau hotarele
cu un boer hotarnic dat de domn.

1) Acad, Rom., 21 1 CLVI ; cf. si 111 I XIX

2) Acad. Rom 114 1 XIX, din sec. XVIII.
3) Al. Stelulescu, Manastirea Tismana, 1909 pag. 429,
4) Arh. Stat., Bucuresti, m-rea Bistrita, perg. orig. slay. Citatil si data
in fragment ap. C. Giurescu, Despre boieri, pag. 49-50, nota. Era la Arhi-
vele Stat. si o traducere veche pe hartie. Avea adaosuri fats de acest original.
Avea data 12 Iunie 1504. Are formula amintit5.
5) Ce e subliniat in acest citat are aceeas forma in textul slay.

www.dacoromanica.ro
 - 159
Hotarniciri 12 boeri sau 24 intalnim de atatea on dati de
domn ca dimpreuna cu un dregator domnesc delegat anume sa
hotarniciasca mosii in litigiu, pentru cari erau procese in curs.
S'a pastrat cartea scrisa de Alexandru VodA cel Mic data me-
gia0or, celor 12 boeri ai manastirii dela Glavacioc si Negreni-
lorc sa caute sA aleaga mosia Gerului dela Neagu etc'). Un do-
cument de mai tarziu scrie despre 12 boeri hotarnici, cari au
mutat hotarele mosiei Zeletinul In vremea lui Basarab Voda cel
Tanar. Apoi la proces Mihnea Voda da 24 boeri hotarnici cari
dupa cartea lui Basarab cel Tanar reintocmesc hotarul vechiu 2).
DAm Si cateva cazuri inedite, unele caracteristice.
La 7 Noemvre 1570 Alexandru Voda intareste m-rii Bistrita
ocina la Vadastra. Calugarii avusesera Ora cu un proprietar din
Obarsie care afirma ca are $i el ocina in ocina manastirii. Dom-
nul a dat calugarilor 6 boeri gi reclamantului alti 6 boeri $i ca
hotarnic pe Oprea postelnicul vsa-i tocmiasca $i sa-i hotarascac ').
Drept urmare a lucrului acestor 12 boeri se prezinta cartea de
judecata din 7 Noemvre 1570.
In cartea de judecata din 4 Sept. 1573 cetim de hotarnicire
facuta in vremea lui Radu Voda, fiul lui Vlad Voda, intre Tre-
stenicul de sus, cel de mijloc gi cel de jos. Apoi a fost para
inaintea lui Alexandru Voda ca s'au pus gresit hotarele. Dom-
nul da 24 boeri sa constate, sa controleze hotarele. Cei 24 boeri
au dat alte hotare ncaci cei 12 boeri n'au mers cu dreptate, ci
cu strambatate<<. Domnul drept pedeapsa a luat boil celor 12
boeri i la data de mai sus Intareste lui Carapaci cu fratii lui
ocina la Trestenicul de sus 4).
Intr'un document al lui Mihnea (II) Von' dat in 1586 cetim ca
acest domn a adunat satele Iui Parvul banul, Radul postelnicul
si Neagoe Basarab in fata cu 12 boeri oranduiti, de au ales par-
tea lui Neagoe Von sa fie domneasca, iar partea din Parvul sa
fie a jupanesei Marga 5), iar partea Iui Radul post. sa fie a lui
Nica armasul.

1) C. Giurescu, Despre boieri, pag. 56 n.

2) lbidem, pag, 59, Pentru alte cz zuri vezi bidem, pag, 46 n. 35.
3) Arh Stat., Bucuresti, sect. 1st.
4) Arh. Stat., sect. 1st,
5) St. D. Grecianu, Genealogii etc, II, pag. 274-7.

www.dacoromanica.ro
 - 160 -
Tocmeli, boeri tocmelnici. Am scris si interpretat mai Inainte
cateva cazuri de tocmeli') in fats instantei domnesti de jude-
cata. Boerii erau dati de domn in numar de 12, 24. Megiasi tocmel-
nici 2) isi zic acestia singuri incepand din sec. XVII, uneori boeri
hotarrzici i tocmelnici,). N-am intalnit aceasta numire in sec.
XIVXVI. Actul juridic facut de ei se zicea tocmeald, asezamant
si prin sentinta lor impacau partite din proces. Am vazut ca o
asa tocmeala aprobata de domn se opunea oricarei redesehideri
a procesului, cum a fost cazul discutat al lui Dispot.
Dam mai jos doug tocmeli inedite.
Lepadare de pe mosie. La 17 Febr. 1542 Radu Voda intaria
)acestor oameni <, anume Ion etc. cu fiii, cati D-zeu be va da,
ocina la Scauiani, o funie ce a fost a lui Tarpe, cumparata in zi-
lele lui Vlad Voda Calugarul dela Tarfa cu 300 aspri gata. Acesti
proprietari primesc aceasta intarire a titlului lor de proprietate
dela Radu Voda Paisie ca sfarsit al procesului purtat inaintea
acestui domn cu Stan Dolofan. Acesta din urma voia sa lepede
de pe aceasta ocina pe acei oameni si s be intoarca aspri. Dom-
nul a dat lui Ion si coproprietarilor lui lege 24 boeri s jure ca
mosia be e de mostenire si este cumparata de trei frati, anume
Manea, Dragomir si Stoica. Au fost adusi cei 24 boeri cari au
jurat dreptatea amintitilor proprietari. Apoi spune documentul
s'au tocmit inaintea domnului ri boerilor : Stan Dolofan si
ceata lui s'a impacat cu Ion si ceilalti coproprietari
Adaogam si cazul povestit in cartea de judecata din 11 Sept.
1572 5). La aceasta data Alexandru Voda recunoaste fiilor lui,
Nanciul din Alberti, anume Oprea, Dragota, Burlea etc. si fiilor
lui Mircea etc. ocina la Alberti, V2 din toata ocina. Fiii lui Nan-
ciul avusera Ora cu fiii lui Mircea. Fiii lui Nanciul parisera la
domn ca fiii lui Mircea inchimaserci Parvulestilor ' 3 parte, deci
fiii lui Nanciul au ramas stapani peste 2 parti, iar fiii lui Mircea
peste o parte. Domnul a dat fiilor lui Nanciul 12 boeri sa jure,

1) Pag. 44, 118 etc.

2) C. Giurescu, op. cit., pag. 4! nota, 52 n.
3) Ibidem. pag. 45 n.
4) Acad. Rom , 50 I LXXXVII, orig. slay.
5) Acad. Rom., 52 I LXXXVII, orig. slay.

www.dacoromanica.ro
 161

ca fiii lui Mircea au inchinat Parvulestilor a treia parte. Ei au

adus boerii si au jurat. Atunci fiii lui Mircea au luat > lege peste
peste lege 24 boeri. Acesti 24 boeri si cei 12 boeri au tocmit
si au Impacat, cum sa tie fiii lui Nanciul iar fiii lui Mircea 1/2 si
sa fie toti frati nedespartiti peste aceste sus zise ocine <.
Refuz de a jura ei a aduce Cand instanta domneasca
juratori. de judecata cerea proba cu boeri
juratori, partea din proces cui i se impunea sau i se da aceasta,
putea refuza. Asa se explica, de ce cartile de judecata spun ca
domnul a dat lui X atati boeri juratori $i X a luat sau numai
ca X a luat atati boeri juratori. Instanta domneasca cerea pentru
a se lamuri proba cu boeri juratori, iar partea putea sa-i is sau
refuze. In ultimul caz fireste pierdea procesul. Asa ne impune
s conchidem cartea de judecata din 8 Iunie 1584 O. La aceasta
data Petru Von' Cercel recunostea lui Cozma cu fiii dreptul de
stapanire asupra ocinei dela Cernaia si dela Cuturuia, partile
mamei sale Micleusa toate. Recunoasterea aceasta este rezultatu
unui proces. Cozma avusese para inaintea domnului cu Avram,
nepotul de flied al Micleusei. Avram para pe Cozma la domn,
ca bunica sa, Micleusa, n'a dat lui Cozma ocinile si bucatele ei
,si casele nici decum. Domnul a cetit cartea de judecata a lui
Mihnea Voda, a dat lui Avram, nepotul Micleusei, lege sa jure
el, ca n'a dat bunica lui, Micleusa, ocinile sale fiastrului sau
Cozma. Dar Avram 241-a vrut si n'a putut sa se intoarca din lege,
ci a ramas de lege<<. Este adevarat ca aid este vorba de jura-
mantul reclamantului, dar trebue sa intelegem ca i se cerea s
jure cu un anumit numar de boeri : jura partea cui i se dedeau
si boerii cari se dedeau.
Rolul pcirtilor la acordarea Domnul putea ref uza cuiva
de boeri juratori. proba cu boeri juratori. Un caz
it prezinta cartea de judecata din 12 Februarie 1533 dela Vlad
Voda. La aceasta data Vlad Voda acorda m-rii Bistrita stapanire
asupra morilor depe raul Doamnei si asupra intregului toe din
topile paran topile, mosie aflatoare in posesiunea m-rii din vre-
mea lui Radu Voda eel Frumos 2). Aceasta proprietate fusese

1) Acad. Rom., 67 I XCV, orig. slay.

2) Epitetul acesta este in document,
11

www.dacoromanica.ro
 162

ca$tigata de Carje vistierul dela Radu Voda pentru slujba. Dupa

moartea vistierului vadul de moara a ramas pustiu, iar megia$ii
din Micesti au impresurat mosia. Apoi megiasii au Inchinat va-
dul de moara lui Parvul vornicul de bung voe in vremea lui
Vlad Voda Calugarul1). Cu mila domnului sau, Parvul vornicul
a luat un judet $i a facut iaz cu tarnacoape gi sape, a facut gi
mori gi le-a jinut in tot timpul viejii sale, iar megiasii au jinut
mosia. In zilele lui Radu Vocla,Jeciorul lui Vlad Voda Calugarul,
jupanita Carjoaia a parIt ca mosia a fost Impresurata de megiasii
din Micesti, a adus '12 boeri $i a jurat Inaintea lui Radu Voda,
de a scos mosia impreuna cu vadul de moara gi vadul 1 -a dat
m-rii Bistrija. In vremea lui Vlacluta Voda, Oancea dela Batiu a
cumparat dela jupanita Carjoaia partea ei de mosie dela Micesti
Fara de vadul amintit, cu 300 aspri. Oancea a jinut apoi mosia,
iar calugarii vadul de moara. In zilele lui Radu Voda cel Tanar2),
Oancea dela Batiu a parit pe calugari sa le is mo$iile. Calugarii
au luat 12 boeri juratori, cari au restituit m-rii moara. In zilele
lui Vlad Voda, feciorul lui Vladuta Voda, Vlaicul clucerul a luat
cu sila dela caluggri aceasta moara, fara judecata $i a stgpanit-o
pans in zilele lui Vlad Voda din 1533. Acuff' Valsan log. cu
calug5rii au facut proces lui Vlaicu clucerul care afirma Insa ea
sunt ale lui mosii drepte $i a scos clucerul carti de cumparAtura.
Cglugarii n'au putut arata carti domnesti, fiindca le-au pierdut,
> cand au fost pradat Ungurii m rea $i au fost taiat $i pe calu-
gad, atunci au pierit gi cartileq.
Domnul a dat lui Valsan gi calugarilor 12 boeri sa cerce-
teze la faja locului, dandu-le hotarnic pe Radul log. Acestia au
aflat ca jupanita Carjoaia a Inchinat acel vad m-rii, deci 1-au
atribuit gi ei m-rii. Vlaicul clucerul nu s'a multumit cu aceasta
sentinja, ceru $i el lege sa jure, dar Valsan gi calugarii, > ei nu
i-au dat lege, pentruca Linea Vlaicu morile <. Valsan $i calugarii
iau in al doilea rand tot boeri mari : Draghici velvornic, Tudor
vellogofat, Dragomir velspatar, Badea vistier, Staico comis, Giura
log., Laudat clucer, Stoica Cosleaci vornic, Duma vornic, Stan
vornic gi Mogo$ sluger. Acestia au aflat inscrisa la pomelnicul
m-rii pe jupanija Carjoaia gi n'au indraznit >>a intinde cu mana

1) Epitetul este in textul documentulni.

