www.digibuc.

ro
itiSIITUTUL DE STUDII SI CERCETARI BALCANICE
SERIA ISTORICA: Nr. 5

ANDRa QTETEA
PROPESOR LA UNIVERSITATEA DIN 'IASI

TUDOR VLADIMIRESCU
SI

MIKAkEA ETERISTA
IN TARILE ROMANEM
1821 - 1822

BUCURE$TI
1945

www.digibuc.ro
Extras din B ALCANI A IVV

www.digibuc.ro
iNSTITUTUL DE STUDII SI CERCETARI BALCANICE
SERIA ISTÓRICA: Nr. 5

ANDREI OTETEA
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI

TUDOR VLADIMIRESCU
SI

MIKAREA ETERISTA
IN TARILE ROMANESTI
1821 - 1822

BLICURE$TI
1945

www.digibuc.ro
 So fieí mete

www.digibuc.ro
 Le plus grand déreglement
de l'esprít est de croíre les choses
parce qu'on veut .qu'elles soíent.
Bossuet

(Thu Maiorescu catre Gli. Panu care,

alungand cu privire la interneerea Tarilor
rornanqti la alte concluzii decat istoricii
din timpul sal, se intreba daca e bine sa
le publice).
Estí conoins de ceeace crezí?
Da, riispunseí eu.
Credínta d-tale e bazatä pe
documente sí acte sígure?
Da, addugíi eu.
Apoi, atund te sfátuesc sa"
spuí adeodrul, clycl cum if all si-I
crezí, lara sci te preocupi de ceea ce
se ma inMmpla. Adeodrul Main le
de toate!
(Gh. Panu, Amíntiri dela ju-
nímea" dín

Depuís troís cents ans l'hístoíre

est une permanente conspíration
contre la véríté.
Joseph de Maiistre

www.digibuc.ro
 P REFATA
Autorul a .-tei carti n' a avut niciodatä intentia sd scrie o
istorie a lui T r Vladimirescu. fiindcei subiectul i-a piirut
un domeniu r rvat istoricilor olteni, dintre care unii au luat, vor-
bind de eroul kr, tonul solemn al unui preot care oficiazä. Inter-
ventia, in acest domeniu, a unui pro fan färä vocatie sacerdotalä
i-ar fi pdrut un sacrilegiu. In al doilea rând, studiile >ci publica-
tiile f acute de C. Aricescu, A. D. Xenopoi, N. Iorga, I. C. Filitti,
Em. Virtasu last but not least, de D. Bodin, päreau a fi e-
puizat subiectul. Problema ni s' a impus cu totul inteimplätor,
cetitorul e rugat sä binevoiascd a gäsi in aceastä imprejurare o
chezeysie de impartialitate.
Incä din 1936 explorasem, la Aritivele de Stat din Neapole,
corespondenta Legatiei napolitane dela Constantinofiol, dela 1821 1 ;.
peindlax86o, când, in urma unificarii Italiei, Legatia napolitana
a fost desfiintatä. Schita istoricä .ce trebuia sd preceadd publicatia
de documente avea sä inceapei cu un capitol despre m4carea revo-
lutionard dio 1821. In vederea documentdrii, am citit principalele
studii i mc ografii consacrate. lui Tudor Vladimirescu i, .pentru
a da mäcar un accent personal povestirii, am rdsfoit i documen-
tele. Care nu ne fu mirarea constatând o diferentd din ce in ce
mai pronuntatä intre figura consacratä a lui Tudor Vladimirescu
imaginea fie care o reflectau documentele! Originea m4cdrii, ra-
porturile ei cu Elena, reactia comitetului de ocârmuire si a cai-
macamilor, interventia masselor täreine§ti,, acordul lui. Tudor cu
boerii relatiile sale cu Ipsilanti, dezaprobarea miscärii de cdtre
guvernul rusesc, programul §.2: politica lui Tudor, cre§terea sfdr-

1 Unde se oprea primul nostril volum, intitulat : Contribution a la Question

d'Orient, aparut in 1930, in c ol. Etudes et Recherches a Academiei Romane.

www.digibuc.ro
 PREFATA

situl miscdrii lui ne-au apetrut, incetul cu incetul, lumina

cu totul noud.
Dar ceeace era o simplei prezumtie s' a transformat In cer-
titudine cdnd, n cursul anului academic 1942-1943, actele si pro-
clamatiile lui Tudor Vladimirescu au fost supuse unui examen
critic amdnuntit la lucrdrile Seminarului de Istorie universal d de
la Universitatea din Iasi. Legea intimei a intregii misceiri, cdreia
se conformeazd toate episoadele i prin care se exPlicei toate fazele
ne-a apdrut in faptul cei Tudor a pornit set rdscoale
Oltenia ca mandatar al Eteriei. In adevetr, peinei la dezavuared ta-
rului, de care a luat cunosti;itd ia' 1-8 sau 19 Martie 1821, mis-
carea lui Tudor s' a desfasurat dua planul ci cu mijloacele pe
care i le-a pus la disPozitie Eteria.. Proclamatia dela Pades
arzul care Poartei din Tanuarie 182I au lost redactate la Bucu-
resti, inainte de moartea lui Alecu Sutu, in' casa vornicului Con-
stantin Saniurcas sau n biurourile.Consulatului rusesc, 'uncle aveau
loc consfeituirile viitorilor ¡eft ai insurectiunii. Apelul adresat tei-
ranilor olteni de-a jertfi rdu agonisite al tarrilor bóeri",
dar numai 'ale acelora ca:re nu se vor alátura* rnicàrii, precum
sunt agàduiti", n'a lost decdt- un mijloe de a tune in misca re
tardnimea i de a exercita presiune eficace asapra boeriloy. Day
tdranii au- luat 'in serios apelut lui Tudor, si miscarea din Olte-
nia, care trebuia sd inlesneascd lui Ipsilanti trecerea 'in Peninsula
Balcanicd, s'a transformat inty'o redutabild retscoald tdrdneascd.
Interventia masselor f drdneSti oferea lui Tudor o bazd de actiune
indepe ndentd, day 'Tudor n' a indr'dznit Set rupd cu .boerii, mai ales
dupd ce dezavuarea tarului lipsea miscarea sa de sprijin ul Rusiei
cdre siTudor i Eteria iSi puseserd toate nddejdile. Dimpotrivd,
mai ynult decdt orictind,-el a simlit neVoie de sprijinul boerilor,
pentru a se justifica in fata TUrcilor si pentyu ajunge la o infe-
legere cu. ei: Acesta e 'sensul acoYdului din' 23 Marge st. v., prin
care Tudor Sacrificei boerilor cauza tdranitor. Urmarea acestei po-
litici e, Mai intdiu, sei reducd pe Tudor là o sititatie de completd
umilitoare subordonare fatd de 'boeri ; dela 27 Martie,- dupd
patru' zile dela capitularea sà; 'Domnui Tadbr ' 'nu se mai a-
dreseazei vornicului AlexandrUFilipescic,.exponentul boerilor, .decdt
qu formUla :;;Cu multd filecdciune'sdrut xinstitd Mdna Dumitale"
in* al doileardnd; s d-1 separe si de t &dui si de Eteyisti, s d-1 lase
päräsit de top: ai sdi, n fata judeceitii rdzbundtoare a Eteriei.
Aceste yezultate se ntemeiazd prima rdnd pe documente
romdnesti ci anume pe actele lui Tudor VladimirescU'CP-roclaMatii,

www.digibuc.ro
 PREFATA

scrisori, ordine, etc.). InformaOile surselor narative au fost luate

considerare când erau coroborate, datate si precizate de docu-
mute originale sau de stiri culese din rapoartele zonsulare fran-
ceze, engleze, prusiene s.i, austriace. Astfel nu vor putea fi contestate
pe motiv cei emand dela detractorii" Jui Tudor Vladimirescul.
De ildá i Naum Reimniceanu 2 Isvoranu 3 au inregistrat stirea
cii toatd organizarea, planurile si mice mifloace inlesnitoare ale
revoluliei elenice", in Tara Romeineascd, au fost conduse ci mis-
cate" pe sub mând de Pini caye 1-a determinat i pe Tudor sei
ridice revoligia dincolo de Olt". Aceste proclarnatii Care panduri
si ceitre toatei tam i instiintdrile ceitre Tura, scrie -Naum, toate
s'au isVodit n Consulatul rusesc i s'au indreptat de Gheorghe Mo-
raitul, dragomanul lui Pini, si, prescriindu-le, le-au luat Teodor
ldngì dânsul ca sei le pue n lucrare" (Bis. ort. rom., XIII, p.
337) . Aceastei informcgie, fiind in contradiqie cu ideea pe care si-o
eicuserei despre originea i caracterul miscdrii lui Tudor, n'a lost
luatii n seamd de istoricii nostri, desi chiar din analiza arzului
ceitre Poartii rezultd in mod sigur cei actul a fost redactat la Bu-
curesti, -inainte de moartea lui Suju, ca i proclamafia dela Pades
care vorbeste de o intelegere cu boerii. In sfeirsit, informatia e con-
firmatei de declaratia cairnacamului 5tefan Vogoyide Eterist
el ceitre agentul Austria la Bucuresti, care era in meisurd set-
verifice autenticitatea. Vogoride pregintet ca evident inçontestabil
faptul cet planurile nefaste" ale riiscoalei aici nu e vorba deal
de reiscoala din Teirile Românesti au lost feturite la consulatul
rusesc", uncle s'au finut i consfeituririle sefilor insurgenti si
unde s'au centralizat rapoartele acestora" 4'. Din alte surse tim
cei Tudor era nelipsit dela aceste consfeituiri i cei, fiând la deza-
vuarea farului, a fost in corespondentei cu Pini, care U incuraja
aqiunea sa, U asigura de protectia sa i paraliza to.ate meisu-
rile luate de guvern impotriva lui.
Alt exemplu:. Ilie Totino a raportat o declara0e a lui Thuor
ceitre panduri, in care, pentru a-ji opri dela acte de violentd.impo-
triva boerilor, le descopere pricina tainicei a ridiceirii sale". Nu
de capul.nteu am luat armele, spune Tudor, ci in intelegere cu mai
1 V. A. Urec li e, (Istoria Romanilor, vol. X, pag. pune In gardä
pe cititor impotriva unor autori greci ca Trícupis i Filimon, care trebue evitati,
fiind detractori" ai lui Tudor Vladimirescu.
2 Bis. ort. rom. XXIII, p. 278, 424.
3 N. Iorga-Isvoranu, p. 306.
4 Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 575.

www.digibuc.ro
6 PiEFATA

Marii nostri ; si de aceea niti nu priimste aceastd miscare la stin-

gerea boerilor, cari nice ni se 'impotrivesc ca dinadinsul:.: Por-
nirea noastrd e din poricricci Impdratului Alexandru al Rusei
priveste nu numai mântuirea noastrd, ti ci a intregului neany creS-:
tinesc. ...Noi vom nlesni trecerea Priquiui Ipsilanti. peste Du-
nitre ca sit meargd spre mântuirea patriei sale, iar Rusii ne vor
ajuta sd cuprindem ceteigle turcesti de pe margine'a §i
aPOi ne vor Lisa sd ne airmuim singuri dup'd legile noastre"1. Dési
aceastd declaratie e conformd cu logica internd a eveniMentelor ci
e coroboratd si de alte documente, printre altele de arnintirile pol-
covnicului Solomon,-tum se va veded Mai jos, eti' a foSt pusd la
indoiald de Aricescit ignoratd de ceilalti iStoriti ai nostri: Altfel
cunt s'ar Mai fi putut susfine Cc miscarea. lui Tudor a lost la in-
ceput Sociald spontand! apoi, sub influenta boerilor,

lstoria istoriog`rafiei tnisttirii din 1821 e iluStrarea lipi6d a

greselilor la care duc ideile preconcepute i tendinta de a izola fap-
tele istoriei noastre de- evenimentele din #trile vecine. '
Expunerea noastrd se intemeiazd aproape exclusiv e zvoare
tipdrite. -In afard de rapoartele- consulare engleze, care se gdseSc'
in copii dactilografiate la Acadèmie, i de informatille culese.
fondul Legaiel napolitane- la Constantinòpol,- autorul n'a
nici o contributie documentard ineditd. -Dar materialul tipdrit e atât
de bogat si el a lost utilizat atât de superficial Sam- de tendentios
incdt putem spune si noi cu Renan : Le veritable inedit ést l'iM-
prime que personne Toate Tlescoperirile nbastre reittild din
-apropieri si din cbnfruntdri de texte, care ne-ait dits i o' nowt*
conceptie, ins-care faptele se leagd organic si s& explicd unitar.
In fruntea acestui material si aldturi de publicatiile de texte
ale regretatului Iorga, trebue sd amintim publitatiile- de documente
bogata bibliografie ale miscdrii din 1821, datorite d-lui Ern:
Virtosu, care ne-au usurat in mod considerabil sareina. D: Vîr-
tosu a sdvdrsit, cu o persevereqd i o competinp rar
la noi, un model de lucrare pregdtitatre pintru ò' incercare de sin-
tezd. Suntem fericifi cd-i putem aduce aici o märtiitie pUblica
prquire si de mulNmire.
tIn Serviciu preliosjite-au adus eurtoscutul savant grec,
profesor Mama Lascaris, profesor la Universitatea din Salonic,:care,,
in cursul unei vizite /acute in lard, a- binevoit a ne traduce diverse
1 Aricescu, II, p. gz, ".

www.digibuc.ro
 PREFAZA 7

pasagii din istoria lui Ioan Filimon, §i d. prolesor Than Nistor

care a avut amabilitatea sd ne pund la dispoz4ie importantele ra-
poarte consulare austriace, formând vol. XX din colecga Hurmu-
zaki, editat de d-sa la Cernduli, dar pierdut n 1940, afard de
cloud exemplare dintre care unul se afld in posesiunea d-sale, iar
al doilea, neaccesibil, la Academie.
Futii mei elevi, azi distin# profesori in invdtdmiintul
superior D-nii Emil Condurachi §i Nicolae Corivan, mi-au
lost de cel mai mare ajutor la tipdrirea i corectarea textului, fapt
Pentru care le aduc cele mai vii
In sfdrit, o datorie speciald de recuno#intd aM contractat
fafti de d. profesor Victor .Papacostea care a binevoit sd editeze a-
ceastä lucrare printre publicaiule Institutului de Studii i Cercetdri
balcanice, unde i§i are locul cel mai potrivit.
A. O.
(judetul Sibiu), 30 Iunie 1944.

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

MITUL LUI TUDOR VLADIMIRESCU

A vorbi de mit in legAturg cu Tudor Vladimizescu poate

pâ'rea un act de ireverentä, chiar de Sfidare. Rolul lui in mis-
cared de redesteptare nationalá e socotit printre realitAtile -cele
mai solid intemeiate ale istoriei noastre. Dupà expresia celei mai
recente sinteze de istoria Românilor, miscarea lui Tudor este
inceputul unei -noi epoci in desvoltarea noastrá &An-
gel& lui stä la temelia Statului de azi" 1.
Justificarea noastrá e c4 i noi- am impArtäsit aceastá cre-
dintâ, pâtià când studii asupra chestiunii orientale ne-au,pus in
contact cu documentele contemporane i ne-au silit sl confrun--,
th'm cu ele icoand, devenitä oarecum hieratick a lui Tudor Vla-
dimirescu. La lumina necrutätoare a documentelor, diferitele in-
terpretgri ale istoriografiei noastre, dela Aricescu pânâ. la Xeno-
pol i Iorga,. apar ca simple proiectiuni in trecut ale ideilor i sen-
timentelor generatdilor din care autorii fâceau partei In fata
documentelor scrutate fàr4 nicio idee preconceputk figura tra-
ditionald a lui Tudor s'a retras, ca o simplâ plAsmuire a
ginatiei, in lumea miturilor.
Mit mai intâi figura de pandur chipes pe care gravura a
popularizat-o i pe care un istoric de artâ a nurnit-o o fantezie
lipsità de orice seriozitate. Celebra gravurá a. lui Amân nu se in-,
temeia decât pe descrieri verbale... i acelasi defect il au si ve-
chile litografii de sub ingrijirea lui Papazoglu" 2. Stefan Scarlat
1 C. C. Giuresc u, Istoria Romdnilor din cele mai vechi timpuri pand
la moartea regelui Ferdinand I. Bucute§ti 1943, p. 406. )

2 A. Al a n i u, Adevdratul Tudor Vladimirescu. AdevArul", 30 Nov. 1928.

www.digibuc.ro
 10 INTRODUCERE

Däscälescu care 1-a cunoscut pe Tudor si inainte 0 in timpul

räscoalei, 0 care a träit destul pentru a putea asista la procesul
de transfigurare à personalitätii lui Tudor, a semnalat deja fap-
tul. Mu Ite am citit despre acest Tudor Vladimirescu, ba 1-am
§i väzut i litografiat, dar nu-0 seamänä deloc"1.
Mit pana i numele de Tudor. Eroul miFärii din 1821
semna Theodor, §i sub forma aceasta Ii intâlnim numele in toate
documentele contemporane, in care textul original a fost fidel
reprodus. Forma de Tudor, cu care a intrat in constiinta pu-
e un termen de idesmierdare, atenese, dovadl neindoelnical
de interventie a mitologiei populare in istoriografie 2.
Mit mai ales rolul lui in miscarea revolutionarà din 1821.
Rolul atribuit lui Tudor e reflexul transformärilor con§tiintei pu-
Nice, in cursul unui secol, i metamorfozele lui pot fi urmärite
documentar dela 1821 pânä in zilele noastre. Schitând fazele prin-
cipale ale acestor transformdri., vom descoperi. geneza mitului
vom putea descrie evolutia conceptiei despre rolul lui Tudor
Vladimirescu in istoriografia noasträ.

1. « TUDOR VIADIMIRESCU I CONTEMPORANII SAI

Boerii ocarmuitori care nu eran in secretul mi§cärii sau nu
voiau- SA* e compromità fatal de Poartà au considerat la inceput
faptele rälsvrätitorului Tudor Vladimirescu ca ni§te intreprin-
deri talhäre§ti" i, pentru a-1 pedepsi ca pe orice talhar, au
pornit potere, cu ordinut ca, viu sau mort, si-1 aducá inaintea
lor. Intinderea micàrii i-a siht insä repede sä1i schimbe pärerea
atifudinea..Ei au väzut atunci pe Tudor in ipostaza mult mai
primejdioasä de vrAjma§ inarmat al stäpanirii" care, insuflând
duh de rázvrätire intre locuitori" i, momindu-i cu fagaduiala
slobozeniei de sub jugul stäpânirii aI boerilor, a atalcit min-
tea lor cea proastä i i-a Impitis la räscoalà 3. In sfar0t, când
au väzut oamenii duprin sate cati erau necäjiti i asupriti de*
1 N. I o r g a, Un cugettítor íolilic moldoyean, p. 53, n. 2.
2 Iatd un exemplu : De totdeauna el a iscAlit .,Theodor", semnAturA
savantA, ce-arAta in acelasi timp ó anUmitA stiintA de carte mai inaltA. Dar
contemporanii, legenda l poezia popularl I-au desmierdat cu numele de
Tudor" :
Tudor, Tudor, Tudorel
Dragul mamei voinicel...
(E m: VI rt os u, Pagini de Revoltd, Ed. II Bucuresti, 1944).
. 3 N. I o rg a, Istidarele contemporane asupra mi§cdrii Iui Tudor _Vladi-
mirescu, pp. 22:-23. 38-39.

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE 11

s1ujba0i domne*ti sculându-se cu mic cu mare asupra boerilor

tarii sa-i piarza §i sa le ia averile" 1, au inteles ca räscularea
popotului roman" nu era decat razboiul celor säraci impotriva
celor crezuti bogati" 2
Alecu Beldiman nu vede nici el in Tudor cleat un in-
vrajbitor de noroade, un iscoditor de rele, un in§elator viclean"
care, sub pretextul de a lupta pentru dreptätile tarii 0 de a
curma asupririle, a ridicat pe toti tâlharii i fail ca sä jefuiasca
tara. Mi§carea din 1821 n'a fost pentru el decât o Jczlnied tra-
godie" 3.
Pentru serdarul Ionitä Darzeanu care a notat, cu o meti-
culozitate de contabil, actele mi§carii din 1821, Tudor n'a avut
decat soarta pe care a meritat-o, adica soarta celor ce ridica
apostasii impotriva stapanirii, invitänd -0 razvratind norodul
dintru lini§tita lui petrecere" a. r

Intr'un manuscris din biblioteca episcopului de Buzau, Dio-

nisie, s'a gasit -urmatoarea insemnare, care, prin scepticismul.ei
dezamagit, rezuma exact morala pe care contemporanii au tras-o
din evenimentele din '1821 dupá moartea Mariei Sale
(Alecu Sutu) s'au sculat un Tudor Vladimirescu, slugeriu fiind,
fu partea Oltului, 0 au strâns o samä de nebuni, vrând sá faca
dreptate- in Tara Româneasca" 5 I

II. TUDOR $1. GENERATIA DELA 1848

Generatia care a asitat la evenimentele din 1821 reducea
deci mi§carea lui Tudor Vladimirescu la o räscoala taraneasca
impotriva proprietatii boere§ti. Almanahul Curtii, Statului
Principatului Valahiei" din 1837 nu vedea Inca in ea decit a-
fiaihiail. Acela0 Almanah, in 1842, vorbe§te de insurectia
Rdnzdniei" , iar iii anul urmator, de a doua epohá no-
rocita, cu inceputul stapânirii din fiii patriei a fi primiti sta-
Pânitori in Tara Româneasca" 6, ceeace arata o radicalä schim-
Ibidem, p. 328.
2 C Aricescu,II,p.i9o.
3 A. Beldima n, jalnica trag die, dupä Aricescu, II, p. 273.
4 N. I org a, op. cü. p. 85. Istoria lui Cioranu nu poate fi considerat5.
ca o taárturie contemporana, fiindcA a fost serial mai tfirziu i adesea nu face
cleat sá parafrazeze pe Potino.
:* 5 Revista Istoricd, IX, p-. 151 si urm.
E m. VIrtod u, Insemmiri despre 1821 (Arhiv.te ()Beni i, IX, x930)
pp. 269-276).

www.digibuc.ro
 12 INTRODITUERE

bare in modul de a considera evenimentele din 1821. Prin

urmare, ideea ea' ráscoala lui Tudor Vladimirescu a fost o
revolutie nationalâ care a pus capât domniilor fanariote si
a deschis o noug epocá in istoria noasträ apare pentru
prima oarà pe la 1843 si a fost pusá in circulatie de
generatia care avea sä facá revolutia din 1848 i unirea
din 1859. Având nevoie de p5rinti", adicä de precedente
revolutionare, tinerii formati in Apus au transformat miscarea
din 1821 dupà idealul lor revolutionar, atribuindu-i acelasi ca-
racter i aceleasi scopuri pentru care au luptat i ei. Declaratiile
fruntasilor acestei generatii sunt concludente. Cea mai intere-
santâ e a lui Mihail Kogälniceanu.
Tudor Vladimirescu, scria el in 1852, revendicâ dreptu-
turile nu numai ale Várii, dar si ale claselor desmostenite. El ia
arma nu numai in contra Fanarietilor, dar i in contra boerilor
sau a despuetorilor norodului, spre a intrebuinta propriile lui
cuvinte" 1. Francezul Paul Bataillard, care a apArat cu atata
talent i caldurà cauza unirii Principatelor, a väzut in miscarea
din 1821 mai ales o tendintä spre independentá. Tudor Vladimi-
rescu, spune el, a ridicat steagul independentei sub suzerani-
tatea legitimr a Portii, dar oamenii nu l-au inteles i ,,cel mai
mare Roman al istoriei contemporane a pecetluit cu sângele säu
alianta natiei sale cu Sultanul" 2. Vasile Boerescu rezuma sensul
revolutiei nationale din 1821" in restabilirea dreptului tArii de
alege Domnii 3. I. C. Brätianu spune de asemenea câ
Tudor a urmArit emanciparea completa i, dacà n'a izbutit, el
a scApat cel putin Principatele de Domnii straini. Ca Roman,
ca cetâtean activ, declar cá, la 1821, a fi incins palosul i m'as
fi pus sub stindardul Domnului Tudor" 4. Nicolae BAlcescu, pen-
tru care sensnl evolutiei noastre istorice s'a definit prin ne,
voia unei revolutii democratice i sociale", vede in Tudor Vladi-
mirescu personificarea desteptArii noastre nationale". El a in-
ceput prin a aräta devotamentul tàrii fata de Poartà, dar a cerut
ca Poarta sà restitue tàrii vechile sale drepturi, sà alunge pe
1 Cronicele Romania, vol. I, Prefata, p. VIL
2 D. Sturdz a, Acte §i documente, III, p. n.
3 D. Sturdz a, Acte §i documente, vol. II, p. 34.
4 Idem, VII, p. 554. Un Toma Brátianu e amintit, aláturi de Dinka Go-
lescu, Ilarion de Arges si Dionisie Lupu, printre propagandistii Uteriei in Tara
Româneascá. In 1833, era ispravnic de Arges. (U m. Virtos u, Insemndri
despre 1821 (Aritivele Olteniei, z930, p. 273).

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE. la
Fanarioti, sá ia puterea din mainile hräparete ale ciocoilor i sà
stabileased o constitutie in armonie en traditiile democratice ale
institutiilor primitive". Dar miscarea din 1821, neputând. rezolvi
problema improprietaririi taranilor, a ramas o revolutie pur
nationala i dernocraticr 1
In sfarsit, iata i märturia unui revolutionar roman din
Ardeal : Angust Treboniu Laurian e i el de parere ea scopul
miscarii din -1821 a fost curatirea tárii de Fanarioti" i restau-
rarea drepturilor celor vechi de a-si. alege Doinn roman" 3
In. - TUDOR $I ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA
Prima lucrare iStorica inchinata evenimentelor din 1821 nu
e deeât justificarea tezei generatiei din 1848. E Istoia Revolu-
tiunii române din 1821 de C. Aricescu, apäruta la Craiova, .in 1874.
Chiar ì prin tönul expunerii sale, Arice'scu se leagä de revolu-
tionarii din 1848. Tudor fu insemnat de degetul Providentei ca
liberator at Romdnilor din ghiara Fanariotilor, duPä cum fusese
odiniOara Moise liberatorul Evreilör din ghiara Fam'onilor". Con-
centrând îñ inima sa suferintele seculare ale unui popor mar-
tir" suferinti pricinuite de 'jafurile i nelegiuirile: Grecilot
Turcilor"--- el medita in secret liberarea lui, Preparandu-se ani
intregi pentru realizarea acestui nobil scop". Miscarea eterista
ii oferi prilejul favorabil de a protsta energic in -numele mai
múltor mini:lane de Români''; impotriva untii régim arbitrar, de
urn31inta i de coruptiune", de a .trezi in Romani sentimentul
patriotisniului,si de a da fanariotismului lovitura de gratie. El
fu fericit a räscumpara cu sângle sau drepturile tarii si ale
claselor desthostenite". Astfel Tudor inaugura era dreptatii
a legitimitätii", caci, desi dupa moartea lui Poarta nu rectinoscu
decat dreptul tarii de a se guverna prin Domni pamânteni, sa-
manta aruncata de Tudor pentru emancipärea claselor desmos-
tenite rasäri mai, tariiu dete früctele sale binefacatóare".
Astfel impamántenirea taranilor in 1864 ,ar fi fost consecinta di-
recta. a miscärii lui. Tudor 8.
Aricescu stabilit lucrarea pe o vastä documentare, in
mare parte inedita, dar de .valoare foarte inegalL Ct,t o,credu-
litate fära margini, el considera ca importante adevärate, .toate
N. B Ale es c u, Opere. Ed. G. Zane, Bucuresti, xo4o, p. 23
si vol. 12, P. 119.
Citat dup5. N. I or g a, Izvoarele contbripaatle, Prefata, p. V.
3 A r ic e sc u, I, p. XVIII, 194.

www.digibuc.ro
14. INTROD17CERE

mArturiile culese din gam martorilor räscoalei dupA o jumAtate

de veac dela sAyâr0rea evenimentelor.
Mu It mai gray e faptul cA, sub imperiul ideilor preconce-
pute, autorul da d.ocumentelor sensul in loc de a-1 primi
el dela documente. Un exemplu-tipic avem In prima proclamatie
a lui Tudor Vladimirescu. Textul original 2.§a cum a fost res-
tabilit dupá ciorna autografg a lui Tudor de d. E. Virtosu, se
adresa Cittre tot norodul omenese din Bucure§ti 0 din celelalte
ora§e 0 sate ale TArii Române§ti" 1. Aricescu care a publicat
textul dupg Dârzeanu, in loc de tot norodul omenesc", dà
tot poporul romdnesc" de0 in DArzeanu textul e corect redat 3.
2,
La pagina 77 a volumului de documente, Aricescu repro-
duce scrisoarèa lui Tudor cAtre zabetul din Romanati, in care
Tudor aratá cà toatà raiaua impgrAteascA... ne mai putând su-
feri prAzile i jafurile ce li s'au fAcut de ceitre mai marii kr,
s'au sculat impotrivg.-le". La pag. 127 a istoriei sale, Aricescu
rezumá acest pasaj in modul urmátor : Cauza acestei fAscoale
sunt jafurile Grecilor, cari au adus poporul la desperare". Por-
nind dela ideea preconceputA cA mi§carea lui Tudor avea un ca-
racter national, indreptat impotriva Grecilor, mai marii" popo-
rului care I-au impins la desperare prin jafurile lor nu puteau
fi cleat Grecii
La pagina 91 a volumului sAu de documente, Aricescu
reproduce dupA Die Fotino o declaratie a lui Tudor Vladimirescu
câtre panduri, in care le aratä cà mi§carea sa nu e indreptatä
impotriva boerilor, dupa cum gre0t au inteles boerii, ci e din
porunca tarului Alexandru i prive§te mântuirea intregului neam
cre§tinesc" (se intelege, din Imperiul otoman). Aricescu declarg.
actul neverosimil, ceeace nu-I impieded sg. redea cuvântul cre§-
tinesc" prin grecesc". Astfel, chiar dad. cineva ar lua de bung
declaratia ar rImâne cu coiwingerea cl Grecii nu urmAreau cleat
scopuri particulare 0 nu emanciparea tuturor crqtinilor din Im-
periul otoman, cum sustineau Eteri§tii. In afarA de aceasta se aratA
cA autori ca Fotino i Filimon nu trebue luati in seamä, ca fiind
ostili lui Tudor Vladimirescu.
Dar dad. Aricescu deformeazá realitatea din nevoia de a o
idealiza, Nicolae Iorga o deformeazA dintr'o prejudecatA doctri-
1 E. Virtosu, Pagini de revoltd, p. 33.
2 A rIc esc p. 27.
8 IorgaDirzeann, p.6.

www.digibuc.ro
 INTRODUCZRE 15:

nalä, pentru a o face sä intre in cadrul teoriei lui despre origi-

nea tgrâneasal a institutiilor noastre voevodale. RAscoala lui
Tudor Vladimirescu a fost, dupà Iorga, un episod scurt de ini-
tiativà i organizare tärâneascr 1, o manifestatie a teränimii re-
clamându-si cele mai vechi drepturi, a cáror amintire nu pierise
din mintea lor ( manifestatie care nu-si atinse scopul si din
cauza suprimArii, prin crima Eteristilor, a sefului ei, Mfá de care
toatá istoria noasträ contemporanâ, incapabilá de a pleca dela
o actiune or6seneascâ, dela un mic numàr de tineri formati in
Apus i imitând singur Apusul, ar fi luat alt drum" 2. SA 16sAm
la o parte pârerea cá un accident personal ar fi putut afecta
toatà istoria noastrl contemporanA" i sâ examinâm ce se in-
telege prin vechile drepturi ale tlränimii". Iorga nu spune ni-
mic, i ar fi greu sâ spunä, fiindcâ oriat am cobori in trecut
nu intâlnim la sate decât rumânie", adicâ o târânime aservitá,
lipsitä de drepturi. TIranii care au alergat in 1821 sub steagul
lui Tudor n'ar fi putut, chiar dacà ar fi cAutat, sä invoace ni-
ciun drept istoric pentru a justifica o miscare de emancipare.
Este'adevárat cä proclamatiile lui Tudor vorbesc de restabilirea
vechilor drepturi i privilegii ale tärii, dar prin aceasta contem-
poranii nu inteleg deckt dreptul boerilor de a alege pe Domn
privilegiul exclusiv al pâmântenilor de a ocupa slujbe politice.
Faptul acesta, chiar dacä documentele ar permite o ezitare, ajunge
sà rAstoarne teza lui Iorga i sä ne arate cà initiativa miscarii
din 1821 a venit in adevâr dela actiunea orAseneascA, inspiratà
de idei apusene", i pentru aceasta nici n'a fost nevoie de exis-
tenta unei burghezii. române. Din, moment ce târile noastre au
intrat in relatii de schimb cu tarile capitaliste din Apus, acestea
ne-au impus institutiile i ideile burgheziei occidentale, adicl
programul politic al Revolutiei franceze. Miscarea din 1821, or-
ganizatá de Greci, s'a inspirat direct din acest program.
Pornind dela o idee preconceputâ, nu e de mirare câ au-
torul a vâzut lucrurile prin aceastä idee, i totdeauna o idee
1 N. I o`t g a, Izvoarele contemporane asupra mi§cdrii lui Tudor Vladi-
mirescu. Prefata, p. III. Cu titlu de curiozitate reproducem aceastA frazA dela
Inceputul Prefetei : MiFarea lui Tudor Vladimirescu, o revolutie pentru epoca
noastrA 0 de fapt a fost o revolutie, o puternicA i indrAsneatA revolutie,
care nu ei-a ajuns scopul din urmA 0 care n'a putut da tndsura ei". 0 revolutie
care nu-0 atinge scopul se nume§te complot sau riscoalA, nu o puternicA
lndrAzneatA revolutie" 1
a N. Iorg a, Istoria Romdnilor prin cdldtori, vol. III, p. 1/9

www.digibuc.ro
16 INTILODUCEBE

preconceputl schimbl, inventeaa. i omite faptele. Iata" un caz

tipic de alterare, de rástälmacire a unui fapt. Iorga recunoaste
e adevaat cà numai cu jumaate gura se pare"
Tudor, ofiter rusesc, purtaqr de decoratie impäräteased a si
jurat, va da ajutorul la acest fàzboiu folositor, strângând
iarbisi in jurul s'Au cetele pandurilor" 1. Iorga stia deasemenea,
si in mod cert, Ca: Tudor a plecat din Bucuresti cu o ceatä de
Arnàuti domnesti pusi la dispozitia lui de Iordache 2, §1 cu banii,
luati din Casa .Eteriei" 3 pentru a revolutiona Oltenia, duliä
planul i la moMentul fixat de sefii Eteriei. Dar aceste fapte
nu concorda cu ideea pe care autorul format-o despre rolul
lui Tudor, si atunci Iorga il sileste pe Tudor sa se deszia. :
Cel ce vorbeste in acest act proclamatia dela Pades nu e,
desigur, ortml plait de Eteristi, acela care, primind bani dela
dânsii i acânduTle jurämântul, intelege sà-i slujeascá. Daeá nu in
cea dintâi clipà, mäcar pe urm'd, in acea cale de câteva zile,
Tudor se gândise la ce poate indeplini i intelesese ce zadarnice
sunt dorintele. i planurile i inchipuirile acelea mari ale Greci-
lor" 4. E nevoie s'a" spunem cg toate acestea sunt pure fantezii
atâta timp cat a crezut-o sprijinità de Rusi, Tudor a
rämas credincios Eteriei ? Dar inseamng oare a inälta pe Tudor pre-
zentându-1 ca sperjur. din cea dintâi chi:a" a plecaii sale din
Bucuresti. cu banii i cu soldatii Eteriei ? Numai prin aceastä
nesocotire a conditiei lui Tudor, ca membru al Eteriei, relatiile
lui Ipsilanti cu apitanii Artautilor din. oastea lui Tudor pot fi
socotite ca prietesug trädätor" 5. Retfalgându-se din Bucuresti
spre Pitesti, Tudor, nu voia spune Iorga,, sà se uneascg, cii
niciun chip" cu Eteristii ; el n'avea de ee sá caute a impà.rtäsi
peirea lor apropiatà" Adevàrul e c51 Tudor, neputându-se In-
elege cu Turcii, s'a tras dela Bucuresti spre intrupare eu cei-
lalti ai nostri crestani" 7, adid. cu Grecii lui Ipsilanti, si la
Golesti reinnoi jurgmântul de credinta fata de Eterie. In sarsit
numai printr'o deformare a realiatii a putut fi prezentatä ca-

1 N. lorga, Un apdrillor dl aracilor : Domnul Tudor din Vladimir,

Budurefti, /939, pp. 49-50.
2 Ibidem, p. 51.
3 Ibidem, p. 129.
-4 Ibid m ppa 53-54-
5 Ibidem, p. 130.
6 Ibidem, p. 147-
7 p. 194-.

www.digibuc.ro
 INTRODIICERE 17

pitularea lui Tudor fata de boeri, dela 23 Martie, ca cea mai

insemnatâ zi de biruintä din §ubreda Domnie" a lui Tudor 1".
De cât prin studiile sale de ansamblu, Iorga a adus o con-
tributie mult mai pretioasâ pentru cunoa§terea evenimentelor
din 1821 prin publicatii de documente 0 prin articolele 0 comu-
nicarile sale asupra unor chestiuni de amänunt.

DupA N. Iorga 0 inspirându-se in parte din metodele lui,

studiile asupra lui Tudor Vladimirescu au marcat tendinta de a
se transforma in hagiografii. Marele Oltean" a devenit obiectul
unui cult, al cArui organizator 0 paznic e azi d-1 Bodin. D-sa a
adus multe informatii noi §i unele preciziuni interesante, dar când
a fost vorba sâ interpreteze materialul documentar, in locul pro-
cedeelor obi§nuite 0 fastidioase ale criticei, a ales calea mult mai
comodâ a afirmatiei inspirate de credintà, fiindck ne l'Amure§te
d-sa, aqiunile lui (ale lui Tudor), revoluga 2, râmân in mare
parte enigme, pe lângä care privirile ofilite 0 cercetAtoare, de
cabinet neobi§nuite cu cartea falnicl a naturii 0 cu sbuciumul
vietii in zadar cautA sA pigule adevAruri". In contact mistic
cu fortele elementare ale naturii, rasei 0 credintei române§ti,
d-1 Bodin e in mAsurA sA ne desvAlue 0 nouâ, ca printr'o noul
revelatie, adevAruri la care, pigulind", nu ne-am fi putut ridica
niciodatâ. Iatä. de pildâ cum se prezintä. intuitiei revelatoare a
d-lui Bodin natura intimâ a lui Tudor Vladimirescu. Tudor a
fost deopotrivA : o fire puternicA de cârmuitor predestinat al
norodului s'Au ; un suflet drept 0 urmärind dreptatea peste orice
fel de consideratii ; o con§tiintA purg 0 activä. de cre§tin cucer-
nic din timpurile inceputurilor bisericii lui Hristos ; un om sincer,
de o asprA 0 crudA sinceritate ; un mare taciturn, tacerea 0
secretul fiind legile cuvântului sAu". Ce rost mai poate avea
documentul inteo astfel de conceptie ? Cel mult acela de a
ilustra afirmatiile credintei 3.

1 N. I org a, op. cit., p. 119.

2 Sublinierile sunt ale d-lui Bodin.
3 Pretnizele la un curs despre Tudor Vladintirescu (Revista istoricd ronstind,
vol. XIV, fasc. I (1944) 13. i6). IatA un alt exemplu care, de§i, poartA numai
initialele revistei, e incontestabil de d-1 Bodin : Tudor Vlaclimirescu e pent=
Romani exemplarul cel mai curat si mai puternic pe care rasa noastrA qi le-a
dat in clips decisivA a deschiderii epocei sale contemporane. De aceea, el nu
IntruchipeazA numai o figurA strAlucitA a trecutului, ci 0 un simbol al sfortl-
rilor autobtone spre care RomAnimea i§i va Intoarce intr'una privirile ca spre
2

www.digibuc.ro
 INITODITERE

Impotriva tendintei de a opune scopurile gteriei

mi§carii lui Tudor Vladimirescu a reactionat 4. I. C. Filitti. In
.Franantdrile.politice ci .sciale n Principatele ronaine dela 1821
la 1828"1 0 in douä articole : Grecs et Roumains en. 1821 (1934)
0 Tudor Vladintirescu 4937), d-sa a aratat ca gteria urmarea
unirea tuturor cre0ini19r din Imperiul otoman pentru a cuceri
libertatea tuturor i ea aceasta politica era de acord cu aspira-
tiile de ,emancipare ale Românilor. Nu era vorba de a asigura
sfapânirea greceasca in principate, cum s'a rastalmäcit lucrul de
Meg., dupa intrarea Turcilor in principate contra eteri§tilor, in.
spopul de a nega orice intelegere cu ace§tia". D. Filitti a in-
. .
teIes just 0 sensul arzului lui, Tudor catre Poarta i raporturile.
lui
. Tudor cu : Colaborarea celor doi §efi era. conditio-
nata de interventia Rusiei, care nu se produse". Dar d. Filitti,.
ocUpându-se mai mtilt accidental cu Tudor Vladimirescu, n'-a
märit in- toate amämintele actiunea lui Tudor 0 de aceea n'a
patut tráge toate consecintele din aceste vederi. Farà justifica-
réá, interna a faptelor, ele ramân simple postulate ce urmeazä.
a fi dovedite. :
In fond 0 considera actiunea lui Tudor 0 mirarea
cu toata identitatea de scop pe care le-o atribuie,
ca paralele i independente. De aceea ultima faza 4 actiunii lui
Tudor, relatiile lui cu boerii 0 politica lui taraneasca Ii raman
straine.
IV. TEORIA LUI A. D. XENOPOL
0 conceptie, care s'a impus imediat §i care 0-a pästrat
autoritatea pânä azi, se datorete lui A. D. Xenopol. pupa. a-
cesta, Tudor a urmarit dela inceput mântuirea taranului din
robia boeralui". Revolutia din 1821 avea un caracter social nu.-
unul. politic, 0 de aceea in proclamatiile i actele lui el nu face
diosebire intre boerii români i greci. Luptând insa contra q-
cârtnuirii sub care gemea, el se rasculase implicit contra regimului-
neomenos al domniei fanariote. Dela inceput insä. Vladimirescu
intelesese cà rascoala lui nu are nimic de impartif cu -aceea a
indreptar sufletasc". Cuni se vede, d-1 Rodin nu se multumeste sä atribue-
istoriei!o functie de educatoare in sens nationalist (si resist) ; d-sa vrea stt fags,
din ea o calluzA noral i religioasá. Iealul d-sale se coboarl la epoca in care
re.11gia i istoria se çonfundau. (Revista istoricd románd, 1943, vol. XIII, fasc,
Exemple de acestea se gäsesc in toate studiile sale.
1 BUcuresti, 1932.

www.digibuc.ro
 INTRODUCEIM

Greci1ori cà ar fi expus tara lui fOr5. niciun scop rOzbunärii tur-

ce§ti, dacà ar fi 'hiat parte la mi§carea greceased. Deasemenea,
el cautá sä. fereascà pe cat se putea mi§carea lui de abateri ne-
legiuiie, 616 el dorea trainica indreptare a relelor dela schimbarea
stArii legale, iar nu numai momentan dela patimile rOzbunätoare.
De indatà insO ce Vladimiresc u. incepe a lucra, allturea cu bo-
erii, el, inspirându-se din interesul lor, clà mi§cOrii sale un ca-
raster mai r4it contra domniei fanariote, schimbând tinta re-
volutiei sale- sopialà in nationalà i politicä" 1.
Dar din proclamatia Pade§ rezultá cg. Tudor, când
a ridicat steagul revoltei, era inteles. cu 9.-parte din .boeri 0 a
ordonat partizapilor sOi sä crute averile boerilor care, dup g. cum
sunt fäggduiti", aveau urmeze. Admitând teoria lui Xeno-
pol, ar,trebui sà conchidem cä. Tudor s'a inteles de mai inainte
cu hoerii ça sà. distrugà clasa boereasc4 i sg.-i confi§te mo§iile.
Xenopol a simtit contradictia i pentru a o rezolvi, adaogg. cg.
Tudor reprezenta interesul masselor i unirea cu boerii o Meuse
numai spre a da rgiscoalei sale o mai mare greutate... Stia el
doarä cà fail de. ajutorul masselor, boerii nu pot face nimic
de aceea el, capul acelor masse, se privea drept conducOtor al
mi§cOrii, läsând boerilor numai un rol de a doua mânà i ralmâ-
uând la a lui alegere, ca acei ce-1 vor ,141112C1 Pe el sà fie apärati
de urea multimii. El primise apoi dela boeri fg.gOduinta de a
sta alOturea de el, incát Tudor printr'un atare sprijin al boe-
rilor nu pierdea nimiç din.a lui neatârnare, i intArea numai po-
zitia lui de conducAtor al unei mi§cOri de rOzvrg.tire" 2.
Cu alte cuvinte slugerul Tudor Vladimirescu era in mOsurä
inainte de izbucnirea rg.scoalei, când nu era decât un simplu
vätaf de plaiu, sa. impung boerilor conditii care sá facà din el
§eful räscoalei i sä reducä pe boeri la un rol de mâna a doua.
Xenopol uu ne spune pe ce se intemeia forta lui Tudor §i. .ce a
putut determina pe boeri sà trateze cu Tudor §i. sg.-i. accepte
§efia intr'o rOsçoalä care, Xenopol o repetá, la inceputul ei nu
era ;aid politicA nici nationalg., ci socialà, adied de emancipare,
a tOra..nilor .din robia boerilor i .care .urmärea desfiintarea
boere§ti.
Dar §i. mai stranie, in teoria lui Xenopol, e afirmatia cA
Tudor s'a unit cu boerii i boerii au acceptat unirea cu, Tudor

Istoria Romanilor., Ed. Cartea Rornârteascii, Bucure§ti, 1930, vol. X, p. 71.

2 Ibidem , pp. 55-56.
k

www.digibuc.ro
20 INTRODUCERE

numai spre a da räscoalei sale o mai mare greutate". Expli-

catia aceasta aminteste o caricaturá din preajma Revolutiei fran-
ceze. Ministrul de Finante, Calonne, ajuns la capätul tuturor
expedientelor financiare, convoacä in 1787 o Adunare a notabi-
lilor pentru a le cere sä consimtà, nu la abrogarea privilegiilor
lor de clash:, ci la un impozit teritorial de 2 la sutá. Caricatu-
ristul reprezintä pe Calönne la tribunA, in halat i scufie de bu-
atar, cu un cutit de bucätärie in mânä. In fata lui, un card
de glste reprezintá Adunarea notabililor. Sub tablou, acest dialog :
Calonne : Iubitii mei administrati, v'am convocat sä
vä intreb cu ce sos preferati sä fii máncati ?
Ge4tele : Dar noi nu vrem deloc sä fim mâncate.
Calonne : Vä rog sä räspundeti la intrebare
Boerii lui Xenopol ar fi primele gâste din istorie care si-ar
fi ales ele înile bucätarul j i-ar fi indicat modul in care ar
fi preferat sä fie gätite.
Dar teoria lui Xenopol nu, e in contradictie numai cu lo-
gica, ci i cu documentele. Una din consecintele acestei teorii
e afirmatia cá miscarea lui Tudor pornità contra boerilor jefui-
tori, cu anume arätare &A nu este indreptata impotriva ocâr-
muirii turcesti" ar fi fost fundamental deosebitä de a Grecilor
care avea un caracter politic si era indreptatä .contra stäpânirii
otomane".
Xenopol nu ignoreazä cá multi boeri munteni si moldoveni,
in frunte cu clerul inalt, fAceau parte din Eterie, dar adaogI
cA boerii români nu erau initiati in secretul Eteriei 0 nu
aveau de gând sä. se scoale impotriva Turcilor. El constatA dela
inceput, o mutualä neincredere intre Greci i Români".
El nu neagá faptul cA Mitropolitul Veniamin al Moldovii
a incins pe Ipsilanti cu sabia in biserica Trei Ierarhi, a värsat zece
mii lei in cassa Eteriei, a dat armatei grecesti un soldat inarmat
pe cheltuiala sa si a (Inuit lui Ipsilanti patza telegari, ca exem-
plul lui a fost imitat de Domn si de majoritatea boerilor mol-
doveni. Xenopol stia toate acestea, dar, pentru salva teoria,
sustine cä aceste acte nu erau sincere. La inceput, spune el,
Moldovenii trebuiau sä. se prefacá in fata Grecilor, care incäl-
case inarmati o tarA lipsitä de orice apdrare". Adevärul e ca
Ipsilanti a trecut Prutul cu vreo 20 de oameni i oricât de slabá
am presupune fo4a militará a Moldovei, cu greu putea fi incgl-
catà de o ceatà atät de micä. Intrucât priveste prefäcgtoria"
Moldovenilor in fata Grecilor e destul sl amintim cA oastea

www.digibuc.ro
 INTRODUCRRE 21

resursele cu care Ipsilanti a pornit sg elibereze Elada s'au con-

stituit in Moldova si cg aproape toti boerii moldoveni, in frunte
cu Mitropolitul Veniamin, erau eteristi.
Aceeasi eroare in aprecierea raporturilor dintre Ipsilanti
si Tudor. Xenopol spune cg la Bucure§ti, in mijlocul boerimii
aliate cu el, miscarea pornitg de dânsul trebuia sä sufere o adâncg
prefacere in al ei caracter. Ea nu se mai putea mentine ca o
räscoalä pornità contra elementului boeresc pentru revendicarea
drepturilor poporului". Tudor se intelege cu boerii pentru izgonirea
Grecilor si suprimarea regimului fanariot. Miscarea lui Tudor,
socialg la inceput, fu impinsg de boerii cu care el se aliase pe
tgramul politic si national". Dar, schimbarea caracterului mis-
cärii lui Tudor trebuia sg-1 pung in vgditá dusmgnie cu Ipsi-
lanti".
Adevärul e cg Tudor a schimbat orientarea politicii sale
dar nu in sensul argtat de Xenopol ci in sensul unei intelegeri
cu Turcii, dupg ce s'a convins 61 actiunea lui Ipsilanti nu se
bucura de sprijinul Rusiei.
Stabilirea acestui fapt ne duce la miezul problemei, la re-
latiile dintre miscarea lui Tudor 0. revolutia eteristá si la con-
statarea, care pune inteo luming cu totul noug istoria lui Tudor
Vladimirescu si a rgscoalei din 1821, cg pang la 19 Martie, cand
a fost lovitg de dezavuarea tarului, miscarea lui Tudor Vladi-
mirescu s'a confundat cu miscarea eteristg.

V. .--- TUDOR 5'1 MISCA REA ETERISTA

Toate istoriile de pang acum se acordg in a considera rgs-
coala lui Tudor Vladimirescu ca o miscare spontang, pornitä din
suferintele unui popor care a atins marginile rgbdärii. In reali-
tate, miscarea lui Tudor Vladimirescu a fost indelung si minu-
tios pregnitg. Originea ei se confundg cu a Eteriei care, dela
inceput, izbutise sg castige clerul inalt si multi boeri români.
Tudor a fost chemat la Bucuresti incg din Noembrie 1820 si a
stat acolo pang la vestirea mortii lui Alexandru Sutu, cand a
plecat cu o ceatá de Arnguti din garda domneascg, sg rgscoale
Oltenia. Acolo a gäsit trupe recrutate de mai nainte.
Eforia din Bucuresti i-a pus la dispozitie fondurile care i-au
permis sg plgteascg totul, rechizitii, hrang, servicii, in ducati
imperiali de Austria". Abia dupg ce Tudor a ajuns in Oltenia
incepe propaganda pentru ráscularea satelor. Primii la care Tudor

www.digibuc.ro
I INTRODIICERE

a fäcut apel au fost Pandurii, care, in ciuda privilegiilor si con-

stitutiei tärii, fuseserd supusi la d'Ajdii. Tudor i-a räsculat fág5.-
duindu-le leafä i slobozenie'. Pandurii s'au räspandit la 'sate
si au chemat p-opórul la arme pentru jertfirea averilor räu ago-
nisite ale tiranilor boeri".
Cuprinsi de entuziasmul räsbunärii", cum spune Dar-
zeanu, täranii alergau orbi" sub steagul lui Tudor, care, pentru
ei, nu putea insemna decit libertate i ámânt.
Dar, se va spune, aceasta e o adeväratä miscare socialä
ea justificA perfect teza lui Xenopol. Asa ar fi, dad. Tudor' ar
fi urmärit in adevär sà scoatä pe tärani din robia jefuitorilor
boeri" i sà schimbe repartitia proprietätii In folosul tdranilor.
Tudor nu numai cà n'a urmärit acest scop, dar in conflic-
tele dintre boeri i täranii räsculati, el a luat partea boerilor.
Cánd o ceatä. de Arnäuti si de panduri au atacat conacul Ote-
telesanu dela Benesti, Tud6r a alergat in ajutorul victimelor
a pedepsit cu moartea pe prineipalii vinovati.
Atunci de ce s'a ridicat Tudor si ce urmärea miscarea 1:1or-
-Ilia de el ? Tudor a definit el insus'i scopul miscärii sale
intr'un discurs catre panduri :
FLA.' azi nu v'am descoperit pricina tainicä a scui
lärii mele.Nu dela mine singur am ridicat armele, ci in infe1e-
gere cu mai marii nostri, si de aceea nici riu priveste a-
ceastä miscare la stingerea boerilor, cari nu ni se impotri-
vesc cu dinadinsul, fiind gresitä ideea ce v'ati fäcut de
Acura, fiindeä se apropie ceasul, iatä vä descoper
la toti adevärul, incunostiintându-vä c pornirea aceasta
este din porunca tarului Alexandru al Rusiei ; i priveste
.nu fiumai mântuirea noasträ, ci a intregului neam crestinesc.
Printul Alexandru Ipsilanti, esind ,din Moldova, a
cälCat pe pätnântul Tarii Românesti, cu insemnatä. ostire. In
urina sa se asteaptà i marea putere a Rusiei, care se aflä
.1a Prut.
vom inlesni trecerea printului Isilanti 'peste
Dunäre; Ca' sä meargà spre mântuirea patriei sale. P.'110
,
ne V9r. ajfita Ca sä Cuprindem cetätile' turcesti de jpe mar-
plea Dunärii, ce cad in pp.rtea npastrá ;.. i apoi ne vor
LISP, a ne carmn..1 singuri cuAegi1e noastre" 1.

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE Lib

Sensul acestei declaratii, a cArei autenticitate a fos't

'Visa la indoiala de Aricescu, rAsturna 'toata teoria,
e confirmat de polcovnicul Ioán Solomon, cAruia Tudor if comu-
nicase prin capitanul Iordache, in scris i cu juramant, 'cA
nu sunt sculati nici asupra boerilor, -nici a negustorilor,
numai pentru lege, sä scapani de ce era pang atunci" 1.
Cand §efii Eteriei, pentru motive tactice, ati decis SA por-
neascà revolutia in TArile Romane§ti, iveau nevoe' de o &vet-
siune in Oltenia, care O. atragá atentia Tuicilor asupra i8estui
punct i sl inlesneasca trecerea peste DunAre a MI
caz cal acest plan n'ar fi izbutit, cum in adevar n'a izbutit, con-
ducatorii Eteriei"sperau 'ea turburárile din parà vor determina
pe Turci sà trirnitä trupe, ceeace, constituind o cAlcare a tra-
tatelor, va provoca interventia Rusiei.
Omul cel mai potrivit pentru aceasta migiune le-a pärut
Tudo'r Vladiniirescu, care era Eterist i sudit rus, cuno§tea bine
oamenii i locurile din Oltenia, 0 avea, ca fost comandir de pan-
duri in 1807-1812, mare trecere in mijlocul acestei populatii tAz-
boinice. Nenorocirea a fost cá taranii au luat in setios chemarea
lui Tudor 0 au cAutat sA transforme mi§carea -eterista inteun
rAzboiu al celor saraci impotriva celor crezuti bogati" 2

Prin originea eterista a miFarii se explicA fazelè 1.6

cipale. In primul rand, tactica urrnata de Tudor in Olfetria. El
a cautat mai întiu s61 se asigure de manastirile intarite
le inzestreze cu stocuri de hrana i 'cu garnizoane 'de nadejde.
Impotriva cui puteau servi aceste cetati.? Evident nu impotriva
boerilor, ci impotriva Turcilor, dovadA ca 0 Ipsilanti in fata
primejdiei turce§ti a cautat sA punA mama pe aceste- manastiri.
In al doilea rand, numai prin afiliatia; la Eterie a mi§cArii liii
Tudor se explicl peripetiile campaniei pornita de ocarmuire Im-
potriva lui. Nu numai toate trupele trimise impotriva lui Tudor,
au trecut de partea tui, dar initiativa boerilor care voiau sA facA
apel la. Turci a fost paralizatä, mai Inainte de a se fi produs,
de 'consUlul Rusiei 0 de boerii care lucrau sub inspiratia lui.
Astfel inaintarea Fur Tudor spre Bucurqti nu ninnai cA n'a in-
tampinat absolut nicio rezistenta, dar s'a bucurat de toate tnlesni-
rile. Prin Constantin Samurca* i s'au trimis bani, prin Iordache

Biografia polcovnicului Solomon, p. 28.

2 Memoriul boerilor emigrati la Brapv &Are PiÍii. (Aric e s c u, U, p. x90).

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

Olimpiotul i alti cApitani, arme, munitii i hranä, i prin con-

sulul Pini incurajare i atestarea cá actiunea lui e sprijinitá de
Ru0. Mai e de mirare cà mânästirile oltene n'au opus nicio re-
zistentä când Dimitrie Macedonski, in uniformä de ofiter rus,
le-a somat, in numele tarului Alexandru, sá se predea ?
Evenimentele s'au desa§urat cu o perfectà logicä, ca'ntr'o
pksà bine construitä i bine jucatá, pânä când un fapt nea§-
teptat a rästurnat toate preinisele pe care se intemeia actiunea.
Acest eveniment a fost condamnarea de cAtre tar a mi§cárii lui
Tudor mai intâiu, apoi a lui Ipsilanti.
Condamnarea actiunii sale de catre tar a fost adusà la
cuno§tinta lui Tudor la 18 sau 19 Martie, st. v., o zi sau douá
dupd sosirea sa la Bucurqti, printr'un pitac al marelui vis-
tier Al. Filipescu i printr'o notá a consulului Pini.
Tudor a declarat cá dezavuarea tarului i publicitatea care
i s'ar da pe el nu-1 supärä". In realitate, dezavuarea tarului
risipirea iluziilor legate de puterea militará a lui Alexandru
Ipsilanti i-au rästurnat toate planurile.
Lipsit de sprijinul Rusiei, Tudor a trebuit sä capituleze in,
fata boerilor care i-au impus renegarea tuturor promisiunilor a-
cute taranilor.
Tudor e silit sà dee ordin norodului din toate judetele tärii
sä. dea toatà supunerea i ascultarea la stäpânirea tärii", impo-
triva areia Ii rásculase, i sá pläteascá nu numai toate impo-
zitele curente, ci i rämä0tele trecutului. In multe judete, tä-
ranii se opun executárii acestor ordine.
Fapt i mai gray, táranii care se increzuserä in cuvântul
lui Tudor incep s61-1 päräseasc51. La 2/16 Aprilie, Agentia austriac5.
din Bucure§ti raporteaza cá täranii care, la inceput, alergau
orbi" la Adunarea lui Tudor, nuli mai ascund acum nemultu-
mirea i desamägirea, fiind.c6 nimic din ceeace li se fäggcluise nu
s'a implinit. Li s'a promis cá la Bucure;ti drepturile lor natio-
nale vor fi recunoscute i cl li se va permite sá prade pe boeri,
acum Tudor vrea sä-i intrebuinteze pentru cauza Grecilor, cu
care nu au nimic comun. Mai mult de 400 au päräsit deja stea-
gul lui Tudor" i acesta era numai inceputul.
Prin acordul säu cu boerii, Tudor a pierdut increderea
spirjinul masselor populare 0 a fost redus, pentru salva si-
tuatia sà se inteleagà cu Ipsilanti sau cu Turcii. Tudor a incer-
1 Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 600.

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE 25

cat §i una i alta, dar n'a gasit la capâtul desperatelor sale in-
cercari deal moartea.
VI. RAPORTURILE LUI TUDOR CU IPSILANTI
Raporturile lui Tudor. cu Ipsilanti au fost ignorate sau
rastälmacite de istoriografia noastra. Dela inceput, scrie Xe-
nopol, Vladimirescu intelesese cà räscoala lui nu are nimic de
impartit cu accea a Grecilor", intâmpina cu hotärat gaud
de respingere pe revolutionarul grec". Adevärul e ca Tudor l-a
primit bine pe Ipsilanti, cu care era in leggin-A de corepondenta,
i-a pus la dispozitie superba casä a lui Grigore Ghica dela Co-
lentina i i-a oferit, contra plata in numerar, toate cele necesare
pentru intrefinerea armatei sale. De0 a constatat cá Ipsilanti nu
venise cu oastea ruseasca pe care o anuntasera proclamatiile sale,
Tudor s'a dus sa-1 vadä, i rezultatul intrevederii lor a fost un
acord de colaborare, care s'a tradus prin stabilirea unui condo-
minium : judetele de sub munte au trecut sub administratia di-
recta a lui Ipsilanti, iar cele dela câmpie au ramas sub controlul
lui Tudor, ca §i cele din Oltenia. Ce a putut determina pe Tudor
sà accepte acest aranjament atât de prejudiciabil ambitiei 0 in-
tereselor lui ? Teama de a nu zadarnici eventuale planuri se-
crete ale unei Puteri mai inalte", adica ale Rusiei, i presiunea
boerilor. In cursul intrevederii cu Tudor, Ipsilanti declarase cà
dacä n'a venit cu oastea ruseascä, a venit cu porunci. De0 n'a
fost lasat sà vadl in ce consistau aceste porunci, Tudor a putut
rämâne cu ilnpresia ca actiunea lui Ipsilanti serve§te totu0 cine
§tie ce planuri ascunse ale Rusiei. In afara de aceasta, boerii cu.
care se invoise i-au facut, farä inconjur, cunoscuta dorinta lor sa
se inteleagá cu Ipsilanti, i intelegerea s'a facut cu toata aver-
siunea lui Tudor, care aflase dezavuarea m*Arii lor de catre Rusia.
In baza ace1uia0 acord, când Ispilanti 0-a mutat tabära
la Targovi§te, boerii carmuitori trebuiau sa-1 insoteasca, iar Tudor
sa se traga la Pite§ti. Dar Tudor a amânat mereu plecarea
cand boerii, in frunte cu Mitropolitul, s'au gatit sa plece la Tar-
govi§te, Tudor i-a arestat i i-a inchis la Belvedere. Mäsura a-
ceasta arunca o vie lumina asupra politicii boerilor rama.0. la
Bucure§ti i asupra raporturilor lor cu Tudor 0 cu
Boerii, in frunte cu Grigore Bäleanu §i Alexandru Filipescu-Vulpe,
au ramas la Bucure§ti, fiindcä ei erau intele0 cu Ipsilanti, nu
cu Tudor, 0 au inteles sa ramanà in serviciul lai 'Yana la urma.
Dar, in lipsa Domnului, ei erau depozitarii autoritatii supreme

www.digibuc.ro
26 INTlibUtTalti

tara i, 'plecând ta. TArgovi§te, ei Puneau aceaStä autoritate

in slujba lui Ipsilanti §i läsau pe Tudor in vânt fArà sprijinul
legal la ça.re tinea atât de mutt. De adeea, neputând 1tfe1 sä-i
impiede-ce'-i-p1éca, Tudor i-a arestat. Aceastä loviturà a rupt
legAtura dintre Tudor 0 Ipsilanti. Cum era de a§teptat, condo-
-miniul n'a putut dura. Aplicarea lui a dat loc la incriminAri amare
0 de o parte 0 de alta.
Dar ceeace a indispus uaai mult pe Tudor au fost aerele
de Domnitor pe care 0 le dAdea Ipsilanti. Dela TArgovi§te, el
a lansat dtre nobilii fii ai Daciei", o proclamatie in care ex-
pftne etemeliile pe care va trebui sä se rezime viitoarea legis-
latie politid a tArii" i anume Domn pämântean i regim con-
stitutional. Aceste declaratii dAdeau consistentä svonurilor dupa
care Ipsilanti ar fi urmärit sà obtinä tronul Tarii Române§ti.
Or; e un ludru mai presus de indoialà, CA Tudor râvnea el la
-aceastA demnitate. De indatà ce a inceput sà recunoascA mai
-1Amurit lucrurile", spune Naum, Tudor s'a retras din tovärA0a
lui Ipsilanti revenind insä la alte cugetäri mai inalte, cA el, ca
.localnic, se cuvine sä guverneze singur ca neatârnat, in toatä.
ntinderea Tarii Române§ti"
Chiar i dupl dezavuarea nriFärii sale 0 a lui Ipsilanti de
.cAtretarul Alexandru, Tudor- spera cA, dacA se va mentine pacea
intre Rusia i Turcia, aceastà va respecta tratatele 0 nu va cdlca
.teritoritil tdrii, i va trimite comisarul impArAtesc cerut de el in
toate arzurile dtre PoartA. Atunci el, -care a fost primul actor
_al acestui succes, se 'va urea, prin vointa poporului, pe scaunul
Domniei. Iar dad. Turcii vor näväli in tara, violând tratatele
cu Rusia i -rupAnd pacea, o§tile ruse§ti vor trece Prutul, Tudor
-va räscula tot poporul 0 se va pune-in fruntea lui, ceeace-i va
.permite sa cucereasd tronul cu armele.
Oricare ar fi fost calculele lui Tudor, fapt e cA la Bucu-
re§ti noiodul incepu -a-i zice Domnul Tudor', iar el incepu a
porunci i inAuntru 0 in afarä ca Un stäpânitor" puse cä-
-ciula de hAr0e neagrA cu fundul alb care numai Domnilor era
-rânduiall a purta".
E probabil, de altfel, cA i efii Eteriei i-au promis, când
.1-au ridiCat, scaunul domnesc ca recompensä.

1 ¡start:a Zaverei, p. 549..

www.digibuc.ro
 INTRODUCEIrE 21

VII. INIELEGEREA LUI TUDCIR CU 7'URCII

Dupä ruperea ielatiilor sale cu Ipsilanti, Tudor nu mai
@Area alt mijloc de a-0 salva cauza decât intelegerea cu Turcii.
Dar mijlocul acesta, lucreze mute= mod cu totul
contrar situatiunii care-I produse'se" 1, avea sä fie izvorul tuturor
nenorocirilor sale ulterioare.
Tudor a intrat in tratative oficiale cu Poarta i cu paii
serhaturilor de indatà ce s'a. convins cä m4carea eteristaThu era
su4inutä, de Rusia. Bazat pe arzurile adresate portii, i-a fost
foarte upr sà pretina. cà Mi§carea lui nu a fost indreptatg fin-
potriva stàpânirii otomane, ci impotriva Fanariotilor care au des-
fiintat privilegiile tärii 0 au stors pâra la sânge norodul. Ac-
tiunéa de restaurare a drept5.1llor trii, pornitá de Tudor, 'se
confunda deci cu politica de represiune a insurectiunii grece§ti,
intreprinsä. de Turci. Teza era foarte .abilá i putea ralia pe toti
patriotii, mai ales c5., aruncând asupia Fanariotilor toat'à räspun-
derea nenorocirilor tä.rii, lása intacte privileglile de clasá ale boe-
rilor. De aceea, dupa. dezavuarea mi§cäsii lui Ipsilanti, chiar
fooerii iusofili s'au putut asocia la demersurile lui Tudor. A§a
a ajuns Tudor VladimiresCu, mai târziu, protagonistul unei po-
litici nationale de reactiune impotriva stäpânirii fanariote.
Primele tratative ale lui Tudor cu Turcii aveau un carac-
ter oficial i s'au fa:cut prin mijlocirea Divanului. Ele cereau in
esentä. un Efendi care sà asculte plângerile Jàrii. Turcii a.0 rás-
pune cà ,,nu se face cerere de dreptati cu armele in mânä.",
inainte de a accepta sà trateze, au cerut liii Tudor sä. Opuna
armele. .

Dar Tudor nu s'a oprit aici. El a oferit Turcilor cooperarea

sa pentru präpädirea" Grecilor lui Ipsilanti. El cerea : Domn
iomân oaste pàmânteanä. de 12.000 de oameni §i trupe turce§ti
Ca sä.; kdea prins pe Ipsilanti.
Planul lui Tudor era acesta ca, trecând in dreapta 01-
tului, sà ia maigin'ea Carpatilor din Oltenia, iar Sava s'a." ia mar-
ginea Carpatilor din Muntenia 0, in timp ce Turcii vor fi inain-
tat dinspre Dungre, sá invälue armata greceascà ce se in0ra
intre Câmpulung, Pite§ti i Târgovi§te.
Dar Sava, cu care intocmise acest plan, I-a trädat i tru-
pele sale nu 1-au urmat. In afarà de acesta, corespondenta sa
cu Turcii a alzut in mâinile lui Ipsilanti. Ridicat din mijlocul
3. me Potino, p.p.

www.digibuc.ro
28 INTRODIICERE

trupelor sale färl ca nimeni sä-i ja apArarea. Tudor a fost ju-

decat de un simulacru de Tribunal 0 executat la Târgoviste, la
27 Mai.
P5räsind drumul revendicArilor grAnesti pe care le-au
stArnit proclamatiile lui, si cauza greceascA care acuse din el
un sef revolutionar, Tudor avea fatal sä se incurce in intrigi
pentru care nu era fdcut si care aveau s5.-1 piardá fArA s5.-i lase
m5.car aureola de martir al unui crez.
Concluzia care se desprinde din aceste consideratii e CA
rolul atribuit de istoriografia noastrA lui Tudor Vladimirescu in
miscarea din 1821 e un mit.
Scopul initial al miscArii lui Tudor Vladimirescu n'a fost
nici emanciparea tgranilor, nici schimbarea regimului politic.
Misiunea lui a fost sá inlesneascA, printr'o diversiune provocatA
in Oltenia, trecerea trupelor eteriste in sudul Durarii. In caz de
izbAndA, Rusii aveau sA ne ajute sA ocup5m cetAtile de pe mar-
ginea DunArii, ce cad in partea noastrA, i s5 ne cArmuim apoi
dupà legile noastre". Prin mijlocirea lui Iordache Olimpiotul,
Eteristii au fAcut sà luceascA in ochii lui Tudor n'Adejdea cI ya
putea fi numit Domn al TArii Românesti. Aceste planuri au fost
rAsturnate de douá fapte neprev5zute : interventia masselor Da-
räne§ti care au luat in serios atacurile lui Tudor impotriva pro-
prietAtii i drepturilor boere§ti, si dezavuarea tarului. Agitatia
tärAneascA a aruncat p Tudor in hratele Nerilor, iar dezavuarea
tarului, dupA o zadarnicA incercare de colaborare cu Ipsilanti,
in bratele Turcilor. Chiar dacA Tudor n'ar fi cAzut victimà rAz-
bun5.rii grece§ti, el ar fi avut soarta lui Sava, adicA ar fi fost
executat de Turci, in ochii cArora Wei un serviciu n'ar fi putut
compensa crima de rebeliurie. Tudor nu putea smulge Turcilor
iertarea decât dacA era biruitor, §i biruitor nu putea fi decât
cu ajutorul tarii §i cu al Grecilor sau al Ru§ilor. Lipsin-
du-i acesta din urmA i lipsindu-se el insusi de primul, Tudor
era fatal condamnat la infrângere si la pieire.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL I

REGIMUL FANARIOT

Xi§carea lui Tudor Vladimirescu a inceput ca un episod

al Uteriei 0 al Revolutiei grece§ti. Dar räsunetul pe care l-a
produs in toate clasele societatii noastre se explic6 prin impre-
jurärile in care se aflau 'raffle române§ti, prin organizarea lor
economicà i socialà, prin situatia lor in cadrul Impe-
riului otoman i prin raporturile lor cu celelalte popoare din Pe-
ninsula Balcanicä.
I. INSTITUIREA REGIMULUI1
In 1711, dupá plecarea lui Dimitrie Cantemir in Rusia,
Turcii au numit Domn in Moldova pe Nicolae Mavrocordat, fiul
lui Alexandru Mavrocordat, negociatorul psácii dela Carlovitz.
In i716, dupa mazilirea lui tef an Cantacuzino, boerii Tarii Ro-
mane§ti au ales, la indicatia Portii, pe Nicolae Mavrocordat,
care avea, astfel, sà inaugureze regimul fanariot in ambele täri.
La inceput, Domnii continuà sä fie ale0 de boeri i confirmati
de Poartà. In 1731, practica inceteazA i Domnii sunt numiti
direct de Poartä, färä alegerea prealabilà a boerilor. Sistemul
avea sg dureze panä in 1821 1
Inovatia era mai mult formalà i consista in abolirea drep-
tului de alegere a Domnilor. Incá din secolul al XVI-lea, Poarta
1 Joseph Gottvtald, Phanariotische Studien tu Leipziger Vi r-
teljahrschrift für Sddost,ur( pa An V (1941), pp., 1-58 ; M. P. Zallon y,
Essai sur les Fanariotes, Marseilles, 1824. (Trad. rom. de I. Bals, Bibl. pt. tori
no. 152-154);W. Wilkinson, An account of the Principalities of Wallachia
and Moldavia, London, 5820.

www.digibuc.ro
30 REGIMUL FANAR1OT

a numit Domni fbirà sà a§tepte alegerea boerilor i färà sä ting

totdeauna seama de originea lor. Durata domniei, care de re-
gurd avea s'à fie de trei ani, fusese de asemenea statornicità Inca
dela sfar0tu1 secolului al XVI-lea. Sistemul acesta nu putea
functiona decât printeun amestec din ce in ce mai direct al
Portii in numirea Domnilor. Defectiunea lui Dimitrie Cantemir
0 a lui Constantin Brâncoveanu . a dat Portii prilejul d.e._ a
abroga 0 formal dreptul de alegere- al boerilor, mai ales 6." exer-
citarea acestui drept fusese prilej de interventie al Puterilor ve-
cine in afacerile rarilor române§ti.
Mult mai mare insemnätate avea s'd prezinte modul in care
Poarta exercitat dreptul de numire. Aproape toti Domnii
care s'au perindat in scaunul Tarilor române§ti, in epoca fana-
rioa, au fost mai intai dragopani ai Poii. Demnitarii turci,
necunoscând limbi sträine, s'au servit totdeauna de interpreti
in relatiile lor cu reprezentantii Puterilor europene. La inceput,
ei au recurs la serviciile Uvreilor,sau renegatilor, Apoi au des-
coperit, printre supu§ii lor .greci, persoane mult mai calificate
pentru astfel de servicii. In cartierul Fanarului, uncle se afla
sediul patriarhiei dela Constantinopol i unde locuiserà i arnba-
sadorii strblini inainte de a se fi mutat la Pera, se afla o adeväratà .
colonie de Greci, descendenti ai vechilor fan.ilii bizautine sau
veniti din toate pärtile Imperiului. Ca giranti ai afacerilor Pa-
triarhiei sau ca negustori,' ei au dobkidiravere, experieritä
prestigiu. Unii dintre ei au §tiut sbi se insinueze ca grameitici
sa.eastige increderea Fortii. Panaiotachi Nicosios, numit si Mu-
rusi, a obtinut, in 1669, dela marele-vizir ICCpi till-Ahmed rangul.
anume creat pentru el de terziman sau dragoman al Divanului'
favoarea de a purta barba lunga. Urma§ii Jai au adAugat,
la. aceasta privilegiul de a purta haine lungi 0 de a merge cälare,
ca Turcii de fgunte. In locul turbanului rezervat Musulmanilor,,
ei purtau capacul, (c6ciul'a imblänità cu salmi* Mai târziu,
.

pe lânga dragomanata Divanuluif se creeaz'à postul de .dra-

goman al amiralitàtii, care avea sà insoteascä. pe Capudan-Paa
in crucierile anuale din Mediterana pentru strângerea tributului.
Când Poarta s'a hotärit s'à nu mai numeascja Domni pa-:
mânteni, alegerea ei s'a fixat in mod firesc asupra dragomanilor
sài, .pe care' cuno§tea. i pe devotamentul al-or credea cà se
poate bizui.. -Scaunul Tärilor române§ti ajunge -aitfet sà se iled"
ca_ o räsplatä pentru servicii aduse Divanului otoinaii "o-
fiaaintare in cariera. Niimii Domni, dragorhagii Iu àa

www.digibuc.ro
 INSTITUIREA. RAGIASULIII 31

princiara in locul calpacului insusesc blazonul cu crucea pe,

coroana. Averile, strânse in Principate le permit sa aspire la
rangul de. arhonti ai natiei lor 0 de mostenitori ai Imperiului,
bizantin 1. , . . .

Domnul avéa, In. hierarhia otomanä, rangul unui pasa cu

doua tuiuri, egal cu al unui vizir, de aceea, dupa numirea lor,
Domnii nu mai puteau rezida inläuntrul Capitalei si se asezau,
pana terminarea pregatirilor de plecare, in imprejurimile Con-
stantinopolului. Domnii swat investiti la P9arta .CU ceremonialuf
obisnuit la crearea pasilor i vizirilor. Muzhar-Aga le pune cuca
pe cap, iar marele-vizir Ii imbracá cu caftanul. Apoi ei depun
juramântul de cred,inta In prezenta Sultanului. Dela Serai, ei
sunt condu0 la Patriarhie, uncle sunt unsi ca vechii imparati bi-
zantini. I,a autoritatea unui Pasa cu d.oa:u tuiuri, Domnul adauga
consacrarea Bisericii care.conferea domniei caracterul unei auto-
ritati de drèpt divin 2.
Domnii Tarilor românesti se intitulau Domni din mila
lui Dumnezeu" i exercitau, cat timp erau in functie, .o au-
toritate absoluta. Ei tineau Curte proprie, garda de ,corp
agenti diplomatici la Constantinopol, care, dela tratatul dela
Cuciuc-Cainargi, erau pusi sub scutul,dreptului gintilor ei.aveau
asupra supusilor lor drept de vieatä 0 de moarte gestiunea for
financiara nu era controlata decât de Divan, dar aprobarea a- -

cestuia era de pura forma.; nimic nu impiedeca pe Domni sä

puna därile cele mai grele 0 mai extravagante, i toti ,au uzat
de- aceasta facultate. Domnul .avea, insfârsit, dreptul de suprem
judecätor. Pentru ca sa nu abuzeze de aceste privilegii i sä se
proclame independenti, Domnii erau mutati dintr'o tara intealta.
Constantin Mavrocordat a domnit de sase ori in Tara Roma-
neascä 0 de patru ori In. Moldova.
Situatia Tarilor românesti era dintre ceie mai turburi 0 mai
precare la inscaunarea Domnilor fanarioti. Yeacuri de-a rândul,
ele servisera Turcilor ca pozitii de atac impotriva tarilor vecine,
iar acefrIrn "va teat'ru de razboiu in conflictele lor u Poarta:
1 M. Zallony, p. 50.
2 Wilkin,son, pp. .0-47.
3 Sunt i exceptii. Constantin Racovi t5. se intituleazá, in 1756, Do;:au
din darul lui Duiiinezei; §i din 4si1a, putèrnicei inspdrdlii". D. C. S t dza
Scheian u, Acte pritlitpnre,-1a. chistia (driltieassei. Bucuresti, 1937.
Seria I, vol. I p. 23.

www.digibuc.ro
 32 REGIMTIL FANARIOT

Situatia aceasta avea sä continue 0 in secolul al XVIII-lea. Dela

1711 pâng la 1821, Moldova avea sä fie ocupatä de Ru0 de cinci
Ori (1711, 1736-1739 1769-1774, 1789-1792, 1806-1812).
La dificultátile situatiei externe se adaugá, pentru Domni,
amenintarea perManentá cu mazilirea. In ochii Turcilor, Domnii
erau simpli guvernatori civili care puteau fi depu0 oricând
in adevár, soarta lor era in mâna coteriilor influente dela Serai,
pe care trebuiau sä le cultive pentru a se mentine in favoare
pentru a anula intrigile concurentilor care-i pândeau din umbrä.
Scaunele domne§ti erau atât la Constantinopol cât 0 la Bucu-
re§ti i Ia0 obiectul celor mai tenebroase uneltiri
In asemenea imprejurári, ce puteau face Domni fanariotii ?.
Ei ajungeau la domnie cople0ti de datoriile pe care le contrac-
taserà ca sä obtinä numirea, urmäriti de creditori, pânditi de
personagiile influente dela Constantinopol care aveau tot intere-
' sul sä scurteze ca mai Inuit durata domniei. In 1802, sub pre-
siunea Rusiei, Sultanul fixase durata domniei la §apte ani 0 sta-
bilise CA, inainte de expirarea acestui termen, Domnii nu puteau
fi depu0 cleat pentru critaa de inaltà trädare. Dar Poarta a
gäsit mijlocul de a eluda i aceastä obligatie. Primii Domni nu-
miti in virtutea 1iat4erifului din 1802, pe §apte ani, Constantin
Ipsilanti i Alexandru Morusi, au fost depu0 in 1806, sub acu-
zatia de inaltà trädare, färä invoirea prealabilá a Rusiei. Re-
zultatul a fost ocupatia ruseascA dela 1806 pânä. la 1812. Ioan
Caragea, inainte de a fi fost numit Domn, in 1812, a trebuit
sá se oblige a., dupá trei ani, va abdica. Dacá totu0 domnia
lui a fost prelungitá pânä in 1818 e cà la fiecare innoire a
varsat atâtia bani mncât Poarta n'a mai avut interes sà-1 schimbe.2

n'existe pas sur la terre une race de scélérats plus immonde que les
Fanariotes ... Les places de Princes de Moldavie et de Valachie sont l'unique
but des voeux de tous les Panariotes as leur plus tendre enfance. Pour y parvenir,
il n'est point de forfait qui leur cetute, ni de bassesses auxquelles ils ne se sou-
mettent un prince nouvellement nommé part de Constantinople avec deux
ou trois millions de piastres de dettes. Aprés quatre, cinq ou six ans de régne, il
revient avec cinq ou six millions de bien, si on lui laisse le temps de le ramasser. . .
La manière de s'enrichir est fort simple : ils volent ou confisquent les pro-
priétés quand bon leur semble en colorant ces atrocités du prétexte d'une trahison
ou d'une correspondence étrangére . .. et partager avec les ministres ottomans
le fruit de ces spoliations vendent à l'enchère toutes les places subalternes
de leurs Principautés" (Generalul Langeron in Hurmuz a k i, Supl. 13,
PP 72 73)
2 Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 414.

www.digibuc.ro
 REGIMUL AMUR

lirmasul lui Caragea, Alecu Sutu (x819-1821), vine cu o

datorie de 4 sau 5 milioane cu o suità de 82o persoane, intre
care 9 copii i vreo 8o de rude, care trebuiau apätuiti si care,
fireste, cädeau in sarcina tärii. Din suita lui Sutu mai fac parte
Ioo de Arnäuti, adusi dela Constantinopol, pentru a inlocui pe
Arnautii lui Caragea, care erau suspecti de sentimente rusesti 1.
Sub imperiul acestor necesitäti, Domnii nu putean avea
altà preocupare, decat aceea de a strange cat mai repede cat
mai multi bani, intr'un timp cat mai scurt, pentru pläti
creditorii, pentru a se mentine in favoarea Seraiului i pentru
a-st constitui o rezervä destul de insemnatà ca, la prima ocazie,
sä-si poatal pune din nou cu sorti de izbandä candidatura la
domnie.
In asemenea conditii, de o gospodärie rationalá 0 de ce
politicä culturald nici nu putea fi vorba. Regimul fanariot, la
care s'a asociat toatä clasa noasträ conducätoare, era un sis-
tern de guvernare care storcea panà la sânge o täränime färä
nicio apärare i secätuia însei izvoarele de productie ale tärii.
REGIMUL AGRA R

La sfarsitul secolului al XVIII-lea agricultura româneascà

trece printr'o fazg de criza.. Regimnl economiei naturale inchise,
intemeiat pe ideea de subsistentä, incepe, dupa cele cloud räz-
boaie ruso-turcesti din 1768-1774 si 1787-1792, sa, se destrame.
Soli6itati de Austria si de Rusia de a produce gram i pentru
indestularea iegiunilor limitrofe ale acestor taxi, proprietarii
de pämânt nu se mai multumesc sä producä numai pentru
indestularea si a rumânilor de pe mosiile lor, ci cautä sä
produca pentru schimb i sä-si procure cat inai multi bani.
Acest fenomen are cele mai grave repercusiuni sociale. Exploa-
tarea täranilor care, sub regimul econorniei naturale, era limi-
tatà prin caracterul patriarhal al vietii, redusà la exigentele cele
ma ,modeste, se intensific6 in mod simtitor la sfarsitul 'acestei
perioade. Pentru procurá cat ,mai. multi band, boerii tind
sà-0 intäreasc6 dreptul de proprietatei liberând pämântul de
toate servitutile feudale care apasà asupra lui, deliinitându-1,
rotunjindu-1 i, pentru a-1 pune in valoare, cauta, sä stoarcal cat
mai.mult Munca tärantilui. Ei inceardä, i pe alocurea izbutesc,
creeze un. drept de monopol din vânzarea vinului 0 a ra-
1 Ibidem, pp. 440, 450-451.

www.digibuc.ro
 34 ILEGIMUL FAITARIOT

chiului 0 din exploatarea morilor. Dreptul thranilor de a pes-

cui in bälti i hele§tee, de a lua lemne din phdure pentru tre-
buintele lor §i pentru vânzare, de a se folosi nestânjenit de izla-
zurile comunale, e atacat i redus. In schimb, numärul zilelor de
dacá e sporit i conditiile de munch sunt necontenit agravatel.
Prin abuzul proprietarilor de phmânt, §erbii au fost redu0
la conditia de robi. Unii din stäpânii satelor, spune actul de
desrobire al lui Const. Mavrocordat, s'au obi§nuit a vinde pe
vecini ca pe robi, i a-i imphrti cu imphrteala ca pe tigani
a da numele lor in foi de zestre, i a-i desparti pe copii de
phrinti, luându-i in casá la slujba lor i a-i muta dela un loc
la altul". Constantin Mavrocordat a desrobit pe rumâni in 1746
pe vecini in 1749, dându-le voie sh se rhscumpere cu zece
taleri de cap. El a suprimat apoi scutirea de däri chtre Stat
de care se bucurau unele sate boere§ti. Dar obligatia pentru
desrobiti i pentru satele boere§ti supuse la dajdie de a
presta daca 0 a da zeciuialh din produsul delnitei lor se men-
tine 2. Emanciparea thranilor prin Reforma lui Constantin Ma-
vrocordat nu trebuie deci inteleasä in sensul, de abolire a drep-
turilor feudale, pe care i l-a dat Koghlniceanu, ci in acela literar
de desrobire. Ei nu mai puteau fi tratati ca robii tigani, vânduti'
imphrtiti ca o marfa, mutati dintr'un loc intfaltul i luati
cu femeile i copii lor la slujbe domestice ca Tiganii. Reforma
lui Mavrocordat acordh thranilor libertatea personalä, dar men-
tine servitutea realä. Ea statornice§te eh, boerul n'are dreptul
sh scoatä mai mult de un om dintr'o cash ; mhcar câti fe-
ciori va avea omul". Ch' vecin va sh zich sätean mijloca§ färä
mo0e, atâta numai eh' din sat nu este volnic ca sd iasd". Omul
desrobit de Mavrocordat e liber in sensul cà un poate fi vândut,
dar rämâne legat de glie 3.
In Moldova, el este obligat sh dea dijmh i sh fach 24 zile
1 L. PAtrA§canu, Inceputurile capitalismului in cele trei Principate
romdne, Româneascrt", Aug.Sept. 1937, pp. 51-63 ; R. Rosett
PcIrantul, sdtenii stdpdnii. Bucure§ti, vol. I, 1907.
2 D. C. Sturdza-Scheianu, Acte fi legiuiri in chestia graneascd.
Bucure§ti, 1907. Seria I, vol. I, pp. 17-18, 23. Pentru reforma lui Constantin
Mavrocordat cf. I Minea In C,rcetdri IsioriC° , 1926-27 pp 97-248.
3 Prima reglementare a clâcei se datore§te lui Constantin lifavrocordat
91 e din 1742 §i 2743, anterioara desrobiriitáranilor. Ea s'a fäcnt la cererea mân5s-
tirilor care se plângeau cA nu pot face pe %Aran' sA lucreze pentru ele. Domnul
a fixat claca la 12 zile, f Ara sA sclaimbe situatia rumânilor. NumArul zilelor de
awl pentru ace§tia a fost fixat, In 1749, la 24. (Acie ci legiuiri, I, p. 17-19).

www.digibuc.ro
 REGIME% AMUR 35

de clac51 pe an, cu nart... 0 la orice lucru se va pune". Pre-

cizarea obligaiilor fostului Oran robit, ciaiar dacà numárul zi-
lelor de clac5." pe care trebue sä le presteze e de douà sau de
patru ori mai mare decât a celorlalti c1äca0, e un progres fata
de trecut. Cultivatorii liberi, lätura0i i coloni§tii erau supu0
la un numär variind intre 12 0 6 zile de clac5. In Tara Ro-
mâneasc5., situatia rnmânilor era mai uparä. Claca e fixatä.
la 12 zile pe an pentru rumâni 0 la 6 zile pentru rumânii bo-
ere§ti i mânä.§tire§ti care, fugiti fiind, s'ar intoarce.
Dela Reforma lui Constantin Mavrocordat, raporturile dintre
stäpânii de pämânt i säteni sunt reglementate prin ordonante
administrative. Datinile interpretate i aplicate de boeri sunt
inlocuite cu dreptul scris care ingräde§te intr'o mäsurä: oarecare
arbitrarul boerilor. Totu0 indreptarea nu trebuie sä fi fost prea
vizibilà, deoarece pitacul lui Alexandru Ipsilanti din 1780 con-
statà cä" locuitorii urmeazg uneori pravilele impär6te§ti, iar al-
teori obiceiul pämântului. In realitate, când cu pravilele strica
obiceiurile, când iar5.0 cu obiceiurile se impotrivea pravililor".
Alexandru Ipsilanti fixeaz5, claca la 12 zile pe an 0 acordá pro-
prietarului dreptul de a converti claca in bani (un zlot de ca.*,
färä drept de reciprocitate pentru täranil.
In afarà de clacg, täranul e obligat säl dea zeciuialà din
toate rodurile lotuhti concedat de proprietar (a zecea parte din
fân, grâu 0 din orz, predate la aria stälpânuhti, trei bani de
stup i doi bani de capra). 12.52mältorii nu sunt impu0, dar ta-
ranii nu-i pot bäga la jir in pädurile st45.nului. Tot astfel se
interzice pranilor sä" pescuiaseä in hele§teele mo0ei. In bältile
Dunärii pot pescui cu conditia sà dea boerului a zecea parte
din pe§te.
A§ezämântul lui Ipsilanti cuprinde i unele dispozitii care
au fost considerate ca favorabile taränilor. Astfel se recunoa§te
dreptul cultivatorului asupra ogräzii i locurilor defri§ate de el
(asupra curäturilor) 0, in caz de arendare, drept de protimisis
fata de alti amatori. In sfar0t, a*ezämânt-ul acordà, la lucr5.-
rile efectuate in regie o urcare de tarif : pogonul arat dela 6o
bani la un leu; pra0la unui pogon de porumb dela 6o la go
de bani, ziva de coasä dela 24 la 39 de bani, ziva de secere
dela 18 la 36 de bani etc. Dar fat51 de urcarea preturilor, ma-
jorarea era pur nominalà. Dispozitia care ar fi fost in adevär

1 Acte i legiuiri, pp. 23, 72-74, 83.

www.digibuc.ro
 36 REGIMUL FANARIOT

avantajoasä pranilor, convertirea cläcii in bani, era numai la

latitudinea boerilor. De aceea tdranii protesteazä i vor sä li se
recunoascA i lor dreptul acordat boerilor. Barbu VAcärescu se
plânge Domnului, in 1814, cä Ungurenii asezati pe mosia lui re-
fuzä sä fac5. clacä, ofcrind in schimb zlotul de räscumpärare.
Asezämântul lui Alexandru Ipsilanti a rärnas in vigoare
pânä in 1818, când Caragea II modificä acläugând la cele 12 zile
de clacä inc6 douà una primävara sau toamna, alta la Cräciun
pentru cärat lemne. Se acordà apoi stäpâmuliii de movie dreptul
de a cere un leu de zi de clacd si se desfiinteaza dreptul de
protimisis al täranilor la arendarea Boerul pläteste 36
de bani ziva de secere i 39 bani zina de coasá, i cere sä-i fie
räscumpäratä la un leu !
Dupà räscoala lui Tudor Vladimirescu, täranii se aratá mai
refractari si mai dârzi fatä de proprietari. In Octomvrie 1822,
Divanul declará Cal locuitorii foarte mult s'au närävit si se in-
därätnicesc a face claca -pämântului cea obisnuitä" 2
In 3461dova, exploatarea täranilor e mai asprä si mai sis-
tematicA. In 1741, Dorimul interzice cläcasilor de a se muta
de pe o mosie pe alta i fixeazd la sase numdrul zilelor de clacä
pe moii1e mândstiresti. In 1742, cultivatorii care nu stint vecini
(ci colonisti sau slujitori) sunt supusi la 12 zile de clacá, dar
li se lasäl libertatea de a converti claca in bani si de a se achita
In patru rate. Dupä emanciparea täranilor, in 1749, numärul zi-
lelor de clacá se ridicá pentru colonisti i slujitori la 24, pentru
vecini la I2 3.
Dar in curând i aceste zile de clacà se dovedesc insufi-
ciente i Grigore Ghica introduce in 1760 nartul : adicA o anu-
mità de muncä pentru o zi de clacA : zece pasi de
aräturà, trei clàF de secere, o jumätate falce de cosit, uscat
strâns. Lucrul astfel determinat nu se putea face nici in 18
zile. Nartu1 märea deci cu cel 'putin sase numärul zilelor de
clacä 4.
'In 177.5, boerii cef Domnului sä ordone granilor a face
de clacä o zi din zece i sá dea i zeciuialä. Domnul nu indräs-
neste sá meargd pana acolo, dar in 1777 Mai adaugä la sarci-
nile täranilor douä zile de clacà pe an, o podvadd, doua zile de
Acte fi. legiuiri, I, pp. 82-83.
2 I. C. V il it t i, Proprietatea solului, p. 220.
3 Acte legiuiri, I, rp. 18s9.
4 Acte §i legiuiri, I, p. 32.

www.digibuc.ro
 REGIMUL. AGRAR 37

cäräusie i obligatia de a ajuta la repararea idzurilor, morilcr

acareturilor 1. La cele 18 zile de clacä efectivä ee mai adaugä
cleci cel putin 9 sau
Asezdmântul lui Alexandru Morusi din 1792 restrânge dap-
tul täranilor de a folosi pädmile. In vechime numai rädiurile
dumbrävile erau quite siapärate. Din luncile i pädurile marei" 2,
täranii puteau täia oxice lEmn, si nu numai pentru trebuinta
lor, ci i pentru vânzare. Sub pretext cä codrii s'au imputinat,
Alexandru M-rusi hotäräste cä täranii nu pot lua cleat lemn
uscat pentru foc i cherestEa pentru construirca caselor bor. Din
haraci, nuele pentru cerctui si din cherestea au a da zeciuialä.
Asezämântul stirbeste drepturile tä'ranilor pcntru a creca boerilor,
in momentul când lemnul moldovenesc incepe sä fie foarte
cäutat, un nou izvor de venit.
In 1E135, boeiii se plâng din nou cä nu li s'a acordat, asa
cum o ceruseiä in 1775, zeciuiala slujbei anului" i cä au fost
siliti sä rilmänä tot la cele 12 zile de clacA, fixate când
erau fgrä pret, tara nelccuitä, cheltuelile micsorate i toate
intru ieftinältate". Numai fânatul pe care-I primesc oamenii este
vrednic de indoitä slujbr 1 In consecintä, ei cer inä'sprirea nar-
tului i limitarea intinderii de pämânt ce se va da locuitorilor
pentru fânat i päsune, iar acolo unde n'ar fi fânat indeajuns,
un sfert se va rezerva stäpânului, iar restul se va impärti 'Mire
locuitori, dupä numärul .vitelor. Locuitorii care vor trimite la
päsune mai multe vite cleat numärul prev5zut, vor pläti Cate
ro parale de cap de yin.' mare. Hrisovul lui Alexandru Morusi
din 1805 confirmä aceste cereri. Boerii îi insusesc astfel o parte
din fânat i restrâng dreptul täranilor la islaz 3.
Dela mijlocul secolului al XVIII-lea pänä la 1821 se ob-
servä deci un proces de intiudere si de. consolidare a drepturilor
stäpânilor de päinânt in dauna täranilor iobagi i libeii, ì o inäs-
prire a conditiei.acestora, Numärul zilelor de clacä se dubleaz4
tripleaza intr'o jumätate de secol, drepttuile täranilor la fânat
izlaz se restrâng, folosirea pädurilor i bältilor e supusà la
zeciuialá. Pun toate mijloacele, boer-ul cautä sä-si märeascä re-
sursele i sä-si intindä drepturile de proprietar.
In acelasi timp,.boerii inceared sà transfoime in monopol
dreptul de a vinde Vauturi alcoolice i de a explcata morile.
Acte i legiuri, p. 35.
Ibidem, pp. 41-46.
3 Ibidem, I, pp. 50-58.

www.digibuc.ro
33 REGIMUL FANARIOT

Boerii i mânastirile au avut totdeauna dreptul de a deschide

arciumi pe moii1e bor. Incepând cu mijlocul secolului al XVIII-
lea, ei cautä sà interzicá vecinilor de a se folosi de acest drept.
Satul Corbesti se plânge cä mânästirea Cozia nu-1 lasä sâ repare
o carciumA, avariatâ in cursul rAscoalei din 1821, desi cârciuma
e ziditá pe pämânt liber 1. Cartea de clacâ" a lui Constantin
Mavrocordat, din 1746, rezervâ proprietarului dreptul de a vinde
vin, holercä i raclilu pe mo0a sa. Numai in caz cà proprietarul
nu se foloseste de acest drept, locuitorii pot vinde ei, dând insa
stâpânului zeciuialä o vadrà de butoiu 2
La fel stau lucrurile cu morile. Dreptul de a construi mori
pe mosie apartine exclusiv proprietarului. ,,Locuitorul nemernic
nu poate sä facâ moarâ, fiinded aceasta este a face numai stä.-
pânul mosiei", spune Alexandru Ipsilanti in drepturile i in-
datoririle sâtenilor" 3. Dar pe alte locuri libere sau pe teren
anume cumpârat, oricine putea construi i exploata mori. Mono-
polul cârciumilor si al morilor nu e încà un fapt, dar lucrurile
evoluiazâ in acest sens.
Un alt fenomen caracteristic al acestei perioade- e tendinta
spre concentrare a proprietâtilor boeresti. Multi boeri aveau sa-
tele räsfirate pe intinderi mari. Ei cautä sà le uneascA inteun
bloc. Aceastà tendintâ se manifestä mai ales in a doua jumätate
a secolului al XVIII-lea, când se constitue cele mai multe mosii
mari. Corpuri mici se aglomereazä in latifundii prin clsâtorii,
cumpârâri (voite sau silite), danii, spolieri, i prin reducerea micilor
proprietari liberi, care nu-0 mai pot plâti datoriile atre fisc,
la conditia de serbi. Boerii îi rotunjesc moiile confiscând oci-
nile râzesilor i mosnenilor i moiile târgurilor.
Marele logofât Bellio a silit pe mosnenii din Prahova, chiar
incarcerändu-i, sâ-i cedeze proprietätile lor pentru intregi
mosia, care ajunse prin acest act de silnicie a se intinde pâng.
la Timis, la granita Transilvaniei. Sub Vodä. Sutu, mosnenii de-
posedati s'au adresat lui Pini, care i-a primit bine 0 le-a promis
tot sprijinul sAu.
La Târgoviste, in oras 0 in aim-6 de oras, se aflau de sute

132erit, La question des monopoles seigneuriaux dans l'ancienne

Roumanie (Milanges Iorga, Paris 1933, p. 243).
2 Acte fi legiuri, I, pp. 72 74.
3 Ibidem, p. 86.

www.digibuc.ro
 REGINA:IL AGRAR 39

de ani mai multe proprietAti, considerate ca färä stäpân. Lo-

cuitorii care le stApâneau nu plâteau niciun impozit.
Iordache Filipescu i Dinicu Golescu, pentru ai asigura
bunele gratii ale lui Alecu Vodä. Sutu, au luat, färA sa consulte
orasul, initiativa de a ofefi Domnului, in numele intregului popor
român, proprietatea deplinI a acelor locuri. Domnul a primit
darul si a trimis comisafi la TArgoviste sä ia in primire i s'a*
delimiteze terenul.
Dar combinatia a fost räisturnatA de opozitia neasteptatA
a celor spoli4i. La sosirea Comisarilor domnesti, locuitorii au
tras clopotul de alarmA, au alungat pe comisan i au trimis la
Bucuresti o deputatie de 300 de persoane ca sá protesteze im-
potriva tAlhäriei care se punea la cale. De teamà ca o depu-
tatie atât de numeroasà sà nu pricinuiasa dezordini la Bucu-
resti, Sutu a trimis inaintea lor pe Mitropolit i un numár de
boeri. Dar Târgovistenii nu s'au läsat clintiti in hotärirea lor,
si vreo sutA au venit la Bucuresti. Un Divan extraordinar s'a
intrunit in Curtea DomneascA sä trateze cu ei. Aria Autii incon-
jurau Adunarea, iar Domnul urmArea, tremurând, scena dela
o fereastrá. Delegatii arâtarA cà Domnul n'avea clreptul sa-i
despoaie de o mosie pe care o stApâneau de veacuri i pe care
strAmosii lor au dobândit-o prin fapte de vitejie. Cu vorbe dulci
cu agAduieli, delegatii au fost convinsi s'a* se intoarcl acasà,
dar o comisie restrâns6 a amas la Bucuresti sâ continue trata-
tivele cu guvernul.
Boerii au cerut sá vadá documentele pe care se intemeia
reclamatia Târgovistenilor i sà se ia o hotärire in conformi-
tate cu documentele. In disperare de cauzA, Domnul a fAcut
apel la Pini i, in intelegere cu el, s'a pus la cale unul din cla-
sicile expediente ale regimului : favoritii lui Sutu, Iacovachi Rizo
spätarul Racovità, au prezentat Domnului o anafora pe care,
cu toatà rezistenta lor, au trebuit s'o semneze i Mitropolitul
banii Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica, Barbu VäcArescu,
Constantin Cretulescu i vornicii Dimitrie Racovita senior si
Constantin BIläceanu. Spolierea cApAta prin aceasta toate for-
mele legale i devenea definitivä.
Incurajat de acest succes, Alecu Sutu continuA acaparA-
rile. Tot lantul de munti d.ela Câineni pânI la Titesti a fost
declarat proprietate a familiei domnitoare. Pentru a-i mângAia",
proprietarii deposedati au fost parte boeriti, parte scutiti de
bir, parte despAgubiti cu bani. Sutu trece noua achizitie pe nu-

www.digibuc.ro
41) REGIMUL FANARIOT

mele Doamnei care o vinde lui Teodosie Vrana. Astfel, un vast

sistem de spoliere, confiscare i cotropire se organizaz'a pentru
a intäri situatia proprietarilor de r Amânt in dauna iobagilor,
mosnenilor i târgurilor.
Miscarea lui Tudor Vladimirescu a stricat o parte din aceste
socoteli. La ^2 Martie a sosit la Bucuresti o nouà delegatie dela
Târgoviste 0 a silit guvernul provizor s. convoace Divanul, sá
aducä luisoavele de expropiere, sà le ardà in fata delegatilpr si
sà dea o declaratie prin care Târgovistea era repus'al in toate
drepturile ei 1. Mosnenii dela Câineni se judecg si ei cu Vrana
in 1822.
Sarcinile feudale care apäsau asupra täranilor nostri erau
incontestabil mai grele la ince'putul secolului al XIX-lea decât
cu o jum5tate de secol inainte. Totusi ele erau mai usoare cleat
in Transilvania, unde iobagii fdceau trei zile de clacä .pe sägtä-
mâng 2 Bxploatarea täranilor in Principate era limitatà de ca-
racterul inapoiat al economiei noastre agrare, de raritatea po-
pulatiei Si de 'concurenta re care §i-o fäceau stàpânii de mosie
pentru a atrage muncitorii. Principalele valori de schimb ale
taranilor erau vitele. Din vânzarea vitelor îi pläteau angara-
lele. Täranii, spun boerii in hrisovul lui MOrusi, i§i brAnesc
vitele pe moiile noastre si le vând pe preturi bune, printr'in-
sele sàvârsind toate dobândirile lor" 3. Primele restrângeri de
drepturi le suferà taranii cu privire la fânete 0 la pasuni. Te-

1 Hurmuzaki-Nistor, XX, p. p. 520, 524, 526, 553-554.;

Ignatie Iacovenco, Moldova fiMuntenia dela 1820 la 1829. Trad.Ludovic
Cosma, in Neamul Romdnesc, 1910, p. 499). Cazul cu expropierea Tilrgovi§tei
se incadreazä inteo serie de alte cazuri asemànâtoare. Iatâ câteva exemple,
citate dupl C. I. Pil it t i. Constantin Racovitä (1749-1753) face danii
din hotarul târgului Tecuci. Tot el, in 1757, därue§te mânästirii Sf. Samoil din
Foc§ani touta mosia târgului Bârlacl..La 1764, s5tefan Racovitl doneaz51 mänäs-
tirii Sf. Dumitru din Cralova toatà mosia acelui oras. In 1774, Al. Ipsilanti
därueste lui, Ianachi Morusi mosia ,orasului lloesti. III 1782, Constantin Morusi
dä episcopiei Hu§i yatra târgului Hu§i. In 1784, Alex. Mavrocordat dà lui Ion-
dache Bals ceeace a mai râmas din vatra târgului Bârlad. In 1791, Mihai tutu
clárueste lui Const. Pilipescu mosia Caracal.
2 The state of the Peasantry has been greatly ameliorated and is actually,
as far as concerns the feudal right§ of the Nobles, infinitely superior to those
of Transylvania, where the peasent must work three days a week gratis for his
ground Landlord, whilst the Wallachs are only compellable to work one day
a month, or twelve days in the. year" (B argr av e Wyb or n, in Rapcarte
consulare englez,, II, p. 13).
Acte i legiuri, I, p: 51.

www.digibuc.ro
 REGIMUL AGRAlt -41

renurile necultivate i libere, si1iti1e pustii dintre care unele nki

n'au fost vreodatä locuite, iar altele nu erau cunoscute nici de
stäpânii mosiei erau atat de numeroase, la mijlocul secolului al
incat Constantin Racpvitä dA voie colonistilor i bä-
jenarilor care s'ar intoarce sä se aseze pe mosia pricui, i unde
le va pläcea" i. in afaiA de dijma obisnuitä, nimeni sä nu-i
supere ci cläci i boeresc" 1. Bratele de muncä', fiind rare, erau
mai de pret decât pämântul, De aceea la sfarsitul secolului
XVIII, cand, agricultura incepe sä se ,invioreze, boerii cautà sä
atrag6 pe tärani, oferindu-Je, printre alte avantaje, reducerea
zilelor de clacä. Cazurile trebue sà fi fost destul de numeroase,
de vreme ce Caragea se vede silit sà intervinä cu hotärirea ca
niciun stäpân sä nu poatà acorda mai patin de 12 zile de
claa," 2 Chiar si la inceputul secolului al XIX-lea, cand. situatia
era mult mai bunä la tarä, din punct de vedere economic, lipsa
de brate de muncà era prea mare pentru ca boerii sä poatá
impune täranilor conditiile pe care le-ar fi dorit ei. Dupä datele
cele mai probabile, Tärile Românesti aveau, la inceputul seco-
lului al XIX-lea, cel mult 1.500.000 locuitori, impreunä. Cu
resursele ei, remarca Wilkinson, fostul consul englez la noi, tara
ar fi putut hräni de zece ori atâtia locuitori 2.
Cum se face atunci cä emigratia a luat forme asa de grave
in secolul al XVIII-lea ? Prohlema pus-o si Constantin Ra-
covitä. Intrebând niste häjenari intorsi de ce päräsesc oamenii
o tara cu atatea silistilibue, a primit urmktorut räspuns : Este
din pricina vremelnicei nestäri, adic6 nestiind i nefiind laotärit
ce sá dea bir pe an si aceasta i-au strAmutat de s'au dus in taxi
sträine". Viciile capitale ale .regimului fanariot al celui de
dupa fanarioti venalitatea functiilor, cpruptia, administra-
tivä i fiscalitatea arbitraik. Cu stäpânii de mosie tot .mai ajung
oamenii sà se inteleagä, fatä de agentii fiscului de multe ori
n'au altà scApare decat strämutaxca in täri sträine" 4

1 Ibidens, p. 25. He may consider the whole country at his, disposition.,

he sows arid mows hay, where he pleases, merely leaving a tenth ,of. the crop for
the ground Landlord, whoever he may be, a fact of which he does not always
take the trouble of inquiring". '([B argrave Wyb or n], Memoil and con-
siderations on the Principalities of Wallachia and Moldavia [r82rJ Rapoarte zonsu-
lare ettgleze, I], p: 6).
2 Acte fi legiuri, I, p. 88.
3 W. Wilkinson , p:6o.
4 Acte gi legiuri, I, p. 24.

www.digibuc.ro
42 REGIMUL FANiatIOT

M. COMERTUL

TArile române§ti produceau, d-tipA evaluArile lui Wilkinson,

circa zece milioane chile de grâu (chila avea 36 litri), de§i abia
a §asea parte din terenul cultivabil era cultivat 1. Pe lângA grâu,
ele mai produceau porumb, orz, cai, bovine, oi, porci, ILIA, miere,
cearA, vin, brAnzA, pe§te, piei de iepure 0 de dihor, lemn. Aceste
produse ar fi putut constitui materia unui comert activ. Or,
pela 1820, comertul de export era lucru neinsemnat", spune
Wilkinson. Bargrave Wyborn merge §i mai departe declarând
a., in Tara RomâneascA, comertul extern era necunoscut" 2
Evident, aceastá declaratie nu trebue luatä in sens literal. Cei
doi autori, excelenti cunoscAtori ai tArii noastre, vor sa subli-
nieze faptul incontestabil 6." comertul ex-terior juca atunci un
rol extrem de redus in raport cu resursele tarli 0 avea, din
cauza mAsurilor impuse de Turci, un caracter exceptional 0 pre--
car. El se mArginea mai ales sà procure boerilor articoIe de lux.
In adevAr, Poarta §i-a rezervat monopolul tuturor produ-
selor enumerate mai sus, afarà de porci, lâná, piei de iepure 0
de salba verigariu) pe care Englezii o numesc yellow berries,
Francezii Graines d'Avignon, iar naturali§tii .Rhatnnus infecto-
ri a. Tara RomâneascA exporta 800.000 piei de iepure, pe care
le colectau Evreii, 600.000 ocale de Rharnnus infectoria 0 400.000
chintale de IânA pe care Wilkinson o gAse§te de excelentä cali-
tate. Celelalte produse nu se puteau exporta decât dupä ce se
indestula capanul" 0 numai pe baza unei autorizatii speciale,
datA Donmu lui de atre guvernul otoman, 0 autorizatia aceasta
se dAdea foarte rar s.
In fiecare an guvernul otoman i§i trimite corabiile la Ga-
lati sA ridice grâul capanului (1.500.000 chile) 0 celelalte produse
de care avea nevoie : 1.500.000 ocale de brAnzA, un milion de
unt, 5o.000 ocale de cearä numai din Moldova. Ambele Princi-
pate trimit anual la Constantinopol intre 250 0 300.000 oi 0
3.000 de cai. In Muntenia se taie 70.000 boi, pentru a exporta
piei, pastraml 0 seu (2.5oo.000 ocale) I. S'a calculat cA Tarile
Române§ti hrAnesc Constantinopolul patru luiai pe an 5. Inainte
1 W. Wilkinson, ilos accouni of the Principalities of Wallachia and
Moldavia, p. 77.
2 [Bargave Wyborn], Memoir etc. (Rap. consielare engleze. II, p. 1).
2 W il k ins o n, Op, cit., p. 75.
4 Wilkinson, p. 78; Perthnsier, p. 82.
2 14 aurençon, P. 7; Raicoisch-I,ejenne, p. 53.

www.digibuc.ro
 COMERTUL 43

de rä§luirea ei, Moldova trimetea 6o.000 capete de vite in Aus-

tria §i in Po Ionia ; dupà 1812, exportul scade la 32.000. Pä§u-
nile cele mai bogate ale Moldovei erau clincolo de Prut i cele
mai multe vite cre§teau acolo. Dupä tratatul din 1812, stocul
de vite scade atât de mult incât o vacä costa in Moldova de
douà ori mai scump decât in Basarabia. Era firesc ca negustorii
de vite sä se fi indreptat inspre Basarabia 1. Principatele exportä
in Austria cel putin 50.000 porci, i 800.000 piei de iepure
(Tara Româneasa. 500.000). Moldova exportà in Rusia §i Polo-
nia o parte din productia ei de vin.
Tin articol foarte pretuit era lemnul de constructie din
Moldova, mai bun decât cel din Muntenia. Stejarul, mai ales,
era de excelentä calitate i foarte cäutat pentru constructiile na-
vale. Vase le flotei turce§ti erau construite in mare parte din
stejar moldovenesc i prevAzute cu catarguri i otgoane mol-
dovene§ti 2.
Suditi austriaci fAceau negot cu lemnul de constructie pe
care-I pluteau pe Bistrita, Moldova, Siret i Dunäre. DacA-1
exportau in Turcia, ei se asociau cu negustori turci. Dupá 1812,
bratul China a cAzut sub controlul Rusiei i lemnul a inceput
sä fie cäutat in Basarabia pentru constructia de cetäti §.1 de §le-
puri. Xegustorii austriaci §i-au indreptat deci comertul spre Ba-
sarabia. Drept represalii, Poarta le-a interzis sä mai facA co-
mert cu lemn moldovenesc. Suditii au produs atunci declaratii
scrise c'd lemnul exportat e de provenientä austriacä i Il tran-
siteazà numai prin Moldova. Poarta a interzis i comertul de
transit 3.
Acest episod e caracteristic pentru conditiile economiei
noastre i pentru piedicile ce se puneau in calea comertului. Ar-
bitrarul cel mai desävâr§it domnea i in ceeace privea regimul
comertului i In ceeace privea stabilirea preturilor.
Wilkinson sustine cà furniturile pentru Constantinopol erau
cumpärate de guvern la un sfert din pretul de pe piata internä
la a §asea parte din pretul dela Constantinopol. Pretul furni-
turilor se plätea din tribut, dar uneori i dinteun impozit ex-
ceptional. Chi la de grâu se vindea cu 2-2,5 pia§tri
La nevoia de a asigura aprovizionarea capitalei otomane,
Hormuz aki-N stor, XX, pp. 235, 255 ;-Perthusier, p. 82.
2 Wilkinson, p. 77.
Hurmuzak i-Nistor, XX, p. 255.

www.digibuc.ro
 44 REGIMUL PANARIOT

se adaugá consideratii de ordin militar pentru a ingreuia relatiile

comerciale intre Tärile românesti i tärile vecine. Pentru a nu
inlesni intrarea trupelor austriace in tarä, drumurile cc.re duc
la granitä sunt intentionat lâsate in pärdsire, i Domnii nu in-
drAsnesc sA facâ demersuri la Constantinopol perrtru indreptarea
acestei stdri de lucruri, de teamä sà nu fie suspectati de inte-
legere cu Austria. Astfel, la 8 Nov. T8I4, Caragea-Voclà e sezisat
de cererea guvernatorului Transilvaniei, care propune sâ se des-
chidä un nou drum de comert intre Timis si Buz 6u peste Alt-
schanz . Caragea se Indrgineste sä trimitâ cererea la Constantinopol i.
Dupä Turcia, cea mai bund clientâ a Târilor remânesti era
Austria. Ea absorbea aproape toate disponibilitâtile râmase dupâ
indestularea capanului. Austria importa gran, porumb, bovine,
cai, land"; piei, porci, brânzä, peste. Dar autorizatiile pentru a-
ceste articole se obtineau foarte greu. Internuntiul a obtinut,
in 1817, când in Transilvania a bântuit foametea, permisul de
a importa din Muntenia o cantitate mai insemnatd de grâu
de porumb. Dar cazul acesta a fost considerat ca exceptional.
Inconvenientele care rezultau din acest sistem pentru economia
târii erau in parte corectate prin contrabandä, care se practica
pe o scarà intinsd i constituia principalul izvor de venit al vä-
tafilor de plaiu.
Domnii au câutat adesea sâ monopolizeze unele articole
de comert, dar Agentia austriacâ a protestat intotdeauna. In
tot cazul, ei si-au rezervat dreptul exclusiv de a aproviziona
brutAriile cu fäina pe care si-o procurau prin metodele capa-
nului 2. Alt subject de plângere din partea Agerrliei era abuzul
cu perceperea taxelor vamale. In baza tratatului de comert in-
cheiat intre Turcia si Austria, in 1784, aceasta plâtea si la in-
trare i la iesire o taxd varnalà de 3%. Dar aplicarea tarifului
dädea loc la nesfârsite controverse, fiindcâ vamesii sicanau asupra
valorii mârfii, iar negustorii fäceau .uz de declaratii i ceitificate
false. Toate reclamatiile au rämas fdrà efect, fiindc6 vämile erau
o regard a Domnului, care o arenda unui .financiar sau . grup de
financiari. Acesta o subarenda unor fermieri regionali care, siliti
sá sc6ata In afarä de arendä un beneficiu pentru dânsii, in-
ventau tot felnl de vexatii pentru a stoarce cât mai mult dela
negustor.

Hurmuzaki-Nistor, ,XX, p. 185.

2 Perthusier, p. 81.

www.digibuc.ro
 COMERTITL 45

In schimbul produselor pe care le exporta, 'raffle românesti

importà toate obiectele de lux de care au nevoie boierii. Tara
nu poseda fabrici, afarà de una de postav ì una de hârtie.
De la Constantinopol se aduc saluri de casmir, stofe orien-
tale, pantofi de marochin ; coloniale : cafea, zahdr, piper, tàmâie ;
fructe sudice : rdmâi, portocale, smochine, stafide ; untdelemn,
sapun, perle, pipe etc. Lipscanii" viziteaz6 cele cloud bâlciuri
anuale dela Lipsca, de unde ad.uc stofe fine, museline, percale,
imprimate, bumbacuri, olandà, dantele, parfumerii etc. Dela
Viena se aduc träsuri, mobile, sticl5sii, pantofi, obiecte de go-
spocarie. Rusia exporta la noi blânuri i ceai, i importa mari
cantitAti de yin'.
Cea mai mare parte din negustori sunt Nemti, Greci, Ar-
meni i Evrei, dar i numärul nativilor e apreciabil. Multi s'au
fäcut suditi rusi sau austriaci dobândind astfel un avantaj ne-
pretuit pentru afaceri. Cazul cel mai cunoscut e al lui Glaeorghe
Sachelanie care pe baza unor certificate false a fost declarat sudit
austriac si a ajuns sub Caragea unul dintre cei mai bogati ne-
gustori din Bucuresti 2.
Volumul comertului era foarte redus. Dupä evaluärile lui
Perthusier, Muntenia exporta produse de 9 milioane de lei si
.

importa mArfuri de 5 milioane. Exportul Moldovei inainte de

1812 se ridica abia la 6.5oo.000 lei, iar importul la 4.500.000
lei. Contrabanda era evaluatit, pentru Muntenia, la un milion lei 3.
Abia dupa tratatul dela Adrianapol (1829), care pune capât mo-
nopolului turcesc, se poate spune 6." Tärile românesti au intrat
in relatii de schiinb cu tärile capitaliste din Apus. De aceea,
inainte de 1829, nu se poate spune ch. Anglia invadeaza cu fa-
bricatele ei, Principatele Tomâne§ti" 4, -

E adevärat cà Laurençon, care si-a publicat. cartea despre

Tärile românesti In 1822, scrie cá stofele fine aduse dela Lipsca
erau aprpape toate de provenientä englez6" 5. Dar Wilkinson
a arâtat Ca' procedeul era tin simplu true" negustoresc.
1 Laurençon, pp. 8-11.
2 Hurmuzaki-Nistor, XX, pp, 287, 469.
3 P e r tk usie r, p. 85. D'après- le relevé des douan.es, l'exportation
[de la Valachie] monte 6. seize milk bourses, et l'importation à dix mille". La
fiecare din aceste doul sume se adaugä 2.000 pungi pentru contrabandd. Exportul
Moldovei inainte de desmembrarea ei era 13.000 pungi ; importul de 9.000 la
care se adaug'6. Cate r000 pungi pentru contraband4...
4 V.' M ad g e ar u, Evolulia economiei romdne§ti. Bucuresti, 5949, P. 19.
5 Laurençon, p. 9.

www.digibuc.ro
 46 REGIMUL FA.NARIOT

Tara Româneasd. si Moldova sunt in momentul

acesta 118201 aprovizionate de cätre Germania cu tot felul
de obiecte manufacturate de bumbac si de lanä, cu fa-
iantä i cu olärie, care sosesc fie pe uscat, fie pe Dunäre.
Percala uni" i imprimé,sticläria aduse pe pietele lor sunt
färà exceptie lucrate in Germania, dar li se zice de labri-
catie englezii i astfel se vând la un pret mai mare decât
dad originea lor ar fi declaratä." 1.
Anglia infiintase in 1802 un consulat-general la Bucuresti
pentru a inlesni trecerea curierilor din Anglia la Constantino-
pol pentru a apära interesele supusilor sài provenind din In-
sulele Ionice. Primul Consul general al Angliei in Principate a
fost Francis Summerers. Rechemat in 1807, dupg pacea dela
Tilsit, Summerers a fost inlocuit, la 24 Mai 1814, cu W. Wil-
kinson, fiul consulului danez dela Smirna 2. Cum Wilkinson a
fäcut o drätorie la Iasi si a luat mäsuri pentru infiintarea de
vice-consulate la Iasi si la Galati, Agentul Austriei se alarmeazà.
Numirea unor consuli englezi la Bucuresti, Iai i
Galati lasà sä se presupunä cä, de vreme ce aceste pro-
vincii nu se aflä in niciun fel de relatii cu Anglia, nu-
mirea s'a fäcut din motive comerciale. Aceastà presupunere
pare acum a se confirma prin faptul cä Anglia, dupä in-
formatii sigure, vrea sä." intemeeze mai multe factorii co-
merciale in aceste provincii i sä inunde i aceste täri cu
excelentele sale articole de manufacturà, spre cea mai mare
pagub6 a celorlalte natiuni" 3.
Si din punct de vedere comercial, Tärile românesti se and
abia la inceputul transformärii lor in centre de aprovizionare
cu cereale ale tärilor industriale din Apus. Dar comertul cu ce-
reale nu va lua amploare decât dupà desfiintarea monopolului
turcesc prin tratatul dela Adrianopol.
IV. ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA
Serviciile publice erau conduse de raarii dregätori (ban,
vornic, logoat, spätar, vistiernic, postelnic, clucer, palaarnic,
comis etc.) care, la inceput, fusesera slujitori de carte, apoi cu
timpul s'au transformat in slujbasi de Stat. Ei n'aveau lea%
1 Wilkinson, p. 83.
2 Ibidem, p. 179-182, (Beratul Portii la Apendice, No. r)
3 Hurmuz aki-Nis to r, XX, p. 249. (Depeqa lui Pleischlaackl de
Hakenau din 30 Octomvrie 1813).

www.digibuc.ro
 ORGAINTIZARvA AosuNISTEATIVA 47

dar erau räsprätiti cu venitul unui târg. In Moldova, marele lo-

goat lua venitul Cet4ii Albe, vornicul de Tara-de-Jos pe al
Chiliei, iar vornicul de Tara-de-Sus pe al Dorohoiului.
Ispravnicii judetelor n'aveau nici ei leaa, dar primeau o
parte din veniturile domne§-ti 0 din gloabele rostite de ei. Cum
ei intruneau in mainile lor atributii administrative, fiscale, ju-
decàtore§ti §i politiene§ti, ei cercetau, judecau §i. pedepseau, adicá
ei executau sentintele 0 incasau gloabele. ITe având pentru a
se inabogAti deat o parte din gloabe 0 din produsul fiscului,
ei aveau tot interesul ca justitia sà fie asprà, birurile mari §i.
gloabele grele. Cea mai micà gre§arg era motiv de proces, 0 vai
de impricinatii care incäpeau pe mâna justitiei ! Venitul rezul-
tând din gloabe fünd cel mai insemnat 0 cel mai sigur dintre
veniturile lor, slujba§ii intretineau neintelegerile §i impingeau la
proces care, odatä angajat, nu se termina decât cu ruina unuia
sau amândorura dintre impricinati.
Un cälätor englez, Wyborn 1, a fost martor la desbaterea
unui proces inaintea zapciului. Un Oran a fost dat in judecatä
de vecinul säu, fiindc6, gäsind in gràdina sa o gäinà a vecinului,
a alungat-o cu prea mare violentä.". Gäina nu fäcea zece pa-
r ale. Zapciul a pedepsit pe imprudentul apälator al proprietätii
sale la o gloabg de zece pia§tri,pe care zapciul §i reclamantul i-au
impärtit in douá. Pâritul face apel la ispravnic §i obtine in
favoarea sa o sentintà, cu toate cheltuelile sporite. Indignat de
aceastà nedreptate, reclamantul originar se duce la Bilcure§ti §i
se prezintà stäpânului influent al unei mo§ii invecinate care e
0 meinbru in Divan, 0-i promite s'à se mute cu familia §i poate
cu rudele 0 prietenii säi pe o portiune pustie *i neproductivA a
mo§iei lui dacg-i sustine cauza in fata Divanului. Boerul acceptà
§i c4tigäl procesul. Reclamantul i§i prime§te cheltuelile inapoi,
dà jum6tate din sum6 noului sgu stäpân §i. se rautà cu toatà
familia pe mo§ia acestuia.
Dar se poate intânipla ca la sfäs§itul anului, când se schim-
bá slujba§ii, stApanul táranului ruinat s'a." ajungä la putere 0 sà
ofere victimei prilejul de a se räzbuna. Täranul i§& vinde ul-
-atma oaie, se duce la Bucure§ti 0 inainteazà: o petitie cätre Di-
i [Bargrave Wyborn], Memoir and considerations on the Princi-
palities of Wallachia and Moldavia. (Rapoarte consulare engleze, I, p. 15-76).
Ioan C. Pilitti, Despre vechea organizare administrativd a Principatelor
romdne. (Extras din Revista de Drept public 1934-1935) ; R. Roset t i, Pd-
mantul, sdtenii fi stdpelnii in Moldova. Bucure§ti, 1907.

www.digibuc.ro
48 REGIMUL FANARIOT

van, pe care stäpanul de mosie, indignat de pierderea unei fa-

milii de cläcasi, o sustine din räsputeri, i protejatul säu cas-
tig5. procesul. Domnul i reclamantul impart castigul pe din dou'd.
Dar la reinnoirea urmätoare a slujbasilor, se poate ca pri-
mul protector sä ajungà iar la putere, sau Domnul sá fie ma-
zilit, i atunci toate procesele pot fi redeschise. Comedia incepe
dela capät 1.
Coruptia, e si mai izbitoare i mai däunätoare in aplicarea
legii criminale. Toate pedepsele, pentru orice infractie sau crimä,
sunt preschimbate in gloabe. Niciun ciiminal nu e pedepsit dacä
partea civilá n'o cere in mod. expres dela ispravnicul judetului
sau clela aga Capita lei. Indulcirea, preschimbarea i iertarea pe-
depsei se fac in mod arbitrar, dupd capacitatea de platä a celui
inculpat, fiindcä singura normä cAlä'uzitoare e interesul judeca-
torului care cautà sä tragä cat mai mult folos din orke proces.
Nu e deci de mirare cä oamenii se tern de procese ca de
foc. Tot Wyborn povesteste cä inteo noapte gratiile dela piv-
nita casei unde locuia au fost scoase i pivnita umplutä cu mär-
furi furate prin spargere dela trei prävälii. Ilotul a fost desco-
perit in persoana gräjdarului lui Wyborn, care si-a märturisit
crima si a restituit marfa furatä. Pägubasii s'au multumit sä-si
recapete marfa si au rugat pe Wyborn sä nu dea numele lor
Ag6i, care i-ar sili sà facä proces i le-ar face pagubd mai mare
decat marfa furatá. Hotul a Scäpat i peste câteva zile a fost
väzut la carciumä in toväräsia vizitiului care era probabil corn-
plicele lui. ,,Asa se face dreptate in Dacia", incheie Wyborn.
Veniturile pe care dregätorii si le fäceau din sluj13à se
chemau havaeturi. Cum dregätorii nu primeau leafd dela Stat,
practica havaeturilor era oarecuin legalä, i abuzirile la care
dädea nastere n'aveau altd limita decat capacitatea dç rezis-
tentä. -fizicd a contribuabililor 2.
Constantin Mavrocordat a fixat slujbasilor leafä si le-a in-
terzis de a lua havaeturi. Urmarea a fost çà slujbasii luau si
leafá i havaeturi. Toatä lumea considera slujba ca un mijloc
de procopsealä i cäuta sà scoatä cat mai mult din ea. Domnul
îi cumpära scaunul dela Turci i vindea la rândul säu slujbele
statului acelora care ofereau mai mult. Marii dreatcri vindeau
1
Rapqarte consulare engleze, II pp. 15-18.
2
The genuine Wallach scarcely ever pays a para without having pre-
viondy submitted, to as many bloWs as his posterior can endure" (B argave
Wyb orn, Op. cit., Rapoarte consulare englere, II, p. 6.

www.digibuc.ro
 ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA 49

slujbele subalterne, i asa mai depute panä la ultimele grade

ale ierarhiei. La cine ar fi putut gäsi recurs victimele unui sis-
tem, in care toti slujbasii, dela Domn pânä la ultimul vätäsel,
erau complici?
Pânä la Constantin Mavrocordat,,marii dregätori aveau sub
ordinele lor un nuniär de slujbasi subalterni care purtau nu-
mele generic de slur sau slujitori" sau titlul uperiorilor lor
la dirninutiv : vornicei, spätärei, pähärnicei, bänisori, stolnicei,
cornisei etc. Ei aveau misiunea de a duce la indeplinire porun-
cile superiorilor lor, scotand oamenii la prestatii (pentru dru-
muri, cetäti, poduri, iazuri, mori etc.), executând rechizitiile de
cai i cärute pentru oaste, supraveghind. lucr4ri1e pe moiile dom-
nesti, strângand gloabele i birurile. i erau atât de numerosi
incât fäceau serviciu cu rândul. Când nu erau de rand, îi ve-
deau la tail de treburile lor. De aceea se deosibesc in sate
slujitori i birnici" 1.
Slujitorii erau oameni liberi, dar Ma' pämânt, mos-
neni säräeiti sau.rumani care s'au räscumpärat si se bucurau
de oare care avantaje fiscale. In schimb, ei eran obligati sä in-
deplineaseg cu rândul anume servicii civile i militare atre Stat.
Pandurii din Oltenia se bucurau, la inceputul secolului al XIX-
lea, de o conditie asemänätoare.
Pentru a putea fi supraveghiati, ei erau organizati in cete
sau bresle. Asa, s'a coustituit in Moldova ceata curtenilor, iar
in Tara Româneasa. ceata Rosilor.. Mai multe cete formau o
cäpitänie, un pale sau un steag i erau comandate de un cäpitan
care purta uneori i titlul turcesc de buluc--basa. Steagurile de
curteni in Moldova. depindeau de .marele logofät, iar steagurile
de Rosi i cAlárasi in Muntenia de marele spätar, care comanda
trupele de seimeni i lefegii.
Constantin Mavrocordat a desfiintat slujitorii civili läsand
In Tara Româneascä numai pe postelnicei, ca o ultimä treaptä
boereased, iar in Moldova pe logofetii de Divan si de vistierie.
El a redus i numärul slujitorilor militari, afará de cei destinati
jandarmeriei rurale, corpului de grániceri, serviciului de curieri,
de perceptori si de paznici ai inchisorilor, La resedintele judetelor,
pe lângä ispraVnici, a ramas câte- un post de slujitori de scaun.
In afará de cäpitäniile de scaun, Alexandru Ipsilanti a mai în-

L C. Pilitti, Despre vechea organizare administrativd a Principa-

telor romlne. (Extras din Revista dc Drept public, /934-1935) P. 35.

www.digibuc.ro
 50 REGIMITh FANARTOT

fiintat, tn 1775, ate o polcovnicie de judet, pentru urmärirea

tâlharilor 1.
La Bucure§ti 0 la Ia§i, in a doua jumatate a secolului al
XVIII-lea, functia de prefect de politie o indeplinea aga pentru.
centrul ora§ului, i spatarul la Bucure§ti sau hatmanul la Ia§i
pentru mahalale. ti aveau sub ordinele lor o intreaga armatä
de slujitori, numiti dorobanti, lefegii, seimeni, vanatori,potera§i.
In 1793, marele hatman e insärcinat cu-supravegherea calatorilor
cu po§ta. In 1794 se infiinteaza vornicia politiei care avea mi-
siunea sä tind catagrafia locuitorilor, sa repartizeze darile i s5.
faca controlul strainilor 2.
Autoritatea Domnilor era reprezentata in judete de catre
ispravnici. In fiecare judet erau doi, until Roman i unul
Grec. Dar regula nu era absoluta.
Ispravnicii erau cheia de bolta a administratiei. Ei
exercitau in judete aceea§i autoritate pe care Domnul o
avea la Bucure§ti. Caci, spune Dinicu GOlescu, cum Dom-
nul are pe vistier in toatä tara, a§a i ispravnicul are pe
same§ peste tot judetul lui ; cum are pe ispravnici, is-
pravnicul are pe zapcii ; cum pe logofätul cel mare, isprav-
nicul are pe condicar 0 cum pe boerii divaniti, ispravni-
cul are pe judecatori 0., in locul spatarului, pe polcovnic
cäpitani, cum 0 in locul vornicilor pe vata§eii de plaiuri".
in aceste posturi, cu raspundere a§a de mari, erau nu-
miti fii de boeri fara nicio pregatire, farä nicio experienta.
Unii dintre ei nici nu §tiau mäcar sä scrie §i. sa citeasca
romane§te I 3.
Ispravnicii erau muniti de Doran, la recomandarea ma-
relui vistiernic de care depindeau. Leafa lor era de 5000 pia§tri
pe an, dar ei in loc s'o incaseze o lasau, impreuna cu alte da-
ruri cat de mari", in mâna vistiernicului ca rasplata pentru
protectia lui. Unii dintre ispravnici ca§tiga. dela 30 pang la
50.000 pia§tri pe an 4. Vistiernicul i§i cumpärä slujba cu 300.000
castiga 500.000 pia§tri intfun an ; spätarul i aga dau pentru.
slujbele lor Cate 200.000 pia§tri i ca§tiga cam tot atât cat ca.,-
-HO i vistiernicul. Aga are controlul brutariilor, bacaniilor
macelariilor care-i aduc cat i gloabele. La numirile din 1819,
1. C. Pil it t j Op. cit., pP. 34-38.
2 I. C. Pii itt 1, Op. cit., p. 53.
3 C. Golescu, Insemnare a altitoriei mele, p. 64.
4 Rapoarte consulare engleze, II, p. io.

www.digibuc.ro
 ORGANIZAREA FISOALA 51

Alecu Sutu a primit dela ispravnicii celor 17 judete 300.000

pia§tri §i. dela same§i. 150.000. Peste cinci luni i-a inlocuit 0 a
numit altii dela care a luat acelea§i. sume 1. Toate aceste sume
adeau, sub formA de impozite, asupra täranilor.

V. ORGANIZA REA FISCALA 2

Stäpan absolut peste toate ramurile administratiei, Domnul

dispunea nestânjenit 0 de resursele tàrli. Administratia nu avea,
de altfel, alt rost decât sä stoarcä bani, pentru indestularea
Turcilor, a Domnului 0. a boerilor. Jaful era temelia intregului
sistem de ocârmuire" 3 Formal, orice m6surà fiscald trebuia s6."
aib6 aprobarea Divanulm. Dar refuzul acestuia n'a împiedecat
niciun Domn de a pute 0 a incasa o dare.
La inceput fondurile Statului i veniturile Domnului se
confundau. In a doua jumàtate a' secolului al XVIII-lea, vis-
tieria Statului i cämara Dommilui se separà pentruca cererile
mereu crescânde ale Turcilor sà nmi inghitä, odatà cu veniturile
Statului, i resursele Domnului. Fiecare dintre cele dou'd case
se alimentau din izvoare deosebite.
Camara Domnului. Cele mai importante izvoare de venit
ale Domnului erau rusumaturile (impozite indirecte), in fruntea
carora stg.teau vdmile i ocnele . Veneau apoi oieritul , vindritul
dijmdritul (pe stupi i râmätori), care de oVce4u se arendau im-
preung. Pe lâng'd acestea mai intalnim i alte impozite, mai
putin regulate §i mai putin lämurite, care apar sub unii Domni
dispar sub altii, dupa starea generala a economiei i ingenio-
zitatea càmàra§ilor domne§ti. Cel mai urgisit dintre toate era
vdcdritul care se incasa de dou'à 0 de trei ori pe an (cel de varà
se numea.cunifd). El lovea instrumentele de munc6 ale tAranuhii,
boll, 0 celelalte vite cornute care-i permiteau sä-§i plateascg
birul. De aceea pranii n'au incetat de a protesta impotriva lui,
dar cii toate CA a fost adesea desfiintat cu afurisenie pentru
acela care ar fi incercat s5.-1 restabileased, el apärea din nou,
1 Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 453.
2 L. Colescu, Geschichte des rumdnischen Steuerwesens in der Epoche
der Fanarioten (1711-1821). München, 1897; T. C. r iii t t i, Consideralii
generale despre vechea organizare fiscald a Principatelor romane ptind la Regula-
mentul organic. (Extras din Analele economice i statistice", Ianuarie Martie
1935) ; R. Rose tt i, Pdmtintul, sdtenii i stdpinii, pp. 280-298.
3 R. Rosetti, Op. cit., p. 393.

www.digibuc.ro
52" BEGIMUL FANARIOT

fiindcä era productiv. Astfel in 1799, Nicolae Hanger li; a po-

runcit sä se facä recensämäntul vitelor, care s'a efectuat in toiul
iernei. Din cauza zdpezii mari Si a gerului oamenii n'au putut
ascunde vitele incât agentii fiscului le-au gäsit pe toate in W.VA.-
turä. De indatä ce ispravnicii i-au prezentat listele, Vodä a pus
doi lei de cap de vita' i a cerut ca dajdia sä fie plätità in 15
zile. Bumbasiri numiti peste slujbasi aveau sä aducä ordinul la
indeplinire. De unde sä ia oamenii bani? Dela 5 Decembrie pänä.
la 25 Martie fusese o zäpadä mare, targuri nu érau ca oamenii
sä poatä vinde o parte din vite, bani nu aveau i nicio posi-
bilitate de câstig. Atunci s'a pornit impotriva oamenilor o pri-
goand care, prin generalitatea i urmärile ei, a intrecut tot ce
se väzuse pänä atunci.
Slujbasii inchidea oamenii i mueri prin coseri
inneca cu fumuri de gunoiu, i cu ardei Ii afuma si-i tinea
înehii ziva i noaptea flämânzi sä dea bani. Pe altii Ii
lega cu mainile indärät i cu spatele de garduri, bátea
cu bicele, pre altii Ii bäga cu picioarele goale in zäpada
geroasä. Asa chinuia pe crestini L.
Iar boerii, unii i gelepi, cumpära vite de pe la oa-
meni pe fie ce, de acea cirezi sä câstige bani insängerati,
lua boi câte io sau 12 lei boul ales, mare, vacile câte
4-5 alese, iar mai jos vite Cate 2 lei sau 3, inc.a. i ate
2 Zioti juththci, cä oamenii nu avea cui sä le vänzd iarna,
precum am zis, ei le da de mare nevoie, cä-i muncea tiranii.
Mäcar cá au fost poruna. dela Vodá sà se ia väcärit
si dela boeri, mari i mici, si dela slujbasi, n'au luat cleat
dela locuitorii tärii si dela mânästiriY 1.
In afarä de väcärit, mai sunt amintite : ierbdri tul (plätit
de negustorii de cai pentru päsunatul cailor strânsi de ei pentru
export), tutundritul (pe pogonul de tutun), mäjäritul (pe maja"
de peste) fumdritul (pe prävälii i carciume, desi cârciumele mai
plätiau un impozit, cdmin dritul), cotdritul (pe cotul de stofä vân-
dut in prävälii), sdpundritul (pe fabricile de säpun). etc.
Bauer evaluiazá venitul cämärii domnesti, in 1767, la
65o.000 lei ; Raicevich, in 1782, la 'un milion. Pentru IVfoldova,
Carra dä, in 1777, 800.000 lei ; Raicevich, in 1785, 970.000 lei,
Wolf, in 1794, 890.000 lei.
Doamna îi avea caseta ei particularà, alimentatá in Mun-
1 Dionisie Eclesiarhul, p. 193.

www.digibuc.ro
 OltGANIZARA FISCAL& 53

tenia de o parte din venitul vämilor i ,de birul pus pe Tigani.

In afarä de aceasta ea primea g.000 drahme de aur dela Tiganii
aurari, care-1 scoteau din nisipul Oltului, Argesului i Dâmbo-
vitei. In Moldova, Doamna percepea venitul judetului Botosani,
care se ridica la 30.000. lei 1.
Vämi le, ocnele i mpozitul pe oi, vin, stupi i râmätori
se arendau in Tara RomâneascA, la sfars'itul anului,. in Moldova,
la sfârsitul lui Iunie, pe an unor financiari. Rapoartele con-
sulare austriace ne dau in privinta rendementului acestor im-
pozite preciziuni interesante. Iatà care erau in anul 1816, ve-
niturile Domnului Munteniei.
Oieritul, vinäritul i dijmäritul Lei 1.363.357
Vämile 7.00.000
PP

Ocnele 530.000
Havaeturile dela 17 ispravnicete Lei ioo.o.00
Havaeturile dela vätäsei Lei 50.000
Concesiuni de export pentru articole alimentare PP 120.000
Concesiuni pentru export de vite PP 50.000
Total ,.. . 2.913.357
Birul pe Tigani aduce Doamnei 200.000 lei, iar contributia
de 2.000 drahme de aur reprezintä suma de lei 42.000 2. Numä-
rul Tiganilor e evaluat la 40.000 pentru ambele Principate. Ti-
ganii sedentari plätesc doi galbeni de cap, cei nomazi câte un
galben 3.
Dar aceasta nu e tot. 0 foaie volantä rgspândità dupa
fuga lui Caragea (29 Sept.Ai Oct. 1818), in gieceste i roniâ-
neste, a publicat un extras din registrele Vistieriei, din care re-
zultà ea' Vodä Caragea a vândut 4762 titluri de boeri, plätite
cu cel putin 3600 piastri fiecare, multe cu de trei sau patru ori
atât. El ar fi realizat astfel la acest singur capitol 20 milioane
de piastri. Patru mii de iteamuri ar fi plätit intre 500 si 2000
piastri pentru a fi ridicate in gradele inferioare ale cinului boe-
resc. Cu därile märite, Caragea ar fi realizat 6o sau 70 milioane
de piasiri in sase ani de domnie 4. Stoarcerile lui Caragea 'au
rämas proverbiale i e incontestabil eh' a realizat o avere imensä.
Totusi cifrele de mai sus sunt inverosimile. Fl6ischhackl avusese
1 Colescu, op. cit. ,pp. 229.
2 urmuzaki-Nistor, XX, p. 369.
3 M. Zallony, op. cit., p. 72.
4 Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 437-

www.digibuc.ro
54 REGIMUL FANARIOT

cu Caragea un conflict care era s51-1 coste postul de agent con-

sular la Bucure§ti 1. Nu e deci de mirare cä el cautä sä acredi-
teze tot ce ar fi fost defavorabil lui Caragea. Dovada cä datele
pamfletului citat de el sunt suspecte ne-o dä Fleischhacld
In analiza bugetului Tarii Romäne0i pe anul 1816, el spune ea'
venitul vänzärilor de titluri boere§ti nu e cuprins in tablou, de0
anul precedent [18151 a fost evaluat la ioo.000 lei" 2. Pentru
a realiza la acest capitol un venit de 2o nailioane in §ase ani,
Caragea ar fi trebuit sä incaseze cel putin trei milioane pe an,
ceeace e absurd3.
In Moldova, ocnele au fost arendate, in 1816, pentru suma
de 375.000 pia§tri vistiernicului Iordac]ae Rosetti Roznovanu, iar
vämile pentru 265.000 pia§tri vornicului Vasile Roset. Oieritul,
vinäritul i dijmäritul, care, inainte de ocupatia ruseascä din
1806-1812, abia aduceau 400.000 pia§tri, s'au ridicat, in 1814,
la 1.230.000 pia§tri ; in 1815, la 1.275.000 ; in 1816, la 1.363.357 ;
in 1817, la 1.413.357 pia§tri, cu toatä reducerea teritoriului prin
pacea dela Bucure§ti 4.
Vistieria Statului. In sarcina vistieriei cädeau obligatiile
fatä de Turci 0 plata functionarilor Statului. Tara era obligatä
prin capitulatii sa präteascä Portii un tribut, care a crescut ne-
contenit ; in 1820, el era de 2 milioane pentru Tara Romäneasca
0 de un milion pentru Moldova. Cifrele acestea erau pur nominale ;
in realitate, Domnii trebuieau sà satisfacá toate cererile Portii.
Sumele de bani värsate Portii se strängeau din bir. Birul
era un impozit personal (capitatie), pe care Il pläteau toti täranii
de sex masculin, dela värsta de 16 ani, cu exceptia scutelnicilor 5.
Pe längä bir, Statul mai incasa o serie de impozite extraor-
dinare : ploconul steagului, care se platea la urcarea Domnului
in Scaun ; mucarerul mare pentru prelungirea domniei peste trei
ani i mucarerul mic care se plätea in fiecare an.
Ele erau destinate sä räspläteascg favoarea acordatà Dom-
nului de Care marii demnitari ai Portii. In 1759 s'adaugäl aju-
toritqa care se percepea de cloud ori pe an pentru acoperirea
deficitelor 6.
Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 368.
2 Ibidem, p. 369.
3 Ibidem, p. 26g.
4 Ibidem, p. 367.
5 Wilkinson, p. 6o.
6 Colescu, O. cit., pp. 44-54.

www.digibuc.ro
 ORGANIZAHEA. FISCALA 55

Slujba§ii Statului erau plätiti de Cassa rasurilor, care se

alimenta dintr'o cotä aditionald (rasurd) la celelalte impozite.
Astfel, in Iunie 1814, Divanul Moldovei a fixat birul la 1.260.000
lei, la care s'a adäugat rasura de 15 parale de piastru, adicä
470.000 lei, ceeace fäcea, in total, 1.730.000 lei 1.
Cea mai mare parte din veniturile vistieriei mergea, sub
diferite forme, la Turci. In 1766, dintr'un venit de 1.718.021,
1.534.478 erau pentru Turci. In 1827, dinteun venit de 6.800.000
lei, 4.700.000 lei erau pentru Turci 2.
Apdsätoare prin massa lor, aceste impozite erau intolera-
bile prin repartitia i perceperea bor. Jumátate din locuitorii
tdrii erau scutiti de bir. Boerii, neamurile, clerul i mazilii nu
pldteau deloc sau präteau putin. In afard de aceste categorii
privilegiate mai erau scutelnicii i postujnicii care, in sciaimbul
unor servicii aduse boerilor, erau scutiti de bir. In 1815, erau
in Tara Româneascä 22.880 lude (unitdti fiscale) de contribua-
bili 0 14.346 lude de scutelnici i poslupici. Dacä la numärul
acestora din urmd adäugdm celelalte categorii de privilegiati
ajungem la aceea0 constatare, pe care a fdicut-o 0 Sulzer, cd,
anume, numärul scutitilor egala pe al contribuabior 3.
Numdrul lor era de circa 30.000 in Moldova i pierderea
pe care privilegiul lor o pricinuia vistieriei a fost evaluatd de
Mijiai Sturdza, in 1818, la 700.000 pia§tri4.
In 1783, pentru a asigura plata birului s'a introdus uni-
tatea fiscalä numitá lude i compusd din cinci familii de con-
tribuabili, solidar responsabile de plata impozitelor. Dacd un con-
tribuabil fugea 0 se insträina, cota ludei o pläteau cei räma0.
Dupd registrele vistieriei muntene, numärul ludelor era de 18.000
in 1818. Fiecare lude pldtea 600 pia§tri, ceeace dädea o sumd
de zece milioane opt sute de.mii lei. S'a calculat cd in 74 ani
birul a fost urcat, in medie, cu 8.78% pe an, in total cu
639,72%-
0 singurd exceptie s'a fAcut dela aceastd reguld. In Martie
1818, Caragea a convocat Divanul boerilor i le-a propus sä re-
dual birul la 145 lei de cap. Boerii s'au folosit de prilej pentru
a protesta impotriva pensiilor ce se pläteau din vistieria Statu-
lui membrilor familiei princiare : cele doud fiice ale Domnului,
Hurmuzaki-Nistor, XX, pp. 164-165.
2 L C. Filitt i, Vechea organizare fiscald, pp. 52-53.
3 Col esc u, Op. cit., p. 55.
4 Ilurmuzaki, Supt., 15, p. 30.

www.digibuc.ro
56 BEGIMITL FANARIOT

Ralù i Smaranda, primeau cate 6.000 piastri lunar, beizadeaua

Constantin 5.000 §i alte rude intre 2'.000 §i 3.000 pia§tri pe lunä.
Ei s'au ridicat §i impotriva onorariului de 185.00o piastri- pe
care tara 11 plätea cavalerului de Gentz pentru corespondenta po-
liticä ce tinea cli Domnul si din care tara nu trägea niciun
folos", (ceeace de altfel nif er-a exact). Critica boerilor a avut
ca efect CA, dupä bir, au fost reduse si rnsumaturile si anume
oieritul 'dela 78 la io aspri, vinäritul dela 33 la 5 aspri si dij-
märitul dela 51 la 5 aspri de unitate. Urmarea a fost cà arenda
a scäzut dela 1.500.000 la 285.000 piastri. Reducerea aceasta
a fost o binefacere atât de mare incât, in 1821, Tudor Vladimi-
rescu va cere reducerea impozitelor ca pe vremea lui Caragea".
Pentru Caragea, aceastä red.ucere era o simplà manevrà
politic6 : el isi Meuse suma si era hotàfit s5. fugä. ScAzkid im-
pozitele, el -ldsa o amintire bunä si pregätea succesorului sAu
cele mai mari dificultäti 1. Dar Sutu a restabilit pur §i simplu
vechiul regim.
Pentru a smulge täranilor siultima letcaie, zapciii puneau
in aplicare torturile cele mai groaznice. Spre deosebire de im-
pãratul Tiberiu care spunea c5. un pästor bun isi tunde oile,
nu le jupoaie", slujbasii nostri luau si pielea locuitorilor. Gene-
ralul Langeron a vAzut cum oamenii lui Constantin Samurcas,
caimacam al Craiovei si mare vistiernic, biciuiau copiii si pu-
neau femeile pe cárbuni aprinsi ca sä sileasc6 pe párinti si pe
soti sä dea fiscului tot ce aveau 2. Sub Alecu Sutu, strângätorii
däjdiilor legau copii tineri, de câte unsprezece si doisprezece
ani, spate la épate, afarä sub väzduh, in vreme de iarnä si,
turnând apà peste dânsii, se lipea de ingheta tialloasele trupuri,
si era o jalnicá privire v5zându-se pieile rupte si sângerate când
in silä se deslipea truptfrile si pärintii br erau siliti vândà
tot, pânä si boul ce-i scotea hrana din pämânt, ca sä scape
pe copiii lor de cumplitele tiranii 3. Pe altii Ii cáznea cu bätäi, cu
fumuri i cu groaznice inchisori friguroase i puturoase, nemân-
cati si neadäpati" 4.
Jatä si mAituria nesuspéctá a unui boer care a- cunoscut
si fanduelile din Apus..
1 Hur mu z ak i, XX, p. 405-6.
2 Iorg a, Istoria Románilor prin allittori, III, p. 45.
3 D in Lc G 01e s e u, Insemnare a corldtoriei mele. Bucure9ti 1910,
p. 58.
4 Naum Romniceanu, (Bis. ort. rota., XIII, p. 275).

www.digibuc.ro
 ausz-LE socre.rx 57

Birnicul frärii Românesti, care locueste inteacel bo-

gat si frumos pämânt este intfo säräcie si inteo ticälosie
atât de mare incât un strein este peste puting s5.' creazà
aceastä." proastà stare. Si Cal pentru banii de bir s'au ur-
mat si pedepse ca s'ai dea ceeace. nu are, si atâti Cali nu
poate agonisi. 0 ! se cutremurà mintea omului când isi va
aduce aminte c5. fdptura Dumnezeirii, omenirea, fratii
nostri, au fost câte zece asternuti pe pämânt crt ochii in
soare si o barnà mare si grea pusä pe pântecile lor ca
muscându-i mustele si tântarii nici sá poatä a se feri...
Alti crestini, tot pentru dare de bani au fost spânzurati
cu capu'n jos, si altii iar6si inchisi in cosare de vite, unde
le-au dat fum, si alte multe asemenea pedepse" 1
Usat pradà rapacitätii tuturor slujbasilor, dela cei mai
inalti dregätori pang la cei din urinal strângátori de däjdii, tä-
ranul a fost redus, cum spune un mare boer si viitor Domn,
Mihai Sturdza, la starea abjectà de brutb." 2.
VI. CLASELE SOCIALE
Care era cifra populatiei si repartitia proprietätii la ince-
putul Secolului al XIX-lea ? Cifra Maxima pe care o dau mdrtu-
riile contemporane e de un Milion pentru- Tara Româneasc'd si
de 500.000 pentru Moldova dupà desmembrarea ei, adic'd nici
a zecea parte din ceeace ar fi putut s5, hräneascb: solul.' Din su-
prafata cultivabilà" abia a sasea parte era cultivat5. Si aceea
cu mijloacele si dup51 metodele cele mai primitive-.
In ceeace priveste repartitia solului, Perthusier crede tä in
Tara Româneasc5. ,;propriefatile erau impàrtite intre cele"-trei
clase, in proportia urmátoare : trei sfertiiri din pämânt boerimii
si clerului, celalt sfert clasei agricole. Aceasta din urmä portiune,
tocmai fiindc5. e mic5., se micsoreazal pe zi ce trece si m6reste
partea cealaIt5." 3.
Recensämântul efectuat de Morusi, in' 1803, a inregistrat
1 C. G ol e s c,u, Insemnare a cdldtoriei mele, p. 58.
2 li urmuzaki, Supl. 15, p. 30.
3 W. Wilkinson, An account on the Principalities of Wallachia and
Moldavia. London, 1820, p. 6o ; Bargave Wyborn dà un milion pentru
Tara Româneasca dar se poate ca el s6 fi cunoscut cartes lui Wilkins o n.
(Rapoarte con.sulare engleze, IL p. r) ;Laur e-n ç o n se ridicá la i.roo.000-
1,200.000 (p. 21) ; Rec or do tt d5. abia 600.000 locuitori, dintre care 80.000
pentru Bucure3ti.

www.digibuc.ro
58 REGIMUL FANARIOT

1713 sate in Moldova, dintre care : 25 dotnne§ti, 215 mânästi-

re§ti, 546 raze§eti, 927 boere§ti 1. Dintre acestea din urma 470
apartineau unui numär de 28 familii boere§ti care constituiau
boerimea mare. Deci in Moldova repartitia solului era aceea§i ca
in Tara Româneascä : boerimea i clerul cloud treimi, iar raze§ii
o treime.
Pe baza acestei repartitii, Pertiausier imparte societatea in
trei clase : stäpânii de mo§ie, clerul i sätenii sau locuitorii. Dar
clerul nu constituia o clasä a parte nici din punct de vedere po-
litic, nici din punct de vedere economic. Clerul superior se con7
funda cu stäpânii de mo§ie, iar clerul inferior cu poporul e
jos. Täranii liberi, numiti reizqi in Moldova §i momeni in Tara
Româneasca, de§i nu aveau §erbi pe mo§iile lor, erau asimilati
cu stapânii de mo§ie. Raman deci doua clase fata in fatä :
aceia care au pämânt i aceea care n'au. Negustorii i meseria§ii
erau prea putini i prea slabi pentru a forma o clasá mijlocie.
Boerii. Ori care ar fi fost originea boerimii române§ti
dregätoria sau mo§ia dela Constantin Mavrocordat (1739), le-
gea nu mai cunogte decât boeria pe care o confera slujba. Con-
stantin Mavrocordat a impartit pe boeri in doua categorii : boeri
mari (veliti), dela ban pang la clucerul de arie, i boeri de rangul
al doilea. In 1775, Alexandru Ipsilanti imparti boeriile mari in
trei clase : r. dela mare ban, la mare agä ; 2. dela mare clucer
la mare comis ; 3. dela mare serdar la mare clucer de arie. Boer-
na§ii formau clasa a IV-a §i a V-a2. Urma§ii boerilor mari care
n'au ocupat slujbe corespunzätoare rangului pärintilor se numeau
neamuri i nu plateau bir ; urma§ii boerilor de rangul al doilea
se numeau mazili i plateau un impozit special. Aceasta categori-
sire s'a pastrat pang in 1858, când toate distinctiile de clasä au
fast suprimate.
Numärul boerilor e imposibil de precizat. Domnii veneau
inconjurati de rude i de creditori pe care îi ridicau in slujbe,
deschizându-le astfel intrarea in rândul boerior. Apoi ei aveau
dreptul de a conferi titluri boere§ti, §i cum acest drept consti-
tuia un izvor de venit insemnat pentru camera domneasca, Dom-
nii au fäcut uz larg de el.

1 Leh. Perthusier], La Valachie la Moldav:e et de l'influ nce poli-

gigue des Grecs du Fanar. Paris, 1822, p. 28.
2 I. C. Pil it t 1, Clasa conducdtoare in Principatele romdne, Bucurestl,
1940.

www.digibuc.ro
 CLASME SOCIALE 59

Boeri i. trgau uvor din venitul moviei kr. De0 pretul pro-
duselor agricole era mic, cele 12 zile de claca, scutelnicii vi pos-
luvnicii le permiteau cultive pb."m5.ntul fàrà risc. Boerii mol-
doveni träiau in general la movie 0 conduceau ei, cu ajutorul
unor vgtafi, exploatarea pAmântului pe care vi I-au rezervat.
Boerii munteni, pentru a fi pu§i in imposibilitate de a intriga
impotriva Domnului, au fost siliti sá se mute la Bucure§ti vi
sa-vi arendeze moviile 1.
Cu incepere dela rázboiul din 1769-1774, influenta fran-
cezá pe care 1' anariotii o introdusera in Principate se accentu-
iaza prin contactul cu ofiterii ru§i. Prin cunoa§terea limbii
franceze vi prin politetea manierelor, ofiterii ru§i, printre care
erau multi Francezi, Germani, Polonezi vi Greci, de educatie
tendinte cosmopolite, au sedus tineretul moldo-valac" vi i-au
impus moravurile occidentale, in primul rand distractiile : dan-
surile franceze", muzica european6" vi jocurile de cärti inter-
nationale 2.
Langeron scrie c'd in i8o6, la sosirea lor, femeile nu
§tiau sá meargr ; inteun an, ele au invätat sà danseze de mi-
nune". Odatá cu dansul, Ru§ii introduc muzica europeanä. Se
organizeazd serate" de muzic'd i dans, la care femeile vin in
contact cu societatea de afará. tfrmarea acestor inovatii e c51
femeile incep sb." ias4 din recluziunea laaremului" vi s51 se
emancipeze. Se aduc guvernante din Apus care fac din studiul
limbei franceze 0 al muzicii baza educatiei tinerelor fete de
boeri. Cu toatá superficialitatea vi frivolitatea acestor inceputuri,
ele constituie totuvi un progres fatá de educatia pe care o pri-
mean, in contact aproape exclusiv cu Tiganii robi, copiii de boer.
Totuvi, vi in privinta occidentalizàrii societàtii noastre, perioada
de care ne ocupà'm e mai bogatà in promisiuni cleat in
Bilantul din 1820 al unor buni observatorii ca Wilkinson

1 M. Emerit, Les paysans roumains depuis le traité d'Andrinople

jusqu'a la libération des terres, Paris, 1937, pp. 24 39. Aujourd'hui plu-
sieurs af ferment lenrs terres it des Grecs roméliotes qui, par une cultu e plus
soignée et une meilleure administration, savent beaucoup mieux que 1 s reg-
nicoles accroître les revenus du maitre ct les profits du f ermier Le commercé
des bestiaux constitue une des branches les plus productives de leur Indus-
trie". (Perthusicr p 35 F Recordon p 82)
2 Pornpiliu Eliade, De l'influence française sur l'esprit public en
Rournanie Paris, 1898, pp. 181-190 ; Hurmuzak i, supl. 1.3, pp. 79-80.

www.digibuc.ro
 REGIMUL FANA.RIOT
60

Laurençon, ne-o dovedeste Cu prisosinta : putine rudimente

de limba franceza." pentru baeti i educatie aproape nulá pentru
fete I-.
Educatia baetilor se reduce, in general, la scris i citit in
romaneste si greceste. La cele douä licee din Iasi si din Bucu-
resti, infiintate in ISE), se mai invata greaca clasica, franceza
aritmetica. Dar la aceste douä scoli, care n'aveau mai mult
de 200 elevi fiecare, nu urmau cleat fiii boerilor de clasa a doua
si ai negustorilor. Boerii mari angajau un preot pentru -educatia
in cask' a copiilor bor. Cei mai multi rämân la a,ceste rudimente
de invatatura. Cariera politicä §i administratia care se deschide
de timpuriu pentru fiii de boer i intrigile pe care trebue sä
le puna in lucrare le ia repede gustul de a se instrui.
Aceste imprejurari, izvorind direct din regimul -politic,
descurajeaza orice progres cultural, impiedeca societatea de a se
ridica la o treapta de civilizatie mai inaltä i exercita asupra
caracterelor cea mai disolvanta inrânrire. Prejudecati, mentinute
de starea generala de ignorantä, i un sistem universal de ex-
ploatare 0 de coruptie, au format o clasa conducatoare laräpal-
rears' , zgarcitä, lenesa i frivolä.
Banul fiind singurul mijloc de a parveni i slujba singurul
mijloc de a se .imbogati, boerii s'au facut cu atat mai spoliatori
cu cat emotiile zilnice ale unei.situatii ve§nic periclitate nu le
lasa alta certitudine-si alta salvare decal averea cat mai mare
0 cat mai grabnic adunatà i cu cat societatea considerä imbo-
gatirea prin orice mijloc, chiar desonorant, ca o dovada de des-
toinicie 0 talent 2.
Injosirile pe care trebue sa le inghita pentru a ajunge in
slujba i neomeniile pe care trebue sa le comita sau sa le ingä-
duie in exercitiul functieii explica nevoia bobaävicioasa de a
pärea. Trufia lui jignita gäseste satisfactie momentana in eta-
larea unui lux provocator in imbracaminte, eclaipaj, casa i mo-
bilier.
1 Some few add to this superficial stock of learning (la scrisul i cititul
in limbs românA i greaca), a few of the rudiments of the Preuch language, which
has been introduced by the Russian officers among them" (W ilkins o n, p. ID)) ;
Il est fAcheux que ce seze aimable,,doué dans ce pays d'un sang si beau et de
formes si charmantes, ne revive aucun des bienfaits de l'éducation. Les dames
valaques joignent à beaucoup d'esprit naturel une grande vivacité et, avec peu de
peine, elks pourraient prétendre à hitter ivec ce qu'il y a' de plus distingué
parmi les dames européennes" (L aur en ço n, p. 31).
2 WilkInson, pp. z31-133; Perthusier, p. 31.

www.digibuc.ro
 CLA.SELE SOCIALE 61

Boerii nu merg niciodatá pe jos. Plâcerea lor cea mare e

sä se plimbe, de dimineata pänä seara, in träsurä pe sträzile
Bucurestilor. Pentru a-si satisface acest gust, ei importä in fie-
care an opt sute de cblesti dela Viena. Aceste echipaje sunt de altfel
singurele monumente ale orasului Bucuresti" 1. Luxul in imbräcä-
minte e si mai extravagant. Casmirul si diamantele sunt pentru
boieroaice podoabe ordinare. Bärbatii cheltuesc intre 4-5000 pias-
tri pentru a se imbräca pasabil 2, dar cel putin moda lor nu se schim-
bä . Femeile urmeazä deja moda parizianä si izbutesc sá cheltuiascä
intr'o lunà ceea ce bärbatii lor câstigà inteun an. Numai in casmire
si blänuri aduse din Rusia nnii boeri bägau 500.000 piastri 3. Luxul a
devenit in Moldova si in Muntenia un obiect de primä necesitate 4.
La luxul imbräcämintei se- adaugbi pasiunea jocului de
cärti pentru a desechilibra bugetul boerului si a-I impinge la
expediente. Prezenta arm.atelor sträine in tara lor le-a dat gus-
tul nenorocit al jocului ; Câti dintre ei nu s'au ruinat complet
Id masa de faraon ?" 5. Wolf a fost martor, in 1788, la o par-
tidà de faraon", unde un boer a pierdut fata de un maior rus
4.000 de ducati" (50.000 piastri).
Vornicul Manolache, fost caimacam al Craiovei, om in-
deobste iubit si stirnat, pierde in 1811 la o partial de cärti cu
ofiteri ru§i suma enormä de 20.000 ducati si moare in urma
unui atac de cord. Constantin Samurcas, care era abia la ince-
putul carierei sale politice si financiare, a pierdut in scurt timp
30.000 ducati (12 Februarie 1812) 6.
Starea de inactiune in care träesc persoanele de ambele
sexe, si averSiunea pentru orice ocupatie serioasà, obiceiul de a
märita fetele dela varsta de 14 ani, färä sà se tihä searnä de
inclinärile fetei, care de multe ori nu-§i vede logodnicul cleat
in ziva nuntii, produc mari turburári in familie i explica usu-
rinta si frecventa neobisnuità a divorturilor. In Principate,
divortul e pronuntat atât de des, $i motivele indicate sunt
uneori atât de frivole inat nu atinge reputatia femeei ca s'o
coboare dela rangul ei social" 7.

1 11 urmuz ak i, Supl. 16, p. 78.

2 Laurençon, p. 3 .

3 M. Kogälniceanu, Histoire de la Valavhie etc. p. 447.

4 Raicevick,p. 65.
6 Laurençon, 30; A.. Wolf, I, p: 2321
6 Hurmuzaki-Nistor, XX, pp.z i 6.
7 Wilkinson, p. 147..

www.digibuc.ro
62 REGIMUL FANARIOT

Cand nu se duce la Curte sau nu face vizite, boerul stà ore

intregi intins pe sofa, fumand, band cafea, parfumandu-0 barba
0 hainele, fära sä spuna nimic, fard sal gandeasca la nimic.
Boerul e tot a-tat de incapabil de a se ocupa de administratia
taxii ca de propriile sale afaceri. In toate biurourile domne§te
o dezordine inextricabilä. De grija mo0ei scapa arendand-o sou
läsand-o in seama logofetilor care se imbogatesc pe spinarea lui.
De aceea nu e de mirare ea boerii, cu rare exceptii, au pierdut
orice credit in ochii streinilor, 0 orke respect in fata satenior.
Diletantismul administrativ al boerilor e de altfel o caracteris-
tica generala a Statelor care au pastrat o organizare feudala.
Dupä vanitate 0 lene, nota cea mai izbitoare a boerimii e
ve§nica nelini0e. Nesiguranta situatiei, averii 0 vietii, alternanta
perioadelor de agitatie si de prostatie, teama de Turci 0 de
Domn, obiceiul de a afla ve§ti proaste, i-a obi§nuit cu o tris-
tete de neinvins. Cincizeci de persoane care s'aduna in fiecare
zi ba la unul, ba la altul, au aerul cà a§teaptà cordonul fatal,
0 in fiecare moment auzi spunandu-se : aici tatal meu a fost
sugrumat din ordinul Portii 0 acolo fratele meu din ord¡nul
Dornnului" 1 D-na Reinharci face, dougzeci de ani mai tarziu,
aceea0 constatare : oamenii ii par lene0 ca cei din Sud si tri§ti
ca cei din Nord. Nicio fata vesela, niciun ras pe strada 2.
Dinicu Golescu insu0 convine ca setea de ca§tig fäsa'
munca, lenea, risipa, luxul 0 instrainarea de pämânt erau prin-
cipalele defecte ale boerilor din vremea lui. De aceea le reco-
manda ca in locul lipsirii acestor ca0iguri [darile nedrepte]
pue-se gonirea lenevirii, stradania prin acareturile fiecaruia, de-
partarea de lux 0 imbrati§area iconomiei" 3.
Aceste moravuri au indepartat 0 mai mult pe boeri de
tärani 0 au sapat intre cele dou'à clase o prápastie : Boerii
Vasil, scrie capitanul lui Tudor Vladimirescu, Chiriac Popescu,
ajunsesera intfo stare ea' li se parea ca. locuitorii (compatriotii
lor) nu e om, ci o jivinie de nimic" 4.

1 Márturia printului de Ligne (1788). Hurmuzak i, Supl. I3, p. 77.

2 N. Iorg a, Istoria Romanilor prin cdldtori, ed. II, vol. III, p. 58.
3 C. Golesc u, Insemnare a cdldtoriei mele, p. 65. Saint-Marc de
Girardin avea sg spuná mai tár7iu cá Boeril au luat ceva rgu dela fiecare
din strainii cu care au venit In atingere : divortml dela Polond, desfraul dela
Rmsi, pizmuirea §i vanitatea dela Panarloti si lenea dela Turd". (N. Iorga,
Istoria Romdnilor prin cdldtori, p 186)
4 N. Iorga, Izvoarele contemporane, p. 219.

www.digibuc.ro
 CLASELE SOCIALE 63

Clerul. Aproape o treime din suprafata solului apartinea

clerului. Dar aceastä suprafatà era putin locuitä de vreme ce
recensámântul lui Morusi din 1803 nu atribue mânästirilor decât
215 sate din 1713, deci a opta parte. Eparbiile, desi venitul lor
era foarte insemnat, aveau putine mosii, iar preotii dela tarl
n'aveau nimic.
Mânästirile §i-au constituit mo§ii intinse din daniile Dom-
nilor §.1 boerilor. Aceste danii erau fäcute cu scop de binefacere.
MânIstirile erau obligate sbi intretinà spitale, sà acorde azil sau
infiinteze §coli.
Cu timpul aceste mânästiri s'au impârtit in douä categorii
distincte, de importantà aproape egalä : mânâstirile nationale si
mânàstirile incbinate. Primele erau conduse de egumeni români
si stâteau sub controlul Statului. Mânästirile inchinate erau ad-
ministrate de egumeni greci §.1 se aflau sub controlul Locurilor
Sfinte din Ierusalim si al patriarbilor din Constantinopol, An-
tioliia Alexandria, cgrora le fuseserä inchinate", si care incepu-
serä a considera mo§iile acestor mânästiri ca proprietatea lor si
a le exploata cu scopul de a scoate cat mai multi bani din ele.
Ei au läsat scolile, spitalele §i celelalte institutii de binefacere in
ruinä. In scbimb, locuitorii de pe mosiile acestor mânästiri au
fost supusi unor conditii de muncá mai aspre cleat aiurea. Ni-
câeri täranii nu erau mai exploatati decât pe mosiile mânästi-
resti". In afarà de serbi si de I igani robi, mânästirile aveau la
dispozitia lor pentru executarea diferitelor munci o categorie de
slujitori care nu plateau dàjdii, dar erau obligati sà faca un nu-
mär de zile de lucru. Acestia erau posluuicii, provenind din
colonisti streini, asezati pe mo§iile mânästiresti.
Clerul suferea de aceleasi abuzuri ca si societatea civilâ :
venalitatea, arbitrarul si ignoranta. Numirile in fruntea mângs-
tirilor si eparbiilor se fâceau nu dupà valoarea §i pregâtirea can-
didatului, ci pentru bani. Fiecare Domn venea dela Constanti-
nopol cu numirea in alb a mitropolituluib§i in caz c51 mitropo-
litul in functie nu putea pläti suma cerutà era inlocuit cu altul
care plâtea. Astfel, in 1819 Mitropolitul Nectarie a fost depus
si inlocuit cu Dionisie Lupu, pe care alegerea l-a costat peste
cincisute de mii de lei. Episcopul Râmnicului a fost mentinut
dar a trebuit sá plateascä Domnului 418.000 lei. Episcopul de
Arges, Iosif, a scäpat de aceeasi soartà trecând in lumea drep-

www.digibuc.ro
64 REGIMUL FANARIOT

tilor (27 Oct. .18w). In locul lui a fost ales" Ilarion' care a
plátit 1
Mitropolia din Bucure§ti avea un venit de 400.000 lei, epis-
copia de Râmnic 150.000, cele de Arge§ §i de Buzäu ate ioo.000.
Venitul acesta nu rezulta atât din mo§iile Bisericii, cat din con-
tributia preotilor. Arhiereii luau bani dela preotii pe care-i hi-
rotoneau §i percepeau o dare fixä de 15 pia§tri dela fiecare
preot.
In aceste conditii, nu e de mirare cá numärul preotilor cre§te
dincolo de orke mäsurä, iar nivelul kr moral §i intelectual
scade in aceea§i proportie. 0 catagrafie, efectuatá in 181o, din
ordinul mitropolitului Ignatie, a gäsit la Bucure§ti biserici cu
4 preoti la 53 de case (Sf. loan Nou). Sfintii Ierarhi (Coltea) avea
cinci preoti la 18 case. La tara aceea§i situatie : parohia Dude§ti
avea trei preoti §i trei diaconi la 23 de case, Scheia un preot
§i trei diaconi la 49 case ; Gande§ti, doi preoti §i patru diaconi
la 29 case ; Fäcäeni, patru preoti la 28 de case etc. 2
Conditia kr se deosibea putin de a täranilor. Ei erau scu-
titi (cu intermitentä) de unele däri, dar dacä luau pämânt, ei
fäceau clacà i pläteau dijmä, ca §i sätenii. i in caz cá nu se
achitau cu destulä exactitate de obligatiile kr, ei erau bätuti
cu falanga, ca §i sätenii.
Pentru a remedia aceste rele, exarhul Gavriil Bänulescu
face urmätoarea rânduialà pentru preoti : la 50 de case de gos-
podari sä se scuteasa un preot, sä- i se dea opt fälci de pä-
mânt de cultivat, sä i se scuteascg 16 vite de ima§, iar pentru
celelalte sà pläteasc6 20 parale de cap de vità. Preotii supranu-
merari nu vor fi supu§i la clacá, dar vor pläti ate doi lei de
casá
Mitropolitul Diouisie Lupu, a arui alegere a fost conside-
ratà ca o izbândà nationalä el era primul mitropolit pitman-
tean, dupà un lung §ir de mitropoliti greci promite inteo pro-
clamatie cAtre tala cá -va depune toatä osteneala" pentru a
imbunätäti orânduelile biserice§ti, infiintând ,*oala de teologie,

1 Dupä Fleischliackl; DionisieLupu ar fi dat 35a.0oo lei Domnului; 200.000

boerilor i ar fi fäcut un cadou ì lui (H urmuzaki-Nisto r; XX,
469) ; Kreucliely crede a sti cá Dionisie a dat Jui Pini roo,.000 piastri. u r m u-
z a k i, X, p. 66). Noul Mitropolit s'a despágubit luänd Intre 50 si 6o piastri
dela fiecare preot.
2 Biserica ort. rom., XXVIII, pp. 13-14.
4 Ibidem, p. 182.

www.digibuc.ro
 erAsErE SOCIALE

de enciclopedie i de muzica, 'in limbo pentru formarea

clerului 1 Programul acesta, pus in aplicare, a fost suspendat
de evenimentele din 1521 i de fuga lui Dionisie la Brasov.
RdZe§ii §it monenii. 11n loc aparte in vieata noastra ru-
Tan,' ocupau satele de razesi, destul de numeroase in Moldova,
§i de mosneni in Muntenia. Razesii erau oameni liberi ; ei erau
proprietari deplini ai ocinilor lor i ai unui- Petic de- pamant.
Restul pamantului era lucrat in devalmasie de tori locuitorii sa-
tului. Satul de razesi constituia o persoana morala care putea
ataca in justitie incalcarilor boerilor.
In teorie, razesul putea iesi din indiviziune, dar cercetarile
pentru a stabili partea care i se cuvenea erau atat de compli-
:cate bleat rareori izbutea cineva sa-si scoata partea.
Razesii erau asimilati in drept cu ceilalti stapani de mosii,
Jar ei n'aveau decat in mod exceptional serbi pe moiile lor,
acesteia nu faceatt claca, ci plateau numai dijma pentru pa-
inantul pe care-I lucrau. In al doilea rand, razesii erau supusi
la dajdii i, sub povara_ lor strivitoare, ei au inceput bled
din secolul al XVII-lca sa:si vanda ocinile i sa se facä rumani.
Procesut acesta continua. In secolul al XVIII-lea i ofera boe-
rilor mijlocul de a-si. rotunji moiile. Boerii se folosesc de nein-
telegerile dintre razesi pentru a se infiltra in mijlocul lor ì a-i
sili prin danii", care de cele mai multe ori erau vânzári ca-
muflate, sa le cedeze partea lor i apoi sä le incorporeze satul
mosia sa 2.
La inceputul secolului al XIX-lea satele de razesi lupta
greu impotriva Inc älcarilor care le amenintä din partea boerilor
manästirilor.
Starea a treia. Devoltarea tarzie i lenta a istoriei noas-
tre gasit exprcsia cea mai coplesitoare in lipsa de orase de
iipul acelora care, in Apus, s'au constituit la sfarsitul evului
. mediu, ca centre de activitate industriala i comercialà. Bucu-
restii i Iasii au fost centre administrative, militare (pana la
Yanario-ti) i resedinte de boeri, cu alte cuvinte, centre de con-
zumatie, nu de productie. De0, la inceputul secolului al XIX-
lea, Bucurestii avea o suta de mii de locuitori, 366 biserici
,,cu cinci i éu noua turnuri", infatisarea lor n'avea nimic mci-
numenal. Englezul Portcril gaseste murdar in poduri i murdar
Bis. Ort. Rcm , vol. XIII, p. 674-675-
2 Marcel Emert,t, -Les .payscins roumains, pp. 34-37; R. R o-
set t f, Pdmntul, Stztezi i steiptinii, pp. 374-373,

www.digibuc.ro
66 REGIME% 1'ANAR1OT

in chiar casele boeresti". Iaii, cu toata pozitia lui pitoreasca

cateva monumente remarcabile, nu stà mai bine. i acolo, no-
roiul e ingrozitor". Iar intrucat priveste resedintele de judet,
ele nici nu merita numele de orase.
Portul maritim" i cea mai mare piata de desfacere si de
aprovizionare a celor douä Principate, Galatii, n'avea cleat 6.000
locuitori. Focsanii avea abia 5.000. Pitestii era un targusor cu
sträzile inguste". Toate aceste targuri, ca i celelalte, au pästrat
un caracter rural ; locuitorii lor dela margine se indeletniceau
Inca cu agricultura. Sotia rezidentului francez, Reinhard, trimis-
de Napoleon I in Principate, fiind gazduit inteo casa boereasca
din Bucuresti, se plange cà n'a putut gasi o oglinda sau o masa
de scris.
Negustorii i meseriasii erau straini si de provenienta re-
centä. Ei n'au putut juca rolul pe care, in Apus, Il jucasera cor-
poratiile de meserii si de comert. Cal= principalä pentru care
rascoala lui Tudor Vladimirescu nu s'a putut transforma inteo
revolutie trebue cantata in aceasta lipsä a unei democratii in-
dustriale.
Negustorii cei mari, care se numesc Lipscani, erau Greci.
Bancherii, zarafii i profesorii de greaca, de asemenea. In or-
dine de importanta, dupa Greci, veneau Nemjii, printre care
erau multi Romani din Transilvania, confundati cu Nemtii, Enid-
cal toti erau sub protectia consulului Austriei. Numarul kr, pela_
1826, era de vreo unsprezece mii. Cei mai multi erau meseriasi :
croitori, cismari, tamplari etc. Case de comert germane erau.
putine. Albanezii tineau mosii cu arenclä ; fiind oameni harnici
priceputi trageau mare foks i pentru ei i pentru stäpanii de
mosie. Ei se mai ocupau cu carciumaritul i cu bacania. Dupa
ce fäceau bani se duceau in tara kr, unde cei mai multi îi lä-
saserä familia. Armenii erau bancheri, bijutieri i zarafi.
Evreii raspanditi in toate orasele i targurile, posedau cateva
case de comert si case de schimb. Dar cei mai multi erau me-
seriasi : gravori, geamgii, tinichigii 1.
Cei mai multi dintre negustoii i meseria0, ca supusi sau
suditi straini, se bucurau de favoarea nepretuita de a fi sub
ocrotirea unui consulat. Dar si asa nu scäpau totdeauna de ve-
xatiile administratiei.
Sätenii. Nu exista poate popor mai asuprit de un gu-
iI4aurençon, pp. 22 -24 ; Raicevich-Lejeune, pp. 52 53-

www.digibuc.ro
 CLASELE SOCIALE 67

vern despotic si mai strivit debiruri si de angarale decal ta-

ranii din Moldova si Tara RomâneascA. ; nici un alt popor n'ar
suferi cu aceeasi räbdare si resemnare jumätate din sarcinile
care-I coplesesc. Totusi, obisnuiti cu aceastä stare de servitute
care ar pärea intolerabilà altora, ei nu sunt in stare sä conceapá
mäcar nädejdea unei soarte mai bune. Starea de deprimare su-
fleteascä in care sunt tinuti s'a prefäcut intr'un fel de nesimtire
si de apatie naturalä care-i face deopotrivä de nepäsätori la
bucuriile vietii §i de nesirntitori la fericire, ca si la amäráciu-
nile grijilor i durerilor" 1.
Acest pasaj al lui Wilkinson rezumä impresia aproape tu-
turor cälätorilor si. observatorilor sträini despre tärani. Toti sunt
incantati de frumusetea si bogätia naturii, toti slant uimiti de
conditia in care träeste omul. Principatele sunt favorizate de
naturä, persecutate de soarte 2. In cadrul somptuos al naturii,
ei nu gasesc cleat colibe säräcä'cioase sau bordee mizerabile, abia
mai confortabile cleat vizuinele animalelor.
Dar descrierea lor rämâne mult in urmá fata de realitatea
pe care ne-o inatiseazà un boer roman care a träit-o si care
a putut s'o compare cu realitätile de aiurea.
Intrând cineva§ intfacele locuri unde se numesc sate,
nu se vedea nici bisericg, nici casà, nici gard imprejurul
casei, nici bou, nici vaca, nici oaie, nici Pasäre, nici pätul
cu semänäturile omului, pentru hrana familiei lui, si, in
scurt, nimicä ; ci numai niste odäi in pämânt, ce le zic
boidee, unde intrand cinevas nu are a vedea alt decât o
gaurä numai in pämant, incat poate inc6pea cu nevasta
si cu copiii imprejurul vetrei, si un co§ de nuele scos afará
din fata pämântului si lipit cu balegd. Si dupà sobä încä
o altä gaurà, prin care trebue el sä scape fugând cum va
simti cä au venit cineva§ la usä-i ; cäci stie cä nu poate
fi alt decât un trimis spre implinire de bani"3.
Toti täranii de sex masculin, dela vârsta de 16 ani, erau
supu§i la, capitatie §i la toate celelalte ddjdii. In afarä de acea-
sta, ei trebuiau sä Lea 12 zile de clacá pe mo§ia boerului, sà
dea zeciuialà din toate produsele delnitei care le-a fost conce-
data pentru folosinta lor, sä ajute la repararea acareturilor hoe-
' Wilkinson, p. 153.
2 P. Eliade, De l'influence francaise sur l'esprit public en Roumanie.
Paris, 1898, p. 3.
3 C. Golesc u, Insemnare a cdldtoriei mele, p. 58.

www.digibuc.ro
 68 REGIMUL FANAIUOT

resti, a iazurilor, drumurilor i morilor. Ei erau si1ii sä Lea

poclvezi (transporturi) pentru domnie i pentru Impärätie, sä
dea cai de olac pentru cei ce cälätoreau in slujba stàpânirii, sä
ajute la repararea cetätilor. Astfel, in lanuarie 1816, când, in
urma inghetului, drumurile au devenit practicabile, Vistieria a
dat ordin ca tot meiul ce a mai rämas in mâna täranilor sà fie
ridicat i transportat In cetätile turcesti de pe Dunäre, unde
aveau sä se constitue, mai ales la Vidin, mari magazii de re-
zervä. MAsura nu ameninta populatia numai cu foametea ime-
diatä, dar compromitea i recolta viitoare.
Täramil coplesit i altfel peste masurà de ddjcliile
frecvente nu numai cb: nu primeste nicio plan.' dela guvern
pentru roadel- ce i-au fost luate, dar e silit O. le transporte
cu propriile sale cärute, adesea foarte departe, pânä la
Dunäre. Prin aceasta i se präpädesc i vitele ce i-au mai
rämas i e pus in imposibilitate de a-si munci ogorul. In-
tr'un cuvânt, niciodatà tara n'a oferit un spectacol mai
trist ca acum" 1.
Argiralul Tschitschagof (Ciciagof) a calculat cä, sub dife-
rite forme, se iau täranului intre 200 §i 300 lei pe an. Mihai
Sutu a fost numit PApus.oiu-Voda fiindcà a luat täranilor
porumbul de sämântä, provocând in anul urmAtor foamete 2.
Una din sarcinile cele mai grele care cädeau asupra tä-
ranului era dreptul de g5zduire pe care-1 aveau sträinii i sluj-
basil. Oricine trecea prin sat, fie sträin, fie turc, fie pämântean,
functionar sau paiticular, pricinuia täranilor cheltueli i pagube,
fiindcä cei mai multi .veneau escortati de cete numeroase de
slujitori pe care täranii trebuiau sä-i gäzduiascä, hräneascA
sà-i serveascä. Ei erau de asemenea si1ii sä se ingrijeascä de
hrana cailor. Cheltuelile ocazionate de aceste imprejuläri intre-
ceau uneori suma ddjdiilor si au contribuit i ele la säläcirea
täranului 3.
In sfârsit, satele din apropeirea serhaturilor au avut mult
de suferit din cauza operatiilor de pradä ale Turcilor care ii-
dicau recolte, luau vitele i adeseoii luau robi pe locuitori.
Cälätorii din Apus care au vizitat àrile româncsti la in-
ceputul secolului al XIX-lea sunt izbiti de aspectul de decädere
1 Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 281.
2 G. Lakovar y, Mémoires de l'amiral Paul Tschilschagot, Paris-
C li.
Itucarest, 290g, p. 125.
3 Memoriul boierilor e6tre AI. Pini, 1822. Arie esc U, U, p 202.

www.digibuc.ro
 CLASELE SOCIALE 69

si de mizerie pe care 11 ofer5. täranii nostri. Fiinte degradate

de mizerie", prin toatä infätisarea lor, ei vädesc o mare ne-
ingrijire i decAdere care animal". D-na Reinhard, de asemenea,
gäseste cà taranii nostri nu se ridicà mai presus decât anima-
litatea". Toti au sufletul insemnat cu pecetea robiei". Intre
toti locuitorii Turciei europene, Românul a pierdut mai complet
sensul libertätii si se sinchiseste mai putin de acest lucru". Me-
dicul englez Mac Michael, in drum spre Bucuresti, e silit, pe
la Buzäu, sä petreacä noaptea intfun bordeiu, unde mai erau
douä femei cu trei copii. Insotitorul lui Mac Michael nu vä-
zuse nici in Nubia, nici in Egipt o mizerie mai desävarsità 1.
Nu e de mirare dacä, jefuit i maltratat de toti, de pro-
prietar si de slujbasi in timp de pace, de Turci, de Rusi, de
Austriaci in timp de räzboiu, el a devenit un orn bänuitor
inchis, dela care nu se poate obtine nimic färä bätae. Cel din
urmä caporal austriac loveste inainte de a vorbi. De aceea ve-
derea unui dregRor, a unui sträin, face ca toatä lumea sä fuga".
Dar dacä li se aratà bunävointä i li se castigä increderea, devin
imediat indatoritori i extrem de amabili extremly civil 2.
Wolf i-a gäsit aspri, lenei, färä independentä, sârguint5
si spirit de intreprindere", träind in fricä, injosire i cruntä
vegetare" 3. Lenea, apatia, frica, injosirea i vieata vegetativä
exprimä fidel ritmul lent al evolutiei economice, intârzierea
fatä de neamurile din Apus, amorfia raporturilor dintre clase,
säräcia istoriei noastre interne.
In conditiile primitive de vieatà ale tärii de atunci, tä-
ranul, economisind, n'ar fi avut cum sä-si ascundà economiile,
färä ca agentii fiscului sä nu i le fi scos prin torturà. La noi,
ca in Turcia, nu putea träi decât omul särac. Nu trebue deci
sà ne mirärn dacä täranul nu munceste cu râvn5., fiindcà dacä
1 N. I or g a, Istoria Romlnilor prin cdlcitori, ed. II, vol. III, pp. 74. 84.
2 R. Ke r P o rt e r, Travels in Georgia, Persia, Armenia etc. vol. II, p. 778.
3
W o 1 f, Beitriige zu einer statistisch-historischen Beschreibung des
Fiirstenthums Moldau, 2 vol., Sibiu, 1805, VOl. I, p. 3.
mehr sich das Auge des reisenden Beobachters in diesen Ge.;enden
aufbreitet, \Venn er gewahr wird, mit Welcher Freigebigkeit die giitige Natur ihre
Produkte verbreitet ... um desto mehr empört sich sein Menschengefühl fiber
die Schlaffheit und Indolenz der Bewohner dieses gesegneten Landes, welche
ohne Sulbstständigkeit, Fleiss und Unternehmungsgeist alle Hülfsquellen zur
Aufnahme ihres bürgerlichen Wohlstandes unbenutzt lassen . und ihr gauzes
Leben in stetter Furcht, Erneidrigung und stumpfeu 1-iinlauten verseufzen",
A. W o 1 f, Beitrage, I, p. 3.

www.digibuc.ro
70 REGIME:1 FANARIOT

ar astiga mai mult, i s'ar lua mai mult. Asa, el nu munceste

decât pentru a câstiga ceeace e absolut indispensabil pentru a-si
pläti birul si pentru a duce o vieará din cele mai nenorocite" 1.
Pe acest teren, subminat de nernulIumiri atât de adânci,
avea sà cadä sämânIa propagandei eteriste, care daema pe tqi
crestinii din Imperiul otoman la o luptà comunà de desrobire
si promitea boerilor nostri-conducerea politi2ä intr'o tarä, inde-
pendentd, iar täranilor slobozenie, dreptate si pämânt. Pentru
a izbucni, revolta n'avea nevoie decát de un sef : ea 1-a gäsit
in Tudor Vladimirescu.

11Iurmuzaki, X. pp. 73-74.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL II

INCEPUTURILE LUI TUDOR VLADIMIRESCU

Originea, conditia social51, formarea intelectualä: i mora15.

lui Tudor Vladimirescu, rolul lui militar i administrativ 0 le-
gäturile lui cu toate päturile societAtii din Oltenia prezintà un
deosebit interes, fiindcà au exercitat o influentà decisivä asupra
clestinului lui revolutionar.
I. .11105.1VEA1.UL

Asupra copilgriei i adolescentei lui Tudor Vladimirescu

pang. in T806 nu §tim decât ceeace a putut culege Aricescu din
traditia oralâ, pe la 1870. E putin i nesigur. Nici mAcar anul
na§terii nu-1 cunoa§tem. Tudor este /15:scut in Comuna Vladi-
-mir, districtul Gorj, spune Aricescu 1, cam pe la anul 1770, dupà
-unii, sau pe la 1780, dup5: altii". Martorii oculari ai Revolutiei
.din 1821, Ii dddeau 40 de ani. El s'a nascut deci mai curând pe
la 1780 2. Tani säu se tragea din judetul Mehedinti, plaiul
poate dela Prejna, unde Tudor a ridicat in 1808, impreunà
cu Gheorghe Duncea, o bisericg 0 a inzestrat-o cu treizeci de
stânjeni de pàmânt. Acolo se afla i portretul lui de ctitor cu
inscriptia Biv-vel Sluger Theodor, comandir" 3.
1 C. D. A. ricesc u, Istoria Revolu;iei Romelne dela 1821. Craiova 1874
"Pp. 14-15.
2 S c arl at D As c Al ese u, care 1-a cunoscut si In 1821 i inainte,
spuna a. Tudor :5. fi avut 40 de ani". (N. Iorg a, Un cugetcltor politic moi-
dovean, pag. 51). Un informa'or austriac dfn Bucuresti scrie in timpul Revo-
lutiei despre Tudor : , Er ist im mittleren Alter". (M. Pope sc u, Contributie
la istoria Revolufinnii din 1821, p. 13).
3 N. Iorg a, Domnul Tudor din Vladimir, Bucuresti, 1939, pp. 36-37.
Idem, Studii fi Doc. VI, pp. 511-512.

www.digibuc.ro
72 INCEPWURILE MR TUDOR VLADIMIRESCII

Tat Al säu Constantin, zis Ursu, s'a insurat cu Ioana, fiica

sau sora preotului Grigore Bondoc din Vladimir, si s'a asezat
in satul sotiei sale. Dela numele satului säu de nastere se trage
numele de familie al lui Tudor 1. Pomelnicul Dumnealui Sin-
gerului Teodor ot Cernef, comandirul pandurilor, aflat la Schitnl
Cioclovina (jud. Mehedinti) 2 cuprinde i pe membrii familiei
Bondoc, incat e greu de stabilit ascendenta lui Tudor, dincola
de Constantin si Ana, pärintii sai. Pe o filä a Penticostarului
däruit de Tudor bisericii din Closani, la 27 Februarie 1819, a
insemnat el insusi cincisprezece nume din neamul sau pentru
fi pomeniti la liturghie, ; dintre acestea, sase sunt ale unor fete-
bisericesti : Dionisie Arhiereul, Varlaam Monahul, Eufrosin Ie-
romonah, Dionisie Arhiereul, Iosif Ieromonah, Mitrofan Ieromo-
nah 3. Tudor a avut deci, printre ascendentii säi, preoti i cä-
lugäri, ceeace indicä o conditie socialä mai räsäritä printre lo-
cuitorii satului. Se poate merge pang a sustine, cu Mihail Cio-
ranu, seful cancelariei sale din tiMpul Revolutiei, cA tatäl lui
Tudor a fost mazil", adicä neam de boer färä functie ? Lucrul
e cu atât mai greu de admis cu cat mai jos, insusi Ciot anu spune
despre Tudor cä era om din popor i Ma. invätäturà" 4.
1 Cu privire la originea numelui de Vladimirescu, martorii contemporani
istoricii de mai tärziu s'au impärtit in douä categorii : unii Il deduc din Vla-
dimir, satul de na§tere al lui Tudor, altii Il pun in legdturä cu ordinul Sffintului
Vladimir care i-a fost conferit de Ru*i pentru partea ce a avut in räzboit;1 din.
1806-1812. Agentul consular al Austriei la Bucure§ti pretinde chiar câ. numele
obi§nuit" al lui Tudor, inainte de decorarea sa de cätre Ru§i, ar fi fost Välcii-
rescu Todoro, der sich ausser seinem gewöhnlichen Namen Wolko-
resko auch Wladimiresko zerchnet, weil er Inhaber des russischen Vladimir-
Orden seyn soll" . . . (Hurmuzaki-Nistor, XX, 540). Dupä cum bine observá d-I
Bodin, Tudor e mentionat cu numele de Vladimirescu in hrisovul din zo De-
ceravrie 18o6, prin care e fäcut biv vtori comis", deci inainte de inceperea räz-
boiului ruso-turc §i, cu atât mai mult, inainte de a fi fost decorat cu ordinul
Sfântului Vladimir. In afard de acesta, Vladimirescu se numeqte i fratele lui
Tudor, Pavel sau Papa, care nu era titular al numitului ordin. Numele de familie
al lui Tudor era deci Vladirnirescu (D. Bodin, Tudor Vladimirescu in lumina
izvoarelor italiene, Extras din Revista istoricä rornânä.", vol. XIXII (ro4r
I942)
2 E. Virtosu, Mdrturii noi din vieala lui Tudor Vladimirescu, A§ez.
Cult. I. C. Brätianu, Bucure§ti, 194r, p. 39. La nota 2, vezi indicatia celorlalte
pornelnice.
3 C. A ric es e u, Acte justificative, Craiova, 1874 p. 12-23. D.
Bodi n, Tudor Vladimiréscu. (In Figuri revolufionare rom4ne. L§ez. I. C. Brá-
tianu, Bucure§ti, 1937, 13. 49)
4 N. Iorga, Izvoarele contemporane, pp. 232 §i 269.

www.digibuc.ro
 MOWEANTIL 7 3.

Naum Râmniceanu care, desi pornit contra lui Tudor, a

scris pe baz4 de informatii sigure, spune cä Tudor era pämân-
tean din judetul Mehedintului, näscut din pärinti prosti, din
neamul pandurilor 1". Dupä relatia 4nonimä asupra revolutiei
lui Tudor Vladimirescu, publicatä de N. Iorga 2, Tudor a fost
mostean" din Gorj, adicä täran liber, ceeace este mai pro-
babil 3. De aceeasi pärere e i DascAlescu. L-am cunoscut per-
sonal, era de felul lui rdzes din judetul Gorjului" 4.
Tudor avea un frate, Pavel sau Papa, si o sorä Dina (Con-
standina). Pavel s'a casätorit in 1820, cu douà luni inainte de
izbucnirea revolutiei, cu o fatä din Vladimir, Balasa, ce-si zicea_
de boer. In timpul räscoalei, Pavel a fost ispravnic de Gorj si
la venirea Turcilor, a trebuit O. se prezinte spre justificare inain-
tea silihdarului care l-a trimis la Vidin, unde i s'a pierdut urma.
Din ordinul noului ispravnic, Stolnicul Dinu Bäleanu, casa lui
a fost prädatä i averea lui confiscatä. S'a luat tot : boi, vaci,
cai, haine, cazane, harämuri, râmAtori, capre" 5. Nici in 1823,
Balasa nu stia dac'd sotul ei era viu sau mort" si se plângea
c'à indurà necazuri cari la casa pärintilor mei n'am cunoscut" G.
In acelasi an al pieirii sotului ei, Balasa a dat nastere unui bäiat
Ioan, care, in 1835, figureazä printre ctitorii bisericii din Vla-
dimir 7 si träia incä in 1870, când Aricescu si-a fácut ancheta
asupra neamului lui Tudor. Dina a avut doi copii, Sanda
Gheorghe, din care se trage neamul Vladimirestilor din Cäpreni
Pageni 8.
Putin importä, de altfel, cä a fost sau nu mazil", cä a
avut sau nu ascendenti preoti i cälugäri ; esentialul e cd se
trägea dintr'o familie robustd, dârzä i intreprinzgtoare, care de
douà generatii se lupta din ràsputeri sä facA avere si sä se ri-
dice peste conditia in care se näscuse. Infrângerile umilirile,

1 Scrisoarea Munteanului ca rdspuns la scrisoarea Moldoveanului,

(rt. rom., vol. XIII (1889-1900), pp. 264 §i 337)
2 Izvoarele contemporane, p. 328.
3 Tudor Vlaclimirescu a fost fiu de tiiran i s'a na'scut in comuna Vla-
dimir, judetul Gorj", spune i Gheorglie Duncea cu care Tudor ridicase biserica_
din Preajna. E in. Virt os u, Märturii noi din viala lilt' Tudor Vladimirescu,
P. 2.
4 Loc. cit. pag. 53. -Acest Tudor era om foarte neinsemnat, mosnean
din Valahia Mica". (P. L 'A custe an u, Amintiri, p. 338.
5 N. Iorg a, Studii 1ci documente, vol. VI, p. 517-51.
6 A I. tefulesc u, Gorjul istoric si pitoresc, Tfirgu-Jiului, 1904, p. 360..
7 §i 8 Aricescu, I, p. 14.

www.digibuc.ro
-74 LIII TWJOR VLADIMIRESCIT

nedreptätile §i silniciile suferite din partea unor oameni care nu

puteau justifica prin nici un merit personal situatia de care se
bucurau, l-au fäcut sumbru, inchis, banuitor, vindicativ 0 vio-
lent.
Tudor a incercat, pe rand §i in ace1a0 timp, toate mijloa-
cele de a face avere care se ofereau atunci unui mopean : slujba
la boer i slujba la Stat, carciumaritul, arend5.0a, moräritul, ne-
gotul de pe§te, e seu, de vite 0 de cereale i militária in ser-
viciul Rusiei, ceeace i-a asigurat protectia a tot puternicului
consul rusesc dela Bucure0i.
Dupä Aricescu, Tudor ar fi invatat scrisul §i. cititul dela
preotul Pârvu Cihoiu din Vladimir. Dupa insemnarea tovara§ului
sau, Gheorghe Duncea, Tudor ar fi invätat s. scrie i sg citeascä
dela un mopeag cu care pa§tea vitele 1. La 10-12 ani, el ar
fi fost trimis la Craiova i dat pe procopsealä" unui condicar,
Lupu, cu care familia Vladimirescu era inruditä. Dupg catäva
vreme, a intrat in serviciul boerului Ioan Glogoveanu din Cra-
iova, uncle a §i invatat carte 0 limba greceascg", impreunä
cu fiul boerului, Nicolae, cam de aceea0 \Tars-Ca' cu Tudor. A-
jungand la varsta de 18 ani, a paräsit casa argtatului boer §i
a intrat intre panduri, dupg datina judetului in care se nascuse" 2.
Gheorghe Duncea expune faptele inteun mod deosebit
mai verosimil. Dupa o slugarie de un an de zile la curtea lui,
cuconu Glogoveanu l-a numit logoat la mo§ia sa. Vazg.nd vechiul
boer cg Tudor este intelept, i aducandu-i mari foloase, l-a luat
l-a dus la §coala, in Craiova, §i. l-a invatat carte cu .cheltuiala
sa pang Domnul Tudor a ajuns un carturar foarte de§tept".
Glogoveanu l-a numit atunci administrator la mo§iile sale din
Baia-de-Arama i Glogova.
Glogoveanu strangea pe mo§iile sale mare numär de vite,
pang. la 2.000 capete, boi, vaci, capre, oi le ingra§a §i apoi
le experta in Transilvania. Tudor facea astfel dese cälätorii in
Transilvania. Cu prilejul unui astfel de transport, el ar fi rea-
lizat o mare sumg de bani, care i-a permis apoi sg facg negot
pe cont propriu 3.
1 g m. Virtos u, Märturii noi, p. 3.
2 M. Cioranu in N. Iorga, Izooarele contemporane, p. 232.
3 g m. Virtos u, Märturii noi, p. 3-3. Glogoveanu avea contract
-cu paurii" din Transilvania sä le livreze 2000 de capete de vitá mare. Tudor
4i un logogt, Covrea, au fost insárcinati sá le ducl la Hateg. Pretul maxim era
iixat la trei galbeni, pretul minim la un galben. Tudor s'a inteles cu tovar4u1

www.digibuc.ro
 INCEDA:un1LE WI TUDOR VLADIMIRESCII 75

I I. VATAFUL DE PLAIU
In timpul primei domnii a lui Constantin Ipsilanti (1802
a806), Tudor a fost ridicat la rangul de mare com:s, iar in a
doua domnie a fost numit vdtaf de plai la Closani. (Decretul
din 20 Decemvrie 1806) 1 Plaiul era o subdiviziune administra-
tivá, echivalentä cu plasa sau, mai exact,numele care se dädea
pläsilor dela munte. Vätafii de plai, desi supusi ispravnicilor,
erau numiti de Vornicii Tärii-de-Sus si de Jos si primeau leafä
mai mare decât ceilalti vätafi. Dar si ei trebuiau sa facä vor-
nicului, când erau numiti, un cadou considerabil 2 Atributiile
vätafilor erau mai ales politienesti i, in plaiurile dela margine,
cum erau Cloanii, gräniteresti. Decretul de numire cuprindea
o serie de instructii, care insistau asupra problemelor zilei. Astfel
Decretul din 20 Decemvrie 1820 stärue asupra hoti lor care
bântue in plash'. Se recomandà deci vätafului sä inspecteze per-
sonal satele pentru ca oamenii sä nu adape nici gandul la ase-
menea netrebnicii". Cum hotii din Oltenia cäutau sä scape de
-urmärire fugind in Transilvania, iar cei din Transilvania cAutau
iefugiu in Oltenia, vätaful avea sä supravegheze pe toti cälätorii :
:pe cei cu pasport avea sa-i lase sä treacä, pe cei farä pasport
opreascä i sä instiinteze pe spätar. rävas de drum",
el nu putea läsa pe nimeni sä treacä granita. l avea in sfârsit
sä strângä banii din pläsi, dar numai prin plàeii säi i trebuia
sä facd raport din douä in douä säpätmâni 3.
:sau cá, daca vor izbuti sá vanda vitele la doi sau trei galbeni, sa nu dea stapa-
nului cleat un galben de vita', i intelegerea au intarit-o cu jurámant. In adevar,
ei au vandut vitele la pretul maxim, au retinut dou'a parti si au dat lui Glogo-
veanu o parte. A ric ese u povesteste la fel aceasta Intamplare (vol. I,. pag.
18-19) cu singura deosebire cá tovarasul lui Tudor se chema Basica, nu Covrea.
Piindcá Basica l-a tradat lui Glogoveanu, Tudor l-a batut de l-a lasat mort.
Paptul este atestat de un act autentic, semnat chlar de Tudor, care recunoaste
batandu-1 fará masura", peste un ceas a si murit. Sotia lui Bäsica s'a jeluit
Divanului din Bucuresti i generalului Miloradovici lucrurile s'au petrecut
In Iunie 18o8. Intervenind mai multi boeri, reclamanta s'a invoit ca Tudor sa-i
plateasca toate datoriile, sà suporte cheltuelile pentru cautarea sufletului rapo-
-Wului i sá dea o suma de bani la maritisul fetei, care bani i-am raspuns toti
pe sin", (1; m. Virt os u, op. cit., p. 21). Pastorala Bisericii care popor, din
30 Ian. 1821, releveaza de asemenea ca TuC.or, ca á ai de plaiu, s'a facut vino-
vat de ja.cmaneli i chiar de omor". urmuzak i, XX, 548-9)
1 N. I org a, Studii fi document e, vol. VI, pp. 511-512. A. r ic ese u, I,
21.
2 Explication des boyards valagues de Kreuchely, (H urmuz aki, X,
Tp. 498-500)-1 lie Pot in o, Tudor Vladimir,scu i A lxandru Ipsilanti, pp. 5.
3 N. Iorg a, Studii gi documente, vol. VI, p. 5r0.

www.digibuc.ro
 76 INCEPUTVRILE LUI TUDOR VLADIMIRESCII

,,Slujba lor era foarte banoasä, de aceea o plateau foarte-

bine. Cele mai sigure venituri ale lor se intemeiau pe contra-
banda. Vatafii emu adevärate lipitori ale nenorocitului de ta--
ran, si nu existä silnicii la care sá nu recurga pentru ai stoarce
de bani"1.
Aceste abuzuri de putere, desi in ordinea fireasca a ad-
ministratiei, luau uneori forme aft de alarmante, incât vornicia
simtea nevoia sä intervina. Astfel, instructiile date lui Tudor insistà
mai ales asupra acestui punct. Aflând Domnia Sa Vodä. c unii
vätafi abuzau de slobozenia pe care o aveau de a face oarescare
certare spre infrânarea i indreptarea" vinovatilor si se intin-
deau a pedepsi pe oameni cu batai strasnice i cazne nesufe-
rite", Domnul da strasnicä porund. ca deacum inainte, foarte
sa se fereasca vätaful plaiului de niste urmari ca acestea i sà
nu fie volnic vataful de plaiu" a apnea, pentru pricini de vite
-mici", pedepse mai mari de douazeci-treizeci de bete" ! Pentru
acoperirea cheltuelilor de vânaturi i §ohni i ori pentru verice",
sa nu fie volnic vätaful a face cisle pe sate in splaiu", fàrà
aprobarea scrisa a Domnului. Pentru culegerea banilor däjdiei,
vataful nu se va duce el personal prin sate, ci va trimite
Vätaful era scutit de toate podvezile i angaralele, i avea
dreptul la o zi de clacà pe an dela toti casnicii din plaiu, la un
miel, primavara, de fiecare turma ce intra in tara, si la un cas
de fiecare stâna. I se atrage apoi luarea aminte sa nu stoarcà
populatia, pe motiv ea a dat havaet Marelui Vornic i cá a
trebuit sa-si intoarcá banii pe spinarea säracilor.
De se va abate dela aceste rândueli, va fi pedepsit in
alaiu cu bataie, acolo, [in plaiul lui, la vederea tuturor, i apoi
cu toiagul i cu ocna intorcând i jafurile acelea inapoi" 2
Sanctiunea pusà in vedere predecesorului lui Tudor e si mai dras-
tied : Acolo, in plaiu, te vom spanzura pe tine si pe câti yeti
fi din plaiasi i ipoteca0" 3.
Cu toatä strasnicia lor, aceste amenintari n'au curmat a-
buzurile de putere ale vätafilor i subordonatilor lor, fiindcä erau
in ordinea sistemului. Cum vataful îi cumpära slujba dela Ma-
rele Vornic, care realiza din acest sistem peste roo.000 piastri
pe an, vataful cauta sal-0 recupereze banii i sä strângä i pentrn
el cât mai mult.
Lauren çon, Ncuvelles cbservaticns sur la Valachie, p. 16.
2 N. I o r g a, Studii Fi documente, vol. VI, pp. 511-512.
3 Ibid., p 510,

www.digibuc.ro
 VAmFUL DE ELAM 77

Nici Tudor n'a fäcut exceptie dela regula generalä. Si el

a privit slujba de vataf ca un mijloc legiuit de procopseald si
a cautat, prin toate mijloacele, sa stoarca din ea cat mai mult.
Dupa ce s'a inrolat ca volintir in armata ruseasca, el n'a renun-
tat la vätäs'ia dela Closani, ci a continuat s'o conducä printr' un
vechil, logofdtul Radu Muicä.
Impotriva piocedeelor administrative ale lui Tudor s'au
ridicat cei patru frati Räescu Ghita, Antonie, Räducanu si
Topa Gheorghe. Plangerile lor ni s'au pästrat i ele constitue un
tablou sugestiv al abuzurilor i silniciilor impotriva cärora Tudor
avea sa ridice satele Tarii Romanesti I
Plasa Closani s'a plans lui Regeplasa, care era de ori-
gine Roman banatean i comanda oastea turceasca din Ada-Kalè,
L'a. Tudor lua doua-trei rânduri de biruri i refuza sa dea chi-
tanta. Tudor a aflat sau banuia ea: instigatorii plângerii erau
fratii Raiescu, mazili i oameni cu stare. Dupa- ce a intrat in
slujba Rusilor, el a venit cu o ceatä de panduri sa-i ridice
negasindu-i acasä, le-a ars casele si le-a ridicat vitele. De despe-
rare, doi din frati au fugit la Turci si, dela Turci, la Sârbi.
Ghitä a dat 40 de taleri cu cuvânt de iertare" si s'a intors la
pamântul lui.
Dar prigoana a continuat si mai nerniloasä sub loctiitorul
lui Tudor. Fiind stapánul sau cu putere", Radu Muica globea
bätea oamenii, stramuta mosiile" si spargea pietrele de hotar,
vechi de 25 de ani. In prirnävara anului 181o, intâlnind pe
Ghita Rdescu, a pus un om de I-a batut cu o muche de sapä
'Ana i-a rupt o coastá i, dupä ce i-a luat calul si dela brau
punga cu sase taleri, 1-a läsat in drum mai mult mort decât viu.
Dupa cinci saptämâni, Radu i-a cdlcat din nou casa §i i-a
luat sotia cu un copil in brate i, rnanând-o inaintea cailor, ca
pe robi, a dus-o la Tudor care a tinut-o trei saptämâni, in loc
-de muere, cum e obiceiul lui". Ca sa-si scoath nevasta, Ghitä
fost silit sa dea 30 de galbeni.
In anul precedent, 18og, Turcii din Ada-Kale navalisera in
Oltenia si luaserá zaharea i birani. Schelele erau, de altfel, li-
bere i oamenii lui Tudor neLpsiti dela Turci". Cu toate aces-
tea, Rdescu a fost silit de Tudor, pentru cä a dus zaharea la
Turci, sä plateascä roo taleri gloaba si 50 taleri cheltueli de executic.
I Cele din 13 Noernvrie i8ro si din 20 Pebruarie 1816 au fost publicate
de A. r ic e se u, II, pp. 218-221. Cea din 31 Dec. 18zo de E. Virtos u,
Märturii noi, pp. 23-25.

www.digibuc.ro
78 INCEPUTURILE LUX TUDOR, VLADIDURESCU

Unul din fratii Rdescu, Popa Gheorghe, care fugise la Turci,.

fu atlas la Tudor, cu promisiunea cà nu i se va face nimic ;
acolo 1-au ingenunehiat sä-1 taie" 0 nu 1-au läsat pana n'a dat
zapis 300 taleri pe toata mosia" ; i, dapa mutarea lui Popa
Gheorghe, pandurii lui Tudor 1-au ridicat pe Chita si 1-au silit
pe el si pe un fráte al lui, puindu-i la inchiscare", sä dea un
zapis prin care renunta la dreptul de a räscumpära mosia 1.
Ghitä i Antonie Räescu s'au plâns mai intâiu Divanului
Craiovei, dar logofätul Constantin Samurcas, al carui orn era
Tudor, a amânat pricina pand s'a spart Divanul lui Samurcas".
Ei s'au adresat atunci Marelui Comitet, dar nu 1-au mai pus
direct in cauza pe Tudor, acesta fiind om tare si cu putere",
ci pe Radu Muica, logofätul lui. Dar, declará ei mai târziu, din
pricina säraciei n'au putut mmäri procesul. In realitate, ei 0-au
retras pâra in urma unei declaratii de renuntare smulsä, de
sigur, prin acelea0 mijloace prin care au fost smulse i zapisele.
Acesta e sensul scrisorii de iertare a lui Tudor câtre Ghita Ra-
escu. Ca nu de buna voie au renuntat la proces, se vede din
faptul ca, in 1816, Ghita i Antonie Rdescu s'au adresat lui Voda
Caragea cu rugämintea sd fie scosi la judecata inaintea Mariei
Sale", ca la Divanul Craiovei cu acest cm" nu pot avea drep-
tate. Rezultatul acestei cereri nu-1 cunoastera.
Cu toata scrisoarea de retractare de care vorbeste Tudor,
faptele expuse in plângerile fratilor Räescu sunt prea precise ca
sä poatä fi puse la indoialá. Ele au fost expuse in fata unor
instante Divanul Craiovei, Departamentului de Patiu care
erau favorabile lui Tudorsi care s'ar fi grdbit sà dovedeasca ne-
temeinicia lor pentru a scoate pe pârât din cauza. Apoi, intfun
act din 20 Aprilie 1824, Ghita Räescu, a carui bunâ purtare este
atestatä de toate satele prin adeverinta iscälitä de preoti", re-
confirma cele sustinute in jalbele adresate cinstitului Divan",.
anume cä Tudor, ca unul ce avea putere, nu poci aräta D-strä,
in câte rânduri a umblat sá ne prapadeasca i ne-au stins cu
totul" 2. Insfärsit, amintirea stoarcerilor lui Tudor era inca vie in
1831, când Marea Vornicie a ordonat o ancheta pentru stabilirea
eventualilor creditori ai lui Tudor. Subocârmuitorul din Topolo
ráspunde : De loc am si facut-o cunoscuta (Ordonanta Mani

1 Vezi Em. Virtos u, Mdrturii noi, p. 27.

2 E in. VI r u. Mdrturii noi, p. 88.

www.digibuc.ro
 vATAFUL DE PLAID 7gs

Vistierii) si nici unul nu s'a arätat cu vreun zapis de datorii,

iar de jefuiti strigä. totil" !
Tudor a rämas vätaf de plaiu la Closani din Decemvrie i8o6
pânä in 1811, .când a fost numit de Rusi zapciu la plasa Mun-
tele din acelasi judet, in locul lui Ionitä Härgot. In 1813, Tudor
cumpärä cu 3500 taleri vätäsia plaiului Closani 2, dar in Mai
sau Iunie 1815 e inlocuit, din porunca lui Caragea, cu postelni-
cul Ioan Grecescu; care se obligä sä restituie predecesorului säu
banii ce dáduse pentru numire. Dar cum Grecescu rm se exe-
cutà, Tudor se plânge Domnului, care cere referinti marelui vor-
nic Isac Ralet. Acesta recunoaste temeinicia cererii lui Tudor
si propune sil se orânduiascä mumbasir pentru executarea lui
Grecescu 2.
In 1820, Tudor izbuteste din nod, cu sprijinul consulului
rusesc sä obtinä väräsia plaiului Closani. Naum Râmniceanu
pune numirea in Noemvrie 4. Un document din 31 Martie 182o,
publicat de d. Em. Vârtosu, arata pe Tudor deja in functie 5.
Dintr'o depesa a lui Fleischhackl, dacä ar fi fost mai explicitä,
ar rezulta ea la 20 Octomvrie /81g, Slugerul Tudor era vätaf
la Câineni, unde din proprie initiativa a reparat asa de bine so-
seaua incât se putea trece cu mult mai putin pericol" prin de-
fileu 6. In Noemvrie 1820, fiind chemat la Bucuresti in vederea
räscoalei ce se pregAtea, el lasä ca vechil pe Dumitru Gârbea.
Destinul care-1 alese pentru alte misiuni n'avea sä-i permita a
se mai intoarce la slujba lui de vätaf.

N. Bânescu, Mogenirea lui Tudor Vladimirescu (Revista pentru

istorie. arheologie ci filologie, vol. XI.(19Io) p. 339).
2 E m. Virtos u, Märturii noi, pp. 104 si 307.
3 Ein. Virtosu, O. cit., pp. 26, 52, 53-54.
4 ,,Acest Teoclor, aflându-se in Bucuresti in luna lui Noemvrie, in luna
când a lust si vátäjia plaiului Meholintului prin intervenirea si conlucrarea con-
sulatului..." (Naum R â runic e anu, Istoricul Zaverei in, Valahia Bis.
crt. r In., XIII, p 424)
5 Mcirturii noi, pp. 78-79.
6 Ich, kann bier nicht unbemerkt lassen, dass der dermalige Kineener
Wataff oder wallachische Grenz-Comandant, Sludgiar lhodoraky, die in seinem
Distrikte gelegenen Strassen, die sonst nicht ohne Lebensgefahr befahren werden
konnten, aus eigenem Antrieb in so weit ausgebessert hat, dass man selbe der-
naalen mit weit weniger Gefahr passircn kann". (11 urmuzak iN isto r,.
XX, p. 488).

www.digibuc.ro
SO INCEPTITITRILE LIU TUDOR VLADIMIRESCII

III. NEGUSTORUL ARENDA5UL

In 1812, dupg sfärsitul räzboiului, se gändeste sä se retragä

peste Prut, impreunä cu otile rusesti, probabil de teama represiunii
turcesti. Amnistia acordatà prin tratatul din Bucuresti i garan-
tiile consulului rusesc vor fi fost cauza cä schimbat gândul
a rämas in tarà 1
Intors in vieata civilä, Tudor se ocupä cu comertul i cu
arendäsia de mosie. El exportà vite, cereale i seu in Ardeal
Tara Ungureascä. El lucra cu un tovaräs, anume Nicolae Zoican,
avea corespondenti la Orsova (pe un anume chir Räducanu
Nicolau) si la Ada-Kalè. La 18 Februarie i8o8, Tudor roagá pe
Zoican sä cumpere pentru el niste telegari ì sä trimitä boii la
Iupca, unde a gäsit fan 2 Dupa incheerea päcii, afacerile se
inmultesc. In 1814, Tudor trimite pe Zoican la Orsova,
la chir 12.Aducanu Nicolau, dela care avea de primit bani. Suma
trebue sá fi fost insemnatä, de vreme ce numai partea lui Zoican
se ridica la 3.000 (treimii) de taleri. Zoican nu era un negustor
destul de exact si de atent. Tudor D. musträ, adesea pentru ne-
glijentele i intârzierile lui. Astfel, la 2 Iunie 1814, Tudor Il
dojeneste pentru cä a luat arvunà pentru vreo 20-25 capre de
lapte, dela Chitecian, care pe Tudor il slujea ca un rob", si
si-a fdcut uitare". N'am gändit vreodatä cá te vei strica asa
räu de tot ! Mare rusine imi faci !... Ci pentru Dumnezeu, chir
Nicolae, nu te purta asa de-ti strici omenia !" 3 La 8 Martie
1816, Tudor Ii recomandä : sä-ti desLizi ochii bine i singur
sá mergi prin sate si pe la târguri, ca sä cumperi" i sä nu ia
vite proaste 4. Se vede ca sfatul n'a prins, deoarece scrisoarea
13 Decembrie 1820 exprimä aceeasi nemultumire i acelasi
indemn :
Am inteles cà nici pânä acum nu te-ai mai dus la
Corzi insuti, ci umbli trimetând pe unii altii, care nu fac
nici o treabd. Ci iatä scriu, nici decum zThavä sä nu
1 In legaturà cu intentia de a pleca in Rusiaig va fi fäcut Diata" (testa-
Inentul), publicatä de A. ricescu IX, 14-15, cum rezultá §i din scrisoarea
cátre N. Zoic an din 17 Iulie 1812 : la zece zile sä ispräve4ti ce vei avea
4i sä vii negre*it aici [la Craiova], fiindcä eu am o cálätorie foarte depArtatä0
sä nu mä gäse§ti pe uring". E. Virtos u, Documente despre pan-
4uri. Olteniei, XIII, p. 18). --Mdrturii noi, p. 36.
2 Em. Virtosu, Marturii noi, p. 18.
3 Ibidem, pp. 404I.
4 Arhivele Olteniez, II (1923), Pp. 2 7-2 8.

www.digibuc.ro
 NEGUSTORIII, $1 ARENDANI 81

faci, ci sä margi singur i sä cauti sä scoti banii toti i in

grabä sa umbli ca imparti pe capre ; i, pâng când îti
voi mai trimite eu alti bani, sä mergi negresit sd mai iei
dela prietenii aceia dela Ostrov §i sä imparti pe o m:e de
vite d.eplin. Pe vreo 200 S.11 i mai mult sä dai bani la
caprar Mihaild. Am vorbit i cu caprar Dumitru ca sä-ti
faca tot felul de inlesnire. Numai fä-ti ochii in patru,
nu te da lenii, precum te-ai dat pariä acum. i iar sà bagi
de seamd bine ca mai mult de sase lei si jumdtate de pe-
reche sä nu dai, ca sä nu pätim precum am pätit astä
primävarä, ci asa sà urmezi" 1.
Scrisoarea aceasta a fost invocatä pentru a dovedi impor-
tanta afacerilor comerciale ale lui Tudor 2, o mie de capre la
un transport I i intinderea legäturilor lui. Dar, cum vom a-
aräta mai jos, la p. 139, aici nu e vorba de cumpArare de capre,
ci de recrutare de panduri, in vederea räscoalei iminente.
Comert mare faicea Tudor cu peste &drat i cu cereale. In
Yebruarie 1812, Hristea Grecul i Stanciu Abagiul au cumpärat
.dela Tudor 1976 ocale de morun (suta pro 85 taleri) si 673 ocale
icre (ocaua pro 2 taleri si 20 parale). Din suma 'totalä de
3360 taleri, cei doi clienti au värsat 1760 taleri la incheerea con-
tractului, pentru rest a trebuit sä se judece pâng, in 1817, când
a obtinut dela Divanul Craiovei o sentintá de executare. La 12
Decemvrie 1816, scrie lui Glogoveanu, dela Orsova, unde vroia
sà treacä zece mii ocale de porumb cä, dacA va obtine dela Bu-
curesti permis de export pentru o sutà mii ocale, ar lua i pe
al lui Glogoveanu, ori cu un pret sä-i cumpär, sau la tovär5.-
0e pe câstig" 3.
Pe lângä acestea, Tudor cauta sä dobändeascä pämânt.
La 24 August 1811, cumpärä, pentru 300 taleri, dela Constan-
tin Dänciulescu, din Obârsia, partea de mosie ce i se cuvenea, la
Closani, din säliste, din vad de moarä, din locuri arätoase, din
livezi, din câmp, din pädure, din munti". Dar stolnicul Barbu
Viisoreanu o räscumpärä in 1813 4.

1 Arkivele OWniei, I (1922) pag.6o-6i. (Publicate de d-1 A 1. Bäreä"

2 D. Bodin, Tudor Vladimirescu (in Figuri revolufionare romdne, p. 56).

3 N Iorga, Scrisori ineai e ale lui Tudor Vladimirescu (An. Acad. Rom.
Seria II, Tom. XXXVII, 1914, p. ro).
4 E ni. Virtos u, Märlurii noi, p.28-30.

www.digibuc.ro
82 INCEPIITITRILE LVI TITDOR VLADIMIRESCIT

Tudor avea i o carciumä, la 6 km. de Balta, pe dealul

Natamenia, facuta, prin silnicie, pe mo§ia satenilor din Balta 1.
In sfâr§it, Tudor tinea o mo,ie cu arena, cum rezulta din-
tr'o scrisoare din 25 August 1815 2 Fiind bolnav la Herculane,
Tudor se plánge lui Glogoveanu ca se amesteca in afacerile sale.
El tinea cu arena sau lucra in dijma mo0a Catunul, care apar-
tinuse lui Arma§ul, decedat intre timp. Nicolae Glogoveanu care-
avea, se vede, de luat bani dela Arma§ul, trimise n lipsa lui
Tudor pe Logofatul- Patru, omul sau, de a luat banii de dijmä,
,a dat voie sotiei Arma§ului de a ales §i a luat bucatele câte s'att
gasit burie i mie mi-au ramas cele stricate care, neputându-le
vinde cu ale anului 1814, s'au luat de Adalai i multe alte luc-
cruri mi s'au luat incat tare m'au pagubit". Pe deasupra, Glo-
goveanu mai cerea gloaba o suma de bani §i, pentru a se asi-
gura de plata, a apucat pe Jupâneasa Ana §i, cu silnicie, i-a
luat zapise, de§i ea de socoteala Catunului se desfacuse"
nu mai avea nici treaba, -nici putere de a da zapise pentru so-
coteli straine" 3.
Amaraciunea lui Tudor e cu atât mai mare cu cat la in-
céputuI anului averea sa fusese pradata de Ostroveni, adica de
Turcii din Ada-Kale. Toate bucatele ce s'au aflat s'au luat de
catre Ostroveni i banii de dijma s'au luat de catre logofatul
Patru, omul D-tale, iar eu am ramas jafuit din douà pa*, ose-
bit ca. mai am a lua o sumä de bani dela casa Arma§ului, care
n'am avut vreme sa-i caut pâna acum... Osebit de banii ce arm
a lua dela casa räposatului, mi-a mai poprit Armä§oaia i o lada
cu argintarie".
Astfel de conflicte au silit dese ori pe Tudor sä recurga la
justitie i sä câ§tige o mare experienta procedurala. Spiritul lui
de revoltä s'a manifestat in aceastä pasiune de a pleda care i-a
adus porecla de tâtie-bräu" 4. In 1815, el da Statul in Jude-
catä pentru daunele suferite in urma unei incursiuni turce§ti in

1 E. V I r to su, Md turii fyi pp. 9 si 99.

2 Publicata de loan Bianu in An.A cad. Ron., Seria II, Tom. XXXIM
(1916-1919), pp. 9/1.
3 Jupâneasa .Ana i Cgtunul sunt pomenite din 20 Martie 1813 (A r i
c escu II, pp. 223). Ei i se adresau, pentru Tudor, scrisorile eonfidentiale
urgente. Cf. E in. Virtos u, Mdrturii noi, p. 40.
4 N. Iorg a, Un cugetdtor politic moldovean din sec. X IX-lea : 5tetain
Scarlat Ddscdlescu, p. 55.

www.digibuc.ro
 NEGUSTORIIL sr ARENDA5CIL 83

Oltenia 1. In Martie 1818, el se plange stdpânirii c. pramba§a

de tâlhari", Barbu Robescu, i-a luat i.000 de taleri. Vod.à or-
dond cercetare in virtutea ordinului pentru apärarea pandu-
rilor ce s'au prddat" 2 In 1819, impreund cu alti §ase boerna0
din Mehedinti, Tudor dä in judecatä pe fratii Ivan 0 Barbu
Rogotete pentru prd.däciunile suferite pe urma lor. Inainte de
räzboiul din 1806-1812, fratii Rogotete erau vacari la vitele
satului Cire§ul. Fiind räu ndráviti in furti§aguri de vite, s'au
inclinat cu altii i s'au fd.cut tâlhari de codri, scrie marele loofa
Gheorghe Pilipescu. Iarna §edea in cetate la Ada, iar vara um-
bla la fdlhdrie, arzând, prddând i omorind la oameni, pând
in leat 1816, când s'au scos Regepe§tii din Cetate. i atunci, ne
mai având alibi scdpare s'au inchinat Mdriei Sale Domnului Ca-
ragea" 3, care, prin carte domneasca din 24 Octomvrie 1819,
le-a dat iertdciune. Intor0 in tard, ei umblau in cete de câte 50
de oameni inarmati, incât nimeni nu indrAznea sd depunä Im-
potriva lor. Vodd orándue§te bumba0r care, cu ajutorul isprav-
nicilor, sà dezarmeze pe Ivan Rogotete (Barbu murise) §i pe oa-
menii shi i sd despdgubeased pe jeluitori de toate jafurile ce
li s'au fäcut.
Dacä e adevärat cd un Rogotete dela Cirer 4, fusese mâna
dreaptd a lui" Tudor 5 §i dacà tinem seama de legAturile strânse
pe care acesta le avea cu Turcii dela Ada-Ka!è i cu Regep-Aga,
cu chir Räducanu Nieolau dela Or§ova, intrezdrim o vastd
puternicä retea de contrabandd de vite din Tara Româneascd
in Ardeal 0 Tara Ungureascä, contrabandä pe care regimul va-
mal impus de Turd o explicä i o justified.
In 1818, Tudor e in proces cu Nicolae Glogoveanu, care
cumpärase la capdtul mo0ei lui Tudor Vladimirescu, Latcu
Ion Meri§escu, un loc infundat", s'a pus cu silnicie deau stri--
cat moara lor 0 0-au fäcut Dumnealui moarä" 6. Procesul acesta
ajunsese in 1820 in fata Divanului Domnesc 0 a servit de pre-
text pentru chemarea lui Tudoula Bucurqti, in ajunul izbuc-
niri i .

C. A ric es c u, I, p. 23. R. I or g a, Scrisori inedite ale luiTudor

Vladitnirescu din anii 1814-1815, p. 18.
2 Em. Virt os u, Mdrturii noi, p. 6o.
3 Regep-Aga i oamenii sai fuseserà alungati din insulá, In 1816, din ordi-
nul
4 E m. Virt os u, Märturii 110i, Ip 73-77.
5 Ibidem, p. g.
6 Em. VI r t o s u, Mdrturii noi, pp. 67-69.

www.digibuc.ro
84 INCEPUTURILE LIU TUDOR VLADIMIEEECU

In numeroasele procese pe care le-a sustinut, Tudor n'a

fost totdeauna el partea lezata. Si el s'a facut vinovat de abu-
zuri de putere, ca acelea pe care le imputa ispravnicului de Me-
hedinti, Nicolae Glogoveanu, si tot pentru o moara.
In timpul räzboiului ruso-turc din 1806-1812, Cerneful
a fost aproape complet distrus. Atunci a ars si moara
Epitropia neavând bani s'o zideascá din nou, a lamas
vadul morii fär' de binù si far' de zagaz". Tudor Vladimirescu
a cumparat atunci un teren de optzeci de stânjeni din ho-
tarul Severinului dela mosneni" i, fiind comandir de panduri,
au nävälit cu tot judetul de au facut moara pe acei stânjeni,
luand din mosie straina apa care era sa mearga la moara scoa-
lelor i, facând zágaz tare, au adus-o la moara lui" 1
In 1823, dupa moartea lui Tudor, boernasii i negustorii
din Cerneti se plâng ca., din pricina morii lui Tudor, aceea a
altele au ramas raid apa. Ei cer deci ca moara lui Tudor,
zidita in mod silnic, pe un teren unde niciodatä n'a fost vad
de moarä, sä fie opritä.
Pe baza anaforalei velitilor boeri din 21 Septemvrie 1823,
care ordonaserä o anchetd, Donmul admite ea moara Vladi-
mirescu s'au facut cu mijloc silnic, uncle n'a mai fost aka data
moara si este plicinuitoare de pagubà celor mai vechi mori"
porunceste ispravnicilor judetului sà tae zagazul morii lui Tudor",
spre a merge apa la scurgerea ei, pe unde mergea si mai nainte".
Printeo alta decizie, lemnele morii lui Tudor sunt atribuite colii
pentru putea zidi, pe un vad gol, o moará nota in locul
celei arse 2.
In 1831, orasul Cerneti cere ocâimuirii sa-i cedeze i casele
lui Tudor, ce au murit sterp", pentru scoald, i locul de casa
slobod", lângà casele cliricului Popa Ionitr, pentru a se zidi
o locùintà doctorului, o vie cu pomet i pivnitä de zid in dea-
lul Poiana Hoteasca.si o fäcae mica de moarä pe apa Plestiver.
Inainte de a da curs cererii, Marea Vornicie ordona sä se facä
publicatii in judetele oltene i limitrofe pentru a vedea daca nu
se iveste vreun firesc i pravilnic clironom". Ma se descopere
fiul lui Papa Vladimir escu, Ion, care avea vreo ii ani i traia
la mama sa Balasa, maritata a doua oara. cu Dumitrache
Golumbeanu. In numele fiului sau minor, Balasa renunta la orice

Em. Virtosu, Mdrturii noi, p. 85-86.

Ibidem, p. 85.

www.digibuc.ro
 NEGUSTORITL 1 ARENDA8UL 85

pretentie asupra mostenirii lui Tudor, pentru a nu fi silitä a

räspunde de datoriile räposatului säu cumnat.
Marea Vornicie a dispus atunci ca averea rämasä pe urma
lui Tudor sä fie vândutä la licitatie si din produsul vânzärii
fie indestulati creditorii, in raport cu creditele lor certificate.
Din vânzarea caselor s'a .realizat suma de lei 8.802. Creditorii
erau Vasile Strâmbeanu pentru suma de lei 3.200, Pavel Mace-
donski pentru lei 21.903, Hagi Enu§ prin Casa Fratilor Nani
pentru. lei 4.953, dati la 8 Martie 1821 pentru trebuintele chel-
tuelilor norodului" i RAducanu Nicolau, sudit cesaro-cräese
din Orsova, pentru lei 23.000, dati lui Tudor in 1814. Impär-
teala s'a fäcut la 19 August 1839 prin Tribunalul Mehedinti 1.
Tudor a fost ui ora cu stare. Situatia averii lui in 1812 o
cunoastem dintr'o diatä", pe care o redactase, când voia sä
plece in Rusia. In afarà de o sumä de bani gata, care se vor
vedea unde se aflä prin altä insemnare in condica mea, care este
pecetluitä", Tudor lasà case, mori, vii, locuri de prävälii si de
case in Cerneti", o vie in Poiana Hoteascä si una in dealul Go-
vorei, o moarà la Plesuva, o moarà mare la Severin Qt1 pämânt,
curnpäräturi de mosie" la Munte, in D'alboca si in Closani, o
mosie i vii la Vladimir, o piaträ de moarä pe apa Tismanei ;
arämuri, argintdrii si arme. Casa si viile din dealul Cernetului
au fost pretuite la 6000 lei, casa de zid din Cerneti" la 3000 lei,
iar celelalte bunuri imobiliare la 3.350 lei ; total : 12.350 lei.
In 1832, când s'a Wirt prima catagrafie a averii rämase
pe urma lui Tudor Vladimirescu, s'au gäsit :
O pereche de case in orasul Cerneti care, ne mai fiind in-
tretinute dela moartea proprietarului, s'au däräpänat foarte räu".
Pivnitä de zid cu casà deasupra si sopron cu grajd de zid,
in dealul Curila, lâng6 Cerneti.
O vie si pomi in acelas'i deal.
O moarà pe apa Plesuva.
Zece stânjeni de mosie in lung si in lat, in silistea satului
Closani, unde a fost casa arsä de Turci in 1815. Locul fiind
luat in silä dela un Bociog rnosneanul, acum au rämas in stapâ
nirea lui, dupä arätarea mosnenilor Closani".

1 E m. Virtos u, Mdrturii noi, pp. 93-108. N. B ànescu, Mo,s-

tenirea dui Tudor Vladimirescu (R vi ta p ntru Istorie. Arhe logie §i Fil 1 gie,
XI, PP. 334-339)

www.digibuc.ro
86 INCEPITTURILE UR TUDOR VLADDUREECII

O moara tot acolo, fäcut5. de Sluger in vadul mosneni1or"1,

arsä si ea de Tin ci.
0 cârciumä lângA satul Balta i putinä mosie, dar sätenii
mosnenii din Balta arat5. cä Slugerul Tudor Meuse aceastä
cârciumà pe mosia lor, prin silnicie, iar nu cä a avut Tudor mosie
acolo" 2.

IV. REESONALITATEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU

Cum se desprinde din aceste fapte personalitatea lui Tudor
Vladimirescu ? Näscut dintr'o familie de mosneni, Tudor s'a ri-
dicat, prin invätäturä, nego i slujbe, peste conditia pärintilor
säi, in rândul oamenilor noi, pe care un remarcabil memoriu al
boerilor munteni atre consulul rus Pini, din 1822, Ii denuntä
ca un ferment revolutionar permanent.
Sunt printre säteni foarte multi, de o conditie mai
bung., care, desi locuiese prin târguri i pe la mosiile lor,
sunt insà cunoscuti pretutindeni ; toti acestia, atât din
cauza comertului lor, cum si din diferite trebuinte personale,
se af1à fireste in strânsä legAturä cu aleii satului, asupra
eärora, avánd mare influenta, izbutesc totdeauna in pla-
nurile lor ; jar acei alei, dup51 traditionalul lor obiceiu dela
str5.mosi, conduc spiritele sätenilor dupä vointä in completA
armonie ; incât noi înine cunoastem bine cä, in multe im-
prejurAri, chiar guvernul a intrebuintat multe mijloace spre
a-i desbina pentru descoperifea unui adevär, si i-a fost
cu neputintä. Este insä i drept i avantajos ca sätenii
s5. OA mare incredere i devotament cAtre aleii lor ;
pentru c5. acestia intâmpina mai totdeauna greutätile
nevoile consätenilor, desi profitä i ei de asemenea impréju-
räri, avânci i dânsii instinctul nedreptatii ; dar sätenii,
desi cunosc multele nedreptäti ce li se fac, le prinlesc cu
multumire, pentrucä i ei aflä deIa aleii lor mari inles-
niri la nevoile lor" 3.
Cariera lui Tudor Vladimirescu e ilustrarea fidelä a acestui
pasaj : el personificà spiritul revolutionar al clasei mijlocii care
prinde a se infiripa dintre aieii satelor, dintre negustori i boeri-
nasi si care se vede impiedecatà in ascensiunea ei de abuzurile

C. Aricescu, II, pp. 14-15.

2E Virtos u, Mdrturii noi, pp. 98-99, In 'iota.
3 C. A ri cesc u, p. 191-192

www.digibuc.ro
 PERSONAI.ITATRA LUI TUDOR 87

privilegiile boerilor mari. El se foloseste de toate mijloacele

-care-i .stau la indemânä pentru a räzbi : face cârciumärit, aren-
deazä moii, clädeste mori, face negot cu tot ce se poate ex-
porta vite, cereale, peste, cearä, se inroleaz5. voluntar in annata
ruseascä i dobândeste, impreunä cu gradul de locotenent, pro-
tectia Rusiei slujba de vätaf de plaiu, pe care, cu mici in-
treruperi, o pästreazà pang la izbucnirea revolutiei. El izbuteste
astfel sä strângä o avere insemnatä pentru conditia lui i sa se
incadreze in ierarhia administrativá care conferä privilegii, ono-
run si beneficii. Num:t sluger, el adoptà hainele boeresti, lungi,
benis, nici cum luxos, ba cam ponosite" In 182o, el pri-
meste chiar patru poslujnici pentrucä a slujit tärii in vreme
de rä'zmeritä" 2.
Dar pânä sa ajungä-aci, câte um:liri i nedreptäti a trebuit
sá indure f Legenda pretinde cä Glogoveanu 1-ar fi i pAlmuit
-odatä, si in adevär corespondenta lui Tudor pästreazg ecoul unor
adânci jigniri care nu erau numai de amor-propriu. Acelasi Glo-
goveanu nu s'a amestecat abusiv in afacerile sale de arendas
nu i-a cälcat o mosie ca därâme moara ? !

Räzes iubitor de sicane", Tudor a cäutat reparatie in jus-

titie. Oameni care nu intelegeau ce inseamnä pentru un mosnean
o cälcare de hotar, dar aveau notiuni foarte precise despre valoarea
justitiei din vremea aceea, 1-au poreclit târAe-brau". Experienta
dobanditä in aceastä materie avea sä fie cea mai dureroasä pentru
si avea smulgà accentele cele mai violente.
Contactul zilnic cu o adm:nistratie coruptá cu o justitie
venalá exaspereazä temperamentul Om violent si susceptibil
(1à expresiilor sale o non' de amäräciune si de revoltd. Astfel se
spune cä, pierzând in fata Divanului domnesc procesul cu Glo-
goveanu, Tudor ar fi avut una din acele izbucniri de revoltä
care lumineazä brusc cele mai ascunse cute ale sufletului. Co-
borând scara, el ar fi amenintat pe boeri cu degetul, zicând : Pe
uncle pun czi cocoanele voastre panglicele vor pune inteo zi 01-
tenii mei curelele opincilor" 3.
Toti aceia care I-au cunoscut au re'evat caracterul säu
sumbru, posac, bänuitor i aspru. Om greu din fire", scria Stefan
Scarlat Ddscälescu, aspru, posomorât" i s nguinar", precum
N. Io r g a, Un cugeldtor polilic moldovean . . . tef an Scarlat Deiscd-
lescu. (M ni. Acad. 1?( m. Sectia ist., Seria III, tom. XIII (1932), p. 51).
2 Em. Virtosu, Märturii noi, p. 78.
3 C. A r ic ese ti, II, p. 135-136.

www.digibuc.ro
88 INCEPUTURILE WI TUDOR VLADIMIREICT

in urrnA s'a i arAtat". Vorba lui era ScurtA i repede, rAstitä

poruncitoare, i, pentru gradul lui de culturä, destul de elocventd.
Tinuta lui era martialà i impunAtoare sta drept ca un sol-
clat" avea in toatà infAtisarea lui un aer de comandir" 1.
Prestanta aceasta e cu atât mai remarcabilä cu cât era_
de naturA pur moralA. Fizictil lui Tudor Vladimirescu era mai
putin avantajos. Om de staturA mai mult decât de mijloc, talia_
bine proportionatA, fata palidà, mustata galbenA, pärul castaniu,
obrazul mai mult rotund decAt oval, träsäturile fetei potrivite,
nici prea durduliu, nici prea slab, cu o micA bArbie, our nu urât" 2,
usor de recunoscut dupä un neg ce avea la umArul stâng al obrazului-
NetAgAduit este, inchee DAscAlescu, cA era orn de inimä-
hotAritor, poate i ambitios, si din aceste calitAti se naste vi-
tejia. Cine stie ce ar fi fost intr'altà sferA, inteo altA epocA, cu_
spiritul mai cultivat, un asemenea our ! Avea stord de om mare,
dar tirnpul, locul i mijloacele i-au lipsit. Descrierea aceasta,
care se resimte putin de gloria postumA a lui Vladimirescu,
e confirmatà de F. G. Laurençon, care era preceptor in familia.
Domnului Alecu Sutu si a putut avea prileful s5.-1 cunoascA pe
Tudor dir ect.
Theodor era om de inatisate destul de comung si care
n'a primit nicio educatie ; dar avea spirit natural si anumitA.
dârzenie de caracter care-i tineau oarecum loc de cunostinte. Pe
cât de putin respectat si de `temut era Ipsilanti de soldatii sAi,
pe atAt era Tudor de ai sAi. -De aceea eu inclin sA cred cA, fArA
catastrofa nemifoasä care i-a curmat asa de repede zilele, si-ar
fi atins scopul i, noul Masaniello ar fi fost poate mai norocos
ar fi domnit in Tara RomâneascA" 4.

N. Iorg a, DAscalescu, p. 51.

2 Pasajul ,acesta cornbin& douil texte separate, dar aproape identice
lui DAscAlescu. (Loc. citat, p. 51 §i 54 notA).
3 Masaniello, dupA numele lui adevArat, Tommaso Lniello, a fost con-
ducatorul unei revolte populare, la Neapol, in 1647. Näscut la Amalfi in 1620,
era ajutorul unui vânzAtor de peste. La 7 Iulie 1647, poporul de jos s'a rAsculat
impotriva stoarcerilor fiscale ale stApAnirii spanio:e i Masaniello a fost preclarnat_
cApetenie general& a prca credinciosului popor napolitan". Perceptiile furà
iacendiate, condamnatii din inclaisOri eliberati i palatul regal invadat. Vice-
regele, dupA ce a cAutat sA-1 conrupd a incheiat un acord, prin care se fáceau
mari reducen de dAri. Dar Masaniello n'a voit BA renunte, conform acordului, la._
comandamentul Au si a fost omorit de propriii sAi partizani, care i-au purtat capul
intr'un Will de sulitA, pentruca a doua zi, pocaiti, sA-i facA. funcralii solemne.
4 F. G. L[aurençon], Nouvelles observations sur la Valachie, p. 151._

www.digibuc.ro
 PERSONALITATEA WI TUDOR

Chiriac Popescu, unul din cApitanii lui Tudor, a insistat

in primul rand asupra insusirilor militare ale lui Tudor. Vla-
dimirescu era fireste orn al rázboiului, indräznet si tot foc, putin
la vorbà i voinic la inimä si la suflet, nelenevos, cu multä minte
sänätoasä i curajos" dar care impingea uneori severitatea
pânä la cruzime : Trebue sä spunem adevárul, adaugg. Cioranu.
Tudor era orn sever i, de multe ori i la multe imprejuräri, foarte
crud" 2.
Mai adânc in sufletul lui Tudor a pätruns Zilot Românul..
Cu adevärat avea ornul duh firesc i vorba lui putinä, i totdeauna
pe gânduri, când Il frigea cArbunele ce-1 avea ascuns in inimä
scäpa câte o vorbd desperatä asupra tiraniei" 3.
Tradi.tia a pästrat mai multe asemenea vorbe care par ia
adevär iesite dintr'un suflet clocotitor de revoltà. In Ianuarie
1819, Tudor ar fi exclamat in fata Episcopului Ilarion : De-oi
träi, voi face douäsprezece perechi de opinci din pielea a doisprezece
veliti din Divan". Altd datá vorbind tot cu Ilarion de boerii fu-
giti de frica lui, Tudor ar fi declarat : Ii voi seurta de-o palmä
pe câti sunt boeri divauiti ; ii voi umplea ápoi cu pae si-i voiu triraite
plocon din partea tärii la Curtile impärätesti, unde or sä fie ne-
gresit pusi la Muzeu ; cäci acolo e locul lor, lângä hiarele sälbatice" 4.
Conternporanii si-au explicat miscarea din 1821 prin ura
lui Tudor impotriva boerilor. Astfel Naum atribue acestuia nä-
dejdea cä omorind toatä tagma boereascä se va face el i pan-
durii lui boeri ai Tärii Românesti, mostenind rno,irle i toate
averile lor cele nemiscätoare" 5. Aceasta poate fi o explicatje
post-faclum. Interesant e cä un corespondent de ziar austriac la
Bucuresti, Popovich, vorbeste de asemenea de intentia pe care
ar fi avut-o Tudor de a täia capul a doisprezece veliti boeri, dar
a fost impiedecat de episcopul de Arges, Ilarion. Nu e deci exclus
ca Tudor sä fi fdcut lui Ilarion reprosuri ca aceasta : Ah, popo t
zise Tudor oftând. Ai sä dai seama inaintea lui Dumnezeu cä
nu mai läsat sä taiu câtiva câini de ciocoi, care si-au dat coa-
tele cu lupii de Greci" 6. Dialogul din care am extras aceastä

IorgaPopescu, p. 19S.
2 lorgaCioranu, p. 290.
3 Jalnica amittare (Revista p.m/As istori-, arhe,1 gre file! gie, vol. VI
(1891) p. 115).
4 Aricescu, II, 123.
Biserica ort. rota., XIII, pp. 338 339
6 C. Aricescu, II, p. 125.

www.digibuc.ro
 INCEPUTURILE LUI TUDOR VLADIMIRESC17

frazä e färä indo:a1à pläzmuit, cum o dovede0e aluzia la Iupii

de Gieci", dar, ca toate legendele, el cuprinde i elemente reale,
cum e ura lui Tudor impotriva boerilor, detestati nu pentrucá
0-au dat coatele cu lupii de Greci" (curentul national n'avea
sä ia forme antigreee§ti decât dupä infrângerea miscärii eteriste
la noi, ca un expedient menit sä ne evite represaliile turce0.i),
ci pentru cä boerii veri de ce neam ar fi fost", reprezentau opre-
siunea, exploatarea §i nedreptatea sub formele cele mai implacabile.
Zilot Românul, care, mäsurând, in pribegia lui dela Brapv,
toatä intinderea dezastrului provocat de miscarea din 1821, de-
nuntä in cuvinte amare vinovätia clasei saIe-1, are si asupra lui
Tudor judecata cea mai pâtrunzAtoare : gândurile, vorbele
gesturile lui suni In adevär ale unui om in sufletul cäruia arde
f ocul revoltei 2.
Contemporanii au pästrat câteva exemple din cuvintele
lapiclaie i incärcate de sens, care caracterizau felul de a se exprima
-al lui Tudor si care se transmit din generatie in generatie ca pro-
verbele. In vizitä la un pfieten, Tudor refuzä sä Stea jos ca sä nu
fie silit sä se scoale dac4 ar veni cumva vreo putoare de ciocoiu" 3 .
Când Iordache Olimpiotul Il intreabg cu ce drept a span-
zurat un cäpitan i doudzeci i cinci de panduri, Tudor i-a
räspunscà se aflä cu sabia lui in patria sa" La Pitesti, unde
fusese dus in lanturi, de Iordache í Ghencea, Tudor ar fi zis :
sá mä omorâti ? Eu nu rnä tern de moarte. Eu am infruntat
moartea in mai multe rânduri. Mai inainte de a fi ridicat steagul
spre a cere drepturile patriei mele, m'am imbräcat in cäma§a
mortii" 5.
latà insusixile pe care Tudor le putea pune in serv:ciul m:-
siunii ce avea sä-i fie incredintatà : un spirit natural care-I rid_ca
mult peste gradul säu de culturk o adâncä cuno*ere a oamenil or
o experientä bogatä in afaceri militare, o von5. claizd i o am-
bipie puternicg, sustinute de o pas:une revolujionark areia era

1 "Invredniceste-mä, Doanine, câstig patria i cu ung4iile sä

nap sä má hränesc, cunoscând adica cá toatä präpastia ce fu ne-au curs numai
din unirca noasträ a Românilor cu sträinii la hräpiri i alte räutäti, i cu mine
pe multi am auzit asemema fagaduindu-se inaintca lui Dumnezeu alindu-ne
.atunzi de gresalele ce facusem". (Jalnica antare, p. 115).
2 lbidem, p. 93.
3 C. Aricescu, I, p. 25.
4-5 IorgaCioranu, p.297.

www.digibuc.ro
 PERSONALITATEA LUI TUDOR 91

gata sa-i sacrifice totul, dar care nu-1 putea face sa uite interesul
de a izbuti cu orice pr4 si de a cuceri pentru sine si pentru
clasa dreia apartinea puterea supremà.
Aceastä clash' pe care o reprezint5. Tudor, e boerimea micà
pätura negustoreascà care incepe s'à se ridice la inceputul
secolului al XIX-lea i ia pozitie din ce in ce mai ostilà fatà de
boerimea mare. In lupta ei cu boerimea care &tine toate posturile
privilegiate, boerimea mid va invoca tot mai stAruitor si mai
sistematic ideile Revolutiei franceze de libertate i egalitate.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL III

TUDOR COMANDIR DE PANDURI

Prime le cete care, in 1821, au räspuns.la chemarea lui Tudor

-au fost pandurii care luPtaserä sub comanda lui in râzboiul
ruso-turc din 1806-1812. Constituirea acestui corp prezintä" un
.deosebit interes i pentru inceputurile otirii nationale 1.
I PRIMELE INJGHEBARI DE MILITIE NAT,ONALÄ.
In timpul ocupatiei militare din 1789-1790, Austriacii
organizaserä in Oltenia cete de volintiri care, sub cäpitanul Sto-
ian, au luptat pân'd la Smârdan. Nicolae Mavrogheni Meuse si
el pentru paza granitelor oaste din tara" i anume c6pitânii
cn steaguri frumoase, zugrävite cu sfinti, imbräcând cApitanii cu
capoduri domnesti, dându-le i lefi, numind câpitänia lui Sti
Gheorghe i a lui Sti Dimitrie si a lui Sti Teodor Tiron 0 a
altor sfinti. Erau i câpitänii de ArnAuti cu Turcii amestecati" 2.
Volintirii din Oltenia s'au numit panduri, dupä un vechiu termen,
de origine ungureascá, mentionat in documente dela inceputul
secolului al XVII-lea 3 ; vo. lintirii din Muntenia se numeau cd-
1 Emil Virtosu, Documente despre Panduri (Arhivele Olteniei, XIII,
1934, pp. 8-11 0 136-140).
2 D. Bodin, Insemndri cu privire la Tudor Vladimirescu in rd.:boiul
ruso-turc din 1806-1812. (Revista ist. rom., 1938, p. 235).
3 S t. Nic ¡pi aese u, Pandurii (Rev. Infanteriei, Buc. 1930, tom.
XXXIV, No. 338, pp. 59-64). Panduri e cuvânt de origine maghiarä, Pandurok,
rare insemna : z) soklati sârbi j sa§i din Bacica, care serveau sub couducerea
-cápitanilor lor. Ei s'au distins mai ales sub comanda baronumi Trenck. In secolul
_al XVIII-lea, fiind repartizati la gräniceri, numele Icr s'a stins ; 2) elemente
_armate care, odinioarä, fâceau servicii de ordine in judete" nagy lexikona).

www.digibuc.ro
94 TUDOR COMANDIR DE PANDURI

tane, Multi dintre ei se inrolau pentru a se putea deda nepe-

depsiti la jafuri i, in adevàr, nici Turcii nu-i intreceau in prg-
dAciuni. Nemtii" aseaserá sträji in mângstirile infärite de sub-
munti, la Tismana, Cozia i Câmpu-Lung. Dela aceste sträji se
slobozea volintiri, Români, Arnâuti, Sârbi, prin satele tàrii pe
margine, de jäcmânea vite, cai, boi, vaci, haine, bani, ce -gäsea,
fugea inapoi ca hotii, si era cei mai multi volintiri nemtesti,
Români din tail fugiti la Nemti care fäcea multà räutate tärii".1
Pe urmele volintirilor veneau Turcii i Arnäutii care prindeau
oamenii de prin satele de margine si-i prâdau de tot ce aveau,
sub cuvânt cá sunt haini i gazde volintirilor nemtesti" 2.
0 parte din cetele de volintiri a fost mentinutà i dupà in-
cheerea päcii dela istov, fiindcä unele din trupele turcesti care-
luptaserâ impotriva Nemtilor" nu s'au disolvat, ci au intrat in
serviciul lui Pasvan Oglu, pap, dela Vidin, i fáceau mereu in-
cursiuni in Nordul Dunärii. Pasvan Oglu îi creease n pasalicul
sau dela Vidin o stdpânire independentä, de unde sfida autori-
tatea Sultanului i teroriza regiunile dimprejur. El pretindea ca
Oltenia sâ-i furnizeze zaharele (provizii), cum furniza pasalei dela
Turnu, i când-proviziile intârziau sau nu veneau in cantitdti su-
ficiente, el trimitea pe redutabilii säi cârjalii3 s'a; le ia singuri.
Cetele lui prädau satele i orasele Olteniei pânä sub munti. Ast-
fel, in toamna anului i800, Pazvangiii adicä oamenii lui Pas-
van au alcat Craiova prädând i jefuind präväliile i pe ne-
gustori, i casele boeresti, i pe toti ordS'enii, pe cine apuca, spär-
gând pivnitele i pfäväliile i práda bani, mârfuri, iar oamenii
oràsanii îi làsa totul i fugea toti in toate pärtile", spune un
martor ocular 4. Turcii impärätesti", adicä trupele credincioase
Sultanului, trimii sâ-i pedepseascd, s'au unit cu ei timp de
douä säpfämâni, au prädat, orasul de n'au mai ramas in picioare
decât câteva case boeresti.
In 1802, Cârjaliii au nâvâlit in douä cete : prima, sub Mus-
tafa Ibrahim, a lovit iarmarocul dela Cleanov (judetul Mehedinti),
a luat prizonieri pe Logofâtul Dumitiache Bibescu i pe sotia sa
1 Dionisie Eclesiarhul, p. Iorg a, Istoria arniatei ronidne Ed. II,
vol. II, Bucuresti, 1930.
2 R. Rosetti, Arhiva Senatorilor din Chisindu fi ocupalia ruseasccr
din 1806-1812. (An. Acad. /*tn. Mem. Sect. ist. XXXI).
3 Numiti astfel dupa' numele unui vestit sef de bandä, Kirdjali, de care-
s'a ocupat i Buskin, intr'un roman.
4 Dionisie Eclesiarin I, p. 201.

www.digibuc.ro
 PRIMELE 1NJOHEBARI DE MILITIE NATIONAL& 9S

si a urmärit pe tegustorii si Väranii fugari pâtâ sub munti. Cer-

netul si tot jud.etul au fost prädate, iar populatia robitd. Apoi
au venit la Târgu-Jiu si asemenea l-au istovit cu foc si cu
pradá si robi. A doua ceatà a trecut Dunârea la Calafat, a iesit
la Caracal, si au ars orasul pânä la pâmânt, duph ce l-au prädat
si l-au robit". Apoi ambele cete s'au unit, au atacat Craiova,
au strâns ce a mai rämas dupá prada lui Cara Mustafa si au
aprins orasul de toate pârtile. Nutnai zidurile au rämas. Robii
strânsi din tot cuprinsul Olteniei au fost trimi0 la Vidin, unde-i
vindea pe bani la cei ce voia sä-i räscumpere" 1 Aceste intâm-
pläri dovedeau c5. Turcii nu mai erau in stare sà-si tira in frâu
garnizoanele si a Ora trebuia sá avIzeze ea -la mijloacele nece-
sare pentru paza ordinei si siguranta cetätenilor. La aceeasi con-
cluzie duceau nâzuintele spre independentä a unor Domni. Con-
stantin Ipsilanti (1802-1806, 1807) visa sà uneascä sub scep-
trul On Moldova si Muntenia, ceeace nu se putea face decât cu
sprijinul Rusiei si in utma unui räzboi victorios impotriva Tur-
cilor. In vederea acestui ràzboiu, el a sustinut ráscoala Sârbilor
si a cäutat sà-si creeze o fortà militará proprie.
Ipsilante a trimis Sârbilor bani si prov:zii, si a obtinut
pentru ei pulbere si munitii pentru 50.000 pusti 0 ro sau 12
tunuri vechi" 2. El i-a indemnat sâ respingä propunerile avan-
tajoase ale Portii si sá ceará ajutorul Rusiei. In timpul asediului
Belgradului, Mitropolitul Dositei Filitis a fAcut douä vizite de
imbârbAtare in tabära râzvrätitilor 3. Oastea lui Ipsilante a aju-
tat pe generalul Isaiev sä treacä Dunärea si sá batä pe Turd 4.
Aceastá politicâ era si a boerilor români care, dupd incredintarea
agentului francez la Bucuresti, urm6reau cu satisfactie räscoala
Sârbilor impotriva Portii si 10 ardtau pe fatà dorinta ca Serbia
sà se desfac51 de Imperiul otoman" 5.
A doua grijà a lui Ipsilantie a fost s61-0 creeze o armatá.
1 Dionisie Eclesiarhul, pp. 201. C. Erbice an u, Cronicari greci, p.-
264-265.
2 Grég. Iakchitsch, L'Europe et la résurrection de la Serbie, Paris,
1917.
3 P. P. Panaitescu, Corespandenta lui Constantin Ipsilanti cu
guvernul rusesc (1806-1810). (Asez. Cult. I. C. Brätianu, 1933), pp. Is, 19, roo.
4 Hurmuzaki, XVI, p. 669. Depesa lui Sainte-Luce afro Talley-
rand, 24 Sept. 1804.
5 Hurmuzak i, XVI, pp. 609, 660-1 si 703. N. iorg a, CloPotulf
&fruit de Karagheorghe . . . Bisericii satului Topala. An. Acad. Rom., Seria II,.
Tom. XXXVI, 1913.

www.digibuc.ro
96 TUDOR COMANDIR DE PANDURI

In scopul acesta, el a inmultit mai intaiu corpul de gardâ al

curtii,cu multime de Arnauti i alti straini, cei mai rdi talhari
pribegiti din tara lor". In al doilea rand, a mai adus o mul-
time de strAini Harvati (sclavonti) armati" i i-a pus sub
comanda Caminarului Iancu Boria, unul din credinciosii sài Greci.
In sfarsit, un corp a parte a facut din pandurii de peste Olt, si
fäcându-i osebit tagmä ostaseascä i-a inmultit cu multi ticalosi
tärani", adusi intr'adins din judetele oltene. Mare le Postelnic
Grigorie Caliari a fost numit capetenie peste ei. asa Con-
stantin Voevod Ipsilanti s'a aflat in fruntea unei multime de
ostiri", inchee relatia sa Naum Râmniceanu 1.
Turcii au pus capät veleitâtilor politice i intrigilor lui Ipsi-
lanti mazilindu-1 in August 18o6. Dar la sfârsitul aceluiasi an,
in Decemvrie, Ipsilanti s'a intors in scaun impreura cu primele
detasamente ale armatei rusesti care ocupaserä Tari le românesti.
La scaunul Munteniei, Rusii adaugarà i pe acela al Moldovei,
incat Ipsilanti putu lua titlul asa de rnult ravnit de Domn al
Moldovei i al Tärii Românesti". Planurile lui militare s'au des-
voltat in raport cu autoritatea sa märitd. Pe de o parte, el a a-
dunat din cele douâsprezece judete ale Munteniei o multime de
târani prosti, rapindu-i cu sila de la pluguri", imbrâcându-i in
strae cäzacesti i intr'armându-i prin credinciosul säu Grec,
Aga Manolescu Persianul" 2, iar pe de alta, a poruncit Divanului
dela Iai, sä strangâ oaste din tara Moldovei zece mii, imbed-
când-o cu haine verzi de postav i cu coifuri in cap, numindu-i
Asagoni machedoni" 3. Peste ei a pus capetenie pe un strain
Grec, cel mai vestit tâlhar, anume Nicolae Pangal " , care apäru
färä veste la Bucuresti cu vreo 300-400 de Greci recrutati in
Suchul Rusiei. Soldatii trebuiau faca jurâmânt de supunere
fata de tar in Mitropolie 6.
Pentru echiparea i intretinerea acestei armate, Ipsilanti
a propus Divanului sà se creeze un departament al razboiului,
cu conducerea câruia sä fie insärcinati doi boeri, care ar fi tre-

Naum Râmniceanu, Scrisoarea Munteanului ca rilspuns la

.scrisoarca Moldoveanului, (Bis. (rt. rcrn. XIII, 1889-1900), p. 260. Idem, Isto-
riciAl in Valahia (Bis. (rt. r, rn. XXIII, pp. 418.
2 Naum Rilmniceanu, Bis. ort. rom. XIII, p 260. C. Erbi-
cean u, Cronicarii Greci, p. 270.
3 Dionisie Eclesiarhul, p. 208.
4 Naum Ramnice anti, in Biserica ort. rorn., XIII, p. 263.
5 C. Erbiceanu, Cronicarii greci, p. 270.

www.digibuc.ro
 PANDUDII IN RAZED= DIN 1806-1812 97

buit sä. gäseascä i resursele necesare. Divanul s'a opus, läsând

Domnului toatá sarcina i toatà räspunderea initiativei sale.
Printr'un decret imperial, citit boerilor la Mitropolie, in
ziva de 7 Mai 1807, Domnul e autorizat sä confere pämântenilor
grade militare, dela porucic (locotenent) pânä la general. Dar
pentru a asigura ofiterilor rusi comanda tn räzboiu, ofiterii ro-
mâni trebuiau sä aibà un grad mai mic decât 1.
Dupä. plecarea lui Constantin Ipsilante in Rusia (August
1807), armata elenicä." a fost dezarmatà, de Rusi i disolvatá,
iar comandantul lor, Nicolae Pangal, a fost surghiunit 2.

II. PANDURII IN RIZBOIUL RUSO-TURC DIN 18o6-1-812

Mult mai mare succes a avut corpul volintirilor din Ol-

tenia. Generalul Miloradovici a organizat, la inceputul anului
1807, un corp de yoluntari care trebuia sá aibä un numár ne-
limitat de panduri, pânä la zece batalioane 3". Incadrati in râm-
durile armatei rusesti, instruiti de ofiteri rusi) ei aveau sarcina
sa curete Oltenia de Turci i sá fael front cornun cu Sârbii.
St. Nicolaescu a publicat un regulament de organizare, intocmit
de Rusi, probabil in timpul räzboiului din i8o6--1812. Generalul
de divizie Sallos era numit comandant al batalioanelor de pan-
duri i de volintiri. Batalionul se compunea din patru roate,
conduse de apetenii alese din rândul volintirilor. Astfel s'au ri-
dicat Gigârtu, Ion Solomon, Serdarul Viisoreanu, Nicolae Boboc,
Constantin Surdul, Ghitä. Vârtanu, Dumitru Gârbea, Ionita Ce-
ganu i Tudor Vladimirescu. Comandantul batalionului avea
rangul de Stab-ofiter", dar era totdeauna subordonat unui ofiter
superior rus 4.
In i8o8, corpul pandurilor a trecut Dunärea. Generalul
Isaiev i-a imbrAcat cäzäceste, i-a inarmat cu mazdrace (lánci),
pistoale i säbii, i, dup'a ce le-a acut smotru", i-a rânduit in
fata Vidinului, la Tatargic, ca sá impiedice pe Cârjaliii lurMola
Aga sá ias6 din cetate. Desi häxtuiti ziva i noaptea de Arapi,
ei au tinut päng toamna, când Bragation a venit cu oaste noug.
§i'i-a insärcinat cu asaltul Plevnei. Eram numai noi, pandurii
1C. Erbiceann, op. cit., p. 271.
2 Ibidem, p. 272.
3 D. Bodin, Loc. cit., p. 235.
4 B. Virtosu, Mdrturii not, pp. 17-18.

www.digibuc.ro
98 TUDOR COMA1D1R DE PANDURI

lui Tudor, la asalt, caMuscalii cam grepi au aparut mai târziu" 1,

spune_ polcovnicul Ionita Cehan. La Io Martie 181r, Tudor a
condus spre Calafat peste 6.000 panduri. Noug ni s'au facut
metereze, dela Gale* pang la Ciuperceni:0 in toate zilele aveam
räzboin unii cu altii i i-am tinut pang aproape de iarna, fara
ca sa izbuteasca 2".
Tudor, care ajunsese sà comande aproape totalitatea pan-
durilor, s'a distins in luptele dela Rahova, Negotin i retislam
(Cladova) 3. Pentru actele sale de bravura a fost inaintat poru-
Cie (locotenent) i d.ecorat cu ordinul Sf. Vladimir cu spade, iar
impäratul i-a trimis un inel cu initialele sale 4.
In aceste lupte Tudor 0-a stabilit reputatia de..viteaz 0 a
dobândit experienta militara care avea sà surprindá a§a de mult
lumea in 1821. D-ta, Donmule, ce orn era capitanul nostru
Tudor ? spunea polcovticul Ionitä Cehan. El care nu radea ni-
ciodata, and auzea cá vin Turoii asupra noastra, ea se napus-
teau paganii ca vijelia, când nici cu gandul nu gandeai, el de
bucurie incepea sä. cânte i sa joace ca un copil. Intra in foc,
Domnule, parc'ar fi mers la munta." 5.
Corpul pandurilor a dat, in cursul razboiului, rezultate atat
de multurnitoare incat Ru0i s'au gândit sa-1 transforme inteun
corp de o§tire permanent& care sä poata rezista i unei even-
tuale incercari_ de invazie franceza. Amiralul Tschitschagof tri-
mite, la 28 Iunie 1812, Divanului Tárii Române§ti o adresä in
care-i propune sà inarmeze pe Romani pentru a le da mijlocul
de apära patria 0 de a da popoarelor dovada ca. §tiu sa.-0
apere drepturile cu armele in maini". La adresa sa, amiraluL
Tschitschagof anexeaza un proiect de regulament pentru organi-
zarea armatei române. Acest regulament prevede creearea unei
militii sate§ti 0 a unei garzi burgheze. Militia s'ar compune- din
20.000 oameni, recrutati dintre sateni, armati, imbracati 0 in-
tretinuti pe cheltuiala judetelor. Ea se imparte in douà corpuri
distincte ; un corp de cel putin 5.000 panduri format in Oltenia
unul de 15.000 atane in Tara Româneasca. Vechea organi-
zare a pancluriloi e piistrater.
1 Revista mfg., No. 338, 1930, pp. 59-64. I. Ghic a, Scrieri) Ed. P.
Hane§, III, p. 30.
2 Biografia Polcovniculni Ion Solomon, pag. 7-8.
8 Naum R mniceanu, Scrisoarea Munteanului ça rdstuns la
scrisoarea Moldoveanului. Bis. ort. rom., XIII, p. 264.
4 Gh ic a, Scrieri, ill, P. 29.
5 Ghic a, Scrieri, III, p. 29.

www.digibuc.ro
 PANDIIRSI DUPA PACEA DMA KODUREM 99

Cu organizarea acestei militii in cele doulsprezece judete

ale Munteniei a fost insärcinat banul Constantin Varlam, iar in
judetele din. Oltenia cavalerul Constantin Samurca§, cu. titlu de
Efor. Militia avea s. fie instruitä de ofiteri ru§i.
Garda burghezl avea sä cuprina locuitorii ora§elor care
erau in stare sl poarte arme. Supraintendenta gärzii era sà fie-
incredintatä spltarului. 0 delegatie permanentl a Divanului,
prezidatl. de Mitropolitul Ignatie, avea sä vegheze la executstrea
prompta a regulamentului 1. OrganiNrei i intretinerea .acestei
armate ar fi necesitat un buget de patru milioane de pia§tri pe
an care nu puteau fi sco0 dintr'o tarà istovità 2, Deaceea proec-
tul n'avea sá devinl lege &cat in timpul Regulamentului organiC.

SO A RT A PANDU RILOR DUPA PACEA DELA BUCURE$T-C

Dupl pacea dela Bucure§ti, Corpul pandurilor a fost di-
solvat de Vodl Caragea 3. In 1814, 500 de panduri de peste Olt,
furl läsati in slujbä, sub numire de slujitori domneti i po-
tera§i. Iar ceilalti in numlr de 2.075 lude, furä indatorati sä
pläteascl pe lung câte patru taleri de lude.
In. rebruarie 1815 s'a hotArât ca i cei flma§i in, slujbe sà
fie trecuti in categoria rupta§ilor i sá pläteascl. câte 4 taleri pe
iar când va fi de nevoie pentru slujbä sà se ia dintre
dân§ii 0, pe durata slujbei, sl fie scutiti de plata birului. Dar
când vor ie§i din slujbä sI fie tinuti sä pateascä.
Cei 5oo lude att dat jalbá, arätând cà, dupà ce ies din
slujba i merg pe la casele lor, nu au odihnl in rândul sloboze-
niei, spre putea cluta §i ei de hrana cea trebuincioasl, .ce
Ii apueà ispravnicii de pratesc acei câte talere 4, fiind impovo-
rati in dou'd chipuri, adicà i cu slujba 1 cu plata".
Dupl cercetare, Visteria propune ca acei lude 500 ce au
fost llsati dela A§ezämânt in slujbe pe la judete.... cu numire,
de potera0 i slujitori, sà ramlie tot aceia0 0 de acum inainte,
cu aceia§i numire prin slujbä", iar când va fi nevoie de slujitori
1 Text bi Emil Viz' t os u, Cu privire la panduri (Arlaivele Olteniei, xrii
(1934) PP- 136-140)
2 Hurmuzaki-Nistor, XX, IT: 37-39.
8 Caragea a stricat tagma pandurilor, pe unii dintrInsii dându-i la bir
cu tara, iar pe cei en stare bunà lnaltându-i cu asezare la neamuri, mazâli i alte
orândueli, dându4 e sume de bani, iar in locul lor au adlugat cu mult prisos cetele
strabailor arnIuti". (N anm R &Inn ic e an u, in Bis. ort. rom., p. 265).
Cf. 0 Rurmuzaki-Nistor, XX, p. 206.

www.digibuc.ro
loo TUDOR COMANPIE DE PANDURI

sà se ia din rândul lor in a§a fel Theft unii sg slujeascg o lung

alta, iar ceilalti pânä la zoo, sg se a§eze in rânduialarupta0lor
sg fie nesupärati in slujbe". Cu toate acestea abuzurile
au continuat j astfel pandurii au constituit, in 1821, terenul cel
mai prielnic pentru propaganda revolutionarg. 0 influentä 0 mai
mare a avut experienta. din 1806-1812 asupra Comandirului.
Atunci incepe ascensiunea lui .Tudor. Prin ce mijloace, ne:a a-
rgtat-o polcovnicul loan Solomon in amintirile sale. Dupg in-
cheerea pgcii, generalul Miloradovici a strâns in câmpia Cra-
iovei pe toti pandurii, in frunte cu Tudor, §i i-a intrebat dacä
0-au primit toti lefurile. Toti au räspuns cà da. Dupg ce gene-
ralul s'a-retras, Ion Solomon 0 alti trei cApitani s'au prezentat
la locuinta sa i l-au intrebat cu ce räsplatg rámân ei pentru
sângele pe care l-au vgrsat. (Solomon fusese gray ränit in trei
rânduri) . Miloradovici a dat lui Solomon 60 de galbeni i celor-
lalti cgpitani câte 30, j o scrisoare de recomandare cätre con-
sulul rusesc. Prin interventia acesttria pe lângg Vodg-Caragea, So-:
lomon a fost numit cäpitanul poterii din judetul Gorj 1.
Intr'o mäsurg 0 mai mare s'a bucurat de protectia consu-
latului rusesc comandirul pandurilor, Tudor Vladimirescu. Odatg
cu gradul de locotenent i cu ordinul sfântului Vladimir, Tudor
a dobândit i protectia Rusiei, in sens juridic. Un lucru care a
fost trecut cu vederea, de0 avea sä" joace un rol determinant
in cariera lui revolutionarg, e acela cg. Tudor a fost sudit rus 2
intre 1812 0 1821, unul din familiarii consulatului rusesc 3.
Biografia p lc vnicului Ion Sol m n, pp. 8-9.
2 In adresa pirn care ordonä cercetare in chestiunea daunelor pricinuite
de ,A.dalai, Voda Caragea spune cá ace§tia, printre altii, au jefuit i pe un Theodor
Vladimirescu, sudit Rosiei". virtosu, Mdrturii noi, pp. 5-7). In
depe§a sa din 23 Pebruarie 7 Martie x821, Capodistria scrie lui Pini, din ordi-
nul tarului : Nous vous autorisons à declarer que le Lieutenant Wladimi-
resco est degrade de la qualité de chevalier d'un des ordres de Russie. Vous ajou-
terez qu'il ne possède plus et ne peut plus posséder aucun titre A. la protection
de S. M. Impériale". (Prokesch-Osten, III, p. 59).
La conferinta din 1,/25 Aprilie, ambasadorul Rusiei la Poartá declarI
oficial ea' cei doi r'Aufäcätori (Alexandru Ipsilnti i Tudor Vladimirescu) au
fost degradati §i. lipsiti de calitatea lor de supu,si (Prokesch-Osten, III,
pp. 73). La 18 Pebruarie 1821, Divanul din Bucure§ti scrie lui Mihai $utu, Domnul
Moldovei, intreabg cum trebue O. se poarte fatI de rebelul Vladimirescu,
sudit rus". (Hurmuzaki-Nistor, vol. XX, p. 550).
3 Tudor Vladimirescu era, spune Naum R â mn ice an u, cunoscut
mai cu seamii la consulatul rusesc pentru vrednicia lui i pentru relatia ce avea
cu acela mai Inuit deal cu tare, (Istoricul Zaverei in Valachtia, in Bis, ort. rom.,
p. 424).

www.digibuc.ro
 PANDIrEIrDIIPA PACEA DMA BIICURE$TI 101

Cu concursul acestuia obtinu, cel putin in douá rânduri, in

1813 si 1819, vätäsia plaiului Closani. Consulul Rusiei 1-a spri-
jinit i in alte imprejurári. Astfel, la 23 Noembrie 1815, Vodá
Caragea ordon'al, la cererea consulului rusesc, o anchetä pentru
stabilirea daunelor suferite de Tudor in urma invaziei Turcilor
Adalâi, in Ianuarie 1815, si insárcineazg cu conducerea ei pe
Constantin Samurcas, caimacamul Craiovei. Sä faceti cercetare
cu deamánuntul de s'au jefuit mai sus numitul i ce lucruri a-
nume i s'au luat". Domnul mai porunceste sä se dea lui Tudor
adeverintá la mânä de paguba suferitä 1.
Prin mijlocirea -consului dela Bucuresti va fi obtinut Tudor
sprijinul ambasadei rusesti dela Constantinopol, ciacá e adevärat
cà printre hârtiile lui s'au gásit scrisori ale baronului Strogonof
in limba francezá din anii 1817-1818, relativ la suma de lei
i6o.000 pe care Tudor o reclama dela Stat ca despágubire pentru
daunele suferite in 1815 2.

Functiile sale administrative au pus pe Tudor in contact

cu páturile largi ale poporului i cu cercurile administrative din
Oltenia ; serviciile lui militare au fácut din el comandirul pan-
durilor, i-au desteptat vocatia militará i i-au permis sá dobán-
deascá in arta rázboiului o experientä care 1-a impus i adver-
sarilor. In sarsit, strálucitele lui acte de serviciu in räzboiu din
18o6-1812 i-au asigurat protectia consulatului rusesc si au atras
asupra lui atentia conducátorilor Eteriei din Tara Româneasc5...

1 C. A ricescn, I, p. 23.
2 C. Aricescu, I, p.23.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL IV

TUDOR VLADIMIRESCU LA VIENA

Printeun fericit hazard, ne-a fost dat sä curioastem, din

documente autentice i extrem de interesante, personalitate'a lui
Tudor Vladimirescu la o cotiturä decisivA a deWOltärii lui : e
vorba de un sir de scrisoril ale lui din 1814 cAtre Nicolae Glogo-
veanu, dela Viena. CA Tudor a fost la Viena, se stia i inainte
de publicarea acestor scrisori. Dar asupra motivelor calgtoriei
sale n'aveam decAt legenda consemnatà tri Istorialui Aricescu.
Se spune aci cà, dupl pacea dela Bucuresti, Sultanul trimise
un capugiu la Bucuresti, cu ordin cAtre Vodl Caragea, de a tri-
mite pe Tudor la Constantinopol pentru a fi pedepsit cA a hiptat
alAturi de Rusi impotriva Portia Tudor, care diu intAmplare
se afla la Bucuresti, fu prevenit de Constantin Samurcas, unul
din patronii säi", incAt avu timp sA fugA la TArgu-Jiu. Egumenul
schitului Lainici, care din intAmplare se afla la TArgu-Jiu, im-
brAcA pe Tudor in haine de cAlugär, ii dete un pasaport fals
il trecu peste granitA in Transilvania. De aci se duse la Viend,
uncle, negresit cu recbmandatiile liii Strogonof, fAcu cunostintk
cu Capo d'Istria, reprezentantul Rusiei la congresul dela Viena" 2.

I. MOTIVUL CALATORIEI LA V IENA

§crisorile lui Tudor dela Viena ire aratA, dacI ar mai fi ne-
voie, cu cAtA rezervg trebuie primite legendele i amintirile
contemporanilor culese, dupA o jumätate de veac dela sAvAr-
1 Scrisorile acestea, care formeaz 5. o corespondentl intreag5., au lost
publicate i comentate de N. Iorg a, sub titlul : Scrisori inedite ale lui Tudor
Vladimirescu din anii 1814-1815, Analele Acad. Rcm. Seria II, tom. =XVII.
Bucure§ti, 1914.
2 C. Aicescu I,p.23.

www.digibuc.ro
1.04 TUDOR LA VIZNA

Orea evenimentelor narate, de cätre C. Aricescu. Cälätoria lui

Tudor la Viena n'are nimic a face cu räzbunarea Turcilor, ci a
fost intrepring din insärcinarea ispravnicului de Mehedinti,
Nicolae Glogoveanu, fatä de care Tudor avea obligatii personale.
Sotia lui Nicolae Glogoveanu, Elenco, murise la Viena, de o boalä
de piept 1, la 5/17 Mai 1814. Ea se afia acolo impreunä cu tatál
ei, banul Costache Ghica, cu fetita ei, Masincuta, cu o doicä, Ba-
lasa, i o servitoare, Maria. In timpul boalei, Elenco fusese vic-
tima unui furt din partea unei doamne Fälcoianu 2, care a fost
arestatá in urma plângerii Doamnei Glogoveanu. Pe lângä lichi-
darea succesiunei, mai trebuia sustinut procesul impotriva
coiancei" in fata instantelor judeatore§ti, i sarcina aceasta
era peste puterile bAtrânului ban. Acesta se plânge el,insu0 cà
s'au furat un ceasornic de aux, moa*tele, un lemn sfânt" i o
mie de florini, pentru care bänuiala lui cádea asupra slujnicelor",
in deosebi asupra Mariei. Nicolae Glogoveanu, care era tocmai
ispravnic de Mehedinti, se gândi sä trimitä la Viena pe Tudor
Vladimirescu, care cuno§tea bine relatiile sale de familie i, ca
vätaf al plaiului Muntele de Sus, era subordonatul säu. In afar0.
de -aceasta, Tudor era umblat in lume, §tia nemte§te i grecqte
0 era a-tat de cunoscut pentru pasiunea sa proceduralà incât
fusese numit târâe-brâu". El avea deci toate calitätile pentru
a duce la bun sfär§it o insärcinare grea i, in adevä'r, a dus-o.
Elenco Glogoveanu a murit de ftizie i nu de inimä, cum rezultä din
urmätorul pasaj al lui Tudor. Iar haine slujmcelor nu le-am fäcut, cAd i dum-
nealui boerul [banul Gluca, tatäl Elencki] i doftorii m'au incredintat c5. lucrul
ce se spalA n'are bAnuialä" (p. 12). Este, evident, vorba de hainele Elenciti
de primejdia de molipsire pe care o reprezentau. Tudor sustine nsá cl supArarea
ce pricmuit furtul comis de Fälcoianca i-a grnit moartea. Nu este nimeni
vinovat [de incurcAturile dela Viena] decât numai spurcata de Fälcoianca, cA
aceea a scurtat i Viata räposatei cocoanei Elenco, dupl cum *i boerul §i- toti o
märturisesc, cA de aceea i s'a täiat inima, tocmai când i-a fost mai bine s'a po-
menit deodatä lipsindu-i toate lucrurile i banii" (p. 16). Grecul Iiristodul
Xirlanos, devenit Baron LengenfeId, anuntA In termenii urmátori lui Glogoveanu
moartea ElencAi : Degeaba au fost ostenelile fArà numAr ale medicilor i mai
ales, ale medicului ei Joseph Lantz, degeaba vegherile dumisale Nicolae eaten-
dachi qi ale sotiei lui care zi i noapte au slujit-o cu_cea mai curatA iubire §i. prie-
tenie, degeaba rândurile de lacrimi ale fratilor §i ale nenorocitului, nemángâia-
tului ei tatA. Pirea, dui:a neschimbatele §i. ve§nicele ei legi, ne-a lipsit de aceasti
flint& nobill i virtuoasä la 5 Mai st. v., la 4 ceasuri dupä amiazi" (N. Iorg a,
Tudor gi Ardelenii, in Transilvania, vol. II (1921) p. 347).
2 Numele ei adevArat era Elenco Cornescu, dupg cum rezultà din actele
Agentiei consulare austriace (B.0 rmuzak i-N isto r, XX, p. 179). Tudor
nu-i spune deal PAlcoianca".

www.digibuc.ro
 140TIVIIL CALITORIEI 105

Tudor a ajuns la Viena in ziva de 14 Iunie 1814 0 indatá

a intrat in cercetare pentru tot ce i s'a porifncit. La tribunal a
gasit toate lucrurile furate de Palcoianca, afara. de 560 florini
care i-au fost cheltuit ceea ce-i furase, dar vom face ce se va
cuveni de nu vom.pierde nici pe aceia".
Acea gre0t1 cocoana", Falcolauca, pe care Tudor ar fi
voit s'o arda in foc" pentru incurcaturile pe care le facuse, se
afla tot ,;inchisa 0 in fiare". Batrânul ban ar fi voit s'o scape,
dar Tudor se impotrive§te i cere Tribunalului s'o mentina in
stare de arest pânä e vor gäsi toate lucrurile. Dupa socoteala
lui Glogoveanu lipseau cateva zapise, iar dupa aratarea servi-
toarelor câte ceva din giuvaeruri".
Tudor intocme§te o situatie amanuntita de toate datoriile
famasitele" raposateil. Elenco daduse politiei o insemnare de
lucrurile care i se furasera : ea cuprind.ea bijuterii, hartii de va-
loare i 5oo florini bani gata. Tudor le-a gäsit pe toate la Tri-
bunal. Thimai zapisele i socotelile de dat i de luat" lipseau.
Palcoianca tagadueste, ea nu le-a luat... i Dumnealui boerul
zice ca a auzit din gura raposatei ea' nu mai are alte zapise...
Dar pricep cà Dumnealui o zice vrând sá scape pe Fälcoianca.
Dar eu i-am zis boerului cà voi sä dau jalba pentru aceasta".
a dat jail* in urma careia Pllcoianca a ramas in Inchisoare.
Inventarul lui Tudor intra in toate amanuntele, chiar i in
acelea care trec de competinta unui barbat. Printre lucrurile
ramase dela raposata, va sá fie cateva rochii i altele neimbra-
cate nici decum, dar en am socotit : de irom vedea cà se pot vinde
cu pret bun, sa se dea i acelea, sci' nu banii nchi,ci. i §tii
Dumneata Ca' modele se schimba in toate zilele" 2.
0 parte din lucruri trebuiau vandute i pentru motivul cá
datoriile se ridicau la cifra de cinci mii florini : la un loc este
datoria 1.800 florinti... la alt loc 5oo florinti, la un doftor I.600
floriniti ; la biserica, unde s'a slujit, pang. la 200 florinti ;o pisanie
pe mormânt 200 florinti 0 la judeatorii ce au scos lucrurile iar
trebue sa dam cat trebue, care se aduna aproape cinci mii de
florinti. Banii cei trimi0 de Dumneata inainte se gasesc cheltuiti
cu capatâiu" 3.
1 Lista datoriilor de pliitit pentru Elenco a fost publicatá de d-1 E1n1-
Virtos u, Meirturii noi, pp. 41-42. C1elthe1ile avocatului. Ibid. pp. 44-48.
Insemnarea lucrurilor rhimase i trimise in Ora. Ibidem, pp. 51-52.
2 N. I org a, Scrisori inedite, p. 7.
3 Ibidem, pp, 7-8.

www.digibuc.ro
106 TUDOR LA. VIENA

Tudor voia sg scoatg lucrurile dela Cremenalion", sä vândg

o parte din bijuterii, sà lichideze toate datoriile i sà se intoarcg
in targ cu coconita Masincuta". Dar dupg o lung de frgmân-
tare, la mijlòcul lui Iulie, el nu izbutise incg sg, scoatg lucrurile
furate. Tudor, care cuno§tea bine judecgtile române§ti, gäsea
cg Nemtii sunt 0 mai tari in sucituri" : cg a§a este blgstäingtia
nemteascg, lucrul cat de mic sg se tragg cu anii" 1.
II. SUCCESUL LUI TUDOR
La 28 lithe, tudor anuntg pe Glogoveanu cg tribunalul
s'a pronuntat i anume cg, dupg pravilele nemte§ti", sotul nu
poaté mo§teni averea rgmasg pe urma sotiei sale, ci coconii
lui", când vor fi in. vârstg, atunci sg vie sg le primeascg dela
judecatg". In siivatia creatg prin aceastg hotgrire, Tudor poate,
ajutat de, sigur 0 de sfaturile d-lui Hauptmannsberger, avocatul
Elencgi Glogoveanu, sg-§i dovedeascg iscusinta, perseverenta
priceperea In chestii juridice. El obiecteazg cg noi fiind din altg
targ i Dn'pgrgtie, cgutgm dupg pravilele pgniântului nostru da
sg le lugm, i a§a s'a hotgrit ca sg aducem incredintare dela Di-
vanul nostru prin §tirea Printipatului nostru cu ponturile pra-
vililor nóastre, cuprinzgtoare de poate un bArbat clironomisi lu-
crurile sotiei sale sau nit i atunci sà ni se dea lucrurile" 2.
Tudor sfgtue§te pe Glogoveanu sg ceatg, lui Vodg dovadg
cä lucrurile rgmase pe urma sotiei sale sunt ale sale, iar nu de
zestre'', i sg.-§i procure in -scris ponturile pravililor" intärite
de Divan, dupg care sotul poate mo§teni pe sotia sa, dupg cum
§tiu eu cg stg in pravilile noastre".
Glogoveanu a incercat sà transfere procesul cu Vglcoianca la
Bucure§ti. La 11/23 Septemvrie Vodg Caragea adreseazg lui
Fleischhackl o scrisoare in care Il roagg sà interving "pentru ex-
tradarea Elencgi Korneasca, care fusese arestatg sub inculpare
de fart. Neprimind niciun -edspuns, Domnul repétg cererea inso-
tind-o de anaforaua boerilor §i de cererea lui Nicolae Glogoveanu 3.
A§teptând inCredintarea Divanului, intgritg 0 de con-
sulul nenitesc", tudor avea sà rgmâng la Viena paná la sfgr§itul
lui Decemvrie 1814. éa ota chibzuit i de ngdejde, el tine sà plece
cu lucrurile terminate. Eu de aici nu pot pleca pâng. -nu voi is-.
prgvi i cu acestea cu [procesull i cu datoriile care sunt, cg de
N. I o r g a, _Scrisori inedite, p. 9.
Ibidem, p. io.
3 Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 179-180.

www.digibuc.ro
 SUCCESUL WI TUDOR 107

le-a§ fi lâsat, cele dela judecat5. erau pierdute, c'd dupa aceea umbla
acel hewn tiran i indârâmnic, de m'au sucit n mii de invâxtituri
cdThl mä mânânce" 1. La I Septemvrie incl nu primise incre-
dintarea.
Dupä luna Iu lie, scrisorilelui Tudor se fac tot mai raTe incat
Glogoveanu Il bânue§te cà, fárl §tirea lui, s'a intors la Cerneti.
Tudor räspunde : Cum pori socoti d-ta cà voi fi eu un ora atât
de fgrä de cinste ca sâ las treaba d-tale jos i sä plec" 2 TA-
cerea inea a fost câci nici inteun chip nu §-Liam ce voi putea sar§i,
c'à in mii de chipuri m'au sucit i m'au invartit neamul acesta
indâramnic i tiran". De trei ori s'a imbolnavit, vázâncl, cg, lu-
crurile nu merg dupà a§teptarea lui. Dar, insfar§it, i-au sosit ac-
tele dela Bucure§ti, §i ,iarä eu, dupl "§tiinta pravililor care am
dupä multà silinä ce am pus, am isprávit". La 12 Noemvrie,
Tudor a obtinut eliberarea lucrurilor furate 3 0, la 23, el îj anuntä
plecarea pentru 25 ale lunei. , Coconitei MasincAi fäcut
haine de drum 0, poimâne, la 25, negre§it plec de aici cu tot ca-
labalácur 41. La II Decemvrie scrie cä a intârziat din cauza scoa-
terii papportului i i§i anunta plecarea pentru 14 Decemvrie
negre0t" 5. Totu§i nu pleacä decât la 26 Decemvrie 6. La 28
Decemvrie scrie dela Pesta, unde sosise färä Masincuta.
Tudor gâtise pe coconità ca haine de iarnr, plAtise chiria la
diligentä pang la Or§ova, 480 florini, vorbise cu doftorii care
i-au spus câ, in asemenea condiii, cu o cârtità in care oamenii
merg ca in sobr, pot merge copiii oriunde, iarna ca §i vara".
Dar tocmai dupä ce a plecat, banul COstache a trimis dupà Tudor"
§i a luat copila de a poprit-o". Inteo scrisoare câtre Glogoveanu,
din 28 Decemvrie, banul sptme Ca' a oprit fetita fiindcA se temea
de iarnä I. Dar nu este adevArat, scrie Tudor, ci a oprit-o pentru
1. N. Iorgar SerisOri inedite, p. 15.
2 Ibidem p. 14.
3 N. Iorga, Serisori inedite, p. 34.
4 E in. Virtos u, Miinturii noi, p. 44-48.
5 Ibid m, p. 44.
6 Maya lui a putut avea si alte motive. El a asteptat sosirea tarulni si a
delexatiei rusesti. Agentul austriac In Bucures#,Popovich stie cd ;in 1814 Tudor
a fost la Viena"., uncle s'a plâns tarului ca' a fost jefuit de 70.000 piastri si
desi a dat pe hoti autoritätdor,- nu s'a fkút nnnic". .A.cest refuz de justitie
ar fi fost unul din motivele rgacoalei lui. (M. Pop esc u, Contribuliuni docu-
nzentare la istoria Revolufiei din 1821, Bucuresti, /957, p. 8).
7 te instiintez cd abia a ispavit si Tudor si alalUieri a plecat,
dar Masinca n'a fost cu ptitin# sa." plece din pricina *retail, fiind tare frig ...
asa a fámas sä vie cu mine de primávark cd nu este mult".

www.digibuc.ro
108 TUDOR LA. VLENA

parigorie (mânggiere), 0 mai vârtos câ acolo la Dumnealui va

sg-i fie bine ca i la D-ta, 0 mai bine... CA, dupg cum este coconifa
Masinca copil ca un inger, poate de loc sg se deprinzg la tot felul
de invgitgturg, si la limbg". en tot respectul pentru vointa stg-
pgnului sgu, Tudor nu poate sg nu aprobe dorinta bgtrânului
ban ca Masinca sg rgmâng. la Viena, sg creascg acolo í sg invete,
cu tot sartul, dupg cum se invatà oamenii aici de nu rgmân do-
bitoace ca la noi" 1.
Asa se terming misiunea lui Tudor la Viena, cu apologia
culturii occidentale i regretul omului inzestrat cu daruri firesti
care n'a avut prilejul de a le cultiva. Tudor satueste pe Glogo-
veanu sg-si trimitg i ceilali copii la Viena, asa cum fac boerii
moldoveni.
TUDOR 51 CONGRESUL DELA VIENA
Scrisorile sale care Glogoveanu ni-1 aratg pe Tudor des-
curcându-se inteun mediu ca acela din Viena, cu o pricepere,
o sigurantg i o indrgznealg care surprind. Tare pe stiinta pra-
vililor" ce avea, el tine piept judecgtorilor vienezi, impiedicg pu-
nerea in libertate a Fglcoiancei, invocg pravilele tgrii sale impo-
triva legilor austriace, sfgtueste pe boer cum sg.-1 aj'ute din targ
obtine castig de cauzg. Intre Tudor si banul Ghica e un con-
trast izbitor. Pe cât e acesta de slab, de apatic, de nepriceput in
chestiuni bgnesti, pe atât 'e de energic, de priceput in afaceri
de aprig la cgs-6g celalt. Tudor, care nu lag aici cea mai insem-
natä sumg sà stea de geaba", nu s'ar fi lgsat, ca banul Ghica,
inselat de Nemti at patruzeci de mii de galbeni, care cu mare
nevoie i dupg multi ani Ii va mai vedea" 2
Tudor stia nemteste i greceste, incgt putea aprecia va-
loarea unei traduceri din nemteste in greceascg" 3. Prin urmare,
erg in mäsurg sg inteleagg din contactul cu oamenii si din gazete
curentele de idei care se intâlneau in Viena congresului din 1814
1815. Mu lte din experientele i. observatiile sale anterioare se vor
fi lgmurit la lumina acestor idei. 0 impresie deosebitg a trebuit
sá exercite asupra lui ideile i tendintele puternicei colonii gre-
cesti din Viena, care punea mari ngdejdi in sosirea apropiatg
1 N. I or g a, Scrisori inedite, pp. 16-17.
Ibidem, p. 13.
3 Ibidem, p. 1o. Spricht ziemlich deutsch", spune un observator austriac
din Bucuresti. M. Popesc i, op. cit., p. 14.

www.digibuc.ro
 TUDOR I CONGREETOL DELA VIENA 109

a tarului. Banul Ghica era in legáturi de prietenie cu Grecul Kir-

lian, devenit Baron de Langenfeld, care fusese unul din susti-
nätorii lui Rhigas. El a putut sá introducá pe Tudor in cercurile
grecet i sà cunoascO aqiunea politicl a lui Rhigas. Dar de o
initiere a lui Tudor prin Iordache Olimpiotul în societatea se-
cretä al cOrei §ef, &WI, se credea cá e insu0 tarul Alexandru",
cum credea TN. Iorga 1, nu poate fi vorba. Eteria la care se face
aluzie a luat fiinfd, la Odessa, abia in 1814. La Viena nu putea
fi cunoscutä atunci decât Eteria filomusilor, intemeiatä in 1812
la Atena, dar aceasta era o societate culturalá, Mid scopuri se-
crete, prezidatà in adevär de Capo d'Istria, Ea avea cu totul alt
caracter i altä organizare cleat Philiké Hetairia.
Dar, dacg Tudor n'a putut fi iniiat in& o societate care
abia atunci se infiripa la Odessa, contactul cu lumea greceascl,
'in care prestigiul i influenta contelui Capo d'Istria trezeau atâtea
nädejdi, n'a rämas fdrä urme asupra lui, cum se vede din scri-
soarea din 28 Iulie :
Vremea pe aici este tAcere, nimic mi§care. Se a§teaptä,
la Octomvrie, din toate pärtile mini§tri pentru Congres 0 vine
Impäratul Rusiei. Se sund cd atunci va /1 ceva pentru locu-
rile acelea ci mult a fost, Min a rdmas" 2
Care poate fi sensul acestei fraze enigmatice ? Agentul con-
sular austriac la Bucure§ti, Fleischhackl von Hakenau, pome-
neste in depesa sa din 12 Octomvrie 1814 de o brow/A tipAritä,
dupä cum se credea, la Viena, in limba greacA, i intitulatO Con-
gresul dela Viena", in care era vorba de impOrtirea Imperiului
otoman intre aliati 0 de alungarea Turcilor din Europa.Taptui
cà censura austriaca a permis tipärirea i räspândirea unei astfel
de bro§uri a stârnit o sensatie enormO. (In realitate bro01ra fu-
sese tipOritá la Tiibingen). La BucureSi bro§ura circula din
mâng in mânä. 0. forma subiectul tuturor conversatiilor. Domnul
o primise si el dela Viena i s'a väzut obligat sá cear5. lui Vleisch-
1 N. I org a, Iordache Olimpiotul, vdnzdtorul lui Tudor Vladimirescu,
Bucuresti, 1916. Aital. Acad. Rcm. Sect. Ist. tom. XXXVIII, Iordache Olim-
piotul s'a, retras in Rusia, dupa pacea dela Bucuresti, si a aderat la Eterie. In
1814, Iordache s'a dus la Viena i acolo 1-a introdus pe Tudor in Eterie. Atunci,
fárä indoialä atunci, i nu mai târziu prin consulul rus din Bucuresti, Grec afi-
Hat la Bterie, Piui, fu introdus Tudor, in aceastä misterioasä organizatie, al cârei
sef ascuus, &px4 se credea c e Insui tarul Alexandru.14-a introdus Iordache
ca In toate asociatiile de carbonari, el a ramas garantul lui". Pentra motivele
arätate mai sus nu se poate admite aceastä versiune.
2 N. Iorga, Scrisori inedite, Ix (p. 131).

www.digibuc.ro
110 TUDOR LA VIENA

hackl explicatii oficiale. Doctorul Rally care se bucurl de

toatä increderea Domnului spune färä, nici o rezervä cä e in-
credintat c aceste Principate nu se vor mai bucura multa vreme
de constitutia kr prezentá". -Astfel de reflectii rezumau toate
conversatiile, din care se poate deduce c'à lpinea de aici nu e mul-
tumità cu prezentul i cà sperä intr'un viitor apropiat mai bun ! 1,
Papt semnificativ, Agentul Austriei la Iasi face aceeasi
observatie cu privire la sentimentele Moldovenilor. Lucru
e Ca' Moldovenii doresc mult o schimbare apropiatà a re-
gimUlui politic 0 träesc cu nädejdea cä la Congresul dela Viena
se va face mentiune 0 de ei" 2.
Reflectia lui Tudor Vladimirescu dovedeste cà 0 el a cu-
noscut Congresul dela Viena" i CA era incredintat si el de des-
membrarea iminentä, a Imperiului otoman. Toatá problema era
ca chestiunea prilor Românesti sá ajung5, in discutia Congre-
sului : ci mult a fost, putin a rbanas" !
Fraza aceasta ni-1 ?ratà pe Tudor cu gändul prins in ng-
dejdea inarilor prefaceri pentru tara sa, pe care, ca i Grecii, le
altepta dela initiativa i sprijinul tarului servit cu atâta vitejie
in räsboial din 1806-1812. Maya 'lui la Viena, panä. in Decem-
vrie, peste toate asteptärile lui Glogoveanu, va fi avut deci ca
-motiv nu numai hotärirea de a nu läsa neisprAvite lucruzile pentru
care se dusese la Viena, ci si dorinta de a astepta sosirea tarului
si de a cunoaste lucrurile care ni se pregAteau.
Dupà un zvon care, a circulat in 1821, in timpul räscoalei,
Tudor a asteptat sosirea tarului la Viena pentru a se plânge cà
guvernul Tärii Românesti nu i-a acordat despàgubirea de 70.000
piastri perrtru pagmba pe care i-au fâcut-o tâlharii, pe care i-a
dat pe mâna autoritatilor, dar pe care acestia i-au stors i apoi i-au
pus in libertate, färä sä-i acorde lui vreo indemnitate a. Dupà
I. Ghica, Tudor ar fi fóst prezentat impäratului Alexandru de
c5.tre Capo d'Istria i Strogonof.
La Viena, de asemenea, Tudor a putut inSuseascA

Hurmuz aki-Nist or, XX, pp.

2 Ibidem, p. 191.
Dieser Domnu Tudor war ... beim Congress -1814 in Wien und klagte
dort beim russischen Kaiser, dass die hiesige Regierung ihm den Schaden von
70.000 Piaster, welche ihm die Räuber gemacht, nicht ersatze, da'er doch die
Räuber der Regierung bbergaben, die Regierung aber diese Räuber ausgesaugt.
dann ihnen die Freiheit gegeben hat, ohne ihM. einen Ersatz zu leisten". (M,
Popescu, Contribufiuni documentare la istoria .Revolutiei din 1821, p. 8).

www.digibuc.ro
 ARDEREA CERNETirLia 11

sau sa-si precizeze ideile cu privire la patriotism" la suvera-

nitatea poporului", dreptatile poporului", folosul obstesc",
Adunarea obsteasca", pe care le vor invoca proclamatiile .lui.
Totusi credem cá Iorga a mers prea departe când a scris : Nu
vom mai putea spune de acum inainte cá scrisul lui, idei politice
e datorit numai inspiratiei i chiar redactiei straine :
un episcop Ilarion, un consul Pini, un Petrache Poenaru, poate" 1
Fraza lui Tudor, pe care o avem aici inteo forma autentica, e
bine legata, plina de energie si de relief, adesea nervoasa, ceeace
denota un temperament viguros, hotarit i sigur de sine, foarte
susceptibil, adesea posomorit, dar capabil i de sentimente du-
ioase 2. Fraza e -adtairabil potrivit ä. pentru a exprima rabufneli
de pasiune, dar nu reflectii i speculatii politice.