2) E Radu dela Afumati.

www.dacoromanica.ro
 163

i a-i scoate nurnele din sf. pomelnim In bazarelat5rilor acestora

domnul cu acesti boeri si cu mitropolitul Mitrofan, deasemenea
-tfa avut acea indr5sneala sl morile dimpreuna cu locul amintit
au fost recunoscute m-rii ca proprietate'). Re-zulta de aici ce am
mai constatat in legatura si cu alt document Ca partea care nu
lua boeri trebuia sau putea sa nu admits celeilalte, ca sa i-se dea
de catre domn.
Jurcinzantul peirtilor La un proces terminat cu sentinta cu-
din proces. prinsa in cartea de judecatg din 7 Aprilie
1579 dela Mihnea (II) Voda instanta domneasca de judecata d'a
sentinta in baza jurAmantului egumenului dela Bistrita, al Calug5ri-
Jo; al mitropolitului si al episcopilor si se arata ca acestia au jurat
cu mana pe evanghelie. Astfel reclamantul PArvul velclucer, fiul
lui Stefan clucer, a pierdut procesul pentru 4 salase de tigani
cari au fost recunoscute proprietate m-rii Bistrita 2).
Proms pentru nopdstuire. Cartea de judecata din 28 funie
Mcgiasi delegafisci judece. 1590 expune dotta procese, la sfar-
Obliga(ii card fist itul carora satenilor din Negosina li
se recunoaste dreptul de deplina proprietate asupra intregii averi
a. lui Stanciul din Posobesti. Acesta parise pe satenii din Nego-
.sina c au omorit un om, pe Neagoe din sat. Domnul a trimis
ca pedeapsa sa le is prada 57 vaci in pret de 3180 aspri. Apoi
satenii au mers inaintea domnului, de au m5rturisit cu 3 sate si
3 popi ca nu satenii au omorit pe acel om, ci a murit de
rnoarte bung. Satenii au luat apoi lege 12 boeri si au jurat ca
Stanciul din Posobesti, om rAu si pismas, a aruncat napaste asupra
satului. Deci Stanciul trebui sa intoarca satenilor cele 57 vaci in
pre' de 3180 aspri, el n'a avut, ci a dat toata partea sa de
rnosie si case si totul ce avea in Posobesti. SAtenii au fost 0110

1) Arh. Stat., Bucuresti, condica m-rii Bistrita nr. 86, f. 595. Jupanita
Carjoaia din acest document este aceeas cu calugarita Magdalina Carjoaia
4'are vindea lui 0,incea pare. V, din Malureni cu 4500 aspri, 6 coti stofa de
Londra si 6 coti tesatura de Mehliu ( Malines). Stoia si tesatura erau pentru vest-
in.nte calug.faresti, spline doc. din 30 lulie 1512 dela Basarab Voda Neagoe,
Docan, Studii privitoare la numismatica Terii-liomanesti I. An. Acad.
Rom., seria II torn XXXII, Bucuresti 1910, pag. 93)]
2) Aceeas rondica, 1. 385.

www.dacoromanica.ro
 164
apoi de Stanila, nepotul lui Stanciul, zicand a el a plata birul
Stanciului si reclama dela sateni sa-i Intoarca acel bir. Domnul
a dat satenilor 4 megiasi sa caute, cum e drept. Acestia au jude-
cat sa platiasca satul Posobestii birul lui Stanciul, fiindca rapo-
satul Stanciul napastuise pe satenii din Negosina, iar Negosinenii
sa-si platiasca napastile lor. Stanila deci a pierdut procesul ').
Megia$i judecatori. Procesul al doilea trebue relevat anume,
fiindc5 e singurul caz cunoscut noua, cand pang la 1600 domnul
deleaga o comisiune de boeri, in acest caz patru megiasi, sa dea
judecata Intr'un proces. Rolul domnului era ca aproba hotarirea
luata de cei delegati sa judece, pentru ca sentinfa sa alba putere
legala N'vema adica nici un caz, cand domnul ar fi refuzat o
atare judecata. Acesti boeri erau judecatori ad-hoc. In secolul XVII
se Intalnesc des atari boeri judecatori sau megiaqi judecatori 9.
Autoritatea lucrului Din cele de pans acum rezulta CA a
judecat. fost in dreptul vechiu muntean autoritatea
lucrului judecat. Dupace s'au epuizat toate formele amintite mai
sus, posibile in legatura cu pretentii de revendicare asupra unei
mosii, titlul de proprietate ramanea definitiv legal. A depins de
oameni si de vremuri, Cate contestatii admise sau respinse s'au
Inmanunchiat in jurul unui astfel de titlu.
Inainte de a termina acest capitol, mai dam cateva cazuri,
ca supliment al discutiei de mai inainte.
Protimisis. Am vazut ca protimisis-ul rudelor avea scara
sa de mai mare sau mai mic privilegiu, dupa gradul de Inrudire.
Sunt publicate, cunoastem prea putine documente insa, pentru
a stabili protimisis-ul megiasilor, al proprietarilor invecinati cu
mosia care-si schimba proprietarul si MO de care erau cumpara-
tori privilegiati, adica cu drept de a cumpara inaintea altora. Ce se in-
tampla insa, cand se ivia concurenta a doui proprietari invecinati cu
mosia care se Instreina dela fostul proprietar ?. De ce m-rea Sna-
govului a avut drept sa cumpere Inainte de jupanita lui $tefan
doua Orli din ocina lui Cioara pe cari acesta i le-a vandut
acestei jupanite. Avem cartea lui Neagoe Voda Basarab din 26

1) Arh. Stat., Bucuresti, condica episc. Buzgu nr. 102, f. 420.

2) Vezi C. Giurescu, 1. c.

www.dacoromanica.ro
 -- 165
Mai 1511 prin care Intareste m-rii Snagov stApanirea asupra
celor doua parti din ocina dela Carciumari a lui Cioara pe cari
acesta le vanduse cu 3000 aspri jupAnitei Iui Stefan. Cartea dom-
neascA arata a vanzarea nu se facuse In conditiile legale cu
publicitatea ceruta Mfg de proprietarii vecini, se arata intr'aceasta
ca jupanita amintita cumpArase ,pe furie lard' stirea calugdrilor,
cari s'au judecat apoi inaintea Iui Vlad Vodg. CAlugArii au in-
tors jupAnitei cei 3000 aspri si cerand au obtinut apoi dela Nea-
goe Basarab, urma$ul in domnie, recunoasterea drepturilor de
proprietate 9.
Soartea motenirilor Mosiile treceau mostenitorilor cu Coate
eremite. ate aveau la moartea fostului
sarcinile,
proprietar, ceeace am vazut si discutand alte aspecte ale devo-
lutiunii acelora. Cand o movie era IndatoratA si mostenitorii re-
fuzau sA platiasca datoria dovedita, creditorul putea cere instantei
domnesti de judecata s i se transcrie mosia pe nume, cum am
zice azi, sa-i acorde titlul de proprietar, cum se zicea atunci. Un
atare caz a pAstrat documentul din 4 Mai 1518 dela Neagoe Voda
Basarab. La data aceasta domnul confirma lui Harvat logorat cu
fiii lui Intreaga mosia Grozestii. Se arata inteacest document ca
jumatate din Grozesti ii era lui Harvat movie de mostenire, dar
cealalta jumatate fusese a lui Ivan bivlogofat care la moartea sa
a ramas dator lui Harvat 3000 aspri, iar mostenitorii au refuzat
sa platiasca aceasta datorie2).
Uneori sarcinile lasate asupra unei mosteniri InspAimantau
pe mostenitorul legal si o refuza. Un caz cetim in documentul
din I 1 Sept. 1581 dela Mihnea (II) VodA3). La aceasta data dom-
nul IntAreste lui Giura stapanire asupra ocinei din Bonteni, par-
tea lui Neagoe toata si partea lui Stan. Neagoe $i Stan murisera
de ciuma, iar femeile $i fiii lor s'au lepadat de acele ocine, >>caci erau
neputincioase. Dar Giura 's'a sculat de a plAtit acele ocine ale lui
Neagoe $i Stan de catra domnia mea cu 1600 aspri de argint, ca sa-i
fie lui movie de mostenire<< spune documentul. La aceeas data

1) N. Docan, Studii privitoare la nurnismatica Terii-Romaneti I, Al".

Acad. Rom., seria II, torn XXXII, BucureVi 1910, pag. 92-3.
2) Ibidem, pag. 97.
3) Aril. Stat. Bucureti, sect. ist.

www.dacoromanica.ro
 166

se intareste lui Giura tot la Bonteni toate p5r(ile de mosie ale

varului acestuia, ale lui Neagoe care murise si n'a ramas ni-
meni din trupul luia si Giura a cumparat acele ocine dela clomrt
cu 1600 aspri de argint.
Moaeniatt rudele colnierale Rezulta de aici ca in 1581
in 1581? rudele colaterale nu mosteniaul
fail s se fi produs mai inainte formalitati legale pentru aceasta,
unele din cele discutate pana aici. Mai aflam ca se mentinea
norma legala a trecerii In seama domniei a mosiilor ajunse in
desherenta si c5 mostenitorul isi lua asupra-si toate sarcinile-
mosiei, atunci cand lua in primire o mosie grevat5, ca altfel ntr
se putea introduce in stapanirea mosiei care ajungea domneasca
$i domnul avea drept s-o dea aceluia care platia sarcinile acele
mosii. In alts legatura de idei constatam ca in 1581 silt anii urm5tori
sarcinile fiscale ale mosiilor erau impovoratoare si ca lumea ral-
mania in restant5 cu plata birului, fiindca cei 1600 aspri de ar-
gint de bung seama erau biruri neplatite, nu carestanfe ale unui an.

IX.

Aldamapil. In pufine cazuri pana la sfarsitul anului

1600 gasim pomenit alticinza.Ful. Primul caz cunoscut noua este
povestit in documentul din 15 Iunie 1505 dela Radu cel Mare').
La aceasta data domnul confirms popei Francul cu feciorii sal,
Tudor gramatic 2) Si Stanciul, cu fiii lor In Suseani '!2 din partea
lui Petru, cumparata dela acesta cu 650 aspri, iar din cealalta
jumatate a lui Petru 4 parnanturi, cumparatura cu 230 aspri, apoi
toata partea Sibiste9nului, cumparata cu 1000 aspri, apoi 1/, din
partea lui Dumitru si a nepotu-sau Radu, cumparata cu 1405
aspri, apoi 9 parnanturi din cele 3 parti ramase lui Dumitru si
Radu, cumparatura cu 1400 aspri, apoi din partea ramasa lui
Dumitru si Radu 8 pamanturi, cumparaturd cu 320 aspri, apoi
I) Arh. Stat., Bucuresti, episc. Ramnic LH nr. 1, perg.. orig. slay cu
traducere veche. Regesta a acestui document, ca si regesta delectuoasa a
unui document din 12 Apr. 1505 dat pentru rnosii curnpArate in Voinitesti;
vezi ap. N. Docan, Studii privitoare la numismatica Terii-Rornanesti I, An.
Acad. Rom , seria II, tom XXXII, Bucuresti 1910, pag. 85, 88.
2) Diiac i se zice in textul slav al documentului din 12 Apr. 151.6.

www.dacoromanica.ro
 - 167
toata balta si 13 pamanturi din partea lui Paul, cumparatura cu
850 aspri. Documentul mai arata ca popa Francul a dat 250
aspri aldamas inaintea pargarilor din Ramnic I). Avem *MA din
12 Aprilie 1506 ') document dela acelas domn prin care intareste
acelorasi cumparatori dela aceiasi vanzatori in Voinitesti : partea
lui Petru cumparata cu 1400 aspri, partea lui Sibistean toata, dar
din padure jurnatate, cumparata cu 1400 aspri, ' 4 din partea lui
Dumitru si a nepotu-sau Radu, cumparata cu 1400 aspri, din
cele trei parti ramase lui Dumitru si Radul 9 parnanturi cumpft-
rate cu 400 aspri, apoi balta, prundul si Inca 4 parnanturi din
partea lui Paul etc. Aici nu se mai spune ca s'a dat aldcinw.
Aldarnasul era deci accidental. Cumparatorul isi cinstia
marturii si avea prin aceasta o amintire, o dovada mai mutt a
actului de cumparare. De aceea se scria despre aldamas in cartile
de cumparatura.
La o cumpartura cuprinsa in cartea domneasca din 29
Aprilie 1577 dela Alexandru Von' cetim : >>si au bait alticinza$,
cu oameni buni din sat, anume Staico . 0). Un document din
22 Mai 1591 scrie despre aldamasari, oameni bunk< 1), iar intrun
document din 7 Dec. 1593 dela Mihai Voda Viteazul cetim : >>... iar
sa se stie, cat a cheltuit cu aldamasarii pentru ocina Cernica,
cand a dat Stoica 18 vedre de yin si 180 aspri gata<< 5).
Ultirnul aldarnas a fost adevarat chef. La fel s'a benchetuit
in cazul impacarii a cloud' parti in Iitigiu pentru mosie, impacare
si aldamas povestit in documentul din 11 Sept. 1577. Despre
acest document am mai scris Manea cumparare partea de

1) Darn aici i numele boerilor martori : Barbul i Parvul Craioveti,

Badea of Cojeti Stroe velvornic, Bogdan log., Parvul comis, Calota
vistier, Danciul spatar, Badea paharn., Dragomir stolnic, Neagoe postelnic.
Scriitorul documentului e Oancea gramatic. Adaogam ca Neagoe pa-
stelnic e viitorul Neagoe Voda Basarab.
2) Arh. Stat. Bucureti, episc. Ramnic LII nr. 2, hartie, orig. slay. cu
traducere veche. Vezi mai sus, pag. 166, n. 1
3) Acad Rom., 47 I XL.
4) Acad. Rom., 19 I L.
5) Acad. Rom., 9 I LXX1I.
6) Pag. 21-2. Documentul e reprodus in editia greita a lui Hasdeu
gi ap. I. Paretz, Curs de istoria dreptului roman III, ed. 2, pag.117-8, dar
trimiterea la pag. 203 din Arch. ist. II este greita etc.

www.dacoromanica.ro
 - 168
mosie, ce-o avusese Dan in Toplita gin Valea lui Teatea. La
cumpArare nu se tinuse seamy de_ cumparAtorii privilegiati, innaitea
arora Manea n'avea nici un privilegiu de a cumpara $i de aceea avea
continue neplaceri dela fiii popii Nan, rude ale vanzatorului. In sfarsit
discutia s'a aplanat. Fiii popii Nan s'au InfrAtit cu Manea in biserica
inaintea domnului, care era Alexandru Voclai cel Mic, si a ora-
senilor din Arge$, $i a megiasi buni dimprejur. Manea a fost
daruit de aceia cu 2 falci de mosie la Toplita, iar el le-a dat un
cal alb bun. ImpAcarea s'a terminat cu aldamas la care Manea a
cheltuit 230 aspri si a dat si un pore gras.
Intalnim mai des aldamasuri si aldamasari in vremea de
dupA 1600.

X.

Despre moOile de zestre. De oarece fetele n'aveau drept

Drepizzl la zestre r'n cel mai sa mosteniasca, decal numai prin
vechia drept romenesc. derogare dela lege, derogare apro-
bata de domn, zestrea nu se putea da In mosii, ci in scule si
altA avere. Fiica avea Ins drept sa ceara zestre dela aceia can
mosteniau averea parinteasa. N-avem cazuri pAstrate pentru even-
tualitatea, and un proprietar n'avea fii, ci numai fiice. Putem
admite ca erau Inflate, precum am vAzut. Dar pentru 'aceasta
trebuia aprobarea domnitorului care nu se obtinea usor si nece-
sita cheltuialA, iar pe unii ii ajungea moartea surprinzandu-i farA
sa-si fi luat masuri, ca poatA mo$teni fiicele. Ni s'au pAstrat
insa cazuri din earl vedem ca fetele aveau drept sa fie Inzestrate
Mostenitorii averii parintesti trebuiau sa le dea zestre. Un document
din anul 1449 aratA ca averea unui nobil roman din Banat per
defectum seminis trecuse la trei nobili : Nicolae, Ion Albul si
Ion Dogan. Dorotea, fiica mortului, cerea acestor mostenitori ai
averii sA-i dea zestre>>iuxta ritum Valachie'). Alt caz e din anul 1509.
Averea rAposatului Nicolae Bizere trecuse prin mostenire la George
&Amu!. Cristina, fiica lui Gaman, cerea lui Nicolae Bizere sa-i

1) Hurmuzaki-Densusianu, Documente 112, pag. 912-20.

www.dacoromanica.ro
 - 169
dea zestre >iure Wolacheo). Insa ce se intampla, and mosia sau
mosiile reveniau domnitorului, fiindca proprietarul r5posat n'a
-avut fii, ci numai fiice si nu luase masuri, ca acestea sa poata
mosteni. Aveau fiicele in acest caz drept sa cear5 domnului sa
le Inzestreze ? Nu cunoastem nici un atare caz din cel mai ve-
chiu drept romanesc. Am vAzut Ins an intocmirea Tarii-RomAnesti
Regimul dotal din Tara- s'a pastrat continuarea celui mai vechiu
Ramaneasca. Zestre data drept romanesc. Intrebarea o putem
de dome. rezolvi de aceea cu cazuri cunoscute
din evolujia regimului dotal muntean. Constafam adica din cand
in and cazuri ea domnul da zestre. Documentul din 18 lanuarie
1480 dela Basarab Voda cel Tanar spune ca domnul a dat lui
Ticuci si Dobrei zestre BrAastii, partea lui Manciul, apoi Baestii
si Turcinestii dela Ablanija 2). Alt caz este din 3 Mai 1518. La
aceasta data Basarab Voda Neagoe confirmA fiicei lui Harvat log.,
jupanijei Neacsei, si fiilor ei intreg satul Brancovenii cu morile,
cu viile, jumatate fiind danie domneasc5, iar jumatate cump5r5-
-tura a lui Dobrivoe pArcAlabul, sojul Neacsei, dela Bran cu 3000
aspri. Cu acest prilej domnul mai da amandurora Baia loath' si
documentul adaoga : > pentruca singur domnia mea am dat sa-
tele sus zise de zestre fiicei jupanului Harvat ...c 3).
Dac5 eventual al doilea caz nu poate fi interpretat In senzul
de mai sus, Insa primul nu inlatura interpretarea (lath.
Primal caz muntean pastrat. Mosia de zestre a mamei
Rtiscumpcirarea mosiei de putea fi r5scumpgrat5 de fii. Asa
zestre. ne spune documentul din 1 August
1496 dela Radu cel Mare 4). La aceasta data pe langa altele, dom-

1) Ibidem, pag, 454-5.

2) Arh, Stat., Bucuresti, m-rea Polovragi, pachet VII. perg., orig. slay,
pecete atarnat6 lipsg.
3) Arh. Stat.. Bucuresti, condica mitropoliei.
4) Sbornik cit., pag. 345-7. Despre Stoiceni pomeneste ni documen-
tul din 23 Martie 1497 (Arh. Stat., Bucuresti, m-rea Ciovora, perg., orig.
slay, pecete atarnata, o regesta defectuoas6 ap. N. Docan, lucr, cit., pag.
79, unde se c16 ca pret de cumparare 10.000 aspri). Stim ca Vlaicul se in-
capgtinase s6 rAmanA pe mosie. 11.000 aspri dti documentul din 30 Oct.
1517 dela Basarab Voda Neagoe ca pret de rtIscumprare. Aici se dA Si
numele mamei lui Radu cel Mare. In transcrierea lui N. Docan, lucr,. cit.
pag, 96 cetim Samodianida, iar ap, St. Nicolaescu, Documente slavo-romane
etc. pag. 241, cetim Samonida.

www.dacoromanica.ro
 -170
nul face danie m-rii Govora $i satul DStoiceanii toti, fiindca au
fost dati zestre mamei domniei mele de p5rintii ei, apoi am
cumparat-o domnia mea dela Vlaicul, fratele lui Albul, drept
6000 aspri <. A trebuit insa ca domnul sa urce pretul de r5scum-
parare la 10.000, apoi 11.000 aspri, pentruca Vlaicul sal piece
Avem $i ordinul domnesc al lui Radu Vocla care ii spunea : )>in
ce ceas vei vedea aceasta carte a domniei mele, to sa-ti incarci
toata povara de toatA averea ta, ce o ai, sA to duci, uncle stii,
pentruca acest sat Stoicenii, domnia mea Insumi 1-am dat calu-
gAritii maicii domniei mele, fiindu-i dat de zestre').
Cum ajunsese mosia de zestre a mamei domnesti in manile
lui Vlaicul ? Incapatinarea lui Vlaicul de a ramane pe mosie avea
poate si alt temeiu, cleat pretul mic oferit pentru rascumparare.
N-avem adicA nici o dovada care ar arata ca mosia de zestre era
in gall de prevederile preemtiunii.
Zestre, nu moVe. Ca o amintire a vremii, cand nu se
putea da zestre mosie, se intalneste in documente mult tarzii
dup5 intemeierea statului basarabesc precizarea, Ca se cid zestre unei
fete, nu mosie. Documentul din 1 Iulie 1561 dela Petru Vodd cel Tanar
arata ca in aceasta vreme, cand se zicea zestre, se intelegea alt-
ceva cleat mosie. Documentul amintit spune ea Burduh, pro-
prietar in BAias, a mers la domn si a asezat pe fiica sa Tigana
peste partea sa de mosie, specificandu-se ea alts fiica, Neagolea,
sa aiba zestre, fiindca i-a dat ce i s'a cazut singur parintele ei,
Burduhq 2). Stim ca se dedeau zestre bani, chiar si atunci cand
se da si mosie, precum arata documentul din 26 Noemvre 1520
dela Basarab VodA Neagoe, cand i se intAreste lui Baldovin par-
calabul pe langa Balta Neagra, partea lui Neagoe vornicul of
Slavesti, si zestrea ce a dat Oancea parcAlabul fiicei sale Stana
la Gura Adancatei $i tiganii cumparati de Stana cu banii de
zestre').
Mosta zestre se dedea inaintea si cu aprobarea domnului.
Astfel la 18 Martie 1523 Vladislav Vocla intareste lui Chirtop
portarul ii, mosie la Runcu de peste Olt. Chirtop portarul ye-

1) Arh. Stat., Bucureti, m-rea Govora, traducere din 1E43.

2) Acad. Rom., 5 I LVIII, orig. slay.
3) Arh. Stat., Bucureti, condica m-rii VierA, 1. 60.

www.dacoromanica.ro
 171

nise adica la domn, de a dat surorii sale Voica zestre aceast5.

mosie. Drept multumita Voica si barbatu-sau Laudat velclucer a
d5ruit lui Chirtop un cal turcesc cu sea i frane
Vedem asadara ca conferirea' unei mosii ca zestre se facea
cu aceleasi formalitati, cum am vazut, ca se da o danie intre par-
ticulari. Deaceea and cineva avea si fii, se putea prevedea in
documentul de zestre faptul ca fiii nu pot s aiba nici un ames-
tec la mosia data zestre. Asa cetim in documentul din 20 Noem-
vre 1534 dela Radu Voda Paisie prin care Lupea a dat o mosie
a sa fiicelor zestre specificandu-se anume ca fiul sau Stoica nu
are nici un drept la mosia Matesti,fiindca este a fiicelor lui Lu-
pea 9. Din documentul cu data 13 August 1541 dela acelas domn
stim ca Oprea inaintea domnului a dat fiicelor sale zestre 1/8 din
mosia sa dela CarlomAnestil.).
Multe mosii a dat Oprea log. fiicei sale Musa, anume din
parka lui din Suici 1/2, Voinigesti Plesesti ''2, Podeani '
Brusturoasa I/2, Cacaletii ' y, Berislavetii 1/2, Dangestii ' 2 i casele
cu siliste si vad de moara si dela Suici ale jupanitei Musa toate,
dar '/2 din celelalte sate ale log. Oprea, apoi un sala de tigani 4).
Interesanta e aici, ca si'n alte documente similare redactarea ac-
tdlui de zestre. Domnul recunoaste mai intai lui Oprea logofatul
drepturile de proprietate in satele amintite, apoi se d5 dispozitia
relativA la zestre (doc. din 7 Ian. 1581 dela Mihnea (II) Voda).
Este prima parte a acestor documente in acelas timp act de
esire din indiviziune ?Raspuns afirmativ impun si alte documente.
Da dot5- tatal din averea sa, dar putea da si mama. In do-
cumentul din 6 Sept. 1571 cetim ca Alexandru Vocla confirms
jupanului Stoica stolnic si Stanchii, sotiei acestuia, dimpreuna cu
fiii lor V, din toata mosia si rumanii din satul Finta, mosie de
zestre a Stanchii dela Dragomir, tatal ei. Li se mai confirms sta-
panirea asupra tiganului Geafer, dat zestre de Voica, mama
Stanchii 5).

1) Acad. Rom, 38I LXX, lig. slay.