IV. A RDEREA CERNETULUI

Tudor se intoarse in tara prin Banat. Dar la Orsova Veche
aflä. cà Turcii din Ada-Kalé i-au distrus toatà gospodaria dela
Cerneti. Ada-Kalè era un important centru strategic- i punct
de transit pentru masfurile din Oltenia i din Sudul Dunarii in
Austria. Comandantul garnizoanei, Regep-Aga, strânse bogatii
considerabile din taxele de transit si din transactiile comerciale
la care lua parte. In afara de aceasta, prin talentele i prin suc-
cesele sale militare, el dobândise atâta credit la Poarta 'Meat
1 Vezi tafna" cu care rAspunde la bAnuiala lui Glogoveanu cA s'ar fi
Intors In tainä la Cerneti : *i pentru ce nu judeci, m5. mir. i iar, cum poti
socoti Dumneata cä voi fi en un om atâta färä de cinste ca sä las treaba Dumi-
tale jos i s5. plec cA stff bine cA eu aid alt lucru n'am avut: ci numai pentru
treaba Dumitale am venit, ca sä-ti sfujesc. §i din necazurile ce mi-a fAcut acest
neam tiran, de trei ori m'am i bolnAvit tare, v52ând cA nu pot sAvársi treaba.
iar eu, dup5. stiinta pravililor care am si dupA mult5. sib4á ce am pus, am
isprävit. Dar trebuia ani sä se treaci, si era sä pierzi de tot Dumneata, fiindcA
nu stii cum este alci Iar pentru binele care mi-ai fäcut Dumneata acolo, nu
asa curând voi putea eu a-1 uita. CA niciodatA, pang voi trAi, nn-1 uit" (p. 14-
Când vorbeste de nlcoianca, dela care li s'au tras toate necazurile, mânia
lui trece la invectivä : Mai bine s5. fi crApat VAlcoianca, and a fäcut aceasta
de ne-au bAgat prin judecata drAceasca" (p. ir). Mai bine sä-i fi särit ochii
and au fAcut blestemata asa unit& faptä" (p. 13). ce ne-a bägat intea-
ceste ar trebui arsA in foc" (p. 14).
2 Iatä cum vorbeste, de pildä, de fetita. lui Glogoveanu : Dumneaei
coconiteiMasincutei, pe care milostivul Dumnezeu sA o trAiascA, i-am croit alte
haine i asternut. Cocoane, când o vei vedea, toatä mfilurirea räposatei va
treacä mare parigorie (mângälere) in toatA vieata va sit fie Dumitale aceasti
coconitA. CAci n'are protivnicA la frumnsete si la intelepciune : va sA fie cea intaiu
in Tara RomâneascA, cA este aleasA i vestitA" (p. 8).

www.digibuc.ro
112 TUDOR LA VIENA

putea râvni la postul de guvernator al Vidinului sau al Belgra-

dului. Hafis Ali Pa§a din Vidin 0 Suleiman Pa§a din Belgrad,
simtindu-se amenintati, s'au inteles sà-1 suprime i cu ajutorul
pa§ei din -Rusciuc, fratele lui Suleiman Pa§a, au izbutit. Sigur
de imPunitate, Hafis Paa incerca sä puna mâna pe Ada-Kalé,
dar fratii lui Regep-Aga §tiura priveze de beneficiul crimei lui.
Ei declara cà nu vor preda insula decât unui imputernicit al
Sultanului. Pentru a-i forta mama, Hafis ocupa. Cladova, care
depindea de Ada-Kalé, i concenträ acolo 600 de oameni. La
rândul lor, Adalâii lui Regep, in fruute cu Sahib-Aga, trecurä
Dunarea, in Ianuarie 1815, ocupara judetele Mehedinti i Gorj
numira ispravnici zapcii de ai lor ca sà le strânga. zaharele.
Locuitorii acelor douä judete furl prädati de toate proviziile :
gram, orz, miere, unt i vite din destul". 0 ceatä de vreo 150
de Adalai iau cu asalt mânästirea Strehaia i o prefac in centril
de aprovizionare. Populatia dimprejur, pana. la Craiova, fuge cu-
prinsä de panica. Locuitorii Craiovei, aflând de aceasta mare
nevoie turceasca, au fugit in toate pà4ile, cu mic, cu mare, sco-
tându-0 boerii calabalâcurile i familiile i negustorii marfurile, .
de s'au räsfirat in Ora i peste Olt".
Pentru a pune capät acestor incursiuni, Voda Caragea se
intelege cu pava dela Vidin i cu Aianul dela Rahova sä trimita
in Oltenia ate o mie de oameni, la care caimacamul Craiovei
trebuia sa adauge douà mii de panduri. Domnul introduce astfel
el insu0 in Darà trupele otomane care se vor dovedi mai prädal-
nice 0 mai silnice decât ale Adalailor 0 de care nu va §ti mai târziu
cum sä scape. In acela0 timp, la cererea lui Caragea, Fleischhackl
a scris lui Salih Aga sa renunte la o intreprindere care amening
_bunele sale relatii i cu Poarta i cu Austria.
In räspunsul lor, fratii Regep au cerut ca Poarta sà le acorde
armistitiu deplin i dreptUl de a pästra 0 mai departe Noua Or-
§ova i Cladova ; in schimb, ei promit sa fie servitorii cei mai cre-
dincio0 ai Sultanului. i sub pretext ca au fost solicitati de locui-
tori sa-i apere impotriva trupelor regulare, ei au ocupat, pe lânga
Strehaia, Cernetul i Tismana 1
Poarta i-a declarat atunci rebeli 0 a insarcinat pe Iusuf
Aga din Bercofcea (Bulgaria) cu represiunea. Iusuf a curatat
Oltenia de trupele lui Hafis Pa§a, ale caror atrocitati au silit in
adevar pe tarani sa &each' de partea Adalâilor. Pandurii eau
Rurmuzaki-Nistor, XX,pp. 190, 195, 196, 201, 203, 207-.208,
213-215, 228, 231, 235.

www.digibuc.ro
 .A.RDEREA CERNETIILITI. 113

folosit de prilej pentru a präda ce a mai rämas, adicg populatia

dela munte. Ei se fäcuse hoti i omora i ardea oamenii práda,
0 au prgdat i mângstirile muntelui" 1.

Iusuf Aga s'a mgrginit sä ting sub observatie garnizoana

dela Ada-Kalé i sg pästreze ordinea. Ocupatia turceascá s'a
prelungit astfel pâng la sfär0tul anului 1815, 0 a costat tara o
sutä mii de pia§tri pe lung, afarg de 400.000 pentiu lichidarea
_soldei, inainte de evacuare.
In aceste turburgri s'a mistuit i o parte din avutul lui Tudor
Vladimirescu. Paguba pe care o suferä ii inspirg impotriva stg-
pânirii din Tara Româneascg prima paging de revoltg pe care o
cunoa§tem.
Hotomanii dela Ada-Kalé au prgpgdit lumea de pe la noi,
0 de la mine 0 dela D-strg au luat toate bucatele 0 tot ce au
gäsit, incg i pe oameni i-au pedepsit tare ; Cernetul 1-au ars tot,
mimai câteva case de cele boere§ti au mai rgmas rang acum,
pe unde sunt ei inchi0, dar, când vor ie0, le vor arde : nu cred
cg vor scäpa nici acolo, scrie Tudor lui Glogoveanu.
Apoi din nechivernisirea stdpdnitorilor fdrii noastre vezi
cdtd prapadenie ni se pricinueste .Ci lua platd dumnezeias-cd !
VOY
Nu s'ar fi putut economisi ca sd nu se IV / dcut aceastd pap dduire?
0 stapinire cu aya tar d mare in mdini, i un lucru de nimic n'au
putut popri, ci ne ldsard de ne prdpddirdm ci ne stinserdm de
tot Adaldii au inceput a lua i robi di oameni, spre mai mare
Mae de joc 1" 2.

1 Dlonisie c1esiarhu1, p. 209.

2 N. I org a, Scrisori inedite, p. r8.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL V

ETERIA $1 TUDOR VLADIMIRESCU

Tudor Vladimirescu a ridicat steagul räscoalei ca membra
afiliat al Eteriei grece0i, In clipa, dupg planul i cu mijloacOe
stabilite de aceasta. Ceata de ArnAuti, cu care a plecat din Bu-
cure§ti ca sà, revolutioneze Oltenia, i-a fost pug la dispozitie
Iordache Olimpiotul 0 de Bimbasa Sava, obergeneralii" Eteriei
in Muntenia. Toate informatiile cele mai sigure concordáasupra
acestui punct 1 Banii cu care avea sá facal fatà primelor chel-
tueli proveneau de asemenea. din fondurile Eteriei. La 13 Ia-
nuarie 161, cu câteva zile numai inainte de izbucnirea fgs-
coalei, Tudor ia cu chitantä dela Dumnealui fratele Tavel Ma-
cedonski taleri 20.000 (doâuzeci mii)" 6. Pavel Macedonski
era fratele lui Dumitru, unul din cgpitanii lui Tudor acela cu
care a plecat dela Bucuresti inmaptea,dinm spre 18 Ianuarie.
Ioan Dârzeanu Oia cL izvodirea.turbufärii" lui Tudor a fost cu
chip de farmasonie" Initierea lui -Tudor in Eterie s'a fleut
prin Sava 0 Iord.ache, in biserica Sfântului Sava 4. De indatä
Vezi dovezile la capitolul urmätor.
2 m. Vitt os u, Tudor Vladimirescu, Bucuresti, 1927, p. 70.
3 N. Iorg a, Itvaarele contemporane, etc. p. 51,
4 b i c a, Scrisori, III, p. 68. Cäpitan Iordache inii pe Tudor, din
partea Grecilor, in secretul Eteriei ; insä numai pe jumätate. Tudor fácu jurámânt
in Biserica Sf. Sava, fatä cu capitan Than Parmache, cä va inlesni cu panduril
sli trecerea lui Ipsilanti peste Dundre, unde are 'a fi teatrul resbelului, cunt se
decise la Ismail". ( C. Aricesc u, p. 39). Chiriac Popescuconfirmil faptul :
In zilele Domniei Sutului, Vladimirescu, atunci aflându-se in Bucuresti, s'au
conformat i dânsul inteo gläsuire cu Pteria Grecilor, prin tainä, ca, iesind Ipsi-
lanti in Tara Româneascit, sit dea si Vlaclimirescu mânä de ajutor lui, ca sä se
inlesneascá trecerea peste Dunitre a ostirilor eteriei grecesti"., (I o r g a, Izvoa-
p., 189). N, Iorga credea ca Tudor a Tost introdus in Eterie Inca dela
Viena, de cátre lordache Olimpiotul (vezi mai sus, p. 109 nota z). I. C. P i -
litti , Frdmiintdrile politice sociale In Principatele romdne dela 821 la 1828,
pp. 19-27, aratá cl Tudor era terist.

www.digibuc.ro
116 ETERIA I TUDOR VLADIMIRESCII

ce Alexandru Ipsilanti trecu Prutul, Pu§chin anunrg din Chi-

On Au c'd Ipsilanti merge sà se uneascä cu Tudor Vladimirescu"1.
Planul cooperärii lui Tudor cu Eteria era deci de notorietate
publicà in cercurile ruseti. Indatà ce a sosit la Iai, Ipsilanti
a scris lui Pith sä se ingrijeascä ca nici un fir de pär sä. nu
.se clinteasc.ä. Slugerului Tudor Vladimirescu" 2
Ileischhackl §tia cä cu douä, zile inainte de moartea lui
,Sutu", Tudor era la Bucure§ti 0 la consulatul rusesc" 3.
dovezile s'ar putea Inmulti stefan Scarlat DAscàlescu avea deci
dreptate sà spunä cl pe Tudor nu ura impotriva Grecilor, ci
planurile Rusiei i maim lui Pini 1-au impins" 4Ì

I. .ETERIA LUI RHIGAS

Chiar i originea Bteriei se leagä de Tärile Române§ti. Dup5.
Prokesch-Osten, primul plan de infiintare a unei astfel de so-
cietäti s'ar datora lui Alexandru .Mavrocordat, Domnul Tarii
Române§ti, fugit in Rusia in 1784. Constantin Rhigas din Ve-
lestino, cäruia trad#ia Ii atribtle meritul de a fi realizat ideea lui
Alexandru Mavrocordat, a fost mai intâi secretarul lui Alexan-
dru Ipsilanti, a studiat la §colile- grece§ti superioare din Bum-
re§ti, apoi a intrat in serviciul doninilor Mavrogheni
Mihai I. Sulu 0 a boerului Grigore Brâncoveanu 5. Mavrogheni
I-a numit caimacam al Craiovei. Convins cg influenta Revolutiei
franceze se va intinde si in Räsärit, el ar fi intemeiat Socie-
tatea Amicilor", Tuctp[cc 'caw paw, cu scopul de a räspândi
ideile Revolutiei franceze .0 de a desvolta sentimentul national
grecesc. Chiar i dupà moartea lui Rhigas, Tara Româneascâ a
rämas unul din centrele cele mai importante ale actiunii de re-
de§teptare a Grecilor. Colectia lui de cântece populare grece§ti
care, circulând din mânà sub formä.' de manuscris, a stârnit
tuziasm in toatá Grecia, a fost-tipAritä. la 14., in 1814. Visul
lni era sa uneascA pe toti Grecii inteo societate secretà care sà
organizeze lupta impotriva Turcilor.

1 p u k i n cAtre A. N. Rajewski, (Revista Moldovei, III, 1924, No. ro

PP. 1-3),
2 Fleise Ith ackl cgtre Metternick io Martie 1821. Burmuzakl,
XX, 558.
,3 Harmuzaki-Nistgr, XX,.p. 539.
4 N. Torga, Un cugetdtor politic Inoldovean, etc., p. 52.
5 I. Pilitt i, Grecs et Romains en 1821 (Extrait de la revue Ellenica,
.1934, p. zio).

www.digibuc.ro
 ETERIA LIU ItHIGAS nl
In 1793, Rhigas s'a dus la Viena pentru a da o bazd mai
largl activitätii sale. Acolo a compus versiunea greceascä a -Mar-
seillaise-i care incepe cu La arme, fH ai Greciei, ziva glorier a,
sosit I" 0 care a stârnit un viu entuziasm pentru ideile de,
bertate in toate cercurile grece§ti. Peste rivalitätile locale, Rhi-
gas voia sä creeze un curent panhellenic, la care trebuiau sä
adere i Bulgarii, Sârbii, Albanezii i Românii, pentru ca, soli-
dari sä se emancipeze de sub jugul turcesc.
La Viena, Eteria a luat o formà tot mai pronuntat fran-
cezäl. Eteri§tii fkeau din Napoleon un Grec näscut in Pelo-
ponez i pretindeau cg Bonaparte" e o simplä traducere a cu-
vântuhii Kallimeri". Napoleon, care nu neglija nici un element
susceptibil de a servi politica sa orientalä, a dat ordin lui Ber-
nadotte, ambasadorul Frantei la Viena, sä trateze cn Rhigas.
Complicitatea francezä a trezit la Eteri§ti nklejdi atât de mari
incât au nesocotit cele mai elementare reguli de prudentä. Pen-
tru a fi mai aproape de teatrul evenimentelor, Rhigas s'a dus
la Triest. Politia austriack care-I supraveghea de -mult, 1-a ur-
märit i, punând mâna pe corespondenta i hârtiile lui, 1-a arcs-
tat, Guvernul austriac I-a predat pa§ei dela Belgrad care 1-a exe-
cutat, impreung cu alti complici. Odatà cu moartea lui Rhigas
s'a stins i miFarea organizatä: de el. Dar amintirea i numele
Eteriei au rämas, i intercarea lui avea sä fie reluatá sub altä
formä, cu atât mai mult cu cât ea corespundea unor necesitäti
politice i nationale.
Societätile secrete au existat la Greci de când au ajuns
sub stäpânirea sträinä (chiar i in antichitate). Cletteria insä0
poate fi consideratä ca o formä de apärare nationa.11. Primele
forme de organizare apar in legAtura cu frätiile de cruce obi5-
nuite printre locuitorii din munti. Doi clefti jurà pe cruce sä se
ajute cat vor träi, iar duph moarte sä se odihneaseä unul lângá
altul : Vieata mea e vieata ta, sufletul meu e suf1etul täu". De
atunci se numesc frati i lupta impreuná. Prätiile de cruce nu
urmäreau decât apárarea cauZei i intereselor personale a mem-
brilor bor. Prima Eterie nationalà, a lui Rhigas, n'ar fi fost
Asupra Eteriei stucliul cel mai temeinic rAmâne al lui K. Mendel s-
s o hn-B artholdy, Die Hetairie (Historische Zeitschrift, vol. XVI, (1866),
PP 294-344) CfsiA. Prokesch-Osten, Geschichte des Abfalls der Grie-
chen vom tiirAischen Reiche im Iahre 1821, Wien 1867, vol. G. G. Ge rvinu s,
Insurrection et régénération de la Grèce. Tr. fr. Paris, 1863. Vol. I. A. D. X e n o-
p o 1, Istoria Romdnilor in Dacia traiand, Ed. III. Bucuresti, 1930, vol. X.

www.digibuc.ro
 ETEW-A. $1 TUDOR VLADIMIRESCII
118

dupl Mendelssohn-Bartholdy, decât concentrarea i lârgirea a-

cestor frâtii de crace. Insä e greu de admis o fiLiaie directä
intre frâtiile de cruce intemeiate pe o organizatie primitiv4 de
clanuri i societatea politicA care urmArea idei de independentä,
libertate politicä i uilitate nationalä inspirate de Revolutia
fraricezá.
II. ETERIA FILOMUSILOR
In 1812 s'a format la Atena, sub influenta sträinilor care
träiau acolo, o Eterie a Filomusilor. Scopul initial al Filomusilor
era sà reactioneze impotriva vandalismelor care, pentru a imbo-
gâti muzeele Apusului, distrugeau monumentele antice ale Gre-
dei, sä lnfiinteze un muzeu national, pentru pastrarea antichi-
tAtilor clasice i sä intemeeze scoli pentru ridicarea poporului.
Filomusii sperau s. ridice treptat prin culturâ conditia popo-
rului grec la nivelul popoarelor occidentale. Conte le Capo d'Istria
a suStinut din räsputeri aceastâ societate i, când a ajuns mi-
nistru al tarului Alexandru, a pus in serviciul ei toatá influenta
sa. In 1814, la Viena, el o reorganizä, Ii redactà statutele, care
nu treceau de programul unei socieati culturale i colare,
sträduit câstige sprijinul reprezentantilor puterilor strgine
la Congres. Tarul Alexandra 1, principii mostenitori ai Bavariei
Würtembergului i toti aceia care îi aduceau anainte de stu-
diile lor clasice, au aderat la Eterie si au adoptat inelul de
aur sau de fier al legàmântului de a lupta pentru reinvierea Gre-
ciei. Liste de subscriptie au fost lansate in tàrile occidentale
In coloniile grecesti pentru constituirea unui fond de actiune. 0
casA centralä s'a infiintat la München, sub egida principeIui mos.- ,
tenitor al Bavariei.
.Eteria Pilomusilor era o societate culturalâ, care lucra pe
jata pentru promovarea religiei, stiintei artelor. _Scopul ei era
sá räspandeascâ in Grecia cultura' occidentalà i sä procure unui
der ignorant mijlocul de a se instrui, de a räspândi sfânta Scrip-
turà si de a da credinciosilor greci, dintre care nouâzeci i unu
la sutá nu cunosteau invätAtura Mântuitorului, o instructie ca-
pabilä sä-i ridice la demnitatea onoarei evanghelice 1". Eteria
Filonausilor a rârnas o- sociétate sava- ntä; fârâ influenfeasupra
masselor..
Scurt istoric al Eteriei, de un Grec ata§at Unda din delegatiile Congre-
sului, probabil celei ruse§ti, in Emil VIrtos u, 1821: Date fi fapte noui, pp.
115-117.

www.digibuc.ro
 SOOIET&TEA. AXECALX 119

Insemnätatea ei practicä se reduce la faptul de a fi creeat

intretinut credinta in sprijinul ocult al Rusiei. Credinta a-
ceasta a provocat initiativele care depd§eau intentia
dar aveau sä gäseascl mare räsunet in masele populare.
III. PHILIKE HETAIRIA
Astfel trei negustori greci stabiliti la Odessa, Nicolae Sku--
phas din Arta, Athanasie Tsakalof din Ianina i Pangiotés Anag-
nostopulos din Andritsaina (Moreea) au intemeiat, in 1814, o
societate secretà, numitä Phüiké Hetairia, adicä Societate ami-
cola, care-0 propunea s realizeze uniunea armatä a tuturor
cre§tinilor din Imperiul otoman pentru â face sä triumfe Cru-
cea asupra Semilunei" 1. Sub o formä i pe baze deosebite, Eteria
relua vechiul plan al Ecaterinei II de a reinvia Imperiul bizantIn
cu capitala la Constantinopol. N'a fost o simplä intâmplare cä
Eteria a luat na§tere pe teritoriu rusesc, in marele port al Märii
Negre, unde se intâlneau interesele ruse§ti i grece§ti. Intemee-
torii, liand ca model masoneria, au impärtit Eteria in §apte
grade, dela simplii fra0 pang la un comitet de conducere secret
ai cgrui membri aveau un-caracter militar. eful suprem, apx4,
trebuia sä fie tarul Alexandru Insu0.
Initierea se acea noaptea, inteo camerä de lemn ba-
raca carbonarilor. Un preot lûa jurämântul in fata icoanei cu
rgstignirea Donmului 0 in mijlocul unor ceremonii misterioase.
Virtutile recomandate de societate erau credinta, statornicia, su-
pun'erea neconditionatá i, bine inteles, secretul absolut. Fiecare
frate" trebuia sä aibg totdeauna la indemânä o armä i cin-
cizeci de cartu§e, pentru a putea räspund.e in ofice moment la
apelul superiofilor.
Eteri§tii nu s'au sfiit sä se laude cu sprijinul Ruslei pentru
a rectuta partizani. Chiar i emblemele Thr erau astfel alcätuite
incât sä intretinä aceastä credintä. Pecetea Eteriei reprezenta
douä cercuri concentrice. Pe inelul dintre' cele doug cercuri erau
mai multi A[lexandru] i E [Santa :Aliantäl, iar in mijloc un
K[apodistria]. Sprijinul consulilor ruse§ti care, in Orient, eratt
toti Greci, numiti de Capo d'Istria, a dat o puternicA chez5.0e de
adevär stratagemei cu sprijinul rusesc, färä de care Eteria ar
fi jams ceeace era : zero 2".
1 G. G. G è r y i1i s, Insurrection et régéisération de la Grhce. Trad. fr.
Paris, 1863, vol. I, p. 147.
2 x-presia lui Trikupis, citafti. de Me ndels s oh n-B a r thold y, p. 316.

www.digibuc.ro
120 ETERIA 81 TUDOR VRADIMIRESCII

Zn primii ani, societatea a facut putine progrese. Odessa

era prea departe de centrul vietii grece§ti. De aceea, in Aprilie
1818, Skuphas s'a stabilit la Constantinopol 0. a constituit
acolo un Comitet central, care 'avea, sä organizeze misiunile de
propaganda 1. Din momentul acela,:adeziunile au inceput sa
curga din toate colturile lumil greCe§ti. Episcopi, preoti i c5.-
lugäri, cäpitani de vase 0 armatori, negustori i meseria0, pro-
fesori i studenti din Grecia continentala. 0 din insule au aderat
la Eterie. Pentru caracterul social al mi§carii e caracteristic fap-
tul ca. din 692 de membri, 251 erau negustori i 35 capitani
de vase 2 Delegati cu titlul de Efori" au fost insarcinati
cu organizareai conducerea sectiilor din provincie 0 din
colonii.
In Principatele romane, cei mai activi agenti de propagand5.
au fost arhimandritul Diceu (Dikeos) i Gheorghe Leventis. In
afara de clerici, de .boeri 0 de negustori, ei au caltigat pe co-
mandantii gärzii domne§ti, pe bimba§a. Sava i pe capitanul
Iordache Olimpiotul. Perm convins de sprijinul Rusiei, Diceu era
pentru atacul prin surprindere, in care vedea cea mai buna che-
z5.0e de succes. Din initiativa lui s'au organizat Efaii la Bucu-
re§ti, Iai 0, Galati. La Iai, apostolii cei mai activi ai Eteriei
erau Teodor Negris i Lassanis. Conducerea. supremä a luat-o
Anagnostopulos Insui, in timp ceD Tsakalof se octipa de Grecia
continentala, iar urmgal lui Skuphas, Sekeris, avea directia co-
mitetului central dela Constantinopol. Repartitia aceasta doved-
de§te importanta pe care, dela inceput, Eterivt.ii au atribuit-o
Tarilor romane§ti pentru izbanda cauzei lor.
Propaganda lor a avut succes deplin. Dupa marturia lui
Cioranu, intr' acea Eterie se aflarä toti boerii greci din Roma-
nia 0 multi hid. 0 din boerii romani greciti : semnul lor de re-
cunogtere erau tabacheri, inele i altele 3" ConsUlUi austriac din
Bucure§ti semnaleaza, Inca din August 1816, raspandirea unei
societati secrete, care se numea Occa" 0 care fäcea adepti
printre Austrieci 4.

G. G. Gervinus, Op. cit., p..150.

2 I. Vilimon (citat dupg Joseph Gottwald, Phanariotisch4
Studien, in Leipziger Vierteljahrschrift für Siid-Ost Europa, 1941, p. 34 n. 48).
3 N. Iorg a, Izvoarele contemporané, p. 231.
4 Hurmuzak i-N is t o r, XX, p. 316. Numele de Occa" e pro-
babil alterarea cuvântului Opina.", care era lozinca de recunoastere a Eteris-
tilor. (I. Gbica , Scrisori, Ed. P. Hanes, vol. III, p. 63).

www.digibuc.ro
 EMMA. 51 TUDOR VLADIMIRESCII 121

ALEXANDRU IPSILANTI $EF SUPREM AL ETEIOEI

Conducatorii- Eteriei au inteles, dela inceput, importanta
de a avea fruntea societatii o persoang de mare prestigiu
influentá. In primul rand, ei s'au gandit la contele Capo &Istria,
pre§edintele societatii Pilomusilor. Incg dela Odessa, Comitetul
de conducere a trimis pe Nicolae Galatis la St. Petersburg sg
ofere contelui conducerea supremg a Eteriei. In zadar Capo
straduit sg arate lui Galatis deosebirea fundamentala
intre Eteria Filomusilor, care urmarea regenerarea treptatg a
Grecilor prin raspandirea culturii occidentale, i noua Eterie care
voia sg realizeze emanciparea politicá a Grecilor pdn rasturnarea
Imperiului otoman. Galatis n'a voit sg inteleaga nmic. Capo
d'Istria a dat atunci ordin sá i se confi§te hartiile i Sà fie cC111-
dus peste Tint. Dar a recomandat consulului dela Ia§i, Pisani,
sä-i acorde protectia sa i sg-i dea o sumg de bani, ca sg nu
sufere din partea Turcilor, fiindcg face parte dintró societate
care urmare§te rästurnarea stapanirii otornane 1. La Ia§i, Ga-
latis a convertit pe dragomanul consulatului. rusesc, Ghemghe
Leventis, un patriot activ i ingenios, care §tia sg converteasca
plumbul influentei ruse§ti in aur curat "2.
Leventis a avut ideea de a provoca, odatg cu räscoala
Grecilor, o räscoalg a Sarbilor. In acest scop, el a sondat pe
Karagheorghe, care traia retras la- Kiew i cu care a avut mal
multe intrevederi nocturne la manästirea Galata de langa Ia§i.
Karagheorghe avea`sa scruteze dispozitiile poporului sârbesc
dacà le-ar fI gäsit favorabile, sg-1 cheme la arme i sg ocupe
principalele cetati. Actiunea lui ar fi atras i fixat atentia Tur-
cilor pang ce Grecii s'ar fi putut rgscula i ei. Cu un pa§aport
rusesc, Karagheorghe s'a intors, prin Bucovina 0 Transilvania,
la Semendria, dar a fost descoperit i asasinat (1817) 3. Planul
de cooperare sarbo-grec a fost astfel zaclarnicit. Incercarile ul-
terioare ale lui Negris, Samurca i Iordache Olimpiotul de a
relua negocierile cu S'arbii au dat gre§. Milo* era prea pradent
ca sg se'angajeze i astfel Eteri§tii au trebuit sa renunte la coo-
perarea Serbiei.
Intre timp, cu toata rezerva lui Capo &Istria, propaganda
In numele lui continua 0 initiatorii adaugg in taint cà adevg-
1 Gerviiius, op. cit., I, p. 548.
2 Mendelssohn-Bartholdy, p. 3x7.
3 Ed. B1 aquières, Histoire de la Rét;olution actuelle de' la Grace.
Paris, 1825, PP. 45-46.

www.digibuc.ro
122 AIEXANIART IPSILAITTI $EF AL ETERIEI

ratul 4x ar fi tarul Alexandru însui. Cine s'ar fi indoit de

acest fapt, când agentii consulari ai Rusiei fäceau pe fatá pro-
pagandä pentru Eterie? Cine era sä facl distinctie intre cali-
tatea lor oficialä i convingerile lor personale si sä risipeascä un
echivoc pe care se intenaeia toatä puterea de atractie a Eteriei ?
Contele Capo d'Istria a incercat-o i experienta lui a dovedit
cât e de greu sä' spulberi o iluzie de care societatea crede cä are
nevoie. In Aprilie 1819, cu prilejul unei vizite in insula Corfn.,
unde se näscuse, contele Capo d'Istria publicá un memorin a-
supra Mijloacelor de a imbundtdti soarta Grecilor", in care sus-
tine cä emanciparea. Grecilor nu poate fi decât opera unei edu-
catii treptate, sub conducerea unei elite formate in colile Apu-
sului i recomandá conducätorilor sä se fereascl de o aCtiune
violentä i precipitatà. Dar efectul memoriului a fost cu totul
altul d.ecât cel urinärit. Credinta in complicitatea Rusiei era
atât de inrädäcinatà 'Meat nici un Grec n'a crezut in sinceri-
tatea declaratiilor lui Capo d'Istria 1. Memoriul a fost considerat
ca o stratagemä menitá s. adoarmä viigenta Turcilor, i vizita
lui Capo d'Istria a Jost exploatatá ca un mijloc de propagandä.
Postul Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Ignatie, care, ca i Caragea,
se afla la Pisa, Theodor Negris din Iasi i Lazar Kinburiotis
din Hydra au salutat in el pe seful suprein al Eteriei i, la
Bucuresti, cgatoria contelui Capo d'Istria a fost-pusa in lee.-
turá cu executarea unor planuri vaste care interesau pc Greci"
principalul colaborator al conteluLin executarea acestor pla-
nuri era considerat Mitropolitul Ignatie 2
Iii Ianuarie 1820, Emanuel Xanthos a fost trimis la St.
Petersburg ca sä ofere din nou lui Capo &Istria conducerea su-
premä a Eteriei. i de data aceasta; ministrul tarului a trebuit
sä respingä propunerea, care nu era compatibilä cu pozitia lui ofici-
alä, dar l-a asigurat pe Xanthos cA se roagI lui Dumnezeu pentru
fericita. realizare a scoptlui comun 3. Xanthos s'a dus atunci la
1 aceast6 credintà era perfect intemeiatà. 0 proba o avem in memo-
rifle lui. stefan Scarlat DäscAlescu Dela anul 18xg, pâná la indeputul anului
1821, atasat pe lâng5. doctoral Tipaldi, caimacamul Craiovei, in calf-
tate de-secretar in lAmba greac5., i cápátânduri increderea, am avut prilej a
cunoaste din Forespondenteje lui cu contele Capo &Istria, atunci la Petersburg,
confident impärktului Alexandra, i cu alte persoane grece insemnate, uneltirile
planurile Eteriei grecesti, i izbucnirea- era iminentä.", (N. r or g a, Un cuge-
tdtor politic moldovean etc._ p. 25).
2 Hurmuz aki-Nist or, XX, P. 449.
3 G. G. Gervinu s, op. cit., I, pp. 153, 164.

www.digibuc.ro
 BPRIJINDI BUSIEI 123

Moscova §i s'a adresat lui Alexandra Ipsilanti, fiul fostului Domn

al Tärii Române§ti, Constantin Ipsilanti. Erin calitatea sa de ge-
neral in armata rush' §i de aghiotant al tarului, Alexandru per-
mitea Eteriei sä intretinä credinta in sprijinul Rusiei ; prin legä-
turile sale de rudenie cu cele mai insemnate familii din Fanar
§i din Principate, el aducea considerabile mijloace de propagandá.
'Dar, mai 'presus de toate, el oferea chezà§ia ajutorului rusesc,
§i incordarea relatiilor dintre Rusia §i Turcia päreau a justifica
aceste prezumtii. Consulii dela Ia§i §i Bucure§ti nu vorbeau cleat
de mi§cAri de trupe in Basarabia §i Galitia 1 Grecii n'aveau cleat
sà procure, prin actiunea lor, pretextul, pentru ca armatele ta-
rului s't tread. Prutul §i Dunärea §i, impreunä cu armatele Ete-
riei, sä alunge pe Turci din Europa. A1exandru Ipsilanti a primit,
dupg ce a fost asigurat de aprobarea tarului 2.

V. SPRIJINUL RUSIEI
Dupg märturisirea lui Metternich care Trautmannsdorff,
din 25 Febr-trarie .1828, Capo d'Istria ar fi declarat lui Alexandru
Ipsilanti ea' toate cuvintele lui erau conforme cu .vointa tarului :
Sa Majesfe n'avait pas cru se mettre en avant Elle-même en-
vers le prince Ipsilanti, mais qu'il devait lui suffir de ,recevoir
le mot d'ordre par l'organe de son ministère". Metternich a pri-
mit aceastä declaratie dela Ipsilanti putin inainte de moartea
sa. Ambasadorul Austriei la Petersburg, Lebzeltern declarase,
Ind. din 182 1, pe baza informatiilor primite dela Nesselrode,
cä motorul principal al insurectiunii grece§ti" a fost Capo
d'Istria 3.
Opt zile &LTA ce a luat conducerea Eteriei, Alexandru Ipsi-
lanti a fost confirmat in hotärirea sa de cätre contele Capo
d'Istria, care 1-a asigurat cá n'ar trebui decât aparitia, cätorva
mii de Greci revolutionati pentru ca Rusia sà sarà im'ediat in aju-
tarul lor 4.
Diferite manifestatii ale tarului er au de naturä sà dea con-
sistentä unor astfel de interpretäri -§i tädejdi. Astfel Alexandru I
declarase odatä, in prezenta lui Alexandru Ipsilanti, ea' n'ar
Hurmuz aki, XVI, p. 1031.
2 Denkschrift ties FUrsten Georg Cantacuzeno, pp. 137-138.
3 G. G. Gervinu s, op. cit.,. I. p. 167. Scrisoarea lui Ipsilanti din 14
Ianuarie z828, care tarul Nicolae, in I. ViIinion, II, p. 224.
4 Rapoarte tonsulare engleze, vol. I, pp. 439-440.

www.digibuc.ro
124 ETERIA SI TUDOR VLADIMIRESCU

muri lini§tit, daed n'ar face -ceva pen-WI nenorocitii säi. de Greci,
ca n'a§teaptä decât un semn din' cer, .pe care nu 1-ar recunoa§te
deeât din purtarea poporului grec, ca sä se simtä indreptätit
a-1 infäti§a lumii ca pe o natiune demnä de libertatea la care aspirá".
Tarul §tia de existenta §i de scopurile Eteriei mncá din 1816
totu0 a continuat sá repete asigurärile care umpleau sufletul
Grecilor de insufletire 0 care, formând ca im ecou profetic, rá-
suna in toate colturile Greciei". Oricât de schimbätor 0 de ne-
sigur ar fi- fost caracterul tarului Alexandru, Cdpeteniile .Eteriei
care-1 cuno§teau sperau eä, exploatând slähiciunea lui pentru
.

Greci, vor putea sg-1 atragä lu mi§carea lor. .

Numai a§a se explicä faptul cá Alexandnr Ipsilanti
putut risca averea, familia 0 cariera pentru cauza Eteriei. El era
cel mai mare dintre cei cinci fii ai lui Constantin Ipsilanti, fostul
Domn al Tärii Române§ti (1802-1807) . El sustinea de mai multi
ani un proces la Constantinopol pentru recuperarea averii tatälui
sä.u, confiscatä de Turci, in urnia fugii acestuia In Rusia (1807).
Cu titlu de compensatie, el mai cerea dela guvernul otortan o
sumá de mai multe milioane de pia§tri. Cum cererea era sustinuta
de guvernul rus, el avea toate motivele sä spere cá cel putin averea
seehestratá îi va fi restituitä. Räzvrätirea lui impotriva Portii
avea sä anuleze toate aceste strgdanii 1. -

Contesa Thurrheim, care 1-a cunoscut la Viena, in 1817,

ne-a läsat despre el o descriere din cele mai mágulitoare, Avea
un cap expresiv, ochi splendizi, dinti frumvi, un tip de frumu-
sete absolut orientalk maniere distinse ; era modest, plin de fan-
tezie, ceva nostalgic 0 totu0 eroic in tinuta sa ; el i0 pierduse
bratul la Kuhn : toate acestea aceau din Ipsilanti o figurá de
roman" 2. La incercare, el avea s'ä, dovedeasek eá nu era decât
un erou de salon. Generozitatea, elocventa, bravura nu i se pot
contesta, dar îi lipseau insu0rile esentiale prin care se disting ade-
väratii conducaori : sângele reee, perspicacitatea, sensul räs-
punderii 0, mai presus de toate, simtul posibilitätilor. El era
insufletit, dar lipsit de clarviziune. i ceeace era 0. mai räu, avea
prea putinä reflectie i stäpânire de sine pentru ca, inteun moment
de crizä, sä nu se lase ispitit a recurge la disimulare 0 la in§elkitne3.
1 G. G. Gervinus, op. cit., pp. 165-167.A.. Stern, aeschichte
Europas von .7.81.5 bis 1830, II, p. 195, nota I.
2 N. Iorga, La révolution grecque sur le Danube (Bulletin de l'Institut
pcur l'étude de l'Europe sid-o;iintale, VIII (1921), pp. 9o-1 oo).
8 Mendelsohn tertholdy, Loc. citat, pp. 333-334.

www.digibuc.ro
 BM:U.3RWL IMBIEI 125

- El n'a preväzut revirimentul pe care reiTolutiile din Srpania

i. din Italia aveau sä-1 prod,ud. in politica RUsiel. Impäratul
Alexandru nu putea sustine aläturea de Greci, 6 cauzl pe care
avea s'o combatä aläturi de Metternich in" Spania si Italia.
Alexandru fpsilanti a cerut'''dirlectia suprema i absolutä
a Eteriei. Desi n'avea nici un mandat pentru aceasta; Xanthog,
i-a acordat-o, impreunä cu corespondenta, actele i socotelile
Eteriei. La 12 Aprilie 182o, Ipsilanti a fost proclamat Efor ge-
neral al Arheei i generalissim al räzboiului sfânt". Trecerea con-
ducerii in inâinile unui singur orn s'a resimtit irnediat in organi-
zarea i vieata Eteriei.
Exarnenul de admitere in gradele inferioare ale Eteriei a
fost inäsprit, disciplina interioarà infäritä i caracterul militar
al organizärii a fost accentuat. Ipsilanti a ajuns centrul de uncle
porneau toate inijiativele. Delegati din ,toate provinciile
grecesti au, venit la el sä-I informeze i sà ia'instructii. Chiar
Ali-Pasa din Ianina a trimis un delegat.
Pentru a se apropia de viitorul teatru al operatiunilor,
Ipsilanti luat, la sfatul lui tapo d'Istria, un concediu nelimitat
s'a dus la Moscova, uncle a fost primit cu trinmf i apoi la
Kiew pentru a-si lua rgmas bun dela mama sa Elisabeta, näs-
cutä ITAdrescu. Inainte de pasul decisiv, el a luat principalilor
säi colaboratori din nou jurämântul de,ctedinfd, exact cum va
face i Tudor la Golesti, apoi a numit pe Iordache Olimpiotul
cgmandant suprem al armatelor de pe Dunäre-, iar pe Perrevos
comandant .al annatei din Epir. El viziteazä Odessa pentru a
se asigura de contributia puternicei .colonii de acolo. El proce-
deazA ca si cum guyernul rus ar fi la dispozitia sa. i trebue sä
recunoastem cà totul contribue sä-1 mentinä, in aceastä iluzie.
Incurajárea Ii vine din cercurile cele mai inalte ale Curtii. Tarina
Elisabeta vorbeste de intreprinderea lui Ipsilanti ca de o ches-
tiune familiarà, pe care o cunoaste in toate amänuntele i o ur-
märeste. de aproape in toate fazele ei de desfäsurare. Inainte de
plecare,. Il invitä la curte ia rämas bun dela el. Si, dacà ex-,
peditia lui nu s'ar fi amânat de pe o zi pe alta", i-ar fi dat o scri-
soare pentru generalul Wittgenstein, comandantul trupelor ru-
seti din Basarabia 1 Ipsilanti a trecut Prutul Iii uniformà de
general rus, cu un pasport semnat de ministrul de externe, con-

N. Iorg a, Acte ,si fragmente, vol, II, p. 562.

www.digibuc.ro
 126 ETERIA 51 TUDOR VLADIMIRESCII

tele Nesselrode Recrutgrile i colectele de bani se fâceau la

Odessa, chiar i dupa intrarea lui Ipsilanti in Moldova, sub ochii
autoritätilor. Munitii i arme se incarcä, ziuk 'namiaza mare, pe
vase,..färä ca ocârmuirea orasului sa punä. vreo piedicà 2.

V. PLANUL DE ACTIUNE
Credinta in sprijinul rusesc a influentat i planul de räz-
boiu al Eteriei. Ideea initialä a lui Ipsilanti era sä, se ducá la
Triest i de acolo sä ajungä. in Peloponez pe un vas grecesc.
loponezul fusese prezentat ca o tabárá intáritä, unde 150.000
Greci puteau usor sá infrunte- rocmoo de Turci. Fárá sä con-
teste exactitatea cifrelor, trimisul Peloponeziacilor 0 al lui Ali-
Pasa au obiectat cá cei roo.000 de Turci erau disciPlinati si bine
inarmati, iar din cei 150.000 de Greci abia jumätate erau corn-
batanti i numai un sfert inarma-p. Armata greacI din Pelo-
ponez n'ar avea -sorti de izbândá decât dacá Ipsilanti ar creea
o diversiune in Tärile românesti i ar ,sili astf el Poarta-säli con-
centreze fortele pe Dunäre. Un plan de falzboiu intocmit la Bucu-
resti, in Septemvrie 1820, de cápitanul Sava, un veteran al râzboaie-
lor cu Turcii, se intemeia pe aceleasi considerente i pleda pentru
aceeasi solutie. El voia sá castige pe Sârbi, pe Muntenegreni i pe
Bosniaci pentru o luptä comuná contra Turcilor, sá räscoale
Principatele române i sá sperie pe Turci cu interventia Rusilor.
Pentru a alege intre aceste doua planuri, Ipsilanti a con-
vocat la o consfátuire pe principalii sefi eteristi. ConsfAtuirea
s'a tinut, la i Octomvrie 1820, in cimitirul dela Ismail si au luat
Tarte Dikeos, Perrevos, -Leventis, Xanthos. Dupá, ce s'au dis-
cutat cele mai fanteziste planuri debarcare prin surprindere
la Constantinopol, arderea flotei turcesti, lparea arsenalului
capturarea Sultanului s'a hotärit ca Ipsilanti sá coboare in
Moreea i sá dea de acolo semnalul revolutiei. El avea sä treacá
prin. tarile Austriei i sä se imbarce pe un vas grecesc la Triest.
In acest sens au fost redactate mesagiile pe care emisarii tre-
buiau sá le ducá tuturor Eforiilor 0 tot in vedere a acestui plan
au fost pregâtite adresele prin care Grecii de pretutindeni acordau
lui Ipsilanti depline puteri a.
Pest el atre Xisselef, 3 Martie 1821. (171. n r ni uzaki Supl. I4 pp.
3/7-3/8).
2 Von Miltitz, 31 Martie 1821, o r g a, Acte §i fragmente, -II, pp. 572).
a loan Pilimon, Phili Hetairia, p. 293.V. Papacostea
¡lie Fotino, Extras din Revista %storied romdmi, IX (1929), p. 9, nota 2..

www.digibuc.ro
 ROLM TABILOR BOMINE$TI 127

0 vie agitatie a cuprins lumea greceasca. Preatif predicau

de pe amvon räzboiul de eliberare. Panaflete impotriva stäpa-
nirii turcesti au fost, introduse chiar §.1 sub portile consulatelor
sträine 1. Corespondentele secrete §i curierii dintre diferitele co-
lonii grece§ti s'au inmultit §i. primejdia ca intregul complot sà
fie descoperit a crescut. Poarta avea de mult lAnueli de unel-
tirile Eteriei, dar scopul urmärit de Zteri§ti päru atat de extra-
vagant inckt nu l-a luat in serios. Dar dovezi materiale ar fi putut
schimba dispozitiile Po4ii. Teama de aceastä descoperire a con-
tribuit sà precipite lucrurile. Ipsilanti se duse la Chi§inäu, la cum-
natul säu, Catacazy, guvernatorul civil al Basarabiei §i, in Oc-
tomvrie 1820, avu o intrevedere secretà la Sculeni cu postel-
nicul Rizo, cArula Ii comunicä hotärirea de a pleca la
Triest §i. de a debarca de acolo in Moreea. Dar Ipsilanti, sctie
Rizo, fie 61 m'a- in§elat, fie cä §i-a schimbat planul, s'a hotärit
sà inceapä räscoala in Tara Româneasc6 §i. in Moldove 2. Ipsi-
lanti §i-a schimbat planul de teamä sà nu fie prins de polit'm aus-
triad. §i predat autoritätilor turce§ti, ca Rhigas, In afarä de
aceasta, conflictul care izbucnise intre Milo§ §i Divanul dela Cons-
tantinopol l-a fäcut sa creadl c5. Serbia §i Bulgaria erau gata
sà ridice armele. Eforii din Constantinopol stäruiau. de asemenea
sä, inceapä räscoala in Tärile Romane§ti

VI ROLUL TARILOR ROMAN.UTI

Ipsilanti se IAsà cu atât mai u§or convins cu cat era sigur

sä: gäseascl aci o boerime pregätitä, prin influenta Rusiei, prin
Astfel in noaptea din 4 spre 5 Ianuarie 1821 s'a gäsit sub poarta consuJ
latului rusesc din Bucure§ti un pamflet grec impotriva guvernului, care poate
da oidee .despre administratia tarii, ai cArei locuitori nu stint in genera multu-
raiti de tutela sträing.". Eurmuz alci, p. X, 97.
Rizos-Néroulos, Histoire moderne de la Grace, p.279.Al.Ipsi-
lanti a justificat astf el schimbarea hotäririi sale Dull revolutiunea din. Nea-
pole §i. Piemont era imposibil a opri impulsiunea-datii Eteri§tilor, inclit am fost
§i eu. tArit de curent, mai ales dupii descoperirea conspiratiei de cbitre Poart54
apoi Grecii trebuiau sä profite de rázboiul Portii cu ,Ali Pa§a, care abltea in
altä. parte atentia Turcilor, am fosi deci silit a da semnalul aruncAndu-ml in
Principate, pentru motivul cA, aträgänd asupra acestora atentia Portli, provin-
ciile grece§ti se putean mai u§or pregAti". (V. Papacost e a, Hie Fotino
1? v. ist. rcm. An. IX (1939), p. 95),,
3 Denkschrift des Fürsten Georg Cantacuzeno,

www.digibuc.ro
128 EMMA $I TIIDORNLADDCRESCII

cultura ei greceascä i prin inrudirea ei tu cele mai de seamá f a-

milii fanariote, sà imbr544eze cauza Eteriei, o Curte cu un Domn
fanariot, cu o gardl de ArnAuti comandatà de §efi afiliati la Rterie,
ora§e pline de negustori, meseria0, preoti i dascâli greci, i, in
sar0t, o administratie, impanatä de Greci, care avea sà ajute
la strângerea armelor 'proviziilor 0 la recrutarea votuntarilor.
Pini a avut grijä ca toate functiile importante sä fie in mâini si-
gure.
Administratia, justitia, finantele, po§ta i garda
domneascä. -erau, in preajma izbucnirii rascoalei, in mâi-
nile Eteri§tilor. tirile venite din Principate arätau apoi ea' ce-
tä.tile de pe Dunäre, lipsite de forte suficiente, puteau fi u§or
luate prin surprindere. Dar, mai ales, rAscoala in Principate ar
fi impins pe Turci sà trimità trupe i ar fi oferit Rusiei pretextul
de a declara räzboiu Turciei. Astfel conditia esentialä pentru
izbânda cauzei ar fi fost realizatä 1.
Aceastä credintä a inspirat fraza fatiditä din Proclamatia
lui Ipsilanti : Iar dacä, din intâmplare, ticàlo0i de Turci ar face
incursiuni pe teritoriul vostru, sà nu vá speriati, cki o fortà
atotputernicà e gata sâ pedepseasca indräzneala lor" 2.

Räscoala trebuia sá izbucneascâ la 14/26 Noemvrie 1820.

A§a se explicä prezenta lui Tudor Viadimirescu la Bucure§ti, uncle
a stat din Noemvrie 1820 pânä la 18 Ianuarie 1821, sub pretextul
unor procese ce avea de sustinut in fata Divanului domnesc. In
acela0 timp, Ipsilanti a trimis la Iai pe secretarul sAu Lassanis,
pe Duca 0 pe Pendedeca ca sâ ca§tige in secret trupele albaneze
ce se aflau in serviciul àrii, sà strângâ fonduri i sá recruteze
partizani. Manolache Dräghici a povestit cu umor procedeele
xezultatele actiunii acestor emisari. Mihai Sutu, care pânà atunci
ignorase ceeace se urzea in jurul lui, fu pus 0 el la curent cu pla-
nurile lui Ipsilanti. Adeziunea Domnului Moldovei dädea Ete-
riei o bazà de actiune puternich 3.
Domnul Tärii Române§ti, Alecu Sutu, bâtran i fricos,
nu s'a läsat atras In Eterie, dar. libertatea lui 4e mi§care a fost
complet ingräditä de Pin1, färà autorizatia cäruia el nu indräs-
nea sä ia nicio inijiativà. Incä din Mai. 1819, Fleischhackl observä
1 Ioan Filemo n, LIOXE114011 Lampav etc. I, p. 84. N. Iorg a,
Domnul Tudor", p. 43.
2 Proclamatia lui Ipsilanti câtre natia moldoveneasci din 11/23 Pebruarie
1821 In A. 0 te t e a, Contribution 4 /a Question d'Orient, p. 336.
3 Gervinus, op. cu., p. 177.

www.digibuc.ro
 11.0E17L vTARILOR itOMINEEITI 2-9

cu ingrijorare cà Sutu nu mai pästreazá decât aparenta

Domnitor. Toate numirile se fac dupá recomandarea lui Pini ;
toate veniturile Statului djdii, taxe i vämi sunt arendate
unor supu§i sau protejati ru§i. 1VIarile dregnorii, ispravnicatele,
vätä§iile sunt ocupate de partizani ai Rusiq. Astfel dintre mai
multi ispravnici numiti in acela§i timp, numai cäminarul Ni-
colae Rasty, fostul agent al lui Caragea la Viena, n'a fost, la Arge§,
numit la propunerea lui Pini Boierii bätrâni sunt inläturati
din slujbe pentru a face loc unor tineri färl experientä i färä
pregAtire, dar de care Rusia se poate servi dupä plac.AstfetNicolae
Rosetti Roznovanu a fost fãcut vistiernic, in Moldova, la vârsta
de 24 de ani. Eu nu mä pricepeam de loc in finante, poveste§te
el mai tarziu, dar ei mi-au infierbântat capul, le eram devotat,
considerându-i ca liberatorii Orientului" 2. Astfel Ru§ii kJ cons-
tituirá in ambele Principate partide puternice i devotate 'care
aveau sá deviná instrumente eu atât mai utile pentru Eterie cu
cât in afará de principalii boeri, ca Iordache i Alexandru Pili-
pescu, Grigore Brâncoveanu, Origore Bäleanu i ginerii sái. Ni-
colae Väcäreseu 0 Constantin Ilerescu, Alecu Ghica, Constantin
Samurca§ etc, in Tara Româneascä, de Iordache i Nicolae Ro-
setti Roznovanu, Sandu i Grigore Sturdza, vornicul Conachi,
Iordache Bal§, erban Negel din Moldova, capii clerului -din am-
bele Principate erau afiliati la Eterie.
Ru§ii ne fkuserl pe toti sá inträm in Eterie. Ei ne spu-
neau : Noi suntan Romanii de azi Toate popoarele supuse
din Orient i§i vor redobândi libertatea i vor inflori sub umbra
maririi noastre..,
In 1821, elementele de räzvrätire depuse in tara de Ru§i
0 de Eterie au atins punetul de maturitate ; un singur sentiment,
acela de a sfärâma un jug nesuferit, insufletea toate popoarele
cre§tine supuse Sultanului" 3.
Dionisie Lupu este ales mitropolit al Ungro-Vlahiei i Ila-
rion episcop de Arge§, cu sprijinul lui Pini, fag de care se obligg,
in scris, sä fie servitori devotati .ai
Garda de Amauti, agia i spätäria au fost umplute cu crea-
turi ruse§ti ; po§ta din ambele Principate pentru a servi mai bine
cauza Eteriei e arendätä aceluia§i personagiu, Skuffo, protejat
1-1111'12111 z a k i-N is to r, XX, pp. 504 §i 515.
2 Murmuzaki, XVII, p. 401.
3 Hurmuzaki, XVIII p. 401,
4 Bigerica ort. rom., XIII, 672.

www.digibuc.ro
 Ei RIA 51 TUDOR VLADIMIRESCII
130,

rus.. In. acela0 timp se observa. in Ora un mare numar de ofiteri

superiori ru0, generali i ofiteri de stat major, unii nascuti in
tara, altii ru0 sadea. Scopul vädit al acestor masuri era ca, in
cazul unei schimbari brusce, al unei rascoale sau al unei alte im-
prejurari, ei s. poata pune stapanire pe tara 'Ana la sosirea tru-
pelor ruse§ti"
Rezistenta lui Sutu avea O. fie infranta printr'o loviturä
de Stat. In noaptea de 26 spre 27 NOembrie, Iordache 0- Sava
trebuiau sa formeze un guvern provizoriu i sà intre in legatura.
cu Milo§. Sava 2 se legase sa räscoale Bulgaria cu emisarii sai
sa stabileasca o cooperate cu Serbia. In -acela0. timp, Vasile
Caravia avea skapara in fata Ia0lor i o rascoala generala sa iz-
bucneasca in Peninsula Balcanica. Dar in ultimul moment, or-
dinele au fost revocate. Milo§, 6:raja Alexandru. Ipsilanti Ii ofe-
rise dela ChiOnaa titlul de rege i un tratat dé aliantä defen-
siva i ofensiva. impotriva Sultanului" 3, nu s'a läsat ispitit de
asemenea agaduinti, iar 'nitre Sava 0 Iordache au izbucnit ne-
Intelegeri din cauza Serbiei. Sava gasea indispensabila partici-
parea Serbiei la rascoala, iar Iordache sustinea ca Sarbii pot fi
atra0 in lupta i fara Milo, prin mijlocirea tovara0lor lui Velco,
sub ordinele caruia luptase 0 el 4. Insfar0t, Mihai Sulu a0epta
semne dela St. Petersburg.
Motive imperioase cereau insh sa se ia o hotärire grab-
nica. Planurile Eteriei fuseserä revelate politiei turce§ti de ni§te
Rapoartele agentului consular =striae, Pleischhackl von Rakenau,
din 3 Mai Si 20 Octombrie 1819, 26 Ianuarie i r6 Decemvrie 1820, in Ei u r m u-
z a k i-N is t o r, XX, pp. 466, 489 si 526.
2Sava era grec din Patmos inceput cariera militarit ca soldat In
corrail Arnäutilor din. Tara Româneascá. In timpul luptelor cu Pasvan-Oglu,
ela fost ridic at de Miltai Sutu la rangul de colonel (bimbasä). In fimpul ritzboiului
din 18o6--1812, el a luptat, aläturi de Mihai Sutu i Scarlat Callimachi, in
Turcior. tin firman al Portii.i-a recunoscut serviciile de slujitor bray si
credincios al Portii. Searlat Callimaclii, numit down in Moldova, a luat pe Sava
cu sine, 1-a infiltat la rangul de serdar, apoi de cäminar si 1-a numit comandant
al garzii domnesti. Duprt inlocuirea lui Cailimaclli (1819), Sava s'a asezat la
Bucuresti, unde a fost initiat In Eterie. Chid Tudor s'a apropiat de Bucuresti,
guvernul provizor I-a insärcinat cu paza Bucurestilor, insärcinare de care Sava
s'a achitat in chipul cel mai läudabil.
3 Scrisorile lui Ipsilanti au fost publicate de loan Pilimon, in notele
istoriei sale. C. ricese u, I, p. 81.
4 N. Iorga, La révolution grecque sur le Danube. (Bulletin de l'Institut
pour l'étude de l'Europe Sud-orientale, VIII (1921), p. 94)

www.digibuc.ro
 BOWL TABILOR ROMAITESTI 131

trádâtori i toatä actiunea putea fi compromisà, dacà nu se luau

grabnice mäsuri. Ultimul emisar al Eteriei catre Milo, preotul
Aristides, a fost prins, Aar in drum spre Vidin a izbutit sà scape'
s'a: se arunce depe stânca dela Fetislam. Adjutantul lui Ipsi-
lanti, Ipatios, trimis la Ianina, a fost 0 el prins de Turci
omorit. Insar0t, delegaftil Eteriei la St. Petersburg, Kamerinos
venea sà anunte Eteri§tilor cà nu pot conta pe ajutorul Rusiei,
Pentru a nu distruge iluzia pe care se inteineia toat'd forta de
propagandl 0 de coheziune a Eteriei, el a fost asasinat de pro-
prii sgi mandatarr. Toate aceste trädäri i asasinate amenintau
sá discrediteze i sä slAbeascg Eteria. Numai conflictul irepara-
bil cu Turcii mai pdtea salva autoritated §efilor. Eteri§tii se mai
gândeau sä profite de conflicttil Portii cu Ali Pa§a din Ianina,
care imobiliza cele naai bune trupe ale sultanului. Ali de Tepe-
lena (Albania) se avezase la Ianina, de unde i0 intinsese stäpâ-
nirea asupra Albaniei i Macedoniei, intretinuse relatii cu Bona-
parte 0 luase in serviciul salt ofiteri francezi ca sä-i construiasca
cetáti instruiascl trupele. Neputând s5.-1 combatà clin
cauza rglzboiului cu Rusa i cu Sârbii, Sultanul Il numise beg-
lerberg de Rumelia. Dar, de indatil ce a rezolvit chestiunea sâr-
beascg. (1815), Sultanul cautá sá aducà la supunere pe pava re-
bel. Ali fu decdrat rebel; armata i flota otomaná incercuirà
Macedonia 0 Albania ye mare 0 pe uscat i asediará cetatile
lui Ali de pe malul lacului Ianina (1820). Ali cent ajuturul Gre-
cilor, Sârbilor i Muntenegrenilor. Acesta fu momentul gteptat
de Eteri§ti.
Boa la lui Alexandru Sutu fu de asemenea un element care
gräbi izbucnirea crizei. Vacanta tronului oferea un excelent pri-
lej de a Provoca, pen tru motive locale, o rAscoalä care sä atragl
spre Dun Are ultimele trupe disponibile ale Sultanului i sá in-
lesneascä ráscoala Grecilor in Peloponez i in Insule. Misiunea
de a producç aceastà diversiune fu incredintatà lui Tudor
dimirescu 1

1 N. I org a, Iordache Olitnpiotul, vdnedlorul lui Tudor Vladimirescu.

Bucuresti, 1916 (An. Ac-ad. Rcm., Sect, ist., tom. XXXVIII).

www.digibuc.ro
 CAPITOLUI4 VL

IZBUCNIREA RASCOALEI IN OLTENIA

Impresia pe care o lasà istoriile traditionale ale rAseoalei
din 1821 e cà miFarea a izbucnit spontan, din suferinte care
atinseserl marginile ràbarii. Cel mult dad s'a admis un para-
lelism" accidental 1 intre r6scoala lui Tudor 0 mi§carea lui
lexandru Ipsilanti. Autorul prim al acestei legende a fost Tudor
insu0. In räspunsul s'61u din 24 Februarie 1821 la adresa Diva-
nului, Tudor scrie textual : eu, de capul meu., nicidecum
n'am plecat, farà eat tot norodul eel amArit i dosklit al aces-
tei tidloase tari, atât eel de loc eât i cei sträini, väzând cá
stapânirea... i-a adus la cea mai desàvâgità präpklenie i ne
mai putând suferi arzimea focului care le-au pus peste capete, cu
toii intr'un geind s'au unit §i au lzotiirit sá se scoale, cu mici cu
§i, §tiindu-mä pe mine, dintealte vremi, sunt un ade-
värat fiu al patriei mele, cu siMicie m'a luat a le fi i la aceastii
vreme chivernisitor, pentru binele i folosul tuturor 2" Acela0--
lueru il sustine in scrisoarea sa, din 5 Februarie, dtre Nieolae
VAdreseu : Eu alta nu sunt cleat numai un om luat de care
tot norodul àrii, cel dogdit diii pricina jefuitorilor, ea sà le fiu
chivemisitor in treaba cererii drept4ilor 3" In realitate nici o
mi§care n'a fost mai din vreme i mai minutios pregaità decât
a lui Tudor.
L PREGATIREA RASCOALEI
In Noemvrie 1820, când, dupà hotärirea dela, Ismail, tre-
bnia sà isbucneasd ilscoala Grecilor, Tudor Vladimirescu era
1 V. A. 1.7 r e c hi a, Istoria Rorndnilor, vol. X, p. 15. D-1 D. Bodin. scrie
acum : Legatura ce s'a fkut intre Tudor i Ipsilanti e, ca stare, intemeiatä
pe motive superficiale", ca de exemplu, faptul c5, aceste mi§cilri au coincis ca
moment al deslintuirii lor i ca teatru de operatii". etc. (Tudor Vladimirescu
In lumina izvoarelor italiene, Rev. (st. rots., 1943, P. 55)
2 A ric esc u, II, p. 52.
8 Ibid., p. 75.

www.digibuc.ro
134 IZEITONIREA ASCOALEI fi OLTENIA.

la Bucuresti, unde, sub pretextul unui proces ce avea de sus-

tinut in fata Divanului velitilor boeri, a stat panà la incePutul
rascoalei 1. De data aceasta el nu mai trage, ca de obiceiu,
la Brancoveanu, ci la Constantin Samurca§ 2, care avea mare
putere in sufletul lui Tudor, flind fost in slujba D-sale si om
al casei de aproape" 3. Nu stim ca. Tudor sä fi fost altfel in
slujba lui Samurcas decat ca vataf de plaiu, cand acesta era
caimacam al Craiovei. Dar am vazut cat de energic a fost sus--
tinut Tudor de Samurcas in procesul sau cu fratii Raescu, in
181o. Mai tarziu, vedem pe Tudor intretinand cu Samurcas o
corespondenta secreta prin mijlocirea marelui negustor craiovean,
Hagi Enu§ 41. Constantin -Samurca§ era until din fruntasii ste-
riei din tad: ; el 0 Iordache Olimpiotul au prezentat pe Tudor
consulului Pini si Eforiei din Bucuresti ca cel mai indicat s
provoace o rascoala in Oltenia 5; i, probabil, tot el l-a pus in
relatii cu Alexandru Ipsilanti. In casa lui se tineau consfätairile
secrete, 0 Tudor era nelipsit dela aceste consfatuiri, la care luau
parte si impiegatii consulatului rusesc i capii Arnautilor, Ior-
dache Olimpiotul, Ioan Farmache, Hagi Prodan, Polcovnicul
Iova; Bulucbasa Ghencea, care, fiind trimisi de stäpanire sa-1
combata pe Tudor, aveau sà treaca de partea lui. Printre func-
tionarii consulatului rusesc se semnalau, prin zelul lor pentru
cauza Eterieie Mihai Christari. §i Ioan Nicolopulo, casierii Efo-

1 Asadar, Teodor Vladimirescu aflându-se in Bucuresti 'Inca din luna

lui Noemvrie ... a petrecut la Bucuresti piinä la moartea lui Alecu Vodá. Sutu
si atunci, lulnd toate cuviincioasele povättdri dela complot i o sumä de bani
ca sä-si inlesneascl inceputurile" (N aum R fimnic e an u, Bis. ort.
rom., vol. XIII, pp. 337). Tudor intfacea vreme, adecá. la 182r, avea o Jude-
catá la Divanul velitilor boeri (cum se numea pe atunci) si, zâbovindu-se mai
multe luni in Bucuresti, cunostea propaganda Grecilor ; când, deodatä, chemân-
du-se de vornicul Constantin Samurcas, care il cunost-ea de aproape, si de epis-
copul Argesul, Ilarion, si de Râmnicul, Galaction, l-au rugat sä se ridice, dim-
preunä cu pandurimea ce va putea, incredintându-1 cä vine armata ruseascl
supt comanda feltmaresalului Graf Vichertstain (Wittgenstein) si cá aceastä
miscare a Românilor va fi pentru mântuirea patriei lor" (I o r g a-C i or an u,
P. 233)
2 Iorga-Izvoranu, p. 356.
3 Naum Râmniceanu, Bis. ort. rom., vol.XIII,p. 337.
4 E M. Virtosu, Marturii flOi, p. 31.
5 II ie o t in o, p. 34-35. Pentru Tudor ax fi pledat si dragomanul
consulatului francez la Bucuresti, Grigore Zalyk sau Zalicoglu, grec din Salonic,
dar crescut in Pranta. (.1. Pil it t i, Framcinteirile, etc. p. 20).

www.digibuc.ro
 PRECaTIREA ItAscoALEI 135

riei din Bucure§ti, dragomanul consulatului Gheorghe Leventis

§i secretarul säu, Domnan do. Toat'd organizarea, planurile §i
verice mijloace inlesnitoare ale revolutiei elenice au fost conduse
§i. mi§cate pe sub mâng" de ace§tia doi din urmg., care din
patriotism §i iubire de libertate" au pus totul in mi§care 2.
Dar pentru ini1iai i pentru observatorii perspicaci, par-
ghia care-i mi§ca §i pe ace§tia eta consulul general Pini 3. Pro-
babil la consfátuirile dela consulatul rusesc sau dela Samurca§
s'aa redactat proclamatia dela Pade i primul arz Care Poartl,
fiindcà aceste acte au fost compuse la Bucure§ti, cum vom do-
vedi mai jos. Ciorna" dupa care D-1 E. Vartosu a publicat
textul autentic al proclamatiei este copia pe . care §i-a luat-o
Tudor : ea nu e o dovadà cá textul a foit compus de el 4.
Cu douà zile inainte ca moartea lui Alexandra Sulu sà fi
devenit public5., Tudor a fost vbizut a consulatul rusesc 5. In
noaptea urm6toare, la 18 Ianuarie 1821, el pled. din Bucure§ti
cu o ceatà de Arnânti din garda domneascä, prevAzut cu bani
din casa Eteriei §i dela membrii Eteriei 6.
I. Ghic a pretinde cä Leventis era nepotul lui Capo d'Istria (Scrisori,
III, 66). In legáturä cu numirea lui Minciaki in postul de consul general al Rusiei,
la Bucuresti s'a vorbit si de intoarcerea dragomanului Gheorghe Leventis, care,
spune Bleischhackl, allgemehi verabscheut, als der vorziiglichste Urheber des
Theodor Wiaciltnireskoischen ,Aufstandei und Haupt der Haeterie in diesen
Viirstenrhiimerrist". (Depesa din 18 Ian. 1823, Hurmuzak i-N ist o r, XX,
792)
2 Muscalii cäutau mijloace 3á ridice o revolutie : Consulul rusesc sedea
pe Podul Targului-de-Afará, in casele Vasilescului. Sainurcas era in intelegere
cu consulul i ti spunea cá nimenea nu poate ridica revolutie dincolo peste Olt
decât numai slugerul Teodor pe care II i duse la Consulul". o r g a-I zvoran u,
p. 356).
3 Le plan qu'il suit, ainsi que ses démarches (de Théodor
sont au-dessua des connaissances qu'on lui connait, ce qui porte généra-
lenient 6. croire qu'il n'est que le levier que d'autres font mouvoir, on, assure
même que c'est le consul de Russie" (H urmuzak i, XVI, pp. 1033-1034-
RapOrtul consulului francez, Pagé). Vogoride de asemenea stie cá toate planurile
Eteristilor au fost elaborate la consulatul rusesc, uncle s'au tinut consfätuirile
sefilor revoltati (Relatiunea lui Pleischhackl, H u r in zaki XX, 575). Iordache
Golescu spune c5. Tudor a plecat din Bucuresti ca sá rázvrateascà tara pentru
lege, invátat flind de PiniP. (E m. Virtos u, Via/a Rorndneased, Sept.-Oct.
I930, p. 251).
4 E In. Virt0s11, Pagini de revoltd, ed. r, pp. 33-34.
5 Hurinuzaki-Nistor, XX, 539.
6 I.Potino, Op. cit., pag. 34 n.I.L.E.Virtosu, Tudor Vladimirescu.
Prin. Macedonski a prbnit bani, din acelasi fond, si Iordache Olim-piotul. In 25
Mai 1821, Iordache scrie lui Hagi Enus sä-i procure bani ca sä-si poatä trimite

www.digibuc.ro
 136, rzsuomEra RASCOALEI IN OLTENI

Dece Eteri§tii 0-au fixat alegerea asupra lui Tudor 0 care

era misiunea pe care i-au asemnat-o Tudor se semnalase in
timpul rdzboiului rus-turc clin. i8o6--1812 prin initiativa, energia
vitejia lui i prin ascendentul dobândit asupra pandurilor. In
urma functiilor avute in Oltenia, el cuno§tea ca nimeni altul
oamenii i locurile de acolo. In sfâr0t, fiind eterist, ofiter
sudit rus, prezenta toate garantiile de fidelitate pentru cauzl.
Cu privire la scopul micàrii, Naum 0 Stefan Scarlat Dás-
cälescu au sustinut cá efii eteri§ti n'au revelat lui Tudor fon-
dul planurilor bor. ti nu i-au descoperit cá scopul lor e inde-
pendenta Greciei, c'Aci pentru. aceasta nici Tudor, nici Oltenii
lui nu s'ar fi mi§cat j. Scopul Eteriei era intr'adevär indepen-
denta Greciei, dar conducàtorii ei §tiau cá nu-1 pot atinge decât
prin ridicarea tuturor cre§tinilor din Imperiul otoman i cu
ajutorul Rusiei. Lucrul acesta il tia 0 Tudor, dar cu un astfeI
de program el nu se putea prezenta in fata Oltenilor 0 de aceea
le-a vorbit de uprarea cajdiilor 0 de jertfirea averilor räu
agonisite ale tiranilor boeri". Numai când mi§carea deslántuitä
de el ameninta sà se transforme inteo mare räscoalâ. tdräneased,
Tudor a revelat pandurilor sài pricina tainicä a ridicarii sale",
care nu tindea la stingerea boerilor, ci la. emanciparea tárii de sub
sotia i ecpffi in Basarabia.. Sa ti-i dea-, spnnând ck-s strânsi de pe mosia ta,
ca-s din fondurile tale- 0 ca. sunt 350.000 grosi ai d-tale. DacA mor sä-i dai copii-
lor mei sä nu rämânä pe drumuri ; sd-mi pldtesti datoria acolo utzde am dat polqd,
mai ales fratelui Machedonski ; ai grijd fi de sufletul meu". (Revista Istoricd, II
(1915), p. 347-350). Text grecesc. Traducerea a pst fäcutä de d-1 Cicerone
Calinescu, asisteut universitar, caruia li exprim aici multumirile mele.
1 Iar lui Teodor Vladimirescu, stiindu4 roman, uu-i descoperea ceea ce
avea ei in socoteala peutru Moldova 0 Tara Româneasca, fara numai l-au in.vatat
sá scoale pe panduri in picere i pe tot norodul cu proclamatil spre därinrarea
stingerea stäpânirii fanariotesti ce a jefuit tara i cu moarte asupra tuturor
boerilor pämânteni, ca unii ce au fost uniti i imprennä lucrätori cu fanariotii".
(B's. ort. Yon., XIII, p. 279). Prostul pandur Teodor, nestiiud cele mai
adanci uneltiri ale complotului grecesc i cá pe dânsul II avea numai organ pan&
sa-si inlesneasa ei treaba kr, crezând numai cele ce i s'au aratat, au trimis cu
bucurie sal le pue Iii lucrare", (Bis. ort. rom., XUI, p. 337). Dar pentru ce
aceasta revolutie, cine o face Si cu ce mijloace ? Mari de Greci i câtiva boeri
greciti, nlmeni nu stie nimic, i toti o atribue planurilor Rusiei i cä in curând
ostile rusesti, de care gemea Basarabia, au sä treacä Prutul". (N. Iorg a, Un
cugetdtor politic moldtvean, p. 25). e i pärerea d-tui N. A.
C.o nstantinescu: Un lucru insa confirma toti istoricii Eteriei :
Lui Tudor mi._ j s'a destäinuit niciodata ce este Eteria §i care e adevaratul scop
nrmarit de dansa ; prin uxmare el nu poate fi socotit de fel parts§ al Eteriei".
(Revolufia. fui Tudor Vladimirescu din 1821, p- 24).

www.digibuc.ro
 PREGATMA AscOALET 13 7

jugul otoman. Pornirea n.oasträ este din porunca i eu voia

rului Alexandru al Rusiei" i ea urmäreste emanciparea intre-
gului neam crestinesc din Imperiul otoman: Misiunea lui Tudor
era de a inlesni_ trecerea printului Ipsilanti,- care avea sä vinä
urmat de oaste ruseascä, peste Dunäre, ca sä meargä. pentru eli-
berarea patriei sale. Iarä nouä ne vor ajuta Rusii ca s lugm
cetältile de pe pämântul tarii noastre, i apoi ne vor lä.sa liberi
cu legile noastre
Un plan de emancipare a tärii de sub stgpânirea turceascä.
in cadrul miscärii eteriste, bazate pe ajutorul Rusiei, iatä ceeace
a putut determina hotärirea lui Tudor. Acest plan_ era in per-
fect& concordantä cu interesele nationale i ar fi putut seduce
spiritul oricärui patriot. Punctul slab era CA toate sansele lui de
izbandä. depindeau de sprijinul Rusiei. Dar, cum emancipArea
crestinilor din Imperiul otoman era una din temele favorite ale
propagandei xusesti i servise de atätea ori ca pretext räzboa-
ielor ruso-turcesti, nimeni nu se putea indoi de asiguedrile agen-
tilor rusi. Pe lângl aceste-consideratii, Eteristii ar fi fluturat dela
inceput in fata ochilor lui Tudor mirajul domniei pe care el ar fi
dobandit-o odatà cu emanciparea tärii sale 2.
Din Noemvrie, data sosirii sale la Bucuresti, pänä la vestirea
mortii lui Alexandru Sutu, Tudor s'a pregAtit pentru mis-
carea pe care avea s'o inceapä. Planul actiunii lui a fost dis-
cutat j intocmit in toate amAnuntele in cursul consfätuirilor
dela Samurca i dela consulatul rusesc. La Bucuresti i s'a or-
ganizat cancelaria care avea si-1 insoteascA i sä-i redacteze ac
tele. Tudor scria bine româneste, dar era violent, pätimas
inexpert in arta diplomatiei. Prudentii säi indrumätori nu pu-
teau läsa in voia acestor impulsiuni corespondenta lui Tudor cu
ocärmuirea dela Bucuresti, cu. Turcii i cu reprezentantii täriIor
vecine. Consulul Prusiei la Bucuresti, Kreuchely anuntä., la zo
Februarie (I Martie), cà Theodori, proväzut cu sume considera-
bile, pläteste totul in ducati imperiali de Austria si este urmat
de o cancelarie organizatr Aceastä cancelarie, fiind. mentionatä
chiar dela inceputul Revolutiei, nu poate fi considerati ca. o
creatie spontanä, izvoritä din necesitätile diviziunii munch 4. Ea
face parte din mäsurile de prevedere ale Eforiei din Bucuresti.
Potino, p. 57.
2 Iacovachi Rizo, p. 284.
3 H 111z, a. kJ., X, p. 109.
4 Em. Virtosu, Tudor Vladimirescu, p. 30.

www.digibuc.ro
138 IZBUO.NIREA laSCOALEI IN OLTENIA

Alexandru Ipsilanti insti§i era urmat de o tipografie .care-i mul-

tiplica manaestele. La inceput, cancelaria a fost condus5. de Io-
nitä Kinopsi, fostul grAmätic al ispravnicului de Gorj ; Kretie-
scu-Ortopan, Aurel Ghica §i altii" serveau ca scriitori sau co-
pi§ti La ace§tia s'au adaos logofetii Dumitracahe Protopopescu
Dinu Baldea care fâcuserà parte din garnizoana Strehaei
dupà capitularea mângstirii, au fos t pu§i de Tudor, s'a' scrie
in cancelaria lui" 2. J timpul cât a stat la Bucure§ti, intre, 18
Martie i 15 Mai, Tudor a avut ca secretar pe Petrache Poe-
naru. Cele mai multe dintre scrisorile lui dintre 20 Martie
14 Mai, adresate lui Alexandra Vilipescu, Mitropolitului Dionisie
sau Divanului, sunt scrise de mâna lui Petrache Poenaru3. Stolnicul
Geani Org§anu 0 episcopal de Arge§, Ilarion, erau sfetnicii
lui 4.
Prin Samurca§ a intrat Tudor in relatii §i cu boerii care
fäceau parte din Eterie 0 au promis sâ-1 urmeze. Ei aveau sà-i
sprijine mi§carea i, in schimb, Tudor avea s51 le garanteze a-
verea. Acest pact, la caré face aluzie ultima frazà a proclama-
tiei dela Pade§, explicà severitatea lui Tudor fatä de osta§ii säi
care s'au dedat la jafuri.
Dar preocuparea de câpetenie a lui Tudor, in intervalul de
timp dintre Noemvrie 1820 0 18 Ianuarie 1821- , a fost consti-
tuirea ftnei armate. Garda domneasck comandatä de Sava, Ior-
3- A ri cesc u,- I, p. 105.
2 .A. ricesc u, II, p. 35-6.
3 E m. Virtosu, Note despre cancelaria lui Tudor. In Tudor Vladi-
nzirescu, pp. 29-38.
4 Ilarion (1777-1845) s'a.näscut la Bucuresti, din tata bulgar 0 din
mamä grecoaicA. A urmat scoala greceascl dela Donmita BAlasa si a invätat
franceza cu Mr. Labé. Mitropolitul Dositei Filitis, care fost cald sprijinitor
toatä cariera, 1-a hirotonit arhidiacon,a1 Mitropoliei, iar in 1808 1-a fAcut arhi-
mandrit la MAnästirea Dealului.
Dupä moartea episcopului de Arges, Iosif, Ilarion a fost ales episcop in
scaunul vacant i, cu toatä impotrivirea Mitropolitului Dionisie si a celor mai
mari boieri, a fost confirmat de Al. Sutu, la 3 Noemvrie 1820. Ilarion care era
eterist îi datora alegerea consulului Pini, cArnia i-ar fi promis, in caz de succes,
o pensie de 50.000 piatni. Opozitia Mitropolitului Dionisie explicA resentimentul
lui Ilarion care a r5.bufnit chiar si in arzul lui Tudor cätre Poartá, din Ianuarie 1821.
Ilarion era un orn invAtat 0 orator de mare valoare. El a fost unul din
sfetnicii cei mai influenti ai lui Tudor. Mud acesta si-a asezat tabära la Cotro-
ceni, Ilarion s'a mutat cu el, in aceeasi casä, 0 a rAmas In nemijlocita apropiere
a lui Tudor Ong la 13 Mai, cAnd, apropiindu-se Turcii, a fugit la Brasov. (Preot
V. G h. Dur a k, Ilarion, episcop al Arge§ului,1820-1821,1829-1845. Bucu-
resti, 1900. B. urmuzak i-N isto r, XX, pp. 525 si 8og.

www.digibuc.ro
 TUDOR PLEACI IN OLTENIA 139

dache i Farmache, era la dispozitia Eteriei prin afilierea §efilor

ei. Tudor s'a ocupat de recrutarea pandurilor, cum rezultä din-
tr'o scrisoare a lui cgtre omul säu de afaceri, Nicolae Zoican,
din 13 Decemvrie 182o. Tudor insärcineazg pe Zoican sä scoatà
banii ce avea de incasat i, pânä-i va trimite el alti bant, sä mai
ia dela prietenii aceia din Ostrov" i sà-i impartá pe capre" :
o mie de vite deplin". Pe vreo dong. sute 0 mai millt sä dai
bani la cdprar Mihaild. Am vorbit ì cuc5hzr Duntitru ca sä-ti
facä tot felul de inlesnire" 1. Continutul scrisorii cine a mai
väzut turmä de o mie de capre ! i Tudor avea ssá le cumpere
tocmai in momentul când era sä facá iruptie in Oltenia pentru
a provoca o räscoalä generalä ! sublinierile din text pe care
le-am reprodus, cuvântul cdprar care in limbajul popular are ac-
ceptia militará de caporal, data 0 imprejurArile scrisorii i, n-
sfâr§it, obiceiul Eteri§tilor de aji ascunde plannrile sub o termi-
nologie comercialä, toate acestea ne aratá cà avem de a face
.cu o scrisoare cu chee. Prin cumpärare de capre, Tudor intelege
recrutare de panduri. Nurnele c6prarului Mihailä" nu-1 cunoa§-
tem, dar c6prarul Dumitru" e Dumitru Garbea, vätaful säu
dela Clo§ani, care avea sà-1 a§tepte la Pade§ cu o sutá de plge§i,
recrutati i inarmati de mai nainte.

IL TUDOR PLEACA IN OLTENIA

In noaptea de Marti, 18 Ianuarie, Tudor a luat pe Iova,
nepotul lui Iordachi Olimpiotul, cu 25 ArnAuti din garda dom.-
neascl, 0. a plecat din Bucure§ti in cea mai mare tainä: La mar-
1 Arhivele Olteniei, I, pag. 6o-61. La r Mai 182r, Tudor cere marelui
vistier Al. Filipescu-Vulpe sä pläteascä, prin Nicohe Zoic an, 40.000 taleri lui Ghitä
Opran i 19.600 lui Vote Popovici din Orsova. E ant VI r-t o s u, Tudor Vladi-
mirescu, p. 141. Cf. scrisorile lui Iordache Olimpiotul publicate de N. Iorga
in An. Acad. Romeine.
Iatà un exemplu de scrisoare cu chee din aceeasi vreme,
La 12 Decemvrie 1822, Pass. din Vidin a arestat o caravanä de negustori
greci, care i s'a pärut auspectä. La perclaezitie s'au descoperit mai mate scrisori
pentru Bucuresti. Intfuna era scris : Ilâtez-vous de nous faire tenir telle quan-
tit6 de zibelines (samours) ; nous les attendons avec impatience, et surtout n'ou-
bliez pas de nous envoyer avec eux ics mulets que vous savez". Pasa a chemat
pe Mustafa-Efendi (Iancu Samurcas, sau fiul turcit) 1-a intrebat ce poate in-
semna aceasta. Mustafa-fendi a räspuns ca pfin samuri se inteleg Ruii, iar yrin
catäri Vaiaiiii, Moldovenii i Bulgarii. Din ordinrl Portii, toti negustorii au fost
decapitati urmuzak i, X, p. 199-200. Kreuchely c. Miltitz 14 Dec.
1822).

www.digibuc.ro
 140 mnauREA RASCOALEI IN OLTENIA

ginea ora§ului s'a impreunat cu. Dimitrie Macedonski, care era

ofiter i sudit rus, i, dupg rgzboiul din i8o6-1812, se stabilise
la Bucure§ti cu toatg familia lull. El va fi avut de asemenea
vreo 15 Arnbluti, incgt s'a ajuns la numgrul de 4a pe care-1 dau
cele mai multe informatii, printre care 0 aceea oficialg a Diva-
nului cgtre Poartg 2. La Pite§ti, unde sosesc a doua zi, 19 Ia-
Iorga-Dgrzeanu,pag. 4.
2 Indat l. dupl c&vi-a luat sfArvitul rAposatul Domnul Ora, färl câtuvi
de putinä elbavA, s'an ivit In axá ca la 40 invi cAtári inarmati, având de cApe-
tenie pe Teodor Vladimirescu cu unul Machedonschi ofiterui" (Arzul
boerilor cAtre Inalta PoartA, din 30 Ianuarie 1821, I org a, Izvoarele content-
porane, p. 20). Tudor dar, la 17 Ianuarie, când Domnul Sutil se Oa in
agonia mortfi, luAnd douAzeci i cinci de ArnAuti din trnpa comandatA de cApitan
Iordache Olimbie, a iesit din Bucurevti inteascuns. Capii acestor douiizeci
cinci de Arnanti au fost Machedonschi Sârbul, sin Iova pocomnicul. Pe drum,
mai intAlnindu-se vi cu altii, ce au fost pregätiti, s'au flout treizeci vi vase"
(M ih ail C i o r an u, in N. I or g a, Izvoare, p. 233.) Intr'o noapte, pe
la miezul nopW, [C, Samurcas] Ii dä. lui Tudor douAzeci i cinci Arnäuti sub
comanda lui liagi Prodan vi a lui Machgdonschi i plecA", (C. I z v or anu In
Iorga, Izvoare, p. 356). Un Teodor Vladimirescu insotindu-vi vi alti
40 de ,A,rnäuti langA dânsul, s'a sculat la 18 ale lui Ghenarie, Marti noaptea, de
au iesit fln Buouresti cu totii, pe la sfArsitul fendi, având cu dânsul i un ofiter
rusesc, anume Machedonschi, ce flmäsese in zilele Rusilor petrecând cu familia
sa in politia Bucurevtilor" (D A r ze an u, in Iorga, Izvoare, p. 4).
depArtându-se atunci Vladimirescu din Buourevti, s'a dus la Gorj, peste Olt,
acasA, i indatä au ridicat pe toti pandurif in picioare; adlicAndu-i la mânästirea
Tismana" (C h i r i ac Pop es eu, in Iorga, Izvoare, p. 189). In rsportul
säu din 3 Pebruarie 1821, consulul austriac anuntä sosirea cetei la Pitevti. La
Pitevti a apärut o ceatl de treizeci Arnäuti bine inarmati, care s'a indreptat spre
VAlcea" u ritruz a k i, XX, p. 537). Secretul a fost atat de bine pAstrat
incAt PleisolMackl n'a aflat de rostul acestei cete decât maitârziu, la 9 Pebruarie.
Atunci comunicA guvernului slu zvonul cA Tudor a fost indemnat chiar de Pini
sä. turbure tara, pentru ca apoi el, Pini, facä meritul de a o fi potolit. (H u r m.
xx, p 539)Poarte pretioasA e vi marluria lui Stefan. Scarlat DAscAlescu, care
din 1819 plug la inceputul anului 1821 a fost atavat pe lânel doctorul Tepaldo",
caimacamul Craiovei, ca secretar de limba greacii i in aceastä cantata a cunoscut
din corespondentele lui Tepaldo cu contele Capo d'Istria... i cu alte persoane
greceinstinnate uneltirile i planurile Hteriei grecesti, i izbucnirea era iminentä".
Iatä ce spune DAscAlescu : Intre alte cApetenii sau unelte ale revolutiei s'a
aflat i un Tudor Vladimirescu ... Ca rAzes iubitor de vicane, mai tot timpul
Ii petrecea in Bucurevti, vi adeseail vedeam la consulatul rusesc in vremea gene-
ral-consulului Pini. Pe acesta 1-au ales capii revolutiei grecevti vi d-1 Pini vi 1-au
trimis cu 40 de ,A.rnAuti peste Olt, ca sA. revolteze poporul". (N. I o rg a, Un .

cugetator politic moldovean,. p. Purcedând din Bucuresti cu 40 Arnäuti

alesi i bine inarmati,, nu s'au oprit nicleri pang. la Râmnicul VAlcii, i acolo
au stat in târg de vi-au potcovit caii, vi au luat drumul la Târgul-Jiului" (Ibid.
P. 27) "Ls inceputul anului 1821, .Alexandru-VodA Sutu moare otrAvit

www.digibuc.ro
 TUDOR PLEACI IN OLTENIA, 141

nuarie, Ii ajunge din urmä un curier eu vestea mortii lui Ale-

xandra Sutu. Vaptul acesta dovede§te cà actiunea lui Tudor era
intemeiatä pe previziunea mortii lui Sutu, i, in adevär, va-
canta tronului avea sà joace un rol insemnat in propaganda re-
volutionarà i cá mi§carea lui era urmärità de aproape dela
Bucure§ti. Totul indic6 o pregätire minutioasä a mi§cärii. Dela
Bucure§ti pang la Pite§ti sunt o sutä. §apte pentru ca ceata
lui Tudor sä sträbatä aceastä distantá intr' o fugä", trebue sä
fi avut cai de schimb orânduiti de mai inainte. La fel s'au pe-
trecut lucrurile pânä la Targu-Jiu. Numai a§a au putut ajunge
in seara de 19 Ianuarie la Ocnele-Mari, unde au conäcit noap-
tea, dupà ce au trecut Oltul la Bude§ti 1
Ispravnicii de Arge§ au semnalat Divanului trecerea trupei
prin PAWL Boerii n'au luat insà nici o mäsurà fiindcg unii,
cred.eau cà e vorba de o simplà intreprindere hoteascä
ce nu merità atentie, iar alii, iniiaJi ,în secretele Eteriei, lu-
crau in ascuns pentru Tudor.
La 20 Ianuarie, Tudor s'a indreptat spre Targu-Jiu, uncle
a ajuns a doua zi, Vineri, 21 Ianuarie, pe la miezul noptii, a
descins la same§ul judetului, Vasile Moang4, care de asemenea
era omul lui Samurca i cu care Tudor era inteles de mai
nainte 2. In drum, oamenii lui Tudor au ridicat pe vechilul vä-
tafului plaiului I-Iorezu, pe care l-au intâlnit ducând la zäräfia
judetului Valcea douä mii i mai bine de galbeni. Douä zeci de
Arnäuti au fost trimi§i sà ridice dela conacul säu pe Dinicu Ote-
tele§anu, ispravnicul judetului. Dus inaintea lui Tudor, clucerul
Dinicu a cerut sa vadä. mandatul in virtutea cäruia a fost ares-
tat. Tudor a räspuns va arAta la Brädiceni, uncle spera
sà punä mâna i pe al doileapr isavnic, cäminarul Iorgu Và-
càrescu.
La Târgu-Jiu, nu s'au oprit decât atát cât le-a trebuit sà
chiar in Ianuar, and ilia Sutu nu-si däduse sufletul, din curtea lui Pini,
general-consul rusesc, se smulge un slugerul Tudor Tiadimirescu, creaturl ru-
seascä, cu 40 de Arnäuti, trimis sä insurectionezeteleminci judete de peste Olt".
(Ibidem, p. 25). Kurz Darauf (dupä moartea lui Al. Sutu) verbreitete sich
das Geruch dasS am 30 vorigen Monats, wo der Tod des Piirsten noch nicht
allgemein bekannt war, eine Bande bewaffneter von Bukarest aus marschirt und
nach Gorjer Distrikt sich begeben haben, allwo selbe unter Anf iihrung eines
sicheren sluger Tudor die Ruhe der kleinen Wallachei störe und-die öffentliche
Sicherheit gefährde" (M. Pop es c u, Contributiuni, p. 5).
1 Aricescu, I, p. 54.
2 rotino, p. 7.

www.digibuc.ro
142_ IZBUONIREA. EISCOALEI IN OLTENIA.

inibuce ceva i sa-si potcoveasca. caii. Cele mai severe masuri de

paza au fost luate la toate opririle, ca i and ar fi avut sà se
teamä,' fie un atac prin surprindere. asa, scrie Darzeanu, au,
straja la poartä, la scar i In foisor,. sezând 'Ana la .patru cea-
suri din noapte, potcovit cafi, cu lumânarea, noaptea,
au imbucat si ate cevasi d'a'n picioare, aratând ca au sa mear-,
ga 0 h udetul Mehedintului, ca s. ridice i pe Thimnealor is-
pravnicii de acolo" 1. Arestarea ispravnicilor avea ca scop sà
puna la dispozitia lui Tudor administratia judetelor oltene
sa-i inlesneascä recrutarea i aprovizionarea trupelor sale.
In .aceeasi noapte, dupa trei ceasuri de drum, s'au oprit.
la cArciuma stolnicului Viisoreanu, fost 0 el comandir de pan-
duri in razboiul din 1806-1812, i au mas acolo pang, dimi-
neata, când au plecat la Bradiceni, unde trebuiau sa-1 ririnda
pe caminarul Iorgu Vacarescu. Dar acesta, prinzand de vest;
se caciaxdisise", incât nu I-au &it. Gräbiti cum erau, nu s'au
mai oprit sa-1 caute, ci si-au continuat drumul. Sâmbâta, 22 Ia-
nuarie, au ajuns la mânastirea Tismana 0 au ramas seara aceea
acolo 2. Clucerul Otetelesanu, care Inca, se mai cunostea de ad-
ministrator", a fost silit a da porunci prin sate, ca, farä, CA-
tusi de putinà zabava, sà aducà zaharea, cat se va putea mai
in grab, pentru manästirea Tismana" 3. Tudor facea astfel din
Tismana o bazà de eventugg. rezistentä. Din Tismana scrie Dar-
zeanu au iesit Tudor cu haine schirnbate 4". Atunci ya fi luat
costumul lui de comandant pe care 1-au_ popularizat gravurile
de mai târziu : caciula' de hârsie neagra, cu fundul alb ; pieptar cu
sfieturi negre ; dulamä de culoare megru-verde, incopciatà sub
barbie i lunga pang la genunchi ; scurteica cu blana de asupra
dulamei i cisme în picioare. Iarna purta pe deasupra o tatarcä
lunga i imblanitä, stransa la spate, cu gulerul scurt i ridicat,
mânecile, lungi i strâmte, garnisite la capat cu blana ; drept
arme, o sabie turceasca atarnata de gat cu gaitane, pistoale la
coburul calului sau 'la bran.
doua zi, DuminicLa Januarie, lasand pe Otetelesatu-
in paza a 23 Arnâuti, Tudor s'a dus cu restul trupei sale la
Pades, un sat in plaiul Closanilor, al cärui vataf era 0 uncle Il
astepta vechilul sàu, Dumitru Carbea, cu o sutä de pläesi inar-
1 Iorga-Dârzeanu, p. 5.
2 Torga-Ditrzeanu, p.
3 Torga-Cioranu, p. 233-234.
4 Io-rga-Dikrzeanu, p. 6.

www.digibuc.ro
 TUDOR PLEACI IN OLTENIA 143.

mati. Dintr'ace§tia, 6o au fost ,trimi9i la Tismana pentru a in-

täri garnizoana mânâstirii.
Ceeace a surprins in chip deosebit pe contimporani a fost
Japtur Tudor n'a fa:ea, pâná la Târgu-Jiu, nicio pagubâ. lo-
cuitorilor. Tot ce- a luat dela locuitori pentru hrana trupei sale
a plätit cu bani gata. Chiar §.1 boerii ocârmuitori, care taxaser5.
mi§carea lui Tudor de faptä talháreaser, sunt siliti, in adresa
bor. câtre Poartà, din 3o Ianuarie, s recunoasc cà Tudoi n'a
fäcut nimänuia vreo supdrare sau pagubâ" 1. Se §-tie acum cä
fondurile lui Tudor proveneau din cassa Eteriei 2
Tudor a trimis apoi in toate satele plá§ii §i in alte p1i emi-
sari 'ea sa strângä plâé§i, Pdgâ.duindu-le leafA i lobozeitie".' El
a fäcut In primul rând. apel la sentimentele de nemultumire
pandurilor, care, in ciuda privilegiilor i a -constitutiei
fuseserá supu9i la dâjd.ii.". El a proniis tuturor acelora care-1 vor
urma va scâpa de aceste sarcini i va'pune capät stoarcerilor
ispravnicilor 3.
I or g a -D 1r ze an u p. 21. Sluger Theodoro hatte bis dahin
noch nicht die geringste Gewaltthätigkeit veriibt, sondern alle fifr sich und seine
Leute ervorderliehen Bediirfnisse mit bare= GeMe bezahlt. Wohee er, ein
unvermöglicher Mann, so bedeutende Summen. Geldes hernelune, bleibet far
Jedermann ein Räthsel" (H urmuz ak i-N is t o r, XX, pag'. 344-345).
Nirgens werden von ihm Gewaltthiitigkeiten veriibt und das Eigentum
sowohl von Privaten als jenes der Regierung wird ungaastet belassen". (M.
P opesc u, Contribufiuni documentare, pag. 6) Théodori, muni de sommes
considerables, paye tout en ducats impériaux d'Autriche, et se fait suivre par une
chancellerie organisée" (Kreuchely eAtre Miltitz, r Martie 1821. Hu rmuz a ki,
X, p. 109). Si osserva per che questo Theodoro Wlailimiresco non 6 uom ricco,
che nulladimeno ha lasciato passare dei convogli dT moneta appartenente alla
regenza e risultante dalle-contribuzioni della Provincia, quand'arrebbe potuto
usurparla, e chtegli, senza esser ricco, nutre e paga la sua truppa" (A. 0 tete a,
Contribution, p. 326).
2 La 13 Ianuarie, Tudor ia cu Imprumut m000 taleri dela Pavel Ma-
eedonski. El mar luase, la 20 August 1820, tot dela Pavel Macedonski, suma de
1.903 talen, ca sA-i metahiriseascg in negutAtorie". Dat fiind cA Eteristii intre-
bufntau pentru a desemna cauza lor cuvântul negot", s'ar putea ca si acesti
bani sä. fie tot pentru cauza Eteriei. (Cf. Scrisoarea lui Iordache Olimpiotul eiltre
Aleen Mavrocordat in Iorg a, Iordache Olimpiotul etc. pag. ii (457). In
1831, in urma publicatiei ordonate de Marea Vistierie pentru a stabili datoriile
rAmase pe unna lui Tudor, Porueicul Makedonschi s'a ridicat en zapis pentru o
datorie de 21.093 lei", ceeace reprezintä sumele imprumutate la 20 AuguSt 1820
13 Ianuarie 1821, (Cf. 11. Bäneseu, Moftenirea liti.Tudor Vladimirescu,
Revista pentru istorie, arheologie 1i filologie, XI, E m. V irt os u, Mdrturii
P. 339).
3 Dieser sehr geschiitzte und geliebte Mann hat niehts, geringeres
zur Absicht, als seine vorigen Kriegsgefahrten, von denen die meisten ihrer Pri-

www.digibuc.ro
 144 IZBUCNIREA RASOOALEI IN OLTENIA.

PROGLAMATIA DELA FADES

De la Pades, Tudor a adresat o proclamatie catre tot norodul
omenesc din Bucure§ti i din celelalte erase si sate ale Tarii. Re-
mânesti", care a fost redactatä la Bucuresti, inainte de plecarea
lui Tudor 1.
Fratilor locuitori ai Tarif Românesti, veri de ce neam
veti fi, nicio pravilà nu opreste pre ota de a intampina raul cu
ran!" Aceasta fraza e o justificare a rascoalei prin dreptul de
rezistenta la opresiune", proclamat de Declaratia de indepen-
dentä a Americanilor" i de ,-,Declaratia drepturilar omului
cetateanulur.-Dreptui---de---rezistenfaia opresiune e o consecintä
a principiului suveranitatii nationale. Nicio autoritate nu e Tie-
gitimà dac'd nu emanà d.ela natiune si nu se exercita spre folosul
obstesc. Cana o autoritate se abate -dela -scopul pentru care a
fost instituita, supusii au dreptul refuze ascultare i s'o In-
locuiascá, chiar cu fo4a. Ca sä -fie mai pe Intelesul poporului,
proclamatia ilustreazI ideea cu comparatii familiare sau biblice.
arpele când Iti iese inainte, dai cu ciomagul de-1
lovesti, ca sa-ti aperi vieata, care de mai multe ori nu se
primejdueste din -muscarea lui. Dar pe balaurii care ne inghit
de vii, capeteniile noastre, zic, a-tat cele bisericesti cat
cele politiceti, pána. and -sa-i suferim a ne _suge sângele
din noi, pand când sa le fim robi ?
Daca raul nu este primit lui Dumnezeu, stricatorii
facatorilor de ran bun lucru fac inaintea lui Dumnezeu ! Ca
bun este Dumnezeu i, ca sà ne asemänám lui, trebuie sa
facem bine. Iar acesta nu se face pana nu se stria. ran]. ! Pang
nu vine iama, primavara nu se face I A vrut Dumnezeu sa
faca lumina ? Aceea s'a fa:cut dupà ce a lipsit intunericul !"
Chiar sultanul voeste ca noi, ca niste credinciosi ai lui,
sà traim bine. Dar nu ne lasá -raul ce ni-1 pun peste cap capete-
niile noastre 1" Dupa aceastà invocare a autoritatii lui Dumnezeu
si a prea puternicului nostru imparat", Sultanul, Proclamatia
trece la pasagiul principal :

vilegien und der Landes-Verfassung zuwider, durch den verstorbenen Piirsten

unter Contribution gesetzt worden sind, von dieser Last zu befreien und den
--srpressungen der Ispravniks ein Ende zu macben". (H urmuz ski- Ni s t o r,
XX, p. 539)
1 Singurul text autentic e al d-lui E. Virtosu, Tudor Vladimirescu,
Pagini de revolid. Bucuresti, 1936, pp, 33 34, Textele lui Dfirzeanu i Aricescu
stint plMe de greseli care uneori altereaa cOmplet sensul.

www.digibuc.ro
 'DROCLAMAVIA DELA PAM - 145

Veniti dar fratilor, cu totii, cu'rgu sà pierdem pe cei

rgi, ca sg ne fie noug bine L.. Nu vg leneviti, ci siliti de veniti
in grabg cu totii : care.aveti arme, cu arme, iar care nu averi
arme, cu furci de fier i cu lAnci. S. vg faceti de grabg,
sa veniti inde yeti auzi cg se aflg adunarea cea orAnduitg
pentru binele ì folosul a toatA tara. i ce va povgtui
mai máfirEdritiffil,tEEFA sg urmati, i unde vl vor cheraa
ei, acolo sA. mergeti. CA ne ajunge, fratilor, atgta vreme de
cand lacrimile noastre nu s'au, uscat".
Proclamatia face din rebelii strgn0 sub steagul lui Tudor
corp reprezentativ, cu dreptul de a legifera pentru binele
folosul ob§tesc".
Manifestul se terming cu avertismentul ca nimenea sá nu
se atingg mgcar cu un grgunt, de binele sau de casa vreunui
negutätor, or4an sau tgran sau de al vreunui (alt) locuitor ;
decgt numai binele i averile cele rgu agonisite ale tiranilor boeri
sg se jertfeascg", atard de ale acelora care se vor aldtura
precum sunt
Legitimarea räscoalei prin dreptul de insurectiune Impo-
triva unui guvern asupritor, prin vointa lui Dumnezeu care ajutg
pe $tricgtorii fAcgtorilor de rgu i prin solicitudinea prea pu-
ternicului impgrat" care vrea ca credincioasele sale raiale sg trg-
iascg bine ;
Transformarea otirii revoiuDi9n.areîn 013§teascg Adunare",
care sg organizeze mi§carea i si7CiTa'auca spre binele i folosul
ol*esc" ;
Indemnul adresat tgranilor de a jertfi binele i averile
cele rgu agonisite ale tiranilor boeri", care nu vor urma noug,
precum sunt dgdeau proclamatiei. un caracter revo-
lutiongi, autentic carbonar".
Si, in adevär, pe ace$te pasagii, s'a intemeiat Xenopol cand
a declarat cg revolutia lui Tudor Vladimirescu a fost la inceput
socialg. S'a pierdut ).'nsA." din vedere un amInunt : pasagiul din
urmg al proclamatiei in care se spune cg averile fgu agonisite
ale tiranilor boeri" vor fi jertfite numai In cazul cAnd nu se vor
algtura mi§cgrii, precum sunt fAggduiti". Amenintarea cu ex-
proprierea era deci numai un mijloc de presiune pentru a sili pe
boeri sg se asocieze m4cgrii lui Tudor 1_
1 In acest sens redá i Chiriac Popescu, unul din intimii lui Tudor, pro-
clamatia dela Pade§. Cand s'a ridicat cu armele in mAnk [Tudor] au proclamat
prin hartia lui ca, care din boieri (mkar ca unii au fost odatà mfinciltori ai patriei)
10

www.digibuc.ro
146 IEBTIONEEEA EASOOALEIIN OLTENIA

Pe lane avantajul de a speria pe boeri 0 de a-i sili sa caute

o intelegere ea Tudor, stratagema mai avea pe acela de a asigura
lui Tudor concursul taranilor.
ARZUL CATRE POARLI
In ace1a0 timp, Tudor adresa Portii un arz i trimise tarului
Alexandru, care se afla la Congresul dela LaYbach, o §tafeta,
arätand celor doi monarhi motivele pentru care poporul s'a
rasculat impotriva asupritorilor sail. Pe cat de revolutionara
0 de autentic carbonara" a fost proclamatia catre locuitorii tärii,
pe atat de supusa e adresa catre Poarta", scrie consulul Aus-
triei, Fleischhac ld. In tonul celei mai leale supuneri catre Poarta,
arzul arata necontenitele nacazuri i cumplitele patimi ce su-
ferim din pricina unirii pamanfenilor boeri cu cei dui:a vremi
trimi§i Domni §i oearmuitori acestui_norod de Dumnezeu pazit",
caci boerb.. bivoindu-se cu cel-- de acum Domn... ne-au pradat
ca niciodata mai nainte... bleat am ramas mai goi decal mortii
cei din mormanturi". Toate aceste s'au intamplat, fiindeä plan-
gerile tarü n'au putut ajunge la urechile Sultanului. Daca el ar
fi avut cuno§tinta de aceasta, de mult ne-ar fi izbavit de catre'
ace§ti nemilostivi talhari". In consecintä, el cere, sa se trimita
om imparätesc, nu de legea noastra, ca sa cerceteze î sà vaza
jalnica stare a tärii i sa ni se faca indreptare i oranduiala, ca sä
lipseaseä jafurile, §i sä ne raspundem ce va fi cu dreptul catre
prea puternica impäratie".
In sfar§it, se reinoe§te Portii asigurarea ea, precum i 'Ana
acum am raspuns, 0 de acum inainte a raspunde nu tagaduim,
ca ni§te credincio0 ce am fost i suntem i in veci a fi voim" 2.
Arzul semnat de tot norodul romanese din Valahia", a
fost trimis rauhafizului dela Vidin, Dervi§-Pa§a, cu. rugamintea
de a-1 transmite Portii, fib:Idea í&onà toate drumurile, cum 0
u§ile Prea Inaltei Porti ni le-au inchis dela-o vreane bacoace Domnul
pill i boerii". In scrisoarea de basotire, Tudor se plangecä Dom-
se va uni cu dAnsul, numai acela va rAmAnea nesupArat, ba Inca i averea lui
apAratil. Iar care din boieri va rAmAne Impotrivuic a drepturilor patriei acela
nu e apArat de jefuire", i va fi pedepsit cu vremea, ca un prAdAtor al patriei.
(N. Iorga-Popescn, p. 219).
1 M. Popescu, Contribuptuni documentare p. 7.Hurmuz aki-
Nis t o-r, XX, pp. 551-552.
2 Publicat dupA ciorna autografA ineditä a lui Tudor de m. Virtos u,
Pagini de revoltd, pp. 35-37.

www.digibuc.ro
 ARZUL CATRE POARTA 147

nii tarü, dimpreunA cu boerii greci §i ronani, unindu-se cu totii,

ne-at prädat i ne-au despoiat, incât am rämas ntmai cu sufle-
tele". Tudor insistâ i MA de Dervi§-Pa§a ca ridicarea noastrá
nu este pentru altceva, nici inteun chip, decât numai asupta
boerilor, care ne-au mâncat dreptâtile noastre" 1.
Continutul Proclamatiei dela Pade§ 0 al arzului dtre Poartä
sunt inconciliabile. Prima, integratä in planul general de actiune
al Eteriei, tindea la râsturnarea stäpânirii otomane ; a doua, dâdea
cele mai categorice asiguräri de fidelitate Portii. i ipoteza câ
Tudor juca dublu joc in imprejurarea aceasta trebuie inlâturatà
färâ nici o §oväire, fiindd âmandouà actele au fost redactate la
Bucure§ti, inainte de moartea lui Alexandru Vodà Sutu, cum
rezulta din expresiile : dtre tot norodul omenesc din Bucuregi
etc." ; câci boerii... invoindu-se cu cel de acum Domn" ; trimisul
Sultanului s5. vinä aici in tara, la BUcurqti" ; precum i acum,
la venirea Domnului Alexandru Sutu". Dârzeanu bänuia 0 el
cà primele acte ale lui Tudor au fost gâtite din vreme i intoc-
mite" 2. efii Eforiei din Bucure§ti nu numai cà §tiau de conti-
nutul arzului câtre Poartà, dar el a fost redactat in consfAtui-
rile lor 8.
Naum Râmniceanu, care a väzut atât de just in jocul Ete-
riei, a dat i de data aceasta solutia adeväratä a problemei. Vi-
cle§ugul grecesc era ca mntiii4àrile lui Tudor &A adoarmá pe Turci
a mi intelege mai mult decât ceeace li se veste§te §i cu procla-
matiile sá ameteasd pe tot norodul românesc, invitându-1 asupi a
neamului boeresc" 4.
Un alt martor coniemporan, Stefan Scarlat DâscAlescu, care,
ca secretar al Doctorului Tepaldo, caimacam al Craiovei, a fost
initiat Iii multe secrete ale Eteriei, confirmà pärerea lui Naum.
Dacà an fi spus Oltenilor telul acestei revolutii,
adecâ cá este asupra Turcilor, in favorul Grecilor, n'ar fi
reu§it ; dar, el, bun politic, a §tiut unde sä-i atingá ; a
propagat cl, ne mai putându-i vedea a.§a de präpäditi.
ticálo§i, a venit in ajutorul lor i, intitulându-se Ocârmui-
i C. Aricescu,II, pp. m. Virtosu, Loc. cit., pp. 37-38
2 Io-rga-Dttrzeanu, p. ror
3 La adresa sa care Impaatii Rusiei i Austriei, la Laybach, Tudor
anexase i copia arzului säu care Poarti., cum rezultà din aspunsul tarului,
care confirm5. primirea petitiel que les factieux de Valachie out osé lui adresser
au nom du peuple valaque, Et à laquelle ils out joint une copie de la lettre
qu'ils venaient d'écrire au Grand Seigneur" (Prokesch Osten, III, p. 58).
4 Bis. ort. rom., vol. XIII, p. 337.

www.digibuc.ro
 '148 IZBUONIREA. BA.SOOALEI IN OLTENIA.

torul Adunárii Izbavirii", i-a indem.nat pe toti la arme

impotriva boerilor i impotriva Grecilor functionari
arenda0, cari acolo mairn mult clecât oriunde fäcuserd jafuri
neauzite i desbrAcaserg pe popor pang la piele. Atâta le-a
trebuit Oltenilor i. mAguliti de speranta präzilor, au alergat
cu raffle supt steagurile lui" 1.
Dar cea mai bunä.. confirmare o avem in dispozitiile date
de Alexandru Ipsilanti lui Pancu Hagi Hristu, câpetenia o§ti-
rilor din Zimnicea. Ipsilanti scrie 0 personal, 0 prin tagmatarhul
Constantin Duca lui Pancu rämânä. la Zimnicea i sä. ia asu-
prä.-0 afacerile de acoloil.
Printul este foarte multumit de priceperea ta
râmâne mai departe la de§teptaciunea ta obipuitä
adormi pe Turci cá nu e nimic i intotdeauna sä, le spui
evghenia ta e§ti cea mai credincioasâ raia a sultanului ;
mai ales, intfun chip serios 0 fin, n'ar fi 'Au sá le spui,
intrând. In convorbire potrivit sistemului nostru, cà cele ce
se petrec se vä.d cä. sunt cu maim Rusiei" 2,
Pancu Ilagi Ilristu, Bulgar din i§tov, avea misiunea sà."
organizeze rezistenta In regiunea Zimnicei i in imprejurimile
ora§elor itoy, Tarnava i Gabrovo, pentru ca o§tirea noastrá
sá fie in stare sä se impotriveascá unui atac nea§teptat §i nechib-
zuit al Turcilor". Misiunea lui, in planul general al Eteriei, era
asemänätoare cu a lui Tudor Vladimirescu : i unul i altul ayeau
sä inlesneascâ trecerea printului Ipsilanti peste Dunä.re. E deci
mai mult decât probabil CA, in privinta atitudinii de obseryat
f atä. de Turci, Tudor a primit ace1ea0 instructii ca i Pancu. Nici
aluziile la mana Rusier n'au lipsit din propaganda lui Tudor.
Intr'o scrisoare din 18 Februarie, cátre vornicul C. Samurca§, Pini
se -plânge c5. Tudor propovedue§te el nu este a sa mi§care o in-
dräsnealá numai de sine0 pornità, ci ea' se tine 0 de alte cu tärie
puteri i cà sth adestând. poruncile Prea Inältatei Porti" 3, Prin-
tr'o anaforà din z Vebruarie, boerii ocârmuitori din Bucure0i
aduc la cuno0inta Domnului Moldovei, Mihai Sutu, inceputul
progresele mi§cârii lui Tudor 0 Ii cer lâmurixi asupra relatiei"
pe care acesta pretindea cà o are cu alte pärti mai inalte": Acest
cuvânt de relatie au adus pe boeri in spainià i nedomirire foarte
1 N. I orga, Un cugettitor politic moldovean,
A:fn. s u, 1821, pp. 66-70.
3 G.I,Lahogary, Ad acta anni 1821, Convorbivi Warm, XX (1e80,
pP, 935949. Hurmuzaki-Nistor, XX, p.: 550.

www.digibuc.ro
 BASUNETIIL CEEEK&Rir LIII 'wpm 149

mare". In ráspunsul säu, Mihai Sutu a aprobat mäsurile luate

de ocârmuire impotriva lui Tudor, ,iar cuvintul de relatié 1-au
ticut" 1.
Stratagema lui Tudor Vladimirescu a izbutit sä deruteze
chiar si observatori asa de perspicaci si de bine plaSati ca Bagot,
ambasaclorul Angliei la St. Petersburg. Revolta Moldovenilor
sub printul Ipsilanti trebue distinsä de aceea care a izbucnit in
Tara Româneasa, sub Vladimitescu, si care, din tot ce se stie
páná acum, pare a avea o origine deosebitä §i in multe privinti
un scop deosebit". Revolta IVIOldovenilor poate fi consideratä
ca o gäscoarà impotriva stäpânirii otomane §i. ca o miscare ge-
neralä de indeperidentä a poporului grec. Räscoala din Tara Ro-
mâneascá se deosebeste 'material de cea din Moldova. Vladimi-
rescu cere mai degrabg protectie impotriva asupri-rilor exercitate
de Hospodari §i de alti slujba0 numiti de Turci, crecât sä tindä
a surpa autoritatea otomanà si a stabili independenta nationalä.
.Dar dupä modfil in care s'a fAcut cererea si atitudinea amenin-
tätoare pe care a luat-o, e cu neputintä a considera miscarea
in altà luminä decât aceea a unei Tevolte complete si fat*" 2.
De aceeas'i pärere ë i. Metternich. Intr'un articorpublicat
in Oesterreichischer Beobachter, din 8 Iunie 18zi, el zustine cà
revolta lui Tudor are un caracter diametral opus celei grecesti.
Ea era indreptatä. impotriva Grecilor... Declaratiile lui Teodor
impotriva Portii erau redactate inteun sens cu totul deosebit
de acela care se observä lii proclamatiile luí Ipsilanti" 3.
V. RISUN.ETUL.CHEMARII LUI 717DOR
Pop.orul care n'avea de uncle SA' curuiaseg dedesupturi1C
politicii eteriste, a retinut din proclamatia lui Tudor mai ales
apelul impotriva ,apeteniilor, atät cele biserice§ti cat si cele
politicesti" carC i-au supt sângele i indemnul de ja jertfi ave-
rile cele rän agonisite ale tiranilor boeri". i pentru tärani, cu
al cärui sange s'a hrbinit i s'a poleit tot neamul boeresc-", cum
avea sä spuná. Tudor in sCrisoarea sa cAtre Nicolae VIcArescu,
care mo§ie boereascä nu era fa:Jr agonisità" si prin urmare nu
trebuia jertfità" ?
1 Nauru Riimuie-eanu, Bis. ort. rom., vol. XXIII, p. 427 Hur-
muz ak i-N is t o r, XX, p. 550.
2 Bagot Care Castlereagh, 23 Martie r821. Rapoarte eonsulare engleze; I,
Pag. 450-451.
3 Rapoarte consulare engleze, vol II, pp. 44 §i 48-51:'

www.digibuc.ro
150 Izsuntartra EISOOALEI ar OLTENIA

Nu e deci de mirare cá proclamatiile lui Tudor au aprins

in sufletul táranilor, entuziasmul râzbunärii" 0 au inceput
cu totii a se scula 0 tot Principatul a se cati".. Având. impresia
CA ÎflSU glasul patriei le vorbe§te prin gura lui Tudor", alergau
cetele de panduri sub steagul lui Tudor, strigând : S trdiasca
libertatea! Sit trdiascei Domnul Tudor !" 2
Slujba0i nu mai erau ascultati, drepturile propiietätii nu
mai erau respectate. Pandurii cutreerau in cete satele, indem-
nând poportil sä se fäscoale. Täranii primeau cu ciomege, cu furci
0 cu. topoare pe ipistatii mo0erului i pe slujba0i stapânirii.
Aceia care nu se supuneau injonctiunilor tárAnimii erau insul-
tati, maltratati i jefuiti fara cruta,re. Dbirile nu se mai plAteau,
iar zapciii erau jefuiti de banii strân0 3 Täranii din Mehedinti
cu totii alergau la Adunarea Slugerului Teodor, ducându-le
prin care 0 prin cai cele trebuincioase ale mi§drii. Incà 0 marT
ginea invecinatelor judete, ascultând din, depärtare propov5.-
duirea asiedosiei, s'au abâtut la nesupunere" 4. I4ângâ" mângs
tirea Motru, un conac boeresc a fost arâmat din temelie. In ju-
detul Gorj a fost calcatä casa lui Bro§teanu, iar in judetul
hedinti mai multi .arenda0 au fost jefuiti pâra la piele" 5. Cum
se intâmplä de obiceiu. in asemenea itaprejurári, la panduri s'au
alâturat toate elementele turburi sau desino§tenite ale societätii.
Impreunä se inhäitarà Grecii i calicii toti, opincarii,Ungurenii,
iobagii i Oltenii... Pe mic, mare au despoiat. i cu zeghi au im-
bräcat... Toti strigarà cm un cuvânt, nimeni s'd nu aibä avut,.
lor säl fie averea cà s'au sculat cu zavera" 6.
Dupà ce a strâns namai din plaiul Clo§anilor 600 de oameni,
Tudor i-a lâsat in seama dpitanilor Macedonski i Gârbea, iar
el s'a intors la Tismana, de unde a, scris cäminarului Gheorghe
Väcârescu, isprdvnicul judetului Gorj, precum i medelnicerului
Zamfirache i serdarului Dinu Fälteanu, lárargu-Jiu, chemându-i
sä vità sä: se intalneascà cu el, d are sâ le.arate poruncile aduse
dela BUcure§ti i sà le sputa priñ graiu via i alte lucruri; in
privinta binelui ob§tesc, .pe care ei nu le cuno§teau" 7 Dar pà-

i Iorga-Cioranú p. 2 6.-
2 Ibidem, pp. 237-8.
3 Potino,p.
4 Iorga-Ditrze anu, p. rS. Hurmuzaki, XX, 544.
"ye.
5 Iorga-Darzeanu, p. 49.
6 Naum RAmniceann,
"7-7 f: 1tiuo, p. r3; I o r ea-C idr a 11, u, p. 237.

www.digibuc.ro
 RASUNETD1 (JHEMARII DUI TUDOR 151

tania lui Otetele§anu 16 deschise ochii. In Mc de a se duce la in-

talnire, ei au trimis Divanelor dela Craiova i Bucure§ti rapoarte
amanuntite asupra situatiei 0 au inceput a strange panduri pentru
a asigura paza târgului paná la sosirea ajutoarelor cerute dela
Divan.
Dela Tismana, Tudor s'a dus din nou la 'Daft unde a gasit
toate satele plaiului Clopni adunate i gata de revolutie. In fata
acestei adunari, Tudor proclama desfiintarea birului i fagadui
dupa ce prin ajutorul lui Dunanezeu i cu concursul tovara-
§ilor sai de arme", va fi restabilit drepturile i privilegiile de care
se bucura tara din vechime i va intemeia- dorita dreptate i li-
bertate, va face sa se restitue fiecáruia ceeace i s'a luat pe ne-
drept i va extermina pe-to$ apasätorii poporului, iar averile
acestora le va imparti- acelora care au suferit apasari i nedrepz
tati. Potino pretinde chiar ca Tudor a promis sä riclice o alta
clasa boereasca din& aceia care se vor lupta cu dansur
La, -16 Februarie, plecând dela Tismana, Tudor se duse la
Baia-de-Arama, i sui sä _se scoale chiar i pe taranii care ar
fi. preferat sä ramâng lini§titi 2 Zapciii plàii, cu toti banii pe care
Ii stransesera, au fost ridicati i trimi0, la Tismana 3. Apoi, cu
vre 600 panduri ce se inrolasera In cetele lui, Tudor a pornit
spre-Cerneti. Dar, la Ciovarni§ani, el s'a izbit de polcovnicul Paul
Nicolicescu, trimis.-de ispravnicii jude,tului sa opreasea pe ras-
vratitor 0, viu sau mort, sa-1 aduca in fata lor. Tudor impre-
sura trupa, facu prizonier pe comandant i puse de4 batu de
moarte, apoi incorpora trupa I.n oastea sa i cobori la Cerneti.
Ora§enii care, la apropierea lui Tudor, i0 trimisesera fainiliile
la Or§ova Cladova,, s'au impra§tiat acuma i ei. Ispravnicul
s'a tras la Craiova de frica sa n'o pateasca 0 el ca Dinicu Ote-
tele§anu. Tudor a cautat sä .lini§teasca lumea asigurând-o ca
el nu urmare§te decat sa scape poporul de clajdii 0 de podvezi 4,
La Cerneti, numarul osta0lor sàj ar Li atins cifra de 1.500,
cei mai multi dezertori din Transilvania", printre -care 0 un
German, Franz Klinger, care-i servea de inginef Dela Cerneti,

1 Ibidem, p. 4.--Iorga-Cioranu,p. 237.

2 fie Fotino, p. 2o.
3 Därzeanu pretinde cl Tudor, le-a luat banif. raptul.e conteetat §i. de
Tudor zarafige ora§elor erau incárcaTte cu bani4i Mci de cum nu s'au
A ric ea c u, p. 48) §i de celelalte märturii contimporane.
4 Ariceseu, I, 13. 104.
5M Popescu, p. 7.

www.digibuc.ro
152 IZBITCNIREA ItASCOALEI IN OLTENIA

Tudor s'a dus la Strehaia, care fusese ocupatä, din ordinul Di-
vanului Craiovei, de 70 de Arn Auti i plae0, comandati de cea-
u§u1 Cotache. Aci s'a petrecut un lucru_ de deosebitá semnifi=
catie. Dimitrie Macedonski, n uniformd de ofikr rus, s'a prezen,
tat la poarta Mânästirii 0, in numele tarului Alexandru, a somat
garnizoana säl. se predea, amenin.tând-o CA' la cea mai micá im-
potrivire toti vor mácerariti 1, Cei dinläuntru, in frunte cu
ceaupl Costache,-späimântându-se de multimea -noroduhiii iarä,
mai ales arnägindu-se intru de§artele maglisele ce le-a araat
Machedonschi cu Slugerul Teodor, au deschis portile de au in-
trat apostatii" 2. Garnizoana a fost incorporatä in cetele räscu-
latilor.
VI. AGITATIA TARANEASCA
Dupä, ce umplu i mânästirea Strehaia cu provizii i orân-
dui pe fratele säu Papa comandant al garnizoanei, cu 200 pan-
duri, Tudoi se indreared ca gloatele sale spre inânästirea Motru,
unde cei doi ispravnici de Mehedinti, Barbu Vii5orPanu i eämi-
narul -tefänied Bibescu, se inchiseserà cu oamenii bor. Cetele de
insurgenti furà primite cu focuri de arme, i apte-opt oameni
cAzurl morti. Tudor trimise atunci pe Macedonski i pe Iova
la Tântäreni, ca sá ocupe cu o ceatä de Albanezi- 0 de S'arbi
bine inarmati- pozitiile strategice, sá taie conducta de apá i sá
intercepteze toate comunicatiile cu lumea din afará. Dupá o blo-
cadá de o sApthimânà garnizoana isprävi toate proviziile. Divanul
din Craiova trimise pe serdarul Diamandi cu 150 de Arnäuti in
ajutorul garnizoanei impresurate i avizä. Divanul din Bucure*ti
de cele intâmplate. Diamandi s'a inchinat lui Tudor 0 a obti-
nut eliberarea ispravnicilor. Garnizoana i trupa lui Diamandi
s'au unit cu cetele lui Tudor. 0 parte din pandurii stran0, din
ordinul Divanului Craiovei, de vistierul Constantin Cráiniceanu,
au trecut cu cApitanul lor cu tot de Tartea lui Tudor 3.
In tot cursul drumului, dela Cerneti la Motru, Tudor- a
fost ,,salutatd popor ca un mântuitor i un zeu ocrotitor". Ce-
1 Hurmuz ak i-N isto r," XX, p. 545. ,Krenchely s retinut i et
acest f apt : Makedonzki porte l'uniforme russe, et Tkéodori, muni de sommes
considérables, paye tout en ducats impériaux d'Autricke". (au r m liz a k
X, Ioso)
2 Iorga-Darzeanu, p. Ia.
3 Iorga-Dirzeanu, 18. lorga-C.ioranu,' p. z4z. I.
Fotino, 20-21.

www.digibuc.ro
 AGITATIA vaarrmscs 153

tele lui cresteau zilnic. Tudor asigura pe tärani va scäpa de

tirania boerilor i cà nu vor mai avea sa pateasca dAjdii 1.
Dupä cgderea mângstirii Motru, Tudor si-a asezat tabära
la Tântäreni, iar trupele guvernamentale au luat pozitie la satul
Cotofeni. Dela Tântäreni, Tudor trimetea oameni dinteai Adu-
närii sale de amggea i prilostea sate intregi, trägând in prg.-
pastia nesupunerii i ridicându-i intru apostasie, precum i pe
alocurea präda i jefuia". Divanul Craiovei. a trimis pe loan
Solomon, cârc-serdarul . judetului, cu saizeci de ostasi buni",
sä pung. capät -acestor neorândueli. Solomon a atacat in doug.
rânduri pe sätenii rgsvrätiti din satele Bàiletii Sârbesti,
Româneçti i Cioroiul din judetul Dolj i, dupä. ce vite-
jeste i-a infrânt prin.viednice mijloace", i-a silit sä se intoarcá
la vetrele lor, iar pe agitatori i-a prins i i-a trimis la cAimg.-
cgmia Craiovei. Intâmplarea aceasta aratà cat de u§oará ar fi fost,
la inceputurile ei, potolirea dacal al-Mata n'ar fi lost
de mai nainte Castigatà pentru cauza lui Tudor. Boerii ocârmui-
tori au rgsplätit isprava lui Solomon cu un contäs imblänit cu
znih 1 cu 500 taleri
_ Dar a fost de ajuns ca Solomon ea' se Intalneascg.
dache Olimpiotul pentru ca atitudinea lui sá se schimbe. Intél-
nirea avu loc, intre patru ochi, lângg Craiova. Iordache dAdu
lui Solomon o scrisoare de incredintare din partea lui Tudor..
Apoi in fata.ostirilor lor, cei doi cäpitani jurará pe o icoaná sg
fie fr.* i sä se sustinä paná la ultima picAtufá de sânge. Sol-
datii urmarg. exemplul efilor. Astfel uniti, ei intrarä cu totii In
Craiova 0 a doua zi Jurarg._ solemn in fata Catedralei Ca' vor
lupta cu totii ca frati, pentru lege .0 patrie 3.

Inrolkile Iii armata lui Tudor n'au fost totdeauna spon-

tane La Cerneti, Tudor trimise dupg. vätaful Iancu Bnescu, care
avea mare influentá asupra pandurilor. Iancu refuzà sä se pre-
zinte,-spunând cá nu. mai vrea sä mai pung mâna pe arme. 0
ceatä de panduri Il caled pradg, casa. Ca sä-0 redobândeascg.
lucrurile, Iancu se inroleazä. Oarcg. i nepotul .säu Dinu Pes-
tritul sunt mai prevAzaltori : ei se prezintä la prima somatie
Astfei Tudor îi formeazá cgpitänii de cite ioo de panduri.
Hurmutaki-Nistor, XX, p. 544-
2 Iorga-D Arzeanu, p. 49.
3 Bibgrafia,polcovnicului Than !Scl mon p. 17.
4 Iorga-Izyo.ranu, p. /56-357.

www.digibuc.ro
 IZETIONLEEA RAZOOALEI IN OLTENIA
154

Meseria0i, negustorii §i mopenii care nu voiau sau nu

puteau servi ca soldati erau obligati sá pa-teasel ate 25 de lei
de om. Dintre tarani multi s'au inrolat ca sà scape de dajdii. Tudor
hotgräse ca toti aceia care se inscriu in Adunarea obOeascg. sg
fie scutiti de bir. Aceasta hotarare a servit ca mijloc de pre-'
siune impotriva recalcitrantilor. Vasile Moangg stoarce cu atâta
asprilne pe cei ce ramân pe loc incât multi se inroleaa numai
pentru a scapa de dajdii 1.
Cetele de panduri organizate de autoritatile locale pentru.
fi trimise impotriva rgzvratitorului sunt atrase in Wirea lui
Tudor sub cuvânt cä e construitá pe baza de firman, adicg cu
invoirea Portii ; recalcitrantii sunt inrolati cu forta.
Când Tudor apgruse la Târgu-Jiu, Clucerul Costache Ralet,
ispravnicul judetu.lui Mehedinti, trimise in grabg pe lògofetii Du-
mitrache Protopopescu i Dinu Bâldea sg aducä dela Bucure0i
pe Vistierul Crginiceanu i pe cgpitanii Dumitrache Co ltan
Nicolae Bolboacg, cu cei trei sute de panduri ai lor, care slu-,
jeau la Bucure§ti. In .doug doi emisari au fost cu ceata
comandatg la Cerneti, unde aflarg cg Tudor ajunsese 'la Cor-
cova. Ispravnicul Ralet i samqul Poroineanu tocmai se urcau
in carutg sà ftigg. la Craiova..
Cei trei cäpitani, la, care se alaturase i Protopopescu, se
indreptara spre Tâmna, pentru. a ie0 In calea lui Tudor care
se apropia de Strehaia. La Tâmna, au fost inconjurati de pan-,
duri 0 de Arnguti de ai Zaverei7, i somati s. se predea, el
au firman". Retran§ati inteo curte, Protopopescu i alt cgpitan
incearcá sà li se impotriveascg, dar, poveste§te. Protopopescu,
zavergii strigau pe nume pe panclurii n(qtri, fEnd iarg0 dintre
fratii kr, au inceput toti ai no§tri sà intoarca pu§tile cgtre mine,
zicând : cg i acum tin cu ciocoii ?" De fricg, Protopopescu s'a
fäcut mort", iar rebelantii" au patruns in curte, au pus mâna
pe Vistierul Crginiceanu, pe Coltan, pe- Bâldea i pe Protopopes-
cu, i-au M.-tut zdravgn 0 le-au luat tot ce- aveau : bani, eai
arme i haine, läsându-ne in 6:m4i ; iarä lui capftan Bolboael
cu toti pandurii lui nu le-au zis nimic rebelantii". Bolboacg era,
evident, inteles ea zavergii.
Du0 inaintea lui Tudor, la Strehaia, Vistierul Crainiceanu,
.

1 H urmuzak i-N isto r, XX, p. 6ro. Th. Vladimire.sco .. hat in

den fiinf Districten der kleinen Wallachey auf alle jene .die,nicht zWei
Mann zu seinem Truppenkorps stellen, ein Steuer, von 40 Piaster gelegt."Durch
diese MaassregeI wird seine VoIksmacht bedeutend.vetmehrt"..

www.digibuc.ro
 AGITITIA TABAITEABOL
155

Dumitrache Co ltan. au fost, din ordinul lui Tudor, bägati.

fiare i inchi0 in clopotnita bisericii, uncle se aflau i ciau§ul Is-
trate, Paul Nicolicescu si Bärbuceanu Prisäceanu. Dinu Idea
Dumitrache Protopopescu au fost pu0 la scris in -cancelaria
lui Tudor 1
Astfel, fAggduind pandurilor restabilirea privilegiilor de
care se bucuraserg inainte de domnia lui Vod.ä. Caragea, dintre
care cel mai important era scutirea de dájdii si de podvezi, clà-
casilor impgrtirea averilor cele rgu agonisite ale tiranilor
boeri" i incetarea mâncgtoriilor dreggtorilor, tuturor slobozenie
usurare de sarcini, Tudor a izbutit sA ridice in picioare toatg
Oltenia 0 sg-si constitue o armatA cgreia nici o fortg localg nu-i
mai putea rezista. Dar, inainte de a se simti stApan desávAr0t
pe situatie, Tudor mai avea de infruntat opozitia ocArmuirii dela
Bucure§ti.

1 Memoriile lui Dumitraehe Protopopescu din Severin, In A.ricescu, II

14 34-35.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL VII

,MASURILE GUVERNULUI CENTRAL

Mäsurile de represiune preconizate de Comitetul de oblg-

duire s'au dovedit ineficace, fiindcg au fost sabotate de ste-
ri§ti 0 de Pini, iar trupele trhnise impotriva lui Tudor, coman-
date de capitani afiliafi la Eterie, au trecut de partea rebelilor.
Astfel mgsurile guvernului n'au fgcut decât sg arate intinderea
complotului i g intgreascg pozifia lui Tudor.
I. COMITETUL PROVIZORIU DE OCIRMUI RE
La 15 Ianuarie, când avea incg minfile intregi si era in
dreptul säu", Alexandru Sufu constitui un comitet provizoriu
de oarmuire, compus din Mitropolitul Dionisie Lupu, din boerii
Gr. Brâncoveanu, C. Crefulescu, Gr. Ghica i Barbu Vgcgrescu,
la care Pini adäugase pe Vistierul Grigore Filipescu i pe marele
postelnic Iacovache Rizu. Dupg moartea lui Sulu, Comitetul
provizoriu lug in mäng cârma Statului, conform notificgrii con-
sulului rusesc care declarg boerilor ocârmuitori cà una din in-
datoririle slujbei 'sale" este a face pe cinstitele mgdulare ale
Comitetului de oblgduire, in deobste si in deosebi, rgspunzgtoare
pentru orice vgtámare star intâmpla obiceiurilor i orânduelilor
in,.fiinfg, precum i lini§tii ob§tii"
Comitetul provizoriu avea s. rgmâng in fiinfg o lung de
zile, rang la sosirea caimacamilor noului Doran (24 Februarie
1821). Competifiunea in jura-scaunului Tarn Române§ti a fost,
de data aceasta, mai aprigg ca de obiceiu. In baza hati§erifului
1 Pitacul lui Alexandra Sutu din 15 Ianuarie 1821, in E m. Virtos u.
Tador Vladimiresoa, pp. 70-71. Note lui Pini din 19 Ianuarie. 72-73.
Versiunea contemporand a notei lui Pini in N. I o.r g a, Izvoarele contemporane,
PP. 13-54 ; traducere modernä in A r ic esc u, II, pag. 114-115.

www.digibuc.ro
 158 MUD-RILE GIIVERNULUI CENTRAL

din 18/28 Ianuarie 1819, succesiunea revenea de drept fostului

Domn al Mold.ovei, Scarlat Callimachi. Dar fratele säu loan,
care era dragoman al Portii, râvnea de asemenea la scaunul
Tärii Românesti 1 In sfârsit, familia Sutu fäcea toate sforfárile
sä. obtina scaunul pentru fiul defunctului Doran, Nicolae, mä-
car pang la terminarea perioadei de sapte ani inceputä de
tatäl säu. La Bucuresti se spunea cá Doamna váduvá ar fi oferit
Portii treisprezece milioane pentru alegerea fiului säu 2. Pini
sustine din räsputeri candidatura beizadelei Nicolae Sutu i, in
actiunea sa a fost ajutat de treizeci i trei de tineri boeri care,
la 18 Ianuarie, i-au adresat o suplicA asigurându-1 cá in el îsi
pun toatá nädejdea in aceste vremuri turburi 8. Prin protectia
exercitatä asupra noului Domn, a cärui nulitate politicá era cu-
noscutä de toatä lumea 4, Pini ar fi ajuns staipan absolut al
Tarii. In cazul numirii lui Nicoale Sutu, spunea Fleischhackl, nu
va mai domni un voevod in Tara Româneascg, ci un consul rus
bate() provincie ruseascä" 5.
Cu toate intrigile abil ur4te ale lui Pini i ale boerilor
care-1 secundau, Poarta a numit Domn pe Scarlat Callimachi
(Inceimtul lui Februarie 182*. Dar, cum noul Dolma era insär-
cinat cu negocierile foarte spinoase ale Portii cu Rusia, ple-
carea lui a fost amânatà : el n'avea s'a: se urce niciodatä in
scaun. Evenimentele din Tara Româneasca aveau aducä.
disgratia i moartea. Problema de a face fatá unei situatii excep-
tionale a cäzut deci in intregime in sarcina Comitetului provizoriu.

II. PRIMELE MASURI DE ORDINE ALE GUVERNULUI

Primul act al acestui Comitet, dupä ce a trimis anafora
de instiintare cgtre Poartá pentru moartea Domnului, a fost
1 Depesa ministrului celor Doul-Sicilii din io Pebruarie 821, in A.
Otetea, Contribution a la Question d'Orient, p. 325.
2 Xreuchely care von Miltitz, 13 Pebruarie 1821 (H urmuzaki, X,
p. 1o3).
3 Hurmuzaki-Nistor, XXI pp. 537, 541-3. N. Iorga,
Domnul Tudor", p. 63.
4 "Scion toutes probabilités, ce dernier (Nicolae Sutu), qul est mil à tou
égards, et qui, pour se maintenir, se soumettrait avec une égale docilité aux
caprices du Divan et aux volontés trés prononcées du ( onsul général russe, Mon-
sieur de Pini, qui exerce un pouvoir presqu'illimité -clans les deux principautés,
l'emportera sur les dtux concurrents" (Miltitz catre Regele Prusiei, io Februarie
1821, In Iorg a, Acte §i frag., II, p. 563).
Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 537.

www.digibuc.ro
 M.A.EXTRILE DE ORDINE ALE GOTERNULIII 159

ia mgsuri de stgvilire a miscgrii lui Tudor. Boerii neinitiati

In planurile Eteriei au considerat la inceput mi§carea lui Tudor
ca o glumg, in tot cazul nu ca ceva mai gray decgt obisnuitele
intreprinderi tâlhgre§ti" are cetelor de haiduci impotriva cl-
rora era de ajuns sä trimitg o poterg. Ei au cerut deci mitro-
politului o anatemä scrisg impotriva lui Tudor Si. au pus pe
capul ltd un premiu de 50a piastri. Dar abia s'au luat aceste
mgsuri, §i sosi la Bucuresti §tirea cg Tudor a intrat in Cerneti
cu 1500 oameni, in cea. mai mare parte dezertori din Transil-
vania, a inlocuit pe ispravnic cu un orn al sgu §i a ocupat toate
ingnastirile §i cetätilel". La un caz atgt -de exceptional se im-
puneau mgsuri eceptionale. Stra§nice porunci au fost trimise
cgtre ispravnicatele de peste Olt ca sà facg strgjuirile necesare,
sà d.ubleze efectivele be§liilor fiecärui zabit §i sà imprästie pe
rgzvrätitori. Diimitrache Bibescu a fost orânduit comandir asu-
pra tuturor pandurilor diri judetele Do lj §i Mehedinti, iar in
judetul Gorj a fost trimis un anume sluger Costi, om devotat
al lui C. Samurca§" §i care locuia de mai multi ani in acel judet 2.
Misiunea lui era sg strángg toti pandurii din Gorj §i sà atace
garnizoana dela Tismana.
Patru cgpetenii de Atnguti, i anume Deliba§a Mihali, Bu-
lucba§a Iani, Hagi Prodan i serd.arul Iamandi Giuvara, fiecare
cu câte cincizeci de soldati plgtiti cu o lung inainte, au fost
oránduiti la Bucure§ti pentru a fi trimi§i unde ar fi fost ne-
voie de ei,jspravnicii judetelor Gorj §i Mehedinti, cele mai con-
taminate, au fost inlocuiti. Clucerul Nicolae Glogoveanu, numit
ispravnic de Mehedinti, demisiong de- indatà ce sosi la Craiova
§i vgzu ,-,apucgturile" lui Tudor 3. In locul lui fu numit cgmina-
rul Stefan Bibescu. La Gorj a fost orânduit Jostul comandir de
panduri, Barbu Vii§oreanu, dar, la -obiectia Divanului din Cra-
lova, el a fost mutat la Mehedinti §i, in locul lui, a fost numit
serdarul Dinu Wilteanu. Slugerul Ioan Solomon a fost insgrcinat
cu pa za Craiovei. Insarsit, locuitorii care s'ar fi lgsat aniggiti
de cuvintele rgzvrätitorului, au fost amenintati cu blesteme §i
afurisenii" de devil inalt al Tgrii, care califica pe tovarg§ii lui
Tudor de iabangii (vagabonzi) Mfg. Dumnezeu", iar pe cgpetenia
1 M. Popesc u, O. cit., p. 7.
2 Iorga-Dilrze ann, p. 5. Eurmuzaki-Nistbr, XX,
P. 539.
3 El 9i-a dat desigur seama de relatiile" lui 'Tudor cu site Puteri
mai mari" 91 a ggsit prudent si nu se compromitil printr'o actiune contrarL.

www.digibuc.ro
160 :MASDRILE GUVERNIILDI CENTRAL

räscoalei de orbitor al multimii", care rätä.ce#e lumea cu min-

ciuni" pentru asigura lauda i bunurile pämânte§ti".
Oricine Ii va da sprijin i ajutor, procurându-i arme, munitii
provizii, va fi aspru ped.epsit 1
Prin adresa lor din 30 Ianuarie, boerii 'ocârmuitori sfá-
tuesc pe Tudor sä. se ,lase de faptele sale, pägubitoare tärii,
aducätoare de smintealà lini§tei locuitorilor i pricinuitoare de
mare nevoie asuprVti.". In caz ea: se va supune, ei Il incrèdin-
teaza cu jurämânt cä vor interveni pe lâng6 Domnul tärii ca
treaca cu ved.erea urmarea ce a cugetat. Dacä nu se va
supune, va fi lovit de trupele trimise impotriVa. lui, apoi
osánda mortii va fi grozavä i cumplità, t a unui turburätor
amested.tor de lini§tea locuitorilor". Räspunsul lui Tudor
trebuia dat, in soroc de doul ceasuri, curierului ce-i adusese
scrisoarea boerilor. Adresa avea deci un caracter ultimativ.
Tudor a primit scrisoarea la 3 Vevruarie, dar n'a räspuns
decât a doua zi, la 4 Februarie. Experienta Ii arätase in ce mg-
surl zuvernul poate conta pe fidelitatea trupelor sale 0 ce va-
loare pot avea amenintárile lui. El discutá deci toate punctele
din adresa boerilor 0 le intoarce pe toate impotriva lor..
Norodul cel amärit i dosAdit al acestei ticäloase tari,
räspunde Tudor, atilt cei de loc, cât i cei sträini, väzând cà
stäpânirea subt care sunt incredinfati... i-a adus la cea mai de-
savâr0tä präpädenie, i, ne mai putând suferi arzimea focului
care ne-a pus pe capete, cu tolii intr' un gând s'au unit 0 s'au
hotarit sä se scoale cu mid cu mari i sä se adune in ora.0.t1
cel de cApetenie al färii i, acolo stând, 85. cearà impäräteased.
mire 2. El, Tudor, nu .s'a ridicat de bunä voia lui, ci §tiin-
du-mä norodul pe mine dintealte vremi, cà sunt un adevärat
fiu al patriei mele, cu silnicie m'au luat a le fi i la aceastä
vreme chivernisitor pentru binele i folosul tuturor". Supts cum
era, de indatä ce a primit porunca guvernului; m'am ridicat
pe loc ca sà plec ; iarà Adunarea norodului, nu numai cà nu
m'a läsat, ci. Ind; subt mare pazá m'a pus":
La acuzatia cä prin mi§carea lui tuftnirä lini4tea poporului,
Tudor räspunde cá, cetind poporului scrisoarei boerilor, cu un
glas täspunserä el aceasta nu este nimic pe lângä tiraniile cele
1 Textul, lu traducere germata, e redat de Hurmuzak i-N isto r,
XX, PP. 548-549. Rezumatul In N. I org a, Domnul Tudor" pp. 63-64,
2 A. ricesc u, II, pp. 50-51. N. Iorga, Izvoarele contemporane,
pp. 18-20.

www.digibuc.ro
 MASURILE DE ORDINE A_LE GIIVERNIILDI 161

.cumplite pe care le pgtimesc dela dregatori". cand, si de acum

dreggtorii i ocârmuitorii locului se vor purta tot ase-
-menea i Ilu vor inggdui pe norod cere impargteasca mira
Tentru lipsirea jafurilor si a tiraniilor, ei sunt hotgriti ca pe
toti jertfeascg ; pentrucà ei, din multg desnaddjduire, .sunt
mai bucurosi ca mai bine sä piarg cu totii decât sg trgiascg pre-
cum au trgit dela o vreme incoace".
Tudor terming cu nn apel la boeri, sà se facä patriopi
.adevarati, iar nu vrajmasi ai patriei, precum ati fost pang. a-
cum" ; sg opreasc g. pornirea armelor impotriva norodului i sg
imite pilda stramosflor Mr, adicg. sg vg invoiti cu norodul la
cererile ce face, pentrucg ei nu cer vreun lucru necuviincios sau
care sà nu fi avut, ci cer o dreptate care poate A D-strg de
mare lobos" 1
Insfarsit, boerii cautà sà batg. pe Tudor cu propriile sale
aduc aminte de catg slujbg i vrednicie au argtat
dupà vremi tagma pandurilor din cele cinci judete de peste Olt,
incât putem zice cg., in multe rânduri, s'an cunoscut izbgvitori
apargtori ai tärii de relele i nevoile ce o inconjuraserg, cu
chiar primejdia vietii Mr". Boerii palnanteni au dorit ca aceste
servicii, sg fie rgsplgtite cu facere de bine i privilegiuri din
partea Stgpânirii, potrivit cu slujba i cu vrednicia fieste-cgruia";
când. pandurii au fost aruncati in dajdie, ei s'au adresat cu
rugaciuni cgtre Domnii obläduitori ai tärii ca sa-i scoatg din
dgjdie mangâe pentru slujbele i ostenelile lor, rgma-
nand tot in starea ce au fost mai nainte". Alexandru Sutu era
tocmai sà dea curs cererii lor, când s'a imbolnavit si au rgmas
treaba nepusd in lucrare". Acum cá oblgduirea tgrii a rgmas in
.seama Mr, boerii cu slat de obste au chibzuit cu cat mai in
grab sa-i izbäveasca de sub jugul dgjdiilor". Divanul a dal deci
ispravnicilor ordin ca toti pandurii din judet, care vor fi fost
In slujbà dupg vremi, sg fie scutiti de ddjdii in veci i sa if
se aducà la cunostintä aceastä poruncd
Dar toate mgsurile de pacificare luate de guvern s'au do-
vedit ineficace. Garnizoanele dela Strehaia i Motru s'au predat
dup g. un simfilacru de rezistenjg. Trupele guvernului au trecut
de partea. rascoalei. Costi, trägand de-a dreptul la casa sa in
judetul Gorjul, unde locuia de mai multi ani, au Iat cu totul

1 Iorg a-D grze an u, pp. 32-34. Aricesc U, II, PP.

ricese u, II, pp. 57-58.

www.digibuc.ro
162 MAsuiILE GUYERNITECTI EfENTRAZ

in nelucrare poruncile ce i se däduse de Divan" 1. Stolnicul Barbu_

Vii§oreanu, trimis cu 20 de Arnäuti ai Curtii in judetul Mehe
dinti ca sá strangá câti panduri va putea, abia ajuns in Gorj,.
s'a intors la casa lui färd nicio ispravbi" 2
Dintre cäpitanii trinai0 impotriva lui Tudor, unul singur
§i-a luat misiunea in serios : stolnicul Dinu Bälteanu, isprav
nicul de Gorj, numit in locul lui Otetele§anu. Bálteanu venise
cu o ceatä de panduri la Cotofeni, in alutorul ArnAutilor stäpâ-
nirii. Dar, simtind duhul capilor" §i incredintându-se de corn
plicitatea lor cu Tudor, fugi noaptea la Targu-Jiu, unde intálni
pe slugerul Costi, cu 200 panduri, §i in§tiintä Divanul din Bucu-
re§ti de toate constatärile ce fäcuse. El ar fi fost primul care re-
velä stäpänirii secretul conspiratiei §i trädarea cdpeteniilor Ar-
näutilor 3.
Informat de actiunea lui Bálteanu, Tudor trimise pe Du-
mitru Garbea la Targu-Jiu, cu 400 .de panduri, ca sà spargä
ga§ca boerilor greciti" ce intrigaa acolo impotriva lui. Dinu Bäl-
teanu, colegul säu Gheorghe Väcärescu, slugerul Costi §i alti boeri
au cäutat sä scape fugind in munti. Dar aproape de mänästirea
Lainici au fost ajun§i din urmä de Garbea §i, afará de cei doi is
pravnici, au fost prin§i toti §i inchi§i in rnânästirea Tismana, iar
cei douä sute de panduri ai lui Costi au fost incorporati in armata
lui Tudor 4.
Inaintarea lui Tudor §i defectiunea trupelor guvelLamen
tale au produs panicä la Craiova. Ora§ul a inceput a se sparge".
Alarmat, Divanul se adreseazd, la 31 Ianuarie, ocArmuirii din
Bucure§ti cu cererea sá intâmpine, cu orice mijloc, intinderea
Boerii ocarmuitori rdspund, la 2 Februarie, printr'o
severá mustrare pentru lucrurile nesnuite §i pline de mic§orime
de suflet" ale Craiovenilor §i-i indeamnà sá se inarmeze cu chipul
cel mai bärbätesc §i. intelept... Aicea tot ce trebuia sá se facá s'a.
fäcut cu prisos" 5.
III. MISIUNEA VORNICULUI NICOLAE VACARESCU
Comitetul provizoriu §i boerii de ob§te hotäräsc totu§i sä..
trimitá impotriva lui Tudor pe toti Sarbii §i Bulgarii at-Mori
I Iorga-Cioranu, p. 236..
2 Ibidern, p. 237.
3 Fotino, p. 27.
4 Ibidem, pp. 27-28.
5 Iorga-Dfirzeanu, p. 25...

www.digibuc.ro
 MISITINEA volorrcum NICOLAE VACARESCII 163

in slujba Statului. Capitanii Iordache Olimpiotul, loan Far-

mache i Hagi Prodan, considerati ca cei mai devotati 0 mai vi-
teji, au fost insarcinati cu. conducerea expeditiei. Odata cu ei
au plecat Deli-Bap. Mihali, Tufecci-Bap Bozin i Buluc-Bap.
Ghencea, cu o suta de oameni. P1àtii inainte i aprovizionalt
cu toate cele necesare, ei au fost expediati cu po§ta pentru a se
uni cat mai repede cu trupele stapânirii din Oltenia.
Comandant suprem al tuturor acestor trupe a fost orânduit
Vornicul Nicolae Vacarescu, pe care Divanul Il tia cu durere
de patrie, cu iscusinta i cu bune mäsuri" 1, dar pe care publicul
nu-1 cuno§tea decal ca bun cäläret 0 bun vânator", de0
reclise Cocoptul". El avea sa coordoneze masurile Comitetului
provizoriu 0 ale Divanului din Craiova 0 era inzestrat cu depline
puteri pentru a stavili turburatoarea mi§care" a lui Tudor. In-
särcinarea lui a fost adusa la cuno§tinta Divanului Craiovei, aga-
lelor ogeacului i pandurilor printr'o adresa din 2 Februarie 2.
In ace1a0 timp, Ob§teasca Adunare a clerului 0 a boerilor"
se adreseazà consulului general al Rusiei dela Bucure§ti aduce
la cuno§tintä cà, fata de inaintarile uria§e ce pe tot minutul le
face räzvratitorul", nu mai vad alt leac deca interventia armatei
turce§ti. Adresele care paplele dela Vidin i Nicopole fuseserl
intocmite §i nu se a§tepta decât incuviintarea consulului pentru.
a fi expediate. Mehmendarul (Comisarul) pentru primirea o§tilor
a fost numit i s'au dat dispozitii pentru constituirea magaziilor
de aprovizionare. Consulul Rusiei le anuleaza pe toate. El arata.
boerilor cà Hati§eriful din 1802 cheza§ue§te tarile amandoua.
impotriva oricarii calcari de hotare". El recunoa§te cà hati§eriful
admite exceptia de forta majora., când, adick siguranta tdrii
este amenintatä de o primejdie mare §i dupd ce stdpiinirea a in-
trebuinÇat toate inijloacele localnice spre a o mnlatura" ; pe baza
scrisorilor Divanului Craiovei, el mai recunoate ca masura pre-
conizata de Ob§teasca Adunare a clerului 0 a boerilor" e sin-
gurul mijloc de salvare. Dar lasa intreaga raspundere a urmärilor
in sarcina Adunarii, fiinded, daca aceasta ar fi intrebuintat mai
putina zaverd 0 mai pulinà intârziere in chibzuirile sale pentru
treburile ob§te§ti, nu s'ar fi ajuns la masurile extreme" 3.
Boerii au trebuit sà renunte la interventia Turciei i sa
Iorga-Dârzeanu, p. 26.
2 Ibidem, pp. 26-7-27.
3 Iorga-Darzeanu, pp. 29-30. Textul In HurninzakI-
Nistor, XX, pp. 537-538.

www.digibuc.ro
164 MASI:MILE GIIVERNIILUI CENTRAL

ia ei mäsurile cerute de imprejuräri. Cea mai urgentä era sä se

inläture frica §i bänuiala de primej die din sufletul Bucure§te-
nilor. CAminarul Sava, Serdarul Iordache §i. cäpitanul Farmache
au fost insärcinati cu paza ordinii in capitalä §i, pe lângh." o§tirea
orânduità, li s'au dat 600 hargiuri, de tocmit imediat din Bul-
garii sälä§luiti in tarä cu familiile §i namestiile lor §i. din alti oa-
meni pe care ii vor cunoa§te vrednici de arme" §i de care se vor
face ei in§i§i cheza§i räspunzätoiil.
Dar, la cererile tot mai stäruitoare ale Craiovenilor, ser-
darul Iordache §i cApitanii Farmache §i Ianache, cu douä sute
din cei §ase sute de hargiuri adunati, au fost trimi§i in Oltenia
sä se uneasca cu trupele ce erau deja concentrate acolo.