2) Acad. Rom., 20 I L, orig. slay.
3) Acad. Rom 145 I LXX1, orig. slay.
4) Acad. Rom., 54 I LXXXVII, orig. slay.
5) Acad. Rom., 12 I XCV. orig. slay.

www.dacoromanica.ro
 172 -
Benificiarii actului dotal in documentele discutate pans acum
intrau prin aceasta imediat in stapanirea mosiei dotale. Se putea
da mosie dots care s-o ODA beneficiarii dup5 moartea Inzestr5-
torului. Un caz povesteste documentul din lanuarie 1572 dela
Alexandru Vod5, unde cetim a Oprea inaintea domnului a dat
fiicei sale, Sora, zestre mnsia din Floresti etc. ,sa -i fie lui po-
mand ..., iar fiicei lui de zestre si dupa moartea lui Oprea altul
nimeni sa nu alba amestec cu acele mosii .. . 9. Ca rezultat
juridic al devolutiunii proprietati se ajungea prin acest act la
aceeas situatiune, pe care o da un act de asezare pe mosie.
De ce s'a preferat a se spune a fiica lui Oprea va avea mosiile
ca zestre ? Se mai arata in acest document anume a tatal a
dat aceasta zestre de a lui buns voe, ca si la actele de danie.
Drepturile sotului asupra Mostenia b5rbatul mosiile date
zestre( sotiei sale. sotiei sale ca zestre? Prin cartea
sa din 5 Ian. 1571 Alexandru Voda intareste jupanului Silica
velparalab si fiu-sau, Badea v5taf, dna la Suici etc., apoi
zestrea sotiei sale Baldovina, din Mogosani, 1/2 din partea tatalui
ei Dumitru, apoi zestrea sotiei sale Velica, fiica lui Preda clu-
cerul of Lungesti, din satul Baia. Velica a fost sotia a douA a
velpArcAlabului care a mostenit si a primit recunoasterea dom-
neasca pentru a stApAni cele doua zestre 2). Documentul da r-
spuns la intrebarea de mai sus.
Acte dgtale ne-au r5mas in legatura cu zestre mai insem-
nate, dar pe de alts parte, intrucat conferirea unei mosii sau a
unor mosii ca zestre reclama aprobarea domnului, s'au dat cArti
domnesti. Unele scriu despre zestre mare. Slim d. e. a Stan
paralabul a luat Dmulte zestre si scule scumpe <, and a luat In
cAsatorie pe jupanita Despina, sora lui $tefan logofAtul si varA
primary a doamnei Despina '). Documentul din 13 Martie 1572
care aminteste despre aceasta e in parte rupt, asa c5 nu slim,
de ce la data de mai sus Alexandru Vod5 intareste lui $tefan logofA-
tul partea lui Stan paralabul, cats se va alege din Dr5goesti, din

1) Arh, Stat., Bucuresti, sect. ist., orig, slay.

2) Acad. Horn., 55 I LXXXVII.
3) Acad. Rom.. 17 I XCV, orig. slay.

www.dacoromanica.ro
 - - 173

Uesti cu o moara, dela Ulita cu o roara de moarA, dela Bujoreni cu

vii si via dela Copacel. Despre >>multA zestreq scrie si o carte a lui
Radu VodA Mihnea povestind imprejurari din vremea lui Petru
Voda Cercel '). In vremea lui Petru Von' Cercel, jupanita Maria s'a
maritat cu Radul postelnicu Bidiviul. Din casatorie au rezultat
un fiu si fiica Neacsa. Cand s'a maritat, Maria >'a avut multei
zestre, sate si tigani si scule batute ca o fats de mare boer (..
Nu peste mult timp Ins au trebuit sa is impreuna cu Petru Voda
Cercel drumul pribegiei in tara ungureasca. Au fost in pribegie
doui ani si cu ei si Socol comisul, fratele lui Radul. Ei au luat
toate sculele de zestre ale jupAnitei Maria, de le-au zalogit si au
vandut toate cununile de aur (loc rupt) si siragurile de marga-
ritare si de aur si bratAri scumpe si inele scumpe de aur ..., cum
i se cuvin unei fiice de mare boer ..., numai ocinele ei nu le-au
vandut, iar sculele toate le-au vandut si mancat in pribegie (.
Venind in tara in vremea lui Mihnea (II) Voda, s'a intamplat ca
Radul postelnicu Bidiviul a murit >aproape de iesirea domnului
din Ora <, adicA in 1590 sau inceputul lui 1591. Pentru a despa-
gubi pe Maria, au lasat Radul postelnicul si Socol comisul toate
mosiile for sa fie ale Mariei si ale fiicei ei Neacsei, > pentru acele
zestre mancate de ei<<. Maria s'a remaritat apoi cu Carstea spAtarul.
Prin documentul lui Radu Voda Mihnea se intaresc lui Carstea
spatarul, Mariei (loc rupt) i cu fiii, call vor avea, satele si tiganii,
cate erau de mosie DrAgoestilor, lui Radul postelnicul Bidiviul
si fratelui acestuia, Socol comisul '). Deci printr'o danie se re-
stitue zestrea sotiei.
Mai cunoastem un document in care este vorba de resti-
tuirea zestrei. Radul a vandut sculele lui $i bucatele de zestrea
de a platit birtal fratelui ski Vlad. Deaceea Vlad in zilele lu
Mircea Voda Ciobanul a infratit pe frate-sau Radu peste mosia
sa. Vlad n'avea feciori si si-a vandut mosia nepoatei sale Car-
stiana, fiica lui Radul. Insa Radul n'a vrut sa dea aceasta mosie
fiicei sale, ci a vandut un tigan al sail cu 1200 aspri, de i-a in-
tors fiicei sale banii. Ca frate de mosie al lui Vlad, Radu avea pri-
vilegiu de preemtiune asupra amintei parti de mosie. Orice pretentie

1) Asa i se zice in document.

2) Acad. Rom , 188 I LXXIV, orig. slay.

www.dacoromanica.ro
 - 174 -
Protimisis a Carstianei sau a fiilor ei era nejustificata. Deaceea,
Marcu si Vladul, fiii Carstianei, pierd procesul, Cand reclama dela
nepotii pomenitului Radu, dela popa Parvan, Radu si Andreico,
'Y din fosta mosie a lui Vlad. Dupa aceea aceiasi Marcu si Vlad
reclama acea mosie pretinzand ca au platit pentru ea o desu-
gubina. Si acum pierd procesul fata de popa Parvan, Radu si
Andreico, carora la 2 Octomvre 1593 Mihai Voda Viteazul le
intareste mosie la Elhoveiul de sus din partea lui Vlad '12 ocina').
Obiecte de zestre. Se dedeau zestre: scule, bucate si mosii. Sculele
s'ar zice azi trusou si fireste erau mai multe, and fata apartinea unei
familii bogate. Stim d. e. despre scule earl au costat 8000 aspri.
Fiica lui Teodosie banul si-a vandut lui loan velmedelnicer '/2
din Aninoasa si (i, din Parvulesti, toata partea lui Teodosie ba-
nul, cu 8000 aspri. La 12 Noemvre 1555 fiind In Gerghita Pe-
trascu Voda intareste lui Ion velmedelnicer cu fiii aceste mosii.
Cartea domneasca spune mai departe ca fiica lui Teodosie ba-
nul. Caplea, a vandut acele mosii ca sa-si faca scale de zestre,
fiindca sculele ei le-au cheltuit, and au fost in pribegie in Ora
ungureasca '). Stim pe de alta parte despre o mosie data zes-
tre in loc de bucate<<. Documentul din 22 Mai 1594 dela Mihai
Voda Viteazul spune ca Stoica a dat lui Niculea, ginerele sau,
mosie in Plopeni partea mosu-sau, lui Dragoiu, zestre in loc de
bucate
Probabil de aceea se tot citeaza in documente ca se da o
mosie ca zestre si ca un parinte lass unei fete o mosie, iar pe
alta o Inzestreaza, fiindca inzestrarea cu mosie a pornit dela o
exceptie care abia mai tarziu s'a generalizat si orice inzestrare
cu mosie se prezenta ca abatere dela devolutiunea cunoscuta in
dreptul comun pentru mosii. Orice inzestrare et' mosie trebuia
aprobatA de domn ca o derogare dela dreptul comun de proprie-
tate, ceeace nu era cazul cu sculele si bucatele date ca zestre.
Din cazurile cunoscute noua reiese ca barbatul era raspunzator

1) Arh. Stat. Bucuresti, sect. ist., orig. slay.

2) Arh. Stat., condica mitropoliei nr. 1, f. 27 v.
3) Arh, Stat., condica episc. Buzgu, f. 91P.

www.dacoromanica.ro
 - 175 -
cu averea sa pentru sculele $i bucatele luate ca zestre, de$i ca-
zul boerilor din Drtoe$ti, Radul Bidiviul $i Socol, poate fi in-
terpretat $i in senzul unei obligatii fats de sotie, cumnata $i fiica
a cesteia.
Privilegiul nzasculinitatit Regimul principiului masculinitNii
$i Inzestrarea. nu admitea ca fgra dispozitii speciale
aprobate de domn sa poata veni fetele la masa succesorala a mo$i-
ilor. N'a existat pans la 1600 nici un caz ca o filed' Ikea colatiunea
dotei raportand-o pe aceasta la masa bunurilor succesorale, pentru ca
apoi bunurile rgmase sa se imparth frale$te. Nu s'a putut dovedi
cu documente muntene$ti anterioare anufui 1601 cal fiicele mg-
ritate $i inzestrate >>veniau deopotriva la succesiune in concurs
cu fratii lor, dar nu nefacand raportul datal . .. ci dimpotrivA
aducand Ia masa succesorala pretul zestrelor <I). 0 dovada" in
senzul afirmatiunei noastre o da $i expunerea unui proces cu-
prins in cartea de judecata din 24 Sept. 1579. Lgudat a avut
doua fiice, anume Stana $i Neaga $i un fiu, pe Voicu. Pe Stana
> a dat-o Ia tars cu zestre $i ocina i-a dat. Pe Neaga a apzat-o
i infratit-o cu fiul ski Voicu pe ocina lui > ca s fie doui frati
nedesp'artiti in veac<<. A murit apoi Laudat, a murit fiul ski Voicu,
a murit $i Stana. Traia numai Neaga, and Stan, fiul Stanei, a
parit pe nigtu$5-sa Neaga cerand s5 alba $i el din mo$ia mo$ului ski
Upadat. Stan a pierdut fire$te procesul, famanand singurri Neaga
stgpanitoare peste mo$ia din Tocsobe$1i. De ce la 24 Sept. 1579
Mihnea (II) Voda confirms dreptul de proprietate asupra acestei
rno$ii Neagai $i sotului acesteia, lui Dimitrie ? 2).
Am spus mai sus a inzestrarea se fAcea uneori in acelea$i
conditii ca wzarea pe mo$ie. Un caz a pa'strat $i cartea dom-
neasca din 28 Sept. 1582 dela Mihnea (II) Voda '). Aici cetim ca
Dragomir a triers la domn $i > cu $tirea tuturor megiasilor a
dat *i a m.ezat pe fiica sa, Stanca, peste partea lui de mo$ie $i

1) George Fotino, Contributiuni Ia studiul regimului succesoral In

vechiul drept consuetudinar romanesc, Craiova 1927, pag. 13 si urm. Aid
autorul da si literatura asupra chestiunei, peg. 3 si mm. etc.
2) Arh. Stat., Bucuresti, m-rea Viers, f. 36 v.
3) Arh. Stat., Bucuresti, sect. ist., orig. slay.

www.dacoromanica.ro
 -176 --
rumani si moard si munte in Gradistea de jos, peste o delnifi
dela un ruffian la Leurdeni si la deal o vie, >>ca sA-i fie zestre
fiicei sale, Stanei si lui pomana In veci.
Zestre data de frati. In cel mai vechiu drept romanesc moste-
nitorii mosiilor parintesti erau obligati s Inzestreze fetele proprie-
tarului mort sideci mostenit. Nu gasim date exprese in vechiul drept
muntenesc, poate fiindca nu ni s'a pastrat nici un caz. Avem insa_
cazuri, cand fratii executand dorinta tatalui lor Isi inzestreaz5
surorile. 0 dovada avem in cartea domneasca din 15 lunie 1586
dela Mihnea (II) Voc15 I). Radu, proprietar in Vernesti, s'a dus la
domn, "de au dat si inzestrat pe soru-sa Stana cu 6 stj. mosie
In Vernesti .,. pentruca asa au lAsat tatal lor Stan si au intocmit
cu gura lui si cu sufletul sau la moartea sa ..., cum sa dea zestre
fiul lui, Radul, surorii sale Stana acei 6 stj. de mosie. Docu-
mentul spune mai departe ca Radul a dat i a inzestrat pe soru-
sa Stana < de a lui bunavoe si cu stirea tuturor megiasilor dim-
prejur ... si Inaintea domniei mete. Dintr'un document dat la 7
Februarie 1587 de Mihnea (II) VodA stim c5 Radul, proprietar in
Grosani, a dat fiicei sale, Voica, zestre a treia parte din Grosani s)..
Un document dela Mihnea (II) Vod5 din 2 Aprilie (ruptlo-
cut pentru an) pe langA informatie despre zestre dA si date in-
teresante despre familia lui Serban banul, cunoscut din vremea
lui Radu Von' Paisie. $erban banul si frate-sau Diicul clucerul
dadusera surorii lor Neacsa zestre ocina in satul Futesti. Prin
acest document (= carte de judecata) Mihnea Voda intaria lui
Chirca comis, jupanitei lui Neacsei si surorii acesteia Maria dim-
preuna cu fiii lor, Cali vor avea, ocina amintita despre care se
spune ea este zestre dela moasa lor, Neacsa, zestre data de fratii
ei, $erban banul si Diicul clucer. Chirca si ai sai au avut pro-
ces inaintea domnului cu Stoica portarul care afirma ca Vlad
banul a cumparat '/2 din Futesti. La proces au venit si au mgr-
turisit jupanita Caplea din Peris, nepotul ei Tudor si jupanitele
Maria si Musa ea n'a cumparat Vlad banul. Stoica a pierdut

1) Arh. Stat., Bucuresti, condica episc, Buzau, f. 184 si orig. slay, la

sect. 1st. Vez1 mai sus dcspre zestre data de domnitor.
2) Al. Stefulescu, Documente slavo-romane etc, pag. 255.

www.dacoromanica.ro
 - - 177

procesul 1). Un document din 5 lunie 1593 dela Alexandru Vocla

cel Rau aminteste despre niste tigani dati zestre lui Chirca dela
Onegesti de socru-sau 2).
Dinteun document dela Mihai Von Viteazul din 7106 (1597-
1598) stim ca m-rea Valea Mare a fost facuta de jupanita Caplea
dela Golesti, mama jupanitei Neacsa, pe locul acesteia din urma,
dat de niatusa sa, Sara, zestre. Apoi Neacsa, fata jupanitei Caplea,
a daruit m-rii acea movie 3).
Zestre din sec. XVII. Acte de zestre s'au pastrat mai
multe din veacul atXVII-lea. Dam aici un document inedit
din 10 lanuarie 1607 dela Radu Vocla Serban din care reiese
ca situatiunea mosiei de zestre continua, ca in cazurile dis-
cutate pand acum. Documentul din urma e cartea domneasca
care povesteste, cum s'au Impacat boerii Barbul vi Matei
cu sora lor, Calea, inaintea domnului in privinta moviilor lor de
mostenire. Pans la 10 lanuarie 1607 fusese cearta intre acesti
frati. Aceasta cearta s'a terminat cu Impacarea fratilor inaintea
domnului. Barbul vi Matei au dat surorii lor, Calea, satele Nedeita,
Mamurile cu rumani, Vladuleni, toata partea lui Danciul bivvel-
vornic, Racea, '12 din Gogosi si niste tigani. Scriind despre a-
ceasta impacare a copiilor lui Danciul bivvelvornic, documentul
spune ca Barbul vi Matei au dat surorii lor, Calea, satele amin-
tite vi tiganii ca zestre din mosiile lor drepte de mostenire (de-
dine). De ce insa, ne intrebam iarasi, la data de mai sus, domnul
Tntareste aceste mosii ca proprietate nu numai jupanitei Calea, ci
vi barbatului ei care era Stanciul velpaharnic 4) ?
Mai aducem documente tot din sec. XVII, fiindca prezinta
particularitati cari intereseaza, ca documentul din 11 Martie 1614 5).
Dancea, mama Mariei, a dat zestre acesteia, and a maritat-o,
toata ocina sa din satul Rosiul. La data de mai sus domnul
confirms lui Avram vi sotiei sale, Maria, aceasta movie. Mai con-
firma acelorasi tot in Rosiul partea de movie a lui Paraschiv.

1) Acad. Rom., 58 I XL.

2) Acad. Rom., 229 I XCVI, orig. slay.
3) Arh. Stat.. sect. ist., trad. veche.
4) Arc. Stst Bucuresti, sect., 1st., orig. slay.
5) Arh, Stat , Bucureti, sect. ist., orig. slay.
12

www.dacoromanica.ro
 -178 -
Acesta fusese dus rob de Turd si Tatari, copii n'a avut, nici
feciori, nici fete, nici alts rudenie mai aproape. afara de Maria
care era lui Paraschiv veriporei. Maria i-a facut toate pomenile.
Se adaoga in document ca mosia lui Paraschiv nu era nici inchi-
mita, nici uandutd de mai "inainte. Rezulta de aici an 1614
nerii mosteniau, and nu era alta ruda mai apropiata? Docu-
mentul nu aminteste de vre-o dispozitie luata de Paraschiv,
pcmtruca verisoara lui sa-1 poata mosteni. Principiul reprezentarii
Problema reprezentdrii in in materie de succesiune se ex-
materie de succesiune tinsese la aceasta data si asupra
rudelor colaterale can erau chemate in locul Si gradul persoane-
lor reprezentand drept de mostenire la masa succesorala ? Mai
inainte, cand titlul de proprietate asupra unei mosii era margi-
nit grin restrictiile amintite, reprezentarea in materie de succe-
siune atarna de dispozitii derogatorii aprobate de domn. Nepot
var, etc. reprezentau atunci drepturile de mostenire ale parintilor lor,
numai cand acestia fusesera asezati de stapanul altei proprietati
printr'un act incheiat in mod oficial, aprobat de domn 1).
Ne intrebam Insa : are vre-o importanta juridica faptul amin-
tit in documentul din 11 Martie 1614, ca Maria a facut toate
pomenile lui Paraschiv ?
Mai aducem documentul din 3 Martie 1628 care este un in-
scris particular, zapis. Tatul logofatul, Voicu si Marcu postelnicul
dau zapis ca s'au tocmit cu > neneae Hrizan si cu matusa lor
Maria si s'au tuft-alit de buns voe pentru satul Rucarul, sa fie
doui frati peste mosie si peste rumani, fiindca moasa lor, jupa-
nita Vlada vorniceasa, a dat Mariei ' s din aceasta mosie zestre,
caci nu i-a putut da sculee, ci a infratit-o cu ei ,s fim doui
fraji <<, spune documentul. Este interesant aici si faptul ca Voicu,
Tatul si Marcu reprezentau impreuna un frate de mosie 4).
Fiica Inzestratii nu alma Nu avem caz pang la 1600 ca
uocatiune succesorald. fiica inzestrata putea fi chemata la
masa succesorala. Am mai prezentat decumente ca.' acelas parinte

1) Problema reprezentgrii in rnaterie de succesiune a fost discutate

ap. D. Mototole3cu, Privilegiul masculinitgtii etc., pag. 148 si urm. Cf. si G.
Fotino, Contributiuni la studiul regimului succesoral in vechiul drept con-
suetudinar romanesc, pag. 29.
2) Arh. Stat., Bucuresti, episc. Buzau, doc. 3, pachet 88.

www.dacoromanica.ro
 179 --
a dat unei fete mosie, alteia zestre. Acum prezentam $i docu-
mentul din 11 Sept. 1582'). La aceasta data M!hnea (II) Voda
recunoaste Neac$ei dreptul de proprietate asupra mosiei avute
de tatal ei, Sin, la Fundeni. Documentul spune apoi ca. Neac$a
s'a dus Ia domn $i si -a dat partea ei fiului sau, Danciul si fiicei
sale, Vladaia pentru ca Danciul sa fie cu soru-sa Vladaia, (rate
unul ca $i celalalt peste ocina sus .zisa. Alta fiica a Neacsei,
anume Dumitra, a fost maritata Ia tara $i inzestratei ca. . . o
fats cu clobitoace $i stole i nici un amestec sa nu aiba cu ocina
sus zisaq, spune documentul.
Devolutiunea moailor Fiica Inzestrata putea salt in-
de zestre straineze grin vanzare mosia data, pre-
cum am mai discutat. Un document din 22 lanuarie 1572') arata
ca o mosie data de zestre mamei a ramas de mostenire fiicei si
aceasta a vandut-o La data de ma sus Alexandru Voda intare$te lui
Radul cu fratii sal, Dragomir si Albul mosie la Berivoesti, par-
tea jupanitei Parva. Aceasta care era fiica lui Badea postelnicul
primise aceasta mosie ca zestre dela mama sa, Anca. La data
amintita o vanduse lui Radul etc. cu 5500 aspri.
Restituirea unei mosii Ori de cate on se dovedia
de zestre. ca mosia a fost data zestre si
se constata in stapanirea unei persoane straine fara consimta-
mantul aceleia care fusese inzestrata, se restituia de drept. Aceasta
concluzie o impune cuprinsul documentului din 9 August 1560
dela Petru Voda cel Tartar 9. La aceasta data domnul intareste
lui Dragomir logofatul si sotiei lui, Ivana, cu fiii for mosie Ia
Degerati. Aceasta mosie a tinut-o Stanciul dela Mihaesti in zilele
lui Mircea Von' Ciobanul ; acum iinsa Stanciul a adeverit ca
mosia este zestre a lui Dragomir $i a sotiei lui, Ivana, despre
mama ei, Anca. Deaceea domnul o confirms lui Dragomir si Ivanei
Procese pentru zestre. Mosia data zestre urma soartea tuturor,
mosiilor trecute la alt proprietar, avand gradatie specials de
protimisis $i rascumparare. Exceptie prezinta doar cazul, cand
dota se da impreuna fiicei inzestrate si sotului ei. Cand insa

1) Acad. Born., 21 1 CXLVII, orig. slay.

2) Acad, Horn., 19 I XXX, orig. slay.
3) Arh. Stat., Bucuresti, cond. episc. Buzau.

www.dacoromanica.ro
 - 180 -
causa mortis sau din alte pricini, d. e. cu ocazia unui par-
taj facut Inca in viafa de tatal sau mama-proprietara, mo$ia se
desemna ca zestre unei fiice, singura proprietara ramanea fata,
chiar dupa ce s'a marital In legatura cu aceasta, ca confirmare,
am vazut, ea de multe on recunoa$terea din partea domnului a
titlului de proprietate se face catre sof $i sofia de a carei movie
era vorba. Dupa aceasta mo$ia data zestre avea doar Ingradirile
cunoscute ale dreptului de preemfiune. Dam mai jos cateva
cazuri cari s'au discutat 'Ana Ia 1600 $i ceva mai departe in-
aintea instanjelor judecatore$ti.
La 6 Februarie 1578') Mihnea (H) Voda intare$te lui Negre
cu fiii movie la Jupaneni, partea parintelui sau, Sucala, toata, apoi
Ia Cotene$ti, la Lucace$ti, la Negomire$H, Ia Boteani vi la BA-
cle$ti partea mamei sale, Caplea, movie data de zestre dimpreuna.
cu viile de frate-sau, Stan portarul dela Rate$ti. Dupa aceasta
a fost ie$irea din indiviziune a lui Neagoe $i Radul de catra nepoata
lor Slavna, cat timp a trait Radul, unchiul ei, pe care 1-a mo$tenit, pre-
cum reiese din document. Sucala a avut un frate, anume Parvu,
fara copii. Acesta a dat ' 2 din mo$ia sa nepotului sau, Negre.
Dupa aceasta Parvul $i Negre au avut proces Inaintea lui Ale-
xandru Voda, cu Mojoc vi cu Slavna vi cu frafii lor, cari parau
ea au $i ei movie Dimprejurc cu Parvul $i Negre $i cu feciorii
lor din mo$ia unchiului lor, Parvul. Domnul le-a dat 12 boeri
sa jure cari aveau s raspunda sub juramant Ia intrebarea : vdat-au
Parvul movie lui Mofoc $i Slavnei cu frafii lor, au nu au date.
Ace$tia au marturisit ca Parvul a dat movie lui Negre, drept ce-
eace domnul intare$te acestuia dreptul de proprietate la data de
mai sus.
Zestre reclarnata. Am mai scris ca nu stim documentar ca
s'ar fi transmis in dreptul vechiu muntenesc dispozifia celui mai
vechiu drept romanesc ca fata putea sa reclame dots dela aceia
cari ajunsesera stapani peste mo$ia parinfilor ei, Intrucat In acel
drept, ca $i'n vechiul drept muntenesc fetele nu aveau vocafiune
succesoralA2). Documentul din 27 August 1582 it) confine alts

1) Arh Stat., Bucuresti, cond. nr. 1, f. 24 v.