In acela§i timp, boerii ocârmuitori reiau negocierile directe

cu Tudor. Ei trimit pe Paul Macedonski ca sä indemne pe fra-
tele sälu Dumitru §.1 pe Tudor sä inceteze cu mi§carea bor. Ei adre-
seaz5. lui Tudor §i. o scrisoare printr'un lipcan expres. Tonul lor
e de dojanä §i de amenintare. Urmärile ce faci sunt urmäri ráz-
vrätitoare, iar nu de patriot cum zici, pentrucä turburi norodul.
Ii dai in osânda judecätii ca pe ni§te insotiti la fapte rele §i, in
loc de a-i face bine, precuM zici ca-ti este râvna, ii vei aduce mare
foc §i peire la cap"... Astfel din pricinä-ti se vor pricinui omoruri
§i värsare de sânge a cre§tinilor nevinovati". Boerii revendicä
apoi pentru ei termenul de patriot, cu care Tudor i§i justifica
actiunea. Patrioti suntem noi, ceici niciodinioard n'am voit vdr-
sare de siinge. i te hulim, cu osebire intr.' aceastä. vreme, când
te faci pricinuitor acestei värsäri, in vreme ce starea in care te afli
nu te iartei' sit' faci acest /el de lucru cu iniflocul pe care-1 crezi" 2.
Ce insemneazg aceste cuvinte din urmä. ? La ce fac aluzie boerii ?
La conditia inferioarä a lui Tudor, a cärui obligatie primà e su-
punerea, §i la ajutorul Rusiei ? Naum Râmniceanu vorbe§te in
Istoricul Zaverei de aluziile lui Tudor la ajutorul Rusiei §i la o
intelegere cu Moldova 3. Boerii au §i scris Domnului Moldovei
§i Mitropolitul Dionisie Mitropolitului Veniamin, dar n'au ob-
tinut decât un räspuns evasiv. Abia dupä intrarea lui Ipsilanti
in Moldova s'au dumirit ei cä relatia" se referea in adevär la
acesta §i la Mihai Sutu.

i Iorg a, pp. 30-3/.

2 DArzeanu, p. 35.
3 Biserica ortodoxei romdnd, vol. XXIII, p. 427.

www.digibuc.ro
 MISIIINEA VORNICCLIJI NICOLAE VACAREscu 165

Tudor a räspuns prin Pavel Macedonski, care a acut boe-

rilor si un raport verbal asupra misiunii sale. Tudor cerea, priu
graiul trimisului säu", trei lucruri pentru a inceta orice miscare :
I. Incetarea cu desävârsire a mâncAtoriilor din tarä ;
2. Despägubire pentru locuitorii ce s'au nedreptätit" ;
3. Garantii de imunitate pentru el §i. pentru cei de pe lângä
dânsul, si plata unora din oamenii sAi." 1. Pânä la primirea räs-
punsului, Tudor va sta pe locul in care se aflä, färl a se misca
mäcar cu o palmä".
In ceeace priveste despägubirea näpästuitilor si päzirea
dreptätii", boerii se declar ä. cu totii intr'aceeasi cugetare" 1 Ei
hotäriserä deja sä trimità cercetätori, pe cari ii si gäsisem din
oameni vrednici si cinstiti, ca nu numai sä cerceteze fata cu lo-
cuitorii si cu ceice se vor fi aflat in dregätorii, ci incA sä si in-
toarcg inapoi celor ce vor fi näpästuiti jafurile ce vor fi cercat.
Dar s'au poprit aceastä lucrare, din pricinä a.' ai turburat satele
§i tahturile dregätoriilor cu amägiturile ce ai pus in lucrare. Indatä
insä ce iti vor inceta netrebnicele urmäri, sä. §tii 01 o asemenea
urmare negres'it trebue sä se fad., pentrucä o cere iubirea de drep-
tate". In ceeace prive§te garantiile de amnistie, boerii socotesc
CA e mai bine sà a§tepte sosirea caimacamilor noului Domn. Atunci
i se va trimite incredintarea in scris, printr'un trimis anume 2.
Conditiile derizorii pe care Tudor le-a prezentat ocarmuirii
ar denota o enormä naivitate, dacä ar fi sincere. Ele läsau intact
regimul impotriva cäruia pretindea cà s'a ridicat. 0 anchetà or-
donatà si executatä de beneficiarii regimului si o vagI promisiune
de amnistie aveau oare sä dea satisfactie miilor de tárani spoliati §i
maltratati care s'an ridicat la chemarea lui Tudor cu strigAtul
Träiascä dreptatea ?" Dar este evident c5, Tudor negocia pentru
a câ§tiga timp, in vederea sosirii lui Alexandru Ipsilanti si a os-
tilor rusesti. Iar sentimentele boerilor ocârmuitori se väld rim-
1 Anaforana boerilor catre Scarlat Calimah la I org a, Izvoarele, p. 43.
In rAspunsul lor catre Tudor, boerii rezumä in cloud puncte cererile acestuia :
Unul cA, supt numire de bun patriot, ceri indestularea napAstuirilor ce ar
fi cercat locuitorii si temeinicA päzire a dreptAtii ; si, altul, incredintare cu
jurAmant din parte-ne cl si viata-ti va fi sigurepsitA si oarecari folosiri si
drepte ImpArtAsiri vei dobandi si vreo cAtiva oameni din ceice îti vor fi alA-
turati cu asemenea clutare se vor privi din partea stApAnirii, si, pfing Ili va
veni acest rAspuns, vei sta pe locul intru care te afli, fArA de a te misca
mAcar de o palmä" (I o r g a-D A rz ean u, pp. 36-37).
2 Scrisoarea boerilor din 9 Februarie. N. I org a, Izvoarele, pp. 36-38.
A ric ese u, II, pp. 64-65.

www.digibuc.ro
166 MASIIRILE GIIVERNIILIII CENTRAL

pede din anaforaua lor cätre Voda Scailat Callimachi, din ziva
urmätoare, io Februarie, in care Tudor este tratat de talhar",
räzvrätitor", fad:tor de rele" i vrgjmas", care trebnie sfä-
ramat", la nevoie, cu preaputernicul brat al ImpärgOei" 1
In timpul acestor negocieri, Vädrescu ajunse trupele gu-
vernului la Serbänestii Domnesti din judetul Olt si-si continua
drumul impreung cu ele. Dar inainte de a fi ajuns la Craiova,
el trimise pe Aelibasa Mihali, Tufecci-Basa Bozin i Buluc-Basa
Ghencea la Cotofeni, cu ordin expres de a se uni cu trupele lui
Ioan Solomon si ale serdarului Diamandi si de a astepta acolo,
jdrii a se m4ca, sosirea lui Iordache Olimpiotul cu restul trupelor.
Dupg instructiile boerilor ocarmuitori, Nicolae Vgcgrescu
a incercat ori s'a prefäcut cg incearcg sà dezarmeze pe Tudor
prin mijloace pasnice i apoi sä induplece pe locuitori a intelege
cu intregime inselgtoarele sale povgtuiri, dupä care sg-si vinä
in cunostintg i cei ce pang acum s'au intovgräsit relelor sale
cugetäri" 2. El a trimis lui Tudor o gcrisoare din care acesta n'a
inteles decât c5. toate pornirile cele vrgjmäsesti ale mai marilor
nostri, cari le-au pornit asupra patriei, le grämädesti asuprg-mi ;...
ci, pre semne, D-ta pre norod, cu al cgruia sânge s'a hränit
s'a poleit tot neamul boeresc, Il socotesti nimic ; i numai pre
jefuitori Ii numesti patrie !... Dar dacá este tagma jefuitorilor
dreaptä, i norodul vinovat, cum de nu trimiteti D-stra i pe la
invecinatele neamuri ca sg vedeti pe cine categorisesc, pre norod
sau pre D-strA ?" Tudor inchee cu un apel la amintirea pärintilor
lui VAdreScu, care niciodatà nu s'au ridicat cu arme de moarte
impotriva patriei" i il invitä la o intrevedere pentru a discuta
orânduelile pe care le asteapta norodul. Fiindcg norodul nu
cere altceva decat numai o dreptate ce poate fi folositoare
tagmei boeresti" 3.

Proclamatiile lui Vgdrescu pentru lämurirea norodului au

avut acelasi rezultat : tgranii continuau sà ingroase rândurile
partizanilor lui Tudor.
Dar când toate preggtirile de luptg au fost terminate si
VAdrescu se pregâtea sg atace tabära lui Tudor dela Tântäreni,
sosi un curier dela Bucuresti cu ordinul de rechemare a lui VA-

1 N. Iorg a, Izvoarele,pp. 38-44. A ric es e u, II, pp. 67-72.

2 Iorga-Darzeanu, p. 26. Aricescu, 11,pp. 61-62.
3 Iorga-D firzeanu, pp. 47-48.A ricese u, I, pp. 74-75.

www.digibuc.ro
 INSARCINAREA Rmorrurt CONSTANTIN SAIIIIRCAS 167

.càiescu 1 care, de0 ginerele lui Bäleanu, afiliat sau cel putin
la curent cu scopurile Eteriei, 1'0 luase rolul de pacificator in
.serios i, cu zelul lui intempestiv, ameninta sà strice socotelile
Eteristilor din Bucure§ti 2.
'IV, INSA RCINA REA VORNICULW CONSTANTIN SAMURCA5
Guvernul l-a rechemat i l-a inlocuit cu Vornicul Constantin
Samurca§, unul din membrii cei mai insenmati ai Eteriei gre-
cesti". OM obscur din Constantinopol" 3, Constantin Satnurcar,
_a venit la Bucuresti in timpul domniei lui Constantin Ipsilanti,
care l-a numit caimacam al Craiovei. In timpul râzboiului ruso-
turc din 1807-1812 a ocupat functia de vistiernic §i, pentni
serviciile aduse armatei rusesti, a fost decorat cu ordinul fân-
tului Vladimir. Piind bärbat cu invAtâturä §i ritorid.", ambi-
tios i energic, insurat cu o pämânteancA, a urcat repede toatá
scara onorurilor si s'a mentinut in slujbe sub toti Domnii. Vodä
.Caragea i Alecu Sutu fâceau mare caz de talentele lui si Il con-
sultan in toate chestiunile financiare. l avea reputatia, pe de-
plin justificatà, de a §ti sá mulgä si o vacb: stearpà. El a cumpârat
in 1819, Ciorogârla domneascä in care Caragea investise peste
un milion si jumâtate de piastri.
In 1807, el organizase un corp de 3000 panduri care luptaserâ
in rândul Rusilor. Relatiile sale cu Tudor Vladimirescu de atunci
dateazà. Samurca§ era In corespondentà cu un d. Pignot care-i co-
munica stiri politice din Viena §i primea pentru aceasta 2.800
florini pe an. Aceste relatii aceau din el o autoritate i in materie
Fotino, p. 24.
2 Dupà versiunea oficialá, Vácárescu .ax fi dat ordin trupelor guverna-
inentale sà atace tabgra dela Tânt5.reni. Dar la primele focuri, ArnIutii lui Tudor
1ncepur5. s5. strige : Incetati cu focurile cá suntem toti crestini, i ne-am sculat
numai pentru lege si dreptate", Arnautii din cele douá tabere incepurä a se
imbrAtisa, i capitanii furá siliti sá se retrag5. la Cotofeni. (I or g a- D â r ze an u,
.p. 51. Hurmuz air i-Nisto r, XX, p. 554) V5.c5xescu inform& guvernul
ale cele intamplate, aaturând i scrisoarea primità dela Tudor, i declara" cá cu
trupele ce are nu poate tine piept rebelior. Mai verosimil e c5. i Nicolae Wed-
Irescu era eterist. El a rámas la Bucuresti, a semnat petitia boerilor catre
Rusia i Cartea de adeverire data' lui Tudor. (C. r ic ese u, II, pp. 128
133). Dimitrie Macedonski, la intrarea sa In Bucuresti, la casa lui a tras. (H u r-
muzaki-Nisto r, XX, p. 577).
3 H111.13111Z aki-Nist r, XX, -pp. 512-513. N aura R m-
nic e an n, Istoricul zaverei (Bis. crt. rotn., XXIII, p.p. 428-429. D. Bodi n,
Tudor Vladitnirescu )S i Constantin Samurce4 (In amintir.a lui C. Giurescu, Bu-
curesti, 1944, pp. 157-165).

www.digibuc.ro
168 MASURILE GUVERNELIII CENTRAL

de politicA externá. Insärcinatul de afaceri al Rusiei la Constan-

tinopol, baronul Strogonof insu§i,11 aprecia destul pentru a se tine-
in relatii permanente ci el.
Samurca§ fusese in §ase rânduri caimacam al Craiovei, cuno§-
tea foarte bine firele häläduitorilor acelor pärti" §i se zicea
in stare sä restabileascä ordinea: prin mijloace pasnice, fàrà vár-
sare de sânge. El era inzestrat cu depline puteri §i ducea §i carte
deschisá de iertdciune pentru Tudor 1
Samurca§ anuntä cá a intrat in tratative cu Tudor indatä_
ce sosi la Craiova, dar cà exigentele acestuia sunt atât de exa-
gerate incât nici nu indrázne§te sä le spunä, sigur fiind cd nu vor
fi primite. Tudor cere anume, in afard de 70.000 pia§tri, pe care
Ii reclamä de mai mult timp dela guvern, o sumä enormä ca des-
págubire pentru sine §.1 pentru ai säi 2. Samurca§ ceru Divanului
sä-i trimitá prin curier expres 172.000 taleri, färd altä explicatie.
Boerii ar fi amânat, dupä obiceiul lor, trimiterea banilor, dacá
Pini n'ar fi fácut presiune asupra lor 3. A§a, s'au executat §i,
la 25 Februarie, i-au trimis 102.000, iar a doua zi restul de 70.000
lei. Dar, adaugä. Dârzeanu, se vede cd, cu un chip de farmasonie
fiind izvodirea acestei turburäri, nicio ispravä nu s'a fácut" 4.
In adevár, rezultatul misiunii lui Samurca§ n'avea sá fie-
decât sä intäreascà pozitia lui Tudor, punându-i la dispozitie
bani §i trupe noui tocmai pe acelea care erau menite sä-1 corn-
batá. Imediat dupá sosirea sa la Craiova, Samurca§ a intrat in
corespondentd cu Tudor §i i-a trirnis 90.000 lei prin Hagi Prodan,
care a §i rämas de atunci in tabära räsculatilor. Saraurca§ a ex-
pediat apoi pe cäpitanii Iordache §i Farmache la Cotofeni, pentru
a se uni cu trupele de acolo,,dar le-a poi uncit sd nu inceap5. cumva
lupta inainte de a fi primit instructii in acest sens. Toate mäsu-
rile de prevedere au fost deci luate pentru ca eroarea dela Motru
sä nu se mai repete.
Intre Cutofeni §i Tântäreni era o distantá de patru ore.
Iordaa.e trecea adeseori, noaptea §i pe ascuns la Tântäreni, pentru
a se satui cu Tudor §i se intorcea la Cotofeni in revársatul zorilor,
dupá ce, de fiecare datd, läsa lui Tudor o parte din trupele §.1 din
proviziile sale 5.
1 Iorga-Dfirze anu,
Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 555.
3 M. Popescu, op. cit., p. 20.
4 Iorga-D'arzeanu, p.
5 Fotino, pp. 26-27. Iorga-Cioranu, pp. 245.

www.digibuc.ro
 MISIIINEA VORNICULIII CONSTANTIN SAMITECAS 169

lug Tudor, adättgä cu naivitate Cioranu care ne-a pas-

trat acest amdnunt, cu toate fägäduelile ce va fi dat lui cäpitan
Iordache, in inima sa a ramas fierbinte si hotärit Român pentru
patria sa. Asemenea a adormit Tudor si pe Panariotul Samur-
cat" 1. In realitate, totul s'a petrecut dupá un plan prestabilit.
Soldatii din tabära dela Cotofeni dezertau noaptea in tabära dela
Tântäreni.

Toti aceia care doreau mäsuri energice impotriva rebelilor

sperau cä lucrurile se vor schimba de indatá ce vor sosi caima-
camii domnesti. Poarta era de aceeasi pärere si, cum Scarlat Ca lli-
machi se afla hicà retinut la Constantinopol de negocierile cu Rusii,
se grábi plecarea celor trei caimacami desemnati de Callimachi
in persoana lui Costache Negri si. Stefanache Vogoride pentru
Bucuresti, si a lui Iancti Satnurcas pentru Craiova. Caimacamii
au sosit la Bucuresti in ziva de 23 Februarie (7 Martie st. n.) si
au tras de-a dreptul la Mitropolie, unde era sediul guvernului
provizoriu 2 Ei aduceau firmane care-i autorizau sä facd apel
la pasii serhaturilor impotriva rebelilor.
A doua zi dupä sosirea lor, ei au tinut o consfätuire cu
boerii asupra másurilor de luat pentru restabilirea ordinei si li-
nistei si au hotärit sá ceará intrarea trupelor turcesti. Dar, desi
hotärirea a fost aprobatä de toti, aducerea ei la indeplinire a fost
amânatá, cäci boerii au inceput sä soväe si sä se gândeascá la
urmäri, mai ales c'à scrisori primite dela Samurcas läsau sä se
creadä intr'un aranjament pasnic. La rândul lor, caimacamii,
pretextând. cä nu cunosc 'hied imprejurárile, nu luau nici o ini-
tiativä, ci stäteau pasivi si asteptau ca boerii sä dea un räspuns
categoric si unanim cu privire la aducerea trupelor turcesti 3.
Si mai surprinzätoare a fost atitudinea caimacamilor fatä
de o notificare a consulului austriac, Fleischhackl. Acesta tri-
misese pe cancelarul Udritzky sä intrebe pe caimacami ce au
de gând sä facá in cazul unei crize de guvern, fiindcä el (Pleisch-
hackl) nu va recunoaste cleat guvernul instituit de Poartd, iar
dacà acesta va fi rästurnat, el isi va suspenda functia. Spre
marea mea uimire, scrie Fleischhackl, postelnicul Negri a räs-
puns numitului Cancelar (Udritzky)... cä se mirà de declaratia
1 Iorga-Cioranu, p. 245.
2 Hurmuzaki, X, p. II2. Hurmuzaki-Nistor, XX, 5, 555.
3 Postelnicul C. Vlahutzi cAtre socrul sau I. Caragea, la Pisa, Sibiu, 5/17-
Martie z821, in M. Popesc u, op. Cit., p. zo.

www.digibuc.ro
tl 7 0 mAsuRILE GUVERNCILIII CENTRAL

mea, intru cat el credea cb: Austria e de acord cu Rusia in tot

ce se petrece aici"1.
Explicatia acestei stranii atitudini a caimacamilor ne-o da
Doamna lui Mihai Sutu, inteo scrisoare Care tatál ei, fostul
Domn Ioan Caragea. Caimacaraii au declarat imediat dupà 'so-
sirea lor la Bucuresti cá fac parte din Societate (din Eterie) si
stiu totul in legäturä cu Tudor. Astfel ei au linistit spiritele. Cine
ar fi putut spera ea Negri, Vogorides, Iancu Samurcas sä fie de
mult membri ai Societdtii !" 2... Cazul caimacarhilor lui Scarlat
Callimachi aratä cat de intinse erau ramificatiile Eteriei si cu
cata abilitate au fost sabotate toate mäsurile preconizate impo-
t-riva lui Tudor.
Când a aflat de sosirea caimacamilor 3, Samurcas s'a in-
tors si el la Bucuresti (in noaptea de 5 spre 6 Martie) si, inati-
§ându-se Divanului, a arät4t eä nimic n'a putut sdvarsi nici
prin puterea armelor, nici pin dare de bani". Boerii Divanului
väzând cà toti Arnäutii trimisi impotriva lui Tudor s'au unit
cu dânsul si cà banii care trebuiau sä-1 dezarmeze mai mult 1-au
intärit, au inteles, spune Naum Râmniceanu, cá Samurcas a
voit sà stingd para focului cu untdelemn" Samurca§ a f ost in-
vinuit cá jumätate din banii care i-au fost trimii sà cumpere
_pe Tudor i-ar fi bägat in buzunar. Dar acuzatia e gratuitä., fiindcà
chitanta din 5 Martie prin care a restituit vistieriei suma de
35.887,6 taleri, din cei o sutä saptez.eci si douä mii taleri care
s'au trimis Domniei sale la Craiova", ni s'a pästrat 5.
Pentru a dovedi sinceritatea eforturilor sale, Samurca§
prezentä Divanului corespondenta ce avusese cu Tudor 6 §1. 1.111
1 1"1 ur mu'z ak i-Nis t or, XX, p. 570.
2 M. Popescu, Contribuliuni documentare, p. 19.
3 Hurmuzaki--Nistor, XX, p 557.
4 Bis. ort. rfl., XIII, p. 344.
5 Era. Virtosu, 1821, p. 65.
6N aumR. âmnice anu afirmA, in legAturA cu misiunea lui Samurcas,
.cA acesta, dupAce s'a intors la Bucuresti, f Ara nicio ispravA, zicând cl nepu-
tând s5. intoarcá gândul lui Tudor, a dat banii unui Ragi Prodan, SArb de IângA
Teodor, fiindcA i s'a fiigAduit sä omoare in taing pe Teodor, si incredintA Samurca§
Toe boeri cA negresit se va omori Teodor in putine zile si se va intemeia obsteasca
liniste". (Biserica ort. Tom., XIfl, p. 343)
Intr)o scrisoare din 28 Pebruarie, adresatà unui mare boer, care desi nu
numit, e fArA indoialA Constantin Samurcas, Tudor se plânge cA boerul, dupA ce
1-a invitat sA vinA la Craiova, a trimis pe Hagi Prodan sA.-1 omoare pe el, pe
-Tudor, §i sl-i nAimeascA oamenii pentru cAimAcamie, plAtind, noaptea, ciite
.250-26o taleri de fiecare Asnäut si ate 500-600 taleri de fiecare of iter. Com-

www.digibuc.ro
 INSARCINAREA VORNICULITI CONSTANTIN SAMURCA$
171

rezumat al propunerilor pe care acesta i le fäcuse. Fotino le-a

rezumat in cinci puncte :
1. Boerii velii ai Divanului sà intervinà, prin anafora care
Poarta otomaná, pentru desfiintarea obiceiului de a se trimite
Domni numai dintre sträini i pentru restabilirea dreptului de
a se alege Domni dintre pàmânteni, ca, odatd cu aceasta, sà
inceteze grelele dájdii i nesuferitele împiläri fäcute de dânOi
asupra
2. 0 armatà de 12.000 sä se organizeze, pe cheltuiala
pentru mentinerea ordinei i lini§tei interne.
plotul ar fi fost denuntat de un SArb devotat lui Tudor. CercetArile ar fi desco-
-perit la Hagi Prodan contractul" incheiat intre acesta i boeri, i, fdrA inter-
ventia becherilor", Hagi Prodan ar fi fost fAcut bucati de norodul infuriat.
(E m. Virtos u, Pagini 01' revo'td Ed I , pp. 43-45).
Se poate intemeia pe aceste date acuzatia de incercare de asasinat adusg
lui Constantin Samurca i pretinsului lui complice, Hagi Prodan, cum a facut-o
D. Bodin ?. Zvonul a circulat si la Bucuresti, in legAturA cu misiunea lui Samur-
ca i Pleisclahackl 1-a consemnat in raportul sAu din 17 Martie. Vornicul Sa-
murcas, scrie Pleischhackl, a sosit noaptea târziu dela Craiova la Bucuresti,
f5xá sA fi putut duce la indeplinire planul, pe care, dupd propria sa narturisire,
li formase de a prinde sau omori pe Tudor si pentru executarea cAruia primise
dela guvern, la cererea sa, 170.000 lei. Planul n'a izbutit fiindcA sefii ArnAntilor,
Iordache i Iamandi, au trecut de partea räzvrAtitorului, cu trupele lor cu tot
(H urmuzaki-Nisto r, XX, pp. 569 57o). Tot Pleischhackl noteazá
c5. la Bucuresti lumea era incredintatä cá cei 150.000 piastri (in realitate172.Ooo)
ceruti de Samurcas aveau sA serveascA lui Tudor pentru a pregati unirea tru-
pelor sale cu Eteristii care veneau din Moldova (Ibidem, p. 562, Cf. Sup/. I4, p. 314).
Un alt observator strAin, Popovich, scrie cA boerii ar fi amânat, dupA obi-
ceiul lor, trimiterea banilor ceruti de Samurcas, dacA n'ar fi fost siliti de o auto-
ritate mai mare, adicA de Pini (M. Popescu, Contributiuni documentare,
p. zo). Trebue sá amintim cá Nicolae VAcArescu a fost rechemat i inlocuit
-de Samurcas tot in urma interventiei lui Pini. Care era scopul acestei manevre ?
SA punA la dispozitia lui Tudor o sum5. mai mare de bani scosi chiar din vistieria
Statului. Pentru aceasta era nevoie de un maistru in diplomatie ca Samurcas.
Povestea cu omorul e una din farsele de care abundA istoria Eteriei.
De remarcat cA niciunul dintre intimii lui Tudor, nici Cioranu, nici Chiriac
Popescu, nici Izvoranu nu stiu nimic de incercarea lui Hagi Prodan, desi fapta
lui stâmise furia norodului, care era sA-1 linseze de nu interveneau Sârbii lui 1
De altfel nici Naum nu credea in povesfea cu omorirea lui Tudor, pe care o de-
clarg minciuni slabe i copilAresti" i, dupA Naum, n'au crezut-o nici boerii.
In al doilea rând, Hagi Prodan a fost dintre toate cApeten.iile de ArnAuti cel mai
intim colaborator al lui Tudor, care i-a arAtat i dupg pretinsul complot, o *Mere-
dere desávârsitA. La audienta din 4 .Aprilie a lui Udritzlci la Tudor, Hagi Prodan
-era de fatA, de0 intrevederea avea un caracter strict confidential urmArind sA son-
deze pe reprezentantul Austriei cu privire la o eventualA schimbare de front
-care sä separe miscarea lui Tudor de a lui Ipsilanti. Slugerul Tudor si Hagi

www.digibuc.ro
 172 MAE-MULE GUVERNITLIII CENTRAL

3, Därile sâtenilor sä se fixeze pe §apte ani, fa'râ ca in interval

sä se mai poatà face vreo schimbare.
4. Sä se ierte tuturor locuitorilor birurile pe trei ani, afarä
de obligatiile ce le au fa-VA de proprietari.
5. Sd se verse lui Tudor 500.000 lei pentru intâmpinarea
cheltuelilor militare i sá i se promitá c'd i se vor da i In viitor
sumele de care va avea nevoie pentru sustinerea o§tirii sale.
In caz de acceptare a acestor conditii, Turdor cere sä i se
dea o declaratie scrisä i sá i se trimit'al câte un reprezentant dela
fieca re isnaf.
Boerii nici nu socotird aceste propuneri demne de räspuns.
Dar, cuplinsi de teamâ, trimisera Portii un al doilea arz cerând
ajutor pentru infrânarea miscärii lui Tudor. In acela§i timp s'au
Prodan, scrie Ugritzki, tinura sg exprime din nou farg de mine asigurarea lor
.de supunere §i devotament pentru Poartä §i sg-mi comunice ea chiar dacii
Tudor §i Prodan ar fi convin§i cà Ipsilanti ar fi intreprins actiunea sa cu vointa
conlucrarea curtii imperiale ruse§ti, dan§ii In nici un caz nu ar face cauzg
comung cu mi§carea greceascg" u r mu z a k i-N is t o r, XX, p. 587).
Omul care, dupg Fleischhackl, era insotitorul credincios §i inseparabir al Iui
Tudor, pe care acestail asocia la planurile sale cele mai secrete, putea fi asasimil
plgtit de boeri ca sg omoare pe Tudor ? i dacg ar fi fost aya, Tudor i-ar mai fi
acordat increderea sa, chiar dacg 1-ar fi iertat ?
D-1 Bodin explica prin mgrinimia Iui Tudor faptul cg Hagi Prodan a
fost iertat : Din fericire, compIotul a fost descoperit, iar cel ce I-a pus la cale,
tratat cu mgrinimia §i dulaul cre§tinesc ce innobileazg intreaga vieatg a Vladi-
mirescului". Toti cei ce au urmgrit cariera revolutionarg a lui Tudor §tiu cg
numai mgriuimos §i inspirat de duh cre§tinesc n'a fost. Bulucba§ii Iova §i Ienciu
§i capitanui Urdgreanu au fost executati numai fiindcg au rezistat vointei lui
Tudor.
D-1 Bodin mai adaugg cg Samurca§ fuge la Brayov la apropierea lui Tudor
de Bucure§ti. Adevgrul, e cg Samurcay pleacä la Brayov, odatä cu Pini §i cu o
searnä de boeri, dupg dezavuarea mi§cärii eteriste de tarul Alexandru §i de teama
intrgrii Turcilor I Ora.
Banff pe care Sarnurcay if primise dela Divan furg in cea mai mare parte
trirni§i prin Hagi Prodan lui Tudor §i pentru a justifica intrebuintarea lor s'a
inventat povestea asasingrii lui Tudor prin Vagi Prodan. Citit cu atentie, textul
lui Naum justifica aceasta interpretare, singura conciliabiVg cu tot ceeace §tim
pang acum despre rolul lui Samurcay §i Eagi Prodan in mi§carea revolutionarg
eteristg.
Scrisoarea lui Tudor n'avea decal rostul de a confirma versiunea lui
Samurca§ §i va fi figurat printre scrisorile pe care, dupg Darzeanu, Samurca§ le-a
prezentat spre justificare divanului. Astfel istoria cg Samurca§ ar fi urmgrit
uciderea lui Tudor prin Hagi Prodan, mai inainte ca Tudor sg fi rupt cu Ipsilanti,
trebue consideratd ca o legendg. In realitate nu era vorba cleat de : Spiegel-
fechtereyen aus denen Niemand als der Eingeweihte klug werden kann"
(Fleischhackl, Loc. cit., p. 582).

www.digibuc.ro
 CAZDL DELA BENE6TI 173

intocmit scrisori atre pasii dela Serhaturi. Dar consulul rus,

prevenit de Samurcas, opri pe Bäleanu i pe alti boeri de a semna
cererea, i astfel ocarmuirea a fost silità sá renunte i de data
aceasta la interventia trupelor rusesti.
Dupà capitularea mânästirii Motru, Tudor nu mai era de-
cât la opt ore depärtare de Craiova, unde nu mai rAmâseserâ
dedt divanitii caimacamului, päziti de slugile lor. Boerii ocâr-
muitori se temeau 61, dad 0 acestia ar fi siliti sà fugâ, toate
judetele Olteniei ar ddea sub stâpânirea rAzvrätitorului.
Pentru a preintâmpina primejdia aceasta, Divanul Craio-
vei recurse 0 la zabetul Olteniei. La amenintarea acestuia cà
va veni singur s5.-1 loveasd cu trupe impârätesti, Tudor räs-
punde : Toatâ raiaua impäräteascä din aceastá tarä, ne mai pu-
tând sufed prà ile i jafurile ce li s'au fácut de care mai mafii
lor, s'au sculat ivpotriv5.-le". Norodul n'are nicio pricinâ cu
oamenii impâràtesti, nici cu alteineva, de aceea zabetul nu poate
sä ridice armele impotriva raialei credincioase i supine Prea
Inaltei Porti, färä sà se expunä, urgiei Sultanului 1.
La 22 Februarie, Tudor a päräsit tabära dela Tântä.reni
lasând la o parte Craiova, s'a coborât incet spre Slatina. El
îi potrivea inaintarea dupa a lui Ipsilanti, cu care era in co-
respondentà 2. In proclamatia sa din 16 Martie, Tudor pomeneste
de armata lui Ipsilanti, care trebuia sä fi sosit, pe sub munte,
la Focsani.
Când s'a aflat la Bucuresti d Tudor a trecut Oltul, banii
Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica i Barbu Väeärescu, logo-
fátul stefan Bellu i vistierul Ioan Manu au apucat drumul
Câmpinei spre Brasov, urmati in curând de vornicii Grigore
Iordache Filipescu, Constantin Samurcas, Alecu Ghica si hat-
manul Nicolae Mavru 3.

V. CAZUL DELA BENE5TI

Spaima lor era in parte motivatá de excesele comise de

trupele lui Tudor. Cazul cel mai caracteristic este acela dela Be-
nesti. Vreo opt familii boeresti s'au retras la conacul lui Ior-
dache Otetelesanu din Benesti i s'au intärit acolo de frica unei
cete de 73 Arnauti ce se desprinsese din ostirea lui Tudor. Când
1 A ricescu, II, I). 77.
2 Ilie rotino, p. 59.
3 Iorga-Darzeanu, pp. 55-57.

www.digibuc.ro
174 MISITRILE GIIVERNITLIII CENTRAL

Costache Samurcas sosi la Craiova cu misiunea ocârmuirii de

a opri inaintarea lui Tudor, boerii dela Benesti 1-au intrebat ce
sd facg : sg rgmâng la Benesti sau sg fugg §i ei peste gra
nitä ca alti boeri. Samurca§ le-a rgspuns sà fried de
Tudor, cg el nici nu omoarg, nici nu jefueste pe nimeni, dar
sd se pgzeascd de hotomanii ce s'au rupt din ostirea lui.
Boerii s'au apticat sd facd metereze la ferestre, sa ridice
zid intre stâlpii foisorului si in clopotnita bisericii din apro-
piere. Nici n'au terminat bine lucrgrile de apgrare si au fost a-
tacati. Arndutii au impresurat curtea si au inceput a trage din
pistoale. Cu rebelii venirg si sgtenii cu topoare §i tgiarg câtiva
stoburi in dosul grajdului si slobozirg caii prin curte." Doi Ar-
nguti incercarä scoatä din curte, dar boerii comandarg foc
si-i doborirä.
Noaptea, spre Miercuri 23 Februarie, boerii izbutirg sà
trimitg o scrisoare lui Tudor si sg.-1 cheme fn ajutor. A doua
zi sosi la conac Hagi Prodan, care, cunoscut fEnd ca omul lui
Tudor, inspird asediatilor destuld incredere ea sá i se predea :
ei i-au dat armele, caii si tot ce i-a plácut din lucrurile bor.
Dar abia a plecat Hagi Prodan la conacul lui Nicolae Ote-
telesanu, unde se stabilise, si sosirä cApitanii Iova si Ienciu, cu
Arngutii lor si cu multime de ydrani, care umplurd. curtea. Cum
boerii nu mai aveau arme, Arndutii au ngvglit in case, i-au
jefuit de tot ce le mai rämase si i-au lgsat numai in cgmgsi.
Rebelii dgdurà foc grajdului si sopronului, sub care strânseserg
toate trgsurile ca sd ardd lemnul si sd poatg lua fierul, si se pre-
gâteau sá facà de seamä proprietarilor, când Tudor _sosi la mar-
ginea satului si fgcu cunoscut cg acela care se va atinge de boeri
cu moartea se va pedepsi.
Boerii furd condusi la conacul lui Hagi Prodan, unde se
dusese si Tudor cu oastea sa, compusg numai din cálgreti. Tudor
le exprimg regretul sgu de cele intâmplate si-í satui sá se re-
fugieze la mângstirea Horezu. El dä.du poruncg sd li se pung_
la dispozitie sase care cu boi si doisprezece panduri care sg-i
insoteascg pang la Horezu, si le ddidu §i 200 lei din punga sa,
ca sg aibg de cheltuiald 1
Dupg aceea, Tudor strânse pe toti Arngutii si-i trimise sub
escortä la Slatina, la II Martie, unde ajunsese si el, cu Prodan.
Macedonski. Joi diminea.ta, Tudor chemg la dânsul, in gasa-
1 A ric esc u, II, pp. 77-89. Descrierea lui Iordache Otetelesanu.

www.digibuc.ro
 CAEIIL DELA BENEST1 175,

protopopului judetului, Fe bulucbasa Iova. In odaie, lipitä de

pereti, era garda uciderii", compusä din 45 oameni foarte gro-
zavi", i comandata de Sârbul Chiliac Popescu. Membrii acestei
garzi erau imbräcati in haine roii, inarmati cu pusti scurte, cu
pistoale i cu iatagane. Mihai Cioranu, aghiotantul lui Tudor,
care ne-a pastrat aceste interesante amanunte, spune cä nici
când erau trupele pandurilor in mars, nici când stationau la
un loc, nimenea n'o vedea, nici nu stia unde se afla aceasta
garda, decât numai la executli de ucideri, atunci iesea ea ca
din pämant implinea lucrarea poruncitd" 1.
Tudor stätea intins pe pat 0 oferise aghiotantului säu Cio-
ranu i comandantului artileriei, Cacaleteanu, care se aflau de
fata, dulceatä i cafea, apoi trimise sa cherne pe bulucbasa Iova.
Acesta veni indata 0, cum era foarte inalt i spätos, a trebuit
sà se aplece ca sä poata intra pe usa strâmta : Dar indata i
s'a aruncat streangul de gat de cdtre garda ce päzea inauntru
fiind dezarmat de Chiriac i lungit jos, intr'acel minut fu
descapätinat de seful aratatei garde, in ochii lui Tudor. Dupä
aceea, ascunzând trupul sub patul un de sedea Tudor, a trimis
acesta de a chemat i pe bulucbasa Ie nciu 2, care, cum a intrat
in odae, a avut si el tot soarta tovaräsului sau".
Tudor a poruncit apoi ca, infipte in pari, capetele celor
doi vinovati sà fie expuse in vederea intregii otiri. Iar el, adre-
sându-se pandurilor i Arnaufilor, in0rati in douà rânduri, le-a
explicat cà miscarea lui nu este indreptatd impotriva boerilor,
ci, din porunca impäratului Alexandru, impotriva Turcilor, pen-
tru mantuirea noastra si a intregului nearn crestinesc. Deaceea ori-
cine se va deda la jafuri si la omoruri va pati ca Iova i ca
Ienciu 3.
Tudor a trimis apoi capetele celor doi cäpitani la Benesti
sä dovedeascä boerilor cä, desi nu e din sânge de evghenist, tot
sirnte durerile celor evghenisti", i ca cugetul lui n'a fost, nici
este a se urma unele ca acestea". El roagä pe boeri ca sà punä
capetele la raspantii spre pilda si a altora" informeaza cä

1 N. I org a, Izvoarele contemporane, p. 25 8.

2 In text : Hristea. In titlul capitoiului : Stoiciu. Deci e evidentd gresaa_
de trauscriere. Ex culia a avut loc la Slatina, dupa Ilie rotino. Din memoria
lui Iordache Otetelesanu si din a lui Dumitracke Protoropescu (A ric esc n.
IL pp. 34-47 si 77-89) rezultá cá faptul s'a petrecut la Oteteit§i. (Cf, V.-
Papacostea, Hie Fotino, Loc. cit. p. 105).
3 Aricescu, II, p. 95.

www.digibuc.ro
176 MASURILE GIIVERNULIII CENTRAL

le trimite toate lucrurile ce s'au putut gäsi la tâlharii ce i-au

jefuit.
Exemplul a impresionat pe cei ce se inrolaserd in oastea
izbävirii" numai pentru a präda. Maiorul Ciupagea, Protopo-
pescu i alti unsprezece, toti parte boereascá, väzând capetele
celor executati de Tudor, au fugit peste Olt 0 au prins doi
zapcii, cärora le-au luat caii, armele i vreo trei-patru mii de
lei". Apoi, aflând cä un cäpitan, anume Barbu Tapu, i vreo
panduri, vin dela Câineni, unde au tinut drumul la multi
boeri i i-au jefuit, maiorul Ioan Ciupagea le-a propus sä le
tinä calea : cà acum e vremea ; cä cum au luat altii dela noi,
sä luàin i noi dela ei". i asa au fäcut : I-au luat in pusti,
dinainte i dupà urmä" i i-au prins pe toti, si le-au luat tot
ce jefuiserà : cai, arme, argintärii, haine boeresti i banii". Apoi
Protopopescu s'a intorS acask unde a fost atacat de alti pan-
duri : ed aya era vremea, pe imp2qcat" 1.
La ii Martie, Tudor ajunse la SIatina i se opri câteva
zile acolo pentru a astepta trupele cApitanilor Iordache, Far-
mache i Solomon. Acolo se hotäri Ca Tudor, Iordache si Far-
mache sà meaigsd. la Bucuresti, iar Solomon sä se intoarcä. la
.Craiova i, cu trupele ce i se vor pune la dispozitie, sá impie-
dice intrarea Tuicilar in Oltenia. Incä de a doua zi Ion Solo-
mon se intoarse la Craiova, intäii mânästirea Jitianu i lasä. la
Craiova o ceatä de panduri, iar el cu grosul trupelor sale asezä.
tabära Iângd Craiova
Iordache i Farmache, au fost trimi inainte, pe cloud
drumuri diferite, pentru a täia boerilor calea de retragere din
Bucuresti 3, primul a luat-o prin Pitesti i Gäesti, al doilea prin
Talpa i Vadulat. Cetele lor de Arnäuti comiserà, in tot cursul
drumului, cele mai mari excese : violuri, jafuri, tâlhärii, spargeri
.de biserici, atentate impotriva organelor fiscale si administrative
etc. Arnäutii lui Iordache Olimpiotul, intâlnind pe vistierul Ste-
fan Bilciurescu, iesind cu sotia sa din satul Clejani, 1-au dat jos
.din cArutk i-au luat tot, läsándu-1 pe el i pe nevasta lui, numai
in camasi. Ceilalti, trecând prin Pitesti i prin Gäesti, au luat
tot ce au gäsit : cai, arme, borfe, bani". Apoi s'au abätut pe
.1a Târgoviste, unde au stors dela ispravnici o sumä de bani,
A. ricese u, II, pp. 37-38.
2 Biografla polcovnicului Solomon, p. 16. .A. ricesc u, I, p. 140.
3 Rapoarte consulare engleze, I, p. 457.

www.digibuc.ro
 EMIGRAREA 130ERILOR 177

0 au jefuit tot ce au putut. In sfar§it, coborând spre Bucure§ti,

au prins pe ztpciii plä§ii Cornätelul i i-au despoiat de tot. La
mo§ia atiturile au jefuit casa clucerului Iordache De§liu luau-
du-i §aluri, argintärie, cai, arme i bani... La mo§ia Cärsteasca
au jefuit pe Fundateanu §i l-au bdtut de moarte ; in satul San-
dagiu, au jefuit pe Bujoreanu i pe bejenarii ce se refugiaserd
acolo 1
De indatä ce au ajuns la Bucure§ti, Arnäutii au cerut sà li se
pläteascA solda. Vornicul Gheorghe Filipescu le-a ráspuns cä Vis-
tieria e goalä, fiindca prin toate judetele incetase plata däjdiilor.
Arnäutii nu vor sä audá de nimic ; dela sosirea lui Ipsilanti in
Moldova, ei incep sä ridice capul, sà se arate cu ursuzlâC"
sa nu mai cunoascä nicio stäpänire ; ei amenintä. pe Filipescu
cu moartea. Acesta cere un rägaz de câteva ore pentru a se
sfätui eu Mitropolitul i cu boerii Divanului i, profitând de r5.-
gaz, se duce cu Samurca§ sä se plângä consulului Rusiei. Pini
cheana la sine pe Iordache §i-1 mustrd pentru faptele Arnäu-
tilor säi care pot compromite cauza Eteriei 2
Aflând cä Alexandru Ipsilanti a sosit cu Adunarea sa la
Foc§ani, chipitanul Iordache, Deliba§a Mihali 0 Aga Ghencea, cu
o trupg de 600 oameni au pornit, la 25 Martie st. n., intru in-
tämpinarea lui 0 la 26 dimineata au fost la Ploe§ti. La apro-
pierea lor, orà§enii, instruiti de jafurile sävár§ite de ei aiurea,
.se ridicá impotriva lor cu arme i le interzic intrarea in ora.§.
Ei tree Teleajenul i, dupä un scurt popas la Bucov, lasá dru-
mul mare la dreapta i o iau pe sub munti la Buz4u, pentru a
nu se mai expune la prindri ca aceea dela Ploe§ti 3.
VI. EMIGRA REA IMERILOR
La vestea inträrii lui Alexandru Ipsilanti In Ora, exodul
boerilor se inteti. Alarmate, isnafurile se strâng la Curte, unde
erau adunati boerii i caimacamii, i intreabä de cauza acestor
Iorga-Dârze an u, pp. 54-55. Acelasi lucru '51 sustine i Pleisch-
-hackl. Auf dem Lande werden von denen Anhängern des Farmaki, Gentsi
Aga und Capitain Iordaki abschäuliche Gräuelthaten verübt Reisende und ruhige
Bewohner werden rein ausgeplündert und sogar Weiber und Mädchen geschändet.
-Miter den Anhängern des Thodor soll die beste Marnszucht bestehen, in dem
-dieses Oberhaupt, sichern Nachrichten zu folge, bereits 53 Mann, die Prevel-
-thaten auszuüben sich erlaubten, aburtheilen und erschiessen liess" (II u r m u-
.z aki-Nisto r, XX, p. 577).
2 Iorga-Dirzeanu, p. 57.
3 A. ricesc U, dupä Potino, I, p. r42.
12

www.digibuc.ro
178 MASURILE GITVERNITLIII CENTRAL

turburäri. Boerii Ii incredinteazä cu juramanturi" cä nu e ni-

mic §i-i sfatuesc sa-§i vada de treburi, caci pentru strajuirea..
paza politiei sant intocmite destule puteri". A§a s'au potolit
pentru moment spiritele.
Dar, in fiecare noapte se strecura dintre haremurile boe-
re§ti, ie§ind pe tainä din politie §i cacerdisindu-se in partile mun-
telui". In urma unei fal§e alarme ca vin Turcii, s'a facut mare-
spaimä. §i turburare In politia Bucure§tilor ; au inceput, ziva nä-
miaza mare, a fugi toti in toate partile, §i era mare jale sà fi
vazut femei cu copii in brate, oameni cu desagi la spinare, a-
lergand sä iasa din politie mimai cu trupurile... i, fiecare in-
carcand prin care, au ie§it din politie, apucand care incotro
putut, vestind de ce fug, incotro merg §i care le este spaima.
Dintre care unii s'au dus la manastirea Cäldäru§ani, unii la schi-
tul Cernica, unii la schitul Tigane§ti, unii la Ploe§ti §i unii la
Välenii de Munte, unii la Campina §i alii la mo§iile lor, cercand_
cu totii greutatea vremii ce era : noroiu, zäpacla §i ninsori cu
ploi amestecate 2".

Autoritatea centralá n'a fost deci mai norocoasá decat au-

toritätile locale din Oltenia in sfortarile lor de a stavili mi-
§carea lui Tudor Vladimirescu. Comandantii trupelor trimise im-
potriva lui fäceau parte din complot §i au trecut cu trupele lor
de partea rascoalei. Iar mijlocul care ar fi putut innabu§i in-
stantaneu mi§carea n'a putut fi pus in lucrare din cauza opo-
zitiei lui Pini, cu care Tudor era in legatura neintrerupta 2. Ma-
rele vizir, inteo scrisoare catre contele Nesselrode, a caracterizat
exact situatia spunand : Consulul Rusiei... prin diferite demer-
suri contradictorii pe langa agentii guvernului, cu scopul de a
nu permite intrarea trupelor Inaltei Porti in tara pentru a a-
lunga pe rebeli, a impiedicat multa vreme aceastä. intrare" 3.
Tudor Vladimirescu a putut deci sá inainteze spre Bucure§ti fara
sá intampine cea mai mica rezistenta..

1 Iorga-Dârzeanu, p. 54.
2 Unmittelbar von dem russischen Consulat begiinstiget, welches unun.
terbrochen von Thodor Wladimixessk Boten erhielt und an Dan absandte"._
(H urmuzaki-Nisto r, XX, p. 722. Raport din 18 Iunie 1822).
3 N. Iorg a, Acie gi fragmente, IL pp. 584-585. Scrisoarea e din 28-
Iunie 1821.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL VIII

MISCAREA ETERISTA IN MOLDOVA

Lumea politicä spera cà sosirea noului Domn, Scarlat Cal-

limachi, va pune capät turbuarilor din Tara Româneasck când
un eveniment mult mai gray s'a produs in Moldova I.
I. INT RA REA LUI I PSILANTI IN MOLDOV A

In seara zilei de 22 Februarie (6 Martie st. n.) 1821, Ale-

xandru Ipsilanti, in uniformá de general rus, trecu Prutul la
Sculeni, insotit de vreo 20 persoane, printre care fratii sái Gheorghe
Nicolae, §i cumnatul säu, printul Gheorghe Cantacuzino-De-
leanul, colonel in armata rusá i aghiotant al generalului Ben-
nigsen. Pasportul lui Ipsilanti era semnat de contele Nesselrode,
ministrul de externe al Rusiei, iar al lui Cantacuzino de Cata-
cazy, guvernatorul Chisingului 2
La granita Moldovei, Ipsilanti a fost primit de o gardä de
200 Arnäuti, care l-a condus pana la Ia§i, unde a descins la
Dom nita Ralù Cantacuzino, mama printului Gheorghe 3. Dar
1 The Times, II Aprilie 1821 (Rapoarte consulare engleze, vol. III, p. 1).
2 Hurmuzaki, Supt. 11, p. 316. Briele eines Augenzeugen der Grie-
chischen Revolution, Halle, 1824, p. 28.
3 Locul descinderii lui Ipsilanti a dat loc Ia confuzii, din cauza impreci-
ziunii informatiilor. Vice-consulul prusian, Harte, scrie cA Ipsilanti a fost gäz-
duit la Domnita Ralu", fArg altà precizare. (H u r ni., X, p r ro). Dragomanul
sAu, Raimondi, scrie, la 1/13 Martie, cA generalul Ipsilanti locueste la Galata".
(Ibid., p. 115). Iacovachi Rizo spune c5. Ipsilanti a descins la Marghioala Can-
tacuzino (Histoire de la Grace etc., p. 188). N. Iorg a credea cA Domnita
Ralu" era o Callimachi (H u r m., X, p. roo). Consulul Austriei, Raab, spune cA
Ipsilanti a fost gAzduit la Ralu. Cantacuzino (H u r m., XX, p. 556). Precizarea,
lui Pestel (H u r ni., Supl.19, p. 316) cA Ralu Cantacuzino era mama printului
Gheorghe permite a rezolvi chestiunea in sensul lui Raab.

www.digibuc.ro
180 MI$CAREA ETERISTA IN MOLDOVA

peste douà sau trei zile s'a mutat in frumosul palat al tatälui sail.
dela Galata, de unde dateazâ proclamatia sa din 25 Februarie 1.
Arnà'utii §i servitorii domne§ti au trecut de partea lui Ipsilanti 2.
In aceia§i noapte un incendiu a izbucnit in cartierul Podul-
Ro§u, färä sä i se fi putut determina cauza. De§i focul a fost
stins repede, lumea a ramas pe sträzi, neindräznind sá se culce
inainte de revârsatul zorilor, parcä ar fi fost cuprinsg, de presenti-
mentul unor mari nenorociri. Nu e deloc exclus ca focul sä fi fost
pus pentru a distrage atentia publicului dela miscärile Eteri§tilor 3.
In noaptea sosirii sale, Ipsilanti avu o intalnire cu Mihai
Sutu in casa postelnicului Iacovachi Rizo. El a dat cele mai ca-
tegorice asiguräri cä in urma lui vin 70.000 de Ru§i. Fag de
vice-consulul austriac, Raab, el a declarat cá scopul mi§cärii
sale e sä libereze Grecia de sub jugul otoman §i ca impäratul
Rusiei se mägule§te cu nadejdea ca.' sfortarea sa de a ridica o
natiune atât de bung §i de veche ca a Grecilor se va bucura nu
numai de sprijinul impäratului Austriei, ci §i de al celorlalte Pu-
teri aliate *.
Ipsilanti a comunicat lui Rizo intentia sa de a desfiinta,
printr'o proclamatie, toate privilegiile de clash.' din Principatele
române. Rizo a obiectat cä o asemenea mäsurá ar ridica impo-
triva lui toata populatia Tärilor romane§ti. Dela prima clasà
a boerilor pang la targovetii ora§elor, dela Mitropolit panà la
ultimul calugär, toti au privilegii. A le desfiinta, inseam/1A a
ataca stgrile cele mai influente, ceeace ar starni impotriva Dom-
niei Voastre un popor ignorant §i incapabil sa, aprecieze gene-
rozitatea intentiilor voastre" 5. Proiectul acesta trebue apropiat
de apelul lui Tudor impotriva clasei boere§ti : ele aceau parte
din tactica revolutionarg. a Eteriei.
Ipsilanti se lasa convis de argumentele lui Rizo §i, a doua
zi, publicä alt manifest tiparit clandestin la Chi§inäu e. El de-
1 A ricesc u, II, pP. 97-98.
2 Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 556.
3 Hurmuzaki, X, p. rro.
4 Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 556.
5 Iacovachi Rizo Néroulos, Histoire moderne de la Grice,
Genéve, 1828, p. 289.
6 Afirmatia lui Rizo (p. 29o) e confirmatá si de Cla. Bagot, ambasadorul
Angliei la St. Petersburg : , I am informed (but of this I have no certain infor-
mation) that the Proclamation of Prince Ipsylanti is dated from Kichinau, which
is within the Russian Territory" (Rapoarte consulare engleze, vol. I, P. 448).
G. G. Gervinu s, op. cit., vol. I, p. 183.

www.digibuc.ro
 INTRAREA LEI IPSILANTI IN MOLDOVA 181

dara ca nu face decal sä sträbata 'raffle românesti in drum spre

Grecia i indeamnä populatia sa-si vadd linistita de treburi,
fiindca siguranta averilor i persoanelor va fi garantata". De
Turci sä nu se teama, fiindca vor fi aspru pedepsiti de o pu-
tere strasnicd", dad. ar indrasni sa calce teritoriul tarii. Ipsi-
lanti renunta deci la prima lui intentie de a ridica masele po-
pulare si de a le asocia la miscarea Eteriei. Aceastä bruscä
schimbare aratä lipsa totala de reflectie si de sens politic a
comandantului suprem". Ipsilanti n'a avut curajul sà an-
gajeze populatia Tarii Românesti inteo actiune cu adevärat
revolufionará care sa declare razboiu privilegiilor boeresti i abu-
zurilor administrative si sà deschida táranilor robiti un viitor
mai omenesc. El a rämas deci strain de sufletul poporului si a
jignit i pe boeri prin atitudinea lui distanta i rece 1. Pe lânga.
aceasta, Ipsilanti mai comitea gresala de a compromite public
onoarea tarului care, la Laybach, tocmai se straduia, impreuna
cu ceilalti membri ai Sfintei Aliante, sá innabuse miscärile re-
volutionare din Italia, si silea guvernul rus sa-1 dezavueze.
La 24 Februarie, Ipsilanti a dat alte douà proclamatii, una
catre Greci, Moldoveni i Munteni, a doua catre fregii Socie-
tätii amicale" pe care-i vestea cá toata Grecia a ridicat armele
chema sa se inroleze in armata izbavirii 2 Ipsilanti prezenta
rascoala tuturor provinciilor grecesti ca o revolutie planuita de
mult, pregatita de mai multi ani de societäti secrete si patrio:
tice i ajunsa acum la maturitate, ceeace, pentru partizanii Sfin-
tei Aliante, era un motiv in plus de a o dezaproba 3.
In acelasi timp când vorbea de ajutorul Rusiei, el prezenta
Grecilor, ca o pilda vrednicä de utmat, popoarele Europei care
au luptat pentru drepturile i libertatea lor". La prima apa-
litie a legiunilor patriei, continua el, Giecii vor vedea cäzând
anticele coloane ale despotismului in fata drapelelor lor victo-
rioase... Sangele tiranilor va curge ca o jertfa expiatorie i pla-
cuta manilor unui Epaminonda i unui Thrasybul, unui Mil-
tiade i unui Leonida". Un dusman care ar fi voit à piarda

A. St er n, Geschichte Europas von 1815 bis 1830., Berlin, 1913, Vol. II11
p. 201.
2 Text in C. Aricesc u, II, 1p. 92-93. T. Codresc u, Uri-
A. ()fete a, Contribution c) la Question d'Orient,
cariul, V, pp. so-91 §i 94.
IP. 336-337-
3 The Times din Ir Aprilie 1821. (Rapoarte consulare engleze, vol. I,
P. 453).

www.digibuc.ro
182 31113CAILEA ETEBISTA IN MOLDOVA

cauza Eteriei in ochii Rusiei i Austriei n'ar fi putut inventa

fraze mai potrivite 1
In aceiavi zi, 24 Februarie, Ipsilanti i Sutu au scris tarttlui
la Laybach pentru a-1 pune la curent cu ultimele evenimente
a-i solicita sprijinul. Ipsilanti aräta cä, impins de datoria care
Patrie vi de ultima dorinta a tatälui sari, a ascultat apelul sem-
nat de vase sute de mii de notabili din toate clasele i provin-
ciile Greciei" i s'a pus in fruntea mivcàrii care tinde sá scu-
ture jugul stäpâtririi otomane. Anarhia din Imperiul otoman
razboiul Portii cu Ali-Pava din Ianina intäresc curajul Grecilor ;
ovtile Sultanului sunt bâtute in Epir, Suliotii i Parganiotii se
intorc liberi in tara lor ; toate provinciile Greciei sunt pline de
apârâtori ai libertätii : nici o putere din lume nu va putea opri
acest sbor generos al Grecilor !" El îi exprimä credinta câ Pro-
videnta va ocroti cauza Grecilor i cà Impäratul Rusiei este
sortit &Ai punà capât suferintelor poporului grec. Nu respingeti,
Sire, rugAciunile a zece milioane de crevtini !" Ipsilanti inchee
prezentându-vi demisia din toate serviciile M. Sale vi solicitând
protectiunea imperialà pentru mama, fratii i rudele sale 2. Seri-
soarea era redactatä in sensul intelegerii dintre Ipsilanti i Ca-
po d'Istria.
Aluzia la rAzboiul Portii cu Ali-Pava era b justificare a
momentului ales pentru deslAntuirea rãscoalei, iar apelul celor
zece milioane de crevtini" la protectia Rusiei reamintea tarului
fägAduelile de atâtea ori reinnoite crevtinilor din Imperiul oto-
man. Era un procedeu indirect de a insinua cA scadenta acestor
fägâclueli a sosit. Dar ceeace se putea spune inteun act secret
nu se putea trâmbita inteo proclamatie. Deaceea, aluzia mani-
festului din 24 Fevruarie la sprijinul Rusiei a fost considerat
chiar de Ruvi, ca o profanare" 3.
Tot dela Iavi, Ipsilanti a scris baronului Strogonof, am-
basadorul Rusiei la Constantinopol, aproape in aceeavi termeni
ca i tarului, vi a recomandat in modul cel. mai insistent consu-
lului general Pini sá vegheze ca slugerului Tudor Vladirnirescu
1 G. Ger inu s, op. cit., I, p. 184.
2 A. Prokesch-Osten, Geschichte des Abfalls der Griechen vom
türhischen Reiche im lahre 1821 und der Gründung des hellenischen Königreiches.
Wien, 1867, vol. III, p. 61-62.
3 Expresia e a lui Strogonof. Cf. A. Otete a, Contribution a la Ques-
tion d'Orient, p. 335. N. Iorg a, Acte i fragmente, FI, p. 567.

www.digibuc.ro
 BOERII SI IPSILANTI 183

*.ä, nu i se clinteascä nici un fir de pär in cap 1 Recomandatie

de prisos, cum am väzut.
Scrisoarea Domnului Mihai Sutu atre tarul Alexandru
respird mai putiná incredere &cat a lui Ipsilanti. El roagä pe
Impärat sà ia sub protectia sa o tara care, in diferite epoci, da-
torat salvarea i propäsirea bunävointei M. Sale". Grecii din
IVIoldova s'au pregätit de mult de luptä, ca i fratii lor din restul
Imperiului otoman, si el insasi ar fi alergat in ajutorul patriei
sale, dacä Moldova n'ar fi expusä la cele mai mari primejdii dupä
plecarea lui Ipsilanti. Dezarmarea" Turcilor din Iasi i eveni-
mentele din Galati, adaugg el cätre contele Capo d'Istria, ar
putea indemna pe Musulmani sá facg: iruptie in Moldova pentru
a räzbuna pe coreligionarii bor. Un coif) de armatd rusesc e in-
dispensabil pentru siguranta Moldovei", de aceea cere tarului
sg. ordone generalului Wittgenstein sà intre cu trupele sale in
Moldova 2.
- ATITUDINEA BOERILOR PAM DE IPSILANTI
In aceeasi zi, Mihai Sutu a convocat pe toti boerii la spä-
täria cea mare a Curtii i, dupá ce le-a prezentat un tablou al
situatiei, le-a propus sä imbrätiseze i ei cauza Eteriei ca, prin
acest mijloc, sg." poatá dobändi eliberarea tárii de sub Turci. S'au
intocmit adrese care tarul Alexandru, cätre baronul Strogonof
cätre generalul Wittgenstein, prin care se cerea interventia
trupelor rusesti. Boerii erau atät de convinsi de complicitatea
Rusiei incat au semnat, raja' sovgire, adresele propuse 3.
In acelas timp s'au sgvarsit acte care trebuiau sä facà ire-
parabilä ruptura intre Turci i rebeli. Toate insigniile autoritätii
turcesti, ca drapele, tuiuri etc., au fost inläturate i inlocuite cu
embleme revolutionare. In noaptea de 23 spre 24 Februarie, Turcii
din Beilic, au fost arestati, dezarmati i mAceläriti. Din vreo
de Turci cati se aflau la Iasi, ca negustori sau soldati in garda
domneascá, numai Bas-Besli Aga si doi neferi au scäpat cu vieata,
refugiindu-se la Curte, i vreo sapte negustori adäpostiti la con-
.sulatele sträine 4.
Hurmuzaki-Nisto r, XX, p. 558. Dafür zu sorgen, damit
Sludgiar Todor Wladimiresko such nicht ein Haar gekriimmt Werde".
2 A. Prokesch-Osten, III, pp. 63-65.
3 N. Iorga, Acte i fragmente, II, p. 571.M. Drághici, Istoria
Mcldcvei II, p. 114.
4 I. Bianu, Catalogul manuscriptelor romdne§ti, I, p. 644. Hurmu-
z aki, X, p. ir,. Hurmu zaki-Nisto r, XX, p. 557.

www.digibuc.ro
184 MISCAREA ETERISTA IN MOLDOVA

Aceiasi soartä au avut-o Turcii din Galati, ceeace dovedeste-

câ' s'a procedat dupà un plan prestabilit. La 21 Februarie, deci
mai nainte ca Ipsilanti sà fi trecut Prutul, Grecii i Arnautii din
Galati, in numAr de vreo 7co, se unesc sub conducerea lui Vasile
Caravia, seful politiei grecesti 'numit tocmai in acest scop
atacá pe Turci care se inchid in localul politiei ì sustin lupta
patru ceasuri. Fentru a le infrânge rezistenta, Grecii aduc tunuri
de pe vasele din port si dau foc casei. Toti Turcii, in nuMair de
vreo 7o, sunt Mácerdriti sau arsi. 0 moschee e profanatá i un
iman omorit. Grecii iau apoi cele unsprezece vase turcesti din
port si dou'dzeci si opt de tunuri. De teama represaliilor turcesti,
multi locuitori päräsesc orasul, i panica se intinde si la tail 2
In loc de a blama aceastà fârà-de-lege, Ipsilanti citeazä pe Ca-
ravia inteun ordin de zi special si-1 inainteaz'd comandant al
primului corp de armatä grecesc". Patria, eu i fratii suntem
multumiti de stralucita D-tale actiune 3," Astfel de fapte aveau
sâ trezeascd ura inexpiabilä a Turcilor i s'a" instráineze Grecilor
multe simpatii. Ele aveau sà ingrijoreze mai ales pe Moldoveni.
Boerii moldoveni primiserä bine pe Ipsilanti acordaserä
tot concursul atâta timp cat crezuserà in interventia Rusiei. A
doua zi dupà sosirea lui, ei s'au dus sà-I salute. Iordache Roz-
novanu, cel mai bogat proprietar al fárii, a jertfit pentru cauza
Eteriei 10.000 ducati olandezi i 300 cai cu tot harnasamentul
lor4. Mitropolitul Veniamin a inarmat i echipat pe cheltuiala sa
un voluntar eterist, a värsat ro.000 lei in cassa Eteriei si a d'äruit
patru telegari lui Ipsilanti 4. Ceilalti boeri au dat cai, arme, pro-
vizii i bani. In câteva zile s'au strâns la Iai trei milioane de lei 6.
Dar contributiile voluntare s'au dovedit insuficiente pentru
a acoperi nevoile unei armate care ducea lipsA de toate. De aceea,
Eteristii au recurs repede la rechizitii. Ei s'au imprâstiat la lard,
luând dela locuitori cai, boi, arme i provizii Inca nu mai stiau
bietii oameni unde sà se ascundá de groaza lor. Bancherul Andrei
1 Dans chaque ville un peu importante, il y a une police grecque et une-
police turque" (H urmuzaki, Supl. 14, p. 315).
2 Hurmuzak i, Supl. 14, p. 315. Idem, XX, p. 557. (Raportul vice
consulului Raab). Ilie Fotin o, Ip. 33-34.
3 Hurmuzaki, XX, pr. 560, 572.
4 Iv. Popesc u, Contribuliuni documentare, p. 32. (Relatiunea Iui
Karl Goll).
C. Erbiceanu, Mitropolia Moldovei, p. ro6.
6 Doamna lui Miliai Sutu cAtre tatAl situ loan Caragea, M. Pop esc u,.
Op. cit., p. 18.

www.digibuc.ro
 BOERII SI IPSILANTI 185

Pavii, denuntat c5. &tine im importänt depozit din cokctele

Eteriei, a fost Eomat sä verse 40.000 gait eni. L a refuzul säu Ar-
näutii i-au inchis banca, i-au inconjurat casa i l'au tinut seches-
trat pänä ce a värsat 200.000 lei dupä unii, 600.000 dupà altii 1.
La fel s'a procedat cu recrutärile. Dupä informatiile lui
Duca, Pendedeca i Lassanis, Ipsilanti trebuia sä gäseascä la
Ia§i 2000 de voluntari ; el n'a gäsit decât 250 de Arnäuti 2 Grecii
din Iasi si din imprejurimi, elevii scoalelor grecesti si multi strdini,
mai ales Arnauti, s'au inrolat de bunä voie. Grecii din Odessa
au dat un contingent insemnat de voluntari. Ei veneau in cete
de câte 200-300, multi pe jos 3, dupä ce si-au läsat präväliile
si au strâns bani, arme i munitii. Guvernatorul Odessei, contele
Langeron, a fost atât de alarmat de acest exod, Inca a cerut
avizul generalului Inzof, guvernatorul militar al Basarabiei. Acesta
a gäsit cà nu e nici un motiv sä se refuze solicitantilor pasportul
astfel Grecii puturä trece in voe Prutul ca sä libereze Grecia
de sub jugul otoman" 4.
Eforii au dat proclamatia cA primesc ostasi cu leafä. Pro-
clamatia a fost lipità pe toate ulitele orasului cu aceastä urmare
CA* s'au curätit targul de toti räii" 5.
Totusi, pâng la completarea efectivului mai era. Deaceea
a fost nevoie sä se recurgá la conscriptie. Servitorii Curtii dom-
nesti, covrigarii, plàcintarii, bäetii de prävälie, masalagiii, cei
mai räi oameni din Iasi", au fost inrolati cu sila. Toate stocurile
de stof5, din prävälii au fost confiscate pentru uniforme, iar croi-
torii evrei rechizitionati ca sà le confectioneze Fierarii au fost
pusi sà fabrice lánci i sulite. Toate aceste mäsuri aratd pe de
oparte usurätatea extraordinarà cu care Ipsilanti a pornit sä
rästoarne Impärätia otomand, iar pe de alta, increderea
nemärginitä in ()stile rusesti care aveau sä-1 urmeze. Când
a trecut Prutul, el n'avea nici bani, nici arme, nici soldati.
Tärile românesti trebuiau sä i le procure pe toate !
La 27 Februarie s'a celebrat in biserica Trei-Ierarhi un
Te-Deum. Mitropolitul Veniamin, convocat prin ordin expres

1 Hu r mu z a ILI, X, pag. 110-112, 115.

2 Denkschrift des Farsten Georg Cantacuzeno Halle, 1824, p. 144.
3 M. P op esc u, op. cit., p. 18.
4 Hurmuzaki, Supt. 11, p. 316.
5 E. Vírtosu, Despre Tragodia" vornicutui Alecu Beidiman (Arhiva-
Romdneascd, 1940, IV, p. 137).
6 Mauolache DrAghici, Istoria Moldovei, II, p. 123.

www.digibuc.ro
 186 MI$CAREA ETERISTA. IN MOLDOVA

pentru aceastä ceremonie 1, a incins pe Ipsilanti cu sabia, dupl

ritualul dela incoronarea Domnilor, si a sfintit drapelul revolu-
tiei eteriste (rosu, negru, alb), care infätisa pe o parte chipul im-
päratului Constantin si al mamei sale Elena, cu deviza : Prin
aceasta vei Invinge ! iar pe cealaltä parte, un Phoenix, cu inscriptia :
Din ceni,ua mea renasc ! Pe acest drapel, sfintA de Mitropolitul
Moldovei, ostasii au jurat sä lupte pânä la moarte pentru renas-
terea Greciei. In fruntea acestei armate de abb. 2000 oameni
Ipsilanti a plecat, la 413 Martie, prin Bark& Roman si Focsani,
-spre Bucuresti.
DEZAPEOBAREA TARULUI ALEXANDRU
Dupä plecarea lui Ipsilanti, Mihai Sutu a continuat, cu
..aceea0 energie, recrutarea voluntarilor i strângerea armelor.
In acelasi timp cäuta sä mentinä ordinea i sá linisteascà popu.-
latia, din ce in ce mai ingrijatä de intärzierea ostirilor rusesti.
se plimba zilnic, in träsura deschisä, pe sträzile orasului, afec-
tând cea mai desävarsitá incredere i sigurant5. 2.
Dar zilele treceau i armata ruseascä ce trebuia sä sustinà
actiunea lui Ipsilanti nu mai venea. Boerii trimit pe consulul rus,
Andrei Pisani, cu o scrisoare la generaIul Wittgenstein. Acesta
räspunde cä tot ce poate face e sä ceará, printr'un curier special,
instructii dela St. Petersburg. Pisani märturiseste lui Pestel,
corespondentul contelui Kisselef, la Sculeni, cä nu indräsneste
sà comunice Moldovenilor räspunsul generalului Wittgenstein,
stiind bine cà acest räspuns îi va arunca inteo mare conster-
nare, ale cärei urmäri ar putea fi fuga precipitatà a tuturor lo-
cuitorilor i turburdri nelipsite in asemenea imprejuräri". Pestel
1-a satuit sä arate Moldovenilor cà teama lor de nävälirea Tur-
.cilor e färä temei, deoarece Turcii nu vor cuteza niciodatä. sà
calce tratatul i, din moment ce nu-1 vor cälca, Moldova va fi fe-
ritä de vizita lor" 3. Asa dar, dupa ce au incrediatat, in chipul
1 Mâine sä vii la biserica Trei Terarhilor pentru ca sá savâx§e§ti servi-
cffle prestabilite, §i P. S. Ta sa nu pretextezi i ordin, pentrucg la aceste vrând
sau nevrând vei merge. Iar aceasta dupá porunca". In C. Erbicean u, Mitro-
polia Moldovei, p. 105. Ordinul acesta, atât de ireverentios pentru Mitropolitul
Moldovei, e al §efului Eteriei pentru un membru al ei. Hurmuz aki-
Nisto r, XX, p. 559.
2 Hurmuzak i, X, p. i 17. Depuis le &part d'Ipsilanty, c'est Soutzo
lui-même qui fait aller la conscription et qui s'occupe de continuer l'armement
commencé par Ipsilanty. (H u r m. Supl. 14, p. 317)
3 Hurmuzaki, supl., 14, pp..317-318.

www.digibuc.ro
 DEZAPROBAREA TARIILITI ALEXANDRII

cel mai categoric, pe boeri de interventia Rusiei, agentii ru§i

cautau s5.-i linisteascä prin sofisme 1.

Dar in curând nici sofismele nu vor mai putea fi sustinute.

In ziva plecdrii lui Ipsilanti, Sutu primi dela ispravnicul de Te-
cuci vestea cà trei sau patru mii de Turci au sosit la Bräila si
cà un alt corp de sase mii de oarneni e in drum. Boerii care sem-
naserà adresa Care tarul Alexandru ori se compromiseserä cu
Eteristii se pregätesc sä fugä, ceilalti se tem O. nu fie acuti
solidari cu Sutu. Groaza de represaliile turcesti creste si mai mult
când se aflä c5. tarul Alexandru a dezavuat actiunea lui Ipsilanti
.si a admis ca Turcia sä intre in Principate. Strogonof osândeste
.sever conduita lui Pisani si-i ordonä sä päräseasc5. Iasii cu intreg
consulatul 2 Pisani rupe relaiile cu Sutu si se retrage in Basa-
rabia, urmat de un mare nunaär de boeri 3. La 28 Martie, el in-
vità, in numele tarului Alexandru, pe Moldovenii care s'au abätut
dela datoria lor de supunere si de credintä fatä. de Thalia Poartà,
säl se intoarc5. si sà se supunà autoritatii legitime a Puterii su-
zerane" 4. De aceastá supunere, impotriva cdreia nu incetase a
unelti, Pisani face acum sà depindá mântuirea i fericirea
In acelasi timp, Ipsilanti si partizanii säi, care erau supusi
rusi, furä invitati, sub amenintarea celor mai aspre sanctiuni,
sà se intoarcä in Rusia 5.

Räspunsul guvernului rus nu lása Domnului i Divanului

.decât speranta in milostivirea Portii si asigurarea unui azil pe
teritoriul Basarabiei. Impäratul a primit instiintarea lui Sutu
cererea Divanului cu mare si vie necäjire". TurburArile din
Trincipate, coincizând cu miscärile revolutionare din Sudul Eu-
ropei, au retinut atentia tarului, dar ceea ce 1-a surprins mai mult
a fost atitudinea autoritätilor (adic5. a Domnului) si abuzul care
.s'a fäcut de numele Rusiei. Niciodatà aceastá vinovatà revol-
tarisire nu putea sà cheme numele Rusiei in ajutor". Strogonof
1 Iatä ce scrie, t aceastä priviutä, Doamua lui Mihai Sufu tatälui ei, la
Pisa : Die russischen Truppen sind gleich nach der Herüberkunft des Ipsilanti
-an die Ufer des Pruth herab und formiren dort due Linie von 30.000 Mann.
Sie erWarten einen zweiten Befehl, haben aber indess die Ordre sich, sobald ein
-Türke einen Puss herüber setzt, herein-zubrechen ; die zWeite Ordre wird Stunde
_für Stunde erwartet in dem auch vou den zwei Provinzen eitit Bericht fiber die
Sache abgeschickt worden ist". M. Popesc u, op. cit., p. 18.
2 Hurmuzaki-Nistor, XX, pp.576.
3 Hurmuzaki, Supl., I°, p. 2-3.
4 c Erbiceanu, Mitropolia Moldovei, p. III.
C . Erbiceanu, Mitropolia Moldovei, p. 112.

www.digibuc.ro
188 MISCAREA ETERISTA IN MOLDOVA

fu insarcinat sà declare guvernului otoman ca mimai el este in-

dreptatit a restabili lini§tea in Principate. Nici un ajutor nu
vi se va da dela armia ruseascä, §i o§tile lui Wittgenstein nu vor
läsa locul sala§urilor lor". Tot ce poate face Imparatul Rusiei
pentru locuitorii Principatelor e sa-i .asigure cä, dacà se vor su-
pune autoritatii legitime a Sultanului, nimic nu va fi crutat pentru
a-i feri de urmarile la care altfel s'ar putea a§tepta §i cà se va
acorda azil in Rusia Domnului §i boerilor care nu s'ar simti in
siguranta in tam lor 1.
A doua zi, Divanul a fost convocat la Mitropolie pentru
a lua act de abdicarea lui Sutu §.1 de adresa lui Pisani. Poporul a
fost in§tiintat de cele petrecute printr'o proclamatie §.1 invitat
sä pästreze ordinea. Cocardi§tilor" li s'a pus in vedere ca, dacä
dupa §apte zile dela plecarea lui Sutu, vor mai fi gasiti in tara
vor fi tratati ca criminali de drept comun. Divanul a redactat
apoi un memoriu catre Poartä in care aruncä toatä vina de
cele intâmplate asupra lui Sutu. 0 declaratie asemanätoare a
fost trimisd pa§ei din Braila. Boerii cautä un mijloc de a curati
tara de Eter4ti pentru a preveni o ocupatie turceasca 2
Boerii care semnasera adresa catre tarul Alexandru, temân-
du-se de interventia Turcilor, s'au grabit, in frunte cu Mitro-
politul Veniamin, sà fuga peste granita. In tara n'au mai ramas
decât boerii de mâna a doua §i, dintre principalele familii, acelea
care n'au putut strabate sträjile a§ezate de Greci pe toate dru-
murile 8.
Inceputul 1-a facut marele vistier Iordache Rosetti Roz-
novanu care, dupace a primit vestea ca. Impäratul Rusiei deza-
proba räscoala greceascd, a trecut cu familia sa Prutul. Plecarea
primulti boer al tarii a provocat o panica generala. Cine a avut
cai a fugit inspre granijä.
Agentul Austriei, Raab, aleargä la Curte, unde gase§te
pe Sutu inconjurat de boeri §i declara Ca nimic nu indreptate§te
panica, dar cuvintele lui nu mai au niciun efect. Toata noaptea
de 27 spre 28 Martie st. v., Raab a fost asaltat de cereri de pas-
port. Dimineata a cautat sd vada pe Pisani, dar nu 1-a mai gasit-
Dupace adresase nota din 28 Martie (9 Aprilie) catre DivanuL

1 Ibidem, pp. 112-113.

2 Hurmu z aki-Nist or, XX, pp. 595-596.
3 M. D r a ghic -i, II, pp. 115-116.

www.digibuc.ro
 EXCESELE ETERISTILOE 189

Moldovei, a trecut Prutul. La Curte, Domnul §i familia lui

plângeau 1
Impresia lui Raab e cà emigraVa boerilor urmäre§te in
primul rand sä oblige pe Sutu sä. plece §i s5.-1 impiedece a-§i rea-
liza averea ; in al doilea rand sä se poatä justifica in caz cd pla-
nurile uria§e ale Grecilor nu vor izbuti.
Pentru acelea§i motive, Sutu nu vrea sä päraseasc5. tara §i
domnia. El cautà sà lase impresia cá n'a fost inteles cu Ipsilanti
§.1 cà n'are nicio räspundere pentru ceeace s'a imtâmplat. Dar
puterea lui de rezistentá e frântä. E foaite abätut, ingrijat de
soarta sa §i. a familiei sale, incurcat din punct de vedere
financiar 2. Pentru a putea träi in exil, va fi silit s5,-§i vândà
ai gintäria.
La 2 9 Martie (io Aprilie), boerii in frunte cu Mitropolitul
s'au prezentat la Curte §i. a cerut lui Sutu sä plece. Domnul §i-a
dat demisia plângând. Intr'o adresä din aceea0 zi el anuntä pe
chiriarhii §.1 pe boerii tärii ed. din motive cu totul personale"
se retrage din domnie §i. lasä. vremelnice§te tara". El se declarä
nevinovat de turburärile ivite dupg intrarea 1 ui Ipsilanti, care
s'a fäcut in faptá stäpan obläduirii, având langà sine o putere
armatà destul de mare". El, Domnul, nu s'a supus decat pentru
a feri tara de ticälo§iile" pe care o zadarnicá rezistentä le-ar fi
adus. El propune, insfar§it, sä se constitue o vremelniceascà
cäimäcämie" din Mitropolit, din episcopi §i din cei dintâiu boeri
halé §i proin", care sà justifice tara inaintea Inaltei Porti §.1 sä-i
câ§tige milostivirea, dupa asigurärile Sultanului. A§a s'a sfar§it
domnia celui din urmä Domn fanariot in Moldova.
In locul vechii ocârmuiri a VIE s'a instalat administratia
revolutionarä a Eteriei. Pendedeca, care insotise pe Ipsilanti
panä. la Targovi§te, s'a intors in IVIoldova ca sà strangä trupe 3.
Aci, el s'a instituit guvernator al Igilor. Agà al ora§ului a fost
numit dascälul Hrisochefal, iar ispravnic paharnicul Pomeris.

i Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 579.

2 Ibidem, r p. 5.85. 595.
3 M. Dräghic i, urmat 0 de Xenopol §i de Iorga, sustine cg. guvernul
-eterist a fost instituit chiar de Ipsilanti, inainte de a fi parAsit Ia§ii. Cum ar fi
fost posibilà aceasta când Ipsilanti recomanda Moldovenilor pe Sutu ca pe un
Principe model ? Cârmuirea lui Pendedeca n'a fost posibilä decât dupâ fuga lui
Sutu in Basarabia. Aceasta rezultä 0 din memoriul lui Gheorghe Cantacuzino
,(p. 16o).

www.digibuc.ro
190 MIZCAREA ETERISTA IN MOLDOVA

Grigore Rizu a fost orânduit prefect la Botosani, iar Vasile Ca

ravia guvernator la Galati. Arhimandritul Trei4etiteanul, seful
cassei Eteristilor din Moldova si filosoful stefan, care era pro-
fesor la scoala donaneascä din Iasi, exercitau un fel de control
moral asupra acestui guvern
Acest sistem de administratie, cu sabia in mânä, cu ma-
vrofori cu Arnäuti", avea sä dea rezultate deplorabile. Jafu-
rile, tâlhäriile i silniciile se inmultirä. Drumurile se impAnase-
de Eteristi, scrie postelnicul Manolache Dräghici, colindând sa-
tele dupä cai, dupä arme i dupa hranä ce stiângeau de la locui-
tori pentru oastea lor cea in parte compusä de dzi 1) incât nu
stiau oamenii in tara lor unde s'ar adäposti ca sä scape de prädä
ciuni si de primejdia vietii, mult mai sigur fiind care l-au apucat
vremea in fundul pädurilor i in munti, dupä turbáciunea vo-
lintirilor, decât prin orase si sate" 2
Pentru a impiedica emigratia, Eteristii fäceau strajà pe
toate drumurile i opreau pe fugitivi. Astfel vistiernicul Grigoras.
Sturdza, care voia sà treacä in Austria, a fost prins i consemnat
in dugheana unor Greci, de unde n'a scäpat cleat prin interventia
Domnitei Marghioala 3,
Boerii care n'au avut prilej sa fugä peste granità s'au tras.
parte la Botosani, unde Grecii nu se prea grämädeau de teama
Austriacilor, parte la Sud de Bârlad si la Focsani, in preajma
serhaturilor. Printre acestia erau Vornicul Teodor Bals, vornicul
Ionità Sturdza, spätarul Petrache Sturdza, boerii Cuzesti, cämi-
narul Iordache Räscanu, cäminarul Cerchez, serdarul Iancu Stavär
4. Ei îi puneau nädejdea de scäpare in interventia Tur
cilor si au fäcut mai multe incercäri de a intra in contact cu au-
toritätile turcesti si de a disculpa tara de orice legäturä de soli-
daritate cu Eteria.
IV. MIVAREA NATIONALA DE REACTIUNE IMPOTRIVA
ETERITILOR
Dupa plecarea lui Sutu i dezavuarea tarului, boerii 11-
=0 in tarà au intreprins o dublä actiune pentru a se justifica
in fata Portii si a inlätura bánuiala cá i Moldovenii au fost hrä-

1 M. DrAghici, I;toria Moldovei, II, p. 117.

2 Ibidem, II, p. 118.
3 Ibidem, p. 117.
4 M. D r g1xic i, op. cit., ip. 118-119.

www.digibuc.ro
 REACTIIINEA NATIONALA IMPOTRIVA ETERISTILOR 191

niti in cugetul de räzvrätire al Grecilor". Boerii din Nordul Mol-

dovei s'au strâns la Boto§ani, iar cei din Sud la Foc§ani, in preajma
serhaturilor", pentru a putea, la nevoie, sd treacà mai u§or in
Tara nemteasd". Ei au hotärit, pe deoparte, sá cearä inter-
ventia trupelor turce§ti, iar pe de alta sà organizeze inläuntru
o mi§care de reactiune nationalä impotriva Eteri§tilor.
La sar§itul lui Martie 1821 1, doi boeri din Tara-de-Jos .
au fost trimi§i la pa§a din Bräi la cu un arz in care arätau senti-
mentele lor de supunere fatä de Poartä i cereau ajutor impotriva
Eteri§tilor. Raiaua, spuneau boerii, stä in implinirea datoriilor
sale de credintä. §i de supunere §i. nu are nici cea mai micd par-
ticipare la aceste nea§teptate i nepläcute mi§dri".
Paa a rdspuns cà raiaua credincioasä n'are sà se teamà de-
nimic, dar cá rebelii indârjiti vor fi exterminati färg crutare.
Pentru a se concerta cu guvernul Moldovei asupra mäsurilor de
luat in vederea restabilirii ordinei, Pa§a cere sà i se trimità o
delegatie de trei boeri mari. Divanul desemneazä pe vornicut
Teodor Bal i pe banii Ioan Täutul i Petrache Negri care
propun sä se uneascà cu ei i episcopul de Roman, Gherasitn.
Dar acesta se recuzg i, probabil, in locul lui e trimis Ghenadie
Russet. Delegatia, aleas5. la i Mai st. n., nu plead insä cleat
dupl 7 Mai. Drumurile, pdzite de Eteri§ti, erau primejdioase
acesta va fi fost un motiv serios de intârziere. Dar cu sigurantl
n'a fost unicul. Gherasim al Romanului era Eterist notoriu
scrupulele lui de a negocia cu Turcii au fost cu sigurantä Im-
pärtàite 0 de alti membri ai Divanului. Mai târziu, când Far-
mache, fäcut prizonier la Secul, a fost adus la Ia§i, a declarat
cà numai boerii i unii prelati sunt de vinä cá ei (Eteri§tii) nu
s'au imprá§tiat mai de vreme. Raab nume§te direct, printre a-
ce§ti boeri, pe Theodor Bal§.
Totu§i delegatia a plecat §i, la 16 Mai st. n., era in drum
spre Ia§i, dar la Fälciu Bai i Täutul au fost prin0 de Ete-
ri§ti, du§i la Ia§i i inchi§i. la Trei Ierarhi, unde au fost su-
pu§i la cercetare de cätre §efii rebelilor. Dar, in urma infrângerii
Eteri§tilor dela Galati, mare parte a acelora dela Ia0 au
1 Pentru data §i discriminarea diferiteIor arzuri moldovene§ti vezi I. C.
Filitti, Freinnintdri politice ci sociale in Principatele rornáne dela 1821 la .r828..
Bucure§ti, 5932, p. 61, 77-80.-Raab scrie la 4/56 Aprilie ca. zilele acestea,
boerii divanului Moldovei au trimis un arz catre pa§a din Braila" (H urmu
z aki-Nist o r, XX, p. 602).

www.digibuc.ro
192 MISCAREA ETERISTA IN MOLDOVA

evacuat ora§ul §i cei doi prizonieri dela Lei Ierarhi au fost

pu§i in libertate 1.
Rezultatul delegatki trimise de Divanul Moldovei la Bräila
e din cele mai interesante. Paa a cerut boerilor sa dovedeascá
sentimentele lor de credintä prin acte, care sä desolidarizeze in-
tregul popor de mi§carea eteristä 2
In urma acestei sugestii, Teodor Bal§ scrie dela Bar lad,
clucerului Alexandru Ureche, same§ de Piatra, cá a sosit tim-
pul sä se ridice satele din tinuturile unde nu sunt Greci eteri§ti
§i sä-i aducä ispravnicii inarmati cu coase, topoare §.1 orice fel
de arme" §i sä izgoneasd pe Grecii care au mai rämas in tara" 3.
In§tiintati de acest plan prin clucerul Ureche, boerii din
a r a- de -sus s'au intrunit la granitä, intr'un atun al Svori§tei,
cu boerii refugiati in Bucovina §i au hotärit sà ridice satele
porneasd räzboiu asupra Grecilor puindu-i intre douà fo-
curi panä vor curati tara" 4.
Apelul spätarului Sturdza, ispravnic al judetului Neamt,
dela 30 Aprilie, dtre toti de ob§te negulAtorii §i locuitorii Mol-
dovei" ni s'a pästrat 6. Inarmati bratul vostru dela cel mai
mic, strigA el sätenilor, incepanci cu orice arme aveti : pu§c6,
coasá, lance, topor, i sa mergem, unde ne vom intâlni cu alti
simpatrioti §i sa izgonim nurnai decât pe tâlharii ace§tia din p5.-
mântul nostru.... Drumul ne va fi drept spre ora§ul Ia§i, §i nu
mai departe". Cäminarul Stefanachi Gherghel §i paharnicul Ga-
vril Istrati, pornind dela Svori§tea, izbutesc sä ridice vreo trei
mii de säteni. In frunte cu steagul for ro§u, semn de räzboiu
§i de moarte", cetele täräne§ti coboard valea Siretului panä la
Stance§ti §i pun tabärà pe inältimile ce domina §esul.
La apropeirea lor, locuitorii Boto§anilor s'au inarmat §i,
ducându-se la isprävnicie, au izgonit pe ispravnicul Eteri§tilor
§i au pus in locul lui un Român, Vârnav. Acest inceput plin de
fägäduinti n'avu nicio urmare, boerii, intruniti la Boto-
§ani, au läsat in päräsire cetele täräne§ti care a§teptau dela ei
1 Hurmuzaki-Nistor, XX, pp. 613-615, 626, 629.
2 Erbic e an u, Mitropolia Moldovei, pp. golox. La intoarcere,
=Gbenadie Ruset a fost prins de Eteri§ti i numai cu greu a scapat.
3 V. A. Ur ec li i A, Istoria Románilor, vol. X, pp. ro2-104.
4 M. Drag iti c XI, p. 119.
5 Publicat in ,;Buciumul Romdn", Iasi, 1875, pp. 65-70. T. C o-
direse u, Uricariul, vol. XV, pp. 254-256. V. A. UrechiL op. cit.,
.x, r p.

www.digibuc.ro
 INTRIGCLE CNEAZIILITI CANTACUZ1NO 193

hraná i povatd". Lipsiti si de una si de alta, täranii s'au

imprästiat pe la casele lor 1. Privelistea celor trei mii de tärani
inarmati i strânsi in jurul steagurilor lor roii, semn de räz-
boiu si de moarte", a trezit in sufletul boerilor intruniti la Bo-
tosani o fricá mai mare decât aceea de Eteristi si de Turci :
frica de propriii lor cläcasi. De aceea, dupä ce i-au mobilizat,
n'au avut dorintä mai fierbinte decât sä-i vadä imprästiati.
Dupä neizbânda acestei incercäri, Moldova rämase pradd
celei mai cumplite anarhii. Pendedeca, de cum pusese mâna pe
administiatia tärii, incasä veniturile Statului prin oamenii säi,
sechesträ clädirile boerilor dela Iasi si dela tarä i expulsä pe
agentii consulatului austriac. Cetele lui cutreerau tara, prädau
satele, dädeau foc conacelor i spärgeau mânästirile unde oamenii
cu stare îi ascunseserd avutul 2. 0 ceatä de Eteristi atacarà casa
vice-consulului prusian, Harte, dar furà respinsi cu focuri de
arme 3. Vitele i lucrurile furate se vindeau la granita Bucovinei
pe preturi de nimic : zece lei boul, cinci lei vaca, un leu oaia",
toate celelalte lucruri in aceeasi proportie. Un numär de boeri
refugiati in Bucovina se plâng prefectului de Suceava i cer sä
se interzicä acest trafic scandalos 4
V INTRIGILE CNEAZULUI GHEORGIIE CANTACUZINO
Aflând de lucrurile acestea, Ipsilanti numi pe cneazul
Gheorghe Cantacuzino comandant militar al Moldovei, cu de-
plinä plenipotentä ca sä punä la cale cele de acolo pricini ale
patriei i sä aducà cea dintâi liniste". El avea sä fie ascultat ca
o altä persoaná" a lui Ipsilanti 5. Dar Cantacuzino avea mai
ales sd strangä toti ostasii rásfirati in tara i sä formeze un
corp organizat dupä modelul hierolohitilor. Dupä calculele lui
Ipsilanti, Cantacuzino trebuia sä gäseascä la Galati 2600 de ostasi
si 28 tunuri, la Iasi 1400 soldati si sä primeascá dela Odessa 3.000.
La 9 Mai, Cantacuzino porneste la drum, cu intentia de
a lua cu sine la Ploesti pe Orfano i pe Duca. Dar amândoi a-
cestia refuzä sä-1 insoteasca, si la Mizil nu e ajuns decât de
375 de oameni 6.
1
r to. g 1 Ic L II, pp. 119-121.
Denkschrift des Fursten Georg Cantacuzeno, p. 172.
3 Hurmuzaki, X, p. 128.
4 T. BAlan, Refugialii nioldoveni in Bucovina, p. 56-57
5 T. Codrescu, Uricariul, V, p. 77.
r,
6 .uent1, t
aCra.stit etc., p. 155.

www.digibuc.ro
194 MISCAREA ETERISTÄ IN MOLDOVA

La Foc§ani, e atacat de o ceat5. de Turci §i numai cu grett

scapd prin muntii Vrancei, unde plde§i i pu§ca§i viânceni cautà
sd-i taie calea. La 19 Mai ajunge la Bacdu §i a doua zi la Ia§i.
Intr'un manifest, cu data de 19 Mai, el anunta mdsurile de or-
din politicesc" pe care le va lua pentru a curma abuzurile Ete-
ritilor de trupul cel mare al armatei I.
In dium spre Ia§i, el aflase ed. Galatii fusese ocupat prin
surprindere de Turci §i. armata greceascd md.celäritd sau imprd§-
tiatd. La Ia§i, in loc de efectivul scontat, nu gdse§te &cat
pustiul §.1 pe Pendedeca cu 70 de Albanezi, 50 de Greci §i vreo.
70 de Moldoveni §i Tigani, neinarmati §i aproape goi. In loc de
4000 soldati, la câti se a§tepta, n'a putut strange in toatä Mol-
dova cleat moo 2.
Aceea0 dezordine §i necinste in seiviciile intendentei. Ri-
sipa ce se fAcea cu aprovizionarea era ingrozitoare. De§.1 cneazul
Cantacuzino n'avea la Ia§i deal 350 soldati se impdrteau zil-
nic, pentiu aprovizionarea acestei trupe, 4000 pâini. La fel cu.
carnea : in patru zile s'au täiat 5000 capete de vite ,§i oamenii
se plângeau cá lipsesc pâinea §i carnea. Cdpeteniile i§i impdr-
teau proviziile §i le vindeau 3.
Afarà de aceasta, el a gäsit partea de jos a Moldovei eu-
prinsd de Turci, boerii §i mitropolitul fugiti peste granitd, lo-
cuitorii ingroziti de primejdia turceascd. La 24 Mai, el lanseazá
un manifest cdtre toate stdrile locuitorilor Moldovei", in care
cautd sd linigeascd populatia. Dar manifestul cuprinde §i un
plan de reforme, prin care cneazul incearcä, dupd defectiunea
boerilor, sà cd.§tige masele largi ale poporului pentru cauza Ete-
riei. Dupà ce infiereazd pe Mitropo/it §i pe boerii pámânteni
läsând pe simpatriotii lor cei sdraci §i slabi Bid nicio-
mângdere, la intâmpldri ca acestea, au alergat in taxi strdine",
el se adreseazd turmei pdräsite de pdstorii ei :
Fratilor, veniti intru cunogintd, judecati care sunt
foloasele ce au dobândit pämântul nostru, aflându-se sub
jugul ocârmuirii otomanice§ti ? Uncle sunt dreptâtile noastre ?
Toate sunt edlcate §i intru nimica socotite !... Dupà toate
dar acestea, ce fericire mai nAddjduiti voi ?... Uniti-và
impreund cu fratii vo§tri ca sà apdrati patria voastrd..

T. B 1 a n, op. Cit., pp. 56-57.

2 Denkscrift des Fürsten Georg Cantacuzeno, lp 173-177.
3 Ibidetn, p. 175.

www.digibuc.ro
 1 NTRIGILE CNEAZU1,171 CANTACCZINO 195

si sä- ektigati dreptatile acelea pe care de atâtea vea-

curi le aveti. pierdute. Nu scapati prilejul acesta, el si
celelalte puteri vor intinde bratul lor ca sa sprijineasca
slobozenia unui popor Folosul si usurarea voastra,
birnicilor, la niste vremi ca acestea, am socotit a fi de
binecuvântata ridicarea scutelnicilor si de astazi inainte
aceastä numire si indatorire va lipsi de asupra voastra,
rämäind ca toti deopotriva sa. va sarguiti pentru folosul
patriei voastre. 0 dare de bir masurata este neaparat
trebuitoare spre -intâmpinarea celor trebuincioase, iarasi
spre al vostru bine. Aceasta dar se va alcatui cu cea mai
mare cumpanire si se va strange de catre dregatorii oran-
duiti, carora cu strasnicie s'a poruncit ca sa fie feriti de
orice urmare asupritoare saracilor. Zilele boerescului le yeti
implini intocmai dupa legiuirile pamântului ca sa nu ramânä
pamânturile mosinasilor stearpe" 1.
Reformele cneazului Cantacuzino se reduceau deci la resta-
bilirea dreptatilor tarii" (ca la Tudor Vladimirescu), la usura-
rea birnicilor prin suprimarea scutelnicilor si la limitarea abuzu-
rilor savarsite cu perceperea impozitelor. Incolo, Cantacuzino läsa
neatinsa intreaga organizare social' si politica a tarii 2. Cu un
astfel de program nu se puteau ridica massele täranesti, mai
ales dupa spulberarea oricärei nadejdi de sprijin din partea Rusiei
si dupa intrarea trupelor turcesti in Moldova. Actiunea lui Can-
tacuzino, condamnatä de mai nainte de imprejurari, avea sa. fie
discreditata de atitudinea sefului ei in fata primejdiei. La apro-
pierea Turcilor, cneazul Cantacuzino si-a parasit, rasa lupta, to-
varasii de arme si a fugit in Rusia, iar Moldova a ramas, fara
nici o aparare, prada Turcilor...

' V. A. Urec h i 4, Isloria Rondinilor, X, pp. IIO-II2. - T. c o-

drescu, Uricariul, V, jp. 78-83.
2 Cantacuzino isi luase 0 dreptul de a face boeri, dupà pilda Donmilor
(D rághic i, 11, p. 123).

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL IX

MARIE -PLITERI $1 RASCOALA DIN TARILE ROMANE$TI

Primele §tiri despre mi§carea lui Tudor Vladirnirescu au
ajuns la Constantinopol putine zile dupä numirea lui Scarlat
Callimachi ca Donm, probabil la 6/18 Februarie 1 Poarta nu i-a
dat prea mare atentie, frind incredintatä cà o va putea stàvili
prin mijloacele obi§nuite : cincizeci de sate distruse prin foc
sabie i cáteva sute de capete expuse in fata Seraiului aveau,
ca §i in alte imprejuràri, sá puna capàt iàscoalei 2.
I. MASURILE PORTII IMPOTRIVA LUI TUDOR VLADIMIRESCU
Dar Tudor Vladirnirescu §i-a permis sà sustind cà mi§-
carea lui e sanctionatà de Curtea dela Peteisburg i nu e des-
curajatd de aceea dela Viena" 3. Poarta a cerut deci Internun-
tiului i ambasadorului Rusiei, prin notele verbale din 7/19 Fe-
bruarie, sà dezavueze, in numele guvernelor lor, mi§carea lui
Vladimirescu §i sà ordone consulilor lor din Bucure§ti sà coope-
reze cu Costache Negri §i tefanache Vogoride, caimacamii noului
1 La 7/19 Vebruarie, Poarta informeaza pe ambasadorul Rusiei despre
aceste evenimente. (P rokesch-Ost e n, 1I1, p. 81).
Expunerea negocierilor intre Rusia i Turcia, in 1821-1822, se bite-
ineiaza, in prirnul rand pe actele diplomatice publicate de A. Prokesch-
Oste n, in vol. UI din Geschichte des Ablalls der Griechen vom thrkischen Reiche
im Jahre1821. Wien, 1867. Acest volum contine i un rezumat al tuturor rapoar-
telor adresate de baronul Strogonof guvernului sáu, intre 3 Martie i 9 Iunie 182i,
rezu mat foarte pretios pentru fixarea evenimentelor petrecute in acest interval
de timp decisiv (p; . 104-121).
2 The Times, din 24 Aprilie 1821 (du/á o corespondenta din Constanti-
nopol), Rapoarte consulare engleze, vol. III, p. 14-
3 Depesa lui Strangford din ro Martie 1821. Rapoarte consulare engleze,
p. 435.

www.digibuc.ro
 98 MARILE PUTERI 5! RASCOALA DIN TARILE ROMANKSTI

Domn, la opera de reprimare. Acestia erau pe punctul de a

pleca spre Bucuresti i aveau dela Poartd ordinul de a intre-
buinta toate mijloacele eficace pentru restabilirea ordinei i pen-
tru asigurarea 1initei locuitorilor, cu trupele drii, färá sà
fie nevoie de interventia trupelor musulmane".
Baronul de Strogonof 1 n'a soväit sá trimitä lui Pini scri-
soarea cerutá de Poartä, asigurând in acelasi timp pe Reis-
Efendi cä tarul va dezaproba conduita vinovatá a lui Vladimi-
rescu va abandona pedepsei pe care o meritä" 2.
In seara zilei de 22 Februarie (6 Martie), Strogonof primi
noi rapoarte dela Pini, pe care se grábi sà le comunice
Ele anuntau intinderea räscoalei lui Tudor. Strogonof se oferi
sä facà o declaratie publicä. prin care sd lämureascA spiritele
rätä.cite i sà loveasca cu cea mai inaltä reprobare pe turburä-
torii ordinei in Principate, deopotrivA de vinovati fatä de Rusia
si de Poartä 3". Aceastä declaratie avea ca scop sä descurajeze
actiunea rebelilor fac4 sà depund armele.
Poarta nu räspunde la aceastá propunere, dar a doua zi
prezintá ambasadorului Rusiei o notä oficialà prin care-i face
cunoscut cà a dat ordin comandantilor cet54ilor dela Dunäre
sä intre cu trupele lor in Principate de indatà ce vor fi solcitati
de cätre Caimacami 4.
Strogonof declarä, la 25 Februarie (9 Martie), cà mäsura
e derogatorie, in principiu, tratatelor existente si nu poate fi
admisä., nici mäcar ca exceptie, decât de comun acord, i dupa
o intelegere prealabilá cu Rusia" 5. Era un asentiment conditio-
nat de observarea tratateloi.
In timp ce negocia cu Poarta asupra mijloacelor de a innä-
busi räscoala lui Tudor Vladimirescu, Strogonof ajuta pe corn-
plicii lui Ipsilanti sä fugä. in Rusia. Inainte de a se fi aflat la
Constantinopol de miscarea lui Ipsilanti, Strogonof primise dela
acesta, prin consulul Pini, un pachet de scrisori adresate conju-
ratilor din Constantinopol, de rudele lor din Moldova sau din
Rusia pentru a-i instiinta sä fugá. Aceste scrisori puneau pe
Strogonof in fata alternativei de a primejdui pe destinatari pre-
1 El avea titlul de insärcinat cu afaceri", dar s'a bucurat de toatil auto-
ritatea unui ambasador.
2 Prokesch-Osten, p. 105.
3 Ibidem, W, p. 105.
4 Nota din 24 Pebruarie, Pr okesc n, lib, p. Io5.
5 Ibidem, p. io6.

www.digibuc.ro
 EFECTUL INTERVENTIEI LUI ALEXANDRU IPSILANTI 199

scrisorile sau de a-i läsa fdrà avertisment retinându-le.

El le predete Patriathului cu rugämintea de a implini o dato-
rie de umanitate pe care el, ambasadorul, n'ar putea-o face fdrä
sá greseasc5; tinta". Cu ajutorul lui Strogonof, printul Hanger li,
Ioan Schina, Nicolae Sutu Si altii au. putut sà fugä la Odessa
pe vase rusesti
II. EFECTUL INTERVEN:YEI LUI ALEXANDRU IPSILANTI
La 2/14 Martie, Poarta primi vestea inträrii lui Alexandru
Ipsilanti in Moldova. A doua zi, curierul lui Pini confirmä sti-
rea. Toate sfortärile lui Strogonof de a degaja räispunderea Ru-
siei in turburärile din Tara Româneascä se näruiau. Evenimen-
tele din Moldova aruncau o luminä noud asupra miscärii din
-Tara Româneasca. Nu mai putea fi vorba acum de complotul
unor rebeli care lucreazä pe cont propriu, ci de räscoala, de
Inuit preggtitä pe solul Rusiei, condusä de un general rus cu
legAturi cunoscute la Curte i urmärind, in numele religiei, eman-
ciparea a zece milioane de crestini din Imperiul otoman. Ipsi-
lanti i Sutu solicitau ajutorul diplomatic si militar al Rusiei
.ca pe un fapt dela sine inteles i dädeau astfel consistenta svo-
-nurilor cu privire la complicitatea Rusiei.
Guvernul otoman se vAzu atacat, in mod perfid, prin sur-
prindere, dupä o secretä i indelungat& actiune de subminare
a autoritätii sale interne. Räscoala Muntenegrenilor si a Sulio-
tilor, fierberea din Bosnia, revolta din Candia, complotul Grecilor
din Moreea, miscarea de independentä a Sârbilor, turburärile
din TIrile Românesti i atitudinea rigidà a ambasadorului rus
in negocierile sale cu Poarta luau, la lumina evenimentelor dela
aspectul unei insurectiuni generale impotriva Imperiului
otoman. Pentru Turcia, ca i pentru restul Europei, miscarea
din Principate nu era cleat semnul prevestitor al räzboiului cu
Rusia. Nimeni nu-si inchipuia cá Grecii s'ar fi putut gândi mä-
car, färd indemij i ajutor sträin, la un räzboiu cu Imperiul oto-
man 2.
In aceastà situatie delicatd, pentru a incredinta Poarta de
buna credintä a Curtii sale, Strogonof 1111 initiativ de a pre-
zenta lui Reis-Efendi rapoartele consulare dela Bucuiesti i scri-
sorile ce i-au fost adresate de cätre Alexandru Ispilanti i Mihai
G. G. Geryinus,. Op. cit., 11).1820 250.
2 A. Otetea, Contribution à la noiest.on n pp. 327-328.

www.digibuc.ro
200 MARILE PUTERI :51 RASCOALA DIN TARILE ROMANESTI

Sutu dela Iasi si de a reinnoi Portii asigurarea dispozitiilor a-

micale ale guvernului rus. Poarta a fixat pentru a doua zi, 4/16
_
Martie, conferinta cerutä de Strogonof 1.
Reis-Efendi a comunicat ambasadorului Rusiei banuelile
Portii si probele pe care se intemeiau. Strogonof a respins toate
acuzatiile ce se aduceau guvernului sail si a vorbit de intreprin--
derea lui Ipsilanti ca de un act de inaltd tradare. El se .. de-
clarä dispus sa faca o declaratie publicä de dezavuare a mis-
carii revolutionare din Principate si sa dea cel mai sever aver-
tisment supusilor rusi care s'ar läsa ademeniti de propaganda
rebelilor 2 In acelasi timp, el asigura Poarta Ca poate lua toate
mäsurile pe care le va crede necesare pentru innabusirea ras-
coalei, adica poate trimite trupe in Principate, si confirmä prin-
tr'o nota oficiala declaratiile verbale facute in conferinta. 3.
Concesiunea aceagta, de importanta capitala pentru rela-
tiile ulterioare ale Rusiei cu Poarta, pe care eat Pini cat si Stro-
gonof o refuzaserä sistematic pând attruci, n'a putut fi smulsa
decât in starea de confuzie totala pe care o produsese infrarea
lui Ipsilanti in Moldova si care dädea Portii dreptul de a pune
la indoialä insäsi buna credinta talului.
Poarta n'a asteptat sa.,i se ofere de doua ori ceeace dorea
asa de mult, si imediat a dat ordin trupelor sa inainteze spre
granitä si amiralitätii de a echipa o escadra puternica i. Sulta-
nul a declarat ingrat, Abel si tradator pe Mihai Sutu si pe toti
aceia care au luat parte la rascoalä. La 24 Martie s'a citit in
palatul agai Ienicerilor firmanul prin care se ordona Ienicerilor
sä se inarmeze pentru a räzbuna sângele fratilor lor Musulmani
värsat miseleste in Moldova, mai ales la Galati 5.

i Prokesch-Osten, III, p. 106.

2 Vezi manifestul, din 22 Martie 1821, in A. Otetea, op. cit. p. 335.
N. I org a, Acte i tragmente, II, p. 567.
3 Prokesch-Ost e n, III, p. 106. Strogonof rezum5. cAtre-
ambasadorul Angliei in acela§i sens rezultatul conferintei : ,The details of this
conference, or at least of the share which the Russian Envoy took in it, Were
supplied to me by that Minister, four days ago.
They amounted to the most positive and formal assurances, on his part,
of the utter Want of participation, on the side of Russia, in the affairs of the dis-
turbed Provinces ; and to a pressing invitation, or rather demand, that the
Porte should immediately send strong reinforcements of troops to that quarter"..
(Rapoarte consulare engleze, I, p. 430'.
4 Rapoarte consulare engleze, I, p. 440.
5 A. Otete a, Op. cit., p. 328.

www.digibuc.ro
 DEZAVIIAREA MMARII LIII TUDOR 20t

Unii membri ai Divanului nu s'au multumit cu atâta. Ei

au cerut ca toti Grecii din Constantinopol sa fie ucisi, i numai
teama de reprobarea celorlalte natiuni i de urmarile pe care
asemenea orori le-ar fi avut asupra Musulmanilor au impiedicat
Divanul sâ, autorize mäcelul. Dar patru notabili greci, ba-
nuiti de complicitate cu Mihai Sutu, i anume : Scanavi, Manu,
Teodor Rizo i Alexe Fotino au fost decapitati i expusi timp
de trei zile in strada 1

DEZAVUAREA MICARII LIE TUDOR

In aceia0 zi, 24 Martie, sosi la Constantinopol contele

Tolstoi cu depese dela Laybach care nu se refereau Inca, decât
la miscarea lui Tudor Vladimirescu. Suveranii intruniti la con-
gresul dela Laybach aflasera, la inceputul lui Martie, prin de-
pesele lui Pini i prin adiesa lui Tudor cdtre imparatii Rusiei
Austriei, de evenimentele din Tara Româneascd. Motivul in-
trunirii lor innabusirea rascoalelor din Italia avea sä le dic-
teze atitudinea i fata de rascoala din Oltenia. Apelul lui Tudor
care, in numele religiei, pretindea sà facä din ei protectorii unei
miscäri revolutionare in Orient, a fost socotit ca un act de
nerusinare" 2. Imparatul Rusiei a raspuns prin depesa contelui
Capo d'Istria, din 23 Februarie (7 Martie).
Tarul vede in evenimentele din Oltenia o funestä ase-
mänare" cu turburärile revolutionare din Spania si din cele
Dou5.-Sicilii. In Tara Româneasca., ca si la Madrid, la Lisa-
bona ca si la Neapol, o manà de soldati a deschis scena dezor-
dinilor i cautä sä präbuseasca Imperiul in anarhie. Aci i acolo,
revolutionarii cauta sä puna mâna pe putere i sá execute pla-
nurile lor de subversiune pastrând toate aparentele unui res-
pect profund pentru autoritatea Sultanului i afectând o 'Mere-
dere fàrá margini in justitia lui 3... Puterile aliate sunt hotdrite
sä nu trateze cu ei si sà se impotriveascá la progresele raului
in masura mijloacelor lor respective". Imparatul aprobá atitudi-
nea lui Pini fata de Divan si fata de Tudor autoriza sà
1 Ibid., pp. 329-330.
2 Les factieux out eu l'impudence de réclamer l'appui et l'intervention
des deux Empereurs, sous le nom usurpé de la nation valaque". Regele Prusiei
catre ministrul ski la Constantinopol, Laybach, 6 Martie 1821. (N. Iorg a,
Acte fragmente, II, p. 566).
3 Tudor aláturase la cererea acIresatä tarului copie dupil arzul trimis

www.digibuc.ro
202 MAILILE PIITERI $1 RASCOALA DIN TARILE ROMANESTI

declare cä locotenentul Vladimirescu e degradat din calitatea

de cavaler al unuia din ordinele rusesti i cà nu mai posedä
nici un titlu la protectia Majestatii Sale Imperiale". Tarul re-
greta cà Divanul n'a avut curajul sá primeascd trupele pe care
i le oferise pasa dela Vidin i recomandä consulului sä stäruie
prin caimacami ca Scarlat Callimachi sä-si ocupe cat mai curând
postal pentru ca boerii sd se poatä strange in jurul Domnului
innäbuse räscoala fara ajutor strain. Imparatul reprobä
deci tot ceeace s'a intâmplat in Tara-Româneasca i veti de-
clara ca, hotärit sà uneasca sfortarile Sale cu ale Aliatilor sai
pentru a combate revolutia, el îi va opune invariabil acelasi
sistem, dad. ar cuprinde Principatele" 1

1V. DEZAVUAREA 141I5CARII LUI IPSILANTI

Dar abia plecase depesa lui Capo d'Istria cätre Pini, si au

sosit la Laybach scrisorile lui Alexandra Ipsilanti i Mihai Sutu
-din 24 Februarie. Dupa însei declaratiile acestora, nu mai putea
li vorba de un simplu complot, ci de o revolutie generala, de
malt pregatita, care tindea la rasturnarea Imperiului otoman.
In afarä de aceasta, Alexandra Ipsilanti mai comitea impru-
denta de a vorbi, in proclamatiile sale, de ajutorul Rusiei.
Membrii Congresului dela Laybach avura impresia cA toti
crestinii din Imperial otoman au ridicat armele impotriva Sul-
tanului i Ca' o nota scena uriasa" se deschide Revolutiei.
Impärtäsind convingerea generala cA miscarea revolutionara din
Principate e organizatä i sustinuta de Rusia, Mettarnich se temea
ca guvernul rus sä nu profite de imprejurare pentru a realiza
scopurile politicii sale orientale. Dar atitudinea tarului, care-i
apdru din nou in toata. gloria sa", il liniti. Alexandra I n'a
stat la indo:alä sä condamne, in termenii cei mai categorici,
intreprinderea lui Ipslanti i sa rupa orice legaturä cu el 2.
Dar tarul nu s'a multumit cu aceastä dezaprobare parti-
culara. Sub presiunea cabinctului austriac, el a facut sa se in-
sereze in oficiosul lui Metternich, Oesterreichischer Beobachter,

Text in Pr okeschOste n, III, r p. 58-6o.

2 ,Aucun. secours, direct ou indirect, ne saurait vous 'are accordé par
l'Empereur, car. ... il serait indigne de lui de saper le fondement de l'Empire
turc pour la honteuse et coupable action d'une société secrète . Vous n'êtes
plus, ni VDUs, ni vos frCres au service de S. lvr. Impériale". Pr okesc Oste n,
in, pp. 65-67.

www.digibuc.ro
 DEZANUAREA MISCARII LUI IPSILANTI 203

in 17/29 Martiel, si in gazeta elinä dela Viena urmätorul comunicat,

Teprodus 0 de ziarul londonez, The Times, din II Aprilie 1821.
Tarul declarä cä el nu poate considera intreprinderea
printului Ipsilanti decat ca efectul spiritului nelinistit care
caracterizeazä epoca actualä si al inexperientei i usurintei
tänärului prinr. In consecinta, tarul dispune urmAtoarele :
I. Printul Ipsilanti va fi scos din serviciul Rusiei.
2. I se va face cunoscut cà M. S. ImpAratul dezaprobä
in chip formal intreprinderea sa i cä nu se va putea astepta
niciodatä la vreun ajutor din partea Rusiei.
3. Ordinele cele mai precise vor fi transmise contelui
Wittgenstein, comandant stiprem al trupelor rusesti de pe
Prut si din Basarabia, de a observa cea mai strictá neutra-
litate cu privire la turburärile care au izbucnit in Princi-
pate si de a nu lua, sub nici un pretext, vreo parte, directä
sau indirectá, la ele.
4. Aceste hotdriri vor fi comunicate ambasadorului
rus la Constantinopol, cu ordinul de a le aduce la cunostinta
si de a reinnoi, in acelasi timp, asigurdrile sincere
leale care i-au. fost deja date cu prilejul räscoalei din Mun-
tenia. Baronul Strogonof va declara anume cä politica M.
Sale Impäratului este si va rAmAne sträind de uneltirile
care ar putea ameninta sä turbure linistea unei täri oare-
care ; cä orice participare la asemenea miscdri ar fi con-
trarä rectitudinii intentillor Impäratului, i cä, in relatille
sale cu Poarta, M. Sa nu are alt scop i altA dorintä decAt
mentinerea i executarea strictä. a tratatelor existente intre
cele dou5. Puteri.
rändul säu, Curtea imperialá austriacä a ordonat
Internuntiului M. Sale la Constantinopol sd se explice
in acelasi sens i s5. declare in termenii cei mai linistitori
intentia serioasä a M. Sale ImpA'ratul de a garanta de orice
atingere relatiile de pace 0 prietenie intre Austria si Poarta
prin mentinerea inviolabilA a fidelitätii tratatelor" 2.
Räspunsul tarului la actiunea lui Alexandru Ipsilanti a
sosit la Constantinopol, Vineri, 14 Aprilie. Tarul insdrcina pe
baronul Strogonof sà asiguxe din nou Poarta de sentirnentele
de mirare, durere i indignare cu care ImpAratul a aflat cä printul
Fleischhackl cAtre Metternich, 16 Aprilie 1821. (H u r in uzaki-
Nisto r, XX, p. 599.
2 Rapoarte consulare engleze, vol. III, p. 2-4.

www.digibuc.ro
204 MARILD PUTERI $I RASCOALA DIB TARILE ROALiNTsTI

Ipsilanti e in capul insurgentilor", sä arate guvernului otoman

scrisoarea destinatä lui Alexandru Ipsilanti §i. sä gräbiascä ple-
carea lui Scarlat Callimachi in task'. Tarul i§i exprima convin-
gerea a., ajuns la fata locului, investit cu puteri extraordinare
0 sustinut de forte suficiente", noul Domn ar putea restabili
lini§tea in Principate.
Dar 0 aceastä rezervá avea sä anuleze tot efectul co-
municatiei ruse§ti, tarul intelegea sä reducä la aceastä unicä
mäsurä initiativa Portii. Orice altä mäsurd §i, mai ales, orice
mäsurä violentä, provocând inevitabile reactiuni, ar aduce cu.
sine inconvenientele grave pe care le-a atras totdeauna inter-
ventia exclusivá a puterii publice 0 militare in afacerile interne
ale Principatelor". Tarul dezaprobä interventia militard a Tur-
ciei 0 retrage concesia pe care, sub impresia räscoalei lui Tudor
Vladimirescu, Strogonof o fäcuse .Portii .

In sfär§it, Strogonof e informat cä Impäratul Austriei,

impärtd§ind vederile taiului 0 formând acelea§i urari pentru
securitatea Turciei, a trimis internuntiului instructii asemana-
toare celor prirnite de el" 1.
Strogonof s'a gräbit sä le comunice Portli, a§a cum ii ce-
reau de altfel 0 instructiile tarului. Ele n'au produs efectul a§-
teptat. Credinta in complicitatea Rusiei era prea adânc inrädä-
cinatä in sufletul Sultanului 0 al mini§trilor säi pentru ca o simpld
declaratie s'o mai poatä schimba 2.
Poarta interceptase scrisori din corespondenta contelui
Capo d'Istria cu Mihai Sutu 0 Alexandru Ipsilanti 0 din aceste
scrisori se incredintä cà promotorul rdscoalei grece§ti a fost Capo
d'Istria care a asigurat pe Ipsilanti de sprijinul Rusiei. Faptul
cá guvernul rusesc dezavueazd acum mi§carea nu dovede§te cleat
cä Ipsilanti a ales räu momentul 3. Trädarea lui Mihai Sutu 0
actiunea agentilor ru§i din Levant au exasperat spiritul 0 a§a
extrem de bänuitor al Turcilor. Oriunde izbucneau turburdri,
Poarta descoperea mâna Rusiei. Influenta ruseasc6 nu creea di-
ficultäti Portli numai in Principate, ci 0 in Rumelia, Albania,
Moreea, Arhipelag ,;1 chiar in capitalä. Ambasada rush' dela Cons-
tantinopol era centrul intrigilor grece§ti. Consilierul de ambasadd
Catacazy, cumnatul lui Alexandru Ipsilanti 0 fratele guverna-
1 Capo d' Istria c 'are Strog onof 14/26 Martie 1821 (P rokese h-0 s t e n,..
,

HI, pp. 68-70).

2 Prokesch-Osten, III, rp. 68-70.
3 Rapoarte consulare engleze, vol. I, Ç. 439-440.

www.digibuc.ro
 DEZAVUAREA MR3CAMII LUI TUDOR 205

torului civil al Basarabiei, era in contact permanent cu Grecii

-din Constantinopol i in legaturä cu cei din Rusia. Un alt con-
silier, Daskof, in cursul unei calatorii de inspectie a consulatelor
rusesti din Levant, luase contact cu sefii clerului si notabililor
greci. Dragomanul Portii, Constantin Morusi, extrem de rezervat
cu dragomanii celorlalte misiuni, era numai amabilitate si zel
fata de personalul ambasadei rusesti. Strogonof insusi era con-
siderat ca un mare prieten al Grecilor. Poarta mai observa apoi
ca invazia Moldovei a fost pregatita la Chis'inau, in casa lui Ca-
tacazy, de unde s'a trimis lui Milo§ Obrenovici irdemnul la räs-
-coala comunä 1.
Pe de alta parte, scrisoarea de dezavuare a tarului continea
prea multe menajamente pentru Ipsilanti ca sà dea deplinä sa-
tisfactie Portii. Ea cuprindea mai ales un pasaj care putea fi in-
terpretat ca o recunogtere a dreptului Grecilor de a aspira la
situatie politica mai bura 2. In aceste conditii dezavuarea ta-
rului avea aerul de a se referi mai mult la momentul ales decat la
scopul miscarii.
In sar§it, Turcii nu-si ascundeau deloc surpriza
pe care o aveau väzând ca toti sefii principali ai rebelilor,
Ipsilanti, Caliarchi, Arghiropulos (vice-consul rus la Galati),
Vladimirescu, etc. etc., erau indivizi mai mult ru§i decât greci,
decorati i intrebuinta# de Rusia, bizuindu-se pe protectia ei
inselând poporul prin asigularea ca aceasta Putere ar incuviinta
rascoala lor" 3.
Strogonof raspunse cá daca Rusia ar vrea sa declare räz-
boiu Turciei nu s'ar folosi de mijloace ga de josnice ; ca, desi
promZtorii miscarii au apartinut cândva Rusiei, nu sunt decat
tot atâtia emigrati, impotriva cärora Poarta poate lua toate ma.-
surile pe care le va crede potrivite si necesare, färá sa se expund
la reprosul de a fi violat tratatele, dela protectia carora rebelii
trebue exclusi. In scrisorile interceptate de Poarta, el nu voia
sa vadd cleat pläsmuiri menite sa turbure bunele raporturi intre
Rusia si Poartä. Ambasadorul confirma prin non' oficialä ceeace
sustinuse in Conferinta 4.

1 Prokesch-Osten, I, p. 38.
2 II est dans l'homme de désirer l'amélioration de son sort ... et plus
d'une circonstance insliire aux Grecs le voeu de ne pas toujours rester étrangers
leurs propres destinées".
3 N. I org a, Acte i fragmente, II, p. 570.
4 A. Otetea, Contribution a la Question d'Orient, p.328.

www.digibuc.ro
206 MARILE PUTERI i RASCOALA DIN TARILE ROMANF5TI

V. REACTIUNEA FORTH

Reis-Efendi acceptä explicatiile lui Strogonof, dar ceru,.

ca dovadä a sinceritatii lor, exträdarea rebelilor refugiati in Rusia,
dreptul de a vizita vasele navigând sub pavilion rusesc, pentru
a impiedica fuga- persoanelor compromise in complot, i o decla-
ratie solemnä prin care tarul sà dezaprobe mi§carea eterista 1
Afara de exträdarea transfugilor, Strogonof primi toate condi-
tiile Portii : declaratia solemna de reprobare, dreptul de vizita
(cu conditia sà se aplice tuturor vaselor trecând prin Strâmtori)
ceeace costa mai mult pe Ru0, interventia trupelor otomane
in Principate. Chiar i in chestia transfugilor, Strogonof promise
sä refere cat mai favorabil. El refuza insd tocmai lucrul la care
Poarta tinea mai mult : extradarea transfugilor. Ea se vazuse
traidata de oameni in care i0 pusese toata increderea, pe care-i
cople0se de favoruri 0 de atentii. Sufletul otoman, adanc jignit,
nu respira decât razbunare. Ceeace exaspera mai ales furia Tur-
cilor era tradarea lui Mihai Sulu.
Domnul Moldovei, Mihai Sutu, n'a fost initiat in Eterie
decât cu câteva luni inainte de izbucnirea Revolutiei, dupa ce garda
sa fusese cumparata i când, probabil, nu mai avea alta alegere.
Nicio adeziune la Eterie n'a surprins mai mult pe contem-
porani i n'a indignat mai mult pe Turci. Mihai Sutu fusese co-
ple0t de favoruri din partea Sultanului. El era membru in con-
siliul secret care, sub prezidentia lui Ha let Efendi, tinea §edinte
sub ochii Sultanului i hotara in toate chestiunile insemnate.
Independenta i curajul de care daduse dovada in acest post
de incredere, departe de a-i fi daunat, 1-au ridicat in stima Sul-
tanului. El pledase impotriva razboiului cu Ali Pa§a din Ianina
impotriva exterminärii Ayanilor, ceeace nici un Turc nu indras-
nise sä fad., i totu0 a pästrat favoarea Sultanului. Pozitia lui
oficiala era atât de stralucitä incât Ii putea permite visul de a
adauga la scaunul Moldovei i pe acela al Tarii Române§ti. Dar
ce nu-0 putea ingadui acest favorit al sortii care dispunea de
tot ceeace poate asigura succesul in vieatä : tinerete, farmec per-
sonal, inteligenta, bogatie i familie frumoA5.? El a sacrificat
totul pentru a asigura fiilor sAi o vieatä liberA inteo tara inde-
pendenta ! 2

Rapoarte consulare engleze, I, p. 447.

2 Pr ok esch.-Oste n, I, pp. 23-24. Iota de pila ce scria
Doamna lui Minai Sulu Printului Caragea, tatäl shiu, la Pisa : Warum

www.digibuc.ro
 REACTIIINEA PORTII 207

rapta lui Mihai Sutu mai era agravatà de complicitAtile

lui la Constantinopol. In noaptea de 14 spre 15 Aprilie au fugit
pe un vas rusesc la Odessa Nicolae Sutu i Ioan Schina, fratele
cumnatul Domnului Moldovei
In aceste conditii, orice intelegere pare imposibilá. In zadar
Strogonof face apel la mediatia contelui Liitzow ; in zadar Grecii
oferä. chezä0i de lealitate ; in zadar guvernul otpman cautá sä
potoleascä furia multimii. Excesele fanatismului desläntuit nu mai
pot fi oprite. In ziva de 11/23 Martie, se tine in palatul Patriar-
hiei o adunare a tuturor Grecilor la care iau parte noul Domn al
Tarii Române§ti, Scarlat Callimachi, dragomanul Portii Cons-
tantin Moruzi i dragomanul Amiralitätii Nicolae Moruzi. Dra-
gomanul Portii cite§te firmanul prin care Sultanul declarà ingrat,
rebel ì trädgtor pe Mihai Sutu i pe toti aceia care au luat parte
la räscoala din Principate. Patriarhul cite§te apoi o pastoral&
prin care indeamnä pe toti credincio0i la supunere desleagd
de juràmântul prin care s'ar fi legat fatä.' de rebeli. Insfâr0t,
Patriarhul, Scarlat Callimachi i dragomanul Portii se pun ga-
ranti pentru purtarea Grecilor din capitalà §i imprejurimi, in afar&
de Grecii deveniti suditi sau protejati ru0, exceptiune care a
indemnat pe multi sb." fuga in cursul noptii urmätoare 3
La rândul säu, guvernul otoman cauta sä lini§teasca po-
pulatia j ia mAsuri de pazà. Gärzile sunt impätrite, patrule oran-
duite de Capudan-Pa§a 0 de Topci-Ba§a circulä toatd noaptea.
Dai glasul acelora care piedicA indulgenta i cumintenia e in-
nàbu§it de fanatismul plebei §i militiei. Ienicerii amenintä pe
Sultan, pe mini§tri, pe Greci, chiar pe Frânci. Plebea capitalei
se dedá la acte de violentä 0 la jafuri, pe care guvernul nu le poate
nici opri, nici reprima. Negustori i marinari strdini sunt mole-
stati, jefuiti i omoriti. Chiar §i palatele ambasadelor Rusiei §i
Spaniei au fost amenintate.
In noaptea de 23 spre 24 Martie, ei plänuesc sà mAceläreasa.
pe toti Grecii din Constantinopol 3. Sultanul e silit sg declare re-
ligia in primejdie i sà cheme pe Ieniceri la luptà pentru rdzbu-
narea fratilor lor musulmani mdceläriti prin trädare in Moldova
sollen wir also noch länger ihrer GegenWart beraubt sein, da wir mit Gotteshilfe
die Freiheit. unseres Vaterlandes hoffen können" (M. P op esc u, Contribu-
liuni documentare, p. 18).
1 A. Otetea, Contribution a la Question d'Orient, p. 326.
A. Otetea, Contribution a 13 Question d'Orient, p. 328.
3 N. I or g a, A cte §i fragmente, II, p. 569.

www.digibuc.ro
 08 MARILE PUTERI I RASCOALA DIN T RILE ROMANESTI

si Tara Româneascá 1 Aceastä másurä fu semnul unor inarmäri

febrile. Se dau milioane pentru concentrarea i inarmarea unei
armate de 36.000 soldati in cetätile de pe Dunäre. Arsenalele
lucreazd de zor pentru intärirea flotei de räzboiu.
17 1. CHESTIUNEA OCUPARII TARILOR ROMANE5TI DE CATRE
TRUPELE TURCE5'TI
Strogonof cäutä sä previnä represaliile Turcilor exploatând
dotra acte pe care, probabil, tot el le-a provocat. La 10 Aprilie,
Mitropolitul Moldovei i boerii rämasi in tarä s'au adresat Portii
pentru a o asigura de sentimentele lor de supunere i devotament.
0 cerere asemänätoare s'a primit si din Tara Româneascä 2
Pe de altä parte, Ipsilanti propusese autoritätilor turcesti
dela granitä un almistitiu care sä perrnitä ambasadorului rus
.stabilirea conditiilor de pacificare a Tärilor românesti i, atât
timp cât Turcii nu vor inainta, el promitea sä stea pe loc 3.
Strogonof se prezintä, la 25 Aprilie, inaintea Divanului
-cu cele doud note si sustine cä, de vreme ce Mihai Sutu a plecat,
iar Ipsilanti s'a retras, nu mai e nici un motiv ca trupele otomane
sa interving. in Tärile românesti. El propune deci ca Poarta sä
numeascä un nou Domn in Moldova si sä-1 trimità imediat la
post. Pentru rezolvarea chestiunilor in suspensie, intre Poartä
Ipsilanti, Strogonof îi oferá bunele sale oficii.
Poarta respinge cu indignare ideea unei negocieri cu Alexandi u
Ipsilanti, raia din tatä in fiu". La fel stau lucrurile
cu Yladimirescu. El ridicä de capul lui steagul revoltei in Tara
Româneascä i comite tot felul de excese ; actiunea lui e de acord
cu pasiunile multor oameni simpli dintre boerii i locuitorii
care se impreunä i pricinuesc atâtea turburAri i desordini. Cum
ar putea Inalta Poartä sä se increadä azi in afirmatiile cuprinse
in cererea lor"4?
Poarta rämâne ferm hotäritä sä restabileascà ea insäsi
ordinea i linistea în cele douä Principate, sä previnä reinnoirea
unor astfel de dezordini, sä cearä exträdarea. fugitivilor i sä tri-
1 innanul s'a citit in palatal AgAi Ienicerilor, la 52/24 IN/ artie. A. Ot et ea
Cit., pag. 328.
2 Scrisoarea boerilor munteni catre Strogonof, in Hurmuzak i, X,
pag. 565. 0 traducere romaneascA in Bis. ort. rom. vii. p. 98-99.
3 Proke.sch-Osten, I, p. 45. N. Iorga, Acte §i fragmente,
II, P. 577.
4 Prokesch-Osten, III, rp. 72-75.

www.digibuc.ro
 CHESTIIINEA. OCUPATIEI TURCESTI 209

initä muhafizi (guvernatori militari) pânä la numirea 0 insta-

larea Voevozilor.
Strogonof insista ca cererea boerilor si Mitropolitului sä
fie consideratä ca o dovadä suficientä de supunere ; respinge
proiectul de ocupare si administrare militara a Principatelor ca
potrivnic tratatelor, reinnoeste propunerea de a se läsa lui Ipsi-
lanti o usä de scapare, ca o mäsurä de politicä sanätoasá, pentru
a nu impinge la desnadejde un orn hotärit la orice" si persistä
in afirmatia ca numai numirea si instalarea imediatä a Domnilor
pot restabili ordinea in Principate 1.
Prin protocolul dela 12/24 Martie, ambasadorul Rusiei isi
daduse asentimentul la trimiterea unor forte armate in Princi-
pate, dar numai pentru a insoti pe noii Domni si pentru a resta-
bili ordinea, respectând in totul si pretutindeni populatia pas-
nica". Atunci n'a fost vorba nici de muhafizi, nici de adminis-
tratie militara, nici de räzbunare.
Turcii trebue sa se multumeasca cu restabilirea ordinii,
adicä cu instalarea celor doi Domni, si. sä nu recurgä la acte de
ostilitate decât in caz de opozitie ; ei trebue sa se conformeze
in totul masurilor autoritätilor locale... Comandantii trebue sà
stie ea n'au fost trimi0 inteo tara cucerita in care pot comite
orice acte de violentä färä sa fie pedepsiti".
Reis-Efendi nu neaga excesele trupelor, dar le scuzä prin
neräbdarea 0 zelul soldatilor. Ele ar fi demne de lauda, räs-
punde Strogonof, dacä ar fi moderate de legile dreptätii si de
iubirea de ordine. Dar excesele comise chiar in mijlool capitalei
si sub ochii autoritatilor supreme, jafurile si masacrele savar-
site pretutindeni pe unde au trecut sunt semne de rau auguriu
pentru purtarea lor in provinciile asezate sub egida Rusiei de
tratate solemne" 2.
In rezumat, Strogonof propune : 1. Trimiterea imediatä a
unui Domn sau a doi Domni pentru a insoti trupele otomane,
farä ca Poarta sa-i poatä inlocui cu mulializi, pasi sau orice altä
forma de administratie militara. 2. Ordine pozitive si severe catre
comandantii turci de a respecta persoanele, privilegiile si pro-
prietatile Moldo-Valahilor, de a nu urmäri decât rebelii in massa
si de a limita actiunea trupelor la restabilirea päcii si la instalarea
autoritätilor constituite. 3. Abtinere dela orice fel de executie
1 Prokesch-Osten, III, Fp. 76-77.
2 Pr okeseli-Osten, III, pp. 75-79.

www.digibuc.ro
210 MARILE PUTED1 $1 RASCOALA DIN TARILE ROMANESTI

militark in afará de cazul de rebeliune ati§e sau de recurs format

din partea Domnilor pentru intäri puterea legitimk 4. De
indatä ce ziva plecärii Domnilor va fi fost hotärità, consulii Ru
siei se vor intoarce in cele dotra Principate, pentru a veghia ca.
vointa Inaltei Porti fatä de locuitori sà fie urmatá intocmai.
fortei armate vör tine seamä de reprezentärile lor atât pentru.
repartitia echitabilä a sarcinilor cat i pentru reprimarea exce-
selor de tot felul" 1. In timpul acestor negocieri sosi §tirea cà
Peloponesul s'a räsculat. Atunci furia Turcilor nu mai cunoscu
margini.
In ziva de Pa§ti, ro/ri Aprilie, toti preotii ortodoc0 din
Fanar au f'ost arestati. Patriarhul §i trei mitropoliti au fost smul0
de lâng5. altar. Sub invinuirea de inaltä trádare, Patriarhul a
fost spanzurat, in odájdii, de poarta palatului säu, iar cei trei
mitropoliti au fost supu0 aceluigi supliciu in trei cartiere deo-
sebite. Cadavrul patriarhului dupá ce a fost expus trei zile, a
fost aruncat Evreilor care 1-au tarit cu fata in jos pe sträzi §i apoi
1-au aruncat in mare 2. Aceste atrocitati au §ters in ochii lumii
civilizate gre§elile Grecilor, au inchis drumul oricärei incercäri de
impAcare 0 au dat räzboiului un caracter de luptä pe vieatd §i pe
moarte.
In instructiile adresate internuntiului i intr'o scrisoare
cätre contele Nesselrode, ministrul de externe al Rusiei, printul
Metternich, declará cà ofensa adusä Bisericii ortodoxe in per-
soana capului ei e o ofensä adusä religiei cre§tine i cà guvernul
dela Viena o resimte ca i când ar fi fost adusä Papei 3.
Guvernul rus se prevalá de aceste declaratii pentru a se in-
fäti§a ca apärätor atitrat al religiei 0 al civilizatiei. El acuzä.
Poarta de intentia de a extermina nu numai pe rebeli, ci pe toti
cre§tinii ortodoc0 din Imperiul otoman, i invitä Puterile euro-
pene la o actiune comunä, impotriva Turcilor. El le asigurä cá
nu urmäre§te nicio cucerire teritoriald, ci numai restabilirea
pästrarea Sfintei Aliante, consolidarea echilibrului european §i
o pozitie separatä pentru poporul grec". Apelul acesta, care se
terminä cu o semnificativá aluzie la puterea armatei ruse§ti, gata
de luptk suna ca un manifest de räzboiu. State le europene, in
primul rand Austria, avurä impresia ca. Rusia sondeazä terenul,

1 Prokesch-Osten, I, p. 45; XII, p. 78.

2 Pouqueville Ifistoire de la régénératicn de la Grice III, p. 104._
Prokesc11-0-8ten, III, pp.-87-88.

www.digibuc.ro
 CUESTIUNEA OCUPATIEI TURCE$T1 211

pentru a se asigura de dispozitiile marilor`Puteri fata de even-

tualitatca uinii räzboiu al Rusiei cu Turcia.
I,a rirdul Eàu, Strogonof incercä §i el, exploatând senti-
m entul de itdignare pe care cxcesele turce§ti 1-au produs asupra
misiunilor straine la Constantinopol, sa smulgä ambasadorilor
rrantei, Austriei, Angliei i Prusiei o declaratie comunä care A_
-ameninte Poarta cu o demonstratie navalä. Hotärirea avea
fie luata la o masa data de contele I.ützow, la ambasada Aus-
triei. Strangford rastoarna combinatia obtinând dela Poarta o
declaratie lini§titoare, al carei efect a fost imediat. Lu zow a
cerut sä fie rechemat, pozitia lui Strogonof a devenit §i mai cri-
tick iar creditul lui Strangford a crescut considerabil.
Strangford s'a folosit de trecerea sa pentru a aplana di-
ferendele intre Poartä i Rusia i pentru a lua acesteia orice pre-
text de razboiu. In primul rand, el a cautat sa previna ocuparea
Principatelor. Dar Reis-Efendi opunea la aceastä cerere data
motive : primul era dorinta de a zadarnici planurile Eteri§tilor
refugiati in Basarabia, care ar fi putut oricand naväli din nou
in Moldova ; al doilea era necesitatea de a forma din corpul de
ocupatie o militie de pazá pana când Domnul va putea constitui
o militie nationalä.
La aceste argumente Ru§ii raspundeau cá Eteri§tii refu-
giati in Basarabia erau supraveghiati de autoritätile locale. Astfel
un grup de 200 de Eteri§ti care voiau sä tread. in Moldova au
fost toti arestati. Poarta nu poate deci invoca acest pretext
pentru a prelungi ocupatia. Iar intrucat prive§te necesitatea de
a constitui o militie nationala, ea s'ar fi putut creea de mult cu
sumele absorbite de trupele de ocupatie.
Cele dotrá teze erau inconciliabile. *i cum nici Rusia, nici
Turcia nu voiau sá cedeze, evenimentele päreau conduse de o
inexorabilä fatalitate spre räzboiu, cu atât mai unlit cu cat, in
Mai, la vechile neintelegeri s'adaugarà doug noi cauze de con-
flict : hotarirea Portii de a opri exportul de gran prin Strâmtori
§i cererea lui Strogonof de a avea la dispozitia sa un vas de raz-
boiu in Bosfor.
Corsarii greci din Arhipelag impiedecau vasele de comert
O. ducá grail la Constantinopol. Poarta se va.zu silitä sa retina
pentru aprovizionarea Capitalei §i la pretul fixat de ea, toate
transporturile de grâu din Marea Neagra in Marea Mediterana.
Vasele care-i refuzau incarcatura erau oprite de a trece prin Strâm-
tori. Masura Portii era unilateralà i stânjenea comertul de pine,

www.digibuc.ro
212 MARILE PITTERI I RASCOALA DIN TARILE RomANEwri

violând trâtatele de comert incheiate intre Poart i celelalte

Puteri. Strogonof 0 von Lützow protestarä in numele guver-
nelor lor 1
La cererea lui Strogonof, care afecta c. viega lui 0 a per-
sonalului ambasadei ruse§ti ar putea fi amenintate de furia mul-
imii, guvernul rus trimisese un vas de räzboiu care, la .21 Mai,
ancorä la Buiucdere, sub pavilionul uhui vas de comert. Auto-
ritätile turce§ti, luându-1 drept ceeace se dädea, au fäcut o per-
chizitie, i cdpitanul a fost arestat. La refu.zul lui Strogonof de
a retrage vasul, Poarta amenintä cä, la nevoie, Il va indepärta
cu forta 2.
Aceste douä incidente exasperard din nou pasiunile poli-
tice. Strogonof, iritat peste mdsurä de atacurile personale al cáror
obiect era 0 dornic sä. päräseasc5. Constantinopolul, impingea
din rdsputeri la o rupturd. La 22 Mai (3 Iunie 1821), el prezintä
Portii douä note redactate inteo limbä neobi§nuit de vehementä.
In prima notà, el protesteazà impotriva exceselor trupelor tur-
ce§ti in Principate i aratà Portii atitudinea pe care, in virtutea
tratatelor, ar fi trebuit s'o observe fatä de 1'6:rile române§ti. El
aduce apoi la cuno§tinta Portii cà rebelii se vor putea refugia
fie in Transilvania, fie in Basarabia, ceeace era in dezacord cu
angajamentele luate de el prin protocolul din 12/24 Martie cu
asigurárile formale date la Laybach de cei doi impdrati cà dome-
niile lor nu vor putea servi ca asil pentru rebeli. Prin nota a doua,
Strogonof rhspundea cu un refuz categoric la cererea Portii ca
Mihai Sutu i boerii refugiati in Rusia sä fie exträdati 3.
Sfortärile lui Strangford tindeau a convinge Poarta
modifice ea insä0 politica inat sä ia Rusiei orice pretext de räz-
Olicare ar fi fost vinovätia promotorilor revolutiei, popoa-
rele târite in vârtej trebuiau ferite de xepresalii §i Poarta silità
sä ia mäsuri de indreptare a administratiei din tärile locuite de
cre;tini.
Pentru atingerea acestui scop, douà conditii trebuiau im-
plinite. Intâiu, ca §efii rdscoalei sä se abtinà dela orice act de
ostilitate fatä de Turci i sä incredinteze marilor Puteri sarcina
1 Rapoarte consulare engleze, i p. 145-154.
2 Note le rusesti din 20 §i 24 Mai 1821. Prokesch-Oste n,
p, 113.
3 Depesa lui Strangford care Londonderry, din 12 Iunie 1821. Rapoarte
cozsulare engleze, II, p. 52-53, Cf. depesa lui von Miltitz catre regele Prusiei,
din 12 Iunie 1821. (N. I org a, Acte §i fragmente, II, j p. 580-581).

www.digibuc.ro
 RUPEREA RELATIILOR DIPLOBIATICE INTRE RUSIA 1 TURCIA 213

de a obtine dela Poartä concesiile indispensabiie pentru asigu-

rarea viitorului lor national. La rândul ei, Poarta trebuia con-
vinsâ sä coopereze cu marile Puteri la reforma administratiei
in provinciile crWine ale Impeliului.
Aceste conditii n'au putut fi realizate, fiindcg acordul intre
Puteri n'a durat. Sub impresia evenimentelor care culminaserâ in
executarea Patriarhului dela Constantinopol, marile Puteri tre-
curà peste preocupârile lor interne 0 se unirâ printr'o declaratie
de principii comunä care reafirma dreptul Puterilor aliate de a
interveni pentru a apära autoritatea legitimâ impotriva revoltei,
schimbdrile folositoare sau necesare in legislatia i administratia
Statelor neputând emana decât din vointa liberä, din impulsiunea
cumpâ'nitä §i luminatà a acelora pe care Dumnezeu i-a fälcut res-
ponsabili de putere" 1. Declaratia, publican.' in numele Rusiei,
Prusiei i Austriei, a fost aprobatá 0 de cele douä Puteri liberale
din Apus, de Anglia §i de Franta. Revolutia greacà era deci con-
damnatà de congresul european, in numele respectului tratatelor
0 in interesul päcii generale. Motive de ordin comercial i ecc-
nomic pledau in acela0 sens. Anarhia, devastärile i masacrele,
urmäri inevitabile ale Revolutiei, aveau sa; compromitâ pentru
naultà vreme relatiile comerciale cu Turcia. Pentru acela0
motiv, Anglia avea sd facá din integritatea Imperiului otoman
baza politicei sale orlentale. 2

RUPEREA RELATIILOR DIPLOMATICE INTRE RUSIA

51 TURCIA
Dar, de indatä ce suveranii i plenipotentiarii lor s'au
intors dela Laybach, acordul intre marile Puteri, cu privire la
evenimentele din Turcia, a incetat. Tarul Alexandru I a câzut
din nou sub influenta cercurilor liberale i filelene care sustineau
cauza rbisculatilor indemnau sä. intervind. In drum spre
pitala sa, tarul a putut vedea, la Var§ovia §i la Petersburg mai
ales, cât de popularä era cauza Grecilor. Masacrele cre§tinilor
din Imperiul otoman i atentatele sâ.vâgite asupra capilor Bise-
Iicii ortodoxe impresionaserà adânc poporul rus. Partidul 1.52-
boinic, condus de Capo d'Istria, Strogonof i Pozzo-di-Borgo, ce-
rea ca tarul sä räzbune ofensa adusâ crucii i sä profite de im-
A.. Debidour, Histoire diplomatique de l'Europe. Vol. I, p. 158.
2 I a r 01 d Temperley, England and the dogma of Tur4ej's inde-
pendence from Palmerston to Disraili (1856-1875). Bul tinu c ngre.ului ym
de istorie". Zürich, 1938, jp. 213-214.

www.digibuc.ro
 214 MARILE MUM I RASCOALI. DIN VIM& ROMANE$11

prejurâri pentru a realiza prograrnul istoric al politicii rusesti

in Balcani. Sacrificiile pe care Rusia le adusese Sfintei Aliante in
general si Austriei in special, sustinând.planurile acesteia in Italia
oferindu-i chiar o sutä de mii de soldati rusi pentru pacificarea
celor indrituiau guvernul rus sä creadä cd.politica
sa nu va intâmpina nicio rezistenta din partea marilor Puteri.
Sub influenta acestor elemente, Alexandru I aprobâ, la 28 Iunie,
ultimatul pe care Strogonof avea sä-1 prezinte, in numele sAu,
Portii 1.
Dupä ce insirá toate diferendele intre Rusia i Imperiul
otoman, guvernul rus cautà sä. dovedeascd Portii c51 chestiunea
greacä e o afacere europeanâ care nu intereseazd numai Curtea
dela St. Petersburg. Ina lta Poartä pune crestinátatea in alter-
nativa de a se intreba dacA poate ramâne spectatoare nemiscatà
in fata exterminärii unui popor crestin, dacà poate tolera ase-
menea insulte aduse religiei, dac5, poate admite existenta unui
Stat care amenintä sà turbure pacea pe care Europa a cumpä-
rat-o cu pretul atâtor sacrificii" 2... Guvernul rus declarâ apoi cà
Turcia va ajunge in conflict cu toatä lumea cret-tinä, dacä, in
termen de opt zile, nu va accepta conditiile urmâtoare : i. Res-
taurarea bisericilor distruse sau stricate de fanatismul musul-
man ; 2. asigurarea unei garantii i protectii serioase pentru cultul
crestin ; 3. discriminarea, in provinciile rAsculate, intre vino-
vati, crutarea acelora care au r5.mas supusi sau se vor supune
intr'un timp determinat ; 4. restabilirea reginmlui prescris de
tratate in Principatele române evacuarea trupelor turcesti.
La 4 Iulie, guvernul rus adres5 aliatelor sal e o notâ colec-
tivä prin care justificä politica .sa fotä de Turcia i le intreabg
care ar fi atitudinea lor dacä rAzboiul ar izbucni intre Rusia
'furcia i ce sistem ar propune pentru a inlocui stâpânirea tur-
ceascà, dacd, in urma räzboiului, aceastä stälpânir ar fi rästurnatà.
La 14/26 Julie, inainte ca termenul fixat de ultimatul ru-
sesc sá fi expirat, râspunsul Portii era gata i Reis-Efendi tri-
mise dupa dragornanii ambaadei rusesti pentru a li-1 remite. Sub
diferite pretexte, toti s'au eschivat... A doua zi, ei s'au pre-
zentat la Reis-Ffendi pentru a-i declara, din partea lui Strop
gonof cà, termenul de opt zile fiind trecut, nu mai poate primi
nota Portii i va pleca cu tot personalul ambasadei la Odessa
pentru a astepta acolo ordinele tarului.
1 A. Debidour, I, pp. 166-167.
2 A. Debidour, I, 1p. 167-168.

www.digibuc.ro
 RUPEREA RELATIILOB DIPLOMATICE INTER RUSIA SI TURCIA 215

In nota sa, Poarta declarà cà mobilizarea e o mäsurá de

ordine internä, care nu amenintä pe nimeni, ca, dacä a trimis
trupe in Principate, a fdcut-o exclusiv pentru a curäta tara de
rebeli i CA n'are de gänd sä calce privilegiile i constitutia Prin-
cipatelor. Poarta respinge acuzatia cä ar persecuta pe Greci din
cauza religiei lor i le-ar face un rdzboiu de exterminare numai
fiindcä sunt Greci. Patriarhul a fost executat ca trädätor, nu
ca sef al Bisericii ortodoxe. Dupà sfabilirea ordinei, bisencile
därâmate sau avariate vor fi restaurate i, de inda,tä. ce Princi-
patele vor fi fost curätate de rebeli i fugitivii exfradati de Rusi,
trupele otomane vor fi retrase.
Cu toate c Poarta nu fäcea nicio concesie exigentelor ru-
sesti, ambasadorii Angliei i Austriei au insistat pe lângI Stro-
gonof sä primeascä nota Turciei i sä-si amâne plecarea. Dar
Strogonof a rämas inflexibil i, dupà ce a läsat pe supusii rusi
in grija internuntiului, la ro August, s'a imbarcat pentru Odessa 1.
Räzboiul intre Rusia i Turcia päru inevitabil.
Sfortärile combinate ale Austriei si ale Angliei au izbutit
s5.-1 inläture. Aceste dou5. Puteri nu puteau admite ca existenta
Imperiului otoman sl fie pus g. in primejdie de ambitiile Rusiei
si au pus totul in joc ca sh evite conflictul pe care ultimatul
din 26 Iunie ameninta sà-1 provoace.
Inainte de a räspunde oficial la nota din 4 Iu lie, lord Cas-
tlereagh si cancelarul Metternich incercarä sä schimbe hotärirea
tarului arà'tându-i, prin scrisori confidentiale, cá evenimentele
din Imperiul otoman au fost provocate de acelasi spirit revolu-
tionar pe care aliatii 1-au combAtut in Italia, cà trebuia läsatá
autoritätii legitime, adicA Portii, sarcina de a restabili ordinea
eä. telurile Grecilor erau incompatibile en mentinerea siste-
mului politic instituit prin tratatele din 1815.
Cu prilejul vizitei regelui Gheorghe IV la Hanovra (0c-
tomvrie 1821), Castlereagh s'a intâlnit cu Metternich. Un acord
desävässit s'a stabilit asupra mijloacelor de a mentine pacea
intre Rusia i Turcia, acord care si-a gäsit expresia in räspunsul
comun la nota Rusiei din 4 Iu lie. Austria si Anglia declarä ea
ele n'au de fäcut nicio propunere cu privire la inlocuirea regimului
existent in Räsärit, i cä." orice incercare de desmembrare a Im-
periului otoman ar intämpina impotrivirea unanimä a Puterilor
europene (Octomvrie 1821) 2
Prokesch-Osten, III, pp. 131-133.
2 Debidour, I, pp. 169-17o.

www.digibuc.ro
216 NUBILE PIITERI $1 RASCOALA IN TARILE ROMANE$TI

Intelegerea austro-eng/ezä, secundatä. de Franta §i de Prusia,

potoli imed.iat pornirile räzboinice ale Rusiei. Pentru a resta-
bili pacea §i. a inlesni Rusiei reluarea relatiilor diplomatice al_
Turcia, cabinetele dela Viena §i dela Londra se sträduirà sä obting
dela Turd satisfactiile la care Ru§ii aveau drept in virtutea tra-
tatelor, in primul rand evacuarea Principatelor §i numirea noilor
Domni.
Pe acest fond se vor desf4ura evenimentele din Princi-
pate, influentate direct de conjunctura internationalä §i. de in-
terventia marilor Puteri.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL X