2) Vezi ins afirmatia gresitil a d-lui D. Mototolescu in Privilegiul
mascufinitatii etc., pag. 151.
3) Arh Stat , Bucuresti, sect. 1st. orig slay.

www.dacoromanica.ro
 - 181 -
pars pentru zestre. Banul camara$ul petise si obtinuse pentru
fiu-sau, Toader, pe fata lui Stefan portar ca sotie. Stefan portar
a dat fiicei sale zestre anume : (se enumarci toate obiectele pre-
fioase date zestre. . si un cal bun 1n$euat si cu frau de ar-
gint Apoi acela$ Stefan portar a dat 24.000 aspri in manile
lui Banul camaras sa cumpere un sat, ca sa fie zestre fiicei sale,
Radei. Dupa moartea lui Stefan portar, Banul a vandut toata
zestrea $i a asezat-o intre averile lui. Dupa moartea lui Banul
carnara$ jupanita Rada $i-a reclamat toata zestrea pi aspri dela cum-
natul ei, 1ona$. Procesul pentru zestrele ei s'a judecat inaintea
lui Mihnea (II) Voda care cu dregatorii sai a dat chestia sa o
judece 6 boeri batrani, anume Petru banul dela Valeni, Dragan
banul, Draghici st Vintila dela Cornateni, Stroe arma$ dela
Mane$ti $i Pavel postelnicul si Vlad arma$ul dela Uda, scum
vor gasi cu sufletele lor, asa st-i tocmeasca'<. Cei 6 boeri au
tocmit $i au dat jupanitei Radei 'I din satul Voinesti ' pentru
acele zestre ale ei.x. Cartea domneasca de judecata este o apro-
.Fease boeri delegafi set bare a hotaririi celor 6 boeri, delegati
judece. sa judece dimpreuna cu un ispravnic
domnesc; deaceea in document sunt amintiti 7 boeri.
Nu totdeauna se aratau Ia procese cartile de zestre, poate
fiindca nu se facusera, and d. e.inzestrarea s'a facut oral In ultimele
clipe ale tatalui proprietar. Un caz poveste$te cartea de judecata
din 30 Iunie 1583 dela Mihnea (II) Voda1). Maria $i Neaqa, fe-
tele lui Radu, proprietar In Stoene$1i, fusesera inzestrate cu ni$te
rumani (vecini). Dar Ion $i mama lui parlra la domn ca aceste
fete n'au fost Inzestrate cu vecini. Domnul a dat paritelor lege
6 boeri cari au fost adusi $i au marturisit dreptatea lor. Ion $i
mama lui au pierdut procesul.
Protiniisis. In legatura cu documentele de pang acum
ne-am oprit Ia constatarea ca mosia putea s fie data de zestre
unei -Iiice $i barbatului ei, and se facea casatoria. Era posibil
insa si cazul ca se desemna unei fiice o mo$ie ca zestre inaintea
casatoriei care putea sa fie caz mutt mai ulterior. In forma sa
din urma satia venia in familie ca proprieta'reasa a acelei mo$ii.
Este adevarat ca documentele nu desltr$esc totcleauna originea

Arh. Stat., Bucureti, sect. ist. orig. slay.

www.dacoromanica.ro
 - 182
mosiilor de zestre, and sunt reclamate mai tarziu prin procese.
Nu putem sti d. e., cum a ajuns movie a lui Lupul capitanul')
mosia de zestre a sotiei sale. $tim insa ca domnul cu dreaori
sal a judecat Ca Lupul capitanul are privilegiu de preemtiune
fata de orice alt cumpgrator, tocniai fiindca era mosia de zestre
a raposatei sale sotii. Cartea de judecata din 13 lanuarie 1600
data Nicolae Von' Patrascu este deaceea pretioasg. La aceasta
data domnul inta'reste boerului Lupul capitanul ocina cu rumani
in satul Boldesti, movie cumpArata de mult de Neacsu logofatut
si Iarciu. Lupul a avut Ora cu Voinea armas, cu Dragomir ar-
enas si alti megiasi din sat. Voinea si ceilalti voiau s lepede lui
Lupul aspri pentru ocina de mai sus. Domnul si dregatorii sai
a aflat c-i este lui Lupul capitan movie de zestre dela femeia
lui < iar armasii amintiti cari se ofera cumOratori au fost mai
inainte rumani ai socrului Jul Lupu. Instanta domneasca a hota-
tit ca )>este mai volnic Lupu sa lepede aspri acelor armasi sus
zisi.
laravi reprezentare in Un document dela Mihai Voda
materie de succesiune, Viteazul arata cu toata evidenta ca exista
acunz in legaturci cu o reprezentare in materie de succesiune in
movie de zestre. Tara-Romaneascg. Dragul portar &Muse
zestre surorii sale, Stanca, partea sa de movie dela Poiana cu
toti vecinii. S'a facut si carte de Inzestrare si s'a dat de Alexan-
dru Voevod din care se cetia cal Dragul portar a dat acea movie
zestre surorii sale, Stanca, mama jupanitei Anca. Dar jupanita lui
Dragul portar n'a vrut sa predea ocina. Anca inaintea domnului
a reclamat cazul. Domnul in baza cartii lui Alexandru Von' a
hotArit ca Anca are drept s tie partea din Poiana data zestre.
Cartea de judecata incepe aviland pe Anca, > precum s fie vol-
nica cu aceasta carte ... sa tie partea lui Dragul portar, dela
Poiana cu toll vecinii (= rurnanii)1). Documentul nu spune
Ins'a, in baza Carel dispozitii sceciale avea Anca drept la mosia
de zestre a mamei sale. Nu se aminteste nici ca nu mai era la
data documentului (fara toe, an 21 Sept.) nevoe de dispozitii
speciale relative la dreptul de mostenire.

1) Acad. Rom., 89 I XL, orig, slay.

www.dacoromanica.ro
 183 -
Zestre fagdduita. Trebuia data zestrea fagaduita? Raspuns
la aceasta intrebare cla un document din sec. XVII-lea, dar apropiat
de anul 1600. La 23 Noemvre 1606 Radu Voda intareste jupa-
nitei Preda clucereasa si dregatorului domnesc Radu Buzescu
clucer si fiilor for sa le fie in judetul Braila satul Vara'stii cu
Balta alba, cat inconjoard partea Varasti lor si satul Calugarenii cu
Balta Ciulnitii. Documentul spune mai departe ca aceste sate au
fost de enejt, dar i-a cumparat Mihalcea banul, tatal Predei clucere-
sei in zilele lui Mihai Voda Viteazul. Mihalcea banul, cand a ma-
ritat pe fiica sa, Preda, i-a fagaduit aceste sate ca zestre. Do-
cumentul domnesc arata apoi ca nu s'au dat satele amintite intre
timp, fiindca in tars dupa fagaduiala s'au intamplat marl tul-
burari de catre necredinciosii Agareni, iar4i cruzii Tatari, iar de
atunci pang acum a fost rautate si neasezare. Inaintea lui Radu
Voda Serban a venit MA in anul 1606 Manila, baneasa rapo-
satului Mihalcea banul si cu fiul ei Petrascu, >>de au dat aceste
sus zise sate zestre jupanitei Preda clucereasa, cum a fost dat
si tatal ei, raposatul Mihalcea banul
Datorille [acute de sotie Tot din sec. XVII aducem un
$i mositle de zestre. document pentru a reliefa faptul ca
pentru datoriile facute de sotie, nu se puteau cere despagubiri dii
mosiile sotului. Cartea de iudecata din 23 lanuarie 1609 dela
Radu Voda Serban spune ca sotia lui Ivasco bivvelvornic din
Golesti, Ilina vorniceasa luase dela Mihnea (II) Voda 1000 ughi.
Pentru aceasta apoi Mihnea VodA i-a luat satul Golestii > cu
nedreptate si silnicie <. Radu Voda. Serban sezizat cu Ora de
Tudoran sluger, fiul lui Ivasco bivvelvornic din Golesti, a gasit
aceasta nedreptate si a hotarit ca nu era permis sa-I ia, fiindca
>>era sat de nweettire al lui lvasco vornicul, iar nu era jupanitei
Ilinei de zestrec. La data de mai sus domnul Intareste lui Tu-
doran sluger cu fill stapanire peste tot satul Golesti cu rumanii )
Fetele tnzeslrate n'aveatt Am mai vorbit despre prezenta
vocatiune suceesorala, acestui principiu in dreptul vechiu
muntenesc. Dam aici, adaogand materialul prezentat, un document

1) Arh. Stat., Bucuresti, sect. ist,, ortg. slay.

2) Arh. Stat., Bucuresti, sect. ist, orig. slay.
3) Arh, Stat., Bucuresti, sect. ist.. orig. slay.

www.dacoromanica.ro
 184

care impune si mai multa evident(), din sec. XVII. Stan Stanga
murise Ia m-rea Viet*. Calugarii de aici ziceau c Stan a dot
toate bucatele si mosiile mangstirii, unde-i zace trupul, )>iar fetelor
n'au lasat nimic, c au fost tnzestrate i ccisntorne mai denainte
vreme. Fetele lui Stan au fa'cut pail la domn, care era Alexan-
dre Von.' Coconul. Domnul a refuzat sa creada si pe unii si pe
altii si a hotgrit ca fetele Maria si Tudora s tie 2 parti din
mosiile si bucatele tatalui lor, Stan StAngl armas din Pitesti, iar
m-rea Vieras sa alba o parte din acestea 1).
Drepturile sotului ()supra Am Vazut de atatea on a tr*i
zestrei. de zestre se intkiau cu titlul de pro-
prietate sotului si sotiei. Chestiunea aceasta s'a deslusit mai sus
ramanand ins() o nesiguranta de nedumerire. Documentele sunt
prea sumar redactate. D. e. documentul din 10 Decemvre 1578 ")
spune far` comentar ca" Mihnea (II) Voda intareste lui Latcu
D m (*e Ia Milesti, din partea socrului ski zestre.
Mai aducem documentul din 10 Ianuarie 1580 dela Mihnea
(ii) Vod'al, fiindca este in legatura cu boeri earl au jucat mare
rol politic in sec. X V/. Prin acest document se confirms lui Stoica
si jupAnitei sale, Stana, cu fiii, satul Bumbuiesti si muntele Negoiul,
partea lui Tudosie ban si partea Iui Neagoe vistier si niste tigani.
Domnul isi justifica aceasta confirmare araland ca aceste mosii
erau ale jupanitei Stana dela fatal ei, Stan p5rdlabul, fiindca Tu-
dosie ban si Neagoe vistierul daduserA surorii lor, jup'anitei Stana,
zestre satul Uibgresti, apoi jupgnita Stana 1-a schimbat cu jupa-
nita Caplea spalkeasa, fata Iui Tudosie banul, pentru Bumbuesti.
Zestre preva MO prin Intrebuintand terminologia de azi
testament. multe din documentele discutate in le-
aura cu zestrea le-am putea numi acte dotale si am vgzut ca
asemenea acte dotale se Incheiau Inaintea domnului dupa dorinta
exprimata de Orli.
Am Vazut si cazuri, cAnd fratii InzestreazA surori, ca sa co-
respunda dorintei exprimate de tan.' lor. Am discutat 'Irish' pang

1) Arh. Stat.. Bucureti, cond. m-rii Vier4, 1. 126.

2) Acad. Horn., orig. slay.
3) Acad. Rom., 7 I LVIII.

www.dacoromanica.ro
 1E5

aici numai acte de inzestrare ale fiilor pi oprio motu au fost insa si
cazuri, cand tat5I a scris testament in care se prevedeau mosii de ze-
stre pentru fete. Ni s'a pastrat un atare testament din 21 Martie 1573')
Fatul batranul din Blagodesti a scris carte prin care infiaza adica
aseaza in loc de fii pe ginere-s5u Dr5gusin si pe fiica sa, Stana.
Se mai prevede in acest testament ca Deagusin si Stana vor da,
cat vor putea, zestre celor 2 fete mai mici, Comana si Greaca.
Se mai arata c cele 4 fete Ali imparts intre ele mosia ce-a
fost cumparata dela Stojan Celebi, ,s'a le fie de zestre lore.
$tim si din sec. XVII despre atari cazuri. Un document
din 17 Martie 1615 scrie c5 la moartea sa Prodea logoratul <4a
lfisat cu limba luig mosiile si tiganii ce-i avea, celor 4 fete ale
sale, de zestre 2). Intre aceste mosii se cuprindea si zestrea luata
de Prodea dela socrul s5u Mainea, moie in satul Sinesti.

XI.
Testamentul. Cel mai vechiu testament muntean cuno-
scut este al lui Petru Man din 17 Iulie 1425, cand acesta printr'un
inscris slavonesc cu multi martori lass m-rea Cozia ca mosteni-
toare. Actul 'incepe cu : zIn numele Tatalui si al Fiului si al sf.
Duhx etc., urmeaza exprimarea dorintii testatorului si apoi martorii
intre cari alaturi de boeri marl, g5sim si martori din clase soci-
ale mai inferioare, intre altii si pe Hano purgam13).
Mai cunoastem pans la sfarsitul anului 1600 alte cinci ase-
menea acte, Coate scrise slavoneste. Toate au acelas inceput ca
documentul de mai sus, au la sfarsit martorii si unele formula
de blestem, incontra celor ce ar incerca s5 strice actul.
Primul este din 21 Martie 1573'). Fatul batranul din Bla-
godesti scrie carte pentru fiii sai, anume DrAgusin, ginera-s5u i
Stana, fiica batranului, declarand ca el, F5tul, dimpreuna cu sotia
sa Braia a ar,zat pe ginere-sau Dratuin si pe sotia acestuia,

1) Arh. Stat., Bucuresti, sect. ist., orig. slay.

2) Al. Stefulescu, Documente slavo-romane etc. pag. 351.:5?.
3) St. Nicolaescu. Documente slavo-romane etc., pag. 219.
4) Arh. Stat., Bucuresti, sect. 1st., orig. slay.

www.dacoromanica.ro
 186 --
pe Stana, >>ca s-mi fie in loc de fiii, cAci nu mi-a dat Domnul
Dumnezeu fiu din trupul meu, ci mi-a dat trei fiice. Fatul si
sotia sa aseaza "insa numai pe DrAgusin si pe Stana peste mo-
siile lor. Cele doug fiice Comana si Greaca, se prevede in act,
vor primi zestre dela Dr5gusin si Stana, cat vor putea sa le dea.
Fatul mai avea o mosie ce-o cumparase dela Stoian Celebi. In
actul sau arata el ca aceasta mosie se va imp5rti intre cele trei
surori, dar la ocina de mosie a lui FAtul, Comana si Greaca n'au
nici un drept de amestec. Se mai prevede ea DrAgosin si Stana
vor hrani pe bAtrani pang la moarte, iar dupa moarte le vor face
pomeni, ca unor pArinti. Se mai prevede aici ca Dratusin si Stana
se vor mosteni reciproc : averea ramane intreaga celui ce supra-
vietueste si se interzic orice pretentii ale rudelor Stanei sau ale
lui Dr5gusin. Biestem inchee aceste dispozitii testamentare date
cu martori cari iscAlesc. Din document reese c este scris
de Insusi Petru. Era acest testament valabil Vara sa aiba apro-
barea domneasca ?
R5spuns la aceasta intrebare oferd testamentul din 17 Au-
gust 1576 facut de jupaneasa Anca '.) Acest testament fusese.1-n-
sa precedat de-o carte domneasc5. In acea carte domneasca din
26 Iunie 1571 2) se prevedea insa ca mai tarziu se va desemna
m-rea ce-i va mosteni pe amandoi. Testamentul din 17 August
1576 Implineste aceasta lacuna a documentului din 26 Iunie 1571.
Prin acest testament > roaba lui D-zeu, jupaneasa Anca arata ca
a 15sat >>aceasta insemnare, cu a mea limbs la ceasul mortii <
sa se stie c5 a facut carte domneasc5, ca toate bucatele ei, apoi
mosiile sale anume, satul Purcgreni, satul Iacovesti, ocina numita
Ulitesti cu pomet, apoi ocina dela Birceani si tiganii toti sa fie
ai b5rbatului sau, Codrea log. Credincioasa sotie arata cal b5rbatu-
sau a cheltuit mult pentru aceste sate si bucate, a purtat multe
procese cu rudele ei si cu streini si ca deci neavand nici un
fecior, ii lass lui toata averea care insa" dupa moartea lui s re-
vina m-rii Vieras.
Ne intreb5m si aici : era valabil legal testamentul, daca nu
ar fi fost cartea domneasca fata de care se prezinta ca un adaos ?

1) Arh. Stat., Bucuresti, condica m-rii Vier4, 1. 35. v.

2) Vezi mai sus, pag. 45.

www.dacoromanica.ro
 - -187
Documentul din 16 Februarie 1585 este de fapt o dovada
data despre ultima vointa a lui Petre batranu10. Dovada data de
judetul Balca cu 12 pargari din Buzau, incepe tocmai deaceea
tot cu : In numele Dovada avea sa serviasca ca titlu
de drept al episcopiei din Buzau. Deaceea textul care interesa
dorinta testamentary a defunctului este : b... sa se $tie, cum am
facut carte eu, judetul Balca cu 12 pargari din Buzau, cand a
murit Petre batranul care a lasat casele lui din oral $i gradinile
cu case sf. episcopii a Buzaului St episcopului Luca.... Se mai
arata ca a fost ingropat la episcopie si a fost inscris in pomel-
nic Impreuna cu ceilalti cititori. Actul judetului are si martori
cari iscalesc.
Din 30 August 1587 avem alt testament care incepe Ia fel
ca celelaltePrin acesta Marga, fiica lui Matei, scrie Ca a lasat,
ca dupa moartea ei sa fie m-rii Glavacioc satele, anume Drencea
Caracal '/2 etc., iar mamei sale Stana satul Comostenie etc. Mar-
tori ai acestui testament sunt : popa Stefan, popa Neculai ot Ba-
dule$ti, Hamza ban ot Dobruesti etc.
Se mai gaseste testament si altfel redactat. A$a este testa-
mentul lui Stoichita fost postelnic, din 19 Iulie 1579 O. Actul in-
cepe in modul urmator : Scrie jupan Stoichita care a fost po-
steln ic aceasta a mea carte, ca sa se $tie, cum am lasat eu in-
sumi cu limba mea (la moarte, scris de-asupra)...<< Dispozitiile
testamentare arata cal mo$ia lui dela Berinde$ti si tiganii revin
nepotului sau Chirita tare I-a Ingrijit In vreme de greutate si
Ia moarte<<. Stoichita a mai lasat nepotului sau sa-i faca pomeni,
sa-i platiasca datoria de 6260 aspri, pe unde era dator. Martori
ai acestui testament sunt : episcopul Atanasie, popa Dragomir

1) Arh. Stat., Bucuresti, sect. ist , orig. slay. Relevnn ca fapt intere-
sant c4 o carte de judecata a judetului Gherghina si a celor 12 pArgari cari
atribue lui Petriman locul de vie si livada dela Slanic ai refuza once drept de
mostenire lui Obislav cAci este Obislav al patrulea nepot al lui Mazgoe,
iar Petriman este nepot de flied lui Mazgoe", incepe tot cu: In numele Ta-
talui.,." (Arh, Stat., Bucuresti, sect. ist., orig. slay. din 12 Iunie 1586).
2) Arh. Stat.. Bucuresti, sect. ist., orig. slay.
3) Acad. Rom,, 97 I CXXVI

www.dacoromanica.ro
 -188 --
batranul, popa Ion batranul, popa Stoica batranul, popa Ion ta-
narul, jupanita Caplea, Dragan clucer si Nicu ban ,$i alti multic
spune documentul. Testamentul lui Stoichita fost postelnic este
deci un testament olograf ca si cele de mai Inainte aratand ca
aveau putere legala. Am vazut insa ca la cele mai multe procese
discutate de not reclamantii dificultau mai ales puterea legala a
acestor acte particulare. Deaceea, cand testatorul avea timp si po-
sibilitate, mergea la domn in fata caruia aseza pe mosie sau cla-
ruia pe acela sau pe cel ce voia sa-1 alba mostenitor. Nu toata
lumea Insa putea face drumul costisitor Warta la curtea dom-
neasca, unii se multumiau cu caracterul oficial dat de judetul si
cei 12 pargari ai unui oral, cei mai multi faceau act scris al ulti-
melor ceasuri din viata, iar altii, cei mai multi, lasau cu limba la
moartea lor, expresie care se intalne$te de atatea on in cartile
de judecata.
Astazi pentru actele judecatoresti de orice forma avem do-
sare, asa ca stim Inceputul si sfarsitul diferitelor faze. Pe we-
muri totul trebuia ancapa in formulele asa de restranse ale
unei carti de judecata ; deaceea nu totdeauna putem deslu$i ori-
ginea tuturor titlurilor de proprietate.
Am mai scris despre documentul lui Mircea cel Batran in
care este vorba de unirea mosiilor lui Stan $i Valcul 9. Am ara-
tat si mai Inainte ca nu putem stabili, in urma caror formalitat
avea sotia lui Stan drept la jumatate din mosia sotului sau.
Fusese infratita ? Fusese averea ei de zesre si peste jumatate
infratise ea pe sotul sau etc., sau Stan i-a testat-o ca mostenire ?
Testament oral, confirmat Repetam: la procese pentru
apol de dom. revendicare de mosie apare ca un
refren afirmatia ca X a lasat la moartea sa pe y ca mostenitor.

1) Mai sus pag. 43 i n. 1, pag, 56. Am spus acolo cd not semnalam

documentul pentru intaia oars fiindca aa cum 1-a publicat d-1 Dinu Arion
In lucrarea: Din hrisoavele lui Mircea cel Batran, Bucure0,1930 nr. 20, are
o forma inutilisabilii pentru cercethrile noastre de aici. D-1 Anion a repro-
dus Roroidix pentru moron tr: qi deci a tradusxde ocinile lui Bogoec pen-
tru 2de ocinile acestuiae. Tot d-sa are u ',MAHN) &yr wrimmi in loc de
1-1A HQ Agora etc. ceeace inseamna ins pe jumatate din m4iv, iar nu
cum are d-1 Arion : idar in afara de ocinit.

www.dacoromanica.ro
 - 189 -
Nu totdeauna s'a putut face carte de mo$tenire $i iara$i nu tot-
deauna a fost multA lume langa capataiul ultimelor clipe de viald
ale cuiva. In atari cazuri proba cu boeri sau megia$i juratori se
cerea dela sine. Anturajul de agonie n'avea interes sa pastreze
secret, lumea afla etc. Au fost cazuri, cand ultima vointa a te-
statorului sau testatoarei era apoi cuprinsa lute() carte dom-
neasca. Domnul se referia la marturii, cand Intaria un testament
oral, pentru care i se cerea o carte ce va servi ca titlu de pro-
prietate. Cunoa$tem pans la sfar$itul anului 1600 un singur caz.
Petra$cu Voda Intare$te surorii sale, Maria, vaduva Balei pahar-
nicul of Pietropni $i fiicei sale, Dobrei, stapanire peste toate
bucatele raposatei jupanite, Neacsa, fiica jupanului Balea paharnic.
Se spune in acest document domnesc ca Neacp a strans langa
patul sau de moarte oameni bunt, anume pe popa Dumitru dela
Targ$or, pe jupanita Stana Mandeasca $i pe nora acesteia, pe
jupAnita Ana, pe Stan parcAlab dela (loc alb), pe popa (loc rupt)
dela Stance$ti, pe Badea comis dela Buciumeni, pe Oprea $ain
$i pe Dragu$in carora tuturora le-a spus ca dupa moartea ei $i-a
dat toate bucatele s fie surorii sale Dobra $i mamei sale Neacp,
sate, tigani ,$i tot once se va alege bucate tatalui ei Balea pa-
harnic. Testatoarea addogase ca nimeni din fratii sau rudele lui
Balea sa nu aiba nici un amestec cu aceasta avere 9.
Cartea aceasta domneasca are acela$ formular ca toate car-
tile domne$ti intaritoare de danii, dar terming cu blestemul tipic
testamentelor $i ca martori are pe martorii testamentului oral.
Diata. Din secolul al XVII-lea inainte se Inta1ne$te in
Tara-Romaneasca numirea diatd pentru testament. Dam aici di-
scutia unei diate, a$a cum s'a facut la un proces prin cartea de
judecata a caruia ni s'au transmis fragmente importante din ve-
chiul drept muntean. Dragu$in vistierul cu nepotii lui, anume
Badea $i Constantin, fecictrii lui Nica postelnic, s'au jeluit la
domn, ca frate-sau, Staico paharnicul, n'a avut coconic din ca-
satoria cu Maria, deci aceasta n'are drept sa stapaniasca mo$iile
raposatului ei sot, Staico. Domnul face deosebire Intre nzogi de
ba$tind i mogt de cumparciturci. Staico -Meuse diata sotiei sale.

1) Acad. Rom., 19 1 R. B orig. slay. Data e (local pentra land rapt)

13 zile 70b5.

www.dacoromanica.ro
 190 -
Jeluitorii o atacg sustinand cg dupei obiceaiu moVile ce stint de
bagind sa nu inc&pe la maim oltora striini, ct set fie la neam".
Constantin Vodg Brancoveanu a aprobat acest punct de vedere
si deci prin cartea sa de judecata din 13 Dec. 1693 intareste lui
Drggusin vistierul si nepotilor acestuia, anume Badea si Con-
stantin, stgpanire asupra tuturor mosiilor, viilor, vadurilor de
moarg, rumanilor si figanilor, fosti ai lui Staico paharnic, ce. au
venit la imparteala dela mosiile de basting, ce au avut dela pg-
rintii lor, toate sa se stapaniasca pre seama for cu bung pace
de catra cumnat."-sa, jupanita Marica paharniceasa. Dar Staico
mai cumpgrrse mosii, jigani, diata sa prevgzuse Ca sotia sa
s be stgpaniasca si pe acestea. Sentinta cuprinsg in cartea dom-
neasca admite ca Marica are drept la uzufruct, >>numai sa se
hrgniascg cu dansele<(, scrie cartea domneascg. Si acestea dupg
moartea Maricgi roman toate jar la neam", Ddupa obiceaiti,
deci lui Dragusin vistierul si nepotilor lui amintiti '), spune
aceeas.