ACORDUL LUI TUDOR CU BOERII

La II Martie, dupä ce se incredintase de trecerea lui Ip-
silanti in Tara Româneascä, Tudor porni spre Bucuresti si, la
16, sosi la Bolintin. Conform intelegerii sale cu sefii Eteriei, el
avea sá se uneascä. cu Ipsilanti, sä cucereascä scaunul Domniei
si sä ajute trecerea armatei grecesti peste Dundre. Dezavuarea
miscdrii sale si a lui Ipsilanti de cätre tarul Alexandru ii rästurnd
toate planurile si-1 sili la o intelege cu boerii care-I subordona
vremelnicei stäpâniri" si. la o politicd de colaborare cu Turcii
care avea sä-i cauzeze moartea.
I. PANICA EMIGRATIA BOERILOR
Apropiindu-se de Bucuresti, miscarea lui Tudor se apropia
de momentul critic care avea sä.-i fixeze caracterul, scopul si des-
tinul. Prin proclamatiile sale, Tudor trezise nädejdi imense in
sufletul täranilor : fi-va in stare sá le satisfacA ? Agitatia tara-
neascg, la rândul ei, stârnise ingrijorarea clasei boeresti pe care
Tudor a urmärit delá inceput sá si-o facá prietenä, nu dusmanä. :
intre boeri si tärani, pentru cine va opta Domnul Tudor ? Insfärsit,.
asteptärile Eteristilor realiza-se-vor incât Tudor sä poatä fi in
situatia de a dicta conditiile sale boerilor si de a räspunde liber
la toate aceste intrebári ?
La apropierea lui Tudor de Bucuresti, boerii au fost
cuprinsi de panicä. Unii se tem.eau sá se compromitä
fatä de Turcia, altii fatä de Rusia. Incurcätura lor era cu
a-tat mai mare cu cât consulul Pini, care pânä atunci se ames-
tecase direct in toate afacerile tärii 1, luà fata de Tudor o atitu-
1 Les boyards sont ... dans une telle stupeur, qu'iIs ne savent quer
parti prendre, craignant de se compromettre soit envers la Porte soit envers
la Russie ; car le consul de Russie, qui jusqu'is ce jour s'était mélé de toutes
les affaires du pays a pris la négative dans celle-ci". (Pagé c. Montmorency,
4 Martie st. n, Hurmuzak i, XVI, p. 1034).

www.digibuc.ro
218 ACORDUL LIII TIMOR CIT BOERII

dine plink' de mister §i de echivoc care-i deconcerta. Pe de o parte,

inteo scrisoare din 18 Februarie (2 Martie), adresatä vornicului
Constantin Samurca§ §i destinata sà fie raspänditä in public, eI
protesteazä impotriva afirmatiei lui Tudor a.' mi§carea sa n'ar
fi numai o indrásnealä de sine-§i pornitä, ci c5. tine .;i de alte
eu tarie Puteri §i ea' stä adästând poruncile Prea Inaltei Porti"
-§i declarä cal, pe baza instructillol primite dela baronul Strogond,
el nu poate privi mi§carea lui Tudor cleat ca un sfär§it de räz-
valnica turburare §i hräpire" 1; pe de alta, el scria lui Tudor sä
persiste in mi§carea sa §i sà conteze pe sprijinul säu 2, iar când
a sosit dezavuarea tarului §i autorizatia pentru guvern de a face
apel la trupele turce§ti, Pini nu numai n'a fAcut caimacamilor
comunicare scrisä de instructiile primite, dar n'a in§tiintat nici
poporul român cd guvernul rus considerà mi§carea lui Tudor
ea subversivä" 3.
Atitudinea lui Pini n'a deconcertat numai pe boeri ; con-
sulii Austriei §i Prusiei, cu care era in contact permanent, il g5.-
seau de asemenea incomprehensibil" 4. Pregatirile lui de ple-
care au contribuit mai mult deal toate svonurile la crearea stärii
{le alarma.
La 3/15 Martie, dupa plecarea sotiei sale la Bra§ov, Pini
a fost gäsit de Fleischhackl grozav de ingrijat de intrarea tru-
pelor turce§ti pe care §tia cá n'o mai poate impiedeca. La 16/28
_Martie dimineata a plecat atät de precipitat incât abia a avut
vreme sä anunte pe Fleischhackl, care trebuia sä meargA odatà
cu el. Motivul acestei plecäri a fost sosirea la Bucure§ti a deta-
§amentului lui Tudor, comandat de Dimitrie Macedonsky, care
s'a a§ezat la Bäneasa, ca pentru a täia drumul de retragere spre
Câmpina-Bra§ov. Faptul O. Pini nu s'a dus la Rusciuc, eum se
pare cä-i poruncise Strogonof, ci la Bra§ov, unde se refugiaserä
toti adversaiii Portii, a fost interpretat ca un act inamical fatä
de Turcia §i a märit ingrijorarea la BucUre§ti 5.
Intrebat cu privire la scopul mi§cbirii lui Tudor Vladimi-
1 G. I. ',ahoy ar y, Ad acta anni 1821 (Cony. lit., XX (1886), IT.
9.35-949)
2 Hurmuzaki-Xistor, XX, p. 669.
2 Ibidem, p. 571.
4 Kreuchely se mir5. c6. Pini, päräsind Bucurestii, s'a dus la Brasov, nu
la Rusciuc, cá n'a declarat nimic din ce i s'a poruncit, qu'en tout, enfin, il était
incompréhensible dans sa manière d'agir". Fleischhackl de asemenea a declarat :
ich kann ihm nicht vorgreifen" (H urmuzak i, X, p. 122).
5 Hurmuzaki-Nistor, XX, pp. 569 si 583.

www.digibuc.ro
 YANICA 'al FALLOW:CIA BOHRILOIL 219

-rescu, generalul Pini s'a märginit sä nege a.* ar fi avut vreo cu-
nostintä. de Tudor si de planurile lui, dar in secret a dat ordin
boerilor filorusi sä fugä, ceeace ei au si fäcut, determinând prin
fuga lor emigratia generalä a clasei superioare si mijlocii" 1.
In ziva de 2/14 Martie s'a räspândit in oras svonul c5. vin
Turcii si a stârnit o panicä atät de mare incât locuitorii au fugit
sä. caute adäpost in páduri sau in mânästirile apropiate. Era o
jale sä vezi cum la un simplu zvon Turcii au intrat in ora§
si ucid pe cine intâlnesc in cale" mici si mari s'au imprästiat
in toate pärtile ca sd scape cu fuga. Din fericire, svonul era
fals si oamenii s'au intors. In aceeasi zi, caimacamii au primit
un firman adresat pasei din Vidin, prin care i se poruncea sä tri-
mitá o mie de ostasi ca sä imprästie Adunarea lui Tudor, dacá,
la primirea firmanului, nu izbutiserà ei sà reprime räscoala lui
Tudor. Caimacamii n'au voit sä facä uz de el inainte de sosirea
lui Constantin Samurcas dela Craiova". Pentru a potoli nelinistea
stârnitä de aceastä veste, pasa dela Silistra a fäcut, la 4/16 Martie,
o declaratie prin care desminte cá ar fi primit vreun ordin de
a ataca Tärile romänesti. Declaratia lui n'a avut efect decât
câteva zile 2. Svonurile care sosesc din Moldova trezesc din nou
ingrijorare. La ro Igartie se aflä la Bucuresti ca Grecii au omorit
pe tori Turcii din Galati. La II, dimineata, se räspândeste vestea
ca Rusii au trecut Prutul, au intrat in Iasi si se pregätesc sa
porneascä spre Bucuresti.
stiri suplementare, sosite in aceeasi zi, lämuresc lucrurile :
e vorba de intrarea lui Ipsilanti in Iasi, si faptul acesta explicä
sensul miscärii lui Tudor. Boerii si agentii consulari alearg5. la
Pini sä -afle amänunte : Pini confirmä mäcelul dela Galati si in-
trarea lui Ipsilanti in Iasi, dar declara pe cuvânt de onoare Ca
impä'ratul Alexandru dezaprobá aceste intâmpläri 3.
La vestea eh' trupele lui Alexandru Ipsilanti au sosit la
Buzäu si se indreaptä spre Bucuresti, incepe ernigratia. Primul
care a päräsit capitala a fost banul Grigore Brâncoveanu. In
zorii zilei de 12 Martie (28 Februarie) 4, el s'a retras la mosia sa
i Hurmuzaki-Nistor, XX, pp. 568-570.
2 Rapoarle consulare engleze, II, p. 37.
3 Hurmuzaki, X, p. 1 13.
4 Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 561. M. Popescu, op. cit.
p. Ir. Grigore Brâncoveanu era considerat ca eful partidei austrofile. Pleisch-
hackl scrie despre el, la 30 Dec. 1812, când a fost fäcut vistiernic : Caracter
independent §i drept,, §i credincios Austriei, untie are avere" (H u r rn uzaki-
Nisto r, XX, p. 64). Paptul acesta nu l-a impiedecat &A adere la Eterie.

www.digibuc.ro
220 ACORDIIL LEI TUDOR CII BOERII

Mogosoaia, de unde a plecat apoi la Brasov. Cum el era cel mai

cu vazà dintre boeri i unul din principalii membri ai Eteriei
din Bucuresti 1, fuga lui a stârnit mare turburare in suflete. Boerii
care au avut la dispozitie cai i cärute i-au urmat exemplul. Doamna
fostului voevod Alexandru Sutu a cerut si ea pasport pentrn
Brasov. Xegustorii au inceput sä impacheteze 2 Tot orasul era
in fierbere. Unii se temeau de Tudor, altii de Turci, cei mai multi
de plebea (populace) care n'are nimic de pierdut i e totdeauna
outa sä se foloseascä de asemenea ocazii". Breslele s'au strâns
la Curte, tocmai când boerii tineau sf at cu caimacamii i, ca
mare strigare", au intrebat ce inseamnä, cà unii suditi se sigu-
ripsesc" (se pun in sigurantä), altii se pregAtesc sä plece din oras,
iar cei mai multi dintre boeri pornesc haremurile pe afarä".
Boerii räspund, prin incredintäri de jurämânturi", cä nu e ni-
mic, sä n'aibä nicio grijä, cAci pentru paza orasului sunt forte
suficiente Si-i asigurä cà niraeni nu se strämutd nicAeri".
Astfel alarma breslasilor se potoleste pentru câtva timp
Dar exodul boerilor continuä in fiecare noapte, pe tainä". Unii
se refugiazà la mänästirile din jurul Bucurestilor, la Cernica,
Cäldärusani, Tigäne§ti, altii in valea Prahovei sau a Teleajenului,
iar altii la mosiile lor, cercând cu totii greutatea vremii ce era
noroiu, zäpadà i ninsori cu ploi amestecate" 3.
Mänästirile Cäldärusani i Cernica erau a-tat de pline de
fugari incât cei veniti mai târziu au trebuit sä-si caute addpost
in chiliile de afarà" 4.
Orasul e desert, scrie Kreuchely la 11/23 Martie ; tot
ce a putut fugi a fugit, i in çurând se va simti mizeria, fiinda
oamenii de jos au rämas färä lucru". Dintre acestia, multi se vor
alätura lui Tudor Vladimirescu, care prin cuvintele de libertate
patrie a stiut sä trezeascá entuziasm" 6.
Agitatia in oras creste pe mäsurä ce vestile despre apro-
pierea lui Tudor si Ipsilanti de Bucuresti se confirmä. La 25
IVIartie st. n. cei doi caimacami anuntä consulilor sträini c'd se

1 Cf. Scrisoarea lui Grigore Brâncoveanu din 2/14 Martie in E m. V i r-

t o s u, 1821, 1p. 59-61.
2 Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 561.
3 Iorga-Dârzeanu, /p. 53 55.
4 N. Iorga, Un boer de provincie in timpul Eteriei (An. Acad. R nz.
Nrem. Sect. Ist., seria III, Tom. IX (1928-1929), j p. 239-253).
Ilurnauzaki, X, p. Ilurmuzaki-Nistor, XX, pp-
576-577, 583.

www.digibuc.ro
 SOSIREA LIJI TUDOR LA BIIC1YRESTI 221

tetrag la Giurgiu, din cauza progresului spiritului de revoltà si

anaihiei, care paralizeazá activitatea guvernului legitim 1
Tot atunci a inceput s51 apald la Bucuresti volintiri de ai
lui Ipsilanti, iar marele spàtar BâIleanu mergea, la cererea lui
Ipsilanti, dela o casá de boer la alta si punea sigilul pe fânul,
orzul si fáina ce gAsea 2.
La 16/28 Martie, Fleischhackl si Pini pleach.' la Brasov,
insotiti de Iordache si Grigore Filipescu, Alecu Ghica, Nicolae
Mavro, Constantin Samurca§ si altii. In ajun, caimacamii se trà-
seserà. la Gairgiu, excortati de 200 Albanezi din corpul lui Bim-
13a§a Sava 3. Dupà plecarea lor emigratia a luat forme de panicä.
oarbä. Numai la Sibiu si in regiunea dimprejur s'au refugiat 17.000
persoane4. La Bucuresti n'au mai rämas cleat o seamà de boeri care
sau nu voiau sä" se compromitä fata de Turci, sau erau prea an-
.gajati fata de Ipsilanti. Ei aveau sä infrunte mai intâi pe Tudor.
II. SOSI REA LW. TUDO R LA B UCU RES T

La 8 Martie, Tudor adresase locuitorilor din Bucuresti o

Toroclamatie, in care-i invita sâ-i trimità din toate isnafurile (bres-
lele) câte un delegat, cu adeverinta inscris, §i sä pregäteascä co-
nace pentru ostirea lui 5. Proclamatia fusese incredintatà, la Sla-
tina, lui Iordache ca s'o dud. la Bucuresti. Dar Iordache, fie cA
n'a mai gäsit la Bucuresti pe boerii cârora trebuia s'o reinitä 6,
fie cà n'a socotit-o oportunä, n'a dat-o nimänui. i asa, procla-
matia a rämas necunoscutd.
La 16 Martie, Tudor sosi la Bolintin, lângâ" Bucuresti, cu
Adunarea cea mare", .adicä cu corpul principal al armatei sale,
din care un deta§ament fusese trimis la Cotroceni, iar altul la
1 1-rurmuzaki, X, p. 119-120.
M. P op esc u, Contributiuni documentare, p. 30.
2 Ibidem, p. 122.
Heute Abends zog ein kleiner Trupp von Thudor seme Leute hier
in Bukarest ein, alle Klöster ausser und in Bukarest sind mit Heu und Hafer für
die Truppen des Ipsilanti und Thudor angefiillt, alles Heu uud Hafer von den
zeflfichteten Bojaren ist in Beschlag genommen, und beide vorgenannte Häupter
sollen an einem Tage hier einrücken. Was weiter geschehen wird, wollen wir
-erwarten".
2 M. Popescu, O. cit., p.ix.
4 T. Bulat, Mdrturii din timpul Revolutiei lui Tudor Vladimirescu.
(Rev. istoricd, XII, Ip. 199-203.)
5 C. Ar ic ese u, II, P. 122. Ina. dela opt ale urm6toarei v'am întiin-
at ca, pe de o parte, sà-mi trimiteti din toate isnafurile câte un om cu adeve-
Tintä in scris, spre incredintare ; i nicio urmä vád Ca' nu ati fäcut".
6 Ilie Fotino, p. 6o.

www.digibuc.ro
222 ACORDUL LLD TUDOR CU BOERII

Ciorogârla Domneascd, proprietatea lui Constantin Samurcas,

urmând ca jonctiunea tuturor trupelor sale sá se facä la Bucuresti.
In aceea0 zi, 16 Martie, Tudor adreseazä cAtre toti dum-
nealor cinstitii boeri, câtre toti negustorii i cätre toti locuitorii
din orasul Bucuresti, ateit cei de loc cdt i cei strelini, câti locuiesc
acolo", o nouà proclamatie, prin care le vesteste ca a sosit cu o
armatä de 16.000 de oameni la marginile orasului, unde are sà
se adune toatä tara, cu mic cu mare, si acolo au sa astepte 'And
când vor sosi trimiii, oameni credincio0 ai prea-puternicei Im-
pärätii, ca sä cerceteze jalnica lor stare si sá le facä dreptate
orânduialä, bunä.". El accentuiaz6 din nou c5. norodul Tarii Ro-
mânesti s'a ridicat pentru dreptatile folositoare la toatá obstea",
hdräzite din vechime dela prea-puternica Impärätie, stäpâni-
toarea noastr5.", care dreptäti, dela o vrerne incoace, din pri-
cina unirii pamântenilor boeri cu cei dupa vremi trimii Domni
cu totul s'au inghitit i s'au stricat, avându-le numai spre f o-
losul lor".
Proclamatia inchee invitând pärinteste" pe toatä lumea,
mici i mari, parte bisericeascâ i mireneasck veri de ce neam
si lege va fi", ca sà trimitä lui Tudor räspuns in scris, iscàlit
de toate isnafurile, si de toti, mici i mari, precum si de toti
câti và aflati in Bucuresti i vä hräniti dintr'aceastä tard,
ca sä stim de voiti binele de obste sau nu". Ca si in proclamatia
dela Pades, toti aceia care fie oricine, boer sau ostas", se vor
uni cu obstescul norod", adicä cu miscarea lui Tudor, se vor con-
sidera buni patrioti si nu vor râmânea cditi" ; iar aceia care i
se vor impotrivi vor fi tratati ca vräjmasi 1. Scopul proclamatiei
este deci sä determine populatia bucuresteanä a trece de partea
lui Tudor. Apelul îi pdstreazä caracterul cosmopolit si general
pe care 1-a avut dela inceputul Revolutiei. Tudor nu face, nici
acum, deosebire nici de clasd, nici de avere, nici de neam, nici
de profesiune, nici de credintâ : el se adreseazä tuturor locuito-
rilor târii, ori de ce neam ar fi, indigeni sau str6ini, mici sau mari,
boeri sau negustori, clerici sau mireni, militari sau civili toti
câti träesc 0 se hränesc pe pdmântul acestei tari.
La zo Martie, inainte de a intra in Bucuresti, Tudor dä o
noud proclamatie, in care iardsi aratä pricinile care 1-au silit sâ
ridice armele : pierderea privilegiilor tärii i jafurile organelor
administrative. -In numele norodului, el promite amnistie generalä

1 C. A ricesc u, II, 121-122.

www.digibuc.ro
 NEGOCIERILE LUI TUDOR CU BORRII 223,

si invitá pe toatä lumea sl se alipeascá la miscarea lui i sä contri-

bue la obsteasca fericire, lärä de care norocire in parte nu poate
fi". Froclamatia adreseazà apoi acelora care n'au uitat cA sunt
pärti ale unui neam" un vibrant apel la unire pentru cAsti-
garea i nasterea a doua a dreptätilor noastre".
Fratilor ! CAti n'ati läsat sà se stingä in inimile
D-strä santa dragoste cea cätre patrie, aduceti-vä aminte
cä sunteti parti ale unui neam ; i cá, ate bunätäti aveti,
sunt räsplätiri din partea neamului care strämosii nostri
pentru slujbele ce au fäcut. Ca sä fim i noi vrednici acestei
cinstiri ale neamului, datorie netägAduitä avem sA uitäm
patimile cele dobitocesti, i vràjbile care ne-au defäimat
atAt, incAt sä nu mai fim vrednici a ne nuini neam. SA
ne unim dar cu. totii, mici i mari ; i, ca niste fmti, fii ai
uneia maici, sä lucrAm cu totii impreunä, fiestecare dupä
destoinicia sa, cAstigarea i nasterea a doua a dreptätilor
noastre".
Aceia care se vor impotrivi acestei actiuni se vor pedepsi
cumplit ; iar legämantul adeväratilor patrioti care doresc sà ser-
veascä cu dreptate se va intdri cu jurämänt, care se si trimite
adeväratilor fii ai patriei spre iscälire" 1.
In toate proclamatiile sale pAng la aceasta, din 20 Martie,
Tudor vAzuse in unirea pämAntenilor boeri cu cei dupä vremi
trimii Domni" izvorul tuturor nenorocirilor de care suferise
tara. In proclamatia din zo Martie nu mai e vorbä de boeri sau
de Domn. Balaurii insetati de sAnge" i victimele lor de leii sunt
invitati sä uite de istov cele mai nainte lucrate" i sä-0 aducä
aminte cA sunt parti ale aceluiasi neam i sä lucreze cu totii im
preunä la intronarea obstestii fericiri.
NEGOCIERILE LUI TUDOR CU BOERII
Ce a putut sä determine aceastä radicalA schimbare de
front, intre 16 si 20 Martie ? Faptul capital pe care Tudor l-a
urmärit dela inceputul miscärii sale : -4-a ajuns la intelegere cu_
boerii. Asupra acestei intelegeri, afarä de elementele ce se pot
deduce din rezultatele ei, nu avem decat märturia lui Naum Ram-
niceanu din Friiteascci inibreitosare 2 §i din Istoricul zaverei in Va-
lahia 3. AceastA márturie e mai mult o interpretare subiectivä,
C. Aricescu, II, fp. 128-129.
2 Bis. Ort. Rom., XIII, p. 353.
3 Ibidem, XXIII, jp. 547-549.

www.digibuc.ro
 24 ACORDIIL LIU TUDOR CC BOERII

bazatá pe fapte ulterioare, decât o dare de seamä. Dar cum ea

emanä dela un orn perspicace si bine informat, meritá sä fie relevatà.
In primul document autorul spune, in esentä, urmätoarele :
Mitropolitul si boerii rämasi la Bucuresti iau cu totii ho-
tärire ca sä astepte venirea lui Tudor si atunci ori sä-si primej-
duiasc6 vieata, sau sà induplecè pe Teodor a se trage din uri-
tele lui lucräri si porniri asupra (sim)patriotilor lui". La 18 Martie,
ei trimit pe Alexandru Filipescu ca sä-1 induplece a nu intra
in oras panä va sosi si Principul Ipsilant" si pang seara s'a pri-
gonit cu dânsul", arätându-i cà intrarea lui in Bucuresti se va
face pricinä de mail turburäri si värsaie de sânge, ealci oräsenii
paznicii sunt sub arme... gata spre impotrivire"
Iatà acum cum sunt prezentate faptele in Istoricul Zaverei.
Mitropolitul Dionisie, episcopul de Arge§ Ilarion i cel de Buzäu,
Gherasim, s'au hotdrit impreunä cu marele vornic Grigore Bä-
leanu, vornicul Iordache Slätineanu i logofátul Alexandru Fi-
lipescu, sä astepte pe Tudor si sä caute sä-1 despartà de Ipsi-
silanti si sä-i impingä la luptä incât sau until sau altul sä piarà,
sau si amândoi, si A. se mântue Valahia de aceastä mizerabilä pri-
veliste a infricosatelor nenorociri".
Si in adevär, când a sosit Tudor la Bucuresti, Mitropolitul
si boerii amintiti s'au dus intru intampinarea lui si din acea
zi au inceput a-1 trezi spre aminti cä-i Roman si cä acel loc
unde pradd este patria lui". Ei i-au arätat cä Ipsilanti urmäreste
detronarea Sultanului si ernanciparea Gieciei, iar noi acum
n'avem nicio neintelegere cu Poarta otomanä, .ci numai ne plan-
baem cá ni s'au desconsiderat prerogativele pämântului i stri-
gdm contra dinastiei grecesti, care a afanisit tara si a injosit-o
dupä cum aratä anaforalele sale trimise cätre Devlet prin pasa-
lele de pe malul Dunärii" Nu e necinste pentiu un Roman sä
se asocieze cu un sträin ca sä jefuiasc6 färä indurare avutul coin
patriotilor sài i sä usureze scopurile tâlhäresti ale sträinilor
pentru sfdramarea patriei sale" ? Ipsilanti are prea putini oameni
pentru a pu.tea trece Dunärea si a se opune Imperiului otoman,
dar destui pentru a subjuga Tara Romaneascä. Insfârsit, isi poate
inchipui cineva cà Rusia sä fi 'indemnat pe Ipsilanti sh aducä
sfärâmarea celor douà Principate a cäror protectoare este ?
Cu aceste cuvinte satuitoare si indemnätoare, care nu
-sunt departe de adevär, luptându-se bunul Pästor cu boerii din

Bis. ort. rom., XIII, p. 353.

www.digibuc.ro
 NEGOCIERILE LIII TUDOR CII BOERII 225

jurul sdu, a desteptat din buimäcire spiritul ingust al incultului

grosolanului Tudor. A inceput si el sä recunoascA mai lämurit
lucrurile i s'a retras din asociatia lur Ipsilanti, revenind insà
la alte cugetári mai inalte, eh' el, ca localnic, se cuvine sä guver-
neze singur ca neatârnat in toatA intinderea Valahiei" 1
DacA aceste douà documente emanA dela acelasi autor,
Naum Râmniceanul, i, pe baza unor pasagii care uneori merg
pAnà la identitate, se poate afirma cu toatA siguranta cA ele sunt
de acela;ri autor deosebirea dintre ele nu se poate explica decât
prin faptul cd au fost scrise la date diferite i reflecteazä dota
situatii deosebite. Primul, care ni s'a pAstrat sub formA de scri-
soare, a fost scris mai aproape de evenimentele pe care le rela-
teazA, inainte de ruperea relatiilor dintre Ipsilanti si Tudor ; al
doilea reflecteazd situatia creatd in tarA dupA sAvarsirea acestei
rupturi.
Mitropolitul Fionisie Impu, creaturA a lui Pini 2, membru
al Eteriei, episcopii de BuzAu si de Arges, marele vomic Grigore
BAleanu, vornicul Gheorghe Slätineanu i logofdtul Alexandru
Filipescu, eteristi i ei, care asteptau pe Ipsilanti si au std.-
ruit sä, intre in Bucuresti, care au voit sA-1 insoteascä, la Tar-
goviste i pentru aceasta au fost inchisi de Tudor in castelul
dela Belvedere, nu puteau sa propuiiaJui Tudor o impAcare pe
spatele lui Ipsilanti. Teza expusä. de Naum a devenit efectiv teza
partider i a,icnale, dar numai dupd dezavuarea miscärii lui Ip-

1 Naum Râmniceanu, Istoricul Zaverei in Valahia (Bis. ort.

"In., XXIII, PP. 547-9.
2 Dionisie Lupu a fost immit Mitropolit de Alesandru Sutu, la r Mai 1819,
in urma propunerii f 'Acute de boerii Divanului. Numirea s'a fäcut cu observarea
tuturor formelor legale si a fost consideratd ca un triumf al eIementului national :
Dionisie Lupu era primul mitropolit român dupA un lung Or de mitropoliti greci.
In afará de aceasta era un invAtat i dusese o vieatä ireprosabilä. Dar inainte de
mumirea sa, la 2 2 Aprilie, el dä Domnului i Consulului rusesc o declaratie scrisä
prin care se obligl sA lucreze in deplinä unire i concordie cu Domnul, sä. se
.abtinà dela orice intrigä i conspiratie indreptatA impotriva Domnului si in
.special contra consulatului rusesc" i sä denunte orice incercare de acest fel care
i-ar ajunge la cuuostintä. (Bis. ort. rom., XVII, pp. 906-907). Pentru alegerea
sa, Lupu ar fi platit Domnului 330.000 piastri, boerilor 200.000 piastri i ar fi
fäcut un cadou i lui Pini. urmuzaki-Nisto r, XX, pp. 468-469)
In 1823, Dionisie i Ilarion au fost depusi pe motiv cA BU s'au intors in tarA,
la chemarea Domnului. Dionisie Lupu se plânge consulului rusesc Minciaky,
guveraului rus, printului Gaiìtzi.n, cont lui cancelarului Rusiei, Sfântului
Sinod, tarului mnsui, cerând reintegrarea sa si, in adresa caltre tar, incorporarea
TArii Românesti la Rusia (Bis. ort. rom., XVIII, pp. 98-118).

www.digibuc.ro
226 ADORDUL LUI TUDOR CO' BOERII

silanti de care tarul Alexandru §i dup5. nenorociiile pricinuite

de ocupatra turceasca.
In schimb, explicatia data in FrAteascá imbratopre" se
incadreazd perfect in logica evenimentelor. Ierarhii §i boerii,
alaimati de agitatia färäneasca starnita de propaganda §i mi§-
carea lui Tudor au urmarit, in primul rand, sa obtinä: dela acesta
incetarea uritelor lui lucräri §i porniri asupra patriotilor lui"
§i, in al doilea rand, sal-I impiedice a intra in ora§ inainte de so-
sirea printului Ipsilanti.
In adevär, cum vom vedea mai departe, boerii au acut
totul pentru a impiedica intrarea lui Tudor in Bucure§ti §i, dupà
impdcarea sa cu boerii, Tudor n'a renuntat numai la orice agitatie
impotriva boerilor, dar a cerut taranilor supunere desävar§ita
fatal de iegimul impotriva caruia ii rdsculase §i plata tuturor cráj-
diilor pentru desfiintarea cdrora ii inarmase.
IV. DEZAVUAREA MI5CARII LUI TUDOR DE CÄTRE RU5I

Impäcarea lui Tudor cu boerii ocarmuitori din Bucure§ti

a insemnat o radicalà schimbare de atitudme, §i este evident
eà aceasta nu putea fi efectul unui discurs. Conditiile in care s'a
facut impdcarea nu se pot explica decat prin modificarea elemen-
telor pe caie Tudor i§i bazase actiunea : dezavuarea mi§carii sale
de catre Ru§i §i risipirea iluziilor legate de forta lui Alexandru
Ipsilanti. Depe§a din 23 Februalie (7 Martie), prin care tarul
Alexandru reproba evenimentele din Tara Româneascsa §i in-
deamna Divanul sà recurgà la trupele turce§ti pentru a reprima
mice mi§care revolutionark a sosit la Bucure§ti la 5/17 Martie, dar
n'a fost comunicatà caimacamilor decat la 17/29 Martie, printr'o
adresà a lui Pini 1.
Tudor a luat, oficial, cuno§tintà de dezavuarea mi§carii
sale de care tarul Alexandru, la 18 sau 19 Martie st. v., printfun
pitac al marelui vistier Alexandru Filipescu, insotit de o notä
a consulului rus Pini. Printr'o scrisoare din 20 Mar tie, el confirma
primirea acestor acte. Notificarea lui Pini cuprindea §i amenin-
tarea cu publicarea dezavudrii. Tudor raspunde : Care vestire
I Le 57 au soir, cependant, un courrier venu de Laybacli apporte des
dépêches b. MM. Pini et de Hakenau ... Des instructions de M. Pini je ne connais.
que le seul paragraphe, que TVodore est dégradé du rang de chevalier d'un.
ordre russe et déclaré hors de la protection de S. Majesté". (H urmuzak i, X,.
p. x x8).

www.digibuc.ro
 DEZAVLTABEA MICABII WI TUDOR 227

ce face si de se va publicarisi si de nu, pe mine nu mä. supdx5." 1.

Aceasta insemna, observä judicios 43. Filitti, cá n'o credea sin-
cerä sau cà i färä sprijinul rusesc nädäjduia s obtie dreptätlle
tärii" 2 Depesele agentului austriac, Fleischhackl von Hakenau,
rezolvá problerna in sensul primei ipoteze. Pini a pärdsit Bucu-
restii, la 16/28 Martie, i n'a dat publicitätii dezavuarea tarului 3.
Dezavuarea taruhri a fost confirmat5. la 22 Martie (3 Aprilie)
si de cätre cancelarul Agentiei austriace, Udritzki, care ceruse
lui Tudor o audieng pentru a-i multumi de libertatea de mis-
care acordatä curierilor diplomatici. Udritzki a fost primit de
Tudor in palatul Zoitei Brâncoveanu, de fatä hind episcopul
Darion, doctoral Christari i alte persoane.
Domnul Tudor Vladimirescu m'a primit foarte politi-
cos, povesteste Udritzki, i mi-a fägäduit cä-mi va satisface
cererea cu privire la insotitorul solicitat (pentru curierul
diplomatic). Apoi m'a invitat sä trec cu el inteo camerà
de aläturi cu total separatä, pentru a-mi vorbi intre patru
ochi. Acolo am rämas numai noi doi irnpreunä mai bine de
o ord. In timpul acesta i-am adresat urmätoarele cuvinte
Domnule Sluger, având in vedere cá mä gäsesc in serviciu
comandat i chiar din consideratiuni de umanitate, mä sim-
tesc indrituit de a vá spune adeváruri care poate v'au fost
tälinuite p änä acum. Memoriul Domniei Voastre, pe care l-ati
trimis M.M.L.L. Impäratului Francisc i Tarului Alexandra
la Laybach a ajuns in adevär la locul destinatiei, dar ambii
monarhi n'au 0:sit de bine a vd cinsti cu un räspuns direct .
ci dimpotrivä ei au avizat pe ministri i pe consulii lor
de aici, din Principate, sà vä considere ca rcbel i sä continue
a vä considera astfel, pentrucd atâtati poporul sä-si revendice

E m. Virtos u, Tudor Vladimirescu, p. 77. Nota lui Pin,i nu e, cum

crede d-1 Virtosu, scriSoarea lui Capo d'lstria din I4/261fartie, ci depesa din 23
Pebruarie (7 Martie) care se refera numai la miscarea lui Tudor. Dezavuarea
actiunii lui ,Alexandru Ipsilanti se face prin depesa din 14/26 Martie. Din con-
fundarea acestor doua acte au rezultat multe interpretäsi groite.
2 I. C. Pilitt i, Frámániciri politice, p. 54,
3 Zu meinem nicht geringen Erstaunen sehe ich aber, dass 1-lerr von
Pini nicht nur den Caimacams keine schriftliche Mitteilungen seiner erhaltenen
Instructionen gemacht, sondern such keine offentliche Bekanntmachung, mit-
tels welcher das straffliche Benehmen des Wladimireseu und das Misfallen des
russichen 1ofes hierüber dem wallachischen Volke hätte einleuchtend gemacht
werden sollen, erlassen hat, worin ich ihm jedoch vorgreifen zu dürfen glaubte".
.(Hurmuzaki, XX, p. 571).

www.digibuc.ro
228 ACORDITL WI TUDOR CII BOERII

cu armele in manä drepturile fie acestea reale, fie fictive.

Totodatä và comunic c5. s'a läsat Portii maná liberä de a
reduce cu forta armatä massele populare la cuvenita su-
punere si ascultare".
Tudor a declarat cä. nu are cunostintä de un asemenea räs-
puns ceeace era inexact si cä mici nu bänuia el umilul säu
naemoriu sä fi ajuns la picioarele inaltilor monarhi. El a afirmat
din nou cä nu s'a ridicat impotriva autoritätii legitime a Portii,
ci a cerut numai ca dreptätile tärii sä fie respectate si sà se punä
capät nedreptätilor si impilärilor.
Eu nu mä räzboesc cu Poarta, ci dimpotrivá ii rämân
totdeauna supus, impreunä cu poporul roman si de aceasta
mäl voi retrage pretntindeni in fata ei, dar eu nu voi inceta
de a cere, cu glas tare, restaurarea drepturilor si pronomiilor
Tdrii Romanesti, de asemenea nu voi conteni a solicita me-
reu puternica interventie a M. Sale Impgratului Austriei.
Trebue insà sà vä märturisesc sincer si cu incredere
61 apropierea unui COYP elin, sub comanda prinfului Ipsi-
lanti, md pune in cea mai mare incurcdturd, pentrucd nu
§tiu pe ce temeiu se razimd o asemenea aqiune eu n' q
dori sä zdddrnicesc anumite planuri secrete ale unei Pu-
tcri mai inalte. De aceea eu am invitat pe printul Ipsilanti
sä se opreascä la bariera Bucurestilor, panä ce-mi va
aduce dovezi cä are intr'adevär autorizatia unei Puteri mai
inalte pentru desfäsurarea actiunii sale si aceasta pentru
motivvl cá en nu sunt dispus sd värs sangele Românilor
pentru Grecia si nu vreau ca, printr'o mäsuiä nesocotitä si
pripitä, sä intreprind ceva in dauna poporului roman. Afarä
de aceasta, eu mai sunt hotärit sä trimit delegati la Sibiu cu
un memoriu in limba francezä cätre M. Sa Impäratul Austriei
si v'as ruga sä-mi dati un om de incredere care sä-i insoteascä.
Insfarsit tin sa vä mai spun cà ieri am invitat pe
boerii care au mai rärnas aici ca, impreung cu Mitropolitul
sä se adune la mine si sá trimitem o noud cerere cätre Poartä
printeo deputatiune specialä. Pentru mai mare sigurantä
vä voi ruga sä trimiteti o copie dupä aceastà cerere inter-
nuntiului austriac diii Constantinopol, rugandu-1 sä stäruie
§i Inältirnea Sa pe lâtigil Poartà pentru satisfacerea jalbelor
poporului roman" 1.
1 I. Nisto r, Tudor Vladimirescu ;.i Sfanta Alianld, pp. 10-13.
1-1 urmuzaki-Nisto r, XX, pp. 581-582.

www.digibuc.ro
 DEZAWAREA MISCARII LITI TUDOR 229

Dupa intrevederea cu Udritzki, Tudor a insärcinat pe vis-

tiernicul Alexandiu Filipescu sä convoace pe Mitropolit si pe
boerii divaniti la o consfätuire. La ora ro, vistiernicul Alecu Fili-
pescu, insotit de doi Arnäuti, s'a dus la Mitropolie, ca sä vor-
beascä cu Mitropolitul. Garda l-a oprit la o bâtae de puscâ si nu
l-a läsat sà se apropie decât singur de poartd, unde a putut sä
comunice Mitropolitului invitatia de a asista la sedinta Divanului.
Mitropolitul a voit sä plece, dar garda l-a oprit, declarând cà nu
va preda nici Mitropolia, nici pe Mitropolit decât lui Ipsilanti 1
Divanul a tinut sedintä fär5. Mitropolit si a delegat pe Alecu
Vilara si pe Constantin Herescu sä comunice lui Tudor 61 boerii
divaniti II pot vizita individual, dar in corpore nu i se pot pre-
zenta, fiindc5, el nu e autoritate legal constituità cu alte cu-
vinte, ei nu-1 pot recunoaste ca Doran (Oberhaupt) . Boerii s'au
ardtat insä dispusi sd-1 primeascd in Divan si sä se sfätuiascà
cu el asupra afacerilor curente. In acelasi timp i-au garantat co-
lectiv securitatea vietii. Tudor ar fi acceptat propunerea si ar
fi promis sà asiste la sedinta Divanului din 4 Aprilie 2
Nu stim daed Divanul a Onut sedintä la 4 Aprilie si dac5.
Tudor a asistat la ea. S'a tinut, in schimb, o consfátuire in casa
spätarului Grigore Bäleanu, la care au participat si Tudor si Mi-
tropolitul. Acesta a venit excortat de o ceatä de cincizeci de Ar-
näuti si de cäpitanii Iordache Olimpiotul, Ghencea-Aga, Deli-
basa-Mihali care sosiserà in ajun si. tr5seserd direct la Mitropolie.
Rezultatul consfâtuirii a fost rugämintea adresatd lui Tudor de
a se intelege si a colabora cu Ipsilanti 3.
In aceeasi zi, diinineata, a sosit dela Constantinopol posta
ruseascä si a adus din partea baronului Strogonof o notà, prin
care consulatul rusesc era invitat sä facä o nouä declaratie scrisä
cd impdratul Alexandru dezaprobd actiunea lui Ipsilanti si-1
declarä rebel. In acelasi timp curierul rus aducea anatema Pa-
triarhului dela Constantinopol, pe care Mitropolitii celor cloud
Principate trebuiau sä o citeasc5. poporului. Actul patriarhal
promitea amnistie deplinä acelora care ar depune armele si cele
mai aspre pedepse acelora care ar stärui in nesupunerea lor. Poarta
otomanä a primit imputernicirea necesarà pentru a trimite trupe
in Principate si ordinele au fost deja date comandantilor din ce-
tätile de pe Dunäre.
1 Ilurmuzaki-Nistor, XX, p. 582.
2 I-Turmuzaki-Nistor, XX, p. 582.
3 Ibidern, p. 586. M. Popescu, op. cit., p. 14.

www.digibuc.ro
230 . ACORM LIII TUDOR CII BOERII

Consulatul rusesc a redactat imediat declaratia i ind, in

dimineata aceleiasi zile a trimis-o, impreunä cu cartea de afuri-
senie a Patriarhului, Mitropolitului, care se afla la consatuirea
din casa lui BAleanu.
Mitropolitul a citit nota consulatului cu Alecu Filipescu,
intfo camerà separatä. si a refuzat s'o comunice boerilor, pretex-
tând cá Ii este adresatà lui personal. Cartea de afurisenie a Pa-
triarhului nici n'a fost deschisä. Dar Udritzki, care se afla la Bá-
leanu i functionarul rus insärcinat cu remiterea notei au dat actu-
lui cea mai largá publicitate 1.
Abia la 8 Aprilie st. n. se hotIrdste Mitropolitul sä aducä
la cunostinta publicului cartea de afurisenie a Patriarhului. Un
diacon a citit-o in Mitropolie i in bisericile Sf. Gheorghe i SL
Than. In primele data, lectura s'a acut Mfg, nicio piedicä. Dar
cititorul din biserica Sf. Ioan a fost intrerupt de Iordache Olim-
piatul, care tocmai sosise, i trimis acasä fárá nicio rezistentä 2.
Neräbdätor sä afle si el continutul notei rusesti, Tudor
invità deci pel:dritzki la o nouä consfAtuire care avu loc in hanul
§erban-Vodä, in prezenta lui Hagi Prodan. El aflä, cu acest prilej,
de anatema smulsä patriarhului din Constantinopol impotriva
miscärii eteriste i ordimil cätre supusii rusi de a nu adera la mis-
carea lui Tudor si Ipsilanti.
Dupd aceastä comunicare, slugerul Teodor i Hagi
Prodan tinurd sà exprime din nou fatä de mine asigurarea
lor de supunere i devotament fatä de Poartä i sä-mi co-
munice cá au tiimis doi oameni de incredere in tabára lui
Ipsilanti sä se incredinteze dacä se adevereste svonul Cá
in rândurile Eteristibor s'ar afla multe sute de Sârbi i Ina
multi Rusi cu tunuri rusesti. Trimesli s'au intors cu in-
formatia sigurä cä svonurile acestea erau lipsite de orice
temeiu. Dar chiar dacä aceastä stare de lucruri s'ar fi ade-
venit i chiar dacä Tudor si Hagi Prodan ar fi fost con-
vinsi cä Ipsilanti ar fi pornit miscarea sa cu invoirea i spri-
jinul Curtii imperiale rusesti, dânsii in nici un caz nu ar
face cauzä comuna cu miscarea greceascä".
La 4 Aprilie, in timp ce Tudcr tinea sfat in hanul erban-
Vodä, pe sträzile Bueurestilor se desfäsoard o manifestatie care
surprinse i pe Tudor si pe membrii guvernului. Iordache Olim-

lrurmuzaki-Nistor, XX, p. 599.

2 Iturmuzaki-Nistor, XX, p. 586.

www.digibuc.ro
 BAZELE ACORDULUI 231

piotul, cu trupele sale compuse din Arnäuti, Greci, Români si

un mare numAr de Greci si mai multi preoti greci in
odAjdii s'au strâns in casele Bellio, unde era cartierul lui Far-
mache, §i au ridicat drapelul libertätii. Dupà ce s'a oficiat o
sfestanie, asistenta s'a asezat in coloane si a iesit in stradd. In
frunte mergea Costache Chiriac Aristia cu steagul in spinare,
intre doi preoti, dintre care unul tinea in mânä o carte, iar al-
tul Evanghelia. In urma lor päseau Grecii cu sAbille scoase, apoi
multime mare de Arnäuti si de Greci". Cântând cântece pa-
triotice, mauifestantii au ajuns la biserica numità Curtea Veche,
unde s'a oficiat un Te-Deum cu tämAeri si cu botezuri". CAn-
tecul dela sfintirea apei : Mântue§te, Doamne, poporul täti" a
fost semnalul unor salve de puscA care au tinut pAnä ce cor-
tegiul s'a intors din nou la casele Bellio, unde steagul a fost
arborat deasupra portii. Acolo s'a tras o ultimA salvä si asis-
tentii au strigat inteun glas : La Porfile Bizantului!
Scopul acestei stranii manifestatiuni care fusese fixatä
pentru 6 Aprilie, era de a preveni efectul notei rusesti. In ace-
lasi scop, a fost rAspAndit zvonul cA Arsenalul dela Constanti-
nopol a fost cucerit de Greci i jumAtate din oras incendiat 1.
IV. BAZELE ACORDULUI
Diu aceste fapte i documente se pot desprinde elemen-
tele esentiale pe baza cärora s'a fAcut intelegerea intre Tudor
boeri, i conditiile generale care le-au impus.
Ce urmäreau boerii ?
SA impiedice intrarea lui Tudor in Bucuresti inainte de
sosirea lui Alexandru Ipsilanti si sA-1 induplece sä se lase de
uritele lui porniri", adicA sA renunte la agitatia impotriva boe-
rilor. .

Am vAzut cä Tudor n'a ridicat in, proclamatiile sale ches-

tia täraneascä decât pentru a putea exercita o presiuue asupra
boerilor si pentru a-i sili sä" adere la miscarea sa. Dela Pade§
pAnA. la Bolintin, el a repetat mereu cà nu se vor lua decAt
averile boerilor care nu vor urma nouä, precum stint fbigä-
duinti" ; cä el si adeptii lui s'au ridicat pentru folosul obstesc,
si al celor mari si al celot mici", cä nu cer cleat o dreptate
care poate fi i boerilcr ee mai mare fclos", si inchee cu asi-
1 M.Popescu, Contributiuni documentare, p.I4.Iorga-Cioranu,
jp. 272-3. Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 586.

www.digibuc.ro
232 ACORDDL WI TUDOR CU BOERII

gurarea cä cricare va fi la un glas i inteo unire cu cresti-

nescul norod... acela se va mimi patriot."
pentru a dovedi boerilor cà miscarea lui nu e pornitä
impotriva lor ca luptd de clasà, el a reprimat cu severitate
actele de violentä si de pradä sävärsite asupra boerilor.
Dar täranii au irrteles altfel lucrurile. Din proclamatiile lui
Tudor, ei au retinut mai ales ceeace justifica milenara lor foame
de pämânt i osândirea averilcr rdu agonisite ale tirardlor bo-
eri". Ei presiinteau cá soarta lor era legata de regirnul arhaic
al proprietätii, de drepturile boerilor asupra cldcasilor si de
strânsa legäturà dintre boerul proprietar ori de ce neam ar
fi" i adrainistratia ispravnicilor, cäpitäniilor, samesilor, zap-
ciilor i vátafilor. Ei au väzut In miscarea lui Tudor un prilej
de a rästurna aceastä stare de lucruri si de aceea alergau orbi"
in Adunarea" lui. Intentia manifestatd In proclamatia dela
Pades de a justifica averile boerilor care se vor aldtura miscärii
si de a jertfi, ca räu agonisite", averile boerilor care i se vor
impotrivi, nu putea intra in capul täranilor. Pentru ei, toate
averile boeresti erau rdu agonisite" i, prin urmare, toate tre-
buiau jertfite". Vorbind de balaurii care ne inghit de vii, cä-
peteniile noastre zic, atât cele bisericesti cât i cele politicesti",
de Dcmnii tärii" care impreunä cu boerii greci i români,
unindu-se cu toii, ne-au prädat i ne-au despoiat de am rämas
numai sufletele", mai goi decât mortii cei din mormánturi",
ce alt sentiment putea trezi Tudor in sufletul täranilor deca
entuziasmul räzbunärii" ?
In actiunea de trezire si de mobilizare a satelor, pandurii
au adus spiritul de initiativä i unitatea de directie. Ei cutre-
erau satele in cete i chemau poporul la räscoalà. Incurajati de
ei, täranii primeau cu ciomege, cu furci i cu topoare pe ipis-
tatii raosierului i pe slujbasli stäpânirii.
Cât timp Arnäutii, mercenari färä tarà, jefuesc fiindcä
jaful e una din ratiunile profesiunii lor, dezordinile täränesti au
un incontestabil caracter social. Când täranii atacä, incendiazä
distrug un conac boeresc, ei vizeaz6 centrul i simbolul ma-
terial al puterii boeresti care-i oprimä. Asa se explicä faptul, la
prima vedere paradoxal, cà, In timpul räscoalelor agrare, täranii
adeseori, in lee sà-0 impartà cerealele i vitele boeresti, dau foc
hambarelor i grajdurilor, i vegheazä ca nimeni sd nu se a-
tingä de ceva.
Actele de violentä impotriva proprietätii boeresti sunt in-

www.digibuc.ro
 BAZELE AconDuLuI 2 33

sotite de acaparäri silite de pAmânt. Via de pe mosia domneascl

a logoatului Dumitrache Protopopescu a fost imprejmuitä i sd-
patä de un anume Neagoe Marinescu care, cu dela sine putere,
s'a flout stäpan pe ea. Protopopescu, insotit de fratele säu,
Meitä, de preotul lordache si de loan Brutarul, se duce sl-i
ceará socotealä de aceastà apropriatie sarnavolnicä. Neagoe era
in vie si sapa. Protopopescu 11 intreb4 : Apoi ce este asta,
Neagoe ?" Neagoe ridicà sälpoiul i räspunse : nu mai sunt
ciocoi In tarà.'", i ar fi lovit, dacä Meitä. nu 1-ar fi lmpuscat
din spate. Väzând cä Românii au luat nas", Protopopescu s'a
intors in tabära lui Tudor, care se afla atunci la Tântäieni.
Din nefericire, aceste fapte i expresii revelatoare nu ni
s'au transmis decât Intâmplltor. Istoria interventiei maselor td-
ränesti in miscarea lui Tudor Vladimirescu rämâne incl de fäcut
prin cercetäri in arhivele judetene. tirile pe care le avem pânl
acum nu ne permit sà schipm decât liniile generale ale unei
misCalri care, generalizatà i organizatd, ar fi putut singurä sä
transforme flscoala lui Tudor Vladimirescu inteo revolutie ade-
vlratà care sl modif ice repartitia proprietätii i sà modernizeze
structura arhaicä a societätii.
Dar Tudor Vladimirescu nu avea nici pregltirea teoreticd,
nici libertatea de actiune necesarl pentni o astf el de misiune.
Dependenta sa de sefii Eteriei, prejudeatile sale conservatoare
ambitiile sale personale 1-au determinat deopotrivd sä infra-
neze agitatia täräneascl i sä reprime cu cea mai mare severi-
tate actele de violentà sävärsite de partizanii sai. El nu con-
cepea posibilitatea unor reforme, orcât de modeste, fdrä con-
cursul boerilor. Chiar i scaunul Tarii Românesti nu 1-ar fi pri-
mit decât din mâna boerilor. De aceea a fost a-La de afectat,
la Inceputul miscärii sale, de atitudinea boerilor care nu voiau
sä vadl in miscarea lui decât o faptl tâlhäreascl", i de aceea
n'a avut dorinta mai fierbinte cleat sl" desmintà aceastä Invi-
nuire.
Ecoul miscàrii lui Tudor la sate si formele pe care le-a
luat agitatia tärdneasc6 au umplut de ingrijorare pe boeri, in-
diferent cà erau afiliati la Eterie sau nu. Spectrul räzboiului
ránesc a fäcut sä, amuteasca pasiunile dintre ei
i-a unit intfun singur bloc in fata Adunsairii" lui Tudor.
Sentimentele bor transpirà clar In adresa trimisl Inaltei Porti
la io August 1821. Boerii declarä textual : Nu suntem vred-
nici dupá cuviintä a multumi prea milostivului nostru Imparat

www.digibuc.ro
234 ACORDIIL LIU TUDOR CII BOERI/

pentru aceastä nemärginitä milä ce au ardtat cdtre sdraca tub:

de au izbdvit-o din mainile tdranilor hoti, ce nävdlise cu mare
vràjmäsie i rdutate asupra ei, ca niste fiare sdlbatice i inveni-
nate" 1.
Intr'un memoriu adresat lui Pini, boerii refugiati la Brasov,
recunosc cä nedreptätile au impins poporul la desperare, iar
aceastä desperare a incurajat pe Romani pang a-si manifesta
färd sfialä tendintele lor spre libertate". Dar, adaugd ei, pe
langä adevärata lui suferintä, nu putin a contribuit la rdscoala
lui i promisiunea capului miscärii de a Facia si a räpi averile
celor mai bogati". De aceea rdscularea poporului roman nu se
poate explica 'mai nimerit decât ca un reizboiu al celor saraci
impotriva celor crezuti boggi, iarä nu ca o ridicare cu armele
pentru dobândirea drepturior nationale i pentru curmarea abu-
zurilor" 2.
Amintirea exceselor comise de Eteristi si de trupele tur-
cesti de ocupatie nu era nimic pe langä groaza pe care o läsa-
serä tdranii holi". Nu e nicio mirare cd prima conditie pe
care au pus-o lui Tudor a fost sà inceteze uritele sale porniri"
impotriva clasei boeresti.
Cum agitatia tdräneascd nu fusese in tactica lui Tudor
decât un mijloc de presiune, intelegerea asupra acestei chestiuni
s'a fäcut usor i complet. Tudor a scos din cauzd pe boeri, a
recunoscut vremelnica stäpanirii a tärii" si a invitat pe toti
ceice au incins arme de izbävire" sd se supuie stäpanirii i boe-
rilo r .
Pactul incheiat intre boeri si Tudor a fost adus la cunos-
tinta tärii printr'o proclamatie datatä in general dupd Aricescu,
din 20 Martie, dar care nu poate fi decdt din 23 Martie 3 ea si
actul de jurämânt care o completeazä. Pornirea lui, cu glasul no-
rodului cel ndpästuit, e pentru dobândirea dreptätilor. El a in-
cins sabia, dând cel dintâiu semn de bun patriot bite acest pra-
voslavnic pämânt rornânesc", spre incetarea vericäruia jaf
nedreptate ce ati cercat pand acum din pricina obldcluitorilor
Domni ce au stätut". Hotärarea lui e ca nici inteun chip sd nu
inceteze din cererea dreptätilor tdrii, pe care, de nu le va

1 Aricescu, II, p. 169.

2 Ibidem, p . 190-192.
3 D. E m. Virtos u, se intreabl, cu build dreptate, dacá acest act
.nu e din 23 Ivrartie, ca actul de juramant care-I completeazd.

www.digibuc.ro
 ACORDUL EIJI TUDOR C17 BOERII 235

dobândi prin cererile adresate unde se cuvine, le va dobândi

prin värsagre de sânge.
Ajungând in politia Bucurestilor i, gäsind multi patrioti
boeri intru asemenea bune cugetäri cu ale norodului asemdnate,
am hotdrit, ca un voitor de dreptate, sä cunosc vremelnica sta.-
pânire a tdrii, supuindu-se toti ceice au incins arme de izbävire
la legile i pämântestile obiceiuri ce li se vor aräta de atre std-
pânire prin mine, si le voi cunoaste ca sunt intru adevär folosi-
toare Patriei si de mare trebuintä norodului".
Deci, voi mazililor, breslasilor i cumpanistilor i sträini-
lor, räfuiti-vä rämäsitele ce aveti a urmdtoarei tetraminii de
lanuarie. Asemenea i voi, birnicilor, istoviti rämäsitele ddjdiilor
ce sunt scoase pând acum prin poruncile stdpântrii, adicd a
samii Vistieriei de Februarie i Martie, po taleri 18 de lude, ai
diminiei lefurilor tot pe aceste cloud luni, po taleri 12 si jurnä-
tate de lude, i banii orânduelii mezilhanelii de primävard, po
taleri 17 si jumätate de lude" 1. Ostasii supusi armelor izbävirii
sunt scutiti. Pentru ceilalti, usurarea de däjdii i incetarea ja-
furilor rämân o promisiune de viitor.
mai limpede sunt formulate conditiile capitulärii lui
Tudor in jurdmântul prin care, la 23 Martie 1821, pecetlueste
legämântul sdu fatä de boeri si de vremelnica stäpânire. Con-
statând acordul sdu, intru bune cugetdri, cu toti ceice au cu-
noscut intru adevär cä voesc binele i folosul patriei, luAnd de-
sävârsite incredintâri prin inscris i strasnic jurämânt pe nu-
mele atotputernicului Dumnezeu,.... md leg i eu din parte-mi cu
glasul obVii norodului printr' acest inscris al meu i nid jur pe
numele marelui Dumnezeu, mnlái, cd nici odinioard nu voi cugeta,
nici de fag nici prim chip de viclenie, asu pra vieii §i a cinstei
cuiva din patriolii mei, sau asupra hrapirii averii sale; i, al
doilea cd, de azi inainte, cunosceind vremelnica stdpeinire a
voi cere toate cele trebuincioase o,stirilor a se implini prin poruncile
acestei stdpeiniri" ; al treilea cà va pune in aplicare toate ordi-
nele menite a curma pagubele i räutâtile sävârsite de ostasii
säi ; al patrulea, cà va indupleca pe tot norodul din cele sapte-
sprezece judge ale Tärii a da toatá supunerea i ascultasea la
stdpânirea când insâ i aceastä stäpAnire va avea in-
grijire pentru dânsul a-1 feri de orice jaf i nedreptate" ; Insfâr-

1 Text in Iorga, Izvoarele Conternporane, pp. 383-385. A rie ese u,

II, pp. 129-131.

www.digibuc.ro
 ACORDUL LUI TUDOR CU BOERII
236

in vremi de trebuinta, voi fi gata a mä razboi, prin ar-

mele ostasilor ce ctcarmuesc, impctrivitor vrajmasului ce se va
arata impctriva dreptatilcr àrií, unindu-rnà si la aceasta cu gla-
sul i vointa celor infiatiti la aceasta sfânta legatura".
VT. URMARILE ACORDULUI
Jurämântul a cesta constituie renegarea tuturor revendica-
rilor si principiilor formulate in proclamatia dela Pades. Cape-
teniile, a-tat cele bisericesti, cat i cele politicesti, care in unire
cu cei dupä vremi Domni" au robit taranimea i i-au supt sân-
gele, sunt scosi din cauzd. Räutätile impotriva carora ostasii lui
au incins armele nu mai sunt imputate decât obladuirii Dom-
nilor ce au stapânit pana. acurn". Tudor care ar fi voit sa scur-
teze d'o palmä pe cap boeri divanii, sas-i umple cu pae i sa-i
trimita plocon din paitea tarii la curtile imparatesti", el care
denunta in proclamatia dela Pades averile rau agonisite ale ti-
ranilor boeri", jura acum cä niciodata nu va cugeta asupra
cinstei cuivasi din patriotii mei sau asupra hrapirii averii
sale" ; el care a chemat poporul la arme impotriva intregului
sistem de nedreptati, de silnicii si de jaf reprezentat prin unirea
pämântenilor boeri cu cei dupä vremi, trimii Domni", recunoaste
vremelnica stapanire a tärii" si se obliga a-i subordona chiar
aprovizionarea ostirii sale si a indupleca, prin toate mijloa-
cele de care dispune ,norodul din tct cuprinsul tarii a da, aces-
tei stapaniri, toatä supunerea i ascultarea ; este adevarat cä
Tudor pune conditia : când, insä, i aceasta stapânire va avea
ingrijire pentru dansul, a-1 feri de (price jaf i nedreptate". Vora
vedea ce valoare putea avea aceastä rezerva, chiar admitand cá
era sincera si nu o sirnplä frazä menitä sa ascunda. ostasilor
izbavirii" gravitatea capitulärii Domnului" lor. Insfarsit, Tudor
se obliga sá lupte, prin armele ostasilor ce ctcârmuia", împo-
triva vrajmasului ce se va arata impotrivitor dreptatilor tärii".
Cine era vrajmasul vizat ? Evident, Turcia. Membrii vremelnicei
stäpaniri erau eteristi i partizani ai Rusiei. 1i n'au putut cere
lui Tudor sä lupte impotriva altcuiva decat impotriva Turcilor.
arn schimbul acestor concesiuni, ce obtinea Tudor dela
boerii tarii? Legitimarea miscarii sale i o promisiune de impu-
nitate. Mitropolitul Dionisie, episcopii de Buzau si de Arges
cincizeci i trei de boeri de toate stärile, rämasi la Bucuresti,
incredinteaza prin actul semnat de ei cum cä am cunoscut cä
pornirea Dumnealui Slugerul Tudor Vladimirescu nu este rea

www.digibuc.ro
 IIRMIRILE ACORDULIII 231--

vältdmdtoare, nici in parte fiecdruia, nici patriei; ci folositoare

izbdvitoare, i norodului spre usurintä, pre care, ca i pre
unul de bindle tarii voitor, i de trebuinta obstei norodului, 1-au
primit toatä. politia Bucurestii cu drag i brate deschise. Drept
aceea i ne jurdm din parte-ne subt aceste nicio-
datä nu \TOM cugeta impotriva vieii i cinstei Dumnealui ;
ne vom uni pentru toate bunele cugetdri câte se vor chibzui intre
Dumnealui i toti eci uniti cu Dumnealui printr'aceste iscälituri" 1.
Importanta capituldrii lui Tudor rezultd din publicitatea
pe care boerii au acut-o acestui act si din reactiunea tdranilor.
Manifestul lui Tudor din 23 Martie, prin care povdtuia po-
pulatia ca sà cunoascd stdpânirea i boerimea", a fost tipdrit,
din ordinul Divanului, in trei mii de exemplare i rdspândit in
toatd tara 2, CU instrUCtil pentru ispravnici s5.-1 citeascd in
auzul tuturor de obste... ca sà inceteze orice duh de rdzyrdtire
prin corpul locuitorilor". Se aratd populatiei cà miscarea lui
Tudor Vladimirescu nu a fost i nici nu este dupd tälmbicirea
locuitorilor". Se cere? e drept, restaurarea privilegiilor tdrii
incetarea ndpdstuirilor, dar tot deopotrivd se cere si supunerea
norodului cdtre stdpânire i räspunderea tutur9r rdmdsitelor im-
pozitelor, cdci la mare stenahorie se and Vistieria" 3.
La acest apel, unii locuitori au rdspuns sdrind cu zurba-
lâcuri" asupra samesilor, zapciilor i altor slujbasi, orânduiti de
Vistierie pentru implinirea rechizitiior i rdindsitelor ddjdiei. La
aceste simptome de anarhie s'adaugd jafurile comise de unii
panduri si. Arnduti care umbld prin satele judetului, jefuind pe
negustori i pe locuitori cu nume de ostasi ai Adundrii". La
18 Aprilie, lordache Olimpiotul ordond lui Marin Butculescu, is-
pravnic de Teleorman, ca oricâti pandmi sau Arndliti se vor
prinde prin satele judetului, fâcând cea, mai micd supdrare cu
jafuri, sä fie predati polcovnicilor, cdpitdniilor i zapciilor. Iar
.acei locuitori ce se vor ardta impotrivitori la sdvârsirea porun-
cilor ce sunt date de cdtre cinstitul Divan al tdrii, supuneti
D-strd cu orice fel de osandd spre implinirea poruncilor ce vd
sunt date" 4.
1 C. A ricese u, II, pp. 132-133.
2 Ordinul de plata al Divanului din 29 Aprilie 1821. E m. Virtos u,
Tudor Viadimirescu, p. 139.
3 Ordinul Vistieriei din 26 Martie 1821 &are Dumnealor boerii isprav-
isici jud. Teleorman (Arhivele Olteniei, No. 47-48, 1930, FP. 44-45.
4 Arhivele Olteniel, 1930, p. 45.

www.digibuc.ro
238 ACORDIIL LIII TUDOR CII BOERII

Fapt si mai gray, täranii care se increzuserä in cuvântul

lui Tudor incep ,pätäseascä. La 4/16 Aprilie, agentia aus-
triaa. raporteazd cä tdranii care, la inceput, alergau orbi" in
Adunarea" lui Tudor, nu-si mai ascund acum nernultumirea
dezamAgirea, fiindcä nimic din ceea ce li se fägäduise nu s'a im-
plinit. Li s'a promis cä. la Bucuresti drepturile lor nationale
vor fi recunoscute i Ca: li se va permite sà prade pe boeri,
acutn Tudor vrea sä-i intrebuirrteze pentru cauza Grecilor, cu
care nu au nimic comun. Mai Inuit de 400 au pärdsit deja stea-
gul lui Teodor" 1. i acesta era numai inceputul.
Pdn acordul säu cu boerii, Tudor a pierdut increderea
sprijinul masselor populare si a fost redus, pentru salva si-
tuatia, sä se inteleagd cu Ipsilanti sau cu Turcii. Tudor a in-
cercat i una i alta, dar n'avea sh gäseascä, la capätul dispera-
telor sale incercäri decât infrângerea si moartea.

Hurmuzaki-Nistor, XX, p. Goo.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL XI

ALEXANDRU IPSILANTI SI TUDOR VLADIMIRESCU

Dupä d.ezavuaica publicá a tarului, unirea cu Alexandru
Ipsilanti nu mai avca pentru Tudor interes deal dacä venea
cu o oaste puternicd i cu dovezi Ca, mdcar in secret, el este
ajutat de Rusi. Ipsilanti n'avea sà aducà nici una nici alta,
de aceea toate incercärile de colaboraie intre cei doi sefi revo-
lutionari aveau sd fie zadarnice.
I. INAINTAREA ZVI IPSILANTI SPRE BUCURE5TI
Cu cei cloud mii de Greci, Sârbi i Albanezi strânsi la Iasi,
Ipsilanti se indreptä, la 1/13 Martie, spre Bucuresti. a-Ca:tile de
pe Dundre, in frunte cu Bräi la, erau slab apärate din cauza räz-
boiului cu Ali-Pasa i, dupä pärerea specialistilor, s'ar fi putut
usor lua prin surprindere 1. Bráila, ar fi putut deveni o puternicä
bazä de actiune i ar fi permis lui Ipsilanti sä controleze tot cursul
inferior al Dundrii constitue o numeroasä armatà de mer-
cenari. Dar Ipsilanti tinea, mai ales, sä se uneascä cu Tudor Vla-
dimirescu, care Il asigura aduce 16.000 oameni bine echipati
si bine inarmati 2.
La Roman, Ipsilanti aflä ca locuitorii din judetele Râmnic
si Buz Au fug la apropierea trupelor lui. Intr'o adresä cdtre Di-
vanul tärii, el îi exprimä mirarea pentru acest f apt : nu vine
el ca liberator si nu garanteazà el securitatea averii, perscanelor
stäpânirii locale ? El asigurà din nou ocârmuirea cä sträsnicia
marea Putere ce are sub protectia sa aceste douä eparhii nici
inteun chip nu poate permite sä se facä inti'insele cea mai mic6
I. Rizo-Néroulos, Histoire moderne de la Grèce, p. 283.
2 Pu§kin a.tre A. N. Rajewski (Revista Moldovei, III (1924), p. 1-3.
Proclamatia lui Tudor diu 16 Martie (A ricese u, II, p. 122).

www.digibuc.ro
 240 ALEXANDRU IPSILANTI $1 TUDOR VLADIMIRESCU

navalire barbarilor" cere sä linisteascä populatia care n'are

niciun motiv de ingrijorare. Generalul Wittgenstein a primit
ordin sa coboare cu trupele sale la granita Prutului i ordinul a
fost executat. In sfarsit, fiindca armata greccasca are sà treacd
prin Muntenia, Divanul e rugat sal pregateascá cele de mâncare
in belsug i multe", pentru zece mii de oameni (desi el n'avea
decat douà mii)1.
La 7/19 Martie, Ipsilanti ajunge la Focsani, unde Il asteptau
eroii dela Galati, N asile Caravia i Anastasie Arghirocastro, cu
200 de Eteristi i câteva tunuri luate dela Turci. Pentru a lasa
trupelor, cai e se anuntau din Basarabia, dela Odessa si dela Viena,
timp sá soseascä, Ipsilanti zäbovi aci aproape doua saptamani
si se folosi de aceastä zabava ca sá organizeze, dupä model teban,
o legiune sacra". Membrii acestei legiuni se recrutarà clintre ele-
mentele cele mai entuziaste i mai devotate ale Eteriei, aproape
toti elevi ai scolilor grecesti. Ei adoptaiä uniforma neagrä, in
semn de doliu, capul de mort pe caciula i pe drapelul tricolor,
deviza : Libertate sau moarte ! Cneazul Gheorghe Cantacuzino
fu numit comandant al legiunii 2
In clipa cand paräsi Focsanii, la .13/25 Martie, pentru a
cälca pe pämântul Tarii Romanesti, Ipsilanti adresä Dacilor"
o noua proclamatie si, schimbându-si din nou atitudinea fatä
de Romani, se prezenta ca un vestitor al neatarnarii i fericirii
lor politice" i isi exprirnd nddejdea cà Muntenii il vor primi tot
asa de bine ca i Moldovenii. E timpul, amicii mei Daci, sa và
desteptati... i sä cereti fire§tile i politicestile voastre drepturi,
pe care natura le-a dat omului, i pe care societatea politica e
datoare sà le apere i sa le asigure". 0 natiune mare, a Grecilor,
alearga in stralucita cariera a neatarnarii... Voi ce mai asteptati ?
Cand yeti putea gäsi timp mai favorabil pentru recapätarea sfin-
telor voastre drepturi, calcate de atâtea veacuri ?" 3
Fapt denim de remarcat, in clipa and semna aceastä pro-
clamatie, Ipsilanti se credea sau se pretindea, ceeace pentru nci
e tot una, in drum spre Grecia (ducandu-mq unde glasul pa-
triei ma cheama.") i numai in trecere prin Tara Româneasca
(in trecerea mea prin scumpa D-stra patrie"...). De aceea, când
.aflä de sosirea lui Ipsilanti la Bucuresti, Tudor era, chiar ca membru

1 Aricescu, II, pp. 101-102. Iorga-Darze situ, pp. 58-59.

2 Denlaviirdigkeiten des Farsten Georg Cantacuzeno, p. 147.
3 Aricescu, II, rp. rooIca.

www.digibuc.ro
 I1A.IITTA11EA LIII IPSILASITI LA. BUCUREST1 241

-al Eteriei, in drept sä se intrebe : Ce cautá Ipsilanti in Bu-

curesti? Locur lui nu e acolo" 1
Dela Focsani, Ipsilanti a purees, cu. toatä Adunarea" lui
cu arnautimea ce-i iesise inainte, pe sub munti, para. Ta Mizil,
ferindu-se de drumul mare, din cauza garnizoanei turcesti din
Bräila. La Mizil, el aflä de ridicarea consulatelor i de pribegia
bcerilor. Sub impresia acestei stiri, el adresa, la 18 Martie, un apel
special entre Bucuresteni, in care osândeste pe boeri Când
stâlpii tärii dau asemen'ea pilde, ce mai rämâne sä fad. poporul ? "--
invitä pe fugari sä se intoarcä la vetrele lor. Interesele patriei
vcastre, ale poporului i chiar ale voastre vá chiamä in capitala
tärii. Astäzi e vorba de viitoarea libertate a vietii voastre" 3.
Ipsilanti nu s'a märginit sä adreseze fugarilor apelul de a se in-
toarce de bunä voie : el a incercat sä-i aducä inapoi cu forta. 0
ceatä de Eteristi, trimisä in urma lor, i-a ajuns la Breaza, in judetul
Prahova, dar ei n'au indräznit sä recurgä la forrá, fiindcä in mij-
locul fugarilor erau i consulii Rusiei i Austriei. Astfel boerii au
putut sä-si continue drurnul pânä la Brasov 4.
La Ploesti, unde mai pierdu zece zile, strânse toate armele
pe care le gäsi i inrolä un mare numär de Greci i Bulgari. Apoi,
dupà ce, foarte nelinistit cu privire la atitudinea lui Tudor si Sava,
se gândi un moment sa se retrag5. la Târgoviste, se hotäri
tctusi sä se ducä la Bucuresti, -uncle il cherna Divanul 5.
Din ordinul ispravnicului de Ilfov, Izvoranu pregäti la
Värästi, lânga CAlddrusani, conac intr'o casä boereascä pentru
gäzduirea lui Ipsilanti care, a doua zi, pomi spre Bucuresti In
fruntea unei trupe de' b000 oameni 6.
Sosirea lui Ipsilanti a fost anuntatä la Bucuresti printr'unul
dintre ofiterii sdi, care aducea Divanului ordinul" de a pregäti
provizii i furaje pentru zece mii de oameni i cinci mii de cai.
Stirea aceasta a provocat o alarmä atât de mare bleat toate au-
toiitätile turcesti care se aflau In Principate s'au retras pe malul
stâng al Dunàrii.7.

1 Biografia polcovnicului Solomon, p. 16.

2 A ric esc u, II, pp. Iol 102.
3 Iorga-Darzeanu, p. 59.
4 A r ic es c u, I, rp. 153-159.
5 Den;schrift des Fürsten Georg Cantacuzino, p. 147.
6, 7 Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 600.Iorga-Izvoranu,
361-362.

www.digibuc.ro
242 ALEXANDRII IPULANTI $1 TUDOR VLADIMIRESCIT

La 25 Martie, Ipsilanti sosi la Colentina. Mitropolitul

boerii 11 invitaserä sà intre in Bucuresti. Tudor 'Il impiedicä sä_
intre in capitala sa", dar Il tratá cu cel mai mare respect, ii puse
la dispozitie casa superbä a lui Grigore Ghica, viitorul Doran,
oferi, ccntra plata in numerar, toate cele necesare pentru lu-
tretinerea armatei sale 1 Ipsilanti primi casa i se instalä 'in ea
impreunä cu fratii säi i cu cneazul Cantacuzino-Deleanu, iar
oastea sa fu incartiruitá in mânästirile dimprejur.
In casa lui Grigore Ghica se duserä boerii, episcopii i mi-
tropolitul sä-1 salute si sä-i arate toatä ticälosia tärii, Cum si
jafurile i präpädenia ce s'au fäcut de cätre oamenii slugerului
Teodor si de cätre Arnäuti" 2.
Ipsilanti le-a promis cà va indrepta lucrurile, i-a asigurat
cä miscarea sa e sprijinitä de Rusia i le-a propus sä alatuiascl
un guvern provizoriu, cAci pe viitor nu vor mai fi cârmuiti de
Domni sträini trimisi dela Constantinopol, ci tara se va guverna
dupà legile ei. El le-a cerut apoi douä milioane de piastri pentru
intretinerea armatei sale. Pentru acoperirea acestei sume, mâ-
nästirile trebuiau sä dea, in 24 de ore, 100.000 piastri i Evreii.
5.000 piastri 3.
Bcerii care stiau de o sAptämânä cà tarul dezaprobase
miscarea lui Tudor Vladimirescu erau neräbdätori sä scape de
o toväräsie tiranicä" i compromitätoare i voiau sk se 'lucre-
dinteze cä Ipsilanti vine in adevär insotit de trupele rusesti pe
care le anuntaserä proclamatiile i agentii lui. Desamägirea lor
a fcst deplinä. In loc de 6o.000 trupe rusesti, ei n'au väzut in jurul
lui Ipsilanti decât cel mult 5000 de oameni din care abia câteva
sute In uniforme, iar restul imbräcati ca Bulgari i Arnauti, sub
ccmanda uncr vestiti tâlhari", ca Scufo, Duca, Mano, etc. 4.
1 It appears that Theodore has succeeded in preventing the entry of the
army of Ypsilandi into Buccarest (his capital), but treats Ypsilandi himself Witlz
great respect, has given him a superb house for his residence, and offered him all ne-
cessary supplies, upon payment of ready money. This may be a farce of the
Russians, but it is well planned and well executed" (Rapoarte consulare engleze,
II, p. 37).
2 Iorga-DArzeanu, p. 61.
3 M. Popescu, Contribuliuni, p.38. Hurmuzaki-Nistor,
XX, 600.
4 The busy Mr. Skoofo, of whose conduct Your Zxc. will recollect I
complained to Gent Pini two years since, the protégé and publicist of Capo.
d'Istria, is with Ipsilandi". Tânärul Manos, fugit din Bucuresti pentru datorü,

www.digibuc.ro
 INTALNIREA LUI TUDOR CU IPSILANTI 243

Atunci au cunoscut cä au hränit zadarnice nädejdi" si au pre-

gätit tärii cele mai mari nenorociri 1.
In afará de reprezentantii Tärii Românesti, trei Bulgari
dela Vilipopol, Sliven i Csman-Bazargic au venit la Colentina
sä salute in Ipsilanti pe crainicul emancipärii popoarelor crestine
din Imperiul otoman 2.

II. INTA:LNIREA LUI TUDOR CU IPSILANTI

Tudor si Sava, mai bine informati de situatia militará a

lui Ipsilanti, nu s'au gräbit sä se prezinte in tabära dela Colen-
tina. Ipsilanti a trimis pe Lassanis la Sava ca s5.-1 linisteascä.
Lassanis i-a arätat cä, pentru a avea un motiv plausibil de az-
boiu, Rusia trebuie sä astepte intrarea trupelcr turcesti In Prin-
cipate. Sava se läsä convins i nu se prezentà numai el in fata
lui Ipsilanti, dar determinä i pe Tudor sá o facá, rämânând el,
Sava, ca ostatic In tabära lui Tudor 3.
Intrevederea intre Tudor si Ipsilanti avu lcc in casele dela
cismeaua Mavrogheni, lâng5. bariera Podului Mogosoaei. Tudor,
veni insotit de vätaful Iancu, de patru polcovnici si de vreo cinci-
zeci de panduri. Ipsilanti de asemenea se prezentä cu o excortä
de oameni bine inarmati, ceeace nu era semn de incredere reci-
procd. La intrevedere a asistat i episcopul Ilarion, ca interpret
de greacA al lui Tudor. Cum a decurs intrevederea, ce s'a discutat
in cursul ei i la ce rezultat s'a ajuns ? Fiindcá nu s'a redactat
nici un proces-verbal i participantii nu ne-au läsat nicio decla-
ratie, suntem redusi la märturiile pe care, din auzite, ni le-au
läsat contemporanii 4. Tctusi fondul i rezultatul discutiei pot
fi usor deduse din destäinuirile lui Udritzki si din logica faptelor.
Pe Ipsilanti Il interesa sä stie care e forta armatei lui Tudor
intru cât poate ccnta pe fidelitatea lui. Tudor dorea sá tie
dacä actiunea lui Ipsilanti se intemeia In adevär pe ajutorul
e secretar, iar fostul agent diplomatic al lui Ii Pasa la Bucuresti, Duca, e
general" (Rapoarte consulare englere, I, p. 458). Hurmuzaki-Nistor,
XX, p. 583.
1 Bis. ort. MIL, XIII, p. 356.
2 E ru. Irt os u, Tudor Vladimirescu, p. 115 ;Idem, 1821, pp. 66-67
nota 1.
3 G. G. Gregoroviu s, op. cit., p. 188-18g.
4 Darzeanu (p. 66); Kiriac Popescu (p. Igo); Cioranu
(pr. 266-267, 273); Scarlat DAsca'lescu (p. 52) ; Jalnica antare a
lui Zilot (p 94) ; Iorga-Izvoranu (p. 362).

www.digibuc.ro
 ALEXANDRII IPSILANTI sI TUDOR VLADIM1RESCO

sprijinul Rusiei, fiindcä. el, Tudor, n'ar fi voit sä zädärniceascä

eventuale planuri secate ale unei Puteri mai inalte" 1, adicä
ale Rusiei.
Dupd Izvoranu, Ipsilanti a primit pe Tudor In picio are
i-a propus sà fie uniti. Tudor a rdspuns cä e dispus sä accepte
propunerea, dar mai intâiu ar vrea sä stie dacà miscarea eteristä
e sustinutä de Rusia i dack, îu Alma lui, vin trupe rusesti. aci
pe mine când m'au ridicat, mi-au zis cä o sä vii cu 6o.000 ostire
regulatä ruseascr. Ipsilanti rdspunde evasiv cà n'a venit cu
ostire, ci cu porunci din partea Rusilor. De altfel, nu stie Tudor
cât de mare e dorinta Rusiei de a ajuta Tärile Românesti? Tudor
a räspuns cd aceastil inclinare a politicii rusesti dateazá de pe
timpul Ecaterinei II, dar el mai stie i aceea cá totdeauna Anglia,
Austria si Pronta i-au stat impotrivä.
Ca st incredinteze pe Tudor cä are porunci", Ipsilanti a
scos o pretinsä scrisoare a contelui Capo d'Istria, pe care insä
a refuzat s'o dea episcopului Ilarion ca s'o traducä lui Tudor 2,
Dupä Izvoranu, Tudor ar fi räs'puns : Dacä eu, in tara
mea, în fruntea a 24.000 de ostire, nu sunt vrednic sà vdz po-
runcile Ardriei Tale, rämäi sänktos-!" i, supätat, Tudor ar fi in-
cälecat, i, impreunä cu oamenii sài, s'ar fi intors la cartierul sdu
general 3.
Dimpotrivä, Cioranu crede cà intrevederea s'a terminat
printr'un acord. Tudor ar fi räspuns : Printule, färä ajutorul
Rusiéi, noi nu cutezdm a ridica steagul impotriva Turcilor, cäci
tii ce cruzi sunt ei ! ,$i apoi ei sunt suzeranii nostri i avem tra-
tate cu dânsii pe care trebue a le respecta i vrem sä scutim ne-
norociri särmanei noastre patrii". Adresându-se lui Ilarion, Ip-
silanti conveni, In greceset : Bine zice, särmanul !"
Därzeanu, de asemenea, sustine el chiar dupà ce a väzut
,imputinarea adunärii printipului Ipsilanti i cà nu este nicio
Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 581.
2 Iorga-Izv or an u, p. 362. Acelasi e i sensul relatiunii lui Zilot :
Iar Tudor, cum bAelese de sosirea lor (a Eteristilor), se duse de-i vazu mntâiu
numita oaste a lui Ipsilanti, apoi merse de-1 întâlxU pe fatá i pe dansul i fárà
de a lungi vorba zise : Oaste ruseasca soseste ?" Ipsilauti ráspunEe : Deo-
camdata, nu !". Atunci tialosul Tudor, cunoscand amágirea lui, iar zise lui
Ipsilanti cu desn'adajduire : Ne-am prApAdit i noi si am tagat i Ora in foc".
asa se intoarse la Cotroceni amärit i càit". (Jalnica antave, p. 94).
N. I o r g a, Izvoarele cordemporane asupra mi§cdrii luí Tudor Wadi-
mirescu, y p. 362-363.
4 Ibidem, p. 267.

www.digibuc.ro
 DUBLA CAItMITIRE A Lin TUDOR $1 IPSILA1T1 245

intocmire dupg cum s'ar fi nädàjduit, nu a cutezat a se uni intru

toate acelei adunäri, precum ar fi fost dintru inceput clädirea
lucrurilor", dar a continuat totusi a se araa sogl6suitor xidi-
cArii" 1 De aceeasi pärere e i Fotino. Astfel se pä.ru cà s'ar fi
íäcut intre dânsii un fel de impädlciune, in urma c6Ireia, rämânând
intelesi in planurile lor, îi jurarà pentru a doua oard credintà
recipro 2"
Suntem deci in. f ata a cloud versiuni. Prima, reprezentatä.
prin Izvoranu i Zilot, duce la concluzia ca intrevederea intre
cei doi sefi revolutionari s'a terminat cu o ruptura. Dupa a doua
versiune, infatisatä. de Cioranu i, cu oarecare rezerve, de Dâr-
zeanu, rezultatul intrevederii a fost un acord de colaborare.
Aceste doua versiuni, care par a se exclude, nu sunt de fapt incon-
ciliabile. Ele caracterizeaza raporturile dintre Ipsilanti si Tudor
la doua momente diferite.

III. TARA ROMANEASCA SUB DUBLA CARMUIRE

A LUI TUDOR V IPSILANTI
Tudor si Ipsilanti s'au desbinat" in adevär, dar numai
la síârsitul lui Aprilie, i nici atunci complet. Un timp, chiar
dupa retragerea lui Ipsilanti la Târgoviste, ei au colaborat. Prin
mijlocirea comitetului de ocârmuire, ei si-au impartit adminis-
tratia tärii. Judetele dela munte au trecut sub controlul lui Ip-
silanti, cu exceptia unor plaiuri pentru care Tudor a primit
càrti deschise" 3, iar judetele de câmpie i cele din Oltenia au
ramas sub autoritatea lui Tudor. S'a stabilit apoi ca, odata cu
plecarea boerilor ocârmuitori la Târgovi§te, Tudor sä mearga
cu ostasii säl la Pitesti, dar Tudor nu s'a tinut de invoialä
când boerii au voit sà se tragä. la Târgoviste, i-a sechestrat
inchis la Belvedere 4.

Ibidem, p. 66.
2 Ilie F otin o, O. cit., p. 83. Raybaud, vorbind de intrevederea lui
Sava si Tudor cu Ipsilanti, inchee : Les deux chefs lui prêterent serment" (p. 2II).
3 E in. Virtosu, Tudor Vladimirescu, p. rio.
4 Iorga-Dârzeanu, pag. 61, 65; N. Iorga, Acte §i fragmente,
pag. 575-576. Des nouvel es officiel s de Bucharest, en date du 13 du cou-
rant, arrivées à l'internonce, nous informent qu' Ipsilanti avait transfCré son
quartier-général à Targoviste, l'ancienue capitale de la principauté, où devait
ré,nir les notables des deux provinces pour délibérer sur les affaires publi-
ques. Plusieurs des principaux membres du clergé grec s'y étaient déja rendus.
Il paraît se confirmer que Vladirairesco refuse de seconder les projets d'Ipailanti

www.digibuc.ro
246 ALEXANDRII IPSILA.NT/ 81 TUDOR VLADIMIRESCU

De altfel oamenii inijiai in toate secretele Eteriei, ca postel-

nicul C. Vlahutzi, ginerele lui Vodä Caragea, nu credeau in since-
ritatea desbinärii intre Tudor si Ipsilanti 1 Tudor declarä cá
nu recunoaste pe Ipsilanti i cà, luptând pentru patria sa, re-
cunoaste pe Sultan ca stäpân, scrie Vlahutzi printului Mavro-
cordat. Se bänueste cä aceastä desbinare e numai aparentä
in secret, ei au stabilit un plan si o intelegere ; altii spun cä, cu
voie sau f àrà voie, cele dona partide trebue neapärat sh se impace,
altfel s'ar produce cele mai rele urmäri, mai ales dacä Tmcii ar
intra In ar5." 2.
E deci mai mult decât probabil cà intrevederea intre cei doi
sefi revolutionari s'a terminat cu reinoirea din partea lui Tudor
a jurämântului de credintä fatä de Eterie i eu stabilirea unui
plan de colaborare 3. Acordul, incheiat mai mult sub presiunea
partizanilor lor care îi dädeau seama cà neintelegerile intre
cei doi sefi nu fac deca sà agraveze anarhia, sä-i impiedice a
trage folos din toate avantagiile ce le oferea tara i s5. märeascà
primejdia invaziei turcesti, n'a durat, din cauza neincrederii care
se incuibase intre ei. Ipsilanti invinuia pe Tudor Ca nu se tine
de invoialà amânând mereu retragerea sa la Pitesti. Tudor se
plângea cà a fost inselat cu privire la sprijinul Rusiei, Ca' Ipsi-
lanti a inlocuit cu creaturile sale pe ispravnicii i vätafii numiti
de el, cà a cäutat prin viclesug, sä pund mâna pe mânästirile din
Oltenia si cà trupele lui pradà tara. Tudor si-a exprimat nemul-
qu'il a meme fait arracher et briller plusieurs de ses proclamations et que loin de
vouloir agir bostilement contre la Porte, il pretend seulement libérer la Valachie
de la servitude des Grecs concussionnaires" .
1 Pleischbackl, de asemenea, chiar i dupA sechestrarea boerilor ocârmui-
tori la Belvedere, se indoia de realitatea conflictului intre Tudor S Ipsilanti :
Er ist jedoch beynahe gar keinem Zweifel unterWorfen, dass beyde Insurgenten-
Häupter ganz miteina der einverstanden seyen" ur mu z a k i-Nisto r,
XX, 622. Depesa dig 12 Mai st. n. redactatá pe baza rapoartelor lui Udritzki
din 7 Mai).
2 M. Popescu, Contributiuni documenlare, p. 24.
3 ikceasta e i pArerea lui Raybaud : Malp.é leur dessein bien formel
de ne pas reconnoitre la suprématie du prince Ipsilanti, les deux chefs, Theodore
et Sava, viennent de le visiter à son quartier general. C'est dans cette première
entrevue que l'union se serait décidée". (Mémoires sur la Grèce etc., p. 210). Dupà
Raybaud, Ipsilanti ar fi fAcut o nouä incercare pe lângâ Tudor pentru a Si precis
la ce se poate astepta din partea lui. El a incercat arate c5. Grecii i Românii
au tot interesul sA facA cauzg comuná, clar toate incercArile lui au fost zadarnice
(Loc. cit., p. 212).

www.digibuc.ro
 DITRLA CAMEL/IRE A LIII TUDOR SI IPSILANTI 247

-tumirea in scrisori adresate lui Ipsilanti prin mijlocirea boerilor

.ocarmuitori.
Una din aceste scrisori ne-a fost 0:strata de Agentia aus-
triaca", in traducere germana. Ea poarta data de 14/26 Aprilie
e un raspuns la o scrisoare a lui Ipsilanti din 10/22 Aprilie.
Boerii Divanului se plâng c. toate reprezentärile lor n'au avut
aerul sä risipeacä neincrederea lui Ipsilanti. Ce fagadueli am
facut i n'am observat in modul cel mai scrupulos ? Ospitalitatea
de care v'ari bucurat e cea mai build. dovada a increderii i corec-
t itudinii noastre". In schimb, proclamatiile i circularele lui Ip-
silanti sunt in contrazicere cu tot ce au sperat boerii i cu tot
ce li s'a fägàduit.
Dar de ce sa mai vorbim prin pilde ? sà ne fie
ingaduit a vorbi deschis, fiindcä lucrurile au ajuns prea
departe.... Ce poate fi comun intre Greci i Daci? Ce folos
poate aduce acestora viitoarea prosperitate a Grecilor ?
Tara noastrà era liberá i tihnitä sub ocrotirea unui impsdrat
bun si se bucura nestingherita de privilegiile ei". Grecii
au trait fericiti la noi si au posedat scaun domnesc ;
tara noastrà a fost pentru ei ca o mama bund ; dacà ei ar
Ii fost drepti, ar fi trebuit s'o iubeascà i s'o apere. In
loc de aceasta ce vedem? Ne-au promis cà vin numai in
trecere pe la noi i acura se intaresc pe päinântul tärii
noastre, dispretuese guvernul legitim, distrug orânduelile,
calcä in picioare datoriile ospitalitatii, cer lucruri imposibile
dela un popor lipsit, i, intr'un cuvânt, îi bat joc de o
tara care i-a primit cu bratele deschise".
In sfarsit, ei someaza e Ipsilanti sa spunal drept cat timp
are de gaud sa mai stea in tara, sAl le lamureasca declaratia taru-
lui Alexaldru i sà revcace ispravni ii numiti de el 1.
Hurmuzaki-Nistor, XX,pp. 607-609; Dârzeanurezumg
:astfel scrisoarca pe Care o atribue exclusiv lui Tudor : Ipsilanti era ingrijat
urmArile lui Tudor, luând banuialá mai intâiu dinteci scrisoare ce i-ar fi scris
..cuprinzatoare cgt ce are a face Elada cu Dachia i sä meargä Ia Elada, a rärnânea
Dachia in liniste" (N. Tor g a, Izvoarele contemporane p. 84).Autorul anonim
aI Istoriei jeluitorilor Tdrii Rom4neti, cunoaste de asemenea cuprinsul scrisorli
wi-i redá destul de exact sensul. Intrigile lui Sava au adas aminte lui Ipsilanti
de o scrisoare ce II scrisese Tudor, ingá de când se afla in Bucuresti, care cu-
prindea asa : Inria Ta, ai dat stiri prin manifesturi cä te chiamá patria i cum
trecAtoarea Ili este la Elada ca sà o izbávesti de supt jugul otomanicesc. Apoi
amma cum te-ai bascAunat in Târgoviste, i cu ce cuvânt te amesteci lu stäpânirea
scoti biruri piaste biruri asupra locuitorilor, i li iai vitele i bucatele"

www.digibuc.ro
 248 ALEXANDRIT IPSILANTI I TUDOR v-LADninancv

Scrisoarea aceasta, redactata sub piesiunea lor Tudor"

a ramas färä raspuns. Numai acestuia i-a scris Ipsilanti ca. nu
vrea sà se mai amestece In administratia interna a tárii, nici nu
vrea sä mai ceará ceva locuitorilor, daca i se dä asigurarea cä .
armata sa, atât In actuala pozitie cat si la o del:al-tare mai mare,
va fi provazuta cu toate lucrurile necesare" .
Acest schimb de scrisori arata ch., la sfârsitul lui Aprilie,
relatiile intre cei doi sefi revoluticnari au ajuns atât de incordate
Inca Tudor ar fi fcst dispus sa atace pe Ipsilanti i sa-1 alunge,
daca Poarta ar fi ascultat plângerile poporului rcmân impotriva
stoarcerilor i silniciilor Fanariutilor" 1
La cererea boerilcr si a Mitrcpolitului, Tudor a trebuit, la
12 Aprilie, sä evacueze capitala i sa se retragä el insusi la Co
trcceni 2, ceeace Era un succcs pentru Ipsilanti. Dar ceeace l-a
suparat mai mult pe Tudor a fcst incercarea lui Ipsilanti de a-i
ademeni trupele. In adevar, Ipsilanti a dat poruncä ca, fara
zabavd, oricâti Arrauti vor fi subt steagurile lui Tudor sa vie
numai decât subt steagurile celorlalti Arnauti ai sài, i oricAti.
Sârbi i Bulgari, sa vie toti sub steagurile lui Tufecci-Basa Bozin.
Astfel chiar in ziva aceea s'a dat pe fata ura ce era intre Tudor
Ipsilanti" 3.
Indisciplina trupelor eteriste a fcst un alt motiv de recri-
minare din partea lui Tudor. Oamenii lui Ipsilanti despoiau ziva
in amiaza mare, femei, bärbati i copii, pe cricine intâlncau pe
sträzile Bucurestilor. Ei intrau in casele boerilor fugiti i pradau
tot ce gaseau : asternuturi, mobile, biblioteci, haine si le vindeau
la Evrei pe pret de nimic. Capita la era cuprinsä de spainla si de
jale, i reactiunea publicului ameninta sá atingd i prestigiul
lui Tudor.
Tudcr chcma deci pe Sava la Cctroceni si-1 intreba de are
cuncstintä de cele ce se petreceau in Bucuresti. Sava nu cEntcstä
faptele. Tudcr II intrebä din nou daca cu vcia sa a fost insarci-
nat de Divan cu paza Capita lei si daca intelege sä-si indeplineasca
insarcinarea cu sfintenie. Sava räspunse Ca' nu se leapacla de obli-
gatiile sale i, in urma consfatuirii sale cu Tudor, acesta a dat o

(N. Iorg a, O. cit. 13. 343). Din aceste douA citate se vede cA nici contempo
ranilor n'a scapat insemnAtatea acestei scrisori : de atunci se poate data ruptura
definitivA intre Tudor si
1 1-lurmuzaki-Nistor, XX, p. 628.
2 Ilurmuzaki-Nistor, XX, p. 599.
3 lorga-Cioranu, p. 268.

www.digibuc.ro
 RETRAGEREA WI IPSILANTI LA TIRGOVInE

hotarire prin care proprietarii sau vecinii sunt autorizati sa tragà

in toti zavergii care ar fi intrat In vreo cash' pentru prada 1.
Dezavuarea tarului §i anatema patriarhului dela Constan-
tinopol asupra mi§carii eteriste au discreditat mi§carea lui Ipsi-
lanti §i au desävar0t ruptura lui cu Tudor. Singura solutie care
mai putea salva situatia lui Tudor era o intelegere cu Turcii.
Zilot a rezumat exact faptele când a scris : Multi zicea ca el
(Tudor), dupa ce au vazut ca' o§tiri regulate ruse§ti nu vin
pe Ipsilanti talhareste purtandu-se... s'ar fi ajuns cu Turcii, ca
ei pe de o parte 0 el pe de alta sä-1 loveasca i cu toata ceata
tâlharilor lui sa-1 prapadeasca, care intelegând Ipsilanti... prin
chiar tainicii l-au dat morph" 2.

IV. RETRAGEREA LUI IPSILANTI LA TAiRGOVI5TE

In palatul lui Grigore Ghica, unde i0 stabilise cartierul ge-

neral, Ipsilanti dddea audiente §i fäcea pe arbitrul situatiei in
Tara Romaneasca. Seara, el frecventa teatrul §i se ocupa cu
tormarea unei companii dramatice 3. Dar in timp ce, inseländu-se
pe sine 0 in§elând pe altii, Ipsilanti afecta cea mai &Thud si-
guranta, mi§carea lui fu atinsa de o lovitura de moarte. Printr'o
duplicata a scrisorii lui Capo d'Istria din 14 26 Martie, Ipsilanti
fu informat de dezavuarea tarului 4. Originalul fusese adresat
baronuIui Strogonof, la Constantinopol, i acesta, dupa ce o ara-
tase lui Reis-Efendi, conform ordinelpr tarului, o trimise la 13u-
cureti lui Ipsilanti i lui Pini. Ipsilanti fusese deci informat de
hotarirea tarului inainte de sosirea depe§ei lui Strogonof. A§a
se rezolva o enigma care a dat mult de gândit diplomatilor de

1 I org a Cior an u, pag. 274. Paptul e confirmat §i de rapoartele

consulare austriace, care specifica cá hotärirea a fost promulgata dupà plec area lui
Ipsilanti la Targovi§te, 1urmuz aki-Nisto r, XX, p. 604.
2 Zilot, Jalnica ctintare, p.
3 Rapoarte consulare engleze, I, p. 462.
4 ,,Le 19 du courant, le baron de Strogonoff a communiqué à la Porte,
par le moyen d'une note officielle, une lettre qu'il venait de recevoir du prince
Ipsilanti, par laquelle celui-ci déclare, en date du 31 Mars (12 qu' aussitôt
après avoir reçu le duplicata de la lettre du 14/26 Mars, écrite par ordre de l'em-
pereur et signée par le conte Capo d'Istria, il s'était retiré, en faisant part h.
MM. les caimakans du prince Charles Callimachi, hospodar de Valachie" (N._
Iorga, Acte frogmen*, II, p. 577).

www.digibuc.ro
7250 ALEXANDRU 1PSILANTI $I TUDOR VLADIMIRESCIT

atunci 1 si care a confirmat Poarta in lidnuelile sale relativ la

amestecul Rusiei.
Dezaprobarea tarului a produs asupra Grecilor efectul unei
lovituri de träsnet. Cuprinsi de panica, cei mai multi au aruncat
armele si au cäutat sb." se fac'd neväzuti. Aceia care se ocupaserd
cu recrutarea voluntarilor au cerut paspoarte pentru Austria.
Gheorghe Leventis, dragomanui consulatului rusesc, Nicolopulo
omul de incredere al lui Pini, Scufo, care tinea cu arendd pos-
tele din Moldova si Muntenia i fusese unul dintre cei mai ze-
losi Eteristi, îi pierduserá cu desAvAr0re capul. Nu se auzea
decát strigatul : Suntan pierduli ! Suntem pierdigi 2 !
Amenintat sä, fie p6faisit de toti partizanii i atacat de
Turci, Ipsilanti luà hotarirea de a se retrage la Targoviste
la 31 Martie st. v., informä despre aceastà hotLrire i pe Caima-
cani i pe Strogonof. Retragerea incepu efectiv la 1/13 Aprilie.

Pleischhackl credea cal scrisoarea lui Capo d'Istria a fost trimisä lui
Ipsilanti prin ambasad.orul din Constantinopol, adic pe calea cea mai lungä,
-anume pentru a complica lucrurile i pentru a rasa lui Ipsilanti timp sä iasä. din
Incurcaturä (1-1 u rfn uz a ki-N is to r, XX, p. 598).
Ambasadorul englez, la Constantinopol, lord Strangford, vede in procedeul
cabinetului rus, care pe de o parte trimite scrisoarea de dezavuare a miscärii
eteriste ambasadorului sau dela Constantinopol pentru a o ardta Portii si a o
reexpedia apoi lui Ipsilanti la Bucuresti, iar pe de alta informeazá pe Ipsilanti
despre aceasta printr'o duplicatà adresatà direct lui Ipsilanti, o dovadä a dupli-
citätii sale.
Un functionar al ambasadei rusesti dela Constantinopol, venind dela
Odessa, a adus o scrisoare a printului psilauti cätre baronul Strogonof, in care
Ipsilanti isi exprimä desävärsita supunere fata de vointa Impáratului (asa cum a
fost formulatá in depesa lui Capo d'Istria) i hotärirea de a se abt,ine dela orice
act de ostilitate fata de Turci. Ipsilanti cere instructii dela Strogonof cu privixe
la modul cai mai potrivit si mai eficace de a restaura starea de lucruri din Mol-
-dova si Muntenia in vechea ei forma' si, in ceeace-1 priveste pe el insusi, proclamà
increderea sa desävärsitä in indurarea Impäratului, a cärui vointä i intentii
pretinde cä le-a inteles.
Strangford crede ul aceasta scrisoare a printului Ipsilanti care ambasadorul
Rusiei nu poate fi faspunsul la aceea care a Lost adresatä printului del& Laybach.
prin Strogonof. Scrisoarea aceasta fusese primitä de Strogonof abia la 3/15
Aprilie si era materialmente imposibil ca sä fie reexpediatá lui Ipsilanti i sä se
fi primit dela el räspuns in sase zile. There must therefore have been some
previous communication from Laybach to the Prince, of the Emperor's sen-
timents regarding the Insurrection ; a circumstance which certainly involves
some contradiction to the terms of the Letter for Prince Ypsilanti, received by
11. de Stroganoff on Sunday night". Raportul Iui Strangford din 21 Aprilie st.n.
tiRapoarte consulare engleze, I, ip 446-447)
2 M. Popeseu, op. Cit. I 13. 29 si 39.

www.digibuc.ro
 RETRAGEREA LUI IPSILANTI LA TARGOVISTE 251

Acolo, Ipsilanti prinse din nou curaj. Informatii complementare

sau o analizg iiii atentg a scrisorii lui Capo d'Istria 1-au con-
-vins cá tarul nu condamna atât aspiratiile poporului grec, cât
momentul i modalitatea la care au recurs Grecii pentru a le
realiza. In afarg de aceasta, cerându-i-se sa facg propuneri pe
care Rusia, ca putere mediatoare i ocrotitoare, le-ar fi sustinut
la Constantinopol, i se dgdea limpede sä inteleagg cg din partea
Rusiei nu are nimic de temut. Astfel scrisoarea de dezavuare a
tarului, pe care Fleischhackl o ggsea atât de ciudat compusg
incât avea aerul c. urmgreste mai curând sä consoleze decât sà
intimideze pe Ipsilanti" 1, n'a oprit mi;carea eteristá i n'a ri-
sipit näclejd.ea in posibilitatea unui conflict intre Rusia i Turcia.
-Trebuia numai sà se castige timp. La sarsitul congresului dela
Laybach, cánd tarul va scäpa de sub influenta lui Metternich
§i se va intoarce in Rusia, interesul lui pentru cauza greceascá
va putea fi redesteptat i intärit. Astfel cauza pare a renaste
partizanii ei manifestá din nou curaj i entuziasm" 2,
In asteptarea acestor eventualitgti, Ipsilanti se strgdui sg-si
consolideze situatia la Târgoviste. Cu asentimentul lui Tudor si
al Divanului, el luà sub administratia sa judetele dela munte :
Dâmbovita, Prahova, Muscel i Secuienii, in care avea dreptul
sà numeascà ispravnici, sg strângg däri, sä incaseze banii scu-
telnicilor i sá facä rechizitii. Pentru un timp, pânä la intrarea
-Turcilor, un condominium se stabili in Tara Româneascg, sub
dubla autoritate a lui Tudor si a lui
Ipsilanti s'a asezat in casele lui Geartopol orga-
nizat o adevgratá curte. Aci aveau sg se adune voluntarii
ce continuau sà ving din Basarabia, din Moldova si de
peste Dungre. Aceste trupe aveau sà fie intregite cu ostasi
románi recrutati in judetele de sub stäpânirea sa si de cetele
pe care printul Gheorghe Cantacuzino avea sg le aclucg, din
Moldova.
Retrggandu-se la TásZoviste, Ipsilanti a invitat i pe
boeri sg-1 insoteascg i sà aseze acolo divanul
1 I-Turmuzaki-Nistor, XX, p. 598.
2 Raportul lui James Yeames, consulul general al Angliei la Odessa, din
13/25 Aprilie : The iiiperor's declaration Was for a time thought a fatal bloW
to the progress of the patriot Insurgents in Moldavia and Wallachia ; but, the
cause seems noW again to survive, and its partizans manifest new courage and
enthusiasm. It appears that Prince Ypsi anti has met with no opposition and,
With the exception of a very few places, has occupied the whole of Moldavia and
Wallachia" (Rapoarte consulare engleze, II, p. 33).

www.digibuc.ro
 252 ALEXANDRE IPSILANT1 $1 TUDOR VLADIDERESCD

Mitropolitul Dionisie, episcopul de Buzäu i boerii, incredin-

tati dupä asigurärile lui Ipsilanti, cà revolta a cuprins toatä
Grecia i cä dreptul de ocrotire al Rusiei asupra celor douä
Principate va opri nävälirea Turcilor, s'au hotärit sä se
ducä la Târgoviste i acolo, impreuna cu alti boeri refugiati
la Brasov, sä astepte interventia diplomatica a Rusiei in
favoarea Principatelor, conform promisiunii din scrisoarea
tarului cätre Ipsilanti 1
La 1/13 Aprilie, boerii au trimis baronului Strogonof,
prin consulatul rusesc, o declaratie cätre Poartd in care aratä
cä tot ce au fäcut in imprejurärile de atunci din indemnul
sefilor insurectiunii, au fAcut-o siliti. La 3/15 Aprilie, dimi-
neata, Mitropolitul i boerii erau gata de plecare. Dar pe când
la Mitropolie se incärcau bagajele, odoarele, vasele sfinte
moastele sfântului Dumitru Basarabof, poporul näväli in
curtea Mitropoliei i 11 opri sä plece. Sava sosi in grabä
cäutä sä linisteascä poporul. Dar acesta nu voi sä audä de
nimic, panä ce nu se descärcarä lucrurile Mitropolitul nu
promise sà rämând pe loc. Tudor a stäruit ca Mitropolitul
.sä se aläture, ca bun Roman, actiunii lui pentru a duce
afacerile tärii la bun sfarsit, ceea.e se poate face si färä
ajutorul i amestecul lui Ipsilanti. Pe tema aceasta s'au dus
discutii pand a doua zi dimineata, dar färä niciun rezultat

1 Cf. pasagiul foarte important din Fu'ileasca fmbrd/o§wre a lui Naum

Principul Ipsilant botdrit sá se tragá in partile muntilor, la orasul Tilrgoviste,
in judetul Dâmbovita, au animat i pe boeri ca sà meargá impreund cu dânsul,
ca sä aseze acolo Divanul oblàduìrii, zicand cd pârtile acelea sunt mai ferite
mai tari spre Intemeere de pazä, cu toate eh' dedcse mare incredintare cd este
peste putintd a cälca picior de Turc in tarä cd petrecerea lui la Colentina
este sä fie pentru putine zile i va trece negresit pcc-te Dundre ... Dar Insá o
nädejde branea pe boeri, cd apostasia ce s'a ridicat in toatä alada si mai virtos
cele mari dreptäti ale puternicului Protector ce ar fi asupra amândurora
vor opri sälbatica ndvdlire a Turcilor a'tupra ticaloasei Patrii, aducându-ne
aminte hied si de cuvintele ce se cuprind in irnpardteasca carte, &A de N ei arata
mijloace potolitoare turburärilor ce s'au izvodit intru amilndouil Eparliiiie, carele
sa nu fie impotrivitoare trataturilor, Märia Sa Impâratul se agâclueste a mij-
loci cátre Poarta otomaniceascá indatoriud-o a le sävarsi. Intr'acestea dar rezf-
inându-se boerii ca prin iubirea de oameni a celui puternic Protector toate neno-
rocirile Patriei se vor preface spre biue, au dat fägaduiald cdtra Ipsilant, ca,
lasând in locurile lor ingrijitori pentru paza i chivernisirea orasului, sä meargl
lmpreund cu dânsul la Tärgoviste i acolo, dinpreunä cu a1i boeri ce au ndzuit
In Brasov, ad lucreze cele pentru mântuirea i linistirea Patriei". (Bis. oft. rom.
XIII, p. 357-358).

www.digibuc.ro
 ftETILAGEREA LIII IPSILANTI LA TARGOVISTE 253

boerii ocarmuitoii s'au pregdtit din nou s5. piece. Spätarul

Grigore Bäleanu, cu ginerii sai Herescu j Vácärescu, au si
izbutit sä plece. Dar Mitropolitul, vistierul recent demisionat,
Alecu Filipescu, fid vreo sutä, de alti cetäteni au fost impiedecati
sä plece. Atunci mitropolitul Dionisie a declarat c rämane
dacá, prin mijlocirea: cäminarului Sava, se obtine ca Tudor
oamenii sài sä evacucze Bucurestii. In baza acordului in-
tervenit, Tudor si Adunarea sa trebuiau sä evacueze Bucu-
resti dup5, särbiltorile Pastilor i, peste Pitesti, sä se trag5.
spre Ramnic 1.
Dar Tudor nu numai cà nu s'a tras spre Pitesti, dar
la 6/18 Aprilie a ocupat manästirea Mihai-Vodä si a instalat
in ea roo panduri. In ziva urmAtoare a ocupat grädina
logofätului Bellio, inconjuratä de ziduri i situata afarà din
oras pe drumul Bucuresti-Giurgiu 2 Intre 25 si 28 Aprilie st.
n., Tudor a ocupat Mitropolia i manästirea Antim si a asezat
in ele câte 200 panduri. Comanda garnizoanei dela Mitropolie
a fost incredintatä lui Hagi Prodan 3. De asemenea vadul de
peste Arges, la Gustinar, si de peste Sabar au fost puse sub
paza a 150 de pand.uri, care aveau ordinul sä retinä i sä
perchizitioneze orice curler. Tudor se pregbitea sä reziste la
Bucuresti, cum o dovedeau manevrele neincetate ale trupelor
sale la Cotroceni i fortificarea manästirii.
Toat5, concesia pe care a fäcut-o Mitropolitului i boerilor
a fost cal la 30 Martie (12 Aprilie) s'a Tetras la Cotroceni,
impreunä cu episcopul Ilarion, Giani i Kinopsi. Ilarion avea
FA locuiascä cu TudoL sä-1 sfätuiascä in toate 4.
In acelasi timp, Ipsilanti s'a ocupat de intärirea Targo-
vistei si de sporirea materialului de rázboiu. Mare multime de
1 Ii urmuzaki-Nisto r, XX, p. 6o.Aricescu situiaz5,, dupà Pilimon
Ciorauu, incercarea de fugh' a Mitropolitului la 19 Martie, cu doua zi e Iaainte d-
intrarea lui Tudor hi Bucuresti (I, 195). Or, atunci Mitropolitul era sub paza
oamenilor lui Iordache la Mitropolie.
2 If urmuzaki-Nistor, XX, p. 615.
3 linrmuzaki-Nistor, XX,p. 623.
4 Intr'o anafora prezentaa Domuului Ghica, in Februarie 1823, boeriy
cer inlocuirea lui Ilarion pe motiv cal a fodt numit episcop, sub presiunea drago-
manului consulului rusesc, Gheorghe Leventis, impotriN a voirqei mitropoli-
tului si a tärii, i fiindc6, zur Zeit des Thodor Wladimireskoischen ,Aufstandes,
am selben Theil genommen, mit diesem .P.ufriihrer gemeinschaftliche Sache
gemacht, mit ihm im Kloster Kotrotschan gewohnt hat und dessen erster Rath-
,geber und Gehilfe gewesen ist. Umstände, die lifer allgemein Lekannt sind".
(Hurniuzaki-Nistor, XX, p. 8o9).

www.digibuc.ro
254 ALEXANDRIT IPSILANTI I TUDOR VLADIMIRESCIT

oameni au fost rechizitionati din judetele Prahova, Muscel,.

Dâmbovita i Sgcueni, ca sà destupe vechile santuri ale ora
sului i sä facà ziduri, metereze i apeducte. Orasul a fost
apoi umplut de provizii ca sá poat á. rezista unui asediu cat
mai lung 1. Spre procura plumbul necesar pentru gloante,.
Ipsilanti a poruncit sä se desveleascä Mitropolia din Târgoviste,.
ce era acoperitä cu plumb. Alte sase biserici au fost transfor-
mate in depozite de cereale, mai ales de porumb. Pentru pregg-
tirea prafului de puscä, care se fabricg cu ciocane de mâng
(Handstainiolen), a fost pusg in functie i moara de tutun din
Câmpulung. El a cäutat apoi s. i acopere retragerea ocupând
Breaza, Câmpina, Mángstirea Sinaia, Câmpulung etc. Patrulele
de recunoastere se aratä adesea in fata acvilelor inipeiiale, ceeace
incepe sg ingrijoreze autoritätile austriace2. Socotind apoi ca sä
faca regulä intre oameni de adungtmä", el a intocmit un cod mili-
tar3, imperios cerut de imprejurgri.nupele lui Ipsilanti, impgrtite
in judetele dela mu nte, dela Pitesti, se intindeau pang la hotarele
tgrii i necurmat jefuiau i despoaiu pang la piele pe toti nenoro-
citii fugani, de orice treaptg, care cgutau scäpaIe in Transilva-
nia' 4. In orasele de gar nizoanä era la fel. Oamenii de adungturg"
ai Eteriei spargeau casele, devastau pravaliile i magaziile, bat-
jocoreau femei si fete nevrâstnice, de era o jalnicg tânguire sà
vazá cineva acest fel de nelegiuiri". La plângerile ce i se adre-
sau din partea locuitorilor, Ipsilanti räspundea cá. nu poate sà
facà zapt, fiind ostire nouà i nepusa in regulä i totdeauna
acest fel de ostasi pot face multe lucruri rele impotriva bunei
rândueli, pang când se aseazg la regulele ostasesti. Si asa jelui-
torii ieseau plângând i blestemand i pe printipul Ispilanti
pe Adunarea sa" 5. Aceleasi plângeri din cauza rechizitiilor. Ca-
minarul Gherardoglu, orinduit ispravnic la Târgoviste, aduna
vitele locuitorilor din judet, nu numai pentru trebuinta
ci i pentru negutatorie, fäcându-se un jaf de se va povesti in
vecii vecilor' 6.
Ipsilanti a ordonat ca, in judetele administrate de el, sä
1I0 rga-Cioranu,pag.282-284.Hurmuzaki-Nistor,XX,.
p. 610.
2 Ifurmuzaki-Nistor, XX, p. 623.
3 Vezi textul In. Aricescu, II, pp. 140-141.
Iorga-Cioranu, p. 282.
Iorga-DArzeanu, p. 76.
6 Ibidem, p. 81.

www.digibuc.ro
 IIETRAGEREA LUI IPSILANTI LA TA.RGOVISTE 255.

se ia de fiecare lude io pia§tri i un cal ; dela fiecare preot 12

pia§tri §i dela fiecare postelnicel 40 de pia§tri. La publicarea
acestui nou impozit, locuitorii §i-au päräsit casele 0 au fugit in
munti. Un plug pe camp trebue socotit de acum printre lucru-
rile cele mai rare 0 mai extraordinare, i daca starea aceasta
de lucruri va mai dura, tara aceasta mänoasä va fi in curand
amenintatä de foamete" 1
Naum Ramniceanu confirmä i, prin amänuntele precise
pe care le dä, intunec5. 0 mai mult tabloul mizeriilor pricinuite
de Eteri§ti. Dup51 ce mai intâiu au cälcat toate casele ora§elor
cum si satele dup5. imprejur §i au luat toti caii i armele dupe
la locuitori, apoi au cdlcat toate viile dupg imprejurul Targovi§tii,
ce sunt cu depärtare ca la un fartai de ceas, fäcându-se sälä§-
luirile lor la crämile viilor, unde erau butile cu vin, i spärgând
toate crämile de rand, alta nu fäcea decât sä taie boii, vacile
sä strige beti : set- irdiascd Elelteria ! sà prihäneascä cu siluire
femei i fecioare, s omoare pe cei ce se impotrivea la dobitoce-
Oile lor pofte §i altele asemenea... Apoi adunând toate cazanele
de rachiu i ate borfe au gäsit pe la vii, au fdrimat toate bu-
tile, tocitorile i celelalte vase trebuincioase ale viilor, au ars
gardurile, au stricat pomii roditori i multe crämi, pe unele au
därimat i altele au ars" 2.
Arnäutii nu se supuneau lui Ipsilanti i jefuiau neconte-
nit pe boeri ; toti boerii fugiserä in Bra§ov. Arnäutii le jefuiau
casele, vitele i orice gäseau ; i Ipsilanti nu putea sä le facá
nimic" 3. Oastea lui Ispilanti fiind f ormatä din trupe neregulate,
fiecare soldat fácea de capul lui, i anarhia era gi ozav5. unde
se aflau ArnAuti.
Când Ipsilanti a plecat d.ela Bucure§ti s'a hotárit ca Tudoi
Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 623.
2 Bis ort. rom., XIII, p. 4/8.
3 Iorga-Iz vor an u, pag. 363-364. IzvoLnu spune cà pandurii
lui Tudor, foarte aspru pedepsiti pentru orice abatere deIa disciplin.ä, n'au jefuit
pe nimeni. Scriitori care sustin contrarul nu stiu nimic".Gentz, evident dupá
informatii din Bucuresti, sustine acelasi lucru. Este de remarcat cá Românii
si pandurii lui Tudor observá cea mai sever& disciplind, i cel mai mic exces este
pedepsit cu moartea Grecii lui Ipsilanti, in toate locurile pe care le ating,
comit contra locuitorilor nevinovati ai tarii excese de care se infioarà natura".
(Att. Acad. Rom. Partea adm. S. II, vol. 35 p. 59). La f el se exprim5. i Pleisch-
haokl : Unter den Anbüngern <Its Theodor soll die beste Mannszucht bestehen
indem dieses Oberhaupt, sichern Nachrichten zu Polge, bereits 13 Mann, die Pre-
velthaten auszuüben sich erlaubten, aburtheilen und erschiessen liess" (H u r m u-
zaki-Nistor, XX, p. 577).

www.digibuc.ro
256 ALEXANDRE!' IPSILANTI $I TUDOR VLADIIIIRESCD

sä se ducä cu Adunarea sa la Pitesti, iar Mitropolitul i boerii

la Târgoviste pentru a constitui acolo un fel de guvern provi-
zoriu care sä se ingrijeascg de trebile Tärii si de nevoile
1. Faptul e confirmat pe deoparte de incercarea Mitropoli-
tului si a boerilor de a se transfera la Targoviste (fapt care a
silit pe Tudor sä-i inchidä la Belvedere) 0 de inspectia pe 'care
a fdcut-o Ipsilanti la Câmpulung, unde a instituit, pentru paza
Comitetului de ocârmuire", o puternicä garnizoanä, in frunte
Cu fratii säi Mcolae i Gheorghe. Tot atunci, Gheorghe Con-
talucu i Iancu Iliat au fast orinduiti sà strângä voluntari la
Câmpulung, taxiarhul Duca, cu o ceatä de Arnäuti, la Ploesti,
iar Iordache i Farmache la Pitesti.
Dar Ipsilanti nu s'a märginit la aceste mäsuri care, la ri-
goare, se puteau justifica prin necesitätile armatei sale. El se
ocupä de reorganizarea tärii in sens constitutional. Principalii
sapte boeri care aderaserä la Eterie au fost invitati sä.-i prezinte
proiecte de reformä. Astfel Grigore Bäleanu care, Impreunä cu
ginerii säi Constantin Herescu i N. Väcärescu, izbutise sà a-
jungä la Câmpulung, trimite la 20 Aprilie 1821, lui Ipsilanti un
proiect de organizare, intocrnit din ordinul acestuia, si se roagg.
sä-1 corecteze" Inca sä fie acceptabil Curtir protectoare i, co-
rectat, sä-1 restitue umilului vostru rob cu instructrile n scris
pormica D-strä despre cele ce Surat de fäcut" 2. Astf el de pro-
iecte se vor fi cerut i altor boeri.
1 Iorga-D â r z ean u, p. 61. Des nouvelles officielles de Bucharest,
en date du 13 du courant, arrivées à l'internonce, nous informent qu' Ipsi
lanti avait transféré son quartier-général à Targoviste, l'aucienne capitale de la
Principauté, oa devait se réunir les notables des deux provinces pour délibérer
sur les affaires publiques. Plusieurs des principaux membres du clerge grec s'y
étaient déjà. rendus". (N. Iorg a, Acte Ofragmente, II, pag. 575-576. Rap.
lui von Millitz, din 21 ,A.prilie st.
2 m. vî r t os u, 1821, pag. 91-92. Proiectul e încä necunoscut :
ori s'a pi,erdut, ori n'a fost incd descOperit. Fleischhackl ne dà am?inuntul
cá proiectul lui Ipsilanti a fost lansat de Pasti, Eub fo.ma unei Proclamatii,
si contine planul unei noui constitutii pentru Tara Româneascii, durch welche
das Gunk des Landes begriindet werden soll, während der Ceist des Land-
mannes ganz verderbt und an eine absolute Ungebundenheit und Fre heit ge-
Wöhnt wi d. Thodor hat um eben dieselb- Zeit gleichfalls eine Proclamation
fast des nämlichen Inhalts, jedoch mit den Unterschied erlassen, dass er Loch
immer fortf Wart, sich einen getteuen gehorsamen Diener des Grossherrn zu
nennen, obgleich er die Waffen gegen selben fiihret". Fr urmuzak i-N isto r,
_XX, p. 619 . ,A.ceast5, proclamatie nu poate fi deal aceea intitulatä. :
"Forderungen wAche das wallachische Volk in der Wallachey macht",
p 592-595)

www.digibuc.ro
 IIETRAGEREA LIII 1PSILANTI Li_TAIEGOVII3TE 257

La 19 apropiindu-se momentul dorit de a se

transfera pe tärimul iubitei sale patrii", Ipsilanti adresä cAtre
nobilii fii ai Daciei" o noul proclamatie, in care le multumeste
pentru toate bunAtätile acestei täri ospitaliere" si le ureazA
prosperitatea... bunei legalitAti 0 a civilisärii". In sfârsit, el
indicA temeliile pe care trebue a se räzima viitoarea legislatie
politicl" a tärii :
Autoritatea supremA a Eparhiei dacice s'A se incre-
dinteze in mainile unui pAmântean, i nici decum ale unui
sträin. Puterea legislativä sA fie separatl de cea executivä
sA se incredinteze unuia sau la douä corpuri legiuitoare,
compuse din diferitele clase ale regimului dacic... Depu-
tatii cetätenilor sl se aleagä din toate clasele cetAtenilor ;
sl se organizeze o ar,matA regulatd spre a priveghia la
paza Eparhiei. DArile sà nu se orânduiascA fArg stirea de-
putatilor natiunii ; Domnitorul sä primeascä lista civilA a-
nuall hotäritä i sA se considere ca intâiul cetAtean al
Eparhiei" 1.
Acest proiect visa SA facA, nici mai mult nici mai putin,
din Tara RomâneascA o sarà liberalA i constitutionalà, sub
sceptrul unui Domn päinântean.
Ce a urmArit Ipsilanti prin aceste proiecte de ref ormä con-
stitutionala ? SA obting scaunul Tárii Românesti, cum au bAnuit
unii contemporani, sau numai sA-0 asigure simpatiile cercurilor
noastre conducAtoare ? Ar fi greu de räspuns. tin lucru e sigur,
anume cA veleitatile de reformator i, poate, de Domnitor ale
lui Ipsilanti, nu fAceau decât sä. accentueze i mai mult slAbi-
ciunea pozitiei lui. El iecunostea plin aceasta implicit c5. dela
Rusia nu se mai astepta la niciun ajutor i dela celelalte
popoare balcanice, la fel.
In ciuda proclamatiilor sale 2, nici Constantinopolul n'a ars,
nici Bulgaria, nici Serbia, nici Macedonia, nici Grecia nu s'au
miscat. Toate calculele pe care Ipsilanti îi intemeiase actiunea
s'au dovedit gre0te.
Prima victimá a acestor greseli a fost Tudor. Inselat de
cei ce l-au fAcut sg. ridice armele, el se väzu deodatà singur
lipsit de toate mijloacele de actiune pe care contase. In acelasi
timp, primejdiile in jurul lui cresteau : Turcii se concentrau pe

Iorga-Dirzeattu, pp. 82-83.

2 Aricescu, II, pp. 151-152.
17

www.digibuc.ro
258 ALEXANDRIT IPSILANTI $1 TUDOR VLAMM1ItEECIT

Dunke §i se intgreau pe teritoriul tgrii. In aceastä situatie tra-

gicg, care mai putea fi scgparea lui ? SA' dovedeascg tgrii §i.
Turcilor cá pornirea lui na avut nimic cu m4carea eteristä, cà
el n'a urmdrit decht dobndirea dreptglilor tàrii, cglcate de Fa-
nariätii care au. ridicat -armele împotriva Sultanului §i, coniu-
gand actiunea sa cu-a Turcilor, sä scape tara de ocupatia mi-
litarg.. Aceste considerente explicg politica lui interng i sfortä-
lui de întelegere. cu Turcii.

www.digibuc.ro
 CAPITOIAIL

DOMNIA" WI TUDOR
Boerii, c5,rora Tudor le cedase pe chestiunea tp.räneasc5.,
tineau ca Tudor sä nu se a§eze in Bucureti. Ei au obtinut
castig de cauz i asupra acestui punct : Prostul i grosul pan-
dur Tudor", spune Naum, s'a induplecat sá ramâie afarà din
Bucuresti i sä locuiasc5. in Mänästirea Cotroceni ce este
lângä orar
I. INT RA REA LUI TUDOR IN BUCURE5TI
Tudor considera Bucure0ii drept capitala sa" 2 tinea s'o
ia in stäpânire pentru a p'utea trata liber cu Ipsilanti 0 a im-
pune conditiile sale. De aceea, a doua zi dupà sosirea sa 'la
Cotroceni, Tudor trimise pe Dimitrie Macedonski cu o ceatà
de soldati i cu o scrisoare atre boerii Divanului ca sá cear5.,
in numele lui, trei män5stiri din Bucuresti : Mitropolia, Radu-
Vodà §i Mihai-Voc15., in care voia s51-0 aseze trupele sale de pan-
duri : stäpa'n pe aceste pozitii dominante, Tudor ar fi fosf stä-
pan pe capitalà.
Cererea nu convenea nici Divanului, nici lui Bimbasa Sava,
paznicul ordinei in capitalá. Prezenta Adundrii izbdvirii" in
capitala t5rii ar fi adus pe boeri la discretia lui Tudor 0 ar fi
primejduit situatia personalä a lui Sava care-0 avea socotelile
lui de viitor, independente §i de ale lui Tudor 0 de ale lui
Ipsilanti. In afará de aceasta, Mitropolitul i boerii, afiliati la
Eterie, a§teptau sosirea lui Ipsilanti pe care singur 11 recuno§-
teau ca §ef i ca depozitar al vointei Alexandru. Boerii
Biserica Ott TOM., XIII, p. 355.
2 Rapoarte consulare engleze, II, p. 37.

www.digibuc.ro
 260 SECRETUL LIII TIMOR

si Sava erau deci de acord s impiedice intrarea lui Tudor in

Bucuresti. Bimbasa era chiar hotArit opung rezistentl dacá,
trecând. peste refuzul Divanului, Tudor ar fi incercat sà intre
cu forta in oras. El a pus sträji la barierele orasului, a in-
tarit mänâstirile 0 a dat ordin oamenilor sAi sä strice podu-
rile" clela intrarea ulitelor principale.
La aceste másuri, Tudar a räspuns cu -an adevärat ulti-
matum. El a trimis vorbâ boerilor cà a doua zi va intra el insusi
in Bucuresti 0., de va intâmpina rezistentâ, îi va face drum cu
sabia in mân5.. Conflictul care era gata sá izbucneasca a fost evitat
prin negocierea acordului intre Tudor si boeri. Tudor a remmtat
la cele trei mân5.stiri, care 1-ar fi fâcut stâpân pe oras, i s'a mul-
tumit cu casa Zoitei Brâncoveanu de sub Mitropolie 1. El a con-
simtit de asemenea sà-si lase tabAra la Cotroceni, dar n'a renuntat
s5.-0 fac51 intrarea in Bdcuresti.
Tudor a intrat in Bucuresti la 21 Martie, in frnnea unei
armate de trei mii de panduri i o m,ie and sute de Arnâ'uti 2
La dreapta lui mergea un preot cu crucea In mânä, la stânga Di-
mitrie Macedonski, comandantul Arnäutilor 3. Un cäpitan de
panduri puita steagul de mbltasâ albastrâ, cu ciucuri de mâtasä
reprezentând, la mijloc, sfânta treime ; la dreapta, pe sfântul
Gheorghe ; iar la stânga pe sfântul Teodor Tiron, patronul lui
Tudor. Sub valurile de nori care sustin sfânta Treime, in& o cu-
nuná, o acvi.1à cu crucea în plisc i cu aripile intinse ; jos de tot,
data : 1821 Ghen(arie)". De o parte 0 de alta a acvilei, inscriptia :

Tc.t norodul românesc, Pre tine te prostävesc.

Troitâ de o fiintä, Trimite-mi ajutorintà
Cu putere ta ce`a mare, in bratul tgu cel tare
Ngdejde de dreptate Acura sâ am si eu parte 4.
Tinând in mân5, o 'Able mare, simbol de imbelsugare, Tudor
s'a indreptat spre podul Beilicului ca s5, ajung5. la Mánästirea
Radu-Vodà, dar &had podul de peste Dâmbovita rupt, fu silit
a o lua pe la Curtea Veche spre Mitropolie, unde era sediul gu-
vernului i unde se inchisese Sava cu oamenii säi i cu Mitropo-

1 Biserica ort. rom., XIII,Ip. 355-356 ; Iorga--Cioranu, p. 335.

meritul d-lui E m. VIrt osu de a fi stabilit aceasta data cu pre-
ciziune. (Tudor Vladimirescu, pp. izig).
3 F. G. Laurençon, Nouvelles observations sur la Valachie, p. 74.
4 Steagul se afla la Muzeul militar.

www.digibuc.ro
 REZIBTENTA BOERILOR SI CLERITLIII INALT 261

litul. Tudor fu priniit cu focuri de anne trase In vânt. Pentru

a evita o eventualà värsare de sânge, Tudor se retrase i dàdu
oamenilor säi ordinul sà deschidâ casa Zoitei Brâncoveanu, de
sub Mitropolie, si se instalà in ea, iar oamenii sdi se asezarä in junil
Mitropoliei, cu intentia de a opri intrarea proviziilor in mAnäs-
tire si de a sill garnizoana lui Sava s1 capituleze prin foame.
Schimbul de focuri, intre oamenii lui Sava i ai lui Tudor a con-
tinuat toatà noaptea, ca sä arate in public spuneau seep-
tici cà sunt contrari". Adevärul e cà aceastà risipä de plumb
n'a fâcut nicio victimâ. Numai lumea dimprejur, cuprinsI de
spaimâ, a fugit s'à se ascundà prin biserici 1.
apitanii lui Tudor strAbâteau strbizile capitalei citind pro-
clamatia din 20 IVIartie. Tudor § trecut deci peste vointa boerior
pentru câteva zile, tot" a intrat in Bucuresti, inainte de
Alexandru Ipsilanti. Dar a doua zi dupâ sosirea lui Ipsilanti
trupele lui Tudor s'au retras la Cotroceni. Tudor insusi, cu o
mânä de oameni a râmas la Bucuresti pang la 31 Martie (12 Apri-
lie), când s'a mutat si el la Cotroceni 2.
IT. REZISTENTA BOERILOR Ï CHIRIARHILOR
Care boeri au râmas la Bucuresti, care era mobilul actiunii
lor i ce urm6reau ? Interesant ar fi de stiut situatia materialà
politic6, rangul, motivele i intentiile boerior emigrati si ale celor
famasi in Bucuresti, pentru a determina atitudinea lor fa-VI de
Tudor. Constantin Izvoranu sustine cà toti boerii de I-iul clas
fugiserä la Brasov : rämäsese numai de ai nostri" 3, adicà boeri
de clasa a doua si a treia. Naum Râmniceanu e ceva mai precis :
Au rImas la Bucuresti mitropolitul, cu episcopul de Arges, cu
cel de Buzäu i cu trei dintre boerii mari, mai tineri i mai usor
de fugit, fIrsi familii 4, adicI marele vornic Grigore Bâleanu
1 Scrisorile lui Ignatie Iacovenco, rezumate i traduse de Econ. L u -
dovic Cosma in Neamul Romdnesc literar, U, p. 505.; Iorga-Dâr-
z e anu, p. 58.
3 Hurmuzaki-Nistot, XX, p. 599.
3 I orga-Izv or an u, pag. 361 ; Marele vomic Iordache Golescu da
urmatoarea explicatie : Se vede c5. párintele Argesiul, ca un bun patriot ! [a
ramas]. Vistitrul Aleco Eilipescu, ca o Vulpe ce-i zic, dar d'o putea cu ceva
inseläciuni sá induplece pe Todor t Nae Golescu i Scarlat Grädisteanu ca niste
dârzi ce intrá orbeste in orice primejdie ! Iar Nenciulescu, ca un chilipirgiu, sá
poatá apuca ceva de cheltuialii prin turburänit i Vornicul Manul ca un Pa-
nariot, sa se uneasc5. cu Ipsilanti" (Prescurtatd insemnare de turburarea bru
Romdnesti. Publicatá de E it. Virt os u, Viala Rom., Sept.-Oct. 1930, p. 262).
4 Eamillile lor fiind trimise de mai nainte in Transilvania.

www.digibuc.ro
262 DOMNIA LIU TUDOR

Vornicul Iordache Slätineanu i logoraitul Alexandru Filipescu"

Cartea de adeverire datg Slugerului Tudor" a .fost semnatg de
cei trei ierarhi si de 53 boeri, Printre ei intâlnim, afarg de cei frei
boeri citati de .Naum, pe marii vornici Mihalache Manu, Istrate
Cretulescu, Nicolae Vgcgrescu, Than tirbei, Fotache Stirbei
(Dräggnescu) si Constantin Golescu, pe marii logofeti Scarlat
Grädisteanu i Nicolae Golescu ; pe marii vornici de politie Ale-
xandru Nenciulescu si Mihail Cornescu ; marile agale Nicolae
Filipescu. i Alexandru Villara 2. Filip Lens fu fgcut sluger abia
in 1822. N'am putut stabili calitatea lui Dim. Filipescu si C. Cre-
tulescu. Ceilalti semnatari sunt, probabil, toti boerii de rangul
al doilea i al treilea. In tot cazul, afarg de cele trei nume citate
de Naum, au rgmas la Bucurestisând a sosit Tudor la Cotroceni,
doisprezece sau patrusprezece boeri mari, dintr'un total de 53
nume ce cuprindea lista d-lui Virtosu.
E deci f apt incontestabil cg majoritatea boerilor de rangul
intâiu emigraserä când Tudor sosi la Cotroceni. Dezavuarea
aril de cgtre Impäratii Rusiei i Austriei i plecarea consulilor
Pini i Feisehhackl determinase un exod general. Unii pleacä
de teama Rusilor, altii de teama Turcilor, toti de teama de a se
compromite o miscare dezaprobatg si de Rusia si de Austria.
Ce a putut atunci determina pe cei 12 boeri mari sg rgmâng
la Bucuresti ? Naum crede cá tgria de suflet i iubirea de patrie,
sub imperiul cgreia s'au unit 0 s'au hotärit sd astepte pe Tudor
sg-linduplece a se läsa de uritele lui porniri.3. Explicatia e putin
convinggtoare, fiindcg, in realitate, boerii n'an asteptat pe Tudor,
ci pe Ipsilanti 4. Dovadg cä voinicul Constantin Golescu, aga Ma-
nolache Florescu, postelnicul Iacovachi Rizo i alti boeri", erni-
grati la Brasov, se intorc la Bucuresti, la 27 Martie (8. Aprilie),
de indatg ce aflà de sosirea lui Ipsilanti 5. Actele lor de solidari-
tate cu Ipsilanti, pe care o imping pang la incercarea de a se

1 Istoricul Zaverei (Bis. ort. rom., XIII, p. 547).

2 C. A.r ic esc u, II, p . 132-133 De gomparat cu Lista de marii
boeri intrati in Brasov si de cei rdmasi In Bucuresti la intrarea Turcilor"
(Em. Virtosu, Tudor Vladimirescu, p. 149-151).
3 Bis, ort. rom., p. 547.
4 Clpetenii.e de dupa atunci ale acestei dintru inceput au fo,..t im-
potriva lui Tudor, si mai vârtos din ordine i necaracter, pânä la intrarea Tur-
cilor in tail, fiind de un cuget si de o vointä. cu. Ipsilanti". (I or g a-Ci o-
r a n u, p. 269).
5 hurinuzaki-Nist or, XX, p, 598.

www.digibuc.ro
 SECRETITL LIII TUDOR 263

stabili la Tárgoviste, unde se instalase i Ipsilanti, dove-

dew cl, ei au rámas, fiindcá erau, eteristi. Pentru rnaxele vornic
Grigore Báleanu i narele lcgoat Alexandru Filipescu avem
probe irecuzabile in scrisorile ,lui Grigore Brâncoveanu. i Gri-
gore Báleanu iar calitatea de Eteristi a Mitropolitului Dionisie
si a episcopilor de Arges, Buzäu i Râmnic n'a fost push' la in-
doialä de nimeni. Chiar i dupá dezavuarea miscárii lui Ipsilanti
de cátre tarul Alexandru, ei ati rámas credinciosi Eteriei si nu s'au
imprástiat decât când Turcii s'au apropiat de Bucuresti. Cinci
dintre ei, Mihalache Manu, Scarlat Grádisteanu, Nicolae si Cons-
tantin Golescu i Fctache Stirbei (Drágánescu) au rámas la Bu-
curesti i dupä intrarea Turcilcr. Ori care ar fi fcst tendinta
credinta lor politicä, boerii erau toti uniti in ura lor impotriva
lui Tudor. Cum se face atunci cá acesta i-a crutat i apárat ?
III SECRETUL LUI TUDOR
Grija lui Tudor de a menaja pe boeri, cu toate sentimen-
tele de urä pe care le nutrea impotriva lor, i severitatea impla-
cabilá cu care a ealutat s. reprime agitatia táráneascä pe care
a provocat-o i pe care in sufletul lui nu o putea condamna, n'au
cleat o singurá explicatie : Tudor voia sà ajung5. Domn. Acesta
e secretul lui. Uárturiile contemporanilor nu lasá nicio indoialá
asuPra acestui fapt. Vcinta de a ajunge Domn strábate ca un fir
row toate fazele carierei lui revolutionare i constitue principiul
diriguitor care-i inspirä tc ate actele. Conducátorii Eteriei din
Eucuresti, prin Iordache Olimpiotul, l-au determinat sáporneasc5.
rbiscoala cu promisiunea de a-1 ridica in scaunul Domniei. In caz
Ca' nádejdile pe care Eteristii le legau de ajutorul Rusiei s'ar fi
realizat, ei si-ar fi putut usor implini falgáduelile fatá de Tudor.
Dar acesta nu s'a multumit cu atât. El voia sà ajungá Domn
cu asentimentul, mai mult, cu concursul boerilor care, dupà ve-
Chile datird, aveau dreptul sà aleagä pe Domn. Ambitia lui Tudor
era sä fie ales de boeii i uns de Mitropolitul tàrii. Pentru a atinge
acest- scop el a sacrificat nádejdile pe care le trezise in sufletul
táranilor i jurániântul de fidelitate pe care-1 fácuse Eteristilor 2
m. Virtosu, .r82-1 p-. 59, 9I-92;
2 Istoricii greci, Rizo-Néroulos; Potino i Pilimon sustin cg. scopul as-
cuns al lui Tudor era &á se facä Doran". Dupá Iacovachi Rizo, Iordache Olim-
piotul iniiá /36 Tudor in secretul Eteriei. RI il mdguli va ridica pe tronuI
lui Decebal si-i desemnä un plan de operatiuni preliminare, pentrn a rEtscilla Tara
Româneascl". (Iacovaky Rizo-Néroulos, Histoire moderne de la

www.digibuc.ro
264 DOMITIA LIII TUDOR

Grija de a nu pierde favoarea boerilor a fost uneori impinsä

pânä la compromiterea propriului sâu avantaj. Cioranu a expri-
mat regretul cA, ajungând la Bucure§ti, Tudor s'a a§ezat la Co-
troceni, In loc sä fi tras deadreptul pe tronul Domniei i sâ fi
luat hâturile guvernului". El ar fi trebuit sà se uneascl cu Gre-
cii conving6 cg, clack' el n'ajunge Domn, nu se alege nimic
planurile lor, precum a §i fost". Dui:4 ce s'ar fi intarit in scaun,
Tudor ar fi putut sà insemneze lui Ipsilanti drumul pe unde avea
sä treacâ Dunkea la termenul ce i-ar fi prescris.
Un adevArat revolutionar a§a ar fi procedat. Tudor tinea
sâ fie investit cu toate formele legale. Procedeele revolutionare
n'au fost pentru el decât un mijloc de a stoarce boerior consim-
tâmântul.
Tudor §i-a pus cu destulà abilitate planul in aplicare. El

Grice, p. 284). Potino spune ca ideea de a se a.seza, prin fortA, Domn al prii
Româneeti" i-ar fi venit lui Tudor când a vAzut risipirea boerilor i preponde-
rents ce dobândise asupra puterii centrale (p. 64), deci dupA sosirea sa la Bu-
curesti. Cipitan Iordache, scrie Filimon, cultiva cu dibAcie vanitatea Vladimi-
rescului, fleandu-1 a crede cA inteo zi ar putea ajunge chiar Domnitor peste
amândouA Principatele". (DupA A ric esc u, I, p. 364). PArerea accasta e
sustinutA ei de martori contemporani,'strAini i români. Raffenel e de parere
cA Tudor s'a vândut Turcilor cu speranta de a se face Doran" (Ibidem, p.
365). Lauren çon crede de asemenea cl, fárá catastrofa nemiloasA care i-a curmat
aea de repede zilele, el ei-ar fi atins poate scopul ei... ar fi domuit in Tara.
Româneascii". (Nouvelles observations sur la Valachie, p. 115). ViindcA a pro-
clamat reducerea dAjdiei, scrie Raybaud, toti tAranii if ridicau in slavA
nu-I numeau deat Theodor VodA sau Domnul Theodor". (IV émoires sur la
Grêce, p. 201). Un martor italian, Giuseppe Maria Molajoni, scrie el Tudor se
prefAcea numai cA s'a ridicat pentru a-ei redobândi creditul pe lângA boeri.
Paptele au arAtat cA el urmArea sA se facA Domn in Bucureeti i c5. spre acest
scop tindeau toate mAsurile prin care reduces dAjdille, dupA vechile rândueli,
mai blânde i mai ingAduitoare". (D. GAzdar u, Una relazione manoscritta
italiana su Tudor Vladimirescu, Diplomatarium italicum, vol. III, 1934, p. 247).
Gazzeta Piementose din Torino, Ia 31 Martie 1821, dA informatia cA Tudor
voia sA se faca Domn (ospodaro) (D. Bodi n, Tudor Vladimirescu la Bucu-
regti, p. 31). Misionarul Luigi Buonaugurf vorbeete de,, intrarea lui Tudor in
Bucureeti cu putine trupe, chemat fiind sA ocupe tronul vacant al TArli Ro-
mâneeti". (V. Papacoste a, Revolulia din 1821 privitd de un misionar ca-
tolic, in Revista istoricA, 1929, No. I-3, p. 8-13).
Poporul f-a zis Domnia Tudor dela iuceputul miecArii. Cioranu spune
cA, dupA proclamatia dela Padee, pandurii alergau sub steagul lui Tudor stri-
gaud : So trOia cd libertatea I SA trliascA Domnul Tudor". (C loran u, p.
237-238). lJn informator austriac din Bucureeti scrie, la 19 Pebruarie (3 Mar-
tie) ca trupele trimise impotriva lui Tudor declarau cA nu vor ataca pe Dom-
nul Tudor (cáci a§a e numit acesta), mnainte ca guvernul sa le fi plAtit solda

www.digibuc.ro
 EMMETT:1 LIU TUDOR 265

s'a prezentat mai intaiu ca simplu chivernisitor al norodului

treaba cererii dreptätilor" si a läsat norodului latitudinea de a-1
numi Domn. Cioranu spune cà, dupg. proclam4ia dela Fades,
pan.durii alergau sub steagurile lui Tudor strigâncl : Sä tràiascà
libertatea ! Sà tiliasc6 Domnul Tudor !" Un informator austriac
din Bucuresti scrie, la 19 Februarie (3 Martie) cá trupele trimise
Impotriva lui Tudor declarau Cal nu vor ataca pe Domnul Tudor
(c6ci asa e numit acesta), inainte ca guvernul sä. le fi plàtit solda
pe trei luni inainte". Un alt martor contemporan scrie c5., de
indatä ce ajunse Tudor la Bucuresti, i s'a dat titulà din partea
ncrodului de Donn". La Bucuresti, spune Dârzeanu multi cetä-
teni alergau cu jalbe de plângere la slugerul Teodor, dându-i
titlul de Domn".
rânà la Bucuresti, Tudor a primit numai sà i se zic5. Domn.
pe trei luni Inainte". Guvernul s'a temut sg le implineaseg cererea de team&
ea ei sg nu treacg la Domnul Tudor dupg primirea acestor bard". (M. y o-
peac u, Contribufiuni, p. 8).
De Indatä ce Tudor ajunse la Bucuresti, scrie un contemporan, i s'a
dat titulg din partea norodului de Dorian". (E ni. Virt os u, /nst npulr' des-
pre 1821, Arhivele Olteniei, IX (1930), p. 271). Dupg o ala märturie, boerii
amasi in Bucuresti ar fi confirrnat alegerea ridicând pe un slugerul Tudor a
le fi lor Domn". (N. Iorg a, 0 cronicd nebdgata in seamd, Rev. Istoricd, III,
(19r7) p. 5). Dârzeanu afirmä cg multi dintre locuitorii politiei, cum si cei
de pe afarg... alergau cu jalbe de plângere l slugerul Teodor, dându-i titlui de
Domnul Tudor". Iorga-Darzeanu, p. 61).
Incercarea lui Tudor de a se face Domn cu ajutorul Turcilor a fost in-
semnatä de I ordac he Golescu: Care [Ipsilanti] vgzând cA cu Todor
nu se poate uni (pentrucg Todor vrea sa intre in vorbg cu Turcil, ca sg se facg
Doran al aril, ffigaduindu-se cl va bate pe Ipsilanti i toatg oastea lui o va
da pe mâna Turcilor".... (Prescurtatd insemnare, Viafa Romdneascd, Sept.-Oct.
1930, p. 262).
La Bucuresti, norodul incepu a-i zice Domnul Tudor, cg i pusese a-
supra-si un semn d stäpfinitor, adicg fund alb de cgciulg, care numai Domni-
lor este rânduialg aici a purta ; nu mai putin a si porunci i inlguntru si in
afarg ca un sapânitor". (Z il o t, Jalnica cdtttare, p. 93). Dupg Naum Râmni-
cianu, Tudor pretindea el lui i se cade sg sapâneascá singur, cu depling pu-
tere, toatg Tara Româneascg, fiindcg este pgmântean i s'a staduit pentru
drepatile Patriei" (Frdfeasca Imbrdfofare, Bis. ort. rom., XIII, p. 355).
In Mai, functionarul d pIomatic rusesc credea ajar cg, in caw' unei ac-
tiuni comune a lui Tudor cu Turcii contra lui Ipsilanti, el ar putea fi fgcut
Domn in toate formele" (I acovenc o, Scrisoarea a XIII-a, citaa dupg N.
Iorg a, Istoria Rorntinilor prin cdidtori, Ed. II, vol. III, p. 136). Si, insfâr-
sit acAastg categoric& märturie a unui stegar din oastea lui 'Tudor : Am luat
parte activg la declaratia fgcutá de acest d-n la mgngstirea Cotroceni, când el
singur s'a declarat de Domn al tarii 1 vivatul s'a acut inaintea susmentionatei
biserici". (D. Bodi n, op. Cit., p. 32).

www.digibuc.ro
266 DOMINIA: LIII T1JDO1

La Bucuresti, ia el, initiativa unor acte care aratä c toate ma-

nifestatiile populare u favoarea alegerii lui ca Domn nu erdu cu
totul spontane$ Tudor adopta. caciula, de hârsie neagra cu fundul
alb care numai Domnilor este rânduiala a purta". In al doilea
rânO., el .incepe a si porunci, si inlauntru i In. afara, ca un sta-
pâniter". Naum dà justificarea pe care Tudor a putut-o in adevar
pune in circulatie, anume ch. lui i se cade sa stapaneasca singur,
cu deplinä putere, toatá Tara Româneasca, fiindca este pamân-
tean s'a straduit pentru dreptatile Patriei".
dupa dezavuarea tarului, Tudor spera ca dacä
se va pastra pacea intre Turcia i Rusia, Turcii vor respecta tra-
tatele si nu vor calca teritoriul àrii, vor trimite dela Constan-
tinopol comisarul imperial, solicitat de dânsul In toate arzurile
,adresate Po4ii, pentru cercetarea abuzurilor savarsite de catre
L omni i cäpetenii, i atunci el, care a fost primul autor al acestui
succes, se va urca, prin. vointa poporului, pe scaunul Domniei.
Iar dac5. Turcii vor navali in Ord, violând tratatele cu Rusia
rupând pacea, ()stile rusesti vor trece Prutul, iar Tudor va ri-
dica poporul, se va pune in fruntea gloatelor i va cuceri tronul
prin forta armelor 1.
Dar nadejdile legate de boeri i de Rusi s'au naruit rand
pe rand. Tarul autoriza pe Turci sa reprime revolta cu armele
trupele lot incepura sä intre in tara.. Tudor facu atunci ultimul
pas : se proclamä el insusi Domn.
Froclamarea s'a facut in fata mänastirii dela Cotroceni,
Irobabil In cadrul slujbei solemne oficiate de episcopul Ilarion,
când Tudor, el singur s'a declarat Domn al tatii i vivatul s'a
facut inaintea susmentionatei biserici".
Boerii ccârmuitori erau atunci parte inchisi la Belvedere,
parte la Umpulung, cu Ipsilanti. Turcii.näzuiau spre Bucuresti.
In aceste imprejurari, proclarnarea sa, de el singur", ca Dornn
al Tarii Românesti, nu putea fi decat un gest de desperare : In
desavârsita náruire a tuturor sperantelor sale, -Tudor s'a pro-
clamat Domn pentru a salva ce se.mai putea din autoritatea pu-
blica ce se naruia i pentru a putea trata in mai bune conditii
cu Turcii.
Veleitätile de Damn ale lui Tudor n'au influentat numai
-raporturile sale cu boerii, ci toatá politica sa interna i negocierile
sate cu Turcii.

1 Ilie Potino, op. cit., p. 123.

www.digibuc.ro
 pOld:NIA LIEU TFDOR 267

IV. 4U2'ORIT4TEA LUI TU DOR

Contemppranii p.0 fost surprin§i de aerul de stäpânitor

pe care 1-a luat Tudor la Bucuresti. Odatä cu adoptarea insig-
nelor Domniei, el incepu nu mai putin a si porunci i inäuntru
inafarà ca un stäpânitor" 1.
Acordul incheiat cu boerii i proclamatia cätre tarä nu prea
se impácau cu aceste asertiuni. Din fericire actele administrative
ale lui Tudor din timpul guvernärii" sale la Bucuresti ùi s'au
pästrat si au fost publicate de d. Em. Virtosu. Din ele rezult
cä subordonarea lui Tudor fata de vremelnica ocarmuire a lost
desävärsitä. Nu numai pentru intretinerea armatei sale si pentru
numirile in administratie, ci i pentru cele mai mici lucruri el e
silit sä se adreseze boerilor ocârmuitori, si nu ca stäpan, ci ca
solicitator 2.
Tudor recomandà marelui vistiernic Alexandru "Filipescu
ca ispravnic, la Targoviste, pe paharnicul Dumitrache Drugä-
nescu, care se acea tare sà strângä pang la o mie de oameni vred-
nici i inarmati pentru ostirea izbävirii. Dar Tudor adaug5. : De

Zilo t, jalnica neintare, p. 93.

2 Pentru intretinerea armatei sale, Tudor cerea dela Divan bani, provizii,
vite i altele. Astfel, la 25 Mart:e, Tudor cere zece care mocänesti cu cai, in-
cergate i inscortatc bine". (E M. Virtos u, Tudor Vladimirescu, p. 85) ;
a doua zi, un mester e ropienesc pentru fAcutul bistAriilor", o m'e de oa-
meni.., cu topoare, sape i lopeti pentru f5.cutul bistirii", cinci mii tistele
cremeni de prised", zcce mii cartace", zece lacitusi pentru
dresul armelor. (Ibid., p. 86-7). In aceeasi zi, Divanul ordoni sA se pläteascA
5410 taleri cheltuiti in nevoi locale" (Ibidem, p. 87). If: 28 lvfartie 1821, Di-
vanul pliteste 1015 talefi cheltuiti de Tud3r pentru bamuri i länci. -Tot atunci
cere si i se trimiti 12.000 lei pentru munitia i soida celor , de pe margine".
(Ibidem, p. 89-90). La 30 Martie, Tudirr cere 85.- se punAla dispozitia lui Mei-
mar-Basa, arhitectul Curtii domnesti, cherestea, cuie, dulgheri si care de tran-
sport. Ora la Cotracenr, evident pentru lucrArile de intArire. (Ibidem, p. 92).
In Aprilie, Tudor atesti CA a primit dela Visterie rBoo taleri pentru trebuinta
adunirii crestinescului norod". (Ibidem, p. 94). La 3 Aprilie, Divanul ordonä lui
Scarlat GrAdisteanu, epistatul casei lefilor, sä. pläteascA cApeteniilor ostasilor o-
rAnduitisprepaza orasului Bucuresti, 13.127 taleri pe lunA. (Ibidem, p. 98-9).
La 9 Aprilie, Ciminarul Sava atestA primirea until avails de 3.848 talefi din
aceasti. suml. (Ibidem, p. 112). La II Tudor cere ca micelarii si fie
obligai a-i furnisa roo.000 ocale de pastrami, dindu-li-se rävasul tArii pentru
plat& cu vreun soroc". (Ibidem, p. 116-117). La 16 Aprilie, Tudor atestä pri-
mirea a 80.000 taleri, pentru trebuinta adunirii crestines ului noir-od". (Ibidem,
p. 122-123). La 18 Aprilie, Divanui plAteste roo taleri lui liristache zet BA-

www.digibuc.ro
 268 AIITORITATEA LUZ TUDOR

se va gäsi cu cale de caltre D-ta i cu cuviint5., sä se orânduiasc6 ;

iar de nu, cum se va socoti de cgtre D-ta" 1 Spiritul de conci-
liatiune al lui Tudor e cu atât mai surprinator cu cât e vorba
de o numire care interesa, in cel mai 'Malt grad, problema capitalal
a lui Tudor, int'grirea armatei sale. La o obiectie a lui.Alexandru
Filipescu cu privire la incorporarea pralesilor din plaiul Telea-
jenului, Tudor räspunde : Toatä voia faimâne la dumneata
cum se va gäsi de eätre dumneata cu cale se va urma la toate
plaiurile. Decât numai la aceste de mai jos insemnate, pentru
care mi s'au dat cdr0 deschise, voi ingriji eu, plecata sluga dumi-
tale". Plaiurile pentru care boerii au dat lui Tudor cditi deschise
erau : Câmpina, Plaiul despre Buz5.u, Closani, Vulcan si Novaci 2.
Pentru a procura pandurilor sài m6car o camas5. de Pasti, Tudor
se adreseaz6 lui Alexandru Vilipescu pe un ton de urnilinta, care
transformä implinirea acestei nevoi intr'o poman'à : Cocoane
Alecule, tialosii de panduri sunt in pieile g lc. Ci, pentru po-
rnenirea D-strd, chibeueste de niscaiva bani de a li se da sá cum-
pere ca:te o c'Amasä de aceastà sfântà zi" 3. Caracteristici sunt
termenii cu care Tudor se adreseaz6 Marelui Vistirnic. La
inceput, el se serveste de formula : Prea cinstit Dumitale Vel
Vistier". Cu incepere dela 27 Martie (nu absolut consecvent), el
jAscu, fiind trfmis cu cArti la boerii din Brasov, (lbidem, p. r23), 520 taleri
pentru lipcanii trimisi cu porunci in judete si la serhaturi, (Ibidem, p. 124), 0
500 taleri stolnicului Constantin Boránescu si pitarului Ionitá Jianu, trimisi cu.
carti la Silistra. (Ibidem, p. 124). La 22 Aprilie, Tudor cere sl se ráspundä ta-
leri 5000, cu dobfinda lor dela 8 Martie, ce, in trebuinta ostirilor crestinescului
norod, am luat cu imprumutare dela dumnealui Hagi Enus". (Ibidem, p. 127).
La 27 Aprilie, Divanul dá 70.000 taleri slugerului Teodor, dupà a dumisale
cerere". (Ibidem, p. 123). lu aceeasi zi, Tudor cere Ina 5o.000 pentru adunarea
sa §i 2.000 pentru case menzilurilor. (Ibidem, p. 132). La 28 Aprilie, Divanul
pläte§te 500 taleri, duna lunará a douázeci care aflate in slujba slugerului Teo-
dor ; (Ibidem, p. 134-5) ; a doua zi, 272 taleri lui Sinior Sion", trimis cu
scrisori la Mitropolitul Veniamin din Ia§i (Ibidem, p. 137) i 2.500 pentru ti-
párirea a 3.000 exemplare din procIamatille ui Tudor, (Ibidem, p. 138). La I
Mai, Tudor cere mareIui Vistier Alexandra Pilipescu-Vulpe sa achite 42J000 ta-
teri lui Gb4.5. Opran 29.000 taleri lui Pota Popovici, luati cu imprumut pen-
tru trebuinta o§tirii crestinescului norod". (Ibidem, p. 141). La 4 Mai, Tudor
cere sá i se trimitá in tabárá a o.000 ocale de sare l ceva fasole sau Bute".
(Ibidem, p. 142). La 12 Mai, Tudor atestá primirea a 300 taleri dela Vistierie
(Ibidem, p. 147).
Em. Virtosu, Tudor Vladimirescu, p. 88.
2 Ibidem, p. zio.
3 Ibidem, p. 95.

www.digibuc.ro
 AIITORITATEA LIU TUDOR 269

adoptä formula : Cu multä plecäciune skut cinstitä maim du-

mitale 1".
In baza acordului incheiat cu boerii, Tudor avea sä dispunä,
in gall de Oltenia, de judetele de câmp despre Dunäre" 2 si
anume de judetele Arges, Olt, Teleorman, Vlasca i Ilfov, iar
Ipsilanti controla judetele dela munte 3. Boerii au dat insä lui
Tudor cärti deschise" pentru plaiurile Câmpina, Plaiul despre
Buz 'du, Closani, Vulcan si Novaci, situate in zona de influentä
a lui Ipsilanti. Tudor era deci in dreptul lui când. ordona vätafului
paiului Câmpina sä inlesneasa trecerea unui numär de vite la
Brasov, pentru trebuinta logoratului Constantin Golescu 4. Dar,
and Tudor vrea sä ridice pläesi din plaiul Teleajenului, se lo-
veste de opozitia Vistiernicului Alexandru Pilipescu, care-i rea-
minteste acordul, si Tudor se supune 5. Este deci inexact c5, Tudor
&idea ordine ascultate i executate i in regiunea peste care Ip-
silanti ar fi putut ( !) exercite riguros controlul" 6. Ingerinte
ale unuia din cei doi sefi revolutionari .in zona de influentà a
celuilalt nu se produc decat dupáce neint.elegerile dintre ei iau
forma unui conflict deschis. i attmci Ipsilanti nu inlocueste nu-
mai cu creaturi ale sale pe tosi ispravnicii i vätafii numiti de
Tudor cel dela Caineni nu se mentine cleat o zi i jumätate
dar izbuteste sä ocupe pria viclesug toate mânästirile dela Cozia
pang la Motru i Tismana 7.
Pozitia lui Tudor era ingreuiatä si de raporturile sale cu
vremelnica stäpânire. Dupà zädärnrcirea incercärii lor de a se
strämuta la Târgoviste, Mitropolitul i boierii Divanului au r5.-
mas la Bucuresti, dar intelegerea intre ei si Tudor n'a putut fi
restabilitä. De teamä sà nu incerce din non a fugi, intre 13/25
si 16/28 Aprilie, Tudor a dat ordin sä fie ridicati toti i pusi sub
pazà In casele dela Belvedere ale logoatului Dinicu Golescu.
Printre cei inchii erau Mitropolitul, vistierul Alexandru Pili-
pescu, vornicul Alexan.dru Nenciulescu i vornicul lordache Slä-
tineanu. apitanul Simion, cu 150 panduri, a primit sarcina

1 Em. Virtosu, Tudor Vladimiresou, p. 93.

2Freileascd imbrd(ofare, (Bis. ort. rom., XIII, 419). Istoricul Zaverei
in Valahia, (Ibidem, vol, XXIII, p, 33I).
3 Iorga-Cioranu, p. 263.
4 E m. Virtosu, Tudor Vladimirescu, p. 129.
5 Ibidem, p. no.
6 D. Bodi n, Tudor Vladimirescu in Bucure§ti, p. 30, in nOtg.
Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 633.

www.digibuc.ro
 270 bols11119. LUI TUDOR'

sträjuiascä. Tudor contintà sà-i trateze ca membri ai gavernului

sà le adreseze, prin Alecu Filipescu, cereri de bard pentru fiez
voile armatei i sä le 'reedniande mäsuri de ordin sdminiArativ,
care erau executate. Agtfel, titnp 'cle.patru sAptämâni, dela 13-16
Aprilie pânä 'la 15 Mai, eat timp a avut vremelnica stäpânire
la discretia sa,. Tudor s'a putut efectiv sccoti ca Damn.
La 9 Mai -(27 Aprilie), câminarul Sava, insOtif de miii câ-
pitani de Arnauti si d 150 oameni de cavalerie, s'a dus la Bel-
vedere ca sä.elibereze pe prizonierf. Dar -cum un cápitan al lui
Tudor ii prevenise câ, daa. Sava arincerea sg pdtruncrá in castel
cu mai mutt de cinci oameni, toti prizonierii vor fi örnorîi, ei
s'au rugat de Sava si de .oamenii 86i sà S indepärteze, fiindcI
orice incercare de eliberare le-ar primejdui vieata. Sava s'a inde-
pârtat dar nu i-a iertat lui- Tudor aceastà dovadá de lipsá de
ineredere" 1.
V. ADMINISTRATIA .LUI TUDOR
Pentru a câstiga bunk vointa boerilor, Tudor a eautat sâ
mentina ordinea i disciplina nu numai In mijlocul armatei sale,
ci i in Bueuresti. Bimbasa Sava care fusese, la ,inceputul revo-
lutiei, inskrcinat cu paza ordinei in capitala se achitase perfect
de misiunea sa. Toti martorii contemporani Ii recunosc vrednicia
succepul. Dupâ sosirea armatelor lui Tudor si Ipsilanti, pro-
blema '5'a complicat. Cu toate acestea Tudor s'a strâduit s'â 1361-
treze faceeasi strictä disciplinä, i consulul Austriei recunoaste
cä, Tudor Vladimirescu tine bun6 rânduialâ in oras" 2 Dar
rivalitatea intre Tudor si Sava, si intre Tudor si Ipsilanti, avea
sà agraveze situatia. Aceasth rivalitate a permis elementeloy de
dezprdine sá ridice capul î sâ' dea liber curs poftei de pradä care
i-a facut s'd se inroleze.
Laurençon pretinde di, la intrarea lor n Bucuresti, pan-
durii aveau top obiecte pretioase de vânzare. Mai multi mi-au
of/fit, pentru 40-50 piastri, saluri care fâceau 1.200 sau I.5oo
de piastri, blänuri de valoare, bijuterii, ceasornice, etc. pe nimic" 3.
liurmuzaki-Nistor, XX, p. 6I5625. Iorga-DArzeanu.
pp, 65-68. Much diese Gefangenhaltung will Thodor, wie er sich erklart,
dass Ipsilanti sich nicht deren Personen und dadurch der ganzen Regie-
rutig des Landes bemächtigen könne. Es ist jedoch beinahe gar 1 einnem
unterworfen, dass betide Insurgentenh.:upter gala miteinder einlerstanden se, en".
(Ibidem, p. 622).
2 Rurmuzaki-Nistar, XX, p. 598.
3 G. G. Laurenço n, Nouvelles observations sur la Valachie etc.
Par* 1822, 13. 75.

www.digibuc.ro
 ADMINISTRATIA Lla TIMOR 271

Dupä sosirea armatei lui Ipsilanti Cotioceni, jafurile se inmul-

tirä si la Sucuresti. Arnáulii arestou pe negustoripentru a le stoarce
bani, incât le era fricä oarnenilor sä mai iasä din cash' afarä,
ci sedeau unii pe la hanuri, -altii pe la casele lor mnchii, temân-
du-se a nuii vedea cineva" 1. Reclìiziii1e ordonate pentrt indes-
tularea Adunárii i hrana tuturor celor impreunä cu .dânsul",
au fost alt prilej de abuzuri si de jafuri. Oamenii lui Tudor i ai
lui Ipsilanti luau pe intrecute, care Cum apucau, vitele cu 'cârdul
si, osebit, oi, vaci i porumburi boeresti i negustoresti i mâ-
ndstiresti ;... mai vârtos pätulele cu porumburi, aupá ce le spárgea,
le da drumul de se fAcea mai multà präpäoluire. Darä butile cu
rachiu i vinuri, pe uncle le gäsea, dupä ce bea dintr'insele i cára
cu donitele pânä se sättra, apoi Slobozea pusti pistoale intr'in-
sele, de värsa tot ce rdmânea"2. L1n martor an-onim care a ob-
servat evenimentele a schitat un tablou i mai sumbru jafuri
ce au cercat Ora inteaceastä diastimä, crez cà nu va mai fi cercat
de când este mueri si fete batjocorite i moarte ;' toatä tara
imprästiatä ; aräturi nu s'au fácut nici de cum ; timpui se arat5.
frumos ; luárile de cai nu mai conteneazä.:. In mare jale au
catandisit Tara Rcmâneaseä, ticáloasa, i riu rämâne alt decât
Dumnezeu facä milá. tiu cä niciun orn n'a scApat nejäfuit
in feluri de chipuri" 2.
Pentru a examina plângerile tot mai numeroase, pricinuite
de excesele soldatilor, i pentru a pedepsi pe vinovati, Tudor
propune Divanului sä se institue un pretörion". de trei boeri
judeatori ai Cremenalionului", cu un condicar vrednic 4.
Dar másura n'a fost realizatá sau, nu s'a dovedit eficace,
fiindcä In scurt timp s'a'simtit nevoia altor m'äsuri i mai radicale.
Dupä plecarea lui Ipsilanti, Tudor dAdu o porunc6 .prin. care
se da voie locuitorilor bucuresteni cä Ori uncle se va ivi vreun
pandur sau vreun Arnäut cá jefueste casa vreunuia, de nu-i vor
putea prinde vii, slobozi sunt impuste ì morti sä-i aducä la
dânsul" 5. Locuitorii s'au .organizat pe cartiere si au constituit
gärzi civice. Membrii gärzii se strangeau sears la biserica din car-
tier : jumätate rämânea. acolo, iar ceilalti patrulau pe sträzi, Dacá
o patrulä descoperea o spargere, dädea alarma celor dela bisericä
1 Iorga-D ârzeanu, p. 67.
2 Iorga-Darzeanu, p. 67.
5 E. yirtosu, Tudor Vladimirescu, p. 126.
4 Adresa lui Tudor eatre Divan, din 31 Martie st. v. Thidem, pp. 93-94-
5 liurmuz aki-Nist or, XX, p. 603.

www.digibuc.ro
272 DOMNIA LIII TUDOR

§i alergau eu totii sa prindá pe fäufleätori. A§a au fost prin§i

ni§te Arnämli care intraserá In Curtea Cäminarului tefä.'nicä §i
sparserà pivnita 1
In eele douä" luni de zile cât a domnit" la Bucure§ti, dela
16 Martie la 15 Mai, Tudor Vladimirescu a cAutat sä facI ceva
§i pentru tàfänimea cäseia Ii promisese slobozenie de sub stä-
pânirea Domnilor §i a boerilor". In proclamatia din 20 Martie,
catre toti locuitorii satelor §i ora§elor prii, Tudor se felicità cà
ne-au ajutat milostivul Dumnezeu pânä acum, §i nu numai
cele cinci judete ot prez Olt se vad mântuite de mâneä.toriile §i
jafurile prädätorilor ocârmuitori §i felurimi de slujba§i, el pre
unde am ajuns §i am propovkluit, au incetat relile jäfuitorilor" 2.
Dui:4 incheerea acordului cu boerii prin care ddjdiile au
fost restabilite in vechea lor formä., de o u§urare fiscard nu mai
putea fi vorba. Tot ce mai putea promite Tudor era incetarea
abuzurilor administrative §i judecaore§ti. Câteva cazuri cunos-
cute atestà sincera dorintä de indreptare a lui Tudor. La 5 Aprilie,
ispravnicul de Vâlcea in§tiinta pe locuitorii plà§ii Cerna de Jos
cà mituirile §i gloabele eu totul de acum inainte hotkit vor fi
desrädäcinate §.1 §terse chiar §i din pomenire" 3.
La ii Aprilie, in urma unor jalbe primite dela locuitori,
Tudor intervine pe lângä. Alexandru Filipescu ca vätafii sä nu
supere satele din plaiul Dâmbovita pentru clacl mai mult cleat
ate zece parale de casä." ; ca Tiganii domne§ti sà dobândeascä
oare§care u§urare §i mângâiere, a cunoa§te i ei siinta intru
care ne afrAm spre indreptarea supärärilor celor peste putere;
iar masalagiii (purtä.torii de fade) asemenea câ§tige oare§-
care mângâiere §i indestulare dreptatii lor" 4.
La 14 Aprilie, Tudor cere, in favoarea satului Crete§ti din
plasa Sabarul de Sus (ju.d. Ilfov) care se afla in proastä" stare
din cauza multelor cheltueli ce au cercat cu o§tirile", sà se re-
ducä: mäcar cu jum6tate aruncarea ce este asupr5.-le" 5. Simple'
paliative care nu puteau modifica situatia.
REVENDICARILE POPORULUI ROMAN"
Tudor a incercat §i printr'nn fel de Constitutie" sä re-
medieze abuzurile de care suferea tara §i sà-§i asigure in Stat
1 Iorga-Izvoranu, pp. 360-361.
2 N. Iorg a, Izvoarele contempoarne, pp. 383-384.
E m. Virtosu, Tudor Vladimirescu, p. 106.
4 Ibidem, p. 115-116.
5 Ibidem, p. 119-120.

www.digibuc.ro
 REVENDECARILE Po PoRTYLUI ROMAN 273

rolul proeminent la care visa. Din aceastä. perioadä (mijlocul lui

Aprilie) dateazä. curioasele Rerendicciri ale poporului roman" pe
care ni le-a pästrat, in traducere germanä, agentia austriac5. din
Bucure§ti.
Domnul sä nu poatá aduce cu sine mai mult de patru
boeri greci §i anume un consilier, un vistiernic, un comanclant
de gardà i un secretar. Familia i servitorii fostului Domn
Alexandru Sutu sä fie silii a päräsi tara, din cauza tâlhäriilor
omorurilor pe care le-au comis.
Grecii sä fie scoyi din toate demnitätile ecleziastice. Ac-
tualul Mitropolit, adicä. Dionisie Lupu, sä. fie caterisit; fiindcä
n'a fost numit cu voia poporului.
Slujbele i demnitätile sä nu se mai dea pe bani, ci dupä.
merit. Havaeturile sä se desfiinteze. Simonia la numirea preo-
tilor sä inceteze ; candidatii la preotie sà primeascà o instructie
potrività i sä nu fie hirotoniti decât clack' o meritä
Mare le numär de privilegii introduse de Caragea sä fie des-
fiintate ; numai ale lui Ipsilanti sà rämänà in vigoare
Toate legile lui Alexandru Sutu sä fie desfiintate ; numai
ale lui Caragea sà fie mentinute, ca folositoare tärii. Din cele
§ase impozite introduse de Caragea, douä sä fie §terse, iar ce-
lelalte patru sä fie plätite in patru sferturi. Zeciuelile i taxele
sä rämänà cele stabilite prin statutele lui Caragea, fárá a se
putea spori. Subsidiile sá fie abolite, iar taxele pe cereri, pri-
vilegii i documente, sä.' fie recluse, ca pe timpul lui Alexandru
Ipsilanti. Taxele introduse in ora§e de cäpitänii sà fie recluse
ca pe timpul lui Alexandru Ipsilanti.
Vámile instituite la intrarea märfurilor in ora§e sà fie des-
fiintate. Taxe vamale sá nu se pläteascá decât la granitä. §i sá
fie mai recluse cleat sub Alexandru Ipsilanti. Intrarea márfuri-
lor in Imperiul otoman, adicá trecerea márfurilor din Tara Ro-
mâneascá in .Sudul Dunärii, sä fie liberá. Articolele alimentare
sä nu se vândá in ora§e cu Uil câ§tig mai mare de ro%.
Pentru. construirea podmilor din capitalá, provincia sà nu
fie pusà la contributie.
Functionarii sä fie plátiti dupa statutul lui Morusi. Sa-
me0i vistieriei sä fie inläturati, fiindcA ei sunt vinovati de mi-
zeria poporului. Cápitániile sä fie desfiintate.
Privilegiile sträinilor sä fie abrogate. Sträinii sá fie scutiti
de däri un an, iar dupá expirarea acestui termen numai dacá
nu sunt cäsátoriti.
18

www.digibuc.ro
 DOUNIA LUI TUDOR
274

Pentru paza granitelor, pentru apärarea tärii i pentru po-

doaba ora§elor sa se creeze o armata de 4.000 panduri 0 200
Arnauti, scutiti de däri. Toti lefegiii sträini sa fie licentiati.
Toate proviziile luate de Adunarea ob§tii poporului, adic5.
de oastea lui Tudor, dela manastiri, boeri §i negustori O. fie
platite de Vistierie.
Carete impodobite cu aur i argint i pàlärii mari
inagni) sa na intrebuinteze decât membrii familiei domnitoare.
La aceste revendicari se adauga o listä de proscriptii :
Domnii Cananau, Bibica 1, Stolnicul Vii§oreanu sa fie ostracizati
pe zece ani, fiind0 au omorit cu armele oameni nevinovati,
far& sa se intrebe de ce s'a rasculat poporul. Hagi Enu§, care
nu s'a purtat ca un adevaxat vistiernic, ci s'a unit cu. tâlharii
0 a pradat tara, sa fie trimis de unde a venit. Bivello care a
tradat tara 0 a räpit mo0i1e oamenilor sä fie cercetat i pedep-
sit. Averea câ§tigata pe nedreptul sa fie confiscata in folosul
tarii. Alecachi Villarà i stolnicul Kiriac sa fie sco0 pe viata
din slujb5. ; la fel sa se piocedeze cu toti aceia care au piadat
tam.
Slugerul Teodor Vladimirescu, care este ales 0 orinduit
de intregul popor al Românilor, ca un parinte binefäcator, sà
ne fie capetenie i ocarmuitor (Oberhaupt uiid sorgfältíger Regie-
rer) sa poarte, impreunä cu ceilalti frunta0 (praepositis), grijá
de binele intern 0 extern ; toti aceia care 1-au urmat, trebue sà
serveascä tara §i poporul, i sa fie scutiti de däri. Ei trebue sà
fie respectati de autoritatea superioaia i cererile lor sä fie sa-
tisfacute".
Toate aceste puncte sa fie intärite printr'o diploma 0 con-
firmate de Sublima Poartä, cu. *tirea Rusiei i Austriei. Orice
Domn nou nu va putea intra in tarà cleat dupa ce va fi jurat sà
respecte diploma pe care o delegatie de arhierei i beeri i-o va
prezenta la Dunäre 2.
1 Bibica a fost apuchelvia lui WO. Caragea la Constantinopol (II, XX, 75)-
2 liurmuzakl-Nistor, Xxjp. 592-594. La pagina 619, raportul
lui Pleischbackl din 9 Mai st. n. vorbeste de o proclamatie a lui Tudor, lansatk
de Sf. Pasti, care cuprinde punctele principale ale unei constitutii a tárii, care
insA, spre deosebire de proclamatia lui Ipsilauti, preconizeazg ascultare i supu-
nere fata de Poarta": Cum Pastile ,in 1821, cAdeau la 10/22 Aprilie i Revendi-
eArile sunt inserate intre 7 si 14 Aprilie st. n., cum des se intAmplA si in aceste
publicatii, fara sA se %MA seaml de deosebirea de stil, se poate conchide el pro-
iectul de constitutie al Iui Tudor, lausat de Pasti" purta o datA apropiatA de
10/22 Aprilie, sau chiar data de /0/22 Aprilie. 0 singurA dificultate o constitue pro-

www.digibuc.ro
 MASITRI IMPOTRIVA PRIMEJDIEI TURCESTI 275

RevendicArile acestea sunt o probA de ceea ce ar fi putut

da, in materie de speculatie politicä, spiritul lui Tudor Vladi-
mirescu, redus la propiiile sale resurse intelectuale : un amestec
incoherent de revendicári retrograde si de u.topii naive. In afarà
de libertatea comertului i constituirea unei armate nationale,
nu gAsim nicio idee de progres. Dorinta lui de mai bine se ex-
primA prin inlocuirea mAsurilor rele ale lui Alexandru Sutu cu
acelea care, In perspectiva timpului, páreau mai putin rele, ale
lui Caragea, Constantin Ipsilanti sau Alexandru Morusi. Reg le-
mentarea intrebuintArii taretelor aurite si a pAläriilor cu bordul
mare, inlocuirea i ostracizarea catorva mari demnitari i obli-
gatia pentru Dommii numit de PoartA de a jura, inainte de a
fi trecut Dun Area, sA respecte diploma in care s'au consemnat
aceste revendicAri, dau mAsura maturitatii politice a spiritului
care le-a conceput. Dar culmea incoherentei o constitue coexis-
tenta unui Domn probabil tot fanariot, de vreme ce i se ad-
mite sA aducA cu sine patru sfetnici Greci si a lui Tudor ca
sef suprem i guvernator, un fel de Oberkneaz al SArbilor".
VII. MASURI IMPOTR1VA PRIMEJDIEI TURCE.5TI
Dar problema care a dominat situatia lui Tudor la Bucu-
resti a fost aceea a raporturilor cu Turcii. La sfArsitul lui Martie,
se aflá la Bucuresti cA soldati turci au trecut DunArea dela Viclin
la Calafat 0 se indreaptà spre Craiova, insotiti de Iancu Sa-
murcas ; cà alti Turci inarmati au apArut la Daia, in judetul
Vlasca, i cutreeerà imprejurimile ; cA, insfarsit, 150 de Turci,
in frunte cu un muselim, asteapt5. la Cgldra§i intAriri dela
listra pentru a pätrunde in Tara RomAneascA. Toti acesti Turci,
scriu boerii 'marealului Wittgenstein, pradA i omoarà parte din
nenorocitii locuitori pe care-i intalnesc çi, prin cresterea numb:-
rului lor, amenintA Tara RomAneascA cu o cotropire totalA" 1.
Aceste vesti pe care Tudor le crede simple svonuri, au fost
motivul sau pretextul unei serii de interventii pe lAng5. tarul
Rusiei, baronul Strogonof, insärcinatul cu afacefi al Rusiei la
Constantinopol, maresalul Wittgenstein, comandantul fortelor ru-
sesti din Basarabia i cancelanil Metternich.
Boerii cer tanalui Alexandru sA ordone intrarea trupelor
clamatia lui Al. Ipsilanti, care, &TA Pleischbakl, era simultanii cu a lui Tudor
§i care era datata din ro Aprilid. Dar cum noi n'avem sub odd deal textul lui
Darzeanu, care nu e totdeauna sigur, s'ar putea ca dificultatea s. nu existe.
1 Adresa boerilor cAtre Wittgenstein, din 30 Martie (ri Aprilie) in H u r -
inuzak i, X, P. 566.

www.digibuc.ro
276 DOMNIA DUI TUDOR

sale in Tara Româneasc6 care se aflä in cel mai mare pericol"

roagä pe maresalul Wittgenstein ca, de indatá ce va primi
ordin in acest sens, sá se gräbeascä a acoperi cu aripile acvilei
imperiale Muntenia amenintatä de cea mai mare primejdie".
Baronului Strogonof, ei se adreseazä cu rugämintea de a ingriji
ca cererea lor sä ajungá la Poartä 0 de a folosi toatä autori-
tatea sa pentru a impiedica intrarea trupelor turcesti in Oa
pentru a se permite bnerilor sä aducá la cunostinta Portii
dreptele plângeri ale poporului i sá ceará restabilirea dreptu-
rilor ì privilegiilor tärii 2
Tudor nu vede in svonurile despre intrarea Turcilor in
tarä. decât o stratagern5 fanarioteasca", menitä s asigure mai
departe Fanariotilor domnia Tärilor Românesti. Tot interesul fa-
nariotesc intfaceasta razimä ca sá le däm prilej sä se aseze odatä
in Bucuresti i apoi, cu chipuri inselätoare, sä tragá tot no-
rodul lângä dânsii". Decât sä ajungä aci, Tudor preferä moar-
tea : Ci mai bine este, scrie boerilor Divanului, ca sä.-i läsati
sä mä batä, precum sânt hotäriti,... cäci eu sunt bucuros ca mai
bine sä pier cu cinste in casa mea d.ecât sä umblu prin päduri
dupä pohtele i planurilor Fanariotilor" 2. El face cunoscut vis-
tiernicului Alexandru Filipescu cä nu se ridic5. dela Cotroceni
pânä ce nu vor veni cei de dincolo (lucru nenädäjduit) ca sä
vorbesc insumi cu dânii, pentru ce au venit, ce cautä si din
a cgruia povata i cuvânt s'au indemnat, &Ad, dintr'o auzire
neinfiintatä (0 aceastä stratäghimä fanarioteascä), cu rusine ne
va fi ca sä ne späimântäm, incà sä ne i tragem, in vreme ce
A ric es e u, II, p. 126-128. Data acestui document nu poate fi r8,
ci 28 st. v. 0 simplä comparatie a documentului cu adresa cátre Wittgenstein
aratä cá au fost sense in acelasi timp, au acelasi obiect i aproape aceeasi formä.
Invocând, dealtf el o cerere anterioarà adresatá tartflui, boern adaugä cátre Wit-
genstein : Nous ré térons ei present, par une autre supplique dont copies nous
insérons ici ...".
2 Hurmuzaki, X,
3 E. Virtos u, Tudor Vladimirescu, p. 102. Acuzatia e atât de cate-
goricá si de precisk incât Tudor trebue sá fi avut cunostintá de demersul boe-
rilor la Poartá in favoarea Panariotilor. Ministrul Prusie la Constantmopol coruu-
n'eä gavernului säu, la 9/21 Aprilie, cä boerii celor douä. Principate oferiserk
cu câteva zile mai nainte, capetele lui Ipsilanti i Viadimirescu, obligându-se sä
stab leascá autontatile legitime, cu conditia unei amnistii generaie pentru toti
Green, si anume pentru Fanarioti, care ar trebui sä-si pástreze mfluenta in Pnn-
cipate. Aceastä din urmä cerere, pentru care s'a incercat sä se obtinä i sprijmul
ministrului Rustei, nu va gisi desigar primire favorabilá la Poarta". (Iorga, Acts
§i /rag. II, p. 577).

www.digibuc.ro
 MASURI IMPOTRIVA PRIKEJDIEI TURCDSTI 277

sântem datori sä ne jertfim pentru patria noasträ, pentru care

0 sânt en venit dimpreunä cu norodur. Tudor invitä. pe Ale-
xandru Filipescu 0. pe Mitropolitul Dionisie s'a' rämânä 0 ei pe
loc si le oferä. paz6 bunb.' de panduri 1.
Cei de dincolo", nu pot fi decât Turcii de peste Dunäre,
in venirea cärora Tudor nu. crede 0 de prezenta cärora, de altf el,
nu s'ar teme. Numai Grecii fanarioti, pentru ali pästra privile-
giul de a ocupa scaunul Tärilor românqti, au interes ca Turcii
sä intre in 0.1.5_ Svonurile cu privire la miscärile de truPe tur-
cesti nu pot fi decât o intrigg a lor.
Primedjia turceased inspirà totu0 lui Tudor o serie de mä-
suri, care trebue amintite in legäturà cu aceastà amenintare pen-
tru a intelege adevärata lor semnificare. In primul rând se cu-
vine sà potnenim mäisura izvoritá dintr'o foarte clarà corlstiint4
a solidaritätii dintre Moldova 0 Tara Româneascä. Tudor pro-
pttne Mitropolitului 0 boerilor sä, intre in relatii cu boerii moldo-
veni, pentru a stabili o actiune comu.nà cu ei, ca unii ce sân-
tem de un neam, de o lege 0 subt aceea0 stäpânire, si ocrotiti
de aceea0 Putere. Madar urmeazä sä stim cele ce se fac acolo
0 sà le vestim ce este de aici ca, fiind la un gând. si inteun
glas cu Moldova, sà putem c4tiga deopotrivà dreptätile acestor
printipaturi, ajutorindu-ne unii pe OW 2.
In al doilea rand vin mäsurile destinate O. infäreascä o--
tirea. Tudor propune Divanului sà aplice in toate judetele mä-
sura ispravnicilor de Olt, Vasile Moangä. si Papa Vistierul (fra-
tele lui Tudor), care izbutiserk luând de fiecare lude câte doi
oameni, sà strângà un mare numär de ostasi pentru Adunarea
lui. Ludele care nu vor putea inarma doi oameni, sà fie obli-
gate a pläti o taxà militarä. de 40 piastri 3. Alta mai mare efect
a avut declaratia cä toti cei ce se vor inrola vor fi scutiti de
däjdii : jumAtate din locuitorii Olteniei s'au inrolat. In acelasi
timp, Tudor cere lui Alecu r ilipescu sä. porunceasc5. tuturor vg-
ta0lor de plaimi ca jumätate din pläqii ce-i vor fi având, care
vor fi mai vrednici si deprin0 la arme" sä.'-i trimitä, Ma. zl-
1 Ibidem, pp. 99-101. Textul, foarte obscur, nu poate avea alt inieles.
De Ru§' nu poate fi vorba, Intrucât pe interventla lor era intemeiatà toatd por-
ntrea lui Tudor, lar de Grecii lui Ipsilanti nimeni nu s'ar fi inspaimântat.
3 E. Virtosu, Tudor Vladimirescu, pi-. 102 103. Scrisoarea din
5/17 Aprilie.
3 Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 609; I. Nistor, Tudor Via-
dimirescu §i Sfánla Alianjd, p..18.

www.digibuc.ro
278 DOMNIA DUI TUDOR

bavá la Cotroceni inarmati cu pistoale si pusti" 1 Udzitzki pre-

tinde ca' Tudor ar fi incorporat in armata sa pe seimeni, pe
copiii de casa si pe calarasii români 2
Sä vie aici toti polcovnicii s'i cApitanii cu toti oamenii
lor intr'armati bine si cu merinde pentru 20 de zile, ca sa pu-
tem cu dânsii intampina trebuintele, atât cele politicesti cat si
cele ostäsesti ; eä, precum se vede lucru, far' de arme nu o
sä putern izhavi tara din mainile celor ce au mâncat-o atatia ani,
panä când au adas-o intr.' aceastä. stare ticAloasä si in desnädaj-
duirea cea mai dupä. urtna" 2. Mánastirile din Oltenia, si anume
Tismana, Tântareni, Motru si Cula, au fost aprovizionate din
non, ceeace trada intentia lui Tudor de a se retrage in munti,
in caz ea nu se va putea intelege cu Tuzcii.
La 7/19 Mai au sosit din Oltenia la Cotroceni 400 panduri
si au anuntat ca alti 600 erau in drum spre Bucuresti. A doua
zi, Ilarion a fäcut in cinstea noilor trupe o sfestanie solemna si
artileria lui Tudor a tras trei salve de tun. E posibil ca in cursul
acestei ceremonii Tudor sa fi fost aclamat ca Domn. In aceeasi
zi a ridicat s'i Sava steagul libertalii.
VIII. NEGOCIERILE CU TURCII

La 27 Martie, boerii adreseazä. Portii o cerere in care jus-

tifica miscarea lui Tudor. Ei aratä ca Tudor a sosit la Bucu-
resti insotit cu multime de norod, cu lacrame de umilintä, im-
bracati in vesrnantul jalii, si acei desavarsit prapäditi si saraci,
acum când era vremea muncii carnpului, pentru jafurile ce in
multe chipuri au cercat, si pentru pierderea dreptatilor si a pri-
vilegiurilor ce din vechime a avut tam aceasta,... iar acum cal-
cate si ajunse mai cu totul a se pierde, nu din pricina noastra
a boerilor pamanteni, precum banuia norodul, ci din pricina oblä-
duitorilor Domni ce au statut". Ei., boerii pamântului" n'au
incetat a se plange prea-puternicei Impäratii de impilarile Dom-
'nilor, precum si acum am fost siliti, dupä datorie, a asculta
drePtele plângeri ale ticalosului norod, nu cu chip de irapotri-
vitori cätre prea puternica Imparatie, ci cu chipul celei mai a-
dânci supuneri si plecaciuni ; privind dar la vrednica de jale
plângerea bor... indrasnim a face cunoscut catre prea-puternica
1 E. Virtosu, Loc. cit., p. Ilo.
2 I. Nistor, Loc. cit., p. x6.
3 E. virtosu, pp. 1o1-102. Scrisoarea din. 4/16 Aprilie.

www.digibuc.ro
 NEGOCIERILE CU TURCII 279

Impärätie ale sale drepte rugäciuni, insotite 0 de cele cu fier-

bintealä 4.in parte-ne, ca cu milostivire sä ni se dea voie a aräta
mai pe larg greutätile ce a suferit acest norod din pricina numi-
tilor obldduitori 0 a pierderii dreptätilor 0 a privilegiurilor ce
din vechime a avut" 1.
In acela0 timp, boerir scriu i printului Metternich i Im-
päratului Rusiei pentru a legitima mi§carea lui Tudor Vladimi-
rescu i a-i ruga sä le sustinä cererea pe Iânga Poartä. Ei aruncä
toatä vina räscoalei asupra Domnilor greci 0 nu uitä, in scrisoa-
rea atre Metternich, s adauge c ace§tia, prin taxe abuzive,
au lezat i comertul de vite cu Austria. Scrisoarea cätre tarul
Alexandru se terming, cu rugämintea de a ocupa tara cu un mic
numär de trupe, suficient pentru apärarea §i mântuirea noas-
strä" 2.
La 9/21 Aprilie a sosit din partea caimacamilor la Gu-
§tinar, unde erau avanposturile lui Tudor, un anume CAminar
Aleco, insotit de doi Turci. Pandurii l-a condus la Cotroceni, in
fata lui Tudor, care l-a trimis cu o escort& de 400 oameni la
re§edinta Mitropolitului Dionisie.
Acolo, cäminarul a confirmat vestea relativä la cartea de
afurisenie a Patriarhului 0 a dat boerilor sfatul sä se ad.reseze
pa§ei dela Giurgiu pentru trimiterea unui comisar turc care sà
asculte plângerile poporului român. Propunerea a fost primitä,
dar Tudor a insistat ca adresa sa fie semnatä 0 de Mitropolitul
0 de boerii räma0 la Bucure§ti. Dar cum printre privilegiile re-
vendicate de Tudor era 0 aceea ca Fanariotii sä fie exclu0 dela
domnie, sau dacä lucrul a cesta nu se putea, Domnii fanarioti
s5.-0 aibä re§edinta la Constantinopol sau la Rusciuc, boerii n'au
indräsnit s'o semneze färä. rezervä. Ei au declarat chiar la o
consfAtuire care s'a tinut la cdminarul Aleco 0 la care a asistat
TJdritzki, cà toate mäsurile pe care Tudor le-ar lua impo-
triva Portii, in aparentä de comun acord. cu ei, trebue consi-
derate ca fiind luate färä libera lor vointd i impuse prin con-
strângere". Dupäce, prin aceastä protestare, s'au lepädat de ori-
ce räspundere, boerii au semnat adresa i cäminarul Alecu
fost insärcinat s'o trimità, prin pap, dela Giurgiu, la Constan-
tinopol 3.
Dirzeanu confirmg faptul, raportând i motivele prin care
1 C. A ric esc u, II, pp. 134-135.
2 Hurmuzaki-Nistor, XX, pp. 609-611.
s ur muz ak i, Sup!. I°, p: 319-321

www.digibuc.ro
280 DOHNIA LIII TUDOR

Tudor §i-a justificat proptmerea. Tudor, spune el, a aruncat

toatà räspunderea nenorocirilor de care se plânge Portii asupra
Grecilor, tälmäcindu-i de haini i voitori de räu ai Impärätiei,
prin multe pilduiri, aducând paradigma i pentru fugitii Domni
ce dupä vreme au pribegit, cum §i pentru printipul Ipsilanti ce
venise cu aspotasie in tara, pe care nu 1-ar fi cunoscut, cerând
inalth porund. de urmare i adäugänd FA tot neamul Grecilor
fiind adäpati intru legätura ardicärii prin mari jurämânturi, nu
poate Impärätia a se mai increde ca sa orânduiascá Domn din-
tre neamul Grecilor, mai vârtos inteo astfel de vreme, ci bine
ar fi la Tara Româneascä sä se orânduiascä Domn dintre pä-
mântenii Tärii Române§ti, cum i la Moldova sä se orânduiascä
dintre pämântenii Moldovei" 1.
Dupä raportul ministrului celor Dottä-Sicilii la Constanti-
nopol, din io Martie st. Tudor ar fi formulat chiar dèla in-
ceputul mi§cärii sale, cererea ca Domnii fanarioti sä fie inlocuiti
cu Domni pämânteni. Prin aghiotantul säu" Macedonski
Giovan-Battista Navon confundä pe Dimitrie Macedonski cu
fratele säu Pavel ar fi fäcut cunoscut vremelnicii stäpânirii
cä el nu urmárea decat sä punä capät dezordinilor §i abuzurilor
introduse in administratie i sä infrâneze stoarcerile Domnilor, de
care se plânge tara , reclamând instalarea unui Principe natio-
nal i o constitutie potrivitä cii nevoile tä'rii" 3. Documentul a-
acesta, ca i acela incredintat cäminarului Aleco, nu s'a pästrat.
Itämâne totu§i stabilit cu certitudine cä cel dintâiu care, in ciuda
opozitiei boere§ti, a cemt instituirea unui Domn pämântean, a
fost Tudor. Aceastä cerere, cum vom vedea mai jos, a fost in-
spit atá de ambitia lui Tudor de a ajunge Domn.
Arzul boerilor câtre Poartà, prin care legitimeazä mi§carea
lui Tudor, in loc sà u§ureze situatia tärii, a agravat-o. El a dis-
creditat i pe Mitropolit i pe boeri §i a servit Portii un argument
in plus pentru a implica tara intreaga in m*area eteristä 3.
Hmrmuzaki-Nistor, XX, p. 609-610.
A. 0 t et e a, Contribution a la Question d'Orient, p.326.
3 j arriva que d'abord le métropolitain de Valachie et ses boyards, rap-
portant tantôt Ies menées révolutionnaires du dit Théodore comme dangereuses
et criminelles, annonçaient qu'ils allaient employer tous leurs moyens pour Ie
combattre, à l'aide des propres forces du pays, et tantôt, représentant sa con-
duite comme nulIement contraire à l'équité, mais purement fondée sur des des-
seins utiles it la Principauté, ils soIlicitaient radliésion de la Sublime Porte
ses propo itions. (Mamie Vizir cátre conteie Nesselrode, 28 Iunie 1821, in N.
iorga, Acte fragmente, II, pp. 584-585).

www.digibuc.ro
 NEGOCIRRILE CI7 TORCH 281

Potrivit cu recomandarea caminarului Aleco, la 12 Aprilie,

boerii Divanului cer si pasei dela Giurgiu personal sa se milos-
tiveasca. a trimite far& zabaval un Efendi din cei mai d'api oape
credinciosi si supusi ai Inaltimii Tale, carele sà stie ori gre-
ceste sau româneste, de va fi prin putinta, iar de nu, sa stie
si numai turceste, spre a da ascultare plângerilor 0 dreptatilor
ce cere acest ticalos si napastuit noiod" 1.
In acelasi timp boerii s'au adresat si celorlalti pasi din
serhaturi. Una dintre aceste scrisori a fost publicatà de d. VII.-
tosu 2. Cu toate ea' si mai in trecutele zile, prin mahzar al
nostru in scurt am aratat cea desavarsità ticalosie intru carea
le-au adus domnii cei orinduiti, haini fiind si chiar Inaltei Porti
si vânzatori acestei tari, indräznim sa le aralam Inaltimii Tale,
ferbinte rugându-ne ct prin tacvir sà o faci cunoscut catre Prea
Inalta Poarta, cu acest chip si sà inijlocesti a o pomi spre
milostivire catre noi", si a trimite un Efendi care sä asculte plan-
gerile tarii.
Dar dintre toti pasii serhaturilor, cel dela Giurgiu s'a bucurat
de o atentie deosel:;itä din partea lui Tudor. Un anume Nuri Aga
venise la Bucuresti cu un cavas al pasei sà caute un armäsar
ce i se furase. Dus in fata lui Tudor de strajile 'de panduri, Nuri
fu tratat cu mare cinste, fäcându-i-se si indestulare de arma.-
sar". Apoi Tudor i-a deslusit prin graiu viu scopul miscarii ete-
riste si starea armatei printului Ipsilanti si s'a declarat dispus
sa depuna si armele, dacà i-o va cere Poarta, calci nu sunt
ridicati impotriva Imparatiei". i asa, multumind lui Nuri-Aga,
cu gardie de atre Slugerul Teodor s'au trimis la Giurgiu, into-
-OA-4ft cu pazà rânduita a nu se supara la drum de catre ci-
neva" 3. Amanuntul acesta e caracteristic pentru grija cu care
Tudor cauta sà cultive pe oricine avea vreo influentá asupra
autoritatilor turcesti. Activitatea lui de propagandá e surprin-
zätoare in toate imprejurärile.
Tudor a intrat in tratative oficiale cu Turcii de indata ce
s'a incredintat cà miscarea eterista nu era sustinutä de Rusia.
Acesta era de altfel singurul mijloc de a scäpa tara de nenoro-
cirile la care rascoala lui o expusese. Atât Portii, cat si pasilor
1 A ric esc u, II, p. 139.
2 1821, / p. 96-98. Referirea la arzul din 27 Martie (8 Aprilie) si la incur-
siunile din 29 Martie (1 o Aprilie) ne permite sti, fixku data acestui arz inainte
de a arzului atre pasa din Giurgiu.
3 Iorga-Dfirzeanu, Ip. 66-67.

www.digibuc.ro
282 DOMNIA MO TUDOR

dela Giurgiu, Vidin si Silistra Tudor cauta, prin mijlocirea' boe-

rilor, sa le arate ca miscarea lui n'a fost indreptata impotriva std.-
pânirii otomane, ci irnpotriva Fanariotilor care au desfiintat
privilegiile tärii si au stors pänä la sange poporul. Actiunea de
restaurare a dreptatilor tärii pornita de Tudor se confunda deci
cu politica de reprimare a insurectiunii eteriste intreprinsa de
Poarta. Teza era foarte abila si putea ralia pe toti patriotii,
mai ales ca, aruneând asupra Fanariotilor toata raspunderea ne-
norocirilor tärii, läsa intacte privilegiile de clasa ale boerilor. De
aceea, dupá dezavuarea lui Ipsilanti, chiar si boerii rusofili s'au
putut asocia la demersurile lui Tudor. Mai malt, teza a devenit
principiul unei politici nationale care prezenta avaniajul de a
disculpa clasa noastiä conducatoare de itarea deplorabila a tärä-
nimii si de a arunca toatä vina asupra Fanariotilor. Asa a de-
venit Tudor Vladimirescu, mai târziu, protagonistul unei politici
nationale de reactiune impotriva stäpânirii fanariote, iar misca-
rea lui prima revolutie national, de care mi.;carea pasoptistä"
s'a prevalat ea de un precedent 0 de un exemplu.
Este adevarat ed. Tudor s'a adresat Turcilor si in prima
faza a miscärii sale, dar atunci a facat-o cu stirea si dupa planul
conducAtorilor Eteriei, pentru a adormi vigilenta Turcilor. Acum
insä politica de apropiere de Turci se fácea pe spatele Grecilor
si avea ca scop imediat distrugerea armatei lui Ipsilanti.
Tudor fäcuse boerilor toate concesiile la care tineau pentru.
a obtine dela ei semnarea arzului cätre Foartá care-i legitima
miscarea. Arzul, semnat la 27 Martie, a fost-trimis a doua zi prin-
tr'un curier expresj. Uverturi pe lângà pasii serhaturilor trebue
sa se fi facut de mai nainte, fiindca la 29 Martie Divanul era in
posesia räspunsurilor pasilor dela Silistra 0 dela Giurgiu, pentru
examinarea cärora Tudor propune ca Mitt opolitul 0 boerii sa
se intruneascä la sf at cu el 2, si räspunsurile de mai sus nu puteau
fi relative la arzul din 27 IVIartie, expediat abia la 29.
Corespondenta cu Turcii devine a-tat de intensa, incât se
simte nevoia unui chiatip turcesc pentru cancelaria lui Tudor.
In scopul acesta, Tudor.cere, la 6 Aprilie, lui Alexandru Filipescu
Vulpe sá aducä. dela Cernica pe un Armean, Martinac Bohor,
care nu numai are §tiinta de carte §i vrednic de loghi, dar imi
este 0 mie prieten" 3.
1 Ent. Virtosu, Tudor Vladimirescu, p. 89.
2 Ibidem, p. gr.
3 Ibidem, p. III.

www.digibuc.ro
 NEGOCIERILE CII TURCII 283

La 18 Aprilie, stolnicul Constantin Boränescu i pitarul

lonitä Jianu, ad.usi din ordinul lui Tudor dela Cernica sit dela
Radu-Vodä, sunt trimi0 din partea tärii" cu cärti la pap. din
Silistra. Prin ordonanta din 18 Aprilie, Divanul le acordä soo
taleri ca inderanizatie de cäldtorie 1. Dar cum, pânä la 2.7 Aprilie,
Divanul nu primise nici o stire dela ei, un anume Mihali, isac-
ciulsagentiei austriace dela Silistra, e trimis sa vadä ce s'a intâm-
plat cu ei. El a raportat c pasa din Silistra i-a retinut 2.
La 23 Aprilie, Tudor cere lui Alexandru Filipescu sg de-
semneze câte doi boeri care sä ducä la Vidin i la Bräi la arzurile,
ce eu înc. mä silesc a se isprävi pang mâine searä... de mare
grab' si trebuinta fiind" 3. Un alt arz se trimite, prin lipcan
expres, pasii dela Vain, la 31 (sic !) Aprilie 4".
Din räspunsurile care s'au primit la aceste demersuri nu
cunoastem, in formä autenticä, decât pe al pasei dela Giurgiu 5.
Acesta recunoaste indreptätirea cererii ce i-a fost adresatä, dar
adaugä ca pânä ce apostatii nu vor depune armele si nu se vor
intoarce linistiti la casele kr, el nu poate interveni la Poartä in
favoarea norodului. Naum rezuma ráspunsul pasei inteo frazá
scurtä i expresivä : Cu mâini intearmate nu se face cerere de
privilegiuiri si de dreptäti" 6.
Negocierile oficiale duse de Tudor cu Turcii, prin mijlocirea
boerilor ocârmuitori, pot fi considerate_ ca rupte, la sfârsitul lui
Aprilie, prin refuzul autoritätilor otomane de a trata inainte ca
rebelii sä fi depus armele i prin internarea boerilor la Belvedere.
Tudor nu numai n'a depus armele, dar s'a intärit i mai
malt la Cotroceni. El a orânduit sä se facà in jurul mänästirii
santuri cu tabie i meterezuri". Pentru aceasta a rechizitionat
oameni din toate pärtile i a scos din temnite puscäriasii ce mai
rämäseserä, dupd ce cei mai multi fuseserá eliberati de cltre
Arnäuti 7. Lucrärile incepuserá, imediat dupl sosirea lui Tudor
la Bucuresti, la 26 Martie, când Tudor cere Divanului un mester
evropienesc pentru fäcutul bästäriilor, o mie de oameni, sau din
oras, sau din satele dupa imprejur, cu topoare, sape i lopeti pentru

1 Em. -Vîrtosu, Tudor Vladimirescu, p: . 122 124.

2 Ibidem, p. 133.
3 Ibidem, pp. 128-129.
4 Ibidem, pp. 140-14r.
5 Ibidem, pp. 120 12 I .
6 His. Ore. rOrte., XIU, p. 427.
7 Iorga-DIrzeanu, pp. 61.

www.digibuc.ro
284 DOMNIA LIII TUDOR

fäcut bästärii" i zece läcätusi pentru dresul armelor" 1 La

30 Martie, Tudor cere SA se punà la dispozitia lui Meimar-Basa,
arhitectul Curtii dcimnesti, cherestea, cuie, dulgheri 0 care de
transport la Cotroceni 2. La 28 Aprilie, lucrArile de fortificare
continuau, cum o atestä o märturie contemporang. : Slugerul
Teodor se affá la mänästirea Cotroceni si tot face santuri sei nu
saie vacile fieste ele" 3. In acela0 timp, Tudor grämädea provizii
nu numai la Cotroceni, ci i in mânästirile din Oltenia, si fäcea
instructie cu armata sa. Tudor avea sapte tunuri vechi, päräsite
de Rusi, intre care unul mare, dar spart. Incercarea lui Tudor
de a-1 repara a dat gres. In jurul lui Tudor se invärteau ingineri
ca Moritz von Ott si Freywald, fosti ofiteri austriaci ca Bün-
teler care-i propuneau fel de fel de proiecte costisitoare si, prin
urmare, inaplicabile.
In cursul acestor prtgätiri, Tudor primeste dela pasa din
Giurgiu o scrisoare particularg cu asigurarea cg Sultanul e dis-
pus a desrädácina abusurile din Tara RomâneascA si a lua in
seamä toate dreptele sale cereri". In aceleasi timp sosi la Bucu-
resti un trimis al pasei cu insärcinarea de a comunica in secret
lui Tudor cg, Turcii nädäjduesc in credinta i cooperarea lui pentru
alungarea lui Ipsilanti din Tara Româneascä si de a-1 instiinta
c'à Turcii vor veni in Bucuresti i, dad, el va coopera cu ei
nu-i va träda, Sultanul il va face chiar Domn peste acest principat.
Tudor, desi a dat un räspuns satisfácätor, totusi a inceput a face
demersuri pentru garanta securitatea personalg." 4.
Pe aceastä bazä, Tudor a inceput noi negocieri cu Turcii.
Dar aceste negocieri, conduse in secret si pe cont propriu, nu
aveau numai sg.-1 opuná fostilor säi aliati, dar sg.-1 aducà in con-
flict cu propriii säi cäpitani i sà-1 expunä, färá nicio apärare, räz-
bunärii eteriste.

1 B. Virtosu, Tudor Vladimirescu, pr. 86-87.

2 Ibidem, r. 92.
2 Ibidem, p. 136. Expresia a avut succes, de vreme ce am regäsit-o
la Karl Coll, corespondentul din Bucuresti al lui Augsburger Allgemeine Zei-
tung" (M. Popesc u, Contribuliuni, p. 38). Iatá márturia lui Goll :
Inginerul V. Ott se oferise sá impresure Bucurestii cu santuri ca sá pun&
orasul in stare de al:al-are. Dar planul Iui implica cheltueli atât de mari brat
Tudor I-a respins, und blos einen Graben forderte, 'Welcher so tief und breit
seyn soll, dass eine Kuh nicht hinüber springen A ann". (Subliniat in text).
4 Scrisoarea lui Iacovenco, Neamul Romdnesc Literar, II, p. 5:6-517.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL XIII

SFARSITUL LUI TUDOR VLADIMIRESCU

Tudor incercase sa ajunga pe cale legalä, adica prin nego-
cied oficiale, conduse de Divan, la o intelegere cu Turcii care sá
evite tärii o ocupatie militara. Dar Turcii au cerut, inainte de
ofice negociere, ca Tudor sa depuna armele. FIrà sà se expunà
a fi redus la discretia Turcilor, de buna credinta a cdrora avea
toate motivele sà se indoiasca, Tudor nu putea lepada armele.
La propunerile Turcilor el va fi raspuns ceeace l-a sfatuit i pe
Ioan Solomon O. raspundä inteo situatie asemänatoare. Pe la
mijlocul lui Martie, Dervi§ Pa§a clela Vidin somase pe Solomon,
care era insarcinat cu paza Olteniet, sa se predea. Solomon cent
avizul lui Tudor. Dansul (Tudor) imi raspunde ca sa le raga.-
duesc ca ne vom preda mai tarziu putintel, dar aceasta s'a nu
o fac niciodatä si, vazand ca ostirile otomane vin asupra mea,
sa mà retrag asupra manästirilor dela munte" Planul acesta
de a nu depune cu niciun pret armele, de a evita pe cat posibil
un conflict armat cu. Turcii si' de a se retrage in caz de nevoie
la manástirile de care dispunea in Oltenia era principiul tactic
fundamental al lui Tudor. In imprejurarile creeate prin defectiunea
ruseasca, acest plan era tot ce putea fi mai rational si mai oportun.
In sensul acesta trebuie sa fi räspuns Tudor si propunerii
de colaborare pe care i-a fäcut-o pasa dela Giurgiu printeun
emisar trimis la Bucuresti : Tudor, desi a dat un raspuns satis-
fäcator, totusi a inceput a face demersuri pentru garantarea se-
curitatii sale personale" 2
1 Biografia Polcovnicului Ioan Solomon, p. 20.
2 Ignatie Iacovenco, Moldova i Muntenia dela 1820 pánd la
182z. (Rezumat in Neamul romelnesc literar, II (low) rp. 516-517).

www.digibuc.ro
286 SVARSITIIL LIU TUDOR VLADMIERESCII

I. TUDOR $1 SAVA

Prima masura de garantie personala pe care a luat-o Tudor

fatä de un eventual atac turcesc a fost intensificarea lucrarilor
de fortificare a Cotrocenilor, de care am vorbit deja. A doua a
fost incercarea de a stabili un plan de cooperare cu Sava, care
de asemenea incercase zadarnic sa se inteleaga cu Turcii
Prin versalitatea §i intrigile sale, Bimba§a Sava a exercitat
o netagaduità influenta asupra destinului lui Tudor. Informat
de venirea Turcilor de catie Scarlat Callimachi, protectorul
Sava a inceicat sa se inteleagä cu pa§ii serhaturilor de pe Duna]. e
§.1 cu batrânul vizir Silistra-Valesi. Era firesc ca Tudor §i. Sava,
angajati in aceea§i politicá, sa caute sa se apropie. Dar cum in-
crederea intre ei lipsea, ei cautau pe intrecute a se in§ela unul
pe altul". Sava, cu toate cà trata cu Turcii, continua sà intretinä
raporturi strânse cu Ipsilanti. El voia rezerve toate §ansele
§.1 sal se asigure §i pentru cazul ca ar birui Turcii §i ar aduce Doinn
pe Scarlat Callimachi, §i pentru eventualitatea cà Ru§ii tot ar
interveni in favoarea Grecilor. Prin aceste manevre, el pierdu
increderea tuturor §i se pierdu pe sine insu§i.
Intelegerea intre Sava §i Tudor fusese stabilita in fata lui
Hagi Prodan §i Dimitrie Macedonski, inainte de 8/20 Mai. Cei
doi §efi conveneau sà n'a§tepte atacul Turcilor in Bucure§ti, pentru
a nu expune ora§u1 pericolului de a fi ars §i ruinat, ci sá scoata
toate trupele din capitala din Cotroceni §i din mânastiri §i, unin-
du-le inteun singur corp, sa atace pe Turci in timpul mar§ului
bor. Udritzki era §i el de acord cu acest plan.
Intelegerea aceasta n'avea sens decât dacä se baza pe o
politica de colaborare cu Ipsilanti. i, in adevar, ea a fost pe-
cetluita, la 8/20 Mai, printr'o manifestatie publica de solidaritate
cu Eteria. pupa o slujba savar§ita la Mitropolie, Tudor §i. Sava
ridicara steagul elefteriei (libertatii)
Punerea in aplicare a acestui plan a fost zadarnicita de
neincrederea intre Tudor §i Sava. .Sava a refuzat sa' se prezinte
la Cotroceni, unde se afla Tudor §i. n'a luat parte la consfätuirea
care avuse loc la consulatul rusesc. Apoi, profitând de confuzia
pe care o provocase in capitala vestea apropierii Turcilor, Sava
ie§i pe furi§ din ora§ §i, cu un corp de o mie de oameni, se in-
1 IIIe rotino, Tudor Vladimirescu i Alexandru Ipsilanti, p. 133.
2 Aricescu, I, p. 222; Filimon, 156; Iorga-Dttrzeanu,
p. 175.

www.digibuc.ro
 TUDOR 51 SAVA 287

tAri provizoriu in mAnAstirile Plumbuita i Màrcuta, dar läsä in

Bucuresti destui oameni ca sA pAzeascA de panduri mândstirile
erban Vodà i Sf. Gheorghe, uncle se refugiaserä mai multe f a-
milii 1 Sava s'a tras apoi la Târgoviste, unde, dupà un svon con-
semnat de DArzeanu, ar fi värsat in casa Eteriei 30.000 piastri
ar fi propus lui Ipsilanti sà atace impreunä pe Turci. Dar Ip-
silanti a respins propunerea, din respect pentru angajamentul
luat fatä de Strogonof de a evita un conflict cu Turcii sau chi
neincredere in Sava ale" cArui negocieri cu Turcii le cunostea.
Atitnci Sava s'a retras la mânäistirea Maigineni, de unde a scos
pe oamenii lui Farmache, i s'a inchis el in ea cu oamenii säi 2

II. TUDOR SE TRAGE SPRE PITE5TI

Tudor rämase la Cotroceni panä. la 15 Mai st. v. La 13, se
auzirä clin depärtare bubuituri de tun. Iscoadele trimise de Tudor
pe drumul Bucuresti-Silistra vAzurà corturile turcesti albind
câmpia clela Obileti. Alte trupe veneau pe drumul dela Giurgiu.
la 14 Mai, ajunserd la CopAceni, la patru ore depärtare de Bu-
curesti, unde panica i confuzia erau la culme. Locuitorii care
se intoarserà dela mânästiri si de prin sate se pregAteau din nou
sA fugA. Supusii sträini se ingrAmädeau la consulate.
Consulul Prusiei i cancelarul agentiei austriace stäruie pe
lângä. Tudor sA plece pentru a nu pricinui ruina orasului. Tudor
ezitä i aruncà vina pe Sava, cäruia nu vrea sI-i cedeze terenul.
Sava refuzA sä. plece pentru a nu läsa, zice el, Bucurestii
pracIA pandurilor lui Tudor 3. Toate acestea sunt pretexte me-
nite sl ascundl adevAratele motive. PArAsitea capitalei inseamnà
pentru amândoi ruina ambitiilor lor cele mai 'Make. Deaceea,
chiar i dupA plecare lui Sava, Tudor nu se poate hotAri sä. plece.
Udritzki anuntA, la 15/27 Mai, cä. Tudor a plecat de d.ouä ori din
Cotroceni si tot de atâtea ori s'a intors 4. In sfar0t, la 14 Mai,
când Turcii nu mai erau decât la o depärtare de patru ore de ca-
pitalA, dAdu ordin de plecare. Hagi Prodan i Dimitrie Macedonski
evacuiazà mânästirile din Bucuresti 0 se unesc cu. trupele lui Tudor
dela Cotroceni. Caii i clrutele din curtile boeresti furä rechizi-
tionate. Prizonierii dela Belvedere furA pusi in libertate i läsati
1 Iorga-Popeseu, p. 193 ; Iorga-D Arzeanu, p. 75.Iorga,
Letwarele contempotane p. 342; Ilie Votino, p. 133-134.
2 Iorga-Cioranu, p. 289; Ilie Fotino, p. 138..
3 Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 633.
4 Ibidem, p. 634.

www.digibuc.ro
288 SFAR5IT1TL WI TUDOR VLADIMIRESCIT

sä plece la Bra§ov. Tudor expediä apoi munitia, calabalâcul §i

familiile Bulgarilor din oastea sa 1. In sfär§it, la 15 Mai, plecá
oastea, formatä din 4.000 panduri, cinci tunuri §i 500 cäläreti,
Cazaci, Sarbi §i Bulgari, toti bine inarmati. Cuvântarea pe care,
dupä Chiriac Popescu, Tudor ar fi adresat-o osta§flor säi Ii de-
fine§te bine situatia §i intentiile
Pânä in ceasul acesta am economisit, fratilor, treaba
cu Turcii a nu cälca pätnântul nostru, când cu una când
cu alta, färá a ne aräta revolutioni§ti atre Poartá, ce-
rând numai a apära drepturile patriei noastre. Dar ne-
fiind. primite rugäciunile noastre care am fäcut de mai
multe ori care Poartä prin jlbi1e noastre, §i vedem foarte
bine cä vräjma§ii no§tri au ajuns afará din capitala noas-
trä, cu &ad a face cu noi räsboiu, suntem siliti dar a
läsa acest ora§ Bucure§ti, ca sä nu fim pricina noi sin-
guri a arderii lui, §i scl ne tragem spre intrupare cu ceilali
frqi ai nqtri cä de acum incolo, fratii mei
panduri, Bulgari §i Sarbi, conlocuitorii no§tri, trebue sà
de§ertäm pu§ca noastrà in carne de Turc, de vor näväli
pe noi §i sà facem numele nostru läudat a ne vesti toate
noroadele cä am stätut voinici impotriva vräjma§ilor
no§tri" 2.
Dacä aceste cuvinte au fost, in adevär, rostite la data §i
in imprejueärile relatate de Chiriac Popescu, rezultà CC la 15/27
Mai, când era pe punctul de a päräsi Bucure§tii, Tudor nu era
Incá inteles cu Turcii. Dimpotrivä el pornise sà se uneascg cu
ceilalti frati cre§tini", adic6 cu Grecii lui Ipsilanti, pentru a se
lupta cu Turcii. Cioranu afirmä acela§i lucru, in termeni mult
mai preci0 : Deci acuma mergem a ne uni cu fratii no§tri cari
se aflä la Pite§ti" 3.
La 14 Mai, Mitropolitul §i boerii au fost eliberati dela Bel-
vedere §i trimi0, sub o excortä de zece pandùri, comandatä de
cdpitanul Simeon, la Târgovi§te, unde se afla Alexandru Ipsi-
lanti. Mäsura aceasta inseamnä cA Tudor punea la dispozitia
lui Ipsilanti guvernul tärii §.1 constifue cea mai bunä dovadä cà
cra hotärit sä facg cauzg comunä. cu Ipsilanti. 4
Iorga-Popescu, p. 195; Ilie Potino, p. 137.
2 Iorga-Popescu, p. 194.
3 Iorga-Cioranu, p. 196.
4 Ordinul lui Tudor cätre cápitanul Simeon e in E. Virtos u, Tudor
Vladimirescu, pag. 147-148. Boerii au izbutit sà scape 0 de Simeon si de oamenii
arlxistrategului Duca, care le ie0será inainte la Cämpina, 0 au trecut la Brapv.

www.digibuc.ro
 TUDOR SE RETRAGE SPRE PITESTI 289

Directia pe care o luase e de asemeni o indicatie in acest

sens. Drumul cel mai scurt spre Oltenia, era drumul postei",
care trecea prin Serbänesti si Slatina, pe care Tudor venise la
Bucure§ti. In loc de a lua acest drum, Tudor s'a indreptat prin
Gälesti spre Pitesti, unde era corpul lui Iordache si Farmache.
Aceastá miscare corespundea, de altfel, cu dispozitivul de luptá
al armatei lui Ipsilanti.
La inceputul lui Mai, Ipsilanti fácuse o cálátorie de inspectie
la Câmpulung, Curtea de Arges, Pitesti i Râmnic. La io Mai
st. n., el s'a intors dela Câmpulung i s'a dus la Ggesti 1. Isprav-
nicul de Arges primi ordinul sà pregäteasca provizii si mijloace
de trecere peste Olt, 0 trupele eteriste au fost esalonate intre
Pitesti si Râmnic.
Tudor a vázut in aceste deplasäri indicatia cä. Ipsilanti
are de gând sä se tragä in Oltenia. Cum, in mornentul acela, re-
latiile lor erau din cele mai incordate, Tudor dádu ordin ca, sub
pedeapsá cu moartea, nici un zavergiu sä nu fie admis in cetátile
sale oltene. i in adevár, când serdarul Iamandi a incercat sá
punä mâna, pe Cozia, oamenii lui Tudor l-au respins 2
Aceastá incursiune inteun domeniu care forma suprema
rezervá a lui Tudor a inäsprit si mai mult relatiile intre cei doi
sefi revolutionari. Agentia austriacä raporteazá, la 7/19 Mai, eä
Tudor ar fi gata sà-si intoarcá armele impotriva lui Ipsilanti,
dacá Poarta i-ar satisface cererea relativä la incetarea stoarce-
rilor i silniciilor Fanariotilor 3. Dar Poarta nu s'a arátat dispusà
satisfacà cererea i, vrând-nevrând, Tudor a trebuit sà se
resemneze la o politicà de colaborare cu Ipsilanti4.
Tudor se ridicä. dela Cotroceni, cu toatá ostirea sa, in amurgul
zilei de 15/27 Mai, dupd, ce se s4vársise la Mitropolie o slujbá re-.
ligioasà §i ,se sfintiserä steagurile 5.
Noaptea o petrecu dincolo de apa Ciorogarlei, inteo pozitie
favorabill. In tot timpul mar§ului, Tudor lua cele mai potrivite
másuri pentru a preveni un atac prin surprindere. Noaptea, ostirea
1 li'urmuzaki-Nistor, XX, p. 625.
2 Ibidem, p. 627.
3 Ibidern, p. 633.
4 Die Spannung zwischen beyden Anführern ist so gross, dass Thodor
vieleicht geneigt Wäre den Ipsilanti anzugreifen und zu verjagen, Wenn die Pforte
seinem Ansuchen Wegen Abstellung der Beschwerden und Xlagen des Walla-
chisclzen. Volkes gegen die Bedrückungen und Erpressungen der Phanarioten
geneigtes Gehör verleihen wollte". (Ibidem, p. 628).
5 .A.ricescu, I, p. 23o.

www.digibuc.ro
290 SFAR5ITIIL WI TUDOR VLAMIERESCIT

era a§ezatä in careu cu tunurile i cu carele de munitii §i de pro-

vizii la mijloc : de o parte i de alta, erau cavaleria i rezerva ;
tabära era inconjuratä, pâra la o distantä de un sfert de orá,
de sentinele cäläri. Tudor dAdea personal, in fiecare noapte, cu-
vântul de ordine i toatá noaptea inspecta tabära pentru a se
incredinta cà ordinele sale au fost executate. Pe laugh' carele cu
munitii, el avea totdeauna §i trei care mari cu sape i tarnAcoape,
topoare, tesle i lopeti de fier i alte dichisuri trebuincioase, cum
potcoave i cuie de potcovit caii", Incât, la nevoie, indatä
se facea §ant pe cânip la o pozitie cuviincioasä." 1.
Chiriac Popescu, care ne-a pästrat aceste amänunte, po-
mene§te ì de o stratagemä. un atac simulat din partea Tur-
cilor pentru a verifica executarea dispozitivelor sale de luptà
pentru a deprinde pe osta§ii säi cu atacurile prin surprindere 2
Papt semnificativ, stratagema lui Tudor, push' in lucrare, la Bo-
lintinul din Vale, a doua zi dupä plecarea sa din Bucure§ti, si-
mula un atac din partea Turcilor, nu a Grecilor lui Ipsilanti.
Astfel de stratageme fâcea Tudor mai multe in douä trei
zile i pânä. la Gole§ti" 3.
III. 0 ULTIMA INCERCARE DE COLABORARE CU IPSILANTI
La Gäle§ti, Tudor afla câ. Nicolae Ipsilanti, impreunä cu
câpitanii Iordache, Ghencea, Deliba§a Mihali, Sava §i cu mul-
time de Arnätiti i-au täiat drumul la Gole§ti opresc trecerea
spre Pite§ti 4. Zvonul acesta fu confirmat printr'o scrisoare a
lui Iordache care-I avertiza cà, dacA va inainta spre PAWL se
va izbi de rezistenta Arnäutilor sAi.
Tudor a citit scrisoarea lui Iordache in auzul dipitanilor
säi §i a adäogat : De multe ori gândesc cà v'am spus cä Ior-
dache imi este vràjma i ea' de fata ma gone§te i cà dânsul tre-
buie sà-mi fi prins scrisorile ale Pa§ei Diiului care-mi lipsesc de
o po§tâ, i cà dânsul imi vrea moartea... ce trebue sá facèm cu
astfel de mu? Eu nu §tiu. Noi avem de patru ori putere mai multà
cleat dânsul i mai vârtos ì tunuri, i cum au cutezat sä ne scrie
cu astfel de chip" ? 5
Care poate fi semnificatia gestului lui Iordache ? Siinplä
Iorga-Popescu, P. 218; Iorga-Cioranu, p. 290.
2 Ibidem, P. 195-198.
Ibidem, p. 198.
4 Iorga-Cioranu, p. 291.
5 Iorga-Popescu, P. 200.

www.digibuc.ro
 ITLTIMA INCERCARE DE COLABORARE CET IPSILANTI 291

mäsurä de precatiune fat5. de Tudor, de fidelitatea cgruia avea

atâtea motive sá se indoiascä, sau Iordache era deja in posesiunea
corespondentei dintre Tudor 0 pa§a Vidinului, cum crede Chi-
riac Popescu ?
Pare limpede, cà dupl evacuarea Bucure§tilor, o schimbare
s'a produs in raporturile lui Tudor cu Turcii. Tudor intth in re-
latii cu Chehaia-bei al pa§ei din Silistra, comandantul trupelor
de invazie in Tara Româneascd, i ajunge cu el la un acord de
cooperare railitarä impotriva lui Ipsilanti.
Pentru. a räspu.nde la injonctiunea lui Iordache, Tudor s'a
sfätuit cu Hagi Prodan, Macedonski i Alexandru Nicolaevici,
comandantul Bulgarilor din oastea lui Tudor. Rezultatul consfä-
tuirii lor a fost hotärirea ca Macedonski i Alexandru sä plece
la Pite§ti cu o cärutä de po§tä i, pâra la intoarcerea lor, oastea
sä rämänä pe loc. Cei doi trimi§i s'au intors in aceea0 zi, cátre
searä, cu räspunsul ca Tudor sl se apropie cu armata sa 'Aug
la Gole§ti, uncle aveau sà-1 a§tepte Iordache i Farmache pentril
a avea cu el o explicatie.
Când ajunse la Gole§ti, Tudor i§i a§ezà annata in pozitie
de luptä. Iordache veni cu un deta§ament de cavalerie 0, apro-
piind.u-se ca la o bätaie de pu§cä de oastea lui Tudor, invità pe
acesta la o consfältuire. Tudor primi, i anabii §efi, inaintarà unul
cátre altul, insotiti de câte 24 soldati de incredere. In fata excor-
telor lor, rämase la treizeci pa§i del:al-tare de locul consfätuirii,
cu pu§tile la ochi, gata de a trage la cea mai micä atingere ce s'ar
fi adus comandantului Mr, Tudor 0 Iordache se explicarä. Tudor
ceru socotealä. lui Iordache de scrisoarea sa 0 de motivele care
l-au fácut sä..interzia trecerea o§tirii sale spre Pite§ti. Iordache
räspunse cà Ipsilanti il bänue§te de necredintá §i-i arátá o scri-
soare a sa cätre Turci. Tudor a declarat cá venirea lui la Tite§ti
nu prive§te alta declt numai a se uni cu toti fratii lui §i sá se ban*.
cu Turcii impreunä cu totii, care s'au aiiropiat de Bucure§ti". Al
doilea motiv e c5. Sava s'a arátat necredincios cltre clânsul
trädltor", nerespectând invoiala de a ie§i in acela0 timp din
Bucure§ti 0 de a izbi pe Turci, cälcându-i fárä.veste in ordia Mr
la Dude§ti". Discutia s'a terminat cu imbräti§eri i juräminte
de credint5.1.
Dupä impäcarea §efilor Mr, cele doug armate s'au unit §i
s'au tras focuri de bucurie 0 de infrätire 0 au mers nnpreunä.
Iorga-Popescu, p. 201 ; Iorga-Ciorattu, 292

www.digibuc.ro
292 SFAIWITUL MU TUDOR VLADIMIRESCET

pang la casele lui Dinicu Golescu. Aci Tudor si-a asezat oastea
in coloane, dupà obiceiul lui, iar el s'a urcat in chioscul de deasupra
insotit de Iordache i Farmache. Gheorghe Ipsilanti a venit
si el sg intareascä fratia, prin graiu i inscris. Ei au convenit
sg alunge din inimg orice urrng de banuialg, iar Tudor a promis
sg rgmanä credincios Eteriei i sa atace pe Turci cu corpul sgu
peste Olt 1.

IV. INT.ELEGEREA LUI TUDOR CU TURCII

Dar prinderea unui al doilea curier, trimis de Tudor chiar
dela Golesti lui Chehaia-bei, dovedi lui Iordache cá scena infra-
tirii n'a fost decat o comedie i ea' intentia lui Tudor era de a face
cauzg comung cu Turcii pentru a alunga pe Ipsilanti i pe ade-
rentii lui din targ. Conduita lui Chehaia-bei fatg de Sava ne in-
dreptateste sà credem cg el va fi promis lui Tudor tot ce a cerut,
numai sg-1 poatg rupe de Eteristi, urmand ca la sfarsit sä-1 trateze
exact ca pe Sava.
Planul concertat intre Turd i Tudor era ca acesta, îna-
intând spre Campulung, sä cacla Mfg' de veste peste corpul putin
numeros al lui Nicolae Ipsilanti i apoi sä taie retragerea Ete-
ristilor spre munti. In modul acesta, Tudor Ii va fi dovedit cre-
dinta fatg de Turd si fi putut justifica actiunea, ca fiind
fost determinatä exclusiv de motive de interes obstesc.
In acela§i timp, corpul principal al lui AlexanCru Ipsilanti
avea sä fie atacat din fatä de TUrci si din flancul stang de Sava
care se intelesese si el ctt Turcii 2. Toti scriitorii contemporani
stint de acord asupra faptului Ca Tudor s'a inteles cu Turcii pentru
a lovi pe Ipsilanti 3.
1 ...orga-Popescu, p. 201-202
2 14aurençon, p. 92; Ilie Potino, p. 138.
3 In adevär, planul lui Tudor a fost acesta : ca, trecând Oltul dincolo,
sä ia marginea Carpatilor din Romania-Mica. Sava, asemerkea, dela Margineni
luase marginea Carpatilor din Valaltia Zara. Ipsilanti i Grecii, goniti de Turd
la vale, erau sá caza, desigur, in mainile lui Sava sau ale lui Tudor. Dar norocul
päräsi pe Tudor si protejä pe Ipsilanti" (I orga-Cior an u, p. 298-299).
Tudor -a fdst omdrit prin dicasteriul lui Ipsilante, in Targoviste, dupäce s'a
dovedit ca. se Meuse una cu pandurii a nu ajuta Eteria Grecilor prins scri-
sorile Turcior scrise catre dausul a se trage cu trupul säu peste Olt" (I orga-
P o Re s c u, p, 215-7.216). i Izvoranu stie ca Tudor tinea corespondenta cu
pap. din Silistra, din care corespondentä se prinse de Greci vreo cateva, si se
dete pe f atä cá este cu Turcii, iara nu cu IRsilanti" (Ior ga-Izvor anu
p. 363). La Taigoviste, Tudor ar fi märturisit ate au luerat spre aducerea Tar-

www.digibuc.ro
 INTELRGEREA LUI TUDOR CLY TURCII 243

In acest scop, Tudor a cAutat sä-§i concentreze toate tru-

pele sale de elità. El a scris lui Solomon ca indatä ce va primi
scrisoarea lui sä se scoale cu toti pandurii lui §i sä se ducä la dânsul
la Gole§ti, fiindcâ toti pandurii cei mai vechi §i mai buni erau
cu el" (cu Solomon). Tudor adaugä in scrisoarea sa ca la mä.-
nästirea Cozia sà lase o sutä de panduri care sä ingrijeascä de za-
harelele ce erau acolo, §i orice Sarbi §i Greci vor fi prin mânästiri
sä-i dea afarä §.1 sä rämäie numai panduri" 1.
Solomon a primit scrisoarea lui Tudor la Râmnic, prea
tärziu pentru a putea da curs ordinului cuprins inteinsa. In
adevär, peste douä ceasuri, el se pomeni cu un curier arnaut care-i
aducea o scrisoare dela printul Ipsilanti §i dela Cdpitanul Iordache,
care-i aduceau complimente pentru luptele sale cu Turcii. §i-i
fäceau cunosCut CA Tudor Vladimirescu era sub judecata lor §i
cà i-au prins toatä: corespondenta ce a avut cu Turcii spre a ne
vinde lor". Peste trei zile, Solomon a aflat cä. pe Tudor, ducându-1
la Târgovi§te, I-au tliat".
Din relatiunea lui Solomon se vede cât de repede s'au pre-
cipitat lucrurile : acordul lui Tudor cu Turcii, interceptarea co-
respondentei sale de-cAtre Eteri§ti (sau poate trädarea ei de cátre
Turci), arestarea, judecarea §i executarea lui Tudor toate
acestea in rästimp de câteva zile.
kämâne acum de rámurit faptul cel mai furburátor din
istoria lui Tudor Vladimirescu : cum de a putut sä: fie el, pe care
pandurii §i täranii, in entuziasmul räsbunärii" §i in elanul nl-
dejdiilor, lor, 1-au numit Domnul Tudor, din mijlocul o§tirii sale
§i predat dicasteriului lui Ipsilante, ca un simplu delicvent ? Dacä
considerAm, cum s'a fäcut pänà acum, mi§carea lui Tudor Vla-
dimirescu ca independentá de revolutia greceascä, intâmplarea
dela Gole§ti, unde comandantul suprem al unei armate a fost
arestat in vázul armatei sale de o mânä de oameni fàrá ca cineva
sä schiteze mácar un gest de impotrivire., ar fi de neinteles §.1 unicä
in istorie.
cilor in tart §i tot planul ce a avut, dup5, cum oi scrisorile sale se prinseserl de
cAtre serdarul Iordache" (I org a -D â rz e an u, p. 85). Multi zic ci el
(Tudor), dupAce a vAzut cl ostiri regulate ruse§ti nu yin i pe Ipsilante
regte purtându-se s'ar fi ajuns cu Turcii sA-1 loveascA i cu toatá ceata
tâlliarilor lui sA-1 prIpitdeascA, care intelegand Ipsilante au fAcut mijlocire prin
chiar tainicii lui ce-i avea in preajma lui Tudor del-au dat worth" (Jalnica antare
a lui Zilot RomAnul, Rev. pt. istorie, arheologie i filologie, vol. VI (1891), p. 435).
1 Biografia polcovnicului Ion Solomon, p. 23.

www.digibuc.ro
294 SF.A.R$ITUL LIII TUDOR VLADIMIRESCII

Faptul a fost posibil, intâiu fiindca Tudor, sacrificând cauza.

täräneascä acordului säu cu boerii, a pierda increderea i spri-
jinul maselor, in al doilea rând fiindcl Tudor nu era in ochii cä-
pitanilor säi vorbind de acestia nu ne gândirn numai la Hagi
Prodan, Dimitrie Macedonski sau Alexandru Nicolaevici care
erau sträini i puteau fi considerati ca simpli mercenarj, ci si la
cäpitanii ridicati din mijlocul täränimii noastre ca Solomon,
Ionescu, Cutuiu, Urdäreanu, Fruntelatà, etc. decât un man-
datar al Eteriei, care i-a ridicat pentru desrobirea tärii de sub
jugul turcesc, inteo luptä comunä cu Grecii i cu ceila1i crestini
din Imperiul otoman i cAreia 1-au väzut de atâtea ori, si nu mai
departe decât la Golesti, jurându-i supunere i credintä ; in sfârsit,
fiindcä prin severitatea sa excesivä, Tudor si-a insträinat simpatia
tuturor ostasilor säi. Toate aceste elemente se combiná la Go-
leti, si in fata incercärii de a intoarce impotriva Eteristilor bra-
tele care fuseserä inarmate de Eterie pentru un ideal care era
si al nostru, provoacä präbusirea aceluia care a nesocotit obliga-
tiile fundamentale ale conditiei sale.
Adversarii lui Tudor s'au folosit de aceastä din urmä cauzä
pentru a-1 pierde. Si Tudor, prin severitatea lui care mergea pânä
la cruzime, i-a servit par 'cä anume 1.
In Bolintinul din Vale, Tudor a omorit, chiar cu mâna lui",
doi fläcäi panduri in Vârstä de douäzeci de ani, pentrucä luaserd
dela o casä de tärani dinteacel sat douà trombe de pâtizä. De la
Bolintin pânä la Gäesti pe o distantä de trei poste, Tudor a omotit,
pentru astfel de furtisaguri, cu streang i cu glontul, dougzeci
doi de panduri in vârsta tineretii, bravi i acuti pentru räsboi"
La Cârcinov a mai spânzarat doi panduri.
La cruzimea represiunii s'adaog6 odiozitatea modului de
executie. Pe unii ii punea sä-i spânzure, pe altii Ii oraora
el cu mâna lui in fata ostasilor sdi. Nu e de inirare
cu aceasta a adus pe toti cgpitanii acelei ostiri la nemultumire
si la desävârsità disperatie i urà impotrivä-i" 2.
Dar ceeace a impins la exasperare spiritul cäpitanilor a
fost omorirea cäpitanului Ioan Urdäreanu, i incercarea de a
1 Trebue sä spunern adevárul. Tudor era un om sever, si le multe ori
si la mai multe imprejurari, foarte crud". Io r ga-Cior an u, p. 290).
2 Iorga-Cior an u, p. 2 90. - Chiriac Pqpescu ridici cifra la treizeci :
Vä incredintez cá dân ul a omorlt treizeci de ini : URlI cu spânzuratul, si altii
i-a omorlt singur cu mâna lui inaintea tuturor ostasilor (fatä fiind i eu)"
(Iorga-Popescu p. 199).

www.digibuc.ro
 INTELEGEREI LUX TUDOR CII TURCII 295

omori pe alti trei, dintre care doi s'an ascuns, iar al treilea a fost
sapat de tovarbisii sai.
Cioranu povesteste ca, inainte de Golesti, la Cârcinov, Tudor
a cerut apitanilor ostirii sale s5.-i dea fägdduiala inscris c. vor
räspuncle cu vieata Mr de neorânduielile ce se vor produce in cora-
paniile Mr. Toti cäpitanii au dat agäiduiala cerutd, afará de patru
anume : Ioan Oara, Ghità Cutuiu, Iene Ienescu i Ioan Ur-
däreanu. Acestia au. räspuns a Tudor n'are nevoie de inscrisul
Mr, devreme ce ii ornoarl in toate clipele färä de niciun inscris.
Tudor a tä.cut i, pornind de acolo, a ajuns la Golesti", unde
s'a räzbunat crunt.
Purtarea lui Tudor in aceastä imprejurare e stranie, si ex-
plicatia lui Cioranu nu ne satisface deloc. Dorinta lui- Tudor de
a intäri disciplina prin inäsprirea räspunderii cäpitanilor putea
fi realizatä printr'un ordin de zi. Pentru aceasta nu era nevoie
sä se cearä apitanilor un consimtimânt inscris, ceeace dà intregii
afaceri aspectul unei conspiratii.
Cheia problemei ne-o dà Chiriac Popescu. Tudor aflase cà
Hagi Prodan, Macedonski i Alexand.ru Nicolaevici formaserà
planul de a-1 predá in mAinile lui Iordache. El a chemat atunci
câtiva apitani de panduri pe care ii credea mai credinciosi
revelându-le planul susnumitilor apitani, le-a poruncit a im-
prästia tuturor pandurilor, prin tainä, de vor cei mai sus impo-
trivnici lui a trimite pe dânsul la Ipsilanti singur, sä stea impotriva
acestei hotäriri i sä nu-1 dea, ci sä se arate nemultumi# sà
se pue i cu armele impotrivä". - Dar apitanii in loc de a primi
propunerea lui Tudor, 1-au oarit de fatä, zicând a el .este ne-
vrednic a fi mai mult a Mr apetenie" 1
Ce vroia in fond Tudor Vladimirescu ? asigure Edell-
tatea cäpitanilor de panduri impotriva apitanilor de Arnäuti
care voiau s5.-1 predea lui Ipsilanti din cauza intelegerii sale cu
Turcii. Prin refuzul Mr, apitanii de panduri exprfinau vointa
ostirii de a rämânea credincioasä scopurilor initiale ale misarii
condamnau cu atât mai aspru politica de intelegere a lui Tudor
cu Turcii, cu at Poarta declarase printr'un firman hotärirea
sa de a curdta tara de fAatorii -de rele si de a extermina din
aceste provincii pe toti oamenii infernali" care s'au strâns in jurul
lui Tudor si Ipsilanti 2 Refuzul apitanilor de -panduri de a-si

Lorga:Popescti, p.
T
202; R-aybaud p. 232-233.
2 Ilie Potino, P. 144.

www.digibuc.ro
296 SFARSITIIL 1III TUDOR VLADIKIRESCII

urma eful in politica in care acesta se angajase, consuma ruptura

intre Wire i comandantul ei i pecetluia soarta lui Tudor.
acum intelegem furia cu care Tudor a incercat sa. se ras-
bune pe cäpitanii care i-au stat impotrivä i uciderea lui Ioan
Urdäreanu. Mihai Cioranu, care a fost de fatä, poveste§te astfel
intâmplarea; Inaintea chio§cului, in care statea Tudor, la vreo
trei-patru sute de pa0, pe o muche de deal, se afla un Or de sälcii.
Tudor, care nu putea uita afrontul celor patru cäpitani, avu ideia
cà acele salcii ar putea servi la planul sau" de razbunare.
Era in amurgul särii ; din afara portii, la stânga, lipit
de zidul curtii, era un post care se ocupa de comandirul
artileriei 0 de aghiotantul lui Tudor pentru acea noapte,
pe care post sta mai sus arätatul comandir i aghiotant,
care in acel minut îí aprindea ciubucul, cand, fárà veste,
se pomene§te cu Tudor pe la spatele säu cere ciubucul,
zicând ca ar fi voit 0 el sa fumeze pentru putin.
Tudor, sara insa, dupà ce se impartea lozinca de
ofiterul de rand, avea de regulä sa viziteze tot lagärul §i sà
incerce sentinelele dupe la posturi dacà îi implinesc dato-
riile lor.
Dupa primirea ciubucului dela aghiotant, Tudor
porunce§te acestuia ca sä mearga dimpreunä cu dânsul spre
vizitarea posturilor, intrebând. unde sunt capitanii Oarca,
Cutuiu, Urdäreanu i Ienescu. Doi dintre ace§tia, cunoscând.
pe Tudor mai bine (Oared i Cutuiu) se ascunsera. Iar
Ienescu i Urdäreanu s'au infäti§at indata. Tudor, .plecâncl
cu dân§ii i cu mai multi cäpitani i ofiteri ai sad spre
vizitarea posturilor, raspunzând singur parola ce i se cerea
de sentinele, au ajuns la aratatele sälcii, unde acei cäpitani
au fost inconjurati de trupa uciderii, §i in putine momente,
capitanul Ionita Urdäreanu a fost i spânzurat de o salcie
dintr'acelea. Iar pe capitanul Iancu Ienescu cu mari rugä-
ciuni l-au scapat mai sus arätatul comandir i aghiotant.
Dupl departarea de câtiva pa.0 dela sälciile unde span-
zurase pe Urdareanul, Tudor a poruncit de a legat pe
Ienescu, zicand ea a doua zi va pune sa-i dea patruzeci to-
pora§e .04 va trimite la ocna. Tudor de acolo s'a suit iarä0
in chio§cul de deasupra portii".
In aceea0 noapte, dupä câteva ceasuri, capitanii in care
pandurii ii puneau toata nädejdea §i credinta, Vasile Crapatul
Barbu Urleanu, Vasile Ghehnegeanu, Ioan Cretescu i altii, s'au

www.digibuc.ro
 PRINDEREA £31 UCIDEREA LUI TUDOR 297

adunat la poartá. Prin lagär focurile Ind nu se stinseserä ; sol-

datii îi fierbeau mämäligile i îi frigeau carne sau ce aveau de
mâncat". Din intâmplare, douà din acele focuri ardeau chiar
inaintea sälciilor, unde fusese spânzurat Urdäreanu. Dela poartä
unde era postul aghiotantului, Mihai Cioranu, i al comandirului
artileriei, Cacaleteanu, i unde se aclunaserä cápitanii se vedea
la lumina focurilor caclavrul lui Ionitä Urdäreanul, spänzurat
de salcie. El era de o staturä robustä, in cea mai frumoasä varstä
a junetei sale, cu un pär galben ca beteala, care ajungea la ge-
nunche, si de o frumusete nespusä. Cu aceastä moarte grabnicà
färä cercetare se däduse cel mai urit exemplu. celorlalti capi
de pand.uri". La aceasta se adaogä moartea pandurilor ucisi intre
Bucuresti i Golesti i faptul eä Urd.äreanu era rudä cu cei mai
multi dintre dpitanii care se adunaserä la poartä, mâhniti de
moartea tovaräsului lor i revoltati impotriva lui Tudor 1
V. PRINDEREA 5I OMORIREA LUI TUDOR
Izvoranu adaogä cá, dupà ce slobozirà dela moarte pe Iene
Ienescu, se strânserd polcovnicii i dpitanii la Hagi Prodan
spuserä d nu mai primesc pe Tudor de coma ndir al lor. Hagi
Prodan le zise : Dati inscris !" sezurä i facurä inscris iul iscä-
Erb: toti polcovnicii i dpitanii i Il detera in mâna lui Hagi Pro-
dan". Hagi Prodan trimise cu acest inscris un orn la Iordache 2.
Dupà altá versiune, Macedonski insusi ar fi plecat la Iordache
sä-1 informeze de dispozitiile cápitanilor.
Hagi Prodan i Dimitrie Maced.onski, care urnaäreau mai
de mult actiunea tot mai independentä a lui Tudor, se aflaserä
in noaptea aceea, in casele cele mari din läuntrul curtii. In timp
ce dpitanii se jeluiau de Tudor dtre comandirul artileriei i dtre
aghiotantul Cioranu, privind cu inversunare cadavrul Urclà-
reanului spânzurat de sälcii", se auzi bätând la poartä dinläuntru :
era Maced.onski. La porunca lui Cacaleteanu, sentinela deschise
Maced.onski iei tragând un cal alb dupá sine. El intrebá pe d-
pitani dacá e adevärat di Tudor a spânzurat pe Urdäreanu. C6-
pitanii Ii arätarä cadavrul ce se vedea intre focuri. Atunci Mace-
donski i-a fácut prosti cá suferà asemenea procedee i le-a d.eclarat
cà pandurii sunt impotriva lui Tudor si ca aceia care vor rämâne
cu dânsul vor pieri cu dânsul. Revoltati de uciderea lui Urdá-
reanu, cApitanii räspunserä d sunt gata sä prirneasd poruncile lui.
Iorga-cioranu, p. 293-294 ; Iiie Itotino, 9. 144.
2 Iorga-Izvoranu, p. 372 373 ; Ilie rotino pag. 144-145.

www.digibuc.ro
298 f3FAIIKTUL WI TUDOR VLADIMIRESCIT

Cu acest raspuns hotaritor" 1, Macedonski se aruncà pe cal

disparu in intunericul noptii. Capitanii se facura §i ei nevázuti
iI intr'un ceas, rasturnarä. situatia. Pandurii care avean misiunea
sa päzeasca lagärul dinspre Turci i dinspre Greci se transfor-
mará in paznici ai lui Tudor, care dormea sus in foi§or, farä
sà banuiascä. nimic din ceea ce se pregatea in jurul lui. Cioranu
pretinde ca, impreung cu C-acaleteanu, a incercat toatä noaptea
sa comunice cu Tudor 0 sa-1 previna, dar n'au izbutit, fiindca
chiar i sentinelele a§ezate la ua lui erau hotärite sa tragä dacá
ar fi incercat sá iasá din chio§c inainte de ziul. Mu lt mai probabil
e ca le-a fost fried, atât de pornite erau spiritele i atat de generala
Domnul Tudor" era prizonierul propriilor sai panduri
condamnat, inainte de a fi fost predat lui Ipsilanti, de toDi aceia
care au crezut in cuvantul lui de izbävire §i pe care el i-a päräsit
pentru un vis de§ert de marire personala.
A doua zi dimineata, 21 Mai, ie§ind in fata lagarului, Tudor
a fost imediat inconjurat de capitanii sai. Descoperit-a ceva neo-
bi§nuit in atitudinea lor sau reflectia din timpul noptii i-a schimbat
sentimentele, destul ca, vazâncl. cadavrul lui Urdäreanu, a dat
ordin sà fie dat jos din §treang i ingropat la biserica cu onoruri
ostä§e§ti. Inca inainte de savar§irea ceremoniei au sosit capitanii
Iordache, Farmache, Deliba§a Mihali i Ghencea, cu vreo douä.-
zeci §i cinci de Arnäuti, 0 au urcat in chio§c la Tudor. Aci, dupa
ce i-au amintit ajutorul pe care i l-a dat Eteriei i jurämantul de
credinta pe care l-a calcat, Iordache a intrebat pe Tudor cu ce
drept a spânzurat pe Urdareanu i douazeci §i cinci de panduri
dela Bucure§ti pana la Gole§ti ? Tudor i-a räspuns ca se afrà
cu sabia sa in patria sa". Iordache l-a intrebat apoi de ce a trimis
carti la Turci §i, la cererea lui Tudor, a aratat scrisorile ad.resate
pa§ei din Silistra prin Boranescu i alte scrisori trimise chiar dela
Gole§ti lui Chehaia-bei. Tudor nu tagadui ca a trimis acele scri-
sori, dar spuse ea' va da socoteala de faptele sale când va trebui
cui va fi In drept sa i-o ceara.
Capitanul Iordache ie§i atunci in fata taberei i. arata capi-
tanilor i pandurilor scrisorile lui Tudor, spunându-le ca Tudor
voia sa-i dea pe mainile Turcilor ca sä-i omoare pe toti. La sfar§it
Ii intrebá pe cine vor comanclir, tot pe slugerul Tudor Vladimi-
rescu sau pe gospodarii Macedonski i Hagi Prodan. Cäpitanii
pandurii, pro§ti i suparati pe nechibzuita asprime a lui Tudor,
au inceput sa strige toti inteo grasuire Ba pe gospodar Mace-
1 Iorga-Cioranu, p. 294.

www.digibuc.ro
 PRINDEREA $1 IICIDEREA LUI TUDOR
299

pe gospodar liagi Prodan ! Iar pe slugerul Tudor nu-1

mai voim".
Atunci 6-Titan Iordache, intrand la Tudor, i-a cerut ar-
mele. Tudor, vazandu-se parasit chiar de ai sal, a dat armele".
Apoi a urcat pe un cal strain, ai cärui dArlogi li tinea Ghencea
inconjurat de Arrauti, a pornit spre Pitesti.
Dupa o ora, porni i armata lui Tudor, in frunte cu Mace-
-donski. Mihai Cioranul a-fost trimis inainte sä ceara lui Iordache
-dispozitii de incartiruire. In casele lui Iancu Mavrodol din Pi-
testi, unde statea Iordache, Cioranul spune ea a zärit intr'o
camera pe Tudor sezând pe un pat, sub paza lui Ghencea, in timp
ce Iordache se plimba prin oclae. Cioranul pretind.e a fi auzit pe
-Tudor spunand : ce vreti dela un orn pe care, dupä vicleniile
ce ati urtnat, ati intors chiar ostirea lui de 1-au dat in mAinile
voastre, voi, oameni Third capataiu i straini cu totul de aceasta
Ganditi-va singuri voi printfaceasta la ce capätaiu o sa
ieiti? Vieti sa ma omorAti ? Eu nu ma tern de moarte. Eu am
infruntat moartea in mai multe rânduri. Mai inainte de a ridica
steagul spre a cere drepturile patriei mele, m'arn imbracat cu
-catnap. mortii, Turcii sunt in tara, dar nu sunteti in stare si nu
-veti fi niciodatá a va bate cu dânsii cu isprava".
A. doua zi dimineata, Tudor fu pornit, prin Câmpulung,
la TArgoviste, inteo cäruta de posta, cu un Arnäut inarmat la
spate, si alte trei sau cinci carute cu Arnauti in nrma. La Tar-
zoviste, unde a intrát pe un cal pröst, cu picioarele legate sub
burta calului, fu inchis in vechea Mitropolie i dat in paza lui
Vasile Caravia. Pentru a-1 judeca, Ipsilanti a format un tribunal
-de niste boeri ce se ziceau pamânteni, ca Geartol i alii. Dar
de teama ca pamantenii sa nu se räscoale i sa-1 libereze, Ipsilanti
a poruncit lui Caravia de 1-au omorit noaptea, in taina, pe malul
iazului ce curge pe laugh' ora i i-au aruncat cadavrul intr'un
put de langa gradina Geartol" 1.
Dupa marturia unui contemporan care a vazut cu ochii
lui când. 1-au scos (pe Tudor) din lanturi si 1-au dat in maim lui
Vasile Caravia", Tudor ar fi fost impuscat in ziva in care a fost
adus la Targovi§te, la trei sau patru ore, dupa înserare. Am
Iorga-Cioranu, P. .297-298; Potino p.153; Lauren-
o n, 167.
Naum 17trâ mule e anu vede in moartea lui Tudor pedeapsa lui
Dumnezeu. Glleorgache i Parmache, prinzindu-1 cu viclesug la Pitesti, l-au
Irimis legat la Târgoviste ì acolo, judecandu-1 Ipsilante dupl pravila sa ca pe

www.digibuc.ro
300 srilleSTIIL WI TUDOR YLADIMIRESCII

auzit cei ce ne aflam in curte dou'd detunâturi de pu§c51, spre odaia.

lui Caravia, ce era in fundul curtii Mitropoliei uncle §edea í egu
menul Chiril. A doua zi de dimineatá s'au svonit in toatà curtea.
Mitropoliei c'au impu§cat pe Domnu Tudor Vladimirescu i cg. 1-ar
fi asvârlit In taing intr'una din umblätorile de sus (din fund) ale-
Mitropoliei" 1.
Tribunalul instituit de Ipsilanti condamn5. pe Tudor la.
moarte, pe baza articolelor 3, 7, 8 din codul justitiei militare aL
Eteri§tilor, pentru pârâsire de drapel, legAturi cu inamicul si cons
piratie secreta impotriva Eteriei 2. Dacá se admite, i cred ca
nici un cercetátor informat nu mai poate azi refuza sa admit5., câ_
Tudor a fâcut parte dinEterie, cA a pornit mi§carea sa din initia
tiva i cu ajutorul Eteriei i ca, in calitate de membru al acestei
societâti, era obligat sâ-i respecte legile, cum a jurat in mai multe
rânduri, nu se mai poate arunca asupra E teriei acuzatia cä a
uds pe Tudoz prin tildare. In fond Tudor, ca i Ipsih nti de
altfel, au fost victimele ace1ora0 fatalitIji inexorabile care
lipsit pe amândoi de conditiile esentiale de succes pe care
?si iaserg. .

un cAlcAtor de jurtimAnt cu deslegarea unirii in faptele tAlhäresti, 1-au omorit

la 17 Mai" (Bis. ort. rom. XIV, p. 429). In fata primejdiei de a fi prins infra-
doi dusmani, Ipsilante a dat ordin lui Iordache sA pima mina pe Tudor 0 0.-1.
aducl la Targoviste. PArIsit de ai sai, Tudor a fost arestat la Golesti I dua.
cAlare la TArgoviste, prin CAmpulung, uncle a fost judecat dupA statutele Ete-
nei i condamnat la moarte, de o comisie de boeri prezidati de Vasile Caravia.
Ipsilante confirmA sentinta" (N. I org a, La révolulion grecque sur le Danube-
Buletin de l'Institut pour l'étude de l'Europe sud-orientale VIII (192n) p. 98).
Vestea cA Tudor Vladimirescu a fost condamnat militAreste i executat fn
Curtea Mitropoliei din TArgoviste, la 7 Iirae, din ordinul lui Ipsilanti, se con-
firma. Corespondenta lui cu comandantii turci de pe marginea Dunlrii a fost inter-
ceptatA i prezentatA lui Ipsilanti care 1-a considerat i tratat ca trAdAtor".
(P 1 eisc hhac kl cAtre Metternich, Sibiu, 16 Iunie 1821, R ur mu z aki-
N is t o r, XX, p. 643).
1 G. P o s a, Omorirea lui Tudor Vladimirescu dupd tarturia usui con-
tepuporan (Curentul, 21 Februarie 1944). Martorul -contemporau e PArvu Mesu-
nescu i mArturia s'a pAstrat printre hartiile maiorului Dimitrie Papazoglu.
AIi autori, ca Pilimon (II 167) i Raybaud (I 236) sustin el Tudor
a fost omorlt f ArA judecatI. DupA DArzeanu, Tudor a fost pus la popreali",
odaie din Curtea Mitropoliei din TArgoviste i cereetat cu scumptitate" de Vasile
Caravia si de alti patni orAnduiti, care 1-au silit a mArturisi, cu desAvissire, ate-
au lucrat spre aducerea Turcilor in tarA si tot planul ce a avut, precum i scri-
smile sale (ce) se prinseserA de cAtre serdarul Iordache. i atunci, dupl examenul .
cercetAtorilor, a poruncit principiul Ipsilante ca sa-1 omoare, chinuindu-1 asupra.
uciderii ca sA-si mArturiseascA averea" (I orga-D An z e an ti) p. 85. Ray-
baud scrie a nu s'au gAsit decAt patru talen asupra lui Tudor.
2 Aricescu II, p. 14o-141; Potino, p. 152.

www.digibuc.ro
 PRINDEREA131 UCIDERRA LUI TUDOR 301

De altfel, dacá Tudor ar fi scäpat de räsbunarea Eteri§tilor

ar fi avut soarta lui Bimba§a. Sava, care a jucat acela§i joc ca
Tudor §i. a impins politica de colaborare cu Turcii pânà la urmä-
rirea i exterminarea Eteri§tilor din tarä. §i care, drept räsplatä,
a fost omorit in mod perfid la cartierul lui Chehaia-hei, impreura
cu Deliba§a Mihali §1. Aga Ghencea.
Soarta lui Tudor a fost pecetluitä din clipa când a sacri-
ficat cauza täränimii pentru a se invoi cu boerii §i a rupt cu
Eteria pentru a se intelege cu Turcii. Contemporanii au intre-
zárit clar acest lucru. Väzându-se päräsit de ai säi, scrie Cio-
ranu, Tudor a dat armele" lui Iordachel. La 18(30) Mai, deci cu
trei zile inainte de arestarea lui Tudor, Udritzki raporta din Bu-
cure§ti cl Tudor era päräsit de aproape toti tovarbi§ii säi i astfel
serios anlenintat de Ipsilanti 2. De altfel proslävitorii lui Tudor
nu 1-au putut disculpa decât cople§ind poporul care s'a increzut
in cuvintele lui i 1-a uimat 3.

Cu toatà defectiunea §efului ei, mi§carea lui Tudor Vladi-

mirescu a läsat urme adânci §i trainice in sufletul poporului. Mu. lt
timp dupä moartea lui, pandurii au refuzat sà creadá cä. Tudor
a fost ucis de Greci. Ei spuneau cä a fost trimis in Rusia spre a
se desvinoväti inaintea tarului 4 §.1 nu se indoiau cä. odatä se va
intoarce, tare §i mare, pentru a inaptui ceeace fägäduise :
Sit goneascd dintre noi
pe Turd i pe ciocoi 5.
rapt curios, autonil acestui zvon pare a fi fost Ipsilanti
insu§i. Intr'un sac de scrisori care apartinuse probabil lui Iordache
§i care fusese gäsit in Iulie 1821 de un soldat turc, s'au descoperit,
intre altele, douà scrisori ale lui Ipsilanti cätre Iordache prin
care primul asigurä pe al doilea c5; Tudor Vladimirescu n'a fost
executat prin el, ci trimis in Rusia . Scrisorile lui Ipsilanti con-
firmä astfel versiunea dupä. care Iordache ar fi cenit §efului säu
suprema indulgentä pentru cApetenia pandurilor.
Iorga-Cioranu, p. 297.
2 1-Iurmuzaki-Nistor, XX, p. 635.
3 N. Iorg a, Domnul Tudor" p. 150-151. E o vesnicä pata pe
oastea lui ca nimeni nu se ridicä spre impotrivire".
4 Iorga-Popescu, p. 216.
5 In textul lui Aricescu, in loc de Turci, e Nemti", ceeace n'are nici
un sens.

www.digibuc.ro
302 SFAIIZITIIL LIU TUDOR VLADIMIRESCII

Armata lui Tudor a pornit din Pite§ti spre Craiova sub co-
manda celor trei gospodari", Hagi Prodan, Macedonski 0 Ale-.
xandru, cu trei tunuri mici. Materialul de râsboi, adicâ trei tu-
nuri mari, munitia, proviziile §i celelalte efecte au rámas la Pi-
te§ti, in grija câpitanului Iordache. Ajungând la Olt, comandantii
oOirii auzirà c'à la Drâgâ§ani se aflä un corp de 3000 de Turci ;
ei se.indreptarg intfacolo 0- astf el furà angajati in bâtAlia dela
DrAg4ani, unde corpul lui Oarcâ avea sá poarte, impreunä cu
mavrofofii, tot greul luptei.
Dupá dezastrul dela DrAg4ani, Hagi Prodan fänit 0 Ma-
cedonski s'au tras la Tismana, iar pandurii s'au imprá§tiat pe
la casele Mr, unde aveau sä fie urmAriti 0 de autoritâtile româ-
ne§ti 0 de cele turce§ti pentru participare la rebeliune.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUI, XIV.

INTRAREA TURCILOR IN TARA $I LICHIDAREA MISCARII

ETERISTE
In =ma discutiilor cu Rusia, Turcii au fâcut o chestie
de prestigiu din ocuparea militará a Tärilor ROmâne§ti. Curâ-
tind tara de rebeli, ei au voit s5.-0 afirine autoritatea asupra Prin-
cipatelor i independenta fata de Rusia. Ocupatia Principatelor
a devenit astfel o problemä internationalá, care nu s'a rezolvit
decât cu restabilirea domniilor pâmântene i cu evacuarea tru-
pelor turce§ti.

I. INTRAREA TURCILOR IN TARA

Turcii au intrat in tará, la 1/13 Mai, prin trei parti : pri-
mul corp, sub comanda pa§ei din Bráila, Iusuf Percofciali, din
Brg.ila in Moldova ; al doilea, corpul seraschierului Selim Mehemet
dela Silistra, prin Giurgiu i Cbi1ära0, in Muntenia ; al treilea,
dela Vidin, Ada-Kal6, Loin Palanca i Rahova, prin Calafat
Bechet, in Oltenia, sub comanda lui Dervi§-Pa§a din Vidin, la
care s'a aláturat i remimitul cârjaliu, Cara-Seiz, cu I5oo oámeni 1.
Selim Mehemet orândui comandant suprem al o§tirilor
turce§ti din Tara Româneascá pe Cara-Ahmet Efendi, Chehaia-
beiul säu, trimise direct spre Bucure§ti. In acela0 timp porni,
cu corpul fratelui sblu, Chehaia-beiul pa§ei d.ela Giurgiu, pentru
a se uni cu corpul dela Silistra. Aceste douâ corpuri aveau 10.000
soldati de infanterie, cu artileria lor, I 4.000 cáräreti. Dervi§-
Pa§a dela Vidin trimise in Oltenia 6.000 de soldati, in afara de
detapmentul lui Cara-Seiz.
Iusuf-Pa§a intrá in Moldova cu im corp de 6.000 de oameni,
1 Ilie otino, p. 126-140, 165,

www.digibuc.ro
304 INTRAREA TURCILOIt IN TARA

cäläreti i pedestri. Trecând prin Galati, el nimici detasamentul

de soldati greci care se concetrase acolo 0 care, sub comanda
câpitanului Athanasie, s'a apârat cu vitejie, trecu prin sabie o
parte din populatie i dâdu foc orasului de nu mai râmase decât
localul vice-consulatului austriac. Dela Gal4i, armata turceascä
se impârti in douä coloane, dintre care una, sub Cioban-Oglu,
se indreptä spre Focsani, iar a doua, sub Iusuf-Pasa insusi, spre
prin Tecuci i Barlad.
Intr'un firman adresat caimacamuiui, Mitropolitului, epis-
copilor, egumenilor i boerilor Tärii Românesti, Poarta declarä
cä a trimis ()stile sale din Rumelia si Anatolia, la cererea boerilor,
ca sä. curete tara de rebeli i s restabileascâ obsteasca linite
sigurantr. Firmanul adaugä c otile otomane au poruncl
sà nu se amestece decât in därápAnarea i prâpâdirea insur-
gentilor si a reaseza obsteasca 1inite si a despârti pe cei asupriti
de asupritori" 1. Autpritâtile locale, in frunte cu caimacamulNegri,
erau, invitate a coopera cu. autoritätile militare pentru atingerea
acestui scop. Un firman identic a fost adresat ocârmuirii mol-
dovenesti 2. a
Invocând ceterea boerilor i limitând. misiunea armatei la
restabilirea ordinei si la pedepsirea vinovatilor, Poarta tinea
seamä de reclamatiile ambasadorului rus i lua mäsuri de pre-
cautiuni pentru viitor. Dar justificarea cu cererea boerilor nu mai
putea fi sustinutä de vreme ce, inc6, deia io Aprilie, boerii ocâr-
muitori din amândouà Principatele au cerut sá nu se trimitä trupe
pentru a evita aceastá calamitate, au fâcut apel la interventia
Austriei i Rusiei 3. Dar Poarta fâcuse o chestiune de prestigiu.
din urmärirea apostatilor i, pentru a rázbuna mácelul Turcilor
dela Iai si Gal4i, n'avea sà tinä seamá de niciun sfat si de niciun
avertisment.
La 13/25 Mai, corpul principal de sub comanda lui Cara-
Ahmed. ajunse la Obilesti, jumâtate distantá intre CAlârasi
Bucuresti ; a doua zi, corpul dela Giurgiu era la Copâceni, la o
depârtare de patru ore de capitalá. Când. trupele turcesti au ajuns
la CAtelu, la 16/28 Mai, spâtarul Mann i aga Nicolae Golescu,
insotiti de reprezentantii 'clerului i ai breslelor, au iesit intru
intâmpinarea lui Chehaia-bei i i-au inchinat Bucurestii 4. DIIIA
orga-D Arzeanu, p. 287-288.
C. Erbiceanu, Mitropolia Moldovei, p. 97-98.
3 Hurmuzaki, X, p. 565-566.
4 Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 634.

www.digibuc.ro
 INTRAREA TI7RCILOR IN TARA 305

ce a trecut cu escorta sa prin oras, Hagi-Ahmet asezat ta-

bära la Colentina, ur2e s'au dus consulul Prusiei i agentii con-
sulari ai Austriei i Rusiei sà-1 salute. Apoi a luat o serie de mä-
suri de ordine. Mitropolia i mändstirea Radu-Vodä au fost ocu-
pate cu trupe turcesti. Populatia a fost invitatá sá predea toate
armele. Soldatii turci care se dáduserä la jafuri au fost spânzu-
rati sau trasi in tepe 1.
Cara-Ahmed. Efencli nu zäbovi cleat zece zile la Bucuresti.
La 25 Mai, el pomi cu 5.000 de cgläreti i 4.000' de pedestri
spre Târgoviste, ca sà-1 alunge pe Ipsilanti. Un detasament grec,
sub comanda lui Colocotroni i Orfano, a cäutat sä-i taie drumul
la Nucet, dar a fost bätut i imprästiat mai nainte ca Ipsilanti
sä-i fi putut veni in ajutor. Aceastä infrângere a determinat pe
Ipsilanti sä se retragä cu toatä oastea sa dela Târgoviste la Râm-
nicul-Valcii, unde pretindea cä se va putea apära mai usor si de
unde, in caz de infrângere, va putea ajunge mai repede la granita
Transilvaniei 2.
Armata greceascä fu impärtitä in douä coloane : una, sub
of dinele lui Duca, fu indreptatä prin Gäesti spre Pitesti ; a doua,
sib comanda lui Alexandru Ipsilanti însui, o lug pe un drum
de douä sau de trei ori mai lung, peste munti i präpästii", peste
Câmpulung, unde se afla fratele sdu Nicolae, spre Pitesti 3. In
drum, dipeteniile primei coloane, Duca, Manu i altii, 0-au pä-
räsit trupele si au fugit in Transilvania, ceeace dovedeste cà ade-
värata intentie a lui Ipsilanti, când a ordonat retragerea spre
Râmnic, nu era de a cäuta o mai bunä pozitie de luptà, ci de a se
apropia cât mai mult de granita Transilvaniei. Cei mai intimi
colaboratori ai sài o stiau sau o bänuiau i i-au luat-o inainte.
Ipsilanti läsase la Târgoviste lucrärile de apärare intacte, maga-
ziile pline de provizii, un mare numär de vite mari i mici,
toate pregätirile la care se lucrase douà luni i pentru executarea
cärora populatia judetelor invecinate fusese coplesitä de corvezi
rechizitii, de ce ? Ca sà mute teatrul de luptä intr' o regiune,
prin nimic mai avantajoasà, din punct de vedere strategic decât
Targovistea, i unde nim'c nu. era pregait ?
La 29 Mai, a doua zi dupä plecarea lui Ipsilanti, sosi la Tar-
1 I. Nistor, Tudor Vladimirescu Slánta Alianfd, p. 23.
Ilie Fotino, p,. 154 162 ; N. Iorga, Izvoarele contempo-
vane (Relatia lui Dârzeanu, pp. 94 97 ; a lui Cioranu, j p. 306-310) ; G. G.
Geryinus, op. cit. I, pp. 202-206.
3 Iorga-DArzeanu, p. 301.

www.digibuc.ro
306 INTRARNA TURCILOR IN TARA

gCwi§te Chehaia-bei i, pentru a feri populatia de jafuri, îi a§ezá

tabära in afarä de ora§. Aci i se infäti§arâ Bimba§a Sava, Deli-
ba§a Mihali i Buluc-ba§a Ghencea, cu o mie de Arnsauti. Con-
form intelegerii lui Sava cu Turcii, ei venirá sá se inchine i sá
se supunä. Chehaia-bei Ii primi cu bunávointâ, le orândui sold&
tainuri incorporä in armata sa. Pentru dovedi zelul,
Sava porni cu Arn Autii s'aii i cu o ceatbi de Turci in urmArirea
lui Ipsilanti, ajunse in judetul Muscel o ceatä de Greci care nu
putuse trece Dâmbovita uniflatà de ploi, fâcu vreo 20 de prizo-
nieri, ii decapitá 0 se intoarse cu capetele lor la Târgovi§te.
Informat de c6tre Sava de mi§carea trupelor lui Ipsilanti,
Chehaia-bei pomi in grabâ.' spre PAWL Dar la Gäe§ti Il ajunse
curierul pa§ei din Silistra care-i ordona sà treacá comanda lui
Salif Efendi, silictarul (adjutantul) numitului pa§ä, §i sà se in-
toarc5. la Bucure§ti.
Astfel Ipsilanti avu timp s'ä se uneasa la Pite§ti C11 Ior-
dache Olimpiotul, cu Hagi Prodan, cu Macedonski §i cu restul
armatei lui Tudor Vtadimirescu i sà: treacg Oltul cu toatá armata sa.
- LUPTA DELA DRAGA5ANI
Cea mai mare parte a Olteniei fusese deja ocupatä de Turcii
dela Vidin. Dar cetele de Eteri§ti, sub comanda unor §efi energici,
au opus o vie rezistentä §i n'au cedat decât pas cu pas terenul.
Prime le trupe turce§ti care debarcaserá la Cleanov au fost deci-
mate 0 impr4tiate. Aceia care au scäpat cu fuga au fost prin0
dezarmati de loan Solomon la Ceret. Un prieten al lui Miha-
loglu, Zotu, tinu piept, lângâ. Caracal, mai multe zile unui deta-
§ament turc. Apoi, pe punctul de a fi cople0t de numärul supe-
rior al inamicului, se retrase la Zevedeni, situat la Nord de Dr4-
01§ani, unde se uni cu Solomon 0 cu Mihaloglu, care de asemenea
se reträseserd spre Nord.
La Zevedeni, ei furà atacati de un corp de 3.000 de Turci
dupá o frumoasl rezistentà, furä invin0 §i imprâ§tiati. Solo-
mon §i Mihaloglu trecurá la Sibiu, iar Turcii se instalarà in raâ-
nâstirile care apä'rà intrarea vAii Oltului dinspre Sud, in er-
bäne§ti, Strâ.je§ti, Stänce§ti §i Mamul.Când sosi Alexandru Ip-
silanti la Râmnicul VAlcii, cu 4000 de pedestri i 2500 cäläreti,
Turcii erau instalati in pozitii solide i u§or de apärat.
Pentru a nu da rágaz lui Chehaia-bei, care venea in urma
sä se uneasel cu trupele lui Dervi§-Pa§a, care luaserà pozitie
lângâ. Dräg4ani, Ipsilanti se hotäri sh' atace. El trimise inainte

www.digibuc.ro
 LIIPTELE DELA DRAGA3ANI 307

pe Iordache Olimpiotul i pe Vasile Caravia cu trupele lor sg

izbeascg pe Turci la fatä" ; alte trupe, dintre care una sub co-
manda lui Anastasie, fura a§ezate in dreapta i in stânga pe ni§te
ingltimi, ca sg atace in flancuri. Batalionul sacru, format din vreo
300 studenti neexperimentati, fu a§ezat in centru. Ipsilanti, cu
rezerva, fäcea pe generalismul sau fertmare§al, stand la o dis-
tang foarte mare de teatrul luptei, ca nu care cumva sa-1 ajunga
vreo ghiulea sau vreun glont" 1.
Planul era ca, in zorii zilei, armata greceascä sg atace ma-
ngstrirea Serbäne§ti, uncle o parte din Turci erau mnchii, iar
dandurii, ocolind pozithle turce§ti, sg le taie drumul spre Cra-
iova. Dar se vede cà Turcii au prins de veste §i au atacat deta-
§amentul lui Anastasie. Fiind respin0, au dat foc Dragä§anilor.
Caravia crezu ca Turcii se retrag i porni atacul, fära sa mai ting
seamg de ordinea de bataie stabilitä. In fruntea batalionului
sacru, el atatá mangstirea erbäne§ti. Dar Turcii ii impresoarä
0 IAA/11nd asupra lor cu toatg indrazneala, au facut mare pr5.-
pad.enie, incat dintre mavrofori pu.tini au rgmas". Trupele de
rezervä, in loc sg sara in ajutorul trupelor ce se aflau in pericol,
o luarg la fuga, tarând cu ele §i pe Alexandru Ipsilanti pang la
Ramnic. Data. Turcii nu i-au urmarit, meritul e al lui Iordache
Olimpiotul care, cu Arngutii säi i cu pandurii lui Ion Oared',
a navalit in foc §i a silit pe Turci sá se intoarta in mangstiri.
Lupta dela Dragä§ani (7/19 Iunie 1821) 2 pecetlui cariera
revolutionara a lui Ipsilanti. Cuprins de groaza 0 de desngdejde,
amenintat nu numai de Turci, ci 0 de propriii säi soldati care,
banuindu-i intentia de a fugi, Ii tineau calea cereau solda, el
s'a refugiat in mânastirea Cozia, unde a stat trei zile cu sträji
pazä indestuld", pang i-a venit autorizatia de a trece in Tran-
silvania. In drum spre Turnu-Ro§u, resturile armatei sale
7.000 soldati, spune Chiriac Popescu care era printre ei s'au
tinut de el, amenintandu-1 cu moartea data nu le plate§te leafa.
Ca sa scape de ei, a recurs la una din obi§nuitele sale stratageme :
a argtat o scrisoare pläsmuitä, pe care pretindea cá ar fi primit-o
dela comandantul armatei austriace din Sibiu 0 in care se spunea
cä Austria a declarat rgzboiu Turciei 0 a trimis lui Ipsilanti §ase
regimente de hrsari, cu tunuti i munitii din bel§ug. In timp
ce se acea slujba de multumire lui Dumnezeu, Ipsilanti fu the-

1Iorga-Cioranu, p. 307.
2 N. Iorg a, Izvoarele cantemporane, rp. 220-223.

www.digibuc.ro
308 INTRAREA TURCILOR IN TARA

mat prin stafetà de comandantul carantinei austriace si trecu

granita cu Lassanis cei doi frati ai säi.
Dar Ipsilanti nu s'a multumit sä-si päräseascä, in chip
la§ si trAdátor, armata ; el a crezut cá se poate späla de infamia
dezertärii aruncând räspunclerea insuccesului säu asupra fo§tilor
säi tovaräsi de luptä. De indatä ce s'a simtit in sigurantà pe pà-
mântul Austriei, el a lansat un ordin de zi, antedatat dela Râmnic,
8 Iunie, in care trateazä pe membrii ostirii sale de Iasi, frico§i,
turme de norod" care i-ar fi räpit chiar §i gloria de a fi cäzut in
Alergati la Turci, continua el, sdrutati mâinile lor...
robia cu vieáta voasträ, cu onoarea femeilor si a copiilor
vostri !"
Dar blestemul acesta I-a ajuns intâiu pe el. Austriacii, in
loc sä-1 trimitá in Grecia, cum spera el, I-au inchis in fortäreata
dela Munkács. In 1823 a fost transferat, la cererea mamei sale,
in inchisoarea dela Theresienstadt, de unde n'a scäpat cleat in
1827, la interventia tarului Nicolae I. In anul urmátor, a murit
la Viena, in vârstä de 36 ani.
Resturile ostirii lui s'au imprástiat in toate pärtile. Vreo
opt sute au depus armele si au intrat in carantina austriacä dela
Turnu-Ro§u. Hagi-Prodan si Macedonski, pe care Austriacii
au refuzat sä-i primeascä, s'au tras spre Tismana. Farmache si
Iordache s'au inchis la Curtea-de-Arges.
Dintre pandurii fäcuti prizonieri in cetätile din Oltenia si
in luptele din munti, câteva sute au fost trimisi la Constantinopol.
inchisi in Bagno". La cererea Domnului Ghica, ultimele
douä sute au fost eliberati la inceputul anului 1823 si predati
capuchehaiei Domnului care i-a repatriat ! Fratele lui Tudor
Vladimirescu, Papa, si Ghitä Haiducul au fost si ei trimisi la
Constantinopol, unde li s'a pierdut urma. Alte patru cApetenii
de panduri au fost decapitate la Viclin. Ceice s'au putut intoarce
acasä au avut de suferit tot felul de persecutii din partea auto-
ritätilor locale. In Iulie 1826, cinci dintre tâlharii apostati sunt
trimisi la ocná". Ghitä ce-i zic Cutuiu, si Ion, dela Brosteni,
cäpitan de panduri, din porunca gospod s'au spânzurat". Altii,
ca Dumitru Rosul dela Boto§esti, jud. Mehedinti fiindcà au
fost intre apostati", dupà intrarea Turcilor, s'au fäcut haiduci 2.
Iorga-Darzeanu, p. 97
2 liurmuzaki-Nistor, XX, p. 684-811; Em. Virtosu, Actele
dep. Criminelion din BeicureVi. (Arh. Olteniei, Ian.Februarie, 1931, pp.
84-88).

www.digibuc.ro
 OMORIREA LIU SAVA 309

Cei mai multi dintre Etelisti au A.-tacit prin päduri panä ce foa-
mea i-a scos in calea Turcilor i i-a pierdut 1
Mai multi Arnäuti s'au strâns in jurul egumenului sârb
Ivanciu i s'au adapostit o pozitie fortificat5, in Valea Muerii,
lânga Rucär, unde au tinut mult timp piept Turcilor. Dupä ce
au isprävit munitiile, au trecut granita la Bran. Dar granicerii
austriaci 1-au predat pe Ivanciu Turcilor, care I-au trimis la Cons-
tantinopol, uncle a fost executat 2
Ultimele cete de Greci din Muntenia au fost urmarite.
nimicite de Sava 0 de Hassan-bei. Siricoglu, adjutantul pasei
din Silistra. Prizonierii erau legati i frimi0 lui Chehaia-bei la
Bucuresti, care-i &Idea pe maim calaului sau îi expedia la Silistra,
uncle aveau aceea0 soarta. Cel mai odios episod al acestei goane
dupà fostii tovarasi de luptá s'a petrecut la Cozia. Aflând ca
silanti s'a oprit in acea mânästire mai multe zile, Sava s'a dus
sà vada daca n'au mai ramas Greci i Arnauti acolo si a 0:sit
manastirea intarita de Serdarul Diamandi, care se inchisese in
ea cu 7o de Arnäuti. Turcii i Arnautii lui Sava o impresurard.
Dar manästirea avea ziduii groase i douà tunuri läsate de Ipsi-
lanti. Asediul se arata deci lung si anevoios. Atunci Sava recurse
la un viclesug. El promise lui Diamandi va respecta vieata
si familia, clack' va depune armele. Diamandi i toata garnizoana
s'au predat, dar au fost aruncati in lanturi i, cu tunurile i cu
steagurile lor, au fost dusi la Bucuresti si de acolo la Constan-
tinopol, unde au pierit cu totii de streang si de sabie.
III. OMORIREA LUI SAVA
Dintre toate capeteniile Eteriei din 'psi le românesti n'a
mai famas In vieata decât Sava. Prin trädarea lui i prin zelul
cu care urmarise pe fostii sai camarazi de arme, el spera sá ob-
tina gatia i favoareg lui qhehaia-bei. Dar Turcii n'au uitat tra-
darea lui i nu i-au iertat-o 3.
Dup5. ce Sava si Silictar-bei au curatat toate judetele Tarii
Românesti de Eteristi 0, conform dispozitiilor lui Chehaia-bei-
au orânduit in toate orasele câte zece-cincisprezece Turci,
lorga-Chiriac Popescu, pag. 223-224.
2 Iorga-DArzeauu, p. 99.
3 N. I org a, Izvoarele Contemporane (Relatiunea lui Darzeanu, pr.
1o5 ; a lui Cioranu, j p. 314-320 ; a lui Izvoranu, pag. 375-381). Hur-
muzaki, X, p. 124. Rapoarte consulare engleze, III, p. 99.
N. Iorga, Acte i fragmente, IL tp. 738-740; Ilie Fotino,
p. 184-186.

www.digibuc.ro
310 INTRAREA TURCILOR IN TARA

cu titlul de be§lii, pentru mentinerea ordinei, Sâmbätä, 6/18 Au-

gust, s'au intors la Bucure§ti. Ei au descàlecat la Chehaia-bei
care s'a multumit sä le spunä : Bine-ati venit !". Trupele au fost
apoi impärtite pe la conacele lor. Bimba§a. Sava, Deliba§a Mi-
hali i Ba§-bulucba§a Ghencea au tras la casele lui Sava din ma-
halaua Tabaci, iar cei opt sute de Arnäuti ai lor au fost incar-
tiruiti prin mahalalele Olteni i Protopopul.
A doua zi dimineatä, cei trei §efi .de Arnäyti au fost poftiti
la Chehaia-bei, ca sä le facä cunoscut fiecArnia multurnirea
Inaltei Porti prin firmanurile ce i-au venit" 1.
Imbräcati in hainele lor cele mai scumpe, numai in firuri",
excortati de 25 Arnäuti dintre cei mai viteji, toti càlári, cele trei
cäpetenii de Arnäuti se indreptará spre casele logofátului stefan
Be lu din Podul Mogo§oaei. Chehaia-bei îi alese re§edinta toc-
mai in casele unde Sava, cu trei luni inainte, fácuse jurämânt
pentru-Eterie i inältase steagul libertätii Grecilor. Curtea era
plink' de Turci inarmati, adu0 ca pentru paradá. Sava, Mihali
Ghencea descAlecarä i urcará in sala de a§teptare, care era
plinä de orä§eni veniti pentru treburi, dar §i de soldati turci. Ei
se indreptará spre u§a camerei in care se' afla Chehaia-bei, dar
in clipa aceea furl doboriti färä de veste de focurile de revolver
ale Turcilor. Capetele lor furä täiate, iar corpurile lor aruncate
pe geam in curte.
Turcii invinuiau pe Sava 01 i-a trMat i mai ales cä i-a
in§elat. Anume, uneori fätärindu-se cu credintä §.1 cu supunere
care Inalta Poartà, alteori unindu-se cu apostatul Ipsilanti
aritandu-se intr'o gläsuire cu faptele aceluia, s'a me§te§ugit mai
in urmä §i prin arárie i s'a fäcut cä se intoarce iarä§i in slujba
Inaltului Devlet : cu toate acestea, abia dupà trecere de o lunä
s'a infäti§at cätre Chehaia noasträ, Hagi-Gheghen-Aga". In afarä
de aceasta, din scrisorile lui cftre Ipsilanti i cAtre Diamandi,
care au fost interceptate, s'a väzut cä declaratiile lui de supunere
propunerile lui de colaborare cu Chehaia-bei erau numai in-
§eläciune i fätärie". In sfAr§it, Turcii pretind cä, in casa lui Sava
s'au gäsit ascunse trei tunuri §i semnul de apostasie al lui Dia-
mandi 2. Chehaia-bei a declarat lui Udritzki cä uciderea lui Sava
§i a celor doi tovar4i ai säi s'a fäcut in urma unui ordin autograf

lIorga-Cioranu, p. 317.
2 Ordinul Papi dela Silistra cdtre Cheheia-bei prin care se justified moartea
lui Sava. Aricescu, II, pp. 105-108.

www.digibuc.ro
 MORI:BEA Lin SAVA 311

al Sultanului si Ca' toate interventiile pasei din Silistra pentru a-i

salva au fost zadarnice 1.
La pocnetul revolverelor, Tucii din curte s'au repezit asupra
celor 25 de Arna'uti ì i-au macelärit pe tori, afath de until sau
doi. Apoi a inceput in tot orasul o goana nebunai dupa Arnauti.
Chehaia-bei faigaiduise de fiecare cap de Arnaut o mahmudea
de aur (25 lei de atu.nci).
Timp de trei zile, Bilcurestenii asistara la cel mai lidos
spectacol. Cu manecile cama§ilor legate in spate, plini pe maini
§i pe haine de sange omenesc, cu ia,taganul in gura si cu câte cinci-
sase capete tinute de pair, Tu.rcii se duceau la curtea lui Chehaia-
bei ca sa-si ia rasplata faigaduita. Mace lul n'a incetat decât cand
s'a vazut cà s'au adus mai multe capete decat numärul Arnä.u-
tilor lui Sava. Multi crestini nevinovati au Cäzut atunci jertfa
furiei §i läcomiei turce§ti.
Arnalutii, de§i luati prin surprindere, si-au vandut scump
vieata. Vreo cincizeci de Arnauti urmariti de Turci s'au refugiat
in biserica Oltenilor. Altii s'au inchis in. casa lui Filipescu-Bu-
zatu din apropiere. Pentru a-i scoate, Turcii au dat foc casei ;
de aci, focul s'a intins la biserica Oltenilor §i la casa nude, inainte
de räscoalai, statuse Udritzki §i unde se aflaulucruri de ale lui, de
ale Suditilor austriaci §.1 de ale Mitropolitului Dionisie 2 Che-
haia-bei d'adtr ordin sa se stingä focul i veni personal la casa lui
Udritzki sa asiste la operatiile de stingere. Totu§i au ars zece case.
Arnalutii impresurati in biserica Oltenilor s'au apairat cu
vitejie. Ei trageau in Turci, de§i bolta ardea de asupra capului
lor. Turcii au trebuit s'aduca tunuri, sá spargä o bresa §i sa ia
biserica cu asalt. Toti. Arnautii au fost maceläriti, dar si Turcii
au pierdut multi oameni. Peste opt sute de cadavre acopereau
podurile, sträzile i pietele ora§ului. Matta case au fost jefuite.
Multe biserici au fost spade. Timp de trei zile cat a tinut macelul,
Bucure§tenii au trecut prin momente teribile. Dar tara a fost
curaitata pentru totdeauna de Arnauti.
IV. LICHIDAREA M4CARII .ETERISTE D'N MOLDOVA
Cetele Eteri§tilor din Moldova au fost distruse la Sculeni.
La apropierea Turcilor de Iai, Cantacuzino s'a retras la castelul
dela Stânca al marelui vistier Iordache Rosetti Roznovanu, sub
Hurmuzaki-Nistor, XX, pp. 677-678.
2 Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 678.

www.digibuc.ro
312 INTRAREA TITIWILOR IN TARA

pretextul cà a§teaptä acolo sosirea unor trupe de intärire dela

Odessa. El pretindea cä 3.000 de volintiri, cu 6o de tunuri §i mare
cantitate de munitii, au fost trimi§i prin Ismail la Leova, unde
aveau sä tread Prutul 1. In realitate, el nu pândea dedt mo-
mentul potrivit ca sä fugä in Rusia, de0, in jurul lui se strânseserä
vreo 600 Eteri§ti, hotäriti sä lupte pânä la unul. In ziva in care
Turcii intrau in Ia§i (14/26 Iunie), el trecu in adevär Prutul. To-
vard§ilor sä.i le spusese cä se duce numai vadd, pentra ul-
tima datá, mama §i se intoarce inapoi. Dar de indatä ce s_e väzu
dincolo de Prut intri in carantinä §i de acolo asistä la lupta fo§tilor
säi camarazi de arme care, prin jertfa lor eroicd, au salvat mäcar
onoarea Eteriei grece§ti.
La 16/28 Iunie, Turcii atacä castelul dela Stânca §i, dupà
o luptà inver§unatä, silesc pe Greci sä se retragä, la Sculeni, unde
fnseserà pregätite in grabd §anturi §i metereze. Atacati de patru
mii de Turci, intr'o tabie tidloasà de pämânt, cu singurul tu-
ni§or al Moldovei", ei sustinurä o luptä disperatä, dela 2 ceasuri
din zi pânä la 4 ceasuri din searä, §i, ,,de n'ar fi adus Turcii doted
tunuri, putea sä mai tie bgfälia". Meterezele furg. doborite, Grecii
siliti sà iasä din tran§ee i fäcând Turcii iurui asupra Grecilor,
i-au trecut pe toti sub sabie, scäpând numai optsprezece Greci
care au trecut Prutul in stânga 2". Ceilalti au fost mdceläriti de
Turci ori s'au innecat in Prut. Niciunul nu s'a predat. Targul
Sculeni fusese, in cursul luptei, incendiat de Greci §i arse pang
la pämânt.
La sfar§itul bätäliei, sosirä dinspre Roman, Vasile Tufecci-
baya §i Sarbul Mladen Milanovich cu vreo 600 de Arnäuti. Turcii
i-au grämädit §i pe ei inteun cot al Prutului, inspre o pädure,
unde puteau trage färä sà atingsd cu ghiulele teritoriul rusesc,
§i pe cei mai multi i-au omorit. Aceia care au izbutit sa scape,
au refuzat bärcile de salvare pe can li le oferiserà Ru§ii §i, in frunte
cu Mlad.en, s'au retras in muntii Dornei unde aveau sà intäreasd
trupele lui Iordache Olimpiotul. Guvernatorul Basarabiei care
fusese martor al luptei a adus un omagiu strälucit vitejiei lor,
1 Deni?schritt des Farsten Georg Cantacuzeno, pag. 176-191. Asupra luptei
dela Stânca si Sculeni, vezi relatia marelui vistiernic Iordache Rosetti Rozno-
vanu care, dela Sculenii Basarabiei, asistase la mistuirea in flAcAri a acareturilor
sale dela Stânca si la sfArsitul miscArii eteriste, al cArei membru de samA a fost
si el. (C. Brbiceanu, Mitropolia Moldovei, pr. 135-140).
2 M. DrAghici, Istoria Moldovei, II, p. 124.

www.digibuc.ro
 OTESORARRA LIII SAVA 313

spunând cä, cu astfel de oameni, Ipsilanti ar fi trebuit sä reziste

unui dusman de patru ori mai numeros decât el" 1.
Dupg bätälia dela Drágäsani, cäpitanul Iordache se re-
trase la Curtea-de-Arge§, unde se uni cu prietenul säu Farmache.
Dar, aflând c. Turcii i Arnautii lui Sava vin sä-i atace, o luarä,
cu vreo cinci sute de oameni, pe sub poalele muntilor spre Mol-
dova, cu gindul de a trece în Basarabia. Presimtindu-si sfär-
situl, el îi Msà sotia i copiii in grija lui Hagi-Enus 2 In muntii
Vrancei, Iordache se imbolnävi atat de greu 'Mat trebui sa fie
dus pe targä pänä in tinutul Dornei, unde trupa ajunse la mij-
locul lui Iu lie si zäbovi mai multá vreme din cauza boul coman-
dantului. Pentru a nu fi.surprinsi de Turci i, de sigur, pentru
a se aprpviziona", ei trimeteau cete de recunoastere in toate
pärtile. Astfel pârjolirä. i piklarä Targul-Neamt si Fál-
ticenii. Pasa din Bräila trimise atv.nci pe Silictar-beiul säu sä
curete Moldova de aceste cete de Eteristi. Silictar-bei concen-
trà toate trupele tui cesti din aceastä regiune i atad. la Fälticeni
o ceatá de Eteristi care se trägea spre Dorna, cu o pradl bogatä
(vite, care cu märfuri, butoaie de rachiu si altele}. Päräsind prada,
voluntarii izbutirä sä se refugieze in mänästirea Slatina, unde
veni i ceata dela Dorna. Aci primirä propunerea episcopului
dela Roman, Gherasim, si a staretului mänästirii Secul, Vene-
diet, care ofereau lui Iordache 15.000 piastri dacä va apära mä-
nästirea de Turci. Episcopul Romanului i mai multi boeri mol-
doveni, printre care Dracachi Rosetti si Dimitrie Sturdza, lucre-
dintaserá staretului Venedict lucrurile lor cele mai de valoare,
documentele, giuvaernrile, argintäria §i banii, ca sä le sigurip-
seascá in tainitile acelei mänästiri" 3.
Iordache primi si, cu vreo douá sute de soldati, se inchise
intre zidurile Mänästirii. Alti douä sute de soldati se asezatä in
ordine de bätae, in valea de lâng5. mänästire. Dar la cea dintâiu
atingere cu Turcii, acestia se imprästiarä i, pärasindu-si carele,
eau i bagajele, se refugiarä pe teritoriul austriac.
,Mänästirea era inconjuratá de ziduri puternice i bine apro-
vizionatá. Turcii o atacaserà cu trei, apoi, dupa sosirea ajutoarelor

1 G. G. Ger vinu s, O. cit., I, p. 208.

2 N. I or g a, Iordache Olimpioul, vdnzdtorul lui Tudor Vladimirescu,
3 T. Wan, Refugialii moldoveni in Bucovina, p. 15; I. Nistor.
Cdlugitrila Elisabeta SturdAa. Un episod din timpul Zaverei (An. Acad. Rom. Mem.
Sect. ist. Seria III. Tom. XXIII, pp. 81-94. Bucuresti, 1940) ; Hurmuz aki-
N is t o r, XX, pp. 684-686.

www.digibuc.ro
314 INTRAREA TURCILOR IN TARA

trimise de pa§a dela Ia§i, cu p.se tunuri i izbutirä sä.-i dea foc
din patru pärti. Toate constructiile de lemn i toate furajele au
ars incât jumâtate din cai au murit de foame.
De teama focultii, trupa a eäutat refugiu in bisericâ §i in
alte locuri mai adäpostite. Iordache s'a urcat cu zece oameni
in turn, dar scgrile de lemn s'au aprins i toti au pierit in facAri,
in primele zile ale asediului. Versiunea, universal acceptatg, ca
Iordache ar fi dat el foc butoaielor cu pulbere i s'ar fi aruncat
el insu§i in aer, dupa ce tovarg§ii säi se predaserä Turcilor, e
o legenda.
Dupá moartea lui Iord.ache, Farmache a continuat lupta.
Timp de treisprezece zile au bätut Turcii, zidurile niänästirii arä
niciun rezultat. Insfar§it ei izbutirá sä. spargà o bre§g in poarta, i Ie-
nicerii au incercat s'o forteze. Dar Eteri§tii o intgriserg pe di
nguntru cu grinzi i cu pietre, §i asaltul Turcilor a fost respins
eu grele pierderi. Un asalt general in ziva a doua n'a fost mai
norocos. A-tat de numeroase erau cadavrele, incât nimeni nu se
mai putea apropia de poarta.
Turcii au recurs atunci la bunele oficii ale starostelui agen-
tiei austriace din Bacgu, Wolf, pentru a negocia cu Farmache.
Cadavrele au fost ridicate §i Wolf s'a apropiat de poarta cu patru
soldati imbräcati in uniforma austriacg. Farmache a cerut sä."
fie läsati liberi cu armele lor cu tot, promitând ca, dupa ce vor
ajunge in sigurantg la granita Austriei, vor depune i armele.
Turcii nici n'au voit sg audà de asemenea conditii.
Intre timp sosi i Salih-Pa§a dela Ia§i, ceeace arata in-
deajuns importanta afacerii dela Secul. Dupa ce verifica toate
pregâtirile de asalt, Salih-Fa§a adresa voluntarilor un ultimat
prin care-i soma sâ depung armele in doug ceasuri, asigurându-i
ca vor fi trimii cu vieatg. la Constantinopol, unde vor obtine
iertarea Sultanului §.1 libertatea de a se intoarce in tara bor. Dupa
ce Wolf a garantat ca pa§a i§i va respecta cuvântul, Farmache
s'a prezentat cu doi adjutanti in tabära turceascà pentru a sta-
bili formele predärii i pentru a primi chiar din gura Paei asi-
gurg.rile date de Wolf. Paa le-a confirmat promisiunea sa §i,
dupa ce i-a dezarmat, i-a pus sub pazI intfun cort deosebit 1
1 Expunerea noastrà se intemeiaza pe relatiunea starostelui Wolf din 27
Octomvrie x821. (M Pop esc u, Contribuguni documentare, pag. 45-51)
pe a Eteristului Hristu Anastasie, care a luptat la Secu i a izbutit sá fugá
in Bucovina (T. B Al a n, op. cit., pag. 71-73). Versiunea legendarA in August
Scriban, Cdpitanul Iordache la mandstirea Secul. Dupd un manor ocular. (Arhiva,

www.digibuc.ro
 LICHIDAREA. MISCARII ETERISTE 315

TovarAsii lui Farmache au fost mäceläriti de Turci, afar&

de yreo treizeci care, neincrezâtori in cuvântul Pasei, au .fugit
noaptea si au trecut granita Bucovinei. Farmache insusi, a fost dus
la Constantinopol, unde a murit de sabia caläulu.i. Asa s'a sfârsit
cu ultima ceatà de Eteristi in Tá11e românesti 1.

III (1892) pag. 424.427). Egumenul Venedict, refugiat in Bucovina a fost

urmgrit de boerii care îi incredintaserg averea pi la cercetare n'a putut da decgt
rgspunsuri cu inggimealg". Cf. C. Erbic e an u, Mitropolia Moldovei, pr.
175-176, 178-179 ; T. Bgl a n, op. cit., p. 15.
La 7 Nozinvrie au fost adu§i la Constantinopol dcugzeci de prizonieri,
in frunte cu Farmacb.e. doua zi ei au fost d capitati la rera. (Rap artele
cansulare englexe, Tj, p. 203).

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL XV

OCUPATIA TURCEASCA
Turcii intraserä in tará, in Mai 1821, cu scopul märturisit
de a o curäti de rebeli. In Octomvrie, ultimele cete de Eteri§ti
fuseserl distruse la Mânästirea Secul. Cu toate acestea, Turcii
mai tinurà un an sub ocupatie Tàrile româneti 0, in acest in-
terval, desävär0rà ruina inceputà de Eteri§ti.
I. REGIMUL OCUPATLEI IN TARA ROMANEASCA
La intrarea Mr in principate, efectivele armatei turceti
se ridicau la 17.000 soldati in Tara-Româneasc6 0 la 19.000
pentru Moldova, dintre care 14.000 cäldreti, 5.000 infanter4ti
§i io tunuri de campanie. Dupá imprä§tierea rebelilor, trupele
de ocupatie au fost reduse la 9.000 pentru Tara Româneascä
§i la 11.500 pentru Moldova.
Prezenta Turcilor a impus Tärilor române§ti sarcini extra-
ordinare sub formä de furnituri pentru intretinerea trupei 0 pen-
tru hrana cailor, corvezi pentru transportul furajelor, proviziilor,
lemnelor, corturilor i bagajelor, i impozite mari pentru plata
soldei. Pentru 9.000 soldati turci, solda se ridica la i80.000 pia§tri,
iar furniturile la 210.000 pia§tri pe lunä 1.
Incä inainte de intrarea Turcilor, orice autoritate legalá
incetase de a mai exista in Principate. Domnul Moldovei,
Sutu, päräsise tara la 29 Martie, Divanul se descompletase prin
1 Räspunsul lui Cook la chestionarul lui Strangford cu privire la efec-
tivul, conluita, cheltuelile de intratinere i evacuarea trupelor rusesti din Prin-
cipate. Rapoarte consulare engleze, II, pag. 198-203. Asemenea cnestionare au
fost adresate prin ambasadorii lor dela Constantinopol consulil3r prusian, aus-
triac si francez.

www.digibuc.ro
318 OCUPATIA TIIIICEASCA.

emigrarea boerilor, iar Stefanache Vogoride desi numit de Sultan

si de Scarlat Callimachi caimacam al Moldovei, la 21 Mai 1 nu
sosi la Iasi decât la 29 Iunie.
In Tara Rorn.âneasd, dubla autoritate exercitatg. de Tudor
si. de Ipsilanti agravi anaihicr produsii, pe name emigrivir boerilor
si consulilor austriac si rus 2 si pe urma plecArii caimacamilor
la Rusciuc (16/28 Martie). Si Tudor si Ipsilanti isi aveau isprav-
nicii, vätafii, zapciii lor, trupele si partizanii lor in Divan. Con-
fuzia era la culme când au intrat Turcii.
Fiindd rebelii" se indepârtaserä din Bucuresti si din Iasi
la apropierea Turcilor, orasele au fost crutate de ororile luàrii
prin asalt. Prezenta Turcilor la Bucuresti n'a fost semnalatá
decât prin faptul cA vreo cincisprezece persoane prinse cu armele
in mânà au fost spânzu.rate. In urma asigurärilor date de Che-
haia-bei dragomanilor consulatelor austriac, rus si prusian, ma-
gazinele s'au deschis. Dacà in& o parte sau alta, scrie Kreu-
chely, s'au sàvârsit excese, ele au fost aspru pedepsite când au-
torii lor au putut fi descoperiti ; in tot cazul, aceste excesele au
fost mult mai putin frecvente cleat pe timpul rdsculatilor"3.
Sub presiunea misiunilor strAine la Constantinopol, Poarta
repetä mereu comandantilor ordinul de a infrâna purtarea ne-
buneasca si nesupus6 a soldatilor, de a restatornici prin prudentà
conform vointei noastre, ordinea si linistea si de a inchezesui
pe särmanele raiale despre impilärile armatei" 4.
Multumità vigilentei si. energiei lui Chehaia-bei, aceste Is-
pozitii au fost, in general, respectate in Muntenia. Pasa se plimba
adesea deghizat prin oras si excesele care se sAvârseau din când
in când erau aspru pedepsite. Locuitorii Bucurestilor s'au bucurat,
pânä la sfârsitul anului 1821, de o liniste pe care numai teama
de un räzboiu ruso-turc o turbura 5. Chiar si trupele din Anatolia,
de care lumea se temea asa de mult, au fost tinute in frâu de seful
lor, Hagi-Suleiman Aga.
i Hurmuzaki-Nisto r, XX, p. 658-659, (IA decretele de numire
in traducere germanA.
2 Les autorités ont, pour aiusi dire, totalement cessé", scrie Xreuchely
la 23 Martie. La ville est déserte ; tout ce qui peut fuire, a fui" (H urmu-
z a k i, X, p. 119).
...urnauzaki, X, p. 135.
3 -c).
4 Hatiseriful Sultanului din 26 August (7 Septembrie) 1821 cAtre Iusuf
Pasa (T. Codresc u, Uricariul, VI, pp. 44-45). In nemteste, Hurmu-
zaki-Nistor, XX, p. 682.
5 Kreuclaely C. Miltitz, 4 Noemvrie 1821 (H urmuzak i, X. p. 130).

www.digibuc.ro
 OCUPATIA TURCEASCA
319

II. REGIMUL OCUPAPEI IN MOLDOVA

Moldova, dela inceput, a fost tratata cu cruzime. Turcii

au considerat-o ca mai vinovata. Domnul si boerii cei mari au
imbratisat cauza Eteriei si s'au fäcut vinovati de hainlâc". Cai-
macamul Vogoride o spune fara inconjur catre Devlet-Efendi
din Silistra : Intocmai ca si Grecii, boerii cei mari ai Moldovei
si ai Tärii Romanesti necunoscand stapâmrea lor si cea peste
masurä mila a Devletului de care n'au fost multumiti si au calcat
painea, care au adus asupra lor mania lui Dumnezeu si blästämul
Impäratului, mai ales urmarile Moldovei cautandu-le cineva cu
deamanuntul din vechime se gäseste mai mult plecata si cu par-
tinirea dusmanului decât stapanului sail., pentru care, cu bunä
dreptate s'au trimis Ieniceri aice" 1.
La 27 Aprilie s'a raspandit la Iasi strigatul de groaza : Vin
Turcii !" 2 La vestea aceasta, populatia a inceput din nou sä se
imprastie. Au fugit atunci nu mimai boerii care mai ramasesera,
afara de câtiva de ultimul rang, ca Iancu Stavar si Gheorghe
Braescu, care s'au pus la dispozitia Turcilor, ci si supusii straini.
Mitropolitul Veniamin insusi, care era: de drept seful ocârmuirii
dupä plecarea lui Mihai Sulu, dbi si el dosul urgiei si trece peste
hotar intr'o caruta proasta, imbodolit peste obraz cu un bran.
de Una' si cu o manta nemteascä imbräcat, si cu o palärie pe cap...
si isi alege loc de trista petrecere satul Colincauti" 3, din tinutul
Hotinului, care apartinea Mitropoliei din Iasi.
Astfel, la intrarea lor, Turcii áveau sa gäseasca. Iasii fail
ocârmuitori. Stefanalii Vogoricli care, la 21 Mai, fusese numit
caimacam al Moldovei, n'a sosit la Iasi decât dupa intrarea Tur-
cilor, la 29 Iunie. El a incercat sa organizeze un guvern si sa aleaga
comisari (miermurizi) care sa se ingrijeascä de aprovizionarea si
incartiruirea armatei turcesti 4. El a invitat pe boerii emigrati
sa se intoarca in tail, asigurându-i din partea seraschierului,
1 *tef an Scarlat DIsalescu subliniazA §i el tratamentul mai sever aplicat
Moldovei : Turcii au trimis la Moldova, ca mai culpabilá, Ienicerii, §i. relele ce
au facut sunt de notorietate publick iar Muntenia au dat-o asupra lui Mehemet
Ali, Pa.,a, de Silistra, care in adevär s'a purtat mai blfind §i tara n'a prea pall-
mit" (N. Iorg a, Un cugeteitor politic Inoldovean, p. 26).
2 Raportul lui Harte, vice-consulul Prusiei la Ia4i. Hurmuzak 1, X,
p. 129.
3 C. rbiceanu, Mitropolia Moldovei, p.LXX.
4 Ibidem, I p 381-383.

www.digibuc.ro
320 OCUPATIA TURCEASCA

pe numele profetului §.1 pe capul Sultanului", cä nu li se va in-

tâmpla nimic 1. Boerii au dat un ráspuns evasiv §i au rämas
p e loc.
Trupele regulate turce§ti au fost precedate de bande de vo-
luntari care au fäcut pe aici totul infrico§are, täind Moldoveni
curati, fái nicio pricink luând §i toate avutiile lor ; asemenea
spärgând §i altort casele, dughenele, luând toate cele bune ce
gäsea". Printre victime au fost §i supu§i austriaci 2
Moldovenii sperau ca trupele regulare, care au ajuns la
Copou la 14/26 Iunie, aveau sä fie mai disciplinate. Dar s'au in-
§elat. Mânästirea 12.4ca a fost prädatà de n'au mai rämas decât
zidurile ; cälugärii au fost bätuti, legati §i jefuiti. Unde sunt gaz-
duiti, ei cer sá li se dea mâncare ce nu este cu ce o cumpära" 3.
La Ia§i, Turcii gäsesc ora§ul färä ocârmuitori §i, cum n'are cine
sä. se ingrijeascd de aprovizionarea kr, ei se cred indreptätiti la
toate excesele. Ei sparg dughenele, mai ales bkäniile, §i vând
totul pe prep de nimic. Cele mai multe case boere§ti sunt pi-A--
date §i devastate. Din unele case s'au fa:cut grajduri de cai 4.
Nici bisericile n'au fost crutate. Biserica Bärboiu a fost
stricatä pânä in temelie. Din biserica Banul s'a fäcut depozit
de pulbere, alte biserici au fost transformate in grajduri. Pentru
a pune la addpost mânästirile din Iai, autoritätile militare le-au
sigilat. A§a au scApat neprädate Golia, Trei Ierarhi, Sf. Sava,
Sf. Nicolae i Sf. Spiridon 5.
Tursii au intrat in Ia§i la 16/28 Iunie, in numär de 7.000,
intre care 3.000 de pede§tri §1 4.000 de cäläreti, sub comanda
lui Salih-Pa§a. Dupà ce au defilat pe sträzile ora§ului care avea
aerul de§ert, §i-au a§ezat tabära la Copou. Yana la mijlocul lui
Iulie, ei au fost ocupati cu urmárirea Eteri§tilor §i, in aceastá
indeletnicire a lor, ei se stràduesc sà Lea' alegerea celor vinovati
de cei nevinov4i"6, a§a cum le recomandase firmanul Sultanului.
Chefiaia-bei face cunoscut Mitropolitului Veniamin §.1 boerilor
emigrati cä. Märia Sa n'are nimic cu boerii §i cu raiaua ; ci au

1 c E bic an u, 0,5. c , jp. 384-385.

2 Starostele austriac Wolf ctitre Paqa din BrAila, /8 Iunie 1821, in C.
Erbiceanu, Mitropolia Moldovei, p. 124.
3 Scrisoarea lui Isaia Gi § à, vicarul Mitropoliei, din 6 Iulie 1821.
Ibidem, j p, 30-1 3r.
4 Ibidem, IP . 138, 145.
5 Ibidem, p. 135.
Hurmuzaki, X, p. 129.

www.digibuc.ro
 ItEGIMUL OCIIPATIEI IN 14OLDOVA 321

venit ca sä izbäveascä tara de desnädäjduitii Greci... i sä o li-

nisteascA despre supärdrile ce au pätimit pânä acum"
Rechizitffle indispensabile pentru intretinerea armatei aveau
sä se fad. prin inadins trimisi" dela centru, dar ispravnicii aveau
sä trimitä i ei oameni cu stiintà de carte, ca sä tie izvoade de
toate cele ce se vor lua si se vor aduna din t.inu t i sà trimità aici
dela cine s'au luat i câtä sumä, fiind cu siluire i implinind po-
ronca, ferindu-vä de cea mai micá asuprire sau interes, cäci cine
va cuteza a se abate inteacest fel de urmare se va pedepsi färä.
milostivire" 2. Repetarea ordinelor atestà ineficacitatea lor 3.
La inceput, lucrurile au mers relativ bine. Lumea a pri-
mit cu atâta groazä vestea inträrii Turcilor, incat abaterile izo-
late dela disciplinä n'au fost luate in seamä. Toti despre acolo
(din Moldova), scrie Eteristul Grigorie al Irinupolei, din Chisinäu,
cätre Mitropolitul Veniamin, la I Iulie 1821, vorovesc ì vestesc
Turcii acum nu. fac nimic i cä-i pace si linite, insá boerii se
tern a merge ; si de acolo multi cautä prilej sá fugä si nu pot scäpa" 4.
In adevär, Romanii care n'au fost amestecati in zurba-
lâcul" Grecilor n'au fost supärati la inceput, afará de cazurile
când au fost luati drept Eteristi sau. denuntati ca atare. Mânäs-
tirile i dughenele au fost sigilate pentru a fi ferite de prädäciuni,
populatia a fost invitatä vadá linistitä de treburi. Dar
Grecii au fost declarati in afarä de lege i averile lor confiscate.
Chehaia-bei a ordonat ca pe Greci sä-i prinda: i sä-i dud, la
isprävnicie, iar averile lor sä le opreascä". Atata timp cat au fost
Greci de prädat, ordinul a fost respectat. La Botosani, spune
un martor ocular, lucrurile Grecilor se vând la cel mai jos pret"
Pe urmá toti aceia care posedau ceva au fost tratati la fel cu Grecii.
Caracteristicä n aceastä privintä e pätania Arhimandritului
1 C. I r b ic e an u, Mitropolia Moldovei, p. 138. Cf. si ordinului Chehaia-
bei cgtre ispravnici. Ibidem, pp. 141-142.
2 Ibidem, pp. 141.
8 La 23 rebruarie 1822, Poarta trimite un nou firman prin care se ordong
trupelor ca nu cumva sâ supere pe boeri, negustori i raia cg or da samg,
cu capetele". Ibidem, p. 209.
4 C. Er bic e an u, Mitropolia Moldovei, pag. I35. Interesant e cg
aceastg frazg linistitoare e urmatg de vesti care-i slgbesc considerabil valoarea.
.,Pe Pobrateanul" adicg pe staretul mgngstirii Pobrata intorciindu-se dela
Cordon ca sg-si mai la din Mângstire nescaiva lucruri ce avea ingropate, bani
argintgrii, In Mângstirea lui apoi nApAdindu-1 Turcii, 1-au muncit prin feluri
de chinuri ca sg le arate lor averile sale, si dupg ce le-au dat in sfârsit, de
munci au murit. Se vorbeste incg cg Turcii pâng acum [r Iulie 182i), ar fi
trimis la BrAila cam la cinci mii de robi, femei, fete, si bgeti de prin targ".
21

www.digibuc.ro
322 OCUPATIA TIIRCEASCA

Isaia, 16sat de Mitropolitul Veniamin ca vechil i epitrop al Mi-

tropoliei".
La intrarea Turcilor, Isaia s'a dus cu un iconom la Copou,
la via Mitropoliei. Acolo a gäsit o ceatá de vreo 44 Turci, care
indatä i-au inconjurat i, zicând c5. sunt Greci, unii ne judeca
sä ne ttie, altii chlutau frânghii s5. ne spânzure". Spre norocul
bietilor cälugäri, dinspre arlig au apärut ni§te Bteri§ti, §i Turcii
s'au luat dup5. ei, 15.sând pe prizonieri in paza câtorva soldati.
Informat de cele intâmplate, pa§a i-a pus in libertate i le-a dat
te§cherea" de garantie pentru celelalte posesiuni ale Mitro-
poliei. Dar a doua zi, când s'au intors la vie, au. gäsit servitorii
taiati in buditärie, §i tot stricat, i u§i i geamuri i toate scau-
nele i canapelile toate in mijIocul caselor, a§ternutul, carka,
därädaica, cai, hamuri, 0 tot luat. Pivnita spartä i vasele impu§-
cate i vinul värsat". Ace la§i spectacol la Sine§ti. 0 la arlig :
au prädat casele, §i-au fäcut räs de femei 0. de fete 0 de bäeti ;
asemenea 0 la Cârlig au fäcut : au spart biserica, au täliat icoanele"1
La 12 Iulie, tabära dela Copou s'a coborit in ora i soldatii
au fost incartiruiti in casele particulare. Majoritatea caselor boe-
re§ti, päräsite de proprietari, au fost evacuate 0. transformate
in grajduri. Un an mai târziu, la plecarea Ienicerilor, Ia§ii erau
de nerecunoscut. Casele nu mai aveau nici porti, nici u§i, nici
ferestre, nici garduri. In timpul iernii, totul a fost prefkut in
combustibil, cu toatä enormitatea furniturilor de lemne. Multe
case boere§ti au fost incendiate, fiindd proprietarii n'au vrut
sau n'au putut värsa ocupantilor sumele de bani cerute. Astf el,
splendidul palat al marelui logofät Constantin Bal§ a fost mis-
tuit de fladri. Castelul lui Constantin Ipsilanti dela Galata,
la f el. Parcul minunat al lui Alecu Bal i clädirile din el, devas-
tate ; haia i conducta de apä, distruse. lenicerii au incercat sà
dea foc i palatului Roznovanu, din fata Mitropoliei, dar focul,
pornit dela bucätärie i dela grajduri, a putut fi stins inainte
de a fi ajuns la palat.
Primejdia pânde§te de pretutindeni 0 in permanentä incât
oamenii nu mai sunt siguri cà vor apuca ziva de mâine : dacä
ajungem seara, zicem : slavä tie Dumnezeule, ea' am träit ziva
de astäzi Dacä ajungeam dimineata,iarä0 multumeam lui Dum-
nezeu c'am väzut lumina soarelui räsärind." 2.
1 C. Br b Ic e anu, Mitropolia Moldovei, P. 146.
2 E. Virtosu, Despre Tragodia" vornicului Aleme Beldiman. (Arhiva
Ronsdneascd, IV (194o), p. 150).

www.digibuc.ro
 REGIMUL OMPATIEI IN MOLDOVA
a23

Nici personalul consular n'a fost clutat. Consulul Rusiei

din Ia§i, Andrei Pisani, se reträsese in Basarabia, la 19 Martie ;
consulul Austriei, Ioseph von Raab, fusese rechemat, la 25 Aprilie,
0 se a§ezase la Cernäuti ; numai pastorul Harte, vice-consuhil
Prusiei, mai râmâsese la Ia§i, dupâ intrarea Turcilor. Harte era
pastorul comunitátii evanghelice 0 nu primise cleat cu greu,
dinteo anume ambitie", postul de vice-consul. Dar daca am-
bitia lui a fost satisfäcutá prin insàrcinarea de vice-consul, veni-
turile lui au rámas extrem de modeste, incât, pentru a-§i pro-
cura resursele indispensabile, era nevoit s6." dea lectii in ora§.
Aceasta Il obosea cu atât mai mult cu cat sAnsátatea lui era cam
§ubredä i casa Iui situatá la capátul extrem al unei mahalale",
ceeace Il obliga sä stràbatà lungimea unui drum groaznic" 1.
La intrarea Turcilor in Ia§i, Harte s'a dus întrti. intâmpinarea
lui Chehaia-bei 0 a fost bine primit. Cu atát mai semnificativä
e agresiunea comis6 impotriva lui.
In noaptea de 14 spre 15 Noembrie st. n., vreo treizeci de
Turci au atacat localul vice-consulatului i, dupg, ce au dezarmat
servitorii, au spart u§ile 0 au pätruns In casà. Cu revolverul in
piept, Harte i sotia sa au trebuit sà asiste la jefuirea casei lor
nu numai de lucrurile ce le apartineau, ci 0 de lucrurile läsate
in pâstrare de supu§ii Prusiei 0 de multi Moldoveni.
A doua zi, Harte s'a plans lui Salih-Pa§a de aceastà violare
a capitulatiilor §i, in semn de protestare, a cerut sà i se dea pas-
portul i o escortâ pang. la Constantinopol. Salih-Pa§a om
cum se cade, cumpâtat, afabil i in toate privintele demn de res-
pect" i-a räspuns : Nici pasport, nici escortá. Ai fost tratat
de noi cu respect, dar hoti sunt in toate armatele. Cazul va fi
cercetat, vinovatii pedepsiti, iar pentru daune se vor da despä-
gubiri". Pentru mai mare sigurantà, s'a promis consulului o cash*
in ora i, pang avea sä se &eased una potrivitä, i s'au pus la
dispozitie §ase pmere la Curtea domneascä, unde locuia i Pa§a.
Dar când i s'a g6sit casà, nici Pap., nici Aga Ienicerilor n'au putut
evacua soldatii care erau instalati acolo, i Harte a trebuit sä
impartà casa cu ei.
A doua zi dupä sgvar§irea spargerii, o parte din lucrurile
furate au fost gäsite i restituite victimei. Dar vinovatii au lämas
nepedepsiti. Vice-consulul a recunoscut pe unii, dar n'a indräznit

1 Xreuchely attre von Miltitz, 18 Ianuarie 1821. Hurmuzak I, X.

pp. 96-97. La maison situee à la dernière extrémité d'un faubourg".

www.digibuc.ro
324 OCUPATIA TURCEASCA

denunte, fiindcd, daca vreunuia i s'ar fi talat capul, nici al

lui n'ar mai fi fost in sigurantäl.
Dealtfel Turcii care corniteau nereguli sau crime erau aproape
totdeauna acoperiti de camarazii lor. Un Turc din Anatolia ve-
nise sà vândà in piatä niste argint furat. Pägubasul Il descoperi
denunta colacului de Ieniceri, care-I aresta deferi pasei.
Anatolienii se revoltara, atacara pe lenicen i o incaerare sân-
geroasà se produse. Pasa si Aga Ienicerilor nu izbutira sä resta-
bileasca ordinea decât dupa ce vinovatal a fost pus In libertate 2

III. SARCINILE OCUPATIEI

Intretinerea armatei de ocupatie cadea in sarcina Tax-nor
românesti. Moldova si Muntenia plateau, la inceput, câte 15o.000,
apoi, desi efectivul fusese redus la sfarsitul anului 1821, câte
i80.000 piastri lunar, afara de sumele pe care le primeau, personal,
comandantii trupelor. Osman Pasa primea dela Vistierie 20.000
piastri pe luna, iar Aga Hagaler i Bas-besli-aga câte 10.000, in
afara de articolele alimentare (unt, miere, cafea, etc.) pe care is-
pravnicul Curtii le furniza pentru bucätaria lor 3.
La cóntributiile in bani s'adaugal furniturile in naturä. In
afará de solda lunara, tara trebuia sá se ingrijeasca de hrana
trupei si a cailor. In Decemvrie 1821, Turcii din Moldova au cerut
sa li se furnizeze 75.000 chile de porumb, 40.000 care de lemne,
40.000 care de fân, 45.000 oi, 7.500 vaci, iar grâu, orz i ováz cât
se va afla pânä la un fir" 4: Valoarea acestor furnituri se ridica
la trei milioane lei, afará de 120.000 kile de gran luate mai nainte
(chila avea in Moldova o capacitate de circa 20 banite, in Mun-
tenia de 24 banite). Pentru transp'ortul acestor produse era nevoie
de 150.000 de care.
Turcii au instituit doua magazii in Mold.ova de Jos : una
la Bârlad i alta la ralciu. Judetele Fälciu, Tutova, Covurlui
Tecuci trebuiau sa verse la aceste magazii 2.500.000 ocale de
Minä de grâu, 500 merte de grâu, 18.000 merte de orz i ovaz ;
11.000 oi, 12.500 care de lemne. Tinutul Putnei a fost insarcinat
cu aprovizionarea garnizoanei din Braila. Judetele din Tara de
1 Hurmuzaki, X, p. 131-132.
2 Ibidem, p. 147.
3 Pentru Muntenia, raportul lui Krewhely, Hurmuzak i, X, p. 143
Pentru Moldova, raportul lui Raimondi, Hurmuzak i, X, p. 148-149-
4 C. Erbiceanu, Mitropolia Moldovei, pag. 185-186.

www.digibuc.ro
 SARCINILE OCUPATIEI 325

Sus trebuiau sä aprovizioneze magazia din Iasi 1 Numai la Bo-

tosani s'au cerut, pentru Iai, 8.000 care de fân i dela Herta
4.000, läsând in tânguire pe säraci" 2
Dar Poarta nu s'a multumit sä impunä Tärilor românesti
sarcina trupelor care le ocupau efectiv ; ea le-a pretins sä intre-
tinä i garnizoanele din cetätile depe Dunäre. La cererea pasei
din Silistra, care era comandantul suprem al trupelor din Turcia
europeanä, Moldova a trhnis in sase rânduri câte ioo.000 piastri,
si in Aprilie 1822 a primit o cerere nouä de 120.000 piastri, care
s'a acoperit dintr'un impozit exceptional, repartizat asupra tu-
turor locuitorilor, dupä o cotä variind intre 12 §1 50 piastri de
familie. Abia a fost värsatä suma i, in Iunie, sosi un bumbasir
dela Silistra cu o nouä cerere de 800.000 piastri care trebuiau
plätiti in 45 de zile. Boerii intruniti in Divan au hotärtt sä roage
pe boerii refugiati in Bucovina si Basarabia sä contribue i ei
cu ceva la aceastä sarcinä. La refuzul acestora, s'a pus o contri-
butie de nouä piastri de cap de bou 3.
Dupg socoteala dragomanului vice-consulatului "prusian
din Iasi, Moldova a plätit, pânä la plecarea Ienicerilor, in Iu lie
1822, cinci milioane de piastri in numerar. Aproape totalitatea
acestor bani au fost scosi de pe spinarea sätenilor 4.
Abuzul i risipa care se fäceau cu furniturile rezultà lim-
pede din urmätoarea infamplare. In Aprilie 1822, Turcii cer gu-
vernului Tärii Românesti o mie cinci sute chile de porumb si o
mie care de fan. Dupä lungi discuii, Turcii se multumesc cu cinci
sute chile de porumb i trei sute care de fan. La 14 Mai, Turcii
cer 10.000 care de fan pentru ca la urmä sä reducä cifra la un sfert5.
Nevoia de a pläti däjdiile, contributiile exceptionale, ta-
xele ispravnicilor i prelevärile de tot felul, silesc pe tärani sä-si
vândà vitele pe nimic. Toti aceia care speculeazä si au ceva bani
cumpärä vite. In Mai 1822, o vach" se vinde cu 15 20 piastri,
o vacä cu vitel cu 30-35 piastri ; cea mai frumoasä bivolita costä
50 piastri. Turcii profitä pentru a trece peste Dunäre un mare
numär de vite. La fel s'au petrecut lucrurile cu caii : cea mai mare
parte a cailor ce posedau clasele de mijloc si de jos, chiar i clasa
superioarà, au trecut in mainile stäpânilor momentului, Eteristii
1 T. B äl a n, moldoveni in Bucovina, y p. 69-7o.
2 C. Br bice an u, op. cit., p. 181.
3 Hurmuzaki, X, p. 166.
4 Ibidem, X, p. 169.
5 Ilurmuzaki, XVI, p. 1039.

www.digibuc.ro
326 OCUPATIA TURCEASCA

mai intâiu, Turcii mai apoi. Reducerea stocului de vite a avut

ca urmare reducerea suprafetelor insämântate §i mizeria e9alo-
natá pe mai multi ani.
Turcii nu lasá nici o formä de activitate publicä in care
sá nu se amestece 0 din care sä nu tragA folos. De0 ei n'au venit
cleat ca fortä armatá, de0 vechile institutii administrative 0
judecätore§ti s'au pästrat, de0 comandantii trebuiau sa se subor-
doneze autoritätilor civile, ei comandä in toate. In Muntenia,
caimacamul 0 Divanul rämän in functiune, dar nimic nu se face
fárá ordinul pa§ei, incät tara e pusá efectiv sub regimul militar
turc, cel mai arbitrar 0 mai tiranic dintre toate. Turcii numesc
ispravnici, zapcii, same0, vátafi, 0 intervin in toate afacerile
civile. Divanul decide in sensul ordinelor date de pa.§5. 0, prin =-
mare, acela care dä mai multi bani, acela c5.§-tigá dreptate 1. Ca-
va0i, tiindu-se sustinuti de superiorii lor, imping insolenta pänä
acolo inat ameninta pe judecätori cu pumnalul sau cu pistolul,
pe care le poartà totdeauna la brâu, dacá nu dau hothriri con-
f orme cu interesele clientilor kr, care devin astfel ale kr" 2.
Boerii räma0 in tara au cäutat sà tragà maximum de folos
din atnestecul Turcilor in administratia tärii 0 sà obting cu bani
adjudecarea tuturor functiilor, demnitätilor 0 lucrärilor. Un
simplu ispravnic care mai nainte câ§tiga intre 4.do0 0 5.000 de
piWri pe an, câ§tig6 acum 6o.000 sau 80.000, impärtind cu oa-
menii pa§ei care, in schimb, ii lasà sà fad, ce vrea" 3. In felul
acesta se store aprovizionäri de tot fehil §i se apasä din ce in ce
mai mult locuitorii dela tail ; multe sate au rämas pustii, fiindeä
locuitorii au fugit in munti" 4.

IV. RUINA $1. ANA RHIA

Sarcinile cople0toare, rechizitiile, corvezile, nedreptätile,

abuzurile de putere, desperarea 0 mizeria alungà in codri tot
felul de oameni. Granita dinspre Transilvania e pliná de haiduci
cu care be0iii se luptà in zadar, fiindcä poporul e de partea hai-
ducilor impotriva apáratorilor ordinei.
Cele doul Principate, mai ales Tara Româneascg, sunt
bântuite de cete de tâlhari. Pranii români, cgrora nu le-a mai
i Hurmuzaki, XVI, p. 1039.
2 Ibidem, p. 1049.
3 Hurmuzakl, XVI, p. 1052.
4 Ibidem, p. 1057.

www.digibuc.ro
 8171NA SI ANAEMIA 327

ilmas decât desn'Adejdea, fug in codri §i, grupati in cete de câte

datazeci sau treizeci, inarmati numai cu ciomege, ataCä indis-
tinct toti locuitorii. Aproape nu trece zi fArl sà se aducä in capi-
talà nenorociti de ace§tia care, la un simplu ordin al pa§ei, sunt
spânzurati sau decapitati. Cadavrele sau capetele lor râmân ex-
puse trei zile, i e greu sá ie0 fArà sl intalne§ti acest hidos spec-
tacol" 1.
In Mai 1822, apare, in imprejurimile Focsanilor, o ceatä
de 150 tâlhari. Un deta§ament de Turci, dupà o vie ciocnire, iz-
bute§te sä facg câtiva prizonieri i sà trimità patru sau cinci ca-
pete la Bucure§ti. Comandantul turc din Râmnicu-Särat, care
primise ordin de evacuare, a cerut, in urma acestor evenimente,
suspendarea ordinului de plecare.
Imprejurimile Câmpulungului de asemenea sunt bântuite
de tâlhari, români §i. tigani. La 2 Iunie, Turcii au adus la Bucu-
re§ti 24 de tâlhari i i-au depus in inchisorile ora§uluil.
In regiunea Câmpinei domne§te un §ef de bandà, cu numele
Dimo ( ?), care percepe o contributie foarte modestà dela s5teni
§i dela cälaorii stràini, dar e fgrä mird fatä de boeri §i. de Turd.,
Cunoscând. perfect locul i fiind. Clinuit de sateni, el sfideazà ne-
pedepsit pe Turd 3.
O bandà de tâlhari, sub conducerea unui anume Constantin
Arnäutul, a comis mai multe jafuri i omoruri. UrmArità de Turci,
a fugit in Transilvania. La cererea lui Udritzky, membrii ei au
fost extradati lui Silictar Pays. din Silistra, trimi§i la Bucure§ti
§i spânzurati 4.
La 4 Iunie 1822, mai multi Cazaci zaporojeni din garni-
zoana Bucure§ti au asasinat, nu departe de ora§, pe same§ul unui
judet vecin §i. i-au luat toti banii, pe care el insu§i Ii aducea la
vistierie 5.
Arn5luti refugiati in Transilvania fac mereu incursiuni pe
teritoriul Tärii Române§ti, pradä pe c6.15.tori, §i se intorc cu prada
in Transilvania 6
Be§liii trimi§i la tarl ca sà punä cap5It tâihàriilor, fac mai
mult räu cleat tâlharii înii. Bi despoaie pe tärani cu rechizi-
1 Hurmuzaki, p. 1047-48.
2 Ibidem, XVI, p. 1045.
Ibidem, p. 1055.
4 Hurmuzaki, X, p. 170.
5 Hurmuzaki, XVI. 1045.
6 Ibidem, XVI, p. 1054.

www.digibuc.ro
328 OCIIPATIA TURCEASCA

tiile 01 dacä se intâmplä sä aresteze vreun tâlhar, calitatea de

Musulman e totdeauna un titlu de impunitate. Numai Românii
si Tiganii sunt spâniurati" 1
Astfel täranul e ruinat si de spoliatorii si de apärätorii lui.
Excesivä in ea ins60, mizeria dela tarä devine si mai mare prin
dezordinile pe care le provoacä. Tancoigne, insärcinat cu girarea
consulatului francez din Bucuresti, soseste in tarà la sfârsitul
lui Mai 1822. In drum, dela granitä pânä la Bucuresti, nu vede
peste tot decât mizerie si jale". Sate le pustii, casele si conacele
arse sau päräsite, si, in multe locuri, pädurile bântuite de tag-
hari, turci, cazaci-zaporojeni, români sau ttani. Pentru a scApa
de intolerabila lor mizerie, vreo trei sau patru mii de tärani au
trecut la religia mahometang, iar altii trec granita Transilvaniei
si se inroleazá in armata austriacä 2,
V. FLAGELUL IN CENDI ILO R
Altä calamitate a ocupatiei turcesti a fost frecventa in-
cendiilor. La orice nemultumire sau contrarietate, Turcii räspun-
dean cu incendii. Pentru a impiedica un proces care lua o intor-
sätura defavorabilä, pentru a se räzbuna de un denunt sau de
o plângere, pentru a putea mai usor präda, ei dädeau foc unei
case sau unui cartier intreg. Fiecare chirias din oras trebuia sä
le pläteascä lunar intre I si 3 piastri. Chiar si suditii sträini. Dacá
agentul consular se plânge la pasä, unul dintre suditi se trezeste
noaptea urmätoare cá-i arde casa in cap. Boerii, fie prezenti,
fie emigrati, trebue sä le pläteascä, la cerere, sume variind intre
500 si 4.000 piastri. Altfel se pomenesc cä le ia casa foc 3.
Incendiile märunte, cadavrele spânzurate si capetele infipte
in tepe sunt spectacole atât de obisnuite Inca, când nu se produc,
vice-consulul dela Iasi mentioneazä faptul ca ceva exceptional.
Incendiile nu mai sunt atât de dese, totusi se produc mereu"... 4.
Numeroase si la Bucuresti, ele au fost deosebit de frecvente
la Iasi. Doug, mai ales, au luat proportii catastrofale. La 9 Iunie
(st. n.) 1822, pe un vânt puternic, s'a aprins o casg pe malul Bah-
luiului. Focul a cuprins biserica si hanul Vanghele si s'a intins
pang la Podul-Rosu : mai mult de o sutá de case au fost prefäcute
in scrum si cenusg. In timp ce lumea se sträduia sä stingä focul,
1 Hurl:1111Z ak i, XVI, p. 1042.
2 Ibidem, p. 1043.
3 Hurmuzaki, X, rp. 140, 147, 163-4.
4 Ibidem, p. 167.

www.digibuc.ro
 FLAGIILIIL INCENDIELOR 329

un alt incendiu a izbucnit in Targul-de-Sus, dar aci n'au ars &cat

câteva case. Pentru Harte, nu incape înd.oialä Ca: focul a fost pus
c5. intentia incendiatorilor era sä prefacä tot ora§ul in cenu§ä.
Atunci a ars 0 mänästirea Cetätuia, 0 la Galata n'a rämas decât
casa Germanului Duelner, päzitä de o gardä turceascä foarte bine
plätitä. Ne culdm tremurând i ne sculäm la fel. Dacà mai merge
a§a, nu se va mai cunoa§te nici locul unde a fost Ia§ii" 1.
Douä luni mai târziu, temerea lui Harte fu aproape inte-
gral realizatd. In ziva de 9 August, un incendiu izbucni la Hanul
Armenesc. Apa lipsind din cauza secetei indelungate, focul se
intinde cu atâta repeziciune inchl in câteva ceasuri cuprinde
Targul-de-Sus 2, Târgul Cucului, Târgul-d.e- Jos, Podul-Vechiu,
strada Evreilor §i Beilicul, mare parte din Târgul Särii ; trei sfer-
turi din ora§, 300 de case, dupä Harte, 4.000 dup5. Raimondi
(care numärä toate maghernitele) §i 4.500 dupä relatia unui co-
respondent al agentiei austriace din Bucovina au fost:mistuite
de fläcäri. Au ars II biserici, biserica armeneascl, sinagoga cea
mare 0 cinci sinagoge mici. Mänästirea Golia cu magazine de
cereale i conducta de apa ; Sf. Nicolae, Sf. Vineri, Vovidenie, Sf.
Pantelimon, Sf. stefan 0 36 case boere§ti au cäzut pradä focului.
Casa Daniel a suferit o pagub5. de 40.000 ducati. Multi copii,
femei, bâtrâni i bolnavi au pierit in flacäri. Cei räma§i in vieatà
rätäcesc incoace i incolo fäiä cäpätâiu i intind. mainile a des-
nädejde. Multi se gândesc sä päräseascg Ia§ii pentru totdeauna.
unii ar fi fäcut-o in adevär, dac5. caimacamul Teodor Bal§ nu
le-ar fi pus la dispozitie toate casele i acareturile boeriloi emigrati 3.
Focul se poate sä fi izbucnit din intâmplare, cum crede
Harte. Dragomanul säu, Raimondi, afirma cä focul a izbucnit
abia- trei ore dupa ce boerii s'au plâns la pa§a ca o ceatä de Ie-
niceri, care fuseserä evacuati, s'au desprins de orta lor i s'au
intors la Ia§i. Vornicul Andronache Donici a declarat lui Rai-
mondi cà a väzut din casa lui cum Turcii au pus foc din trei parti 4.
Chiar dacä nu e adeväratä, versiunea e caracteristicd pentru
starea de spirit creatà de Turci.
Incercärile de a provoca incendii se reinnoiesc, §i la Bu-
1 Hurmuzaki, X,pp. 165-166.
2 Tärgul de Sus corespunde sträzii Bratianu de azi, Targul de Jos sträzii
Rosetti ; Podul Vechiu sträzii Costache Negri ; Beilicul e strada Ghica-Vociä,
Tärgul Särii e Sárária, strada Evreilor n'am putut-o identifica.
3 Hurmuzaki, X, p. 174.
4 Hurmuzaki-Nistor, XX, p. 742. X. p. 175-176.

www.digibuc.ro
330 OCUPATIATURGMASCI

cure§ti, aproape in fiecare noapte, in August 1822. Incendiatorii

aleg de preferint6 casele Europenilor, mai ales ale Germanilor,
care oferà talhAriei lor o pradA mai bogatä.. Negustorii au hotärit
sà stea de pazà cu schimbul pentru a-§i apAra proprietAtile 1
In noaptea de 20 spre 21 Septemvrie, imediat dupA ple-
carea Zaporojenilor, focul s'a aprins sau a fost pus la dota case
din Targul-de-Afarg, dar nu s'a intins mai departe 2
Dar incendiile nm erau numai acte de protestare 0 de rdz-
bunare, ci §i prilejuri de jaf, 0 incendiatorii nu erau totdeauna
Turci. Politia din 12.0 a prins doi, care au fAcut märturisiri 0. au
denuntat alti patru. care izbutiserà säl fugA. Unul era servitor la
Rosetti Roznovanu, altul la Costache Ciuntu-Bal§ 3.
Incendiile continuA, de altfel, 0 dupA plecarea Turcilor. In
noaptea de 14 la 15 Noemvrie arde o cas5. la Podul-de-PAmânt,
in ziva de 15 alte dotiA case. La 24 Noemvrie, Kreuchely anunta
cà au ars atenantele casei postelnicului Filip Len§ (Linchoult)
din Podul Mogo§oaiei 4.

VI EV ACUA REA P RINCI PA TELO R

Poarta a fAcut cunoscut misiunilor strAine dela Constan-

tinopol cA ziva de 23 Aprilie (5 Mai ) 1822 a fost fixatà pentru
evacuarea Principatelor 5. La Ia§i, ordinul de evacuare a fost
cunoscut la 30 Aprilie 6. In Tara RomâneascA, evacuarea n'a
inceput efectiv decât la 8 Mai, când au plecat din Bucure§ti 3.000
de Anatolieni. Tot atâtia aveau sA plece 0 din Moldova. Ordinul
de evacuare a fost dus de Hagi-Emin-Aga, Divan-Efendi al se-
raschierului din Silistra 0 supraintendent al furniturilor din Mun-
tenia. Inainte de sosirea lui, la simplul zvon al ordinului de eva-
cuare, 400 de Anatolieni s'au rAspAndit la tara 0 s'au dedat la
obi§nuitele lor jafuri 0 silnicii. Dar ordinea a fost restabilitá 0
mAsurile de evacuare au fost duse la ind.eplinire. Din 8.000 sol-
dati ai armatei de ocupatie au plecat 3.000 7. Iluzia unei eva-
cuäri totale 0. imediate s'a spulberat in vânt.
Alte deceptii aveau sl urmeze. TAtarii care fuseserA eva-
1 H. u r mu z ak i, XVI, p. 1066.
2 Hurmuzaki, X, p. 178.
s Idem, X, p. 173.
4 Idem, X, p. 191.
5 Idem, X, p. 149-150-
6 Ibidem. p. 149.
7 Idem, XVI, p. 1041.

www.digibuc.ro
 EVACUAREA PRINCIPATELOR 331

cuati odata. cu Anatolienii au fost inlocuiti cu altii, incat Divanul

n'a fost usurat cleat cu 5.000 de piastri pe luna (din 150.000)
si cu proviziile pe care trebuia sà le furnizeze trupelor, peste solda
lor ordinara. In afará de aceasta, Turcii care ranianeau, con-
vinsi cà zilele sederii lor in Principate erau numärate, se foloseau
de toate mijloacele pentru a stoarce cat mai multi bani. Dar abia
se varsa suma ceruta. si Turcii veneau cu noui cereri 1 Hassan-bei
care, din 2.000 soldati, nu mai rämäsese decat cu 600, a declarat
Divanului ca. nu pleacä pânä nu i se dau 200.000 piastri. In Au-
gust, pasa a cerut Divanului 400.000 piastri, pentru a satisface
cererile cdpeteniilor a caror plecare se anuntase de atatea ori2.
Prin astfel de mijloace si. prin rechizitiile operate pentru apro-
vizionarea armatei, supraintendentul Hagi-Emin-Aga ar fi cas-
tigat o mie de pungi (500.000 piastri), iar sub-comisarii lui din
Bucuresti ate 300.000 piastri.
Firmanul cuprinzand ordinul de evacuare a Ienicerilor din
Moldova a fost citit la Osman-Pasa, in ziva de 7 Iu lie. Ziva
aceasta, scrie Harte, a fost una din cele mai fericite pe care eu
si locuitorii Iasilor le-am trait de sasesprezece luni" 3. Ienicerii
au parasit Iasii la 13 Iu lie, la data si in ordinea fixata de firman.
Dar dela mijlocul lui Iu lie si pang la mijlocul lui Septemvrie,
cu toate promisiunile autoritatilor turcesti, n'au mai plecat alte
trupe, nici din Muntenia, nici din Moldova. Comandantul militar
al Iasflor, Osman-Pasa, n'a parasit Moldova cu trupele de sub
comanda lui cleat la 9 Septemvrie. In cea mai perfectä ordine,
el s'à indreptat peste Bar lad si Galati spre Silistra. La Iasi n'a
mai ramas in urma lui cleat Cuciuc-Mehemet cu un detasament
de vreo 3.000 de oaMeni, care avea misiunea sà pastreze ordinea
pana la sosirea noului Domn. In adevar, el a plecat la 9 Octom-
vrie, cand si-a facut intrarea in Iasi, Ionitä Sandu Sturdza. Acesta
a venit insotit de un corp de L000 de Turci, in frunte cu Ba--
besli Egup-Aga, care avea SO inlocuiasca vechea garda de Ar-
Iraqi a Domnilor 4.
Cazacii zaporojeni, in numb's de o mie sau o mie doug sute,
au parásit Bucurestii la 21 Septemvrie. Ei au sävarsit multe fur-
turi, silnicii si crime. Dar au fost totusi mai putin brutali decat
1 Ibidem, p. 1042.
2 Hurmuzaki, X,p. 1066.
3 Ibidem, p. /67.
4 Hurmutaki, X,pag. 176, 179; N. Iorga, Acte fi fragmente, II,
p. 657 pi 661.

www.digibuc.ro
332 OCUPATIA TURCEASOL

Tätarii. Ei erau hoti mai destoinici si mai subtili. Omorurile

pe care le-au sävärsit, le-au sävärsit aproape totdeauna in umbrá,
in timpul noptii si in cartierele cele mai indepärtate ale orasului
sau pe drumurile mari" 1. Cei mai multi au venit lipsiti de tot,
unii pe jos, altii cäläri ; toti s'au intors cálári pe cai buni sau cu
cärute pline cu lucruri de valoare. Unii au luat cu ei femei care
si-au läsat bärbatii pentru a-i urma 2.
Dupà ce au plecat si ultimii Cazaci si Tätari, n'au mai rämas
la Bucuresti decât Turd, in numär de trei sau patru mii. Ei aveau
sä plece la 27 Septemvrie, impreunä cu Pap. Hagi-Ahmet, afarä
de fortele de politie ale besliilor, dupä soirea noului Domn al
Tarii Romänesti.
Grigore Ghica-Vodà a intrat in Bucuresti la 13/25 Sep-
temvrie. i el a venit insotit de un corp de dollà mii de Turci,
dintre care sapte sute erau pentru Craiova. Acest corp, sub co-
manda lui Capigi-basa Cavanos-Oglu, avea sä: formeze, ca si. in
Moldova, garda domneasc6 3. Cavanos-Oglu a curätat tara de
ultimele resturi ale trupelor de ocupatie. Un ordin al lui, din 27
Septemvrie, pedeapsea cu moartea orice soldat din unitätile eva-
cuate care al- fi fost prins, dupá aceastä datd, in Bucuresti sau
imprejurimi 4. Intr'o scrisoare adresata lordului Strangford, am-
basadorului Angliei la Constantinopol, Mihai Pilipescu confirmä
faptul a. la 15/27 Septemvrie, a avut loc evacuarea completa
a Tärii Romänesti. La 14/26 a intrat in acest oras (in Bucuresti)
Hassan-bei (Cavanos-Oglu) cu o mänà de soldati care au sà cons-
titue garda Domnului, si au sà fie sub ordinile imediate ale Al-
tetei Sale" 5.
Unii Turci s'au läsat greu, cänd a fost vorba sä. evacueze
Principatele, fiindcà aici, ca trupe de ocupatie, puteau sà calce
prescriptiile Coranului si sä se plece inclinärilor lor spre betie
si desfräu. In Bucuresti, prostitutia e la culme", scrie consulul
francez Tancoigne. Nici o clasä n'a fost scutitä, si nu e rar
sà vezi mame de familie päräsindu-si bárbatul si copiii pentru
a se da Turcilor. Unele au imbrätisat chiar religia mahometanä
si au impins pang acolo delirul sau spiritul de räzbunare impo-
triva familiei lor incât si-au asasinat bärbatii sau fratii prin pro-
1 Hurmuzaki, XVI, p. 1072.
2 Ibidem, p. 1072.
3 Ibidem, p. 1073.
4 Hurmuzaki, XVI, p. 1074.
5 Rapoarte consulare engleze, II, p. 173.

www.digibuc.ro
 EVACCUREA PRINCIPATELOR 333

tectorii bor. Case le boerilor emigrati au fost transformate in case

publice de desfrâu, in care Turcii träesc cu aceste nenorocite.
Autoritatea inchide ochii asupra acestor nereguli monstruoase si,
dacà uneori pedepseste un scandal prea public, o face totdeauna
in persoana prostituatei si niciodatä in aceea a protectorului
ei" 1. Cele mai multe dintre aceste nenotocite au avut un sfars'it
tragic.
La Iasi, cadavrele a peste o sutà cincizeci de femei, dintre
acelea care träiserä cu Turcii, au fost gäsite la cantine sau arun-
cate in puturi. Cele mai multe au fost luate cu sila dela locuitori,
mizeria altora a fost cumpäratä cu bani 2.
In grajdurile palatului domnesc din Bucuresti, evacuat de
Turci, s'au gäsit cadavrele a saptesprezece femei asasinate. Un
boer intors dela Brasov a descoperit in putul casei sale trei sau
patru cadavre de femei. Un alt boer, in casa cänria sute de Turci,
isi stabiliserá cartierul, a declarat de asemenea di putul lui era
infectat de cadavre. Multe cadavre au fost scoase din Dâmbovita.
Aceste asasinate s'au inmultit la plecarea Turcilor. O prevedere
sälbatid impinge pe Turci la asemenea crime de teamä ca copiii
lor, läsati in voia mamelor, sä nu fie crescuti in religia
cresting" 3.

Ocupatia turceasc6 lasá Tärii Românesti o datorie de cinci

milioane de lei. In aceastà cifrà nu sunt cuprinse furniturile si
corvezile. In total, ocupatia a costat cincisprezece milioane de
piastri, cifrä enormä pentru resursele tärii. Pentru a pläti
datoriile cele mai urgente, guvernul a pus un bir excep-
tional de. 2.500.000 'care cu greu s'a putut acoperi din cauza mi-
zeriei generale 4.
Moldova, desi mai mid si mai sárad, a cheltuit de ase-
menea, pang la plecarea Ienicenilor, in Iu lie 1822, cinci milioane
de piastri. In afarä de aceasta, Iasii a fost in mare parte distrus
prin marele incendiu din 9 August 1822. Nici Bucurestii nu stau
mult mai bine. In Iunie 1822, orasul are aspectul unei cetäti luate
cu asalt. Cele mai multe case sunt färà usi, färä ferestre, la dis-
cretia primului venit care ar dori sä se aseze in ele. Mai multe car-

1 Hur muz aki, XVI, p. 1054.

2 Idem, X, pp. 168-9.
3 Idem, XVI, p. 1068.
4 Huimuzak i, XVI, p. xo80.

www.digibuc.ro
334 con,ATIA ITECEASCA

tiere sunt pistil si jurnätate din populatie, bleb: tot fin-

prdstiatà la Sibiu si la Brasov, nu indràzneste sä se intoard.
acasà" 1.
Vor trebui ani de muncà linistità pentru a repara urm5.rile
ocupatiei turcesti, si tara nu va avea decât foarte putini, inainte
ca o altà ocupatie, cea ruseascâ din 1828-1834, s'à se abatà a-
supra ei.

1 Enrmuzaki, XVI, p. 1045.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL XVI

RESTABILIREA DOMNIILOR PAMANTENE

Restabilirea domniilor pämântene a fost, in general, in-

fälti§atä ca o pedeapsä aplicatä de Poartä. Fanariotilor pentru
participarea lor la revolutia din 18211. Insu0 firtnanul de numire
a piimiloi. Domni nu e decât un rechizitor impotriva ranariotilor,
din mijlocul cärota au pornit ramificatiile 0 cäpeteMile revo-
lutiei 0 care, dupke au comis nenumärate färädelegi, 0-au atätat
necredinta fugind in täri sträine". In schimb, despre boerii tari
se spune ca nu s'au indepäxtat dela datoria de supunere 0 de
credintä 0, prin venirea lor la Constantinopol, au dat o nouà dovadä.
de nevinovätie. De aceea, Sultanul a hotärit sä revinä la
obiceiul din vechime 0 sä aleagg. Dorani din mijlocul boerilor
pämänteni 2.
Explicatia aceasta e o simplä fictiune diplomaticá. Inlo-
cuirea Domnilor fanarioti prin Domni pämânteni a fost incon-
testabil o consecinta a revolutiei din 1821, in sensul cá impre-
jurlrile create de aceastä mi§care au fäcut-o posibilà. Dar
aceastä solutie nu eta.nici unica, nici cea mai agreatä de Poartà.
Intrarea lui Alexandru Ipsilante in Moldova, defectiunea lui
Mihai Sutu 0 coMplicitatea aproape tuturor familiilor fanariote
in mi§carea eteristä, dovedirl Turcilor el nu se mai pot bizui
2 Documentele pe care se intemeiaz5, expunerea negocierilor diploinatice
din acest capitol se aflá in A. Prokesch-Osten, Geschichte des Abfalls der Griechen
etc., vol. III. Rapoartele consulare englere, vol. II. N. I org a, Acte gi frag.
mente, II. MetternicU, Mémoires, documents et ¡faits divers. vol. III. Paris,
1881.1-lurinuzakiNestor, vol. XX.
L u cr d r i : B. Dungu, Les grandes Puissances et les Principautés
roumaines de 1821 d 1826. Paris, 1935. P d. Driault M. 14 Ix éritier,
Histoirediplomatique de la Gr ace depuis 182 1 jusqu'cl nos ¡ours. vol. I. Paris, 2925. ,
G. Weil 1, L'éveil des nationalités et le mouvement libiral (1815-1848). Paris,
1930. A. St er n, Geschichte Europas von 1815 bis z8So. Berlin, 1913. Vol. II.
2 Iturinuzaki-Nistot, xx, pp. 736-737

www.digibuc.ro
336 RESTABILIREA DOMNIILOR PAMANTENE

pe credinta Fanariotilor, din mijlocul egrora se alegeau dragomanii

Portii §i Domnii Tärilor române§ti. Mare le dragoman Iancu
Callimachi a fost ucis in exilul säu dela Cesareea. Fratele säu
Scarlat, numit Domn al Tarii Române§ti, a fost exilat la Bo li,
in Asia Micä, unde a murit in imprejurAri suspecte. Constantin
Morusi §i alti frunta0 greci au fost executati la Constantinopol
§i cadavrele lor au fost expuse trei zile insultelor plebei. Fratele
§i cumnatul lui Mihai Sutu ar fi avut aceea§i soartà dacä n'ar fi
izbutit sä fugä la Odessa pe un vas rusesc. Dar aceastä explozie
de urà impotriva Grecilor fanarioti n'a avut ca urmare resta-
bilirea automatä a domniilor pä'mantene, dupg vecbiul obiceiu"
al tärii, cum spune firmanul.
Poarta i§i. (1.6dea foarte bine seama de primejdiile unei
schimbäri de sistem in administratia Tarilor române§ti. Ea se
temea ca domniile pämântene sä nu favorizeze mi§carea de in-
dependentä §i sä nu ofere Rusiei noi pretexte de interventie in
afacerile interne ale Turciei. Aversiunea Portii pentru aceastä
solutie era atat de evidentä, incat a rede§teptat intrigile fana-
riote pentru domnie. Aristarchi, Arghiropol §i. Nicolae 1.1.tu au
putut, la un moment dat, sä se creadä aproape de treptele scau-
nului domnesc. i iluzia lor nu trebue sä surprina dacg ne gandim
cä, la io Iu lie 1822, cand Grigore Ghica §i Ioan Sandu Sturdza
erau deja desemnati de Divan §i n'a§teptau decat confirmarea
Sultanului pentru ca numirea lor sä devinä publicä, 'ord S rang-
ford, ambasadorul Angliei la Constantinopol, care condusese toate
negocierile cu. Poarta §.1 era initiat in toate secretele politicii
otomane, nu. socotea occlus ca tot Fanarioti sä fi fost numiti
Domni 1.
So lutia care ar fi convenit mai mult Turcilor era transfor-
marea Principatelor in pa§alâcuii, dar ei i§i dädeau seama cä
lucrul acesta era cu neputintd din cauza opozitiei Rusiei. i atunci
au cäutat sä ca§tige timp, guvernand Principatele mai intâiu
prin muhafizi (comisali militari), apoi prin caimacami.
Pentru ca Poarta sä consimtä la restabilirea domniilor
pämantene, a fost nevoie sä fie supusä, mai bine de un an, unei
duble presiuni, din partea Puterilor europene §.1 din partea po-
porului roman, §i sä i se arate cä refuzul ei ar determina marile
Puteri sä facä cauzg comunä cu Rusia §i ar expune-o la riscurile
unui räzboiu, in cele mai neprielnice conditii pentru Imperiul

1 Rapoarte consulare engleze, II. p. 157.

www.digibuc.ro
 NEGOCIERILE DELA CONSTANTINOPOL 337

otdman. Astfel chestiunea Principatelor române a format princi-

paint obiect al negocierilor diplomatice care au avut loc in 1821
0 1822, la Constantinopol, Viena 0 Verona.

1. NEGOCIERILE DELA CONSTANTINOPOL

Plecarea lui Strogonof (io August 1821) i ruperea relatiilor

diplomatice intre Rusia i Turcia au deschis o crizä. pe care im-
päratul Austriei o considera ca cea mai gravà din câte au ame-
nintat vreodatá societatea" 1.
Problema care se punea era de a inapiedeca Rusia sà profite
de turburârile din Imperiul otoman pentru a ocupa Principatele
amenintând existenta Turciei, sa creeze noi complicatii euro-
pene. Pentru aceasta era nevoie sá se punä capät neintelegerilor
dintre Rusia i Turcia. Cancelarul Metternich s'a fAcut exponentul
acestei politici 0 a sustinut-o impotriva propriilor sai agenti 0 a
opiniei publice europene care erau ostili Turcilor, nu din pârti-
nire pentru Rusia, ci din simpatie pentru cauza emancipärii Gre-
cilor. Metternich a gàsit un sprijin puternic in cabinetul dela
Londra care a fäcut cauiä comunä. cu Au3tria de indatä. ce
Rusia manifestat, prin nota circulará din 4 Iu lie 1821, intentia
de a desmembra Imperiul otoman. Austria 0. Anglia s'au pus
de acord sà filature toate cauzele care ar fi putut justifica inter-
ventia militará a Rusiei.
Guvernul rus incercase sä exploateze emotia pe care atro-
citätile comise de Turci impot iva clerului i poporului grec
o produsese in tàrile cre§tine pentru a smulge aliatilor säi in-
voirea de a ocupa Principatele. Prin serviciile pe care, sustinând
politica de interventie a Austriei in Italia, ea le adusese la con-
gresul dela Laybach, Rus:a se ciedea indreptAtità la compensltli
in Orient. Dar, ca i in 1854, Austria avea s'o uimeascá prin in-
gratitudinea ei. Invocând interesul Europei 0 al Imperiului
otoman", Metternich a pus totul in miFare pentru a evita räz-
boiul 0 a izbutit sâ organizeze in fata Rusiei un front comun al
tuturor Puterilor europene. Sfortärile lui au fost ajutate de disen-
timentul care exista, cu privire la politica olientalâ, intre tar
unii membri ai cabinetului säu. Alexandru I se simtea mult
mai legat de politica Sfintei Aliante decât de ambitiile balcanice
ale predecesorilor säi. Dar el nu putea dezavua public conduita

Frokesch-Osten, III. p. 156.

www.digibuc.ro
 RESTABILIREA DOM/TIMOR PAMANTENE
338

lui Strogonof care procedase dup 5. instructiile guvernului säu.

Acest dezacord a silit pe tar sà se angajeze inteo politied per-
sonalà i &I treacg, Austriei i Angliei conducerea negocierilor cu
Turcii. Metternich a §tiut sà exploateze aceastà situatie i, cu
ajutorul Angliei, a izbutit sà smulgg Turciei concesiile indispen-
sabile pentru a lua Rusiei orice pretext de rAzboiu 1
Metternich 0-a inceput campania diplomatic6 pentru
mentinerea pàcii, reducând exigentele Rusiei din note dela 6(18)
Iu lie 1821 la patru puncte. El a pus astfel d.iscutia pe o bazá
precis delimitatà, care a fost acceptatá 0 de Rusia. Cele patru
puncte erau urmbitoarele :
I. Evacuarea Principatelor i reorganizarea lor in con-
formitate cu spiritul tratatelor, numirea noilor Domni i resta-
bilirea unei adrninistratii reparatoare ;
2. Reclàdirea bisericilor cre§tine distruse de populatia
musulmang ;
3. Ocrotirea religiei cre§tine ca 0 in trecut i garantii pentru
viitor ;
4. Discriminare intre vinovati i nevinovati 2.
La conferintele pe care le-au avut cu reprezentantii Portii,
la 25 Iulie, 25 August 0 3 Septembrie 1821, ambasadorii Austriei
Angliei au insistat in modul cel mai energic ca Poarta s'a" pri-
measel aceste puncte.
Poarta cond4ion6 acceptarea sa de extrAdare transfugilor
(in frunte cu Mihai Sulu, trkatorul blestemat in vecii vecilor")
§i de pedepsirea rebelilor din Principate. Ea repetà in deosebi de-
ebaratia f5.cutà reprezentantilor Rusiei, cá prin suplicierea Patriar. -
hului n'a voit sà aducä. nicio atingere cultului i religiei cre§tine" 3.
Cu toatà intransigenta ei pe chestiunea transfugilor, Poarta
a putut fi induplecatà s'" facg primele concesii. La 15 August
1821, ea a adresat tuturor guvernatorilor civili i militari un fir-
man care echivala cu un adevgrat act de amnistie. 4 Acest act,
contrar tuturor principiilor religioase, legii musulmane 0 obi-
ceiurilor tä.rii, era färà.' precedent in istoria Imperiului otoman.
El silea Imperiul otoman sä gratifice pe Greci cu noi privilegii,
fiindea" s'au räsculat i sl rástoarne vechile temelii ale organizärii
1 Prokesch-Osten, vol. I. op. 85.
2 Ibidem, p. 88 .
3 Ibidem. III, pp. 134-137.
4 Ibidem, III, p. 137.

www.digibuc.ro
 NEGOCIERILE DELA. CONSTANTINOPOL 339

sale sociale. "1 Decretul de amnistie satisfäcea una din conditiile

esentiale cuprinse in nota ambasadorului rus dela 6(18) Iu lie 0
permitea Austriei i Angliei sà atace celelalte diferende care separau.
Rusia i Turcia, in primul rând chestinnea exträdârii transfugilor
0 a evacuârii Principatelor.
Internuntiul insistg ca Poarta s renunte la dreptul, pe
care 0 Metternich il declarä consfintit prin tratate", de a cere
extrklarea transfugilor, pentru a nu da apkkii sale caracterul
unui rAzboiu religios 0 a nu provoca reactiuni ostile in toate
tkile cre§tne. In cele din urmâ, el izbute§te a convinge Poarta
sâ nu fad din aceastâ chestiune o conditie sine quiz non a reluàrii
negocierilor cu Rusia.
Rämânea problema evacuârii Principatelor i numirea
unor noi Domni. Unul din motivele 'prin care Divanul justifica
amânarea restabilirii vechilor stki de lucruri in Principate era
lipsa totalä de persoane care sá merite increderea Portii 0 care,
totdeodatá, sä fie demne i capabile sá ocupe scaunul domnesc.
Dintre toti Grecii din Fanar, care-0 impärteau dra-
gomanatele i Principatele, nu e unul care sà nu fi fost
amestecat in comploturi seditioase... Neputând incredinta
administratia acestor provincii unor paale, Poarta n'ar
fi contrará ideei s'o lase in seama unui Don= pe care 1-ar
alege printre boerii respectivi ai celor doul PrinciPate,
aceastà solutie ar fi mult mai potrività deat administratia
unui individ. cu totul sträin de tara pe care e chemat s'o
carmuiasca i unde, de cele mai multe ori, pare a nu cu-
noa§te alt scop cleat acela de a stoarce 0 de a se imbogáti"1.
La conferenta dela 3 Septembrie, Reis-Efendi declara
ambasadorului englez cà ar evacua Principatele dacâ Anglia 0
Austria ar garanta Cal Rusia nu se va folosi de prilej ca sA ocupe
Principatele. Strangford räspunde ca prezenta sau absenta trupe-
lor otomane nu poate nici impiedeca nici incuraja Rusia sà ocupe
Principatele. Dar prezenta lor, constituind o infractie la tratate,
ar putea justifica interventia militarä a Rusiei 2.
Strangford avu impresia d cererea de garantie era un
simplu expedient menit sá asigure Portii o retragere onorabilá.
VWile care veneau din Principate cu privire la mora1u1 trupe-
lor otomane intkeau aceastá impresie. Trupele originare din
1 Prokesch-Osten, III, pp. 418.
2 Raportul contelui Liitzow cätze Metternich, din 18 August 1821. Pro-
kesch-Osten, III p. 140.

www.digibuc.ro
340 REUABILIREA DOMNIILOR PAmANTENE

Peninsula Balcanicä, mai ales, dar i cele din Anatolia, se plângeau

c5. sunt retinute departe de cas5. peste termenul de §ease luni
pentru care au fost recrutate í c5. nu li se pläte§te regulat nici
solda. Multi soldati dezerteazI, iar altii se dedau la jaf pentru
a fi trimi0 acas5.1. Dar näclejdile interneiate pe aceastä impresie
s'au dovedit in§elItoare. Poarta a inlocuit trupele nesigure
chestiunea a rAmas in picioare.
Incercarea Internur4iului de a ajunge la o clarificare prin-
tr'un examen general al situatiei cu mini§trii Portii n'a fost mai
norocoasä decât interventia lui Strangford. In urma instruc-
iilor Metternich dela 14 Octombrie, Internuntiul s'a pre-
zentat la Poartä 0 a examinat atát cererile Rusiei cât i modul
de a le satisface. Rusia se plânge cà Turcia nu-0 manifestI in-
tentia de a restabili bisericile distruse de populatia musulmang ;
Austria propune Portii BA' inceapä cu acea.sta pentru dovedi
bunele intentii. Rusia acuzI PoartI cá n'a condamnat atacurile
comise impotriva religiei ortod9xe, cum o obligau tratatele din
1774, 1792 0. 1812. Austria sfItue§te Poarta sà räspundä c5.' nu ea
a cAlcat tratatele, ci Grecii, i sä dea gar antii peritru viitor. Rusia
pretinde cà firmanele care ordonau comandantilor trupelor de ocu-
patie sá facI deosebire intre vinovati i nevinovati au rImas
cuvinte neconfirmate de fapte". Austria recomand5. Turciei sá
infrâneze mai bine excesele trupelor sale. Rusia protesteazà cä.
nota Portii nu cu.prinde nicio asigurare cu privire la dreptul sIu
de a participa la pacificarea Principatelor 0 se plânge cá eva-
cu.area e conclitionatä de o mäsurá inacceptabilI pentru Rusia
(extrIdarea fugitivilor). Stiind c5. Poarta e dispusä: sä renunte la
aceastà conditie, Austria indeamnä guvernul otoman sà nu mai
pomeneascà de extrAdare i sá declare false consecintele trase
din fIcerea lui. In sfär0t, Rusia declarà c5. nu va relua relatiile
diplomatice cu Turcia pânä când aceasta nu va recunoa§te tra-
latele pe care se intemeiazá relatiile ruso-turce§ti. Austria insistä.
ca Poarta sà restabileascI statu qUO ante pe care Rusia avea dreptul
sà-1 cearä 2.
Toate mijloacele de persuasiune incercate de Austria 0
e Anglia rImânând zad.arnice, guvernele celor doua täri s'au
h itärit sä avizeze la alte mijloace de actiune. In Octombrie 1821,
regele Angliei s'a dus, insotit de Castlereagh, sä viziteze Hano-
vra. Metternich s'a folist,de ocazie vadá i sä discute cu ej
1 Prokesch-Osten, III: p. 116.
2 Ibidem, pp. 210-218.

www.digibuc.ro
 NEGOCIERILE DELA CONSTANTINOPOL 341

situatia po1itic. La conferenta dela 2 9 Octombrie, ei s'au inteles

sA-si uneascä sfortArile pentru a mentine integritatea Imperiului
otoman si, in consecintA, pentru a evita rbizboiul intre Rusia si
Turcia. Ei au hotärit sa cornunice ambasadorilor lor dela St. Pe-
tersburg cA Austria §i Anglia vor pune in cumpAnA toatA influenta
lor pentru a determina Poarta sä recunoascA cererile drepte ale
Rusiei, dar CA, in caz de räzboiu, Rusia nu poate conta pe sprijinul
kr 1.
Intrevederea dela Hanovra a stârnit cea mai vie ingri-
jorare la St. Petersburg. Tarul se temea ca Austria si Anglia sà
nu inchee o aliantA impotriva Rusiei, de aceea s'a gräbit sA ia
unele mAsuri menite sä producä o destindere. Mihai Sutu a fost
invitat sä pArAseascA teritoriul Rusiei, iar ceilalti transfugi au
fost .indepärtati dela granita Moldovei. Ambasadornl Angliei la
Viená, Gordon, anuntA pe Strangford cà Mihai Sutu a sosit in
Austria §i-1 previne ca Metternich se pregAte§te sà exploateze
faptul pentru a obtine dela Poartà sä evacueze Principatele 2
Sustinut de Strangford., Internuntiul izbuteste in adevAr
sà smulgA Portii o concesiune importantA. Prin nota dela 2
Decembrie, Reis Efendi face cunoscut cà, pentru a da dovadà de
sentimente pasnice, guvernul säu consimte sá amâne cererea
de exträdare a transfugilor. Dar in ceeace priveste evacuarea
Principatelor §i numirea unor noi Domni, nu poate, inainte ca
sA fi innAbu§it rAscoala Grecilor, s51 ia din mijlocul acestora
Domni §i sa incredinteze mâinilor lor perfide douA tAri mänoase
§i importante" 3.
Caracterul conciliant al notei dela 2 Decembrie a fost
accentuat de o serie de mAsuri luate de PoartA in jurul aceleia§i
date. La 30 Noembrie, o proclamatie anunta restabilirea linistei
§i securitAtii la Constantinopol. In acela§i timp s'au trimis co-
mandantilor trupelor de ocupatie din Moldova si Tara RomâneascA
firmane pentru inAsprirea mAsurilor de ordine §i pentru infra-
narea actelor de violentA 4. In sfâr§it, tot atunci s'au luat
Driault-Lhéritier, vol. I. p. 16x B. Lungu, p. 39.
2 Rapoarte consulare austriace, II, p. 134.
3 Prokesch-Osten, III, pp. 242-244.
4 D ans la nuit du 14 au 15 décembre, le Kihaia-Pacha qui revenait de
Suistrie, fit partir pour cette place beaucoup d'infanterie de notre garnison. Dans
le matinée du .16, un corps de mille hommes environ, avec artillerie et bagage,
prit la même direction et fut suivi le lendemain, 17, d'un grand nombre de Tar-
tans et d'autres troupes... Sur vingt-quatre à trente mine hommes de troupes otto-
manes, qui étaient en Valachie et Moldavie, les deux-tiers ont évacué ces provinces,

www.digibuc.ro
 342 RESTABILIREA DOKNIILOR P1MANTENE

primele mäsuri de evacuare 0, la mijlocul lui Decembrie, o parte

din trupele de ocupatie au fost in adevär retrase 1.
Metternich a incercat sä profite de aceste dispozitii con-
ciliante pentru a lichida definitv conflictul ruso-turc. La 24
Ianuarie 1822, el a timis Portii un proect de notä; care ar fi
aplanat toate diferendele dad. Poarta i I-ar fi insu0t. El pre-
vedea evacuarea iinedìat i completá a Principatelor ; restabi-
lirea vechii stäri de lucruri prin numirea unor noi Domni i tri-
miterea unor comisari .turci care sä. discute cu comisarii ru§i
sistemul de ad.ministratie care ar conveni mai bine acestor täri.
Prin aceasta, incheie Metternich, Poarta ar da o dovadä neindo-
elnicI de dorinta sa de a intretine relatii pa§nice cu vecinii i ar
pune capät agitatiei care turburà Imperiul. 2
Lord Strangford sustine din räsputeri nota Austriei, dar
nu obtine decât la 16 Februarie o conferintä. cu Reis-Efendi. El
cere Portii sä considere nota Austriei ca i când. ar fi emanat dela
cabinetul dela Londra. Strangford a pus in joc toate resursele
artei diplomatice, dela insinuare pânä la intimidare, pentru a
convinge pe Turci sà accepte nota Austriei.
Executati tratatele pe care le aveti cu Rusia sau, in
mod inevitabil, yeti avea räzboiu.... Chestiunea se pune azi
in limitele cele mai inguste. Evacuati Principatele ; resta-
biliti vechea ockmuire ; reparati daunele i lecuiti ränile
pe care prezenta trupelor voastre indisciplinabile le-au
pricinuit in aceste täri nenorocite ; numiti Domni noi (dad
nu. Greci, boeri pämânteni) i dovediti-ne cl nu luati o
atitudine de ostilitate virtualä, fatà de sistemul de pacificare
generalá, i toate Puterile europene vor fi alkuri de voi...
Refuzati sau amânati aceste inäsuri i, inteo luná, Imperiul
otoman va fi cotropit de cea mai puternid armatä pe care
Rusia a mobilizat-o vreodatà. Voi yeti pierde tot odatä
prietenia Puterilor europene care, prin sfortkile lor, au
izbutit pang acum sà impiedece räzboiul".
Reis-Efendi a räspuns cg. Principatele vor fi evacuate de

E n sorte que'il n'y a plus aujourd'hui que huit à dix mine, ayant ordre de se bor-
ner strictement A la police du pays ; les deux autres tiers se sont replicé sur Widdin,
Roustschouk, Silistrie, Yergheni (Giurgiu). Tons les toptchis ont été deportés
"(Iorga, Acte frag II. pp. 611-612).
1 Idibem, pp. 607-609 Prokesch-Osten, I. p. 1(38.
2 I org a, Acte i fragmente, J. pp. 62o-62r. Prokesch-Osten,
pp. 260-2.64.

www.digibuc.ro
 CONFEEINTA DELA VIENA 343

indatä ce räscoala Grecilor va fi fost innäbu§itä i retragerea

trupelor se va putea face färä primejdie. Dac'ä am retrage acum
trupele din Principate, poporul ar spune : Voi pierdeti din vedere
focarul rebeliunii ; el va izbucni din non acolo. Iar dacä am numi
Domni greci, fiecare Musulman ar striga : Voi incurajati §i räs-
plätiti pe trädätori in loc pedepsiti".
Mai mult nici Strangford. n'a putut sä obtinä, iar când., la
23 Februarie 1822, a sosit la Constantinopol silictarul lui Kur§id
Pa§a en capul lui Ali-Pa§a din Ianina, intransigents. Turcilor a
crescut. Infrângerea Grecilor le paru apropiatä §i sigurá. Nota
Portii dela 28 Februarie cätre ambasadorii Angliei i Austriei era
un refuz categoric de a evacua Principatele §i de a numi noi
Domni
Totu§i, primind noi instructii, anabasadorii Angliei i Au-
striei fac o ultimä Incercare, prezentând Portii, la ro Martie, o
notà comunä, in care repetä ca evacuarea imediatá a Princi-
patelor, desemnarea Domnilor §i restabilirea vechi admini-
stratii îu aceste provincii, sunt conditiile indispensa bile pentru
mentinerea päcii 2.
aceastä silintä a fost zadarnicá. Bu nu mai a§tept nimic,
absolut nimic dela sfortärile pe care am putea sä le incercgm",
scrie ministrul Prusiei la Constantinopol, exprimând descurajarea
generalá. Räzboiul pärea in adevär de neinläturat §i Capo d'Istria
intäre§te aceastä impresie cerând ocuparea Principatelor cu o
fortà impozantä" pentru a putea dicta Turciei conditiile päcii §i a
smulge aliatilor garantii comune" pentru Greci 3.

MISIUNE A LUI TAT I SCEF CONFERINTA DELA V IENA

Pentru a inlätura primejdia räzboiului, tarul a luat hotä-

rirea de a trimite la Viena un ora de incredere al säu, pe cava-
lerul Tatiscef, ca sä caute cu Metternich o ieOre onorabilä. Tatis-
cef, avea sä negocieze cu Metternich peste capul contelui Golow-
kin, reprezentantul oficial al Rusiei la Viena. Aceste impreju-
räri dädeau misiunii lui Tatiscef caracterul unni. complot in-
dreptat impotriva propriului säu cabinet i, in adevär, rezul-
tatul ei avea sá fie infrângerea partidei räzboinice §i conce-
dierea lui Capo d'Istria.
1 Prokesch-Osten, III, J. 279.
2 N. Iorg a, A cte i frag. II, p. 632.
3 Ibidem, pp. 632-333.

www.digibuc.ro
344 RESTABILIREA DOMNIILOR PÄMANTENE

Conversatiile au inceput la 8 Martie 1822. Tatiscef a de-

clarat cá tarul vrea pacea i nu se gândeste sg asigure Grecilor
un statut asemälnätor cu al Principatelor române, ci numai
libertatea religioasà, o justifie nepärtinitoare, raporturi de
supusenie mai precise si gatarrfii impotriva exceselor Turcilor.
Tatiscef a intrebat apoi de sprijinul pe care Austria 1-ar da Rusiei
in caz cà Turcia n'ar executa cele patru puncte. Metternich a re-
f uzat sá admità Ca' Turcii ar putea comite o asemenea gresalä, si a
precizat cà, in cazul cu totul improbabil al unui conflict armat,
Rusia nu va primi niciun sprijin din partea aliatilor. Tatiscef
a intrebat, insfârsit, care ar fi atitudinea Austriei dacá Rusia ar
ocupa o portiune oarecare din teritoriul otoman (adicä Principa-
tele) cu promisiunea solemnà de a le evacua de indat6 ce Turcia
ar fi executat cele patru puncte. Metternich a declarat aceastä
idee ca inadmisibilà in interesul pdcii generale 1
La sfarsitu.1 conferintei dela 8 Martie, Tatiscef a remis lui
Metternich o notà verbalà, scrisä. sub ochii impäratului Rusiei,
chiar pe biroul lui, i cuprinzând conditiile minimale ale Rusiei.
Rusia cerea ca Poarta sà declare, printr'un act adresat
direct guvernului rus, c5, acceptä. conditiile enuntate in nota dela
6 (i8) Iulie i anume inviolabilitatea religiei crestine, restaurarea
bisericilor devastate, discriminare intre vinovati i nevinovati
asiguräri pentru implinirea tuturor acestor conditii. Insar0t,
Poarta va adauga ea', din cauza imprejurArilor in care se aflá
poporul turc, e silitä sä se mArgineasck pentru moment, la
executarea urmâtoarelor puncte :
r) sá evacueze complet Principatele ;
2) säl Incredinteze, in mod provizoriu, cu administratia
Princrpatelor Divanuril respec ive, sub prezidentia unor caima-
cami greci, alesi ca i Domnii ;
3) sá trimitä in Principate unul sau mai multi Plenipo-
tentiari i sä, invite Rusia a proceda la fel ;
4) sá acorde p1enipotentiarilor sài depline puteri pentru a
putea discuta cu plenipotentiarii rusi asupra mijloacelor de a
restabili ordinea in provinciile crestine ale Imperiului otoman
pe care tratatele le-au asezat sub protectia Rusiei" si a asigura
acestora o existentà linitità i fericitä 2.
Analizând aceastä. notà, Metternich n'a g5.sit nimic de
observat asupra punctelor I si 2. Dar termenul de PlenipotenOar"
1 N. I o rg a, Ade fi fr ag. II, pp. 305-308.
I Prokesch-Osten, III, p. 311.

www.digibuc.ro
 CONFERINTA DELL VIENA 345

introdus la punctul 3, in loc de acela de comisar", intrebuintat

pana atunci, constituia o inovatie, si Metternich prevedea
Turcii vor ridica obiectii. i mai inadmisibilà i-a parut calificarea
de provincii clestine ale Imperiului otoman pe care tratatele
le-au asezat sub protectia Rusiei" 1, care nu se putea aplica la
propriu decât Moldovei i Tâ'rii Românesti. Orice incercare
de a extinde asupra unei alte pairti din teritoriul sdu o definitie
care nu se aplieä decât celor cloud Principate va surprinde, cu
drept cuvânt, pe Turci".
Impresia pe care aceastä, primá conferinta a produs-o
asupra cabinetului dela Viena a fost cá Tatiscef a venit fàr bici-
un plan precis, arà nicio idee limpede cu privire la mijloacele de a
evita rä'zboiul cu onoare" i ea.', intocmai ca aceia care l-au
trimis, el a speculat exclusiv asupra dispozitiilor amicale
ale Curtii dela Viena i asupra dorintei ei de a gäsi o solutie pasnicä.
Aceasth impresie e intärit ä. de nota verbalal prezentatä
de Tatiscef la 14 Martie 1822. Sub formä de concesii fa:cute Portii,
Tatiscef strecoarà in text expresii care, admise de Poartä, ar fi
adus grave atingeri drepturilor suverane ale Portii. Analizându-1,
Metternich îi demascal intentiile ascunse i incongruentele,
sileste_ pe Tatiscef sà retragä textul in intregime 2.
In timp ce negocierile continuau la Viena, ambasadorul
Rusiei la Berlin, contele Alopeus, a ajuns, la 14 Martie, sä inchee
cu contele Bernstorff, ministrul de externe al Prusiei, un protocol
care dddea satisfactie cererilor Rusiei 3. Protocolul a fost comu-
nicat prin minitrii Prusiei la Viena, Londra si la Paris cabinetelor
respective cu declaratia cá Prusia e obligatà cu nimic fatä.
de Rusia, dacg celelalte Curti nu sunt de acord". Principiul in-
terventiei colective la Poartal, sustinut de Austria, a fost deci
respectat. Totusi Metternich ar fi preferat s'a.' nu se fi semnat
un protocol formal". El critieä in. deosebi conditia pusä. Portii
de a accepta toate punctele enuntate in nota din 6 (i8) Iulie,
ceeace constitue un angajament prea vag i prea vast".
1 Ibidem, pp. 315-317,
2 Iatä textul : Que la Porte conserve la suzeraineté sur la nation greque
établie en Morée et autres pays qui se sont soulevés et demandent leur affranchis-
sement absolu ; que ces pays soient compris dans la circonscription de l'Empire
ottoman ; que le domaine utile reste au profit du Grand-Seigneur, et que le repos
de l'Europe ne soit plus troublé it l'avenir par une guerre intestine d'un des co-
; complication qui renaîtrait sans cesse si l'on ne parvenait ras à établir
entre les parties contendentes des rapports nouveaux".
2 Prokcsch-Osten, III. pp. 347-350.

www.digibuc.ro
346 RESTABILIREA DOMNIILOR PIMANTENE

Obligatiile Portii trebuiau recluse la cele patru puncte for-

mulate in instructiile Curtii dela Viena din 17 Septembrie pe
care cabinetul rus le-a declarat conforme cu vederile sale.
Cu toate rezervele acestea, Austria aderä 0 ea la pro ocolul
dela 2 (I4) Martie i astfel cele cinci Puteri aliate se declara ho
rite sa rupä relatiile lor cu Poarta recheme misiunile dela
Constantinopol, daca guvernul turc nu ar accepta substanta"
cererilor prealabile ale Rusiei sau daca, odata negocierile incepute,
ar refuza sa primeasca conditiile formulate de Rusia pe baza
tratatelor existente 1.
In urma acestui acord, Tatiscef a consimtit ca chestiunea
orientalä sa fie discutata inteo conferinta a plenipotentiarilor
marilor Puteri la Viena sau inteun congres, in care s'ar fi examinat
situatia generala a Europei 2 In acest scop, Metternich a redactat
un memorandum confidential pe care Tatiscef trebuia sa-1 remita
personal tarului. Memorandul preVedea : evacuarea completa
imediata a Piincipatelor, restabilirea vechii stari de lucruri,
nou act de amnistie pentru rasculati, desemnarea de catre
Poarta a unor plenipotenfari care sa. trateze i &A stabileasca cu
plenipotentiarii celor cinci Puteri masurile considerate ca necesare
pentru restabilirea relatiilor normale intre Rusia i Turcia. In
locul conversatiilor directe intre plenipotentiarii ru0 i turci,
Metternich incearca sä aduca discutia in fata conferintei
marilor Puteri i sa anuleze presiunea pe care Rusia ar fi putut
s'o exercite direct asupra Portii 3.
Memorandul a fost remis lui Tatiscef, la 19 Aprilie, cu o
scrisoare in care Metternich i0 exprima dorinta ca tarul sä accepte
aceste propuneri i sa fixeze cat mai repede data conferentei. La
22 Mai, Oral a facut cunoscuta aprobarea sa la toate propunerile
lui Metternich, 0 prin ambasadorii sái la Londra, Paris 0 Berlin,
a adresat Curtilor respective ivitatia de a trimite plenipotentiari
la Viena. Poarta a fost invitata 0 ea, prin Strangford.
Invitatia a fost acceptata de toate Puterile, afara, de Turcia,
conferenta s'a deschis la 28 Iunie. La prima §edintä, Tatiscef
a declarat ea Rusia nu cere, pentru a relua relatiile diplomatice cu
Poarta decat evacuarea Principatelor i numirea unor noi Domni.
Cum aceste douä, conditii erau deja in curs de executare, Metternich
a exclamat : Procesul e ca§tigat".
1 Prokesch-Osten, pp. 355-361.
2 B. Lung u, op. cit. p. 6x.
3 Prokesch-Osten, III. PP.

www.digibuc.ro
 BESTABILIREA DOM:ND:LOH PAMANTENE 347

III. CONGRESUL DELA VERONA

Sarcina de a convinge Poarta sä accepte acordui dela Viena

a fost incredintatä lordului Strangford. La 27 Iu lie, el incercase
deja sá nduplece Poarta sà trimitä plenipotentiari la Viena. Dar
Reis-Efendi i-a raspuns ca Turcia n'are nimic de cerut i nimic
de dat ; ea a implinit toate conditiile tratatelor 0 a facut toate
concesiile compatibile cu onoarea ei. Participarea ei la conferinta
dela Viena ar permite cel mult aliatilor, in caz de esec, sä arunce
asupra ei responsabilitatea ru.pturii. Punctul de vedere al Portii
era atat de drept i argumentele ei atat de irefutabile bleat Strang-
ford a marturisit c niciodatä nu s'a simtit mai prost decat in
cursul acestei conferente de cinci ceasuri i junAtate 1.
In drum spre Viena, Imparatul Alexandru a rugat pe
Strangford_ s. mai fad'. o incercare i, in caz de succes, sa vinä
el la Viena. Strangford a avut, la 27 August, o noua conferenta
cu reprezentantii Portii. El a declarat ca., de vreme ce Poarta nu
vrea sä trimita pelnipotentiari, se va face el ambasadorul Turcilor
si a intrebat ce sá spuná in numele bor. Gianib a raspuns Foarte
putine lucruri. Va fi destul dad; yeti spune el Poarta a executat
tratatele cu riscul de a se expune celor mai mari primejdii" Criza
politica nu e opera Turcilor. ci a guvernelor care nu respecta
obligatiile pe care li le impun tratatele". Strangford n'a relevat
aceasta aluzie i n'a replicat nici la acuzatia directä a lui Gianib
cá agentii Rusiei au pregatit i provocat rascoala Grecilor, ceeace
avea sà starneascä cea mai vie nemultumire in cereurile rusesti 2.
Strangford a parasit Constantinopolul la 5 Septembrie 1822
dupa o oprile de trei zile la Bucuresti, la 21 a ajuns la Viena 3.
La 26 Septembrie, el a prezentat confelintei o scurtä dare de
seama asupra conversatiilor sale dela 27 August. Nesselrode s'a
plans inteo nota circularä ca' Strangford, in care tarul îi pusese
toata nadejdea, a lasat fará raspuns insinuárile Portii si a de-
clarat cà va opune insinuarilor Divanului marturia irecuzabila
a faptelor" 4.
Strangford a replicat cá s'a abtinut sä intreprinda sarcina
romanticI de a apara puritatea agentilor rusi", convins fiind
Ca nu existä aproape nici un agent greco-rus in Imperiul otoman,
1 Prokesch-Osten, III. pp. 374-390.
2 Ibidem, pp. 416-427.
3 Rapoarte consulare engleze. II, 178.
4 D riault-Lhéritier, op. cit. I, p. 187.

www.digibuc.ro
348 RESTABILIREA DOMNIILOR PAKINTENE

care sä nu fi luat o parte mai mult sau mai putin activa la con-
spiratia care urmärea s6 provoace i s'A sustiná räzvrätirea Gre-
cilor" 1.
Acest conflict ameninta sà destrame opera cu atâta abilitate
truclä injghebat6 de Metternich. Guvernul rus a prezentat noi
cereri care agravau concliVile de mai inainte 0 a declarat c61 nu
va relua relatiile cu Turcia decât dup6 ce toate cererile sale vor fi
fost implinite. Tatiscef a vorbit chiar de necesitatea de a se
recurge la tunuii pentru a curma conflictul cu Poarta. Cererile
formulate de Rusia erau :
I. Negocieri directe intre plenipotentiarii turci, ru0 i aliati
pentru stabilirea garantiilor pe care Grecii le-ar dobândi reintoi-
cându-se sub suveranitatea Sultanului, sau o serie de fapte
dovedind c6. I oarta respectä religia cre§tinä.
2. Notificare oficialä i directa prin care Poarta sà anunte
evacuarea Principatelor i numirea unor noi Domni.
3. Revocarea tuturor mäsinilor luate impotriva comertului
navigatiei libere in Marea Neagr6.
Spania, Sardinia i cele oug-Sicilii, care n'aveau tratate
de comert cu Poarta, navigau sub pavilic ane sträine. Cum acest
uz (Muse loc la nenum6rate abuzuri, Poarta a interzis trecerea
prin Dardanele a vaselor apartinând acestor State. A/16sui a, de ordin
pur intern, nu era contrarä literei tratatelor cu Rusia, dar efectul
ei a fost sà exclud6 din Marea Neagrá corábiile Spaniei, Sardiniei
celor rat6 cu intorsaura pe care o luau lucrurile,
Metternich socoti prudent sä grabiascä plecarea la Verona, spe-
rând c6 timpul i c6l6toria vor potoli supär6rile.
La Verona conversatiile au fost reluate o atmosferg
mai senin6. La 9 Noembrie, Austria, Anglia, Franta i Prusia
se declará hotärite sa sustinä la Constantinopol cererile Rusiei.
Tarul a avut o intrevedere cu Strangford, i-a multumit pentru
serviciile aduse in trecut 0 a ad6ugat cá i pe viitor Il . a socoti ca
unul din propriii säi mini§tri. La 21 Noembrie, Franta a primit
mandatul de a restabili ordinea in Spania, iar la conferenta dela
26 Noembrie aliaDii s'au inteles sä recomande ambasadorilor lor
la Constantinopol toate silintele pentru izbânda negocierilor.
Tarul le lasà toatà libertatea de a conduce, cum ar crede ei de
cuviintà, mersul negocierilor la Constantinopol 2

1 Str angf or dC annin g, 5 Oct. 1822 (Prokescli-Osten, III, p. 428).

2 Prokesch-Osten, Op. cit. III, P. 446-467.

www.digibuc.ro
 MI6CAREA ANTIGRECEAECA. XN PRINCIPATE 349

Räzboiul intre Rusia i Turcia a fost evitat. Dar Rusia a

pierdut, in favoarea Angliei i Austriei, influenta insultätoare"
pe care o avusese la Constantinopol 1. Rezultatul acesta s'a datorat
in primul rand resurselor diplomatice i neobositei aetivitäti a
lui Metternich, care a stiut sà transpunb: conflictul dintre Rusia
Turcia pe plan international si sà-1 aplaneze ridicând intre cei
doi adversari blocul celorlalte Puteri ettropene. Sub presiunea
lor, Poarta a numit noi Domni si a evacuat Principatele, luand
astfel Rusiei ofice pretext de a declara räzboiu. Succesul acesta
a fost ultimul i cel mai strälucit din câte obtinuse Metternich.

IV. MI 5'CA REA A NTIGRECEASCA IN PRINCI PATE

Tärile i omânesti se compromiseserà nu numai prin rds-

coala lui Tudor Vladimirescu, ci i prin participarea clerului inalt
si a multora dintre boieri la revolutia greacI. Atât timp cât au fost
incredintati cä miscarea eteristä era sprijinità de Rusi i c5, pe
urmele lui Alexandru Ipsilauti aveau sá treacä Prutul trupele
generalului Wittgenstein, boierii au putut concepe o colaborare
cu Eteria pentru a obtine emanciparea de sub stäpânirea sträinä,
turceascg. i fanariotä. Ipsilanti insu0 preväzu, in proclamatia sa
din 19 Aprilie cAtre poporul roman, ca domnia sà se incredinteze
unui pämântean, sä se creeze o armatä nationalä i coli pentru
toti i sä se institue un fel de regim constitutional '. Dar de indatä
ce s'a väzut cà ajutorul rusesc lipsea, instinctul de conservare
prudenta dictau sä se lapede de orice legbiturá de solidaritate cu
revolutia greceascä. Boerii moldoveni au mers si mai departe
aceastä directie. Ei nu s'au multumit cu declaratia de desoli-
darizare, ci au inarmat cete de tärani pentru a alunga pe Eteristi
pentru a preveni astfel intrarea trupelor turcesti. In acelasi
timp, ei au adresat Portii mai multe arzuri prin care aruncau
asupra stäpânirii fanariote toatá räspunderea nenorocirilor
abâtute asupra tärii i cereau inlocuirea ei cu Domni pämânteni
administratie pur indigenä. Aceste cereri erau sustinute de o
puternicá actiune internä.
Clasa noastrá conducátoare s'a folosit deci de räscoala
Grecilor, pentru a cere dela Turci restabilirea Domniilor pämân-
tene i energia cu care aceastä cerere a fost sprijinitä de massele po-

DriaultLhérietier, op. cü. p. 19r.

2 I org a D e anu, pp. 82-83.

www.digibuc.ro
 350 RESTABILIBEA DOMITIILOR PAMANTENE

pulare 0 de Futerile sträine, au silit Poarta s'o incuviinteze. In

strädania lor de a desolidariza natia de m4carea eteristä, boierii
au putut invoca, in materie de manifestare antigreceascá, unele
preeedente istorice care datau ilia: din secolul al XVI-lea, când
Grecii, veniti ca negustori, se inmultiserà a.a de mult i dobändi-
serà ca creditori ai boierilor i ai domnilor o influentl atat de
mare incât apärurä ca o primejdie publicä. Prin intrigi i bani,
unii au isbutit sä ajung6 Domni. Ostilitatea iinpotriva lor se ma-
nifestä la toti cronicarii, dela Nicolae Costin 0 Ion Neculce pänä.
la Naum Rämniceanul i Zilot Românul. Pe timpul lui Matei Ba-
sarab, boierii cer Portii sä-1 intäreascA i adaugl cä ei nu vor
mai primi de ad inainte Grec sä le fie Domn". La alegerea lui
Constantin Brâncoveanu, boieril cer iar5.0 Domn din pämânt".
La 1718, la incheierea pkii dela Passarovitz, intre Austriaci
Turci, boierii propun sä se insereze In tratatul de pace un articol
care sä excludä pe Greci din scaunul dorrmiei. In 1754, soborul
Moldovei decide sä nu mai tolereze metropoliti greci i obtine dela
Poartá un firman în acest sens. In 1772, la Congresul dela Foqani,
se cere de asemenea domn pämântean i, in 1774, când se incheie
pacea dela Cuciuc-Cainargi, boierii, considerând restabilirea pro-
nomiilor tärii ca o recunoa§tere a vechiului drept de a alege pe
Domn, sustin candidatura lui Stefan Par§coveanu 1. In 1802,
boierii smulg Portii hotkirea inseratà inteun hati§erif, cä. dre-
gätoriile se vor da de preferintä pämäntenilor, i .numai läturalnic
Grecilor cinstiti i nvätati". In 1805, agentul francez Parant
constatá Ca' boierii se impacA greu cu carmuirea unui Grec".
Dupl fuga lui Caragea, in 1818, boierii sustin candidatura lui
Grigore Brâncoveanu la scaunul Tarii Romäne§ti. Curentul grecesc
n'a fost deci innàbu0t nici in timpul domniilor fanariote. El a
isbucnit, cu o putere necunoscutà inainte, dupá nenorocirile ce a
pricinuit Tärior române§ti revolutia greceascl din 1821.

V. PROIECTE DE REFORMA CONSTITUTIONALA

Dupä räscoala din 1821, manifestkile de ostiitate impo-

triva Grecilor se in etesc. In diferitele memorii, proiecte de con-
stitutie i pamflete care au apärut la sfär0tul anului 1821 0 in
anul urmätor, Grecii sunt fäcuti responsabili de toate nenorocirile
Memoriul boerilor refugiati la Brapv Care Impäratul Rusiei

A. D. X e n op ol, Istoria Romdnilor, X. p. 81.

www.digibuc.ro
 PROIEGTE DE ItE70101.& CONSTITUTIONAL& 351

merge si mai departe si denuntä in ei intruchiparea geniului räului.

Prin intrigile br, Grecii au dezbinat Biserica crestinä o
biserid. apuseanä si una räsäriteanä, au ruinat Imperiul bizantin
0 au provocat turburäri in toate tärile in care s'au asezat. Ei au
stricat vechea legäturà care dädea tärii dxeptul de a-si alege
Domni clintre pämânteni si au determinat Poarta s numeasc5.
Domni alesi din neamul grecesc. Ajunsi stäpâni pe Tärile românesti,
ei au desfiintat militia pämânteanä, au oprit comertul liber 0 au
numit capucheligi greci in loc de pämânteni. Domnii fanarioti
au favorizat tendinta Grecilor de a cuprinde mosii boeresti si
mânästiresti, si de a dobândi, pri'n cäsätorii cu pämântene,
avere i influenta. Grecii. au socotit cà anul 1821 le oferl prilejul
de mult asteptat de a pune stäpânire desävârsitä pe rärile ro-
mânesti si de a le preface inteo Notai Grecie11
Pe aceste premise s'au intemeiat si revendicärile boerilor :
domni pämânteni, izgonirea Grecilor, Sârbior si a celorlalti sträini
oplositi in tarà, secularizarea averilor mânästirilor inchinate, sluj-
bele, privilegiile si scutelnicii rezervati exclusiv pämântenilor,
desfiintarea raialelor dunärene si intinderea hotarului tärii pânä
la thalwegul Dunärii, libertatea comertului, dreptul de a infiinta
fabrici 0 de a deschide mine, vase de comert românesti, revizuirea
tarifului vamal si arendarea vämilor mari la pämânteni, incorpora-
rea negustorilor i meseriasilor sträini in breselele tärii i supunerea
lor la däjdii, ret, ibutie fixä pentru Mitropolit, episcopi, egumenii
mânIstirilor si pentru toti membrii clerului, restul veniturilor bise-
ricesti urmând a fi värsat la Visterie, si desfiintarea havaeturilor .
Un plan de reforme constitutionale atribue boerilor mari toatá
puterea politicá, exercitatä printr'un Divan intâiu, compus din Mi-
tropolit, episcopii de Arge§ si de Buzäu, din patru boeri mari si un
legist.

1 Memoriul boerilor din Brafov cdtre Rusia pentru reorganizarea rdrii

Romdne,sti, dela starsitul anului 1821 sau inceputul anului 1822. Em. Vârtos u,
1821, pp. 117I4o.Indrej4area /c1rii (1822) Ibidem, pp. 178-483.Memoriut
lui Al. Vilara (Aricescu, II. pp 187-2o5).I. Tlut u, Strigarea Moldova (Viaja
Romdneascd, 1930, p. 87).Naum Râmniceann, Istoricul Zaverei in
Valahia (Bis. ort. rom. XXIII).Cugetul adevdratului Român cdtre fratii sdi (5822).
(Idibem, pp. 197-2o2).-1-I urmuzak i-N ist o r, XX, pag. 712 §i 111131.-1. C.
F il i t t i, Cdteva documente politice muntene dela 1822. (Arhivele Olteniei, X.
(r93r) No. 54-55).Idem, Frdmdntdrile politice ,Fi sociale in Principatele romeine
dela 1821 la z828, pp. 83-126.
2 Memoriul lui Alexandru Vilara cere Domn plmântean pe vieatl. ales
de boeri, si de cler (Aricescu II. p. 199).

www.digibuc.ro
352 RESTABILIREA DOM'IVIILOR PADLINTENE

Un al doilea Divan, compus din opt boeri mari, era investit

cu puterea judecâtoreased. In locul unui singur vistier se instituia
o comisie a vistieriei", formatà dintfun boer mare, doi boeri
mici i un deputat de fiecare judet care sä ia parte la examinarea
cheltuelilor judetelor. Liudele se desfiinteazà' i se inlocuesc cu o
dare personalL Num5Sul zilelor de clacä se ridicä dela 12 la 24 pe
an. Ispravnicii judetelor sunt orânduiti de câtre Divanul intâiu,
care controleazä i gestiunea finantelor. Se infiinteazâ.' o miliie
de osta0 pâmânteni". Oltenia va fi guvernatà de un Divan
compus din un boer mare trimis dela Bucure§ti, episcopul de Râmitic
cinci boeri localnici 1.
Toate aceste memorii se disting prin caracterul lor ari-
stocratic §.1 national. Ele tind cà concentreze toatä puterea in
mâinile boerilor mari i s6 curete tot pàmântul §i vAzduhul
rii Române§ti de turbarea i räutatea strAinilor", pentru a
asigura boerilor pâmânteni toate slujbele §i beneficiile Statului,
inäsprirea stäpânirii boerilor asupra cläca§ilor i consolidarea
privilegiilor boere§ti. In acela§i timp, ele prevgd o serie de reforme
menite sà dapteze organizarea Statului la noile conditii econo-
mice ale Värii §i la intensificarea relatiilor de schimb : libertatea
comertului i obligatia capanlâilor de a se aproviziona in tâsgul
liber, dreptul ca vasele de comert ale rárii Române§ti sà
pluteascä liber pe apele Imperiului otoman, cu orice marfä vor
fi incArcate" 2, larif protutionist pentru märfurile fabricate in
pit recuperarea cetätilor dunârene i transformarea lor in porturi
pentru promovarea comertului, infiintarea de §coli, cu tot
felul de invâtaturi, ca sà lumineze pe fii patriei ; carierâ liberà
tuturor capaciatilor, infiintarea utei gàrzi nationale, alungarea
sträinilor §i desfiintarea domniilor fanariote fiindcà era prIci-
nuitoare de scoaterea boerilor din tara" i toatà strâinnatea
câtä se aflà incuibatà in pämântul tàrii, adicâ. Grecii de orice
treaptà vor fi,-- Sârbi i alte neamuri, s'à fie in veci depärtati
cu totul de orice treabá politiceased §i de toate cinurile boerilor" 3.
Impotriva acestor tendinti ale boerilor mari se ridicä, §i in
Moldova i in Tara Româneascà, boerii mici. Agentul Austriei
la Ia§i, refugiat la Cernbluti, vorbe§te de spiritul de du§mâ'nie
care domne§te intre cele dotà stâri boere§ti. Fleischhackl con-
statâ. acela§i lucru printre Loerii refugiati la Bra§ov §i la Sibiu.
1 Em. Virtosu, 1821, pp. 117-140
2 C. Aricescu, II, pp. 195-199.
3 Em. V irt os u, 1821, p. 178.

www.digibuc.ro
 PROIECTE DE REFORMA CONSTITUTIONAL A 353

Boerii mici comploteaza impotriva boerilor mari i cauta sa

astige i pe cei ramasi In ta-rä pentru a transforma regimul politic
in sensul vederilor lor 1. Boerii de starea a doua si a treia au
format un adevärat partid care, la Iasi, tinea noaptea intruniri,
unde se discutau proiecte de reformä si se fäceau legaminte rentru
_realizarea bor. In timpul ocupatiei turcesti, boernasi heinsemnati,
ca Iancu Stavar i Gheorghe Braescu, se ridicasera la cele mai
inalte slujbe i profitasera de imprejurari i entru a se imbogati.
Ei nu se dovedisera mai putin capabili decât boerii mari i acum
nu intelegeau sä renunte la avantagiile dobândite. Scopul actiu-
niilor era sä deschida boerilat mici accesul la slujbele i onorurile
care, pang la 1821, formasera privilegiul boerilor mari 2
Actiunea boerilor rnici din Moldova se aseamänd asa de mult
cu aceea a boerilor mid din Tara Româneasca incât ele par a
fi fost concertate de mai inainte.
Aflând cä Mitropolitul, episcopii i boerii mari, refugiati
la Brasov, au luat hotärirea inscris de a statornici pe temeiuri
bune o adeväratä i vesnica unire pentru binele patriei si al obstii
locuitolilor sai", boerii de treapta a doua si a treia, dimpreura
cu cei de stärile de jos", au protestat impotriva acestei osebiri,
afirmând ca unirea numai intre clerul inalt i boerii mari na
poate fr nici desavirsita, nici temeinica. 'And nu va fi inclinata
cu unirea noasträ a tot trupul neamului". Aceasta osebire de
t otimea trupului compatriotilor si de sine-si alegere de câteva
.obraze" care-si dau numele de nobilita a tärii", vddesc aceeasi
tendintä de a trage in partea Domniei lor vointa si de a läsa in
partea celorlalti frati sila spre supunere". Or, intemeerea feri-
cirii neamului românesc" nu poate sta decat in unirea tuturor
comr atriotilor" i in comunitatea sfortdrilor pentru cele folo-
sitoare obstii" 3.
Anul 1821a dovedit tuturor ca cele mai multe räutäti
felurimi de ticalosii ce s'au lucrat cu sälbaticie la toata obstea
au fost sävarsite de boierii mari care alcatuiau Divanul i semnau
anaforalele. Dar, in nadejdea ca, In urma crudei experiente ce
au fäcut, s'au hotärit sincer, sà departeze de acum inainte tot
-duhul silnic, hulitor i asupritor catre cei mai mici", cuprinsi fiind
ei de asemenea ravnä spre invierea i indreptarea patriei",
se asociaza la actiunea rnarilor boeri, ca sä fie o unire intre toti
patriei, precurn i neamul nostru este unul".
1 urmuzakiNisto r, XX, pp. 712-713, 737, 730-751.
2 HurmuzakiNistor, XX, pp 764-765.
3 Ern. V î rtos u, 1821, pp. 205-207.

www.digibuc.ro
354 BESTABILIREA DOMMILOR PAMANTENE

Dar, pentru a cimenta aceastä unire, boerii mid cer ca

ei sä fie consultati In afacerile obstesti i anume ca, din toate
judetele tärii sä. se trimitä la scaunul stäpânirii cáte un deputat,
, ales de obstea judetului", i investit cu deplinä putere a gräi
si a sävârsi in locul kr". Acesti deputati, la care se adaogà câte
doi din Bucuresti si din Craiova, sä fie chemati la sfaturile
pentru pricini obstesti" i, färà aprobarea kr, nicio mäsurà
guvernului sä nu fie valabilà. Ei mai cer drum deschis tuturor-
patriotilor" la toate slujbele, libertatea de a intreprinde orice:
actiune cu singura rezervä de a nu atinge interesele obstesti sau
particulare, i o pravilä intemeiatà pe punctele de mai sus, la care
sä. se supunä ,toti locuitorii färä deosebire de stare si de treaptä.'
Pe aceste hune temeiuri are sä se päzeasc5 intäritä in veci, unirea
tot trupului neamului nostru 1
Sentimente i idei asemänätoare au inspirat proectut
de o ganizare al ciocoilor i cArvunarilor moldoveni " Acest proiect,
atribuit lui Ionita Täutul, reclamä egalitatea de drepturi a bce-
rilor mici cu boeiii mari Boerii mid aveau sá fach parte din sfatuf
obstesc care trebuia sä aleagä pe Domn i sä legifereze, sä comprnä
divanul al doilea, departamentul pricinilor sträine i departamentul-
crim'nalicesc. Boeii mari nu pästrau decât divanul intâiu.
Proiectul prevedea autonomia tärii, toleranta religioasä,
libertatea individualä, expropierea pentru utilitate publick cu
despägubire potrività", slujb6 in serviciul obstesc, nu de ci
ronomie sau de chivernisealà", libertatea negotului si a meseriilor.
infiintarea de scoli si de spitale, o tipografie dips-teased in limba
patriei" i pravila In limbo. àrii. Inspiratia acestor revendicäri.
din Declaratia drepturilor omului i cetäteanului" e evidentä.
Dar aceste revendicki nu sunt cele mai caracteristice din project.
Spiritul proiectului nu e al Declaratiei drepturilor". El pästra
toate privilegiile boeresti cu scutelnicii, breslasii i slugile dela
schimbarea functionarilor in fiecare an si obiceiul havae
turilor, pentruca toti boerii sä se poatä impärtäsi din beneficita
slujbelor, arunca välul täicerii asupra raporturilor dintre boeri
säteni i confirma monopolul boeresc de fabricare si de vânzare
a holer ei si a rachiului". Ideile Revolutiei franceze nu erau
invocate decât pentru a justifica pretentiile ciocoilor" la egali
tatea de drepturi cu boerii mari
Em. Vtrtosu, 1821, pp. 209-210.
2 I. C. F il it t i, Frdmdntdrile politice i sociale pp. 9C-to2.E. V ir t os u...
Un pamllet moldovenesc din vremea Eteriei. (Viata rom. 1930, pp. 83---Ioo..

www.digibuc.ro
 RESTABILIRFA DOMNIlLCR PIMANTENE 355

VII. NUMIREA PRTMILOR DOMNI PAMANTENI

Presiunea Puterilor mediatoare pentru a obtine dela Poartä

numirea unor noi Domni §i restabilirea administratiei civile in.
Principate a determinat Poarta, in Martie 1822, sä convoace la
Constantinopol câte o delegatie de boeri din Moldova 0 din Tara
Româneasc pentru a le consulta asupra doleantelor tärii. Boerii
au avut astfel pr lejul de a-i expune ideile cu plivire la reor-
ganizarea tä
14.1 21 Martie, Chela ia Paa a in§tiintat pe Gligore Ghica,
Barbu Väcárescu, Mihail Florescu, Iancu Cocoräscu, Nicolae
Golescu, Scarlat Ddscälescu §i Filip Len, cä sunt chemati de
urgentä la Silistr 1. Ei au plecat a doua zi §i, la 24 Martie, au
fost la Silistra. Mehemet Pa§a, seraschierul Silistrei, i-a primit
cu blândete §i destulä cinste" i le-a arätat firmanul Portii prin
care erau chemati la Constantinopol pentru reorganizarea tarii
restabilirea pronomiilor ei.
Ridicati färä de veste, boerii nu erau pregätiti pentru o
cärätorie atât de lungä. Ei au cenit voie seraschierului sä se
intoarcg. la Bucure§ti §i sä-0 ia cele necesare pentru drum 0
pentru implinirea misiunii lor. Dar Pap nu s'a invoit decât sä
trimitä un curier cu scrisori pentru lini§tirea familiilor kr
pentru aducerea lucrurilor de care aveau nevoie 1.
La Iai, invitatia pa§ei a sosit la 22 Martie (3 Aprilie st. n.).
Alegerea a cäzut asupra urmätorilor boeri de rangul al doilea :
Ionitg. Sturdza, Ioan Täutul, Gheorghe Cuza, Iordache R5I§canu,
Costache Cerchez i Ioan Greceanu. A doua zi, ei au pornit la
drum 0, la 30 Martie, in Joia Mare, au ajuns la Silistra. La 3
Aprilie, a doua zi de Pa§ti, ambele delegatii au pornit spre Con-
stantinopol, unde au sosit la 17 Aprilie 2 .
Boerii munteni duceau cu ei un memoriu, redactat la Bu-
cuie§ti i compus din 24 ponturi. Ei cereau domnie pe viata,
färà drept de succesiune ; consulii Rusiei §i Austriei sä fie ru0
§i nemti, iar nu greci ; toti arhimandritii, vlädicii i egumenii
greci sä fie izgoniti din tara, ca i Armenii §i Sarbii ; Domnul
sä nu acorde boerìi, scutelnici i postu§nici la stfAini, i sà nu
facà mazili i neamuri fàrà tirea boerilor ; clauzele tratatelor
poruncile Portii relative la Principate sä fie publicate la toti
1E Virtosu, Ißar, pp. 146-155.Iorga-Dârzeanu, pp.
232-134.
I litirmuzacheNistor, XX, pp. 712-713.

www.digibuc.ro
 RESTABILIREA DOMNIILOR PÄMINTENE
356

pämäntenii de obste ; isparvnicii sä. fie numiti dintre boerii cu

stiintä i sä aibd a räspunde de judetele lor ; slujbele sà so dea
in ordinea vârstei, färá rusfet i cu sfatul tuturor boerilor ; vi-
stieria sá fie condusà de patru boeri, i spätäria la fel ; Domnul
sà nu poatä ordonanta nicio sumä de bani färá aprobarea boerilor,
pentru cheltuelile sale sà se multumeascä cu rusumaturile ;
toti sträinii färä privilegii sä fie pusi la dajdie ; comertul sä fie
liber.
Aceste ponturi tindeau sä concentreze toatä autoritatea
in mâna boerilor mari i sá transforme principatul intr'o oli-
garhie de mari proprietari, care sä controleze finantele, admi-
nistratia i politia, i sä-si rezerve toate beneficiile puterii. Domnul
nu mai putea angaja cheltueli, numi in slujbe, conferi boerii
privilegii färä aprobarea boerilor. El nu mai era decát un Domn
in efigie". Toate slujbele, din care sträinii aveau sä fie exclusi,
erau pentru ei.; mânästirile inchinate din care calugärii greci
aveau sä fie izgoniti, trebuiau sä fie incredintate administratiei
lor ; toate drepturile, beneficiile i privilegiile Grecilor izgoniti
aveau sä fie atribuite bor. Chiar i comertul avea sä fie proclamat
liber mai ales pentru a permite o mai buná valorificare a pro-
duselor lor agricole.
Poarta luá ca bazá de discutie arzul Moldovenilor, dar
delegatii au fost autorizati sá prezinte propuneri scrise. Rezo-
Intiile finale ale celor douä delegatii erau aproape identice. Ele
cuprindeau : Dommi pämânteni, izgonirea Arnäutilor si con-
stituirea unui corp de pazä indigen ; interdictie pentru suditif
sträini de a dobândi imobile in tará, administrarea mânästirilor
inchinate prin pämânteni, drept exclusiv pentru pämânteni de
a ocupa slujbele statului i libertatea de a se jelui
D:n aceste cereri n'au fost admise cleat o parte. La i Iulie,
Poarta a numit Domn in Moldova pe loan Sandu Sturdza, iar
in Tara Româneascä pe Grigore Ghica. Domniile pärnântene
erau restabilite. Poarta justifica másura prin abuzurile
trädarea Fanariotilor, ceeace era de acord cu punctul de vedere
al boerilor. In afará de aceste, Poarta n'a mai acordat cleat
trecerea mânäst rilor inchinate sub ckmuirea pämânten ion,
inläturarea Grecilor din slujbe, izgonirea sträinilor amestecati in
Eterie i revizuirea suditentelor abuzive. De libertatea comertului
si a industriei, de desfiintarea raialelor si de libertatea navigatiei
pentru vasele românesti, nici pomenire. Cu toate cä reformele

www.digibuc.ro
 NIIMIREA PRIMILOR. DOMNII PAMANTENI 357

acordate de Poartá nu puteau lecui ránile adânci ale tárii, ele

constituiau totu0 un mare pas inainte.
Prin energia, darzenia §i simtul politic cu care a leactionat
impotriva unor conditii aproape disperate, popo- ul roman din
ambele p incipate a dobândit recunoa§terea vechilor sale privi-
legii, in primul rand a dreptului de a fi guvernat Tin oameni sai.
El inaugura in acela§i timp era reformelor care treptat-treptat
aveau sal ducal la creearea Statului roman modern.

www.digibuc.ro
 CONCLUZIE
Constatarea cea mai sigurg: si cea mai generala care se des-
131 inde din cercefdrile noastre e Ca' miscare a lui Tudor Vladimi-
rescu nu poate fi inte1eas6 decât ca un episod al Eteriei. Eteria
-i-a dat seful, programul, organizarea, impulsul initial, tactica
de propagandà si de luptà, primele mijloace de realizare si a
incadrat-o in miscarea generald de insurectiune care urmarea
emanciparea tuturor crestinilor din Imperiul otoman. Perspecti-
vele care se deschideau Principatelor române erau independenta
politicá si economic5 desfiintarea raialelor de pe malul stâng
al Dunàrii, libertatea de a se guverna dupg legile lor : cine n'ar
fi putut adera la acest program, mai ales cb: agentii consu-
latelor rusesti din Principate lucrau pe Ltd pentru izbânda lui
confirmau astfel credinta universal rdspândità cá Eteria era nu
numai sustinutá, dar si condusä de Rusia ? Mai e de mirare cà
mitropolitii, episcopii si cea mai mare parte a boerilor au aderat
la Eterie si au piimit pe Alexandru Ipsilanti ca pe reprezentantul
tarului Alexandru I ? Ridicând steagul revoltei, boerii nostri au
fost incredintati Ca" gestul lor va fi imitat de zece milioane de
crestini" din Imperiul otoman, §i eh' Alexandru Ipsilanti va etti
urmat de o puternica Wire ruseasc5., in stare nu numai sà opreasca,
dar sà1 pedepseasca orice incercare a Turcilor de a cAlca teritoriul
tärii. In aceastà con( eptie se integreazá organic toate actele si
toate episoadele micàrii revolutionare din 1821.
Dimpotriv6, teoria care ina1iseaz5. miscarea lui Tudor
Vladimirescu ca o miscare spontanä si antigreceasca, determinata
cauze exclusiv interne, nu duce decat la contraziceri, incoe-
rente i echivocuri. Cum se poate explica, in aceastá ipotezà,
faptul ca Tudor a pornit sà räscoale Oltenia dela Bucuresti, unde
au fost redactate de mai nainte si proclamatia dela Pade i arzul
.c5tre Poart'al ? Cum se potriveste pretinsul caracter social al
inicàrii cu declaratia lui Tudor cä s'a inteles de mai nainte cu

www.digibuc.ro
 360 CONCLUZIE

boerii ? Cum se impacä fagriduelile lui Tudor de a scoate pe tärani

din robia boerilor cu reprimarea severd a tuturor actelor de vio-
lentä sävârsite impotriva acelorasiboeri ? Dar protestärile de supu-
nere ale lui Tudor cätre Turci cu declaratia lui cä miscarea sa e por-
nità din porunca parului Alexandru ? Ce sens putea avea ocuparee
intAiirea i aprovizionarea mânästirilor din Oltenia 0 consti-
tuirea unui coip de observatie la Craiova, sub comanda polcov-
nicului Ion Solomon, dacä miscarea lui Tudor era indreptatd
impotriva boerilor si nu q, Turcilor ? Ce interes aveau Pini i boerii
eteristi de a veghia ca nici un fir de pär din capul lui Tudor sä
nu se clatine ?" Si, dacä miscarea lui Tudor era indreptatá impo-
tiiva Grecilor, cum se face cà toate mäsurile de represiunè ale
guvernului provizoriu au fost sabotate tocmai de memebrii Eteriei
si de Pini ? Ce interes avea acesta sä tie douäsprezece zile ascunsä
declaratia prin care tarul dezaproba miscarea lui Tudor Vladi-
mirescu stergea din cadrul ofiterilor i protejatilor Rusiei ?
Cum se face at trupele guvernamentale, comandate de ofiteri
eteristi, au trecut cu arme i cu bagaje de partea lui Tudor,.
incât acesta a putirt sä ocupe Oltenia si sà ajungä la Bucuresti
färä sä intâmpine nicio rezistentä ? Cum se poate ca Tudor, care
nu era om bogat, sä fi plätit toate rechizitiile in ducati imperiali
de Austria" ? Pentru ce boerii, cu care Tudor doar se intelesese,.
au refuzat sä i se prezinte in corp si au cautat sà-1 impiedece sá intre-
in capitala sa" i pentru ce aceiasi boeri s'au gräbit sä-si pre
zinte omagiile lui Ipsilanti i sà-1 invite a intra in Bucuresti ?'
Pentru ce Tudor, stäpan pe Oltenia si sustinut de täranii care-L
priveau ca pe un zeu ocrotitor" a capitulat atât de complet
fata de boeri incât le-a subordonat pânä i intretinere a armatei
sale ? Dece Tudor s'a infätisat lui Ipsilanti, i, desi aflase c'ä nu
venise cu caste ruseasck i-a reinoit jurämântul de credintä si a.
acceptat un plan de colaborare care institu:a in Tara Rornâneascd
un adevärat condominium? Iar când Ipsilanti s'a retras la
Târgoviste, dece boerii i Mitropolitul au voit sä-1 urmeze 0 de ce
Tudor i-a inchis la Belvedere ? De ce Tudor, dui:á ce negociase
public cu Poarta, reträgändu-se din Bucuresti, la apropierea
Turcilor, declaTä partizanilor säi cà va merge sä se uneascà
cu ceilalti frati crestini ai säi, adicá cu Grecii lui Ipsilanti,.
sä descarce pustile lor in carne de Turc ? Cum se explicä, dupä
aceastä declaratie, incercarea lui Iordache de a opri, la Golesti,
inaintarea lui Tudor spre Pitesti ? Insfärsit, cum se poate ca un_
comandant de ostire, ca Tudor, sd fi putut fi ridicat din mijlocul.

www.digibuc.ro
 CONCLITZIE
361

ostirii sale de dougzeci i cinci de oameni si cum se explica faptul

cä, dupa moaitea lui Tudor, ostirea lui trece sub steagul lui
Ipsilanti i lupta in rândurile Eteriei pând la infrângerea i fuga
lui Ipsilanti in Transilvania ?
Toate aceste contraziceri dispar dacà admitem, cum o cer
documentele cele mai sigure, cä iniscarea lui Tudor n'a fost, pana
la dezavuarea tarului, decât faza iniialä, primul act, al Revo
lutiei eteriste, care avea ca obiectiv desrobirea tuturor crestinilor
din Imperiul otoman. Acest fapt indreptateste pe Ipsilanti sä
vorbeasca, in numele a zece milioane de crestini" care 0-au pus
nädejdile lor de libertate si de independenta in interventia Rusici.
Clerul 'Malt i boerii români au aderat la Eterie, fiindca o credeau
sprijinita de Rusi, cu ajutorul cärora sperau, cum a declarat-o
Tudor, sä redobandeascà cetatile de pe Dunare, i apoi sa se
guverneze singuri, adica independenti de Poarta, dupä legile
datinile tärii. In schimb, Tudor avea sä ajute lui Ipsilanti sal
treacä Dunarea i sa alerge spre mântuirea patriei sale".
Dar Eteria n'a cäutat numai sa inglobeze 'raffle romanesti
inteo miscare generala de emancipare de sub stapanirea turceasca,
ci le-a dat i programul de organizare interna. Acest program_
se intemeiazä pe ideile burgheze i liberale ale Revolutiei fran-
ceze. In porturile Mediteranei si ale Märii Negre se constituise,.
in timpul Revolutiei franceze, o clasa de negustori bogati, intre-
prinzatori i energici, care s'au fäcut exponentii ideilor de eman
cipare politica i nationala si au exercitat o influentà covirsitoare
in sânul Eteriei. Prin ei a cäpätat i miscarea lui Tudor Vladimi
rescu un caracter burghezo-democratic". Dar, cel putin in ceeace
priveste Tarile romanesti; programul micàiii s'a marginit la
revendicari de natura pur
Reforma socialä a fost inlaturata, fiindcd ar fi divizat fortele
de opozitie care trebuiau mobilizate impotriva Turcilor. Toate
sfortarile au fost concentrate in vederea emanciparii
Pentru a câstiga massele populare, Ipsilanti voise sa proclame.
la Iasi, abolirea tuturor privilegiilor de clasa, dar la obiectia lui
Rizo cà o asemenea declaratie ar ridica impotriva lui toate ele-
mentele influente ale tarii, el a renuntat la ideie i s'a marginit la
o declaratie linistitoare de asigurare a averii i vietii locuitorilor.
La Roman, el se prezintä ca un vestitor al neatârnarii i fericirii_
noastre politice", i indeamnä pe iubitii sai Daci" sa-si ceard
drepturile naturale i politice, pe care societatea politica er
datoare sa le apere i sä le asigure".

www.digibuc.ro
 62 CONCLUZIE

InsfAssit, la 19 Aprilie, Ipsilanti lanseazä dela Târgoviste'

o proclamatie, in care schiteazâ liniile mari ale unei constitutii
liberale : Domn pämântean, separarea puterii legiuitoare de cea
executivä, sistem reprezentativ cu unul sau douà corpuri legi-
slative, bazat pe reprezentarea tuturor claselor sociale, i armatä
nationalà. Programul acesta, aplicat, ar fi transformat Täri le
românesti in monarhii constitutionale. Existau la noi conditiile
materiale pentru realizarea acestui program? Färâ indoialä cä nu.
Toate memoriile i proiectele constitutionale ale boerior
mari se disting prin caracterul lor conservator si sovin. Ele tind
concentreze puterea in mâinile câtorva familii i sd le intä-
reasca privilegiile. Toate slujbele i beneficiile Statului, dela care
:sträinii au sä fie complet exclusi, vor fi rezervate Mr, iar täranii
-vor avea sà Led de douä ori mai multe zile de clacA decât inainte.
Dar cum nu sunt vremile sub cârma omului," boerii sunt siliti
ei s4 se plece i sä se Led chiar interpretii vremii noi.
Intr'un memo:in remarcabil adresat consuhtlui-general rus,
Pini, in 1822, boerii refugiati in Transilvania atacä stâpânirea
turceascà pe motiv cá inndbuse vieata economicâ i pricinueste
scoaterea banilor din targ.". Ei arata cá prin Domnii sträini i prin
satelitii Mr, trimisi dela Constantinopol, prin dreptul de stApânire
exercitat de strAini asupra mânàstirilor inchinate, prin ingrAdirile
comertului extern in favoarea Constantinopolului si a Domnului,
prin vicioasa organizare a sistemului administrativ" din Tara
Româneascä i prin lipsa meseriior pentru obiectele de neapâratà
trebuintr s'a ajuns la sleirea de bani a târii", la paralizarea
.comertului particular, la deprecierea tuturor produselor
la perpetuarea regimului de nedreptäti i jafuri", din pricina
-carora natiunea, in loc sà se cultive pentru fericirea sa, cade in
demoralizare poporul se ruineazd in tot felul".
Aceste consideratii, formulate de cei mai mari boeri ai tärii,
dovedesc c6 stäpânirea otoman6 devenise incompatibild cu gradul
de desvoltare a conditiilor de existentà materialà. Pentru satis-
iacerea nevoilor pe care desvoltarea relatiilor noastre de schimb
contactul cu armatele rusesti in timpul fázboiului din 1806-1812
le trezise in pätura noastrà conducAtoare, boerii se sträduesc
s5.-0 valorizeze mai bine produsele agi icole. Dar tendinta Mr se
izbeste de restrictiile impuse comertului particular prin politica
vamala a Turciei i prin ob1igaiile capanului. De aceea ei cer
libertatea comertului, desfiintarea raialelor dunârerne, transfor-
_marea cetâtilor (Bräila, Giurgiu i Turnu) in porturi fluviale

www.digibuc.ro
 CONGEUZIE
363

pentru comert, creearea unei flote de comert care sa pluteascä

pe toate apele Imperiului otoman, dreptul de a deschide mine
de a infiinta fabrici, tarif protectionist pentru toate märfurile
fabricate in tail i secularizarea averilor mândstiiilor inchinate.
Programul acesta, pe care 1-ar fi putut semna orice partid
liberal din Apus, a fost formulat de un mare boer Alecu
Vilara i exprima vederile celor mai reactionare elemente ale
ceeace dovedeste cât de putin diferentiate erau atunci ra-
portmile economice i sociale la noi. In lipsa unei clase mijlocii
care s5 reprezinte ideile democrate, boerii mari sunt siliti sà asume
ei sarcina de a introduce la noi reformele liberale, fär5. de care nu
mai puteau face fatà nici cheltuelilor Statului, nici nevoilor lor
sporite. Asa se explic5, rolul, in aparentà pal adoxal, al unei clase
de mari proprietari feudali care lupt51 pentru introducerea unui
TEgim a arui functiune va fi tocmai aceea de a disolva raporturile
icudale de productie §i de a ruina suprematia politia a boerilor.
S'a sustinut cA elementul revolutionar in miscarea din
1821 a fost reprezentat la noi de boerii mici si de negustolii ora-
§elor. Des't rolul negustorilor nu poate fi negat ei au sustinut
miscarea revolutionar5. cu sume mail de bani acest rol n'a
fost destul de insemnat pentru a trage in cumpäna evenimentelor.
Boerna3ii nu se afirmä decât dupa emigratia boerilor mali, in
timpul ocupatiei turcesti. Atunci un Iancu Stav5r, un Gheorghe
BrAescu, un Pomer se ridic5 la situatii inalte pe care vor s51 le
pästreze i dupä evacualea trupelor turcesti. Ei sunt inspiratorii
proiecteior de reforme c5rvunare", in care se vorbeste de libertatea
personal5., de tolerautä religioasà, de expropiere pentru motive
de utilitate publica, de slujbe exet cit ate nu pentru chiverniseala
titularului, ci pentru folosul obstesc, de libertatea comertului
industriei, de spitale, de §coli i de càrti in limba tdrii. Dar acelasi
memoriu mentine toate privilegiile boeresti, functiile anuale,
obiceiul havaeturilor, raporttnile feudale dintre boeri i tärani.
Ideile Revolutiei franceze nu erau invocate decât pentru a justifica
pretentiile ciocoilor" la egalitatea de drepturi cu boerii mari.
Boerii mari i mici erau apoi insufletiti de aceleasi sentimente
xenofobe. Mi§carea lui Tudor Vladimirescu a avut un caracter
comsopolit, ca i elementele care o compuneau. Ea fácea doar
parte dintr'o miscare generalä care trebuia sä uneasc5., inteo
luptá comunä impotriva stäpânirii turcesti toate popoarele cre-
stine din Imperiul otoman. Dar de indatà ce sortirde izbandd ai
Acestei mi§cari au scdzut, in urma dezavugrii rusesti, boerii au

www.digibuc.ro
364 CONCLUZIE

inceput sä se lapede de orke legbiturà de solidaritate cu revolutia

greceascä i, in Moldova, ei au incercat chiar sà inarmeze pe
tarani pentru a izgoni pe Eteristi. In arzurile adresate Portii,
ei au cäutat Là arunce asupra stäpânirii fanariote toatä räspun-
derea nenorocirilor care se abátuserä asupra tärii i au cerut
inlocuirea ei cu o administratie pur româneascä, in frunte cu Domni
mânteni.
Prin aceastä diversiune xenofobä, boerii sperau sä esca-
moteze revendicärile täränesti, sä scape de räspunderea räscoalei
de ocupatia turceascd i sä-si intgreaseä pozitia economicä,
socialä i politicä prin excluderea concurentei grecesti. Stäpâni
pe Scaunul domnese i pe toate slujbele, boerii aveau sä rämând
singurii beneficiari ai unui sistem intemeiat pe exploatarea.
täranilor.
Restabilirea autoritätii lor asupra täranilor preocupä in chip
deosebit pe boeri dupä räscoala din 1821. Ei recunosc cä insti-
gatorii revolutiei n'ar fi avut atâta succes, dacá poporul n'ar
fi fost coples'it de atâtea nedreptäti i jafuri. Revolutia a desteptat
in tärani un spirit de indärätnicie si de nesupunere" pe care nici
prädäciunile i nici omorurile sävirsite de Turci n'au fost in stare
sä-1 innäbuse. Inainte, cei indärätnici erau adusi la datoriile lor de
supunere cu puterea armelor. Acum ei s'au desprins i cu aceasta,
pierzând sfiala lor de mai nainte ; i astfel nu se mai tem nici de
amenintäri, nici de biciu, ci numai de pedeapsa cu moartea..
Cunoscând din experientd ce este nedreptatea, ei nu vor mai
suferi a fi nedreptätiti intru nimic ; iar agentii guvernului, împini
de läcomia lor naturalä, vor continua a-i asupri".
Un asemenea popor, cu totul necultivat i aplicat la räpiri,
care s'i-a pierdut cu totul sfiala de biciu si de despotism",
pretind bcerii, ar pune in pericolun sistem de guvernämânt oricât
de drept si de leal. De aceea boerii refugiati la Brasov i Sibiu
nu väd altä scäpare decât o ocupatie ruseascä pe un tinip anumit,
in cursul cAreia sä se realizeze reformele necesare i poporul sa
fie readus la datoria lui de supunere i sä se deprindd cu noile
reforme 1.
Miscarea revolutionarä din 1821 a insemnat in adevär inäs-
prirea exploatärii täranilor care au trebuit sä pläteascä nu numai
sarcinile enorme ale ocupatiei turcesti, ci i datoriile boerilor
emigrati. Astfel, la abuzurile i stoarcerile regimului fiscal, men-
1 Memor u* lui Alexandra Vilara. Ariccscu, II, p 187.

www.digibuc.ro
 CONcLuzIE 365

linut integral si sub domniile pämântene, s'au adnigat exigen-

tele tot mai inexorabile ale mosierilor särAciti prin emigratk.
De aceea, departe de a se ameliora, soarta täranilor a mers agra-
vându-se dupä räscoala din 1821.
S'a pus intrebarea : de ce a izbucnit räscoala tocmai in
Oltenia ? Räspunsul a fost catitat fie in starea mizerabild a tdrà-
nimii oltene, fie in desvoltarea mai precoce a unei clase de negus-
tori in Oltenia. E de netägdduit câ soarta täränimii oltene a fost
mai nenorocitâ decât a täranilor din alte parti, fiindcä, pe lângä
sarcinile sdrobitoare pe care trebuia sä le sustind impreund cu Dàranii
-din alte provincii, Oltenii mai erau expusi jafurilor periodice
exigentelor teribile ale Turcilor din serhaturi. In ceeace privcste
explicatia a doua, desi pe la Ada-Kalé i Orsova se fäcea un intins
comert de contraband5., nu se poate sustine cä in Oltenia s'ar
fi format o clasâ burghezâ mai puternicâ i mai constientà cleat
in restul tärii. Principalele cäi de comunicatie intre Tara Româ-
neascd i Transilvania erau Valea Oltului i Valea Prahovei,
ele nu deserveau cleat indirect Oltenia. Iar in ceea ce priveste
argumentul cä breslasii" erau mai numerosi in judetele oltene
deckt aiurea, el se intoarce impotriva tezei pe care ar trebui s'o
sustinA. Breslasii nu erau atât negustori sau meseriasi organi-
zati in bresle, cât slujitori Eau fosti slujitori grupati in cetc.
.Organizarea lor avea o importantà mai ales fisc alá 1).
Dar intrebarea cu privire la cauza izbucnirii räscoalei in
Oltenia n'are sens decât in ipoteza ca ràscoala a izbucnit spontan
din motive locale. De vreme ce nimeni nu va mai putea sustine
acest lucru, pozitia problemei se schimb5.. Dacâ e adevärat cà
râscoala a fost provocata de Eterie, intrebarea e : ce interes avca
Eteria s'o provoace in Oltenia ? Motivele au fost doua : intâiu,
ea voia sà fixeze atentia Turcilor asupra Olteniei i s6 permith
astfel lui Ipsilanti sb." treacà mai usor Dunärea ; in al doilea rând,

Breslele cuprind pe contribualilii prvilgi4i.I vantajal lor constä in

faptul c5, plätesc o suma dt2terminata si la o epo(5. anumitä. In brealll intrà
toti azeia care o-upä sau ompasera oslujba. Sunt o multim de br_sle. Breada
logf ti or, a vamesilor, a posteluiceilor, a arträs2ilor etc. Cetele rce_tea cari
alcátuesc Llementu.1 militar cel mai imj o:tant sunt raspaleite in toa à tara
.§i alcAtuesc o bres1á in grupe pe judete i r154i. Mai sunt, apoi, b:easla n
guw.orlor, a preni or, mânästirilor etc. Toti acestia din breaslä ni clan Lira
cu consätenii lor, ci cu breslasii dii alte sate". (C. Giurtscu, Olganizar.a so-
cialel in Tara Ronsdneasca. Curs litografiat.Bucuresti, 19-5\1916, Bibl. Acal.
_Rom. Cots II, 52358).

www.digibuc.ro
366 CONCLITZIE

in Oltenia exista o militie a pandurior care aduscse

excelente servicii militare in räzboiul din 18o6-1812, avea un
rudiment de organizatie militará si era profund nemultumitä
fiindcä privilegiile ei, consfintite prin legi si. traditii, au fost
cälcate de Caragea 0 de Alecu Sutu. Eteristii erau siguii ca, dacà
s'ar adresa pandurior un apel in numele tarului Alexandru,
ei s'ar ridica panä la unul, mai ales ea si in 1821 ei aveau sa lupte
sub acelasi sef, sub care se acoperiserd de glorie intre 1807 0 1812.
Iata motivele pentru care Tudor Vladimirescu a primit insarci-
narea de a rascula in Oltenia pe panduri, 0, odatä cu ei, targ-
nimea.
Dar, acceptand dela boerii eteristi mandatul de a räscula
tardnimea si. cautând sa-1 aducä la indeplinire prin fagadueli de
emancipare economica si socialä, Tudor s'a pus dela inceput inteo
situatie falsä care avea sä apese asupra intregii lui cariere re-
volutionare 0, in cele din urina, avea sä-1 duca la peire. Regimul
de sangeroasä exploatare si de jaf nu putea fi desfiintat decat
prin jertfirea averilor rau agonisite ale tiranilor bcicri" si prm
deposedarea acestora de supreniatia lor politica si suciala. Or,
pentru a nu-si diviza fortele, Eteria a renuntat la reforma socialà
si. si-a concentrat toate sfortarile asupra emancipärii politice
singura cäreia Rusia taristä .putea sa-i acorde sprijinul sau. Agi-
tatia täräneasca a lamas deci un simplu mijloc de presiune
pentru a sili pe boeri sä adere la miscarea revolutionara.
Astfel Tudor a fost pus in fata dilemei insolubile : pe deo-
parte, sa sustina si sa faca ceea ce era in contradictie cu tot
trecutul sail, cu convingerile sale personale si cu ihteresele täräninlii,
iar pe de alta sä rectmoasca ca ceea ce trebuia sa facá era irealizabil ;
cu alte cuvinte, el s'a vazut silit, in interesul miscärii in care se
angajase, sä serveascä clasa asupritoare si. sä amageasca clasa
taraneasca cu fraze, cu fagadueli si cu asigurarea ca interesele clasei
boeresti erau interesele propriei sale clase. Gäsind, spuse Tudor,
multi patrioti boeri intru asemenea bune cugetari cu ale noro-
dului asemänate, am hotärit, ca un voitor de dreptate, sa recunosc
vremelnica stapânire a tarii." Mai e de mirare, dupa aceastä
declaratie, ca taranii 1-au paräsit ? Ca toti aceia care au cäzut
in asemenea situatii false, Tudor a fost iremediabil pierdut.

www.digibuc.ro
 TUDOR VLADIMIRESCU1 ET LE MOUVEMENT.
FIETAIRISTE DANS LES PRINCIPAUTES ROLIMAINES
1821 1822
L'historiographie roumaine a considéré l'insurrection qui,
en 1821, a bouleversé les Principautés roumaines, comme un
mouvement national, déter miné par des causes exclusiverncnt
internes, indépendant de la révolution grecque. Les deux mou-
vcments auraient poursuF% i des buts entièrement différents, même
opposés : les C ccs auraient voulu renverser la domination otto-
mane pour rétablir l'ancien Empire byzantin. D'aucuns leur
attribuaient le .dessein de transformer les pays roumains en une
Nouvelle GrOce. Par contre, le mouvement de Tudor Vladimirescu
serait resté loyaliste et se serait borné à vouloir remplacer la domi-
nation des Phanariotes par celle de princes indigènes et à mettre
fin au système d'exploitation administrative et fiscale lié au
régime phanariote. Tout au plus admit-on, entre les deux mou-
vements, un parallélisme accidentel. Comme il arrive souvent,
nos historiens avaknt pris le résultat pour la cause initiale du
mouve me nt .
La difficulté venait de ce que ces vues n'étaient pas d'accord
avec les documents. On la résolut par un procédé aussi simple
que radical. Lcs documents grecs furent écartés en bloc comme
provenant de détracteurs" de Vladimirescu ; ks documents.
roumains furent expurgés des éléments trop génants. La pre-
mière proclamation de Tudor Vladimirescu, par exemple, s'adres-
sait a tous les habitants de la Valachie, sans distinction de race
ou de nationalité (Care tot norodul omenesc, b. tout le genre
humain). Or, l'auteur de la première Histoire de la Révolution
roumaine de 1821, C. Aricescu transcrit A tout le peuple

1 L'u en ro.m in se irononce o. On pron n donc T'ndo \ 1 difr -

rni es o i.

www.digibuc.ro
368 RESUME EN FRANCIIS

roumain. Le caractére national du mouvement est ainsi marqué

c:ès le début.
Dans une lettre adressée à un commandant turc, Vladimi-
rescu avait écrit que les raïas, ne pouvant plus supporter les
rapines et les exactions de leurs seigneurs, se sont soulevés contre
eux" : Or, Aricescu résume ainsi ce passage : Les causes de
ce sotièvement ont été les pillages des Grecs".
Les autres historiens ne vont pas aussi loin qu'Aricescu.
Mais, par préjugé national ou doctrinaire, ils négligent, omettent
ou déforment ce qui ne s'accorde pas avec leur théorie. N. Iorga
avait soutenu, à un certain moment, que nos institutions primi-
tives, y compris le principat, sont d'origine paysanne, Aussi, dans
le soulévement de 182r, ne vit-il qu' un court épisode
et d'organisation paysannes", une manifestation de la paysan-
nerie réclamant ses droits les plus anciens, manifestation qui n'at-
teignit pas son but, b, cause, entre autres, de la suppression de son
chef par le crime des hétairistes, sans lequel toute notre histoire
contemporaine, incapable de partir d'une action bourgeoise,
d'un petit nombre de jeunes gens formés en Occident et imitant
l'Occident seul, aurait pris une toute autre direction".
Passons sur l'opinion qu'un simple accident personnel
aurait pu changer toute notre histoire contemporaine" et exa-
minons ce que l'on entend par les anciens droits de la paysan-
nerie". Iorga ne donne aucune précision là-dessus, et il lui aurait
été difficile de le faire, puisque, aussi loin que l'on remonte dans
le passé, on ne trouve b. la campagne que des boïars et des serfs.
Les paysans qui étaient venus se ranger sous lcs drapeaux de
Tudor Vladimirescu, n'auraient pu invoquer aucun droit histo-
rique pour justifier un mouvement d'émancipation. Il est vrai
que Tudor parlait du rétablissement des anciens droits et pri-
vilèges du pays, mais, comme tous ses contemporains, il n'enten-
dait par là que le droit pour les boïars d'élire le Hospodar, et que
le privilége, pour les seuls indigènes, d'occuper les fonctions
publiques. Ce fait, méme si les documents étaient moins expli-
cites, suffirait à renverser la thèse de Iorga. L'initiative du mou-
vement de 1821 a été due effectivement à l'action bourgeoise
inspirée par les idées de la Révolution française dont les repré-
sentants parmi nous ont été les Grecs de l'Hétairie.
Iorga savait que Vladimirescu était protégé russe, avait
un grade dans l'armée russe, faisait partie de l'Hétairie et que

www.digibuc.ro
 REM:ME EN FRANCAIS 369

c'est de Bucarest qu'il partit pour soulever la Petite-Valachie,

.qu'il était accompagné de quarante soldats de la garde princière
et pourvu d'assez d'argent par l'Hétairie pour pouvoir payer toutes
ses réquisitions en ducats impériaux d'Autriche".
Mais, comme ces faits ne rentraient pas dans le cadre de
sa doctrine, Iorga, for ça Vladimirescu b. se &dire et b. renier son
.serment. Celui qui parle dans cet acte" il s'agit de la pre-
mière proclamation de Tudor n'est certainement pas l'homme
payé par les Hétairistes, celui qui ayant reçu leur argent et leur
ayant serment, entend les servir. Si ce ne fut pas dès le
premier moment, ce fut plus tard, au cours de ce voyage de quel-
ques jours, que Tudor réfléchit à ce qu'il pourrait réaliser et qu'il
comprit combien les plans et les aspirations des Grecs étaient
vains". Iorga préfère savoir Tudor parjure que d'admettre qu'il
ait pu collaborer sincèrement avec les Grecs. Or, la vérité est
qu'aussi longtemps qu'il a cru l'Hétairie soutenue par les Russes,
Tudor Vladimirescu lui est resté fidèle, et que male après le
désaveu du tsar, il accepta de collaborer avec Ypsilanti. Iorga
écrit encore que, en se retirant de Bucarest vers Pitesti, Tudor
ne voulait nullement s'unir aux Hétairistes, pour partager
leur ruine imminente". La vérité est que Tudor, n'ayant pu
s'entendre avec les Turcs, se retira de Bucarest pour nous unir
b. nos autres frères chrétiens", c'est-à-dire aux Grecs d'Ypsilanti
qui se trouvaient à Pitesti, et qu'à Golesti il renouvela son ser-
ment Enfin, ce n'est que par un parti-pris systé-
matique que la capitulation de Tudor en face des boïars a pu
&re présentée comme le plus important jour de victoire de
l'éphémère règne" de Tudor".
M. Je a n C. Fi lit t i a compris èxactement le caractère
de l'Hétairie comme mouvement d'émancipation de tons les
chrétiens de Turquie et les rapports de Tudor avec l'Hétairie.
Mais il n'a pas cherché à vérifier si les faits s'accordent avec sa
théorie, à laquelle il manque donc la justification intime qui seule
peut lui conférer de la valeur.
Au fond il considere, lui aussi, les mouvements de Tudor et
Ypsilanti, milgré l'identité de leur but, comme indépendants.
Mais de toutes les histoires da Tudor Vladimirescu celle de
A. D. Xénop ol a joui de la plus grande faveur et a gardé
jusqu'à nos jours son autorité. Selon cet auteur, le but de Tudor
été d'affranchir les paysans de l'exclavage des boïars". L'in-

24

www.digibuc.ro
370 RESI&E EN FRANCAIS

surrection de 1821 a eu pour lui un caractère social et non poli-

tique ; elle n'a établi au début aucune différence entre boiars
grees et roumains. Mais, s'étant soulevé contre les abus sociaux,
Tudor devait fatalement s'attaquer au régime phanariote au--
quel ces abus étaient liés. Dès le début, il comprit que son mou-
vement n'avait rien de commun avec les Grecs. Mais, dès que
Vladimirescu commence à collaborer avec les boïars, il donne 5.
son mouvement un caractère plus nettement hostile aux Pha-
nariotes, changeant le but social de sa révolution en un but
national et politique".
Or, il résulte des proclamations de Tudor qu'avant de lever
l'étendard de la révolte, il s'était entendu avec les boiars. Par suite,
l'expropriation dont il menace les tyranniques boïars", ne devait
s'appliquer qu'a ceux qui ne le suivraient pas. Le programme
social de Tudor n'était done qu'un moyen de pression sur les
bolars pour les forcer à adhèrer à son mouvement. Cela est si vrai,.
que lorsque les paysans, pour qui tous les bolars étaient tyran-
niques", et tous leurs biens mal acquis", se livrèrent b. des actes
de violence contre les biens et les personnes des boiars, Tudor
s'y opposa catégoriquement.
Mais si on pense qu'il n'avait rien de commun avec les..
Hétairistes et que son mouvement tendait à l'affranchissement
des paysans, on ne comprend pas ce qui a pu déterminer les boïars.
s'entendre avec lui et b. l'accepter comme chef. Tudor, répond
Xénopol, représentait l'intéiêt des masses et il s'unit aux boïars.
uniquement pour donner plus de poids b. son mouvement. Il savait
que, sans le concours des masses, les boïars ne pouvaient rien_
entreprendre et c'est pourquoi lui, le conducteur des masses, se
considéra comme le chef du mouvement, attribuant aux boïars.
un rôle de second plan, et gardant pour lui la faculté de protéger
selon sa convenance, contre la fureur populaire ceux d'entre les
boiars qui le suivraient". C'est ainsi que Tudor, qui n'était qu'un
simple sous-préfet, aurait pu imposer aux boïars ses conditions
qui faisaient de lui le chef d'un mouvement tendant à renverser
le pouvoir économique et politique des boïars et à affranchir
les paysans de toute exploitation. Les boïars se seraient ainsi
eux-mémes donnés le maître qui devait mettre fin 5. leur domi-
nation.
'Line autre conséquence de la théorie de Xénopol est que
l'insurrection valaque, tournée contre les boïars spoliateurs'
n'était nullement dirigée contre la domination ottomane.

www.digibuc.ro
 RP.SII312 EN FRANCAIS 37f

Par cela, elle aurait été essentiellement différente de la

revolution hétairiste qui avait un caractère politique et tendait
renverser la domination ottomane".
Xénopol savait très bien que le haut clergé, ainsi que la
plupart des boiars, faisaient partie de la Hétairie et avaient fonde
de grands espoirs sur la revolution hétairiste, qu'ils croyaient
patronnée par les Russes, mais pour sauver sa théorie, il affirme
que la solidarité de nos boïars avec Ypsilanti n'était pas sincere_
Au début, dit-il, les Moldaves durent dissimuler en presence
des Grecs avaient envahi un pays dénué de toute defense."
La vérité est qu'Ypsilanti avait franchi le Pruth escorté
de 23 hommes et que, si faible que l'on puisse supposer la Mol-
davie, elle nTaurait tout de même pas pu étre, contre sa volonté,
envahie par une simple escorte.
Pour ce qui est de la dissimulation" des Moldaves en face
des Grecs, il suffit de rappeler que l'armée et les ressources avec
lesquelles Ypsilanti partit à la délivrance de la Grece furent, pour
la plupart, constituées en Moldavie, et que les bolars avaient fait
cause commune avec les Grecs, tant qu'ils les crurent soutenus
par la Russie.
Même erreur dans la descri-ption des rapports de Vladimi-
rescu avec les bolars et avec Ypsilanti. Xénopol dit que, b. Bu-
carest, au milieu des bolars ses allies, le mouvement déclenché
par lui devait changer pofondément de caractère".Il ne pouvait
plus revendiquer contre les boiars les droits du peuple. Il s'entend
avec les bolars pour chasser les Grecs et renverser le regime pin.-
nariote : Le mouvement de Tudor, social au début, fut aiguillé
sur le terrain politique et national". Mais le changement de
direction devait mettre Tudor en conflit avec Ypsilanti et, selon
l'expression de Iorga, causer sa mort par la trahison de Géor-
gaki" et le crime d'Ypsilanti".
La théorie qui présente le mouvement de Tudor Vladimi-
rescu comme un mouvement spontané et national n'aboutit done
qu'à des contradictions et à des incohérences. Elle est une pure
construction de l'esprit qui ignore ou violente les documents.
Elle est la creation de la generation de 1848 qui, ayant besoin de
precedents, inventa l'histoire d'un Tudor Vladimirescu levant
les armes non seulement contre les Phanariotes, mais aussi contre
les bolars, ces spoliateurs du peuple" (Kogàlniceanu).
Mais, dans cette hypothese, comment expliquer le fait que
le soulement fut organise à Bucarest, que Vladimirescu partit

www.digibuc.ro
372 RESUME EN FRANCAIS

de Bucarest, avec l'escorte et l'argent mis b. son disposition par

l'Hétairie, pour soulever la Petite-Valachie ; que sa proclamation
tous les habitants du pays et sa supplique b. la Sublime Porte
furent rédigées à Bucarest, au consulat de Russie ou dans la
maison de Samurcasch, l'un des principaux membres de l'Hé-
tairie ? Comment concilier le caractère soi-disant social du mou-
vement, avec l'entente préalable de Tudor avec les boïars ; les pro-
messes de celui-ci aux paysans de les affranchir de la servitude
des boïars, avec la repression impitoyable des actes de violence
commis par eux ; ses protestations de soumission et de fidelité
la Porte, avec les assurances données à tous que le soulevement
fut déclenché sur l'ordre de l'Empereur de Russie ? Quel sens
pouvait bien avoir la fortification des monastères de la Petite-
Valachie et la constitution d'un corps d'observation à Craïova
sous le commandement de Jean Solomon, si ce n'est de se pre-
munir contre une attaque des Turcs ? Quel intérét pouvaient avoir
Pini et les boïars hétairistes à paralyser l'action repressive du
gouvernement contre un mouvement qu'i n'avait rien de commun
avec les Hétairistes ? Pourquoi le gouvernement fut-il empéché
de faire appel aux troupes turques pour le rétablissement de
l'ordre ? Pourquoi Pini secrete, du 17 au 28 Mars, la dé-
pêche par laquelle le tsar Alexandre désavouait le mouvement
de Vladimirescu ? Pourquoi les troupes gcuvernementales com-
mandées par des officiers affiliés à l'llétairie passèrent -elles
Tudor ? Comment se fait-il que Tudor qui n'était pas un homme
riche ait pu payer toutes ses requisitions en ducats impériaux
d'Autriche" ? Pourquoi Tudor a-il ralenti sa marche pour
donner a Ypsilanti le temps d'arriver en Valachie ? Pourquoi les
boïars avec lesquels Vladimirescu s'était entendu, voulurent-ils
1'empa2her d'entrer dans Bucarest et pourquoi les mémes boïars
s'empressèrent-ils de presenter leurs hommages b. Ypsilanti,
pourquoi Tudor renouvela-t-il à celui-ei son serment de fidélité et
accepta-t-il un plan de collaboration qui établissait en Valachie
un veritable condominium? Pourquoi le métropolitain et les
autres membres du gouvernement provisoire voulurent-ils se rendre
Targoviste auprès d'Ypsilanti et pourquoi Tudor les consigna-
t-il a Belvedere ? Pourquoi Tudor, après avoir publiquement né-
gocié avec les Tutcs, declara-t-il, en abandonnant Bucarest, qu'il
allait s'unir à ses autres frères chrétiens et décharger ses fusils
dans la chair des Turcs ? Enfin, comment Tudor put -il ê :re enlevé
du mileu des ses troupes par un détachement de 25 homm^s et

www.digibuc.ro
 RESUME EN FRANCA.%
373

condamné à mort par Ypsilanti sans que personne ne se fût levé

pour le défendre ?
Toutes ces contradictions disparaissent si l'on admet,
comme les documents les plus sûrs l'exigent, que Tudor était
hétairiste et que son action s'intégrait dans le mouvement gene-
ral de l'Hétairie. Le but de ce mouvement étant la liberation, avec
l'aide de la Russie, de tous les chrétiens de l'Empire otoman, le
haut clergé et les principaux boïards des deux Principautés avaient
adhere à l'Hétairie. Les Russes nous avaient tous fait enrôler
dans l'Hétairie", déclare Rosetti-Roznovanu, le premier boïar
de la Moldavie. Ils nous disaient : Nous sommes les Romains
d'aujourd'hui I Tous les peuples soumis de l'Orient vont re-
couvrer leur liberté et fleurir sous l'ombre de notre grandeur".
Les agents russes, tous d'origine grecque, avaient écarté des
emplois les vieux boïars qui leurs étaient hcstiles et les avaient
remplacés par leurs creatures. En 1820, les charges de l'Eglise,
de justice, de finances, de police, les postes, les fermes des douanes
et des impot s indirects, le comMandement de la garde princière,
toutes étaient attribuées aux adeptes de la Russie qui, en meme
temps, étaient les affiliés de l'Hétairie.
Ypsilanti decide de déclencher le mouvement insurrectionnel
dans les Principautés roumaines, parce qu'il était sûr d'y trouver
une aristocratie toute devouée b. la cause de Metairie, une Cour
et un prince phanariotes, une garde d'Albana4s commandés par
des chefs hétairistes, des villes peuplés de négociants, de 'metres,
de fonctionnaires grecs, et, enfin, une administration controlée
par les Grecs. tn outre, les nouvelles reçues des Principautés
faisaient croire que les forteresses du Danube, dépourvues de
forces suffissantes, seraient faciles à prendre par un coup de
surprise. Mais, surtout, le soulèvement de la Valachie aurait
force les Turcs à y envoyer des troupes, ce qui aurait fourni
la Russie le prétexte pour declarer la guerre b. la Turquie. La
condition essentielle de la victoire était ainsi réalisée.
La mission de soulever la Valachie fut confiée par l'Hétairie
b. Tudor Vladimirescu qui était hétairiste et officier dans l'armée
russe. Il connaissait, en autre, la Petite Valachie où il était né
et où il avait exercé, pendant de longues années, les fonctions de
sous-préfet. Mais, surtout, il a\, ait des relations très étendues
parmi les pand.ours, qu'il avait commandés pendant la guerre de
i8o6 à 1812 et qui étaient très mécontents parce que le gouver-
nement, malgré k urs privileges, les al ait soumis à l'impôt. Les

www.digibuc.ro
374 RESUME EN FRANCA1S

pandours offraient à la révolution des cadres tout faits et, effecti-

vement, ce sont eux qui ont organisé l'agitation b. la campagne.
La tâche qui fut assignée Tudor était de faciliter le passage
du Danube au prince Ypsilanti, afin qu'il put courir b. la délivrance
de sa patrie". L'artnée russe qui devait suivre Ypsilanti aiderait
Vladimirescu à reconquérir les forteresses de la rive gauche du
Danube et elle laisserait ensuite les Roumains se gouverner eux-
mèmes, suivant leurs propres lois. Aussi, lorsque les paysans
soulevés, prenant b. la lettre les diatribes de Tudor sur les biens
mal acquis des tyranniques boïars", commencèrent b saccager
les domaines seigneuriaux et b. molester les boïars, celui-ci
déclare-t-il que il n'avait pas levé les armes de lui mème, mais
.après entente avec ses supérieurs, et que son mouvement ne
tendait pas 5. stipprimer les boïars, qui ne leur étaient pas réel-
lement hostiles". En cas de succès qui pouvait en douter puis-
que le soulèvement était ordonné par le tsar Alexandre Tudor
Vladimirescu serait placé sur le trône de Valachie.
La date de l'insurrection ayant été, tout d'abord, fixée au 26
novembre/8 décembre, Vladimirescu fut appelé a Bucarest. La
date ayant été reportée au 18/30 janvier, il resta à Bucarest et
assista à toutes les réunions des chefs h6tairistes qui avaient lieu
soit au consulat russe, soit chez un boiar. Au cours de ces réuni-
,ons les plans de l'insurrection furent arrétés, les rôles distribués
kt les proclamations rédigées ; Tudor n'eut qu'à en prendre copie.
Pour endormir la vigilance des Turcs, Tudor devait leur adresser
une déclaration de loyalisme et les persuader que son mouvement
ktait dirigé exclusivement contre les boïars et les princes qui,
d'un commun accord, avaient exploité le peuple.
La maladie du prince Alexandre Soutzo précipita les choses.
Avant mème que sa mort fat connue du public, Tudor Vladi-
mirescu quitta Bucarest, le 18/30 janvier 1821, avec quarante
Albanais de la garde princière et, après quelques jours, lança sa
proclamation de guerre contre les spoliateurs du peuple. Pendant
le trajet, Tudor ne fit de dommage à personne et paya toutes ses
réquisitions. En Petite-Valachie, il trouva des troupes de pan-
dours mobilisées et armées d'avance. Le mouve'ment de Tudor
-clue l'on représente comme une explosion irréfléchie et soudaine
du mécontentement populaire fut en réalité longuement et
minutieusement préparé par l'Hétairie.
C'est par l'arigine hétairiste du moment que s'explique
aussi la tactique de Tudor et celle du gouvernement qui devait

www.digibuc.ro
 E2suun EN FRANCAIS 375

le combattre. Le premier souci de Tudor fui de s'emparer des

nionastères fortifiés de Petite-Valachie, de les pourvoir de vivres
et d'y placer des garnisons : contre qui pouvaient-elles servir ?
Contre les Grecs d'Ypsilanti qui n'avaient pas encore franchi le
Pruth ? contre les bolars avec lesquels ils s'était entendu ? Evi-
demment non, mais contre le Turcs. Ypsilanti lui-mème, en face
du danger d'une attaque turque allait essayer de mettre la main
sur ces monastères. Ce n'est également que par son affiliation b.
l'Hétairie que s'explique la campagne du gouvernement contre
Tudor. Toutes les mesures prises contre Tudor furent sabotées
par le consul général de Russie, Pini, par les bolars affiliés a
l'Hétairie et par les chefs des troupes envoyés contre lui. Tous
veillèrent soigneusement à ce que, selon la formule méme de
l'ordre donné par Ypsilanti, aucun cheveu de sa tète ne soit
dérangé". Mieux que cela : Tudor reçut des troupes, des armes,
des munitions et de l'argent des commissaires du gouvernement.
Les commandants des troupes gouvernamentales passèrent de
. son côté avec armes et bagages.
Comment expliquer, sinon par l'affiliation de Tudor b. l'Hé-
tairie, que son lieutenant Démétrius Macedonski ait osé se
présenter en uniforme d'officier russe devant les monastères-
foiteresses de Petite-Valachie, les sommant au nom du tsar Ale-
xandre de se rendre sous peine des plus cruelles représailles, et que
ces monastères se soient rendus sans aucune résistance ?
Après cela, les événements se seraient succédés comme les
différentes scènes d'une farce bien composée, si les paysans n'a-
vaient pas pris au sérieux la proclamation de Tudor et n'avaient
pas menacé de tout gâter par leur intervention.
En effet, dans la proclamation de Pade§ (fin janvier 1281),
Tudor avait déclaré que aucune loi n'interdit de combattre le mal
par le mal" et avait invité les habitants de la Valachie, de quel-
que nation qu'ils fussent", à prendre les armes et à sacrifier les
biens mal acquis des tyranniques boïars", à l'exception toutefo's,
des biens de ceux qui nous suivraient, comme ils l'avaient promis".
Il promettait en outre de libérer le peuple des impôts, des corvées
et, en particulier, de la capitation qui pesaient exclusivement sur
les travailleurs, et de partager, en guise de dédommagement
pour les exactions subies, les biens des oppresseurs. Il aurait même
promis de former mie nouvelle classe nobiliaire avec les éléments
les plus dévoués à sa cause. Dans l'intention de Tudor, le soulé-
-vement des paysans ne devait étre qu'un moyen de pression sur

www.digibuc.ro
376 RESUME EN FRANCAIS

les boIars pour les déterminer s'associer a la révolution 116-tail iste_

C'est pourquoi il allait réprimer avec une extrême riLu ur tout
acte de violence contre les boiars. Mais les paysans n'allaient pas
s'embarrasser de ces considérations tactiques, ni des distinctions
entre boiars patriotes et autres, entre bienS justemcnt on injuste-
ment acquis. Pour eux tous les biens des tyraniques boiars.
étaient mal acquis. Ils commencèrent done à ne plus respecter
le droit de la propiété et b. ne plus obéir aux autorités. Les impôts.
ne n ntraient plus Et les collecteurs &talent reçus b. coups de baton.
Les demeures des proprietaires nobles ou de leurs régisseurs étaient
pillées. Les paysans sentaient confusément que leur sort était lié au
régime archaïque de la propriété, aux droits des boIars sur les
serfs, et aux rapports étroits qui unissaient propri6taires et hauts
dignitaires qui les spoliaient. Ils voyaient dans le mouvement
de Tudor l'occasion de renverser cet état de choses et c'est pour-.
quoi ils se pressaient sous ses drapeux. Ce mouvement, même bien_
organisé et bien dirigé, aurait pi se transformer en une vé-
ritable révolution, susceptible de modifier la répartition de la
propriété et de moderniser la structure de la société ? Ce n'e st
pas probable. La Russie Et l'Autriche s'y seraient opposée s. Et,
d'ailleurs, il manquait au mouvement, pour réussir, un Tiers-Etet..
En outre, cela aurait localisé le mouvement et l'aurait dé-
tourné de son but, qui était, ne l'oublions pas, de renverser la
domination ottomane par l'effort conjugué de tous les peuples chré-
tiens soumis à la Porte. De plus, cela lui aurait fait perdre l'appui
de la Russie tsariste, en méme temps que cela aurait privé Tudor
de tout moyen de s'entendre avec les boïars. Or, il vottlait are-
prince de Valachie avec l'appui et par l'élection des boIars.
D'ailleurs Tudor n'avait ni la préparation théorique, ni la
liberté d'action suffisantes pour concevoir et diriger un pareil
mouvement. Sa dépendance des chefs de l'Hétairie, ses préjugés
conservateurs, ses ambitions personnelles le poussèrent à réprimer
l'agitation paysanne qui menaçait de le brouiller complètement
avec les boiars.
L'écho du mouvement de Tudor b. la campagne et les formes
prises par l'agitation paysanne avaient, en effet, rempli d'effroi les
boiars, mettant fin a leurs rivalités intestines et les unissant en face
d'un mouvement qui, visiblement, selon l'explession de l'un d'eux,
se transformait en une guerre des pauvres contre les riches".
C'est pourquoi, lorsque Tudor arriva avec ses troupes
Bucarest, la première condition gulls lui posèrent fut de re-

www.digibuc.ro
 Etsumt EN FRANCAI S
377

noncer à ses abominables entreprises" contre eux et de ne pas

entrer dans Bucarest avant l'arrivée d'Ypsilanti.
Or, comme l'agitation paysanne n'avait été dans la tacti-
que de Tudor qu'un épouvantail, l'entente se fit rapidement
sur ce point. Il lui fut beaucoup plus pénible d'accepter le second
point, car il considérait Bucarest comme sa capitale. Il fit done
son entrée solennelle le 21 mars (3 avril), mais ne put occuper
la Métropolie où était le siège du gouvernement provisoire, et il
dut se contenter d'une maison privée qu'il dut quitter, d'ailleurs,.
aussitôt après l'arrivée d'Ipsilanti, pour réintégrer son camp de
Cotroceni.
Le 20 mars (1 avril), Tudor conclut son pacte avec les
boïars. Il les mettait hors de cause, reconnaissait le gouvernement
provisoire" et s'obligeait à ramener à leurs devoirs de soumission
et d'obéissance tous ceux qui avaient ceint l'épée du salut."
Ce pacte fut porté à la counaissance du pays par une proclamation
que le gouvernement tira à trois mille exemplaires et diffusa dans
tout le pays. Tudor y disait qu'il s'était levé à l'appel du Luple
opprimé, pour rétablir ses droits et faire cesser les pilleries et
les injustices subies du fait des princes qui avaient régné jus-
qu'alors" (il n'est plus question des boïars leurls associés").
Ayant trouvé à Bucarest beaucoup de boïars patriotes animés
d'intentions analogues aux siennes, il se décidait à reconnaître
le gouvernement provisoire et b. ramener tous les insurgés au
respect des lois et des coutumes du pays. Il invitait enfin le
peupl_e b. payer tous les arriérés des impôts.
Ce pacte fut scellé par le serment de ne plus jamais attenter,
ouvertement ou par la ruse, A. la vie ou à l'honneur de quelqu'un
de mes compatriotes ou à la sécurité de ses biens". Tudor s'obli-
geait 6. demander au gouvernement tout ce qui était nécessaire
l'entretien de son armée. En échange, les boiars reconnaissaient
la légitimité du mouvement de Tudor, dont ils garantissaient
la vie et l'honneur, et lui faisaient une vague promesse de col-
laboration.
Cet accord constitue la négation de tout ce que Tudor avait
promis. LeS paysans répondirent par des révoltes locales contre
les collecteurs de l'impôt, les gendarmes et autres employés
chargés de faire rentrer impôts arriérés et réquisitions. Les
préfets ordonnèrent de ramener les récalcitrants à l'obéissance
par n'importe quel moyen" : la torture comme moyen de faire
rentrer l'impôt était ainsi rétablie.

www.digibuc.ro
-378 EESUNE EN FRANCAIS

Dès lors, il n'est pas étonnant que les paysans aient commen-
cé 6. abandonner le drapeau de Tudor. L'Agence d'Autriche
rapporte, le 2/14 avril, que les paysans ne cachaient plus leur
déception et leur mécontentement. On leur avait promis que
leurs droits nationaux seraient reconnus b. Bucarest et qu'on
leur permettrait de piller les boiars." Or, rien de ce qui leur avait
kté promis n'avait été tenu.
La capitulation de Tudor devant les boiars n'a qu'une
seule explication : le désaveu du tsar Alexandre. Tudor apprit
_le 18 ou 19 mars (30 ou 31 mars), deux jours après son arrivée
devant Bucarest, que le tsar, de commun accord avec l'Empereur
d'Autriche, désapprouvait son mouvement. Au lieu d'imposer
ses conditions aux boiars, il était réduit b. subir celles des boiars.
Mais par cette capitulation, il perdit la confiance des masses
populaires et il fut réduit, pour sauver sa situation, b, s'entendre
avec Ypsilanti ou avec les Turcs. Il allait tenter l'un et l'autre,
mais il ne devait trouver au bout de ses tentatives désespérées
que la défaite et la mort.
Bien qu'Ypsilanti eilt été lui aussi renié par les Russes et
qu'il n'efit pas amené les forces annoncées dans ses proclama-
tions, Tudor lui fit bon accueil, mit b sa disposition une grande
maison et lui offrit, contre payement en numéraire, toutes les
choses nécessaires b. l'entretien de son armée.Il fit plus : il alla le
voir dans son camp, à Colentina, très probablement renouvela
son serment de fidelité b. l'Hétairie, et établit avec lui un plan
de collaboration. Le pays fut divisé en deux parties : les départe-
ments du haut pays passèrent sous le contrôle d'Ipsilanti ; less
départements de la plaine sous le contrôle de Tudor. Ce partage
ne pouvait durer parce que chacun des deux chefs révolutionnaires,
voulant étre le maître, intervenait dans le domaine réservé à
l'autre. D'où des récriminations de plus en plus acerbes des deux
côtés. En outre, lorsque Yspilanti transféra son camp à nrgoviste,
le gouvernement provisoire et les membres du Divan, en vertu
du méme accord, devaient le suivre, et Tudor se retirer à Pitesti ;
mais Tudor différa sans cesse son départ et, lorsque les prélats
et les bolars voulurent partir pour Targoviste, Tudor les fit
arrêter et consigner dans une maison des environs de Bucarest.
Il ne voulait pas que le gouvernement mit son autorité et les
ressources du pays b. la disposition d'Ypsilanti. La tentative de
.collaboration, fondée sans doute sur l'espoir d'un conflit russo-

www.digibuc.ro
 RÉsuml EN FRANCAIS 379

turc et imposée par les boiars, s'avéra donc impraticable. Elle

fut abandonnée et Tudor se tourna alors vers les Turcs.
Il avait entamé des négotiations avec les Turcs dès qu'il
avait été convaincu que l'insurrection hétairiste n'était pas sou-
tenue par les Russes. Les mémoires avait adressés b. la Porte
lui permirent de soutenir que jamais il ne s'était écarté de ses
devoirs de fidélité et de soumission à la Porte. Son mouvement
était dirigé contre les Plaanariotes qui avaient laissé disparaître
les privilèges du pays et ruiné le peuple par leurs exactions.
L'action réparatrice de Tudor se confondait done, d'aprèslui,
avec la politique répressive des Turcs. Pour échapper aux repré-
sailles turques, il essaya de rejeter sur les Grecs la repsonsabilité
de la rébellion, et de se rapprocher des Turcs en exploitant leur
haine contre les Grecs.
La thèse était très habile et elle pouvait rallier tous les
patriotes, d'autant plus qu'en rejetant sur les Phanariotes toute
la responsabilité des misères du peuple, on mettait hors de cause
les privilèges et l'autorité des boiars et qu'on ouvrait à ceux-ci,
par l'exclusion des Grecs de toutes les charges publiques, de nou-
velles sources de revenu. C'est ainsi que Tudor devint le prota-
goniste d'une politique nationale de réaction contre les Phana-
riotes et contre les étrangers établis dans le pays. .

Les premières ouvertures furent faites officiellement aux

-Turcs par les organes du gouvernement. La Porte était priée
d'envoyer un commissaire turc pour recueillir les voeux du pays.
Elle répondit qu'on ne demandait pas justice l'arme b. la main et,
le 13/25 mai, les troupes turques pénétrèrent dans le pays. Tudor
dut évacuer Bucarest et se retirer vers Ploesti. N'ayant pu
s'entendre avec les Turcs, il se retourna vers Ypsilanti et déclara
-à ses soldats qu'ils allaient rejoindre leurs frères chrétiens, c'est-
à-dire les Grecs concentrés à Pitesti, et déchaiger leurs fusils
dans la chair des Turcs. A quelques km. avant Pitesti, à Golesti,
Tudor se heurta à Géorgaki qui, ayant intercepté sa correspon-
-dance avec les Turcs, voulut l'empécher d'atteindre Pitesti.
Après une explication, qui eut lieu devant leurs troupes, les deux
chefs se réconcilièrent et Tudor promit de rester fidèle à l'Hétairie
et d'attaquer avec son corps les Turcs au-delà de l'Olt
Malheureusement pour lui, la saisie d'un courrier qu'il avait
envoyé à Kéhaia-bey prouva àYspilanti que la scène de fraterni-
sation de Golesti n'avait été qu'une comédie et que l'intention
.de Tudor était de faire cause commune avec les Turcs et d'expulser

www.digibuc.ro
380 REStrin EN FRANCA IS

avec leur aide les Hétairistes du pays. En outre, pour s'assurer

du dévouement de ses capitaines et préparer ses troupes b. cette
volte-face, Tudor exige de ses officiers l'engagement éciit de
résister, au besoin par la force, aux commandants de ses troupes
albanaises qui, disait-il, avaient formé le plan de le livrer à Géor-
gaki. Les officiers refusèrent et, par leur refus, ils exprimèrent
la volonté de l'armée révolutionnaire de rester fidèle au but
initial du mouvement. Par défi, Tudor fit saisir deux capitaines
et les fit pendre au milieu du camp. Cet acte de cruauté, après
tant d'autres qui avaient coaté la vie de beaucoup de braves
pandours, souleva le camp contre Tudor, et Géorgaki n'eut qu'à
se présenter avec vingt-cinq soldats pour Val-Ater au mileu de son
camp de cinq mille hommes. Conduit à Târgovi§te, Tudor fut
condamné par le dicastère d'Ypsilanti pour abandon de drapeau",
entente avec l'ennemi et conspiration secrète contre l'Hétairie, et
mis h mort le 9 jMn 1821.
L'armée de Tudor se dispersa après la mort de son chef
et la défaite d'Ypsilanti à Dragbi§ani. La pays fut occupé par les
Turcs et, pendant seize mois, il fut soumis à un régime de répres-
sion impitoyable qui le mina et le dépeupla. La plupart des
boiars et des gros négociants émigrèrent en Transylvanie, en Buko-
vine et en Bessarabie. Les paysans s'enfuirent dans les forêts.
L'occupation des Principautés et l'intention manifestée
par la Porte de les faire administrer par des gouverneurs mili-
taires ouvrirent une crise qui faillit provoquer une guerre générale.
La Russie rompit ses relations diplomatiques avec la Turquie
et, exploitant l'indignation soulevée dans tous les milieux libé-
raux de l'Europe par le massacre des Grecs, essaya d'entraîner
les autres puissances dans une véritable croisade contre les Turcs.
Mais l'Angleterre s'entendit avec l'Autriche pour élever, contre
les velléités guerrières de la Russie, le bloc des autres puissances
européennes. Leur pression obligea la Porte b. des concessions
qui enlevèrent b. la Russie tout prétexte pour déclarer la guerre
b. la Turquie. La Porte consentit b. évacuer les Principautés et
nomma de nouveaux princes, choisis selon les voeux des Rou-
mains, parmi les boïars du pays. Ainsi, par le jeu des forces inter-
nationales et la réaction du pays contre les suites du mouvement
hétairiste, le soulèvement de Tudor Vladimirescu eut pour con-
séquences la fin du régime phanariote et le rétablissement des
princes indigenes.

www.digibuc.ro
 INDICE1
A gonof, 338 ; la Laybach, 227; SfAnta
Ada-Kali, insulA, 77, 8o, 112 ; cetate
83 ; Turcii din, iii ; 303 ; garnizoana
dela, 113.
Turcii, 82, I'm, 113 ; daune
pricinuite de, Pao ; lui Regep, 112.
Adrianopol, tratatul dela, 45, 46, 59.
Ahmet, Cara, comandant suprem al
ostirilor turccsti din Tara Rom.,
303 ; la Bucuresti, 305 ; la Obilesti,
304.
Ahmet, Pasa Haki, in Bucuresti, 332.
Albania, 131 ; dificultAtile Portii in,204.
Albane.i, 194 ; arendasi, 66 ; ocupA
pozitii strategice, 152 ; in armata lui
Ipsilanti, 239 ; lui Bimbasa Sava,
221 ; pärerea lui Rhigas despre, 177.
Aleco, cdminarul, 280 ; la Gustinar
Cotroceni, 279 ; I Turcii, 281.
Alexartdria, 63.
Alerandru, impAratul Rusiei, 6, 14,
22, 24, 26, 109, 110, 122, 247, 259 ;
dezayuarea miscArii eteriste, 172,
186, 202, 226, 263 ; si Tudor, 175 ;
dezayuarea miscArii lui Tudor, 217,
229 ; scrisoarea lui Tudor cAtre, 146 ;
mAcelul dela Galati, 219 ; garni-
zoana dela Strehaia, 152 ; evenimen-
tele din Tara Rom., 226 ; scrisoare
dela Mihai Sutu, 183 ; boerii ro-
inAni, 188, 275, 279 ; Eteria, 118, 122,
124, 125, cercurile filelere,
137 ;
213 ; lordul Strangford, 347 ; Stro-
1 Indicele acesta a fost intocmit de D-ra Maria Vulcu, ajutatä de D-ra L.
Djamo i Dl. L. Rosenbaum dela Institutul d Studii i C.2rcetäri Balcanice,
.eAsora le aduc cele mai vii multumiri.
www.digibuc.ro
Aliantà, 337 ; Poarta, 214.
Aliantd, Sicinta, 181, 214, 337.
Ali-Pasa, din Ianina, 343 ; rdzboiul
cu Poarta, 182, 206 ; rAzboiul Tur-
cilor cu, 127 ; delegatie la Ipsilanti,
125 ; relatii cu Bonaparte, 131 ;
aparä cetätile de pe Dunäre, 239.
Alopeus, conte, ambasadorul Rusiei
la Berlin, 345.
Aman, Teodor, face portretul lui T.
Vladimirescu, 9.
Americanii, 144.
Ana, mama lui T. Vladimirescu, 72 ;
jupAneasa, 82.
Anagnostopulos, conducätor suprem al
Eteriei din Iasi, i2o.
Anastasie Hristu, in lupta dela DrA-
gbisani, 307 ; la Secu, 314.
Anatolia, trupe turcesti din, 304 ; in
Bucuresti, 318 ; in Principate, 340 ;
la Iasi, 324.
Anatolieni, in 'raffle Românesti, 331 ;
la Iasi, 324 ; jefuesc, 330 ; pärAsesc
'raffle Rom., 330.
Anglia, 45, 46, 149, 18o, 213, 251,
332, 336 ; pentru aplanarea conflic-
tului ruso-turc, 215, 339, 34r, 343,
348 ; impotriva politicii rusesti,
244 ; influenta la Constantinopol,
349 ; i Turcii, 211, 338 ; regele
viziteazA Hanovra, 340.
Antim, mre din Bucuiesti, ocupatà
de Tudor, 253.
382
Antiohia, 63.
A rapi, 97.
Ardeal, 13, 8o, 83.
Ardelenii, Tuckr, i, 104.
Arges, rau, 253 ; aur din nisipul, 53 ;
judet, 129 ; al lui Tudor, 269 ;
ispravnicii, de, semnaleaza trecerea,
141 ; ispravnicul de, 289 ; episcopia,
64 ; episcopul de, 225 ; eterist, 263 ;
rainas in Bucuresti, 261 ; in Divan,
351 ; sfetnic al lui T. Vladimirescu,
138 ; acordul bof rilor cu T. Vla-
dimirescu, 236.
Arghirocastro, Anastasie, asteapta la
Pocsani pe Ipsilanti, 240.
Arghiropol, Emanoil gir er le lui Al.
SLtu, candidat la domnia din Prin-
cipate, 336.
Arghiropolos, Iacovar hi vice-consul rus
la Galati, 205.
Aricescu, istoriograf al revolutiei dela
1821, 3, 6, 9, I, n. 2, 3, 13, etc.
passim.
Aristcrchi, Fanariot. candidat la dom-
nia Tarilor Romanesti, 336.
Aristia, Costache Chiriac, In frunt( a
manifestaliEi din Bucuresti, 231.
Aristides,-preot, emisar al Eteriei care
131.
Armasul, mosier, 82.
Armdsoaia, sotia lui Armas, 82.
Armeni, negustori, 45, 66 ; din Tatile
Rornânesti isgoniti, 355.
Arnduli, 22, 39, 93, 94, 95, 130, 140 ;
capetenii, 159, 170, 171 ; cer solda,
177 ; in armata lui Ipsilanti, 179,
180, 242, 255, 256, 306, 307, 309,
in Bucuresti, 271, la COzia, 309,
la Golesti, 290; in oastea lui Tudor,
16, 21, 167, 170, 173, 175, 248, 260,
283, 295, 298, päv-sc pe Tudor,
299 ; in garda domneasca, 16, 128,
135, 139, 331 ; in administratia tärii.
190 ; bi slujba stapanirii, 362 ;
pentru pazä, 274 ; la consfatuiri se-
crete, 134 ; isgonire din Tarile Ro-
manesti, 365 ; lui Dimitrie Macedon-
ski, 140; lui Iordache Olimriotul,
231 ; lui V. Caravia, 184 ; arestarea
www.digibuc.ro
lui Dinicu Otetelcseanu, 141,. 142;
lui Alecu Sutu, 33 ; lui A,. Pilipescu,
229 ; ocuparea Strehaiei de, 152 ;
la Tanana, 154 ; revolutionarea 01-
teniei, 115 ; in Eteric, 185, 312 ;
jefuiesc, 174, 176, 232, 237, 242,
272 ; in Transilvania, 327; lui Sava,
270, 309, 310, 313, in biserica Olte-
nilor, 311, omoriti de Turci, 311.
Asia Midi, 336.
Atena, 109 ; formarea Eterici, 118.
Athanasie, capitan al detasamentului
grecesc dela Galai, 304.
Austria, 5, 21, 33, 44, 46, 66, 72, 110,
III, 112, 143, 152, 171, 279, 18o,
188, 201, 204, 213, 218, 241, 305,
323, 337, 352, 355 ; pentru aplanarea
conflictului ruso-turc, 210, 215,
339, 340, 341, 343'. 344, 345, 346,
348 ; raporturi CU Rusia, 170, 244 ;
cu Italia, 214 ; Tudor catre imparat,
147 ; revendicarfe lui Tudor, 274 ;
consul din, despre Tudor, 270 ;
Ipsilanti §i, 126, in, 308 ; raporturi
CU Eteria, 182, 250, 262 ; raporturf
eu Poartä, 203, 211, 307, 338, 342,
349 ; boerii din Principate apel la,
304 ; comert, 279.
Austriaci, 69, 190 ; h F,teristii, 308 ;
iii societatea Occa, 120 ; pacea dela.
1718, 350 ; ocupatia Olteniei, 93.
exterminare, 206.
Bacdu, 194, 314.
Bacica, soldati din, 93.
Bagno, la Constantinopol, 308.
Bagration, general, 97.
Bagot, ambasadonil Angliei la Pe-
tersburg, 149, 180.
Bahlui, 328.
Baia de Aramd, Tudor, la, 74, 151.
Balasa, doica fetitei lui Glogoveanu,
104.
Balasa, cumnata lui Tudor, 73, 84.
Balcani, programul politicei rusesti
in, 241.
Bals, Alecu, parcul lui, 322.

Bats, Constantin, mare logcfät, pal-
latul lui din Iasi, 322.
Costache Giunlu, 330 ; I. 29.
Bats, Iordache, boer moldovE an eterist
40, 229.
Bals, Teodor, vornic, 191, 292, la
Botosani, 190, caimacam la Iasi, 329.
Balta, sat, 82, 86.
Banat, Ili.
Banul, bisericA din Iasi, 320.
Basarabia, 43, 123, 135, 185, 203, 205,
212, 275, 312, 313, 323 ; boeri refu-
giati in, 325 ; eteristi refugiati in,
211, ; trupe din, pentru Ipsilanti,
240, 251 ; Pisani in, 187.
Basarabof, v. Sf. Dumitru Basarabof.
Bataillard, Paul, despre revolutia din
1821, 12.
Battista Navon, Giovanni, 280.
Bauer, despre venitul cámärii domnesti,
52.
Bavaria, principii de, si Eteria, 118.
Romitiefti, sat (Dolj), 153.
Bdilesti Sdrtesti, (Delj), 153.
Bdjciscu, Hristache Zet, la boerii din
Brasov, 267.
Bdlan, T., 293, 194, 313, 314, 325.
Baldceanu, Constantin, vornic, 39.
Bdlcescu, Nicolae, despre revolutia
lui Tudor, 12, 13.
Bdleanu, Dinu, Stolnicul, ispravnic
de Gorj, 73.
Bdleanu, Grigore, mare vomic, eterist,
129, 173, 225, 263 ; socrul lui VA-
cärescu, 167 ; râmas in Bucuresti,
261 ; la Câmpulung, 256 ; intâmpinä
pe Tudor, 224 ; mare spatar, 221 ;
consfätuire la, 229 ; 230 ; la Targo-
vista, 253.
Bdlteanu, Dirne, serdar si Tudor, 150 ;
stolnic, ispravnic de Corj, 162.
Bdneasa, Tudor la, 218.
Bdnescu, N., 79, 85, 143.
Bdnulescu, Catriil, exarh, 64.
Bdrboiu, bisericä din Iasi, 320.
Bdrcdcild, Al., 81.
Bdsica, tovaräs al lui Tudor, 74.
Bdldea, Dinu, logofät, in cancelaria
lui Tudor, 238,155 ; la Bucuxesti, I 54.
www.digibuc.ro
383-
Bcirlad, 40, 192 ; Ipsilanti prin, 186 ;
Turcii prin, 304, 331 ; magazie
turcea.scä la, 324.
Bechet, Turcii prin, 303.
Beilicul, din Bucuresti, 260.
Belicul, la Iasi, 183, 329.
Beldiman, A lecu, vomic, autorul Jal
nicei tragedii," II, 322.
Belgrad, 95, 112 ; Executia lui Rhigas
la 117.
Bellio (sau Beau) tefan, la Brasov,
173, cartierul lui Parmache, in
caselt lui 231 ; grädina lui, 253, 310.
Belvedere, 25 ; boeri IflCl1ii la, 245,
246, 256, 266, 269, 283, 287, 288.
Benesti, boeri retrasi la, 173, 274 ;
conacul Otetelesanu dela, 22.
Bennigsen, general rul, 179.
Bercofcea, localitate In Bulgaria, 112.
Berlin, 345, 346.
Bernadotte, ambasadorul Prantei la
Viena, 117.
Bernstorff, conte, ministru de externe
al Prusiei, 345.
Bas, dela Iasi, 183.
Beslii, in orasele Tärii Românesti, 310.
Bianu Ion, 82, 283.
Bibescu Dumitrache, logofät, prizonier,
94 ; comandir al pandurilor, 259.
Bibescu, tefan, cäminar, comandir
al pandurilor, 152, 159.
Bibica, capuchehaia lui Caragea la Con-
stantinopol, 274.
Bilciurescu, tefan, vistier, jefuit de
Arnäuti, 176.
Bistrita, ran, 43.
Bivello, 274-
Bizant, 231.
Blaguieres, Ed., 121.
Boboc, Nicolae, cäpitan de volintiri,
97.
Bociog, mosneanul, 85.
Bodin, D. 3, 17, 18, 72, 81, 93, 97,
133, 167, 170, 263, 269.
Boerescu, Vasile, 12.
Bohor, Martinac, Armean din Cemica,
282.
Bol! oacci, Nicolae, cApitan de panduri,.
154.
 384
Bo li, localitate in A.sia Mica, 336.
Bolintinul din Vale, Tudor la, 217,
221, 231, 290, 294,
Bordnescu, Constantin, stolnic, la pasa
din Silistra, 267, 283, 298.
Borgo, Pozzo di, 213.
Boria, Iancu, cäminar, 96.
Bosfor, 211.
Bosnia, 199.
Bohwini, judet, 53 ; oras, 192 ; Grigore
Rizu prcfect la, 19o'; adunarea
boerilor, la, 191, 193 ; Turcii la,
321, 325.
Botw,sti (Mehedinti) pandur dela, 308.
Bozin, Tulecci-Bap, comandant in
armata lui Ipsilanti, 163, 166, 248.
Bran, Eteristii trec granita la, 309.
Braov, 65, 90, 170, 262 ; refugiati
la Bra,§0 V', 23, 38, 273, 218, 220, 221,
234, 241, 252, 255, 261, .262, 267,
288, 333, 334, 350, 351, 352, 353 ;
trecere de vite spre, 269.
Brddiceni, 142 ; Tudor, in, 141.
Brdescu, Gheorghe, boer moldovean,
in slujba Turcilor, 319, 353.
Brdila, 192 ; slab apAratA, 239 ; Turcii
la, 187; garnizoana turceascA de la,
241, 324 ; pasa din, 188, 303, 313,
320 ; arzul cAtre pasa din, 191, 283 ;
robi trimesi de Turci la, 321.
Brdtianu, I. C., despr,.. Tudor, 12 ;
stradA in Iasi, 329.
Brdtianu, Toma, eterist, 12,
Brdncoveanu, Constantin, §i Poarta, 30,
ales Doran, 350.
Brdncoveanu, Grigore, boer muutean,
eterist, 129, 134, 157, 263 ; Rhigas
in serviciul lui 126; la Brasov, 173 ;
la Mogosoaia, 229 ; ban, 39 ; can-
didat la tronul TArii RomAnesti.
Brdncoveanu, Zoifa, casa in Bucuresti,
227, 260, 261.
Breaza (Prahova), Eteristii la, 241 ;
ocupatá de Ipsilanti, 254.
_Bro,steanu, cAlcarea casei lui in Gorj,
I50; pandur din, 308.
www.digibuc.ro
Brutarul, Ioan, 233.
Bucov, 177.
Bucoeina, 193, 329 ; refugiati in, 192,
313, 314, 315, 325 ; Karagheorghe
in, 121.
Bucuregi, 4, 5, 14, 16, 21, 24, 25, 32, 39,
39, 40, 45, 46, 47, 50, 54, 57, 59,
6o, 61, 65, 66, 69, 72, 74, 75, 79, 83,
99, Ioo lot, 103, 106, 107, 1(38,
109, 116, 120, 126, 127, 134, 135,
138, 139, 140, 141, 150, 152, 154,
155, 159, 162, 163, 166, 173, 178,
197, 199, 218, 219, 238, 284, 287,
297, 298, 301, 304, 237, 328, 352,
354, 355 ; eteristi din, 167, 220 ;
Ipsilanti, spre, la, din, 186, 221,
228, 239-42, 248-50, 255 ; Tudor,
spre, in, din, 23, 128, 234, 135,
137, 138, 139, 147, 217, 218, 221,
222, 226, 231, 235, 237, 253, 259, 261,
264-67, 270, 272, 275, 278, 281,
283, 289, 290, 291 ; Turcii, spre, in,
din,. 266, 276, 303-305, 309, 318,
330-333 ; boeri rämasi in, 221,
224, 261, 263, 269, 279 ; retragerea
boerilor din, 276, a consulilor, 198 ;
Cazacii zaporojeni in, 335 ; Mace-
donski in, 115 ; trupele lui Iordache
in, 177; Sava in, 23o, 3I0 ; Strang-
ford la, 347; caimacamii la, 269,
170; jaf, 271 ; incendii la, 328, 330.
Bucuregeni, 164 ; apel al lui Ipsilanti
cAtre, 241.
Budegi, pe Olt, 141.
Buiucdere, 212.
Bujoreanu, jcfuit de ,ArnAuti, 177.
Bulat, T., 221.
Bulgari, 217, 139 ; îi armata lui Ip-
silanti, 241, 242 ; la Ipsilanti, 243 ;
in armata lui Tudor, 248, 288, 291 ;
In slujba statului, 162
Bulgaria, 127, 130, 257.
Buonauguri, Luigi, misionar, despre
Tudor, 263.
Biinteler, fost ofiter austriac, in armata
lui Tudor, 284.
Butculescu, Maria, isparvnic de Tr-
leorman, 237.
Buzdu (judet), locuitori din, 239 ; oras,

-44, 69. 177; episcopia, 64 ; episcopul
eterist, 225, 252, 263 ; in Divan,
351 ; rämas in Bucuresti, 236, 261 ;
trupele lui Ipsilanti la, 219; plain,
268, 269.
-Cacaleteanu, comandirul artileriei lui
Tudor, 175, 297, 298.
-Calatat, 95, 98 ; Turcii la, 275, 303.
-Caliarchi, sef eterist, 205.
Grigorie, mare postelnic, 96.
Callimachi, Iancu,mare dragoma.n, 158,
omorirea lui, 336.
-Callimachi, Scarlat, Domn al Mol-
dovei si al Tarii Românesti, 130,
158, 165, 166, 170, 179, 197, 202,
204, 207, 249, 318 ; la COastallti-
nopol, 169; exilat la Boll, 336 ; pro-
tectorul lui Sava, 286.
-Ca tonne, ministru de final* al Prantei,
20.
-Canandu, proscris de Tudor, 274.
Candia, revolta din, 199.
'Canning, George, min'str u e externe
al Augliei, 348.
Cantacuzino-Deleanu, Gheorghe, cnea-
zul, cornandant militar al Moldovei,
179, 193 ; reforma 195 ; cornandant
al legiunii sacre", 240, 242, 251 ;
la casteulul dela Stânca, 311.
.-Cantacuzino, Rai*, Domnita, mama
printului Gheorghe, 179;. tef an,
mazilit, 29.
-Canternir, Dimitrie, 29, 30.
Oapo d'Istria, conte, roo, 103, 109,
110, 119, 122, 135, 140, 183, 201,
202, 204, 213, 244 ; §1. Eteria, 118,
121 i Ipsilanti, 125 ; scrisoarea
de dezavuarea lui Ipsilanti, 249,
250, 251 ; cere ocuparea Principa-
telor, 343 ; in insula Corfu, 122.
-Capudan-Pasa, 30, 207.
Caracal, m.osie, 40 ; oras, 95, 306.
Caragea, Constantin, beizadea, 56.
-Caragea, loan, Domnul Tärii Româ-
nesti, 32, 33, 36, 41, 44, 45, 54, 55,
78, 79, 83, 99, roo, 103, ro6, 112,
129, 169, 170, 274, 275 ; socru al
www.digibuc.ro
385
postelnienlui C. Vlahutzi, 246 ; la
Pisa, 122 ; raporturi cu C. Samurcas,
167 ; fuga lui, 53, 350 ; desfiintarea
privilegiilor lui, 273.
Caravia, Vasile, eterist, comandant in
armata lui Ipsilanti, 130, 184, 19o,
240, 300 ; la Drägäsani, 307 ; omoarä
pe Tudor, 299.
Carlovitz, 29.
Carpati., 27, 292.
Carra, 52.
Castlereagh, lard, ; in lianovra,
215, 340.
Catacazy, guvernator al Basarabiei,
127, 179, 205.
Catacazy, fratele guvernatoruluz Basa-
rabiei, 204.
Catendachi, Nicolae, 104.
Cavanos-Oglu, capigi-basa, 332.
Cazaci zaporojeni, in Bucuresti, 288,
327, 331, 332.
Cdldrasi, 304 ; Turci la, 275, 303.
Crilddrusani, mândstire, 178, 220, 241.
Cdlinescu, Cicerone, 135.
Cdpreni, sat, 73.
Cdtunul, mo§ic, 82.
Cdtelu, Turci la, 304.
Cdineni, 39, 79, 176 ; mosnenii elFla,
40 ; ispravnicul de la, 269.
Crimpina, 173, 178, 218, 288 ; ()en-
pall de Ipsilanti, 254 ; Turci in
regiunea, 327 ; plain, 268, 269.
Cdmpulung, 27, 94, 266 ; Al. Ipsilanti
la, 254, 256, 289 ; N. Ipsilanti la,
305 ; Tudor, spr, , la, 292, 299 ; impre-
j urimi 305 ; Tudor, spre, I a,292,2 ; 99
imprejurimi, Turcii in, 327.
Ccircinov, Tudor la, 294, 295.
Turcii la, 322.
Cdrsteasca, mosia boerului Puna-
teanu la, 177.
Cecinu, Ionifd cdpetenie dt volintiri,
97 ; despre Tudor, 98.
Cerche; Costache, câminar, 190 ; la
Constantinopol, 355.
Ceret, loan Solomon la, 306.
Cerna de Jos, plasä, 272.
Cernctuti, 7, 323, 352.
Cerneji, 72, I 07, I I I, 112, 151-154 ;
26
 386
Tudor, la, 259 ; proprietAtile lui
Tudor, la, 85, ; prädat de pas-
vangii, 95; ocupat de fratii Regep,
II2 ; distrus in räzboiul 2806-2822,
84.
Cernica, schit, 178, 220, 282, 283.
Cesareea, 336.
Cetatea Albd, venitul, 47;
Cetcquia, incendiata, 329.
Chilia, venitul, 47.
Chilia, bratul, sub controlul Rusiei, 43.
Chiril, egumen la Mitropolia
300.
Chisindu, 116, 279, 180, 205, 321 ; Al.
Ipsilanti la, 230, 180.
Chitecian, furnizor de-al lui Tudor, 80.
Christari, Mihai, doctor, et rist, 134,
227.
Cihoiu, Pdrvu, preot clin Vladimir, 74-
Cioban-Oglu, spre Focsani, 304.
Cioclovina, Schit, 72.
Cioranu, Mihail, aghiotantul i eful
Cancelariei lui Tudor, II, 72, 89,
120, 269, 175, 244, 245, 264, 265,
288, 295, 296, 297, 298, 299, 301 ;
Ciorogtirla, ap5., 289.
Ciorogarla Domneascd, 167, 222.
Cioroiul, sat (Dolj), 253.
Ciovdrnisani, 151.
Ciresul, sat, 83.
Ciupagea, Major, fuga lui, 176.
Ciuperceni, 98.
Cladova, 98, 112, 151.
Cleanov, iarmarocul de,a, 94, lupta
dela 306.
Clejani, sat, 176.
Clerul, Organizarea, 63.
Clofani, plaiu, 72, 72, 75, 77, 79, sat
82, proprietAtile lui Tudor, 85
2o2, 139, 150, 251 ; prin carte des-
chisa lui Tudor,268, 269 ; mosneni, 85
Cocordscu, Iancu, boer muntean, la
Constantinopol, 355.
Codrescu, I., 18x, 292, 293, 295, 318.
Colentina, Ipsilanti la, 242, 243, 252 ;
tabärá turceasa. la, 305 ; casa lui
Grigorie Ghica dela, 25.
Colescu L., 51, 53-55.
www.digibuc.ro
Colincduli, sat din tinutul Efotinului,
319.
Colocotroni, coin andant etc rist la Nucet,
305.
Clofan, Dumitrache, cApitan de pan
duri ,254, arestarea lui, 155.
Comertul, In Tárile Românesti, 42,.
352.
Conachi, vornic di.: Moldova, afiliat
Eteriei, 129.
Condurache, Em., 7.
Constantin, Arndutut, coniandant de-
tâlhari, 327.
Constantin, zis Ursu, tatal lid Tudor,.
72.
Constantin, Impáratul, chipul de pe
drapelul Eteristilor, 186.
Constantinescu, N. A., 136.
Constantinopol, 3, 6, 30, 31-33, 42--
46, 63, 201, 103, 120, 126, 167, 168-
182, 198, 201, 203-205, 207, 211,
228, 229, 230, 242, 249, 251, 257,
266, 274, 275, 279, 314, 317, 318,.
323, 330, 332, 236, 342, 343, 346 ;
executarea Patriarhului din, 223 ;
Eteristi la, 309, 325, 336 ; scrisoarea_
de dezavuarea lui Ipsilanti, 249,
250 ; influente europene, la, 349 ;:
negocieri pentru aplanarea con-
flictului ruso-turc, 348 ; Strangford
pleaca din, 347 ; Strogonof, pleacl.
din, 212 ; stiri despre miscarea lui
Tudor, 297; negocieri diplomatice
in legâturá cu Principat le, 337;
boeri din Tarile Românesti la, 335,
355 ; Scarlat CaTmachi la, I059 ;-
panduri inchisi la, 308 ; contele
Tolstoi la, 201.
Constitulia" lui Tudor, 273, 274.
Contalucu, Gheorhge, strânge voluntari:
la Cfimpulung, 256.
Cook, 317.
Copdceni, Turd la, 287, 304.
Copou, Isaia la, 322 ; trupe turcesti:
la, 230.
Corbesti, 38.
Corcova, Tudor, la, 154.
Cordon, 322.

-Corfu, 122.
Corivan, N., 7.
Cannily lul, flasa, 177.
Carnescu, Elenco (Falcoianca), 204, 206.
Cornescu, Mihail, mare vomic de po-
litie, 262.
Corzi, 80.
Cosma, Econ. Ludovic, 40, 261.
Costache,ceausul,comandant deArnáuti
252.
Costi, sluger, cotnandir al pandurilor
din Gorj, 159, 161, 262.
Costin, Nicolae, cronicar impotriva
Grecilor, 350.
Cotroceni, Tudor la, 138, 221, 244, 253,
259, 262, 264, 276, 278, 279, 283,
284, 287 ; se proclamé. Domn la,
266 ; pleaca dela, 289 ;
267, 286 ; Ipsilanti la, 271.
Colofeni, sat in Oltenia, 153, 162, 166
169.
Covrea, logofät, 74.
Covurlui, judet, 324.
Cozia, m-rea ; 38, 94 ; Iamandi la, 289 :
Ipsilanti la, 269, 307 ; atacatä de
Sava, 3o9 ; Tudor $i, 293.
Craiova, 13, 56, 61, 74, 78, 8o, 81, 95,
10I, 112, 122, 159, 162, 170, 302,
307' 332 ; prädatá de pazvangii, 94 ;
m-rea Sf. Dumitru din, 4o ; Diva-
nul din, 151-153, 163 ; Tudor la,
74, 270, 173 ; caimacami, 234, 240,
167, 169, 274, 219 ; Ralet i POLO-
ianu la, 154 ; Solomon la, 276 ; Vácá-
rescu, la, 166 ; Turei la, 275 ; depu-
tati din, la sfaturi, 354.
Craioveni, 164.
Crdiniceanu, Constantin, vistier, 152,
154-
Crdpatul, V asile, ciipitan de panduri,
296.
Crefescu, loan, cápitan in oastea lui
Tudor, 296.
Crefe,sti, sat, plasa Sabarul de Sus
si Tudor, 272.
Crefulescu, C., membru in, comitetul
provizoriu de ocârmuire a1 Tarn
Românesti, 257, 262.
Crefulescu, Istrate, maie vomic, 262.
www.digibuc.ro
387
Cuciuc-Cainargi, pacea dela, 31, 350..
Cu/a, in-re din Oltenia, aprovizionatti.
de Tudor, 278.
Curila, deal, lângâ. Cerneti, 85.
Curtea-de-Arges, Eteristi la, 308, 323 ;
Ipsilanti la, 289.
Curtea Veche, bisericá in Bucurest.i,
231.
Cutuiu, Ghifd, apitan al lui Tudor,
294, 295 ; la Golesti, 296 ; moartea,
308.
Cuza, Gheorghe, boer moldovean, la
Constantinopol, 355.
Cuzestii, boeri, 290.
Daci, 210, 247.
Dacia, 26, 48, 247, 257.
Daia (Vloca), Turci in, 275.
Daniel, casa lui, din Iasi, 329.
Dardanele, 348.
Dash )f, consilier de ambasadä rus, 205.
Ddlboaca proprietatile lui Tudor la, 85.
Ddnciulescu, Constantin, din Obârsia,
relatii comerciale cu Tudor, 81.
Ddscdlescti, 5tefan, Scarlat, contem-
poran si martor al lui Tudor, Io,
72, 73, 82, 87, 88, 116, 122, 136, 140,
243, 329 ; secretar al doctorului
Tipaldo, 247 ; la Constantinopol,
355-
Dambovila, râu, 53, 260, 306, 333.
Dambovila, plaiu, judet, 272 ; sub Ipsi-
I anti, 251 ; oameni rechizitionati
din, 254.
Dtirzeanu, Ionifd, serdar, cronicar
al miscárii din 1821, II, 14, 29, 115,
242, 247, 168 ; despre intrevederea
Tudor-Ipsilanti, 244, 245 ; despre
Tudor (Domn), 263, 265 ; despre ati-
tudinea lui Tudor fatä de Grid,
292 ; despre propunerea lui Tudor
catre Turci 279 ; despre ontorirea
lui Tudor, 300 ; despre Sava, 287 ;
pass:m.
Debidour, ,A., 213, 214, 215.
Decebal, 263.
Derris-Pasa, 247, 306 ; dela Vidin.
285, 303.
3,88
lordache, eucer, jefuirca casai
lui, 177.
Devlet, Inaltul §i Sava, 310 ; Efendi,
319 ; anaforale tr mesa catre, 224.
Diamandi, serdar, din armata lui
Ipsilanti, 166 ; inchis la Cozia, 309;
la Motru, 152 ; scrisori dela Sava,
310 ; la Constantinopol, 309.
Diceu (Dikeos), arhimandrit, eterist,
120 ; la Ismail, 126.
Diiul, vezi Vidin.
.Dimitrie, Sti. 93.
Dimo, 9.ef de. band& regiun-a Câm-
327.
Dina' (Constandina), sora lui Tudor, 73.
Dionisie, Arhiereul, rucla cu Tudor, 72.
Dionisie Eclesiarhul, 52, 94-96, 113.
Dionisie, episcop de Buzau, despre
mi*carea lui Tudor, II.
Dionisie Lupu, Mitropolit, 12, 63-65,
129, 138, 157, 164, 225, 236, 252,
273, 311 ; ett-rist, 263 ; Caminarul
.Aleco §i, 279 ; Tudor i, 138, 224,
253, 277.
Dolj, panduri din judetul, 559.
.Domnando, secretarul lui Gheorghe
Leventis, 135.
Donici, Andronache, vorifc, despre
incendiile dela Ia.51, 329.
Dorna munti, 312.
Dorohoi, 47.
Dositei Filitis, Mitropolitul, 95, 138.
Drdgdnescu, vezi P. Stirbei.
Drdghici, Manolache, postelnic, despre
evenimentele din 182r, 128, 183,
185, 188.1-'49o, 192, 193, 195, 312.
.Drdgcrsani, bâtalia dela, 302, 306,
307, 313.
Dri Ed., 335, 341, 347, 349.
Drugctnescu, Dumitrache, aharnic, r,.-
comandat ispravnic la Târgovi§te,
267.
Duca, Constantin, comandant iu armata
lui Ipsilanti, 148, 193, 185, 242,
305 ; la Ia0, 128 ; la Ploe§ti, 256 ;
oamenii lui, 288.
.Dude,sti, in Bucare§ti, 291 ; paro1ia, 64.
Duelner, casa lui, din Ia*i, 329.
www.digibuc.ro
Dumi:ru Basarabof, sfântul, moa§te,
252.
Dumitru, Sf., rn-re din Craiova, 40.
Dundrea, 6, 22, 27, 28, 35, 43, 43, 68,
94, 95. 97, III, 112, 115, 123, 124,
128, 131, 137, 198, 208, 217, 224,
229, 239, 241, 251, 252, 258, 264,
269, 273-275, 325 ; hotar al Tara
Române§ti, 35L.
Duncea, Gheorghe, prieten cu Tudor,
71, 73. 74.
Durak, V. Gh., preot, 138.
Ecflerin2 II-a a Rusiei, planuri, 119 ;
244.
Egipt, 69.
Egup, Bapbeli, Aga, 331.
Elada, 21, 247, 252.
Elena, Imparäteasa, chipul ei pe dra-
Pelul Eteri§tilor, 186.
Eliade, P., 67.
Elisabeta, 'farina Rusiei i intreprin-
derea lui Ipsilanti, 125.
Emerit, M., 38, 59, 65.
Emin-Aga, Hagi, supraintendent in
timpul ocupatiei, 330, 331.
Enescu, lancu, vataf, 153.
Engleci, 42.
Enu?, Hai, mare negustor era:wean,
§i Tudor, 85, 134, 135, 267, 274, 313.
Epaminonda, 18r.
Epir, 182.
Erbiceanu, C., 93, 96. 97, 184, 186, 187,
192, 304, 312, 314, 319, 320-322,
324, 325.
Eleria, 3, 12, 13, 16, 18, 20-23, 26, 29,
109, 115-118, 120, 121, 123, 126,
127, 131, 135, 136, 139, 143. 171,
177, 180, 182-184, 189, 206, 240,
241, 246, 254, 319 ; planuri, scopuri,
1.24, 130, T47, 148, 159, 167;
Sava §i, 130, 286, 287; Tudor,§i, 4,
501, 115, 135, 143, 217, 233, 246
282, 286, 292, 294, 300; membri,
§efi, 138, 157, 170, 181, 220, 225,
233, 256, 259, 261 349, 356.

Eteristi, 5, 14, 16, 28, 120, 127, 135, 139
157, 171, 180, 188, 190, 193, 194,
211, 217, 241, 244, 312 ; exces, jafuri,
234, 255 ; rechizitii, 184 ; boerii
187, 191 ; in Bucovina, 314 ; dusi la
Constantinopol, 315 ; la Pocsani,
240 ; la Nucet, 305 ; tree Oltul, 306 ;
la Secu, 314 ; la Turnu-Rosu, 308 ;
la Trg.Neam i Fälticeni, 313 ;
in Moldova, 311, 313, 321 ; in Tarile
Românesti, 325, 263 ; ITudor i, 15,
115, 136, 137, 293, 298, 300, 301 ;
Rusi, 1, 312 ; dezavuarea, Tarului,
250 ; Turcii 309, 317.
Euirosin, Ieromonah, rudä. cu Tudor, 72.
Europa, 109, 214, 337.
Europeni, 330.
Etacuarea Principatelor de Turci, 330,
332.
Evrei, 13, 248, 329 ; negustori, 42, 45,
66 ; pangaresc cadavrul Patriarhului
de Constantinopol, 210 ; contributii
pentru Ipsilanti, 242 ; in serviciul
Turcilor, 30.
Fanar, 30, 123 ; Orecii din, 158, 339 ;
arestarea preotilor greci din, 210.
Fanariot, regimul 29.
Fanariofi, 12, 13, 27, 32, 51, 59, 62, 65,
248, 258, 279, 336 ; Tudor i, 276,
277, 282 ; Poarta i, 335, 356,
Farmache, loan, câpitan in armata lui
Ipsilanti, 115, 134, 163, z 77, 287 ;
Tudor i, 292, 298, 299 ; comandant
al gár/ii domnesti, 139 ; in casele lui
Bellio, 231 ; insärcinat cu ordinea
in capitalá, 164 ; plecarea la Bum-
resti, 176 ; la Constantinopol, 313 ;
la Cotofeni, 168 ; la Curtea de Arges,
308, 313 ; la Pitesti, 256, 289 ; la
Secul, 191, 314 ; moartea lui, 315.
Fdcdeni, 64.
judetul si Turcii, 324.
Fdlciu, oras, magazie turceascá la, 324.
Fdlcoianca, Palcoianu,(Elena Cornescu),
104, 105, 106, 108, III.
Fdlticenii, pârjoliti de Eteristi, 313 ;
atacati de Turci, 313.
www.digibuc.ro
389
Fetislam, stâncä, 131.
Filimon, loan, istoric grec, 5, 7, I4,.
120, 123, 126, 128, 130, 286 ; despre
incercarea de fuga a Mitropolitului
Dionisie, 253 ; despre Tudor (Domnv,
263 ; despre omorirea lui Tudor, 300.
Filipeecu-Vulpe, Alex., mare logoiat,
225 ; eterist, 129, 263 ; räni as la
Bucuresti, 261, 262 ; mare vistier,.
24, 139, 226,229, 230, 253, . 67 ; 282,
inchis, 269 ; Tudori, 138, 224, 267,
268, 269, 270, 272, 276, 277, 283 ;
vomic, 4.
Filipescu-Buzatu, casa lui, 311.
Filipescu, Constantin, 40.
Filipescu, Dinu, 262.
Filipescu, Gheorghe, vornic, 83, 177.
Filipescu, Grigore, vistier, membru al
comitetului provizoriu de ocilrmuire
157 ; la Brasov, 173, 221.
Filipescu, lordache, eterist, 39, 129 ;
plecarea la Brasov, 173, 221.
Filipescu, Mihai, despre evacuarea
Tarn Românesti, 332.
Filipescu, Nicolae, mare aga, 262.
Filipopol, 243.
Filitti, I. C., 3, 18, 36, 40, 47, 49, 50,
51, 55, 58, 115, 116, 134, 191, 227,
351 354-
Flei4thackl, ion Hakenau, consul au-
striac la Bucuresti, 46, 53, 54, 64,
79, 1o6, 109, Ire), 112, 116, 130, 135,
140, 146, 158, 169, 170, 177, 218,
227 ; despre Sutu 116, 128; despre
scrisoarea de dezavuarea lui Ipsi-
lanti, 250, 251 ; despre proclamatia
lui Ipsilanti cdtre Tara Româneascä,
256 ; despre Tudc.r, 246 ; despre
procalmatia lui Tudor, 274 ; despre
omorirea lui Tudor, 299 ; despre
pandurii lui Tudor, 255 ; despre
dusmänia dintre boerii mari i mici,
352 ; pleacä din Bucuresti, 262 ;
la Brasov, 221.
Florescu, A,a Manolache, se intoarce
dela Brasov, la Bucuresti, 262.
Florescu, Mihail, boer muntean, la
Constantinopol, 355.
Focsani, 4o, 66 ; Ipsilanti la, 173, 177,
 390
/86, 240, 241 ; boerii still* la, 191 ;
Cantacuzino atacat de Turd, la 194 ;
Cioban-Oglu spre, 304 ; imprejuri-
mile sub Turd, 327 ; congresul dela,
350.
Fotino, Alele, notabil grec, 135nuit de
comlilicitate cu Sutu, 201.
Fotino, Hie, 5, II, 27, 75 114, 126, 127,
151, 171 ; despre intrevederea Ipsi-
lanti-Tudor, 245, 263 ; etc. passim.
Francezi, 42. 59.
Francisc, Impärat, la Laybach, 227.
Franta, 134, 213 ; raportuee cu Poarta,
air ; intelegerea austro-englezà; 216 ;
Impotriva politicii rusesti, 244 ; pen-
t= aplanarea conflictului ruso-turc,
348 ; mandat de restabilirea ordinei
in Spania, 348.
Frdnci, 207.
Freywald, inginer al lui Tudor, 284.
Fruntelatd, cApitanul lui Tudor, despre
Tudor, 294.
Fundaleanu, boer, jefuit de ArnAuti,
177.
Gabrovo, oras, 148.
Galaction, episcop de Ramnic, 134.
Galata, manastire la Iasi, 121, 322 ;
incendiatá, 329. Ipsilanti la, 179,
I 80.
Galatis, Nicolae, la Petersburg, 121.
Galati, 42, 46, 66, 120, 183, 193, 200,
219 ; Vasile Caravia, guvernator la,
x90 ; Eteristii la, dela, 191, 240 ;
Turcii la, 184, 194, 304, 331.
Galenti, 98.
trupe rusesti, in, 123.
Garbrecht, gravur5. de, 9.
Gdegi, Eteristi prin, 305 ; Iordache
prin, 176 ; Tudor la, 289, 290, 294 ;
Turd la, 306.
Gdrzi civice, in Bucuresti, 271.
Gdzdaru, D., 263.
Gindefti, parohie, 64.
Gtirbea, Dumitru, vechilul lui Tudor,
- vataful d(la Closani, 79, 81, 97, 139,
.142, 150, 162.
www.digibuc.ro
Geartopol, boer in tribunalul de jude-
care a lui Tudor, 299 ; Ipsilanti in
casele lui, 251.
Gentz, cavalerul de, 56 ; despre armata
lui Tudor, 255.
Gertinus, G. G., II7, 119, 120, 121,
122, 123, 124, 128, 199, 305, 313.
Germania, obiecte manuf acturate pentru
Tárile Rominesti, 46.
Germani, 59 ; la Bucuresti, 330.
Gheghen-Aga, Hagi, chehaie in Princi-
pate, 310.
Ghelmegeanu, Vasile, cApitan in oastea
lui Tudor, 296.
Ghencea, »a f-buluc-bafd, 134, 163 ;
la Chehaia-bei, 306 ; la Cotofeni,
x66 ; la Golesti, 290 ; la Ploesti, 177 ;
in mahalaua Tabaci, 310 ; Tudor
90, 229, 298, 299 ; omorirea lui,
301, 310.
Gheorgache vezi Iordache.
Gheorghe, fiul Dinei, sora lui Tudor, 73.
Gheorghe al IV-lea regele Angliei, vizi-
teazá Hanovra, 215.
Gheorghe M oraitul, dragomanul lui
Pini, 5.
Gheorghe, Sf., biserica lu Bucuresti,
93, 230, 287,
Gheorghe, SI., pe steagul armatei lui
Tudor, 260.
Gherardodu, cáminar, ispravnic la
Titrgoviste, 254.
Gherasim, episcop de Buzáu, 224.
Gherasim, episcop de Roman, 191 ;
la Secu, 313.
Gherghel, 5tefanachi, aminar, 192.
Ghica, Alecu, boer, muntean eterist,
129 ; spre Brasov, 173, 221.
Ghica, Aurel, din carcelaria lui Ipsi-
lanti, 138.
Ghica, Costache, ban, socrul lui N.
Glogoveanu, 104, 107-109.
Ghica, Grigorie, ban, 39 ; mcmbru al
comitetului pravizoriu de ocarmuire,
157 ; spre Brasov, 173 ; Domn al
Moldovei, 36 ; la Constantinopol,
355 ; Domn in Tara Rornaneased,
253, 336, 356 ; infra in Bucuresti,
332 ; cere eliberareapandurilor îuchii

la Constantinopol, 308; casa lui,
25, 242, 249.
Ghica, I., 98, Ho, 115, 135.
Vodd, stradä in Iasi, 329.
.Ghitct Haiducul, trimis la Constanti-
nopol, 308.
-Giani, la Cotroceni, 253.
-Gianib, in conflictul ruso-turc, 347.
Isaia, vicarul Mitropoliei din
Iasi, 320.
-Gigdrtu, cripetenie de volintiri, 97,
-Girardin, Saint-Marc de, 62.
-Giurescu, C. C., 9.
Giurgiu, 253, 303, 304, 341 ;Caimacamii
la, 221 ; pass, dela, 279, 281 ; Tudor
pasa dela, 282-285.
-Giuvara, Iamandi, clpetenie de Aria-
irtii 159.
Glogova, Tudor administrator la, 74.
-Glogoveanu, Elenco, sotia lui Nicolae
G 104, 205, 206.
-Glogoveanu, Ioan, boer din Craiova, 74.
-Glogoveanu, Nicolae, clucer, ispravnic
de Mehedinti, 74, 8i, 82, 84, 87,
103, 105, 107, 108, 110, lix, 113, 159.
-Golescu, C., 57, 62, 67.
C-tin., in are vornic, logofat,
262 ; rämas îx Bucuresti, 263 ; la
Brasov, 269.
.Golescu, Dinicw, logofát, 50, 56, 62 ;
eterist, 12 ; f at5, de Alecu Vod5, Sulu,
39 ; casele lui, 269, 292.
.Golescu, Iordache, mare vornic, 135 ;
despre boerii rämasi in Bucuresti,
262; despre Tudor, 263.
-Golescu, Nicolae, mare logofAt, 262 ;
Amos in Bvcuresti, 261, 263 ; in-
chinä Bucurestii lui Chehaia-bei,
304 ; la Constantinopol, 355.
Golesti, 16, 297, 298 ; Tudor la, spre,
290, 293-295 ; 299.
Golia, ni-re din Iasi, sub ocupatia
turceascä, 320 ; arde, 329.
-Gall, Karl, corespondent de pres1 in
184, 284.
Golowkin, conte, repr,:zentantul oficiaI
al Rusiei Ia Viena, 343.
aGolumbeanu, Durnitrache, al doilea sot
al Balasei, 84.
www.digibuc.ro
391
Gordon, ambasadorul Angliei la Viena,
341
Gorj, judetul, 71, 73, roo, 112, 140,
150, 259.
Gottwald, Joseph, 29, 120.
Govora, via lui Tudor, 85.
Grddisteanu, Scarlat, mare logofat, 262 ;
râmas in Bucunsti, 231 ; 263 ; epi-
statul easel. lefilor 267.
Greceanu, loan, boer moldovean, la
Cons tantinopol, 355.
Grecescu, Ioan, postelnicul, 79.
Greci, 13-16, 19-20, 24-28, 30,
50, 58-59, 89-90, 96, 110, 115,
117-119, 124, 126-127, 134, 136,
149, 18o, 182-183, 185, 189-192,
294, 299, 201, 205, 207, 210, 213,
215, 23r, 238, 240, 246, 251, 273,
275, 293-294, 298, 310, 321, 339,
341-342, 347-349, 356; negustori,
in Principate, 45, 66, 350 ; Domni
In Principate, 350 ; in administratia
Principatelor, 128 ; boeri români
despre, 319, 351-352 ; lui Ipsilanti,
16, 282, 239, 241, 255, 288, 290;
Tudor i, 147-148, 247, 264, 280,
292 ; uciderta lui Tudor 302 ; relatii
Cu Turcii, 121, 123, 133, 219, 336,
338, 340, 348 ; protejati de Rusi,
286 ; f desaprobarea tarului, 250 ;
Ali Pap l, 131 ; Metternich i, 337;
lui Caravia, 184 ; lui Iordacdc Olim-
piotul, 231 ; ucisi de Bimbasa Sava,
306; nimiciti la Galati, in Muntenia,
In lupta dela Sculeni, 304, 309, 312 ;
biserica crestinA, 351 ; abuzuri in
Tärile Rom 350, 351 ; izgoniti din
Tarile Rom., 351, 355, 356.
Grecia, 116, 119, 120, 121, 186, 179-182
285, 186' 299, 224, 228, 239, 240,
252, 257, 308, 335, 351.
Grigorie al Irinupolei, eterist, despre
Turcii din Iasi, 321.
GuVinar, avails posturile lui Tudor,
la, 279 ; panduri la, 253.
11
Hafis, Ali Pa,sa, din Vidin, 222.
Hagaler, Aga, in Tdrile Românesti, 324.
 392
Ha let, Efendi, prepdintele consiliului
secret otoman, 206.
1-langerli Nicolae, Domn, 52.
Hanger li print, fuge in Odessa, 199.
Hanovra, vizita regelui Gheorghe IV,
in, 215, 340, 341.
Hanul Armenesc, in Ia. 5i, arde, 329.
Harte, pastor vice-consul al Prusiei
la la 5i, 179, 193, 319, 323 ; despre
incendiile din Ia5i, 329 ; despre
evacuarea Turcilor din Moldova, 331.
Hossan-bei Siricoglu, adjutantul papei
din Silistra, 309 ; in timpul ocupatiei
turce5ti, 331.
Hassan-bei (Cavanos-Oglu), 332.
Hcfeg, 74.
Hauptmannsberger, avocatul Elencai
Glogoveanu, 106.
Hdrgot, Ionifd, Zapciu, 79.
Hdrva fi (Sclavonti), 96.
Herculane, Tudor, la bane, 82.
Herescu, Constantin, boer muntean afi-
liat Eteriei, 129 ; la Tudor Vladimi-
rescu, 229 ; ginerele spatarului Gr.
Billianu, la Târgovi5te, 253, 256.
Herfa, Turcii la, 325.
Horezu, mânastire, 174 ; trupele lui
T. V. la, 141.
Hotin, tinut, 319.
Hrisochefal, dascal, agá al ora.plui
189.
Hristea, Grecul relatii comerciale cu
Tudor, 81.
Hristu, Pancu Hagi, capetenia o5tilor
din Zimnicea, 148.
Hurmuzaki-Nistor, 5, 7, 24, 32, 40,
43-46, 51, 53-55 ; etc. passim.
Husi, târg, episcopiei 40.
Iacovenco, 40, 261, 263, 284, 283.
Iakchitsch, Gre,;., 95.
Iamandi, serdar, 5ef de arnauti, 171 ;
serdar la Cozia, 289.
Ianache, capitan, in Oltenia, 164.
Iancu, vataf, cu Tudor la Ipsilanti, 243.
lani, Bulucbasa, capetenie de Arnauti,
159.
lanina, 343 ; iUi Pap, la, 131, 182.
www.digibuc.ro
4, 32, 46, 50, 6o, 65-66; 96,
ID:), 116, 120, 128, 182, 187, 18%.
I 92-194, 199-.200, 219, 267, 328-.
352-353, 355 ;. caimacam in, 318 ,..
Vasile Caravia la, 130 ; Parmache la.
191 ; la, 116, 185, 239
Iusuf pap spre, 304 ; Salih pap dela,
314 ; Turcii spre, la, 183, 311-312 ;.
319-320 ; 322-323, 325, 330-331,,
333 ; incendii la, 328-329, 333.
Ibrahim, Mustafa, 94.
Ibrc II, 341
Ienciu, cäpitan, la conacul lui Otete-
lepnu, 174 ; executat din ordinta
lui Tudor, 172, 175.
Ienescu, Iene, capitan al lui Tudor_
294, 295, 297 ; la Gole5ti, 296.
lerarhi, (Coltea), biserica. din_
Bucure5ti, 64.
lerusalim, locurile sfinte dela, 63.
Ignatie, mitropolitul Ungrovlahiei, 64,.
99, 122.
Ilarion, episcop de Arge5, 12, 64, 89,.
III, 129, 134 ; biografie, 138 ; re---
fugiat la Brapv, 138 ; sfetnic al ltd.
Tudor, 138 ; in intâmpinarea lui.
Tudor, 224 ; la Cotroceni cu Tudor._
138, 253, 266, 278 ; interpret de
greaca la intrevederea Ipsilanti--
Tudor, 243-244 ; asistä la primirea_
lui Udritzki de calre Tudor, 227._
Ilfov, ispravnicul de, 241 ; judet al
lui Tudor, 269.
Iliat, lancu, strange voluntari la Cam-
pulling, 256.
Imperiul bizantin, 31, 119, 351.
Imperiul otornan, 14, i8, 29-30, 70,..
95, 1o6, 109-110, 182 ; cre5tinii
din 137, 202, 210, 240 ; l Eteria,
121, 338 i Metternich, 337 ;
Rusia, 214 ; Illarfuri din, 273.
Impozitele, in constitutia" lui Tudor,
273.
Insulele Ionice, supu5i englezi din, 46...
Inzof, general, guvernator militar al
Basarabiei, 185.
loan, nepot de frate al lui Tudor, 73...
loan Nou, sffintul, biserica dinBu
cure5ti, 64, 230.

Ioana, mama lui Tudor, 72.
Ion dela Bropent, cApitan de panduri,
308.
lordachs, preot, 233.
Iorga, Nicolae, 3, 6, 9, Da, 16-17, 73,
109, etc. passim ; pärerea lui d s7re
revoluf a lui Tudor 14-150.
Iosil, episcop al Argesului, 63 138.
losif, ieromonah, rucral cu Tudor, 72.
Iova, polcovnic, nerotul lui lordache
Olimpiotul si Tudor, 134, 139 140 ;
la Tántäreni 152 ; la conacu1. lui
Ñ. Otete'esianu, 174 ; cx cutat de
Tudor, 172, 175.
Ipatios, aghoitantul lui Ipsilanti,
Ipsilanti, Alexandru, 4, 6, 16, 22, 26,
38, 40, 49-50, 58, 75, 88, roo, 115,
127, 131, 134, 148, 165, 171, 173,
183, 198-200, 229-230, 240, 245,
247,-249, 251-252, 255, 259, 262,
264, 277, 280, 290, 292, 298, 313,
349 ; i Eteria, 121, 123-125, 225 ;
Tarul dezavueaza miscarea lui, 24,
187, 203-205, 229, 249, 282 ;
Turcii, 208, 284 ; in Tara Rom.; 22,
217, 245, 318 ; reorganizeazá Tara
Rom., 256-257 ; alcätueste un cod
militar, 254 ; despre numirea Dom-
nilor í conducerea Principatelor,
349 ; privelegiile lui, 273 ; Asezä-
mântul lui pentru raporturile dintre
tärani i proprietari 35-36 ;
impozite, 255 ; fatä deplângerile lo-
cuitorilor, 254 ; stäpânirea lui ; 269 ;
armata lui, 271 ; in Moldova, 126,
147, 177, 179, 181, 184, 193, 335 ;
raporturi cu Tudor, 16, 18, 25, 133-
134, 225, 228, 239, 243-248, 251,
269-270, 288, 291, 295, 299-300 ;
spre, la Bucuresti, 220-221. 224,
226, 231, 239, 261 ; ocupá Breaza,
Câmpina, M-rea Sinaia, Câmpulung,
254 ; inspectie la Câmpulung, 256,
289 ; la Chisinau, 127, 130 ; la Co-
lentina, 242, la Cotroceni, 271 ; la
m-rea Cozia, 307, 309 ; in lupta dela
Drágäsani, 307 ; la Pocsani, 240 ;
la Gäesti, 289 ; la Iasi, 20, 179 185-
i86, 219 ; trece Oltul, 306 ; ocupá
www.digibuc.ro
393,
m-ri in Oltenia, 269 ; la Pitesti, 306 ;
la rloesti, 241 ; trece Prutul, 20,
116 ; la Râmnicul Vâlcii, 306-307 ;
la Roman, 239 ; la Târgoviste, 189,
245, 250-251 ; 253, 288, 305 ; des-
veleste mitropolia din Târgoviste,
254 ; in Transilvania, 308 ; la Várl-
sti, 241 ; moare la Viena, 308 ;
Pancu liagi Hristu, 148 ; si Sava,
243, 287 ; I trogonof, 209, 287 ;
intâlnirea cu Sutu, 180 ; lu casa lui
Grigore Ghica, 242, 249 ; proclamatii,
128, 138, 18o, 241, 247, 257, 274 ;
corespondenta, 95, 123, 130, 182,
204, 247-248, 250, 293, 301, 3 0.
Ipsilanti, Constantin, domn in Mun-
tenia, 32, 75, 95-97, 124, 167 ;
dispozitii de ale lui, 275 ; caste/111
lui, 322.
Elisabeta, mama lui Ale-
xandru Ipsilanti, 125.
Ipsilanti, Gheorghe, fratele lui Ale-
xandru Ipsilanti, 179 ; la Câmpu-
lung, 256 ; intrevedere cu Tudor,.
292.
Ipsilanti, Nicolae, fratele lui ,Alexandru.
Ipsilanti, 179, 256, 29o, 292, 305..
Irinupolea, 321.
Isaia, Arhimandritul, vicarul Mitropo-
liei din Iasi, si Turcii, 322.
Isaiev, general rus, 95, 97.
Ismail, 312, consfätuire eteristä
115, 126 ; hotärirea pentru isbuc -
nirea räscoalei, 133.
Istrate, ceaus, arestarea lui, 155.
Istrati, Gavril, paharnic, 192.
Italia, Austria, l, 214, 337 ; räscoala.
din, 125, 201 ; combaterea spiritului
Ill, 215 ; unificarea, 3.
lupca, 80.
Iusuf, , aga, 112-113 ; 318 ; spre
303, 304.
Ivanciu, egumen sârb, in Valea Muerii,
309.
Isvoranu, Constantin, 5; pregäteste-
casi de gázduire lui Ipsilanti, 241 ;
despre intrevederea Ipsilanti-Tudor,
244-245 ; despre pandurii lui Tudor,
255 ; despre boerii fugiti la Brasov,.
.394
261 ; despre cápitanii lui Tudor, 297 ;
despre atutudinea lui Tudor fatti de
Greci, 292, etc., passim.
Jianu, pitar, 267, 283.
Kamerinos, delegatul Eteriei la Petcrs-
burg, 131.
Karagheorghe, 95 ; intrevederi cu Le-
ventis, 121.
Kiew ; Karagheorghe la, 121, Ipsilanti
la, 125.
Kinburiotis, Lazar, din Hydra ; la
Pisa 122.
Kinopsi, Ionitd, conductitorul cance-
lariei lui Ipsilanti, 138; la Cotro-
ceni, 253-
ICircljali, qef de bana, 94.
Kiriac, stolnicul, destituire, 274.
Rirlian, baron de Lagenfeld 104, 109.
Kisselef, 126.
Klinger, Fran; german dezertor din
Transilvania, 151.
Mihail, pfirerealui despre
revolutia lui Tudor, 12, 34, 61.
3pra!i, Ahmei, mare vizir, 30.
Korneasca vezi Cornescu.
.K reuchely, consul ul Prusiei la Buoure§ti,
64, 137, 139, 143, 152, 158, 323,
324 ; despre starea ora§ului Bucu-
re§ti, 220 ; despre comportarea Tur-
cilor la Bucuresti, 318; despre incen-
diile din prile Române§ti, 330.
Xreliescu, Ortopan, scriitor al cance-
lariei lui Ipsilanti, 138.
Kuhn, 124.
Xursid, Pala, silictarul lui, la Con-
stantinopol, 343.
J.,-thovary, Ch. G., 68.
Lahovary G., I., 148, 218.
Lainci, schit, 103, 162.
Langenteld, vczi Kirl:au.
www.digibuc.ro
Langeron, conte, general, guvernator
al Odessei, 32, 56, 59, 185.
Lantz, Joseph, 104.
Lascaris, Mihail, 6.
Lassanis, eterist, la Iasi, 120, 128,
185 ; la Sava, 243 ; in Transilvania,
308.
Laurençon, F. G., preceptor In familia
lid Al. Sutu, 42, 45, 57, 6o, 6, 66,
76, 88, 260, 292, 299 ; despre Tudor
(Domn), 263 ; despre panduri, 270.
Laurian (August Treboniu), parerea
lui despre revolutia lui Tudor, 13.
Laybach, 182, 201, 212, 250 ; congresul
dela, 146, 147, 181, 202, 2,13, 251,
337.
Ldcusetanu, P., 73.
Lebzeltern, ambasadorul ,Austriei la
Petersburg, 123.
Lejeune, 42, 66.
Lens, Filip, postelnic, sluger, (-An-
choult), 262, 330 ; la Constantinopol,
355.
Leonida, 181.
Leova, 312.
Leventis, Gheorghe, dragomanul consula-
tului rusesc, eterist, 120-121, 135,
250, 253.
Lhéritier, M., 335, 347, 341, 349.--
Ligne, print de, 62.
Linchoult, ved Lens.
Lipsca, 45.
Lipscani, negustori mari, 66.
Lisabona, 20 r.
Lom Palanca, Turcii prin, 303.
Londra, 345-346; §i Austria, 337;
pentru evacuarea Principatelor, 216.
Lungu, B. 335, 341, 346.
Lupu, condicar din Craiova, 74 ; vezi
Dionisie L.
Liitzow, conte, 207, 211-122, 339.
Mac, Michael, medic englez, 69.
Macedonia, 131, 257.
Macedonski, Dimitrie, capitan al lui
Tudor, 24, 1/5, 140, 152, 164, 218,
280, 298, 259, 302 ; si Tudor, 135,.

286-287, 291, 294-295, 299 ; in
Bucuresti, 167, 260 ; in plaiul Clo-
.sanilor, 150 ; cApitan la Iordache,
297 ; la Pitesti, 306 ; la Slatina, 174 ;
la Strehaia, 152 ; la Tismana, 302,
308 ; cenit de panduri comandir,
298.
Macedonski, Pavel, frate cu Dimitrie,
85, 115, 143, 280 ; intermediar intre
boien si Tudor, 165 ; misiunea sa la
Tudor si Dimitrie M. 164.
Madgearu, V., 45.
Madrid, dezordinile din, 201.
Mama, m-re din Oltenia, Turcii, in,
306.
Maniu, A.., 9.
Manolache, vornicul Craiovei, 61.
Manolescu, Aga-Persianul, 96.
Manu, notabil grec, banuit de complici-
tate cu Sutu, 201.
Manu, Loan, vistier, plecarea spre
Brasov, 173.
Manu, vomic, ram as in Bucuresti, 261
263.
Manu, spätarul, inchinä lui Chehaia-bei
Bucurestii, 304.
Manu, capetenie in armata lui Al.
Ipsil anti, ..- 42, 305.
Marea Mediterand, transporturile de
¡tram din M. Negard in, 30, 211.
Marea Neagrd, transporturile de grail
din, 2I1, 348.
Marghioala, Domnita, pentru elibe-
rarea lui Grigoras Sturdza, 19o.
Marinescu, Neagoe, 0 Dumitrache
Protopopescu, 233.
Masaniello, revolutionar Italian din
sec. XVII-lea, 88.
Masinca, fata lui N. Glogoveanu, 104,
ro6-1o8, i i r.
Matei Basarab, boerii din vremea lui,
despre Greci ca Domni, 350.
Mavro, Nicolae, la Brasov, 173 221.
Mavrocordat, Alexandru, Domn al Tärii
Românesti, 29, 40, 116, 43, 246.
Mavrocordat, Constantin, Domn, 31,
34-35, 38, 48-49, 58.
.Mavrocordat, 1Vicolae, Dortin in Mol-
dova, 29.
www.digibuc.ro
395
Mavrogheni, Nicolae, Domn, 93, 116 ;
case dela cisineaua, 243.
Mavrodol, lancu, casele lui, 299.
Mdrcula, Sava la m-rea, 287.
Mdrgineni, Tudor, la, 292.
Mehedinti, judetul 71-73, 79, 83, 85,
94, 112, 142 ; arendasi din, r50 ;
ispravnici de, 84, 104, 152, 154 ; pan-
durii din, 159, 308 ; taranii din, 150.
Mehemet, Ciuciuc, la Iasi, 331.
Mehemet, Selim pas& seraschierul dela
Silistra, in Muntenia, 303, 319, 355.
Meimar-Bafa, arhitectul Curtii dom-
nesti, 267, 284.
Mendelsohn, Bartholdy, istoricul Ete-
riei, 117-119.
liferisescu, Ion, 83.
Merifescu, Lalcu, 83.
Mefunescu, Pcirvu, inartor la uciderea
lui Tudor, 300.
Metternich, cancelar, 116, 123, 202,
299, 235, 239; §i PrinCipatele Mina-
ne§ti, 338, 341 ; 344 ; interventii
rotnanesti la, 275 ; boierii catre, 279 ;
párerile lui despre rt.volutia lui
Tudor, 49 ; fata de revolutiile dia
Spania si Italia, 125 ; fata de Greci,
337 ; fatä de ofensa adusä Bicericii,
210; si Tarul, 215, 251 ; pentru
mntinerea plcii intre Turci si Rusi,
337-338; in aplanarea conflictului
dintre Turcea si Rusia, 340, 342
346, 348-349-
Mihai-Voclif m-rea din Bucuresti,
ceruta de Tudor, 259.
Mihdild, cäprar, omul de incredere al
lui Tudor, 81, 139.
Mihali, Delibap, cdpetenie de Arnäuti,
159, 163, 166, 229 ; la Chehaia bei,
305, la Golesti, 290 ; la Ploesti, 117 ;
in mahalaua Tabaci, 310 ; la Tudor,
298 ; omorirea lui, 301 ; 310 ; isacciul
agentiei austriace dela Silistra, 283 ;
la Sibiu, 306.
Milanovich, Mladen, sarb eterist, retras
in muntli Dornei, 312.
Militia nationalà, 93.
Miloradovici, general rus, 75, 97, roo.
Miltiade, 18r.
396
Miltitz, C., von, 126 ; câtre regele Prusiei
158 ; raport, 256, 318, 323.
Minciahi, consul general al Rusiei, 135.
Minea, Die, 34.
Mitrofan, Ieromonahul, rudá cu Tudor,
72.
Mitropolia din Bucuresti, venit, 64 ;
ocupata de Tudor, 253 ; 261 ; ocupatä
de Turd, 305 ; m-re in Buc., cerutä
de Tudor, 259.
.IVlizil, 193 ; Ai. Ipsilanti la, 241.
Moangd, Vasile, ispravnic de Olt, 154,
277 ; samesul judetului Gorj, 141.
Mogosoaia, mo§ie la, 220.
Mola, Aga, 97.
Molajoni Giuseppe Maria, despre Tudor
(Domn), 263.
Moldova, riu, 43.
Moldova, 12, 29, 32, 40, 41, 43, 46, 47,
49,55, 57, 58, 61, 69, 95, 96, loo, 136
149, 183, 186, 187, 189, 192, 193,
194, 198, 205, 206, 207, 211, 219,
250, 312, 332, 341, 345, 355 ; Domn
pämântean in, 280, 356 ; caimacam
in, 318 ; comandautul militar al,
293 ; mAsurile de ordine ale guver-
nului din, 191 ; Eteristii in 311, 313 ;
administratia Eteritilor din, 190 ;
soborul din impotrivia mitropoli-
tilor greci, 350 ; legâturi cu Tara
Româneascl, 277 ; boerii mici din,
impotriva hotáririi bmrilor din
Brasov, 353 ; boerii mici din, impo-
triva celor mari ; 352 ; Ipsilanti in,
22, 127, 164, 177, 179, 199, 200, 335 ;
voluntari din, pentru Ipsilanti, 251 ;
soldati strânsi in, 294. Turcii in,
195, 303, 313, 317, 319, 321, 324,
325, 330, 331, 333 ; comertul ell
Austria si Polonia, 43, 45 ; starea
tdrilor din, 34, 36 ; täranii din 67 ;
rdzesii din 65 ; ocnele din, 54, pèl-
sunilor din, 43 ; faptele din, 250 ;
venituri din, 52, 53.
Moliovenii, 20, 110, 139, 149, 194,
320 ; Ipsilanti 18i, 240 ; Poarta
si 187, 190, 356 ; Wittgenstein i, I86.
Moldo-Vlahi, 209.
Moreea, loc fixat pentru inceperea
www.digibuc.ro
revolutiei grecesti, 226, 127, 199. 345
dlficultátile Portii in, 204.
Moruzi, Alexandru, Domn al Moldovei,
32, 37, 40, 57, 273, 275.
Moruzi, Constantin, Domn, 40 ; drago-
man al Portii, 205, 207 ; executat la
Constantinopol, 336.
Moruzi, lanachi, 40.
Moruzi, Nicolae, dragoman al Amira-
litatii, 207.
Moscova §i Eteria, 123 ; Ips lalti la,
125.
Motru, mânâstire, iso, 152, 153, i.fa
168, 173 ; ocupatá de Ipsilanti, 269 ;-
Aprovizionata de Tudor, 278.
Muicd, Radu, logofät al lui Tudor, 77.
78.
Munkács, fortäreatä in Ungaria, 3o8..
Muntele, plasä, 79.
Munte, proprietatile lui Tudor, la, 85.
Muntele de Sus, rlaiu, 104.
Muntenegrenii, 199 ; Ali Paso. i, 131.
Muntenia, 40, 42, 44, 52, 53, 61, 95, 96,
s9, 203, 250 ; volintiri din, 93 ; Gred
in, 115, 240, 309, Ipsilanti in 181,
240 ; Turcii in, 3c3, 318, 324, 326,
330, 331 ; protectia lui Wittegenstein.
in, 276 ; exportul, 45 ; come rtul
lemnului, 43 ; mosnenii in 65 ; pos-
tele din, 250.
Muscali, 98.
Muscel, judet, 306 ; sub Ipsilanti, 251,
oameni rechezitionati din, 254.
Mustafa, Cara, 95.
Mustafa, Efendi, tálmáciul pasei din
Vidin, 139.
Musulmani, 30, 138, 201.
Muzhar-Aga, 31.
Nani, casa fratilor, 85.
Napoleon I Bonaparte, 66, 117, 131.
Natamenia, casa unde avea Tudor
ctircium a, 82.
Naum, vezi Râmniceanu.
Neaml, 192.
Neapole, 88 ; revolutia din, 127, 201 ;
arhivele de Stat din 3.

Nectarie, Mitropolit, 63.
_Neculce, Ion; impotriva Grecilor, 350,
Negel, erban, boer moldovean, afiliat
Eteriei, 129.
Negotin, 98.
Negri; Caimacam, membru al Eteriei,
170, 397, 304 ; la Bucuresti, 169 ;
stralá in Iasi, 329.
Negri, Petrache, ban. 191.
Negr:s, Theodor, negocied cu Sârbii,
121, la Ia. 5i, 120, ; la Pisa, 122.
45, 66, 94, 1o6, 301 ; in trupele
lui Iordache Olimpiotul, 231.
NenciulescU, mare vornic de politie,
rámas in Bucuresti, 261, 262 ; inchis,
269.
Nesselrode, conte, ministrul de externe
al Rusiei, 123, 126, 210, 280 ; cores-
pondenta cu marele vizir, 278, semna-
tarul pasportului lui Ipslanti, 179 ;
despre Strangford, 347-
2Vicolae, Sf., mânästire din Iasi, 329 ;
sub ocupatie turceasck 320.
Nicolae I, Tar ul Rusiei, intervine pentru
Ipsilanti, 308.
.Nicolaescu, St., 93, 97.
Nicolaevici, Al., comandantul Bul-
garlior din oastea lui Tudor, 291,
294, 295, 302.
Nicolau, Riiducanu, codspondent de
afaceri al lui Tudor, 8o, 83, 85.
_Nicolicescu, Paul, la Ciovârnisani, 151 ;
arestarea lui, 155.
Nicolopulo, loan, functionar al con-
sulatului rus, 134 ; si clazavuarea
Eteriei, 250.
Nicolae, pasalete dela 163.
Nicosios, Panaiotachi, zis Murusi, 30.
Nistor, Ioan, 7, 24, 43, 45, etc. passim.
Novaci, plaiu al lui Tudor, 268, 269.
Nubia, 69.
Nucet, ciocnire hare Greci i Turci,
305.
Nuri, Aga, la Bucuresti, la Tudor, 281.
o 278, 284 ; Turcii Ifl 23, 176, 303, 306.
.40arcil, Ion, cápitan al lui Tudor, 153,
295 ; la Drágäsani, 302, 3 '7; Tudor
la Golesti, 296.
Turci la, 287, 304.
www.digibuc.ro
397
Obrenovici, Milof, 121, 127, 130, 131,
205.
Occa, societate secreta, eteristk 120.
Ocnele Mari, Tudor la, 141.
Odessa, 109, 120, 121, 193, 214, 215,
250, 251 ; i Eteria, 119, 126; Grecii
din, 125, 185 ; Greci refugiati la,
336 ; fuga lui Sutu la, 199, 207 ;
trupe dela, pentru Ispilanti, 240,
312.
Olimpiotul, lordache, cäpitan, 16, 23
28, 90, 109, 115, 120, 125, 135, 139,
140, 143, 163, 177, 230, 253, 312 ;
la Bucuresti, 176 ; la Cotofeni, 166,
168 ; la Curtea de Arges, 308, 313 ;
in tinutul Dornei, 313 ; la Deágäsani,
307 ; la Golesti, 290 ; la Pitesti, 256,
289, 302, 306 ; la Slatina, 176, 221 ;
apärä. mân'astirea Secu, 313 ; i Sârbii,
121, 130 i Solomon, 153, 293 ; In
intâmpinarea lui Ipsilanti, 177 ;
Tudor, 90, 115, 131, 134, 239, 169,
171, 229, 263, 290, 291, 292, 298,
299, 303, 301 ; si cápitanii lui Tudor,
295, 297; si Turcii, 307, 164, 237 ;
moartca lui, 314.
Olt, judet, al lui Tudor, 269.
Olt, du, peste, dincolo, judete, despre,
5, 27, 53, 96, 99, 112, 135, 140, 141,
159, 161, 173, 176, 272, 289, 292,
302, 306.
Olteni, bisaricl in Bucuresti, ArnAuti
in, 311 ; mahala in Bucuresti, 31c.
Oltenia, 4, 16, 21, 23, 27, 28, 71, 75,
77, 83, 94, 95, 97, 98, 101,
163, 173, 178, 308, 352 ; guvernare,
352 ; revolutia in 115, 133, 134, 155,
201 ; plecarea lui Iordache, Par-
mache i lanache, 164 ; sub ocupatie
austriack 93, plecarea lui Tudor,
in, 139 ; functiunile lui Tudor in,
136 ; sub Tudor, 25, 154, 245, 269,
289 ; pandurii din, 49, 278 ; volintiri
din, 93, 97, 277; mânästiri din, 246,
Oltenii, 136, 150 ; proclamatia lui Tudor
cátre, 147, 148.
Opran, Ghifd, 139 ; imprumuta bln'
lui Tudor, 267.
398
Ord§anu, Geani, stolnic, sfetnicul lui
Tudor, 138(75).
Orfano, comandant eterist, 193 ; In
calep Turcilor la Nucet, 305.
Orsova, 8o, 81, 83, 85, 107, 139, 151.
Orpva Nola, 112.
Ogova Veche, rir.
Osman-Bazargic, la Ipsilauti, la Co-
lentina, 243.
Osman-Pap, in Tärile Roxnânesti,
324 ; si ordinul de evacuarea Turcilor
din Moldova, 331.
Ostrov, 139.
Ostroveni, 82.
Otetelepnu, clucer, 142.
Otetele,sanu, conacul dela Benesti, 22.
Otetele§ami, Dinicu, ispravnic, 141, 151.
Otetele§anu, lordache, 274, 175 ; casa
lui 173.
0 eteleFtnu, Nicolae, 174.
Otetel4i, localitate, 175.
Ott, Moritz von, inginer al lui Tudor.
Oletea, A., 128, 143, 158, 181, 182, 199,
200, 205, 207, 208, 280.
Pade§, proclamatia dela, 4-5, 16, rg
135, 138, 144-145, 147, 222, 231-
232, 236, 263, 265 ; T. Vladirnirescu
la, 142, 151.
Pagé, consul francez, 135.
pageni, sat, 73.
Panaitescu, P. P., 95.
Panduri, semnificatia si etimo'.ogia
cuvântului, 93.
Pangal, Nicolae, 96-97,
Pantelimon, 5 f., rn-re din Iasi, 329,
Papa, vistierul, fratele lui Tudor, 73,
152 ; ispravnic de Olt, 272 ; la COD-
stantinopol, 308.
Papacostea, Victor, 7, 126,-127, 275,
263.
Papasoglu, editor al litografiei lui
Tudor, 9.
Papazoglu, .Dimitrie, maior, 300.
Parant, agcnt francez, In Principate,
despre nelntelegerea dintre boeri si
Greci, 350.
www.digibuc.ro
Parganioli, 182.
Paris, 345-346.
Passahvvitz, despre Domnii Greci la.
pacea dela, 350.
Pasvatt-Oglu, pasa din Vidin, 94, 130_
Patmos, 130.
Pavel, vezi Papa.
Paoli, Andrei, bancher, 185.
PdPufoiu-Vodd, porecla lui Mihai Sutu,
68.
PeitrdKattu, Lucreliu, 34.
Piltru, Logo/tit, omul lui Glogoveanu,
82.
Pdqcoveanu, Ste fatz, sustinut de boieri
pentru a fi ales Domn, 350.
Peloponez, 126; riiscoala Grecilor din.
131, 210.
Pendedeca, sol al lui Ipsilanti la Iasi,
128, 285, 193-294 ; la Târgoviste,
189.
Peninsula Balcanicd, 4, 29 ; trupe
din, in armata turcescá, 340.
Pera, 30.
vezi Iusuf aga.
Perrevos, comandantul armatei din.
Epir, 225 ; la consflituierea dela.
Ismail, 126.
Perthusier, 42-43, 45, 57, 59.
Pesta, Tudor, la, 107 ;.
Pestel, corespondentul contelui Sis-
selef, 126, 279, 186.
Pestri/ul, Dinu, 153.
Petersburg, 122, 130, 149, 180, 186 ;.
tarul Alexandru la, 213 ; delegatul
Eteriei la, 131 ; Curtea dela, 197 ;.
Curtea dela P. In chcstiunea greacâ,
214 ; si. intrevederea dela filanovra
341
Piatra, 192.
Piemont, revolutia din, r27.
Pignot, infonnatorul lui Samurcas
dela Viena, 167.
Pini, Alexandru consul rus, 5, 23-24,
38-39, 64, 68, 86, roo, 109, III, 157
158, 172, 177, 199, 218-219, 225
226, 250 corespondenta, 198, 201.-
202 ; Ipsil anti 116 ; 200 ; scrisoarea
de dezavuare a lui Ipsil anti, 249 ; fatA.
de Domnul Alecu Sutu, 128; T..

Vlacrmirescu 1, 135 ; 139-140,
148, 178, 182, 217 ; pleacd din Bu-
curesti ; 227, 262 ; la Brasov, 221 ;
Inemoriul boierilor adr(sat lui, 234.
Pisa, 169 ; adunare eteristä, 122.
Pisani, Andrei, consul rus la Iasi, 121,
188, 323 ; la Wittgenstein, 186 ;
Strogonof I, 187.
Pite§ti, 16, 27, 66, 140-141, 176, 253-
254, 256, 288, 290-291, 302, 3c5-
306 ; Iordache la, 289, 302 ; Ipsi-
lanti la, 289, 305-306 ; Tudor la,
25, 90, 240, 245-246, 256, 287, 299.
Piquva, ap4., 84-85.
Plevna, asaltul, 97.
Ploe0i, 178, 193; mosia orasului, 40 ;
Ipxilanti la, 241 ; voluntari pentru,
256 ; Iordache, Delibasa Mihali
Ghencea, la, 177.
Plumbuita, la m-rea, 287.
Poarta Otornand, Io, 13, 78, 26, 29,
31-32, 43, 54, 62, 95, 100, 103,
111-112, 126-2127, 130, 138, 140,
169, 171, 199, 206, 211, 213-215,
229-230, 295 318, 342 ; arzuri,
memorii, cátre, 4-5, 135, 146-147,
171-172, x88, 252, 278 ; Austria
203 ; conflictul cu Ali Pasa din
Ianina, 331, 182 ; relatii cu Rusia,
158, 200, 205, 215, 250, 338-339 ;
Tudor 0, 37, 149, 197, 228, 274, 289 ;
despre Panarioti, 335, 356 ; relatii
cu Principatele, 30, 190, 198, 204,
208-209, 338-339 ; 349-350,
355-357 ; comert, 42, 212, 356 ;
despre ingna'stirile inchinate, 356.
Pobrata, 3n-re, 321.
Podul-de-Pdmdnt, 330.
Podul Mogopaei, bariera, 243, 310, 330.
Podia Root, la Iasi, 18o, 328.
Podul Targului de Afarcl, 135.
Podul Vechiu, 329.
Poenaru Petrache, secretar al lui
Tudor, III, 138.
Poiana Hof eased, v:a lui Tudor, 84-85.
Polonia, comertul cu Moldova, 43.
Polonezi, 59, 62.
Porneris, eterist, 189.
Eliade, 59.
Popa, Gheorghe' 77-78.
www.digibuc.ro
399
Popa, preot din Cerneti, 84.
Popescu, Chiriac, cdpitan al lui Tudor,
62, 89, 115, 145, 171, 175, 243, 288,
309 ; despre Al. Ipsilanti, 307 ; despre
Tudor, 290-291, 294-295 ; passim.
Popescu, M., 71, 107-108, 110, 143,
146, 151, 159, 168-170, 184-185,
187, 219, 221, 229, 231, 242, 246,
250, 263, 284, 314.
Popovich, agent austriac in Bucuresti,
107, 171.
Popovick, Fota, 139 ; imprumutá bard'
lui Tudor, 267.
Poroiáñu, samc§ la Craiova, 154.
Porter, R. Ker, 65. 69.
Posa G., despre om orire a lui Tudor, 300.
Pouqueville, ZIO.
Prahova, 220 ; judet, 241 ; mosnenii
din 38 ; sub Ipsilanti, 251 ; oameni
rechizitionati din, 254.
Prej^ a, localitate, 71, 73.
P/incipatele rorndne, 31-32, 34, 40-
43, 45, 47, 53, 57-59, 61, 66, 106,
110, 120, 123, 127, 135, 150, 227,
338, 357 ; turburiri i dezordini, 188,
398, 200, 202, 203-204, 209 ;
mirea Domnilor in, 216, 339, 341-
342, 344, 348-350, 355 ; TULCii §i,
187, 206, 211-212, 214-.215, 229,
241, 330-331, 333, 339, 342-343,
346, 348-349, 355, Rusia i, 252,
340 ; Metternich 0, 338 ; Ipsilanti
180.
Prisciceanu, Bdrbuceanu, 155.
Prodan, Hagi, cApetenie de Arniiuti,
134, 240, 259, 163, 230, 253, 302 ;
si Tudor, 168, 170, 174, 286-287,
291, 294-295 ; icápitaniiluiTudor,
297 ; cerut coraandir de panduri,
298-299 ; la Pitesti, 306 ; la Tis-
mana, 3c8.
Prokesch-Osten A., istoric, 100,1,6-117
147, 182-183, 297-198, 200,
202, 204-206, 208-210, 212, 215,
335, 337-348.
Protopopescu Durnitrache, logofat, 138,
154-155, 175-176, 233.
Protopopescu, Meifei, fratele lui Dumi-
trache, 233.
Protopopul, mahala in Bucuresti, 310.
 -400
_Prusia, 137, 158, 213, 218, 276, 287,
305, 319, 323, 343 ; i Rusia, 216 ;
Turcia, 2X1 ; pentru aplanarea
conflictului ruso-turc, 345, 348.
_Prut, 12, 26, 43, 121, 123,
188-189,
203, 219, 240, 266, 312, 342, Ipsi-
lantitrece, 20, 116, 125,179, 184
.Puskin, 94, 116, 239.
Putna, 324.
_Raab, Joseph von, consulul Austriei la
Iasi, 179, 18o, 184, 188, 189, 191,
323.
Racovild, C-tin, D 011111, 31, 40, 41.
Racovild, Dimitrie, senior vornic, 39.
Racovifd, spatarul, 39.
_Racovild, Domn, (1764), 40.
Rdducanu, vezi Nicolau.
Radu-Vodd, m-re, in Bucuresti, 260,
283 ; ocupata de Turci, ceruta de
Tudor, 259.
Rdescu, Antonie, 77, 78, 134-
Rdescu, Ghifd, 77, 78, 134-
Raf despre Tudor, 263.
_Rahova, 98, 112 ; Turcii prin 303.
Raicevich, 42, 52, 6, 66.
_Raimondi, dragomanul lui Harte, 179,
324, 329.
Rajezvski, A. N., 116, 239.
Ralet, Costache, clucer, ispravnicul
judetului Mehedint1, 154.
Ralet, Isac, in-re vornic, 79.
Doctor, i,o.
Ralu, domnita, fiica lui C arage a Vocla,
56, 179.
Rasty, Nicolae, cruninar, 129.
Raybaud, 245, 246, 263, 295, 300.
Rdscanu, lordache, caminar, 19o; la
Constantinopol. 355.
Rdmnic, judet, 239.
Rdmniceanu, Naum, 5, 26, 56, 73, 79,
89, 96, 98, 99, loo, 134, 147, 149,
150, 164, 167, 170, 171, 223, 225,
252, 255, 259, 261, 262, 263, 266,
283, 299, 350, 351.
_Rdmnicul-Sdrat. Turcii in, 327.
episcopul de, 63, 64
www.digibuc.ro
263, 352 ; Ipsilanti la, 289, 305-308 ;.
Solomon la, 293 ; Tudor la, 253.
Rdsca, m-re, prädata de Turd, 320.
Recordon, F., 57. 59.
136, Regep-Pasa, din Ada-Kale, 77, 83, iir,
112.
Reinhard, Doamna, sotia rezickntului
85 francez din Principate, 62, 66, 69.
Reis-Elendi, 198-200, 209, 214, 249 ;
§i Etcria, 211 ; despre rumire a Dom-
ni or si eauarea Principatelor,'
339, 341 ; despre conferinta de!a
Viena, 347 ; si Lord Strangford, 342 ;
extradarea transfugilor, 206, 341.
Renan, Ernest, 6.
Rhigas, Constantin, din Vekstino, log,
ii6; la Viena, 117 ; i Turcii, 127.
Rizo-Neroulos, I., postelnic, 39, 137,
157, 179, 18o, 239 ; la Broov, 262 ;
la Sculeni, 127 ; despre Tudor, 263.
Rizo, Teodor, i Sutu, 201.
Rizu, Grigore, prefect la Botosani,
Robescu, Barbu, 83.
Rogotete, fratii, 83.
Roman, 312 ; episcopul de Roman,
191, 313 ; Ipsilanti la, 186, 239.
. Romanali, 14.
Romdni, 13, 18, 20, 94, 98, 129, 134,
228, 234, 246, 274, 312 ; din Trau-
silvania 66-in cadrul trupelor lui
Iordache Olimpiotul, 231 ; Ipsilanti
fatit de, 240 ; lui Tudor, 255 ; parerea
lui Rh4gas despre, 117 ; i Wittgen-
stLin, 275 ; i 1 urcii, 328.
Romdnia, 59, 67, 120, 292.
Roset, Vasile, vornic, 54.
Rosetti, Dracachi, boer moldovean, 313.
Rosetti, Radu, 34, 47, 51, 65, 94.
Rosetti-Roznovanu, lordache vistier,
eterist, 129, 154, 184, 188, 311, 322,
330 ; despre lupta dela Sculeni, 312.
Rosetti-Roznovanu, Nicolae, vistier al
Moldovei, 129.
Rosetti, strada la Iasi, 329.
Rosii, ceatá la Tara, 49.
Rosul, Dumitru, pandur, 308.
Rucdr, 309.
Rumelia, 131, ; oti turc, sti din,
304-

Rusciuc, 341 ; Pop. din, 112 ; caima-
camii la, 318 ; resedintä peutru
fanarioti, 279.
Rusia, 4, 6, 18, 21, 22, 23, 24, 25, 26,
29, 32, 33, 45, 61, 8o, 87, 95, 96, 97,
Ioo, 109, 116, 131, 135, 136, 137, 148,
163, 164, 168, 170, 18o, ]84, 187,
188, 195, 197, 198, 201, 202, 204,
207, 213, 241, 250, 305, 312, 323,
355 ; si Eteria, 27, 119, 122, 123, 180,
181, 182, 183, 205, 236, 244, 250,
251, 262, 263, 281 ; extrádarea
transfugilor, 206, 212, 341 ; i Ipsi-
lanti, 124, 203, 224, 242, 244, 246,
251, 257; relatii cu Principatele,
43, 229, 167, 177, 199, 210, 217, 252,
273, 304, 340, 344, 350; fara de
revolutiile din Spania si Italia,
125 ; l Sfânta Aliantä, 214 ; la
congresul dela Laybach, 337 ; Tudor
74, 85, Ioo, 147, 274, 301 ; relatii
cu Turcia, 228, 158, 200, 211, 213,
214, 215, 216, 243, 251, 266, 303,
336-349.
Ru§ii, 6, 16, 22, 28, 69, 72, 79, 96-18,
103, 135, 139, 240, 167, 169, 215,
219, 262, 284, 339 ; i Bteria, 129,
230, 286, 312, 349 ; Ipsilanti, 239,
244 ; relatii CU Principatele, 32, 59,
129 ; Tudor 77, 226, 266.
i,
Russet, Ghenadie, 191.
Sabar, riu, 253.
Sabarul de Sus, plasà, 272.
Sachelarie, Gh., 45.
Sahib-Aga, 7 I2.
Salif Efendi, adjutautul pasei din
Silistra, 306.
Salih-Pa§a i pastorul kiarte, 323 ; la
320 ; la Secui, 314.
Sallos, general rus, 97.
Salonic, 6.
Samoa, SI., mân5stire din Pocsani, 40.
Samurca§, Constantin, vornic, caimacam
al Craiovei, 4, 23, 56, 61, 78, 99, 1cl,
103, r40, 159, 167, 168, I7e, 1;3,
174, 177, 219, 222, la Brasov, 221 ;
www.digibuc.ro
401
cor,spond, ntâ, 148, 169, 218 ; eterist,
129 ; ungocicri cu Sárhii, 121 ; relaii
CU Tudor, 134, 135, 137, 138, 141,
Samurca§ Iancu, caimacam la Craiova,
169 ; eterist, 170 ; r .latii cu Turcii,
275.
Sanda, fata Dinei, sora li Tudor, 73.
Sandagiu, sat, 177.
Sardinia, navigatie pe Marco. Neagrá,
348.
Sava, Bimba§a, câminar, 28, 126, 138,
24m, 245, 253, 267, 278, 310, 313 ;
biografia, 130 ; la Bevedere, 270 ;
la Cozia, 309 ; la Golesti, 290; la
mânristirea Mirgineini, 287 ; se ing-
tArcste In mâiiástirile Plulnbuita
Märcuta 287 ; la Târgoviste, 287;
inmahalana Tabaci, 3io; la Mitro-
polie, 252, 260, 261.; Albanezi de
ai lui, 221 ; I Eteria, 115, 120, 130,
286, 287, 301, 30), 310 ; §i t:
286, 306, 310; si Chehaia bti, <92,
306, 309, 310 ; i Turcii, 286, 287,
301, 310 ; relatii CU Tudor, 27, 115,
243, 248, 26o ; 286, 287 291 ; in-
särcinat cu ordinea Capitalei, 164,
259, 270; otrofirea /Ili, 301, 310.
Sava, Sf., biseric& in. Bucuresti, 115.
Sava, Sf., mânilstire din Iasi, 320.
Sdcurni (judet), 254.
Sdrdria, stradá in Iasi, 329.
Sdrbii, 94, 97, 117, 152, 162, 275, 293,
352 ; Ali Pasa si 131 ; In Eterie, 230,
312 ; in arm ata lui Ipsilanti, 239, 309 ;
in armata lui Tudor, 248, 288 ; räs-
coala impotriva Turcilor, 95, 121,
199 ; din prile Românesti, izgonire,
351, 355.
Scanavi, notabil grec, 201.
Scheia, parohie, 64.
Schina, Ioan, 199, 207.
-Scriban, August, 314.
Scuto, vezi Skulfo.
Sculcni, Ipsi'anti la, 127 ; 179; lupta
dintre Tur-i 311, 312 ;
Pisani la, 186.
Secuienii, judt t, )51.
Secul, mânästire 19 ; lupta dela, 313,
314 ; Etzristii la 317.
27
 402
Seiz-Cara, 303.
Sekeris, ][20.
Semendria, 121.
Serai, 31, 33.
Serbia, r5scoalá, 95, 127, 257 ; coope-
rarea cu Bulgaria, 130.
Severin, moara lui Tudor, la, 85.
Sibiu, 169, 307 ; refugiati la, 221, 306,
334, 352.
Sicilii, cele Doud-, 158, 201, 214, 280,
348.
Silictar-bei, 309, 327.
Silistra, 267, 287, 331 ; I.ntâriri,. 275 ;
bo..ri români la, 355 ; eteristi trmii
la, 309, pasa s2raschierul din, 219,
282, 283, 292, 298, 303, 306, 310,
311, 319, 323, 327, 330, 341.
Silistra-Valesi, vizir, 286.
Simion, cápitan, 269, 288.
Sinaia, mânbstire, 254.
Sinesti, 322.
Sion, sinior , 267.
Siret, 43, 192.
Skuphas, Nicolae, din Arta, 119, 120.
Skullo, arendasul postelor din ambele
Principate, 129, 242, 250.
Statina, 174, 289 ; Tudor spre, la, 173,
175, 176, 221.
Sldtineanu, Gheorghe, vornic.
Sleitineanu, lordache, vornic, 224, 262,
269.
Sliven, 243.
Smaranda, domnitd, fiica lui Caraga-
Vodä, 56.
Smirdan, 93.
Smirna, 46.
Solomon, po'covniC, 6, 97, 153, 166,
biograf a, 23, 98, I0O, 153, 176 ;
§. Tudor, 176, 293, 294 ; la Ceret,
300 ; la Râmnic, 293 ; la Sibiu, 306 ;
litsärcinat ea paza O tenid, 159, 285,
Spania, 207 ; revo'utia din, 125, 20.1 ;
navigatie pe Mar a Xeagrä, 348.
Spiridon, Sf., mán5stire din Iasi, 320.
Stanciu, Abagiul, rJatii cu Tudor, 81.
Starea economicd a Tärilor Român-sti
in timpul ocupatiei turcesti, 324,
325, 326.
Stavdr, lancu, s rdar in s'ujba Turci-
lor, 190, 319, 353.
www.digibuc.ro
Stdncesti, in Moldova, 192.
Stöncesti, mândstire din Oltenia, 306.
Sanca, castelul dela 312.
Stern, A., istoric, 124, 181, 335.
Stoian, apitan, 93.
Strangford, ambasadorul Angliei la
COnstantin0p0l, 211, 317, 332, 347,
348 ; în aplanarea conflictului ruso-
turc, 340, 341, 342, 343, 346, 347 ;
s2risoarea de dezavuare a lui Ipsi-
so ; i Principatele, 336, 339 ;
päräs_st Constantitiopo:ul. 347; la
Lucuresti, 347 : la Viena, 347.
Strdjesti , minhstire din Oltenia, 306.
Strgmbeauu, Vasile, creditor al lui
Tudor, 85.
Stretaia,manästire, 112, 138, 152, 161 ;
Tudor la, 154.
Strogonol, baron, insarcinat cu afaceri
al Rusiei, la Constantinopol, Joi,
1l0, 168, 182, 183, 199, 200, 203,
204, 206, 207, 208, 209, 211, 212,
215, 229, 338 ; i Grecii, 205 ; si
Ipsilanti 182, 250, 28.7 ; i scrisoarea
de dezavuare a Tarului, 249 ; i Pini,
198, 218 ; si Pisani, 187 ; Românii
252, 275, 276; ultitiatul cAtre
Boated, 214 ; pleacá dela Constanti-
nopol, 337.
Sturdza, Dimitrie, boer moldcvcan, 12,
313.
Sturdza, Elisabeta, cAlugárita, 313.
Sturdza, Grigore, "'Doer moldovean,
afiliat Eteriei, 129, 190.
Sturdza Loan Sand«, Domn al Mol-
dovei, 331, 336, 356 ; la Botesani,
190; la Constantinopol, 355 ; afiliat
Eteriei, 129.
Sturdza, Petrache, spätar, 190, 192.
Sturdza-Scheianu, D. C., 31, 34.
Suceava, 193.
Suleiman Aga, Hagi, seful trupelor
iurcLsti din Anatolia, 318.
Suleiman-Pasa, din Belgrad, 112.
Suliqi, 182, 199.
Summerers, Fran-is, consul gmeral
en,llez in Priucipate, 46.
Surdul, Constantin, 97.
Su,eu ,Alexandru, Domn al TArli Rom.
4,5,11,21,33,38,39,51,56,88,115,

116, 128,129, 131, 134, 135, 137, 138,
147, 161, 273, 275 ; r,porturi CU.
Samurca.5, 167 ; constitue un comitet
provizoriu de ocfirrnuire, 157 ; moar-
tea lui, 140, ; Doamna lui, 220.
Supt, Mihai, Bonin al Moldovei, 68,
ioo, 116, 130, 186I9o, 201, 206,
208, 317, 319, 335, 3_6,extrá-
darea lui, 212, 341 ; corespondenta,
182, 183, 200, 202, 204 ; In Austria,
relatii cu Ipsilanti, 128, 164,
341 ;
180 ;i Poarta, 200, 207, 338 ; §i
Tudor, 148-149 ; Dcamla lui, 170,
184-
Sulu, Nicolae, candidat la domnie in
Principate, 158, 336 ; la Odcssa,
199, 207.
Svoriste, atun, 192.
5 Tdrgul Sdrii, la Ia*i, 329.
5anturi1e, mo§ie, 177.
erban-Vodd, han in Bucure§ti, 230.
erban-Vodd, inânästire din Bucure§ti,
287.
5erbeinestii Do.nnesti, in jud. Olt, 166,
289.
$erbdnesti,mânästire din Oltenia, 306
307.
5i§tov, 94, 148.
tefan proksor la §coala
domneasch. din Ia§i, 190.
tefan, SI., mânästire din Ia§i,
CAminar, 272.
tefulescu, Al., 73.
5tirbei, Fotache (Drägäncscu), mare
VO/MiC, 262-63.
5tirbei, loan, mare vomic, 262.
Tabaci, mahala in Bucurc§ti, 310.
Talpa, localitate, 176.
Tancoigne, consul francez la Bucurc§ti,
328, 332.
Tatargic, calitate, 97.
Tatiscef, , cavaler rus, la Viena, 343
46, 348.
Tdtari, 330, 332, 341.
www.digibuc.ro
403
Tdutul, Ioan, ban, 191, 351, 354 ; la
Constantinopol, 355.
Tdmna, localitate, 154.
Tdrgoviste, 26-27, 38-40, 176, 252,
255-56, 269 ; IpsHanti la, 25, 2.25,
241, 245, 249-251, 253, 263, 288,
305 ; ispravnic de, 254, 267 ; Mitro-
polia din, 254, 300 ; Sava la, 287 ;
Tudor, la, 28, 292, 293, 299 ; Turci
la, 306.
Tdrgovisteni, 39.
Tdrgul Cucului, in la§i, 329.
Tdrgul-de-A lard, in Bucure§ti, 330.
Targul-de-f os, la Ii, 329.
Tdrgul-de-Sus, la Iai, 329.
Tdrgu-Jiu, 103, 150, 162 ; prklat de
pasvargii, 95 ; Tudor la, 140, 14x,
143, 154
Tdrgul-Neaml, 313.
Tdrnava, ora§, 148.
Tecuci, tttrg, 40, 187, 304.
Tecuci, judet, 324.
Teleajen, ra'u, 177 220.
Teleajen, piaiu, 268-69.
Teleorman, jr.det, 269.
Temperley, Harold, istoric cnglcz 213.
Teodor, Tiron, Sf., 93, 260.
Tepaldo, doctor, caimacam al Craiovei,
122, 140.
Tepelena, localitate, 131.
Thercsienstadt, 308.
Thrasybul, 181.
Thurrheim, contesá, 124.
Tiberiu, impàrat roman, 56.
Tilsit, 46.
Times, 203.
Timis, 38, 44.
Tipaldi, vezi Tepaldo.
Tismana, mânâstire, 94, 112, 142
43, 159, 162 ; Ipsilanti la, 269 ; Mace-
donski la, 302, 308 ; Tudor la, 140,
150-151, 278.
Titesti, 39.
Tolstoi, contei, 202.
Topald, sat, 95.
Topci-Ba§a,
Topolog, 78.
Torino, 263.
404
Transilvania, 38, 44, 74-75, 203, 12I,
151, 326, fugari din Täri le
328 ;
Itomânesti in, 212, 254, 261, 305,
308, 327 ; iobagii din, 4o ; Ipsilanti
in, 307 ; Romfinii din, 66; Tudor
in, 74-
Ttautmannsdorff, , 123.
Trei lerarhi, biszrica din Iasi, 20, 185,
sub ocupatia turceascä ; bozri inchisi
la, 295-92.
Arhimandritul, 29o.
Treisfetitt ai tl,
Trenck, baron, 93.
Tricupis, autor grec, 5, 119.
Triest, 126-127 ; Rhigas la, 227.
Tsakalof, Athanasie, conducátor ete-
rist, 119-120.
Tschits-hzgof (Ciciagof ), Paul, amiral
68, 98.
T115ingen, 109.
Turcii, 4-5,13, 16, 20, 23-24, 28-31,
42, 48, 31, 54-55, 62, 68-69,
73, 77-78, 85, 93-97, 201, 104,
109, 116, 121, 127, 130, 131, 138'
175, 178, 181, 188, 190-191, 193,
206, 208, 210-212, 219-220, 252,
257, 262, 275, 277, 290, 298, 304,
310, 335, 337, ,340, 344, 350; dela
Ada-Kali% 83 x22 ; la Braila, 187 ;
la Bucuresti, 263, 266, 318, 330,
332 ; la CI'ârasi, 275 ; la Cleanov,
306; la Cozia, 309; la Daia, 275 ;
la DräkIsani, 302, 307; Bteristii
240, 309, 315, 320 ; l Paaar:otii,
335-336 ; la Focsaui, 294-195 ; la
Galati, 184, 194, 219, 304 ; la Iasi,
183, 312, 319-323, 329 ; i Ipsi-
lanti, 224, 250, 284 ; in Moldova,
186, 311, 317, 319, 321, 324, 331 ;
in Muntenia, 317, 326 ; la Obilesti
CopAceni, 287 ; in Oltenia 176,
306 ; la Rtsca, 320 ; relatii cu Rusia,
)3', 266, 303, 342, 317; lui Sava,
312, 313 ; rzlatii cu Sava, 286, 301,
309-20 ; la S 323-24 ; la
Se-uleni, 312 ; la Stânra, 312 ; rz-
lativ cu Tudor, 27, 137, 247-148,
217, 236, 244, 249, 253, 266, 275,
278, 281-285 ; 288, 292-293, 301 ;
relatii cu. Tárile Rom., 28, 32, 128,
www.digibuc.ro
187, 209, 246, 251, 266, 299, 300,
303, 309, 324,-325, 327-328, 330-
333, 336, 342, 343, 349.
Turcia, 26, 43-44, 69, 163, 199, 204,
213, 215, 217-218, 325 ; Austria
307; relatii cu Rusia, 205, 214,
216, 266, 336-339 ; conflict intre
Rusia si, 211, 213, 214, 215, 251,
339-341, 343-349 ; Tudor i, 236 ;
refuzá sä participe la conferinta dela
Viena, 347.
Turnu-Rosu, 307-308.
Tutova, judet, 324.
Tapu, Barba, capitan, 176.
Tara Ronzdneascd, 5, 22, 22, 26, 29,
35, 42, 46, 48, 49, 53-55, 57-58,
83, 88-89, 98, 115, 127,
130, 136, 244, 249, 157, 158, 199,
201-202, 206, 208, 226, 228, 233,
243, 247, 256, 263, 266, 273, 284,
291, 304, 345, 350 ; adunarea Gre-
cilor in, 207; ArnAutii din Tran-
silvania si, 327; boerii din, 329,
352, 353, 355 ; conducatori ai Etc-
rid, 202, 309 ; comertul, 352 ; Divan,
351, 352 ; Domn pámântean in,
280, 356 ; Ipsitanti in, 22, 217, 224,
240, 249, 257, 271 ; legáturi intre
3,13'dova i, 277; reforme, 352 ;
coalominium Tudor-Ipilanti in, 251,
318 ;Turci in, 275, 317, 325, 330,
332-333, 341 täranii din, 67.
Tara Ungureascd, 8o, 83.
Tdrile Rom21100i, 5, 23, 29-31, 46, 110,
116, 126-127, 181, 185, 197, 199,
212, 229, 326, 349 ; bozrii din, 3,.6,
351, 353, 354 ; comertul,
Domni in, 336, 351 ; Eteristi din, 315 ;
populatia in 32C. XIX-lea 42 ;
Rusii i, 96, 244; Turcii in, 203, 303,
3:5, 327-28.
Tin'dreni, in Oltenia, 252, 153, 266-
169, 173, 233, 278.
Tigani, 34, 53, 59, 194; Turcii 328.
Tigdnuti, 521111, 178, 220.

Vdritzky, cancelar al agentiei austriace,
169, 227, 230, 246, 279, 286, 310,
311, 327; la, despre, Tudor, 171,
229, 243, 278, 287, 301.
Vngro-Vlahia, 129.
Vngureni, 36, 150.
Vrddreanu, loan, clpitan al lui Tudor,
295, 296 ; despre Tudor, 294 ; uci-
derea lui, 172, 294, 296-98.
Ureche, Alexandru, clucer i same§ de
Piatra; 192.
Ureche, V. A., 5, 133, 192, 195.
Vrleanu, Barbst, clpitan din oastea
lui Tudor, 296.
V 337, ; Rhigas la, 117 ; Strangford la,
aclulat, localitate, 176.
Valahi, 139.
Valachia, 29, 41, 42, 45, 47, 57, 58, 61,
76, 79, 96, 100, 146, 147, 223, 224,
225 ; Mare, 292 ; Micä, 73.
Valea Muerii, lângâ: Rucar, 309.
Vanghele, han la Iasi, 328.
Varlaam, Monahul, rudá cu Tudor, 72.
Yarlam, Constantin, ban, 99.
Yarsovia, 213.
Tufecci ba§a, eterist, 312.
Yasilescu, 135:
Vdcdrescu, Barbu, 36, 157, 173 ; la
COnstanf Mop ol , 355.
Vdcdrescu Gh-orghe, caminar, 150.
Vdcdrescu, Iorgu, cáminar, 141, 142.
Vdcdrescu, Nicolae, hoer rnuntean,
eterist, 129, 133, 166, 167, 171, 253,
256 ; vornic, 162, 163, 262.
Vdlenii-de-Munte, 178.
Varc4ti, Cä'därusani, 241.
Vdlcea, judet, 140, 141.
Valcea, ispravnicul de, 272.
Vdrnav, ispravnic, 192.
Vdrianit, Ghifd, 97.
Virtosu E., 3, 6, ro, II, 12, 14, 79, 135,
260, 262, 267, 269, 281, passim.
Velco, 130.
Alecachi, vezi Vilara.
Venedict, starotul mânástirii Secul,
313, 314.
www.digibuc.ro
405
Veniamin, Mitropolitul Moldovei, ete-
rist, 20, 21, 184, 185, 321, 222 ;
Chehaia-bei i, 320 ; corespondenta,
164, 267 ; fuge, 188, 319.
Verona, congresul dela, 337, 347, 348.
Vidin, 68, 73, 95, 97 112, 131, 275,
306, 341 ; pasa din 94, 139, 103,
202, 219, 285, 303 ; Tudor si pasa
din, 282, 291 ; cfip2tenii de panduri
decapitati la, 308.
Viena, 45, 61, 104, 105, ro6, 167, 197,
203, 210, 341 ; cangresul dela, 103,
ro8, 109, Ire); conferinta dela,
pentru aplanarea conflictului ruso-
turc, 343, 346, 347 ; Eteria la, 118 ;
Ipsilanti la, 308 ; trupe pentru Ipsi-
lanti, dela, 240 ; i Principatele, 216,
347 ; Tatiscef la, 345 ; Tudor la, 103-
110, 115.
Viipreanu, Barbu, stolnic, comandir
de panduri, 81, 97, 142, 152, 159,
162, 274.
Vilara, Alexandru, 229, 274, 351 ; mare
agá, 262.
Vineri, S-ta, mânástire din Iasi, 329.
Vladimir, S f., ordin, 72, 98, 167.
Vladimir, comunä, 71, 72, 73 ; proprie-
tätile lui Tudor, la, 85.
Vladimirescit, Tudor, copiläria, 71 ;
originea numelui, 72, 73; familia,
74 ; portretul, 71, 88 ; In istorio-
grafia romanticä, 13-18 ; arendas,
8o, comerciant, 8o, 81 ; vätaf de
p'aiu, 75-79, ; catagrafia averii lui,
85 ; diata lui, 8o; proprietätile lui,
82, 85 ; s:tveritatea lui, 294 ; zapciu,
79 ; comandir de panduri, 93, tidied
steagul revoltei, 208 ; scopul
cárii lui, 28 ; incercäri de reprimare
a miscárii, 174, 178, 219 ; másurile
guvernului ceatral, impotriva lui,
157-172 ; protapnist al politicii
nationale, 27, 282 ; in conducerea
Tärii Românesti, 274, 318 : ia mäsuri
p2ntru stävilirea jafului, 271 ; armatä
si armament, 143, 242, 255, 267-
269 ; 277, 278, 284, 295, 296, 306 ;
Eteria, 16, 23, 29, 115, 116, 136,
246, 282, 286, 292, 294, 303, 301 ;
406
Domn, 17, 26, 28, 263, 265-267,
270; in Bucuresti, 16, 21, 23, 79, 115,
128, 130, 134, 235, 137, 138, 140,
221, 230, 253, 260, 261, 264, 265,
270, 272, 281, 283, ; la Controccni,
138, 248, 253, 259, 261, 262, 264,
276, 279, 283, 284, 286, 287, 289;
relatii cu boerii, 16, 17, 29, 86, 18o,
217, 220, 223, 224, 226, 229, 231,
234-238, 245, 259, 263, 264, 267,
268, 279, 282, 294 ; si Mitropolitu,
din Bucuresti, 252, 269, 277 ; sl
täranii, 36, 153 254, 220, 233, 272i
294 ; i Diva1111l, 2C7, 269, 283 ;
relatii CU Ipsilanti, 18, 25-27, 133,
148, 225, 239-248, 251, 257, 259,
270, 288, 289, 291, 292 ; Fana-
riotii, 264, 276, 277, 280; i Rusia,
200; dezavuarea de Tar, a miscarii
lui, 24, 226 ; relatii cu Alexandru
Filipescu, 267, 268, 272, 276, 277,
282, 283 ; i Iagi Prodan, 291 ; si
Macedonski, 259, 291 ; si lordache,
290-292, 302 ; Pini si, 202, 218;
Saya, 248, 286, 287; relatii CU
Turcii, 27, 137, 147-48, 197, 198,
217, 236, 244, 249, 258, 266, 275,
277-279, 281-285, 288, 291-293,
295, 298, 301 ; corespondentà si
proclamatii 4, 14, 18, 82-83, 93,
103, 135, 139, 144, 145, 150, 151,
221-223, 228, 232 ; la Baia de
Aramk 151 ; la Bo'intinuf din Vale,
290, 294 ; la Cârcinov, 294, 295 ;
pe CiorogarIa, 290 ; §i satul Cretesti,
272 ; la Gäesti, 290, la Golesti, 125,
291, 293-295 ; si Moldova, 249,
182, 277 ; in Oltenia, 239, 173, 245,
269 ;la Pitesti, 299 ; la Strehaia,
152, la Târgoviste, 28, 292, 293,
299, la Târgu-Jiu, 141 ; la Viena,
103-110; arestarea si omorirea lui,
27, 28, 109, 170, 293, 297, 299-301.
Vlahutzi, C., postelnic, 169, 246.
Vlasca, judet, 269.
Vogoride, 5te/an, caimacam al Mol-
dovei, 5, 135, 197, 318, 319 ; la
Bucur ti, 169 ; rlatiiCu Eteria, 170.
Vovidenie, mânäst:re din Iasi, 329.
www.digibuc.ro
Vrana, Teodosie, 40.
Vrancea, munti, 194, 313.
Vulcan, plaiu al lui Tudor, 268, 269-
W
Wei//, G., 335.
Wilkinson, W., consul englez in Tarile
Române, 29, 31, 41, 43, 46, 54, 57,
59-61, 67 ; despre comertul Tarilor
Române, 42.
Wittgenstein, general, comandant al
trupelor rusesti, din Basarabia, 125,
134, 183, 186, 188, 203, 240, 349;
interventii românesti la, 275, 276.
starostele agentiei asutriace din
Bacau, 52, 61, 69, 314, 320.
Würtenberg, principii de, 118.
Wyborne, Bargrave, 40-41, 47, 48, 57-
Xanthos, Emanuel, la Capo d'Istira,.
122, 125 ; la Ismail, 126.
Xenopol, A. D., 3, 9, 20, 22, 25, 117,
145. 350 ; conceptia despre Tudor,.
a lui, 18, 19.
Yeames, James, consul gemral englez.
la Odessa, 251.
Yergheni, (Giurgiu), 341.
Zalicoglu, vezi Zalyk.
Zalyk, Gr., dragoman, 134-
Zallony, M. P., 29, 31, 53.
Zamlirache, medelnicer, I50.
Zane, Gh., 13.
Zaporojenii, la Bucuresti, 330.
Zevedeni, ciocnire intre Turci §f
Eteristi la, 306.
Zilot, Romelnul, 89, 243, 244, 263, 267,
292 ; la Brasov, 90 ; impotriva
Grecilor, 350; despre intelegerea lui
Tudor cu Turcii, 249 ; despre in-
trevechrea Ipsilanti-Tudor, 245.
Zimnicea, 248.
Zoican, Nicolae, tovaräs de afaceri al
lui Tudor, 8o, 139.
Zotu, prieten al lui Mihaloglu, 306.
 BIBLIOGRAFIE SUMARA
Intrucât d. Emil Virtosu a dat, in stud'ile a1e, o bibliografie amänuntitä
sistematica, noi ne mrgiiim sa enumerám aici, in ordirse a:fabaticä, cartile
ma i des cilate sau citate in forma' prescurtatä, pentlu ca cititorul sä pc atä identi-
tifica mai uscr referintele ncastre,
ARICESCU, C. D., Istcria revolufiunii romeine dela 1821. Craiova, 1874. Citat
Aricescu, I.
ARICESCU, C. D., Acte justificative la istcria revolufiut.ii rcmiine dela 1821.
Craiova, 1874. Citat : Aricescu, H.
BODIN, D., Tudor Vladimirestu (in Pigtui Revolutionare române" Ascz.
Cult. I. C. Brätianu). Bucuresti, 1937.
BODIN, D., Tudor Vladimirescu in lumina izvoarelor italiene (Extras din Re-
vista istoricl româng", vol. XIXH (1941-1942).
BODIN, D., Premizele la un curs despre Tudor Vladimirescu (lbidem, vol. XIV.
1940)
CANTACUZENO, G., Briele eines Augenzeugen der griechischen Revolution
vom Jahre 1821. Nebst einer Denhschrift des Fiirsten Georg Cantacuzcno.
Hal% 1824.
CODRESCU, 'III. C., Uricariul, 25 vol. Iasi, 1852-1895.
COLESCU, L., Geschichte des rumdnischen Stauetwesens in der Epoche der Fa-
narioten (1711-1824 München, 1879.
ERBICEANU, C., Cronicarii greci carii au scris despre Romdni in epoca fa-
narictel. Btunresti, z888.
ERBICEANU, C , IsLnia Mit.olool:ei Moldovei §i Sucevei. Bucnresti, 1888.
ERBICEANU, C., Ncte asupra istoriei bisericgti a Romeinilor penhu secolul
al XIX-ha. Bis. ortodoxd romdnel, vol. XXVIII (1904).
PILITTI, I. C., Främdntdrile pcl:tice ci sociele in Principatele Romine dela
1821 la 1828. Asez. Cult. Ion. C. Brätianu, 1932.
PILITTI, I. C., Grecs et Roumains Cfl 1821. Extras din, rivista e-EXXIIVCX&
1924
PILITTI, I. C., Tudor Vladintirescu. Rostul rdscoa lei lui. Buctinsti 1938.
PILITTI, I. C., Despre vechea organizare administrat:vel a Principatelcr romtíne.
(Extras din Revista de Drept publice, 1934-1935).
PILITTI, I. C., Considerafii generale despre vechea organizare liscald a Princi-
patehr Romeine peind la Regulamen:ul organic. (Extras din Aralele
economLe i statistice", 1935).
POTINO, ILIE, Tudor Vladimirescu i Alexandru Ipsilanti in revolufiunea
din 1821, supranumitd zavera. Trad. rom. Bucuresti, 1874.
GERVINIJS, G.-G., Insurrection et régénéretien de la Grice. Paris, 1863.
HURDIUZAKI, EUDOXIU, Documente privitoare la Istoria Romeinilor. Tom.
X, XIII, XVI, XVIII, XX, Sup/. I, 3-4.

www.digibuc.ro
408 BIBLIOGRAFIE srmARA

IACOVENCO, IGNATIE, Moldova §i Muntenia dela 1820 pcind la 1829. In 53

scrisori. (Neamul Românesc literar, An. II (x9ro).
IORGA,N , Acte lragmente cu privire la istoria Ronadnilor.Vol. II.Bucuresti,r89(..
IORGA, N., Un apeirdtor al sdracilor Domnul Tudor" din Vlddimiri. I3ucuresti,
1906, 1921, 1939 (Bibl. Steaua).
IORGA, N., Istoria Romeinilcr. Vol. VIII. )?evolufionarii. Bucuresti, 1938.
IORCA., N., Izvoarele contemporane asupra rniscdrii. lui Tudor Vladirnirescu.
Cu un istoric al scrierilcr aftxpla lui Tudor. Bucuresti, rc.21. Conline :
loan Dârzeanu, Cronica revolufiei din 182r. Chiriac Popescu, Memcriu
despr.: m;parea lui Tudor Vlad.rn'rescu. Mihai Cioranu, Revoluf a lui
Tudor Vladimirecu. Anonim, Istoria jefuitcrilor rdrii Rctneine0i. Citat
de noi sub forma : Iorga, I zvoarele contemporane, sau Iorga-Därzeanu,
Iorga-Popescu, Iorga-Cioranu, etc.
IORGA, 11, Scrisori inedite ale hi Tudor Vladirnirescu din anii 1814_1815_
Bucuresti, 1914. (An. Acad. Rom. Seria II. Tom. XXXVII. Mem. Set. Ist.)..
IORGA, N., Studii t documente cu privire la istoria Romdnikr. Bucuresti, 1901...
L[AURENCON], E. G., Ncuvelles observations sur la Valachie. Paris, 1822.
MENDLLSSOHN-BARTIIOLDY, K., Die Hetairie(Historische Zeitschrift, vol..
XVI(1866).
OTETEA, A., Contributicn a la Question d'Orient. Bucurcsti, 1930. (CoI. Etudes
et Recherches. Acad. Rom.).
PATRASCANU,L. Un veac de freitneintdri sociale. 1821.907. Bucunsti, rs'45.
IERTHUSIER, CII., La Valachie, la Moldavie et de l'influence politique des Grecs
du Fanar. Paris, 1822.
PROKESCII-OSTEN, A., Geschichte des Abfalls der Griechcn von tiirkischen Reiche
im Jahre 1821 und der Griindung des hellenischen Königreiches. Wien, 1867.
Vol. I si III.
1RA14NICEANU, NAUM1, Istoricul zaverei in Valahia (Bis. ort. rom. XXIII).
[RAMNICEANU NAUM], Scrisoarea unui Moldovan nitre un Muntean
rdspunsul Munteanului sau Fräfeascd fmbrd/osare. (Bis. ort. rom. XIII).
Rapoarte Consulare engleze. Vol. IIII. Acid mia românii.
RAYBAUD, MAXIME, Mémoires sur la Grèce... Avec une introduction historiquir
par Alph. Raabe. Paris, 1824-1825.
RECORDON, F., Lettres sur la Valachie. Paris, 1821.
RIZO NAROTJLOS, J Histoire moderne de la Grice. Gen6Te, 1828.
URECIIIA, V. A., Istoria Roménilor. Revolufiunea lui Tudor Vladimirescu 1821
1822. Tom. XIII. Bucure§tL 1901.
IRTOSU, EMIL, Tudor Vladimirescu. Glore, Faye, Docunrnte noi (1821)..
Bucuresti (Casa Scoalelor). x925. Bibliografie.
VIRTOSU, EMIL, 1821. Date §i Fapte noi. Bucuresti, 1932. (Azes. Cult. Ion C..
Bratianu). Bibliografie.
IRTOSU, EXIL, Tudor Vladimirescu..Pagini de revoltd. Ed. I. Bucuresti, Pun-
datia Reg. Carol I. 1936. Ed. II. 1944.
IRTOSU, EMIL, Mdrturii noi din viala lui Tudor Vladimirescu. Bucuresti.
(Asez. Cult. Ion I. BrAtianu). 1941.
WILKINSON, W., An account of the Principalities of Wallachia cud Moldo via..
London, 1820.
XENOPOL, A. D., Istcria Rotniinilor. Vol. X, Ed. Cartea Româneascii"-
Bucuresti, 1930.
ZALLONY, M.-Ph., Essai sur les Fanariotes. Marseille, 1824.

www.digibuc.ro
 TABLA DE MATERII
P ao.

PREPATA 3
INTRODUCERE 9

CAP. I. Regtmul fanarlot 29

Instituirea regimului, 29. ir. Regimul agrar, 33. 1H. Co-
nterful, 43. IV. Organizarea administrativfi, 46. V. Organizarea
fiscal& 51. VI. Clasele sociale, 57 .
CAP. II. Ineeputurlle lul Tudor Vladlndreseu 71
I. Mostneanul, 71. II. Vataful de plaiu, 75. - 111. Negustorul
Arendasul, So. IV. Personalitatea lui Tudor Vladimirescu, 86.
CAP. III. -- Tudor ComandIr de pandurl 93
I. Prixnele InjgliebAri de militie nationalk 93. II. Pindurii in
r5aboild ruso-turc din i8o6-1812, 97. III. Soarta pandurilor (Imp&
paces dela Bucuresti, 99.
CAP. IV. Tudor Vladlmireseu la Vlena 103
I. Motivul calbtoriei /a Viena, 103. II. Succesul lui Tudor, 106.
III. Tudor siCongresul dela Viena, io8. IV. Arderea Cernetului,
CAP. V. Eterla sl Tudor Vladimlreseu 215
I. Eteria lui Rhigas, 116. II. Eteria Pilomusilor, 118. III.
Philiki Hetairi a, Alexandra Ipsilanti sef suprem al Eteriei.
V. Sprijinul Rusiei, 123. VI. Planul de actiune, 126. VII. Rohil
Tárilor Romanestf, 127.
CAP. VI. lzbuentrea rilseoalel In Oltenia 133
I. Pregairea ascoalei, 133. II. Tudor pleacá in Oltenia, 139.
III. Proclamatia dela Pades, 144. IV. Arzul care Poartá,
_- 146-
V. RAsunetul chemarii lui Tudor1
CAP. VII. Másurlle guvernulul central 157
I. Comitetul provizoriu de ocarmuire, 157. II. Primele nasuri de
ordine ale guvernului, 158. III. Misiunea vornicului Nicolae Wc:I-
rescu, 162. IV. Ingrcinarea vornicului Constantin Samurcas, 167.
V. Cazul dela Benesti, 173. VI. Emigrarea boerilor, 177.
28

www.digibuc.ro
.410 TABLA DE MATFE1I

Pao.

CAP. VIII. - Misearea e teristà In Moldova . 179

I. Intrarea lui Ipsilanti in Moldova, 179. - II. Atitudinea boerilor
fata de Ipsilanti, 183. - III. Dezaprobarea tarului Alexandra, 180. -
4IV. -Excesele Eteristilor, 189. - V. Miscarea nationala de reactiune
irnpotriva Intrigile cneazului Cantacuzino-Deleanu 193.
CAP. IX. -Muffle Pater( si rAseoala din Tärile DomAnesll 197
I. Másurile Portii impotriva lui Tudor Vladirninseu, 197. - II. Efectul
interventiei lui Alexandra Ipsilanti, /99. - III. Dezauvarea miscärii
lui Tudor, 201 .- IV. Dezauvarea miscarii lui Ipsilanti, 202.
V. Reactiunea Portii, 206.- VI. Chestiunea ocupárii tarilor Românesti
de cátre trupele turcesti, 208. - VII. Ruperea relatiilor diplomatice
intre Rusia i Turcia, 213.
CAP. X. - Aeordul WI Tudor eu boeril 217
I. Panica i emigratia boerilor, 217. - II. Sosirea lui Tudor la Bucuresti,
221. - m. Negocierile lui Tudor cu boerii, 223. - IV. Dezauvarea
miscärii lui Tudor de catre Rusi, 226. - V. Batele acordului, 231.
VI. Urmárile acordului. 236,
CAP. XI. Alexandrii Ipcllanhi l Tudor Vladindreseu. 239
I. Inaintarea lui Ipsilanti spre Bucuresti, 239. - II. Intillnirea lui
Tudor cu Ipsilanti, 243. - III. Tara RomâneascA sub dubla carmuire
a lui Tudor si Ipsilanti, 245. - IV. Retragerea lui Târ-
goviste, 249.
CAP. XII. - Domnia" lui Tudor. 259
I. Intrarea lui Tudor in Bucuresti, 259. - II. Rezistenta bocrilor
chiriarhilor, 261. - III. Secretul lui Tudor, 263. - IV. Autori-
tatea lui Tudor, 267. - V. Administratia lui Tudor, 270. - VI.
;,Revendicarile poporului român", 272. - VII. Masuri impotriva pri-
mejdiei turcesti, 275. - VIII. Negocierile cu Turcii, 278.
CAP. XIII. - Shirshul Lai Tudor Viadimireseu . 285
I. Tudor si Sava, 286. - II. Tudor se trage spre Pitesti, 287 - III.
0 ultimá incercare de colaborare cu Ipsilanti, 290. - IV. Intelegerea
lui Tudor cu Turcii, 292. - V. Priaderea i omorirea lui Tudor, 297.
CAP. XIV. - Intrarea fureilor In taril i lichidarea misearli eterlste . . 303
I. Intrarza Turcilor in tail', 303. - II. Lupta dela Drägásanf, 306.
Omorlrea lui Sava, 309. - IV. Li.:Aidarea mi,carii eteriste din
Moldova, 311.

CAP. XV. - Ocupatia tureemeil. 317

T. Regimul ocupatiei In Tara Româneasca, p. 317. - II. Regimul
ocupatiei in, Moldova, 319. - III. Sarcinile ocupMki, 324.
IV. Ruina i anarhia, 326. - V. Elag lul Inecndiilor, 328. -
VI. Evacuarea Prnicipatelor, 330.

www.digibuc.ro
 TAMA DE MATERII 411

Pap.
CAP. XVI. Restabilirea doinnillor paniAntene. 335
I. Negociejile dela Constantinopol, 337. II. Misiunea lui Tatiscef
conferinta dela Viena.343.III. Congresul dela Verona. 347.IV.
Miscarea antigreceasca in Principate, ?49.V. Proiecte de reforms
consti7ulio::a'A 350.
CONCLUZFE. 35'9

ItsulrA LN FRANCAIS 367

BIBLIOGRAFIE SUMARA. . . 381

Tipirit li atelierele S A. R. Cartea Romineasci" din BucureOf Calea

MoOlor Nr 62. Reg. cornett Nr. 311/931 Soc. Ilfov, iii tuna lulie 1945.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Foto Auld. Rom.
Casa undo s'a ndscut Tudor Vladiniirescu
Qomuria Vladimir, judetul Gorj.
 Fig. 2. Tudor Vladimirescu
Tabloul votiv dela Prejna (18o8).
(Dupd N. Iorga, Isvoarele contemperane).

www.digibuc.ro
 Cab. Stamm. Acad. Rom.
Vig. 3. Tudor Vladimirescu
Institutul litop-afic A. \V. Garbrecht. Lipsca.

www.digibuc.ro
 Cab. Stampe. Acad. Rom.
Vig. 4. Domnul Tudor"
Dupä un tablou in uleiu de Teodor Aman, cumparat de Institutul naponal al
Cooperatiei dela d. general :,',tefänescu-Ainza. Tabloul a apartinut in trecut
lui Em. Porumbaru, f ost ministru de externe. E in märime de 120 pe 8o cm.
se afld la Gole§ti in muzeul infiintat de Institutul National al Cooperatiei.

www.digibuc.ro
 Duna C. Obedeanu.
Pig. 5. Tudor Vladirnirescu
Portret de Teodor Amon.
(Parrtezist)

www.digibuc.ro
 Cab. Stampe. Acad. Korn.

Fig. 6. Tudor Vladimirescu (1821).

Colectia Lt. Col. Papazoglu
(Fantezist).

www.digibuc.ro
Fig. 7. Tudor Vladinzirescu
Colectia Georges Olszewski
F.ditat de Casa Sander
(Fantezist).

www.digibuc.ro
 www.digibuc.ro
Editor M. Dim. Papazoglu.
Lit. K. Danielis. Acad. Rom.
C7.7.7:7-7 Fig. 8. Slugerul Tudor Vladirnirescu
Originalul portretului s'au gäsii la un prieten al s'au, pdrintele Mihai, ce au fost pe acca vrente eclesiarh".
Fig. 9. Pandurul lui Tudor Vladimirescu
Col. Olszewski, reprodus dupa C. Obedeanu.
(Fantezist).

www.digibuc.ro
P. M. Postemacioglu. Cab. Stampe. Acad. Rom.
Fig. to. Rhigas fnsulletind pe Greci pentru libertaie
Litografie. Bràila, 1890 (rantezist).

www.digibuc.ro
 Cab. Stampe. Acad. Rom.
Marin fecit.
Pig. ir. Ale xandru Ipsilanti
In uuiformä de §ef suprem al Eteriei.
Litografie de Langlumé.

www.digibuc.ro
 www.digibuc.ro
rig. 12. Schilul Lainici
Defilcul J itilui.
www.digibuc.ro
I.ith. de Czerny. Cab. SMnloc. Acad. Rom.
Fig. 13. Vedeie din Rucuresti.
Dupà naturd de R. Bielitz. Litografie de Czernv.
Dela stanga la dreapta : Curtea arsà, Bis. Sf. Antirn, Episeop. Rfunnie, 1\fitropolia, Eis. Sf. Sava,
Bis. Sf. Vineri, IVândstirea Radu-Vocill (Azi Arhivele Statului).
 www.digibuc.ro
Cab. Stampe. Acad. Rom.
Fig. 14. IlVinctstirca Radu-Vodd.
Gravurá din secolul al XIX-lea.
www.digibuc.ro
TOTIMPUKA riPe Tw E WALK:
T.01.411big 044M1) 44f
TINMC1 4aS ToPolas
raTEPtis mb NAPE
rfrigX4E a AperAT 1,,t6/ACtAhl !UN nA FIT

r5. Steagul lui Tudor

L(Dupá N. Torga. Izvoarele contemporane).
 Foto O. N. C.
Fig. 16. Poarta dela intrare
cu chio;;cul nude a slat Tudor.
(Reconstruire actuará.)

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
FoI-o O. N. C.
Fig. 17. Golqii: Casa din interior.
(Reconstruire actuala).
 www.digibuc.ro
C. Facsi ed. nat. Cab. Stampe. Acad. Horn.
Pig. 18. Fugitivi greci din armata lui /psi/anti"
Litografie de I. Brodmann
Pe planul intâiu dela stânga la dreapta : r. Carabuli adjutant al lui lordache ; 2. Un Suliot ; 3. Un Atenian.
Pe planul al doilea tot dela stanga : 4. Un Albanes ;5. Un Sârb ; 6. Un Rumeliot.
P. M. Postemalcioctlu. Cab. Stampe. Acad. Rom.
Fig. 19. celor patru stile hierolchiti la Dreigc4ani.
Litografie. Bräila, 1890 (Fantezist).

www.digibuc.ro
Gravura de Allais. Cab. Stampe. Acad. Rom.
zo. Alexandru Ipsilanti
In 1828, anul
Desen de D-na Lebreton (Acierl.

www.digibuc.ro
 --

s'f ZTAL
t .?

www.digibuc.ro
Cab. Stampe. Acad. Rom.
Pig. 21. .,Credingi turceascrl"
Ornorirea Ciírainarului Sava si a Arnautilor
(Gravurà german6).
P. M. Postemalcioglu. Cab. Stampe. Acad. Rom.

Fig. 22. lordache da lac pulberii care-I va arunca in aer la naindslirca Secul
Litografie. Bri1a 1890 (Fantezist).

www.digibuc.ro
 DE ACELASI AUTOR:

Francois Guichardin. Sa pie publique et sa pensée politique. Paris, 1926.

393 p. in 80.
Lettere inedite di Francesco Guicciardini a Bartalomeo Lanfredini. (1530
1532). Aquila, 1927, XXXV+ 247 p. In M.
Contribution .3 la question d'Orient. (Académie Roumaine. Col. ttudes et
Recherches). Bucarest, 1930. 366 p. in M.
Renasterea si Reforma. Fundatia regala pentru literatura si arta. Bucuresti, 1941.
359 p. in M.
L'établissement de la Légation napolitaine .1 Constantinople. (1740). (Bulletin
de la Section historique. Acad. Roumaine, 1929).
Agonia Vechlului regim francez si formarea spiritului reoolutionar. (»Minerva"
Iasi, 1930).
Rdzboaiele religioase In Franta sí triumful ideei de tolerantd. (Revista Fun.
datiilor Regale, lunie 1936).
,La Suppliques de Guichardin .1 Francois loer. (Melanges Hauvette. Paris, 1934).
Conceptia materialistä a istorlei ca metodd de cercetare si de expanere,
(Insemnari iesene, 1938).
Mari& Puteri si Unirea Principatelor. (Omagiu Lupas, Bucuresti, 1941).
Kogdniceanu istoric. (Revista Fundatiilor Regale, Sept. 1944).

www.digibuc.ro
INSTITUTUL DE STUDII $1 CERCETÄRI BALCAN10E
DIRECTOR: VICTOR PAPACOSTEA

APARUTE:
1. N. Banescu, Les duclzés byzantins de Paristrion (Paradounapon) et de
Butgarie.
2. H. Dj. Sfrun1 Monetete turcesti in Tdri le Romdne.
3. H. Dj. Siruni, Armenii in viata economicd a 7'dpi/or Române.
4. George Longinescu, Feria.
5. A. Ojetea, Tudor Vtadimirescu $1 miscarea eteristd in Tdrite Românesti
(1821-1822).

SUB TIPAR:
I. STUDIL
I. D. P. Bogdan, Glosarul cuvintetor românesti in documentete stavooromâne.
2. A. Camariano, Influenta spiritutui revolutionar francez asupra Grecitor si
Români lor.
3. Al. Bdrcacila, Dacia. Moesia í Tracia in opera Geografutui Ravenna.
4. Factori de unitate in viata popoarefor balcanice (In colaborare).

MONOGRAFIL
5. V. DiamandioAminceanu. Monografia orasului Met ODd (Aminclu) din Epir.
6. Th. Trapcea, Românii dintre Timoc si Morava.

DOCUMENTE.
7. Victor Papacostea 0 M. Regleanu,Documentele redesteptdrii macedotromâne.
8. V. Mihordea, Documente privitoare la suveranitatea otomand in Princlpate.

PRETUL LEI 2500.-

C. R. 56191

www.digibuc.ro
 "A "Pa, NI- -4114/1i 14. "--4 4- V 4,11, ert,sce.,1,.4 -1E..mrvsti eve. ...r.e...247.4s ,t,r 1E4%

-. ,,'---,, i'' i ,f ,

- . .. .. i ,,. ,

:iir-,e ':/`,/ '1;.4 .'i ,11/4'.1N.-,1 1 $.4; .../((d....i1:4

, '' :it."
,x., A

<4, lig, .y.er

,it,tt4.'.4 11,i ,* 'I"':' 4;/' -..' '''''.1.
4. s., ,,,,,--,
:: 4 .'
# ...1!,... '
:
. ( i
:':*
ti, At
s-,
, - $ .,;,

, e ,;:to,s,,!"1,r,'

' ,:-..,-eiri
,,,
,
' ,..,,,'
,,. ,, ,,,, ..'s.
.!
f 1),) ,", ti A.; lp".7 ,Z ';'' f4,1-t, 4+;
A
.t4.4?'1{; 1.: t .:\
41 : ' 4 .0 4 ' s, '
'''' '''''
,'1.;"
i
,
!
, ,
.4*
'1, ',
'.r..', -1, t 7 44:1!k ',.
...11;
t :,', li P ''''.:i
,, .!'1 '''? ''''r 'r ti, ir",":,
,
r j:";i '4'1.ril.s 1:4, 7 4-'
l'''''',I.' 4;''" I:0; ,
., :'(... rk'.--,-t 4.1,) )
-,.,#,,d 1 ..1 A .., . ;
i ' 1,- i 7'.,
r'l ''') t: -114" 'r.ei-i'''..i
.: '` i '' 11A (.*'''''.0;i4 iAlP
-.4 I .,t445),41,4, :41.iz,/,'`.*:;;;-'?..1,
,,, ¡:,, N ' --,
IF ,. 4,9 )
. ,, . ., , ,, , eit ,04,1,1
4 - ,e; '' ; ,

AA ''',,, ...= (

f -, .-:,'
;-- ,--f f,'"* t ,4.'t.,, A' )

ts te.
JA, }.4074 flti\ /0444 e 1) I t4
11r tti
#
i
r ',1 ' ' r',4 ,.,, V "144- )
44 . k.

- ;V' ; i t,
ss
0A,t tt*, 4 'it #
f'k4.
*,
A

t
4, ' «
, ,3
t 6%1 ' q' 1 1 it et' 0 io'(, 4 ,,f' 9-1
..i. P,,,t,..!. i 1 ir,,,, ; i.s.._ tr ,- i, - 4 i 0 ci ;- ir, ,, . ' k '
' i L., , 0:N41/11.10.. .7,t, '',Vt.e,
..- , .... es t ,. , ,,, .
, ,JI. 1 i, , rr gi,,,,,
of" i , r
* .11, di ,.

,
Iil ) ,,,,
A F-0 'I 4 ' p t 1 1,,.f.,*--
t` 74"
..it'
t 1,4(4 t .491
.0 /* ,,,..
114( tfi ,-,
.t

? ; 4, ol''r- r
o 41

, '1,,e,',
s

t i t .1.,4,.f
00. ,r,'
ri, IsI 40.
Or t IC:tf -.6#
.
- , s, ,$ \ , , . ,t4 {A
.i .r
f 4

i Ar4.:
sit .4 4 ti -. ... F
/
-T t 4 I ,,, Ca,, ,it vr ,
,.. ,. V 4. . i:# ,,,,...
, s '
4 : 41;4
Ii- t ,,,
.0
../' *1 4*/' 1 '4444 ' /4.* ' ; '.4
J ,,,t,
("7,,,
.-.,
.,_ ...*
e 4 .1 i, 4,
: ,r I 1 ",- ,,,
%.

1
,
1,

ts.14.-
-A.
..,
i.4 e

,, ,,,
e r ,;
,
i
d
d*'
*.
,
. rt,

et
. ,,., 1,,.
r ),
.
1 f .44
.
1

-41
k

4e;
' 4
"- A.
1. 1 if
,, ,
Ar
..0.
..r
. k,-
'''''.
rr..' , rt. 4(;) *Ira
-f6 -'. 'ell ' I - '''14A1,14. tr./ t. if '" "4: '''' 1
eA's 4 '"-", ar,.s'i ."1:1'/Ii, 'A P 7
11,1-1;111441#10 t... i't- f 4 rt, ,-I o
t,,
c' tt ° ) e0 0. ,isAttie, it, '
'-
I. .- I 1, ? a '''
I'
. 1. 4 ti , ' ,- - ,- .1
.t,? .: l'1 411 A fi",'
t
,..,
IA I, .../ : v.j; /1/1, .1( t 7..., , -, ,,r - ,,,, 4
,. .,..*
, o j, ,f
.6 -enef
% 1

, ' 41 A r ' -t44, I, /-,., I'd .4 . t .-- .1' 4 ffil -/-ik -4, tf
' /Ai,'",1 /el,
A

ii$7.,4t1,1,
t-*t / e . 41 r 'l 4 f , -,.. '4 "- / s.k" ".11 .41
''..1 41," f. '1 Ns i t
';
e
1.
4
4 1
;¡./ 4+
y 4. ''> ,,, 1.), : ..%' '1 .s.)' .4: i i e .. .1.' i. ' ,r
1. 4
11. t $ ;
¡A/4. kl t, .4) (1 "4'di '"Je.' 11)vik "44 1/4.
4.,21
*44 elif
4,,

411'4' ¡Aft , Nit4let-ftt

4ti v
44.# 4ftl;t4
i;fr 1,A'f4.4 ' 1 lève `f ;414 ?:)40 !'s tillfi
'lilt?' 4401ttfort 440
,./

www.digibuc.ro