1) Acad. Rom., 3 LXXXVII. Vezi i niai sus, pag. 11,

1 Inseamn6
ca e formula amintita cu pradalica, on de Cate on se intalne0e in aceasta
lucrare : document *, sau carte * domneas0. Despre preidalica vom trata
In volumul al doilea.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSLIL
Prefata
Introducere pag. 3 9

I.
Cel mai vechiu regim al dreptului roman de pag. 9 14
proprietate asupra mosiilor.

II.
Daniile catre mane!' stiri, hiserici erau scoase pag. 15-21
de sub dreptul CO1111111 de mostenire.

III.
Infrafirea. Originea Infratirii, 21. Categorii pag. 21 56
de infratire aratate in legatura cu documente pans
la sfarsitul secolului al XVI-lea, 23. Cazuri de in-
fratire, la earl nu putem stabili, daca sunt rude,
sau megiasi sau alti streini, 23. Fiastri infratiti,
29. Infrgtiri de fiice, 30. Frati de cruce, 33. Frati
infratiti, 33. Mama si flu infrAtiti, 35. Surori in-
fratite, 35. Gineri infratiti, 37. Cumnati infratiti,
38. Alte rudenii Infratite, 40. Sotii infrAtite, 43.
Tocmeli, 44. Fartati. Lepadare de fratie, 48. Fratia
de cruce, 49. Vaniari deghizate in forma de in-
fratiri, 49. Ceva despre Infratiri analoge din sec.
XVII, 53. Formulele c5rtilor de infralire, 55. Mosii
unite, 56.

www.dacoromanica.ro
 - 192 -
IV.
Infierea. Avezarea fiicelor cu aceleavi drep- pag. 56-74
turi de movtenire, ca vi fiii, 56. Avezarea fiicelor
In loc de fiig, 61. Avezari de fiastri, 67. Fiice
avezate surori una ca altaq, 67. Nepoti avezati,
68. Sorg avezatA, 68. Tot -rude avezate ca movte-
nitoare, 68. Streini avezati cu drepturi de movte-
nire asupra moviilor, 72. Vanzare deghizata in
avezare pe movie, 73. Fecior de suflet, 73. Cum
se movtenia o movie in anvl 1586?, 74.
V.
Darea sau donatia intre particulari. Mosii pag. 74-84
de donatie particulark 74. Danii catra surori, 75.
Danii catra mama vi sora, 76. Iaravi danii catra
surori, 77. Danii catra un fiu vi excluderea ce-
lorlalti dela movtenire, 78. Danii Mil un Irate
cu excluderea celorlalti, 78. Danii catra fiice, 78.
Danii catra alte rudenii, 79. Danii catra streini
sau persoane, a caror inrudire n'o putem. identi-
fica, 80. Cumparatura deghizata in danie, 81.
Alte danii la rude, 82. Danie catra ginere, 83.
VI.
Incizinarea pag. 84-92
VII.
Despre cedeva procese de revendicare. Pro- pag. 93-101
timisis, 97. Ipoteck 98. Protimisis, 98. Pe urma
infratirii, 98. tar protimisis, 99.

VIII.
Procedura proceselor de revendicare a mo- pag. 101-166
iilor *i judecata. Instantele de judecata, 101.
Perimarea drepturilor de proprietate, 102. Ce do-
vezi se aduceau pentru justificarea drepturilor de
proprietate ?, 103. Carti domnevti aduse ca do-

www.dacoromanica.ro
 - - 193

vezi, 103. Ipoteca, 108. lar4i dovezi cu carti

domnesti. 108. Martori si juratori, sau martori
juratori ?, 110. Jurau martori ?, 111. larasi toc-
mega, 118. Juratorii. Soroacele proceselor, 120.
Protimisis, 122. 12 juratori, 124. Cum se luau boerii
juratori ?, 131. Cat costa aducerea la proces a 12
boeri in 1577 ?, 133. Protimisis, 140. 24 boeri ju-
ratori, 140. Autoritatea lucrului judecat, 147. Legea
lui Alexandru Voda, 149. Rolul partilor in acorda-
rea boerilor juratori, 151. 48 boeri juratori, 154. Le-
gea lui Mihnea (II) Voda, 156. Importanta ran-
gului boerilor juratori, 157. Cat costa un proces ?,
157. Cinul boeriei, 157. 50 boeri juratori ?, 158.
Hotarniciri, 159. Tocmeli, boeri tocmelnici, 160.
Lepadare de pe mosie, 160. Refuz de a jura
$i a aduce juratori, 161.. Rolul partilor la a
cordarea de boeri juratori, 161. Juramantul par-
tilor din proces, 163. Proces pentru napastuire.
Megiasi delegati sa judece. Obligatii catra fisc,
163. Megiasi judecatori, 164. Autoritatea lucrului
judecat, 164. Protimisis, 164. Soartea mostenirilor
grevate, 165, Mosteniau rudele colaterale in
1581 ?, 166.

IX.

Aldamasul pag. 166-168

X.

Despre mosiile de zestre. Dreptul la zestre pag. 168-185

in cel mai vechiu drept romanesc, 168. Regimul
dotal din Tara-Romaneasa Zestre data de domn,
169. Primul caz muntean pastrat. Rascumpararea
mosiei de zestre, 169. Zestre, nu mosie, 170.
Drepturile sotului asupra zestrei sotiei sale, 172.
Protimisis, 174. Obiecte de zestre, 174. Privile-
giul masculinitatii i inzestrarea, 175. Zestre data

www.dacoromanica.ro
 - 194
de frati, 176. Zestre din sec. XVII, 177. Problema re-
prezenthrii in materie de succesiune, 178. Fiica in-
zestratA nu avea vocatiune succesoralg, 178. De-
volutiunea moOlor de zestre, 179. Restituirea
unei moil de zestre, 179. Procese pentru zestre,
179. Zestre reclamath, 180. $ease boeri delegati
sa judece, 181. Protimisis, 181. lar4i reprezen-
tare in materie de succesiune, acum in legatura
cu o movie de zestre, 182. Zestre faggduit'a, 183.
Datoriile facute de sotie i moiile de zestre, 183.
Fetele inzestrate n'aveau vocatiune succesoralg,
183. Drepturile sotului asupra zestrei, 184. Zestre
prevazuta prin testament, 184.

XI.
Testamental. Testament oral, confirmat apoi pag. 185-190
de domn, 188. Diata, 189.
Erato i adaose pag. 195-198

www.dacoromanica.ro
 Rata i adaose
Abreviatiuni : p. = paging; r. = rand; n. = nota; ad. =.
de adaos ; onz. = de omis.
A se ceti
p. 4 r. 8 copii pentru copii
) >> n. r, 32 dupa 1920 ad. A. I. Iatzimirskii, Otgoloski
slavianskoi poroti va obacinom prave u
Ruman XVXVII vv. (= Urme de juratori
slavi in dreptul consuetudinar la Romani in
sec. XVXVII in Festschrift-lagi6, Berlin
1908, pag. 159-171. George Alexianu,
Institutia juratorilor in vechiul nostru drept,
Bucuresti 1924. St. Berechet, Particula-
ritatile cojurAtorilor la Romani, Chisinau,
1925. Idem, Procedura de judecata la Slavi
si Romani, Chisin'au 1926. G. Fotino,
Contributii la studiul regimului succesoral
in vechiul drept consuetudinar romanesc,
Craiova 1927. I. C. Filitti, Cu privire la
cateva chestiuni de drept vechi rornanesc.
Bucuresti 1930. Cf. si Dinu C. Arlon in Con-
vorbiri literare, an. 64, 1931, pag. 250-263.
p. 5 r. 11 materialul pentru material
r. 24 surprinde >>
suprinde
>>r. 32 Mare, Mare
6 n. 3 r. 2 Iui v din
f. 9 r. 18 lui y lni
10 r. 17 indicatii v Indicatii

www.dacoromanica.ro
 196

r. 26 Intre descendentii descedentii

11 r. 21 descendents descedenta
)) A r. 25 descendentilor descedentilor
17 r. 14 era erat
22 r. 2 au consimtit consimtit
r. 4 prejur prejur
n. r. 2
1 intrebare inttebare
A
A n. 1 r. 12 dupd documentului ad. Vezi traducerea com-
plecta in Teodor Conrescu, I nr. 9, 1933,
pag. 129.
31 r. 22 documentul* pehttu documentul
p. 32 r. 15 nedespartiti pentru IndespArtiti
A A A 26 asa 55
usa
A 29 dupd devalmasie ad. cu parti precis fixate
pentru fiecare coproprietar, in anul 1565 si
deci si'n cei urmAtori.
A 39 r. 7 cAlugaritii pentrit alugariti
>5 2. 17 Male lati A Malachi
22 proprietate propietate
A 40 20 si 21 dimpreuna cu * cu
42 3 A sa" sa
44 >> 12 putut A putui
>> 28 tocmeala tocmeia
46 7 va v
47 9 data data
A 50 12 Ghinoae Ghinoae
53 26 jos, jos
54 21 al ai
A 56 12 Documentul Documentut
17 Staia, Staia
20 cel cei
59 14 derogare dcrogare
60 n. 1 vioDE61 A inoftcaba
61 r. 8 mai ma
28 le intareste leintareste
33 documentul * >>
documentul
63 22 Neagoe Negoe
A A A 28 boeri A bori
n. 1 r. 3 1915 1905

www.dacoromanica.ro
 197 -
65 r. 13 XVl pentru XV
67 r. 31 ca Cu
68 15 CREAUHIIA CZEAHHHA
) ) 20 sthpAni, stApani
69 >> 2 dupd Corcolati om. a
A 3 avea, pentru avea
70 3 Si
SJ
74 23 proces proce
b n. 4
dupa 96 ad. din revisth 48 din extras).
75 T. 12, 16 Phdure pentru Phdule
,) 78 10 smminitna SITISKAAHA4
P 21 leaphda lephdh
80 18 Danciul, unchiul 0 Danciul un-
chiul,
19 Calea 0 Galea
n. 1 Are Aare
5
85 n. 1 r. 2 an au
88 n. r. 28 1500 150
93 33 domniei domniet
5> 94n. 1 Bucuresti Bucurestti
95 r. 7 tatalui tatatui
>>
P ) 22 povestirea provestirea
n. 1 cOpii 5> copiii
103 r. 22 crnapa cumin
104 16 lui iui
0 112 25 de ei in Tarseni de Tarseni
2, 34 m-rii m-rli
117 17 Petru Petu
124 n. 2 dupd amintith. ad. Documentul* e din anul
6986 (trad. veche).
70 128 r. 7 impresurath pentru impresurata ...
) r. 28 Talvestii a Talvestiia
D ) n. 2 condica conpica
130r. 5 vhzut vasut
r.8 unei unui
131 r. 1 se >>
sa
132 n. 3 r. 1 transcriere D traascriere
) r. 6 Wznoshnie 2, Vaznosenie

www.dacoromanica.ro
 - 198 -
133 n. r. 7 dupei romane ad. BucureVi, 1899, pag. 30
i urm., 158 i urm.
n. 3> 6 Originile pentru Originele
134 r. 3 Stoica etc. pentru Stoicae tc.
) 135 r. 5 curtea D cartea
A X' 1, 14 Egumenul A Egumenl
D V n. 2 r. 4 noastre A nostre
136 r. 15 dupci pe care om. pe care
D 137 r. 6 moVenire pentru motenise
) 141 r. 23 Stoiasa A Stoiasa
) ) 27 pentru nentru
2. 143 >> 22 Toma A Tuma
) 26 cari care
) 152 D 35 plaiului Gemenile plaiului,Geme-
i Gruiului nile Gruiului
153 r. 27 cetit D cetit
154 24 XVI-lea >>
XV-lea
157 30 a unor ) aunor
D 34 6 9
A Dn. 1 r. 2 4, >>
4
D X' n. 1 r. 3 lagi6 ) lagic
) 159 n. 2 ibidem ) bidem
) 160 r. 13 Farfa ) Tarpe
A D X' 14 Farfa A Tarfa
>> r. 26 lui >>
lui,
161 r. 2-3 dupd peste om. peste
2, ) 17 rezultatul pentru rezultatu
>> 163 n. 1 r. 7 dupa 93) ad. Vezi gi pag. 15 i n. 2. Vezi
i L C. Filitti, Notite in Arhivele Olteniei
nr. 69-70 an. XII 1933, pag. 443.
167 r. 16 cumparatura pentru campartura
168 r. 2 Inaintea ) innaitea
D 172 r. 9 proprietAtii 2. proprietati
D 173 r. 35 amintitei ) amintei
D 175 r. 12 dotal ) datal
/' 2. ) 22 L'Audat LapAdat

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro