Scrisori de Boieri PDF

DIN PUBLICATIILE
CASEI SCOALELOR
N. IORGA
.
Serisori de boieri
Serisori de Domni
Edifia a II-a
4 1925
DATINA
R OMANEA SCA"
Mez'amant de Tipo-
grafie i Legatorie
de cacti
VALENII-DE-MUNTE
www.dacoromanica.ro
.
DIN PUBLICATIILE CASEI 5COALELOR
Scrisori de boieri
Scrisori de Domni
de
N. IORGA
{ EDITIA A 2-A }
VALENII-DE-MUNTE
Aeitirnntul tipografic Dana Romaneaseacc

1925
www.dacoromanica.ro
C.A.1 EvA CONSIDERATLI ASUPRA
SOIERIMII I\ OASTRE.
I.
Boieria e, cum numele o arata, de origine bulgareas-

cA, -
la vecinii nostri de peste DunAre Ookta. plura-
lul de la bol, bul, vechiul nume turanic pentru sfeb-
nicii Hanului, intalnindu-se incA de la inceputul ase-
zArii lor in Mesia slavA. Dar atributiile, rangurile, pri-
vilegiile stint curat est-romane, bizantine, Bulgaril pri-
mind si in aceastA privinta covArsitoarea inraurire de
culturA a Constantinopolei impArAtesti.
Noi n'am avut, trAind ea sAteni risipiti prin vAl, iar
nu ca osti rAtAcitoare striinse imprejurul steagului,_
a tuiului de coadA de cal, ca aceia, astfel de frun-
tasi, in stare a da naliei o nobilime. Din Voevozi s'au
fAcut Domni, de la 1300 innainte, la organisarea Prin-
cipatelor, dar din enezi sau juzi nu ni s'au pAstrat
macar conductitori, eu oarecare prestigiu i neattir-
nare, ai satelor i grupelor de sate: cuvAntul a a-
funs sA insemne numai terani liberi. Voevozii-Domni
n'au avut o Curte, i ei erau incunjurati, neaparat, in
cele d'intAiu decenii, numai de sfetnici in port romA-
nese, asAmAnAtori Cu WitrAnii ehemati la judecAtile te-
rAnesti.
Aruncarea dincoace de DunAre, de avntul turcesc, a
www.dacoromanica.ro
IV
capeteniilor sarbo-bulgare ni-a dat, impreuna cu o

limba de Stat, cu o cancelarie, i innalti dregtori
alcatuind un Sfat de o esenta politica superioara
un rost de Curte mai deplin. Atunci au rasarit in
preajma lui Voda Logofeti pentru punerea pecetii,,
Vornici-majordomi pentru judecatile Mariei Sale, Vis-
tieri pentru perperii i ducatii domne0i, Postelnici-am-
belani pentru grija persoanei Voevodului, Stratornici
pentru gatirea o0ilor i Comi0 pentru paza cailor.
Din Tara-Romaneasca, supusa cea dintaiu inrauri-
lor de peste Dunare, numele i lucrul au trecut in
Moldova, asupra careia nu putea sa lucreze cu ace-
iai putera Ungaria, de orientare lath* i Ruso-Li-
tuania, totu0 barbara, vecinele sale. Inca din vremea
lui Petru al Muatei, prietenul, ocrotitul lui Mircea
Munteanul, cei dintaiu boieri apar.Li se adauga. tova-
1.40, speciali acestuilalt principat, intre cari cei mai
insemnati sant parcalabii din cettiti, analogi burggra-
filor germani, dar, in ce privege cuvantul ca i in
ce prive0e domnitatea, printr'o filiera ungureasca.
Cei d'intaiu boieri au fost neaparat straini, in Tara-
Romaneasca; in scurta vreme ins dregatorii gre-
co-slavi sant foarte putini i abia mai pot fi recu-
noscuti din ceilalti.
IL
Aceasta boierime a inceputurilor de organisare ro-

maneasca n'a fost 4i stapana de mo0i mari, 0 nu era
de nevoie ca ea sa stapaneasCa o bucata de pamant
mai intinsa. Astfel lipsia intaia conditie pentru crea-
rea acelei ereditati in functiuni care hotarege aparitia
unei adevarate aristocratii.
In adevar boierii erau, sau fogi terani, sau straini.
Nici ma, nici altii nu. aduceau cu ei o situatie supec-
rioara ca still:Atli de ogoare. Pentru a preface moq'a,
deci mogenirea, teranilor liberi in posesiunea parti-
culara a boierior, ar fi trebuit sa gaseasca. oameni
gata sA valuta. Pentru aceasta lipsia insa i nevoia i
www.dacoromanica.ro
V
dorinta, care, aceasta, ar fi resuitat numai din aspi-

ratiile, neexistente atunci, cAtre un traiu mai larg si
mai impodobit. Si sa. nu uitAm mai ales ed in acest
timp, dacA turmele, cirezile erau pretuite, pamtintul
n'avea dealt prea putina valoare.
Boierul ajungea proprietar numai in margenile dr-
niciei rAsplatitoare a Domnului NA de tovarA0i si
In luptA, de credincio0i sai in pribegie, de imprumu-
tAtorii sAi in zilele grele. Ce putea da insA Domnul?
Fire 0e cA numai ce avea: intAiu drepturile sale voe-
vodale asupra pAmtintului teranesc liber, dijma, din care
apoi, cu vremea i cu sila, se puteau scoate drepturi
mai mari, i apoi posesiunea asupra mo0enirii sale,
asupra patrimoniilor confiscate de la hiclenl sau trA-
dAtori i asupra pustiului" fAra. stApiin. Colonisarea,
tot mai intinsA, ca i confiscarea tot mai deasA in lup-
tele pentru Scatm ale pretendentilor, au stabilit astfel.
incA din veacul al XV-lea, legatura dintre dregAtor pi
proprietar mare, 0 ele fAcurd deci sA existe o aristo-
eratie romAneascA: atunci ciind ii lipsia toiagul slujbei,
ea avea tasele de la mo0e, cu dijma sAmAnAturilor, cu
stApanirea iazului, a pAdurii, a morii i dirciumei, dar
niciodatA dreptul de judecatA 0 de pedeapsd.
IlL
Din acest regim patriarhal, egalitar, al gospodAriilor
independente 0 al schimbului in naturA, a doua ju-
mAtate a veacului al XVI-Iea ne strAmuta. in regimul
de lupte, de incalcAri, de stratificare sociald, al banu-
lui.Si aceasta prin cererea birului turcesc in bani intAiu,4
si, apoi, i6rin pAtrunderea in terile noastre, la inceput
numai in calitate de credipri ai Domnilor ce-si cumpd-
rau tronul la PoartA, a capitali.5tilor tarigrAdeni,Gre-
ci, Armeni, Turci (leniceri), Evrei.
Atunci proprietatea micA Uchida, de nevoia asprilor
pentru ImpAratul pAgan. Boieril cari vindeau boi, porci,
lAnA peste hotar i primiau in schimb bani de aur si
de argint, se grAbirA sA cumpere intAiu brazda i apoi
pe plugar. Antagonismul dintre teran i stapAnul sAu
www.dacoromanica.ro
VI
cel nou apare in Moldova in luptele- pentru Domnie din

anii 1560 (Alexandru LApuineanu cu Despot i Tom-
ia), iar in Tara-RomAneasa Buzeitii cei cu sute de
mo0i hotArAse Domnia i soarta lui Mihai Viteazul, in-
semnAnd i intr'o cronicA proprie rostul lor covAriitor
Prin analogie cu Ardealul i dupti o cerere de acoloi
la incheiarea aliantei de apArare impotriva Turcilor,
dar dupA voia boierikir trimei s'o incheie, se decre-
teazA de marele cuceritor legAtura lui Mihai-Vode.
care opria pe teran de a-ii auta libertatea pe alt
pAmAnt dealt acela ce trebuise sA-1 viindA bogatului.
IV.
S'ar fi ajuns, cum s'a incercat in Moldova prin Movi-

lesti si in Tara-RomaneascA supt Radu Serban ca i.
supt Simion MovilA, la o oligarhie caracterisatd, deed
luAele pentru Donmie de la inceputul veacului al XVII-
lea n'ar fi imputinat, in amAndoud terile, samanta
boierEor i n'ar fi biruit, pe ruinele puterii marilor
neamuri de tarA, regimul vechiu al Domnilor de la
PoartA, pui sa loveascA in cei man i sa. crute pe
sAracii ImpAratului".
Miicarea oaeanA prin care se stabileite in Tara-
Romaneasca indelungata Domnie painLA i lubitA a
lui Matei din Brncoveni, se datoreite faptului ca.
peste Olt rAmAseserA incA destui din marele bielsug
al micii nobilimi. RAscoala seimenilor, mAcelurile de
supt Constantin-Basarah i Mihnea-cel-RAu isprAvesc--
jute i cu aceasta. BrAncoveanu are, in adevar, ca
innaintaiul sAu Serban Cantacuzino, o frumoasa Curte,,
dar, and te uiti bine, e o singurA fami ie, cu cimotiile
si cien1i ei. Ctiteva lovituri de sabie pe gaturile Canta-
cuzinilor vor ajunge pentru ca aceastA ultimA apa-
rentA de aristocratic domitiatoare prin Domnul ales de
dfinsa sA piarA.
In Moldova, mai de mult, vechea boierime fiind des-
poiatA de capitallitii strAini de lege creitinA, aceitia fac
rApede, supt Vasile Lupu i urmaii sAi, o nouA no-
bilime: Cantacuzinii, Ruseteitii Ii stau in frunte. Ea se
www.dacoromanica.ro
VII
nationaliseath curand, dar tocmai de aeeia si decade ca

spirit de clasd.
Dimitrie Cantemir, negdsind ca sA sprijine o politica
noud decat boieri nestatorniei 1 Mr& influentii In
Ora, incered sd se sprijine pe acea clasd rAzboinica,
a cdrii ocupatie fusese pAnd acum intre strAini, la So-
bieski Polonul, la Tarul muscalesc, Ia Carol al XII-lea,
vedul" navAlitor. Incered sd ridice clasa mazililor
trAitori la Ord, a rAzesilor in legAturd cu poporuf. In-
teresanta lui tentativA cAzu in 1711, si Nicolae Mavro-
cordat restabili si mai energic regimul prielnic nn-
mai teranilor pe cari, dupd traditiile parintesti, nut
sau Constantin era sd-i emancipeze legal.
V.
Epoca fanariotA nu inseamna stApanirea prin Greci.

Ca sd impiedece aceasta, erau hied destul de puternici
boierii din amandoutt terile, mosieri caH tineau in
mana lor, prin muncitorii pdmantului, toatA viata terii.
Din potrivk Fanariotul se identificA neapdrat cu in-
teresele partidelor boieresti: Cantacuzinesti la Munteni,
Rusetesti, Sturdzesti in Moldova.
Caracterul acestei vremi, in ce prireste pe boieri,
e altul. Mai sever deck innainte se mArgenese rangu-
rile, infAtisate prin costume si atribute deosebite. Inca
mai de mult fiinta acea impArtire in trei clase, acea
triplare a boierimii pe eare o descrie Dimitrie Cante-
mir. Acum se alege, ca la Starnbul, Divanul eel ma-
re, i cei cinci de sus", protipendada, sant numai i-
coana adundrii Vizirului cu cei d'intAiu demnitari ai
ImpAratiei otomane.
VI.
Si de-odata se trece acum, supt influenta maestrilor

de lirnbi si de dant, a ofiterilor rusi i austrleci din
armatele de ocupatie, a cetirfi gazetelor i cArtilor
aduse prin consulate si a cAlAtoriilor in Apus, la forme
noud de viata, pe care fireste ed boierimea le pri-
www.dacoromanica.ro
VI I
meste cea d'intAiu. Discutia libera a politicei apare

in rAvasele din 1821-2, cAnd se inigheabA atAtea toy&
rAsii pentru prefacerea in sens boieresc, oligarhic,
ca si in sens democratic", cu boierinasii, a terilor
noastre. ,
0 alta. ordine politica nu iesi ins de-a dreptul si
exchisiv din aceasta rniscare. Noua ocupatie ruseascii,
dictatura lui Chiselev, Regulamentul Organic ucisera
boierimea supt raportul politic. Clnovni:Ii, functiona-
rii cu titluri nobiliare, ii luarA locul. Iar preponderanta
capitalului mobil, adus in parte de strAini, o nimici
supt raportul economic. Pentru a se distinge, ea cAutA
hichiderea intr'o culturA strAind sau retragerea per-
manentA pe teritoriul acestei culturi, Franta. InstrAi-
nAndu-se astfel cu totul de natiunea pe care o condu-
sese pAnii acum, ea se sinucise moral 1
N. IORGA.
1 Lmmid pentru cate o scrisoare se glsesc In notele de la

s f rOt.
www.dacoromanica.ro
SCRISORI DE BOIERI
www.dacoromanica.ro
I.
Albul Vornic.
(Tara-Roindneas a.)
(1431-3.)
1.
De la jupAn Albul pArgarilor bragoveni iubitoare

inchindciuni (heretisanii). Si astfel vii graim: ce fel
de om as fi eu dacA, dupd ce m'am inteles cu vo;
si m'am jurat, iardsi m'as gdndi sd v.1 prAd? lin
Dumnezeu am si un suflet art, 0 pe trupul si san-
gele lui Hristos si pe sufletul mieu si sd nu mor in
pravoslavnica lege crestineasca, ca niciun gaud rdu
nu este asupra voastrA. Ci mergeti-mi slobod, si ni-
cio grijd ga nu aveti, cad ni e drag sA fiti ai nostri
frail, cum ati fost si mai innainte. 5i Dumnezeu sd
vd bucure. Scris in Apri lie 2.
(Bogdan, Re la(ille Ter1i-Romdnefti cu Brafovul, I, Bucure0,
1905, p. 249, n-I CCVIII.)
2.
De la jupdnul Albul multA sAnAtate si inchinAciune

fratilor miei, pArgarilor bragoveni, la top, la cei marl
www.dacoromanica.ro
12 N. lorga
0 la cei mici. Si iatA vA dAm de stire despre acel Voe-

vod pe care 1-ati pus aid, DrAculea: cui ii e drag din-
tre voi, pupati-I, cA multA vreme n'o sA-1 mai ve-
deli; cAci am nAdejde in Dumnezeu cA, de unde mer-
ge, nu se va mai intoarce. Si mie, care am fAcut pen-
tru voi bine, nu-mi aratati nicio multAmitA; dar Dum-
nezeu stie, 0 el va da credinta. Drept aceia, cum ati
pus cuvitntul odatA si ati tocmit, sA stati la aceia, 0
sa Idsati a fi drumurile slobode. Ce-i place cuiva, sA
aducA: si fier, si mied, si toate cumpArAturile. Si cine
are vre-o datorie, sA si-o scoatA in voie. Ci sAracilor
oameni cad se gAtesc si Vie, fiecare cu ce poate, pa
Prahova od pe Teleajin, voi li prAdati casele si-i ban-
tuiti, ca sA nu vie. Drept aceia, dacA vA este voia
si pofta sti stati la cuvAnt, eu sA stiu, iar, dacA v'ati
pus alt gAnd, 0 noi sA stim ce avem de fAcut. Si
Dumnezeu sA vA bucure.
(Ibid., p. 250, n-i CpC.)
II.
Dragomir Manea.
(Tara-Romneascd.)
(1471-2.)
De la juptm Dragomir Manea multA sAnAtate buni-
lor nostri prieteni, judetului din Brasov, 0 celor doi-
sprezece pArgari. Si drept aceia cele ce mi-ati incre-
dintat si scris in carte, eu bine le-am inteles. Cum vA
sunt prieten, deci sa stiti d-voastrA, cA, asa precum
v'am fost panA acum prieten, tot asa voiu fi si de
acurn innainte, si vouA, 0 prietenilor vostri.
Asijderea mi-ati orAnduit sa. mA ostenesc pAnA la
Battu. Istfan si pAnA la dumneavoastrA; ci dumnea-
voastrA sA stiti cA n'am putut sA mA ostenesc; de ce,
www.dacoromanica.ro
Scrisori de bolerl 13
a am imbAtrAnit, i mA veti ierta dumneavoastrA.

Ci dumneavoastrd sA trimeteji la dumnealui Voevodul
cuvinte bune, sa faceji pace gi tocmealA, cA ve-
deti, pentru $tefan Voevod1 ce rAu s'a fAcut i liana
num. Pentru aceia, mai bine sA fie bine dealt rAu. $i
Dumnezeu sA inmuljeasca anii diumneavoastrA. Amin-
(Ibid., p. 264, n-1 CCCXVIII.)
IlL
CrAciun PArcAlabul.
(Tara-Romaneascd.)
(17 Novembre 1476.)
DumneavoastrA prieteni prea iubiji mie. VA fac gtire-

dumneavoastrA ca cetatea Bucuregtilor s'a cigtigat SAm-
bAta trecutA 2 Deci mA rog de dumneavoastrA sA bine-
voiti a lAuda pe Domnul atotputernicul cu organe gi
cu cAntece i u clopote, curn i noi am fAcut in jara
noastrA, care e gi a voastrA. $i sA gtiti dumneavoastrA
cA domnii i boierii a toatA jara s'au supus lui Viad-
Vodd1. Despre alta, vA rog pe dumneavoastrA a ni
trirnete doi dulgheri, i fkcare trebuie sa aibA trei slugi,
cari sA4 i poatd ajuta. $i II se va da o sumA. de
bani, i vor fi jinuji bine cu bAuturA i mAncare;
de altmintrelea ii va duce numai la TArgovigte, de-i
va pune sA zideascA o casA. S'a scris aceastA scrisoa-
re din porunca dumisale lui Vlad-Voda i acestui adu-,
cAtor al scrisorii de faja trebu:e sA4 creadA toate dom-
1 Al Moldovel, cel Mare. Bathory nu era Ind Voevod In ArdeaL

2 16 Novembre.
Tepe, tutors in Domnie.
www.dacoromanica.ro
14 N. lorga
niile voastre. DatA la TArgovi0e, DuminecA dupA aceia,

anul Domnului 1476.
CrAciun, pArcAlab de TArgovi.0e,
al vostru credincios. In toate.
(Hurmuzald, XV, p. 95, n-I CLXVIII; singura scrisoare de pAnA
la 1507 tradusA din latine0e.}
IV.
Neagu Vornicul, Vlad Vornicul 0 Cazan
Vistierul.
(Tara-Romdneasca.)
(1480 sau ultimele zile din 1479.)
Proa-cinstitilor 0 de Dumnezeu daruitilor i ai miei

prea-iubiti 0 dulci 0 buni prieteni, juderul 0 cei 12
pArgari din Brasov, multA sAnAtate 0 iubitoare- inchi-
nAciune vA aducem ca prinos vouA, prietenilor, al
vostru prieten jupAn Neagul ce a fost Vornic. Si vA
dau de tire dumneavoastrA: iatA cum s'a prilejit treaba
cea nea0eptatA, de s'a fAcut rAu pentru rAu. IatA
ca-si trimise Domnul nostru I solii la Batiir I0fan pen-
tru cele bune i pe credinta voastrA. 51, and erau
solli acolo, ci atunci veni LaiotA 0 prinse Vistieria
Terii-Romanesti 0 acele suflete. CA tim bine cA sunteti
intelepti; dar sA titi aceia cA, pAnA nu yeti intoarce
acea Vistierie, care e a Terii-RomAneti i stA in ca-
sele voastre, ci voi pace nu veti avea, cAt va sta
Tara-RomAneasca. Iar, pentru acele suflete ce sunt
a0jderea in marine voastre 0 in a'voastre case2, nu
' Basarab-cel-Mic, care fusese silit a merge cu Turcii a3upra

Ardealulul, klupta de la CImpul-Plnil ; 13 Octombre 1479).
2 Doamna lul Basarab, bunica 0 sora, prinse de Basarab-
cel-Mare.
www.dacoromanica.ro
Scrlsori de boieri 15
puteti voi face eumva sA le scoateti din robie si sa le

trimeteti iarasi in tara? CA bine stim ea nu va e nicio
cinste sa-i tineti, de nu e chiar rusine. In Brasov bine
gtim ca n'a fost acel obiceiu, ci care era voia Bra-
sovenilor, asa a si fost; cad cine a carat pietre si a
pornit sa zideasca Brasovul, el a pornit-o de aceia
ca nid Craiul sa nu Ara scoatA din obiceiu. Deci soco-
titi, ca sunteti intelepti, ea va trimite Dumne-
zeu pe Domnul VoevoduI vostru, si-i va da .lungi
si multe zile; 'deci la urma socotiti voi ce yield .0 ce
bine yeti avea. i Dumnezeu sa Ara inmulteasca anii.
Jupanul Neagul Vornicul 0 juptinul Vladul
Vornicul 0 jupanul Cazan Vistierul.
(Bogdan, 1. c., pp. 270-1, n-1 CCXXIII.)
V.
Cazan Vistierul 0 Stalico Comisul.

(Tara-Romdneascd.)
(1480 sau ultimele zile din 1479.)
Doamnel noastre, Doamnei Mariei 1, cu multa sa-

natate si adanca inchinare aducera prinos Domniei Tale,
noi, robil Domniei Tale, si iti dam de stire Dom-.
niei Tale di am auzit despre Domnia Ta ea te-a
scos Dumnezeu din manile vrajmasului, si esti in
manile oamenilor Domnului nostru Voevodului. Drept
aceia pe Dumnezeu il preamarim si-i multamim pen-
tru Domnia Ta, cA te-a scos Dumnezeu sa vii, sa ni
fii iarasi cum ni-ai fost si mai innainte Doamna, Bt.
sa gil Domnia Ta ca, de cand ai plecat, ci noi am
1 A lui Basarab-cel-Mic.
www.dacoromanica.ro
16 N. lorga
stat, si zi si noapte, pentru treaba Domniei Tale

pe langA Domnul noStru Voevodul, ca sa te scoatemr
$1 avem nAdejde in Dumnezeu cA in curand Dumnezeu
te va scoate s vii si sd ni fii DoamnA, precum si dont.
nului nostru Voevodul. $i Dumnezeu sa v inmui.
teasca anii.
Robii Domniei Tale, jupanul Cazan Vistierul si ju.-
panul Staico Comisul.
(Ibid., p. 277, n-I CCXXV.)
VL
Boierii Brilei.
(1481.)
De la toti boierii braileni si de la toti cnezii si de la

toti Romanii iti scriem tie, $tefane Voevod, Domn Mol.
dovenesc. Este in tine omenie, ai tu minte, ai tu.
creieri, de-ti strici cerneala si hartia pentru un copiL
de femeie stricata, fiul Caltunei, i zici ca-ti este fiulis
ge-ti, este fiu si vrei sA-i faci bine, ci tu oranduiesta
sA fie dupa moartea ta Domn in locul tau, si pc:
md-sa iea-o 0 o tine, &I-0 fie Dom* cum au II.
nut-o in tara noastra toti pescarii brdileni; ci tu tine.
ti-o sii-ti fie Doamnd. $i invatd-ti tu tara ta cum A
te slujeascd, iar pe noi sti lie la0 in pane, cd, clet-ti,
cauti duman, il 0 gse0i! $i aa sd tii: avem Donut
mare i bun, 0 avem pace din toate laturile; s tii cik
toti pe capete vom veni asupra ta 0 vom sta pe
langd. Domnul nostru Basarab Voevod, Rand ce v6
corn pierde capetele.
(Mid., p. 282, n-1 CCXXIX.)
1 E vorba de pretendentul Mircea-Vocla, flu al lui Vlad Dracul,
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri 17
VII.
Tricoliciu Vornicul.
(Moldova.)
(c. 14823.)
Dumnealal Trcoiliciu Vornicul scrie jupanesei mele

Negritei i. fetei mele Neagei i nepoatei mel de
Inca Marei i nepotului rnieu de fiica Mihutei, i Mi-

sei, aijderea nepot al mieu, i. lui NicoarA din Vas-
luiu i fratelui -mieu Dragota TarnAanul i lui Pacu 1.
tali Milo 1 lui Cozma Morcul, fratele lui Soltan, i ia
toti ai miei iubiti frati 1 prieteni. $i va dau de tire cA
[Ara in acest ceas sunt in viata 41. ca am cazut in ma-
nile Donmului Basarab Voevod 2, 41 ma tine fereeat,
cum Dumnezeu a oranduit. Drept vA rog pe voi: nu
ma, uitati i nu lasati si mi se risipeasca, ori mail&
ce va fi, oni smile. $i sa nu va eertati pentru averea
mea pana ce veti auzi ca sant viu, ci sA ingrijiti i
sa cautati cu milt call 1 iepele i oile i. porcii i
toatA averea cata este. $i de asemenea pe mine sA nu
ma uitati, ci tot aceia ce vi se va parea mai bine,
aceia sa faceti, ca sa nu pier. $i sa mai titi c.4
Soltan, fratele lui Cozma, este cu mine viu, pan&
ceasul ni va veni. $i mila lui Dumnezeu sA va in-
multeascA anii, amin. Scris in Targovite, Ianuar.
(Bogdan, Documente moldovenefti din sec. XV yi XVIin ar-
hivul Brafovului, Bucuresti, 1905, p. 57, n-I XXVI.)
2 in legatura cu cele aratate de mine In Istoria armatei, I, pp.

171-2.
2 Cel-Mic.
www.dacoromanica.ro
18 N. lorga
VIII.
Staico Logordtul.
(Tara-Romoneascd.)
(1483.)
Prea-cinstitilor i ai nostri buni i dulci prieteni,

judetului i pargarilor din Brasov, multa adanca in-
chinare o aducem prinos Domniei Voastre. Drept a-
ceia dam in sure Domniilor Voastre cd a venit om
din Nicopole acuma, Dumineca, i ni spune cA i-au
dat iar4i lui Ali-Beg sangeacul de Nicopol, ti i-au
iesit oamenii lui la Nicopol, iar el a rAmas indarat sA
strangA oaste. Ci Mare le Imparat a plecat, i -s'a
apropiat de Sofia, si Paii au pornit cu otile innainte
in sus pe DunAre, spre Smederova. i Ali-Beg cautd
un chip sA vA ajungA; i ma. tern sA nu treaca peste
voi, sA vA prade. Dar m'arn hotArat iodatd sA slujesc
drept crestinilor, i sA nu ziceti cd nu v'am dat de
tire; ci paziti-va cum stiti mai bine. i sA trimeteti orn
care sa fie cu mine; astfel, orice veste ni va veni,
mai rApede vA vom da de tire. i Dumnezea sA vA
mmulteascd anii. Scris in Targoviste, luna lui Iunie
23 zile.
Mai micul Domniilor Voastre prieten.
JupAn Staico Logofat1.
(Bogdan, Relatille cu Brafovul, I, p. 209, n-I CCXLIV.)
' Pentru datare, lorga, Geschichte des osmanischen Reiches,

11, p. 261.
www.dacoromanica.ro
Scrisorl de boieri 19
IX.
Alexie, pArcalab de Cetatea-de-BaltA

(Moldova.)
(1507.)
Inchinaciune gi prietenie cu toata cinstea, dumnea-

voastrA carora va datorim o deosebita iubire. Stiji ca
zilele trecute am fost in cetatea dumneavoastrA, im-
preuna cu dumneavoastrA, pentru treaba Maria Sale
lui Bogdan-Voda al Moldovei, gi v'am spus pe larg
insarcinarea acelui Domn, gi i-am trimes scrisorile
cl-voastra gi ce aji pus sa se scrie pentru d-voastrA,
imppeuna cu darurile d-voastra. Si acum, zi gi noapte,
gi in tot ceasul, agtept sa vie solul gi sluga noastra
cu acelea. Orice mi se va porunci peste aceia de
Maria Sa Bogdan-Vodd, WI voiu da gtire. $i am au-
zit de la unii ca solul vostru, pe care-1 trimesesextji
la Maria Sa Craiul, s'a intors la voi *gi a adus yea%
de la Maria Sa Craiul, despre acel lucru pentru care
am fost trimes la voi de Maria Sa Voevodul Moldo-
vei. Deci ne rugam de D-voastra sa binevoiji, de ha-
tdrul Mariei Sale Bogdan Voevod, sa. ni vestiji gi sa
ni aduceji la cunogtinja prin scrisori voia Mariei Sale
Craiului, ce v'a poruncit pentru lucrul acela. CA aji VA-
gaduit a-mi da de veste despre acel lotru care e
prins gi oprit in manile voastre. S gtiji cu siguranja
ca., daca-i veji fi cu bunavoinja Mariei Sale Bogdan
Voevod, va va rasplati gi veji primi de la noi slujbe,
precum gi toata prietenia. Altfel ce va va spune in
cuvintele noastre infajigatorul celor de faja, sa fiji buni
' Pretendentul moldovenesc.
www.dacoromanica.ro
20 N. Iorga
0 sii voiti a crede. Din targul Cetategrde-Baltd, 13

lanuar, anul Domnului 1607.
Alexie, pArcAlabul Cetlitii-de-Baltd, al vostru credin-
cios.
Dumnealor judelui, juratilor, bdtriinilor i celorlalti
cetateni ai Sibilului, domni i prieteni ai notri vred-
nici de cinste.
(Hurmuzaki, XV, p. 175, n-I CCCXXII ; din latinqte.)
X.
Vlddica de Vad Anastasie 0 boierii Dracin i Toma.

(Moldova.)
(1529.)
Ne inchindm cu taatd cinstea. Sd gtiti toti, ca unii

ce sunteti ai nogtri buni domni gi prieteni, s gtiti,
dragii nogtri domni, inA rog dumneavoastrd, cd dum-
neftvoastrd cu toti domnii sd faceti bine sd iegiti in
tamp impreund cu toate bunurile ce sunt ale domniilor
nogtri, 0 vom veni gi noi la dumneavoastrA gi vom
aduce toti oamenii 0 vitele ce am luat. $i sd vd in-
grijiti lute sd nu ni se aducd vre-o pagubd, cdci i noi
vom face atunci (?) ca alor votri sd li se aducd pa-
gube, ba chiar 1 dumneavoastrd. Si sd mai titi, dra-
gii notri domni, a vom tinea jurdmantul 0 invo-
iala ce au avut domnii notri cu voi. $i, dragii notri
domni, sd mai titi cu adevdrat el Stunbdtd noi incd
n'am fost tiut de pacea cc o facurati cu Mihail par-
calabul, cAnd am venit noi. $i vd mai rugdm odatd,
a fiird vre-o zdbavd, cat mai iute, puteti sd ieiti cu
ai notri; pe temeiul jurdmAntului nostru, 0 tot aa
0 noi vom veni cu cu tot ce am luat, pe temeiul
jurdmAntului vostru. 51 sa ni dati de tire cAnd trebuie
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boier1 21
sA venim. Si juramantul ce facem acum noi, II cerem

innapoi de la dumneavoastra, cu scrisorile dumnea-
voastra, pentru siguranta pacii. Alta nu mai este.
Dumnezeu sa va tie. Din Aldorful-de-sus, la 11 Octom-
vrie, anul 1529.
Anastasie Vladica. Dracsin, parcAlabul de Ciceiu.
Tornsa.
Dumnealui judelui i pargarilor i juratilor si la
toatA obstea din Bistrita i celelalte, sA vA mearga a-
ceastA scrisoare.
(Ibid., p. 337, n-1 DCXX1V; din neinteste.)
Xl.
Matias Vistierul.
(Moldova.)
(1529.)
1.
Dumneata, noua iubit in adevar. Ne inchindm dumi-

tale. 51, odatA cu inchinaciunea, s til, Domnul nos-
tru prea-induratorul eke nevoi are la Rodna, mai ales
de pane si de yin. Pentru care cerem, i chiar va in-
credintam i va poruncim, in numele Domnului nos-
tru prea-indurator, ca, indata ce yeti vedea scrisoarea
de fata, s binevoiti a orandui treizeci de car& undo
le puteti orandui mai aproape, ca sa ducA apoi cu cre-
dinta hrana ce va fi nevoie slugilor Domnului nostru
prea-indurAtor la Rodna. Deci in acestea sd nu f a-
ceti altfel. CA bine stiti cum ca Domnul nostru prea-
indurator doreste slujba foarte credincioasA, atilt de la
noi, cat si de la voi. Deci sa cautam, cu totii a-i sluji
credincios. Altfel, vA dorim dumneavoastra stmatate fe-
ricitA. In Cetatea Ungurasului, 24 Octomvrie, anul1530.
www.dacoromanica.ro
22 N. lorga
Noi, Matia Vistiernicul prea-milostivului Petru-VodA.

al Moldovei.
Dumisale lui Toma Pielarul, jude al Bistritei, frate
si prieten nouA iubit in adevAr.
(Ibid., p. 358, n-1 DCLX1X ; din 1atineste.)
2.
(1538-41.)
Jupanul Matiia Vistiernic scriem inchinaciune i mul-

tA sanatate la al nostru bun i cinstit prieten 4i dom7,.
fama, birAul Bistritei. Dupa aceia ne rugam de dum-
neata pentru jupAneasa mea 4i mama ei i pentru fiii
notri i pentru vitele noastre, sA te povatuiasca Duff:-
nezeu, al nostru bun 0 cinstit i de nAdejde prieten,
pe ei sA nu-i dai nici la o lature; nici lui Ian4 Craig
nici lui Petru Voevod, nicAirea. Ci sA te poviituiasca
Dumnezeu a-i tinea acolo la dumneata, pAnA ce voit:
veni sa-i scot, 0 cand vei spune d-ta, mult ma
rog de dumneata. CA noi i-am trinies la mina dumi-
tale, pe credinta i pe sufletul dumitale, ca sA n'aib
nicio nevoie i nicio paguba. $i ce va fi voia dumitale
spre mine, ci eu in toate voiu implini voia dumitale.
CA iara0. la Dumnezeu mi-i nAdejdea i la dumneata;
poti acum dumneata sd-mi fad 0 bine 0 rau: cum Du-
hul Slant te va povAtui, aa sa faci. $i Dumnezeu sa
Inmulteasca zilele i anii dumitale.
Scris in Suceava, Septemvrie 29.
Prietenului mieu drag 0 dulce, jupanului biedu din
Bistrita.
($t. Nicolaescu, Documente slavo-romIne, pp. 53-5 ; din slavo-
neste.)
www.dacoromanica.ro
XII.
Mogoq Sptarul,
(Tara-Romaneascd.)
(Dupd 1534.)
Scrie jupanul Mogos Spdtarul multd sAndtate si pie--
aciune, Didei din Sad si Comsei si yowl, SAdenilor
toti. Si lath. ce vA grAiesc: cAnd venird Turcii de ne
aleard in picioare si ne prAdard. pentru cd la voi
prAdau si vd robiau, iar la noi atElta n'au robit, ci,,
de spre altd pradd, intocmai ea 0 la voi, atunci
de ce folos ni-a fost domnul nostru Craiul? Cd. el nici.
nu ne-a autat, nici nu ne-a ingrijit, ci ne-a lAsat.
Deci acum, and au prAdat Turcii, m'au trimes dom-
nii lor 0 pe mine cu oaste la locul vostru sa va prAd
O sA vii robesc: a mi-au dat si Turci, ce i-am avut,,
dar erau in vesminte romAnesti. Si am venit pand
la casele voastre, si, and am fost acolo, ci au venit
la noi oamenii vostri, Micul din RAmesti si Toma din
MAIddresti, cu toti ai lor, 0 mi s'au rugat pentru
voi, ca sd nu vii prild si. sa nu vd robesc. Deci aM
socotit eu ca. sunteti 0 voi crestini cum si noi suntem
O m'am invrtejit fdrA sd vA fac niciun rAu. Drept a-
ceia va zic: fiti-mi mie prieteni buni, ca sd vA fiu.
drept prieten, 0 nu veti peri astfel fdri de stire. aid,.
daed imi veti fi mie prieteni, tot asa vA voiu fi si
eu, ea 0 cum ar fi unul din ai vostri aice. Si acuma
sa. nu yd. edinati, de nimic .sd n'aveti teamd; a au
fost batuti Turcii si stau cu pazd. Si, dupd aceastA
carte, de o vett ardta 0 Sibitenilor si vor vedearo,
O de-mi vor veni vorbe dulci de la Sibiieni si de la
Bratil, li voiu fi bun prieten, bun 0 oriedrui chip: ea
I Pare sa fie o cetire rea. Poate : Bragovj.
www.dacoromanica.ro
24 N. lorga
0 cum ar fi unul din ei aici inteuna, dintre Sibiieni,

ap li voiu fi eu. 51 mice vit vor spune vouA oamenii
no0ri, Micul din RAmeti 0 Toma din MA1dAre0i, sa
11 dati voi credinta, cAci sunt adevArate cuvintele
inele. Altfel nu e.
(t. Nicoiaescu,. /. c., pp. 53-5; din slavone0e.)
XIII.
Huru Vornicul.
(Moldova.)
(1538-41.)
JupAnul Huru, Mare le-Vornic. Scriu prietenului mieu

drag 0 dulce, dumnealui birAului din Bistrita. DAm de
0ire dumitale, ctind a fost mai innainte de aceastA
vreme, cAnd a fugit Petru Voevod, atunci 0 eu am
trimes pe jupAneasa mea 0 copiii miei acolo la dum-
neavoastrA. Alta, eAnd erau acolo, s'au spAimantat
loarte de o nApaste, 0 au ascuns nite bani intr'o
groapA, 0 n'au mai putut scoate banii din acea groa-
pA and s'au invArtejit innapoi, 0 i-au lasat acolo. $i
eu am trimes slugile mele la dumneata ca sArmi a-
ducA banii; ci dumneata nu titi ce oameni ai trimes
dumneata cu slugile noastre, 0 mi-au scos banii 0 mi-
au ispitit slugile, 0 au luat 1.900 de zlott ,Pentru
aceia, te rog pe dumneata, ca pe prietenul mieu iu-
bit, sA te povAtuiascA Dumnezeu sA munceti pe a-
cei oameni ca sil-mi dea innapoi banii: 1.900 de zloti,
te mi-au luat de la slugile mele. Mu It mA rog de
dumneata. 5i eu asemenea voiu face voia dumitale in
ce va fi treaba dumitale la noi. $i Dumnezeu sA-ti dea
sAnAtate, amin.
Scris in Suceava, Mart 26.
(Ibid., pp. 178-9. n-I LXXVII ; din slavonete.)
www.dacoromanica.ro
XIV.
Boleril lui Alexandru-VodA Cornea.

(Moldova.)
(1540-1.)
Facem tiut MAriei Tale cA MAria Ta tie insAV cA

a fost intAiu Voevodul Petru Domn al terii Moldovei;
V, cAt a fost Domn, Dumnezeu tie ce Domn a fost
V care irau fost voia i gAndurile; cu niciunul din
Domnil ce sant in jurul acestei teri a noastre creVine.
vrut sA rAmAie in pace, ci ar fi purtat rdzboiu in-
tr'una i ar fi varsat stmgele creVinesc; i nu-i era
nimic nici sAngele, nici binele creVinilor. Ci MAria Ta
incA5i tie elite rele a adus Ve i erii noastre cre-
tine V cat rAu a fAcut terii prin obiceiul lui eel rAu.
$i Dumnezeu Vie cum se va isprAvL El a fost pri-
cina, Petra Voevod, de au venit Turcii asupra lui i
a terii, V el a fost gonit din tarA, i ImpAratul avea
ginduri foarte Tele fata de aceastA tart penorocitA,
voind sa apze in ea sangeaci, i, dacA n'a putut sa
aeze in ea sangeaci, e cA pe boierii toti n'a putut
sA-i adune intr'un loc i sa-i ucidA. Imparatul, vA-
ziind cA nu poate altfel sA capete tara i pe boieri,
a alergat la viclenia sa i la viclenia sfetnicilor sAi:
a imbrAcat un Turc in vevntintul nostru i 1-a pus
Domn in tara MoldoveL Si noi in acel ceas am fost
multamiti i avi: de ar fi pus Domri pe un Tigan ori
pe un Arap, tot 1-am fi prim% numai ImpAratul sA
nu se intoarcA t sA nu prade tara pAnd la capAt. Deci,
and a fost pus Stefan Voevod ca Domn, ne inchi-
nam lui ca unui Dpmn i credeam cA toate von fi
bune de acuma. GAndiam cA e Domn creVin, de legea
noastrA. dar el era Turc, imbrdcat in vemAntul nos-
www.dacoromanica.ro
26 N. lorga
tru. De nu 1-am fi cunoscut pAnA in acest ceaS si n'am

fi bAgat de samA viclenia lui, ar fi adus peirea lui si a
bietei teri. Dar am vAzut a a inceput cu incetul a da
tara ImpAratului; void sd-i dea tot termul de la Du-
nAre pAnA in munte, precum si Nistrul tot. VAzand
aceasta, tara s'a deprins a-1 cunoaste, si a inteles ca.
Domnul e mai prielnic Turcilor decat nouA, crestini-
lor. Au fost cloud trei rAscoale, &lift alti Domni. Dar
noi, boierii, n'am ingAduit sA-1 taie, pentru cd la noi
nu era obiceiul acesta, si nu va fi cat vom trAi. Apoi
boierii au inceput a-i descoperi viclenia: nu void sa
asculte pe nimeni, fAcea pari tainice, primia invitA-
turi de la ImpAratul, invAtAturi protivnice MAriei Tale
si nond. VAzAnd cA nu se poate face nimic cu dtinsul,
s'a iscat intr'o noapte rscoalA, si s'a fAcut dreptate-
asupra lui si asupra tuturor oamenilor pe cari ImpA-
ratul ii trimesese in tarA. i am luat alt Domn nou, pe
care-I stim cu totii cA e coborAtor al Domnior, fiu al
lui Bogdan-VodA si nepot al bAtrAnului Stefan-Voda,
mostenitor drept al terii Moldovei, Ne-am supus lui
cu totii si am hotdritt sA ni lie Domn si sA domneascA
precum au domnit intaiu bunicul, apoi tatAl sAu, ca sA
ni putem apAra tara impotriva dusmanilor ei, sd Mind-
nem in pace cu crestinii si sd li slujim. Pentru cA, mi-
lostive Craiu, cu acest dusman al CrestinAtAtii nu pu-
team nici sA ne apArAm insine, nici sA fim prieteni ai
crestinilor, pentru cA el insusi li era dusman.
MAria Ta stii bine cA noi toti, boierii terii Moldovei,
mari si mid, toata. boierimea si tam toatA, avem o
legAturA, a nu o pArAsi, nici a o cAlca in cd1 mai IlliG
lucru; din potrivA, milostive Doamne, voim sA facetn
mai strAnsa aceastA legAturA, daca asa e voia lui Duni--
nezeu si MAria Ta nu esti impotrivA.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri 2'T
Dumnezeu SfAntul s te povAtuiasca pe Maria Ta

ca sA dea prietenia sa stapAnului nostru Voevodului
Io Alexandru gi nouA, dupd vechile jurAminte gi legii-
turi; sd-i fie mild de stAptinul nostru, de noi gi de a-
ceast biatA tail eregtineascA. Dacd Maria Ta n'ai
milA de noi V de aceasta Ord nenorocit, Dumnezeu
singur gtie ce va fi, cAci noi nu gtim. Ce au fAcut unfi
oameni, inlAturAnd pe Stefan-Voda, vom plAti-o noi
cu capetele noastre gi cu sangele nostru. Dumnezeu
martur ni este ca. nu s'a putut altfel, dar numai Maria
Ta, cu ajutorul domnilor cregtini, puteti impiedeca ur-
mArile. Milostive Craiu, Maria Ta egti intelept gi vei
hotari ce vei crede. mai bine. Dad. Dumnezeu te po-
vAtuiegte pe Maria Ta sA aperi pe stApAnul nostru gi
capetele noastre, MAria Ta binevoiegte a da o carte de
trecere solilor nogtri ea sA poatA veni langa MAria Ta,
gi MAria Ta trimete pe ai MAriei Tale langa stApAnui.
nostru. Atunci MAria Ta vei putea fi lAmurit mai mult
asupra gandurit.or stapAnului nostru, asupra gfinduri-
lor noastre V ale terii noastre.
Milostive Craiu, Tarul turcesc trimesese un ceauq
la Stefan Voevod rdposatul; dar n'a gAsit pe Stefan
Voevod, cA era la Suceava (?), ci a gasit pe Alexandru
Voevod V i-a poruncit sa meargA la Malta (?) gi
in Ardeal gi cu Muntenii gi cu einci sangeaci sa pie-
ce la rAzboiu. $i aceasta, milostive Craiu, dacd sa
mearga. oft sa. nu meargA, se va hotAri, gi se va da
de Vire starostelui de Camenitd, gi el va da de Vire
MAriei Tale.
Milostive Craiu, ceia ce Petru Vartic, Vornicul te-
rii Moldovei, a spus Hatmanului MAriei Tale, dumi-
sale lui Tarnowski, sA creadA MAria Ta, ca graiul Dom-
nului nostru gi al Sfatului domnesc.
(Ibid., Supl. II', pp. 139-41, no. LXX ; din polone0e.)
www.dacoromanica.ro
28 N. lorga
XV.
Vartic Vornicul.
(Moldova.)
(1542.)
Ce-mi scrie Maria Ta, sa-ti dau de sure despre Ta-

nil turcesc, incotro se va intoarce, deci sa stii Maria
Ta ea in vara aceasta nu va pleca nicairi, ci va tri-
mete cateva osti spre Buda, ca s'o zideasel. Dar in
alt an va iesi cu putere mare in Tara Ungureasca, el
insusi cu toate puterile sale.
E adevarat ca. acuma se chiama la ritzboiu pretutin-
dent in Tinuturile turcesti, dar poate numai ea sa
sperie, pentru ca sa poata zidi anul acesta cu sigu-
ranta Buda.
Dar eu te asigur pe Maria Ta, ca prieten credincios
al Mariei Tale, ca, dupa cat am inteles eu, daca Dom-
an crestini vreau sa ispraveasca ceva asupra Tur-
cilor, acurna au vremea eea mai potrivita, si alta mai
buna nu vor mai avea-o pe urma. Acuma chiar trebuie
sii se ridice Domnii crestini ca sii mearga la Buda s'o
iea si,, daramand-o, sa-i innece ramasitele in Dunar.e.
CA, de o vor intari Turcii, atunci niciodata nu-i vor
mai izgoni crestinii.
Ne miram foarte ca Maria Sa Craiul 1 ramane atata
la Vilna: mai bine ar fi ea Maria Sa sail vada de lu-
tru din vreme.
Despre domnul mieu Voevodul, sa stii asa Maria
Ta cum ca are voie de a purta razboiu in Ardeal pen-
tru tetlitile acelea ce s'au luat de la dansul 2 si pentru
' Poloniel.
' Ciceul 0 C\etatea-de-Baltl.
www.dacoromanica.ro
slobozirea prinsilor cc stau in Fagra. Si are in aju-

tor 4.000 de Turd, daca Ungurii nu-i vor ie0 din ce-
tAti1e acelea 0 nu vor da drumul prin0lor.
Vartic, Hatmanul Moldovei.
(Hurmuzaki, H, p. 240, n-1 CCIX; din 1atinete.)
XVL
Andrei Hatmanul.
(Moldova.)
(1589.)
Iti scriu dumitale multamita mea i inchinarea mea.
Iti doresc dumitale de la Dumnezeu sA-ti dea multA,
bunii sdnAtate.
Apoi dumneata ai fost trimes un om la milostivul
Domnul nostru in zilele trecute pentru cA mari gi
multe pagube sunt de acolo, ca vite, vaci i cai se
prapdesc aici, in tars aceasta. Din pricina aceia a-
cum milostivul nostru Domn a pus sit dregAtor acolo,
si i-a dat a.a putere Maria Sa ca, Unde s'o gasii ast-
fel de om rAu, sau de va auzi oriunde in tara a-
ceasta, sA-1 prindd, ori de va fi in sat calugAresc, ori
de va fi in sat vladicesc, oriunde in Tinutul inilostivu-
lui nostru Domn, in toate partile sa-i prinda pe astfel
de oameni fAcAtori de rele, i d-voastrA sA vA slujeascA
ei cu judecata dreaptd, De aceia, de yeti avea candva
astfel de pagubA, scrieti dregAtorului de acuma,
oriunde vA va sluji cu dreptate. Dumnezeu sA te
tina pe d-ta in multA i bunA sandtate.
Data la Ia0, in ziva de 13 Iu lie 1589.
Andrei, Hatmanul cel Mare al terii Moldovei.
Dumisale judelui celui mare al cetatii Bistritei
celelalte, domnul nostru vrednic de cinste.
(Ibid.. XV, pp. 702-3, n-1 MCCXCV, din ungureqte.)
www.dacoromanica.ro
30 N. lorga
XVII.
Ureche Vornicul.
(Moldova.)
(1591.)
Tara de dbilari s stii dumneata cd tuturor toate pe-

tetluiturile dumitale s'au tinut in samA, i pre locuri
au fost pfinA si-au dat samele; numai ce n'au fost de-
setnici de stupi, cA au iesit cu mneata, la HOrldu i la
Dorogoiu si la Hotin; ce am trimas sA strAngd ce vor
afla acolea ramdite; ce nemicA la WOO Au n'au aflat,
nici la Dorogoiu, cA au fost istovit; iara de la Hotin
au aflat rAmasite de urdinis, 200 taleri, de-au adus
la Vistierie.
(Ibid., XI, p. 233, n-I CCCLVIII.)
XVIII.
01.4 Hatmanu!.
(1592,)
Intelepte, vestite doamne jude, impreuna cu cinstiLul

Sfat al dumitale in cetatea craiascA a Bistritei, inchina-
ciunea noastrA prieteneascd si dorintii de toata fericirea
innainte de toate. Apoi noi, Or As Vornicul, Hatman
peste oastea cea mare de supt munte, strOns& acum
in tara Moldovei, impreund cu alti domni prieteni ai
miei, iti fac stiut dumitale cA milostivul nostru stApOn
domnul Petru Voevod1, acum ales din mila lui Dum-
nezeu oblduitor a toatA tara Moldovei, a fost inViin-
tat cum cA oastea se aduna spre rAzboiu Ifinga ceta-
tea crAiascA a dumitale, Bistrita, i, de oare ce Maria
' Care se ddea drept fiul lui Alexandru LApusneanu.
www.dacoromanica.ro
Scrisod de boieri 31
Sa nu tie bine incotro oH de ce se gate0e oastea

Fang& cetatea dumitale, Maria Sa nu se prea increde
socoate c ati avea de gdnd a ndviili in, tara sa pe
la cetatea dumneavoastrd. Deci Maria Sa a avut grija.
i ni-a poruncit sa fim gata in fiecare zi, cu Cazaci i
alti osta0 puternici, a ne apdra cu ajutorul lui Dum-
nezeu de dugnanii no0ri, dacd s'ar gsi cineva din tara
dumneavoastrd care ar voi sa ndvdleascd in tara mi-
lostivului nostru Domn. Deci prin scrisoarea de fata
vd indemndm i in0iintdm cu credinta pe dumneavoa-
strd ca dumneavoastrd s traiti in pace 0 fail grip.
i sa ineti d-voastrd vecindtate credincioasd, cinstitd
cretineascd, i cu milostivul nostru stdpdn Domnul,
si cu noi; ceia ce s qteptati dumneavoastrd ori-
and de la milostivul nostru stapdn Domnul. De aceasta
v rugdm i vd in0iintam pe dumneavoastrd cu toatd
credinta i cu tot dinadinsul, ca dumneavoastrd indatd
i curdnd sd ni dati de tire, lui i noud, ce gaud ori
voie aveti dumneavoastrd fata de dansul: aveti de gand
sa tineti bund vecindtate cu el, cum ati facut 0 la alti
Domni, ori nu, 0 ce scop are oastea de Idngd cetatea
d-voastrd i incotro. Dacd dumneavoastrd fdgAduiti
milostivului Domn, Voevodului nostru, bund credinta i
toatii iubirea cre0ineascd, el se va ardta pe urmd fata
Lie dumneavoastrd mult mai prietenos 0 mai fratete
de cum a fdcut innainte de aceasta vre-un Domn; ceia
ce veti incerca-o dumneavoastrd la sfdr0t i cu ade-
varat. Deci vd rugdm ca dumneavoastrd sd scrieti in-
data stlipAnului nostru smilostiv Domnului i sd-i infd-
tl5ati credincioasa noastrd vecindtate (cum e i lucru
cretinesc) i sa-i spuneti ce gdnd are oastea de la
noi. De vom bdga de mud a4a ceva la dumneavoastra,
vom fi la rfindul nostru oricnd aplecati cdtre dum-
www.dacoromanica.ro
32 N. lorga
neavoastrA 0 ai dunmeavoastrd cu credinta i cu sfat.

Cu aceasta vd incredintam pe dumneavoastrd lui Dum-
nezeu Sfilintul in midnile sale indurAtoare, pentru scut
4i ocrotire. Din Baia, anul Domnului 1592, 26 Septem-
vrie.
Al dumneavoastrd de bine voitor O totdeauna credin-
dos vecin, Ord Vornicul, cApitan peste oastea de
supt munte in Moldova.
Inteleptului, vestitului O cumintelui domn, domnului
Gaspar Budaker, jude in cetatea crAiascd a Bistritei,
impreund cu cinstitul 0 cumintele Sfat, 0 celelalte,
Domnului nostru indurAtor 0 prieten, in mAnile sale.
(Ibid., pp. 713-4, n-1 MCCCXII ; din nemteste.)
XIX.
Jurj Pogan.
(Maramurdf.)
(1593.)
Cire iaste pan Pogan Jurj, span ot Maramore I

pan Toma jurat ot tij [de acolo] scriem inchirdciure I.
slujbd pan Orban birov i pan Simion pArcalab ot
[ din] Bistritd. Dup' acia de ce-ati trimes omul vos-
tru la noi, de rdndul acestii ostii ce au trecut prin Ma-
ramures, vA dAm a ti cd au fost a lui Cornesi o mie
de omiri ndimiti in bani. De altd laturd, acma nu stim
cd au fost doi omiri a nostri in Tara Leseascd; ce i-au
zis cd nu e acolo nece- o veste rea. De' icea inrainte
ce vrem sti vrem audzfi noi, vd vrem da a sti,
ca somsidzilor 2 nostri. Derept acia 0 acma avem orn,
' Gaspar Kornis.

2 DupA ungureste, vecini.
www.dacoromanica.ro
acolo: de ne va aduce veo veste, vA vrem da a ti.)

Si iarA vA rugAm, ce vreti audzi din Moldova, c'am in-
tales cA aveti omiri in Moldova, ce veste v vor aduce,
ne rugAm sA ne dati a ti, au de rAu, au de bire. St
mantuiti-va In Domani, amin..
Scris In Sidiste, luna lid Maiu 2 zile.
Dumisai.e Orban birul de la Bistrita.
(Ibid., XV, pp. 731-2, n-1 CCCXXXIV ; partea cu Mere negce,
din sIavoneste.)
XX.
Boierli din partIdul lui Petru Schlopul.

(1593.)
MultA sanAtate i viatA sa trimeatA Dumnezeu du-

mitale iiubitului dumitale fiu i toti oamenii dumitalt.
CAnd au fost Iulie 9, sosit-au carte de la Maria Ta in
mAna noastrA; ce ni-ai scris, tot am inteles. Scrii i rogi
sa nu grabim pentru lucrul dumitale; aa sA tii Maria
Ta cA acel sfat i acel gaud tot am sfAtuit 0 am On-
dit, iar acesta lucru i aceasta incepAturA au ceput Bos-
tan1 i cu Mihnea-VodA 2, cand noi niciunul n'am fost
in Tarigrad. Pe ceaia vreme Stolnicul au fost la Bu-
cure0i; cAnd am venit, ei au fost mers 0 au fost grdit
0 la Maria ISal i lui Piri 33 iar drept aceia acel sf at
incA au trecut. Daca am venit noi la Costandmie 4,
noi am graft cu Vornicul; dupA vreme, cum am vAzut
vreme, intr'acel chip am nevoit, caci am vAzut cA
acel loc se schimbA, i acel om din locurile-i, cA 0 in-
Agent armean.
2 Turcul, nepotul lui Petru *chiopul i fost Domn muntean.
$ PasA.
Constantinopol.
www.dacoromanica.ro
34 N. lorga
Walt chip nu e. Dacd 0 noi am fdcut ap, cad au

fost 0 lesne a incepe, cdci toti, znici, mari, [au]
nevoit spre Domnia Ta, cdci vAzurd cd. acei oameni .
nu sant de treabli, nici de slujbA, nici pot ingAdui.
Deci, de-am fi IngAduit, cum scrii Domnia Ta, Dumnezeu
stie cine ar fi incAput pAnd acmu. Apoi s'ar fi prins
si Domniei Tale zAbavA, lucru delungat. far, de-ai fi
Domnia Ta sarguit sd fii pAnd acmii, venit, avem nd-
dejde pre Dumnezeu sa. fi fost pAnd acma si la mosie.
far ce vom face? Dumnezeu n'au *vrut, au Domnia Ta
n'ai nevoit, ace fiece lucru cu nevointd se face, ne-
voind 0 rugand pre Dumnezeu: Dumnezeu e milos-
tiv a da. Deci de alte pArti avem nAdejde sd nu a-
vem sminteald, nici de vralmasi, nici de prieteni;
numai acum au 'limas pre Donmia Ta, de va fi smin-
4eald. Iar noi, cat vedem si pricepem , pAnd ne
chiamd si ne pohtesc, trebuieste sA rdspundem; acma
ne roagd, apoi vom ruga noi, si nu vom avea pre
cine rugd, nici -ne vor asculta. Iar ne scrii, pand nu
vom vedea scriptura dumitale si omul d:n casa dumi-
tale, sd nu facem nimic; noi, ce-am putut, am fAcut,
si isprava ti-am trimes In tot chipul, pre Iurgachi. De
acm omul dumitale 0 scriptura, ce ni va hi bun? Dom-
nia Ta lasd toatA nevoia si vino, si scapd de nil; alte
toate va tocmi Dumnezeu.
Julie 9 au iesit Sinan-Pap la oaste spre Urumeli,
si toate tocmelile sant in !liana lui. In ce ceas veri
sosi, tot iti va fi pre voie. $i vom merge si noi cu
Pap. Iar Stolnicul va ft in Tarigrad. Oamenii nevo-
iesc sA iasd la oamenii sdi, unde sant ingropati mosii,
pdrintii, fratil; Domnia Ta nu stim ce faci. Au supdrat-
ai de cdtrd cesti crestini de'ncoace si de cinstea lor si
de binele lor? Adu-ti aminte ate biserici sant fAcute
www.dacoromanica.ro
de mo0i votri i de frati i de Domnia Ta! Cum e vre-

mea acm0, nu trebuigte gAnduri lungil... SA tii Dom-
nia Ta ca cu Pap [au] purees 0 Ereiz i Tefterda-
rul 2; cela ce-au At la Halep, cand ai fost 0 Domnia
Ta, acela e Mare-Tefterdar. Aceia dam tire. Dumne-
zeu lungeascA zilele dumitale; amin. Iulie 10 [1593].
(Ibid., pp. 348-9, n-I CCCCLXXXIII.)
XXL
Gheorghe Hatmanul.
(Moldova.)
(1594.)
La jupanul Gheorghie Hatmanul 0 la jupneasa Ca-

mArdpaia1 0 la Ivan 0 la Aslan 0 Mihail 2 multa
sandtate facem dumilorvoastre. De veti intreba de sA-
nAtatea noastrA, siintem sdnAto0, cu mile lui Dumne-
zeu. Alta,. ,cartea ce ni-ai trimis zu posta, ni-au venit
i am inteles de sandtatea dumnilorvoastre, 0 foarte
ni-au parut bine. Dupti aceia ne rugAm dumnilorvoas-
tre, pre cine va veni, sa trimeteti. pururea cAte o
carte, p tim de siinAtatea dumnilorvoastre. Alta, sA
dea Dunmezeu ceastA carte a noastrA sA afle pre dum-
neavoastr in toata santitatea; amin.
Scris in Veneatia, in luna, in Iulie 11 zile.
De la jupAnul Gheorghie Camara i de la Hatminea-
sa 0 de la alalti de la toti.
' Aid, cateva cuvinte In criptograind.

2 Rels-Efendi (un fel de Postelnic turcesc), 0 ClimArapl de so-
coteli.
8 Sofia lui Gheorghe ClimArapl.
4- Fiii lor.
www.dacoromanica.ro
36 N. lorga
In mfma jupiinului Gheorghie Hatmanul sA -se dea in

Boldzan 1 ceastA carte.
(Ibid., p. 490, n-1 DCX.)
XXII.
$tefan LogofAtul.
(Moldova.)
(1594.)
Prea-puternice doamne, doamne noutl prea milostive,

domnule cancelar 2.
Slujbele mele prea-umiite le infAtigez cu staruint
milostivei indurAri a MAriei Tale, al mieu domn milos-
tiv: sAndtate bunA i fericire car de la Domnul Dumne-
zeu sA dea Mariei Tale, domnul mieu miostiv; WA.
sfargit, precum gi mie.
In vremea aceasta s'au adis scrisori de la Maria
Sa Domnul muntean cu vestea ca o mare putere de
neprieteni a sosit la Furtian (sic), loc muntenesc. Si.
Maas Sa 3 innainteazA impreunA cu noi impotriva
acestui dugman. Ne rugAm deci umilit de Maria Ta sii
binevoiegti a avea grija noastrd i a tot poporutui
cregtin, gi mai ales de spre partea acestor pagani de-
Ta ari, cari sunt neprieteni a tot poporul cregtin. Cad
noi toli, maH gi mici, avem toatA nadejdea in Dum-
nezeu i in MAria Ta, indurdtorul nostru Domn. Na-
dAjduim cu total cA Maria Ta in bunavointa MAriei
Tax nu va voi niciodatA sa. ne uite.
1 Bozen In Tirol; italleneste ; Bolzano

a loan Zamoyski, al Poloniei.
a Aron-VodA.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boleti 37
Cu acest prilej, mA inchin stAruitor pe mine si slujba

mea umila milostivei indurdri- a MAriei Tale, domnul
mieu milostiv.
Sluga umilA a domnului mieu milostiv: Stefan ce am
fost LogofAt al terii Moldovei1.
29 Iu lie, dupA calendarul cel nou 2, anul 1594.
(Ibid., Supl. II L, p. 339, n-I CLXXIII ; din slavone0e.)
XXIII.
Stefan Mayan.
(Moldova.)
(1594.)
StrAlucite i marete Dornn, prietenul mieu foarte

pretuit.
Inchinarea i asigurarea slujbei mele. Stii prea bine
d-ta cd MAria Sa ImpAratul a times in aceste pa*
pe solul sAu, dumnealui loan de' Marini, Ragusan, care
a lucrat cu Domnul nostru si a indeplinit toate dupii
dorinta. Deci Maria Sa a fAcut cu acel sol in numele
MAriei Sale ImpAratului o legAturd vesnicA cu acel
sol; i mA rog sa. fie spre cinstea lui Dumnezeu SfAntul
si a toatA crestindtatea. Acum trimet domniei tale un
cal prin solul MAriei Sale, dumnealui Mihail Tolnay,
I pedestrior din Curtea
marele capital'', al cAlArilor
Domnului nostru, pe care, de si e trimes de un ne
cunoscut, sA-1 ieai d-ta in nume de bine. Ci te rog pe
d-ta, ca sA mA pot indrepta in slujba mea viitoare, sA
iii bun d-ta a da credinta deplinA acestui sol al MAriei
I Pare a fi tefan din 7107 (Hasdeu, Arhiva istoricd, V, p. 117',

AdecA anii de la Hristos, nu de la Facerea Lumil.
www.dacoromanica.ro
38 N. Iorga
Sale Domnulai in toate ce va spune in privinta mea

0 a face dui:4 dorinta mea; i, dacA, precum am cre-
dinta, d-ta vei face acest lucru, mA vei avea pentru
acestea toate amintitor si recunoscAtor i pe mine. Si
te rog pe d-ta sa. nu uiti de mine, i la Maria Sa Impd-
ratul i. la altii. Celelalte ti le va spune d-tale limpede
dumnealui loan de' Marini Ragusanul, solul MAriei Sale,
i chiar_dumnealui Mihail Tolnay, cdrora li vei da d-ta
In toate credintd, i. ne mai rugdm sti nu despretuiWi
a face lucrul mieu. Doresc sa fii sAnAtos d-ta cat mai
indelung. CA toti- am inteles de marea istetime i ves-
tita vrednicie a d-tale. Din cetate din Iaul Moldovei.
15 August, anul Dorrmului 1594.
Al d-tale prieten i slujitor Stefan Rdzvan, Hatma-
nul.
[Cdtre d-rul Pezzen, ministru. al ImpAratuluil
(Ibid., XII, p. t, n-I XIV ; din latinete.)
XXIV.
Vornicul din Campulungul Moldovei.
(1595.)
Scriem inchindclune *1 multd sAnAtate domnului Bu-

da:thi Ianii, birAul de cetatea Bistritei, i ptirgarilor,
i pArcAlabului, i la tot svatul dumnitale. Dupa aceia
ne rugam dumnilorvoastre sA faceti bine sA nu se o-
preasca oamenii 0 negutatorii prin OH 0 pren datorii,
cA acmil, cu mila lui Dumnezeu, sA fie Maria Lui
Craiu sAnatos 0 Domnul nostru 5tefan-Veda, iaste o,
tara ca alaltA. Cine va avea para de oamenii de
ceasta parte, noi vom trimite la dumneavoastra sii-i
legiuiti dumneavoastra; ai dumnilorvoastre vor avea
leage la Domnul nostru 0 la noi.
("bid., XV, p. 730, MCCCXIX.)
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boiert 39
XXV.
Luca Stroici.
(Moldova.)
(1597.)
Inchin cu staruinta vechile mele slujbe supuse buna-
vointii d-tale.
La 28 Fevruar, la mosia mea din Zvinigorod, am
prhnit un trimes al Marieis Sale lui Voda, aducatorui
.scrisorilor d-tale, 0 care merge la d-ta si apoi la Ma-
ria Sa Craiul cu scrisori. D-ta ai binevoit sti-mi trimeti
dotia capil de pe scrisorile lui Mehmed-Pasa Satargi,
care e Serdar al ostirii, scrise in limba romaneasca,
0 d-ta imi poruncesti sa le scriu pe leseste si sa ti
le trimet d-tale. Intr'una din scrisori Maria Sa Voda
imi spune un luau pe care nu-1 scrisese d-tale 0-m1
porunceste sa ieau izvod dupa locul acela, oela ee
fac pe insemnarea adausa, din care d-ta vei pricepe
de ce e vorba. Cat despre alte trebi 0 vesti ce se
afla in scrisoarea Mariei Sale, ele se afla 0 in seri-
soarea dare d-ta; nu le voiu spune deci din nou si
ma voiu multami sa amintesc cu staruinta Inca, odatii
slujbele mele supuse buntivointei d-tale, Domnul mieu
cel milostiv.
Din Zvinigorod, 29 April 1597.
Luca Stroici Logotati
cu mana mea.
(Ibid., Supl. IP, p. 416, n-I CCXIV ; din poIoneste.)
XXVI.
Badea GrAdisteano I laid Comisul.
(Tara-Ronulneascd.)
(1599.)
Scris-am eu, Badea Stolnicul 0 lath Comisul, Ora-
labil de in Fagaras, aicea aceasta carte a noastra pana.
www.dacoromanica.ro
40 N. lorga
la Budachiu Ianos 1 SA stii di am luat 110 teancuri

de postav row de la popa LazAr si de la Sincher
Gheorghe, Asa sA se stie. Scris In cetatea FAgArastu-
lid. Serfs in Nolemvre 26 de zile, anul 7107.
(Ibid., XV, p. 745, n-I MCCCCXXXVIII; din slavone0e partea
cu Mere negre.)
XXVII.
Armasui Sava.
(Tara-Romiineascii.)
(1599.)
Dupa multdmirea mea. Aceasta vreau sA vA dau de

stire cA Voevodul Mihai, Maria St4 mi-a dat Jeciul
cu toatA mosia ce se tine de el. De aceia dijmele care
au fost randuite pentru Bathory Jicmon aic4 la Je-
du, din acelea sa nu dati nimanui Vara sure& mea, din
ce aveti acolo: nici yin, nici grau, nici ovAs, nici alt-
ceva nimic; ci sA WA ingrijiti de toate si sA nu faceti
jaf in nimic. Pentru cA sA stip cu sigurantA cA,
dacA yeti face altfel, yeti plati paguba. Fill sanA-
tosi. Dat din cetatea Veciului, 4 Dechemvrie 1509.
[CAtre Bistriteni4
(Ibid., XII, pp. 528-9, n-I DCCCXLVII; din ungumte.)
XXVIII.
acieril munteni diu partidul polon.

(I599'.)
AsigurAm de slujbele noastre loarte mile bunAvointa
d-tale.
1 loan Budacker, judetele Etisttitei.

' Veal pentru datA ibid., p. 551, n-I CCXC1.
www.dacoromanica.ro
Cand intaiasi data am venit aid la d-ta, induritorul

inieu Domn, cu scrisori de la Vladica i de la. toti boie-
rii Terii-Romanesti, am spus. din viu graiu d-tale de
robia cea grea a terii acesteia sarace. Am povestit
caderea ei i rugaciunile ei catre d-ta. Am cerut de la
d-ta sa n'o uiti i s'o scapi din mantle Turcilor si ale
'Tatarior, si mai ales ale lui Mihai-Voda, care pentru
noi e mai rail ca un Turc. Dumneata, induritorul nos-
tru Domn, ni-ai dat atunci bune fagaduieli, ne-ai tri-
mes la Maria Sa Craiul i ni-ai figiduit un rispuns
dupa Ingroparea Mariei Sale Craiesei. Asteptand ris-
punsul, am mers in Moldova. Cum am ajuns, am pri-
mit alte scrisori, pe care ti le-am dat ieri cl-tale, indu-
rAtorul nostru domn. In acele scrisori ni se scrie cu du-
rere mare si lu lacrimi sa mergem si te gisim din
nou pe d-ta, induritorul nostru domn, sA41 povestim tot
si sa ne plangem innaintea bunavointei d-tale; ni se
spune sa ne inchinam adanc d-tale i si-ti spunem ci
boierii munteni se aseath cu totul supt puterea i ocro-
tirea MAMA Sale Craiului si a Coroanei Poloniei. Maria
Sa Ieremia-Voda al Moldovei se afla supt puterea si
.ocptirea cl-tale; voim sa fim i noi ca si Moldova;
boierii munteni i toati tara nu vreau sa caute alta
.ocrotire decat a Coroanei Poloniei. i si nu creada
nimeni ea Tara-Romaneasca ar putea si se supuie
Neamtului sau imparatului crestin. Nu se poate aeeasta,
caci nici tara, rtici boierii n'ar primi-o niciodati, cum
asigura toti. Daca ar trebui sa se supuie Nemtilor,
ar vrea mai bine ea Turcii sa-i prindi, pe ei i pe fe-
meile i copiii lor; ar vrea sa se supuie mai bine Tur-
.eilor decat Nemtilor, cad ei stiu ea Nemtii sant de-
parte si ci n'ar putea sa-i ocroteasca, nici sa-i a-
vere. Turd ni sant in spate, si boierii nostri stiu ci
www.dacoromanica.ro
42 N. Iorga
Turcii nu vor ingAdui ca Mihaf a fie Domnul Terii-

RomAnegti; e viaf a lor in joc. Chiar dac& ar rAmfinea
doi Turci gi Mihai-Vodi al treilea, nu ar fi pace
intre eL
De aceia aceastA far& nenorocia se pune supt ocro-
tirea MAriei Sale Craiului gi a Coroanei Poloniei gi
ton, mici gi. maH, bAtrAni gi tineri, precum gi boierii,
se roagA pentru numele Domnului Hristos ca d-ta,
domnul nostru cel indurAtor, s li dai ca Donm pe fra-
tele lui Ieremia-VodA. Tofi boierii Terii-Romanegti gi
toatA fara-1 cer gi-I tribes; pentru cA vreau sa, fie la un
loc gi in unire cu fara Moldovei. CAci suntem. toll de
o limb& gi. de o lege, gi. in vremile de odinioar& astfel
Domnul moldovenesc ajungea Domn muntean gi Dom-
nul muntean Domn moldovenesc.
ToatA fare gi tofi boierii se roagA deci de bunavoinfa
d-tale, domnul nostru cel indurAtor, pentru ca d-ta
s implinegti dorinfile gi rugAciunile lor, gi ei, toli, pre-
cum gi noi ingine, vom fi slugile prea-supuse ale
d-tale, domnul nostru cel indurAtor, gi in tot ceia ce
d-ta vei avea nevoie de MAria.Sa fratele MAriei Sale,
tot" vom fi la poruncile d-tale. D-ta sA iei bine seama
ca nu cerein deck dou& lucruri de la Maria sa Craiul
gi de la d-ta, domnul nostru cel indurAtor: intAiu ca
MAria Sa Craiul gi d-ta sA vA invoili ca fratele Marie,
Sale lui leremia-VodA sA fie Domnul nostru; apoi ca
Maria Sa Craiul gi d-ta sA dafi voie lefegiilor 's
mearg& cu noi, pe banil nogtri. i d-ta vei gti sA te
arAfi cA nu gtii nimic gi. cA nu te-ai infeles nici cum
cu noi. $i vorn da, din partea noastrA, dovezi de iu-
birea noastrA MAriel Sale Craiului.
Inca un lucru 11 supunem luArii aminte binevoitoare a
d-tale. 0 mare mulfime de Turci se aflA pe maid
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boleti 43.
Dundrii la toate vadurile; qteaptii raspunsul lui Iere-

mia-VodA pentru fratele lui; eAci ei trag toatA nadej-
dea cA fratele lui Ieremia-VociA va ajunge in curAnd
Domn al acestei teri. Dacil ins& vAd cA se face zA-
bavA, vor porni, vor trece Dundrea 0 vor cdta a pune
Domn pe vre-un Turc, ori vre-un lotru, -care nu va a-
vea milA nici de tarA, nici de cre0ini, 0 tici terile
vecine nu vor fi bucuroase de altfel de lotri.
Cei mai umili 0 mai supu0 slujitori d-tale, domnul
nostru cel indurAtor.
Dan Vistierul, Vintila,Clucerul 0 toti boierii munteni.
Milostive doamne, cerern bunavointa d-tale, domnul
nostru cel indurAtor, pentru ca d-ta sA binevoie4ti a
nu-ti cruta osteneala 0 a eeti aceastA scrisoare pAn.
la capAt.
(Ibid.. Supl. II, pp. 487-8; din polonete.)
[CAtre loan Zamoyski.]
La 23 April 1601 Dan, LogofAtul muntean, unul
din pribegi, scrie despre Doamnele apt de nacAjite,
ap de bolnave, ap de tulburate de fried", ale lui le-
remia gi Simion, adApostite la Hotin.
(Ibid., H, pp, 30-1, n-I XIX; din polonete.)-
XXIX.
Banal Milialcea.
(Tara-Romdneascd.)
(1600.)
1.
InchinAciunea mea, dorindu-ti toatA fericirea de la
Dumnezeu a tot puternicul.
Trebuie sA te cercetez pe d-ta cu scrisoarea mea,.
www.dacoromanica.ro
-44 N. lorga
cad d-ta tii din ce pricini am fost trimes de prea-

induratorul mieu Domn la Maria Sa i ce am tratat,
.0 ea am trimes pe tovaraul mieu sa intrebe i sa cer-
ceteze voia Domnului mieu prea-indurator i sa El-
ate cererile Mariei Sale Imparatului. De oare ce insa
pia acurn mi-a sosit raspuns de la Domnul mieu
prea-indurator, 0 el i0 va &Ala voia M. S. Impara-
tului prin scrisoare, te rog deci pe d-ta cu cea mai
mare staruinta, ori. sa-mi dea raspuns, ori sa vii in-
suti intr'acoace 0 la Dommil mieu, caci nu e vreme
de pierdut; cad acum cer Turcii pace 0 Domnul mieu
nu tie de ce sii se apuce. Cum d-ta vei afla aceasta
0 de la dumnealui Carlo Magno 1 si-ti voiu scrie d-tale,
pentru mai multi siguranta, toate invataturile ce Dom-
nut mieu mi le va da. Deci sA te gande0i d-ta fearte
bine la aceia, 1 sa vii cat poti de iute la Domnul
mieu. Iar, (lea d-ta nu poti sa vii, i eu mA due de
aicea, ca nu mai pot atepta; CA aa e i voia Dom-
nului mieu prea-indurator. Turcii, i ei a0eapta grea
raspunsul, i Domnul mieu nu li poate da niciunu;
Oa nu stie care e voia Mariei Sale. Pentru aceia
cer din, nou cu tot dinadinsul ca d-ta sa binevoie0i a
veni cat mai jute, ori sa-mi dai raspuns prin seri-
soare, de ce sa ma tin i ce trebuie sa arat Domnului
mieu.
Al d-tale de binevoitor i credincios prieten: Banul
Mihalache Caragea, boierul lui Mihail Voevod.
Mariei Sale d-lui Vartolomeiu Petz, doctor in drept,
4sfetnic al M. S. Imparatului, presedinte al Camerei
4de Razboiu, domn i irate iubit.
(Ibid., pp. 716-7, n-1 MCX111; din nemte0e.)
1 Agent impArAtesc in Ardeal.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri 45.
2.
...Despre Domnul mieu indurAtor, Voevodul, 1i scrim
d-tale aceia cA Dumnezeu Sfatttul, dupA ageptarea
MAriei Sale ImpAratului, i-a dat toatA Moldova In
mAnA i toata fara i s'a supus; iar Voevodul de a-
colo a fugit, i Voevodul, Domnul nosteu, e dupa
dnsul cu husarii i calarimea in sus, spre Hotin; iar
pedestrimea a lasat-o ImpreunA in tabArA langA
Medias, 19 Maiu 1600.
Mihail Banul, ispravnicul M. S. lui Voda, sfetnicul
cel mare.
[Catre comisaril imparate0i in Ardeall
(Ibid., p. 912, n-I MCCLXX; din nemtOte.)
3.
DumneavoastrA prieteni iubili. InchinAciune i asi-
gurare de prietenie. Fiindca a venit de la Maria Sa
Domnul nostru 1 poruncA i uncle tiri, Maria Sa
cere ca uneltele ce le avefi sa le trimetefi. VA poruncim
deci, cu putere de la Maria Sa, sA trimetefi praf de
pupa 0 allele multe, tunuri i patru card, la Balgrad.
Dar carAle sd fie cu .rogojini 1 cu coviltire. La tunuri
sA punefi 60 de cai. 1Aa sA faceli. In Media, 30
Maiu, anul Domnului 1600.
Mihail Banul, ispravnic,
i sfetnic al Mdriei Sale lui Volla
(Ibid., p. 925, n-1 MCCXCV1; din ungurqte.)
XXX.
LogofAtul Teodosie.
(Tara-Romneasc.)
(1600.)
...Fiindca d-voastrA, cAnd ati fost la Balgrad, afi
' Mihai Viteaul.
www.dacoromanica.ro
-46 N. lorga
-venit la mine pentru niste lucruri de nevoie, rugan-

du-mA sA stAruiu la MAria Sa Vorld 0 in afacerea
41-voastrA, am stAruit deci cum v'a fost pofta, la
Maria Sa; ceia ce stip 0 d-voastrA bine. Deci si d-ta 1,
de bunA voia d-tale mi-ai fAgAduit atuncea un cal de
trisurA. MA rog de d-voastrA, ca de domnii miei de
bine voitori, sA incredinfati calul acela slugii ce aduce
rAvasul acesta. Si, pe urmA, in ce vA pot sluji la Ma-
ria Sa, vA voiu sluji bucuros, dacA in cele de nevoie
vA yeti indrepta la Maria Sa. SA vA pe Dumnezeu.
Din cetatea FAgArasului, 18 Mart, anul Domnului 1600.
?rietenul d-voastrA: LogofAtul Teodosie, stetnic de
lain& al MAriei Sale Domnului Ardealului.
(Ibid., XII, p. 793, n-I MCLIV ; din ungureste.)
XXXI.
Leca Aga.
(1600 )
Leca Aga, sfetnic al M. S. lui Mihai-Vodd, Domn al

Terii-RornAnesti, si cApitan al cetAtii Gherla, si celelalte.
Fiinda Lugassy Ferent are leafA de la Domnul nos-
tru pentru 50 de cai, l-dm orAnduit la Vermes, la San-
giorz, la Lechinta, in partile Bistritei, cu ai lui, ca
sit trAiascA acolo. Deci vA poruncesc ca nime dintre
voi sA nu indrAzneascA a tinea satele acelea, ci sA-i la-
sap a trai acolo in pace. Altfel sd Au faceti. Cetind
scrisorile, dati-le innapoi aducAtorului.
Din cetatea Gherlei, 23 Mart 1600.
(Ibid., p. 799, n-I MCLXII, din ungureste.)
' Judele Bistritel.
www.dacoromanica.ro
XXXII.
Gheorghe Pitaru.l.
(Tara-Romaneasth.)
(1600.)
D-ta, prietenul nostru totdeauna pretuit. Am inteles

scrisoarea d-tale ce scrii pentru lemne, cA nu le poti
trimete acuma, Mid vremea nesigurd. VA indreptd-
till cu aceia cA i spre Moldova s'au dus multe lem-
ne in carA, i. la sArAcime. Aoeia InsA noi n'o pn-
tern tinea atAta in seamA, ca toate carAle sA le i. in-
toarcem acasA, cdci avem mare nevoie de ele. Ci
d-voastrA trimeteti trei care, O. le voiu trimete.i pe-
acestea tot odatA. D-ta insA nu zAbovi, caci 'Ana atunci
pe acestea nu le putem intoarce. Fii sanAtos i fericit.
La BAlgrad, 11 Maiu, in anul 1600.
Gheorghe Pitarul, parcalab de BAlgrad.
(Ibid., p. 900, n-I MCCLV; din ungureste.l
XXXII'.
Udrea Hatmanul.
(1600.)
Pan Udrea Hatmanul si parcAlabul Sucevei scriem

viat si mu t sinAtate la dumnealui Budac Ianas, bl-
end de Bistritit. DupA aciia dau stire dumitale ca au
adus ili juratul din Iad la nni 80 de fArtare de fAnind
i 2.550 de pita. facutA. PAntru aceia dAm tire dumi-
tale. Si sA .te veselqti de la Dumnezeu, adevAr. Scris
In Suceava, luna lui Main 24.
i voi, schelarior, nime sA n'ibA a biintui peste zisa
noastrA.
(Ibid., XV, p. 763, n-I MDXIV; partea cu litere negre, din sla-
voneste.)
www.dacoromanica.ro
4P N. lorga
XXXIV.
Cacr Ivel.
(1600.)
Scriu inchinaciune ai multa sanatate pArintehn mieu

Spiridon 0 maicei male Costandei. $i dup' aceia vd dau
atire ca sant viu par& acma, nu-s petit, ci am scApat
de la BAlgrad cand au bAtut Mihai-Voda rAzboiu cu
Lingua. Deci m'au prins niate Saai; deci au vrut sa
mA taie. Eu m'am rugat 0 am spus cd sant fecior Mo-
galdei. Deci nu m'au pierdut., De ad eu am trimes
carte la Andriaa din Bistrita; el au trimis la Saai de
m'au ceraut. Ei au eeraut 300 de taleri, iana Andriaa
m'au scos derept 100 de taleri, 0 m'au adus la Bis-
frijA. Eu am spus ca m'au prins Mihai-VodA la Ho-
tin 0 m'au dus in Tara Ungureascd. Deci ma rog dom-
nilorvoastre ca lui Dumnezeu din cer sa nevoiji sa ma
scoateji langa voi, in tara creatina, 0 sa nevoiji sa
daji afire pArintelui mieu Mogalde Vornicului, ca eu
zac in temnita de mananc lutul gi pAduchii. $i eu am
spus ultra Andriaa ca sant nepot de frate 0 fecior
de suflet jurat in bisericA. Deci iara ma rog domnilor-
voastre sa nu ma zabaviji aice, ce sa ma scoateti.
MAcar numai de-aa presi cu trupul, Inca sa ies in
tar& sa nu mor de dorul vostru. Si imbatranesc, 0
am facut o barb& pana in brau. Si sa. afle aiasta seri-
soare a mea sanatoai pre dumneavoastra de la Domnul,
amin.
Iscalese: Feciorul vostru Cocrivl. Si
sant numai cu camaaa.
La parintele mieu, la Spiridon.
(Ibid., p. 773, n-I MDXCIV ; partea cu litere negre din sIavonete.)
www.dacoromanica.ro
Boierii din partidul lui Radu-Vodd Serban.

(Tara-Romeineascci.)
(1614.)
Prea-miostive Doamne, s fii dumneata sdndtos. Rue-

gmu-fte Domniei Tale ca Domnului nostru cela milos-
tivul. Pentru care lucruri tii dumneata, cfind ne-arn
despdrtit de dumneata, in ce credinta ne-ai lAsat, in.
aceia sant[eml si pnd acum; si de cdteva ori am tri-
mes de am dat Ia. stire dumitale, i cu mare fried, ea
sd nu pierdem capetele de acest Domn turc [Radu Mih-
nee]. i dumneata pand acum niciun lucru adeverit
nu ni trimeti, ce numai nddejde. Ce noi inteaceastd
nadejde cddem la lucruri foarte grele, Ca intdiu in tarn
noastrd acum strigd hogea; ed-i tine acest Domn fra-
tii i surorile in casd cu el, 0 sant Turci. $i robii cart
au scdpat de prin catarge 0 de printr'alte robil, md-
car de la Mihai-Vodk-- Domnul cine este in tar& ell
II dd Turcilor, i alte multe nevoi care nu le-am scris
ii dd Turcilor i alte multe nevoi care nu le-am scris.
?
Acura intelegem cd are Turcul gand sA puie in tars

noastrd Pad, asijderea 0 in terife ce sant vecine cu
noi. Deci, dacd vom cddea noi la aceia sd ramaie Ift
tara noastra. Pacl i mdndstirile i bisericile noastre sti
fie meceturi Turcilor i coconii no0ri feed lenicer5
si fetele noastre sd le iea Turcii lor muieri, cum lac
intealte tdri, ce sant supuse lor, deci noi, din zilele Int
Mihai-Vorld, de cAnd ne-am supus i ne-am jurat crew.
tinilor, pentru aceia ne-am jurat i ne-am supus nth
supt Impdratul cre0inesc, ca sd nu cddem no]. la rin
www.dacoromanica.ro
50 N. lorga
lucru ea acesta. Drept aceia am tarpit noi mart

cheltuiele i robii i arsuri si singe vArsat pentru cres-
tint, ca sA avem cautare la nevoia noastrA. Ce mult ne
mirAm, au dumneata nu faci stire ImpAratului de ne-
voile noastre? Ce, de este vina din dumneata, cA nu
fact in stire Imparatului sA ne caute la nevoile noes-
tre, Dumnezeu iti va fi platnic, cum te-al jurat cu noi.
Ce trebuieste dumneata plecat i cu lacrAmi de-la noi
sA aduci aminte ImpAratului nostru. Noi ca, mAcar sA
1 dacii] n'am fi noi avut nicio tocmealA cu crestinii if
acum fi[m] striga mila ImpArAtiei Sale, Inca s'ar cAdea
sA caute, fiind noi crestini,cA sA nu rAmanem pAgani.
CAci inima noastrA nu se poate suferi cu pAganii.
Cad si an, cand am venit cu Turcii asupra lui BAtur
Mathory, Gabriel], i atunce numai oe asteptam sA au-
zim de dumneata si de ceva oaste crestineascA; noi
ne grijisem ca sA fim vrAjmasii lor cei mai mari,
cum am fAcut stire dumitale. Ce ne rugAm dumitale,
(IA .in stire ImparAtiei Sale, cA acum este vreme bunk
santem toti gata a sluji ImpArAtiei Sale, si dumitale,
MAcar sA [
emu veri intelege dumneata si de la LogofAtul Oancea.
de] nu ne-am impreunat noi cu Logo',
fatul, iar, dac'a venit sluga LogofAtului, toate pe
rand i-am fAcut in Vire cu omul nostru, cum stau lu-
crurile de incoace. Care nu santem noi indoiti cA nu
vor veni in stire dumitale. Ce ne rugAm sA fie cu tainA
acest lucru. CA, de s'ar intelege, toti ni-am pierde
capetele. SA fil dumneata sAnAtos, amin. Scris April,
29 de zile.
j. Noi toti boierii din tar& si de la slujitori, plecat
ne inchinAm dumitale.
(lorga, In Cotivorbirl literare, an. 1900, pp. 272-3.)
www.dacoromanica.ro
Scrisod de boleri 51
XXXVI.
Un boierinas mantean.
(1630.)
t Cinstite logofete, sa fii dumneata sanatos. Dau stire

dumitale, pentru randul slujbei noastre de aicea, ca
slujim pan'o petrecuiu foarte bun[Al. Cand a fost Lunt
in pranz, in 18 zile, eu ma dusasem de la soroc sa too-
xnescu niste mieare, cu cesti negustori, sa o iau, al
ne grabia Turcul cu mieare, in urma mea fost-au venit
feciorul Filiesanu1 cu 30 de oameni la mind' sci ma prin-
za. El nu m'au gasit acolea, ce-au gasit feciorii,
ce-au si prins a-i uciderea si a'ntrebarea de mine un-
cle sant; ei, deaca au vazut nevoia, au fugit, Ce-au
hiat si caii miei toti, de n'am Minas nici cu until, ce
sant pedestru; si au luat calul Savei si al lui Ion si al
lui Stan Patitul, si au luat si banii cati erau stransi.de
mierarce, toti, si cat' bani au fost de pre birarie, a
atunce ni venise neste feclori den biratie si au ivat;
iara, cati n'au fost bagat in berbenita, toate; si. au
luat dulama mea si hainele Radului fratine-mieu; i-au
luat tot, de-au ramas numai cu cameasa, si au lust
dulamile feciorilor, de sant numaii cu trupurile; si ni-au
luat si camesi si tot ce-au visit; si, cita vita au 0-sit
de trasura. de mierel, toga o au hiat; si vaci si cai
si tot; si catastisele, cate au fost de Aka %Tar* toate
le-au luat, ca era in desagii cu banii; 41.3, Cali birari
au gasit, toti i-au luat de i-au legat, de li-aa kat ba-
nii si catastisele, si i-au despuiat, de i-au lasat cu
pielea; si au luat calul Paraschivei si al Neaniului si al
unchiasului Stroe si al Radului Miami. Mai rea rau-
I Oprita pentru dajdea mieril.
www.dacoromanica.ro
52 N. lorga
tate n'am vazut de cAnd stint. CAnd am mers la TArg1,

venise veste la cApitanul cum trece As lan Vornicul cu
Gorgan i cu Mateiu 2 i cu alalti boiari cu tot, la mun-
te; ce-am i incAlecat cu Ruth: ce-am mers Luni
seara la Runcul Clucerul; dimineata ne-am sculat de
noapte, ci ne-am dus unde au fost ei tabdrati. Ce ne-am
pus in gura plaiului, ca sA nu-i lsArn sA treaca. Ei au
venit toti de fatA cA era multi, 0 tot de folOs. Ce-au
dat la noi; cAnd am stAtut sA vedem ce vor sA facti,
s't
au ie0t naintea lor Mihai Clucerul i Dumitru cApitan,
chema pre cApitanul sd meargA la ei, i striga is
ne inchinAm lor. DacA au vdzut cA nu vom, ei au 0
dat la noi, de ne-au risipit, da-au fugit eine incotr
au putut. Vrutu-ne-am pune i capetele dupA alalte
nevoi.
DacA _ant venit la Targ, scris-au Vornicul cal* la
VodA 0 la Vornicul i la toti boiarii cum au fugit
As'an Vornic, cu feciorul lui, i Gorgan SpAtarul
Aga Mateiu i Barbu BrAdescul i fratele lui Mihai Clu7-
cerml i Barbul de_Poiana qi feciorii Iscrului i Barba
de FratotitA l. feeiorul lui Malcociu, i altii multi. de la
Olt 0 de la Romanati 0 de la Jiul-de-jos i de la Me-
hedinti. Ce-am vrut sA vilu etr cu cArtile sA spuiu ce-am
vAzut, i au scris i Vornicul i cApitanul la VodA 0 la
boiari ce rAutate au fAeut; ci apoi eu gAndiiu cum voiu
veni i sa. las aicea slujba pustie, ce-am trimes ceti
feciorl i cu un SArb cu cArtile; ce vor spune i ei 4i
de in gurA ce-au vAzut.
CA acum teara fuge toatA, cA le-au zis acei boiari
terii: Fugiti toti dupA noi, nu mai dati nemie, ce
' Targu-Jilului.
I Viltorul Matei Basarab.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boeri 53
acum nu ramAne nime. Ce sa stiti dumneavoastr& ca

acs (rupt) Rumand nu vor sa dea nemic, ci bat fecio-
rii si li ieau banii si trAsurile, si zic cil li-au zis boiarii
sA nu dea nemic, ca li vine alt Domn. Ci acum noi
ne-am ingrozit, de nu stim ce vom sit facem, cd ni e
fried ca ne -vor ucide. Ci acum, pan' nu se va face
o toemaid, noi nu indrAznim nimic sa ne tindem, si
Lid feciorii nu cuteath sa umble nicAirea, sA-si stran-
g& cate o rAmasita; ce-am mai rdmas sA vaz cum va
ft lucrul, si sa pornesc neste vite de birarie la Curte.
Ci sa stii, logofete, ca nu va SA se aleagA nimic din
judet, cA s'a facut lucru ca acela, ca acei boiari s'au
lAudat catra tarA --cd preste putine zile vor veni ch
Domn. De &tele ce voiu scrie dumnitale? Spune-vor si
din gurd cesti feciori, cum a fost. Aceasta scriu dum-
nitale. SA fie dumneata sAnAtos.
t Mai micul dumnitale: Vasilie. Scris Octomvrie
20 (rupt).
[Vo] t La dumnealui, la Paraschiva LogofAtul, sa
sA dea.
(lorga, Studii fi documente, IV, pp. 19-20.)
XXXVII.
Teodor Ianovici.
(Moldova.)
(1633 fi urm.)
1.
10 slujesc d-tale ea domnului mieu credincios, s. a.

Au ven:t la mine slugile d-tale, cinstite domn birAu,
voind sti afle de la mine starea terii noastre si stiri.
Despre care eu te asigur, ca pe un cinstit domn vecin,
www.dacoromanica.ro
51 N. lorgt
numai pe scurt, cA noi acum am venit de acolo, din

Constantinopol, in dua aceia cAnd au venit gi slugile
d-tale la mine. Noi suntem In stare ticaloasa, fiindc&
Imparatul turcesc i-a luat capul blAndului nostru Domn
Barnovschi la 2 Iu lie; ceia ce sa crezi d-ta cu sigu.-
rant& Aga dupA acela ni-a dat ImpAratul pe un Voe-
vod anume Moise 1, care ni-a fost Domn gi innainte
de aceasta, in Scaunul de frunte. Despre starea ogtiri-
lor, pot sA-ti spun cA incA la PoartA ni s'a spus sa
fim gata, cAci Sultanul vrea insugi sA mearg& in Tara
LegeascA, de care ce Rugii I-au indemnat prin mine.
In sfArgit, ceia ce am vAzut cu ochii nogtri gi la in-
toarcerea acasA pot sA-ti scriu: cA Voevoaul Terii-Ro-
mAnegti a fost cu toate puterile in tabAra, gi acele,
dupti porunca ImpAratului, vrea sA meargA cu noi im-
preunA In Tara LegeascA. In drum, ling& DunAre,
am gAsit trei nobili tineri din Ora d-voastrA: pentru ce
voiau sA meargA la ImpArat, nu gtim, ci nouti ni-atz
dat rAspuns cA principele i-a trimes la ImpAratul.
Aid in Ora noastrA Hanul tAtAresc insugi a descAle-
cat, cu toate puterile lui, in pustie.Noi aga gtim cd gi et
ar merge asupra Poloniei. GAndul lor singur nu-I gtie
nimeni, ca la nigte ,dini. Tot cat am stat acolo la PoartA,
Cazacii, cad au fost pe apA, au fAcut grozav de mari pa-
gube In Tara TurceascA, aga cA numai drum de o zi a
fost de nu au venit in Constantinopol. Auzim gil aceia
cA aici lAngA Nistru sant 12.000 de Cazaci in tabAra.
DacA din nou audm aga ceva care v'ar fi d-voastra
spre pagubA, vA dam de gtire prin oamenii d-voasta.
Noi, pentru aceia, suntem cu alt gAnd, aici, in lank
/ Movill.
3 Matelu Basarab.
www.dacoromanica.ro
Scrlsori de boieri 55
dar, daca vine Voevodul in Scaun, stim ca va fi cu

stirea d-voastrA.
(Hurmuzald, XV, pp. 991-2 ; n-I MDCCCLXXXIV; din polo
neste.)
2.
Maria Ta domnule Martine 1 10 tin gata slujbele

mele cu orice fel de supunere.
Am luat mare bucurie din scrisorile d-tale, in care-mi
scrii sA te instiintez pe dumneata care a fost izbanda
rAzboiului intre Turci i Lesi i ce a facut vrednie
de amintire Abaza-Pasa venind In Polonia cu pute-
rea sa cea mare. Care e asa, cA Abaza-Pasa, rupand
legatura i pacea pe care o facuserA Polonii cu Turcii
a venit asupra lor cu oastea sa. Cu toate ca Maria Sa
Domnul Moldovei ii cheltuise o minunata silinta ca sa-1
poata intoarce de la hotarare, pentru ca Maria Se
Vora intelesese ca intru nimic nu poate strica pe Po-
loni, totusi el, Pasa, cu indrazneala, stand la gandui
sau, a venit asupra lor, socotind intru nimica pe Po-
loni, la cari cu putin innainte era sol de la ImpAratul
Turcior, adeca ceaus, cu intarirea pacii. Pentru care
Polonii nu credeau ca Pasa va trece la ei Nistrul, ca
unii ce stiau cA s'a facut legAtura i s'a intarit de Im-
paratul. Pentru care 0 ei gatisera sol mare la ImpArda-
tul, daca n'ar fi venit Abaza-Pasa la dansii. Dar el,
rupand pacea, a intrat in Polonia, 0 nu li-a putut strica
nimic; numai a Stricat i jafuit tara noastrA; incepanct
de la raul Prut i 'Ana la Nistru, n'a mai ramas o casa:
toate le-au ars, si pe multi dintre ai nostri i-au dus
in serbie. i asa s'a intors: rupand pacea cu Pobon
Birul Bistritei,
www.dacoromanica.ro
56 N. lorga
-0. neisprAvind nimica, s'a intors la Dun Are cu ru0ne

0 mare pagubd in ai sai. $i Tatarii cari erau cu Orac-
Mirza i cu cei doi fii ai lui Cantemir s'au intors in
BugeAc, la locurile _sale. far Hatmanul Polonilor, Ko-
niecpolski, cu alti Poloni, a micat tabAra, fall pa-
guba. intre ai sal, in jos, de la- Camenita la Bar. Iar
despre Muscali, cAnd am fost sol in tabAra Polonilor,
de la Maria Sa Domnul nostru, mi-a arAtat Maria Sa
Hatmanul Polonilor scrisori trimese de la Craiu, in
tare asigurA pe Hatman cA a inceput un mare rdzboiu
cu Muscalii, in care biruitor a ie0t Craiul leesc, i
s'a facut mare vArsare de sAnge, i incA mai rAmtine
Craiul la Smolensk cu oastea sa. De acestea toate pe
care le-am vAzut 0 auzit, in0iintdm pe d-voastrA, i
ce le vom auzi de acuma, despre toate sAntem gata a
in0iinta pe d-voastrA. PAnA atunci fii sAnatos i ur-
inAre0e-mA cu frAteasca. dragoste.
In Suceava, anul 1633, Noiemvrie 11.
Al d-voastra. credincios prieten i gata de slujbA,
Teodor Ianovici.
DacA zt vrea sd le scriu toate,nu mi-ar ajunge hArtie
sA scriu, nu de lauda lui, adea. a lui Abaza-Paa,
ci de curatd prostia lui 0 de zAdarnica lui mania. Pen-
tru care, celelalte din gurii le va spune dumnealui Mi-
hai, care a fost la mine.
MAriei Sale, domnului Martin Deitran1, jude al Bis-
tritei, domn 0 prieten al mieu prea-mare, in mAni sA
i. se dea.
(Ibid., pp. 998-9, n-I MDCCCXCIII, din IatineVe.)
I Dietrich.
www.dacoromanica.ro
Scriseri de boled 57
3.
D-ta, doamne Martine,

Inchinaciunea mea cu tot felul de slujbe ale mele va
infajidm d-voastrA, 0 altele.
CA am zabovit in a-ji face plata pentru ceasornicul
indreptat, pan& acuma, ma rog sd n'o Wali d-voastrA
in nume de rau 0 sa n'o puneji in seama neingri-
jirii mele; ca am vorbit cu Domnul Mihai 0 ma invoi-
sem cu el, ca, in loc de bani, sa. dau porci ingrAaji
acelui meter, care apoi, plecnd in Tara-de-Jos a
Moldovei, 0 intorcandu-se din acele locuri, nu m'a ga-
sit in locurile noastre, cad plecasem la Iai. Totui in
lipsa mea a gdsit porcii, pe cari domnul Mihai n'a
vrut insa sA-i primeascd, nu tiu din ce pricina: poate
nu i-au pldcut. Iarai insa a scris &etre mine carji
domnul Mihai, pe care mi le-au adus tarziu, deschise
0 rupte, adeca atunci and era targul cel mare la
Bistrija. Pentru care eu pe acea vreme a fi trimes ba-
nii, dar n'am putut gasi pe nimeni care sa voiasca
a merge in Ardeal. Ci, acuma, precum mi-ai dat de
veste d-ta prin Petru Sasul din Suceava, despre acei
bani, ce-i voiu da; care-i va duce la d-ta. Numai te
rog sa nu-mi jii in nume de rAu c am zabovit cu
facerea plajii acestui meter pana la vremea aceasta.
Despre lucruri noud, dna sunt, te intiinjez pe d-ta,
cA Polonii cu adevarat au fdcut pace cu Musca Ili 0
au avut triumf mare zilele acestea. far in Moldova,
Domnul care era, adeca Moise, a treeut zilele aces-
tea in Po Ionia; iar cellalt, care va sa vie, e Lupul,
eare innainte era Vornic-Mare in Moldova, acela ce
mersese la Tarigrad. Despre acestea te intiintez acum
pe. d-ta; cele ce vor fi de acuma, despre toate te vont
intiinja bucuros pe d-ta. far 'Ana* atunci- ma dau in
www.dacoromanica.ro
58 N. lorga
seama IndurAril i prieteniei d-tale. April 12, anul

1634.
Al d-tale prieten credincios qi gata de slujbA.
Teodor Ianovici.
D-sale domnului Martin Dietrich, jude al Bistritei,
domn i. prieten al mieu foarte mare, sA i se dea in
mAra.
(Ibid., pp. 1002, n-I MDCCCCXCVII; din lafine0e.)
RXXVIII.
PAtrasco Clogolea.
(Moldova.)
(1E30
AdecA eu PAtraco Ciogolea Vel LogofAt scriem pa-

cea 0 sAnAtate la Mill prietenii notri i frati, la
domnii de Bistrita, la Simon birAul, i cu toti domnii
MAriei Tale. Alta, pohtim de la dumneavoastrA a fa-
cell Maria dumilorvoastre pentru voia noastrA, sA ni
trimeteti pe acest diac, anume Todor diac, din Felder,
pentru cAci ne-au fost i de inaintea vreme om [al]
nostru; acmil-1 pohtirn de la MAriile Voastre, sA ni-1
dall. Noi IncA vorn sluji MAriilor Voastre, intru ce va fi
pohta dumilorvoastre la noi. CA avem [nite] cuconi
sA ni-i invete. Alta, pohtim, de bine ce veti face si-I
veil lAsa, [sA laslati i vama de cloud, trei vite ce va
avea. De aceasta foarte [ne rugAm dumjneavoastrA, si
sA dAruipscA milostivul Dumnezeu sd vA afle aceastA
scrisoare a noastrA pe MAriile dumilorvoastre sinA-
tosi de la HrIstos, amin. In Suceava, Iunle.
Bun prieten si gata fiecAnd a slujiirea : PAtraco
Clogolea Vel LogofAt, iscAlesc.
MA inchia dumitorvoastre i mA rog.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boteri 5g
La iubiti frati si prieteli a nostri, la domnii de Bis-

trip, cu cinste sA se dea ceasta carte, si multi sa-
nAtate.
(Ibid., p. 1009, n-1 MDCCCCVI ; pArtile cu litere negre, din six-
voneste.)
XXXIX.
Gavril Hatmanul, fratele Int Yule Lunn.

(Moldova.)
(de la 1638.)
Al nostru intru tot cinstit bun frate si mare prie-

ten, dumnealui jupan Andreias, birAul si judetul a
cinstitei cetdti a Bistritei, poftim de la Dumnezeu pace
si sanatate clumitale si a toata cinstita casei dumitale.
Alta, poftim pre dumneata pentru neste vArniceri,doa-
rA s'ar afla acolo. CA Tacem o besericA de piatra, de
va vrea Dumnezeu sA fie cu ajutorul Sfintiei Sale.
Ce nu putem afla aicea, in tarA la noi,. mesterii sa
poata lucra var de piatra. Ce am inteles de [la] oa-
menu dumitale cum acolo la dumneavoastrA stint mes-
teri buni si pot face var de piatra. Pentr'aceia ma
rog dumitale, de se vor gasi acolo megteri ca aceia,
sa inveti duinneata sA vie un mester aicea la noi, na
vaza piatra. De-i va pArea cum sA o poata lucra, sa
facd var, eu mA voiu tocmi cu dtinsul ca sA-i platim,
0 atunci voiu porunci, si ma voiu ruga dumitale sa
ni dai de acolo patru vArniceri, sa vie sa lucreze aicea.
Ce vei face dumneata bine pentru voia noastra, avea-
vom a multAmi 0 a sluji, ce va fi porunca dumitale,
aicea la noi. $1 Dumnezeu sa daruiascA sa afle ceasta
scrisoare a noastrA pre dumneata sanAtos 0 vcsel, de-
www.dacoromanica.ro
60 N. lorga
preunA cu toatA cinstita casa dumitale, de la Hristos, a-

min. Scris in Suceava, Main 31.
Intru tot a dumitale neindoit frate si bun prieten Ga-
vril, Hatman si parcalab Sucevei den tara Moldovei,
ma Inchin dumitale cu sanatate.
Intru cinstite mAnile dumisale jupanului Andreias
birAu, judetul a cinstitei cetati a Bistritei, cu cinste sa
fie data.
(Ibid., p. 1044, n-1 MDCCCLX1; plirtile cu litere negre, din sla-
vone0e.)
XL.
Hancea Vornicul.
(1638-43.)
Hance, Vornicul de tArg de Suceava, scriem pace 0

sanatate dumitale, jupAne Andries, domnului de Bis-
tritA, si a:tor domni. Alta, dam stire pentru rAndul ces-
tor mesteri pietrari ce i-ati trimis dumneavoastrA aice,
la SuceavA, sA lucreze la Curtea Mariei Sale lui Vocla:
patru usi si. patru ferestre si doua sclipurle, insa. si
cu all" mesterL Ce Mariei Sale lui \Todd nu i-au foarte
placut lucrul, ce, pre cat au lucrat, li-au fAcut Maria Sa
Vocla plata, de au dat pietrarior sesezeci de lei si o-
larilor douAzeci de lei, 0 cartea Mariei Sale Inca
au trimes la d-voastrA. De aceasta scriem, 0 sA fiti
d-voastrA sanAtosi.
Hancea Vel Vornic.
(Ibid., p. 1053, n-1 MDCCDCLXX111.)
www.dacoromanica.ro
XLI.
Ienachi Cfimarasult
(Moldova.)
(1638.-41.)
Intru tot cinstit i prea-iubit al nostru mai mare dum-

nealui pan Mihai, marele-judet de la cinstitul Braseu,
poftim de la miostivul Dumnezeu tot binele dumi-
tale, impreunat sd fie cu toti cinstiti oamenii d-tale.
Alta, de vei cerca d-ta de noi a sti, s'd ?tii d-ta, cu
norocul MAriei Sa'e Domnul. nostru sAntem cu sandtate
si cu bund pace. Alta, dAm stire d-tale ca. am trimes
pre Apostol acolo, pentru trebi domnesti ce trebuiesc
acma la Pasti, boboaie 1 i dunegi i comdnace de
misei 2, si de sulite ce trebuiesc MAriei Sale iar acmk.
si la o masa domneascd. Deci poftim pre d-ta sti fie
cu stirea d-tale, pentru vamesi, sd ii zici d-ta s nu
invaluiascd. de \Tama., cA nu putem tot trepAcla la Craiu.
cd dumneavoastrd stiti ca and datA nu s'au invaluit
care au fost lucruri domnesti. Si a zis solul Barcea la-
nds 3 cd este invAlAtura de la Maria Sa Craiu sA nu
invAluiascd lucrurile cele domnesti, cd nici se cade sd
ddm stire Mdriei Sale lui Craiu pentru nimic. De
iasta poftim pre d-ta. SA fii d-ta sAndtos de la Hristos,.
amin. La Ocnd, Mart 11.
Prietenul d-tale Ienachi CAmdras de Ocn,
sluga MArillor Voastre.
(lorga, Brafovul i Romtnii, pp. 56-7, n-1 1; partite in cursive,.
din slavonete.)
Postav prost.
' Minn pentru grad.
Poate Barcsal Ac4, Acallu Barcsai.
www.dacoromanica.ro
62 N. lorga
XLII.
Dragomir Vornicu!.
(Tara-Romaneasca.)
(c. 1650.)
1.
La al nostru cinstit i prea-iubit i de la iniinA duke
si bun prieten, juptin Mihai, judetul eel mare pentru
cinstita cetatea Brasovului. Pohtim de la milostivul
Dumnezeu sA dAruiascA d-tale mult1 sAnAtate i bun&
pace, impreunA cu toatA cinstitA casa d-tale. CAtrA a-
ceasta, cinstitA cartea dumitale, ce tni-ai scris pre fe-
ciorul nostru, pre Lupul vAtavul, venitu-mi-au, I cu
ciragoste o am primit, i scrisorii d-tale pre rand i-am
inteles, i multamim dumitale pentru cAci nu santem
uitati de cAtrA dumneata. Asijderea facem sure dumi-
tale cA, avAnd MAria Sa Domnul nostru aceastA sti-
clarie, carea este de treaba MAriei Sale, scris-a Ma-
ria Sa pentru pAmantul ce se aflA in olatul cetAtii supt
ascultarea dumitale. Ce i noi pohtim pre dumneata
ca s. aibA poruncA i sA sArguiascA, sA nu facA zAbavA.
lar ce va fi pohta i treaba dumitale aici cAtre MAria
Sa Domnul nostru i cAtrA tara noastrA, nu ne pregeta,
ce in tot ceasul ni porunceste. Noi sAntem bucurosi
si gata sA slujim dumitale. De aceasta pohtim. Amin.
April le 11.
Neindoit si bun prieten dumitale
Dragomir Vel Vornic.
La al nostru cinstit l iubit si de la inimA dulce pi
bun prieten si de aproape vecin jupAn Mihai, judetul
eel mare dentru cinstitA cetatea Brasovului, cu cinste
sA se dea. .
(Ibid., pp. 107-8.)
www.dacoromanica.ro
2,
La al nostru cinstit i bun prieten 0 de aproape

vecin, jupAnul Mihai, judetul cetatii Braovului, viatA
0 bunti sAnAtate pohtim de la milostivul Dumnezeu
sA-ti clAruiascA dumitale, impreun cu toatA cinstitA casa
dumitale. Pentru care lucru, sA [del vei intreba d-ta
i de sAnAtatea Mriei Sale Domnul nostru, cu aju-
torul miostivului Dumnezeu este Maria Lui ....sAnAtos;
langA cinstite spatele MAriel Sale aflAmu-ne 0. noi sA-
nAto0. Alta, intAmplAndu-se a venire feciorul nostru
Lupul VAtaful pentru trebile noastre, ca sA ni tArgu-
iascA dile ceva de acolo, n'am putut lAsa ca sA nu
scriem d-tale, ca sA putem gti de bunA sAnAtatea dumi-
tale. Numai 0 dumneata,.. scrie-ni dumneata in toatA
vremea, de ce vor fi trebile dumitale aicea, la MAria Sa
Domnul nostru, cA noi vom fi nevoitori a sluji d-tale.
Aceasta scriem. SA fii dumneata MnAtos, amin.
Scris In April 4 zile, leat 7152 [1644
Fratele dumitale, Dragomir Vel Vornic.
La al nostru cinstit 0 prea-iubit 0 bun prieten 0 de
aproape vecin, jupAnul Mihai, judetul cetAtii Braovului,
cu cinste sA se dea.
(Ibid., p. 110, n-I 2; partea In cursive din slavonete.)
XLIII.
Socol Clucerul.
(c. 1650.)
La al nostru cinstit 0 prea-iubitt 0 intru toate alai-

duitor, mai mare pArintele nostru tunAnul Mihai, ma-
rele-judej de fntru cinstit Scaunul cetAtii Braovului,
www.dacoromanica.ro
64 N. lorga
sAndfate pohtesc de la milostivul Dumnezeu, impreund

cu tot binele, s ddruiascd Sfintia Sa dumitaie de im-
preuna cu toatd cinstita casa dumitale i eLL top priet-
nic i d-tale. Alta, cinstia cartea d-tale care mi i-ai tri-
mes,Ioarte cu mare dragoste o am priimit i d toate
pre rand am inteles. De care lueru dam laudd i mul-
liimim milostivului Dumnezeu de aceastA veselie ce
s'au inceput intru cinstita casa d-tale cu sora noa-
strA, fia dutnitale. Milostivul Dumnezeu s dAruiased
sA fie in ceasul cel bun, i s Ii daruiascA Sfintia Sa
zi'e indelungate i yield norocitA, impreunA cu tot bi-
nele. Alta, sa [ de] veri pohti dumneata a ti i de
burl sdntitate a Mdriei Sole lui VodA, este Maria So
sAnAtos i vesel i intru build pace. Jeii.jderea i noi
incA ne aflAm cu sAnAtate pre rang& spatele MAriei
Sa:e, Alta, i. noi, dupd pohta dumitale, apropiindu-se
ziva cea de veselie, trimis-am cu cinste pre omul nos-
tru i ea un fecior, Boiar Ifan1. Dumneata sA pri-
meti cu dragoste i sd iei in nume de bine, ca de la
un fecior al dumitale. Numai sA da'ruiascA milostivul
Dumnezeu sA petreceti dumneavoastrA aceastA veselie
cu pace i cu bunA sAndtate. De aceasta am scris du-
mitale. SA fii dumneata sAnAtos... Aprilie 26 de zile.
Al dumitale ca un fecior: Socol Vel Clucer.
Cu cinste sA se dea aceastd carte intru einstitA
mane a cinstit i prea-iubit mai mare pArintele nostru,
dumnealui juptinul Mihai, marele-judet dentru cinstit
Scaunul cetatii Braovului.
2 tefan Boer, FAgArAFair.
www.dacoromanica.ro
XLIV.
Ciogo!ea Serdaruf.
(1653.)
Milostive Doamne,
Eu, unul den slujitorii Marie! Tale cei strain!, man-
cand ptinea si sarea Mariei Tale de atatia ani, fe-
rindu-ma de osanda, sd nu-mi vie asupra pentru pa-
nea si sarea Mariei Tale, care o mananc dente a-
tape ani, iti fac stire Marie! Ttee pentru 5 tefan Gheor-
ghie, LogofAtul-cel-Mare, ca-ti este adevdrat hiclean, si
s'au ajuns cu Recoil. si cu Domnul muntenesc, si sant
gata ostile, si a' lui Matei-Vodd, sd vie asupra MA-
rid. Tale. De care lucru adevarat sa crezi MAria Ta
e:i nu este inteart chip.
(Nikon Costin, In Kogltsiceanu, Letopisik, I, p. 323.)
XLV.
Gheorghe Stefan LogofStul 1 I Stefan Ciogolea.

(1653.)
Noi carii santem scrisi pre nume mai jos legamu-ne

cu credinta si cu dereptate sa fim Marie! Sale Craiut
Ardealului si pre aceste lucruri carele sant scrise, pre
sufletul nostru cel crestinesc, cum asa sa ne ajute
noua Dumnezeu si Stanta-Mdria Precista si sfintii In-
geri si toti stintii lui Dumnezeu, si Sf Mita BiserirE 01
Sfantul Post, cum, de i se va face mila Mariei Sale
Craiul Ardealului de aceastA greed Ora, si va lua de
pre asupra noastra pre Vocla care este acum, pre Va-
1 Apol Domn al Moldovei.
www.dacoromanica.ro
66 N. loiga
silie-VodA, i pentru acesta lucru va porni Maria Sa

()stile, sA [del nu vom putea amfindoi, iar unul dintre
noi vom merge in ostile MAriei Sale, iar cellalt din-
tru noi vom fi impotriva lui VodA, ca nice sA poata
a strange osti, nici el sA poata scApa. A doua oar&
legAmu-ne si pre acesta cum, ce va cheltut. MAria Sa
pentru acesta lucru la Turci si la Tatari, i pre osti
plata, aceia o luAm asupra noastrA, i avutia lui
VodA, uncle vom sti, MArlei Sale au omului MAriei
Sale vom face stire, si vom nevoi cu toatA puterea
noastrA ca sA meargA la mantle MAriei Sale.
t Eu Gheorghe Stefan Vel LogofAt iscAlesc; Ste-
fan Vel SArdar iscAlesc.
(lorga, Studii i documente, IV, pp. 29-30, r-I XXXIX ; pAr-
lite ce cursive, din slavone0e.,
XLVI.
Un feclor de hotnog.
(Moldova.)
(c. 1653.)
Cinstite parintele nostru, dumneata jupane Logofete,
sA fii dumneata sAnAtos. Rogu-mA lui Dumnezeu si du-
mitale, de va fi cu voia dumitale, sA mA trimeti dum-
neata sa fiu i [eu] un fecior dumitale, sa-ti slujesc
dumitale, ca i alte slugi a' dumitale. CA am rAmas
sArac de pArinti, i sant neinsurat, i nu mA pociu
sprijini. De mA vet priimi dumneata, eu ti-oiu sluji du-
imitate cu svAnta dereptate. $i ti-oiu dArui dumitale un
loc de prisacA, cu casa gata, I zemnic, carele este
la Costesti lfingA Docolina. Cc va fi voia dumitale; sA
fii dumneata sanAtos de la Hristos; amin,
t Mai mis, i plecat de supt talpele dumitale; MAr-
zea, feciorul hotnogului de Costesti.
(Ibid., V, p. 7, n-1 33 ; idem.)
www.dacoromanica.ro
Scrisoti de boieri 67
XLVII.
Lupu TrAjescu.
(Moldova.)
(c. 1653.)
Dumneata frate cumdtre Vistiernice Huhn inchinu-

ma dumitale cu sdatate. Alta, dau Sire dumitale ca
au ptirdt la Vodd cel vdtdman din sea slobozie mun-
teneasa de langd Thrgul-Frumos, au Oat pre dum-
neata i pre Grama a li-ati cosit flinatul lor, i ei
acmil n'au unde cosi. Deci au trimis Vodd un aprod
sa aprinzd fdnatele toate, i. a' dumitale, i a' Gramei,
S s fie aprodul tot acolea and vor arde acele ffi-
nate. $i s'au sarbit pe dumneavoastrA foarte rd.u. A-
iasta dau tire dumitale. $i sd fii dumneata sdatos de
la Hristos, amin, Avgust 20.
t Ce yeti fi cosit dumneavoasta, din -ale hotare
a' trgului, ce vi s'au (tat dumilorvoastre, acele fanete
au zis Vodd sd le aprinzd.
Fratele dumneavoastri: Lupul PrAjescul.
t La dumnealui, la Vistiernicul Buhti ca sd se dea.
(Ibid., pp. 20-1, n-I 91 ; idem.)
XLVIII.
Vast le Pealescu.
(c. 1653.)
Dumneata Vistiernice Buhq, inchindmu-ne dumitale

cu sdatate. Alta, ne rugAin dumitale de cea bucAtea
de iarbd de la Dddesti, de la area dumitale cea veche,
den drum, in sus, a dumitale ilia Ili va ajunge. Poti
www.dacoromanica.ro
68 N. lorga
sA fact dumneata o mie de stoguri, cA n'am vrut s

cosim pAnA va veni un rAspuns de la dumneata. De
aceasta ne rugAin dumitale. Si sA fii dumneata sAnAtos
de la Hristos, amin.
Mai mic feciorul dumitale: Vasile, mA [inIchin dumi-
tale.
t De la Vasilie PrAjescul, pentru fan[ul] de la DA-
devti.
(Ibid., p. 2i, n-1 92; idem.)
XLIX.
Un curtean din Moldova.

(C. 1651)
Cinstite Postelnice Iordachel. SA fii dumneata sd-

nAtos. MA rog dumnetale, pentru Dumnezeu, vi pen-
tru sufletul pArintilor dumnethle, IA-ti dumneta poma-
nA pentru mine, de grAievte MAriei .Sale lui Voda.
de mA scoate de la aceastA slujbA. CA iatA mA pripesc
sA mA gAtesc de oaste, vi eu sAnt sArac vi n'am nici.
car, nici nimic, Ci ma rog dumnetale, fA-ti Alumneta
pomanA de grAievte de mA scoate, iar eu, cAci vei os-
Leni dumneata de ma. vei scoate, tat& cA din partea.
mea de movie iti dAruiesc dumnetale 50.de stAnjeni
de mosie, vi pomana dumnetalp nesavArvita va
fi. De aceasta mA rog dumnetale : sA fil dumneata 43 A -
nAtos.
-Mai mic si plecatul dumnetale: Iancul.
(Ibid., p 23, n-I 1014
' Probabil; Canta-cuzino.
www.dacoromanica.ro
L.
Boierii lui Gheorghe-Vodi $tefan.

(Moldova.)
(1655.)
Adecd noi, Ghedeon, arhiepiscop l Mitropolitul Su-

cevei, Anastasie episcopul de Roman si forest episcopul
de Radauti, Sava episcopul de Husi, asijdere i noi,
tot Sfatul teril Moldovei, anume Iona-sco Rusul Vel Lo-
gofat si Stefan Boul Vel Vornic de Tara-de-jos, Vasilie
Hatman i pArcAlab de Suceava, Dabija Vel Vornic de
Tara-de-sus si Ilie Septelici Vel Postelnic, Gligorasco
Rusul Vel Spdtar i Mogti idea Vel Pdharnic si Solomon
Vel Vistiernic i toti alti boieri i lacuitorii terii Moldo-
va, ddm Vire i mArturisim cu aceastA scrisoare tu-
turora cui se cade pentru cd, fiind aceastA tara de
multe parti impresuratA si ingreulatd, mai vartos
de spre ImparAtie cu birul i cu alte multe cheltuieli,
deci, vAztind noi, Sfatul terii, si toti locuitorii terii, cd
nici intr'un chip nu vom putea a rAdica acele cheltuieli
cu Ora si din puterea noastrii, ctizut-am cu totii si
ne-am rugat prea-luminatului i innAltatului Racoti
Gheorghe, cu mila lui Dumnezeu Craiu terii Ardealu-
lui, domn pArtilor Terii Unguresti i span Secuilor,
cum inteatAta lipsd i nevoie, cu attitea cheltuieli, sA
ni fie Maria Sa inteajutor. Deci Maria So, ea un Domn
znilostiv, neindurtindu-se de aceastA sAracA de tara, a o
lass la attlta nevoie i greutate, .ce s'a milostivit
cu oti ne-a ajntorat L cu bani ne-a imprumutlitt,
la atAta nevoie a noastrA 0 a fedi. CA, de nu s'ar fi nit-
lostivit MAria Sa sA ne ajutoreasca, iar noi de pe a-
ceastA sAracA tarA 0 din prilejul nostru nici inteun
.chip nu le-am fi putut rAdica. De care lucru este
www.dacoromanica.ro
70 N. lorga,
0 la tirea acestor fed de prin prejur, a toate, cum in

opt luni am dat cloud biruri la Impar Atie, fArd de alte
multe cheltuieli, care ce ni-au fost numai a le da; a0j-
derea 0 la Hanul i in multe Orli, unde am avut ne-
voia i greul terii. De care lucru, din toatd datoria,
WA cat s'au dat MAriei Sale panA acurn, la aceastd
vreme i an, 7614 [1655], luna Septemvrie in ese
zile, rAmas-am Mdriei Sale cti o sutd 0 douAzeci i
ese de mii de talere bAtute. Pentru care datorie ade,
verim pe a noastrA mare credinta i jurdin pre sfAnta
Evanghelie 0 pre sfintii Apostoli i pre toti sfintii
curn pAnd la ziva Craciunului, care este as:jderea leat,
luna Dechemvrie 25 zile, chip& ctilindarul cel vechiu,
ca sA plinim aceasta datorie care scriem mai sus MA-
riei Sale lui Craiu, deplin. A0jdttrea i !And la ziva
aceasta ca sa avem a trimite Mdriei Sale, nepohtit de
Maria Sa, cAte 15.000 de taleri, sau mai sus sau mai.
jos. Iar, s [,---de] nu am plini Oa la ziva aceasta da-
in tot chipul, cum va fi voia MAriei Sala, pAnA se va
toria toatA, iar Maria Sa ca sd fie volnic ali lua
plini datoria Mdriei Sale. *i, nu numai noi ce ne le-
Om pre aceastA tocmealA, ce, de s'ar tampla vre
unora din noi vre-o moarte sau schimbare, ca sli fie
datori a plini boierii caH vor fi in cinste in lo-
cul nostru, 0 coconii notri. A0jdere i MAriei Sale de
s'are tampla vre-o moarte, de care Dumnezeu s fe-
reascA, iar noi sA fim legati pre aceastA tocmalA 0
Mariei Sale Crdiesei 0 coconului MAriei Sale. Pre a&s-
tea 1::4 toate ne legdm, 0 pentru mai mare credinta cu
iscAliturile nbastre adeverim, 0 cu peceti intrim. Data
e din Wog din Iasi, .1una.J, zile, 7164, iar de la Has',
terea Domnuhd Isus Hrlstos 1655.
(UrmeazA iscAliturile.)
(Ibid., IV, pp. 44-5; partile cu Mere negre,din sIavonete.).
www.dacoromanica.ro
LI.
Constantin Cantacuzino Postelnicul.

(Tara-Romdtzeascd.)
(1655.)
Eu, Costantin Cantaeuzino, care am fost in zilele rti-

posatului Matei Voevod, inca din inceputul Domniei Ma-
riei Sale pana 0 la sfar0t, Postelnic-Mare, iard, du-
pa rapausarea Mariei Sale, in zilele alesului Constan-
tin Serban Voevod, nepohtind nicio boieile, ce ra-
maind mazil, dau aceasta carte a mea cui se va cuveni
a ti, mai vartos seninatului i innaltatului Craiului,
domnului, domnului Gheorghie Racot, din mila lui
Dumnezeu Craiului Ardealului, domnului partilor Terii
Ungure0i 0 panului Sacuilor, i altele. Vazand ca i
prea-luminatul i prea-milosfivitul Domnul nostru Con-.
stantin Serban Voevod este cu juramant intarit spre
vecinateasca prieteni catra Maria Sa Craiul, care
0 de Dumnezeu este placutii i dc oameni priimita,
eu Inca ma jur Mariei Sale seninatului Craiu, in nu-
mele Tatalui 0 al Fiului i al Duhului Sfant, care este
in fete trei, iar in Dumrzeire unul, o adevarata
Sfanta Troita, cum ca voiu fi Mariei Sale slug's di-
reapta, cum i Mariei Sale Domnului nostru, 0, ce
voiu auzi, au de bine, au de Mu, au de vre-un vi-
clean al Mariei Sale, au veri de ce vrajma al Ma-
riei Sale, au in tail* au aieve, cu toate prilejurile
a da de tire Mariei Sale nu voiu inceta. Insa 0 eu
cu fratii miei de mile Mariei Sale lui Craiu sa nu fim
lipsiti. De fratii miei carii sant in Moldova 1, inca fe-
1 lordachi i Toma.
www.dacoromanica.ro
72 N. lorga
leluiesc cum MAriei Sale lui Craiu i MAriei Sale lui

5tefan Voevod vor' fi direpte slugi, si pre Maxine Sale
nu-i vor vicleni, ce ea pre milostivi domni i stApAni
vor avea pre MAriile Sale. Spre care lucru, pentru
mai mare credinta, iseAlit-am cartea mea, i cu o-
toisnuitA pecetea mea o am si intArit. In Bucuresti,
tuna lui Ghenarie, anal 7163 [1655].
Constuntin lost More Postelnic.
(Ibid., pp. 32-3, n-I XLI ; Mem.)
LII.
Boierli lui Constantin-Vodi Basarab.

lgnatie, cu mila Jul Dumnezeu Mitropolit a toati
l'ara-Rolthineasc, I celeialte, i noi, toti boierii earii
sAntem mosneni Teril-RomAnesti, impreund cu rosii
pi cu alti slujitori, carii auCt mosneni pimanteni [ern.,
pAhArnicei i spitArei, i cu alte cete birnici, dam za-
pisul nostru prea-lumInatulai i innAltatului domnului
lo Gheorghie Racot, den mila lui Dumnezeu Craiului
Ardealului, domnul partii unguresti i celelalte1; cum,
IntAmplandu-ni-se infra tara noastrA a se face niste
lucruri rele dentru niste oameni strAini caH vineri
dentru alte teri in pimintul nostru, de incepuri a in-
greuiarea si a stricarea raiaua prea-luminatului
prea-puternicului ImpArat cu jacuri i cu hotii, pAni
mai o sfarsirA, dup' aceia se apucard de noi, cari
dam si radicam haraciul cinstitului ImpArat, de ince-
purA a ne jicui i a ni prida casele l bucatele gi avu-
tiile noastre, pin' intrari i cu sabia in noi, in doutl,
trei randuri, de omorarit atiita samIt de boierime, den-
Tlnutul dIntre Ardeal l TIsa.
www.dacoromanica.ro
Strisori de Weil 73
tru mijlocul nostru. $i,, pre call omorard, nu dederd

nici stt-i ingroape, ce-i lepAdard, de-i mancard fia-
rale i cainii. Eqijderea 0 pre noi, gonindu-ne ca sa
ne omoare, scoaseri-ne 0 din tara noastra, i, ce avum,
mult, putin, tot ni luard. Deci uMi dentru noi scdpdm
in pAmilntul Cinstitului Imp drat, la poala MAriei Sale
lui Siaue-Paa al Darstorului 2, altii la Paa de la
Temepar 3, altii prin Moldova, altii scApdm 0 aid,
In pdmantul i biruinta MAriei Sale prea-luminatului
cre0in Domn i Craiu, carele este mai sus zis. Si
dup'aceste, nici tqa nu se lAsard, ce se rAdicard 0 a-
supra Domnului carele ni I-au dat cinstitul Imparat.
Deci noi, carii scdpiim aici la poala Marie! Sale lui
Craiu, 0iindu-1 pre Maria Lui derept i credincios
prea-luminatului i prea-puternicalui ImpArat, cu jal-
bA i cu lacrAme eazum la poala MAriei Sale lui Crain,
Insd i cu voia i porunca Mdriei Sale Dornnul nos-
tru lo Constantin Voevod, rugandu-ne i spuindu-i
cum c ace0i hoti au stricat tam prea-luminatului Im-
pdrat, cat nici haraciul n'are de unde i se da, ca
sa RIO. Maria Sa milA cu flO i, ca un credincios
derept ceest MAria Sa prea-luminatului i puter-
nicului ImpArat, sA arate aceastA slujbA .ImpArAtiei
Sale, sa tinzd ajutorul i puterea Mdriei Sale ea sa
scoatem tam den mana acestor strAini hoti, ca sa fie
tam iarA0 supusd i plecatA prea-luminatului Imparat,
pi sd dam haraciul ImpAratului, cum am dat 0 mai
denainte vreme. Intr'aceia Maria So, ca un Domn
vi Craiu cre0in, fAcu-i-se mild de noi, 0, mai vartos
-grand sti arate i slujbd prea-luminatului i puternicu-
' Staves.
1 Silistra.
www.dacoromanica.ro
74 N. lorga
lui Imparat, fu Maria Sa bucuros, cu toata nevointa

si cu puterea Marie! Sale, a scoate acea tara din mane
hotilor. Derept aceia gi noi dam acest zapis in mans
Mariei Sale lui Craiu cum, de-ar fi vr'o intrebare sau
vr'o imputaciune de la Imparatie, ori in vista /Med
Sale, ori in urma Mariei Sale, cine va drui Dumne-
zeu a fi Craiu, pentru acest lucru sa avem. noi a
merge cu capetele noastre sa dam sama la Impara-
tie, iar Maria Sa nicio seama sa n'aibar a da. 5i pentra
credinta pusu-ni-am toti pecetile aici mai jos gi is
caliturile noastre, ca sa fie de credinta. Scris in Er-
nut 1, luna lui Maiu 20 de zile.
(Urmeaza lsclitui i.)
(Ibid., IV, pp. 33-6; idem.)
LIII.
Dabija Vornicul.
(Moldova.)
(1655.)
Milostive i Iuminata Doamne, sa fii Maria Dumitale

sanatos. Fac gtire Mariai Dumitale, cand au fost as-
tazi, Vineri, venit-a Dumitragco de Jilegti gi cu alti
calaragi, cu o carte de la Spatarul Hrizica 2, scriind
cum au venit boieri dintr'acolo i ged la Focgani, i ne
agteapta sa mergem. i noi acolo, la margene, a fa-
cern pace. Deci eu i-am dat raspuns intr'acesta chip, ca
Fnai agteptam, sa mai vie nista boieri de la Maria
Dumitale, peste doua, trei zile. Deci vom merge gi vom
1-In Ardeal.
2 *eful ritscoalel ImpOtriva lui Constantin Basarab i doritor de-
Domnie.
www.dacoromanica.ro
face pace.Deci sd stii Maria Dumitale cA mi s'a rugat

pufnitrasco ca sA-i spuiu cu direptul; deci eu i-am stns.
CA vin Tatarii si vine Pasa si Craiul; deci venim si nolo
nu cu alte mestersuguri, ce yin au stirea Imp&ttiei.
Deci el Inca. a zis cd este asa,cA au obicit si ei. Deei
mi-au zis: scriem Maria Dumitale, vre'ntr'un chip s li
faci pace de spre Craiul si de spre Tatari, si de spre
Pasa, ca sil caute ei vinovatii mil au fAcut acele lu-
crud, sA-i puie la mijloc, sd-i dea pre mAna ImpArA-
lid. Deci sa stii MAria Dumitale cA am scris si eu la
Neagul Chitanul si la Razmirita apitanul, cA mi-a
zis el sA scriu; cA li este voroava si lor asa, cd, de
se va duce SpAtarul mai incolo, ei sa treaca Incoace,
sd nu meargA intr'acolo. Deci s'au rugat sa scriu la
Maria Dumitale, dacA vor trece, sa nu aibd nevoie.
Deci eu incA li-am scris precum este porunca MA-
riei Dumitale- sa vie, cd nu vor avea nicio nevoie.
Deci, precum va fi acesta raspunsul, am zis pAnd
SAmbAtA sa. ni dea rtispunsul, vom da stire Mariei
Dumitale. SA fii Maria Dumitale sAnAtos de la Hristos,
amin.
Boierinul MAriei Dumitale
Dabija.
(Ibid., IV, pp. 36-7, n-I XLIII: partea cu !Here negre, din sla
von*e.)
LIV.
Calfiraii rsculati impotriva tut- Constantin-Vocla
Basarab.
AdecA noi, cAlArasii, slugile MAriei Sale Domnul
nostru, lui Io Constantin eyban Voevod, de supt as-
cultarea lui Coman CApitan, mArturisimu-ne, adeve-
rim si ne incredintdm cu acest zapis al nostru, ca-
rele dam la mAna MAriei Sale lui Racot Gheorghie,
Craiul Ardealului si pArtilor Terii Unguresti domn
www.dacoromanica.ro
75 N. lorga
si Secuilor span, i la mana Mitriei Sale Domnul nos-

tru Constandin Serban Voevod, sit fie de credinta cum
(4, noi fiind calara0 i avand mila de t = de la] Maria
Sa Domnul nostru, h'am pazit credinta noastra dare
Maria Sa cum s'a cazut, ce am umblat dupa cuvantul
unora i altora din boieri si din slujitori. Care umblare
a noastra adusu-ne-a de am cazut den credinta Dom-
nului nostru si am gresit Mariei Sale; care gres.eala
a noastra surpase-ne din mila, Mariei Sale jos. Ce
Maria Lui, ca un Domn bun 0 milosardnic i milos-
tiv, milostivitu-s'a de ni-a iertat greseala noastra, si
iar ne-a tras supt mila Mariei Sale, invrednicindu-ne
a cele ce le-am avut i pan' acum. Insa intr'acesta
chip cum de-acum nainte numai de porunca Mariei
Sale sa ascultam, ce va porunci Maria Lui, ori aie-
yea ori in tainti. Iar dupa cuvantul i invatatura al-
tora din boieri sau din lacuitorii terii sit nu umblarni
/del in seamA sA le bAgAm. Iar, de le-am cunoaste cli
sant spre vatamarea cinstei Domnului nostru, acelea
numai deceit sa le aratiim Mariei Sale, cum se cade \slu-
gilor derepte, i slujba Mariei Sale sit avem de-acum
innainte mai cu mare ascultare i cu mare cinste a
o pazi; i intru slujba Mariilor Sale bucuro0 0 far'
de toata crutarea vom fi gata a varsa sangele nos-
tru. Iar care diltru noi se va afla umbland cumva
strinste 1 da catre Maria Sa Domnul nostru, ara-
land ceva hiclenie i necredinta, ori in ce lucru care
s'ar atinge de vatamarea cinstei Domnului nostru, yeti
cu fapta, veH cu cuvantul, acel om, veri capitan,
yen iuzbas, veri ceaus, veH stegar 2, veH cetn
cu groaznica moarte a muri dator sa fie, impreuna
I RAzlet.
3 Grade de ostire: sutas, locotenent si stegar.
www.dacoromanica.ro
cu muierea lui i cu feciorii lui, far' de toatA cru-

tarea. $i jurAmantul care am avut cu dArAbantii i. cu
cAlArrsii si cu alte cete ale terii, carele erau spre lucru-
rile cele rele, hiclene i vAtAmAtoare, acele sA fie toate
calcate si puse jos. Nurnai de-acum nainte sa tinem
acest jurAmant si credinta vAtra. Maria Sa Crail i
cAtrA Domnul nostru. De care cumva odatA [s'arj in-
tArta niscai oameni Ili de-ai terii si iubitori de rAzmi-
eta si cari se va -scula asupra Domnului nostru, sA
ne aflain langA Maria Sa Stand cu toatA vartuteEt
noastrA impotriva vrAjmasilor ca aceia, pAna la moar-
tea noastra. $i, pentru mai tare credinta noastra, sa,
aiba acest zapis al nostru, iscalitu-i-am i 1-am pece-
tluit. Scris in luua lui Dechemvrie zile, anal 7164
[1655].
tUrmeazA iscAliturile. Tot ap PAhArniceil lui lane CApitan,.
Medi !Id Lep. CApltan za Botezati.)
(Ibid., pp. 37-9 ; idem.)
LV.
Radul Comisul.
(Tara-Romaneasea.)
(1658.)
La ai nostri cinstiti i mai mari buni prieteni, dum-

nealor jupanul Mihaia Golsmit i jupanul Mihaiu Her-
man, mare-judet al cinstitel -eetAti a Brasovulul, poh-
tim de la miostivul Dumnezeu build pace si sAnatate
sa dAruiascA dumnilorvoastre si tot binele intru delun-
gata viata. 5i, sa [ de] veti pohti dumnilorvoastre
a ti i de noi, cu mila lui Dumnezeu aflamu-ne bine
sanAtosi pAn' acum. $i, sa veti pohti dumnilorvoastre
a sti de randul vestilor dintr'acoace, veti sti dumnilor-
voastre cA am ajuns cu ostile pan' aici, la Oradia-Mare,.
www.dacoromanica.ro
78 N. lorga
si de ad santem mergAtori cu Maria Sa Hanul gi cu

Pass la Timisoara, la Veziriu-Azem 1 Alta, and au
mers frate-mieu Moise acasA, eu nu m'am puttat pri-
leji sa-mi scriu Cate ceva acasa; ce pohtim pre dum-
nilor voastre di am scris cest ravasel de trebile ca-
cA i noi santerrk aici lAngd PaL ce hi este
nidejdea pre Dumnezeu. Si veti sti si dumnilorvoas-
tre ca Hanul i toate ostile vor sA dea pe la Rsava 2,
sA iea #ara noastrd in lung. Asa este cuvantul aici.
Ce pohtim pe dumnilorvoastre A este un iecior al
nostru acia, anume Voicu, lAsAm acest rAvasel sA-I
ducA la jupneasa noastrA) sA aibA grijA i pazA, 'Ana vor
trece otile. Iar noi nu vom uita binele dumniilor voas-
tre niciodinioarA, i 'ntru ce ne yeti afla dumnilor-
voastre, cu slujbd direaptA voiu fi cdtre dumnilorvoas-
tre, de la Hristos, amin. Scris Septemvrie 10 zile,
7167 (1658).
Bun prietnicul dumnilorvoastre 5i vecin de aproape:
Radul Comis,
Si ma 'nchin parintel ii Vasilia de sAndtate.
La ai nostri cinstiti i socotiti mai mari si buni
prieteni i vecini de aproape, jupfinul Mihaiu i jupdnul
Mihaiu H4man 3.
(N. lorga, Brafovu1 i Romdnii, pp. 290-1, n-I 8; partea cu Ii-
tere negre, din siavoneste.)
LVI.
Gherghe Banul BAleanul i alti ,pribegi munteni.
(1674.)
Prea-luminatului, milostivului i crestinului Craiu Mi-
hail Apafi, den mita lui Dumnezeu Ardealului Craiu,
Marele-Vizir.
2 Orsova.
judele Brasovulul.
www.dacoromanica.ro
pArtilor Terii Ungure0i domn i Secuilor pan, Ca

milostivului Craiu, cu plecAciune ne inchinAm Mdriei
Tale.
Rug Am pre miostivul i puternicul Dumnezeu sA
pazeascd pre MAria Ta cu bunA sanAtate 0 pace in-
tru luminatA Crdia MAriei Tale in multi 0 fericiti ani.
Pupa. aceasta, facem 0ire Mdriei Tale cd noi, dupA
mila MAriei Tale cea crAiascA, care ai avut MAria Ta
cAtre noi, factind Maria Ta pentru noi multe ostenele
ca sa putem. merge in Ora cu pace, 0. noi eram odih-
niti intru cartile MAriei Sale Ductd-Voda. care ni-au
trimis cu boierul Mdriei Tale Gheorghie diac, precum
tii Maria Ta cA am dat euvAnt i innaintea Mdriei
Tale 0 ne gAtiam den zi in 212 i numai ce era sA
venim la luminatA fata MAriei Tale ca sfi multamim
Mdriei Tale 0 sa ni luAm ziva bund, sA mergem in
lard. lar, and fu sd purcedem la Maria/ Ta ca sA ni
luAm ziva bun& noud ni veni cuvant den tard cum
MAria Sa Duca-VodA, de cdte ni-a fAgAduit, la cu-
Wait nu 0-a stAtut. CA Maria S a fagAduit pen-
tru bucatele noastre, cd, ce a luat, ni va da si,
ce nu ni-a luat, nu ni va mai lua. i am trimis i
oamenii no0ri innainte la Maria Sa ca sa ni grijeasca
ate ceva pre la case. Iar Maria Sa, necum sa ni dea
ceva den oe ni-a luat, ce Inca i. ce a mai fost ne-
luat, Inca a luat tot, i. nimic n'a lasat. Deci noi, a-
cestea intelegand, am statut de ne-am mirat, in ce
chip face Maria Sa acest lucru, de nu-i sta la cu-
va.nt i arata Maria Sa lucrul intealt chip, nu pre-
cum a lagaduit. Iar inca tot ne gatiam sa venim la
Maria Ta, sa dam tire Mariei Tale de acest lucru, pi
atunce sosi i boierul Mariei Tale Gheorghe diac cu
porunca Mariei Tale catre noi. Dup' aceia mai vartos
ne indemnam i. purcesem sa venim la Maria Ta. Iar,
www.dacoromanica.ro
80 N. lorga
and fu acum, se adevera a ar fi pus Maria Sa

Duca-Voda pre Stroe Vornicul la opreala, 0 pre un
ginere al nostru 1-a pus la muna, a 1-a ars, arun-
ciindu-li napaste mare, zicand a am trimis noi carp
prin taina la dan0i, i a cis a ni-au trimis i ei de a-
colo carti. De care lucru noi de aceasta napaste foarte
ne tim a santem oameni direpti, 0 nu este cum zic
ei, nici se va afla sa li fim trimis arti prin taina cu
neteare me0euguri, sau ei sa ni fie trimis intea-
cesta chip. Iar, de fata, noi am trimis mai innainte,
cu boierul Mariei Tale Gheorghe diac 0 cu oamenii
notri. Cand am scris la Domn 0 la alti boieri, am
scris 0 la Stroe Vornicul, iar alt nu Om nimic ile a-
cele napA0i. Ci ne rugam Mdriei Tale sa. nu fie oeva
ingreuiatA\ inima Mariei Tale pentru acestea ce zie
ei 0 napastuiesc; a noi cu capetele noastre ne vom
prinde innaintea Mariei Tale cum, de vom fi scris noi
ca acestaa lucruri acolo, sau sd ni fie venit de acolo,
precum zic ei, nici cum nu se va afla acest lucru. Ci
numai aceste lucruri sant niipii0i i me0euguri, ca,
alt, tot ce am avut, ni-au luat, numai ce-am ramas cu
capetele. Poate fi a poftesc sd ni iea 0 capetele; ci
la mana Mariei Tale ramiine viata noastra, a ei cu
acestea metepiguri s'au apucat acum sd ni. sfareasca
0 viata. Ce cum va lumina puternicul Dumnezeu cu-
rata inima Mariei Tale! Puternicul 0 milostivul Dum-
nezeu sa pazeasca pre Maria Ta intru luminatd Craia
Mariei Tale cu build sandtate 0 pace in multi i feri-
oiti ani.
Plecati 0 slugi mai mici Mdriei Tale:
6heorghe Banul, Neagoe Secuianul Vornicul, Ivasco
Logorat, Han Vistier, Ilie $atrar.
(Studil fi doclunentd, IX, pp. 23-4.)
www.dacoromanica.ro
Scrisori da boieri 81
LVII.
Mihai i Serban Cantacuzino.

(Tara-Romaneascd.)
(1(7 )
Eu, Mihai i 5erban Cantacuzino, jurAmu-ne pre
vial Dumnezeu, care este Tat Al, Fiul, Duhul Sfitnt,.
depana Sfanta TroitA, -anal dirept Dumnezeu, MID
cA noi a patru legi, ce siint intru aceastA farAl pri-
mite, cu toatA nevointa noastr sili-vom a le pAzi ii
cu. asuprirea frelor legi sau cu scAderea lor legea noa-
stra nu vom si i a intemeia, nici impotriva lor,.
nici aie.vea, nil in tainA, nu vom lucra, nici in fata;
a cArula orLA-uil om pentru lege urAciune i im-
protivnicire nu vom purta, i fieVecAruia vom silt
ea sA-si poata tinea el legea lui in volnicia sa; i im-
potriva a fiest cA uia lege nu vom face practia, ca
sA4 fie spre asuprealii, nice sfat rAu nu vom cia, nice
cu arma noastrA nice i isune, ifice cu mijlocul altuia
voni fi impotrivnici. Ce Inca, de am intelege unii ca
aceia impotrivnLi, vom da tire a tot Sfatul MAriei
Sa e, i vom sta i impotriva unora ca aceia. Nice MA-
riei Sale lui Craiu impotrivnic "sf at ca acela nu vom-
da; i (ern acesteia volnicie, pace 0 toate judecAtile
ei dupre pricepe:ea pute ii noastre siti-vom a le pAzi,
pi impotriva ei cu teri strAine nu vom face practice 0i
sfaturi. Si, pentru cA i Crail cu jurAmAnt adevereaza
pre mopenii jerii, oricati am fi vadnici (sic) impotriva
bine* terii, va da Oire terii i sfetnicilor. Noi Inca
darA pe legAm pre acel jurAmAnt ce am zis mai sus:
www.dacoromanica.ro
82 N. lorga
oil pAnA and gi Craii nouti datul jurAmAnt gi f Aga-

duintile gi conditii le vor tinea, noi inca sAntem pAnA
atunce a le tinea, gi unul la alalt, ori pAnA cAnd n'ar
strica oarecarele din aproapele prieten; iar oarecare
ar vrea a cAlca sau a strica acest jurAmAnt, adAvArAn-
du-se lucrul, sA rAmke in toate pata vegnicA a ne-
credintei. Pre care gi noi mArturisim a o linea.
Scrls la Noiemvrie 6 zile, anul 1676.
Mihail Cantacuzino, m. p.
erban Cantacuzino, m. p.
Eu, Mihai gi Serban, Cantacuzinii, jurAmu-ne in nu-
mete TatAlui gi al Fiului gi al Duhului Sf Ant, adevA-
ratA gi deplina Shinta Troita, unul dirept Dumnezeu,
cum cA prea-luminatului gi noao milostiv domn, MA-
ria Sa Apafi Mihai, den mila lui Dumnezeu Craiul Je-
rii Ardealului, domn pArtii unguregti gi gpanului Se-
cuilor, vom fi direpte slugi gi credincioase, prietenilor
MAriei Sale prieteni gi vrAjmagilor Mariei Sale vraj-
magi. Orice am intelege de rdul sau paguba A/lanai
Sale, de timpuriu vom face in gtire, gi cu toatA pu-
terea impotrivA incA vom sta, aga sA ni dea Dum-
nezeu stAptinia sufletelor noastre! Iar gi MAria Sa Inca
sA ni fie milostiv ci folositor domn.
Scris In Noiemvrie 6 zile, anul 1676.
(Ibid., IV, pp. 61-2, n-I LVIII; ibidem.)
LVIII.
Mihal Cantacuzino.
(Tara-Romaneascd.)
(1678.)
Prea-milostive gi innAltate Craiu, doamne, doamne,
mie milostive, plecatA slujbd inchin MAriei Tale, ca
prea-milostivului mie domn.
www.dacoromanica.ro
Domnul Dumnezeu cu Una pace si cu indelungata

biruintA s daruiascA pre Maria Ta.
Cu aceastd mica si plecata-mi scrisoare vruiu ca sA
cerc de fericia i infrumusetata sAnAtatea MAriei Tale
si ca sA fac stire MAriei Tale despre vesti ce am
Intelege, savai [ = de si] cA de spre toate partite mai
adesea vor fi viind MAriei Ta!e, iar si de la ai nostri,
and pot adevAra, numai cat i nouA semneazA ca s
dAm stire MAriei Tale. Cum si astAzi, Miercuri, Av-
gust -7 zite, ni-a venit scrisoare de la ai nostri, ple-
cate slugil3 MAriei Tale, scriindu-ni cA Joi, Avgust 1-iu
zi e, au venit neste cAlArasi tocmai de la tabArA, carii
au fost- purees de We cu un Turc mare, carele a
fost mergAnd de la Vizirul la Impdratul cu trebi si
cu dile s'au fost intAmplat pan' in vremea aceia,
gi, asa, viind pAnA aproape de Buh 1, li-au iesit o
seam& de Cazaci innainte. Ei, avAnd innainte streajA si
simtind de Cazaci, si-au schimbat cealmalele i si-au
pus is'ice, cA au fost o sumA bunA de Turd, cA cate
putintei nu pot umbla. Asa, pArAndu-sa Cazacilor cA
stint crestini, i-au lAsat de au trecut cAtva. In urma,
prinzAnd pre unii i adevArAnd cd sAnt Turci, i-aa lo-
vit; den cart sA fie scApat numai vre-o 3-6, iar alalti
top sA fie parit; si pre Aga acel mare I-au prins
viu, ca. toata solla Id. Den crestini carii au fost venit
cu acei Turci, pAnA a li prinde ve3tea, ineA au perit
cativa, unii si den slugile Domnului, iar apoi, care
s'a adevArat crestin, 1-au lasat. i scriu cum sa fie fost
la 8.000 de Cazaci. Ramadanotchi2 Inca sa fie trecut
Niprul, nestAndu-li Tatarii innainte, pe cari i-au fost
trimis Vizirul sA pAieascA la trecAtoarea apei, sA nu-i
I Bug, itu.
* CApetenie de Cazaci.
www.dacoromanica.ro
84 N. lor a
Itbe sa treacA. Dana n'au putut nimic s. li stea impo-

trivA. Iar Inca taberele acestea mari Inca nu s'au lovit;
numai ce yin incet; iar den cetate in toata. vremea
iese de se lovesc, sable la sabie, i multi den Turci sl
fie perit. Ca acestea pand acum am inteles. $i iar,
ce am putea ti adevarat, numai cat voiu face tire
MAriei Tale, dupa direptatea noa3tra ce avem cAtre
Maria Ta. Numai ne rugAm MAriei Tale, den bun& 0
milostivA mile Mariei Tale sA nu lim apArati; i mila
lui Dumnezeu pururea sa umbreasca pre Maria Ta
Avgust 8 zte, 1678.
A MAriet Tale mica 0 plecata sluga:
Mihai C[antacuzinol.
Prea-luminatului 0 innaltatului Craiu, domnuhii Apafi
Mihai, den mile lui Dumnezeu terii Ardealului Craiu,
domnului pArtii Terii Ungure.0i i patiului Secuilor,
domnului, domnului mieu milostivului, cu plecAciune
sA se dea.
(Ibid., IX, pp. 10.4-7.4
LIX.
Lupu Costachi.
(how 4-
(c. /it .
Iubite fiul mieu Vasilachi, sinAtate poftesc de la
miostivul Dumnezeu. 51 acea bucurie t a lui PavAl sa,
trimita milostivul Dumnezeu sA fie de bine 0 de sttna-
tate. Noi de aicea, a veni n'avem cum cA nu ne lasA
vremea, 0 Vasilcai Inca i-i cam rAu la obraz; ce n'a
putea veni AA fie la cununie. Ce sA-I cununi tu, -c1.1
Catrina, anuindoi. Si iatA a am trimis doua postave
I Nunt.
www.dacoromanica.ro
Scrisorl de boleti 85
si-i dau si partea lui de la Cozmesti, carea-i la mine

zalog de atAta vreme, si i-oiu da 0 un copil de Tigan
O o copilA de Tigan. Acestea sa.-i dai la cununie.
si. si fiji toti sAnAtosi.
La iubit fiul mieu Vasilachi, cu sAnAtate sA se dea.
(lorga, Siudit fi documente, XVI, pp. 131-_, n-I IV.)
LX.
Joan BoMescn.
(c. 1680.)
loan Boldescul scriem inchinAciune la ai nostri cinstiti

pArinti de la sfAnta mAnAstire ot Beserecani., pArintele
igumAnul Partenie si la tot soborul, de la mai mic
O plecat 0 mult pAcAtos sA priimiti Molifta VoastrA
mAtanie si smerenie. Altja], trimet un ispisoc si seri-
soare Molitfelor Voastre 0, eke se vor afla, toate vA
voiu da-le cum am gAsit si am scris. Numai ce mA rog
sA-mi dati si Molitfa VoastrA dobitoacele cu zapt 1
intru /aline acestor feciori ai nostri carii trimetem
acolo, anume Procopie, Gligorie. $i carele va mai
veni de acolo, noi vom plAti. $i milostivul Dumne-
zeu sA vA dAruiascA Impar Alia Cerului Molitfelor Voa-
stre.
Si, de vor fi oile tunse, veti socoti de altelea sA datil
La Cristeati, Maiu 25.
La cinstit pArintele igumenul Partenie si la tot sobo-
rul de la sfanta manAs tire Beserecani sA se dea.
(Hasdeu, Archiva istoricd, I, p, 72, n-I 87.
1 In seam.
www.dacoromanica.ro
16 N. lorga
LXI.
loan Hbsescul 1
(Moldova).
(c. 1680.)
Cinstite al nostru mai mare frate, dumneata Medel-

nicer-Mare, sd fii dumneata stindtos. Cu sdnAtate ma
inchin dumitale, 0. poftesc de la mgostivul Dumnezeu
dumitale pururea multa sdnatate i cinstita viatd, im-
preund cu toatd cinstita casa dumita'e. Pentru tocmala
ca ea am facut cu dumneata pentru prisaca ot Tumn
intr'aceia vreme neintdmpldndu-rni-se zapisul acolo,
da 'am sosit cdutatu-l-am, i-1 trimit dumitale pre acest
fe ior al nO tru. Numai de stupi, ma rog dumitale sd-mi
dm mai de aproap xle pre aici cd de acolea n'am
cumu i aduce, atata cale, 0 penteatatea frdnturi; ce
ma rog dumitale sd-mi dai de-aici. Alta, pentru ran-
dul pe telui de samantd, insemna-te-voiu eu pre dum-
neata pre cat va trebui dumita'e c'am pus de-1 strng
inteun cotet: numai atdta, de-are fi i cu voia dumi-
tale, eu ci fi foarte bucuros la un schimb. Eu sii in-
semnez dumita'e de pe0e de samanta, i dumneata
sd md insemi de unul din ceia ce li-i ciuma in ziva
de !gnat. Nu pentru altd, ce 0 trebuie acmii sd se
.afle, cd spune un pdcat mare ci celuia 2 ce n'are de-
acel fel, ales acmu la Crdcain. Si din matele c10 tiued
nu poem face de cela ce se chiamd pre numele dumi-
sale lui trett Logofdt 3, de se pun ap (desemn de
carnat), cd matele 0iucii sant suptiri, iar noud, fiind
oameni de Ord, ni,7a foarte trebui de-acel fel sd fie mai
` Catre Nizolae Buhus.
' Ace tale.
' ChiscA sau Carnat.
www.dacoromanica.ro
grosi. Deci, ce va fi mila dumitale, de vr'un

[pore], multami-vom dumitale; de n'a fi, la prilej tot
ti-om multami. SA fii dumneata sdnAtos de la litistos,
amin.
La HAblisesti, Dechemvrie 20.
(Ibid., XI, pp. 120-1.)
LXII.
[Miron Costin.]
(Moldova.)
(1681.)
MA mi =It cA dumneata, indurAtorul mieu domn,

nu mi-al scris zilele acestea, nici prin om anume, nici
cu alt prilej MAria Sa Craiul, indurAtorul mieu domn,
uni fagaduise sA-mi vesteascA indatA, prin dumneata,
sfArsitul dietei. Stiu din alt izvor ca. dieta s'a disolvat,
clar as voi mult sA am o stire sigurA de la dum-
neata, milostivul mieu domn. MA rog deci umilit du-
n-male, milostivul mieu domn 1, binevoieste a-mi scrie.
piTh cel ce va da aceast scrisoare tot ceia ce ai
sAmi vestesti. Aici stirea disolvdrii dietei a miscat
dureros pe cetatenil acestor teri si a stArnit mare bu-
curie ultra Turci. Oamenii de aici cred cA Musealii
s'au hotArat pentru pacea cu Turcii. Ieri a fost in-
tarit Maria sa VodA 2 in Scaun, adAugAndu-i-se i U-
craina, ca sA ramdie si ea supt stApAnirea lui. VodA
va trimite la Nimirov 3 un Flatman ales de el; Maria
Sa VocIA msusi plena zilele acestea ca sfi meargA la
PoartA sA-si piece fata la picioarele ImpAratului, Cu
Un nobil polon.
Duca.
6 Capitala Ucrainei.
www.dacoromanica.ro
138 N. Iorga
prilejul capAtArii Inca a unei teri, cum e obiceiul la

Poarta. Cat despre mersul in Tara UngureascA, nu
se mai aude nimic. IatA in grabd tot, i, lAsandu-mA
in seama iubirli statornice i frAtqti a dumita..e, ri-
man ;. a. (slc). 26 Iunie 1681.
(Hurmuzakl, Sup/. 118, pp. 135-6, n-I LXX; din polone te.)
LXIII.
Die Motoc I Savin ZmucilA.

(Moldova.)
(1683.)
Ai notri crust* frati, dumnealor Cantemir i alp

boleti carii dumneavoastrA santeti strainati din ozini-e
dumilorvoastre, cu sanAtate ne inchindm i facem tire,
dumilorvoastre. IatA ca i noi, cu mita lui Dumnezeu
si cu puterea cre0ineascA i cu porunca MAriei Sale
lui VodA, mergem in jos de ne vom impreuna cu
Maria Sa Cunitchie Hatmanul, cu oaste ce avem,
10.000 de calari 0 1000 de pedetri, tot cu foc i u
pusti; i, impreunandu-ne cu Hatmanul Cunitchie, ne
vom pogora asupra Buceagului de-am lucra. Dect si
dumneavoastrA nu faceti MCA zAbavA, ci numai incale-
cati cu cati oameni yeti avea, i veniti la noi, sA fa-
'Imam pAganul, sA ni rAscumpArAm pamantul nostra
care dentr'insul ne strAinaserA paganii. Si sa. tili
dumneavoastrA cA ni sosi o carte la Chipere0i, de b
Miron HajdAu,, parcAlabul de Soroca, scriind cum au
trecut pre de ceia parte de Nistru un polcovnic, 7i-
reco, de la Hatmanul Popovici, cu 21.000 de oaste si
cu 28 de pusti, fad. 6.000 de oaste ce este la Cutitr
chie i fArA cata-i cu noi, de-om lovi Tighina i Au-
geagul. Deci foarte sa vA fie dumiorvoastre bucUrie
www.dacoromanica.ro
si fara nicio indoiala; numai sa veniti. Si, cu atata

obar0nd, sa fiti dumneavoastra sanato0.
Chipere0I, Noiemvrie 28.
Fratele dumitale: Ilie Motoc, Medelnicer, Sevin biv
Medelnicer, ne inchinam dumilorvoastre.
La dumnealor cinstiti fratii no0ri Cantemir Clucerul
*i alti boieri pribegi sa se dea cu sinatate.
ganoviceanu, In Arlava Societei(ii piintifice i literare, VIII,
p. 716; partea cu Mere negre, din slavonqte.)
LXIV.
Postelnicul Mihal Bajescu.
(1690.)
Cinstite parinte Macarie, inchinu-ma Sfintiei Tale cu

sanatate.
Pricina intamp'Arii acestei scrisori nu este. alta fr
cid vei ti Sfintia Ta ea a venit un fecior de la ma-
nastire si-mi spuse de Sfintia Ta de olatul 1 Rau mi-a
parut, iar, nevoi ce petrecem i noi, fie mila lui Dum-
nezeu. WA nu putuiu tinea a nu scrie, ci scris-am Sfin-
tiei Tale 0 de cel lucripr pentru tiintA, ca sa tii din
tar& Vei ti cA s'au pustiit buneatele lui Voda, ca,
hind Haizler 4 la Campulung, iar Voda a. trimes pe
supt campat cu Stolnicul Constantin 3 la 'Mari, de yin,
de a fost 0 el, cu fete 0 cu hiclevg, de prapadi
tare cu Tatarii. Inca, ce a fost acum, el trimete man-
gaiele Neamtului, iar Vocia gande0e alt lucru cu Nem-
IL Ca grohul 4 vei ti Sfintia Ta ca vine la Voda
' Un arhiepliscop al olatului, raielel turcesti.
Generalul Heissler.
$ Cantacuzino.
Contele Emeric Tolcoly.
www.dacoromanica.ro
90 N. lorga
tot noaptea, gi scriu ei amandoi cArti la impArAtia Tur-

cului, ca sti vie acum de primAvard, nu ed din gura
s'au plecat Neamtului, mdcar cu darea, iar de la inimA
vedea-vei in primdvard ce va sd-i 4ucreze. CA mai
mutt [ascultd] de Stolnicul Constantin gi frate-sdu 1 gi
Vistierul gi Aga Cornea 2 gi Constantin Stirbei, Ina
VIddica este chehaiaua gi.Sfatul Divanului, iarA pe alti
boieri i-au pus pe loti la opreald, tot cu sfatul gro-
hu:ui: cum a venit el intr'o noapte, iard a doua noapte
i-a pus pe boieri la oprealti; gi nu gtim ce i-au fAcut
pe eine a putut prinde. lar alti boieri au fugit prin
munti: las& cd vor peri gi aceia, cd e zdpadA pe muntel
Intr)acesta chip gtiu cd. vei spune dumisale AgAi 0 ta-
tei Staico Pdharnicului 3. Auzim gi intelegem cd zic cum
sd vie Nemtii de primAvard, iar VodA cu grohul aga
roagd Dumnezeu, ed ei stint frati de cruce, am&ndoi sa
se feed ce s'or face. Si el, grohul, a intinat la Impd-
ratul Turcului, sa-i mai trimita octi, sd pdzeascd toate
trecAtorile de spre Nemti, 0 zic cum sd se fie sculat
Tatarii cu mic cu mare, sd vie de primAvard. Iara al-
tii zic ed am inteles de Radul logofdtul de taind 4
intr'alt chip, zicAnd un luau- mare grohul cAtrA VodA;
care intelegand, ti-oiu mai scrie Sfintiei Tale. Si spu-
ne la tata Staico sAnAtate din gurA. lard rAvagul ma
rog Sfintiei Tale ea unui einstit sd-1 bagi in foe; nu-
mai vei spune tatei Staico din gurd. Stiu cd Sfintia
Ta egti intr'un lemn inghetat, care-I pui lAngA foe,
gi nu-ti l-ag lega, ca. ni e fried de sAntem morti. Acum
au trimis haraciul ImpArAtiei Turcului: cinci haraciuri
in acest an au trimes la Turc, gi acum a venit un
1 mihal.
I BrAiloiu.
3 Merisanu.
4 Popescu, cronicarul.
www.dacoromanica.ro
mArzac sci-i dea patru sute de pungi; iar Tatarii stint

tot in tara pe margini, cu grohul, a el imbla tot
noapte; ca un hot. $i, de nu se va pAzi Nemtii, sA
vezi ce va sa li lucreze Voda cu grohul! $tiu cA, ce
a avut Constantin-VodA, a trecut tot de ceia parte.
Intelegem ca. s'a sculat Moscul: macar de ar da Dum-
neze.t st, fie una ca aceia! MA rog Sfintiei Tale, fu:A.
cate un cuvant de la tata Staico i ni scrie, sA ve-
dem i noi; a boierii sant morti toti, i, de nu li va
da Dumnezeu Nemtilor putere sa biruiascA, iarA boie-
rii vor sa pieie toti, i. prea-puternica ImpArAtie va
sa-i pue sufletul, numai de nu ne va izbavi de a-
-eest om. $i ma rog Sfintiei Tale sa intrebi numai din
gura pe tata Staico: de nu va fi zdbava multA, sA sa-
rim i noi; iar, de va fi zabava, mAcar cd tot sAn-
tern noi cei morti; i ma rog Sfintiei Tale sA-ti ieai
pazA. $i fie mila lui Dumnezeu cu Sfintia Ta. $i multi-
mim Sfintiei Tale de ce mi-ai trimis de la manAstire.
Mihai Poste in' c sin Mares Ban BAjescul.
Fevruarie, zile 8, leat 7198 [1690].
P. S. 51 tot cerceteath Sfintia Ta la mAnAstire,

ca noud ni e nAdejdea tot pre Sfintia Ta, pana
ce va fi mi!a lui Dumnezeu spre tall i spre noi. Din
gull le poti spune acestea toate, iar ravapl mA rog
Sfintiei Tale sA-1 bagi, indata ce-1 vet citi, in foc.
Inca zau a avut minte Haiiler de a igit, cA era On-
dul lui Voda cu al grohului sa prinza pe Haizier. Iar
numai cat a facut grohul zabavA;, iar [ Voclal Ina,
be a dat bani lui Haizler, a dat de mare nevoie. Inca,.
ce a fAgAduit, n'a dat, nici va mai da; ca el se ga-
tete de un lucru mare la primAvarA asupra Nemtilor..
De n mi-ai fi Sfintia Ta tat& sufletesc, nu ti-a spu-
www.dacoromanica.ro
.92 N. Iorga
ne, ci, fiindu-mi, 0 scriindu-mi de la manastire, iata

am scris 0 Sfintiei Tale ca sa tii, i sa tii ce vei
spune ; dart din gura, iara ravapl ma rog sa nu4
dai. CA-1 va lua Maria Sa Haizler, 0 ma tern, ca eel
mad sant cu multe dulceturi 0 amare amaraciuni; 0
vor peri toti boierii.$i ma rog Sfintiei Tale iata el se
lasA postul, ci sa ni scrii cate ceva; iar sa OH Sfintia
Ta pe eine vei da ravapl, Ca acum sant tulburarile
cele cu tremur.
Intru cinstita maim Sfintiei Sale parintelui Macarie
cu sanatate sa se dea.
(Hurmuzaki, V, pp. 310-1, n-1 CCXIII; cf. Tanoviceanu, In Ar-
chiva soeletd(ii ftiinfifice ft literare, VII, pp. 102-4.)
LXV.
Bolerii munteni partisanI al Impiiratulni.

(1690.)
Prea-innaltati, prea-slaviti 0 prea-Iuminati domni ot-

carmultori sfetnici a' puternicii prea sfintei 0 marii Im-
paratil a Romanilor.
Cu robeasca inchinaciune Wernandu-ne la purbele
[pulpele] cinstitelor picioarelor Mariilor Voastre, cu ma-
re jale 0 obede ne jaluim (land tire Mariilor Voastre de
saraca a noastra tara, Tara-Romaneasca, ca la atatea
pustiiri 0 spargeri a ajuns, cat doara niciodata la a ei
stepena a ajunge nu se va invrednici, 0 toe& a ei
pustiire, spargere 0 risipa, macar ca nebiruitorul 0
tiranul jug al Turcilor asupra noastra fara nicio mi-
lostenie, cu cumplite jafuri 0 nespuitoare tiranii ne-a
cirmuit 0 ne-a suparat, ci tot doara ni se pare a ar
fi fost mai usor a le purta, farA, de and au venit a-
ce0i oameni straini, Greci tarigradeni, carora mo0i
www.dacoromanica.ro
si stramosii au fost adevarati Turd, cari ei se nu--

mese Cantacuzinesti, a' cdror tirdnii, jafuri, prdzi st
sugeri de &Inge a sdracilor ce au Mout si necontenit-
fac asupra sdracei de teri 0 in ca foc nestins ardem
0 in eke cazne si munci cumplite ne afldm, de a-
ceasta, fdrd de dumnezeiescul neam, limbd omeneas-
cd a spune nu poate. lard vArsdri de sange si omo-
ruri nenumdrate a' boierilor, intocma ca Neron, 0, in
ce ne afldm, le putem asAmAna cu ale Iadului munci.
CA si acesta, de acum Domnitorul terii, Constantin-VG-
dd BrAncoveanul, dintr'aoela neam fiind, toate mai sus-
zisele tirdnii necontenit asupra noastrd le are, si Dom--
nia lui, nu cu a sdracei de teri voie 0 alegerea boie-i
tilor o a luat, ci peste voia si WA stirea terii si a boie-
rilor, numai de singuratec neamul lui pus cu tirdneascd
putere o a luat, si, din neamul aoesta, de and a ve-
nit in tara noastrd, toate obiceiurile si. rAnduielile terii:
noastre le-a stricat. Si lacesta biruitor Constantin-
Vodd si cu unchiul sdu Constantin Cantacuzino mai;
cu mari tirdnii muncesc a le strica, 0 neamurile boie-
rilor a le stAnge de pe fata pdmAntului. $i ce fel de
mestesuguri hiclene au ardtat cdtre oastea impArdteas-
cd, va fi putut luminata Poartd a intelege, si de acum .
multe va putea intelege, 0 de acum multe va putea simti.
.Ci cu mare plecticiune si smerertie ne rugdm Mdriilor
Voastre, de acesta neam si de acum-stdpAnitorul Domn
deplin a ne miintui sA vA milostiviti, Fi noud, dintru a.
lor tirdnie scdpatilor saraci de boieri, a ni da au-
dientA a veni la Luminata Poartd, sd ni putem vArsa
obiditele laerdme, de multe nedireptAti, a vii milos-
tiviti. CA noi la sfAnta crestineascA Impardlie si la
/aria VoastrA ca la izvor de viatd nAzuim.
51 cu aceste ale noastre obidite jalobe in paza pu-
www.dacoromanica.ro
94 N. lorga
ternicului Dumnezeu lasam pe Maria Voastra, i ra-

manem Mariilor Voastre vepice 0 placate slugi.
Boierii cari am scApat din Tara-Romaneasca.
(Urmeaza iscaliturile: Stroe SAtrarul, Preda CApitan, Radu Clu-
cerul, DrAghici Postelnicul, Gherghina CApitan. etc.)
(Hurmuzakl, V, p. 363, n-I CCXLVII.)
LXVI.
erban Vradescu.
(Tara-Romaneascd.)
(1695.)
Cinstitului 0 al nostru bun prieten i da aproape ye-

dumnealui jupan loan Manca, judetul din catatea
dcin,
.Bra7ovului, sandtate i tot binela pohtim dumitale de
la _Dumnezeu.
Cinstita scrisoarea dumitale, dinpreuna cu omul du-
mitale, ni-a venit. De a dumitale fericita i bund
sanatate ne-am bucurat. Ce ni scrii dumneata, am in-
Inteles: ni scrii dumneata cum ca ai trimis oamenii du-
mitale, dupa porunca Mariei Sale Domnului nostru,
ca sa aduca dumitale oamenii din Tohan i din Zar-
ne0i, cari sant fugiti aici in tar& sa-i aduca acia,
la locul lor. Avt este precum zici dumneata, c'au
venit oamenii dumitale i aici la noi, de ni-au aratat
cartea Mariei Sale lui Voda, ca sa-i radice, care unde
ii va gasi. Si noi Inca li-am zis dumilorsale sa-i
radice care pe unde ii va gasi, CA de nimeni o-
preala sit n'aiba; iar, de li va sta cineva impotrivA,
aunci vor veni lanoi. Ce sA tii dumneata cA nimenj
impotriva lor nu li-a statut, ca sa nu-si iea oanrinhii./
Ce dumneata, dupa. cum porunce0e Maria Sa Voda,
trimete i-i radica, i fa cum e pohta dumitale cu
www.dacoromanica.ro
Scrisorl de boleri 95
dan4ii, 4i, oamenii no4tri, Rucarenii, carii porunce4te

Maria Sa Voda ca sa-i dai dumneata, precum ti-i
da Maria Sa ai dumitale, 4i. dumneata (IA ai no4tri.
Ca pe ai dumilorvoastre nimeni nu-i opre4te, ce, cand
va fi voia dumitale, atunci ii vei lua. i, cu aceasta
sfilqind, mila lui Dumnezeu sa fie cu dumneata. A-
prilie 15 zile, leat 7203 [1695].
Al dumitale bun prieten 4i de bine voitor, gata spre
slujba dumitale:
Serban Parvul, biv Vel Comis, VIAdescul 1.
Cinstitului 0 al nostru 4i de aproape vecin, dumnea-
lui marelui-judetului Bra4ovului, cu cinste 4i. cu sand-
tate sa se dea. S'a scris din Vlade4t1..
(lorga, Brafovul fi Romdali, pp. 134-5, n-1 12.)
LXVII.
DrAghici SpAtarul.
(Tara-Romaneascd.)
(1696.)
Cinstitului 0 prea-iubitului nostru bun. preten, ca un

parinte, Maria S4 jupan Hane4 Manco4, marele-ju-
det dintru cinstita cetate Bra4ovului, sanatate 0 tct
binele pohtesc de la Domnul Hristos ca sa trimita
Mariei Tale, dinpreuna cu toata cinstita familia Mariei
Tale.
Pricina scrisorii noastre atilt Maria Ta nu este de
alta, numar ce, intaiu, ca sa cercetam de buna .0
nod. dorita sanatatea Mild. Tale, care purureapoh-
tim de la Dumnezeu ca sa auzim. A doua, inca vei
ti Maria Ta ca 4i eu am mers putintel pawl la Bucu-
1 lspravnic de CAmpulung.
www.dacoromanica.ro
96 N. 1orga
regti, gi nu gtiu cum am venit, ca m'a facut Maria Sa

Vocla ca pe dracul, pentru sfoara. $i nici n'am apucat
si descalec bine, m'a inturnat Maria Sa Vocla innapoi
ca sA fac istovul tot de sfoara. Ci acum iata ci trimi-
seiu pe Mihai innaint,; ci mA rog Mariei Tale, gi iar
ma rog, sa fad Maria Ta bine sa poruncegti teh-megr
terului sa faca cum va face, sa strand toatii sfoara
pina Simbita. Iata ca i eu Inca voiu veni poimani;
ci ma rog Mariei Tale, ca unui parinte al mieu, sii
fad Maria Ta acest bine, pentru voia Miriei Sale lui
VodA, ca si se stringa aceasti sfoari toata. CA, de
nu se va face acum, in ceasta saptimana, tot istovul,
nu gtiu cum voiu sa ma mai due la Maria Sa VocIA:
Ca Maria Sa Voda Inca scum, a lisat in nadejdea MA-
riei Tale, gi in nadejdea Mariei Tale a trimis acii.
Maria Sa zice ci ar fi gasit i intealta parte megterit,
ci, fiind Maria Ta Imieten vechiu Mariei Sale lui
Vocla, in nadejdea Mariei Tale s'a lasat. Ci iarAi ma
rog Mariei Tale, sa nu ma lagi Maria Ta acum; i eu
voiu ramanea dator a sluji Mariei Tale in toata vremea,
ori la ce m'ai pohti Maria Ta. Si ma rog Marie! Tale
pentru o gazda, ca sa-mi randuie0i Maria Ta, and
voiu veni poimani, sa fie bunigoara; i foarte voiu
multumi Mariei Tale. De aoeste ma rog Mariei Tale;
si mila lui Dumnezeu rog in tot ceasul ca sa fie cu
Maria Ta.
Aprilie 20 de zile, leat 7204 [16961.
Al Mariei Tale cel spre slujba ca un fiu:
Draghici Spatar.
Cinslitului Mariei Sale juplinului Haw Maneag, ma-
re-judet al cinstitel cetati Bragovul, cu cinste i cu
multi sinitate s4 se dea.
/Mid., pp. 81-2, n-I 4.)
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boicri 97
LXVIII.
Constantin Cantacuzino Stolnicul.

(1696.)
Cinstite al nostru bune vecine i prietene, dumneata

jupane judeje, sanatate i tot binele de la Atotputernicut
Dumnezeu poftesc dumitale.
Cartea dumitale de la slugs dumitale cu cinste 1 ea
dragoste o am luat, i, de build sanatatea dumitale
injelegand, ne-am bucurat. Cares in lung& vreme a 5
intreaga i cu norocire de la Donmul Dumnezeu pof-
tim. Alalte cite dumneata ni mai scrii, inca am injeles..
De care lucru foarte ni-a parut i ni pare au, de sue-
pararile i nedreptajile oamenilor dumneavoastri ce
au avut aid, de unii i de altii: unii tragandu-li bum,-
tele, aljii luandu-li banii afara den socoteala i. den.
obiceiu. Ins& saval [ macarj ea dumneata, acesteace
ai ostenit de mi-ai scris mie, *i Mariei Sale lui VodA.
Inca ai scris, de ai dat in tire, jar i, mie, cat mi-a
fost prin putinja, n'am pregetat a nu gra! Mariei Sale..
Care lucru nici Mariei Sale nu i-a parut niciun bine
de unele ea acestea ce se fac. Pentru ca porunca MA-
riei Sale nici n'a fost, nici este sa se WA unele ca a-
cestea, sa se iea cele ce nu este obiceiul -i direptatea;
ce n'avem ce face, dui [=,de] vreme ce a.,sa sant slugile P.
Wear ca mi se pare ca ca acestea nici inteo jara, nici
la un loc nu lipsesc: jafuri i mancaturi de oameni raii
ca aceia.Undei aid, ea nu sant de aceia, nu tagaduim-
Drept aceia, unii ca aceia, cine a fost de a umblat in-
teacest chip, injelegand Maria Sa VodA, 1 necinste
cum li s'a cuvenit au luat, unii Inca -i din diregatoria
lor au scazut i, cui ce au luat fina cale, ca sa Intoarca
innapoi a poruncit Maria Sa, Tar, precum am zis, ca
www.dacoromanica.ro
98 N. lorga
aceia rAt, nicAiri in lume nu lipsesc. CA iatA i vremile

si oamenii acum s'au iutit foarte: poate fi cad gi stA-
1:tinhorn I puternicii cei mai mari cer mai mult, ai
afarA din obiceiu i socoteald vor sa. iea, i aga ur-
meazA i alalte necuvioginte i pagube mai multe la
norod. InsA, cAt darA pentru aceasta, cu oamenii dum-
meavoastrA, mai multe nu lungesc, de vreme ce din
teartea MAriei Sale lui Vodd, ee rAskunde dumitale,
7nai pre laN vei intelege dumneata, i de la sluga du-
initale agijderea. i, iarAi, i de acum innainte, intru
.cele ce ne vei pofti dumneata i va fi prin putinta
noastrA, in lticruri cuvioase i direpte, gata sAntem
pururea a sluji dumneavoastrA, ca unor buni vecini
gi bunt prieteni. $1 mila lui Dumnezeu sA fie tot cu
edumneata din toatA vointa poftim.
Al dumitale de bine voitor prieten i vecin i gata
pururea a sluji.
Constantinus Cantacuzenus.
Cinstitului i nouA bun prietenului gi de aprpape
vecin, dumnealui juptinului Ioanes Mancog, marelui-
judet al cinstitei cetAti ai Bragovului, cu cinste i cu
situ ItA sAnAtate sA sA dea.
(Ibid., pp. 366-8, n-I 5.)
LXIX.
fficolae Costin.
(Moldova.)
(1699.)
Cinstite al mieu frate mai mare, dumnealui curnnatul

Teodor PAlade Vel Vistier, cu fericitA sAnAtate mA 7n-
chin dumitale. Nu supir mai mull. pe dumneata, fitrA
www.dacoromanica.ro
cat fac Vire dumitale pentru o Tiganca de pe Ceau-

resti, care a fost dui:4 un Tigan al dumnealui Pitaru-
lui Ilie, cari au facut dinpreuna 4 copii, *i eu am im-
parlit copiii cu Pitarul: 2 am luat eu si 2 dumnealui
Pitarul Ilie. Si asesi atuncea i-am schimbat cu vAru-
mie Neculai Soldan, avand dot& Tigance dupa 2 Tigani
ai miei, V varu-mieu Soldan iaraV i-a vandut Pitaru-
lui Ilie, fiindu-i V cumnat de pre Basota Vistiernicul,
precum arata scrisorile la mana Pitarului Ilie acum.
Niste juzi ai dumisale, cari umbl de strang Tiganii de
pe Ceauresti, ii fac galceava, si vor sci-i lea Tiganii,
eu porunca dumitale. La care acm0 n'am putut sa
stau sa vorovesc cu dumneata pentru aceasta, dar pof-
tesc pe dumneata sa n'aiba suparare dumnealui Pi-
tarul Idle, sa i se iea vre-un Tigan, pada voiu veni
eu de la Tinut, V atunci, dath va fi sa ieau dumnealui,
eu m'oiu aseza cu dumneata. Aceasta poftesc, si ma
rog dumitale. Si fii dumneata sanatos. Leat 7208 [16991.
Octomvrie 13.
Al dumitale mai mic si plecat irate si sluga,
Nicolae Cosfin.
(lorga, Studii fi docurnente, VII, pp. 301-2, n-1 19.)
LXX.
Costandachi amend.
(c. 1700.)
Al nostru de bine voitor, dumneata cumnate Ilie, sa-

nat ate si tot fericitul bine ill poftesc dumitale de la
milostivul Dumnezeu. Cinstit ravasul dumisale unche-
sului Basota si un om cu o luminat carte a Mariei
Sale lui Vocia mi-au venit, in care scriu pentru Bala-
ceanu Tiganul, sa4 dau. De care lucru eu Tiganul nu-1
www.dacoromanica.ro
100 N. lorga
popresc dumitale; numai latA cA i eu, nezAbAvind,

voiu sA vin la Iai, i voiu aduce i. Tiganul cu mine
la Iai, i, dacA ne vom putea aeza amndoi, eu voiu
da dumitale bAniori gata. Ce poftesc pe dumneata
sA nu-mi faci mai mult zulum, cA, precum ii scriu
dumitale, intru adevAr aa a fi: voiu aduce Tiganul
la 1110, de ne-om putea tocmi, bine; de nu, am dat ta-
Ierii, va ramAnea. Iar pentru un copil al lui Ion Tiga-
nul, aceia nu-i nimic : eu am izvod iscAlit de dumnea-
lor, i la dumnealor este izvod iscalit de mine,
si nu-i nimic aceia. Ion Tiganul a avut nite copii cu
acea Tiganca ce zic dumnealor, dar au murit i Tiganca
pi copiii aceia cu totul. Iar Ion Tiganul a luat acum de
curAnd o Tiganca a noastrA, I cu aceia are vre-o 2
copilai mititei. lar, pentru BalAceanu, i-am spus i
frate-mieu Scarlatache cA i 1-a dat uncheul Zbiere lui,
zicAnd u'a dat el alt Tigan dumitale, au ce poveste a fi
avAnd, nu fiu ele (sic). Eu aceia nu puiu la soco-
tealA Dumneata .vei intreba i pe frate-mieu ScArld-
tachi, iar eu, cum zid, voiu aduce Tiganul la Iai, i'n
ce chip va fi, va fi. Aceasta poftesc pe dumneata, si
sA fii dumneata sAnAtos.
Al dumitale cumnat i gata spre slujbA:
Costandachi Vel Clucer.
(Ibid., p. 303, n-1 22.)
LXXI.
Constantin Stirbei.
(Tara-Romdneascd.)
(1700.)
Cinstitului si de bunA rudA si de Dumnezeu ales i
nouA de aproape vecin, dumnealui marele-judet la
cinstitA cetatea Brasovului, de la Dumnezeu tot fericitui
bine pohtim ca sA dArulascA dumnetale.
www.dacoromanica.ro
Intamplarea scrisorii noastre cdtre dumneata nu este

de alt cevai fdr de cat pohtim pe dumneata ca sa
avem ierfaciune de supdrarea noastrA care facem dum-
netale. CA sant acum trei ani 1 mai bine, de and a
fost luat dumnealui jupanul Hand Idedtuul, Sasul,
ae acii, de la Braov, 7 buti de yin, de la o slugA a
noastrd, i de atunce tocma acum, la vremea eulesu-
lui de vii, a venit dumnealui i a zis cA den 7 buti ce
a luat de la slugs noastrA, i-au lipsit dumisale vizi
vedre 127. Si noi pe dumnealui I-am intrebat, acele
7 buti de cate vedre de yin le-a luat peste tot de la
sluga noastrA, i cati bani gata a dat 0 mAna slugii
noastre. Dumnealui a zis cA nu tie, i a zis dumnea-
lui cd-i sant scrisorile acolo la Braov, 0. i-au pus
dumnealui zi cu noi innainte dumnealui Radul Vel
Comis Golescul cum cA va veni dumnealui pan' in
10 sAptAmani, de ne vom isprAvi, i ara aduce dum-
nealui scrisorile dumnesale, de se va vedea cate vedre
de yin a luat inteacele 7 buti i cati bani gata a dat
la lama slugii noastre, i sa mAsurdm butile cu va-
dra de aicea, de la ora.7, de la Piteti, care ,a fAcut
Maria Sa VodA: cA butile care a luat dumnealui a-
tunce, sant toate de MA Si am dat i mana cu dum-
nealui cum cA se va afla la zi fdr de nicio smihteald
Si de atunce pan' acum sant 12 saptamani, -i dum-
nealui n'a mai venit ea sa ni isprAvhn pAn' stint bu-
tile de fatA, cA apoi se vor da butile la unii i. 0
altii; ci va fi galceavA. Ci pohtim pe dumneata sA-i
porunceti dumneata, de are cevai cu sluga noastrd,
sa vie dumnealui sa-i cate, i numele nostru nu tra-
buiete sit ni-1 poarte dumnealui, ed este ruine, ea noi
inteadins atunci la zi, and s'a umplut 3 sAptAmani,
ne-am aflat la viile noastre, ca sd ni isprAvim cu
dumnealui, i dumnealui n'a venit.. Acum astd =A data
www.dacoromanica.ro
102 N. lorga
iar ne aflam aicea, la Pitegti, cu slujba Mariei Sale lui

Voda. CI pohtim pe dumnealui, numai sa vie dumnealui
pana santem si.noi aicea, ca sa ni ispravim. Ca, de
nu va veni dumnealui nici acum, iata ca eu inteadins
am trimis cu cheltuiala noastra ca sa facem stire si
dumnetale, si, de nu va veni dumnealui nici acum, pe
urma de nicio treaba nu va fi venirea dumisale,
ca. noi nu pohtim paguba prietenilor si vecinilor nostri.
Si, cu aceasta sfarsind, mila Domnului Hristos sa fie
in toata vremea cu dumneata. Dechemvre 17, leat
7208 [17001.
Tot al dumnetale bun prieten si de binele dum-
netale voitor si gata in toata vremea spre slujba
dumnetale: Costandin biv Vel Clucer Stirbei.
Cinstitului si de buna rudd si de Dumnezeu ales si
nouti de aproape vecin, dumnealui marele-judet de
la cinstita cetatea Brasovului, cu cinste si cu fericita
sanatate si se dea.
(lorga, Brafovul fi Ron:drill, pp. 38-9, n-1 7.)
LXXII.
Ili e Abfiz.
(Moldova.)
(1722.)
fubite frate, vere Sandule, dumitale cu sanatate ma

inchin. Aflandu-ma si eu acma in Mosul, irni dete Pa-
naioti negujiitorul o carte de la dumneata, scrisa din
anul 7229 [1721], Septemvrie 10.
Pentru banii ce ti-s dator, care mi-a plans inima daca
am inteles de scapaciunea dumitale, si sant bucuros
sil-ti platesc, numai n'am nicio putere acma, ca m'a
pedepsit Dumnezeu: intaitt cu foc mi-a ars casa, ne-
www.dacoromanica.ro
Scrisorl de bolerl 1.03
fiind eu acasA, si mare pagubd am avut; acmit de

un an, mi s'a savtirsit i sotul, Dumnezeu sA-1 ierte,
si n'am nicio facere.
Am cersit voie de la Imp drape sa-mi Wind mosia
ce am aice i sd-ti plates; si nu m'a pozvolit; ee,
frate, Ind rog nu4l bAnui, cA, cu vreme, pdgubas nu
te voiu !Asa, mdcar cd eu, ce-am pierdut, n'oiu mai
intoarce, iar dumneata pdgubas nu vei fi de spre
mine. Vdrului Vasilie incA md inchin de sAndtate, si-I
poftesc sa-mi trimitd rAspuns de partea ce mi s'a fd-
cut mie de a unchesului CiocArlan 1, sA nu tacd dum-
nealui mdlcom; cd mi se pare cd eu stint cela ce 1-atn.
fAcut de 1-a primit unchesul CiocArlan, nu altul, care
am carte frdtine-mieu, a tut Ion, de-mi scrie cA cartes
mea, a dat-o in mlina dumisale vdrului Vasilie.
Bunu-i Dumnezeu, doar n'om muri toti aice, 0 cu.
vreme nAddiduim pe /aria Sa Mihai-Vodd 2, sA ni
facem o asezare si sti venim in tard. i sd fii dum-
neata sdnAtos.
Din Mose, leat 7230 [1722], Aprilie 23.
Fratele dumitale Ilie AbazA, mA inchin cu sAndtate
tuturor.
(Iorga, Studii i documente, XVI, pp. 108-9, n-I v.)
LXXIII.
Toader Costachi.
(Moldova.)
(1729.)
Cinstite frate cumnate Comise, cu bund dimineata ma

inchin dumitale. Cinstita frAteascd scrisoare a dumitale
1 VornicuL
2 Racovig.
www.dacoromanica.ro
I.04 N. lorga
am luat pentru aceasta spaima de Tatari, si pre aid

au fost si este. Ci, pentru Sultanul, vei sti dumneata
ca pricina Inteacesta chip au fost: acest Sultan a fost
Ca 1ga, si, neinvoindu-se cu Hanul, precum a scris Ha-
nul la Poarti, si a venit si-1 mazileasca. Dar el n'a
tumblat dupi aceia, ci s'a ridicat din Cram cu 7 OHM
si cu 12 marzaci, cu oardele lor, si au venit la Bu-
geac, si au trimis la marzaci; cei mai multi au mers
de s'au inchinat lui, iar 2, 3 marzaci au trecut peste
Dunare; pe mei, bucatele lor le-a dat in prada, mu-
ierile, copiii in robie si de aid, din Bugeac, au tri-
mis harz 1 la Poarta, de la toti marzacii, precum il
pohtesc pe dansul si li fie Han, si cu .aoel harz au
mers 2 marzaci si 2 sirini. Iar el s'a pornit asupra
lui Giaman-Sahaidac (sic) cu vre-o 12.000 de oaste,
de nu s'ar Inchina, sa-i prade, si de acolo sit meargi
asupra H.anului. Ci, de 1-or da Han pe acesta, poate
s'or potoli toate, iar, de nu, este cu grip.. Acestea
mi le-a spus un copil din casa, care 1-a trimis Voda
la Ilagasi2 cu carti, si Ilagasi este acesta al Sultanu-
lui, iar pe cel vechiu, care era pus de Hanul, 1-au
dat afara. Maria Sa Voda Inca a trimis pe Vel User 8
de este langi Sultanul. Si acum s'a mai potolit si
spaima; dar s'a fost speriat si marginea prea ran,
cat au fost stand cu toti incircati. Eu Inca am trimis
tun fecior pana la frate-mieu Vasile, c'a trecut si el
acasii; ci astazi poate a nins. Ce-a mai fi, oiu scrie
dumitale. Grecenii si alte sate de peste Prut s'au in-
chinat toate La Sultanul. Dumneata, cat poti, tot ii mai
' Rugiminte.
Aga Mari'.
3 Alexandru Arnim.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de beieri 105
fmb1anze0e pe oameni, precum 0 eu aid, pan& vom

mai vedea cum este cu acest [lucru].
Rimiliu plecat fratele dumitale
Toader Costachi.
Paraschivei mA inchin cu multA sAnAtate; Maria sA-
Tufa marine dumilorvoastre. De la Galati dacA ti-a
veni, ma. rog sa-mi scri.
Cinstit fratelui mieu, dumnealui Constantin biv Vel
Comis, cu multA sAnAtate sA se dea.
(Ibid., pp. 133-4, n-I IV.)
LXXIV.
Nicolae Roset.
(1740.)
1.
Cu intoarcerea dumneaei cumnatei Catrinei SpAta-

resei iatA trimit dumitale prAjitoarea de cafea, '4,e-
zatA binior in cutie. Hamurile Inca vor veni negre0t,
pentru cai, nemte0e. AjutAnd Dumnezeu, peste cinci,
sese zile vom sA mergem la Sibiiu, sA [ne] inchinAm
MAriei [Sale] seninatului printep. Ce, acole fiind adu-
pare mare, voiu sili in tot chipul, cA doar oiu gAsi mai
pe plAcere 0 de ticnA. DupA aceasta fac tire dumitale
cA iatA, imbulzindu-mA stramtoarea vremiii, de vreme
ce, cum se trAie0e pe aice i ce _scumpete este, yeti
intelege 0 den dumneaei cuirmata, am vandut dum-
nealui unchiului Iordache Cantacuzino SpAtarul mo0a
mea den IonAeni, pe apa Jijiei, care tii dumneata
cA-mi este 0 mie danie, iar den neamul dumnealui:
mi-au dat pe dAnsa galbeni ungure4ti 100, care bani
i-am 0 luat deplin 0 tocma, dupA cum aratA zapisul
mieu la mAna dumnealui.InsA, fiindcA acea mo0e (dupil
www.dacoromanica.ro
106 N. lorga
cum imi spuse dumneaei cumnata) a fost fAcut. schimb

Dumnezeu sd-1 pomeneascd teal nostru cu and
mo0e a dumnealui, 0 den pricina vremilor au rd-
mas 0 pAnd acum scrisorile acei mo0i la dumnea-
voastrd, acum dar sA le cautati, 0 sd-i dati dumisale
toate acele scrisori, de vreme ce dumnealui este stdpan
acelei mo0i, cd nice s'ar fi caut altul, fiind jar de
la neamul dumnealui. Ce dar vA poftesc, Mr& de alt
cuvnt sau prelungire sd-i dati scrisorile, ca sa nu ma
supdr, de vreme ce i-am vdndut-o cu toed voia mea,
i am luat i toti banii. Contesa mea, cumnata dumi-
tale, se inchind dumitale . cu frAteascd dragoste, ru-
gAndu-vd den cer toate cele fericite. Dumneaei cumnatei
1irugdm fericitd sdnAtate; pe nepotiea ZmarAgdita
dulce o sdrutdm, 0 iar rugdm dumitale de frAteasca
cdutare.
P. S. Jar dupa. frAteasca imbrAtipre. Ceia oe in
trecutele zile cu-frateascd confidentie" am scris dumi-
tale asupra halului mieu, iar ti le aduc aminte, 0 te
rog sd le socotegi frAte0e i cre0ine0e, nAdAjduind
cd nu mA veti socoti nice pa mine de tot instrAinat de
cele pdrinte0i, de md cunoa0eti de frate, dupd cum
0 cu dreptate este, i strAmtorarea halului mieu trebuie
a vd pricinui fraternam compassionem", ca, sA nu-ti
dai pricind de a intArAta dreapta Celui de sus. Si Luta
de supdrare, 0 md rog de rdspuns fArd de zAbavd.
Scumpetea de pe aid i ce fel mA lupt, vei intelege
mai pe larg de la dumneaei cumnata SpAtAreasa.
Cinstitului 0 al mieu prea-iubit, dumnealui fratelui.
Constantin Roset, Vel Vornic, cu cdzuta cinste 0 feri-
citd sAnAtate. La Ia0.
Braov, Maiu 2 :tile, anal 1740.
(Ibid., V, pp. 56-7, n-I 256.)
www.dacoromanica.ro
2.
(1740.)
[A primit eizeci de ughi], rama0ta pretului de pe

mo0e, care am vandut dumitale, 0 MCA trimit -dumi-
tale 0 zapisul. Contesa mea, cumnata dumitale, mu1 -
tume0e foarte de neuitare, 0 se inchina cu frateasca
dragoste, 0 dumisale nepotului Constantin' ii rugarn,
fericita sanatate. $i multumesc de ciubuc, 0 mai rog
i de ceva tutun basma-ghiubec". $i dumnealui Inca,
sa-mi porunceasca ce ar pohti denteacoace, 0 voiu
face datoria.
P. S. Soro, ma rog sa nu ma uitati cu vin mg. de
Cotnari...
Brasov, Avgust 19 zile, anul 1740.
Cinstitei 0 prea-iubitei mele ca o sera, dumneael
verei Catrinei Papanitei, Cantacuzenei, cu cazuta cin-
ste, la Pa.5cani.
(Ibid., p. 57, n-I 256.)
LXXV.
Iordacht Cantacuzino.
(Moldova.)
(c. 1740.)
tlucer Mardare, sanatate 10 poftim. Alta, pentru
nite Tigani cari s'au dat, ai dumisale Pitarului Ilie,
din Tiganii Mariei Sale Mihai-Voda 2, cari tii povestea,
0, mergand acolo, i-a luat pe Tigani 0 i-a dus la
casa dumisale; dar ei acum s'au sculat 0 au fugit
iar acolo innapoi. Pentru care, viind omul dumisale
acolo, sa-i dai pe mana omului, ca sa-i aduca iara0
' PAscanul, PAharnic.
2 RacovitA.
www.dacoromanica.ro
108 N. Iorga
la dumnealui. Cad stii povestea cum d-ai dat, ca si

cartea gospod i ravasul nostru este la dumneata. Ci
da Tiganii dupa cum s'a hotorat atunci ! Aceasta, ,si.
fii dumneata sanatos.
Iunie 18.
(Ibid., VII, p. 327 n-I 85.)
LXXVI.
Barba VAcarescu.
(1749.)
Cinstitilor gi ai notri buni prieteni i vecini de a-

proape, dumneata doamne Closius, judetul cinstitei ce-
tali a Brasovului, i. la tot cinstitul Sfat[ul] dumnea-
voastra de obste, cu multa sanatate inchinandu-ma,
rog pre Atotputernicul Dumnezeu ca sa va daruiasca.
in viata intreaga i fericita sanatate, invrednicindu-vh
a praznui Invierea Domnului nostru Isus Hristos intru
multi ani. Prieteneasca cartea dumneavoastra bucu-
randu-ma. am luat, si cele ee scrieti dumneavoastra,
am inteles. Cartea ce ati scris dumneavoastra catre
Maria Sa Vodi, prea-innaltatul mieu stapan, insumi
eu o am dus InnaItimii Sale, si, de vreme ce Maria
Sa este pornit spre faceri de bine si spre apararea
tuturor celor ce se umbresc supt aripile stapanirii
sale, indatii mi-a dat poruna de s'au scris porunci
de iznoava, atria toti ispravnicii judetelor, pentru
oamenii dumneavoastra carii pogoara cu oile aid in
rarA, ca sa-i epere 1 sti-i pazeasca de catre toti
cadi s'ar indrazni sa li faca vre-o suparare. i Inca
i de ditra saigiii imparateti, la cumparatoarea oilor,
sa. nu li faca sila sau sa. 11 iea fad de voia lor oile ce
www.dacoromanica.ro
le vor fi avand de praseala, ci numai oele sterpe, cele

ce au de vanzare. $i acestea iara0 cu pretul lor si
cu bun& tocmeala, scriind pentru aceasta catre saigiii
vechilul dumisale Casap-baFi, Agai, ca sa nu-i
supere, dupa cum 0 din luminata cartea Innaltimii.
Sale, ce scrie catra dumneavoastra, va veti indestula.
Iar, de vor avea vre-o suparare de catra cineva, nu-
mai degat sa ii porunciti dumneavoastra sa vie sa dea
jalba la Maria Sa Voda, la Divan, 0 fail de indoiala
sa fiti dumneavoastra ca-0 va afla dreptatea fiete-
carele,i acel ce se va indrazni a-i supara, 10 va
lua cazuta pedeapsa. Si, iara0, la oele ce ma yeti
cunoate dumneavoastra vrednic a va putea sluji, cu
mdrazneald sa-mi serieti, c nu ma ferese a sluji dum-
neavoastrA La ceia ce-mi va fi prin putinta. Si intea-
cesta0 chip se va pazi buna vecinatate i priete-
ugul nostru; de care mai de treaba nu poate fi altul
lucru asemenea. $i eu pururea ramaiu al dumneavoas-
till bun prieten, vecin de aproape i gata slug:
Barbul Vacarescul Vel Vistier.
Mart 13 zile, 1749.
Cinstitului i ai noWi buni prieteni i vecini de a-
proape, dumisale Closius, judetul cetatii Brapvului,
la tot cinstitul Sfat, cu intreaga sanatate i cu toata
fericirea sa sa dea, la Brawv.
(lorga, Brafoval ft Rom Mit, pp. 378-9, n-1 14.)
LXXVII.
Ienachi Cantacuzino.
(Moldova.)
(1780.)
1.
Cu frateasca dragoste ma inchin dumitale. ma a-
cum nu ti-am scris, ca lucrul umbla ingaimat, gi in
tot chipul cere, i nici el nu tie ce cere: Care la toate
www.dacoromanica.ro
110 N. lorga
m'am primit, 0 deosebit cA 0 Ecuj MAria Sa Vodd am

avut vorbA, 0 ca la un duhovnic m'am ispoveduit,. 0
mi-au adeverit cum capul lasu-I, 0 judecatu-ne-am,
0-au pus pe GAlAteanul 1 i pe Roznovanul de i-au
zis 0-au dat izvod ce cer, i am primit. Si, vAztind
earn primit, au intors, 0 numai deck Cer mo0ile de
la Cernauti, sti i le dau de istov. Care i-am rAspuns
cA nu i li voiu da: cum 0 lui VodA, la vorba ce am
avut, i-am spus cA nu i le voiu da nici de cum; 0 a-
cum, astAzi, mAni, se alege. Dumneata, cele ce ti-am
scris in [scrisoarej, dumneata le mistuie0e in Cor-
don 2, unde-i ti, cum 0 scrisorile pe mo0i ce ti-am
dat; 0 nicio grijA sA n'aibi, cA, orice mi s'ar intfimpla,
de la mina dumitale nu se vor lua, cA-s puse anume,
0 la preconsinvol 3, 0 la diatA; 0, te vor 0 intreba
sau de ti-or scrie, sA zici cA scrisori n'ai luat. Si
[chiar] de acolo, 0 orice vrei sA-mi scrii, foarte cu
.om ales 0 cu tainA, i nu prin mrtna vdtafului mieu.
Iulie 21.
Fratele dumitale
I. Cantacuzino, SpAtar.
La nepotul Ienachi Canta este sA se dea.
(lorga, Studii fi documente, VII, p. 229, n-1 84.)
2.
(1791).
CAtre cinstitul mieu pArinte, flumnealui bade Iorda-

chi Cantacuzino, biv Vel Vornic.
CinstitA pArinteasc4 scrisoarea dumitale cu multA
liasca. plecAciune primind, lAudAnd numele Ziditoru-
1 Egumenul de Galata.
3 Bucovina, dupa cordonul sanitar tras la anexare.
1 Foala de zestre.
www.dacoromanica.ro
Scriseri de boied 111
lui pentru a dumneavoastrA intregime prea-fericitei sA-

nAtAti. Sir pentru cele ce mi se poruncesc de dare dum-
neata, pe larg intelegAnd, WA, dupA poruncA, am tri-
mis rAspuns. Si anii dumitale de la prea-milostivul Dum-
nezeu indelungati pi prea-fericiti.
1791, Avgust 27,
(Ibid., p. 245, n-1 144.)
LXXVIII.
Stan Jianu.
(Tara-Romdneascd.)
(1785.)
1.
...Moartea prea-iubitului 0 procopsitului pi intelep-
tului mieu fiu Zamfir . . . Focul ee arde apururea in
inima meIa, . . . ,Mie tot mi se pare cAci este in vis
acest foc ce m'a cAlcat; imi pare cA este dus in vre-o
calAtorie sau in vre-o slujbA, de nu-I vAz innaintea o-
chilor miei, iar, ctind imi vine ctite-o scrisoare de la
vre-o rudenie sau de la vre-un prieten, de mangAiere,
pi-mi scriu de mAngiliere, cunosand cA este adevArat
focul ce m'a cAlcat, imi aprind focul jalei . . . lip fi
pohtit, pentru pAcatele mele, sA mil fi pedepsit Dum-
nezeu ori cu pagubA de a pierde tot ce am, ori mie
sd-mi fi dat patimA de boalA, sA. pAtimesc pAn' la sfAr-
pitul vietii mele, in scArbe pi dureri, pi sA fi trAit rA-
posatul, cA, la lipsa ce m'ap fi aflat pi la durerile bo-
lii, m'ap fi chivernisit pi m'ap fi mAngAiat dupA lute-
lepciunea ce avea. Numai, neputnd intoarce focul
ce m'a cAlcat, zic pi eu cA: Domnul a dat, Domnul a
luat, pi poate fi cA va Dumnezeu la sfArpitul mieu
sA n'am nicio mAngAiere, ci la el imi era toatA nA-
idejdear, . . . pi vrAjmapii miei vor fi la mahnire, 0
www.dacoromanica.ro
112 N. lorga
vor zice de ce si nu patimesc eu dureri de lipsa de

boala pentru pacatele mele; ci se intampla moartea
lui Mt vreme 0 fara pricina -de moarte, ca, funds
sanatos, vrand sa fie mai san4tos, s'a iwlat de un
becisnic doftor ce avem aici, 0, din d9ftoriile ce i-a
dat, la noua zile I-am ingropat. Oh, oh, te foc m'a
calcat!
16 Aprilie.
(Ibid., VIII, p, 11.)
2.
(1786.)
...Pentru cinstea boieriei Postelniciei, ce m'a miluit

Maria Sa Voda, ca, in0iintare luand, ati avut mare
bucurie, facandu-mi oratie ca sa traiascit Maria Sa Vo.
da 0 eu sa ma invrednicesc 0 la alta cinste, mai
mare..., 0 eu rog pe milostivul Dumnezeu ca sa tr.&
iasca Maria Sa Vocla, sa-1 avem Domn 0 stapan pin&
la adanci batranete in luminat Scaunul Mariel Sale,
cu norocire.... Pentru ci aoeasta cinste este mare bole-
rie, din protipendada, 0, tracer ca din protipendadA,
este al doilea dupa Vistier-Mare, dar mai inainte vreme,
la Domnii trecuti, aceasta boierie o avtau boierii greci
din cei mari, feciori de capichihaiele gi gineri de
capichihaiele, cei caH era tot omitrul 1 in mani-li:'
care Maria Sa raposatul GrigoreVoda 2 pe dumnealui
Banul Hrisoscoleu din Postelnic 1-a facut Ban-Mare,
0 Maria Sa Mihai-Voda cel Mean' pe Hiposatul Pos-
telnicul Ianache Muruzi, tatal Dvornicului Muruzi de
la Bucure0i, din Postelnic 1-a facut ler Ban (precum
0 alp Domni asemenea), 0 apoi iar pe dumnealui
' Toate trebile.
2 Grigore Matei Ghica.
' RacovitA.
www.dacoromanica.ro
Banul Hrisoscoleu Maria Sa Alexandru-Voda Ghica din

Ban-Mare 1-a facut iar Postelnic, iar, din boierii greci,
cei mai multi, din Postelnici dragomani i apoi Domtn.
aceasta boierie, cum 21C, o aveau numai boieri
grad, Hind Ia Tarigrad cea mai cinstita boierie, i aici
in tara cu toata puterea, iar Maria Sa Voeld, ca un
miostiv Domn i. stapan, nu deosebeste pe boierii
greci dintre boierii pamanteni, nici pe boierii Taman-
teni dintre boierii greci, ci voieVe ca sa fie toti de o
obte, *I pe cei vrepici 5i credincio0 boieri greci i-a
cinstit cu borerie din boieriile pamantenilor, precurn pe
dumnealui Postelnicul Ralet 1-a facut Vel Logofat.
Aa i pe boierii pamanteni, li-a dat boierilor Grecior,
i, din boieri pamanteni, pe dumnealui Dinu Filipescul,
din Cluciar haleal Postelnic, i. pe dumnealui Scar-
lat Ghica, fiul dumnbalui Banului Mica, din Clucer
i Aga iarai paia2 Postelnic, ca *1 pe mine (vrand
Maria Sa ca dr nu se deosebeasca nici partea Craiovei
de Bucureti), pe dumnealui Clucer Gianoglu din Clu-
cer pia, Spatar, pe mine, din Paharnic paia, Postal-
nic. Eu, dupa trebile ce aveam la Bucureti, dupa ce
m'a cinstit Maria Sa cu boieria, mi s'a facut i tain
de cheltuiala i. alte icramuri 3. Hotararea imi era sa
ez, nu numai CrAciunul sa-1 fac acolo, ci i Patile,
dar, intamplandu-se o trebuinta aici la Craiova, m'a
pornit Maria Sa Voda, cu mehzil 4, de am.. venit, i,
pana and va fi voia Mariei Sale lai \WA, ma aflu
aid la Craiova.
Craiova, 28 Dechemvrie 1786.
(Ibid., pp. 12-3, n-1 57.)
i Actual.
2 Fost.
3 Onoruri.
4 Potti.
www.dacoromanica.ro
714 N lorga
LXXIX.
Gherasim Cantacuzino.
(Moldova.)
(1792.)
Cinstit i a mea ca o flicA, dumneata nepoata Ma-

riuto Vistiereasa, cu parinteasca dragoste ma, inchin
dumitale.
Scrisoarea dumitale am luat, 0 de sanatatea damnpa-
voastrd m'am bucurat. Cele ce-mi scrii, am inteles, 0
pentru ca ar fi zis Norsis Haivaz Armeanul cum cd
ni0e mazili ar avea a trage parti din mo0ile de la
Cernauti, cu scrisoare, eu tiu cd mo0a U0hlibii este
ba0ina mironeascd f, care este ardtatd intdiu la in .
parteala veche din zilele lui Vasile-Voda, i intealta
impartealli ce s'a fdcut mai pe urma; ci este iscdlitd
de noi, de neamuri, 0 de ajti boieri mari incredintata.
.0 nu are nicio pricind; iar la mo0a Malitinita a. fost
o pricina eu un Mihalachi Cracalie, pe care 1-am avut 0
sluga, carele, luand o fata din casd de la ma.tud-mea
Ileana Joroaia, a jaluit intdiu aice, la Domnia lui Gri-
gore-Voda Calimah, aratand cum cd fata ce-au luat-o
din casa matud-mea este dreaptd fata mdtqd-mea,
iar nu slujtilcd. Dar eu u'am tiut; apoi pe urmd s'a
dovedit ca. a fost facutd in saracie 2. Cu toate aceste,
dupd judecdtile ce-am avut cu dansul, atat aice, cat
i in Cordon, la Nemti, prin vechil ce-am trimis, 1-am
ramas din judecata, avdnd scrisori, ispisoace dom-
ne0i pe mo0a Malitinitii, i, dupd hotararea jude-
edtii ce s'a dat, este trecut 0 la protocol, Iar, de-au
' A Iui Miron Costin.
2 Natural&
www.dacoromanica.ro
Scrlsori de bokri 115
rdmas niscaiva hotarnice a moiilor Uihlibii i a

Malitinitii la Butura i. la Mihalachi Cracalle, fiindca
ei au fo,st vechili la hotarat, acele nu prind loc ni-
mica, cd nu sant pe .numele lor facute. Dar mie mi-a
spus Norsis cat iii.5te hotarnice ce-au fost rdmas la
danii, le-au dat la rdposatul nepot Ianachi. Sii cu a-
ceasfa ramaiu
Al dumitale ca un parinte:
Gherasim Cantacuzino.
92 (97?), Ghenarie 9.
CinstitA a mea ca o flied, dumisale nepoatei Ma-
riutei Vistiaresel, cu parinteasca dragoste sa se dea:
la Horodniceni.
(Ibid., VII, pp. 245-6, n-1 148.)
LXXX.
(I795',)
(lanachi Cantacuzino Vistier catre al mieu iubit ca
un frate i cumnat", Lupul Bal biv Vel Spdtar.)
Boa la intru care ma aflu de 30 de zile patimind
la pat supt obial, m'a adus tocma la starea cea mai
de pe urma, unde nu sant vrednic din pat a ma mica.
Cordonul Kind inchis, a veni doftor aice nu se poate.
La lai, la Smiltu am trimes i I-am rugat destul.
i n'a primit sd vie. Eu, ca sa ma urnesc din pat, nu
pot, la starea ce-am ajuns, pentru ca sA viu la Iai,
sa md caute doftorii. Iata cA a ramas aicea sa pieiu
necautat. Pentru numele lui Dumnezeu mA rog, fra-
te, fa mice chip vei ti, i doar vei putea sa-mi tri-
' 26 Octombre.
2 Schmeltz.
www.dacoromanica.ro
116 N. lorga
miti pe unul din doftori: Volfi 1 sau 5miltu, iar aItul

nu, si sA4 plAtesc cu toe& multAmita pentru osteneala
ce va face. Iar, daca vei vedea cA nu va nici unul
dinteamandoi sA vie, atuncea mA rog IA rugAminte
cAtrA prea-Inntiltatul stApAn ca sA aibA poruncA unul
dintr'acestia sA vie sa mA caute, i sA-i plAtesc oricAt
mi-a cere. $i, pentru plata menziluluip cu care are a
veni doftorul, cAt va fi, se va da de la trimisul a-
cesta. Numai mA rog, cu un ceas mai innainte sA
poatA proftaxi 2 doftorul aice. CAci acum vAd cA s'au
sfarsit toate, Dumitale ca un frate i slugA: Iana-
chi Canta Vistier.
[Autografl Baa la este tusA cu vAtAmarea plAmA-
nilor, sir cum m'ar putea aduce la stare ca sA pot
merge acolo sA mA caut, CA aice este peste mana.
(Ibid., p. 257, n-1 127.)
LXXXI.
Barbu Stirbei.
(Tara-Romaneascd.)
(1796.)
1.
AlAta prieteni de multi si prietene am fAcut, cat nu

pot sA.t: spuiu: asa trAiesc chiar ca chnd a fi acasA!
CA, duph ce merg la Muffin& de beau apA, unde stint
cinci-sese sute domni i doamne, cantA musica panA
ispravim apa, apoi facem spatiri pe la gradini, unde
sfmt asemenea musici. Zic dumitale ca savt traiu n'am
trait de and sant! Este un inbasador de la Spania,
f Andreas Wolf, care a ssrls Beschreibung der Moldnu.
' Sosl.
www.dacoromanica.ro
de la care am cunoscut multa dragoste: zice ca sa ma

duc cu dansul la Dresna 1, unde este el inbasador;
destul ca eu am gand sa. ma duc pan& la Lipsca. Nu-
mai ma rog, chir Hagi 2, numai dumneata sa 0ii, sa
nu se faca vre-o vorba, ca sa se auza in tara, 0,
ce auzi dumneata din tall, mice, inFtiinteaza-ma, ca
RI tie 0 eu... Imi scrie Catinca cii la trei scrisori n'a
primit raspuns, 0 eu pe toata saptamana ii scriu;
ci nu .0iu ce este pricina... Mult se mita de portul
nostru, dar li 0 place... Eu, de ma voiu duce la Lip-
sca, voiu lua bani de la Difur 2, ca am trebuinta acolo,
de targuit...
Caralspat 4, 12 Iunie 1796.
(Analele Academiei Romdne, XIX, pp. 221-2.)
2.
(1796.)
Aici sant mai multi de opt sute de printipi 0 prin-

tese: am 0 facut prietepg mai cu toti. Mane m'a 0
poftit la masa un anbesador de la Igoania, qi multa
dragoste imi arata omul acesta, incat, unde voiu fi,
trebuie sa vie, la mine. Si, cum zic, petrec foarte
bine, nelipsit sant de la comedii 0 de la baluri cu
-dan0i, pentzu ca 0 ma poftesc. Carti nu joc, te
ascult; macar ca nimeni nu jolla pe aici cUti. Aiqi
este 0 Exelentia Sa- fetagumaister Ghiur4a1es5, ca-
re a fost la Tara-Romaneasca; am facut prietepg, 0
' Dresda.
2 Hag; Constandin Pop, mare negustor In Sibilu.
3 Dufour.
4 Karlsbad.
2 Feldzeugmmeister Wallis.
www.dacoromanica.ro
118 N. lorga
prea mult m'a laudat la altii printi, earl sant din toed
lumea. Cu toate cA mA cam discolipsesc [ = am greu-
tate] pentru limbA, a nu stiu, dar stiu catevasi ta-
iieneste, l cu tAlmaniu imi este deAul. ...La dumnea-
lui doftorul Molnar1 sA-i spui, ma TOg, cA mA inchin
cu frateasca .dragoste i foarte ii multamesc de reco-
mendatia ce mi-a fAcut la Madama 2, cd foarte am tA-
mas multdmit, in vreme ce am cunoscut mare evghe-
nie 3, di nu este sAptlimahA a nu ma cerceta cu
scrisori de la Praga, arc!, la CarAlspat, i, la dcamna
unde am sezut, mA rog sA-i spui cA ma. inchin cu sa-
riitate, precum si la domnisoara.
(Ibid., p. 223.)
LXXXII.
Iordachi Roset Roznovanul.

(Moldova.)
(1821.)
Preaosfintite Mitropolit 4, cu cea mai adancA pled-
ciune aduc sArutAri blagoslovitoarei dreptei Preasfintiei
Tale.
Incredintandu-mA fArA indoke de nota ce Consulatul
Rosiei pAnd in ceasul acesta va fi i dat, cred i dupA
dansa neapAratA urmAtoarea ridicare a acestui Con-
sulat, pe de o parte am judecat ate se pot intampla
in, urma acestora, pe de altA parte cA poate ti fAra.
a voi eu sA fi avAnd dusmani, nebAgati in seama,
cari sa se ademeneze de o vreme ca aceia i sA cu-
loan, - scriitor i profesor ardelean.
2 Sora liii, d-na lagie, din Praga.
Nobleta, amabilitate.
Veniamin Costachi.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boieri I 19
teze mult asupra mea. Cu cat m'am gas4 pe mine,

am purees, neiertandu-ma vremea nici- mai mult a
Iua, nici vestire frajilor miei simpatrioji 0 prietini a
li da. Cu toate acestea, de i silnica, pentru aratatele
pricini, a fost departarea mea, insd nici de ,cum nu
m'am deslipit de iubirea Patriei, nici de simpatriojii
miei, carora, 0 mai ales anume dumisale Vistierului
Sandul Sturza, dumisale Logofatului Grigora$ Sturza,
dumisaleLogofatului Iordachi Carita, aducandu-li, ma
rog, multe frajeti inchinaciunit nu mai putin i du-
misale Logofdtului Constantin Ba4, bine incredinjaji vA
poftesc sa ramaneji ca, nu numai inchezaluirea cea
prin sfinte legAturi, data de mai innainte, dar 0 acum
altele noua nu vor terge din inima mea iubirea Pa-
triei i pana la cel mai din urma pont lucrarea pen-
tru binele ti 0 a impreuna-patriojilor miei, precum
aceasta, din minutul ce am ajuns aici, la carantina, o
am pus in lucrare. Atat numai ma rog Preaosfinjiei
Tale ca sci araji dumiorsale boierilor ca, de vor so-
coti dumnealor de ceia ce vor gasi cu cale a lucra in-
tra aceasta, sa ma noroceasca 0 pe mine cu in0iin-
tare, ca, pe langa a dumiorsale lucrari, sA unesc i eu
pe a' mete
Preaosfinjite, casa mea a ramas cu toate cele in-
tr'insa in apararea lui Dumnezeu; pentru aceasta dar
,rog pe Preaosfinjia Ta ca, daca Serdarul va arAta
cerand loc acolo in Stratenie 1 itt vre-o baFA,, sa bi-
nevoieti a porunci sa e gaseasca un Doc sigur spre a
se awa, ca sa nu rani'aie a se face ca0ig celor ce
prives spre jAcuire, oameni Vara cApataiu, amintere
numiji crai. Aceste vestind -i rugandu-ma,
1 Biserica cea veche a Mitropoliei.
www.dacoromanica.ro
120 N. lorga
Raman al Preaosfinjiei Tale plecat fiu sufletesc sl

osArdnica sluga: Iordache Roset, Vistiernic.
1821, Mart 19.
P.- S. MA rog sa mA norocesc i cu rdspunsul Pres-
osfinjiei Tale.
(Erbiceann, Istoria Mitropoliei Moldovei, pp. 107-8, n-1 CIV,)
LXXXIII.
Iordachi DrAghici.
(Moldova.)
(1821.)
Cu plecaciune ma inchin dumitale.

Am primit mai intaiu prea-dorita dumitale scrisoa-
re, acea trimeasa de la slobozie, IncA aflAndu-ne In
carantind. Si, vdzand cele scrise, atat catra mine,
cat si catra dumnealui Vistierul Roznovanu, pe lAnga
altele i pentru niste nelegiuite lucrari a' unor invajaji
intru aceasta, de atunce as fi facut raspunsul cuviin-
cios, dar, nestiind unde vei putea fi par' la primirea
acelui raspuns, i ingrijindu-ne ea sA nu cadA, dupa sta-
rea drumurilor de astazif primeste acum rAspunsul si
muljAmirile noastre pentru o asa delicata. indatorire,
pentru care vom fi cunoscatori, impreuna cu pArintele
Mitropolitul. Ci mi-au spus cd i Preaosfinliel Sale i-ai
scris pentru totnauna. Si aceasta din partea mea,
numai pentru ca dumnealui Vistierul Roznovanu s'a
pornit astAzi pAr' in ziuA ln Chisin Au, salt.
Am primit i acolo douti scrisori trimise din caran-
tina Leovei, din 5 si din 9 a' acestei luni, tocniai ieri
sara, la 22 a' lunii, in plicul dumisale Aftanasie Ar-
tin6; aratAndu-mi numitul ea intArzierea a urnlat din
pricina omului ce 1-au fost trimes atunce cAnd au
www.dacoromanica.ro
Wet cartile; care, pierzAndu-si calul pe drum i, dup

cAteva zile ee 1-a cAutat, negAsindu-I, s'a intors in-
napoi pe jos, iarAsi la Leova. Jntelegand dar cele
cuprinse i intru aceste, Hispund, intAiu, in pricina
trecerii vitelor din Moldova in ceasta parte, ca., asemT
nea interes avAnd i noi aicea pentru vitele noastre,
dupti lucrarea ce am fAcut la Gubernia din ChisinAu,
prin Exelentia Sa gheneral Namvroschie, tot ce s'a
isprAvit este aceasta, ca vitele maH, adecA: boi, vaci,
iepe i cai de herghelie, sA nu facA nicio carantinA, de-
cal., in trecerea lor in iasta parte, prin apA, spAlAndu-
le bins, sA fie slobozenie a le duce unde va voi, spre
pAsune. Iar oile s facd neapArat 14 zile carantina in
ocol osebit, unde si le hraneascA stApAnul cu fAnul
sau cu iarba, i apoi s le sloboadA. Dupd care hotA-
rani mi-au spus cA s'a trimes poruna de urmare gl
cAtrA espectorul de acolo, cA vitele acestea, ea un
tamazliic boieresc sau negutitoresc, nu au A se o-
preascA la intoarcere in urmA; insA urmeath a lua ade-
verinta cantoriei de acolo, adeveritoare ci au a petrece
pentru vreme in Basarabta, i arAtAtoare de numArul
si felul fiestecArora. Al doilea, cA, de vreme ce dum-
neata acum ai implinit zilele carantinei, de prisos
am socotit scoaterea recomandatiei espectorului de
aice cAtrd acel de acolo pentru inlesnirile dumitale,
mai ales aflandu-se i supArat de pAtimirea boalei
sotiei dumisale. Iar cAtrd dumnealui Aftanasie Artinto.
latA re.comandatia mea intocma precum- o ceri; care
va prinde loc ca i acea din partea lui chir Costachi
Papazoglu. Si, al treilea, pentru aflarea fiului dumitale
si a Slugerului Grigore, de au trecut la Cern:14, sau
ba, Wept sa vie omul mieu, Gheorgbitar ci ede in
www.dacoromanica.ro
122 N. lorga
Dorohoiu, pe care il voiu indatora ca sd Gerceteze i

sa md intiinteze, ca sd fac cunoscut dumitale.
Cred di, pe ltIngii mfthniciunea incunjurdrilor noastre,
ni-ag mai adaos i nenorocirile dumneavoastrd, ce ni
ipsemnezi. Nu tiu dacd i acolo este vrednica de jele
privire care aice urmeazd pe toatd ziva i ceasul, cu
tremea bjeniilor nenorocitilor patrioti, iar mai ales a
stirdcimii, lipsiti i isterisiti de toate, incilt unii pier
de foame pe ctimpii, femei ingreunate au ndscut WA
mo4A, si au murit i ele i pruncii, 4i cdte alte vred-
nice de jele lucruri. RAmdne ca mila cereascd numai
sd prefacti lucrurile, ca sa. ne putem invrednici la urma
noastr in linite i sigurantie, i. sd ni fereascd, pe ran-
g& altele, orgul lqii de spre vre-o ar.dere. De care
md tern foarte daca. eteriVii nu se_ vor trage din Iai
mai innainte de sosirea o0iIor otomaniceti, ci se aud
cd au sa vie, caci de spre acqti din partea a-
ceasta 1 par' acum nu se vede niciun fel de plecare a
miFdrii. i crede-md in cuget cd nici tiu, nici pot
sd-ti, dau vre-o ideie de cele ce pot fi. Iar, luand cea
mai mica lumina. mdcar a *e unei micdri, indatd cu
innadins om voiu inpartai pe duthneata: sa tiu
ins& numai unde ii sti te apzi cu ederea, dupd iei-
rea dip carantind. La 14 a sosit ieri cneaztil Iordachi
Cantacuzino, tu o soma de otiri, greci, trimei. de
Ipsilant, cu proclamatiile sale impreunti, cd este o-
rtinduit in locul sau la Moldavia, indemnnd i sfd-
tuind pe toti ptimantenii ca sti se intoarcd la urma lor
i sa-i dea ascultare i supunere. Apoi, -de eti trimis
sau fugar, vrernea a arAta-o.
Dumnealuf SpAtarului Gavril Iamandi poftesc sa-i
1 Rqii.
www.dacoromanica.ro
Scrisod de boieri 123
arati fratestile mete pleaciuni I cele in pricina vi?

telor; asernene i tuturor boierilor barlddeni, d: cad
a3 vrea otturne sd gtiu eine sant acolo. Iar dumisale
Agdi Parra& i Negri poftesc sa faci bine a ardta din
partea dumisale Vistierului Roznovanu parintegtile in-
chinaciuni i ca-1 roagA ea sa-i faca a ecthesis 1 de
toate intamplArile, de la despArtirea din Iagi gi pan'
nu intrat in carantind, cum gi de origice gtiiinti mai
are; care sa. o trimeatA drept aice, fiindcd mi-am
lAsat innadins om ea sa-1 rdpad dupd dumnealui cu
acea relatie. Si foarte mult Ii va indatori, cAci, de
rear fi fost graba pornirii la ChiginAu, era sa-i scrie
insugi dumnealui, predum ii vd marturisi cumnatul
dumisale Iordache Donici, ce era de fatd. Si, osebit,
fiindcA aice se aude, despre eterigti, ca i Galatii ar
fi ocuparisiti de dangii gi in Focgani ar fi lasat un
trup de ogteni greci cneazul Cantacuzino 2 iar, de
spre Nemtii Aghentiei, ce stint cu droaia aice in Ca-
rantind, din potrivA, i ca in Focgani se afia peste
1.500 Turci, cum gi in BArlad ca vr'o surd, dupA ade-
vdrate gtiinte ce au cu innadins veniti de acolo, care
aceste dumneavoastrA Le puteti afla mai cu lesnire
la Leova, fiind mai cu apropiere, poftesc, gi pentru
aceste i pentru orice alte a1Ari, sa faci bine a-mi da
o deplinA gtiint, cu cat se va-putea mai in grabA. Cu
care ma yei indatori i pe mine 0 pe ceialalti foarte..
Fiind al dumitale slugd credincioasA,
821, Maiu .23. Iordachi DrAghici SpAtar.
...al mieu mai mare, dumnealui arh. Vornicului Ale-
cu Calimah, cu plecAciune, la Leova.
(Iorga, Documentele Callimachi, II, pp. 61-4, n-1 138.)
I Expunere.
2 Gheorghc.
www.dacoromanica.ro
124 N. lorga
LXXXIV.
Costachi Conachl.
(Moldova )
(1821.)
Preaosfintite,
Dumnealui Vistiernicul prin jurAmAntul Sfintel Troite
sfAtuieste pe Preaosfintia VQastrA a sta pe loc sau a
merge la mosiile Slatinei din Tinutul Hotinului, iar a
treee hotarul nici de cum nu gAseste de cuviinta. A-
supra acestui sfat a fAcut strasnice jurAmAnturi ea-0
voroveste din durere.
Iar apoi, din partea mea (dacA poate fi primitA
sfAtuirea), zic cA, de vreme ce cu bunA seamA Tur-
cii se suie spre Iasi, negresit, ori trebuie sA vA che-
me la Iasi sau ba. De nu veti fi chemati, foarte bine,
far. de veti fi chPmati, este de primejdie a vA afla
In granita nemtefiscA, pe eat *tim ale Nenflifor urmAri
la acest fel de cneri.
Pentru mergerea la Slatina, dacA va fi adevAratA
cAlcarea mAnAstirii Bistritel de cAtrA eteristi (precum se
voroveste pe aice), apoi va fi de primejdie a merge
la Slatina, iar a intra in Moldova fArA boierhnea toed
de acolo, cu toate a' for% este si mai fArA cuviinta.
Aceasta socotesc, aceasta arAt: poate gresesc, si rd-
mane la intelepciunea Preaosfinfiei Voastre si la Dum-
nezeu sA vA lumineze. 0 notA ce s'a ivit in limba fran-
tuzeasca din partea lui Langeron cuprinde cum cA,
dupA instiiintarea ministrului 1 Stroganoc se vesteste
tuturor negotientilor 2 ca sail lea mAsuri de overlie lor,
1 La Constantinopol ; al Rusiei.
I Negoclants, negustori.
www.dacoromanica.ro
pentru ea guvernamantul 1 turcesc nu mai paze#e

nicio masura in purtarile sale. 0 scrisoare a lui Ti-
gard din Odesa veste#e ridicarea la Sultan-Baiazet2 a
familiei # a tuturor Grecilor calimahicegi 3, cu calca-
rea casei # pradaciunea de astazi a averior lui Ti-
garb.: pablicatia lui Langeron arata ca instiintarea hd
Stroganof este din 29 Maiu, adepa cu doua zile in ur-
ma ridicarit CalimaheOilor, ce a fost la 27 Maiu. Eu
inei nu pot da crezare acelei hartii tiparite: intaiu cl
n`a putea in tart a face publicatii frantuzeti in textul
rusesc, at doilea, ea trebuia asemenea in#lintare sil
fie &gra Inzov4, ca sa publicariseasca # Exelentia
Sa, fiindca # in Ismail # in toate porturile sant negu-
tAtori corespondenti # tovartt# cu multi din Tarigrad..
Chiselef (adeca al doilea dupa Vinchenstein)5 vine
astazil in ChiOnau, # zic ca trece la Sculeni.
Al Preaosfintitei Voastre-fiu sufletesc # sluga.
Conache.
fat 12, 1821.
(Erbiceanu, 1. c., pp. 134-5, n-1 CXXXVII.)
LXXXV
Teodor Ball; LogofAtul.
(Moldova.)
(1821.)
Cu Hasa pleaciune inchinandu-ma, sarut blagoslo-
vitoarea dreapta Preaosfintiei Voastre.
' Gouvernernent, Guvernul.

' Moseh0e4 din Constantinopol.
a Din familia kd Scarlat i lancu Callimachi.
' Generalul comandant in Basarabia.
6 Wittgenstein.
www.dacoromanica.ro
126 N. Iorga
Am primit mult mie doritA arhiereascA scrisoarea

Preaosfintiei Voastre: s'a umplut sufletul mieu. de ye-
selie bucurAtoare pentru intregimea sAnatatii Preaosfin-
liei Voastre. Am suspinat din adncul inimii suspi-
nare zdruncinatoare, cetind parastisireal pAtimirii vred-
nicilor de jale si de tanguire ticAlosi pArinti si no-
rod patriot. Acestea prefAcAnd urcarea ochilor miei,in
lacrAmi i tipArindu-mi in gand in loc de bArbti2
suspinuri, multA vreme am 'lines fAr glas. In ur-
mA, ca dintr'un vis desteptAndu-mA, am laudat, laud
si voiu lAuda pe imputernicitul Dumnezeu, pe acel
ce Inca ne iubeste, ne umbreste, ceartd si se milos-
tiveste, nu ne-a pArAsit pAnd in sfArsit.
Nenorocitele intAmplAri ne-au gonit din prietena si
iubita Patria noastrA, ne-au pdgubit fo&te: rALAcin-
du-ne ca oile: am pierdut mangAierea petrecerii i o-
dihna. A fost insA pe dreptate cereasca rnAnie por-
nitA a3upra noastrA, pentru pAcate. SA nu ne desnA-
tlAjduim, nici sA pierdem bArbAtia sufletului, cAci,
priin nAdeide i rAbdare, de -si pAtimim, ne vorh mAn-
tui, i vom birui toate nenorocitele intAmplAri. Eu
mA aflu in vrAsta bAtrAnetelor, cuprins de slAbiciune,
in casA si loc strAin, lipsit de odihnA, isterisit de ve-
deH si de sinanastrofia 2 iubitilor patrioti, impins de
valurile nestatornicelor vesti: 0 parte in bucurie i zece
in mAhniciune. Ce-mi rAmAne a face? SuspinA, sjl-
flete, 1 zi ceia ce ti-a mai rAmas. Dumnezeu:e, urn-
breste cu mila ta ticaloasa tarA i sAnAfatea doritilor
patrioti, ca sa vedem multa ta milostivire prefAcAnd
acest rAu in bine. 0, cAt de norociti vom fi atunci,
1 infAtiwea.
2 Societatea.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de boiell 127
afliindu-ne in doritul bine, 0iindu-ni gree1i1e terse

de cereasca Pronie i depringi intru toate intm-
plrile!
Dorind. din tot sufletul, zic: s ne vedem sdnto0.
Fiind al Preaosfintiei Voastre fiu sufletesc i su-
pusa. slug, Ba ls Logoffit.
'821, Octomvrie 6; Chi0ndu.
(ibid., pp. 167-8, n-1 CLXXX.)
www.dacoromanica.ro
ADAUS
(Scrisori nota si lAmuriri)
www.dacoromanica.ro
I.
Barnovschi Pdharnicul.
(c. 1601.)
Dumnealui Bdrnovschi Marele-Ceapic v scrie in-

chinaciune de mult vial& i sdndtate prietenilor no--
tH buni, prea-iubiti 0 prea-pretuiti, dumneata par-
cdlabe de Bistrita 0 dumneata, birdule tot de acolo 1.
Dupd aceasta dau tire dumilorvoastre de rdondp1
a ne0e fuH i tlhari 0 fdcdtori rei, ne0e Sdrbi ce-au
fost la Mihai-Vodd mainte i s'au inchinat apoi la
Le0. lard, and este acmii, ei s'au sculat de-au fu-
git din Tara Lwascd. Dacd au trecut in tara noastr,
ei au luat tot prin munte pand la Cdmpulung. Deci,
noi, dacd am prins de veste, noi am mirosit dupd 'n0i.
Deci, cdnd am sosit la Ciimpulung, ei intra' in munte;
deci nu li-am putut strica nemicd. Si au graft oameni
Le'i no0ri cu ddn0i; deci irau intrebat ce oameni stint
0 unde mdrg, i cum li este voia. Ei au zis oft mdrg
sii slujeascd la Jicmon1. Deci eu va dau tire dumi-
lorvoastre, foarte sd vd paziti de ne0e dud ca qtia,
Ea nu-i credeti pand nu yeti vedea adevdr incotro
' Partea aceasta, in slavone0e.

2 Sigismund Sathory.
www.dacoromanica.ro
132 N. lorga
mArg i cum li este tocmala. De aceia dam stire

d-voastra, si sa fie sanatate de la Domnul, amin.
Scriem prietenulul nostru, dumnealui parcalabului din
Bistriti si d-voastra, biraul tot de acolo.
(Hurmuzald, XV, p. 779 ; partea cu litere negre, din s1avone9te4
II.
Dima Portarul.
(c. 1601.)
AdecA eu, Dima, Portar de eetatea Sucevei, scriem

multA pace V sAnAtate de la Dumnezeu la bun prie-
tenul MAriei Sale Domnul nostru V *al nostru, la dum-
nealui marele birAul de BistrilA V la to[i domnii de
acolo, sti fill dumile-voastre sAnatoV i veseli, cu to[i
oamenii dumilorvoastre. Alta, dam Vire dumitale, fra-
tele nostru mai mare, birAul de Bistri[A, c'am trimis
cest negu[Ator den tare noastrd cu bani gata, a Ma-
riei Sale Domnul nostru, tot lei, sA cumpere, cuie
de Ondile de treaba cetalii. Ce vA pohtim pre dum-
neata sA faci dumneata pentru voia MAriei Sale Dom-
nul nostru, sA fie cumpArAtura cum au fost de 'n-
tAiu, cate trei mii la un leu bAtut, sA cumpere nouA-
zeci de mii de cuie. Iar, cand au venit al doilea rand,
el le-a cumpArat mai scumpe, pentru cAci Maria Sa
Domnul nostru a dat tot lei batuti, iar cine [a] venit
la cuie, el a adus de alli bani: pentru aceia s'au luat
mai scumpe. Iar acma dam tire dumnitale c'am tri-
mis tot lei batu[i. Ce ne rugAm dumnitale sA faci
dumneata pentru voia MAriei Sale Domnul nostru,
sA se ampere cAte trei mii de euie la un leu bAtut.
nouAzeci de mii. Si a faci dumneata scrisoarea dumi-
tale la noi, cestui negutator cum s'au cumparat, sa
www.dacoromanica.ro
Adaus: Scrisoti noua si lamuriri 133
aibA credinta dumitale la noi. Iar, pentru ce vei face

dumneata pentru voia Mdriei Sale Domnul nostru, mai
mult vom avea a sluji trebile dumitale, ce vei pohti
dumneata de la noi. DAruiased milostivul Dumnezeu
sd fii dumneata sAndtos si vesel cu toed casa dumi-
tale, i sd fii dumneata bun frate 0 prieten cu toatd
inima dumitale. SA lii dumneata sAnAtos.
Iacob diac am scris din cetatea Sucevei, lima lui
Iunie 8. Intru mana dumisale birAului de Bistrita.
cu cinste sa se dea.
(Ibid., pp. 783-9, n-I MDCX.)
Boierii munteni din partidul polon 1

(1603 f i arm.)
1.
InchinAm slujbele noastre umilite 0 credincioasa

noastra supunere indurAtoarei buna-vointe a MAriei
Sale Craiului, indurAtorul nostru Domn si binefAcAtor 2
Maria Sa Simion-VodA, Domnul Terii-RomAnesti,
Domnul nostru, binevoind a trimete la Maria VoastrA
soliii sai, cinstitii Vasile Clucerul 0 Voicu Vistierul, noi.
supusi ai Domniei muntene, si cei de stare bisericeascA,
si cei de stare mireneascA, i-am insdrcinat, dupd
instructia ce li-am dat, sA arAte cu de-amAnuntul tre-
bile noastre MAriei Voastre, al nostru indurAtor Domn
sii binefAcator, rugdnd cu umilinta pe MAria Ta, ca
oe un Domn crestin, sA-ti fie mild de cdderea noastrA
de astazi, sA urmezi cu induraloarea 0 binevoitoarea
ocrotire crAiascA fatA de noi, credinciosii Mariei Tale
2 V. mai sus, la data de 1598,
2 Regele Sigismund al Poloniei.
www.dacoromanica.ro
134 N. lorga
supqi 1i slugi, caH pAstrAm cu credinjA supunerea

noastrA cc am jurat odatA MAriei Tale, i sa nu ne
.inlAturi de supt aripile indurAtoarei MAriei Tale ocro-
tiH ci sA aibi grijA de noi pAnd la capAt, ca de in-
sii supuii MAriei Tale. Pentru care Dumnezeu cel
atct puternic te va rAsplAti venic pe Maria Ta, pc
cnd noi i urma0i nbstri vom creda de datoria boas-
trA sh fim vrednici de ocrotirea MAriei Tale prin cre-
dinja fii supunerea noastrA venicA, i, cat va fi
viaja in trupurile noastre, ne vom ruga de Dumne-
zeu pentru buna sAnAtate i fericita Domnie a MAriei
Tale. Drept ce inchinAm incA odatA cu staruinjd 1
smerenie prea-umilita noastrA slujbA i. supunerea noa-
strA credincioasA bunAvoinjei indurAtoare a MAriei
Tale. Ia0, 10 ale lunii lui Fevruar, anul de la Hris-
tos 1603.
Ai MAriei Tale, indurAtorul nostru Domn, credincioi
supui i umilite slugi:
Smeritul Eftimie Mitropolit al Ungrovlahiei, Dan
Daniilovici Mare-LogofAt, Teodosie Mare-LogofAt, Ie-
nachi SpAtar, Cristea Mare-Arma, Andreico Comis,
Tudor Sluger, Danul Postelnic, Fiera LogofAt, tDan-
cea Vornic, Serban Vornic, DumbravA Stolnic, Bar-
bul Arma.
(Hurmuzaki, Supt. II', pp. 264-5, n-I CXXXI : din poloneste.)
2.
InchinAm cu stAruinja slujbela noastre umilite indtt-

rAtoarei bunavoinji a d-tale, indurAtorul nostru domn
i 'binefAcAtor, . a. 1.
Aducem la cunotinta d-tale, indurAtorul nostru domn
' loan Zamoyski, Hatman si Cancelariu polon.
www.dacoromanica.ro
Adaus : Scrisori noul si lmuriri 135
0 binefAcAtor, marea noastrA robie, precum i a

Terii-RomAne0i. D-ta, indurAtorul nostru domn 0 bi-
nefAcAtor, ai binevoit sd dai dovezi de indurAtoarea
d-tale bunavointA pentru Maria Sa Vodd, stApanul
nostru, pentru noi, supu0i MAriei Sale Craiului, i
pentru tara noastrA, venind cu o oaste mare a MAriei
Sale Craiului Poloniei, indurAtorul nostru Domn 0:
binefdator. Dumanul, care atinsese cinstea MAriei.
Sale Craiului, indurAtorul nostru Domn 0 binefAcA-
tor, a fost, spre marea slavA a Mariei Sale Craiului
si a d-tale 1, gonit din tara noastrA, i d-ta ai bine-
voit sd nu cruti nici osteneald, nici muncA, nici chel-
tuialA ca sa dai MAriei Sale lui Vodd, Domnul nostru,
tara lui, 0 noud tuturora mo0a. noastrd. Dar, unii
din dumanii no0ri intelegandu-se cu Basta, care
acum se and incd in Tara-UngureascA, 0 cu invoirea
comandantului de atunci al o0ilor le*eti, am fost si-
liti a ni pArdsi tara, lAsAnd-o fArd nicio ocrotire.
Ce durere, indurAtoare Doamne, stt vedem cA altul se
bucurA acum de biata noastrd tar& pe cand noi, ne-
norocitii, cari ni-am lAsat tara cu Maria Sa Domnul,
stApanul nostru, suferim o nemArgenitA pagubA 0 ro-
bie, ducnd o viata rAtAcitoare pe pAmAnt strain!
Acum, in tara noastrA, Turcul 0 Tatarul, de o parte,.
ard satele 0 oraele, prind 0 ucid oamenii, prada
bisericile, ap Meat nu se mai poate cnta slava lui
Dumnezeu in Mewl Sau, i, de alta, oamenii lui
Basta pun pe foc pe ai no0ri, ii chinuiesc, ii omoara, ii
taie. Ceilalti s'au imprA0iat in toate partile, in Tara
TurceascA, in Moldova, in Polonia; s'au awzat in
salauri 0 stau acolo de fried. Acuma un an, am scris
1 Calificativele obisnuite.
www.dacoromanica.ro
136 N. lorga
Marie Sale Craiului, precum si d-tale, intrebandu-

vA ce trebuie sA facem. Maria Sa Craiul a binevoit
sti ni scrie ca sa rAmAnem aid, in tara Moldovei,
pAnA la primirea invataturilor sale, si pAna acuma le
asteptAm cu Maria Sa Domnul, stapAnul nostru, ra-
mAind langa Maria Sa Domnul Moldovei.
AducAndu-ni aminte de juramantul ce am Mout
3ntaiu lui Dumnezeu, apoi Mariei Sale Craiului, si a-
Wind, afara de aceasta, nadejde tare in mila Dumne-
zeului nostru, in bunavointa indurAtoare a Marie! Sale
Craiului 0 in a d-tale, suntem incredintati cA Maria
Sa Craiul nu va voi sA ne lase MA. tara, ca sd nu
mai ratacim grin teri strAine 0 pentru ca strAinii sA
nu rAdA pe seama cinstei d-tale. Noi, toti locuitorii
munteni, si clerici 0 mireni, ne rugam deci de d-ta
sa starui pe langA Maria Sa Craiul ca sa dea bietei
noastre teri si noua dovada bunavointei sale craiestiu
ca sa nu ne imprastiem prin teri strAine si dusmane.
Nu pArAsi tara 0 pe noi toti, cAci, daca bunavointa
Induratoare a MAriei Sale si a d-tale vrea numai, ne
vom afla iarAsi cu totii in tara noastrA, ca odinioara.
Ni vine acum, induratorul nostru domn, vestea ca
Turcii pregatesc caste 0 vreau sa puie in Scaun
un Turc. Gandeste-te d-ta cate manastiri si biserici vor
fi prAdate si slava Donmului nu va mai putea fi
cinstitA in ele. Pentru numele lui Dumnezeu, domnul
nostru indurAtor, binevoieste a nu ne imprastia, ci,
din potrivA, scapa-ne de dusmanii nostri, chiar pen-
tru cinstea d-tale, care trebuie sA rAmilie neatinsA ca
mai inainte. Dumnezeu iti va tinea in mina d-tale.
Apoi, indurAtorul nostru domn, te mem pe d-ta sA
binevoiesti a scrie Mariet Sale Craiului ca Maria Sa
sA scrie Sfantului PArinte Papa aratandu-i aceasta
mare pradA a teril noastre; mAnAstirile, bisericile sunt
www.dacoromanica.ro
Adaus: Scrisori nou i lAmuriri' 137
goale; slava lui Dumnezeu nu se mai cAntA de frica

dgmanului; multe suflete crgtine cad in mAna pa-
ganilor; Sf. PArinte Papa scl fie bun a scrie ImpAratu-
lui ergtin spuindu-i acestea toate i rugAndu-1 sA
lase in pace aceastA tall, cum a fost i pAnd acum;
cid ce folos poate sA scoatd MAria Sa ImpAratul din
aceastA tard, de vor strica-o Turcii0. Tatarii? S't a-
came multi oameni fug 0 yin nici la noi, i ce va fi
mai tArziu, cAnd nimeni nu va indrAzni sA se intoarcA
In tara sa, de TricA sa nu cadd iarA0 in mnile pagA-
nilor? Ne rugdm deci Inca odatA, pentru numele lui
Dumnezeu, noi toti, i clerici i mireni, cari sAntem
impr4tiati pe tot pAmAntul, ca d-ta sA binevdigti a
scrie MAriei Sale Craiului ca sA ni spuie ce trebuie
sA facem, i noi, in toatA viata noastrA, precum si
urmgii no0ri, vom tot rugA pe Dumnezeu pentru
sAnAtatea Mdriei Sale Craiului i pentru a d-tale,
precum 0 a semintiei Sale. Dacd nu ;avem acuma
indurAtorul ajutor de la Maria Sa Craiul, nici de la
d-ta, ca sA ni putem egtiga inapoi tara, atunci, de
vreme ce nu mai putem face altfel, d-ta o sA fii bun
stk ne ierti cA ne vom indrept cdtre Turd i vom
Incerca a goni pe dgman din tarn noastrA. CAci
nu putem ingAduii ca acest dgman sA prade pand
la cepa tarn noastrA, cum a prAdat-o pAnd acuma.
Te rugAm pe d-ta sA binevoigti sA ni dai la aceastA
scrisaare rdspunsul cat mai iute. InchinAm cu stA-
ruinta Inca odatA slujbele noastre umilite bunAvointei
miostive a d-tale. Iai, 9 April, anul Domnului 1604.
Slugi smerite:
Eftimie Mitropolitul, Dan Danevici, Vornicul, lenachi
SpAtarul, Gheorghe Postelnicul, Iani Stolnicul, Sima
egumen, Eftimie egumenul mandstirii din Deal, Ca-
list egumenul, Ctirstea Armg, Andreico Comis, Radu
www.dacoromanica.ro
138 N. lorga
LogofAt, Simion Pitar, Oancea Vornic, Voicu Vistier-

nic, Serban Vornic, Petre Stolnic, Neagoe Army,
Hrizan Armas, Ca iota Vornic, Oprea logofAt, Onofrie
egumenul mAnAstirii Mislea, Oancea VAtah, Teodosie
egumenul de Shinta Troita, Nan Postelnicul, Gurie
Postelnicul, Stanciul Armas, Aldimir LogofAt.
(Ibid., pp. 331-3, n-1 CLXVI ; din poionete.)
IV.
Lupu Ma lain.
(Moldova.)
(1617.)
Eu Lupul MAlaiu scriu multA pace si sAnAtate dom-

nilor de BistritA. Alta, de veti avea a sti MAria Voas-
strA de rAndq,1 vestilor den Moldova, cum este, c'au
strigat la Hotin cArti, de acma 20 de zile, sA treacA
Nistrul 80 de mii de Legi, 25 de mii de Litfani V
deacii cAteva mii de CAzacii Niprului. Iar Turcii fac
poduri mereie pre Dun Are, pre trei locuri. Deci nu_
stim cum va fl. DumneavoastrA veti da gtire iar la noi;
deci om da de sure iar la dumneavoastrA, cum vom_
sti. Iar, de rAndul celor osti de nainte, i-au bAtut Mol-
dovenii. Deaiasta dam dumnilorvoastre Vire. DAm Vise
de ce stim. 5i sA fiti dumilevoastre sAnAtosi multi ani
si buni dela Dumnezeu, amin.
InchinAciune si sAnAtate dumilorvoastre, eu, mai mic,
Lupul MAlaiu, feciorul dumilorvoastre, eu am a sluji
dumilorvoastre pururea; dAruiascA-vA Dumnezeu pace
gi sAnAtate.
InchinAciune si sAnAtate la domnii de Bistrita, la
birAul de Bistrita; sA se dea in mAna dumisale.
(Ibid., XV, p. 370, n-1 MDCCXXX1V.)
www.dacoromanica.ro
Adm.'s : Scrisori noul si Ilmuriri 139
V.
Ionavo Rotomaan.
(Moldova.)
(1621.)
Milostivul Dumnezeu sd dAruiascd bunA pace 0 sa-

ndtate dumitale, Andreia Selar, birAul de cetatea Bis-
tritei, i la tot Sfatul dumitale. Alta, de veti vrea si
titi de sndtatea dumisale Mariet Sale lui Alexandra-
Voda., cu mita lui Dumnezeu este sAndtos 0 cu pace
la Scaunul MAriei Sale, 0 cu toatti tara Wad depre-
un. Alta, alte osti pand acmii, de alt parte nu au
intrat in tara noastrA de nicairi: auzim de ImpAratut
ca vine, 0 de Le0 Inca auzim CA sant o0iti in tara
sa. Alta, ni0e Tatari de la Bugeac au mers de cateva
oH la hranita leseascd de au stricat. Alta, yeti iate-
lege dumilevoastre si de oamenii dumilevoastre carii,
au venit aicea. Alta, ne rugdm dumilorvoastre sa ni liii
dumneavoastrd prieteni. Noi a0jderea foarte bucuroi
a fi prictenii dumilorvoastre. Alta, a fost un om,
anume Gavrilita den RotompAne0i si. ede in BArgaul-
de-jos; ce a furat acel om niste iepe i-au fugit a-
colo: a fost avand boi 2; ci i-am luat 2 boi gloaba.
Acmii se laud ca va veni cu Wiwi de va zaberi vita
de aicea. Ne rugAm sd alba certare. Alta, ne rugam
ca au falhuit ceste mandstiri de au luat argint mutt,
boieresc i mndstiresc. Ce ne rugAm in taind, doar
se va ivi la cei cni de Wiwi, sA aibd certare. Si
sd fiti sAnatosi de la Dumnezeu, amin.
Prietenul dumilorvoastre Ionawo Rotompan, Vorni-
cid de CAmpulung.
www.dacoromanica.ro
140 N. lorga
Dumisale lui Andreia birAul de Bistrita V la tot

Sfatul dumisale.
(Ibid., XV, pp. 897-8, n-1 MDCCLXXI ; partea cu litere negre,
411n slavoneste.)
VI.
Boierii munteni din partidul lui Leon-Vod.

(1631.)
La al nostru cinstit V prea-iubit i bun prieten i

vecin de aproape, jupAn HrAj[A]lA CrAVov, judetui ce-
Mtn Braovului. Pohtim de la milostivul Dumnezeu
bunA viatA V sAnAtate sA dAruiascd dumftale. SA
Ide] veri cerca dumneata V de a noastrA sAnAtate, har
milostivului Dumnezeu pAnA pre acum sAntem sAnd-
toV. Alta, dam tire dumnetale, cAnd am fost leH,
Vineri, Avgust 10 zile, venitu-ni-au cuvAnt de la oa-
menii noVri den sus, ziand cum va sA pogoare Teo-
-dosie Spatarul cu oaste pre la TArgul,Jiiului, iar,
ceilalli pribegi, Matei va sA pogoare pre la RucAr cu
caste, Gorgan pre TeleajAn cu alte oVi. De care lucru,
numai ce stdm de ne mirAm, V nu thn: acest lucru
poate sa fie cu Virea MAriei Sale Craiu, au nu este.
Derept aceia, pohtim pre dumneafa, ca pre un prie-
ten bun V ca pre un vecin bun, cA dumneata tii
cA am fost [in] vecinatate blind cu dumneata i sA-
racii s'au hrAnit unii cu alalti, cu vecindtate V cu bun&
pace, acum vedem cA se amestecd un lucru ca acesta,
VII d-ta cA, de va fi acestei blAstAmate de len vre-o
nevoie, V noua, V, de va fi acesta lucru cu voia Ma-
rie Sale lui Craiu, Vim cA V dumneavoastrA incA nu
o putea fi niciun bine... CA, fiind aicea Schimni-Ceaue,
1 Ceausul de Scaun, la asezarea si scoaterea Domnilor.
www.dacoromanica.ro
Adaus Scrisori noul 1 lmuriri 141
carele au prins Scaunul, i, dacA au vAzut un lueru

ca acesta, nu 1-am mai putea tinea, nici 1-am mai
putut opri, ce numai deck au trimes oamenii lui la
Cantemir, la Tatari i la Maria Sa Vizirul si la alp
Pasi, sA Ii dea stire i sa-i porneasca asupra lor.
Ce stim CA niciun lucru bun nu va fi, ca i de alte
randuri cand s'au fAcut niste lucruri ca acesta. Ce
pohtim pre d-ta, ca pre un bun prieten, ea pre un
vecin bun carele ni esti d-ta i ni-ai fost pAna acum,
sa ni dai stire dumneata de toate lucrurile si de toate
vestile ce vor fi dentr'acia, sd. vedem acesta lucru ee-
va fi, ca sa putem sti de la dumneata acest rAspuns,
sA stim de toate. Noi Inca vom sluji dumitale cu dra-
goste. Aceasta pohtim pre dumneata, i Dumnezeu te
veseleasca de la Domnul; amin. Scris In Bucuresti,
August 11 zile, In anul 7139.
Buni prieteni ai dumneatale i vecini de aproapez
tot boierii terii, man i mici.
La al nostru cinstit i prea-iubit si bun prieten i ye-
cin de aproape, jupan HrAjilA Crilstov, judetul de in-
tru cinstita cetatea Bragovului, de la Domnul sa I se
dea.
(lorga, Studii i documente, IV, pp. 101-5, n-I I; partea cts.
!Here negre, din slavonete.)
www.dacoromanica.ro
NOTE LA SCRISOR1
www.dacoromanica.ro
Note la scrisori.
I. Cariera lui Albul incepe supt Mircea-cel-Batran si
urmeaza pAnA in zilele lui Alexandru-Voda Aldea, care-1
lasa ispravnic de Scaun in lipsa lui, si in ale lui
Vlad Dracul. In scrisoarea a doua, Draculea de care-si
bate joc e Vlad Dracul. Intre Dracul si Draculea nu e
tot atata deosebire ca intre Negrul si Negrea, Lupul
si Lupea, cadi avem si, Dracea; dincoace, ca in Mamu-
lea din Mamul, articolul intrA in formarea derivatieL
Deci numele sunt deosebite. Dracul" pentru Vlad nu
se gaseste nicAiri: vechea cronicA, reprodusA. de Lu-
descu, nici nu stie anume pe acesta, confundandu-1 cu
fiul sail Tepes, al DrAculii".
II. Dragomir isi zice al Manii", nu ca sa se deose-
beascA de vre-un Dragomir al Udristii, cAci tot el e
si acesta, Manea fiind fiul lui Udriste cel bdtran.
IV. Negrul Vornicul e inoepatorul vestitului neam al
Craiovestilor (boieri din Craiova, pe care o intemei
acest neam) si bunicul, prin fiicA-sa Neaga, al lui
Basarab-Neagoe.
VIII. Mare le ImpArat" e Sultanul. All-Beg Mihalo-
glu comandd la Dundre, cu drept ereditar.
X. Episcopia ardeleand a Vadului a intemeiat-o in
pArtile Biistritei Stefan-cel-Mare.
XI. Matia Vistiernicul a indltat mdastirea Co-
ula i biserica din Horodniceni.
www.dacoromanica.ro
145 N. lorga
XII. Mogo Spatarul e incepatorul neamtilui viteaz

al Buzetilor.
XIII. Vartic, boier de capetenie al Moldovei, supt
Petru Rare, 0 urmaii sai; numele &Ili intreg e
Petru Vartic. A fost ispravnic la cldirea bisericii
domneti din Targu-Frumos. Petru-Vocla in a doua
Domnie il puse Hatman in locul lui Mihul, taiat
(lorga, Docudente geografice, din Buletinul societatil
geografiee" pe 1900, p. 4; Inscriptil, H, p. 291).
XVIII. Neamul Pogan [ pagan] e vechiu 0 vestit
in Maramura. Un Isac era pe acela timp, adus de
.Mihai Viteazul poate, Vornic de gloata in Moldova.
Salitea Maramuraplui era unul din cele mai insem-
nate centre sAteti ale Tinutului.
XIX. Ureche Vornicul e Nistor, teal lui Grigore, cro-
nicarul. Marturia, ceruta de Petru $chiopul, pe care in
retragerea sa din Bozen, in Tirol, il urmariau cre-
ditorii (v. 0 n-1 xx), e indreptata atm acesta.
XXI. Gheorghe Hatmanul intovaraise in surgun pe
Petru-Voda, mort de curand la scrierea scurtului rd-
va, pe care-1 dam fiindeti a fost redactat in romanete.
XXIV. Craiul e Sigismund Bathory, print al Ar-
dealului i urma al regilor Ungariei, iar Stefan-Voda
e Razvan, care inchinase Moldova celui d'intaiu, con-
1 undand-o oarecum cu posesiunile acestuia.
XXV. Scrisoarea lui Luca (Lupu) Stroici, care capA-
tase 0 indigenatul polon, e adresata lui loan Zamoy-
sky, Hatman 0 Cancelar al Poloniei.
XXVI. Badea din GrAdite i Iani din Coeti (Coes-
cul) comandau in Fagara ea dregatori ai lui Mi-
hai Viteazul.
XXIX. Logofatul Teodosie, din neamul Rudenilor, e
acela care a scris insemnirile de cronica privitoare
la Mihai pe care ni le-a pagrat versiunea latina adau-
gita 0 impodobita a Silesianului Baltazar Walter.
www.dacoromanica.ro
Note la ScriaNi de boleti 147
XXXII. Udrea Hatmanul, incepthorul BAlenilor, e u-

nul din boierii cArora Mihai Viteazul ii incredintd car-
muirea Moldovei.
XXXV. Scrisoarea partidului crastin e adresatd lui
Radu Serban insusi, pa atunci asezat ca pribeag la
Viena, uncle era &Ili isprAveascd in curdnd viata.
XXXVI. Compilatia lui Ludescu aratd Idmurit, repro-
ducand rdnduri mai vechi, ce a stArnit rdscoala im-
potriva lui Radu-Vodd care-si zicea fiul lui Stefan
Tomsa. Locul a fost reprodus in publicatia mea Din
faptele stramosilor". V. i, la urmA, altd scrisoare
romaneascd, a partisanilor lui Leon.
XXXVIII. De la diacul Toader ni-a rdmas o predicd
romAneascd tinutd de dAnsul la inmormantarea sotiei
lui Pthrasco Ciogolea, stApAnul sdu.
XLII. Dragomir Vornicul, boier mai bdtrAn, a stat
in fruntea sfetnicilor lui Matei.
XLIII. Socol din Cornateni a fost, in 1653, una din
jertfele seimenilor rdsculati. La aimpulung el fAcu
un pod si supraveghe reparatia strAvechii mAndstiri.
LVIII. Mihai Hatmanul, fiu al lui Constantin Postal-
nicul Cantacuzino i al Ilinei fiica lui Radu-Vodd Ser-
ban, a fost tdiat de Turd. Biserica din Sinaia i, in
Bucuresti, Coltei, intre altele, i se datoresc lui.
LXII. Trebuie sd fie scrisoarea lui Miron Costin, pen-
tru n de la Miironasco" ii luau Polonii stirile din
Moldova.
LXIII. Boierii acestia, cari se indreptau dare Cons-
tantin Cantemir, viitorul Domn al Moldovei, fuseserd
Indemnati de izbthida lui 5tefan-Vodd Petrioeicu, in-
tors in. Domnie, asupra lui Duca-VodA, prins de un
podghiaz polon la mosia lui, Domnesti, ca sA intre
In legAturd cu *eful cAzdoesc Kunicki spre a lovi
Bugeacul tAtAresc.
www.dacoromanica.ro
148 N. lorga
LXIV. Germanii intraserA in tarA fArA voia lui Con-

stantin-VodA BrAncoveanu. Acesta, chemnd pe Ta-
tari in ajutor, cAutA sA aibA totusi o intrevedere cu
comandantul Imperialilor, la mos'ia sa DrAgAnesti.Peste
cAteva luni, in lupta biruitoare de la arnesti, Bran-
coveanu era sA prindA pe Heissler. Banul Mares fu-
sese un prieten al Cantacuzinilor impotriva cArora
scrie cu attita patimA fiul sAu Mihai.
LXVI. PArvu Vistierul VlAdescu, tatAl lui Serban, fu-
sese omorat de lacoma tiranie a lui Mihnea cel RAu.
LXIX. E Nicolae Costin, fiul luii Miron I, ca si a-
cesta, si pe urmele acestuia, cronicar al Moldovei
LXXI. Ilie Abaza, care se fAcu apoi cAlugArul Ila-
rion, era until din boierinasii, de nobletA militarA, cari
trecurA cu Dimitrie-VodA Cantemir in Rusia la 1711 `
se cAirA apoi amar de aceastA hotArtire.
LXXIV. Ginere al Brtincoveanultil, sot al Domnitei An-
cuta, conte al Sitintului Imperiu Raman, lAudAtor in-
teresat al lui Nicolae-Voda Mavrocordat, Roset n'avu a
soartA potrivitA cu aceste mari titluri, insemnate talente
i. strAlucite inrudiri.
LXXXII. Barbu Stirbei (tatal adoptiv al lui Stirbei-
VodA, nAscut ca fiu al lui Dumitrachi Bibescu) fiicea in.
Apus, la Karlsbad, o cAlAtorie pentru.sAnAtate.
LXXXIV. Iordachi -DrAghici Vornicul ajunse sfetnicuf
cel mai ascultat al noului Domn de Ora din 1822, loan
Sandu Sturza, i el alcatui i un proiect de constitutie.,
care se sfArdmA de impotrivirea consulului rusesc.
Ad aus :
I. Barnovschi PAharnicul e tatAl lui Miron-VodA, Mo-
vita, dui:4 mama.
www.dacoromanica.ro
SCRISORI DE DOMNI
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Ceva despre datina po1itic romneascif
Lectiile de istorie a Romani lor tinute la VAlenii-de-
Munto innaintea auditoriuluf cursurilor de yard au _in-
fatisat in 1911 imprejurdrile trecute ale vietii noastre
nationale in legAturd cu acea marturie sigurd, strAve-
zie, cuprinztind mult nu ca fapte, ci ca fel de a
gndi si de a simti in cuvinte putine care sunt
scrisorile Domnilor, i anume acelea dintre ele care
au un scop sau mdcar un element istoric. A fost
auzit astfel pe rand graiul stAptinilor cari au avut
terile noastre in seam& de .la cei mai depdrtati cari
au lAsat ceva scris pand aproape in vremile noas-
tre.
Scrisorile au fost, bine inteles, numai un punct de ple-
care pentru multe i felurite lAmuriri. Acestea nu pu-
teau fi nouti dealt in forma pe care o imbrdcau si in
amAnunte pe care n'am avut prilejul sA le comunic altd
data; de sigur ca. vor fi fost i unele puncte de ye-
dere care se infAtisau atunci intAia oar& A le pAs-
tra in scris, asa cum ele au putut sd rdsard in ha-
sardul inspiratiei momentane a unui curs mai mult
popular, nu-mi trece prin grind.
Dar, odatd striinse, traduse, explicate, scrisorile nu
trebuiau, -cred, sA rAmdie pierdute pentru acel pu-
blic larg, asa de doritor de a cunoaste lucruri sub-
stantiate, temeinice, folositoare, i cAruia cArtile ce-i
www.dacoromanica.ro
152 N. lorga
trebuie sunt in adevar tocmai acelea care- i se dau

mai rar. Le-am cuprins deci in aceasta publicatie.
Din toate aceste scrisori se desfac idei politice, si
e spre lauda noastra ca natie, e o dovada a patrun-
derii si a simlului nostru de realitate, c aceste idei
politice s'au putut pastra, peste schimbarile, atat de
dese, ale stAptinitorilor, adesea si de sange deose-
bit, timp de peste cinci veacuri, de o jumAtate de mi-
leniu. Numai cand existA o constiinta publicA, pe care
boierii o puteau vAdi prin scris si cuvant, iar cei de
jos prin gradul de credinta si de ascultare fata de
boieri, oH prin tulburAri, rascoale si rAzboaie Faun-
trice, numai atunci ideile personale si toanele unui
print sau ale altuia au trebuit totdeauna sd cedeze fata
de o datinA atotputernicA, pe care toti erau gata s'o
apere, si impotriva oricui.
AceastA dadn politica are, fireste, acelasi carac-
ter ca si datina .sociala, datina culturalA, cea literarA
si cea artistica. Inteinsa ca si in toate acestea se deo-
sebesc cloud elemente hotaratoare: unul e unirea aici
a elementelor de Inraurire crestin venite din RsS-
rit si din Apus, iar cellalt potrivirea acestor elemente
cu condifille geografice si istorice. ale teril.
DupA Sarbi si Bulgari noi am primit, supt toate
raporturile, mostenirea Bizantului pe care eram ga-
ta, in expansiunea noastrA -din a doua jumAtate a vea-
cului al XIV-lea, sa-1 si inlocuim. Turcii ne-au impie-
decat de la aceasta. Ni-au taiat calea, ni-au faint
aripile cuceritoare, ni-au inchis granitile, nl-au luat,
in vAmi sidrumuri, izvoarele de bogA tie si de pu-
tere, ni-au i mputinat sangele prin tribut si furnituri
militare, neingAduindu-ni astfel un prisos de energie
care li-ar fi turburat fArA indoiala imparateasca atot-
puternicie din Arhipelag la DunAre.
Dar am pAstrat toate acele forme politice, forme
sociale si forme culturale care veniau, prin Imperiul
bizantin, din vechea Roma, si pe care adesea, in pro-
portii mult mai mari, le Maser& de la acelasi izvor
Sultanii TnziO ai Osmanilor. Am pdstrat altfel tradi-
hia Romanilor RAsAritului.
www.dacoromanica.ro
Prefata la Salami de Domni 15 ;
Dar nu ne-am oprit in loc, in acea imobilitate a

Mellor, in acea nestramutare a asezamintelor si obi-
ceiurilor, care deosebeste Bizantul. Apusul ni trimetea
necontenit, in rapedea, vioaia, necontenit originala lui
evolutie, ganduri pe care nu le avusera Grecii, Asia-
ticii, Sarbii, Bulgarii. $i noi nu le raspingeam, ci,
primindu-le, ne patrundeam de ele.
Crestini voiam sa fim, si gandul nostru era totdeau-
na acela de a urma o raspicata politica de orientare
crestina. Niciodata n'a fost o miscare impotriva ti-
raniei pagane", asigaratoare insa in atatea privinti,
fara ca noi sa nu tresarim de dorinta libertatii de ac-
tiune alaturea de ceilalti frati intru Hristos. Deci cres-
tinismul nostru n'a fost niciodata, ca acela al Rasari-
tenilor, multamit cu plecarea genunchilor, cu spunerea
rugaciunilor, cu miscarea mataniilor si facerea ex-
terioara a semnului sfant. Nu, pentru noi ideia cres-
final a insemnat totdeauna: rascoald, razboiu, recuce-
rire, capatare inapoi a celor pierdute: crucea noastra
a fost mai mult acea, batuta de soare, de pe varful
steagurilor, deck crueea incunjurata de fumul tarnaii
in umbra altarelor.
Aceasta talmacire a crestinismului, fiind energicA,
activa, laica, mi!itara, e apuseana, Rasaritul preferand
renuntarea, lasarea in plata lui Dumnezeu" a vino-
vatilor de robire, de apasare, de stoarcere. Locutiunea
pe care am intrebuintat-o face parte insa din graiul
poporului si ea infatiseaza o pornire obisnuita a sateni-
lor nostri. Nici la dansii fapta, rapede, manioasa,
nu se potriveste cu linistea acestei filosofii supuse, si
aceia caH au spus mai des capul plecat sabia nu-I
taie", au dat mai multe capete taiate, fiindca n'au
vrut a se pleca. Si in masele adanci s'a dat astfel
necontenit o tragica lupta intre cele doll& conceptii de
viata: cea resignata a Rasaritului si cea energeticd a
Apusului, dintre care una intelege a stapani lumea de
sus grin liniste despretuitoare, iar cealalta a o cuceri
prin neastampar increzator, setos de lucruri si stari
noud, din mijlocul chiar al miscarilor sale. Dar in clasa
!dominant& in acea boierime rasarita din lupta si.
www.dacoromanica.ro
154 N. lorga
nimicitA printr'insa, gata de certele inviersunate ale

partidelor personale, atunci and nu era cu putinta..
ciocnirea ostilor ce sprijiniau Domni deosebiti, con-
ceptia Apusului, ofensiva totdeauna treazA, nerAbda-
rea in vesnicA fierbere, Hivnirea fair& putintA de sat
au biruit. Spiritul de aventurA, romantismul desfrAnat
al unui Despot, al unui Gratiani, al unui Dimitrie Can-
temir au avut credinciosii lor intre fruntasii teril din
deosebitele timpuri.
Dar toti trei, 0 altii ca ansii, n'au cazut numai
prin intAmplAri nenorocite sau 'Pprin faptul, mai de
cisiv, cA hotArfirile lor erau gresite, ca socoteliile lor
pActituiau, cA adevArul uu se potrivia cu visurile rA-
sArite in mintea lor ambitioasA. Tara nu i-a sprijinit:
nici tara de jos, care porneste greu pentru alteeva
deck nevoile ei, de mult si adAnc simtite, dar niei
cealaltA tar& a boierilor.
Aid vedem pretul celuilalt caracter al datinei noastre
politice, poruncitoarea intervenire a necesitatilor lo-
cale si istorice. Da, voiam sA facem politica hotArAta
a CrestinAtAtii, si o Intelegeam ca pornire indrAz-
neata asupra dusmanului care dAduse jos crucile de
pe cupolele cetAtii impArAtesti, stApAna noastr cea
mai bAtrAnA. Dar nu eram gata sA sArim oricand 0 ori-
cum asupra vechiului protivnic, nici sA primim o le-
gAtura cu ochii inchisi, supt nAframa aurita a spe-
rantelor, cu desrobitorii", Austriaci ori Rusi. Condi-
tii, neplAcute, impovArAtoare, zAbavnice, dar mntui-
toare, au pus toti Domnii nostri acelor caH se imbul-
ziau sA ne scape de tiranie":. Mihai Viteazul si Radu
Serban le-au pus lui Rudolf; Matei Basarab 0 Serban
Cantacuzino, Brncoveanu, Constantin Cantemir 0
chiar fiul sAu Dimitrie, lui Leopold I-iu, lui Ferdi-
nand al II-lea, lui loan Sobieski, lui Petru-cel-Mare.
Sfiosi" si perfizi" am stiut sA rAmAnem totdeauna
cAnd era vorba de insAsi viata noastrA si de tot viitorul
ce-1 aveam innainte.
Astfel niciodatA mu pierdeam din vedere lipsurile, su,-
ferintile acestei teri. Noi n'am dat lumii privelistile,
strAlucite, dar cu asa de triste urmAri, ale unui Mo-
www.dacoromanica.ro
Prefata. la Scrismi de Domni 155
hacs, ale unei Pavia, ale unei Pultava, in care Unguri,

Francesi, Suedesi s'au rapezit spre o biruinta inela-
toare, dincolo de perdeaua stralucita a careia se as-
cundea moartea, robia, desastrul. Poate de aceia, fiind
mai putini deck atatea popoare, 0 la un loc ap de
p1M de primejdii, ne-am 0 putut 'Astra. Cei mai mari
0 mai puternici Domni ai nogri n'au un singur cu-
viint de provocare, de trufie, de siguranta, in mijloa-
cele si in chemarea lor. li opria 0 umilinta impusa.
de creginismul rsaritean, dar 0 firea neamalui lor,
intrupata in acea traditie care cu fiecare veac se facea
mai puternica. Ei cauta ce poate fi mai nenorocit in
viitor, socot fortele lor cat mai putin 0 cat mai mult
pe ale vrajmasului. Si astfel nimic nu-i poate uimi,
nu-i poate imbata de bucurie, nici amorti de durere:
fiecare biruinta a fost bine pregatita, fiecare infran-
gere prevazuta 0 uprata prin aceasta. prevedere chiar.
Ne oprim aici. Cel d'intaiu element al datinei noa-
stre, politioe face originalitatea Romani lor in istoria
universal& cel de-al doilea valoarea lor politica per-
manent&
www.dacoromanica.ro
I.
Alexandru-Aldea.
( 1435.)
De la cei d'intdiu Domni ai Terii-Romanesti od al:

Moldovei n'avem scrisori. Cea mai veche urmA seri-
sA din partea lor e piatra de mormant, afltoare
la biserica domneasca, la ManAstirea" din Ctimpu-
lung, a lui Nicolae Alexandru-VodA, fiul lui Basa-
rab intemeietorul: ea poarta data de 16 Novembre
1364 (In luna lui Noiemvrie 16 a rdposat marele
si de-sine-stAtiitorul Domn Io Nicolae Alexandru-Voe-
vod, fiul marelui Basarab Voevod, in anul 6873
de la Facerea Lumii , indictia 3; vesnica lui po-
menire").
De la privifegiul latin al lui Vladislav, fiul lui Nico-
lae Alexanbru, datat 20 Ianuar ,1368, incepe un sir
intreg de privilegii de vamA pentru negustorii din
Ardeal si Po Ionia, precum si de scrisori privitoare
la asemenea chestiuni. Nu gAsim ins& niciuna cu ca-
racter politic, oglindind o conceptie de Stat, pAnd Ia
Alexandru-Aldea.
Ca boier, Aldea, numit apoi Alexandru, ea Doran,.
dupk Alexandru-cel-Bun al Moldovei, care-1 ajutase
impotriva concurentului si fratelui sau dupA tatd
Vlad Dracul, Alexandru, care iea Domnia la 1431 si o
tine Ora la 1435 numai, cnd se stinge de moarte
bunk avea inaintea sa primejdia turceasd. 0 avu-
se si Vladislav, care fusese oprit prin niivAlirea si in-
www.dacoromanica.ro
158 N. lorga
tinderea OsmanlAilor d a inlocui peste Dun Are Sta-

tele in decAdere ale Bulgarilor si Sarbilor printr'o
stApAnire romAneascd. Astfel supt el se opreste ex-
pansiunea noastrA spre Miazizi, Mireea-cel-BAtran (in
opunere cu Miroea-cel-TAnAr, Ciobanul, din intAia ju-
mAtate a veacului al XVI-lea) trebnie sA apere Mama
de dAnsii. Biruitor la Rovine, e suit a trece in Ardeal,
si cAteva luni de zile Domnul eel mai puternic e
Vlad, pus de Sultan. Dan, fiul lui Dan I-iu i nepotul
de frate al lui Mircea, prin luptele lui Ia Dun Are
serveste interesele regelui Ungariei i ImpArat igis-
mand, asigurAndu-i un intAiu front de apArare.
Venind dupA el, Alexandru-Aldea e silit a trAi in
apele moarte ale vasalitAtii turcesti. Sultanul merge
mai departe fatd de dAnsul. II cere contingentul mili-
tar impotriva Ardealului, pe care-I si atacaserA, de
mai multe ori, achingiii lui prAdatori. Astfel el, impAr-
lit intre iubirea lui fireascA pentru crestini i frica de
stApAnul cel atotputerniic, scrie aceste rinduri in 1435,
Wand a se oglindi in ele constiinta lui chinuitA.
Edifie : I. Bcgdan, Documente i regeste privitoare la rela-
File Terii-Romdneftl cu Brafovul fi Ungaria In secolul XV f i
,XVI, Bucureti, Socec, 1902, p. 32 *1 urm., no. XXXVIII ; Docu-
mente privitoare la relafille Terii-Romanefti cu Brafovul Si
La Tara Unoreascd In sec. XV fi XVI ; Bucuresti, Carol Gobi,
I (1413-1508) p. 49 I irm. (cu textul slavon).
Cf. cele din urmA lAmuriri In lorga, Geschichte des osmani-
schen Reiches, I, Gotha, 1908, p. 414.
CAtre nandorspanul i cAtre tefan Rozgonyi, span

de Timisoara.
De la Voevodul muntean, Domnul feciorul lui Mir-
cea, de la Aldea Voevod cAtre nandorspan 1 si cAtre
tefart Rozgonyi, span de Timisoara 2, multA inchi-
nAciune d-voastrA. De multe ori v'am dat veste cA
Turcil cu adevArat yin in Ardeal i sA stiti cA au si
1 *panul (contele) cel mare, Palatinul).
CApitan de margene, lmpotriva Turcilor, al Ungarlei.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni 159
-venit cu adevarat; si de multe ori v"am sfatuit sa.

trimeteti oaste, si cu dansii pe Chesarul Cealap13.
Si sa stiti di sunt in oaste 70.000 si 4.000, V sa stiti
ca nu sunt voinici de isprava, top sunt baieti tineri
V toti sunt copii si femei; nu e cine sa apuce ar-
mele; nici jumatate mi sunt buni voinici. Stiti d-voas-
tra cum m'am dus la Murad, la Tar 4, i cum am facut,
juramant cu el si cum am grail cu el; toate vi le-am
dat de Vire d-voastra, cu teama. Ce-am facut, am fa-
cut, si am mers la el; toate acestea cu frica le-am
Mout, cad tara mi-au luat-o V au fost inceput sa ma
.apuce de cap, V li-am dat copii boieresti acolo. Si
.asta s'o stiti d-voastra: Turd! mi-au risipit toata
tam dupa ce cu credinta si cu juramant s'au fost
legat, si credinta au fost primit-o. Si sa stiti d-voas-
tra ca va veni acea oaste in Ardeal si ca eu voiu fi
cu ei; iar, daa eu cu dansii nu voiu vent, eu pe Al-
bul impreuna cu dansii il voiu trimete. $i, pe Dum-
nezeul mieu V pa credinta mea, cand oastea voastra
-va veni, in acel ceas eu ma voiu da la o parte de oas-
tea lor. De multe ori Turcii m'au inselat, acuma vreau
si eu tot tip sa li fac; zau ci din ei nici samanta n'o
sa Muth& Ceia ce am jurat dumisale Craiului V d-voas-
tra, celorialti oameni de neam, acel juramants, acea
,eredinta sa ma bat& daca voiu face altfel si daca voiu
mita panea craiasci V sarea, si daca va voiu pune
land rau celoilalti nemesi V terii voastre; ma jur,
in ocina V credinta si pe capul mieu, ca altfel nu
' David Celebl, pretendent turc. TatAl sAu, Murad Orbul (orbit
rpentru cl umbla dupl tron), era un pretins fiu al Sultanului Mo-
hammed 1-iu. TrAiau In Ungaria din mita lui Sigismund. Din vi-
.surile lor de mArire nu s'a ales nimic. Celeabl, Celebl -,. nobil,
gentilom.
' In 1432.
www.dacoromanica.ro
160. N. lorga
voiu face deck cum v'am scris in carte. Si tie wit

grAiesc: dacd poti cat mai rApede pe Tarul Cealapi
sA-1 trimeti cu oaste, trimete-1, ca eu singur voiu face
sa mearga jumAtatc. din acea oaste la Cealapi. $i volu
face asa sA dea pe insuy bomnul Rumeliei 1 i pe
Domnul Hamza `:, indatA ce va veni Cealapi. $i de
aceia am zabovit: din Moldova am cerut ajuttor 3i pan&
acurn ce gand port dumisale Craiului, ace14i y Dom-
nului rnoldovenesc. $tiu ca y Cealapi are oaste mare 4i
cA pe incetul va veni la el; ci sA-mi trimeatA Cealapi
omul Iui; arlasta in grabA; eu o sA-1 invAt cum sa vie
cu oastea. ,Stiu a va ajuta Dumnezeu creyinilor
pAra va veni cu oastea Cealapi. $i aceastA carte s'a
scris in Buzau.
$1 Dumnezeu sail inmulteasca anii Y zilele.
II.
Vlad Dracul.
( 1445.)
Dupti moartea lui Alexandru Aldea, Vlad Dracul ria-

mane singur stApanitor. Dovedeye energie y iste-
time. Nali alege prietenii dealt dupti nevoia din fie-
care clipA. In fundul sufletului sat' e insA tot prietene
creyinilor: dacA in lupta de la Varna a fugit, era de
sigur mai bine dee& sA se fi InclArAtnicit sit' piarA
dupti ce Ungurii y Polonii regelui Vladislav y ai lui
loan Hunyadi (Iancu-Yoda Sibilanul", fiul lui Voicu
din lnidora Ardealului; apoi y guveernator al Ardealu-
lui) o pierdusera.
Alexandru-Aldea trimesese, neavand fii, feciori de
boieri la Poarta ca ostateci. Vlad dAdu pe amandoi fiii
' Beglerbegul (begul begilor) si Sofia.
2 Cel de Asia.
2 Unde-1 bAtuse rim pe Turd In lunie 1432.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni 16;
sal, unul dupd altul: pe Vlad (Tepes), care invatA

acolo cruzimea, si pe Radu (cel Frumos), care se a-.
lese cu depravareal. Ca si Aldea, si el fAcu drumul
de inchinare la Poarta. Inca de la Mircea Domnii mun-
teni dAdeau birul, haraciul.
De la 1442 pan& la 1446, cdnd il ucise ca trAdAtor,
pe el si pe fiul sau Miicea, printr'o rApede advAlire
de iarne, Hunyadi, Vlad fu insd aliatul crestinilor. Dup
infrangerea crestinilor la Varna, cordbille burgunde
si papale, care trebuiau sd ajute atacul, intrard pe
Dun Art., si ostasii de pe ele se unird cu ai lui Vlad pen-
tru a nimici cetatile de pe malul drept ale Turcilor.
Giurgiul, unde stAtuse adesea Mircea-cel-Bdtriin, care-I
si intdrise, fu luat inapoi. Atunci, in 1445, scrie Vlad
aceastd scrisoare cerdond mijloace pentru a-si apAra
cucerirea. Se spune anume in cronica francesd a lui
Wavrin, dupA povestirile sefului expeditiei, cA Giur-
giul, apdrat bine de fiul vestitului Turacan-beg, n'a
putut fi luat deck ddndu-i-se foc.
Editie : Bogdan 2, p. 54, no. LI ; Bogdan 8, p. 80, no. LV.
Io Vlad, Voevod si Domn, scrie Domnia Mea prie-

tenilor Domniei Mele pArgarilor din Brasov si vA ru-
gAm ca pe ai miei buni prieteni, pentru cd ni-a dat
Dumnezeu si norocul crestinilor acea cetate, care li-a
fost ptigtinilor in man!, pentru cd ce au fost intArituri
in ea, au ars toate, si de iznoavd o intdrim. VA
rugdm sd ne ajutati cu arcuri *i cu sAgeti si cu pusti
si sd ni dap silitrd, ca sA facem praf, sA-1 punem
in cetate, cAci este aria si a voastrd, si a noastrA, si
a toti crestinii. Asijdere, ce vA va spune sluga Dom-
niei Mela Dragomir, sd-i dati credintd, cd sunt vor-
1 De aceia In Bogdan, editia textelor slavone, pp. 78-9, no. LIV,
se vorbeste de copiaasH pe cari i-a lAsat (I-a pus In primejdie) sa
fie mAcelArifi", pentru a sluji pe Cretini.
2 Cartea din h 02.
I Cartea cu texte slavone.
www.dacoromanica.ro
162 N. lorga
bele Domniei Me le. $i Dumnezeu sA vA dea bucurie.

Prietenilor Domniei Me le pArgarilor din Brgov.
VladIslav.
(1448.)
Domnul care ramase in Scaunul muntean dupd pei-

rea lui Vlad V a fiului sau mai mare, singurul aflA-
for in tail, fu un fiu al lui Dan al II-lea, Vladislav.
Fricos, plecat inaintea Turcilor, nu indrazni sA iea
parte la marea expeditie de rAsbunare, din 1448, a lui
Hunyadi, ba nici sa. ajute Ardealul in acest timp, ci,
oportunist miwl, gtepta in TargoviVe hotArarea lup-
tei celei mari, care nu fu in folosul creVinilor. In
tot ce avem de la dAnsul nu se vede macar parerea
de rAu a el, creVin, urmAnd i datina tuturor innain-
tgilor sal, traditia politica a terii, nu poate ajuta
creVinilor. .
Mai tarziu dgmania cu Hunyadi se invierpna prin

luarea feudelor muntene din Ardeal, Fagaravil i Am-
iga', pe care Wad Dracul le avuse, de cAtre gu-
bernator". Se ajunse, dupa. o trecAtoare pace, V la na-
vAliri in Ardeal. Cetatea FAgArgului, tinutA Inca de
Unguri, fu asediata; bunurile Huniazior V cele, ve-
cine, ale Sgilor arsera.
E gor de inteles deci pentru ce, inca in primAvara
anului 1456, inainte de-a alerga sa apere Belgra-
dul, Hunyadi trimese impotriva-1 pe Vlad Tepe.7, ca-
re-1 bAtu V ucise.
Supt Vladislav, pacea ungaro-turcA din 1452 hotari
cA Tara-Romaneasca, care se tine" de ImparAtia
osmanA, cu tribut, are V. datorii fatA de Ungurt, cu
ascultare, supunere, indatorire V cu alte slujbe".
VA dam de Vire cA dumnealui Nicolae din Ocna
www.dacoromanica.ro
Soisori de Dorm' 163
Sibiiului 1 ni scrie sd facem bundtate a veni la dansul

pAnd ce Maria Sa loan, Gubernatorul Criii ungu-
reti, se va intoarce din razboiu. Noi de aceia nu pu-
tem s'o faeem, pentru cd Martea trecutd 129 Octom-
vrej fratele naipului2 din Nicopol a venit la noi *i a
spus cu cea tnai mare sigurantd cum cd Murad, Dom-
unl Tureor, trei zile de-a rdndul WA contenire a a-
vut luptd impotriva a chiar dumisale loan Gubernato-
rul i in ziva cea din urmii 1-a inchis intre cattle ta-
berei, iar ImpAratul insu0 pe jos s'a cobordt intre
lediceri i pe toti eel ce erau afard i. innuntrul care-
lor taberei i-au lovit i i-au ucis. Dacd am veni acum
la dansul, Turcii indati I. pe noi 0 pe voi ar putea
sA ne nimieeascd. Deci \TA rugam, stand in pace, si
aveti rdbdare 'Ana vom vedea urmarile dumisale lui
loan ins4. E indoiald despre viata lui chiar. Dacd insi
va igi slobod din rfaboiu, ne vom intillni cu el i.
vom face pace build. Tilsit, dacd acum ni veti fi pro-
iivnici, de se va face eeva, sd ne in paguba stifle-
telor noastre, i de primejdie Inaintea lui Dumnezeu
si rdspundeti. Dat in TArgovi.,ste, in ajunul zilei Tu-
furor Sfinti lor [31 Octomvrej, anul Domnului [14148.
Vlad, Voevodul muntean, fratele vostru in toate.
Dumnealor judetului i juratilor din Brapv, frail. i
prieteni prea-iubiti.
IV.
Vlad Tapes.
(1456)
In anul apzirii sale in Scaun chiar, in 1456, noul
11/4 Vizakna pentru Unguri.
I Dreg Ater turcesc civil.
www.dacoromanica.ro
164 N. lorga
Domn muntean, Vlad Tepeg, adresA catre vecinii sal

Bragovenii o scrisoare, care merita a fi infatigata. In
ea se vede, nu frica lui de Turci, cad frica n'a avut
vre-odatA, dar credinta lui ca nu e vremea Inca sa se
ridice asuprd lor, ca ei sunt mai tari deck dansul si
pot face orice vor cu tam i persoana lui. Tonul in
care cere ajutorul, afirmarea faptului ca in Tara-Roma-
neasca toti cregtinii au de aparat neatarnarea i sigu-
ranta lor, nu e inumai o prevestire a ceia ce trebuia sA
faca in curAnd acest stragnic om, ci inca e manifes-
tare a tradiitiei politice.
Editie : Hurmuzaki, XV, la aceasta datA.
Dumneavoastra, fratilor, prietenilor i vecinior nog-

tri cu adevarat iubiti. Prin aceasta va dam Vire, cum
v'am dat Vire gi mai inainte, cA acum a venit la
noi solul Turcilor: sa va intre bine in minte i sa pas-
trati cu tarie ce ne-am invoit mai inainte pentru.
frAtie gi pace buna: ce am zis atunci, acum gi tot-
deauna cu tragere de inima a noastra i bunavointA.
vom finea statornic. Aa precum ne ostenim gi lu-
cram pentru ale noastre, aga, gi mai mult, voim sa-
ne ostenim i A lucram pentru ale voastre. Iata acum
a venit vremea i ceasul pe care d'inainte vi le-am-
spus: sarcini marl, aproape cu neputinta de purtat,
vreau sa. le puie Turcii pe umerii nogtri gi sa ne
ingreuie. Nu centru noi sau pentru ai nogtri pun greu-
tAti aga de marl, ci pentru voi gi ai vogtri vreau
Turcii aceia sa faca i sa ne sileasca. Pentru ca, in ce
privegte ale noastre, zau ca ugor am putea face pace
V bur& linigte, dar pentru voi i ai vogtri pacea cu
acei Turd nu putem s'o facem, ca ei cauta cale sA iasa
sisA prade la voi prin tara noastra; i afar& de a-
ceasta ne mai silesc in multe cele a lucre impotriva.
www.dacoromanica.ro
credintei catolice i impotriva noastrA. Insa vointa

noastra desavdr0ta este a nu face nimic rau impotriva
voastra, ci nu voim a ne desparti de voi niciodata,
voind, cum am spus i v'am jurat, sA fiu frate credin-
cios i prieten al vostru. De aceia am oprit aid pe so-
lul turcesc pana voiu da de tire.k$i sd va ganditi ca,
atunci cand un om ori Domn e puternic 0 tare, atunci
poate face pacea cum vrea; dar, cand e Vara putere,
unul mai tare va veni asupra lui i va face cu dansul
ce va voi. De aceia cu aceasta vd cerem de la fiecare
din voi, cu dragoste ca, la vederea acestora, indata,
pentru folosul nostru 0 al vostru, Vara zAbava sti ni
trimeti ajutor 200 ori 100 ori 50 de oameni ale0
pan& Dumineca viitoare. Cand vor vedea Turcii pu-
tere d la Unguri, vor fi mar moi, i ii vom spunt
cA yin i mai multi. Avt ca vom putea rdndui dupd.
cuviinta lucrurile noastre 0 ale voastre [Ana ce vom
fi avut porunci de la dumnealui Craiul. Cum v'am zis
mai sus, pentru binele, apArarea i folosul alor voOri
alor noWi cat puteti mai iute grabiti, cA, martur
tni-e Dumnezeu, ne gandim mai mult la binele i sta-
tornicia voastrd decdt la ale noastre. $i voi gtinditi-va
bine ce ni poate cadea noud i alor noVri spre cin-
ste ii folos, cd poate sunt unii cari se gandesc rAu
Asupra-ni i lucreaza nedrept1. Unora ca acelora du--
mani sa Ii fiti, cum 11 suntem noi dupnanilor nqtri;
sa ii faceti cum facem noi acum pentru voi. Tango-
vista, Vineri dupa Santa-Maria Mica [10 Septemvreb
Anul Domnului 1456.
Vlad-Voda al Terii-Romaneti,
of hertec de FAgara, fratele
prietenul vostru intru toate.
E vorba de pribegi, mai ales Dan, 6111 lui Dan al II-lea, care
ju prins de Tem si ucis, cu co deosebit cruzime.
www.dacoromanica.ro
166 N. lorga
V.
(1462.)
DupA cAtva timp de stapAnire linistitA, din mile re-

gelui Ungariei, dar rAzimatA pe puterea istetimii si
vitejiei sale, Vlad Tepes intrA in luptA ou Ungurii,
supt urmasii, slabi sau Inca nedeprinsi cu greutatile
CArmuirii, ai lui Hunyadi bAtrAnul, mort putine zile
dupA ce silise pe marele Sultan Mohamed al II-lea.
cuceritorul Constantinopolului, a despresura Belgradul.
Dorinta de a-si cApAta feudele ardelene il indemna la
rAzboiu cu crestinii din vecinAtate, ca si furia impotriva
Sasilor cari ocrotiau pribegii si li ingAduian sA navA-
leascA, diindu-li chiar si ajutoare. Atunci a fAcut el
acele prAdAciuni cumplite si ucideri in partile Bra-
sovului si Sibiiului, pe care povestirile sasesti le-au
crescut cu toatA exagerarea patimei si fricii, si care
au dat lui Vlad-VodA chipul de groaza supt care a
rAmas apoi cunoscut.
Numai in 1461 el isi schimbA purtarea. Se intoarce
la politica traditionalA care fusese si a tatillui sAu. La
porunca de a da birul ramas in urmA pe trei ani,
cinzeci de copii pentru ceata aleasA a Ienioerilor si cin-
zecl de cai, precuiti si de a E otArnici in paguba sa
raiaua Giurgiului, luat de Turci poate Inca pe vremea
lui Vlad Dracul, el rAspunde prin viclelnia care-i dA,
pentru moarte, pe Hamm beiul de Nicopol si prin
nemiloasa pradA in Bulgaria, unde pierde, in setea
lui de rAsbunare, peste 20.000 de suflete.
Scrisoarea ce urmeaza dA aceasta. veste. Vlad, gata
sA se insoare cu o rudA a noului rege Matias, fin! lai
loan Hunyadi, cere ajutorul vecinului. Nu o face ins&
cu umilinta, ci hotArAt, cu termine precise. Si el a-
rata cA nu e vorba de dAnsul si de tara lui numaiin-
tAia-i grijA, ci si de Ungaria insAsi, inaintea cit-
reia ea strajA gata a fi jertfitA, stdm noi.
Pe acest rAzboiu era sA-1 piardA, trebuind sa fuel
fArA o adevAratA luptA si nu se putu intoarce cu aju-
www.dacoromanica.ro
torul Craiului Matias, care gAsi scrisorile lui de trA-

dare cAtre Turd si alti dusmani, le crezu adevArate
si hotArAtoare si se intoarse inapoi. Scurta-i stA-
pa-like dAruitA la sfarsitul anului 1476 de Stefan-cel-
Mare se miintui prin cAderea strasnicului viteaz inteo,
cursA intinsA de dusmanii vechi si neimpAcati.
Editie: Scrisoarea latInA, alcAtuitA dupA dictarea lui Tepq, am
gAsit-o intre copiile, pAstrate In Biblioteca Regall Pub licA din
Mnchen, ale contemporanului Hermann Schedel, i s'a publicat In
Bogdan, Vlad Tepef fi naratiunile germane fi rusefti asupra
lui, Bucure6, 1896, p. 78 i urm.
Prea-InAltate Doamne, miostiv noud. In alte seri-

soH ti-am fost scris MAriei Tale cum Turcii, dusmanii
cei prea-cruzi ai Crucii lui Hristos, trimeserA la noi solii
lor cei maH ca sA nu mai tinem pacea si legAtura
Vacua si intocmitA intre Maria Ta si noi si sA nu mai
serbAm nunta, ci sA ne alipim numai de dansii si a
.mergem la Poarta ImpAratului aceluia al Turcilor,
adea la Curtea lui, Iar, daca nu ne vom lasa de pa-
cea si c1.2 legAtura si de nunta MAriei Tale, nici Tur-
cii nu vor tinea pacea cu noi. Mai trimeseserA si pe
un sfetnic de frunte al ImpAratului turcesc, anume
Hamza-beg de Nicopol, ca sA hotAreascA granita la
DunAre, pentru ca, dacA acel Hamza-beg ar putea
sA ne aducA in vre-un chip, cu siretenii, ori pe cre-
dinta, ori cu alt mestesug, la PoartA, bine, iar, de
unde nu, sd caute a ne prinde si a ne duce prins.
Dar, cu indurarea lui Dumnezeu, pe cand mergeam
spre hotarul acela, am aflat despre siretenia si vicle-
sugul lor, si noi am fost aceia caH am pus mana pe
acel Hamza-beg, in Tinutul si in Tara TurceascA, supt
o cetate oe i se zice Giurgiul: cleschiztind Turcii oeta-
tea la strigAtele oamenilor nostri, cu gandul ca sa
www.dacoromanica.ro
168 N. Iorga
Intre numai ai lor, ai nogtri, amestectindu-se cu dan-

sii, au intrat, gi au dobAndit cetatea. Pe care am gi
ars-o indatA. Si am ucis oamenii i femeile, maH si
mici, cari locuiau de la Oblucita 8i Novoselo, unde se
varsA Dun Area in Mare, plind la Rahova, care se afla
chiar ltingA Chilia, din jos, gi pAnd la locurile Samovit
ii Ghighen (Ghighiul bulgaresc), in numAr de 23.884
de Turci gi de Bulgari, fArA de cei ce au ars prin case
sau ale cAror capete n'au fost infatigate dregatorilor
nogtri. MAria Ta sA tii cA deocamdatA acestea le-am
sAvArgit in paguba lor, a calor cari ne tot indemnau
cu staruintile lor sA lAsam pe cregtini gi sA ne dam
de partea lor. Deci sA tii Maria Ta, cA am calcat pa-
cea cu dtingii, nu pentru vre-un folos al nostru, ci
pentru cinstea MAriei Tale 0 a Sfintei Coroane a MA-
riei Tale gi pentru pAstrarea CregtinAtAtii intregi si
pentru intArirea legii catolice. Ceia ce vAzAnd ei cA
am fAcut, si-au pArAsit gAlcevurile i certurile pe
care le aveau pawl acum in orice parte, gi de spre
tam i Coroana cea sf AntA a MAriei Tale gi de spre
toate celelalte parti, i si-au aruncat toatA turbarea a-
suprA-ni. Cum se va deschide vremea, adecd primAvara,
au de gaud sA vie dugmAnegte, cu toatA puterea lor.
InsA vaduri n'au, cAci i vadurile lor la Dun Are, afarA
de Vidin, am pus sA le ardA, sa le nimiceascA i sa
le facA pustii. Pentru cA pe la vadul Vidinului nu prea
pot sA ni strice, ci ei ar voi sa-si aducA vasele de
la Tarigrad i Galipole, pe Marea, in Dun Are. Deci
MAria Ta, milostive doamne, dacA voia MAriei Tale
este sA al luptA cu dAnii, atunci strAnge-ti toed
tara 0 tot poporul de oaste, i cAldrii i ea de pe
jos, adu-i in aceastA Tara-RomaneascA a noastrA gi bi-
www.dacoromanica.ro
nevoiete sa te bati aice cu dniL lar, dacA nu vrei

sa vii Maria Ta insuti, atunci fii bun de-ti trimete oas-
tea intreaga in partite ardelene ale Mariei Tale, inca
de la SI. Gheorghe. Daca Maria To nu vrei sa-ti dai
insa toata oastea, atunci oda numai cat ti-e voia, macar
Ardealul i Secuimea. Ci, dacA Maria Ta voieti sa
dai vre-un ajutor, atunci Maria Ta sa fii bun a nu ne
zabovi, ci sa ni spui cu adevarat gandul Mariei Tale.
Pe omul nostru, care aduce scrisoarea, de data aceasta
sa nu-1 intarzii, ma rog, Maria Ta, ci sa mi-1 tri-
meti irdarat, indatA i iute. Pentru ca nici cu un
chip nu voim sa lasam in drum ce am inceput, ci sa
ducem lucrul la copal. Caci, dacA Dumnezeu cel a-
totputernic va asculta rugaciiunile i dorintile creti-
nilor i-i va apleca auzul cu bunavointa spre ru-
gAciunile sarmanior sai i in va da astfel de biruinta
impotriva pAganilor, dumani ai Crucii lui Hristos,
ye fi cea mai mare cinste i folos i ajutor sufletesc
pentru Maria Ta i Sfanta Coroana a Mariei Tale i
pentru toatA Cretinatatea oea adevarata. De oare ce
nu voim sA fugim inaintea salbAtaciet br, ci sa avem,
in orice chip, lupta cu dAnii. Iar, dacA vom ajunge,
fereasca Dumnezeu, la un capAt rAu, i va peri ter--
*oara noastrA aceasta, nici MAria Ta nu ve avea folos
gi inlesnire de ap ceva, pentru ca. va fi spre paguba
CreOinatAtii intregi. De alminterea, sA crezi ce-ti va
spune acest om al nostru, Radul Farma, ca i cum am
grai noi de fatA cu Maria Ta. Din cetatea Giurgiului (?),
11 Fevruar 1462.
Catastif in cAte locuri cati oameni, barbati 1. femei,
data aceasta au fost ucii, Turci i Bulgari, in Tara
Turceasca de dumnealui Vlad al Terii-Romanet.
Intaiu in locurile ce se zic Oblucita i Novoselo au
fost ucisi 1.350, s. a.; i in DArstor i in Cartal i in
www.dacoromanica.ro
170 N. lorga
Dridopotrom (?) 6.840; asijderea in Orsova au fost

ucisi 343, in Vectrem (?) au fost ucisi 840; in Tur-
tucaia au fost ucisi 630; asijderea la Marotin au fost
ucisi 210; la Giurgiu de amandoua partite au fost
ucisi 6.414, si cetatea de paste Dun Are a fost cuceritA
si luatA. Domnul cetatii, acteca subasa, a fost omorat.
si liamza-beg acolo a fost prins; si subasa de Nicopol,
fiul lui Firuz-beg, si el a fost prins, si i-au taiat ca-
pul; si call Turci erau, ce se tineau de Nicopol, toti
cei mai de frunte au petit cu el. A0jderea la Turnu
si la Batin si la Novigrad au fqst ucisi 384, la Sistov
0 in dot& tiirguri ce se tin de el au fost ucisi 410;
asijderea vadul de la Nicopol a fost ars cu totul si
nimicit; asijderea si Samovitul; si la Ghighen au fost
ucisi 1.138; in targul Rahovei au fost ucisi 1.460;
acolo asijderea si vadul a ars cu totul; si a fost pus
capitan, de Domnul Vlad, Neagoe la Rahova. Asijde-
rea in loptrile de mai sus unde au fost vaduri, care
au foci arse si nimicite, oamenii, barbati si femei, si
tinerii, si copiii cei mici, impreuna cu pruncii, de o
potriva au fost ucisi, si tot locul acela a rAmas nimi-
cit. tar cela de mai sus sunt numai numele mortior ale
caror capete 0 semne au fost aduse dregAtorilor nos-
tri asezati in toate partite; cei cari altfel n'au fost
arAtati, ori au ars prin case, al acelora numar nu-I
stim, cA au perit foarte multi, s. a.
VI.
5tefan-cel-Mare.
(1475.)
Din nenorocire n'avem aproape de loc scrisori po-
litica de la $tefan-cel-Mare. Cu atat e mai pretioasa
www.dacoromanica.ro
aceasti circulari a lui, scurti si energicA, de un la-

conism antic, dupa lupta de la Podul-Inalt.
Edith': in traducere latinA, Macusev, Monuments historiques
des Slaves meridionaux et de leurs voisins, tires des archives
et des bibliotheques publiques d'Italie, II, Belgrad, 1882 (Glas-
nicul srbesc, seria a 2-a, X1V-XV), pp. 131-3 ; Acta extera din
Atonumenta Hungariae Historica", V, pp '301-2 ; Columna lui
Traian, 1876, pp. 420-2 ; in traducere italianA. lorga, Acte fi
fragmente cu prIvire la istoria Romtailor, III, Bucuresti. 1897,
pp. 91-2 ; o versiune latinA intrebuintatA ibid., p. 92.
Prea-stralucitilor, prea-marilor si nobililor Domni

in toati Crestinitatea, unde se va arita ori auzi
aceasti scrisoare. Io $tefan-VodA, din mila lui Dum-
nezeu Domn al terii Moldovei, plecata noastri inchl-
niciune si bunavointa. Dumneavoastri stiti bine Gum
prea-crudul si necredinciosul ImpArat turcesc de multi
vreme este un stricAtor al CrestinAtAtii si zi de zi
se gndete cum ar putea supune si nimici toati
Crevinilatea. Deci iti fac stiut Domniei Tale ci de
Boboteazi acum in urmi a trimes ImpAratul turcese
oaste nespus de mare a Turcilor, 120.000 de oameni
la numir, si cu aceia avea ca fruntasi pe cei mai
aaproape, mai mari si mai iubiti oameni ai lui: pe
Sohman, Pasi si beglerbeg, cu toatA Curtea acelui
ImpArat si cu toti spahiii din Rumelia, si cu Domnul
din Tara-RomAneasca, cu toatA puterea lui. $i Isa-
beg, Ali-beg, Schender-beg, Daud-beg, Iosub-beg, be-.
gul de Vueitrn..., begul din Sofia, Piri-beg, Iunfis,
Isac-Pasa si top hfinsarii bor, cari toti sunt ato11-
puternici si au fost Voevozi aoelei ostiri. CAnd
am vAzut noi asa o oaste mare, ne-am ridicat vitejeste,
cu trupul nostru si ea armele noastre, si li-am stat
impotrivi, si, cu ajutorul lui Dumnezeu celui atot-
puternic, am invins strasnic pe acei dusmani ai nos-
www.dacoromanica.ro
172 N. Iorga
tfi i ai CrestinAtatii intregi, i i-am sfAriimat,

1-am cAlcat in picioare... Suceava, Ianuarie 25.
VII.
(1478')
Doi ani dupA lupta de la Valea-AlbA, in care-i peri
boierimea, tAnArA i biitranA, el insusi scAptind in a-
dancul pAdurilor ocrotitoare, Stefan trimese la Ve-
netia Lin sol, ca sA arAte suferintile de pAnA atunci
nevoile situatiei sale. E aceiasi teorie ca si in cele
de mai inainte: grij de tar& simt de datorie pentru
CrestinAtate, dispositie bucuroasA de a se jertfi pentru
thinsa, tinerea cu sfintenie a tratatelor i jurdmintelor,
tlar indignare adAncA impotriva principior crestini din
vecinAtate cari nu-si inteleg interesul, cari se galcevesc
intre ei la ceasul celei mai mari primejdii, cari-1 lasA
singur inaintea dusmanului tuturora, cari, in sfArsit,
se bucurA de nenorocirea ce 1-a atins, crezand cA-1
vor umili mAcar.
Dar se adauge ceva care lipseste inaintasilor si
contemporanilor sAi: socoteala cuminte a imprejurArilor,
armonioasa clAdire a unui edificiu politic in care
trAim pAnA astAzi, desvoltand fireste neatArnarea noa-
strA din autonomia noastra desAvArOtA, din liberta-
tea noastrA religioasA absolutA. Si in sfArsit acell
.simt crestin care face ca niciodatA biruinta sA nu
nascA trufia, nici infrAngerea sA nu se coboare pAna
la desnAdejde, toate fiiind in voia Domnului care tine
samA insA de orice silinta ee omul face QUIT bine.
Editie : Hurmuzaki, VIII, la aceastA datA ; I. Bogdan, Documtn-
fele lui _,Ftefan-cel-Mare, adaus latin.
Aceste lucruri le-a spus din gurA Jo Joan Tamblac

sol i unchiu al dumisale lui Stefan-VodA, din partea
Jul.
I 8 Maiu.
www.dacoromanica.ro
Tot ce s'a intamplat din pricina Turcior in Dom-

nia lui, va fi aflat Inaltimea Sa (dogele) de mult,
Dar cu adevArat ceia ce s'a intAmplat n'ar fi fost
dacci ar fi aflat c prinjii creslini si vecinii sAi nu
s'ar fi purtat cu el asa cum s'au purtat; dar ei au
cAlcat jurAmintele lor s't invoielile ce le aveau cu el,
1-au inselat, si a pAjit cAte a Opt. Invoielile si ju-
rAminteln ce erau intre ei cuprindeau ca. toji trebuiau
sA se gAteasca i sA ajute acel loc si acea Domnie im-
potriva cAreia ar merge Turcul. Si deci, in nadejdea_
lor, a urmat impotriva mea ce am spus. Pentru cA,
de n'ar fi fost asa, din cloud lucruri a fi facut una:
Ori m'as fi impotrivit dusmanului la vad si nu 1-as
fi lAsat sA treacA, ori, de mi-ar fi fost aceasta cu ne-
putinjA, as fi cautat sA scap pe oamenii din jara
mea, si nu ar fi suferit atata pagubA. Dar ei m'au
lasat singur, si a urmat cum zic mai sus. Si, daca
dusmanul ar fi fost singur, n'ar fi fost atAt de Mu,
dar a fAcut sA vie Tara-RomAneascd de o parte si Ta-
tarii de alta, si ei insusi cu toatA puterea lui, si m'au
incunjurat de trei parti, i m'au gasit singur, cu toatA
oastea mea turburatA pentru mAntuirea calor de a-
ca.41. Si gAndeste-te InAljimea Ta cAtA gloata. aveam
asuprA-mi, impotriva mea atAtea puteri. Eu, cu Curtea
mea, am fAcut ce mi-a fost cu putinjA, si s'a intAm-
plat ca mai sus, care lucru socot ca a fost voinja
lui Dumnezeu, ca sA mA pedepseascA pe mine, pAcAto-
sul; si lAuclat sA fie numele lui!
Iar, dupA ce a plecat dusmanul, cu adevArat ant
1 La 1476 Tataril navAliserl asupra Moldovei. Teranii au plecat.
sA-I apere si mintuie pe at lor.
www.dacoromanica.ro
174 N. lorga
rAmas pArAsit de mice ajutor de la crestini, pentru cd,

nu numai ca nu m'au sprijinit, dar poste CA unii au
avut plAcere pentru paguba ficuti mie l terii male
de Necredinciosi. $i in aceasti vreme a venit la mine
secretarul InAltimii Tale si mi-a spus ce i s'a po-
runcit, si mi-a fagaduit multe lucruri din partea hum
timii Tale prea-crestine, care esti plini de buniivointA
0 de grija pentru binele crestinilor i nimicirea vrAj-
masului. Care lucru m'a mangaiat i mi-a dat mare
nidejde, si am ramas aproape odihnit. Pentru c
mi-a spus cA, din banii trimesi in Tara Ungureasci i
din altii, voiu avea ajutor i mice fel de ocrotire.
$i de aceia m'am graft si izgonesc pe Basarab
ca Voevod al Terii-Romanesti i sA pun alt Domn ere--
tin, adeci pe Draculea, ca sA ne intelegem impreunA,
.$i am indemnat la aoeasta i pe Maria Sa Craial Un-
guresc, ca sA poarte griji din partea lui ca Vlad Dr&
culea sit se facia Domn, i, incredintandu-1 in sfarsit,
a trimes sA-mi spuie ci eu si-mi strang oastea i sa.
merg &a pun pe acel Domn in Tara-Romaneasca. $i
asa am ficut indatA, si am mers eu de o parte Si cApi-
lanul Craiului de alta, i ne-am unit, si am pus in Dorn-
nie pa acel Driculea. 5i, ficand aceasta, el mi-a ce-
rut sA-i listun oamenii nostri pentru paza lui, cAci
in Munteni nu se incredea prea mult. $i eu i-am liisat
200 de oameni de la Poarta mea. $i dupti aceasta ne-am
despArtit, si indati s'a intors acel necredincios Basa-
rab, si 1-a gisit singur, i 1-a ucis, i cu el au perit toti
.al miei afari de zece.
Care 4ucru 1-am aflat fin zAbava, i, gisindu-se lan-
gA mine secretarul Inniltimii Voastre, i afland si el,
Iv luA rimas-bun. $i mi-a spus daci era cu placerea
www.dacoromanica.ro
mea sA-1 las sA se ducA, pentru &A acuma a venit tim-

pul sa se ImplineascA oele ce ni Le spusese din partea
InAltimii Voastre, V eu 11 sfAtuiam sa nu piece, din
pricina iernii, care era foarte crudA pe la 16 Ianuar
[1477]. Si i-am spus cA putea sa scrie V sA lucreze
prin carp. Si el imi rAspundea: Ce voiu face insumi,
nu pot face prin scrisoare". Si mi-a cerut V om ca
sA meargA cu el V sA-1 aibA in tovArAVa lui, V sA se
intoarcA iar. Si a hotArAt cu mine sa se intoarcA de
Pagti.
Iar eu, oe e drept, vAzAnd grija V graba lui, I-am
lisat sb meargA, V i-am dat un om, i am rAmas si-
gur pe cuvintele lui ca pe un lucru fAcut. Cu ceilalti
Domni creVini, vecinii miei, am vrut sA fac o incer-
care, ca sA nu mnA aflu iarAi inwlat. Si Inaltimea
Ta Vie galoevile care sunt intre ei, din pricina
cArora fiecine cu mult greu abia poate face ale sale.
V de nevoie lucrurile mele rAman fArA ocrotire. Ba
cred chiar cA acum Craiul unguresc va face pace cu
Tara-Romaneasca, eeia ce va fi foarte rAu. Deci locul
mieu de scApare V nAdejdea mea sunt la Inaltimea Ta.
pe care te rog sA fit bun a mA ajuta.
Nici nu vreau sa spun de cat folos e aceastA tart"'
a mea pentru CreVinAtate, socotind cA e de prisos,
cAci e lucru Viut bine de toti. CA e zid de apArare al
Terii UngureVi, V al Terii. Lewti. Si, in ce priveVe
aceste doua Cr Aii, afarA de aceasta, fiind impiedecat
Turcul cti mine acum de patru ani, au rAmas multi
creOni odihniti.
Deci, ca lcr Domni creVini V cunoscuti creVini, a-
berg la InnAltimea Ta, cerOnd ajutorul vostru ca un
www.dacoromanica.ro
176 N. lorga
crestin ce sunt, pentru pAstrarea acestei teri a mele

de priintA CrestindtAtii. Si fAgAduiesc cA orice dar si
ajutor imi veti fi dat, ii voiu rdspldti pe multe cdi,
cand imi veti porunci i yeti avea nevoie, i impo-
triva necredinciosilor, i unde vA va fi porunca, fdril
zdbavd. Afard de aceasta, InAltimea Ta va face un .
lucru foarte vrednic de laudd ajutand un Domn crestin.

Ceia ce acuma cer, e aceasta. Cdci sunt sigur cd
Turcul iardsi va veni impotriva mea, in vara aceasta,
pentru cele cloud locuri ale mele, Chilia si Cetatea-
AlbA, care-i sunt foarte cu supdrare. Deci intr'aceasta
vreau sA fiu ajutat astAzi, cdci vremea nu ne ingd-
duie a lua alte mAsuri mai intinse. Si Inaltimea Ta
te poti gdndi cd aceste cloud locuri sunt toatd Mol-
dova, si Moldova cu aceste cloud locuri e un zid pen-
tru Tara UngureascAi Tara Leeased.Afard de aceasta
eu zic si mai mult: cA, de se vor pAstra aceste cetAti,
Turcii vor putea pierde i Cafal j CrAmul, i va fi u-
sor lucru. Dar chipul cum s'ar face, nu-1 spun, ca sd.
nu md intind mai mult la scris, dar, cand veti po-
runci, o sA4 spun.
VIII.
(1481.)
Doi ani mai tarziu, Stefan incerca sa dea incl.

un Domn Terii-RomAnesti, de unde izgonise i pe
Radu-cel-Frumos i pe Basarab-cel-BAtrAn i pe fiul
acestuia. Basarab-oel-TAndr, Tepelus, cdutlind in za-
dar pe acela care ar indrAzni sd se ridice peste fate-
liititile situatiei sale, rAmAindu-i credincios lui siCres-
tinAtAtii prieten. Avea la sine pe Mircea care se zicea
1 Cetate genoves, pierdLtA In tnna Turcilor la 1473.
www.dacoromanica.ro
fiul lui Vlad Dracul 0 caruia dumanij ii dAdeau ca

mania pe CAltuna din Braila, batjocura pescarilor de
acolo. Mircea n'a putut stApAni tara pe care o jeclama
ea mo0enire a parintelui sa.u, i mai fericit decat dan-
sul a lost Vlad CAlugarul, fost popA" pribeag, care
e insu0 strAbunul lui Mihai Viteazul.
Scrisoarea lui Stefan vAde0e sentimentele lui fata
de RomAnii de paste Milcov: el du0nAnia numai pe
Domni 0 numai indreptarea politica a acestora. Iar
pentru sarmani era crutator 0 bun, ingrijindu-se de
pacea 0 de hrana lor.
Edifii : Bogdan ', pp. 109-10, no. CIX ; Bogdan', pp. 282-4. no.
CCXXIX.
Io Stefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn a

toatA Tara Moldovei, scriem Domnia Mea la totiboie-
rii, i mari i mici, 0 la toti judetii 0 la toti sArmanii,
de la mic la mare, din tot Tinutul...Si dupA aceasta
a5a sa \TA fie in tire a am luat Domnia Mea fang
mine pa feciorul Dompiei Male Mircea Voevod, 0 nu-1
voiu lAsa de la mine, ci voiu stArui pentru binele lui
ca 0. pentru al mieu, insumi cu capul mieu i cu
boierii miei 0 cu toata tara mea, pana ce va fi in.
ba0ina sa, Tara-Romaneasca, care-i este dreapta ba-
find, cum 0 Dumnezeu tie, 0 cunoa0eti 0 voi. Drept
aceia vA zic: in ce ceas veti vedea aceasta scrisoare a
mea, ci voi in acel eeas sA vA intoarceti la locurile
voastre, care de unde ati fost 0 unde ati stat dintru-
'ntAiu, cu tot avutul vostru, cat veti fi avand, 0 sa
va pAstrati avutul, 0 sd arati unde ati arat 0 dintra
'ntAiu, lard vre-o fried oH grila 0 teamA. CAci asa sa
0iti a nu mA gandesc a Ara face niciun rAu 0,
nicio pagubA, ci sA va pastrati 0 sa trAiti in pace.
Si LarA0 cine va- voi sa vie la Domnia Mea O.
www.dacoromanica.ro
178 N. lorga
la feciorul mieu Mircea Voevod, iar Domnia Mea si

hal Domniei Me la Mircea Voevod il Vorn milui si hrdni
.si cinsti. Si la aceasta este credinta Domniei Me le,
.si a koierilor Domniei Me le, marl si mid. Scris in
Targul-de5os1, Mart 15.
IX.
Radu-cel-Mar e.
(1505.)
DupA Vlad CalugArul, care ajutd pe Turci sA-i iea

lui Stefan acele cetAti de care vorbeste cu atdta dra-
goste si grijd in solia cdtre doge, ajunse la Domnie,
in 1495, evlaviosul ctitor de multe biserici Radu-cel-
Mare. Era al Turcior cu totul, si trebui sa. facd greul,
costisitorul si primejdiosul drum la Poartd. Cu privire
la el scrie Radu in aceastA scrisoare.
Editie : Hurmuzaki, XV, la aceasta data.
Radu, cu mila lui Dumnezeu Domn al Terii-Romd-

nesti, si allele. DumneavoastrA, vecinilor si priete-
nilor nostri vrednici de cinste. VA facem cunoscut dum-
neavoastrA intArnplarea ce ni-a venit de la Turci. A-
decA nista vaduri impreund cu vdmile ni le-a luat Im-
pAratul; pe llinga. aceasta zice cd a pus in catastiful
sdu patru ori cinci mii de oameni, cari spune el ca.
ar fi venit in tara noastrd sd stea, iar acuma vrea
sd capete da la noi tot atfitia. Ci noi prin niciun fel
de daruri, cat de mari, ale noastre, sau prin cererile
prietenilor nostri n'am putut sA impAcAm pe Imparatul.
Deci trebuie ca acum sA trecem noi insine fdrA zabavd
1 Romanul.
www.dacoromanica.ro
Scrisorl de Domni 179
la el. Daca insa, cu. ajutorul lui Dumnezeu, vom putea

face acolo ceva bun, atunci, dupci ce Dumnezeu ne va
aduce innapoi cu sanatate, Math. ce vom umbla,
va vont da de gfire. Pentru care \TA rugam staruitor
sti dati in grija supugilor vogtri ca sa ramaie in pace
cu oamenii nogtri pana ne vom intoarce. Altfel sa va
tie Dumnezeu sanatogi. 1505.
Dumisale judelui si juratilor cetatii Bragovylui, g. a.,
vecinilor nogtri vrednici de cinste, g. a.
X.
Mihnea-ce1-11fiu.
(1508.)
UrmaguL lui Radu-cel-Mare fu Mihnea, un crunt fiu

al lui Tepeg, odata pribeag la Unguri, dar pus de
Turci. El igi sangera sabia de trupuriile boierilor gi
peH insugi, izgonit de rascoala, la Sibiiu, de sabie.
Cu privire la Turci, nu era cel mai credincios vasal,
gi, magulind pe Sagii vecini, ii asigura ca ar fi in
stare sa opreasca, gi el ca tatal salt, pe pdgani.
Editie : Harmazaki, XV, la aceastl datA.
Mihnea, cu mila lul Dumnezeu Domn muntean, gi

allele. Dumneavoastra vecini i prieteni vrednici de
cinstea noastra. Stiti dumneavoastra &A in Tara Ungu-
reasca am slujit totdeauna dumisale Craiului gi arhie-
reilor gi magnatilor Terii Unguregti gi am avtit emu-
ste de la dangii. Iar acum, cu voia lui Dumnezeu gi
a boierilor, am luat carma aoestei teri a noastre, gi
toti boierii stint cu noi, gi. toate cetatile sant in manile
noastre. Deci nu vrem sa fim nerecunoscatori pentru
binefacerile ce le-am primit in Tara Ungureasca. Voim
www.dacoromanica.ro
180 N. lorga
sA fim vegnie in tuna prietenie cu voi. Voim chiar

ca sarmanii MAriei Sale Craiului i ai nogtri sa tra-
iascA impreuna in pace. Iar, de spre partea Turci tor,.
pe lagea noastra cea cregtineascA, sA n'aveti nicior
fricA: Celelalte vi le spune dumneavoastrA acest oth
al nostru anume Benedict Pitarul in numele ,nostru,.
in vorbele caruia sa puneti credinta neindoielnica, i.
celelalte. SA HO sanatogi. Data in Argeg, Luni dupa
InnAltarea Domnului [5 Iunie], 1508.
Dumnealor capeteniei oraguiui, juzilor i juratilor ce-
ttii Sibiiului, vecinii i prietenii nogtri vrednici de
cinste, i allele.
XI.
Bogdan Orbul.
( 1510.)
De la fiul lui 5tefan-cel-Mare, care pierdu Pocutia

ultima prada ramasa in ghiarele batrnului leu -Stefan,
ca sa capet . in Polonia o regal:A logodnicA gi ea
nu-i Li niciodata sotie , de la acest cap slab pentru
un brat viteaz, avem, in clipa and se temea de -fu-
ria Tatarilor, aceasta scrisoare din 1510, plinA de re-
petiii si confusii.
hu muzaki, XV, la aceasta. data.
Bogdan, cu mila lui Dumnezeu Domn i Voevod al

terii Moldova DumneavoastrA domnior vecini i prie-
teni noua cu adevarat iubiti. Fiindca Maria Sa Craiut
v'a dat void in ajutor i v'a scris sA va grabiti intra
ajutorul nostru, dupA cererea ndastra, de aceia va
rugAm pe dumneavoastrA, ca pe nigte prieteni buni,
sa \TA OHO fiecare, dupA porunca Mariei Sale Craiu-
lui, i cu toate armele de razboiu gi tot ce se mai tine
www.dacoromanica.ro
de rAzboiu, cat se poate mai bine si mai ales sA [ine[i

eat mai iute in pregAtire 600 de cAlAreli, cum au fAcut
si Secuii, si sA-i ave[i la indAmAnA gata, pentru ca,
atunci cAnd pe urmA vA voiu cere dumneavoastrAi
in clipa aceia, pe datA sA trimeteti pe acei 600 ca
innaintasi in ajutorul nostru, Iar deocamdatA sA bine-
voili a trimete 200 de puscasi prin aeeastA slug&
a noastrA Ilie, care aduce scrisoarea de fa[A. Si dum-
neavoastrA, cum v'am mai spus, fiecare si in orice
zi si ceas sA fiti gata dupa poruncile MAriei Sale
Craiului, domnului nostru celui prea-miostiv, pentru .
ea, atunci cAnd vre-odatA vA vom cere, indatA sA fill.
In stare a pieca in ajutorul nostru. Asijderea si acestor
slugi ale noastre sa li dati credin[A. Si dorim sa fiti sd-
nAtosi dumneavoastrA dupA dorin[A. Date din Curtea
noastrA in targul nostru al Bahluiului. Joi innainte de
Sf. Mihail Arhanghelul [26 Septemvrel, anul MAntui-
rii 1510.
Dumnealor cApeteniel orasului, juzilor si. juratilor si
celorlalti Sasi din partile Ardealului, de orice stare,
prieteni si vecini noua. iubili, cu adevArat.
XII.
Vlad-Vocli (VlacluI).
(1511.)
Izgonitorii lui Mihnea gAsirA pe un tAnAr flAcAu-
andru din sangele lui Vlad CAlugArul, Vlad-VodA, cAruia
i se zicea, cu alintare si desprel: VIAdul. Fu ucis rA-
pede, ltingA Bucuresti, supt un pAr", de Turcii Du-
nArii, chemali de puternicii boieri al Craiovei, cobo-
ratori dintr'un ocrotit al lui Vladislav-VodA.
-Scrisoarea de fa[A.-1 aratA pornit pe rAzboiu si fArA
prevestirea sfArsitului sAu grozav.
Edltie : Hurmuzaki, XV, la aceastA data.
www.dacoromanica.ro
182 N. lorga
Vlad-VodA, cu mila lui Dumnezeu Voevod muntean,

Domn si mostean. DumneavoastrA, prieteni si vecint
ai nostri vrednici de cinste. Ne-am rugat intre alte
lucruri ale noastre pentru niste afaceri grele ale noas-
tre domnului nostru prea-milostiv Craiului.laria Sa,
si s'a indurat si-si facA milA de noi la rugAciunea
noastrA. Pentru credinta si mArturia cAruia, ni-a dat
scHsori ale MAriei Sale, pe care vi le-am trimes prin
omul nostru credincios Ruhan, in vorbele cdruia sa
credeti neindoielnic. Anume ca sA putem cumpAra si
aduce arme impotriva viclenilor, prea-cruzilor dus-
mani ai legii crestine, din tara dumisale Craiului si din
Tinuturile ei, oricari ar fi, dacA am avea nevoie de
asa ceva. Deci vA cerem dumneavoastra prin aceasta
cu stAruintA ca, la primirea scrisorii acesteia a Ma-
rie! Sale, sa dati ascultare 'Kirundi si sA vA supu-
neti dumisale Craiului 0 sA binevoiti si sA gAsiti cu
cale a ni da scrisorile voastre pentru acest scop, in-
semnate cu pecetea voastrA. Dat in Milesti, in cele
patru zile d'innaintea lui Mihail Arhanghelul [24-7
Septembrel, anul Domnului 1511.
Dumnealor juzilor si juratilor cetAtii Sibiiului, si
celelalte, prietenior si vecinilor nostri vrednici de
cinste.
XIII.
Basarab al IV-lea Neagoe.
(1518.)
Un Domn muntean nou, carturar sarguincios, jude-
cAtor istet al lucrArilor frumoase, ziditord mAnAstirii
Argesului, Neagoe, Basarab al IV-lea, vine la Hind
Mai dese oH se infAtiseazA cu grija aurului si argin-
tului potirelor, cAdelnitilor 0 altor podoabe bisericesti
deck cu a fierului armelor.
Edifie : Hurmuzaki, XV, la aceasta data.
www.dacoromanica.ro
Dumneavoastrd, prieteni i vecini ai nostri vred-

nici de cinste. VA aduceti aminte cd, anul trecut, ce-
ruserdm de la d-voastrii argintari mai isteti dead
ceilalti, cari sa faca. intelepteste lucrdrile noastre,
Ci dumneavoastrd ati ales si ati trimes la noi pen-
tru lucrdrile noastre ca mai isteti deck ceilalti pe
megterul Joan i pe mesterul Celestin Argintariul, cad,
de sigur CA au savArsit lucrairile noastre aid in Tara-
RomAneascal a noastra destul de dupd placul nostru.
Si am pus sd ni facd. niste cupe, si le-au fAcut cum
doriam. Pentru care ni-au fAcut socoteald deplina de
acestea, de toate. i noi dupA vrednicia lor i-am rAs-
plata destul de darnic, pe ei i pe sotii lor. Dar de
atunci, mai de curAnd, a venit la noi acelasi megter
Celestin Argintariul, cerAnd de la noi argint sa-I lu-
creze. Ci noi i-am dat argintul eel mai curat ca sd ni
facd o cAtuie dupA chipul turnului cetAtii noastre. CA.
noi am strAblitut Tara UngureascA, si mai frumos
turn nicalri n'am vAzut. Mai innainte, cand fAcuse
acel lucru al nostru i ni-I infatisase innaintea ochior,
nu ni-a plAcut, pentru cA era fAcut dupd felul Tiga-
nilor. Avem noi destui mesteri cari ar fi putut mai
frumos sd Med de cum a fAcut el. Pentru care a doua
oarA acelasi 'nester Celestin ni-a fAgAduit sa. facA
mai frumos, si a luat argintul de la noi iardsi, din
manile dumisale lui Valentin Pitarul i lui Oprea Vis-
tierul. De la care cerem acuma, dacA tine la cinstea
lui, sA ni dea cdtuia sau argintul. CA pand acum, pre-
cum am aflat, acel 'nester Celestin n'a fAcut lucrul
nostru, pe care fAgilduise a-1 face atunci, la Pastile
ce au trecut. Deci vd rugAm pe dumneavoastrd sA vd
ingrijiti cu stirguintA de acest lucru al nostru, cu
privire la noi, dupd spusele slugii noastre dumnea-
www.dacoromanica.ro
184 N. Iorga
lui Valentin Pitarul, in -vorbele caruia sa binevoiti a

pune credintA deplinA, si celelalte. CArora li dorim
stt fie mult timp sdnAtosi. Din Pitesti, Sifunbatti innainte
1de Sf. Toma [18 Dechemvre], anul 1518.
Basarab, din mila lui Dumnezeu Domn muntean,
Domn si mostenitor, si allele.
Dumnealor judelui Craiului si cApeteniei orasului oe-
tatii Sibiiului, domni prieteni si vecini ai nostri vred-
nici de cinste.
XIV.
(1520.)
Lui Neagoe nu-i lipsiau insA, la intAmplare, si. On-

duffle rAzboinice. Astfel in aceastA scrisoare, in care
se intalneste grija sfintirii solemne a unei manAstiri,
cu care prilej era sA facA si o mare ceroetare a osti-
lor lui, cu dorinta de a folosi CrestinAtAtii si, in
rAndul intAiu, Ungariei, care la 1526 era sA-si afle sfilr-
situl in lupta de la Mohacs. Deci traditia politica' a
necontenitei alipiri citre crestini, fdrA deosebire de con-
fesiune, trAia si in aceste timpuri de pasnicA Domnie
care a dat terii cele mai frumoase podoabe ale ei In
cladiri.
Tonul scrisorii e absolut bisericesc, cuprinzand for-
mule de smerenie si iubire a aproapelui.
Editie : Htu-muzaki, XV, la aceasta data.
DumneavoastrA fratilor si vecinilor mult iubiti nouA.

SA vA vie in minte cA, de cAnd Dumnezeu cel Prea-
Innalt ne-a ales in Domnia sau Voevozia acestei Teri-
RomAnesti, de si nu eram vrednici si destoinici de stA-
pAnirea ei, totusi, dupA voia lui Dumnezeu dacA s'a
fAcut ap, de pe acea vreme pAnA astazi stim cA in
pace v'am tinut cu toatA prietenia si buna vecini-
www.dacoromanica.ro
tate, cum v'am fost fAgAduit dumneavoastrA, frajilor,

prin necontenitele noastre fAgaduieli. De aceia vA pu-
tern da de :tire, ca unor vecini, i aceia cA, in tim-
puri ce n'au trecut de mult, printr'o creclincioasa slugA
a noastrA, am aratat a suntem gata a sluji cu cre-
dinjd durnisale Ludovic, cu mila lui Dumnezeu rege al
Ungariei i Beemiei, i altele, domnul nostru ,prea-
milostiv, i. afarA de aceasta chiar i intregii Creti-
natAji. Aa ca, atunci cand va fi de nevoie, cu toatA
puterea noastrA i ogle noastre, sA ridicAm armele
pentru aced Tara Ungureasca, i. anume cu 40.000 de
calAri i pedetri vohn sa fim de faja. Pentru care am
hotardt la toji bolerii jerii acesteia sa facA pana la un
anume timp acest lucru, cad am injeles a Impara-
tul, Tarul Turcilor, se pune in miFare. Dar incotro
se duce, habar n'aveml.
Apoi, cum tiji i d-voastrA, am ispravit biserica
noastra sau manastirea pe care o faceam din nou
intru cinstea atotputernicului Dumnezeu: dupa. legea
i anduiala credinjei noastre- am sfinjit acea bisericA
intru lauda InnAljArii Domnului nostru Isus Hristos2.
La inchinarea acestei biserici va veni toatA jara acea-
sta. Deci am trirnes de li-a poruncit sa se adune; cu
prilejul acestei inchinari vom putea sa ceroetarn in
scurt otile noastre. Pentru care prin aceasta va ru-
gain, ca pe n4te prieteni, ca d-voastra, holier, sa
binevoili a trimete dintre cei doisprezece juraji ai
cetajii d-voastra un om de credinja din cetatea d-voas-
1 Era un zvon fals. V. Iorga, Geschichte des osmanischen

Reiches, II, 385.
2 Nu e vorba de manAstirea din Argeq, care poartA hramui Ador-
mirii Maicii Domnului.
www.dacoromanica.ro
186 N. lorga
trA aici, la noi, ca sA-1 mai vedem. Pentru ca.- avem

un Wind ca acela 0 attita gAtire de v'ar plAcea 0
d-voastra; de aoeia am poruncit 0 am f4cut sa fiti
chemati. Si de acuma sA traiti in fericire, fratilgr. Tar-
govi0e, Joi dupA sArbAtoarea Sf. Marcu Evanghe-
listul [26 April], anul Domnului 1520.
Basarab Voevod al Terii-Romane0i, . a.
Dumnealor judelui Craiului, apeteniei eetatii 0 ce-
lorlalti cetAteni ce sunt in Brasov, prieteni 0 vecini
ai nogri vrednici de cinste.
XV.
Stefan-cel-Tandr (StefanitA).
(1523.)
Nepotul de fiu al lui Stefan-cel-Mare avea fall in-

doialA insuOri. Sigur de sine, insufletit de dorinta
faptelor mari, el gAsia in negocierile sale cu veci-
nii, mai ales cu Polonii, cari voiau sA-1 bage in foc
pentru singur folosul lor, vorbe de ironie muFAtoare.
Un sol al lui in Po Ionia vorbege astfel.
Editie : Hurmuzald, II 9, p. 708 si urm.; cu traducere In Hasdeu,
Archiva istoricd, I, pp. 12-3.
Intelese din astea Domnul mieu cA se incearcA pd-
ganul sA-1 desbine de CreginAtate 0 de MAria Voas-
trA, fereascA-ne Dumnezeu. Si multA nemultamire simti
MAria Sa 0 Sfatul Marlei Sale. Si trimeserA fall zA-
bavA cAtre sangeac, ca rAspuns la solie, cu daruri
prietene0i, pe Vornicul Iurie care fusese 0 la Ma-
ria VoastrA, difindu-i invAtAtura. sA afle 0 sA cerceteze
despre cele descoperite din gura solului, ca apoi, indatA
ce vom cApAta tiri, sA nu intArziem de a in0iinta 0
pe Maria VoastrA despre toate cate vom *ti, ca ast-
www.dacoromanica.ro
fel sA fiti incredintati Maria VoastrA, mare gi bun

prieten al nostru, cA noi gi Divanul nostru nu vrem
a ne desparti de CregtinAtate gi de Maria Voastra,
mare gi bun prieten al nostru, cA noi gi Divanul nos-
tru na vrem a ne desparti de CregtinAtate gi de Ma-
ria VoastrA, cat timp vom fi vii gi ne vom putea
lupta din voia lui Dumnezeu. CAci altfel insAgi Ma-
ria VoastrA intelegeti ce asupriri sufere Domnul mieu
din partea pAganilor !
Aga dar, bunul gi marele nostru prieten, sA cAtati
Maria VoastrA ca prin Domnia, gi. CrAia MAriei Voastre
sA se ridice CregtinAtatea. ZAu, aveti Maria Voastra o
Domnie gi Crdie mare gi un Sfat mare la numAr; gi.
puteti sA cumpaniti lucrurile despre pAgAni gi sa vA
sculati gi sa vA apArati impotriva dugmanului d'im-
preunA cu toata CregtinAtatea, degteptand pe Sfantul
pArintele Papa, gi pe Chesarul, gi pe toti Domnii creg-
tint sa. infrunte cu puterea pe necredinciogii vrAjmagi
ai Cregtinatatii. CAci am arAtat MAriei Voastre ce fa-
curA pAganii cu Tara UngureascA gi cum de curand
risipird gi stricarA Domnia gi Tara MunteneascA, pu-
nAnd acolo Domn pe Turcul Mohammed; gi cum In-
sugi Sultanul cu toate puterile sale ImpresurA pe mare
gi pe uscat Rodosul, sa nu-i ajute Dumnezeu, pentru
ca nu cumva, dobAndindu-1, fereascd Dumnezeu, sA
punA apoi mane pe toata. CregtinAtatea. De aceia ye-
ghiati Maria VoastrA pand ce pAgAnul, oprit in alte
parti, Inca nu s'a intors cu fata spre noi; cAci atunci
vai de Cregtinatate! Domnul mieu, prieten al MA-
riei Voastre, vA face cunoscut primejdia Cregtinfitatii
gi vA indeamnA sA vA. sculati ImpreunA cu toatA Creg-
tinatatea impotriva paganului, nedesbinati ga. alipiti ca
unghia de deget.
www.dacoromanica.ro
188 N. lorga
De asemenea, domnul mieu, prietenul MAriei Voastre,

roagA pe Maria VoastrA i pe toll Domnii crestini sA
nu-1 lasati pe el afar& din mila crestinilor, de vreme
ce Maria Sa doreste cu toatA credinta 1 i cu toatA
dreptatea sA fie cu CrestinAtatea, intru cat il vor
ierta puterile, i sA meargA cu Domnia VoastrA, Im-
potriva dusmanului. Numai MAria VoastrA i Cresti-
nAtatea sA nu ne rAspingeti din sAnul Vostru; cAci
.stie Dumnezeu ce marl asupriri pAgAnesti are Domnul
.mieu, prietenul Mariei Voastre, din pricina CrestinA-
CAW; i o stiti si Maria VoastrA.
SA vA mai spun MAriei Voastre cA Domnul mieu,
prietenul MAriei Voastre, tine acuma sfat cu boierii
sal despre Craii i Domnii crestibi, pentru ca sA ho-
lArascA, cine din ei ar fi atAt de vrednic i inteleptl
incAt sA fie in stare a incepe, a intocmi, a calAuzi
lucrul cel mare al impAciuirii crestinilor impotriva
dusmanilor pAgani al CrestinAtAtii. Si nici Domnul mieu,
nici boierli sAi nu se puturA dumeri a gAsi un Crain
st Domn atilt de vrednic i intelept pentru aceastA
treabA, afar& numai pe MAria VoastrA, care, dacA
ati voi s'o faceti, cu Sfatul MAriei Voastre, chernAn-
du-vA in ajutor pe Dumnezeu i pe Maica Domnului,
zAu cA ati fi un mare si ales hatman, cap si povAtui-
tor a toatA CrestinAtatea. CAci, in adevAr, din call
Domni crestini cunoaste Domnul mieu i Sfatul MAriei
Sale, nu este altul In vrednicie ca MAria VoastrA:
unli sunt prea tineri, aifli necunoscuti noua, altii ne-
destoinici pentru facerea unor lucruri si legAturi atilt
de marete.
In sfArsit, rugAm pe Maria VoastrA a bAga in sam&
cuvintele noastre, gAndindu-v& bine mai innainte de
toate sA nu piarA. CrestinAtatea tocmai in zilele MA-
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni 189.
riei Voastre; cAci, dacA astAzi Dumnezeu va pedepsi

tara noastrA Moldova, sA nu vA indoiti MAria Voas-
trA cA mane o sA vie rAndul i pentru alte Domnii
cre0ine. Nu treceti cu uprinta asupra soliei noastre,
fiind ea da cea mai mare insemnAtate. MAria Voas-,
trA aveti o Domnie -mare 0. fin Sfat mare la numAr:
sfAtuiti-va i chibzuiti!
XVI.
1524.)
Inca mai aspru sunA aceste rAnduri, din anul 1524,

cuprinse in alta. instructie de ambasador:
Editie: Hurmuzaki, 8, pp. 723-4.
Pentru solia pe care d-voastrA o ati trimes la el,

precum i pentru bucuria cu care d-voastrA ati pri-
mit vestea despre biruinta lui asupra Turcilor, [VodA]
vA multdme0e i mi-a poruncit a vA spune cA nu s'a
luptat pentru Ora sa i oamenii sii cu dAn0i, ci
pentru a se putea curAti de bAnuiala necredintei, dacA
d-voastrA ati fi avut-o despre el. Prin care zice a a
atatat pe Turc impotrivA41 i a0eapta. din ceas in
ceas nAvAlirea lui. Deci damnealor nu trebuiau sa
cearA ajutorul mieu, ci mai ales cA pentru tara Craiului
a cera ajutorul lor, mai ales cA pentru tara Craiului
am pornit du0nAnie cu Turcii i cu acest prilej am.
pierdut patra sfetnici, pe l'AngA alti multi i buni. Si,
cu toate cA vA multAmesc pentru cA fAgAduiti a-mi.
da ajutor sf nu- voiti a vA cruta averile i cheltuiej,
lile i ostenelile i sAnAtatea tatu0 trebuie sA vai
spun cA n'am vAzut omul care, dacA insu0 se inneack.
dA ajutor altuia, ci insu0 trebuie intAiu sA innoate
tri 1518 el biruise pe Tatari.
www.dacoromanica.ro
190 N. Iorga
la mal. Asa si d-voastrA imi fAgAduiji ajutor, dar nu

voiti sA vA lup1ai cu dusmanii, astepttind ca eu sA
Ina lupt cu dusmanul d-voastrA. Int Alu d-voastrA sA
vA luptati cu dusmanii d-voastrA, cu care lucru vA veti
ajuta i pe d-voastrA i pe mine, cA eu nu pot sA
va -dau ajutor cand am 0 eu aceiasi nevoie ca si
d-voastrA. VA mai 1:1tingep cA nu va dau veste de
lucruri nouA. Cum v'am instiintat in fiecare an des-
pre orice oaste, vA arAt acum prin tine2 cA Turcul
Thassule (sic) nu s'a intors peste Dun Are, ci strAnge
aici, intre Chiia i Cetatea-AlbA, oaste impotriva (e-
rii Craiului. Mai la urmA nici nu sunt straja voastrA
nAimitl, nici nu sunt dator a vA da stiri, mai ales
cand toate cAte vi le spun ziceti cA nu sunt adevA-
nte, Iar acum aveti insusi adevArul innaintea ochilor.
XVII.
Petra Rarev.
(1529.)
Petru, zis Rares, fiul din flori al lui Stefan-eel-Mare,

1-a fost adevAratul urmas: prin istetime, grin urmA-
rhea indArAtnicA a planurior sale, prin mArimea aces-
tor planuri. El a stApAnit prin ginerii sal Tara-Ro-
mtineascA si a rAvnit Ardealul, adAugAnd la Ciceul si
Cetatea-de-BaltA mostenite de la pArintele sAu, Ungu-
rasul, Retegul, Rodna i chiar Bistrita.
In 1529, trei ani de la lupta de la Mohacs si in a-
eelasi an cu expeditia prin care Sultanul Soliman-cel-
Maret ocupa Buda, Petru fAcu trei expeditii in Ar-
deal. Cea de-a treia avea in frunte pe Domnul insusi
ai avea de scop 1uarea Brasovului, pe care se fAcea
a voi numai sA-1 smulgA din ascultarea lui Ferdinand
2 Sohd.
www.dacoromanica.ro
de Habsburg, fratele Imparatului Carol Quintul si u-

nul din concurentii la stapanirea Ungariei, si sii-1 su-
pule lui Joan Zapolya, celalt Craiu, fost Voevod al
Ardealului si sprijinit de TureL Dupa o lunga impre-
surare orasul se rascumpara de peire.
In acelasi timp, prin scrisorile ce urmeath, Petru
ingrozeste pe Bistritenii nesupusL
Editie: Hurmazaki, XI, la neasta data.
Petru Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al te-
rii Moldovei. Dumneavoastra, credinciosii nostri in a-
devar iubiti. Am auzit ca prin rautatea 0 rascoala
voastra iarsi v'ati radicat coarnele, 0 nu voiti sti
va supuneti noud, 0 Ira impotriviti Mariei Sale Cra-
iului, 0 nu lasati sA intre in cetateg voastra par*
labii nostri pe cari i-am oranduit. $i sa still deci
voi, Bistritenior, ca. vom porni asupra voastra cu
putere de razboiu gatita 0 mare, si pe toti, cu co-
piii, de la eel mai mare la eel mai mic, pe unii li
vom trece prin fier si. foe, si in patru pa* va vom
taia si va vom pedepsi. Pentru ea intaiu mi-ati a-
ratat credinta si apoi necredinta. 5i, daca vreti sa va
deslegati de mania noastra, indata ce veti vedea seri-
sorile noastre, sa si primiti pe parealabii nostri in
cetatea voastra 0 in mijlocul vostru. 5i sa nu faceti
altfel, si, apoi, de va. va spune ceva Grigore, omul
nostru, in numele nostru, sa-1 credeti. Neamt, la sap-
tamana dupa Adormirea Maicei Domnului [22 Au-
gust], anul 1529.
Dumnealor judelui 0 juratilor Bistritei, credinciosii
nostri iubiti.
XVIII.
( 1529.)
Somalia catre Brasoveni se face astfel, din satul
vecin al Prejmerului.
Editie: Hurmuzaki, XV, la aceasta data.
www.dacoromanica.ro
192 N. lorga
Petru Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al te-

rii Moldovei. Dumneavoastra. prietenior nostri cu a-
devrat iubiti. Am yenit aici impotriva viclenilor Mii.
riei Sale domnului Ian As. Craiul unguresc, ca A
vA supunem supt paza MAriei Sale. Ceia ce, cum
vAzuiu eu, nu voiti. Asa ni se pare nouA ca. aveti
de gAnd sA vA_ hrdniti cu pietre. SA stiti bine deci:
noi n'am venit pe doud-trei saptAmni, ei panA vA_
vom indupleca si vom face cum ni era voia. S1 la
intorsul nostru innapoi vom arde cu parA de foc a-
ceastA tarA. a BArsei, si vom lAsa tara goala. si pustie..
Si in primAvar4 va fAgaduim iarAsi rzboiu, si iarAsi
vom pune si se calce in picioare sAmAnAturile voas-
tre cnd vor fi crescut, pentru ca iarAsi sa fiti Ma
hranA timp de un an. Poate ci voi, o prea-nebuni
si prosti oameni, so cotiti cA, fiind intre pietre, pie-
trele puteti sA le si roadeti. Ci cu atAta vA prApaditi
viata si veti rAmAnea in desert, pentru cA noi oprim
pe Secui, supt pedeapsA, sA nu vA aducA si sd nu vA_
vAndA grAu sau altA hranA. Vom -av7ea straja noastra.
adesea intre ei. Deci vA indemnAm ca, la vederea a-
cestei scrisori a noastre, indatA sa trimeteti la noi
sese oameni alesi, ca sA ne intelegem, si, pe cre-
dinta noastrA cea bunA, li vom da drumul sa se in-
toarcA indArdt. In Prejmer, la sAptAmtina dupA Luca E-
vanghelistul [25 Octomvre] 1529.
Dumnealor judelui si juratilor brasoveni, prietenior
nostri iubiti cu adevArat.
XIX.
( 1529.)
Dupd primirea banilor si plAcerea supunerii Sasilor,.
Petru se intorcea spre casA. De pe pdmAnt moldo-
www.dacoromanica.ro
Scrlsori de boleti 193
venesc el fulgerA o ultimA amenintare cAtre Bistri-

teni, cari avurA indatA de lucru cu osta0i lui VodA.
Editie: Hurmuzaki, XV, la aceasta data.
Petru Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Mol-

dovei. DumneavoastrA, pe caH nu vA iubim 'de loc.
DupA culesul viilor, pe la 1-iu Noiemvrie, mersesem
cu du0nAnie impotriva viclenilor MAriei Sale Craiu-
lui, Domnului nostru prea-milostiv. Dintre dAn0i unii,
la caH am ajuns, precum sunt cetatile Brwvul
Sighiwara, s'au dat intAiu MAriei Sale Craiului, apoi
noua, i Inca i multe oraw foarte puternic "ntdrite.
$i ne gatiam a pleca asupra voastrd. Unii ne-au in-
tAmpinat cu vorbe ca acelea cA i voi aveti in hii-
mA 0 in cuget sa vd supuneti noua. $i de aceia ani
zAbovit acea hotdrAre a noastrd 0 am trimes la voi
pe boierii nogri de frunte, Tomp, Marele-Vistier, #
Vlad, pArcAlabul de Hotin, ca sa. vA plecati nouA.
DupA cum am aflat, din inddrAtnicia voastrA, tot vfi.
impotriviti, 0 nu vreti pan& vA vom tAia capetele.
51 sA titi sigur cA iarA0 in curand vom trimete
oaste nouA pentru a incunjura Bistrita, a vA dumesniei
prin foame 0 a ierna la voi, ca sa nu iasi nicium4
din voi panA nu vom veni noi in0ne acolo. $i cut
adevarat sA titi cA, de qteptati sosirea noastrA a-
colo, vom pune sA vA taie pe toti, de la mare pan&
la mic, i nimenea dintre voi nu va avea nAdejde
# leac. $i pe Mihai pArcAlabul nu trebuie sA-I cAzniti
acolo la voi, ci mai bine sA-i dati drumul. CA pe ca-
lea esului i acuma in munti sa ne ateptati ca
oaspete dacA nu va veti inchina nouA 0 nu VA. yeti
pleca in stApAnirea noastrA. LAngA apa Bistritei, hi
ajunul Sf. Andrei Apostolul [29 Noiemvre], anul 1529.
www.dacoromanica.ro
194 N. Iorga
Dumnealor judelui i juratilor i bAtrimilor Bistritei,

credincio0 iubiti nouA cu adevArat.
XX.
(1531.)
La 1530 Rares se intoarce asupra Po Ionia In el ca

40 in tatAl sAu, ardea patima rAzeplui pentru mo-
sia lui pe care cu niciun pre i pentru niciun alt
caStig nu intelege a o pArdsi in manila altuia.
Dar, dupA ce luase Pocutia, Domnul cuceritor fu bi-
ruit, la Obertyn, de soldatii lui Joan Tarnowski inchi0
In tabara lor de carA, pentru a da numai la urma
hotArAtorul asalt.
Petru-Vodd nu privia aceastd mare infrAngere, din
care insu0 se alese rAnit, dealt ca un intAiu soroc
de judecatA pierdutA. Se gAti a duce mai departe
gAlceava pentru pAmtintul sAu. Si pan& atunci scria
regain' Poloniei ravage ca acesta.
Edit le: Hurmuzaki, Supl. 11', la aceastd data.
Prea-innAltate doamne, prietene iubit. Petru-Voevod,

cu mila lui Dumnezeu Domn al terii Moldovei. Deci,
c a sA nu fii in nesigurantA Maria Ta, in zilele aces-
tea am trimes omul nostru la dumneavodstrA cu scri-
sorile noastre pentru felurite lucruri grele; care la
fost oprit de Otta 1. Dar tot a ingrijit de scrisoarea
noastrA cAtre dumneavoastra. i, cand s'a cetit seri-
soarea noastrA, dumneavoastrA ni-ati scris ce nu se
cade a scrie tmui Domn. Noi nu tim: ori de a fOst
.scrisd acea scrisoare dupd spusa Domniei Tale ori ca
sA ne inwle cu dansa. CA adeca tam. Pocutiei nu se
line de Moldova 0 cd pArintele nostru Stefan Voevod
eel Mare, Dumnezeu sA-1 ierte, n'a stapAnit tam Po-
1 De Chodecz, comandant in Pocutia, la Colomela.
www.dacoromanica.ro
Suisun de Domni 195
eutiei. $i mai spui Dontnia Ta cii noi nu suntem fe-

ciorul lui Stefan-Voda eel Mare, ci suntem fecio-
rul lui Bogdan Voevod, care era frate cu noi. Ci
aici a scApAtat scriitorul 0 s'a inwlat cAnd ni laga-
duiete pe pArintele uostru. $i acea parte a Pocutiei
$tefan Voevod cel Mare, tatal nostru eel prea-iubit,
a tinut-o mult vreme. Dupd moartea pdrintelui nos-
tru, supt Bogdan Voevod, fratele nostru, pentru sora
Domniei Tale care era logoditA cu dAnsul, supt ve-
rnAnt de inwlAciune s'a luat de la el tara Pocutiei. Ci
acuma avem nevoie de tara aoeia: de aceia am luat-o
de la Domnia Ta, pentru di ni este adevdratti 0 le-
giuitA mo0e
Acum noi nu voim ca Domnia Ta s ni arati amenin-
lAri. Dc aceia te rugam pe Domnia Ta ca pe un
bun prieten, pentru bund vecindtate, sA ni-o Wird-
ze0i, pentru ca tim sigur cum cA tara aceia a Po-
cutiei se tine de Moldova: de aceia am luat-o. Iar
unde zici Domnia Ta a noi am cAlcat tocmelile, ju-
rAmintel3 noastre, ci noi n'am calcat tocmelile was-
ire, nici jurAmintele, nici n'am cAlcat peoetea noas-
trA, cAci n'am intrat in stApAnirile leeti ale Dom-
niei Tale nici o jumAtate de leghe, ci ne sarguim a
pAstra vepic jurdmintele ce am fAgAduit. Dar am
auzit di Domnia Ta ai incununat pe fiul Domniei
Tale in Crdia lewascii; i 1-ai awzat in Scaunul eel
crAiesc; noi cu demsul n'am facut pAnd acum nici ju-
rdmAnt, nici tocmeli. $i, dacA Domnia Ta socoti a
acel Tinut al Pocutiei nu se tine de Moldova, sA tri-
meti MAria Ta un om, sd intrebe: mtdiu la prea-pu-
ternicul ImpArat turcesc, apoi la chiar dumnealui loan
Craiul Terii Ungure0i, cari vor face drept judet 0
dreptate intre noi: a cAruia dintre noi, a Terii Leeti
www.dacoromanica.ro
196 N. lorga
sau a Teril Moldovei, e tara aceia. CA, atunci nand

trimetem solii noVri la Domnia Ta, magnatii Domniei
Tale II opresc i nu-i las& a merge la Domnia Ta, i.
pe urmA Domnia Ta ni scrii c viclenim.
Nu tim: cu tirea ori fArA tirea Domniei Tale
a fost scris cuvAntul acela. DacA i Domnia Ta te
indoieVi de acest lucru, trimete pe omul Domniei Tale
sti vadA, sA cerceteze i s ceteascA scrisorile Domniel
Tale, oH de viclenim. Si, altfel, dorim ca Domnia Ta
sA fii sanAtos. In Bahluiu (Warl Au), 21 Fevruar 1531.
XXI.
(1532.)
Alta scrisoare, din 1532, cuprinde locuri ca acestea..
Editie : Hurmuzaki, Supl. I ', pp. b4.b.
Cat vom trai nu vom suferi s ne iea cineva in
batjocuri ori sA ni feed pagubA...
Maria Ta sA Vie cA, daca trebuie sd ne invoim, sA
ne invoim dupA (Latina creVineascA, i, dacA trebuie sa
ne batem, apoi sA ne batem. SA se hotAreasca odata._
Dar, dacA MAria Ta nu vreai sA ni dai ca despAgubirel
tare aceasta Pocutia, vom lua-o noi, vom trece-o prizi
foc; V nu va folosi nimeni, nici noi, nici MAria Ta, cAci
va rAmAnea pustie.
Nu putem sa nu ne mirAm cA Maria Ta nu vrei.
sA intelegi i cA stArui sti aibi unul din Tinuturile noa-
sire, precum ar face un om pe care un zid bun IL
acopere....
XXII.
(1533.)
In aceleaV forme, de drept, nu de politica, urmeazA,
Pentru cele pierdute de la Obertyn. Petru ji.deca larA0 ca.
nteun proces rAzAsesc pentru mosie.
www.dacoromanica.ro
<lin partea lui Petru-Voda, plangerile si cererile in

1533. Le lam dintr'o instructie de sol trimes in Po-
Ionia.
Oferta de a, ceda Pocutia, pe bani, e o siretenie a
Domnului ca sa-si adoarma dusmanul.
Editle : Hurmuzaki, Supl. I I, p. 72 si urm.
Stapanul d-tale, dupa oe m'a batut si mi-Wi pradat

tara, nu vrea sa se Impace cu mine. Dar tot ar fi fost
mai bine sa-mi fi daruit bucata aoeia de loc ea despa-
gubire pentru pagubele mele cele mari, ca m'ar
li facut astfel indatoritul lui, decat &I-0 puie na-
dejdea in pagan. Ca n'am auzit vre-odata ca un
cane amestecandu-se intre sfinti sa faca vre-un lu-
eru bun. Asa si cu paganii, ca bucuria lor cea mai
mare si mestesugul lor e sa incurce intre dansii pe
.domnii crestini...
Nu domnesc de mult, 0 e a patra oara de and
vad razboiu pentru Pocutia; .tara asta nu face, de
sigur, cheltuielile pentru dansa 0 sangele ce s'a var-
sat din pricina ei. Dad. Maria Sa Craiul nu vrea sa
faca precum cer, sa ma despagubeasca in bani :
as faod atunci pacea, de si nu lae plateste. Solul
Tarului tatarese care e la mine imi spune ea Maria
Sa Craiul ii da pe an 15.000 de bani de aur si daruri
de alti 5.000. Daca Maria Sa Craiul ar face cu mine
a tocmeali si m'ar castiga pentru slujba sa, n'ar mai
trebui sa dea nimic Tatarilor; Maria Sa ar putea sa
nu li dea peschesul timp de un an si, daca ar naval]
el in terile Mariel Sale, m'ass sill, eu din rasputeri
pentru ca, impreuna cu ostle Mariei Sale Craiului,
sa-i punem pe fuga: ar fi o elute 0 o bucurie pen,"-
-fru Maria Sa Craiul. Maria Sa trebuie sa tie sama
www.dacoromanica.ro
198 N. lorga
cA agept cu rAbdare despAgubirea pentru ce ant

pierdut; Wept ca Maria Sa sA-0 vie in minti, de sip
din pricina Mariei Sale, de paste un an n'am alt spri-
jin decAt acela pe care mi 1-a dat Craiul Jan4 prin
episcopul din Ardeal.
Vezi icoana asta a Sfintei Invieri pe care am jurat
pijur eA, dacA MAria Sa Craiul nu isprAvete cu
mine, nu voiu inceta i ma, voiu rAsbuna pAnft la
moarte. Ace la in care MAria Sa Craiul. nAdAjdulete
nu mA va impiedeca: 4tiu eu cum i cu ce sA-1
astup gura! Nu-mi voiu 141sa rAsbunarea i dacA lu-
mea toad ar fi sa se dArlime asupra mea!
XXIII.
(1537.)
Paste patru ani inca, lucrul nu se lAmurise. La a

amenintare de rAzboiu, Rare rAspunde cu aceste mi-
cAtoare cuvinte.
Editie: Hurmuzald, II, la aceasta data.
Petru, cu mils lui Dumnezeu Voevod i Donut

motean al Telt Moldovei, 9. a. Am inteles cA Ma-
ria Ta vei porni cu armele dumAneVe impotriva
noastrA i a acestei teH a Moldovei. Tara aceasta e
a prea-innaltatului i nebiruitulut ImpArat turcesc,dom-
nul mieu eel prea-milogtiv, 1 ni-a dat-o nouA s'o
stAphnim: sA trAiascA. Maria Sa ImpArAtcascA! Nu
stim cum am jignit cu faptele noastre pe Maria Ta.
tim cA pe MAria Ta te sfituiesc magnatii, din Sf at
sa nAvA1e.5ti in Vara aceasta a ImpAratului, i altele. Cei
ce privesc la inceputuri, sfaritul \insA nu-1 tiu. Deck,
' Sultanul Sunman.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domtil 199
0 daca Maria Ta esti setos de sangele crestinaur,

fa dupi voia Mariei Tale cea cralasca. 5i noi suntem
au toate puterile noastre gata, si te vom atepta pe
Maria Ta. Dumnezeu stie cui ii va ajuta norocul, si,
daca vbm fi biruiti de Maria Ta, vom fi biruiti de un
prea-puternic Domn 0 Craiu, care carmuiete multe
taxi. Iar, daca miostivul Dumnezeu ni va n nowl cu
noroc, lucru despre care n'avem nicio indoiala, 0 Ma-
ria Ta vei fi biruit, vei fi fost biruit de un biet Doran
al Moldovei. i mai nadajduim ca. pentru apararea
terii Imparatului va veni oaste turceasca. Ce vei vrea
sa faci Maria Ta, fie pe placul Mariei Tale! Maria Ta
stii tainele inimii Mariei Tale: ce e de facut. Din ta-
bara, in ajunul Sf. Iacov Apostolul [24 Mid de la
Nasterea lui Hristos 1537.
Mariei Sale domnului domn Sigismund, s. a.
XXIV.
(1537.)
Tot odati, el ameninta pe rage astfel daca s'ar

incumeta sa-i calm hotarul mosiei celei marl 0 vechi.
Editie : Hurmuzaki. H, p. lAS.
Ci noi din partea aceasta a terii Mariei Sale Craiuhti

am fost 0 suntem de aparare, ca un scut, 0 de spre
Tatari, .0 de spre 'Tura Ci Maria Sa socoate toate
acestea drept un lucru de nimic. Intr'o zi i-am putea
face Mariei Sale 0 teriiMariei Sale mai multa sluj-
ba credincloasa decat e vrednici bucatica aoeia de
pamant. Multi ani de zile stim ea' Maria Sa nu va lua
nicio roada din tara aceia. Deci, daca Maria Sa nu nl
va da dupa dorinta aoea lark nu voim sa mai cerem
de la Maria Sa; fie pe placul Mariei Sale. Ca, daca va
www.dacoromanica.ro
200 N. lorga
yeni cu dusmAnie in aceastA tarA a Moldovei, stim

cA se vor face mari pustiiri in tara noastrA. Ci na-
dAjduim in Dumnezeu ocrotitorul cA ne va tinea ye-
ghetori I, cu ce mAsurA a mAsurat Craiul, i se va
xnAsurA indArAt. Cat va fi stricat eu fier i foc, indoit
I se va strica tara MAriei Sale, cu fier i foc, de
Turci si de TatarL CAnd va intra Maria Sa in aceastA
sarA a Moldovei, de altA parte va avea pe Tatari in
CrAia Sa.
XXV .
( 1540.)
Fugar in Ardeal, Petru se vAzu de la o vreme im-

presurat in cetatea lui a Ciceului, de cAtre oamenii
Craiului IanAs", care nu voiA sA sufere de la Turci
din pricina aeestui oaspete. Cu scrisori alcAtuite in
sArbeste de DoamnA-sa, odrasla de Despoti Elena?.
Ecaterina, Petru merse deci, prin Caransebes, la PoartA,
avand cu el numai pe secretarul Grigore Rosenberger,
de la Cotnari, i cAtiva casnicL De acolo, dupA cateva
luni, cAnd istetimea lui ii deschisese in de ajuns
noul drum cAtre Domnie, scrie el, adevarat fiu al
celui nebiruit, cAtre Bistriteni.
fditie : Hurmuzald, XV, la aceastd data.
Petru, i mila lu Dumnezeu Voevod i mostean

al Moldovei. InchinAciunea noastrA cu toatA prietenia
noasta s'o stiti intAiu. JupAne Toma, ni-ar plAcea
sA (Aram de la d-ta de sAnAtatea d-tale. SA stii cA noi
suntem la Tarigrad, bine sAnAtosi, slavA Domnului, si
tinuti bine si in cinste de MAria Sa ImpAratul si de
Viziri; nu ni lipseste nimic, slava Domnului. DacA
luerul zAboveste, trebuie sA fim cu rAbdare. Ci 'nAdAj-
duim in Dumnezeu i apoi in Maria Sa ImpAratul,
www.dacoromanica.ro
cA lucrul se va schimba in curtind, i altele. SA tii,

dragA juptme Toma, cA am dat lui Toader acestuia
scrisori la durnnealui judele 0 la Slat, 0 mai ales
la dumneata: sa. vA sArguiti i sa gasiti cale, cu dum-
nealui judele i Sfatul,. ca sA afIaU deplin cum ii mer-
ge Doamnei noastre i copiilor, i, cand veti afla a-
ceasta, sA indemnati pe Toader a se intoarce cu rAs-
puns la noi unde va auzi ea suntem. DacA insA n'ar
voi s'o facA, vA rugAm ca nici inteun chip sA nu fie
slobod a merge in Moldova, nici aiurea, cA e peste voia
noastrA, de 0 pe nimeni nu-1 tinem .0 nu-1 vrem
cu sila, e 0-a cAlcat jurdmantul i fAgaduiala cea
mare. VA mai rog pentru cal, sA vA sarguiti cu el.
Si ce yeti putea face bine femeii i copiilor, cu
hranA i alte lucruri, tot va fi tplAtit... NAdajduim
in Dumnezeu ca. vom fi ce am fost, 0 mai mult de-
ad attita, vom plAti tot pe tocmai. A scrie mai
mult nu ni-a dat vremea. In Tarigrad, Miercuri spre
SAmpietru, anul 1540.
D-sale jupAnul Toma Boldorffer, la Bistrita, bunului
nostru prieten.
XXVI.
(1541.)
In toiul iernii urmAtoare i se implinise lui Rare visul:

era Domn numit de ImpAratul" sAu pAgan i stAtea
gata A treacti Dunarea cu Turcii ce i se diiduserA
impotriva Domnului ridicat de boieri, Alexandru-VodA
Cornea, dupA ce Domnul turcesc, Stefan IlicustA, fu-
sese omorAt de dAn0i. El se lAuda cA Turcii ii vor
da innapoi acea Tighine, acele pArti ale Bugeaeului,
luate de dan0i la scoaterea lui in 1538 0 pentru pier-
derea cArora sAngerase in eetatea din Suceava bietul
picustA fiu al lui Stefan-eel-Mare".
Editie : Hurmuzakl, XV, la aceast datl.
www.dacoromanica.ro
202 N. lorga
Petru, din mila lui Dumnezeu Voevod i drept mos-

tean al Moldovei. InchinAciune. SA stip, mai intaiur
dumneata jupane 0 bun prietene, ca am dori sA atiam;
de sAnAtatea d-tale. Asijderea sA stiti ca, din mila liii
Dumnezeu, suntem bine sanAtosi,,0. celelalte. Ifi dais
de stire ca atotputernicul Dumnezeu cu mila lui dum-
nezeiascA a fAcut asa ca nebiruitul Imp Arat, prea-
milostivul nostru Domn, i prea-luminatii Viziri, indu-
ratorii nostri domni, ni-au dat iarasi Moldova, tare
noastrA, tocmai asa cum am tinut-o, i asemenea
0 in Ardeal ce am tinut mai innainte. $1 a dat cu not
3.000 din Curtea Sa, Spahii i Ieniceri, i alta mul-
time de oaste mai e la indemana, de ni va fi de ne-
voie. Si am plecat cu cinste mare de la Maria Sa Im-
paratul la 23 Ianuar, i nadajduim a fi cu ajutorul
lui Dunmezeu in Suceava... Pe viitor ingrijiti-va, ma
rog, jupanilor, de calul mieu cu sarguintA. De ne
va lAsa Dumnezeu sA trAim, vA vom rAsplati. $i ce vA
va spuna -omul nostru, crezare, t aveti-1 in
igrijA. Am aflat ci ne-au fAcut mori, i Dumnezeu
ni va mai da zile de viatA. Dumnezeu sA va. pazeasci,
Silistra, la vadul Dunarii, 28 lanuar 1541.
Dumisale Toma Boldorffer, in Bistrita, bunului nos-
prieten.
XXVII
(1544.)
Dar pArtile smulse de Turd din trupul Moldovei

nu mai furA date indarAt. Tributul fu crescut. Fiul lui
Petru-VodA, Ilie, merse la Constantinopol ca ostatec.
Straja de Turci peazia toate miscArile hainului din
1538.
Murgul, ,,Peyloo', pe care nu-I uitA In scrisorile sale, avandu4
grija mai mult decAt a Doamnei I coconilor domneati.
www.dacoromanica.ro
Deci, cand Rares and cA o mare oaste crestink

avnd in frunte pe marchisul Ioachim de Branden-
burg, vine sa iea lui Soliman Sultanul Buda si Lin-
gerie de curand cueeritA, el dAdu tot ce avea la el,
bani, boi de hranA si fAgAdui a vinde pe ImpAratul
nebiruit" si a-I da in mAnile crestinilor. Solid trimes
de el, Iaeob Fischer, vorbeste astfel marchisului.
Edifii : lorga, Acte f i fragmente, I, pp. 108-10 ; H. Traut, Kur-
fiirst Joachim von Brandenburg and der Tiirkenfe1dzug your
Jahre 1542, Gummersbach, 1892, p. 104, nota 1.
1. Voevodul aratA MArlei Voastre Electorale inchi-

narea sa si doreste mult noroc si biruintA Mariei Tale
si la toatA CrestinAtatea.
2. VA dii de stire cA are vesnic stafete cum a Im-
pAratul turcesc nu vine anul acesta insusi, ci va trimete
10.000 de oameni din cea mai bunA oaste a lui spre
a scApa Buda si Tara Ungureasei. Anul acesta, nu,
mai poate sA trimeatA all& oaste si, dacA-1 va fi in-
vinsA aceasfa, poate intra oricine in voie bunA la
Turd: putinS nAddde mai este pe urmA. Doi Past
due oastea: li-a spus numele Voevodul, dar aducAtorul
[lacob Fischer din Viena] le-a uitat.
3. Sfatul Voevodului este sA nu vA ImprAstiati .aice,
ci eu sArguintA sA edutati a prApAdi si izgoni aeeasta
oaste turceasca, si anume de acum pAnA la Pasti sA
se isprAveascA. Turcul se gAteste foarte bine, In-
creath lute, unde poate, cu protivnidi lui si-si poi-
triveste lucrurile pentru iesirea intr'acoace. In toate se
rile si-a si chemat ostasii si li-a poruncit alor sAi a.
vie inarmati.
A seris si Voevodului si celuilalt Domn romAx11 ca,
si ei cu toata puterea si gAtirea sA piece, si ei in-
1 Radu Paisie.
www.dacoromanica.ro
.204 N. lorga
sit meargA cu oastea. Vrea sA piardA, nu numai

.sii
Tara Ungureasca si Austria, ci toata Tara Nemteascd.
, cAnd va fi gata, vrea sA inceapa rdzboiul (Iv
800.000.
4. Cand va veni Voevodul insusi cu oastea sa, va
lace tabard deosebi, pentru ca &I afle gdndul si pla-
nurile Turcilor, si va face cunoscut orice veste MAriei
"Tale Electorale si crestinilor.
, de va ajunke la ,lupta, asa se va purta ed vor
avea crestinii de dansul bucurie, si va fi spre toatd
indatorirea cuvenita, de si are la Turd ca ostatec un
fiu pe car a trebuit sd 11-1 trimeatA, si cu toate ca 1-au
pArdsit crestinii MIA de Turc si de Craiul lesesc. To-
tusi el vrea sa rdmilie impreuna cu crestinii, si are
nAdejde sa li poatd sluji mai mult dealt altii.
Cand, acum patru ani, a fost gonit de Turc, a f u-
till pentru siguranta sa la Unguri in -Ardeal, cari si ei
1-au fAgAduit ajutor, dar nu si-au tinut credinta, ca
el a adus la ei 200.000 de florinti si i-a cheltuit ar
-colo: apoi 1-au dat pe mAna Turcilor.
6. Ce vrea Maria Sa sa-i porunceasca ori sa caute
la el, s'o facd numai cu putina solie, fara a bate
la ochi, ca sa nu se bage de samA.
1
7. Se roaga, dac se va vorbi de el fata cu Un-

gurii, sA nu-1 laude, caci nu se increde in lUnguri si
nu prea voieste ca pentru aceasta sa fie pardt Tur-
cului.
8. Proviant si vite, mai ales boi si vaci, da bucu-
ros din taut lui, dar, ca sa nu se bage de seamd,
ad le scoatd prin Rusia si Tara Leseasca.
9. SfAttiieste sa. nu se imprastie aceasta. caste. Dacd
e de nevoie, -se poate potrivi iernatec in Ardeal.
www.dacoromanica.ro
XXVIII.
Radu de la Afumati.
(1544.)
Dintre contemporanii munteni ai lui Rareq, until

singur se ridicA la o insemnAtate razboin&A. Radu,
de la Afumatfi din Ilfov, fiu al lui Radu-oel-Mare, se
desface prin biruintile lui din vAlmAgagul de Domni
caH trag la dangii, sfagiind-o, biata purpurA bizantina.
contrafAcutA a lui Neagoe. MormAntul lui din Argeq,
unde i se primi trupul ca al ginerelui ctitorului, e
pecetluit cu chipul lui de luptAtor incununat, tiind
buzduganul in mAnA, gi cu amintirea tuturor luptelor
in care a biruit oH a fost invins. Nu se pomenegte insA
gi cruda lui ucidere, impreunA cu mogtenitorul, 1in_
cuprinsul sfant al unei biserici, la RAmnicul de lngA
Olt.
In scrisoarea ce urmeazA, viteazul aratA cum un con-
curent i presupus frate, BAdicadomnegte: Radu,,
atras in cursA de Turci, a perit cu teasta sfArdmata_
de dAngii.
Editie : Bogdan . pp. 172-3, no. CLXIX.
Din mila lui Dumnezeu i cu ajutorul Domnului-

nostru, al Innaltimii Sale Craiului, noi, Domnul in-
tregii Terii-RomAnegti, scriem cinstitior i bunilor nog--
tn prieteni gi de aproape vecini, judetului i celor
doisprezece pArgari din Bragov, gi multd stinAtate vA
poftim d-voastrA. Si dupA aceasta vA dAm in gtire
d-voastrA: d-voastra 0-iti cum s'a IntfimpIat innainte
vreme cu aceastA TarA-RomaneascA, ca. mai intAiu a
venft Vladislav Voevod in tara, iar asupra 1111 s'a
ridicat BAclica Voevod ca sa fie Domn in Tara-Romft-
neascA, 0 a trimes pe boieri la Poarta ImpArAteascA.,..
8.14 admit steag i pace. 51-1 aduserA TurcU steag.,
www.dacoromanica.ro
205 N. lorga
Dar, and era sa-si primeascA steagul in mAnd, Tur-

cii i-au luat steagul si i-au tAiat capul, si impreunA cu
el au taiat si zece boieri. 5i pe locul acela si in .a-
oeiasi vreme au zis Turcii ostirii: mergeti unde se
aflA Domnul vostru Radu Voevod tare e dincolo de
plaiuri, fund ca el vA este Domn, si ImpAratul lui 1-a
dat Tara-RomaneascA, sA fie Domn [inteinsa]. Si ye-
deti voi acest steag? El este al lui Radul Voevod cel de
peste plaiu." Astfel au zis Turcii. Dar noi nu-i cre-
dem pe ei, cAci Turcii swat sireti si necredinciosi, s't
nu-i credem.
Deci mA rog de d-voastrA, trimeteti-mi oaste in
ajutor, cAtA vA este cu putintA, tar in talnd, cAci
vreau s'o asez la e parte si sa vAd daca Turcii vor
inteadevAr si cu gaud bun sa ni aducA pace si, steag,
sau dacA nu cumva vor sA lucreze cu siretenie si cu
gifind sA piarzA Tara-Romaneasca si sa se apropie de
tara Innaltimii Sale Craiulut si a d-voastrA, ca s'o
prade. Pentru aceasta noi trebuie sA avem cu ce sd
ne apArAm si cu ce 'sit' ne batem cu ei, ca sa." ne a-
pariim si sA nu ne dAm Turcior. De aceasta vA rog
pe d-voastrA, si Dumnezeu sa vA inmulteascd anii
d-voastrA. Scris in TArgoviste, Ianuar 27.
Iar d-voastrA bine sd vA pregAtiti si sA vA paziti,
si sA aveti oastea gata.
XXIX.
(1546.)
Iliav Rare.
Vrmapl lui Petru-Vodd, fiul ,sau Ilie, care era sd-si
piardA numele cel bun turcindu-se, pentru care fapta,
mai rea cleat oricare in judecata contemporanilor, pa-
menirea hti se sterse cu manie din carti si de pe
www.dacoromanica.ro
Scrisorl de Donna 207
piatra inscriptiilor, Incepe Domnia sa scriind Bistri-

senior aceste randuri mAndre.
Editie : Hurmuzaki, XV, la aceastA datA.
Ilia, cu mila lui Dumnezeu Donm 0 drept mo0e-

nitor al Terii Moldovei, i celelalte. DumneavoastrA
prieteni 0 vecini nouA iubiti cu adevArat. SAnAtate
cu toatA priinta. A venit la noi Un zvon nu tocmai.
plAcut, ceia ce nu se ovine unor vecini buni, dacA
lucrul e aa, 0 anume ca dupa rAposarea pdrintelui
nostru, d-voastrA, strangiind oaste, voiti a navali. in
satele noastre rodnene 0 a le instrAina de la noi. Ceia
ce nu se poate. De v'a sfAtuit cineva pe d-voastrA la
aceasta, rAu v'a sfAtuit: nu trebuie sA4 ascultati; e un
amAgitor, 0 celelalte. Acuma--parintele nostru a trecut
dintre cei vii, al cArui suflet sa fie in sAnul lui
Dumnezeu 0 pomehirea lui binecuvAntatA! De ogre
ce insA Dumnezeu Maul ne-a ales, 0 boierii a toatA
Ora noastrA, cu voia MAriei Sale ImpAratului, a
Domn, astfel ne vom sargui a ne purta, noi 0 ai
nogri, 0 a apara averea noastrA 0 a o pAstra, ea,
0 pArintele nostru; ba Inca s'o 0. adAugim! In sfarVit
vom griji a tinea bund vecinAtate cu toll.: dar, dacii va
incerca vre unul lucturi ca acelea ce nu se cad, trA-
iesc Inca osta0i terii noastre! Voim sA tinem Tinutul
pArintelui nostru: bunilor bun li vom fi, dar totdeauna
dumanilOr no0ri ne vom impotrivi. Altfel, sA fiti
d-voastrA sAnAto0. Suceava, 6 Septemvre, anul Dom-
nului 1546.
Dumisale domnului Matia Szdsz, jude al cetatii Bis-
tritei, 0 juratilor, prieteni i vecini ai no0ri cu ade-
vArat iubfti.
www.dacoromanica.ro
208 N. lorga
XXX.
(1556.)
Patracu-Voda cel Bun.

De la Patrapu, tatAl lui Mihai Viteazul, bland Damn
care nu tral in Scaunul terii deck prea putina vreme,
dar avu mangaierea ea i se vor cobora rama0tele in.
pamant cre0in 4i romanesc, avem acest raport ca.-
tre Sultan, care chiar tinandu-se sama de for-
mate stilului oriental, impus in legaturile cu Tarigra-
dul, vade0e o adancA =Uinta.
Editle : Hurmuzakl, II, la aceasta data.
Innaltatului Emir Sultan Soliman-Han. Celui de la-

Rasarit pana la Apus supt scare singur Imparat al
Imparatilor 0 Domn paste toti Emirii cei mdi, In-
naltatului Sultan Soliman-Han.
MA inchin smerit Marie Tale Imparate0i. Apoi M.
T. I. vei fi in0iintat, cu privire la slujba ce mi-ai par
runcit M. T. I., sa mergem cu tabarA in Tara Un-
gureasca pentru paza feciorului lui Ian4 Craiu, ea eu,
robul M. T. I., =llama din toata inima sa slujesc pe-
M. T. I., am trimes indata oastea mea la timpul cu-
vault in scat loc unde se afla Craiasa cu fiul ei1. Apoi
eu, robul M. T. I., am mers insu0, cu toata tabara
mea ce aveam, 0 am trecut prin Tara Ungureasca 0.
am ajuns, langa muntii cari despart hotarele Terii Un-
gure0i 0 Moldova Si, venind Cralasa 0 fiul ei, de
acolo apoi i-am dus cu cinste mare 'Ana in Ardeal 0
i-am pus in Scaun in cetatea Clujului, cu mila M. T. L.,
0 i-am dat in mana acelor domni unguri- 0. a celor
din tar& Si toti s'au umilit 0 au jurat a ft. robi ai M,
' Regina Isabela, vaduva lul loan Zapolya sl flul el loan-Sigis--
mund, de mult adapostIti In Poionia, de unde sl venise regina.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni 20g
T. I. i a sluji cu credintA fiului Craiului Ian4. Acuma

eu, robul M. T. I., m'am intors 0 sunt in tara meat
pe care mila M. T. I. mi-a dat-o. Cuvintele ce am vrut
sA le spun 0 &A le arAt M. T. I., le-am spus lui Ha-
san-Ceau, robui M. T. I., care a fost cu mine in slujba
M. T. I. El va spune mai ell de-amAnuntul M. T. I. $ i
ce alta se va intampla, M. T. I. va afla cu alt rob a/
Mu, Ohur-Ceau. De aceasta inViintez pe M. T. I., ca
robul pa Domnul sAu. Dumnezeu sa inmulteasca zilele
V anii M. T. I., in veac mult. Scrisa la 4 Nolen-tyre
1556.
Robul i noroiul de supt copitele [calului] M. T. I..
Io Patrascu Voevod i Doom
al Terii-R o mAn e Oi.
XXXI.
(1555-7.)
Qrija da CreVinAtate, dorinta de a veni Aeasul cand
i-ar putea ajuta, setea de rasbunare pentru ,attatea
suferinti 0 injosiri insufletesc insA o scrisoare, tot de
pe atunci, catre Brawveni.
Editie : Bogdan 1, pp. 196-8, no. CXCII.
Din mila fui Dumnezeu Io PAtraFu, Voevod V:

Domn. Scriem Domnia Mea cinstitilor V bunior noVri
prieteni 0 de aproape vecini V frati, lui HanA.5 Beg-
ner judetului V celor doisprezece pargari din Bra-
Fiv, V multA sAnAtate cu dragoste va. poftim d-voas-
tri. Si, dupA aceasta, vA dau de Vire d-voastrA, pen-
tru cartile V vorbele ce mi-ati trimes d-voastrA prin .
omul d-voastrA Dobre, cal toate pe rand V bine le-am.

inteles Domnia Mea: intdiu, ca sA dam de Vire V Si-
bienilor despre lucrurile cinstitei Porti, cum v'am dat
www.dacoromanica.ro
210 N. lorga
i d-voastrA. SA titi d-voastrA cA li-am dat i lor de

stire, ca i d-voastrA. Apoi m'ati intiintat pe Domnia
Mea a ati trimes d-voastrA 0 la Inn&ltimea Sa Cra-
iul, sA vA dea rAspuns; cand v'a veni d-voastra rAs-
punsul de la Innaltimea Sa Craiul, d-voastrA sa vA
adunati si s faceti sfat; d-voastrA sunteti doar oameni
intelepti si cuminti! $i sA tocmiti cum vA va fi bine,
d-voastrA si noud; cAci d-voastrA titi bine cat de
mare-i puterea ImpAratului 0 eine poate sta impo-
triva lui! CAci, de vA va birui pe voii tara d-voastrA,
nu va mai fi niciun Domn i niciun Craiu acolo, in
tara de sine stAtatoare a d-voastri, ci vor fi prin toate
cetatile Turd, si. vom peri, noi, amandouA aceste
leH crestine. $i sa titi d-voastra adevArat ci eu cre-
<Huta i fratia ce am legat-o cu d-voastri nu vreau
s'o rup cu niciun chip, ci vreau s'o tin si pani la
.moartea Domniei Me le. $i mA voiu sttrgui a va sluji
cu dreptate d-voastrA, cat imi va sta in putintA Dom-
niei Me le. $i nu veti avea d-voastri nicio greutate
de spre partea Domniei Me le, afar& doar de ar vent
asupra Domniei Me le vre-o mare nevoie de sili de la
Poarta, ca sA yin Doamne ferete Domnia Mea
cu oaste asupra capului d-voastrA. $i, atunci chiar, nu
voiu sari nici de cum, pini nu volt' vedea Domnia Mea
mare foc pe umerii Domniei Me le. Iar, dacA vom vedea
mare greutate i foc de spre partea Turcilor, ce va
fi si facem atunci, sa stiti ci altfel n'am putut face.
D-voastri stiti ca noi suntem in mina Turcilor, dar
vA vom da i atunci de tire d-voastrA, $1, iarAi, v&
clau de tire d-voastrA cA a fi dat drumul Domnia
Mea lui Muhup-Ceau sA vie la d-voastrA, dar Domnia
Mea ateaptA rispunsul ce trebuie sA vie de la Innalti-
mea Sa Craiul; sa-mi dati de veste d-voastrA, si tiu
www.dacoromanica.ro
Sciisori ci! Domni 211
si Domnia Mea. Si apoi sd stiti d-voastrd cA va veni

acum in curfind un Ceaus mare de la Imparatul si ea,
rAspunsul ce-1 va educe, Domnia Mea despre toate vor-
bele eke le voiu intelege, vd voiu da si d-voastr de
sure. Aceasta vA dau in sure d-voastr, si toate clte
va spune omul d-voastrd, Dobre, de la noi cAtre
d-voastra, toate a i le credeti, cA sunt vorbele noastre
adearate. Si Dumnezeu sa inmulteascA zilele si anii
d-voastrd; amin. Scris in Maiu 23.
XXXII.
Alexandru-Vod Lpupeanu.
( 1566.)
Un a't Alexandru Lapusneanu deck eel obisnuit rA-
sare innaintea noastrA din scrisorile domnesti care vor-
besc de dorul ce are Doamna Ruxanda de a mAnca
prune si cirese din Ardeal, de mesteri de bere si de
pane, de doftorul de ochi care trebuie pentru a lecui
pe bolnavul Voevod. Acestalalt chip, omenesc si pas-
nic, sAmAnA mai bine cu acela pe care ni-1 d si cro-
nica slavond a timpului.
Uciderile apar in a doua Domnie, dupd usurparea
tui Despot si a lui Tomsa, and erau trAdAtori de pe-
depsit si viitoare trAddri de impiedecat. Aceiasi cro-
nicA slavonA (a lui Azarie) lamureste mAcelul boierilor
astfel:
A adunat pre vrajmasli cari puseserd la cale inse-
lAciunile de mai nainte si pe boierii necredinciosi, si
pe toti i-a dat mortii nemilostive.
De atunci s'a potolit furtuna cu valurile mari, si
peste Marea vietii plutiai fArA turburare; cAci duhul lui
Dumnezeu sufla drept, ca boarea cucerniciei."
Si Urech .! insusi, de si inaurit de ideile Renasterii
eu privire la tirani", se inspia de sentimentele con-
temporanilor LApusneanului, satui de neastampAr boie-
resc, and scrie aceste anduri:
www.dacoromanica.ro
212 N. lorga
Alearandru-Vodd, dacd s'au curatit de toa.d grija

de afard..., au vrut sa se curateascd 0 de vrAjma0i
di din casd, pre carii isi prepusese el cd pentru vicle-
pgurile lor fu scot din Domnia de 'ntdiu."
Totu0 in aceastd pdtimad scrisoare pentru pedep-
irea nemiloasd a celor amestecati in incercarea lui
ava, poreclit MAzgd, care insd ca viitor Domn i0 zi-
c a: $tefan-Vodd, intillnim pe vechea noastrA cuno.,s-
tinta I, arsatorul de stinge.
Editie : Hurmuzakl, Xl, Adaus, la aceast data.
Alexandru, cu mila lui Dumnezeu Voevod i drept

mo0ean al terii Moldovei, i celelalte.
Dumneavoastrd prietenilor, vecini iubiti noud. SAnd-
tate i izbnda tuturor celor fericite. De ctiteva ori in
vremea treu.tii s'au ridicat ni0e lotri din Titluidrile
0 incunjurimile voastre caH au luat calew cdtre tara
noastrd ca sd ne tulbure pe noi 0 Domnia noastrd.
A carora cdpetenie a fost unul cdruia-i zic Sava 0 cu
alti lotri, de o samA cu eL Pe cari cum i-am simtit,
in clipa aceia am scris oaste 0 multime mare ca sa
ne impotrivim acelor vicleni. In sfdr0t, dupd ce s'au
luptat Cu osta0i no0ri acei lotri, au perit mielete;
multi dintre ei au fost uci0 in munti 0 innecati in
ape, iar altii au fost adu0 vii in fargul nostru in.
Iasi;dintre cad pe multi am poruncit sd-i tale 0
sd-i ucigd, iar pe altii, WO in patru bucdti, sa-L
puie in frigare, cAci erau toti oameni aa de primej-
cl1o0; iar pe ditiva dintre ei ii tinem hied vii. Iar doi
din cef prin0 s'au gdsit a fi din cetatea voastrd a Bis-
tritei, cari, in con0iinta lor, la ceasul mortii, au mdr-
turisit de fata cu toti sfetnicii 0 boierii terii noastre
CA ei au venit cu voia 0 cu invoirea voastrd, ca sd,
ne tulbure pe noi 0 Tinutul nostru; al cdror gnd Mu
www.dacoromanica.ro
Dumnezeu 1-a departat si in ninuc 1-a p efacut.

Ne mirAm pentru ce cuvant ati indrAznit a incerca
d-voastrA acest lucru, cAnd stiti cA avem pace 0 jurA-
mAnt 0 tocmealA vesnicA cu Maria Sa Craiul, pen-
tru ca si Domnia Lui si. a NoastrA sd fie in pace de o
potrivA, vesnic, cu prietenie de amtuldouA pArtile.Dar
poate ca. vA e greu d-voastrA cA am inchis calea prin
mut* cAtre cetatea d-voaStrA; ceia ce am facut-o cu
acel gaud, ca sA ne putem feri de cursele unor lotri
ca aceia (cart acuma, cu ajutorul lui Dumnezeu, au
eAzut in mnile noastre). Dar nici intr'un chip n'am
putut face sA nu ne supArati. CA trimeteti asupra noa-
strA si a terii noastre pe eel mai scarbosi dintre lotri;
ceia ce nici intr'un chip nu trebuie sA laoeti. Aduceti-va
aminte cA trAiesc in tare si. Domnia noastrA ostasii
cari odata. vA cazniau cu incunjurare, de mai cA erati
adusi a peri de foame 0 de sete, inchisi in cetatela.
voastra.. DacA ostasii aceia Miami ai terii noastre,
cari fAceau lucruri ca acestea, au incetat din viatA, dar
trAiesc fill lor viteji, cari pot face multe lucruri marl.
Noi totdeauna am fost 0 suntern iubitori de pace; ci
voi, din potrivA, ati vrut sA ne tulburati pe noi si
Tinutul nostru eel bine linistit si. pasnic.
Ci vA sfAtuim a cauta in tot chipul sA fineti prie-
tenia cea veche. Ca fArA indoialA pentru acest lucru
vom ruga de ajutor 0 vom intreba pe prea-puternicul
0 nebiruitul ImpArat al Turcilor, clomnul 0 binefAcAto-
rul nostru prea-milostiv. $i, orice lucru rAu veti unelti,
in capul vostru o sA cadA. Despre toate acestea sA
ni dati d-voastrit rAspuns cAt mai iute prin cArti. Si
sa fiti sAnAtosi si fericiti. In targul Iasi, zi 'ntAiu
Julie, anul Domnului 1566.
Dup4 porunca Voevodului insusi:
Stefan din Dej, pisarul Domnului.
www.dacoromanica.ro
214 N. lorga
VA rugAm stAruitor pe d-voastrd s vA sArguiti in-

tru aceia ca pe lotrii scApati, mai ales pe eel cAruia-i
zic Sava 0 Ungureanu Sulgerul i pe Mihai Bence
sA-i trimeti la noi pe ascuns; iar pe loan si pe Lupu,
fratii Ungureanului, sA-i ucideti acolo. Si, dacA yeti face
a-ceasta, v. vom fi multAmitorL
Dumnealor judelui i juratilor i celorlalti sfetnici ai
cetAtii Bistritei, i celelalte, domnii, prietenii nostri
iubiti, i celelalte.
XXXIII.
Ioan-VocIA Desipot.
(1561.)
De la aventurierul grec Vasilic Eraclide, urmas, de o
potrivA de inchipuit, al lui Hercule, al Despotilor
sArbesti, al marchisilor" de Naxos 0 Paros, ba
chiar al lui Stefan-cel-Mare, arAta i o bisericA in-
naltatA de tatAl sdu! avem multe scrisori. Unele sunt
numai exercitii de savantA retoried latinA. Altele insa
cuprind in ele viata, patimA i unele elemente de ideal,
firesti la un om al Renasterii, cu gandul la vechi tra-
ditii si la putinta unei glorii nouA.
OdatA el porunceste, in tonul unui mostenitor care
a rAbdat prea mult, sA i se prindd numitul Alexan-
dru (LApusneanu), usurpator al Moldovei sale.
Editie : Hurmuzaki, II, p. 392.
Joan Voevod, Cu mila lui Dumnezeu Domn al Mol-

dovei, sAnAtate tie, lacove Bole, staroste, credincio-
sul nostru. La primirea scrisorii noastre de lata, indata.
fArA zAbavA, vei cAlAri cu oastea ta la termul Du-
nArii, i cu obisnuita-ti sArguintA vei incerca sA prinzi
pe acel ticAlos de Alexandru i pe tovarA0i sAi,
mi-1 vei trimete viu sau mort; i nu-ti va lipsi mila
www.dacoromanica.ro
noastri. Si mlingaie pe oamenii aoeia din parteo mea.

Daca. Dumnezeu atotputernicul imi va fi inteajutor.
voiu primi bine pe toti tovarasii lui Alexandru; dac .
vor veni sa mi se inchine, pe toti ii voiu ierta

voiu primi in mila mea. Dar, de vor fi indarat-
nici, indata. vor fi pedepsiii pentru greselile lor. Asa
sA tii. Dat in Iasi, la 30 Noiemvre 1561.
XXXIV.
(1561.)
Ceva mai tarziu el chiamd pe boieri, urmasi ai Ro-
manilor, la innoirea mAririi strabune prin luarea, de
care parea sA garanteze, a Bugeacului, a Terii-Rorna-
negi ravnia 0 la Ardeal , ba chiar a foastei Im-
pArAtii bizantine.
Editie: Hurmuzaki, II, pp. 415-6, no. CCCLXVI.
Io Despot, din mila lui Dumnezeu Domn al Moldo-

vei, lui Joan Stroici 1, j la alti boieri de cinste, sand.-
tate. Apoi sa stiti cu totii de obste cA dorinta mea nu
e alta deck sa slobozim aceastA tara de tiranie sis
s'o aducem in stare bund, cum. a fost odatd, pe vre-
mea prea-luminatilor miei innaintasi. V'am scApat de
tiranul cel mare si de Voevodul de neam prost, care
nu se satura sa verse sangele vostru i sa-si insuseasca
averile voastre, i va facuse pe toti robi ai lui, en
sotiile i feciorii vostri. Eu sunt departe de gandul de
a stApAni in acest chip. IntAiu eu 'sunt Domnul vostru
cu drept de mostenire si nu sunt de neam prost,
v iubesc ca pe fiii # fratii miei, i fiii vostri 0,
averile voastre vreau sa nu fie suparati de nimeni.
1 Vistiernicul i favoritul lui Despot.
www.dacoromanica.ro
216 N. lorga
Sunt crestin si nu voiu gasi plAcere niciodatA sa

vArs sangele crestinilor; nu vreau sa dati bir nimaruia,
mici sA va invoiti a fi suparati de nimeni. De la vor
nu vreau alta deck sa fiti credinciosi cu totul 0 as-
cultatori. Si aceasta va fi mantuirea voastrh. Pentru ca
gAndul mieu nu e altul dealt sa fac ea Dun Area sa fie
Itotarul terii mele a Moldovei si sA mA razboiesc zi si
.noapte cu necredinciosii si blAstamatii de Turci. Intru
care nAdAjduiesc in MArirea lui Dumnezeu, prin ru-
gaciunile tuturor sfintilor si ingerilor si arhanghelilor,
cu voi, vitejior 0 neam razboinic, -ce va coborati din
vitejii Romani, cari au facut sa tremure lumea, si
vouA nu v'a lipsit 0 nu vA va lipsi inima de a face
orice fapta slAvita, ci numai era lipsA cA n'aveati
Domnul vostru nascut, care sA vA calauzeascd la
fapte de cinste. Acuma, fiilor 0 fratior prea-imbiti,
Domnul Dumnezeul nostru si-a adus aminte de_ noi si
m'a pus in Scaunul parintilor miei, de unde cu voi,
cum zic, si cu ajutorul si ocrotirea ce voiu avea de
la prea-nebiruitul ImpArat. Ferdinand, domnul mieu
prea-milostiv, nAdAjduiesc in putinA vreme, a dobandi
iarAsi locurile Moldovei mele, pe care le tine paganul:
adeca malul Dun Arii, 0 nu numai acelea, dar 0 Tara-
Romaneasca 0 apoi toatA Tara Greceasea. Si nu e
nicio indoiala ca vom avea ajutor 0 ocrotire de la
toti domnit crestini, pe Mare si pe uscat, impotriva
dusmanului de obste, si totdeauna et' ajutorul lui
Dunmezeu vom avea biruinta impotriva lor, cu ve--
nica varsare a sangelui lor, 5i. cu aceasta ne vom face
cunosouti lumii intregi ca adevArati Romani si cobo-
rAti din aceia, si raimele nostru va fi nemuritor, si
vom fi iarAsi icoana parintilor nostri, cari s'au liisat
www.dacoromanica.ro
apoi pradfi lupului, cu atata rusine innaintea lumii

intregi.
/ ceasta e ce-Eina voit sa va spunem si c.Y dorese
de la voi. Rudelor si slugilor lui Alexandru-Voda fa
toti li dau iertare inclata ce vor veni sa ma slujeascd.
credincios. Asa sa Viti.
XXXV.
Bogdan Lpusneanu.
(1570 )
Urmasul Lapusneanului, mort aproape orb si poate
otravit, fu copilul Bogdan, calauzit de mama-sa Ru-
xanda, fiica lui Petra Rares, si de doi boieri. Nona
ce inteo zi seal* prin moartea mamei, de aceasta
epitropie si prinse a hoinari, dui:4 nevasta si cumnati,
in Polonia, unde un petitor refusat 11 rani ca rasbunare,
and prilej Turcilor a pune un Domn din Constantino-
pol.
Editie : Hurmuzaki, XV, la aceasta data.
Bogdan, din mila lui Dumnezeu Voevod si adeva-

rat mostean al terii Moldovei, si oelelalte. Dumnea-
voastra prieteni; vecini noua cu adevarat iubiti. Sa-
natate V izbanda a tuturor oelor fericite. Am primit
scrisorile cl-voastra pline de iubire, in care ni dati
de Vire ca a lost prins, prin sarguinta si rabdarea
d-voastra, un lotru pribeag care se zioea pe nedrept
Stefan Voevod: a fost prins si trimes la Maria Sa
Craiul. Ceia ce ni este foarte placut: ca d-voastra,
pentru placerea noastra, ati facut aoeasta cu hotarare.
Si va rugam ou staruinta ea V de acum innainte sa
ritmaneti in iubirea noastra V prietenia inceputa. Iar,
uncle se va infatisa prilejul,. si noi suntem gata a va
www.dacoromanica.ro
218 N. lorga
face pe plac d-voastra intru toate. Prin acestea voim

ca d-voastra sa fiti in cat mai buna sanatate. Din tar-
gul Sucevei, 16 Maiu, anul 1570.
Dupa insarcinarea lui Voda insu,i:
Stefan din Dej.
Dumnealor judelui i celorlalti pargari jurati ai oe-
tatii Bistritei, domni prieteni, vecini noua cu adevarat
iubiti, gi altele.
MOW'.
Ioan-VoclA cel Cumplit.
( 1572.)
Cumplitul Ioan-Voda, fiul lui Stefanita, dar fost giu-
vaergiu in Constantinopol, dupa ce se insurase la
Moscova si lasase acolo, cu sotia, un fiu, Petru, pe
care era sa-i iscaleasca, crezandu-1 Inca viu, in car4
tile sale domnesti, nu apare in scrisori asa de
crunt cum 1-au zugravit clericii pe caH i-a despoiat,
fugarit si ars pentru a se infrupta din banii lor gi a
plati lefiL ostasilor cu simbrie, chemati pentru a-i a.-
Ora Scaunul i viata. Acela care in curand era sa se
ridice astfel asupra Turcilor pentru ca-i oereau cat nu
credea sa poata da, acela care era sa strabata pradand
Bugeacul, cu cetele Cazacilor sal naimiti, ca sa piara
apoi dupa capitulatia de la Roscani, rupt de patru
camile, incepe vorbind Bistritenilor de mila puternicu-
lui Imparat" pagan.
Eclitle : Hurmuzaki, XV, la aceast5. data.
VA dau aceasta de Vire ca bunilor nostri vecini ca

puternicul Imparat ne-a asezat in tara noastra, si a-
cum suntem aici cu voia lui Dumnezeu. Intelegem ca
ati fost buni vecini cu Domnii d'innaintea noastrd, gi
noi dorim ca i cu noi sA fiti cu bunA vecinAtate, find-
www.dacoromanica.ro
Scrlsori de Domni 219
CA aceste douA teri, Moldova si Tara UngureascA,

sunt supt stApanirea puternicului ImpArat, i $tefart
Bathory, Domnul vostru, e ruda noastrA i Domnul.
nostra cel bun. De aceia vA vestim cA in tara noas-
trA puteti indrazni sA veniti slobod ca in thnpul Dom-
nilor de innainte, s aduceti vita i voi in tara noas-
trA si sA luati vitele de care aveti nevoie. i sAracil
nostri, cand merg in tara voastrA, sa. umble rn pace
printre d-voastrA. Dupd acestea ce va spune aceasta
slugA credincioasA a noastrA, Mateiu, cu cuvintele
noastre, d-voastrA sA-i credeti. VA dorim sAnAtate de
la Domnul Dumnezeu. AceastA scrisoare s'a dat in
Iasi, in luna [lithe], ziva a 12-a, anul 1572.
AceastA scrisoare sa se dea in Bistrita, in mAna ju-
delui si intregului Sfat, bunilor nostri vecini, cu toad.
cinstea.
XXXVII.
Petra Cercel.
1579.)
Intr'un tArziu, douAzeci de ani de la moartea tatalui-

sAu, PAtrascu-cel-Bun, fiul de Domn Peru venia in
Paris, la Curtea strAlucitil i stricatA a regelui Franciei
Henric al III-lea pentru a cere ajutorul de nevoie ca sA
ajungd in mostenirea sa. Om frumos, cu ochil mari si.
pletele lungi, vorbind elegant limba italiand, la modA,
scriind poesii in aceasta limbd, el cApAtA ce doria, sta-
pami doi ani in Tara-RomAneascA, fugi in Ardeal, hi
inchis la Hustul MaramurAsului, scApA de acolo pen-
tru a-si lua din capAt rAtAcirile, tlind palat si gondola.
in Venetia, pAnd ce.dusmanul EAU Mihnea izbuti sit-I.
facA a fi innecat in apele Bosforului.
Editie : lorga, Acte i fragmente, I, pp. 29-30.
www.dacoromanica.ro
-220 N. lorga
Sunt sigur cA o intAmplare ca aceasta, asa de

vrednicA de compatimire, cum e a mea, nu poate
decdt sA-ti aducA tulburare in pieptul cel prea-milos-
tiv. CA eu m'am nAscut adevArat print .crestin si
drept most}enitor al Terii-Romanesti. Care Ord std-
pAnind-o raposatul mieu parinte PAtrascu Voevod, Domn
nAscut al acelei teri, dar birnic al Turcului, in acea
vreme eu, din porunca puternicului Soliman, ImpArat
al RAsAritului, am fost trimes de pdrintele mieu la
Curtea acelui ImpArat, cand n'aveam deck vre-o zece
ani, ca sA mA infAtiseze ca birnic al sau, dupA dati-
nile sale obisnuite. Si, murind pArintele mieu cfmd ma
aflam inteo vrAstA asa de tAnArd, afarA din Ora, la
acea Curte din Tarigrad, atuncea, prin mijloacele cele
mai nedrepte i drAcesti, altii s'au fAcut Domni in chiar
tara mea; fiind trimesi sA carmuiascd tara aceia pAnd
la vrAsta mea deplinA, ei vreau sa. se rnosteneascd in
ceia ce cu dreptate e al mieu i altii se bucurd de dan-
sul.
Acuma, rAmtlind eu In mantle Turcilor, am fost tri-
Ines apoi de anume Viziri prin Siria si Tara ArA-
peascA, si pot zioe, dat, prin mai multe cetAti si cos-
teie din Asia, tot in pazA mare, nAcAjit i chinuit pa-
trusprezece ani, i, vAzAndu-mii la urmA asa de mult
subjugat de norocul mieu cel rat', 0 in asa rAutate a
sortii mete, iubirea de tara m'a silt sa-mi caut voia.
Si astfel, cu cea mai mare greutate, cu primejdia vie-
tii, am plecat din partile RAsaritului, de la Damasc,
cu gAndul insa de a veni sA md arunc la picioarele
.acestei Coroane prea-crestine, care a fost din vechiu
mangAietoare i prea-miloasA mama a oamenilor neno-
rociti, si mai ales a printilor nacajiti i batuti de va-
JurL Acuma, dupA ce, cu ajutorul lui Dumnezeu, am
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni 22t
ajuns in locul de care de aga de multa vreme doriaxn,

te rog pe Maria Ta Prea-CregtinA cu umilintA sa bi-
nevoiegti, cu obisnuita-ti milostenie i cu puterea Mariei
Tale cea mai slavita, sa capeti de la Sultan, nu alt-
ceva, ci numai indatorirea deosebitA a unei singure $i
slobode ingaduinti ca, intrAnd eu in tara mea, ca unul
ce sant aga de mult dorit de poporul mieu cel naca-
jit,sa pot fi sigur de spre partea aoestui puternio
ImpArat turoesc, precum sunt sigur ca nu va Mspinge
o cerere aga de dreapta a unui aga de mare domn cum
e Maria Ta Prea-Cregtina. Asigurandu-1 eu, pe acel
Imp drat, de acea ascultare pe care tatal mieu i buni-
cul i alti innaintagi ai miei au tinut-o, neavand nicio
indoiala, ca, prin mijlocul Mariei Sale Prea-Crestine,
voiu putea sa ajung la implinirea dorintilor mele aga
de cuviincioase. Precum apoi, nu numai eu, dar tara
mea, boierii, Vistieria vor i totdeauna in slujba gri la
porunca Mariei Tale Prea-Cregtine gi a Coroanei aces-
teia Prea-Cregtine. Aoeiagi va fi i indatorirea urmagului
mieu, care va ramanea de vegnica amintire.
Si, cu toatA umilinta, ma las in sama bine-voitoarei
si plinei de omenie indurari, a MAriei Tale Prea-
Cregtine
XXXVIII.
Petru SchiopuI.
(15921.)
Fiu al pretendentului muntean Mircea fiul lui Mihneas
Petru-Voda, zis Schiopul, pentru umbletul lui de bol-
nav, a fost, ca Domn al Moldovel, cregtin drept,
Domn impodobit cu toate bunatatile, mate& fArA ac".
' 8 Sept2mbre.
www.dacoromanica.ro
222 N. lorga
lubind cu o nemargenita patima pe fiul batranetelor

sale, botezat Stefan dupa marele inaintas. Petru a
fugit la Imparatul cand i s'a parut ca stapanul ar
vrea sa turceasca pe frumosul copil. Aici, la crestini,
ta gasit banuiala, nesfarsite cereri de bani, asprime si
jigniri. S'a sfarsit la Bozen in Tirol, I, cu catva timp
innainte, pana nu se aseza' acolo, el scria astfel arhidu-
celui guvernator Ferdinand despre dorintile i planurile
JuL
Editie: Hurmuzaki, XI, la aceastA clatg.
Mi s'au adus scrisorile Mariei Tale, pe care le-am
cetit pe rand si le-am ineles. Pentru care sfatuire
indemn al Mariei Tale iti multamesc foarte mult.'
Acuma i noi iti dam sure in scrisorile noastre, ea toate
sa le afle i sa le intelegi Maria Ta, deplin si pe larg.
Dar s'a fie voia Mariei Tale cu noi ca nisce oameni
straini, ca noi nu avem dell de Dumnezeu pe altul
nimeni afara de Maria Ta care sa se milostiveasea
dc noi si la care sa putem starui. Ni scrii Maria Ta
ca nu e bun locul acela ca sa ramanem in el, pentru
eA ai avut galcevi cu fratele gardinariul 1, cu episco-
pul. Dar noi n'am stiut aceasta. Ci rugam pe Dumne-
zeu sa fie pace intre Maria Ta i fratele gardinariul.
Noi suntem oameni straini; ce-avejn noi cu fratele gar-
dinariul? Ci sa fii Maria Ta sanatos! IarAi ni scrii
Maria Ta ca aici in Innsbruck sau in cetatea aceia care
se zice Bozen, e mai bine. Fie voia Mariei Tale!
$i iarAi ni scrii Maria Ta despre lege, ce lege a-
vem noi, ori ca pe alti oameni cari stau in tara aceasta,
sft nu-i indemnam a primi legea noastra, Eu vreau sa
spun lamriut Mariei Tale: ce avem noi cu oamenii! Ca
noi n'avem cai pentru a invata i indemna la legea
noastra. Departe de noi! Dar, totusi aceasta ne rugam
1 Asa zicea Miltai Viteazul pentru: cardinal.
www.dacoromanica.ro
cu lacrAmi i o cerem numai deck: sA ni invoiascA Ma-

ria Ta a face un lAcas de bisericA pentru rugAciunile
noastre, de scAnduri, in vre-un unghiu ori in vre-o
grAdinA. Totusi sA fie voia MAriei Tale! Despre Stefan
insA, fiul mieu, faci pomenire MAria Ta, sA-1 las
sA prirreascA legea catolica. Despre aceia, in toate
chipurile i locurile, fiul mieu Stefan e slugA MAriei
Tala. dar, clacA Domnul Dumnezeu ni va lungi viafa ft
va avea mile i indurarea MAriei Tale asupra capului
sAu, i dacA-i va veni vremea de insurat, i va voi sA
aibA sofic din vre-un boier sau sfetnic al MAriei Tale,
ft singur, fArA voia noastrA, va intra in legea catolicA,
Pentru cA nouA ni place legea catch* dacA este lege
dreapta. MAria Ta stii bine ce e legea i invalatura
greceascA; noi din copilArie de asta ne amintim, i 0
finem, i o marturisim; dar in pArfile noastre sunt
multe legi i invafaturi, i toate sunt in pace. Si noi
cerem de la MAria Ta sA fim in pace in legea noastrA,
pentru cA 0 in fan noastrA este legea catolicA, 0 au
biserici, care biserici au fost clAdite de pArinfii no0ri,
ft sunt catolidil in pace. CA stie i singur Sfantul Papa,
pentru cA a fost trimes de SfAntul Papa in solie un
episcop in fara noastrA.1, ca s. vadA cum se fine le-
gea catolicA, precum pofi infelege din scrisorile Sian-
tuhii Papa.
IarAsi ni scrii Maria Ta, cA, dacA vreair sA cumpAr
vre-un loc in fara Mariei Tale, despre aceia cum obi."-
nuiesc domnii MAriei Tale a plAti pentru supu0, asa
ft noi de bunA voia noastrA. Ci sA fie voia MAriei
Tale. Noi fArA voia Marie! Tale nu vom face nimic.
Dar, dacA am voi sA cumpAram tin Ice de la Maria
1 Mancinelli sau Warszewiecki.
www.dacoromanica.ro
224 N. Iorga
Ta, ori de va fi rAspins ori de va fi primit, fie voia

MAriei Tale cu noi, strAinii!
IarAsi scrii Maria Ta ca, daca yom cumpara vre-
un Joe, sA nu cladim un l'Aca mare, i s plAtim oa-
menilor si me0erilor, si sA nu tinem oameni rdi. Noi
oameni rAi nu tinem, nici boierii no0ri. Despre aceia
iti voiu spune MAriei Tale cA, oriunde vom sta in.
tara MAriei Tale, ori in cetate, ori la drum, in toate
locurile, vor fi domni, magnati de-ai MAriei Tale, 0
ar putea sA arAte toate MAriei Tale. SA. nu credeti e
suntem oameni rAi, cA noi n'am &luta sa dAm nimAnui
Mill pentru rAu.
XXXIX.
Aron-Vocl.
(1594.)
Aron-VodA, tovarAsul lui Mihai Viteazul in cele d'in-
Wu lupte ale acestuia, dA in cateva scrisori ale lui
ve0i despre ciocnirile cu Turcii impotriva cArora fu-
sese silit sA se ridioe 0 el.
Editie : Hurmuzaki, Supl. II'.
Noi, Aron, din mila ltd Dumnezeu, Damn s. a. Prea-

luminate domnule Hatman, prea-iubitul nostru damn
0 prieten.
Am mai uris Mariei Tale ca sa-ti vestesc ce se a-
pucau st facA pAgAnii. Dar Maria Ta n'ai inteIes
bine (1'1 scrisoarea noastrA de ce pAgani era vorba. Iti
faaem deci 0iut acuma cA Hanul tAtAresc a trimes la
noi sA ne intrebe daca e bun drumul pe care innain-
ta0.11 nostru Petru-VodA1 s'a tius in Tara Ungu-
' Petru Schiopul, care fugise de frica Turcilor la Tulln langa
Viena, de unde-si lul apoi locuiuta la Innsbruck si In sfarsit la
Bozen, locul de odihn al rmAsitilor lui.
www.dacoromanica.ro
reascA. Pe lAngi aoeasta a mai cerut si-i dim cill'Auzi

ca sA-i duca cetele pe drumul ce este in cuprinsul
terii Miriei Sale Craiului. Fiind eu creOin, n'am voit si
las ca d-ta sa nu atii gindurile acelor pAgAni, cari,
chip& c.at ni s'a spus, sant in numir de 150.000 de
Tatari. Davi aoeti pigini de Tatari au nevoie de
calAuzi, si-i afle aiurea, i nu la noi, cad noi voim
si fim totdeauna de partea creatinflor, i suntem
chiar gata si murim cu ei, cum am aritat-o cu tot
adevdrul in scrisoarea noastri cAtre d-ta. DatA la 5
Mart 1594.
LX.
(1595.)
Prea-luminate domnule Hatman, milostivul nostru
Domn i prieten.
Ni s'a parut de nevoie a-ti vesti d-tale ca. 4.000 de
Turd, precum i Tatarii dobrogeni, s'au status lingA
Oblucita. Ceia ce aflind noi, am chemat pe Dumne-
zeu inteajutor i am trimes oastea noastri impotriva
lor. In luptA acest dugnan al sfintei Cruci n'a avut
de ce si se bucure: a pierdut toate steagurile i pu-
tile, ai numai acela a scapat care-si avea cal bun.
Iti mai dau de Vire dumitale ci otile noastre s'au iii-
tAmpinat lingA Cetatea-Albi cu un Sultan tatAreso
,
ce avea 7.000 de Tatari. Slav& Proniei i cu voia lui

Dumnezeu Atotputernicul, nici acest dusman n'a avut
de ce sA se bucure: pierzanduli ai el toate steagurile
0 puOile, a fugit de pe cimpul de luptii.
Aijderea i Imparatul tAtaresc, intorcindu-se din
Tara UngureascA, a vrut sA treacA prin Tara-RomA-
neasci. Fratele nostru, Voevodul Terii-Romaneti, a-
flnd aceasta, i chemind pe Domnul Dumnezeu in
www.dacoromanica.ro
226 N. lorga
sprijin, cu oastea sa 0 cu ajutorul ce a avut de la

domnii crestini, i-a iesit in cale; atunci, cu ajutorul lui
Dumnezeu, si aoest neprieten n'a avut de ce sa. se bu-
cure; pierztind toatd pojijia taberei, tunurile si steagu-
rile, cu ce i-a mai rAmas, a fugit; pe care 1-a gonit
pAna 'n Tara Turceascd insu0 Domnul muntean, si s'a
intors din goanA abia a treia zi. Amintindu-ne deci de
d-ta ca de un prieten binevoitor, ni s'a prut de ne-
voie a-ti face stiut, pentru ca d-ta sd binevoiesti a te
ingriji si a te gandi ca acest neprieten al Sfintei
Cruci sd n'aibA de ce sd se bucure pand la sfarsit.
De aceia cerem struitor ca d-ta prin sfaturile d-tale
pe lAngA Maria Sa Craiul sA binevoiesti a face ca
Maria Sa sA ni dea un ajutor rApede-, cAci tara noas-
trA e cu adevdrat zid a toata. Crestinatatea impotriva
acestui neprieten, pe care mai cA-1 tinem in spate. Nu
ne indoim de bunAvointa d-tale, 0 suntem siguri cd
vei vrea sA te arati binevoitor fata de noi. Iti dorim
d-tale bunA sAnAtate si toatA fericirea, Din Iasi, la 15
Fevruar, anul Domnului 1595.
Din porunca MAriei Sale Domnului insusi.
Prea-luminatului domn, domnul Ioan Zamoyski de
Zamosc, Mare-Cancelariu 0 Hatman al Coroanei...,
prea-milostivul nostru domn si prieten.
XLI.
Stefan-Vodi (Ilizvan).
(1595.)
Inlocuitorul lui Aron-Vod trAdat de Ungurii din
strap principelui unguresc din Ardeal, Sigismund Ba-
thory si lAsat sti piard, cu sau fail otravd, in ma-
rele castel pustiu al Vintului, fu Hatmanul jRAzvan.
Dusmanii lui stiau s spuie cd e fiu de Tiganca, dar
www.dacoromanica.ro
el iV zicea Stefan-Voda. Nu &du in lupta niciodata

cinstea pe rusine: fu izgonit de Polonii lui Zamoyski
Cancelariul in clipa chiar eand ajuta la cea mai grea
lupta pe fratele" sail de cruce Mihai, i peri tras
in lap& dupa ce incarcase cu arma aji capata iarasi
Scaunul.
Din Bucuresti, in drumul biruitor, cu Mihai i Si-
gismund Bathory, catre Giurgiul lui Sinan-Pasa, el
scria astfel, cu o suptire batjocura, tradatorior:
Editie: H.,rmuzaki, XII, p. '414, nota 2 traducere dupg origina-
lul slavon).
Jo Stefan Voevod, din mila lut Dumnezeu Domn al

jerii Moldovei.
Scrie Domnia Mea tuturor boierilor caH sunt cu stra-
jile, cu Crastea 1, la margine. Deci v dau de Vire
c am auzit Domnia Mea cum ca sunteji acolo, si
bine faceji ,ua jineji straja de spre Turci. Iar, dac'a ji-
neti stra,1 de spre Domnia Mea, puteji sa sedeji in
pace, ca Domnia Mea cu mita lui Dumnezeu ma ingri-
jesc singur de aceasta. Jar, daca yeti fi acolo, i yeti
merge spre intampinarea domnului mieu, a cinstitu-
lui Craiu, yeti avea cinste i lauda de la Domnia Mea
in totdeauna. Si la altceva sa nu gandiji, cum ca. as
.avea alt gand. Aceasta v'o dau de sure, i sa fiji
sanatosi; amin.
Scris in Bucuresti, Octomvre in 12.
Dacd nu credeji, trimeteji un om al vostru sa vada
ea eu petrec in trebile jerii.
XLII.
Mihai Viteazul.
( 1596.)
De la, Mihai avem aceasta scrisoare catre trufasul
4 Apoi Vornic-Mare al Moldovei.
www.dacoromanica.ro
228 N. lorga
si netrebnicul salt vecin, Sigismund Bthory, in clipa

primejdiei Tatarilor:
Edifie: Hurmuzaki, III (traducere[germanl).
MAriei Tale pot sa-ti scriu cu adevarat apeasta des-

pre Tatari, cum mi s'a scris i mie, a
Hanul Tata-
rilor, cu toata oastea lui, a pornit-o innainte i acu-
ma ar fi fiind la Tudore0i: locul ii tiu eu bine, pi
am fost p acolo; e foarte aprOape, avt cA in trei
zile poate sA fie in Ora aceasta. Precum a scris pi
Ieremia-VodA oamenilor miei, a caror scrisoare
astazi ti-o trimet MAriei Tale; din care vei intelege
toate Maria Ta. Ci Ieremia-Vodd a pus sa se fa& po-
duri paste apt' in ase locuri intre Orheiu i Soroca,
ca sA poata veni inteacoace Le 0i i Cazacii, i Ie-
remia-Voda vrea sa-0 facA tabAra langA Ia0. Tara
a fugit toata i s'a dus la munti. GAndul Tatarilor e
intr'acoaoe. Pe Maria Ta te rOg, ca pe domnul mieu
prea-indurAtor, sa nu treci cu vederea aceasta, ci in-
data sa oranduie4ti oastea intr'acoace. Dar sA fie ()a-
men! de sama, ca nu e gluma, i poate ca nicairi
aiurea nu mai aveti de purtat grijA. $i ce oaste oran-
duie0i Maria Ta aici, trimete-i-o indata dumisale [Pan-
grade] Senneyey; de la el vor veni aici fait zabavA.
Caci, daca ne-ar nAvAli dumanii, i nu li-am putea
sta impotriva, i noi chiar ar trebui sa ne tragem
innapoi pe drumul Buzaului, la dumnealui Sennyey.
Dar, pants% ca tam a fugit acuma, nu pot strange
nicio dajde; ci te rog pe Maria Ta sa trimeti bani
inteacoace. $i nu car sa-i trimeti in mania mea, ci
oranduie0c un om de frunte: dacA va fi de nevoie,
voiu plAti din banii aceia; de unde nu, vor rAmanea
la mine, *i ti se vor aduce Marie! Tale innapoi. Ca.
www.dacoromanica.ro
eu nu mai am cum lua de la vitei, cd Maria Ta

tii bine ed am dat tot ce aveam ostailor. Te rog
pe Maria Ta sd-mi scrii O. veti i sA dai omului mieu
drumul innapoi, indatd, cu rAspuns. Dumnezeu sd te
tie pe Maria Ta!
Dat in Thrgovite, 5 Septemvre 1596.
XLII.
( 1598.)
Tatarii nu venird, dar boierii munteni intelei cu
doritorul de Domnie Simion, fratele lui Ieremia Mo-
vild, Domnul Moldovei, plAtird cu capul spaima unui
Domn viteaz. Despre aceasta Mihai scrie, la 6 Sep-
tembre, aceluiai vecin, care nu se micase din We
at nu trimesese nimic.
Editie : Hurmuzakl, III .
IslAvala Tatarior, cum ti-am mai scris MAriei Tale,

e sigurd. Care poate nu s'a fAcut din voia Wr, ci
Ieremia-VodA-i atati la asta, cum vei intelege Maria
Ta mai deplin, din scrisorile cele sArbeVi, viclenia lui
Ieremia-VodA: cum a oercetat unde sunt eu cu oastea
mea i cum i-ar fi in gAnd sa md inspAimAnte, ca sd
fug innaintea Wr. CAci el se strAduie0e in ce chip ar
putea sd puie pe fratele sau in Scaunul terii acesteia.
Dar Dumnezeu n'o sd-i ajute la aceasta, bainului.
MAria Ta tii ed am prins pe unii boieri cu viclenie,
eari-i aveau intelegere in scris cu Turcii i. cu Vodd
din Moldova. Cari si-au primit dupd fapta rdsplatA.
A cdror scrisoare ti-o voiu trimete Marie! Tale in
putine zile printr'un om de salmi al mieu, i alte
lucruri ti le voiu face Viute.
' Von Weh = von Vieh-?
www.dacoromanica.ro
230 N lorga
XLIV.
(1598.)
5i la 1598 se gAtia o navAlire asupra Terii-Roma-
nesti i, la 6 Iulie, Mihai scrie astfel vecinilor celor
noi din Ardeal, comisarilor ImpAratului german.
Banii ii lipsiau necontenit i, in clipa unei nouA in-
cierri cu Turcii, el ii cerea astfel, cu durere i ne-
rabdare.
Editie : Hurmuzaki, XII.
Cat se tine de Moldoveni, sunt gata in tabard, dar

despre Tatari n'am inteles nimic; i eu rAman Fang&
ei pentru ca, de aa afla oeva, s dau de sure toate
celelalte Marino'. Voastre. 5i lvloldovenii sunt gata, cu
sApi i alte unelte, ca sA innoiascA santuI ce-1 fAcu-
sera pe vremea rfavAlirit mai vechi a Tatarilor, dar
fuses ?. umplut pe urmA. CAci se tern pe de o parte de
Tatari, pe de alta de Cazaci. Cari Cazaci vreau s
vie aid la mine, si si-au trimes oamenii la Ieremia-
VodA pentru trecere prin tara lui, pe care nu li-a in-
gAduit-o, supt cuvant cA se teme de ImpAratul tur-
cesc.
Zece mii de Tatari au venit la Dunare cu Turcii,
si se impart la vadurile apei, iar Turcul ii asteaptA
ca s nAvAleascA asupra mea dincoace de DunAre.
Boierul mien care pAzeste hotarele terii mi-a scris
aceste scrisori pe care le trimet MAriilor Voastre. SA
se trezeascA deci MAriile Voastre i sA se ingrijeascA
mai bine de lucruri: caci aceasta o cere acuma vre-
mea, ca Duinnezeu mi-L martur cA eu nu zAbovese,
ci sunt gata sA-n4 vArs sangele pentru Crestinatate.
Dar, deed voiu merge impotriva dusmanilor oH ei
impotriva mea, ,n'am cum sA ma impotrivesc. Nu pot
da bard ostasilor, cad fArA bani nu merg.
www.dacoromanica.ro
MA tern si de aceia ca nu cumva, vazand pe &man

5i neavAnd bani, sa nu se impr4tie (osta0i). 5i A-
cum li-am dat de veste sA mearga de la un ora la
altul, dar nu asculta, merg uncle vreau in largul terii,
0 rapesv toate. Eu a putea aduce mare paguba Vi-
zirului deed a avea cu eine. 10 vor fi aductind a-
minte MAriile Voastre cand imi spuneati fata de
dan0i CA vor fi toate spre mai bine; dar acuma ve-
dem curn stam. MAriile Voastre ni-au jurat noud i noi
MAriilor Voastre sa nu ne parAsim unul cu aka
Scrieti Marine Voastre prea-luminatului print Maxi-
milian sA vie iute i sa stea in Scaunul lui i. sa
caute in juru-i. Pentru cA toate neamurile stau gata,
numai ijoi stAm in tAcere. On, dacA sta. ceva impotrivA,
pentru Dumnezeu ma rog ca MAriile Voastre sA-mi
spuie, ca sA pot trimete din vreme pe ai miei la MA-
rile Voastre in Ardeal i sa ies i eu, ca nu cumva
d4manu1 sA mA striveasca aici. Mariile Voastre sa.
ma ierte .c scriu cu atAta indrazneala, caci sunt silit
a o face. MA mir ca n'aveti Inca nicia tabdra: deci
ingrijiti-va sa se adune osta0i in tabara. Aoestor pe-
degri trimeteti-li de acolo din bielpg praf i pu0i,
precum i barn cu cari sA pot plAti osta0lor.
Din Curtile noastre de la Ploie0i, in 6 Iulie, anul
1598.
Mihail Voevod.
Te rog scrie-mi care e pricina sosirii tarzii a prea-

luminatului print Maximilian, caruia panA la moarte
vreau sA-i fiu spre ajutor. De aceia m'am i legat ea
juramant fata de el.
AceastA tidula e scrisa de mana lui Ieremia-VodA:
0 din ea puteti afla.
www.dacoromanica.ro
232 N. Iorga
XLV.
( 1598)
Despre luptele lui cu Turcii in toamna anului-1598
scrie Mihai Archiducelui Maximilian, fratele Impara-
tului Rudolf 0 ales pentru a stapani in Ardeal, unde
nu se putu hotara sa vie niciodata.
Editie : Hurmuzaki, XII.
Scrisoarea Mariei Tale de la 6 ale trecutei luni Sep-

temvre am primit-o cu bine printr'un osta$ din 0-
rade, 0 i-am inteles cuprinsul. Si sa fii Maria Ta in-
credintat ca nu ma gasesc cu alt gand deck cu a-
cela pe care 1-am aratat Mariei Tale prin credinciosul
mieu care s'a intors azi, la 16 Octomvre, cu veste
Nina. Pentru care multamesc foarte sarguincios de
buna vointa a Mariei Tale, 0 nu ma indoiesc nici in
privinta Mariei Sale Imparatului, nici in privinta Ma-
riei Tale. Am mai aflat ca Maria Ta ai vrea bucuros
sa-mi vii in ajutor cu 0 suma de bani 0 ca e vorba
numai de Trilejul cum s'ar putea aduce. Pentru care
0 multamesc Mariei Tale, 0 te rog iarA0 sa nu-mi
ieai innapoi mila 0 buna vointa indreptata spre mine,
ci, Inca mai vartes, sa ne fad a gusta o stund de
bani mai insemnata, pe noi caH acuma suntem lip-
siti de mijloace 0 cazuti in saracie. aid noi nu ne-am
razimat dealt pe mila Mariei Sale Imparate0i i a
Mariei Tale, dupa fagaduinta ce mi-ati dat.
Cat prive0e starea lucrurilor de aici, nu pot sa las
ascuns de Maria Ta &A eu cu ai miei am trecut Du-
narea 0 am intalnit langa. Nicopol la 13.000 de
Turd, cu doi Pa0 0 doisprezece Sangeaci, 0 m'am
luat la cercare cu ditnA O. la urma urmei eu ajutorul
www.dacoromanica.ro
Scrisod de Domni 233
lui Dumnezeu ap i-am batut ca putini din ei au it-

mas la locul de lupta. Dar Pa 0i au scapat toti cu
fuga. Apoi am ars pan& in temelii oraaul,Nicopol, in
care au fost la 6.000 de case, 0 am taiat pe cei de
ecolo, pc toti.
De aici am mers supt Vidin, unde iar am gasit
doi begi cu o mie de Turci, 0 iarA0 ne-am pus
ap fel in aparare, Meat iarAi au fost batuti de noi,
steagurile li s'au smuls 0 irmits0 turci au 0 fost
prin0. Indath dupa aceia, in chiar ziva luptei, am
ars *Drawl Vidinului, in care erau 12.000 de case; dintre
ai notri putini au petit. Pe langa aceasta am ars ce-
tap mari ale Turcior, ca Plevna, Vracea, Florenti-
nul 0 Rahova, pe toate, 0 pe locuitori, pe Turci,
i-am taiat. Si in tam din prejur, de la hotarul nostru
pana la Sofia, am ars peste 2.000 de sate 0. pe cei
d'innuntru, ce s'au gasit cre0ini, adeca Bulgari, mari
0 mici, dupa socoteala mea peste 16.000 de suflete,
cu averea lor toata, i-am trecat peste Dunare, 0 celor
mai saraci li-am dat in ter4oara mea, unde s'a putut,
atata loc cat sa-0 poata gasi hrana, 0 am lasat a-
ceasta tara astfel cu totul pustiita 0 pradata. Ap Meat
cu ai notri ne mai putem odihni o clipa. Acuma
sunt, cu norocul Mariei Tale, hotarat a thece aiurea
paste Dunare 0 a arde 0 prada toata Dobrogea, 'Ana
langa Cetatea-Alba sau pan& la Marea. Cat imi va da
Atotputernicul suflare in mine, nu voiu inceta a sluji
Mariei Tale 0 Cre0inatatii intregi cu jertfa trupului
0 vietii mele.
Deci te rog supus pe Maria Ta sa nu-mi uiti slujba,
ci din mila cea mare a Mariei Tale sa ne ajuti cu un
ajutor de bani. Ii vei intrebuinta Maria Ta, nu cu oa-
meni nerecunoscatori, ci cu oameni harnici 0 credin-
cio0.
www.dacoromanica.ro
234 N. lorga
In ce privete iacunjurarea Orazii-Mari, te rog prea-

supus pe Maria Ta sa mergi frA grijA. asupra Vi-
zirului, cid Domnul Dumnezeul nostru va da Mariei
Tale noroc bun, biruinta i infrangerea dumanului,
pentru cit e impovarat numai cu oaste proastA. Atot-
puternicul sa-ti dea MAriei Tale viata lunga.
Din Curti le noastre de la Caracal, in 16 Octomvre,
anul Domnului 1598.
Al LuminAtiei Tale serb,
Mihail Von' al Terii-Romanesti.
XLVI.
( 1599.)
Biruinta cea mare de langA Sibiiu, in margenea
satului 5elimber, unde inca. se mai ridicit movila cu
oasele celor cazuti, i-o vestete Mihai cateva zile
dupa. aceasta ImpAratului in urrpatoarele cuvinte:
Editie : I-lurmuzaki, Ill 1.
Si-a razbunat in sfarit odata Maria Ta jignirile de

atatea ori aduse, nu tiu de Ardeleni sau de Craii lor,
Mariei Tale i. intregli Case de Austria, prin mine, la
28 ale lunii trecute, cu fierul. Caci gardinariull Bathory
mi-a iesit innainte la padurile Sibiiului in camp cu
toate randurile terii, mai ales cu oaste de stransura gi
teraneasca, neavand oaste cu plata. Si, pentru ca,
dupa ee prea-luminatul domn nuntiu aF Papei 2 a sta-
ruit in de ajuns, i de prisos, pentru pace intre_ cele
doua tabere gata acuma de lupta, el n'a vrut cu
niciun chip sa piece din tart, de si era print intrat
fart drept, i sa se dea in laturi innaintea dreptului
t Asa scria Mihai cuvntul : cardinal.
2 Malaspina.
www.dacoromanica.ro
Scrisort de Domni 235
MAriei Tale, ci se lauda cA va cerca norocul cu ar--

mete. Ci eu, cu credinta in Dumnezeu, cel mai mare-
rAsbunAtor al cAlcarii de juramant, si rzimat pe drep-
tatea MAriei Tale, m'am Iuat la lupta cu el.
Si acela, despoiat de toatA tabara lui, a fost pus
pe fugA de mine, cu toata oastea lui, nu fAr mare
durere a sufletului mieu pentru risipa sangelui varsat
_de la cateva mii de crestini, cAzuti de amando*
partite. Astfel la 1-iu Noiemvre, in ziva Tuturor Sfin-
ttilor, am luat lir stapanire ca biruitor Algradul,
Scaunul Craflor Ardealului.
Acestea am voit sa le dau de Vire Mariei Tale prin.
chiar stafeta mea; celelalte le voiu face cunoscut MA-
riei -Tale mai pe larg cu supunere in curand, prin
niste fruntasi ai Ardealului si Terii-Romanesti. Dum-
nezeu sA te tie la multi ani pe Maria Ta biruitor in
fericire.
In BAlgrad, 4 Noiemvre, anul Domnului 1599.
Al Mariei Tale serb,
Mihail Voevod.
XLVII.
(1600.)
Avem insA i norocul unor scrisori romaneti ale lui
Mihai mitre solii pe cari-i trimesese la ImpAratul, in
dorinta lui de a capata cele doua singure lucruri ce-i
mai trebuiau dupa vitejie: bani pentru osta0 i o si-
tuatie limpede, asigurata, iu Ardealul cucerit de &lust&
Editie : Analele Academiei Romdne, XXI, p. 476.
t Bane Mihalceo, i tu, Vistier Stoico, dau-va in

tire pentru omul cinstitului Imparat, ce-a times, la
noi, noi de toate bine pe rand am inteles, 1, ce pa.
runca ni-a trimes, noi inca am socotit pe credincioii
www.dacoromanica.ro
236 N. lorga
nostri ce sAnt pe langA noi, i oameni bAtrAni ce

sant mai pricepufi aicea, de -tiu de toate randurile,
.ce cum este prin altA tara, ai cum a fost tocmeala
mai de 'nnainte vreme. Ce noi cum a fost porunca
ImpAratului i cum a fost scris in cartile MAriei Lui
Ja noi: cc ni va fi pofta, noi sa dam in 'Vire ImpArA-
tiei Lui de toate, ce intr'aceia noi, deci, ce ni-a fost
poffa am scris tot inteaceastA carte oe am trimes la
dumneavoastrA; i am scos i porunca ImpAratului, i
fagAduiala ce ni-a fost trimes la noi, de o am trimes
aceia la d-voastrd. Ce veti vedea porunca ImpAratului
si fAgAduiala cum ni-a scris, i yeti vedea i pofta
noastrA ce-am poftit, de la cinstitul Imp drat. Ge, de veti
fi fAcut voi vre-o tocmealA cu Imparatul mai nainte
pAn' va veni aceastA poruncA, aceia la voi; iar voi sa.
cautati pe aceastd poftA ce-am poftit noi. S = dacd]
va fi bine cu tocmeala oe-ati fAcut inteun chip, voli
sA lasati sa fie cum ati tocmit, iar, sA. I = dacA] vA va
pArea ca este mai bunA ceastd tocmeald ce-am trimes
acum i poftA oe-am poftit, iar voi sA mergeti sd
grAiti ImpAratului, sa faceti tocmealA pe aceastd pof-
tA i tocmealA ce-am trimes scum la voi. CA, sA
[ _ dacal va zice el, ImpAratul, cAtrA voi cA ati toc-
mit voi i ati fAcut tocmealA, iar voi aveti cuVAnt
214 dare rAspuns de veti zice: AdevAr, fAcut-am
tocmealA, ce dumneata ai trimes credinciosul MAriei
Tale de credintA, i cu aceastA porundi i fAgAduialA a
ImpArAtiei Tale; iar dumnealui a socotit pe porunca
MAriei Tale i ni-a scris sa grAim MAriei Tale ce e
pofta Domniei Lui". Ce tocmiti pe aceastA poruncA
poftA ce poftim noi, sA [ = dacA] nu veti fi tocmit
voi altA tocmealA mai bunA; i navoiti de pripiti cum
mai curAnd, cA este vremea aproape acum, cum vedeti
www.dacoromanica.ro
si d-voastrA, si curn titi si randul cum este incooace.

Si, in vreme ce veti tocmi pe aceastA tocmealk voi,
cum mai curand de olac sa-mi trimeteti om cu carte
de olac, sd-mi dati in -tire Domniei Me le. V am, dat
invataturA 0 lui Pantazi LogofAtul: ce va va spune
0 din gurA, aceia vA dau in stire... Amin. Scris in
Ghenarie 26 de zile. 1600.
ImpAratul Maria Lui si. Tara Ungureascd sa caute

bine aceasta, cii Mihail Voevod Domnia Lui n'a gan--
dit cu aceasta cA are-a fi el in gura Turcilor si in
loe de peire, in Tara-RumaneascA, ce, toatA frica
lAsand innapoi, ispitit-a striste mare. N'a gandit de pa-
guba terii inteatatia ani 0 de chelchiugul lui, ce IA
toate stristile a ispitit in bAsaul Turcilor. Ardealul incA,
ce sant 74 de ani de cand a fost lepAdat de supt Cu-
runa Terii Unguresti 1 si a fost inchinat Turcilor, iar
Mihail Voevod, cu tocmeala lui 0 cu peire a multi
voinici, a luat Ardealul 0 1-a inchinat cinstitului Irn-
parat, 0 da acuni innainte se fagAduieste dumnealui,
pAn' va fi viu, cu mare credintA va sluji imparatu-
lui si Terii-Ungureti si toatA Cretinatatea. Ce se
roagA Impiiratului 0 Terii Unguresti sA-i socoteasca
pentru aceastA slujbA 0 nevointa ce s'a nevoit, sA-i.
lase Tara-RumaneascA 0 tara Ardealului, sa-i fie de
mosie lui, i eine se va tinea din feciorii lui, sA li fie
mosie.
2. Alta, poftese de la ImpAratul 0 de la Tara Un-
gureascd, cum, ce hotar au fAcut pArintele MAriei Lui,.
Maximilian ImpAratul 2, cu al doilea IanAs Craiu 3, intre
1 De la lupta de la Mohdcs (1526).

2 Maximilian al 11-lea.
s Baia-Mare.
www.dacoromanica.ro
238 N. lorga
Ardeal i intre Tara-Ungureasca, acel hotar sa fie al

acurp; din care hotar din ceasta vreme de razmiriti
a tras la Imparatia lui: una, Oradea cu Tinutul Biho-
rului, i Hustul cu Tinutul Maramurasului, i Tinhtid
Crasnei gf ale Sonocului, si ale- Sarandului, si Nag-
baia 1 cu Baia-de-Sus, 0 toate Tinuturile tor, carele
au fost date de Maximilian-Imprat supt Ardeal, cunt
au tost mai d'intaiu.
3. Alta, iar poftesc, cum au avut Domnii ce-au fost
innaintea noastra vote de-au dat si au miluit cu
sate si cu olate, au de sUpt cetati sate, au camanta
rumta (sic)2, si acum sa fie aceia, sa pociu da si
eu sate si ()late cui voiu vrea, cu acea putere cum au
avut alti Domni.
4. Alta, toate legile Ardealului cum au fost in zi-
late altor Domni de s'au cautat in Ardeal judecata, ce
vom judeca noi sa fie judecat, i sa nu mai aiba voie
a cauta lege intealta lard.
5. Alta, de randul ostior, Maria Imparatului, i cu
Sfatul Imparatului si cu oei 7 hertegi 3 j cu ailalti
Domni crestinesti, i impreuna cu tara Maria Lui, bine
sA iea aminte i sa grijeasca, cd Ardealul si Tara-
Rumaneasca in ce loc sunt; tot norocul Crestinatatii
este aruncat pe aceste dou. teri, cA, Dumnezeu sa
fereasca., de-ar apuca Turcul aceste doua teri, ar fi
"claire a coata Crestinatatea; cum Dumnezeu sa fe-
reasca de aceia! Drept aceia, sa alba grija Maria Lui
de leafa ostilor: alta, si de ajutor, cand vor trebui la
vreme de treaba. Iar Maria Lui sa grijeasca sa tri-
meata voinicii ce vor trebui. Iar, alta, pentru banii de
leafd, sa vie. la noi in luna lui Mart, hi 12 zile, cat
' Baia-Mare.
' Poate ,sttnci".
Arhiduci.
www.dacoromanica.ro
Ara socoti Maria Lui sa ajungd ogtilor, sd nu cumva

sA aiba sminteala Ciegtinatatea gi caste cloud teH.
Ca, Dumnezeu fereascd, aceia sa nu fie, de-ar do-
bandi Turcii teste doua teH, Tara Ardealului gi Tara-
Rumaneasca, eu ag pofti de la Imparatul gi de Ia tot
Sfatul gi de la cei gepte hertegi gi de la toata tara,
cum sa-mi dea in Tara-UngureascA olate, cat isa aib
venit intr'un an o suta de mii de talere; gi pentrit
aceasta pofta s aib carte cu pecetea Marie! Lui, cum
dupa moartea mea sA ramaie rodului mieu.
6. Alta, iar Dumnezeu sa fereasca, dac'ag cadea eu
in robie, cum aceia Dumnezeu sa nu dea, iar cinsti-
tul Imparat gi cu tot Sfatul gi cu toata tara Mariei
Lui, gi cu toti Domnii cregtinegti, sa aiba a umbla
gi a griji pentru nevoia mea, toti sA ma scumpere din
robie. Si pentru aceasta Inca poftesc sa aib carte, de
la Imparatia Lui gi de la top Domnii cregtinegti.
7. Alta, cum a dat Imparatul lui Batar Jigmon 1 ti-
telug pe domnie, aga ma rog Mariei Lui sa am gi
eu aga.
8. Alta, poftim pentru Tinuturile ce-au fost mai d'in-
nainte vreme de mogie gi de Tinutul lotarelor cestor
cloud teH, de Tara Ardealului gi de Tara-Rumaneasca,
gi le-au fost luat Tared, de sant supt /liana lor, cand
va da Dumnezeu, cu ajutorul Sfintiei Lui gi cu norocul
cinstitului Imparat, sa le dobandim de la mana paga-
nilor, ele sa fie iar o mogie, gi sa se tie de hotarele
acestor dota teri, cum au lost de veac. Iar, de acla
innainte, cu ajutorul lui Dumnezeu, ce vom dobAndi
de la pagani, Imparatul va face cum va fi voia Imo
paratiei Lui. Si poftim carte gi pentru aceia de la Im-
paratia Lui.
Io Mihail Voevod.
1 Sigismund Bthory.
www.dacoromanica.ro
240 N. lorga
XLVIII.
( 1600.)
Luarea Moldovei o vestege Mihai astfel comisa-

rilor din Ardeal ai ImpAratului.
Edife : Hurmuzaki, IV t.
Gonind din Scaun pe Ieremia-Vorld i luAnd tara in

stAptinire, am crezut cA trebuie sA ieau i rAmii0tele
rAzboiului, i 1-am urmArit pe Ieremia aoela cu armele
pAnd la hotarele Podoliei. Si, prinzAndu-1 in cale din
fuga lui, am bAtut ostile cu omor mare. El insu0
si-a autat mantuirea in fugA, impreunA cu Sigismund
Bathory, tredind apa Nistrului. Acuma deci, indepli-
nind aceste lucruri cu noroc, cu ajutorul lui Dumnezeu,
si sAvArind cu ostenelile mele ce trebuia pentru man-
tuirea Cre0inAtatii, avem tara aceasta toatA supt pu-
terea MAriei Sale. Acuma numai de atilta ne tinem ca,
impArtind pretutindeni ostile noastre, s silim pe locui-
tori la supunere. $i nu vom mai zAbovi aici mai multA
vreme, ci ne vom intoarce indatA in Ardeal pentru a
pune la cale oelelalte lucruri, i ne i gasirn pe drum.
De aceia am voit sA Ara aduc la cunotinta aoestea.
Domniilor Voastre ca sA intelegeti cA nu lAsAm la o
parte nimic din ce prive0e mantuirea i innaintarea,
foloaselor Cre.stinatatii. Altfel dorim sA fiti Domnille.
Voastre sAnAto0. Din lagArul nostru la hotarele Mol-
dovei, lAngA cetatea Hotinului, pe apa Nistrului, 20,
Maiu 1600.
XLIX.
(1601 )
Biruit, scos din cuoerirea lui, izgonit din chiar tars
lui de motenire, fArA osta0, fArd bani, fArA rost pe
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni Zit
lume, Mihai, ajuns la Viena ca la un liman de sigu-

rantA, i0 aratA astfel, pe larg, stAruitor, dreptatea ca-
tre tin ImpArat in care avea nevinovatia de a vedea
izvorul dreptatilor.
Edille : Hurmuzaki, IV, i Papiu, Tesaur, I, de unde lugm, in
dreptind-o, aceast traducere:
Din scrisoarea MAriei Tale Sfinte inteleseiu a nu

cuno0i In de ajuns starea nenorocirii i a rAsturnArii
mele, pentru care binevoie0i a cere sA te lAmurese
pe larg, in0iintandu-te despre toate amAnuntele lucru-
rilor intamplate, 0 de unde s'au thit toate acestea.
Eu Ina', IndatA ce a luat inceput uneltirea trAdAto-
rilor, numai deck am scris 0 am trimes dese cArti la
Maria Ta, atat din Ardeal, cat 0 mai pe urmA dirt
Tara-RomAneascA, voind a te incuno0iinta despre toate
Ci, fiindcA toate IntrArile 0 ie0rile erau inchise de el-
tre Ardeleni, s'a Intamplat de au cAzut in manile lor
toti solii miei trime0 cu scrisori cAtre Maria Ta, i.
scrisorile le-au tinut la sine, spre a putea sAvarv,
dupA datina lora trAdarea ce au cugetat impotriva MA-
riei Tale. Care gaud de &Mare, cat e de inrAdAcinet
la ei, o tie toati lumea, cAci nu until ori altul, ci o
multime de printi 0 domni de-ai lor furA trAclati de
cAtre dan0i. Si, ce e mai mult, de cate ori au in-
trecut ei masura 0 0-au bAtut ion de bunAtatea MAriei
Tele, urzind uneltirile cele mai nelegiuite, o 0ii lama
bine Maria Ta, 0 vei vedea i din aceastA scrisoare a
mea. Care scrisoare, avand in vedere greutatea lucru-
lui, ma rog plecat sa binevoie0i a o ceti i cerceta
cu cunoscuta-ti bunAtate, blandetA 0 Indurare. Nu voiu
supAra auzul MAriei Tale cu infrumusetAri 0 plazmuiri,
nici cu vorbe lungi, ci, rAzimat pe nevinoviitia mea,
voiu spune adevArul limpede.
www.dacoromanica.ro
242 N. lorga
Din ziva i ceasul in we, slobod si de bun& voia

mea, nu numai m'am indatorat prin cea mai strAnsA
legAturA a credintei cAtre Maria Ta i cAtre toatA
CrestinAtatea, ci am indemnat i pe Voevozii Ardealului
pi Moldovei de s'au plecat i ei cu totul Mariei Tale
Sfintite, dintre caq until, s't anume Voevodul Aron,
a fost starts prin OtravA in chipul cel mai crud si vi-
clean numai pentru cA voi sA asculte de MAria Ta, pi
nu de Sigismund BAthory, de atunci m'am nevoit
fArA incetare i cu cea mai mare infocare si- dreptate
a face datori . credintei mele a o pAstra si a o tinea.
Care credintA am impins-o pAnA acolo, incAt, oriunde
am simtit cA dusmanii uneltesc oeva impotriva MA-
riei Tale, eu, punAnd toate ra a parte, si socotind ca
urzit mie rAul ce se pregAtia MAriei Tale, am dorit
a-I rAsbuna, ca unul oe eram credincios jurAmtintului
mieu. Si aceasta am fAcut-o adese ori si in Tara-Roma-
neascA, isprAvind cu o strAlucitA biruintA in numele MA-
.rieI Tale, de si altii si-au pus in samA mArireEr fap-
tului. Maria Ta insA te vei putsa incredinta despre
adevAr de la raiterii MAriel Tale.
$i apoi,afarA de Turc, dusmanul cel firesc, cAti
altii cat de feluriti i neimpAcati dusmani mi-am
i
acut, numai pentru credinta mea cAtre Maria Ta,
vei intelege foarte usor.
Tara-Romaneasca nu e mai departe de Scaunul ti-
ranului, ce se chiamd Coustantinopol, decal calede
dud Zile. In aceastA tarA putearti -eu petrece foarte
bine, in pac; sigur i fArA de nicio fricA, dacA nu
mA simtiam chemat de credinta mea cAtre -Maria Ta
si cake toadi CrestinAtatea. tu insA, nevrAnd sd a-
daug puterea Turcilor prin ostasii mieiL. de buna vole
www.dacoromanica.ro
Scrisori de ,Domni 243
m'am aratat gata a lua parte in legatura crestina;

-prin care fapta pe tiran mi 1-am facut dusman de
moarte si insetat dupa sangele mieu. Cu acest &Is-
mail neimpacat am dat piept pururea, castigand 0
3nu1time de biruinte din cele mai strlucite, si prazi
de mare insemattate, ceia ce nu se poate sa nu
lie cunoscut Mariei Tale si Crestinatatii intregi, de
.sLi au fost unii cari roe nedrept se laudau cu faptele
mete, cautand all lua lor ce mi se cuvenia mie.
M'am luptat impotriva dusmanior numelui crestin
cu o inima atti de neinfranta, incat nici nu-mi venia
ki ma mai teme -de dal*, mai vartos ca biruinta
era totdeauna in parte a ostasului crestin. Insa dusma-
_nul cel mak cl,g temut si mai primejdios, mi-a fost
chiar acela care se lauda cu numele de crestin, care
insa. totdeauna a calcat invoielile si a tulburat pacea:
Ardelenii, cari, in toate prilejurile unde puteam lucre
cu folos impotriva thismanului firesc, mi s'au impoJ
Irivit Iotdeauna, si, uitand legatarile si juramantul de
credinta, prin uneltirile lor au stricat planurile cele
.mantuitoare facute pentru binele Crestinatatii, precum
ioata lumea stie.
Drept aceia, cand Sigismund Bathory, parasindu-1
ide bund voie, a lasat Mriei Tale Ardealul, foade
m'am bucurat, nadajduind ajutor mai mare de la Ma-
xia Ta prin venirea P,rea-Luminatului Arhiduce Maxi-
milian, daca ar fi carmuit el in Ardeal, pentru ca a-
lunei s'ar fi infatisat de sine mai mart st mai multe
inlesniri in tot ce se atinge de binele obstesc al Cres-
tinatatii. Insa, and inteleseiu ca Sigismund a fost
primit iarasi In Ardeal, Prea-Luminatul Arhiduce in-
selat la calea jumAtate vi comisarii Marie! Tale, Prea-
sfintia Sa- domnul episcop de Edam si dumnealui 1St-
www.dacoromanica.ro
244 N. lorga
vAnffy prini, bucuria mea se intoarse spre mAhnire

sl intristare. De i acest fapt de viclenie al Ardelenilor
nu putea sA nu md ttlbure Marie, avtind insd innaintea
ochilor jurdmAntul mieu, nu m'am ablaut nici de
cum din calea credintii. Din potrivA, mustrAnd pe Si-
gismund *1 pe Ardeleni pentru nestatornicia lor, li-am
adus aminte jurdmAntul ce au fdcut, i, viiztind cd i
cu aceasta nu folosesc mimic, i cd indrdzneala lor
merse pAnd la a primejdui viata comisarilor, am a-
daugit i amenintari, sfAtuindu-i sA rAmie credincioi
si sd fie mai statornici in credintd i fArd frica. impo-
triva dumanilor. Dupe-. aceia, trecAnd Dun Area cu
oastea mea, am pustiit cu foc i sabie Tinuturile tira-
nului turcesc. AfarA de aceasta, pe cAnd Oradea-Mare
era impresuratA de SAtArgi-Mohamed, indemnAnd din
nou pe Ardeleni a da ajutor, am trimes insumi acolo o
bunA parte din oastea mea, cAt mi-a fost prin putintd.
Irsd dupd inima cu care, din ura asupra MAriei Tale
1 a Lumindtiei Sale, s'au arAtat ei in privinta ajutoru.-
lui la Oradea-Mare, wi sA li rdsplAteased i Dumnezeu,
care vede cele din lAuntru ale omului i nu lasa ni-
mic nerdsbunat.
5i aceasta e oea d'intdiu tradare a Ardelenilor impo-
triva MAriei Tale, pentru cA, dacd ar fi fost ei cre-
dinciosi, n'ar fi primit pe Sigismund, ci, vAdindu-si
credinta cu buna invoire a terii intregi, ar fi ie0t in-
naintea trAdAtorilor cu toate puterile. Ei insd, atunci
ca i acum, nu se rAsculand impotriva lui Sigismund,
care nAvtilise in tam Mdriei Tale cAlcAnduli jurd-
mtintul.
A doua trAdare s'a fdcut cAnd Sigismund a adus. in
Ardeal pe cardinalul Andrei BAthory i, lAudAndu-1 foar-
te terii intregi, i-a dat cArmuirea peste toatd tara, ca
www.dacoromanica.ro
Scrisorl de Domni 245-
sa poatA innoi singur legAtura cu Turcii ce se rupsese;

aeeasta s'a facut impotriva Mariei Tale. Daca Ar-
delenii, pe cand se faceau acestea, ar fi fost eredincio0,
fArA indoiala ca ar fi apucat armele eu puteri unite;
ei insA, din potrivA, in adunarea lor au ales intr'un
glas pe Cardinal, 0 in paguba Coroanei crAie0i s'au
supus Craiului leesc i Turcilor. Cu toate cA acestea
se fAcurd precum ark,. 0 Cu toate viclenele uneltiri ale
Ardelenilor, Le01or i Turcilor, cari prin trime0i lor
cercara a mA trage in parte-li, eu am stat neclintit in
credinta mea, 0 am in0iintat pe Maria Ta despre
toate Punctele propunerilor ce mi se faceau prin acei
soli, dandu-li 0 lor raspunsuri cuvenite, dupa cum
m'am priceput: Incredintfindu-mA apoi cA nu mai e
cu putinta a intoarce pe Ardeleni din viclenia lor cAtre
Maria Ta i Prea-Luminatul Arhiduce, vazand pe de
o parte poprirea comisarilor 0 a altor trime0 ai
Mariei Tale, pe de and parte starea de plans 0 ie0rea
din tarA a Arhiducesei Maria-Cristina, precum i primej-
dia Cre0inatAtii intregi, i luand in saamd aceia cA
Ardelenii, indemnati de Domnul kr 0 de Sigismund
impreunA cu doi frunta0 ai acestei uneltiri cari acum
sunt aid, opris9rA innaintea impresurarii Orazii-Mari
pe solii miei i pe ai Hanului Tatarior, cari erau in-
sarcinati cu o solie folositoare, ca un credincios
al MAriei Tale nu putuiu a nu ma infuria -foarte, mai
vArtos ca insi0 Turcii, Tatarii i alti dupiani oare-
cari, vAz.And un monarh atilt de mate tratat in chip
atilt de injositor de cAtre nevoia0i de Ardeleni, ince-
puserA a card 0 a batjocuri de atiita ru0ne.
Acestea m'au indemnat a rAsbuna jignirea Mariei
Tale, a fovi cu oastea mea din porunca i cu voia MA-
riei Tale pa dumanii ardeleni i a-i supune cu puterea
www.dacoromanica.ro
246 N. Iorga
si cu armele. Spre care scop Maria Ta ai dat invata-

turii lut Gheorghe Basta, capitanului tuturor partilor un-
guresti din jos, sa ma ajute, oeia ce el n'a facut; iar
acum, chemat de mine intr'ajutor, dansul, Vara nick',
porunca sau invatatura, si-a unit oastea cu necredin-
ciosii Ardeleni impotriva mea. Si, cu toate ca n'avuiu
niciun sprijin din partea lui Basta, tu, nemai putand.
suferi jignirea facuta Mariei Tale, singur cu armele
mele am supus pe Ardeleni i i-am fAcut a jura din
nou credinta Maria Tale. Iar tara Ardealului am car-
muit-o in numele Mariei Tale, si nu intr'al mieu,
neabatandu-ma cat e negru supt unghie de la invoiala
Vacua cu dumnealui Pezzen.
CI, precum vulpea anevoie-si schimbA ndravul, asa si
Ardelenii cu greu se pot desbara de invechita lor da-
fiat. Drept aceia, Maria Ta vei intelege i aceastA
din urma galceava, schimbaciunea ardeleneasca .si ne-
legiuirea oe nu se va sterge niciodata. Fiindca Ar-
delenii Nor mai bine pace cleat bataie cu Turcii, va-
zand cA Imprejurarile-mi ingaduiau a incheia o in-
voiala prielnica cu Turcul, invoiala pentru care ani
fost 1 Norbit, insti cu ingaduinta MAriei Tale, prefa-
candu-ma numai i. purtand pe Turd cu vorbe bune,
ei, Ardelenii, luandu-le de bune, ar fi primit cu toata.
inima aceasta pace si-ir fi sfatuit i ar fi hotarat in
privinta aceasta de fata in adunarile br, dad. nu i-as fi
abatut eu de la aceasta pe supt man& amenintandu-i pi
speriindu-i. Ce e mai mult, ei pe supt ascuns ma in-
credintara sa fac numai pace cu Turcul, i dansii vor
implini toate poruncile mele cu mai mare adevar pi
graba. Vazand Ins& ca nu capata niciun raspuns dorit
de la mine, se intoarsera indata la viclenii i uneltiri
tainice, cugetand planuri de tradare. Pentru cA, pe cand
www.dacoromanica.ro
se afla la mine in Ardeal solul turcesc, Ardelenii mar-

sera' pe supt asciins la (Mitsui, si-i spuserA sA nu Aft=
dajduiascA nicio pace pe cat voiu cArmui eu Ardeathl,
ci sA caute vre un chip de a apza iarA0 pe Sigisk
mund, i atunci pacea va fi sigurd i nestramutatif.6
Din aceste uneltiri solul turcesc i ceilalti sfetnici, ai
tiranului pricepurA cA negutarea mea de pace e thumat
un joc. Insd despre aeeast trdare eu am aflat unmet
dui:4 ce a plecat chehaia turcesc.
Pe cand planurile pomenite se negutau 0 se sfatuiatt,
in taind intre Ardelani, Moldoveni i Le0, Sigisniund
sta nu departe de Ardeal, in cetatea Sucevei, de unde
trimetea pe supt ascuns scrisorile sale catre credineiop
sAi, intarindu-i in gendul lor de apostasie. Prinzeincht-Se
scrisori de acestea de cAtre oamenii miei, eu, dupa.
ce le-am cetit, le-am trimes MAriei Tale, 0 nu titt
de Ti-au venit in m'AnA. VAzAnd eu aceastd trfidate,11,0
oastea Polonior adunatA Iang Sigismund, ithpreunli
cu ajutorul Turcilor i Tatarilor, cu scdtr de a MA
scoate din Ardeal, in fata acestei primejdii, fiu itit de
nevoie a lua lucrul de timpuriu, hotArat a Mk bafe
gi a-mi cerca norocul mai bine in pgrriAne dilman
decAt In tara MAriei Tale. Drept acele, ductindughl
oastea, intrAiu in Moldova, 0, invinggrid pe leiTtnia
Voevodul Moldovei, impreunA cu cete1 Leiboz, MD-
eilor i Tatarilor cari voiau a apza larAti pe Sigis
mund, am luat acea tare' in numele Mgt- lei Tale 0
am silit-o a face jurAmntul de cthdintA Ma,,,
ria Ta.
Ardelenii, i dupe' supunerea Moldoi, An-rdser
tot in strAmopasca lor viclenie, peittrii a MoIke. Sz6
kely, pe care-I pusesem peste toatA natea nita, tiku
www.dacoromanica.ro
248 N. to rga
mindu-1 CApitan-Mare, i cu alti cApitani de frunte,

Gaspar Sibrik i Gheorghe Maki), urzind altA filo:tare,
se duserii paste Siretiu la Sigismund Bilthory, in mar-
genea Terii Lesesti, gi acolo se sfAtuird i hotiarArA
pentru moartea mea, indatorindu-se Moise Szkely
cu ai sAi cAtre Moise, i intArind legAturd intre sine
prin inscris. Planul era ca Sigismund, cu oaste mare,
bine gAtitA, sA navAleascd din Tara LeseascA in Ar-
deal, si pe mine O. mA ucidA, sau in luptd pe fata,
sau in ascuns, chibzuind ei cd eu, vAzAnd aceasta, fArA
indoialA voiu iei cu oastea mea in camp deschis spre
a intAmpina pe Lesi, i atunci cei ce erau in legAturA
se hotarfiserd a pune mtma pe mine i a mA trAda lui
Sigismund, iar, neputAndu-se aceasta, cApitanul Gheor-
ghe Make) se ardtase gata a-mi rApezi, un glonte.
Afland eu de la unit_ din vechii si credinciosii miei
oameni despre aceasta trAdare i invoialA tdinuitA,
am chemat la Curte pe Moise Szkely cu cellalti cA-
pitani. Ei insA, stiindu-se trAdAtori, fugird cu tova-
ragii -lor la Sigismund in Tara Leseascd, rAsptindind
o multime de minciuni despre mine spre a intArtaa pe
Ardeleni i spre a putea indeplini cu atAt mai usor
planul oe urziserA cu Sigismund impotriva mea. Tat
de odata intArirA pe Ardeleni in gAndul tor, in-
credintandu-i ca paste putin Lesii Ii vor veni In a-
jufor. Nici nu se inselatA in asteptarea lor, pentru cA
ii sosi ajutorul lesesc. VazAnd aoestea, prin scrisori
.
una dupA alta am chemat grabnic pe CApitanul-oel-

Mare al MAriei Tale, pentru ajutorul ce credeam ca
mi-I va da mie, credinciosului MAriet Tale, iar nu Ar-
delenilor, cart pururea au fost nestatornici i neascul-
tAtori cAtre MAria Ta.
Nu socoti, MAria To, ca Ardelenii din credinta au
www.dacoromanica.ro
Sciisod de Domni 249
ascultat i s'au unit cu Basta. Pricina e intdrzierea lui

Sigismund Bkhory, pe care-1 avteptau, precum i lu-
crarea i pregkirile mele impotriva lor. VAziind ei a-
cestea, i desnAddjduind de venirea lui Sigismund, se dA-
dur lui Basta supt vdlul credintii, vi Se rdsculard im-
potrivd-mi. Urmarea aceStei purtAri lard socoteald a
lui Basta fu cA ai scApat MAria Ta din Wind, Moldova
SI Tara-Romneascd i Kanizsa, care se deterd duvrna-
nului ca o rAsplatA! Turcii bat din palme, nebuni de
bucurie, pentru cd vdd aoeste teri, .impreund cu Ka-
nisza, supuse lor. Acestea ii plac Turcilor: in viitor se
vor bucura vi mai mult de Ardeal, oeia ce sA fereascd
Dumnezeu! Insd, din Tara-Romaneasca vi din Moldova,
Ardealul Se poate lua uvor. Iar, unindu-se aceastd Ora
cu Coroana Poloniei, Turcul, dupd planul ce a fAcut,
are de gAnd a nAvAli in partite ungurevti vi in alte
Tinuturi invecinate, spre marele rAu al Mdriei Tale vi
a toatd Casa de Austria. Cdt de uvor se poate face
aceasta, eine nu vede, dacA numitele teri s'ar alipi la
Levi cari niciodatA n'au fost binevoitori Casei de Aus-
tria, ci duvmani ai Crevtindtkii intregi, ceia ce
gi pand acum s'a dovedit cu prisos! Chiar i in anul
trecut, prin uneltirile lor cele tainice au ardtat mai
multd bundvintA Turcior deck crevtinilor. MArturie e
faptul CA Levii au ajutat pe Turci, i Turcii pe Arde-
leni; asemenea vi Moldova vi Tara-Romaneased au fost
rApite tot prin mevtevugurile cele viclene ale Levilor.
InsemnAnd acestea mai intdiu, rog pe Maria Ta sd
asculti cum s'a inceput incAterarea intre oastea mea si
Ardeleni, t a sd vtll cd eu nu-s incepkorul turburdrii.
Ardelenii, dupd ce urzird planul -de a md pierde, au-

tard chipul de a indeplini aoest plan. Drept aceia, dupd
www.dacoromanica.ro
250 N. lorga
ce Moise Szkely fugi cu tovard0i sal la Sigismund

Bathory in Tara Lewascd, nobilimea ardeleneascd, a-
teptand ajutorul Le0lor cu Sigismund, iwz indatd la
o parte- oastea ce avea (dud de varmeghia Inidoarei
0 dal I d2 Banat, care au rAmas pe rang& mine). Insd
Sigismum a intdrziat cu venirea, 0 de altd part am
chemat oastea mea de pretutindenea. Aceasta nu o
fAcusem din altd pricind, ci numai ca astfel cu puteri
unite sd pureed impotriva lui Ibrahim, despre care
aflasem CA se cobordse atunci langA Belgrad, ca sd-1 a-
puc de la spate daca. ar nAvAli In Tara-Ungureascd,
pentru cd de timpuriu luasem toate mdsurile spre
a-mi aduna oastea din toate pdrtile, de pe unde era,
din Moldova, Tara-Romaneascd i Ardeal, i Tre a
trece cu ea IntreagA Dundrea in pAmAnt duman. A-
vand acest cuget bun 0 mantuitor pentru toatil Cre4-
tindtatea, chernAiu 0. pa Ardeleni, caH erau atunci a-
wzati Fangd Turda; ei insd rdspunserk cd, aflandu-
se lipsiti de toate cele pentru hranA, deocamdatd nu
pot veni, 0 se rugard sd-i las acolo, fagAduind cA la
cea d'intAiu chemare se vor uni cu mine.
In sfdr0t, and era sA pureed acuma din Sebe,
i-am chemat sd vie la mine, prefacandu-md cA nu
giu mimic despre legAtura lor impotriva mea. Atunci
10 vddird inelAciunea, rAspunzand c nu vor lua
armele niciodatA aldturea cu mine asupra Turcilor. lii
desert am trimes solii miei cu scrisort la Ardeleni, ru-
gAndu-i sA nu strice prilejul oe aveam impotriva Tur-
cilor: ei oprird solii miei ci nu-mi deterd niciun
rAspuns.
VAzand aceastd schimbare i nestatornicie, trime-
seiu la -Maria Ta pe loan Rat, pe Nicolae Vaida 0
pe Martin Horvath, spre a Te In0iinta despre toate;
www.dacoromanica.ro
Scrisori fie Dcmni 231
insA, fiind toate dale prinse, i ei furd luati robi si

aruncati impreunA cu altii in ocnele de sare.
In fata unei indrAzneli atAt de mari, i avAnd in ve
dere cA nu voiu avea mai bun prilej de a bate pe
Turci deck acum, eand, unindu-se oastea celor trei
teri cu Ardelenii, numArul ei ar fi trecut peste o sutk
de mii, am alergat la mijlocul ce mi s'a pArut mai
bun, insdroinAnd oameni de legea catolicA i luterank
a-i abate din pornirea lor ce putea fi foarte primejdi-
oasd Crestindtatii intregi. Ins& nici acestia nu folosirk
nimic, neputAndu-i intoarce din rAutatea lor, ba incA.
putin a lipsit de n'au ucis pe trimesi, mai vartos pe
preotul cel catolic. PAnA inteatlita se impietriserd aS,-
teptnd pe Sigismund!
In acest rAstimp ceruiu prin scrisori ajutor de la.
Basta, si el mi. I-a fAgAduit; voind ins a intra in ,Ar-
deal, gAsiiu calea pe care era sA vinA la mine, in-
chisd de oastea Ardelenilor. Acestia 10 schimbaIl
gAndul, i, sfAtuindu-se cu Leii, cerurd ei ajutor do
la Basta, nu pentru cA erau credinciosi, ci pentru cA.
intdrzierea lui Sigismund i-a fost fAcut sA piarda
nAdejdea in ajutorul lesesc, i vedeau acuma c pu-
terile lor sunt mai pre jos deck ale mele. Asa, pe
and eu stam la Sebes', oastea Ardelenilor, unindu-se-
la Turda cu a lui Basta, se porni indatA asupra mea.
Eu (fiindcA nu mA temeam de Ardeleni, pe cat timp
erau ei singuri) lAsasem partea cea mai mare a osti
rii mete la margenea Moldovei i Terii-Romanesti,
in fate Turcior, nestiind nimic mai innainte despre unI-
rea lui Basta cu Ardelenii, cari acum impreunA se
apropiau d lagdruI mieu, cu scop de a se bate cu
mine. VAztind pe raiteri uniti -cu viclenii Ardeleni, rA
mAseiu uimit, si, cu toate cA treaba venise la WA-
www.dacoromanica.ro
252 N. lorga
taie, nu putuiu a nu intreba de unde se trage aceasta

.ca sd se verse atAta stinge crestinesc? Insd alt res-
puns nu-mi deterd cleat ca eu sd ies din Ardeal I._ Ci,
iiindcd nu stiam in al cui nume vor sa. iea in stApA-
fire Ardealul, la porunca lor singurd nu md puteam
trage innapoi cu rusine, mai ales nevazand nicio po-
runcA de la Maria Ta in privinta aceasta. Credinta
mea cAtre Maria Ta era li atunci atAt de mare, inat
cerusem sd-mi arAte vre-o porunce de la Mdria Ta,
ori, neavAnd porunce, sa-mi ardte oel putin scrisorile
de insArcinare, sau si copie dupd invdtAturile ce ar fi
/wand de la Mdria Ta, sd o cetesc, fiind hotdrAt a
mA supune indatd vointii Mdriei Tale.
Ei insd nu-mi rdspunserd nimic, cu a oui vointA si in
puterea cAror invAtAturi se resculaserd impotriVa mea.
.ci tineau tot una sA ies din Ardeal. Dar, fiindcd, dupe
cum am zis, nu vedeam din a oui Iporunce ieau ei Ar-
dealul, i fiindol mai de multe ori m'am aflat in cele
mai man primejdii din pricina nestatorniciei Ardeleni-
lor, nu puteam iesi cu rus'ine, mai ales cA, lipsindu-mi
Ardelenii, nu mai puteam nAdAjdui alt ajutor impo-
lriva Turcilor. Apoi el mai de multe ori au cercat a
rtiA trAda in mAnile dusmanilor, dacd nu ma apAra
Dumnezeu pentru curatia sufletului mieu; si, in sfAr-
sit, ei se invoiserd a rnA omorA, despre care, Bind de
nevoie, pot da MAriei Tale ci dovezi, chiar carp iscit-
lite 'si. peoetluite cu mAnile lor insesi.
NecApAtAnd niciun respuns, md gAndiiu mult ce ar
fi de fAcut, mai vArtos a nu aveam cu mine vre-o
parte mai aleasa din oastea mea; ell toate acestea fare
luptA nu puteam pArAsi tara, instrAinAnd-o de la MA-
ria Ta i. lAsAnd-o in mAna vre-unui Ardelean.
E ctiut insd a Ina la inceputul luptei eu ti-am fost
www.dacoromanica.ro
credincios Mdriei Tale, marturisind aceasta 0 prin

graiu 0 prin plAngerea trimeasA printr'un sol. Toate
acestea nu-i micara; ci, aezAndu-i oastea spre ba-
taie, incepura lupta. Dar eu, cretin Bind 0 neinvAtat
a ma bate impotriva -cretinilor, de i eram impins
de nevoie, nu mA luptdiu dupA cum eram deprins, ca
impotriva dumanului firesc, aprinzand pe ai miei cu
cuviintul 0 cu pilda mea 0 sprijinind insumi cea d'in-
taiu lovire a dumanului, ci, vazand innainte-mi oaste
cretinA i, durandu-mil de vArsarea sangelui nevinovat
pentru nestatornicia uncir necredincioi, mi se muie
inima, i nu sprijiniiu &TA datina mea cea d'intaiu
navala, ci ma traseiu innapoi, nu pentru cA aveam
oaste mult mai mica, nici pentru cii a fi pierdut in-
crederea, ci pentru ca ma oteriam a muia In sAnge
cretinesc o sable ce bAuse pana acum atAta stinge
de pagAni! i aa ostaii miei, deprin0 a ma vedea
in lupta totdeauna in fruntea lor, de asta data neva-
zandu-ma de fat& se umplura de neincredere 0 de-
terd spatele, nu de frica, ci temAndu-se ea nu cum-
va sa se fi intAmplat mie vre-o nenorocire.
Acesta e rostul ciocnirii intre mine, de 0 parte, 0

Ardeleni cu Basta, de alta parte, ciocnire care a dat
lui Ibrahim prilejul de a cuoeri Kanizsa.
Iar, dupA aceasta fugA, cu ee cruzime salbateca s'au
purtat Ardelenii, u'ar crede cineva, pentru ca ...e
nemai auzit, insa foarte adevdrat. NouA sute de Secui,
ce dupa fugd se trAseserA la munti, 0 pe cari i-au
chemat la sine in numele credintii catre Maria Ta,
cAlcand ei invoiala fAcutA, i-au ucis inteun munte cu
cea mai neauzita salbAtAcie. A doua zi dupA alunga-
rea otirii mete, mergAnd spre Tara-Romaneasca, a-
www.dacoromanica.ro
254 N. lorga
proapt de Sibiiu ddduiu peste oastea mea munteneascA,

supt conducerea lui Petru Huszar, si, purcezand in-
nainte la FAgAras, intampinAiu pe loan Szelestey cu
oastea mea moldoveneasca. Miscati de nenorocirea
_mea, toti stAturA ca sA ne batem din nou cu Arde-
lenii spre a rAsbuna nedreptatea ce mi -s'a fAcut.
.Abia dupA mai multe sfAtuiri i-am mai imblanzit,
fiindca incepuserA a striga tare, i i-am fAcut sa.
lase gandul de a mai lucre la vArsarea de &Inge cre-
tin prin crestini, lAmurindu-li ch tocmai aceasta e
politica turceasca, anume ca sA ne junghiem noi In-
tre noi, i arAtandu-li cA oastea leseasca cu Sigis-
inund Bathory a intrat pe la Troths, ores al Moldovei,
in margenile Ardealului, iar, de altA parte, Moise
zekely, venind de spre Bistrita, pradA In Secul cu
foc si sable.
Aasa etti uitand de jignirile i nenorocirile mel; si
gandindu-InA numai la binele obstesc, am trimes pp
loan Szelestey la Ardeleni, aratand prin el mai ales
lui Basta toata starea lucrurilor in Ardeal, si in-
demnfindu-1 sA fie cu privighere asupra Lesilor, din-
tre cari, spre mai multA incredintare, i-am i trimes
pe unii ee cAzuserA prinsi in manile mete. InsA Arde-
lenii ajunseserA la atata viclenie i fArAdelege, incat
artmcarA in fiare pe numitul sol, ii bAturA, i, dupa
Cum auziiu in drum, ii zdrobirA mantle si picioarelei_
pentru care chinurf neomenestr sunt vredniei de pe-
pecleapsa potrivitA, mai ales dcr va_fi adevArat, cum
se zice, c 1-ar fi omorat chinuindu-L MA rog cia Ma-
ria Ta sA nu Ias1 nerAsbunat acest comor, pentru cA
numitul a fost unul dintre slujitorii cei credinciosi ai
MAriei Tale; si afarA, de aceasta se afla in solie. Apoi
legea obsteascA, nu numai la crestini, ci i la Turci pi
www.dacoromanica.ro
la pAgAni opreste a tulbura, supAra i popri pe soli,

Cu atAt mai mult a-i ucide!
DupA aceasta, lAmurindu-se ei si din alte prop cum
eA au multi protivnici, trimeserA la mine in solie pe
Sebastian Tkly, co mai multi alti fruntasi ai Ardea-
lului. Pe cari, cAutand numai la binele obstesc, i-am
primit cu toat4 omenia, dupA cum dorirA, primind toa-
te propunerile ce-mi fAcurA. 1, cu toate cA nu m'am
abAtut niciodatA din legAtura de credintA ce facusem
innaintea Preasfintiei Sale episcopului de Erlau i inna-
intea lui IstvAnffy, ci am rAmas pururea statornid in
eredintA,. nefiind deprins a InA schimba ca Ardelenii, a
eAror datina e de a jura stramb de douA ori pe zi,
am primit a mai face- pn jurAmAnt si am trecut in
Tara-Romaneasca, uifiind jignirile mele. De aici am in-
clemnat pa Basta sA fie eu luare aminte, ca nu curtly&
prin viclenia i rnselAtoria Lesilor tara sA fie smulsd
din mAnile MAriei Tale, i, fiind de nevoie, sA-mi
iea ajutor impotriva Lesilor acelora si a Turcilor.
Ce puteam face eu mai mult pentru CrestinAtate?
Cu Pate acestea, spre a mi-i pregAti mak bine si spre
a-i asigura si mai tare de credinta mea, am trimes
in Ardeal chiar pe sotia mea, pe fiul mieu i pe flied-
Pea, insA cu indatorirea ca pe fiul mieu sA-1 lase a
veni indatA la MAria Ta. DupA cum auziiu insA, sunt
opniti in inchisoare, tinuti miseteste i in lipsA de toate
De 1 n'am lost vrednic de acestea, sunt ins& nevoit
it le rabda cu IniznS tare, spre bintle Crestinatatii, pen-
tru cue sufAr orisice, lasAnd in mtina lui Dumnezeu
.rAsbunarea dreptului mieu,
DupA ce, culegAndu-mi incA puterile, intrAiu in Ta-
ra-RomneascA m stmtiiu impresurat din toate par,
tile de dusmani: id Lesii4 colo Turcii, pustiind_ cam-
www.dacoromanica.ro
:56 N. lorga
piile, satele otaele, rapind turmele i cirezile,

i
pradAnd pretutindenea i ducAnd pe bietul popor ca
vitele in prinsoare, muck, privind la pustiirile cele multe
0 la multimea celor dui in prinsoare, fata Terii-Rorna-
neti era cu mult mai de plans deck in zilele lui Si-
nan, cAnd oastea turceasca cotropise totul.
Adesea am cerut staruitor ajutorul Ard9lenilor, insa
totdeauna in deert, pentru ca, punAnd toate la o
parte, singurul tor cuget era acela de a ma pierde.
In aceasta primejdie, oricAt de mare era, nu m'a fi
temut niciodata numai de Lei, daca nu s'ar fi !las-
cut de ceialalta parte. razboiul cu Turcii: pentru ca
impotriva Le Olor dotta zile am luptat cu izbanda.
Insa, acum, de o parte ma intetia Leahul, de alta parte
ma strAmtora Turcul, din a treia parte, din Ardeal,
unde credeam ca am prieteni, 0 nu dumani, navali
in Tara-Romaneasca i Moise Szkely, capitanul os-
tailor lui Sigismund BAthory.
Incunjurat de dumani atilt de multi i de neimpa-
cati, i pierzAnd toata nadejdea in fagaduintile aju-
torului ardelenesc, .ma vazuiu silit a ma trage de-a
lungul muntior Terii-Romaneti spre Craiova, ca sa
scap de salbatacia Leilor. De aici inca am cerut de
mai multe ori ajutorul Ardelenilor, fara a-1 putea insa
capata. Li aduseiu aminte invoielile, cartile de juramant
legamintele cu care se legasera; insa pierduiu numai
vremea in deert, pentru CA ei se intelesesera pentru
moartea mea.
In mijlocul atiltor primejdii, n'am aflat alt leac im-
potriva acesfor rele decat a fugi la Maria Ta, careia
I-am fost pururea credncios, spre a gasi o bunavoint4
corespunzatoare faptelor mete la Ace la caruia i-am
fost cu credinta totdeauna. In acest drum and --peste
www.dacoromanica.ro
Sensor'. de Domni 257
oastea turceasca supt poruncile beilor de Vidin si Ni-

copol, cari trecusera Dunarea spre a veni in ajutorul
Lesilor, rapeziiu innainte pe Banul Craiovei spre a-i
lovi. Lupta in numele Mariei Tale am purtat-o cu iz-
band& omorand multi dintre dusmani, intre cari si.
pe numitii bei si luandu-li steagurile, dintre care
cel mai insemnat e la mine.
Impresurat de atatea rele, veniiu, cu prea putini
de-ai miei, drept la Maria Ta, prin terile Mariei Tale
si prin Ardeal, unde cate nenorociri, jigniri si ras-
coale am avut a suferi, vei fi inteles Maria Ta. In
multe locuri sarfra pe oamenii miei si-i ucisera Vara
mila. Din cetatea Devei indreptard tunurile asupra mea,
si innecara it Muras pe mai multi dintre ai miei; si
aceste nevoi le avuiu nu numai intr'un loc, ci prin tot
Ardealul. Nemultamiti cu atata, trimesera carp la
Baia-de-Cris spre a rascula lumea impotriva mea.
Asemenea intaratara pe ostasli din Lipova si din ce-
tatea Indului ; fiind insa mai pre jos cu puterea, nu
cutezara a lovi pe ai miei.
In acest chip si intre aceste nenorociri ajunseiu la
Maria Ta, gol si despoiat de toate. Visteria mea toata,
margaritare scumpe, de care am avut multime, aurul
si argintaria, vesminte alese, multi cai de mare pret,
cu un cuvnt tot ce aveam pa langa mine, le-am
pierdut pentru credinta catre Maria Ta; si astazi, lipsit
de toate cele ce cu multa sudoare si osteneala mi le-am
adunat, nu stiu incotro sa ma intorc. Inprea-marea
mea nevoie nici aceasta calatorie n'as fi putut-o face
daca altii nu mi-ar fi intins mana de ajutor.
Insa, decat aceste, oricat de multe si felurite rele
ce am suferit eu, sunt mai mari cele ce suferi Ma-
ria Ta si Crestinatatea pentru instrainarea celor trei
www.dacoromanica.ro
258 N. lorga
teri; din care nu putina primejdie se poate naste. De

aceia, nu numai eu, care nu ma simt de ajuns in pri-
vinta aceasta, ci Crestinatatea intreaga ar fi sa staru-
Itasca a se pedepsi, dupa cum se cuvine, calcatorii de
jurilmant i instrainatorii terilor Mariei Tale.
Am voit sa arta toate acestea Mariei Tale in toata
credinta i adevarul, intocmai asa precum s'a intam-
plat, i, ca sa pot face aceasta mai A,ine, veniiu eu in-
.sumi la Maria Ta, infruntand atatea primejdii.
Cunoscuta fiind credinta mea catre Maria Ta i catre
toata Casa de Austria, din multele razboale, in care
dupa. deosebirea timpurior m'am luptat, 0 de aproa-
pe si de departe, insa totdeauna cu inima neinfranta,
clovedind ravna mea i dreptul mieu, am venit la
Maria Ta cu atat mai bucuros, cu cat stiu ca voiu
gasi indurarea cuvenid.
Drept aceia, Maria Ta, privind cu ochi induratori
pe de o parte nenumaratele daune i nenorociri ce am
suferit, ma vei ocroti cu cunoscuta-ti bunavointa pi
blandeta, ca, dupa pilda mea, i alti printi i fruntasi
sA ramana statornici in credinta, iar dusmanii miei.
cart preziceau ca nu voiu gasi ajutor la Maria Ta, sa_
se rusineze i sa nu cuteze a ma mai batjocuri. Des-
pre aceasta rarA bunavointa. i bunatate a Mariei Tale
eu nu m'am indoit niciodata, ci, din potrivii, i acum,
dupa scoaterea mea din Domnie i dupa pierderea tu-
turor bunurilor, nadajduiesc in bunatatea MIriei Tale,
de care 0 in viitor ma voiu sargui, cat voiu mai
Wei, a ma invrednici prin necontenite slujbe credin-
eioase, OM la varsarea sangelui mieu.
Cat despre mijloacele i chipul de a vindeca toate
aceste rele, eu dupa mica mea pricepere le voiu arata
cand minunata intelepciune a Mariei Tale va gasi cu
www.dacoromanica.ro
cale a mA primi 0 pe mine la aceste sfaturi 0 ei

alege spre acest scop pe cei mai buni dintre sfetnicii
sAi. Chipul ce voiu propune naddjduiesc ca va fi cel
mai mantuitor 0 mai usor, nu numai pentru MAria
Ta si Innalta Sa CasA, ci pentru intreaga lume cres-
tinA, cd vezi Maria Ta cum ca Turcii si alti dus-
mani fac din zi in zi innaintAri tot mai maxi si pa.-
nuiesc peire chiar si acestor Orli si locuri.
Al MAriei Tale ImpArate i Craiu, cel mai umilit,
pururea supus si credincios.
Mihail, Voevodul Terii-Romanelti.
L.
Ieremia MovilA.
(1595.)
Omul Polonilor, Ieremia-Voda Movild, coborator prin
femei din neamul Iiipusnenilor, frate de VladicA si
insusi boier mare al terii, cinstit, bland si evlavios,
fu ca Domn numai un purtAtor de vesti pentru strAini
si un indeplinitor al voii strAinilor. Asa se infafiseaza
si in sorisorile WI. I I
IatA cum vesteste lui.Zamoyski, stApanul, ca Tara-Ro-

mAneasca a ajuns iarAsi in mana unor crestini pe
earl nici el, nici acel stapan nu-i iubia.
Editie : Hurmuzaid, Supl. 111.
Prea-luminate 0 milostive doamne. Tinem gata sluj-

bele noastre bunivointei d-tale, milostivul nostru Domn.
Trimetem indirAt la d-ta pe acest CAmdras care a
niers cu Radici Sarbul la Mihai-Voda. Care spune ca
Voevodul ardelean a gonit pe Turd. din TArgoviste,
a prins pe Mehmed-Pasa (Pasa Terii-RomAnesti) si
www.dacoromanica.ro
250 N. lorga
a gonit pe Sinan-Pasa din Bucuresti. Ni-a dat si scri-

sorile lui gAzvan cdtre unii prieteni ai lui, scrise in
aceste cuvinte, si le trimetem d-tale 1 Te rugAm pe
d-ta, domnul nostru milostiv, sA binevoiesti a nu in-
ceta sA-mi dai ajutorul d-tale 0 s ne vestesti despre
toate. Dar te rugAm pe d-ta* incA odata. Iar Asi iti
tinem gata slujbele noastre bunAvointei d-tale.
Din Iasi, 28 Octomvre 1595.
Iti dorim d-tale, milostivul nostru Domn, toed fe-
ricirea.
Ieremia MovilA, cu mila lui Dumnezeu Domn al
terii Moldovei.
Prea-luminatului domn, domnul loan Zamoyski de
Zamosc..., miostivul nostru Donm.
LI.
(1601.)
Peste .sese ani, cand Mihai care-I gonise mai fdra.
luptA 0 pe care-I apAraserA numai pietrele tari ale
cetatii Hotinului, cAzu prin trAdarea uneltitA 0 de
dAnsul, 0, dupd o nouA biruinta, fu ucis impotriva
oricArui drept, Ieremia nu ardtA bucurie, nici jale,
ci, cu sufletu-i fArA rAsunet, trimete astfel la cei mai
marl ai lui vestea nelegiuirii.
L. tit. : li rmuzaki, Supl. II'.
Cdt despre Mihai, mi se mai spusese din izvor si-

gur cA ar fi fost ucis. Totusi asteptam intdrirea a-
cestei stiri. Acuma dumnealui $tefan Csaky, ghenera-
lul a toatA tara Ardealului, imi dA veste sigurA cd
Mihai a fost ucis la 19 August langA Turda, ceia
ce aduc la cunostinta MAriei Tale. Mihai a avut (>
i VeLi-le mai sus.
www.dacoromanica.ro
ceartA cu Gheorghe Basta pentru tunurile pe care

Basta nu voia sA4 i le deie. Mihai, rostindu-se cam por-
nit, nu numai impotriva lui Basta, dar 0 impotriva
Mariei Sale Imparatului, Basta a pus sa-1 impuste, a-
poi sa-i taie capul 0 sa-i arunce trupul pe un cal
crapat, ca sa-i faca si mai mare necinste...
_Iasi, 1-iu Septemvre 1601.
LII.
Radu-Vod Serban.
( 1602.)
Adevaratul urmas al lui Mihai Viteazul fu Radu Ser-
ban. Pornit din Ardeal, el pastrA totdeauna legaturile
cu Ardealul. Apara la orice prilej interesele impari-
testi, cerand numai a nu fi uitat cu totul. Cand cazu
asupra lui Hanul insusi, care aducea pe Simion-Voda
Movila, el cere astfel ajutorul Imperialilor.
Editie : Hurmuzaki, Iv L.
Maria Ta Imparate 0 Craiu, Doamne noua prea-

indurAtor.
Dupa supunerea prea-umilita a credincioasei noas:
tre slujbe pe placul Mariei Tale, Domn 0 print al
nostru prea-indurAtor.
Pentru indurarea 0 bunavointa cu care Maria Ta
esti indreptat catre noi si aceasta tara nacajita, mul-
tamim totdeauna cu umilinta, dupa cat putem, Mariei
Tale, rugand pe Dumnezeu sa te pastreze pe Maria
Ta Imparateasca in build sanAtate cat de multi ani.
Dupa ce, prea-indurate Doamne, cu mila lui Dum:-
nezeu si ajutorul banesc al Mariei Tale Imparatesti,
am dobAndit aceasta nenorocitA de tara 0 pe dus-
manul cel mai inviersunat, si al MAriei Tale Impara-
www.dacoromanica.ro
262 N. lorga
te0i 0 al nostru, pe Simion Voevod, cu ai lui, Le0,

Turd i Tatari, I-am gonit din tara aceia, iar acuma
stAm 'cu ai no0ri la hotarul Moldovei, zi i noapte
gandindu-ne la aceia, in ce chip mai bine 0 mai fo-
lositor am putea sluji MAriei Tale ImparAte0i i Crq-
tinAtAtii intregi. Deci rugAm cu umilinta pa Maria Ta
ImpArAteascd sd aibA pentru noi aoeia0 indurare si
bunAvointA, 0 nu mai putin, pe care a avut-o odatA
NA de Mihai Voevod, innaintapil nostru, 0 in da-
rea de ajutor bAnesc, 0 in alte lucruri de nevoie. i s
ni trimeti indurAtor vre-o sumd de bani chiar acuma,
pentru ca o0enii no0ri. cari sunt Inca in tarA, s nu
fie siliti a pleca, de prea multA neplatA, cu paguba
cea mare a acestei tent nenorocite. Pe care indurare
bunAvointa. a Mariei Tale, dud am cApAtat-o, nu
vom lipsi a o rAsplAti totdeauna, cu umilinta cuvenitA,
prin credinta noastrA deplinA. Avteptam in aceastA
privinta de la MAria Ta ImpArAteascA un rdspuns prea-
binevoitor i prea-plAcut, dorind ca MAria Ta ImpA-
rAteasca sA trAiascA am cat mai multi fericiti. In
cetatea noastrA a TArgovi0ii, 4 Septemvre, anul 1602.
Al MAriei Tale ImpArAte0i i Crdie0i credincioa-
sd i venica slugA.
Radu Voevod.
ICAtre ImpAratul Rudolf.]
LIII.
( 1603.)
Tatarii fura. opriti la anturile de la Teiani in
gura Teleajenului. Peste cAteva luni, Radu multamia
de ajutor bAtifind lAngA Brasov i ucigAnd pe Craiul
rasculatilor unguri, pe Moise Szkely. Indatd InsA el
se frarnnta i cu Turcii, i cu Tatarii, i iard0 ra.-
www.dacoromanica.ro
suna cererea lui de ajutor, prin solii trimesi la Im-

parat.
Editie: Hurmuzaki, IV '.
Acuma nu v pot scrie veste mai bun& decat nu-

mai ca, de cand ne-am intors din Ardeal, de la in-
frangerea i peirea lui Moise Szkely, nu mai Elvein
odihnA de spre Tatari. Cala ce-mi vine numai de la
vecinii miei oei buni, de la Moldoveni. Cad Voda-i
gala asupra noastra, si tot vin cate 2.000, 3.000,
6.000, si 7.000 de-odata in tara noastra. Iar noi cu
putina noastra oaste ne-am sarguit de i-am raspins
totdeauna, cu rusine i pagubA mare. Iar acum in.
urma au nAvalit in tara in numar de 10.000 i au
venit pAna la Curtile din StrAjesti i Syligr (Sta-
nesti?). PAna ce am- aflat aoeasta, s'au invartejit in-
darat. Dupa cari am trimes indata pe capitanul nos-
tru Marza, care i-a prins langA Giurgiu, i i-a lovit,
si cu ajutorul lui Dumnezeu i-a bAtut,' si multi dintre
Tatari au perit. Si dintre ai nostri au rAmas la 100 de
ostasi de frunte. Tara e acuma asa de pustiitA, incat
nici in vremea lui Sinan-Pasa n'a fost asa. $i osta-
sii sunt plictisiti ca nu-i putem Odd. De aceia ruga-
mintea mea sarguincioasa, pentru numele lui Dam-
nezeu, cAtre d-voastrA este aoeia cA, daca Maria Sa
vrea sa ne ajute sau neva ajuta cu ceva, dumneavoas-
tra sA va intoarceti indata cu aceia acasa. CAgi, daca
dumneavoastra mai ramaneti, vom fi siliti iarasi a
iesi din tall innaintea dusmanului. CAci nu mai pu-
tern, nici stim a tinea i hrAni oastea cu vorbe, nici
s mai vedem nevoia cea mare si tulburarea saracilor
nostri supusi. 51 arAtati ca Simion-Voda iarAsi se gA-
teste tare si are de gand sA vie asupra noastra: pe
www.dacoromanica.ro
254 N. lorga
de o parte stA la vorba cu Maria Ta pentru pace, iar

de cealalta parte aduce Turd 0 Tatari asupra noas-
trA. De aceia sa aratati dumneavoastrA aceasta Ma-
riei Sale 0 sa staruiti prea-plecat la Maria Sa ca sa
scrje Maria Sa Craiului leesc i acelui Voevod pentra
aceasta, ca sa lese in pace tara 0 oamenii IvIariei Tale
i sa se opreasca de la dumanii ca acestea. Aa e
facuta viata noastrA cea ticaloasa 0 tulburatd.
Targovite, 24 Octomvrie, anul 1603.
LIV.
(1619.)
Dupa ce mai la odata Ardealul pentru Imparat,
sfaramand, tot langa Brasov, i cetele altui print un-
gur, Gavril Bathory, Radu se vazu lipsit de ajutor
0-0 pardsi tara, catanduii adapostul la Viena. Aici
10 adusera aminte numai rare ori 0 neindestulator
de dansul. Intr'un rand, cand Curtea imparateasca
voia sa-i dea interesele pe mana acelui Gavril, ve-
chiul duman, el face aceste observatii cuminti.
Edit le: Hurmuzaki, IV j.
Maria Ta Imparate 0 Craiu, Doamne, Doamne prea-

indurator.
Dintru intaiu. Unde Turcul in scrisoarea sa faga-
duieVe ca va face toate dupa placul 0 voia Mariei
Tale Imparateti 0 CrAieti, intelegand anume ca
Domnia Terii-RomaneVi nu-mi va fi tAgaduita, numai
cat sa merg insumi la Poarta turceasca, aceasta e in
socotinta i prea-induratoarea voie a Mariei Tale. CAci
ma marturisesc a fi fost totdeauna lerb credincios i
de multa vreme legat cu Maria Ta Imparateasca 0
Vestita 0 Prea-Innaltata Casa de Austria, a domnilor,
domnilor miei prea-induratori, la poruncile carora pand
www.dacoromanica.ro
acuma protivnic n'am fost niciodatA. De aceia, si in

aceastA afacere, fereascA Dumnezeu s fiu strain
de a ma supune, dacA asa i se pare MAriei Tale ca
se cuvine si. e neapArat de nevoie pentru folosul Ma-
riei Tale si a toata Crestinatatea.
Al doilea, a ImpAratul turcesc incearca a spune Ca
eu am fost serbul lui si. mai vechiu Domn al Terii-
Ropgmesti si a mA insusi lui, din aceia scotandu-mi
villa mai mare ca. din pricina ma i s'au adus pagube
mari Tinuturilor lui, nu e de mirare ca el a scris
acestea, si e mai de mirare lucru ca n'a adaus mai
Inuit. Caci nu-i era ascuns lui ca eu am fost serb legat
cu Maria Ta, precum si. cu toatA CrestinAtatea; ca
acelea toate pe care le credeam cA sunt de mare ne-
voie pentru a creste si. a adaugi cinstea, ascultarea
si folosul Mar lei Tale si a toata CrestinAtatea, a
trebuit sa le f ac si sa le indeplinesc cu oHce pret, pur-
land cu Turcul crunte rAzboaie. Apoi ca nu cu bratul
lui, ci cu puternicul brat al rAposatului Imparat Ru-
dolf, innaintasul MAriei Tale, am fost facut Domn,
adus si asezat cu fericire in Domnia Terii-Romanesti,
primind de la el, si nu de la Turc, steagul ca semn
de credintA vesnicA si de adevarata supunere a mea:
lamurit indestul prin aceastA invatatura in ce chip
trebuie sa veghez si sa duc lucrurile care ar parea
cA privesc cinstea si. folosul MAriei Sale si a toatA
CrestinAtatea. Dar, dupA ce, de amandoua partile fa-
candu-se legAturA, s'au oprit de la arme, si cat a ti-
nut legatura, nu se dovedeste, nici se va dovedi cA
i-am adus vre-p pagubA.
Cat priveste cele arAtate in decretul MAriei Tale
ImpAratesti si. Craiesti, ai mai binevoit Maria Ta Im-
pArateascA si Craiasca sA-mi scrii di, din fireasca in-
www.dacoromanica.ro
266 N. lorga
durare a MAriei Tale, vei vorbi cu solii lui Bathory

Gabor, in adunarea obgteascA de la Pojon, despre lucrul
mieu.
Judecata mea este in aceasta privint cA aoeste teH:
Ardealul, Tara-RomAneascA gi-chiar Moldova nu trebuie
lAsate d in mAna gi puterea MAriei Tale gi a toata
CregtinAtatea. CAci, de vor ajunge in mane Turcilor cu
totul, sA creadA cA va fi Cu cea mai mare daunii
a MAriei Tale gi cu paguba a toatA CregtinAtatea, ori
de se vor tinea cu arma ori cu pacea. Numai daca
MAria Ta va binevoi a da intru toate credinta deplinA
lui Bathory, ale cArui nAravuri gi a cArui statornicie
cred gi eu cA Maria Ta o gtii foarte bine, atunci mie,
ca unui gerb credincios gi mArturisit, mi se cade a
mA supune poruncilor MAriei Tale, gi, rAzimat pe nu-
mele gi norocul MAriei Tale, despretuind toate pri-
mejdiile de viatA, precum pana. acum am purtat lu-
crul cu izbAndA, sunt gata a-I purta gi a-1 indeplini
totdeauna.
Al MAriei Tale ImpArAtegti gi CrAiegti credincios
gerb.
Radu-VodA.
LV.
Constantin-Vat:II Movil.
(1613.)
AjutAtor al lui Radu in ultimele lupte a fost un Mo-
vita, tAnArul Constantin, care vedea in Domnul mun-
tean pe dugmanul lui Simion gi al fiilor lui, cari.-1
erau gi lui dugmani. Gonit din Moldova, pentru aoeste
lupte chiar, de Turci, el scrie cele oe urmeazA din Ho-
tinul unde se adApostise innainte de o nouA nAvAlire,
cAreia era sA-i urmeze rob% gi moartea.
Edifie : Hurmuzakl, IV'.
www.dacoromanica.ro
Scrlsod de Domni 267
Prea-luminate Doamne, prieten i vecin pretuit (Fran-

cisc Forgach).
Constantin-VodA... SAnAtate i oferirea necontenitA
a slujbei noastre foarte sArguincioase. Iti multAmim
cu toatit prietenia, i fAgAduim c 1a o intAmplare ne
vom strAdui a-ti rAsplAti, pentru cA prin scrisoarea
d-tale cu cinste ne-ai cercetat i ni-ai fAcut cunoscute
unele lucruri foarte plAcute. Si, pentru ca. legAtUra
noastrA de obste cere sa-ti amintim neapArat dumi-
tale starea lucrurior noastre de aid, voim a-ti da de
veste macar atfit: cA int Aiu dusmanii nostri de obste,
cart se gandesc nu putin a face neliniste i impotri-
vire, precum tii i cunosti aceasta foarte bine, prin
mestesugirile lor stricAtoare ne-au scAzut si au lu-
crat la Puerta pentru Domnia noastrA. Si apoi pAgfi-
nii au incercat ale lor asupra noastrA fArd contenire
cu cea mai mare incordare. Dar, din mile lui Dumne-
zeu, n'au putut sA ni strice tocmai mutt. Ci acum,
impotriva credintii ImpAratului turcesc date nouA, im-
potriva fAgAduielilor si a increderii noastre, Vizirii pe
unul de neam prost, pe care tokusi vreau sA-1 scoatA
din neam domnesc 1, cu ajutorul i sprijinul viclenilor
nostri, ni 1-au trimes in tarA, cu o multime de Turci
si de Tatari. Innaintea carora noi, cu invoirea i soco-
teala sfetnicilor nostri, ne-am dat innapoi, impreunfi
cu credinciosii nostri boieri si oastea ce aveam pe
lAngA noi, asteptand prilej mai bun. $i ne-am dus la
getatea noastrA a Hotinului si am asteptat aici ceas de
ceas oastea MAriei Sale Craiului lesesc ortinduitA in
ajutorul nostru, precum i oastea nAimit de noi,
nAdAjduim cA prin acest mijloc, cu ajutorul Celui
Atotputernic, sA ni putem rAsbuna din bielpg asu-
1 *tefan ce se zicea flu! lui *tefan Tomsa.
www.dacoromanica.ro
'268 N. Iorga
pra dugmanilor nogtri. Pentru care din partea d-tale

nu putin ajutor se cuvine 0 trebuie neapArat sd fii
cu sfirguintd, pentru ca sA nu rmAie pe placul a-
cestora cari intru aceasta sunt incepAtori 0 pricinui-
tori. Ne lAsam id sama pazei lui Dumnezeu.
Dat in cetatea noastr a Hotinului, 17 Ianuar, anul
1613.
Al Prea-luminatei Domniei Tale prieten gi vecin
gata de orice slujbA:
Constantin-Vod.
tefan Boer, secretar.
LVI.
Alexandru Ilias.
(1620.)
Urmag al lui Alexandru-cel-Bun, peste multi bastarzi
-gi decAzuti, Alexandru Iliag vorbegte in aceste cuvinte
de peiren lui Gagpar-VodA Gratiani, care se ridicase
pentru cucerirea cregtinA a Polonilor impotriva Turci-
lor.
Edifie: Hurmuzaki, Supl. II'.
Prea-puternice gi milostive donmule Voevod de Chiev.

FAgAduim cu stAruinfd slujba noastrA prieteneascd
gi credincioasa bunavointei d-tale.
Iti vestim d-tale cA, din mila lui Dumnezeu gf cu
norocul M. S. ImpArAtegti, am intrat in stApanirea
ocinei noastre, Ora Moldovei, gi a Scaunului Iagilor.
Acea ocinA a noastra era stApanita pand acum de unul
care innainte de noi se agezase in Scaun gi fAgaduia
a fie mare prieten al Coroanei Legegti gi al d-voastra
al tuturora. A viclenit intdiu pa Domnul Dumnezeu,
apoi pe domnul sAu, gi apoi a pricinuit mari pagube
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Dotimi 269^
Coroanei Legegtis gi acestei sarace teri a noastre. Ce

putem face? Domnul Dumnezeu e platnic bunt' i-a
platit dupa faptele lui. Noi gtim ea innaintagii nogtri
erau legati cu d-ta prin legaturi de prietenie; deci fa-
gaduiesc gi eu, ca un cregtin, gi ma inscriu sa fiu
prieten credincios al d-tale gi al Coroanei Legegti:
nu voiu urma pilda celui ce a adus Coroanei Legegti
atata rugine gi paguba.
Iagi, 12 Octomvre 1620.
Al d-ta:e credincios prieten gi gata de slujba.
Alexandru Voevod,
fiul lui Ili, Domn al teed Moldovei.
LVII.
Miron-Voda Barnovschi.
(1627.)
Movila de sange, numit Barnovschi, dupa mogia
parinteasca Barnova, in privilegiul polon de nobilitare,
Miron-Voda nu era un fricos, nici un om nesigur fata
de Cregtinatate, de vreme ce putea sa scrie:
N'am atatea puteri ca sa ma impotrivesc silei 'Aga-
negti gi n'am nadejde decat in Dumnezeu ca sa-mi a-
pere capul...
Dar tocmai de aceia el fu silit a-gi pierde mai tot

timpul cu silinti in vederea pastrarii pacii turco-po-
lone.
Edi ie: Hurmuzachi, Supl. II'.
Prea-Luminate gi milostive Craiu, prea-induratorul

mieu domn gi. stpan.
Prin scrisoarea Mariei Tale Craiegti, prea-milosti-
vul mieu domn, precum gi. prin aratarei slugii mele-
www.dacoromanica.ro
270 N. lorga
am injeles in de ajuns multamirea cu care Maria Ta

Cr AiascA, prea-indurAtorul mieu domn, ai primit silin.
tile ce le-am fAcut pentru a pAstra o pace trainicd
intre M. S. ImpAratul turcesc i M. T. CrAiascd,
domnii midi milostivi. Mi-am pus in gAnd a-mi in-
trebuinja toate puterile ca aceastA slujbd ce am ince-
put sA-mi poatA cAtiga milostiva ocrotire a M. T.
CrAieti i a M. S. ImpAratului turcesc, domnii miei
prea-miostivi, i nAdAjduiesc in Dumnezeu cA lucru-
rile ce voiu fi indeplinit vor tinea ani lungi i fericiji,
pentru slava celui Prea-Innalt 1 pentru rAspandirea
binefacerior unei pAci trainice i nesmintite.
...Iai, 15 Octomvre, anul Domnului 1627.
Al Prea-Luminatei MAriei Tale CrAieti, prea-indu-
rdtorul domn, prea-umilitA i supusA slugA.
Miron Barnovschi.
Scos din Scaun, el ii aratA astfel nAdejdile de a-0
mai cApAta motenirea.
Edltie : ibid.
Mara de aceasta am primit zilele acestea un rdspuns
prielnic de la PoartA, la care trimesesem intre alte
dovezi care sunA, 1 astfel, fdrA sA calc tOcmelile, voiu
fi aezat iarAi in Scaun,pentru cA am grijA mare sA
nu fac greutAli Statelor Coroanei, i. a putea apoi,
prin gAtirea mea de jertfA i statornica mea credinja,
sa. recunosc milostiva ocrotire ce mi-ar fi dat-o Ma-
ria Sa Craiul....
LVIII.
Vasile-Vodd, (Lupo.)
(1642.)
Vasile Lupu ascunde in el multi putere i. multA vi-
clenie, muM Mutate crudA chian Aceasta se vede i
www.dacoromanica.ro
Salmi de Domni 271
dupA reclamatiile urmAtoare: e de mirat contiinta

lui Vasile-VodA cA ar putea rAscula pe Romanii din
Ardeal.
Editie: Hurmuzaki, IV.
Prea-strAlucita Poarta a prea-puternicului Imparat

a putut vedea credinta mea adevarata Inca* de pe vre-
mea lui Gratiani, Domnul Moldovei, cand, facandu-se
legatur& cu Leii impotriva prea-puternicii ImpArA-
tii turceVi, n'am voit sa md unesc cu el i cu ceilalti
baeri, i. de aceia am fost ars cu fierul rou pe piept.
De cdtre Moise cel fugar in Tara LewascA am fost
intAiu inchis i abia am scapat cu viatA. 51, pentru ca
am trimes in manile imparAteti pe Barnovschi, du-
man jurat al ImpArAtiei turceti, chemandu-1 din Tara
Leeasca, gi apoi pentru moartea lui cAutat ca sA fiu
dat mortii, abia am scApat. 5i, in sfarit, cu voia lui
Dumnezeu 1 cu mila prea-ocrotitorului ImpArat Sultan-
Murad, am fost numit Domn al Moldova. In care
dregAtorie cat am fost de cu credinta, i din aceia se
vede cd fara vre-o pagubd, dar cu cea mai mare pa-
gub& a Leilor, am impAcat pe Sultanul Murad si
pe Vizirul sdu Murteza cu Leii. Acum am fAcut chel-
tuieli i osteneli marl ca Muscalii O. Cazacii s& dea
innapoi Azacul 1 fArA rAzboiu, *1 am cApAtat pe Mus-
call prieteni ai ImpAratului, iar LeOlor du$mani. De
i prea-puternicul Imparat n'a vrut sa dea fratelui
sau ginerelui mieu Domnia munteanA, voiu fi calduz
in Tara Leseasca otirii imparAteVi, voiu atata pe
Cazaci sA dea ajutor Muscalilor impotriva LeOlor, i
astfel Leii vor avea rAzboiu de o parte de cdtre Mus-
1 Azorul
www.dacoromanica.ro
272 N. lorga
call si Cazaci, din cloud pArti, si de spre Tatari, Mol-

doveni si Turei, de dincoaoe. Cu privire la Ardeal, e
ward treaba: cunosc foarte bine calla pe care poate
fi lovit din Moldova si Tara-RomaneascA: de colo Pap
de Timisoara, de ici Turcii, Tatarii, Moldovenii si. Mun-
tenii. Se adauge aceia ca. in Ardeal mai mult de o
treime sant Romani, carol/a fAgaduindu-li slobozie, in-
datA-i vom atata asupra Ungurior. Si astfel vor a-
yea acasA 0 in strAini rAzboiu, de n'or sti unde sa
se intoarcA. Iar Matei 1 e cu totul in slujba Ungurilor
si Lesilor, in ei avandu-si increderea 0 ducandu-si a-
colo comorile. Ci eu, cu tot neamul mieu, la Turd, de
la cari am Domnia, la ei si pentru ei voiu muri. A-
cestea sA le tie in . samA Prea-Puternicul ImpAra#
si Vizirii lui, ca astfel sa. lAteasca hotarele Impara.tiei.
Eu sant gate cu credinta 0 slujba.
LIX.
(1654.)
Acelasi Domn scrie astfel din Constantinopol dupa
cAderea sa, cAutand sd insele asupra rostului sederii
sale la inchisoarea de Stat a celor Septe, Turnuri. Se
indreaptA cAtre fratele ce i se gAsia in prinsoare la
principele Ardealului, cAtre Gheorghe Hatmanul i-i
cere sa se pule in legAturA cu noul Domn muntean,
Constantin-Vodd, inlocuitorul dusmanului salt, Matei Ba-
sarab.
Editie : lorga, Studii fi documente, IV, pp. 30-1 (romAneste).
f Io Vasilie Voevod scriem la fratele nostru, la

Gheorghie ce au fost Hatman, multa sdnAtate. Alta,
1 Matei Basarab.
www.dacoromanica.ro
de vei v rea sa 'ntrebi de noi, cu ajutorul lui Dumne-

zeu ne aflam cu sanatate si in pace. Venit-am i noi
caram (sic).1 in Tarigrad, in 11 zile ale lui Iunie,
cu ajutorul lui Dumnezeu i cu ruga Precistei Maria
Sa Vizirul foarte ne-au primit cu bine, i a doua zi
ne-au impreunat cu cinstitul ImpArat, i ni-au zis cinsti-
tul Imparat sa gedem aici la Septe Turnuri, unde se
chiama, i edem acum. far& Cu mila jui Dumnezeu de
la toti prietenii avem socotinta. (Un rand de cripto-
grama.) Deci sd nu-ti faci voie rea, earn graft cu Ca-
pichehaielele Mariei Sale Craiului i cu dumnealui
Elci-Hasan-Pasa i cu dumnealui Dzulficar-Aga, cii-
rele este dragomanul MAriei Sale Craiului 1, ca sa
scriecarti la Maria Sa Craiu pentru dumneata. Si
am scris i eu la Maria Sa Craiu,. ca sa te slobo-
zeascd, ca nu esti niciun vinovat; deci pare ca. Maria
Sa Craiul te va slobozi. Deci villa in Tara Munteneasca,
la dumnealui la Constantin-Voda, ca dumnealui ni este
ca un fiu. Deci de-acolo vei veni cu oameni de-a dumi-
sale aici in Tarigrad. Deci Dumnezeu este bun. Ti-ag
scrie si de altele ce s'au lucrat, ce stiu c.S, le vei sti;
ce n'am ce-ti scrie. Numai Maria Sa Hanul au trimis
pe an AgA cu noi aici la Imparatie, si au scris
foarte bine pentru noi. Deci aveam nadejde de pre mila
lui Dumnezeu sa nu ne lase de tot, oe sa-si aduca a-
minte de noi.
Ate i striu, i Dumnezeu sa te scoata, lard sa ne
ved.-m unul cu altul; caci pentru pacatele noastre ne-au.
certdt Dumnezeu. Deci numai sa-i multdmim i sa re
I De curind ?
Principelui Ardealului, Gheorghe RtkOczy, al ll-lea.
www.dacoromanica.ro
274 N. lorga
rugam Sfmtiei Sale, ca nu ne va Lisa. Si fii sanatos.

Scris in Tarigrad, Iunie 20 zile.
lo Vasilie Voevocla.
t...a mbil fratele nostru Gheorghie ce au fost Iiatman

sa se dea cu cinste intru manile dumisale.
LX.
Matelu-VodA (Basarab).
(1935 ?.)
Bunul Mateiu-Voda Basarab scria astfel catre amba-
sadorul francez de la Constantinopol, care-i trimesese
un raspanditor al catolicismului. La sfargit el plange
durerea terii despoiate gi stoarse.
Editie : lorga, Acte fi fragmente, I,
Prea-luminate Domn, mult pretuit de noi,

Peste masura ma indatoregte curtenitoarea purtare
a dumitale, a binevoegte a ne cerceta cu scrisoarea
d-tale curtenitoare, plina de marturisirea de iubire a
blandului d-tale suflet. Ni e placuta aceasta Nina mar-
turisire fata de noi, asigurandu-te ca.' va fi totdeauna
gi la orice prilej rasplatita de noi cu alte bune scri-
sori. Si cea mai mare cinste ni vei face d-ta daca. nu
vei fi zgarcit in a ni impartagi poruncile d-tale, cum
astazi ai binevoit sa ni dai in grija, in chip neobignuit,
pe d. Anton Devia, care a fost vazut de noi cu obis-
nuitul ochiu plin de iubire; cu atat mai mult cu cat
atarna de d-ta ca prieten de aproape. Si aga voiu face
cu oricine va veni din casa Mariei Tale Prea-Luminate,
avand noi buna aplecare pentru alesele insugiri ce
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domr.i 275
sunt in d-ta. SA ni faci indatorirea de a vorbi une ori

cu dumnealui Caimacamul 1 despre aceastA biatA tarA
.4i despre noi inOne, povestind grelek biruri i nem-
feritele cheltuieli ce avem, din care s'a ,nAscut sArAcirea
i nimicirea acestui popor, i nici nu au compAtimire
de noi cine am nAdAjdui sA vie in ajutorul nAcazurilor
_noastre. Ni va fi peste mAsurA de plAcuta aceasta
indatorire, nAdAjduind folos, fatA de bunAtatea d-tale.
CAruia-ti rugdm de la Dumnezeu toatA fericirea eea mai
mare.
BucureVi, 8 Septemvre 1635 (?).
Al d-tale prea-iubitor prieten gi gata de indatorire.
Jo Mateiu Basarab,
Domn al Terii-Romaneti.
LXI.
Constantin Basarab (Carnul).
(1656.)
De la acest Constantin, care prin intrigA ajunse
Domn, amArAnd bAtrAnetele lui Mateiu i. tia aa
de putin sd carmuiascA inat peste ateva luni avea
ImpotrivA-i pe acei seimeni sfirbi i dArAbani romilni
cari smulseserA pentru dansul DomMa, de la acest dis-
trugator, cu ajutorul Craiului" stapErn, din Ardeal, al
acelei singure 44tiri ce o avea tam, de la aceastA u-
mild unealtA a telui al doilea RAIrOczy, la care trebui sA
fugd, pentru a nemeri apoi la Cazaci i a fi, o
clipA; un neageptat Dornn al Moldovei, avem aceste
randuri, tocmai cAtre stApanul de peste munti.
Editie: Iorga, Studii fi documente, IV, pp. 46-9 (romne0e).
RAspunsurile instructiei care este data prin Michel

.1 Loctiitortil Vizirului.
www.dacoromanica.ro
276 N. lorga
Chelemen1, de la seninatul Craiului Ardealului, Orin-

tele nostru, cAtre noi, fiul Mariei Sale.
1. Cu mare bucurie sAnatatea MAriei Sale inteles-am,,
i cu plecAciune fiiasca am priimit pkinteasca carte
impreunA cu bunele dojane, rugandu-ne i de-aici in-
nainte sA nu inceteze ale MAriei Sale invAtaturi, dupA
cum invat i pArinteasca prietenie cAtr'd dreptii fiL
2. Poftele noastre, zice Maria Sa c nu-s tocmite,,,
ce osebite, nu desavAr0t poftite. Nol, ca adevaratii
fii i nimica fatarniti, toate le-am arAtat Mdriei Sale,
iar, de va fi i ceva sea-dere, nu din alta, fAr numat
insu0 din neputinta. Despre carele rugAm i poftim
sa fie iertaciune pArinteasca, c fill nu odata, ce
de-apururea grrqesc parintior; ce, fiind al lui fiu,
nu se indurA a-1 urgisi. Dacd noi n'am priceput pAn'
atkap ce deschidA Maria Sa cArki de invatAturA!
Noi incA ardtAm desAvAr0tA i statkoare pofta noas-
trA, crezAnd cA dupa' indrAzneala noastrd oeasta has&
nu se va deslipi, nici va reci inima MAriei Sale de
cAtrA noi; iar, de am 0i ca se va faoe oeva- recealA,
noi am tAcea 0 am fi bucuro0, nu numai de cinstea
lumeascA, ci 0 de viata noastrA sA fim lipsiti.
3. Cu adevArat credem a ti Maria Sa Craiul nos-
tru 0 deck noi mai bine, cA ale oamenilor mari
de-apururea 0 mai totdeauna se aflA mai cu adevArat.
Mai departe, pArerea i sfAtuirea MAriei Sale tot s&
nu fie incetatA, 0, dintru tircumstantiile (ce se zic:-.
incunjurdrile vremilor) de acum, ce socote0e MAria.
Sa a se izvord, cu noi incA sA nu-i fie pas a impreuna;
cA noi vom ft ascultAtori, ins& dup.& putinta noes-
trA. Cum 0 credem cA afarA dintr'aoeia nici ar pont
1 Coloman Mikes.
www.dacoromanica.ro
-Maria Sa. Stim noi aceasta c MAria Sa nu se lipse0e

.a plAti slugior MAriei Sale cu oheltuiala noastrA,
ea si pAnA acum au avut Maria Sa aceste oath ce,
din datul lui Dumnezeu, care are MAria Sa la mAnA,
li-a plAtit i le ra i putea plAti scutirea i apararea
MAriei Sale. Cad cA i acum se fAgAduiete a tinea
.asupra noastrd, cu datAtura inimii noastre coa de lau-
d& facem mare multdmitA MAriei Sale, pdrinte creOin.
Numai ce urmam: ce poftete parinteasca prietenie,
socotinta i milA, cAtrd noi sA arate; iar, dintru Mai-
ca Sfntului Dumnezeu de ni se va intAmpla ceva,
pentru ale noastre greple, n'om avea pre eine banui;
numai ce ne vom rugA Sfintiei Sale neprilejuri ca
acele sd nu lase spre noi, ce mai vartos cu a Sfintei
Sale mita sa firn umbriti.
4. Ali pazi Maria Sa lucrurile MAriei Sale i a so-
eoti i spre noi, cu putint.A. este, cA Dumnezeu
.au dat atAta vrednicie MAriei Sale, i pentru aceia sAn-
tem i noi fiii MAriei Sale. Noi pofta noastrA VOM a-
rata ciliar 1, avAnd nAdejde in mila MAriei Sale, ca
sa- nu mai supArdm pentru ace1e4. lucruri de atAtea
-oH pe MAria Sa, i noi, fiind wzati din mila MAriei
Sale la un tocmit lucru, sa. putem rugA pre Dumnezeu
i s5. putem sluji i. MAriei Sale oe va fi pofta, din
putinta noastrA. Iar Durnnezeu, care cunoaVe inimile
la toti, i a noastrA, Inca fie-ni mArturie aieve cA noi
la a noastra. infind n'am avut, nici avern rand ca a-
aceia, cum sA ni fi fost peste voie tinerea otilor MA-
riei Sale. Ci mai vartos ani cunoscut noi cA, nu din
silA, ci din mild le-au tinut Maria Sa lAngA noi, pen,-
tru binele nostru i al terii. Si acuma, cAci venim la
pofte ca acestea 2, cu zAu zicem ta. neputerea ne in-
' Limpede.
' De a i se mai upra tinerea ostilor unguresti.
www.dacoromanica.ro
278 N. lorga
deamnA. CAz cunoatem ci noi Ca noud atunci ni-ar

fi mai cu temeiu ci cu indrAzneald tot lucrul, cAnd
am avea slugi multe: ce intrece cheltuiala pe venit:
unde-s slugi mai multe dead simbrii, poate socoti
MAria Sa cum va putea fi. Alt bine nu se va izvorA,
ce numai urA de cAtrA slugi. Care lucru trebuie dar
sA-1 depArtAm, inteacesta0 chip.
Pe dumnealui Boro, cu steagul lui Ch4 Andra si
cu dragonii 1 i cu darabantii Mier Ai, ne rugdm MAriei
Sale ca sA-i scoatA, iar Nemtii, pedestrimea, cu jupdnul
Gaudi, sA rdmale aici, cA vom putea lupta Iar
Nemtii,Inca ne rugAm MAriei Sale, cu bunA toe-
mealA sA ni-i lase, ci, de va da Dumnezeu sA fie pe
voia prietenilor MAriei Sale, zis-au Maria Sa cA [n]i-ar
da o companie de Nemti. Despre aceia ne ci rugAm
MAriei Sale sA nevoiascA, insemnandu-se aceia: Ma-
ria Sa au are a tinea aceia au acectia, ci ni-ar da
nouA o companie, 600; iar, de nu s'ar putea acest
lucru face, ci sA-i fie a pesti, i sa-i fie cu trebuinta
MAriei Sale acectia a-i scoate, atunci, dupA fAgAduinta
MAriei Sale, tot sA ni lase pAnA in 300 de Nemti lAnga
noi, in seama noastrA. $1, cum 0 mai zisem, de nu
s'ar putea sA se insemne Nemtii, sa se afle pAnA la
wait vreme a poftei, de care lucru, de va fi spre-
altii spre MAria Sa, Dumnezeu sA-1 facA norocit pe
MAria Sa, ca sA nu trebuie iecirea lor, iar, de n'ar
putea fi intr'alt chip, atunci, la scoaterea lor, sti fie
mAcar Unguri pedestraci intrAtori in loc; ci ar putea
fi aceia pnd am insemna Nemti in locul lor. Iar ru-
gAciunea cea mai cu de adinsul este aceasta: Nemtii
sA rAmAie lAngA noi.
Unde pomene0e Maria Sa cA fArA isprava 0 Vara pu-
tare de grijA nu va putea lAsa MAria Sa o0ile MA-
www.dacoromanica.ro
riei Sale, ca carea cumva sa nu li se intample ceva

nenoroc, foarte 0 de la adancul inimii noastre poftim
i rugam pe Maria Sa, nenorocul slugilor Marie!
Sale nu-1 socoteasca, nice-1 tie mai mare paguba cle-
at al nostru 0 al boierior no0ri. CA noi santem fiii,
iar boierii, dupa noi, toti Mariei Sale sant drepte i.
jurate slugi. Cand s'ar intampla acel nenoroc, noi
Inca am fi part*, de care nu gAndim sa fie, ca.
tara sari alinat bine. Nici sa-si teama Maria Sa oOile,
adeca Nemtii, ca va avea Maria Sa intru dan0i pa-
guba; ca Unguri avem steaguri 7, cu jupanul Fea-
cheatea Mihai: fac voinici 700; Sarbi avem steaguri
6: fac voinici 400; de Le0 steag 1: fac voinici 130;
dragoni steag 1: fac voitdci 110; be0ii tatari steag
1 : fac voinici 90 ; aprozi steag 1 : fac voinici 100.
Fara Curtea noastra fac peste tot 2.430 de voinici: a-
cegia toti cu sulite i cu foc sant. Si, iara0, pqca0,
iata c'am putut a stranget din olatele noastre: voim
sa facem 0 de aceia pana in 100, carora nu li se
va da leafa, numai se vor ierta de alte lucruri.
A01 dart Maria Sa far& de niciun teamat poate
face. Trimita macar Maria Sa omul Mariei Sale sa ii
faca cautare pentru mai [mare] credinta. Ca noi binele
Mariei Sale 0 raul sau paguba, o tinem a fi 0 al
nostru. A0jderea gandim ca. va fi i Maria Sa tot
inteacesta0 inteles. Toate invataturile Marie! Sale
primim, primind. Stim ca i primavara aduce multe
cu ivirea ei; ee afara de putinta nu putem pa.0. Pentra
aceia Maria Sa aceste ale noastre lipse, a4a intele-
gAndh-le, milostiveasca-se pre vrednicele a noastre
pofte a da raspuns veselitor, ca sa putem dupa pu-
tinta pana la savar0t viata noastra sluji i Mariei
I Mete, Negru.
www.dacoromanica.ro
280 N. lorga
Sale. Acum, de aoeastA. deli, insemnare de oti mai

inuite fAcAndu-se, aoeste pofte a noastre nu poftim.
lar ajutorul MAriei Sale tot poftim, i avem ndejde
la aceia.
5. Dumisale Diicului s'au rumt aii de boierie.
6. Noi incA tinem pre MAria Sa adevirat i milos-
tiv pArinte, i. nimic nu ne indohn in pArinteasca
prietenie. AAderea rugim intru a noastrA prietenie
fiascA si se odihneasci Maria Sa, poftind i aoeasta,
cle vom fi greit inteaoeste scrisori, si fie iertAciune.
Am adevarat cA yin jslemtii acum in Moldova; rugim
pe MAria Sa un om si ne trimiti, ca sa. trimitem pen-
tru acel lucru. Carl, de se vor insemna, au la noi
aici sa rimie, sau la Maria Sa. AteptAm pre aces-
tea pre toate rAspuns bun. Scris in TArgovite, luna
, anul 1764 (1656).
Io Constantin Voevod.
LXII.
Gheorghe Stefan.
(1657.)
Griji ca ale liii Constantin le avea i vecinul lui din
Moldova, biruitorul lui Vasile Lupu, bunul boier de
tank' Gheorghe LogofAtul, fiul lui Dumitravu Stefan,
cAruia altil Ii suflaserA o ambitie. Nici el n'avea cu
oe pliti datoriile feta de mai puternicul prieten de
peste munti i, la asprele cereri ale acestuia, el rAs-
punde in aceste cuvinte de dureroasA umilinta.
Eclitie : lorga, Studti i documente, IV, pp. 51-4.
t Luminate i. cinstite Craiu i noui de bine facitor,

Concurentul la tron al lul Constantin, atunci fugar In Ardeal.
RdkOczy va fl vorbit pentru dnsuL Domnul pare a spune c ros-
tul de boier al Diicului s'a isprAvit.
www.dacoromanica.ro
Scrisoli de Domni 281
tmilostivul Dumnezeu sA te crute pre Maria Ta cu bunA

pace si sAnAtate, impreunA cu tot binele, intru multi
ani.
Cinstita cartea MAriei Tale dintru mAna cestui post
al MAriel Tale cu cinste o am primit, si-am cetit cu
drag; si-am dat laudd milostivului Dumnezeu, inte-
legAnd de bunA fAnAtatea Marie Tale. De ate ni scrii
MAria Ta, pre amAruntul inteles-am. Pentru randul
Tatarilor, adevirat este cum zici MAria Ta. IarA pen-
teacela lucru, precum am si mai scris MAriel Tale cA
ei ni sant pAgAni, sintce [.pentru ca] ei, unde ieau
astAzi un ban, mane cer zece bani, asa si acolea
ei ar vrea a ingloti obiceiu. IarA avem nadejde pre
Dumnezeu, chip& rAspunsul ce li-ai rAspuns MAria Ta,
sd intoarcA obrazul intr'alt chip, sA mai lase dintea
lor. Or vedea si ei cA sAnt si altii oameni; ca ei,
unde li sluji norocul in Tara LesascA, dupA cum au
lost voia lui Dumnezeu, ei socotesc cA or supune
toed lumea, si gandesc cA altii in lume nu-s oameni,
ce-s numai ei oameni. IarA Maria Ta foarte ai rdspuns
bine, sA cunoascA cA nu-i lumea numai cu dansii.
IarA pentru Ciogolea, pentr' aceia si. noi am socotit
cii el se are in prietesug cu dAnsii; ce oarece din lu-
crul lor, tot va adeveri Ciogolea.
Pentru randul, lucrului de spre Tarigrad, de pome-
nirea maziiei, semnezi Maria Ta cum sA fie sanAtate,
si sa fim intr'un bun gand, si cuvantului nostru sA-i
fim marturi, jurAmAntului sA-i fim plinitori. Pentru da-
toHe, sa plinim si sA nu purtArn pe MAria Ta 41.1
cuvinte, cAd este MAriei Tale cu scandalA. De pare
lucru mA mir ce oiu mai zice clitre Maria Ta, ne-
avAnd credintA eu cAtrA Maria Th. IarA, sd nu hiu
crestin, ce sA hiu Jidov, si de legea mea sti hiu scA-
www.dacoromanica.ro
:82 N. lorga
pat i, la ziva cea de sAvArit, unde ni este a rAspun-

de toti, cine0 dupA lucrul salt, *1 n'a hi fAfarie, acolo
sA him cu luda cel vAnzAtor Domnului sAu, carele Olin
cA locul lui va fi cu cei multi rAi, i sA nu ne aflam
la locul cel cu bune rdspunsuri, i sd nu auzim blagos-
lovenia lui Dumnezeu, care toti cretinii spre-aceia DA-
dAjduiesc sa o fluid i s o vazA, de nu mi-i atAta
inim rea cat nu pociu nice odihni, nice a mnca
cu folos. 5i, de a avea prilej, i n'a plAti de istov
a MAriei Tale datorie, cat mai de sarg, ca sA nu hiu
auzit attita ponos de la Maria Ta, carele nice la o sii-
natate nu ma aduoe!
CA, de a avea zece bani in casa mea, trimete-
i-as i aceia tot spre istov de datoria aceia; carea doar
Maria Ta socoteti cA eu din cainia mea i din far&
de-omenia mea pestesc i intArziez MAriei Tale, de
nu plAtesc. Eu, necum spre ce a mai arAta cata
MAria Ta cu alt jurAmAnt ceva, ce, cum arAtAm mai
sus, tot aa zicem: ce nevoia noastrA vedem cd nu
se crede innaintea Mariei Tale. Ce doar n'am fi nice
noi cu obraz de marmure sau de hier, CA pre un
hier sau pre un marmure cu atAta gloatd de atinsa-
turi s'are hi sfredelit, dara inima noastra in ce chip
n'are hi vAtlimatA de atAta ponos? Ce numai pentru
mare nevoie i lipsA ce ni este, i la MAria Ta n'avem
credintA, penteaceia sAntem obiduiti; iarA obrazul
mieu s'a fAcut mai gros decat pAmAntul de atAta su-
pArare. Ce, preste scurtA vreme, tot om nevoi i om
face cum om putea, i om plAti i MAriei Tale. Pare-ni
cA dintru cuvAnt ce-am avut la Maria Ta i intealte
pAri unde ni-am dat cuvAntul, nu ne-am scApat. lath
numai de este ponosul MAriei Tale, i ne afli Maria
Ta scApati din cuvAnt, numai pentru aceti bani, soco-
www.dacoromanica.ro
tete-ni Maria Ta nevoia i greul, cice n'avem,ca.

n'am fi nice noi bucuro0 a hi in toate zilele infrun-
tati i preobrazati, ca ni s'au ficut greu la inima:
ce n'avem oe face, pentru multd nevoie. IarA volnic
eti Maria Ta a zice cum a hi voia MAriei Tale, cti
tii esti Maria Ta mai ales. Ce pentru nevoie ceuta-ni
a auzi toate.
Pentru rindul dumanului 1, scrisu-ni-au i boierii.
noOri; iarA pentr'acela lucru sa tii Maria Ta ca,
pani nu se va surupa, nu va putea fi odihnA noui. Ce
iati cum imbli lucrul lui: acum ni se pare oborarea
lui, mat apoi larA se scoali. Ce i lasat-am de n'am
vrut si mai facem cheltuialA dupa eel rind d'intaiu,
Acmil iarii vedem ca Turcii au inoeput a indemta
spre acel lucru, precum tii MAria Ta. Deci i noi am
dat invitaturi boierior notri 2, de vreme ce yeti ve-
dea ca vine lucrul sa se facA acea treabA de istov, sA
nu hie amigituri, ce, numai daca or vedea treaba is-
tovita, atuncea, pentru band oe s'au juruit, sa facA
cum or putea, sa iea cu camatA, sa. se plateasca de
asupra terii, ci bani sa trimitem, nu avem. Pen-
tru cei voinici 3 de carii a oercetat Radu Laliu, unul
au fost mars cu boierii acolo la Maria Ta, lard unul a
fost aicea; ce cu dreptul am fost scris Marie! Tale
pentru sa nu se indoiascA i altii.
Pentru randul calului, zici Maria Ta ca nu pofte4ti
Maria Ta acel giugan, ce poftesti until alb, carele
au spus MAriei Tale Voina ca au fost stand al doile
cal, i 'nca si fie zis ca 'ntr'un rand au mars in
grajd i 1-au vizut, iara al doilea rand 1-au fost as-
1 Vasile Lupu.
1 Capuchehaiele, represintanti la Poarta.
8 Ostai.
www.dacoromanica.ro
284 N. lorga
cuns. Ce, sa. nu hiu crestin, ce sd hiu proclet, de am

dat in lAturi vr'unul din cai, Lard asa cum 2ice: Cd-
pitan-Pase 1 nu am: am un cal, Caddr-Aga 2, alb, ca-
rele Inca la Suceavd mi 1-au dAruit, carele Maria
Ta ar tii 3. Si eu zAu numai doi cai am avut acum,
de incAlecam eu pre dansii: acel alb, Cadar-Aga, si
cel sur-alb, moldovenesc, de la Comisul, ce 1-am tri-
mis MAriei Tale. Ce acm6 numai cu acesta am rdmas
de treaba mea: am cai cativa in grajd, ce numai nu
mi-s de treaba mea.
Gheorghie Stefan-Voda.
LXIII.
Mihnea al III-lea.
(1659.)
De la ciudatul fiu al lui Radu-Vodd Mihnea, care se
intitula Mihai-Vodd, dupd numele vechiului erou si se
rdsculd impotriva acestora i luptd cu dnii, dar
fArd biruinp, avem aceastd scrisoare cdtre cel de-al
doilea Rak6czy, la care in curdnd trebuia sd-si caute
AM adapost, gdsind neizbAnda i moartea.
Edifie : lorga, Studii i documente, IV, pp, 57-9.
t Luminatului Domn Racoli Gheorghe, din mila

Jui Dumnezeu Craiul Ardealului, domn parlilor Terii
Unguresti, Secuilor span, iproci [ = i allele], nouA
vecin iubit, de bine voitor.
t Cinstite scrisorile MAriei Tale cu sluga noastrd
1 Numele acelui cal.
2 Interesana aceast numire a cailor domnqti dupA innaltele
dregatorii sau numele personalittilor turcqti de la cari-i avea
,Gheorghe $tefan..
3 111 ti.
www.dacoromanica.ro
vatah de aprozi venitu-ni-au; cu dragoste am primit.

De toate pa rand inteles-am. Bucuratu-ne-am, and
lauda milostivului Dumnezeu pentru sdnatatea Mariei
Tale, si multamim Mariei Tale de lascA1 ce-arati
Maria Ta catra noi. De care lucru si. noi dupa datoria
vecinatatii intr'acela chip sa ne stii Maria Ta, intru
tot voitori de binele MAriei Tale. Numai pentru ran--
dul lui Constantin-Voda, daca voesti Maria Ta sa-I a-
ezi in partea Moldovei, nimic nu-I zAbovi Maria Ta,
ci cum mai in grabA sA meargA, cu ajutorul MAriei
Tale si cu ale Dumnealui osti ce va avea, nimic sA nu-
mai zaboveasca; cd acum este vremea. CA iata noi,
derept voia Mariei Tale si derept folosul CrestinatAtii,
gata ne aflam cu nevointa si cu ajutor a-I cauta.
Care de spre partea noastra am grijit si. am si trimis
pand in 10.000 de osti, tot oameni alesi, si semenime 1
calari, cu pusti lungi si tAcAluse 2, si peste 2-3 zile
vor ajunge la hotarA. Numai si din partea MAriei Tale-
sa nu fie alta zabava, ci sa mearga cum mai curand.
CA, cum vor intra de spre partea MAriei Tale, asa
vor intra si ai nostri de se vor impreuna toti, si
vor merge de-I vor awza in Scaun. $i dupA aceia
noi cu toed vrtutea noastrA cAuta-l-vom intru toate-
dupa. datoria crestinatatii, si ca pe un frate il vom
sti langd vecindtatea noastra 3. Numai iar vom zice
si vom indemna pe Maria Ta, altA zabava sA nu fie,
ea apoi alor nostri in sminteald li-ar veni sa sada,
' Dui:4 limba polonA : grape.

2 Seimeni, ostasi cu platA.
3 SAcAluse, pusti mid.
' Era bucuros a scapa de el ca ravnitor la Scaunul domnesc
muntean, pe care-I avuse.
www.dacoromanica.ro
286 N. lorga
sA agtepte la hotarA. SA traiegti cu mila lui Dumnezeu.

Scris Septemvrie 29, 7168 (1659).
Io Mihail Voevozl.
Luminatului Domn Raco ti Gheorghe, din mila lui

Dumnezeu Craiului Ardealului, domnului pArtilor Tera
Unguresti, Sacuilor span, iproci, stt i se dea.
LXIV.
Grigore-Vocla Ghica.
(1662.)
fretul fiu al lui Gheorghe-Vodd Ghica, bAtrAnul
care mogteni in Moldova pe Gheorghe Stefan gi nea-
mul lui Vasile Lupu, Grigorawu Ghica, ucigAtorul
plin apoi de cainta ori de fricA al Postelnicului Con-
stantin Cantacuzino, a schimbat toate politicele. Nu
odat s'a indreptat gi. calm cregtinii acela care, in
dorinta de a se face iar4i. Domn, a intrebuintat gi
prefacuta alipire de legea catolicA a ImpAratului. Ve-
cinului celui nou din Ardeal, pagnicului gi slabului Mi-
hail Apaffy, de care avea nevoie, ca sa. nu-1 cople-
geasca pribegii, ii scrie astfel.
Editie : Studii fi documente, IV, p. 59.
Io Gligorie Ghica Vodvod, cu mile WI Dumnezeu

Domn al Terii-Romanegti 1.
t Cinstitului gi luminat fratelui nostril. Apafi, cu mile
lui Dumnezeu Craiu Ardealului, Domn partilor Terii
Unguregti gi. SAcuilor span, sAnAtate gi tot binele de
la tot-puternicul Dumnezeu MAriei Tale poftim. CinstitA
cartea MAriei Tale gi. cu cinstit solul MAriei Tale ve-
nitu-ni-au; dintru care intelegAnd de bunA sanAtatea
1 Traducem titiul slavon.
www.dacoromanica.ro
Mariei Tale, bucuratu-ne-am 0 am dat laudd lui Dum-

nezeu. De alalte toate ate ni-au spus cinstit solul MA-
riei Tale din gurA, pe larg am inteles, 0 noi iar, din
cate ni-au fost a vesti dumitale, de toate am graft
cu solul *Arid. Tale, din gurA, pe larg; 0 va spune
MAriei Tale. Poftind de la mila lui Dumnezeu in
toata vremea sA auzim de sAndtatea Mriei Tale. A-
ceasta aveam a scrie de astA datA. Si fii MAria Ta
anAtos. Amin. ScrisA Mart 4 zile, 7170 [1662].
Al MAriei Tale de tot binele voitor 0 frate,
lo Grigorie Ghica Voevod.
Cinstitului 0 luminat fratelui nostru Apafi Craiul Ar-

dealului, Domn partilor Terii Ungure0i i Sacuilor
wan, cu AnAtate 0 cu cinste sA se dea.
LXV.
Constantia-Vod4 Bedncoveanu.
(1707.)
Multe 0 frumoase, in vremea celei mai mari de-
sAviir0ri a limbii literare romAne0i, stint scrisorile
lui Constantin-VodA BrAncoveanu. De insemnAtate po-
liticA insa, prea putine. TrAind in vremuri grele, o-
mul era ferit, 0 mai degrabA lAsa altora grija aces-
tui scris primejdios. IntamplAtor, una din scrisorile
lui cAtre vecinii Brawveni, pe cari-i imbogAtia cu
comenzi, are 0 cuvinte de parere de rill pentru su-
ferintile unei teri impovArate.
Ed Itle: lorga, Brafovul fi Romtnil, pp. 371-3.
t lo Constantin Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn

al Terii-RomAne0i.
t Cinstitilor 0 ai no0ri buni prieteni 0 vecini de
www.dacoromanica.ro
288 N. lorga
aproape, in toed vremea de bine voitori, dumnealor

tot cinstitul Sfat al cinstitei cetAti Brasovul, sdnAtate
si tot binele poftim d-voastrA de la Dumnezeu. Cin-
stitd cartea d-voastrd, ce ati trimis, ni-au venit,
si, de a d-voastrd intreagA sdndtate intelegand, bucu-
ratu-ne-am si am dat laudA lui Dumnezeu. Ala lte ce
ati scris d-voastrA, am inteles, cum cA ati inteles.
d-voastrd, cd aici, in tare noastrA, au iesit o dajde
pe dobitoace, ca sd dea tot omul, si ne poftiti
d-voastrd, pentru oamenii de tara d-voastrA oe au.
dobitoace aid, in tard, ca sa. nu sti supere. De aceasta
credeti-ne d-voastrA cd cu tot adevdrul zicem cA noi
santem ceia cari mai mult am vrea si am pofti sd.
nu se supere, necum aceia ai terii d-voastrd, ce s'ar
fi afland aid, ce mid pdmantenii nostri. Dar ce sd
facem? Pentru multele pAsuri si. marl cereri si grele
porunci oe avem de la cei ce ne sapanesc, care until..
in ce greu ne aflAm si cu catd dd-
Dumnezeu sti ,!
toHe s'au incArcat ceasta biatd tard; pentru aoeia
s'Au fAcut socoteala. cu tot Sfatul boierimii terii noes-
tre de s'au scos ackastd dajde de dobitoace, gAsindu-
se eu socoteala cd aceasta este si bunA dreptate la
toll, nu se face nimAnui nicio strambAtate, fdra. cat,
eine cat dobitoc va avea, sA si-1 plAteascd, precum
s'au randuit. ,Si. asa s'au socotit: tot omul, ori pd-
mAntean, ori strain, cati se vor afla ca &ft aibA do-
bitoace in pmantul acesta, sd ajute cu totii la a-
ceasta, ca sd se poatd ridica pdsurile si poruncile stA-
panilor ce ni sant asuprd: incepand intdiu de la noi
insine, vitele noastre ce avem, domnesti, le plAtim,
si toti boierii cei mari, si inAndstirile toate, si arhie-
reii, si toti, de la mare pand la micp cum am zis
dumneavoastrd mai sus, nimanui mdcar o vita mt
se scuteste. InsA, macar cd insusi noi ni plAtim do,
www.dacoromanica.ro
Scrisoti de Domnt 289
bitoacele noastre iv evem, gi alalti boieri toti, iar

inckgi pentru dobitoacele ce seint ale dumnealor ju-
detilor, fAlnogilor 1, am poruncit s li dea pace, de
vreme ce aga s'au socotit: ce vor fi dobitoace boie-
regti, cum ale gubernatului2 gi ale altor boieri, ne-
megi mari, sii nu se supere. Si age impreund vor fi
nesupdrate gi ale dumneavoastrA, judetilor gi ale fAl-
nogilor, iar alalti mai prostime, cati se vor afla in
pAmAntul nostru cu dobitoace, vor sd dea toti: nu
se poate intr'alt chip. CAci nu doar &A stint trecuti
dencoace acum de curand, ce de Maya vreme se Mid
veniti i agezati aici in tail, gi -se hrdnesc gi ei bine,
ca gi cegti pAmAnteni. 5i yeti gti 'd-voastrd gi a-
ceasta cA cei ce ne stApAnesc, ne gi mustreazA, gi
ni zice cA aici, itt tara noastrA, s'au strAns atfita su-
mA, gi din Tara Ungureascd, gi din alte pArti, gi,
pentru acest nume mare ce s'au fAcut cA e tara a-
ceasta plinii de om, cu atata mai mult gi stApanii
cer cat nu este prin putintA, gi obiceiurilQ ce aveam
mai denainte, de se gtia ce da tare pc an, le-au stricat
pe toate gi le-au innAltat, cAt numai Dumnezeu cel
milostiv sA dea putere sAracilor pAmAntului acestuia !
Pentru aceia s'au socotit la un pAs ca acesta sA ajute
cu totii. 5i, dupA aceasta, (Mild Dumnezeu sA mai
rAsuflam, nu vor mai avea de aoeste supdrAri, nici
acegtia de tare d-voastrA, nici pAmAntenii nogtri. 5i,
cu aceasta sfargind, mila lui Dumnezeu sA fie cu
d-voastrA.
Scris in TArgovite, Ghenarie 13, leatul 7215 [1707].
De bine voitor d,voastrA
Io Costandin Voevod.
L FruntaOlor.
' Guvernatorului Ardealului.
www.dacoromanica.ro
290 N. lorga
Cinstitior a nostri buni prieteni si vecini de a-

proape, in toatd vremea de bine voitori, dumnealor
tot cinstitul Sfat al cinstitei cettiti Brasov, cu multd
sAndtate sti se dea.
LXVI.
Dimitrie Cantemir.
(1711.)
Din scurta Domnie a invatatului Dimitrie Cantemir,
cam fugind de cloud primejdii, nu scdpd de niciuna
0 rdmase pribeagul stiintific cu pensie al Tarului,
dupd. neizbanda acestuia la Prut, alegem aceastd cir-
culard a rdscoalei sale.
Ed Itille se arat In ,,Ana lele Academiel Romine", XXXII!, pp.
100-2. de unde reproducem 0 aceastA traducere.
Dimitrie Cantemir, cu mila lui Dumnezeu Dorn,n

pe viatd al terii Moldovei.
Preasfintitului Mitropolit al Sucavei, episcopilor, bo-
ierilor, cdpitanilor, 0 celor al doilea si al treilea, de tot
felul, si la toatA oastaa si la toti curtenii de Ord,
si pldiesllor, si tuturor locuitorilor terii Moldovei, vd
facem stiut cu aceastA carte a noastrA ,cd, din vre-
mea strdbunilor 0 bunilor pArintilor nostri, dupla-
nul Sfintei Cruel a pustit pa ai nostri multd vreme
cu grozava-i putere, ardtAndu-si in deosebi cruzimea.
CAnd insd ascunsese supt piele de oaie pe lupul cel
rdparet, prea setos de sdnge crestin nevinovat, la
inceputul ajungerii terii noastre supt stApanirea sa
si a prOorocului dm Mohammed, Bogdan-Vocid, fiul lui
$tefan-VodA, Domn deplin, a fdcut, cu jurdmAnt, paoe,
cu invoiald ca Moldova sit nu fie supusA la alt bir
decal, pe an, 4.000 de galbeni, 40 de cai, 24 .soimi,
www.dacoromanica.ro
dupA primirea cArora sa' nu facA nicio sila terii

Moldovei.
Dar paganul eel necredincios si cAlcAtor de jura-
mant nu si-a tinut cuvantul, ci a fAcut atatea navAliri
zilnice asupra Moldovei, a dAramat oetati si intdrituri,
pe altele le-a luat in stApanire, ca Tighinea, Chilia,
Cetatea-AlbA, Galatii, Renii, Soroca, Ismailul, cu alte
locuri langa Dun Are, si tot Tinutul Bugeacului, si el
insusi, supt cuvinte inchipuite, a ingAduit adesea Ta-
tarilor sA prade toata tare Moldovei, a luat in aspra
robie pe locuitorii ei, pe. fruntasii nostri boieri, sfetnici
si curteni, a thrat pentru poftele sale pe atatea din
fetele si sotiile lor cinstite; ba incA a cercat sA le aduca
la legea sa pdganA si tiranicA, pe dangble, pe Domni
si alti mai maH, impreunA cu casele lor, prin felurite
chinuri si amenintarea cu moartea. Aoeasta au incer-
cat-o si asupra noastrA, cand cerca sa ne nimiceascA
prin dAH tainice si de feta si adtiugia zilnic fel de
fel de dAjdi, pe care le stiti.
Dar mila dumnezeiascA nu uita niciodata de poporul
sail, si deci cu duhul ei a umplut si a atatat pe de
Hristos iubitorul Petru Alexievici, Tarul a toatA Ru-
sia, care, luandu-si nebiruitele arme, cu amintirea
Sfintei Cruci, adeca, s'a impotrivit puterii celei ti-
rAnesti, spre desrobirea neamurilor crestine din serbia
pAganilor. Cu care trpbuie deci ca noi sA ne unim
in grabA, ca tovarAsi de arme, din toatA inima si su-
fletul, cu toatA averea noastrd, mergand spre Du-
nAre si stand impotriva asaltului tiraniei si nava-
lirilor Turcior.
CAci, cu ajutorul lui Dumnezeu, la 4 lunie oastea Ma-
riei Sale Tarului a stat la Bender, la 15 insA ale a-
celeiasi luni ea s'a miscat spre Dun Are, cAtre podul
www.dacoromanica.ro
202 N. lorga
pe care cu sangele nostru 1-am clAdit. De aceia Maria

Sa Tarul ni-a dat de sure, noud si altora, pentru ca
oricine poartA numele de crestin sA se suie &Mare
si sA se uneascA si el cu ostirea MAriei Sale; iar, care
nu va voi, averile i se vor confisca. $i cine va asculta
de aceastA carte, acela va cdpAta mila MAriei Sale
Tarului asupra averii lui intregi. CA s'au numArat lefi
din Vistieria MAriel Sale pentru 10.000 de ost4, si
s'au dat in manile mele. Deci cine va veni in tabard,
va primi la inceput 5 galbeni, iar pe lunA i se vor
da 3 lei impArAtesti. $i cetAtile ce ni s'au luat de ti-
rani se vor da toate innapoi, cum spune Maria Sa
Tarul in universalul 1 sAu. $1, dacA, de acum innainte,
cineva ar voi- sA fie de partea Otomanilor, de fata
ori in tainA, acela va fi afurisit, blAstAmat, izgonit
ca Iudp din obstea sfintilor, si anatematisit pe veci;
si averile lui, ca ale unui dusman al MAriei Sale
Tarului, se vor confisca,.i le va pierde, si pedeapsa-i
va fi tAierea capului.
De aceia, f ratilor prea-iubiti, aceasta v'o spunem,
&A nu fie nimeni care sit se indoiascA. CAci eine se
va artita protivnic acestei -carp, va chema asupra
capului sail multime de nenorociri strapice. $i astfel,
cu ajutorul lui Dumnezeu, sa vA uniti cu oastea MAriei
Sale Tarului si sA urmati cat mai in grab& pasii no--
tri. lar, intru cat cineva din voi nu se va infAtip in
tabArA pana la 15 Iulie, va fi pedepsit cu asemenea
pedepse. Dandu-vA de stire aceasta, md rog de bun&
sAnAtate.
Dimitrie Cantemir.
Domnul terii Moldovei.
(UrmeazA numele boierilor.)
I Proclamatia.
www.dacoromanica.ro
LXVII.
(1711.)
In urma desprtirii de tard, Dimitrie t e gdsi pierdut
intre strdini falsi sau aspri. i de Id Harcov el se plan-
gea astfel ImpAratului" sau:
St. Ciobanu, Dimitrie Cantemir in Rusia, pp. 87-8. (din ruseste).
Preasfinte 0 prea-luminate stdpdne ImpArate
preamilostive,
1. Cetatea orasului Harcov s'a Mout numai din lemn
0 nu este incd intdritd. cu pdmdnt, fd.rd ant, 0
aceia puthtel s'a stricat in trei locuri, pentru care rugdm
pe Maria Voastra. ImpdrAteasca. sd porunciti a se da
supt ascultarea noastrd pentru zidirea oraplui un re-
giment intreg, fiincla unii domni ii apArA pe supuii
sdi, iar locuitorii sdraci ai oraplui acest lucru nu-1 vor
putea face. Cu aceasta vd trimitem 0 izvodul tunu-
rilor ce se gdsesc azi de fatd.
2. Rughtn cu umilinta preasfanta voastrA Marie :m-
pArAteascd sd ni se dea noud o hotArdre intdritd prin
dreapta Maria. Voastre ImpArdteti, prin care sd ni
se intdreascd toate moiile, averile i vitele 0 toate lu-
crurile casnice potrivit cu cele d'intdiu carp de izvod
date din mila Mdriei Voastre Impdrdteti, fiincicd a-
cele d'intdiu cdrti de izvod inteadevdr sunt necunos-
cute Excelentiei Sale domnului grof amiral i sunt
schimbate 0. in elq s'a micorat mult, oeia ce, dud
Maria Voastrd dorete sd afle tot adevdrul, este mar-
turia primarului din Harcov, care tie tot i de la care
se poate afla ce s'a micorat.
3. Din aceia se vede lAmurit cd acolo au fost doudzeci
i patru de roate de moard pe rdul Donetului ldngd
Izium; in oraul Izium o curte i o curte anume Zve-
rinet afard de ora, alte mori 0. velnite in aceleai lo-
www.dacoromanica.ro
294 N. lorga
curi, iar Mug& satul Ivanovschi patru catune pe care

le-a stApAnit timp de cinci ani idlovschi 0 anume
Gheniuvca, Malinovo, Mohnaci, Soludea, langA orapl
Volunchi mori 0 douA sate, Nicolaevca 0 Mercic, care
astAzi ar fi ale lui Lavrentie 5idiovschi, colonelul
Harcovului, 0 Novaia Soli, pe care le-a infiinjat ghe-
neralul, Uspevacovji, si. pe Iziumej ColodeajnAi 0 Ni-
colaevji i cAtunele de lAngA satul Rojdestvenschi cu
velnije, ale cAror cazane le-a luat domnul obAr-co-
mandant, i ItingA oraul care se chiamA Star Ai Saltov
satele Nov Ai Saltov, Perevolocena 0 Ohrimovca, care
cu totul lipsesc in cartile de izvod.
4. Cai, vite, fel de fel de dobitoace, 0 albine se gd-
sesc in multe locuri supt alt nume, cum este de pildA
Piatna supt numele lui Sidlovschi, si cAte sunt in
altA parte nu putem ti, i despre aceasta nu se p0-
mene0e in cArtile de izvod.
5. Daniil Andrievschi, care a fost judecAtor de ob0e
la Sidlovschi tie despre toate bogAjiile lui 5idlovschi,
prin a cArui Oretenie 0' cu ajutorul obAr-comandantului
0 altor rude ale lui 5idlovschi au fost schimbate cAr-
tile de izvod 0 dupd placul lor micprate. Prim Aria
oraplui Harcov 0 aljii au iscAlit totul 0, and vor fi
intrebaji, vor spuhe adevArul fArA nicio indoiAlA.
6. Copia intregii averi a lui 5idlovschi, pe care ni-a
dat-o domnul obar-comandant o trimit preasfintei MA-
riei Voastre ImpArtite0i.
LXVIII.
(1717.)
Uneori ar fi dorit ,1 piece 0 el in lume, in Apusul
de uncle trAsese tiinja 0 indemn:
Ibid., pp. 98-9.
Prea-puternice 0 prea-luminate stApiine ImpArate,
Din felurite 0 mai multe izvoare am aflat cA prea-
www.dacoromanica.ro
milostivul stApAn al nostru, Maria VoastrA, a binevoit

pentru binele de obste al crestiniitatii (cum si e obi-
eeiul sA facA intotdeauna) a pleca pentru oarecare
limp in Olanda, gand bun al MAriei Voastre pe care
Cel de Sus il vaincununa cu izbAndA. Si, avand nAdejde
la mila monarhiceascA a MAriei Voastre indrAznesc sA
oh rog prea-plecat ca printr'un prea-milostiv ucaz
al MAriei Voastre ImpArAtesti catre OcArmuitorul Se-
nat sA mi se ingAdue mie, umilului rob al MAriei
Voastre, sa. plec i eu acolo unde binevoieste sA se
gaseascA MAria Voastra. Aceasta din trei pricini: in-
tAiu, fiindcA de mult timp, de doi ani de zile, n'am vA-
zut prea-luminata fat:a monarhiceascA a VoastrA si do-
resc din toat& inima sA mA indulcesc in nAcazurile
mele, vAzAndu-1 pe prea-tnilostivul stApan al mieu;
al doilea, CA potrivit indatoririlor de supus i credintii
cinstite am ceva de arAtat MAriei Voastre ce e de ne-
voie in vremurile de astAzi; al treilek cA am mare
dorinta. d: a cerceta acele tell In afar& de aceasta as
avea ceva de spus (dn.& va fi bunavointa MAriei Voas-
tre ImpArAtesti) i despre nevoile mele ca om. Pen-
tru aceasta rog prea-plecat sA se ingAduie robului
Mariei Voastre sA vie la Maria VoastrA. acolo unde veti
fi fArA piedeci, cu trei-patru oameni de slujbA. Astep.-
tAnd prea-milostivul ucaz al Vostru, rAmAn robul prea-
plecat al MAriei Voastre ImpArAtesti.
Dimitrie Cantemir.
Din Solomino, 17 Ghenarie 1717.
Din Comanici.
LXIX.
(1718.)
In acesti ani grei, el adunA astfel, intr'un memoriu,
nemultdmirile lui si ale terii:
Ibid., pp. 102-3.
www.dacoromanica.ro
296 N. lorga
Prea-puternice i prea-milostive St ApAne Imparate,

1. IncA pe and eram in tara Moldovei, am primiy
poruncA din partea MArici Voastre ImparAtesti de 4
sfAtui si a incredinta tot poporul moldovenesc sA jure
cd va sluji cu credintA pe MAria VoastrA ImparAteascii,
0 am stdruit atdta, dio toate puterile, luck tuti intetin
suflet si-au unit armele la oastea MAriei Voastre. Inl-
pArdtesti impotriva tiranilor Turci, fiind indemnati, ilu
atAt de chemarea mea, cat de cuvAntul prea-milos-
tiv al MAriel Voastre ImpArAbesti, care ati hotArat ca,
dacd vor jura credinta vesnicA i vor pastra acea crel
dintA si se vor tinea de fAgAduielile lor, atunci
MAria Voastra ImpArAteasca nu-i va lAsa niciodatA al
intreg poporul moldovenesc va .avea apArAtor in toate
nAcazurile, cum se vede si din diploma, din ponturile
13 si 17.
2. ImpreunA cu mine, robul tAu, intreg poporul mol-
dovenesc a sArutat sfAnta cruce in mijlocul bisericii
innaintea lui Dumnezen si a MAriei Voastre ImparA-
testi pentru a 'Astra legAtura si am tinut credinta in
rdzboiu si am ajutat dupA putinta, nu numai inaintea
venirii MAriei Voastre ImpArAtesti, ci si mai pe urmA
am bAtut multi Turci si am facut prin0.
3. 5i, cnd prin ursita lui Dumnezeu s'a facut pace
cu Turcii lngA Prut, s'au imprAstiat sAracii Moldoveni
in toate partile, iar cei "ce au rAmas in Moldova au
suferit fArA margeni i astAzi sufAr in fiecare zi ti-
rnia. Multi sunt ucisi, au fost i atunci, iar anul trecut
au fost luate in robie 80.000 de suflete si au fost stri-
cate bisericile i sfintele mAnAstiri arse, si in deosebi
mAnAstirea noastrd, punAndu-i-se lagum 1, a fost stri-
catA i oasele pArintelui nostru scoase i pAngdrite.
' MinA. E vorba de Mira, mAnAstirea lui Constantin-VodA
Cantemir.
www.dacoromanica.ro
4. Incepandu-se razboiul intre Chesar 0 Sultan, foarte

multi din bietii Moldoveni se omoarA 0 se prapadese
in fiecare zi atat din partea oamenilor Chesarultu, cat
si din partea Turcilor si a Tatarilor, astfel ca toti au
ajuns la o stangere dc nesuferit. Poporul moldovenesc
ajungtind la o asa de mare nenorocire, cu cateva lunt
in urma Mitropolitul a trimis pe un arhimandrit sA
ceara ajutor, iar acum a sosit la Chiev arhiepiseopul
de Roman, dupa cum am fost incunostiintat de catre
el printeo sctisoare. Boierul de intlia treapta Sturza
a trimis aici pe doi fii ai sal, iar ceilalti boieri pri-
begi unii in Ardeal, iar altii in Tara Leseascar si in
alte teH imi scriu i roaga mila Mariei Voastra ImparA-
testi ca sA nu lasati agest popor moldovenese (care
a jurat credinta MAriai Voastre i o tine si astazi) sA
fie nimicit cu totul de cafre Turci, Tatari i Chesari-
cesti, sa-i ajutati intr'un fel oarecare, iar pe urmA Dum-
ngzeu va indrepta inima i cugetul Mariei Voastre, st
potrivit fAgAduintii sale s nu Iasi ca acest popor
crestinesc i ara sa piara cu desavarsire.
Asupra strii, dna Maria VoastrA ImpArateasca va
binevoi sA intrebe, eu, care cunosc imprejurArile a-
cestor teH, voiu arAta MAriei Voastre Imparatesti so-
cotintile cum ar fi da lucrat mai bine si cu mai multa
siguranta.
Al MAriei Voastrie Imparatesti rob prea-plecat,
Dimitrie Cantemir.
Anul T718, Ghenar....
LXX.
(1723.)
Avem un sir de scrisori din lunile cand el simtia ca
i se stange viata. lat cea din urma:
Ibid., p. 128.
www.dacoromanica.ro
298 N. llama
Domnul mieu, Alexie Vasilievici,

Nu voil stArui asupra sAnatatii mele, care slabete
pe zi ce merge. Aceasta slabire se mare0e din clipA
in clipA, plecandu-se cAtre sfArit, in loc sA meargd
spre insAnatoOre. Am mare nevoie de bani, astfel cA,
dacA milostivul Facator mi-ar da ceva tArie, nu voiu
avea cu ce pla.a la drum; iar, dacA imi va sosi sfAr-
itul vietii, nu se va gAsi cu ce sA ma. inmormanteze.
De aceia te rog sA-mi dai tot ajutorul prietenesc dupA
iubirea binefAcAtoare ce o ai fata de mine, pentru a
mi se face, anul acesta, o leafa hotArAtd. Inteadevar
simt mare no 01P, ca unul care nu am cu ce face iata
trebuintilor casnice, cad, cu toate ca trAim la Ord,
totu5i, din pricina zdruncinatei sAndtati, cumpArdm
totul cu bani pein. Inca odatd te mai rog sA nu inde-
pArtezi aceasta cerere a mea, pentru care, dacd volt'
mai trAi, voiu fi gata a te sluji cu cea mai mare
rtivna. Raman cu nAdejdea in iubirea d-tale kiete-
neascA.
A d-tale slugA vepicA i binevoitoare.
Dimitrie Cantemir.
AD AUS
(1718.)
0 frumoasa scrisoare de tAnguire, romAneascA, vine
atunci de la tovarAul de pribegie al Domnului, cro-
nicarul Ion Neculce:
Ibid., pp. 137-38.
Prea-luminate al mieu fAcAtor de bine, Maria Ta
graf Golovchin, cu multA plecAciune mA'nchin MAriii
Tale.
Dau tire i. tiplicuesc MAriii Tale de amarul i greul
pacatelor noastre celor multe ci-au rAmas in Oman-
tul nostru pAn' la acest cias, de nu sA mai ridicA. Care
www.dacoromanica.ro
am tot nAdAjduit din cias in cias pe marea mArirea

puterii si milosului sudar 1 creastinesc, ca, oricum
si cu ce fel de mijloace, nu ne va da uitArii, sA ne
lasd in focul cel nestAns la pAgan, sA ramtionem sa
perim. VAzAnd ca au sf add pAganii 0 cu alti .monarhi,
nAdAjdum 0 noi tare cd va mijloci puternicul Im-
pArat de ne va scoate 0 pe noi dintr'acest foc. AcmA
inteleasem cA pAgAnii cu alti monarhi s'au asezat si
s'au impAcat; numai pentru pAmAntul nostru, Mol-
dovii, nimea nu s'au pus. Stiindu-ne cA ni-ain dat
protectii prea-sAninatului MAririi ImpAratului creasti-
nese pravoslavnic, cand au vinit MArirea Sa la noi
in tar& acmil paganii, vAzand ca nimea pentru noi
nu se pune nici se pomeneste, ni-au cuprins de toate
parti1e, de ni4u luat pamtintul, si ni-au incungiurat
toate granitele terii, care numai am rAmas cu suspin
la Dumnezeu, de cAtAm cu ochii in sus, iar altA nadejde
di pre nicio parte nu avem. i ne eu temeile si copiii
de-i busurmAnesc. 'am ramas numai cAt Dumnezeu
ne crede, de multe prdzi 0 nevoi am sArAcit. SA fu-
gim, sA lAsAm locul, n'avem unde, ce acmA la noi
atat au ramas, or toti de vii sd ne ingropdm, or sci
ne busurmAnim. Ce ne rugAm MAririi ImpAratului sd fie
milostiv asupra noastrA, ca un monarh slavnic ce este
pe toti cretinii pravoslavnici, sA nu ne lase sA perim,
cd noi, cu dad putinta am avut la vreme cand au vi-
nit MArirea Sa la noi in tard, cu mare bucurie ni-am
inchinat MAririi Sale si ni-am nevoit spre slujbd ca
tot sAngele nostru sA-1 vArsam pentru libovul legii
MAririi Sale cu mare Ilreptate. N'am avut de la Dum-
nezeu cias la acea vreme. AcmA pentru acea de a-
I Gomdar, 'lard
www.dacoromanica.ro
300 N. lorga
tunce perim cu totii. Unii sAntem lipsiti din pAmAn-

tul nostru de atunce, de la acea vreme, pin teri streine,
cu mare lipsA 0 fail nicio wzare; altii, cari sAnt
In tarA, [ii] pierd pAgAnii, *'ar vre sA fugA 0 n'au
unde, vazandu-ne la noi cei instrainati CA trim cu
mare lipsA, fdrA nicio 4azare. Ce ne rugam prea-
sfiintului sudar, cu totii sA feed mild cu noi den est
cies acma: aft posol s facA voinA cu Turcii, sau sd
pomeneascA MArirea Sa sA ne rAdice Hotinul din spate,
0 sti ne lasd in obiceile cele vechi. Ne rugdm Ma-
riei Sale sk fie milostiv sA ne de o bucata. de loc
unde s'ar socoti, de o parte, cum este Nipru, or
din sus de Chiev, or din gios, v'o cloud polcuri, supt
protectia MAriei Sale cneazului Dimitrie Cantemir, Dom-
hului nostru; care cum ar scApa din pAgani, sd aibd
main la acel loc, supt mile ImparAtiei sA-0 chiver-
niseasea vieata pan la data 0 cias. CA s'au umplut
Tara LepascA de podanii no0ri, iar de noi, de boie-
rii, este greu, 0 nu putem sa firn podani. De n'a
fi mile ImpAratului cu noi, numai ne cautA sa ne bu-
surmAnim. Ce ne rugAm MArii Tale sd stai la MArirea
Sa ImpArAteascA s ne scoti rdspuns, 0 ni-I va tri-
mite la noi MAria Sa cneazul Dimitrie Cantemir, Dom-
nut nostru. $i mile hti Dumnezeu cu Maria Ta.
A MAriii Tale mai mica slug& Ion Neculoe, biv Hat-
man moldavschii i gubernator suceavschii, md inchin
MArii. Tale impreunA 0 cu alti boieri moldoveni.
U Nijboj, Noemv. 27.
LXXI.
Antioh Cantemir.
(171.9.)
Antioh, fratele mai mare al lui Dumitru, numit de
mama cu un nume din AlexAndrie", a fost de douA
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Donini 301
oH Domri cinstit si bun, in stare sa incerce legAturi

noua cu Moscul" drept-credincios, dar fArA hotArArea
de a rupe cu Turcii. Acestia, dup imprejurArile din
1711, 1-au pAstrat, Mil nAdejde de Domnie, mai mult
Ca un prisonier.
Din Constantinopol el scrie asa ca s cearA mila Ta-
rului:
St. Ciobanu, Dimitrie Cantemir in Rusia, pp. 146-47. (din
ruseste).
Prea-puternice ImpArate, atot-stApanitor al intregii
Rusii, prea-milostive stApAne. Cu fata smeritA mA in-
chin si sArut picioarele Mariei Voastre.
DacA s'a revArsat supt soare bielsugul milei Ma-
riei Voastre pentru oricine 0 fiecare, pentru orisi-
eine si fiecare. Pentru mine s'a arAtat limpede mila
si bundtatea pe care ati binevoit s'o arAtati robului
sdu, fratelui mieu, 0 1-ai primit supt protectia Ta
monarhiceascA si 1-ai pus sA stea in liniste si pace in
umbra ocrotirii Voastre. AceastA fapta. bine-credincioasA
si impArAteascA nu putine nadejdi mi-a insuflat si
mie, ca sd alerg la bunAtatea MAriei Voastre cu a-
ceastA prea-plecatA carte 0 cu inima cutezAtoare sA
Ind plang inaintea Prea-sfintei Voastre MAHH despre
nenorocirea neinduplecatA in care mA gAsesc eu astAzi.
La venirea MAririi Voastre in Moldova, fratele mieu,
dorind sA-si indeplineascA datoria crestineascA, arA-
tand credinta fata de MAria VoastrA, nu Lard fricA a
trecut in slujba MAriei Voastre; iar eu, robul Vostru,
am rAmas la judecAforii nedrepti 0 oblAduitorii mil-
niosi, fiind rAu bAnuit (intru cat mA bAnuiau cd eu
aveam cunostinta de toate treburile fratelui mieu);
caH la inceput m'au osandit la moarte. VAzAnd aceastA
nenorocire in viata mea pentru multAmirea lAcomiei
lor si pentru imblAnzirea maniei lor am fost nevoit
sii,-mi jertfesc tot avutul pentru nesatul lor; si. astfel
www.dacoromanica.ro
302 N. lorga
mi-am pAstrat viata pentru oarecare limp, iar bAnuiala

la toti ca la unul si pana astazi a ramas neschimbatA
in inima lor. Si asa imi petrec la ei viata acum, lipsit
de orisice cinste ce-am avut in trecut si nehrAnind nicio
nAdejde de a primi cinstea pArinteascA (in afar& de
acea cinste, alta n'am cunoscut), mai cu sama c& in
aceasta nenorocire suntem lipsiti de cele de nevoie zil-
nic, care sunt cheltuite, si suntem despretuiti de toti.
$i asa, prea-puternice ImpArate, cu intreaga familie a
noastrA suntem urmAriti de mari neajunsuri si lipsiti
de cele de nevoie, si in afar& de Dumnezeu altA
scApare nu avem, iar dup& Dumnezeu mila Voastra
impArAteascA fArA de margeni.
Pentru care sA binevoiascA Maria Voastrd sa ma
ia supt ocrotirea Sa, pe mine si familia mea, si, ho-
tArandu-mi o leaf& pe an, dintr'o particic& a indu-
rad' Sale, ca sa dregem prapAdenia noastra, si intarind
aceasta printeo diploma monarhiceascA, indurator sA
ne ajutati la nevoile noastre. Pentru care si eu, robul
Vostru, in afarti de aceia ca impreuna "cu toli ai miei
voiu ridica vesnic rugile cAtre Dumnezeu, fagAduiesc
cu tarie sa slujesc cu toata credinta Mariei Voastre si
voiu pune toatA sarguinta pentru rostul de slujbA la
care va fi destoinica neputinta mea, si yoiu indeplini
din toate puterile orisice indatorire. Si astAzi rAman
prea-plecatul rob al prea-milostivei Voastre MAHH.
Antioh Constantinovici.
7227, Ghenar 15.
P. S. Stirile de aici, neindrAznind sa tulbur pe MA-
Ha VoastrA, si altele le-am trimis fratelui mieu, ro-
bului Vostru, iar el va arata despre toate Mariel Voas-
tre.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de DOmni 303
LXXII.
Nicolae Mavrocordat.
(1711.)
Din ale celui mai priceput si mai nobil dintre Domnii
greci, Nicolae Mavrocordat, dAm aoeastA scrisoare care
ni aratA in el mil& de sAraci, grijA de dreptate, silinti
spre o bunA carmuire si chiar intelegere pentru ros-
turile terilor noastre.
Editie : Emile Legrand, Episfolaire grec ou recueil de lettres a
Chrysanthe Notaras, n-I 58 : traducerea lul Al. Mavrocordat, in
Arhiva societdfii ftiintifice fi literare, VII, p, 599, nota 25.
Noi insA, dupii ce prin binecuvAntarea cea de sus

am strAbAtut inteatata cAlAtoria noastrA de am tre-
cut DunArea, am pus piciorul in Moldova cea zguduitA
de grele suspine, stropind cu lacrimi pAmAntul ei.
CA6 aceia pe care o lAsasem cu un an in urmA inflo-
rind, acuma o gAsiam in schimb slutita si intristatd,
urmAnd multA pustiire locuitorilor ei celor multi. Ca-
sele le-am vAzut pe unele lipsite de locuitori, pe al-
tele nimicite prin foc si prefAcute in eenusA; sfintele
lAcasuri cele mai multe din temelie rAsturnate si a-
junse pradA turbArii atAresti. Cum crezi cA am fost
atinsi, prea-sfinte pArinte, printr'o asa de prea-amarA
privire? PAnA in fundul inimii am fost sfasiati si de
odatA scaldati in lacrimi; de mahnire am fost rupti,
pe de o parte compAtimind pe aceia ee, scApAnd din
multele nenorociri, se tArau afar& din casele lor joase,
sarbezi la fata si mai morti, ca si cAnd ar fi iesit
din morminte, jalnice rAmAsite ale viforului ce de-
abia incetase, ducnd ca o povarA o viatA ticAloasa.
CAci unii din ei, in asa hal de pAreau lipsiti de
mAruntaie, fuseserA furati de cAtre femeile si de copiii
www.dacoromanica.ro
304 N. lorga
lor; altii schilozi, fArA mAni i. picioare, cu totii

in cea mai cumplitd sArAcie, i, nu numai lipsiti de
veminte, ci chiar far& hrana zilnicA. Ne cAinam pe
noi inine proorocindu-ni inima chiar de la ineeput
ate greutati aveam de intAmpinat.
Nicolae Mavrocordat.
LXXIII.
Stefan Cantacuzino.
( 1715.)
De la Domnul care se ridic prin cdderea vArului
sAu Brancoveanul, se pastr in Scaun prin peirea
lui i urm aceleai legturi cu cretinii din Ardeal
pentru care-i mnease capul, dAm acest ravas de
trAdare' cAtre generalul din Ardeal. i aici rdsunA
aceiai tAnguire ca in tot cuprinsul suferintii noas-
tre de veacuri.
Editie : Hurmuzaki, V.
Prea-luminate doamne, domn respeetat de mine in

deosebi.
Am primit bine, cu respectul cuvenit, scrisoarea

d-tale, mie prea plAcutii, din 30 ale lunii trecute, im-
preunA cu obinuitele tiri inchise in ea, iar dupA
aceia numai tirile ce mi s'au trimes. MultA.mindu-ti
in chipul cel mai cAlduros pentru ele, tot odatA nu
voiu scApa din vedere niciodatA corespondenta cerutA,
supt aceia0 infatiare. De oare te insi nu mi se
intamplAsit' am altceva de dat in ?urea LunainAtiei
Tale deck urmarea eu fierbere mare a pregAtirilor
de rAzboiu (cum innainte de asta abia de vor fi fost)
la Turci i cererile nemai pomenite de carA i -eat din
www.dacoromanica.ro
aceasta biata tar& i anume atatea, ate nu s'au

mai intamplat pana acum, numai Dumnezeu sa se
milostiveasca de Aansa i sa. dea bun sfar0t la a-
ceste nenorociri, ma recomand obinuitei sale ocro-
tin i iubiri, i ramah totdeauna al Luminatiei Tale.
cel mai gata de slujba.
Stefan Cantacuzino.
Bucuregi, 8 Fevruar 1715.

Celui ce aduee scrisoarea i-am dat in sama anume
lucruri de spus din gura Luminatiei Tale, caruia va
binevoi a-i da ascultare i credinta.
LXXIV.
loan Mavrocordat.
(1717.)
Domn al Turcilor, nerecunoscut de Nemti, caH voiau
sa vadd in el numai un administrator, loan Mavrocor-
dat, fratele lui Nicolae-Voda, se facu vrednic de laudi
prin ostenelile lui spre a nu se incalca i miqura
tara de cre0inii de la hotare. Pentru aceia scrie el
pi acest fava eatre generalul din Ardeal.
Editie: Hurmuzaki, VII.
Cu multe saptarnani innainte ma gandisem a scrie

Luminatiei Tale 0 a-i oferi intaiu prea-umilita inchi-
nare a sufletului mieu, dar din matte pricini am id-
bovit; ci prin scrisorile mele te felicit pe Luminatia Ta
pentru buna sanatate, mai ales. N'am de gaud acuma,
prea-luminate print, sa tes lauda insgirilor Luminatiei
Tale, Oungandu-mi daca voiu putea sd admir mticar
in tacere marirea Ei. Atata, 0 mai cu sm.& mi-a ra-
mas a ruga cu umilinta pe Luminatia Ta i indura-
www.dacoromanica.ro
306 N. lorg a
rea ei ca sA binevoiascA a mA primi in numArul ocro-

titilor Ei. Eu am tinut dupA puteri tara aceasta cru-
tata 0 sigurA de toti aceia cari cAtau sA o sfA0e cu
cruzime, 0 0. de-acuma innainte o voiu face cu a-
jutorul lui Dumnezeu. Dar nici intr'un chip nu cred
sA pot indeplini aceasta decat ,prin indurarea d-tale,
Prea-Luminate Print, care ai opri intrarea in ea i a
Nemtilor 0 a SArbilor osta0; ceia ce te rog foarte
stAruitor a face. CAci de ee sA intre intr'o tara. ce nu e
intArit nici cu cetati, nici cu orap? E toata numai
un camp deschis 0 pustiu; nu e plinA de un fel de
oaste dumand ImpAratului. Deci, dacA niciunul din
Nemti sau din Stirbi nu va nAvAli impotriva ei, de la
nimenea altul nu va suferi pagubA. In sfAr0t ce am
cerut pAnA actim cu rugAciune, eer iarA0 din a-
dancul inimii. Si vei fi, prea-luminate Print, dacA vei
ajuta in felul arAtat mai sus, mAntuitorul unei teri
cAzute.
Bucure0i, 3 Septemvre 1717.
Ioan Mavrocordat.
LXXV.
Constantin Mavrocordat.
(1740.)
Constantin Mavrocordat, Domn plin de invatAtura,
dacA nu i de talent, i proprietarul unei marl biblio-
teci, purta de aproape grija eelor ce m petreceau
la botarele lui, pentru a in0iinta apoi pe Turci, stA-
'Anil sai. De aceia intrebArile, cam naive, pe care le
pune in aceasta scrisoare catre un corespondent al sdu.
Editie : Studii fi documente, VI, pp. 571-2.
Ba incA, voind sa-ti dau prilej d-tale a cre0e reeu-
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Donini 307
nostinta mea, te rog sa inoepi cu mine de acuma In-

nainte un schimb des de scrisori si sa-mi impartamti
vre-a neutete deosebitA, caci stirile de obste imi sunt
date de gazetele din Olanda, Co Ionia, Lipsca, Viena
i Londra. De si. in imprejurarile de acuma nu se poate
scoate Inca nicio urmare sigurA, totusi oamenii de-
prinsi cu interesele politice, si mai ales cei Inv&
lap, pot Inca de multe pri, prin lucrArile lor, sa
treaca peste intunecimea viitorului. Imi vei face
deci placere sa-mi impartakti ce raspandesc in
imprejurarile de feta acei cad au cunostinta Curtilor,
i sa adaugi parerea d-tale; de pildA cu privire la
apropiata alegere a Imparatului Romanilor: concu-
rentii, partidele, scopurile si cereetarea pretentiilor
mai de seam& ale fiecaruia; mai ales cu privire la
urmarea da acuma a Prea-Luminatei arhiducese Ma-
ria-Teresa in mostenirea Casei de Austria si in re-
gatele Terii Unguresti si Boemiei. Ce crezi de linis-
tea Europei? Va fi ea supusa vre unei tulburari?
Trebile de la Miazanoapte sunt ele cu totul impacate?
Ce crezi de acest razbolu intre Spania si Anglia si de
miscarea escadrelor francese? Asupra acestor mate-
rii si altora asemenea astept deci inteleapta d-tale
parere. Si te asigur de recunostinta mea.
Bucuresti, 25 Noiemvre 1740.
LXXVL
loan Teodor Callimachi.
(1757.)
Sufletul patriarhal al lui loan Teodor Callimachi, fe-
eiorul, crescut la Liov si deprins la diplomatie in-
tre Grecii de la Constantinopol, al unui Orheian
.0 al unA. Campulungence, se vede mai bine din a-
www.dacoromanica.ro
308 N. rorga
ceasta. scrisoare, luatA dintre acele prin care impAr-

tAVa fratelui sAu Dumitracu de la Stance VII Boto-
pnilor griji de gospodarie.
Editie : torga, Studil 1 documente, XXI, p. 244.
Cinstite i iubite frate, multA i fericia sandtate

poftesc dumitale de la mile lui Dumnezeu. SA te pa-
zeascd milostivul Dumnezeu, cu toatA frateasca case
dumitale. Noi toti incA ne aflAm sAnAtoV.
Zahareaua au venit bine cu Opripn, insa prea tar-
ziu, adecA dupA ce-am intrat in post, i la caVegi;
brAnza i untul pentru trebuinta casei, am cumparat
cu bani; inul 1-ai uitat, asijdere i sarea; slAnina,
pastrama, orzul pisat, aVjdere; ci aceste de prima.-
varA sileV3 sA le trimiti, ca amintire nu-i pot infra
in voia Ralitei1.
Din cloud scrisori ale dumitale ce mi-ai trimes:
una pe uscat, cu un negutAtor, i alta cu Opripnu,
am inteles de randul dumilorvoastre, apoi pe urmA
la Ghenar, am auzit schimbarea d-tale din BAnie, pi
m'am cam otArAt, dar, socotind cA MAria Sa \Todd.
cu alt chip te va mAngdia, nu te mahni; voios sA fii
rugAnd pc Dumnezeu pentru bunA-starea MAriei Sale;
cd, despre mine iubite frate, nici de cum uitat nu vei
fi Si, cit nu s'ar putea de aceastd data altA boierie,
voiu sii cu rugAminte sA i se dea un Tinut eu ,s-
prA vnicfe, ce-a socotit MAria Sa, sA-ti fie de folos caseL
Alta, iubite frate, scriindu-mi d-ta cum ai insAmat
o seam& 'de oi, iatA c'am insAmat i eu de aice un
om de treabd, gelep, om drept i cu chiza, care
Vie randul acestei negustorli prea bine; se chiamd Io-
van Silistrili 1, cu care ne-am insotit cu zapis, ca,
De Silistra.
www.dacoromanica.ro
venind acolo la d-ta, cu oile ce-a gAsi gata la d-ta

oile ce-a cumpara, sd feted sese la de oi bune, alesei
harge de Stambol. CAruia i-am dat acuma o mie de
lei ; a pus 0 el o mie de lei ai sAi, sArmeiaua 1 si
osteneala ce-a face, sa. fie pArtasi la dobandd intocma
cu noi: asa ni-i tocmeala cu dansul. I-am dat pe man&
siscrisoarea la Maria Sa Vodd de la boierii de aice,
ca sd i se Ma ajutor la toate trebuintele lui, i, tre-
buindu-i vre-o mie de lei, sA, I se dea de la Domnie,
si, venindu-i, rAvasul aice, oiu da banii dice, la boie-
rii capichehaialele MAriei Sale. Osebit de acesti, tre-
buindu-i i alp bani, aflati acole, cu mipocirea d-tale,
si, trimitandu-mi-se i acia polita, eu aici oiu da
bani ca sd se plineascd sase mil de oL $i, venind cu
sAnAtate la Sfetii Dimitrie, sA se vanzA, de-a vrea
Dumnezeu, cu bun pret, i ce-a fi partea d-tale ti-a
veni la manA cu bund i curatd socotealA. DecI, venind
la d-ta, yeti vorbi, i te'i nevoi, frate, la treaba a-
ceasta. CA el Ii va alege care oi va socpti a fi de
trebuintA de aice. i sA vA feriti de vre-o sminteald,
cA la aceasta rcu cheltuialA va fi. CA el vine acolea cu
ciobanii sAi l cu chehaialele 2, si, de-a milui Duinne-
zeu -sd sporim eu dobandA bunal estimp, la anul, cu
sAndtate, le-om face indoite. D-ta pentra toate vel
vorbi cu dansul, pi cu mijlocirea d-tale sa se faca
cumpArdtura ieftinA, i, la vreme, sd purceagA cu tur-
mele cAtrd DunAre.
Deci, frate, sA fiti cu ochii deschisi, nA rog, cA
eu pe zisa d-tale m'am apucat de aceastA treabA.
Cand a vrea sd-mi scrie, sd-si dea cartea in plicul
1 Capitalul.
3 V echilii.
www.dacoromanica.ro
310 N. lorga
gospod 1, la mana dumnealui Vel Postelnic, i mi-a

veni lath gres. D-ta nu trebuie sA-mi scrii, iar el,
precum va sluji trebuinta, sA-mi scrie. Insa sunet nix
voiu sa se Ma cu numele mieu, ci sit' se numeascA
el cumpArAtor i negutAtor turmelor. Pentru Ionita
Armasul mi -s'au juruit o boierie asijdere, i pentru
cumnatul, Satrarul Andronache 2, Vornicia CAmpulun-
gului cu bunA seamA. Am hiat si a d-sale carte, a
surorii, si Dumnezeu sA i trimitA sAnAtate. Pe 0-
prisan II voiu trimete, acum la Mart, iarAsi cu co-
rabia sa vie. Si am gait pentru d-voastra une i alte
de trebuinta casei; niste pecetluiri a rAmasitei ce mi-aI
trimes, le-am trimes i eu la Bucuresti, ca sA se arate
MAriei Sale lui Constantin-Vodd 3, si astept rdspunr
sul. Niste zapise a venitului BAniei ti le-oiu trimite
cu Oprisan. Ralita i toti fiii nostri vi se inchinA cu
sanAtate, i dumisale cumnatei, si surorilor 4; 4i mila
lui Dumnezeu pururea cu d-voastrA!
Fratele dumitale:
Ion Vel Terziman.
Mart 9, 1757.
Frate, am trebuinta de o mie i cinci sute de oca.
de Yana spalatA, opAritA, si de primAvarA sA se puie
fArA gres la corabie, sa-mi vie la vreme.
LXXVII.
Grigore Alexandru-Voda Ghica.
(1777.)
Grigore Alexandru-VodA Ghica, a cArui peire nd-
Domnului.
I Tinea o soil a lui loan.
8 Mavrocordat.
4 Maria 0 Paraschiva.
www.dacoromanica.ro
prasnicd, in 1777, a lAsat o tragicA amintire, !Area

cd prevede acest sfarit. Aceasta se cunoa0e i din
urrnAtoarea scrisoare catre Rumientov, aa de plinA
de grijd.
Editie : Memoriile societtifii de istorie 1 arlzeologie din
Odesa, traducere de St. Berechet, In Neamul ronuinesc literar
pe 1911.
Ca unul ce am simtit totdeauna urmarile bund-
vointei Mariei Tale fat& de mine, 1 temandu-rna
ca afacerile intre cele doua Curti sd nu se mantuie
prin vre-o rupturd in imprejurdrile de fatA, vzand
primejdia la care trebuie sA fiu supus prin aceasta,
eu in deosebi, 1 toatA tara impreuna cu mine, imi
ieau indrAzneala sa alerg la prea-omenoasa provi-
denta a Mdriei Tale i. sd o rog foarte respectuos
sA binevoiascd a intrebuinta in aceastA imprejurare in-
naltu-i ajutor pentru siguranta mea i. a terii mele,
prin binefAcdtoarea sa recomandatie cAtre Curtea Ru-
siei.
lai, 22 August (2 Septemvre) 1777.
Printul Grigore Ghica.
LXXVIII.
Ioan Sandu Sturdza.
(1821.)
De la cel d'intAiu Domn de tail in Moldova dupd
1821, sie la smeritul i evlaviosul bAtran Ioan Sandu
Sturza dam o scrisoare cAtre Costachi Conachi poetul,
poruncindu-i ce e de fAcut dupA numirea lui de Domn
la Constantmopoi. UrmeazA apoi alta dare egamenul
de Neamt Domentian, din vremea cand trAia ca mazil
peste hotare. Dorul de tara rdsbate prin randurile-i
prosaice.
Editie: Ghiblnescu, In Arhiva Societe-111i ftiinfifice fi literare
din lafi, XX, No. 2, pp. 466-8.
www.dacoromanica.ro
312 N.. lorga
Pdrinte0e.
Slava lui Dumnezeu ce, necuprins de mintea de
om, judeca 0 randuie0e chibzuind toate cele ce cu
intelepciune se botara0e, miluindu-mA i pe mine
cu Domnia Moldovei, unde am hale Vistiernit pe
nepotul mieu Petrachi Sturza. Care le dar este 0 mai
mult dator deck toti altii a imbrAtop trebile terii
0 a Domniei cu toatA vartutea i iubirea de cinste,
fiind de laudd ca au privit ochiul cel milostiv asupra
Sturze0ilor. Si dar, hai, .ca, and vor veni socotelile
Vistieriei, adeca izvod de toti banii ce au intrat in
Tritina Caimacamului 1, ori din care sumele i unde
s'au dat, atata din rusumaturi, din rasuri, din rubiele,
de tot omul fAra bir, de toate celelalte trepte i de
la scutelnici, bresla0 i slugi, cum i din sare, data
asupra treptelor, cum 0 a- celeilalte A'ri, cum i
banii de la Cananau Iancul, de pe toata panea, cu
toate cd Caimacamul vrea sa opreascd a treia parte
supt cuvinte netemeinice, cari bani sa-i faci toti
zapt 2, avand a intra in cheltuielile pamante0i, silind
cu implinirea banilor birului, fara insa s faca silnice
chipuri, ci, scriindu-se cartile catra ispravnici, sa li
dai a intelege chipurile blandetelor 0 nevoia in care
ne aflarri cu a se desface ridicarea o0ilor cu venirea
mea acol..); sarguindu-te in toate cu folosul Vistieriei,
nu insd cu cereri osellite din partea Domniei.
Cele pentru Wile de acolo se vor chibzui precum
se va putea.
In Mitropolie nu se va putea ca sa. se dea 3 pentru
1 Stefau Vogoridi.
2 SA-I opre0.
' ReNdinta lui.
www.dacoromanica.ro
ea este calabalacul lui tefanachi 1, si dar vei face ga-

lire, randuind pe fiul mieu Neculai, spre a-mi gAti
casele in cele ce sade Vladica de Roman, unde sant
si casele dumisale aproape. Cu care se implineste tre-
buinta par' ce se vor ridica ostile impAratesti, cand,
grijindu-se Curtea, mA voiu muta acolo.
SA. pui numai dealt sA-mi facA slicul de samur, dupa.
randuiala domneasca, numai, de larg, dupA slicul cel
vechiu, care stii: sa mi-1 trimeti cu Gheorghe la Se-
liste; ce-[I] am acasa, in mana copiior.
SA pornesti pe Neculai, fiul mieu, cu menzilul 2 la
Saucesti, ca sa-mi puie si sa-mi tocmeascA cardta de
drum, si sa o porneasca. cu- om inadins de ai casei,
intr'a cArui seamA cardta, ca sA o aducA la Focsani,
unde sa. stea la samesul Neculai Tuduri, pAnA va veni
si celAlalt calabalac, trimes pentru venirea mea.
SA se trimeatA trei care mocanesti pentru venirea
mea, pornindu-le starostia Putnei.
De la Putna, fiul mieu Gheorghe, ca un logofAt
al doilea, sa.-si iea doi-trei diaci de Divan si sa vie cu
carlita si celelalte calabalacuri la satul CAldrasii 3 din
Tara Munteneasca, unde sa stea pArA ce voiu veni 0
eu. Diecii vor sta la Focsani, iar Gheorghe va veni
la CAlArasi.
Am auzit ca. chir Andrei Pavlu 4 au luat, in banii
oce avea ai lui de la Mihai Voevod ,Sutul, tacamul de
edecuri 5; tot; cAruia indatA sA-i scrii, 0, de va fi cu
.adevarat cA le are, atAt tacAmurile de cai, cat si. alte
lucruri cazute Domniei, de iznoavA sA-i scrii, sa le
1 Vogoridi.
2 Posta.
8 Orasu1 de azi.
5 Mare bancher iesean.
5 Caii domnesti.
www.dacoromanica.ro
314 N. Iorga
trimeatii, tot tacilmul, l cu multamita i-oiu plti,

ingtiintandu-mA cu cat se va putea mai in grabA de
este sau ba. Dar indata cu un lipcan4 sA-mi scrii, ca,
nefiind acolo, sA se faca de aicea, neapArat.
SA-mi opintegti 200.000 de lei la CalAragi, cu impru-
mutarea, cu orice chip se va putea.
Pogtile sA se ia din purtarea de grija a lui Pomir 2,
pe care sA-1 apuci, rnduind pe fiul mieu Neculai sA4
ia seama de ceia ce s'a luat pe &fail WA, gtirea bo-
ierilor, poate gi a Caimacamului: de caii ce erau pe
la pogtA i cari s'au mai dat pe urmA, din cari au gi
Boca Pomir, din pogta din Focgani, gase telegari,
hamuri, alte tactimuri ale pogtii, gi de gi-au luat su-
rugiii hacurile care are sA mai iea.
Cum gi pentru socoteala vAnzArii mogiilor mAnAsti-
regti sa se facA catagrafie, precum s'au vAndut fiegte-
care movie i acaret, fAcAndu-se catagrafie; gi pre-
cum s'au impAciuit de catre cumparAfori de pe la
locuitori. CAci, oriciite i oricum vor fi asemenea
bani, toti au sa se dea in cheltuielile obgtii.
Lui Moscu sa nu i se mai dea un ban leafA i tain
gi casA, deck dacA va vrea sa fie doftor numai cu-
rante 3, iar nu al Patriei.
Pomir sA-1 iconomisegti4 sa nu lipseascA de acolo.
Am pus gi pe Vornicul Teodor Balg Bag-Caimacan,
dinpreunA cu dumneata, ca sa. nu Med vorbA, i dar
cu unire politicoasA 5 stai singur savargitor, indemnnd
pe toti la cele ce trebuinta va cere, ca dimpreunA s
se facA toate, fArA insA sA se lase de astAzi pe mane.
5 Curier tatar.
2 Pus de eteristii greci.
3 Al Domnului.
4 SA bagi de samA.
5 Cuminte.
www.dacoromanica.ro
SA socote5ti pe eine s ornduim capuchihaia la

Tarigrad; chemand pe Bosiece5ti, sfi ii zici de ve
nirea aici la Tarigrad ca sA se puie la cale, pentru al
easel.. loc, 5i. ecareturi, 5i venituri, pentru cA 5tie
tdrce5te 5i a 5i mai fost la Tarigrad. Instiintandu-ma.
5i de straini si mi5cArile ale imprejuratelor megie5ii.
Grecii, duhuri volintire5ti, sA nu cumva sa. mai.
treacd hotarul, 5i acei cari ar fi trecut panA acum,
sd se urmeze cu toatA. soumpAtatea cercetare sd nu
cumva s rAmAie vre unul necercetat 51. nesiguripsit1.
Pentru trimesul carAtei, sa se facA porunca isprdv-
niciei BacAului, sA deie slujitori de ai Tinutului 5i caii
trebuincio5i ca s o ducA la Foc5ani, de uncle cu ha-
bituri (?) de ale po5telor 5i cai de po5t s vie la_
Mara 5ii de la Munteni.
Trimete-mi mehmendariu pe nepotul Neculai Cos-
tandachi.
AstAzi, Iu lie 1, la cinci ceasuri din zi, m'a ran-
duit Doran.
AratA Preaosfintitului de Hu 5i ca dupA datorie sii.
se fedi multamirile cAtre induratul Dumnezeu 5i rugile
ce toti patriotii sA le 5i implineascA cAtea Milostivirea.
Sa.
Slicul de samur sA fie din oei mai buni samuri, 5i
bine facut, cu innoite pielcele pe din lduntru, ca si..
poatA lupt la sudori, dupa cAldurile ce samt.
Io loan Sturza Voevod.
1822, lulie I.
S sAruti pe nepotii din partea coasted, 5i pe co-
pill Mariei RA5canului, Marghiolitei JorAi, gi Nas-
tasiicAi: din partea noastrai cAzutele cercetAri 5i bla
gosloviri.
1 Neinchis sigur.
www.dacoromanica.ro
316 N> lorga
Luand raspuns sle la jupanul Andrei Pav lu eft n'Are

toate tacamurile, adeca ciohodari, bas-ciohodari, pre-
cum dulami, ciacsiri, ciobote galbene, barate 1 si paf-
tale, sa pui sd se faca de has& alba; dulamile si cio-
botele si celelalte a se gdteasca toate dupa condi*
scriindu-mi ca, care acolo nu se vor putea face, de
aice.
LXXIX.
(1822.)
Eltie: Iorga, Studii fi documente, VII, pp. 349-50.
Cu plecAciune sarut blagoslovitoarea mand, parinte

arhimandrit.
Scrisoarea Sfintiei Tale din Maiu 25 am primit-o as-
tazi, August in 8, faspunzatoare scrisorii mele, sees&
Sfintiei Tale si sfantului sobor 1 cu toata bucuria
am multamit induratului Dumnezeu cd va aflati sa-
ndtos implinitoare cererii mele si fagaduintii, in-
sotita cu al doilea scrisoare, din Aprilie 18, cu cuprin-
dere ca niste salase de Tigani, ca fratele mieu Mihail
Sturza i-ar fi aficrosit, dandu-i mandstirii Nearntului.
Cari Tigani n'au intrat in stapanirea mandstirii nici
pana acum, jd in intamplarile vremilor, si, fiindca ati
luat fagaduinta mea si. a sotiei noastre cd spre despd-
gubirea manastirii se vor da altii in locul acelora,
de si nu-mi aduc aminte, de vreme ce Sfintia Voastra
scrieti ca am fdgaduit, se vede dar ca Tiganii mands-
tirii sant in Tiganii miei. Si ramand dar ingaduirea ca,
cu blagoslovenia Sfintiei Sale si castigand indemna-
rea lui Dumnezeu slobozitoare ca sa ne intoarcem in
1 Berete.
2 Al mAnAstirii.
www.dacoromanica.ro
patria noastra, and, fara multa uitane, de vor fi in

Tiganii miei, ori se vor da insuO, ori ai fratine-mieu,..
ori altii. Cu aceste dar eu sant al Sfintiei Tale plecat
fiu sufletesc.
1832, Avgust 8.
loan Sturza Voevod.
LXXX.
Mihai Sturza.
(1834.)
De la Mihai Sturza avem aceste doua scrisori, dintre
care una larnurete asupra monumentului innaltat in
gradina publica de la Copou, iar cealalta arata in ce
chip, de hatarul consulului rusesc, se suprima, pentru
tin nevinovat articol de fantasie, suplimentul literar
al gazetei sfiosului Asachi.
Editie : Hurmuzaki, Supl. I .
Escelentei Sale d-lui conte de Nesselrode.

lqi, 6 Novembre 1834.
D-Ie conte,
In anclintirea actului separat de la Adrianopol, cee
a pus basele existentei politice a Moldovei 0 i-a des-
chis o era noua de prosperitate, innaltul cler si no-
bilimea moldoveneasca au dat concursul lor pentru a
ridica in gradina public& acuma creata, un monu
ment spre a venici amintirea acestor binefaceri, pe
atat de pretioase, pe cat de reale, precum 0 a lega-
turii care une#e in chip ap de fericit pe cei doi Au-
gt.Wi monarhi cari au incheiat acest act de regenerare
a Moldovei.
Interpret al sentimentelor compatriotilor miei ?i mar
www.dacoromanica.ro
318 N. lorga
tor al binevoitoarel ingrijiri a Escelentei Voastre pentru

binele acestui Principat, la consolidarea cAruia a con-
tribuit asa de puternic, indrAznesc a vA ruga, d-le
,consul, sa binevoiti a depune acest omagiu public
la picioarele Tronului impArAtesc si a face pe M. S.
Augustul nostru protector sa primeasca umila mar-
tulle a recuno4tintei adanci de care natia moldove-
pease& va fi totdeauna strabAtutA.
Crezand cA trebuie sa va supun aici aldturat Esce-
lentei Voastre desemnul acestui monument sortit sa
consacre ap de ilustre amintiri, lid rog a primi asigu-
rarea personalA a InnalteL mele consideratii.
LXXXI.
(1838.)
Editie: Ibid., I'.
Ia0, 5 Septembre 1838.
D-le conte,
AjungAndu-mi la cunotinta cA in suplementul zia-
rului, de la 1-iu a. c., publicat de Institutul Albinei, cu
prilejul unor teorii despre whist, s'a facut mentiunea
unei Puteri al aril nume trebuie stl fie venerat i de
Guvernul i de locuitorii unei teri care-i datorete fiinta
1 prosperitatea sa, am crezut de nevoie sa ordon su-
primarea pe viitor a acestui suplement, care ieia supt
titlul de AiAuta RonfAneaascA; cu atat mai vartos cu
cat editorul foii se gAsia in aoeasta privinta in starer
de recidivA.
Facandu-va unoscutA aceasta. masura, d-le consul,
profit de aceastA imprejurare ca sci va asigur cA Gu-
vernul va pune totdeauna intre datoriile sale cele mai
sfinte grija de a veghia spre a preveni sau a re-
www.dacoromanica.ro
prima cea mai mica atingere la numele rusesc, care

nu trebuie sa fie incunjurat deck de mArturii de res-
pect 5.1 de recuno5tinta.
Intrebuintez acest prilej pentru a va reinnoi, d-le
consul, asigurarea consideratiei mele celei mai dis-
tinse.
LXXXII.
Alexandru-Vod Ghica.
(1841.)
De la bunul Domn Alexandru Ghica, plin de papica
omenie, de grija pentru culturd, de prietenie fata de cei
de aproape ai lui, dam aceasta scrisoare, una din
acelea pe care le-a provocat complotul Bulgarilor din
Braila pentru punerea la cale a unei expeditii de lihe-
rare a terii lor.
Edltie : Iorga, Studii i documente, XI, pp. 249-50.
Iubite Odobescule,
Neprimind pana astazi 412 dimineata nicio tiintA
despre sfar5itu1 pricinii rdzvrAtirilor bulgare, 5i, din
5tiintele ce mi se trimeteau de la Bucure5ti, vAzand cA
pand la 13 raul sporia, scriindu-se in vileag 1 5i alta
adunAturA de oameni cu proaste cugete, am fost pie-
cat sa. viu la Buzau, ca sa fiu mai de aproape in, in-
telegere cu d-voastrA, pentru oHce extraordinare ma-
sun i combinatii ar fi lost trebuintA intr'o aseme-
nea intamplare.. Dar, pe drum intampinandu-ma cu-
rierul ce a fost trimis de capitanul Manu la Bucure5ti,
0 de acolo indreptat catre mine, am venit numai Para
la Buzau, i, socotind pricina desAvar5it potolitA, pe
4 Inscriindu-se public 1ntre insurgent'.
www.dacoromanica.ro
320 N. Iorga
de o parte vA instircintim a incuno0iinta i cdpitanului

Mariu i ofiterilor 0 soldatilor comenzii dumnealor
cd sAntem foarte multamiti de urmarea ce au fAcut
0 cd ateptdm raportul d-voastrd de numele d-lor o
fiteri i de numdrul soldatilor ea sd li rtinduim rdspld-
tire. Mtepttim i tiintd de starea ranitilor soldati,
pe l'Angd care veti binevoi a ingriji cu Ward docto-
riceasca cAutare i pe Bulgarii raniti, i ne veti in-
0iinta 0 ce familie a Idsat, i unde, impuvatul unter-
ofiter. lar, pe de alta, vd ordnduim dinpreund cu
Aga Manul sk faceti in taind ceroetarea pricinii lor, ca
s dovediti ce inclinare au avut in acest complot, ateit
aici, eat i la Serbia i Bulgaria. Puteti sd li dati
toatA incredintarea, in numele nostru, cd, mArturisind
adevdrul, nu numai Stdpdnirii turce0i nu va fi prd-
data taina, neprimit fiindu-ni ca sd dam sabiai 0 ro-
biei pe cei de cindea cre0ini, ci incd, liimurind cu
tiinta ce li se cere pentru a oblAduirii noastre reguld.
0 1ini0e, vor scdpa 0 insu0 de strdOicia supt care
urmeazA sd fie supu0 pe cdtd vreme vor fi supt
bdnuiald ca. nu se destAinuesc despre toate inclindrile
i uneltirile ce au fost avut 0 mai au incA. CAci, a-
Hand mai la urnid cd au tdinuit ceva, apoi urmeazd
sd bAnuim cugete necurate, i atunci vom fi siliti sd-i
tratarisim ca pe ni0e vrAjma0 ai 1ini0ii ob0e0i in-
tr'acest pacinic pdmAnt, unde fiind fost umbriti 0 mi-
luiti, se fac mai nevrednici de milostivirea omeneascd
pentru nemultumirea lor. Ca aceste chipuri lucrati 'And
dind veti chibzui ca sd-i transportuiti. Eu mane md
intorc la Bucure0i, a0eptnd raportul d-voastrd des-
pre Wire, ce s'au ardtat mai sus.
Tfirgul Buzau, 16 Iulie 1841.
A. Ghica.
www.dacoromanica.ro
Serisori de Domnri 321
LXXVIII,
(1843.)
Gheorghe Bibescu.
In ce legAturi stateau innainte de Unire Domnii te-
rilor vecine arata aoeasta afectuoasa scrisoare a lui
Gheorghe Bibescu catre MiharSturza.
Editie: Hurmuzaki, Sup1.14.
A. S. S. principelui M. Sturza.
Principe i prea-iubit frate,
Am simtit 9 foarte vie multamire primind indatori-
toarea scrisoare pe care A. V. S. a insarcinat pe d.
Vornic Beldimart sa mi-o dea. Stima pe care innaltele
calitati ale A. V. mi-au inspirat-o totdeauna nu pu-
tea dead sa innalte pretul sentimentelor pe care
binevoieVe a mi le exprima.
Nu tin la nimic mai mult deck sa Arad stabilindu-
se intre noi acele raporturi de bund vecindtate i de
armonie pe care le reclama interesul bine conceput al
amanduror terilor i pe care numai o neinteleasa.
nedibdcie singurA 1 a putut sA le tulbure ap de
muted. vreme. De sigur cA ea nu se poate atribui nici
luminior, nici intelepciunii voastre, de la care scot
dulcea convingere ca relatiile noastre vor fi totdeauna
cele mai prieteneti.
Simt, Principe, ca i A. V., nevoia unei intrevederi;
o doresc din inimA, dar preocupArile nedespartite de
un inceput de administratie, mai ales cand sant atatea
lucruri de reparat, ma silesc sa aman catva timp feri-
cita clipa pe care n'a putea-o fixa astdzi innainte
' Supt Alexandru-Vod Ghica.
www.dacoromanica.ro
322 N. lorga
de a fi hotArilt vremea cAlAtoriei mele la Constan-

tinopol.
Alegerea pe care A. V. a binevoit s'o facd in per-
soana d-lui Beldiman cu acest prilej nu putea sa-mi
fie mai plAcutd. 0 rog sA primeascA pentru aceasta
foarte sincerele mele muljAmiri i incredinjarea repe-
tatA a sincerei simpatiei (attachement) i a innaltei
consideralfl cu care am onoarea s fiu,
Principe i prea-iubit frate,
Al Altejei Voastre Serenisime
prea-umilul i prea-supusul servitor
G. Bibescu.
Bucureti, 2 Mart 1845.
LXXXIV.
(1856.)
Atitudinea Domnilor caH au fost siliji a-si pdrdsi
Seaunul e totdeauna interesanta. Din fericire ea e i
mai totdeauna, in epoca modernA, demnd.
Iat o scrisoare a lui Vodd Bibescu catre fratele
salt loan.
Edipe : lorga, Floarea Darurilor, II, p. 115.
Baden-Baden, 21 9 lulie.
Frate dragA,
Scrisoarea ce mi-ai adresat prin contele Nugent fiul,

datatA din 5 ale lunii, nu mi-a ajuns decat azi la Ba-
den-Baden, unde ma aflu cu toat familia, de vre-o
zece zile. Imi par efoarte rdu cA nu mi-a ajuns la
Viena. 5tiam aproape cA intamplArile care s'au inde-
plinit in urma, aveau sa se petreacA, dar nu le cre-
deam ap de apropiate.
www.dacoromanica.ro
Ma sfAtuiegti sA mA intorc, asigurAndu-mA cA toatA

natia cere intoarcerea mea. Si in mijlocul acestei mi-
lli nu se aflA zece oameni, afarA de rudele mele, care
sa gAndeascA a-mi scrie: vinA, este nevoie de d-ta!".
Deed as putea crede in acea dorintA obsteascA de
care-mi vorbesti, n'as sta pe gfinduri nicio clip& sA
yin intre voi, ca sA ma wz in oele din urmA ran-
duri, far& altA pretentie deck aceia sA pot sA ofer
-tern mele, in imprejurArile critice in care va sA se
gaseascit, contingentul serviciilor mele, daca simte ne-
vole de ele.
Ar fi mai mult deck un inconvenient la intorsul mieu,
ar fi chiar o primejdie personalA, asupra cAreia teas
putea inchide ochii deck dacA as putea fi incredintat
de acea opinie general& si binevoitoare de care mA
asiguri. Dar ml tem c iubirea ta te face prea lesn,e
crezdtor. Vezi cd nu e, din partea mea, un refus,
incA mai putin indiferentA, ci o sovAire, fireascA pen-
tru acei cari au avut deoeptii crude si caH nu sant
stApAniti de frigurile ambitiei, cAci pe aceia nu-i
costA nirnic.
Mi s'ar pune intrebarea: De ce pleci d-ta? Pen-
tru cA natia mA chiam& si pentru cA ea cere serviciile
mele. Dae cine-ti spune OA natia te chiamA i cA-ti
vrea serviciile? Frate-mieu, ori ginere,mieu.
Intelegi, Irate dragA, cAt de caraghios poate fi un
rAspuns ca acesta.
Scrie-mi: am nevoie de scrisorile tale. Poti fi sigur
cA nimeni nu le deschide si ca-mi sosesc totdeauna
fArA incunjur.
SdrutA din parte-mi pe Anica. Doamna si toti ai
www.dacoromanica.ro
324 N. lorga
miei vil trimet yowl amAndurora mii de sdrutAri iu-

bitoare.
Fratele tAu care te iubeste:
G. Bibescu.
Dumisale Marelui LogofAt Ioan Bibescu, etc., etc.,
etc.
LXXXV.
Grigore Ghica.
(1853.)
De la nobilul principe care in Moldova a precedat
Unirea, pregAtind-o si jertfindu-se pentru dtinsa panA
la captit, de la Grigore Ghica, avem, dupd greaua
lui boala nervoasti, aceastA scrisoare de adAnc tris-
teta cAtre vecinul sAu Barbu Stirbei.
Editie : lorga, Corespondenta lui .Fiirbei-Vodd, I, Bucureti,
1904, pp. 78-9.
Principe,
Incredintat fiind de sinoeritatea sentimentelor pe
care Alteta VoastrA a binevoit sd mi le exprime in
scrisoarea sa din 27 Februar, ma grAbesc s'a-i art
cat dd mult mi-a fost dulce de primit aceast dovadA
de simpatie si ce bund amintire-mi va intipri in
minte. Precum totdeauna am luat din inimA o parte
vie la tot ce priveste pe Alteta Voastra, astfel cu
cea mai mare plAcere gasesc acelasi iuteres si in ce
vA priveste, principe.
Boala mea, in multe chipuri apreciata si comen-
tatA, a fost totusi numai si numai urmarea unor os-
teneli WA margeni, amestecate cu amare pareri de
rat' ca silintile 0 neauzitele jertfe nu sant in stare
sA adune spiritele spre acelasi scop, fericirea terii, si
www.dacoromanica.ro
nu ajung a strange patimile care, necontenit in mig-

care, cautd sa paraliseze vederile gi actiunea Guyer-
nului mieu. Dacd, precum iti place sd spui, principe,
s'au vddit cu acest prilej dovezi de simpatie pentru
mine in Orb, e totugi pleat ca. unii din compatriotii
miei se indardtnicesc a nu voi sit recunoascd abnegatia
pc care o dovedesc 0 vederile parintegti gi impd-
-ciuitoare care ma calduzesc. Dar, oricare ar fi nere-
cunogtinta pe care am, cules-o pand acum, gi aceia
care m'ar mai agtepta, nimic nu va putea slabi de-
-votamentul gi desinteresarea cu care am inteles tot-
deauna datoriile mele fat& de tara, 0, acuma cand
puterile mele stoarse mi-au fost intremate printr'o o-
dihnd care ajunsese de neinlaturat, voiu consacra
cu aceiagi grija ostenelile mele statornice sarcinii grele
pe care am luat-o asupra-mi, rugandu-ma ca Pro-
nia sa binecuvinteze staruitoarele mele silinti.
Primegte, principe, din nou agigurarea sentimente-
lor de iubire gi. devotament ce port Altetei Voastre
Serenisime.
Arpagegti, 3 15 Mart 1853.
Grigore Ghica.
LXXXVI.
Barba Stirbei.
(1853.)
Raspunsul lui Sitirbei la scrisoarea precedenta scoate
la lumina marile Iui insugiri de siguranta gi linigte.
Editie: ibid., pp. 79-80.
Principe,
Am aflat cu o bucurie cu totul deosebita fericita in-
loarcere a Altetei Voagtre Serenisime in Capitala sa.
www.dacoromanica.ro
326 N. lorga
MA grAbesc a-i arAta toatA partea pe care o ieau,

0, cu acest prilej, imi ingAduiu sA chem luarea a-
minte a sa asupra grijior i crutArii ce datoregte sA-
nitatil Sale. Te rog fierbinte, principe, nu lua prea
mult la inimA neplAcerile i desilusiile de care d-ta ca
gi mine le tot incercAm; privegte-le ca inerente situatiei
noastre # nedespArtite de sarcina de a guverna pe
oameni cu toate patimile ce-i zguduie. Alteta VoastrA
va gAsi in curAtia congtiintei sale gi in stAruinta ce
cheltuiegte ca sA atingA nobilul scop pe care 0-1
pune innainte, motive potrivite pentru a se ridica
mai presus de aceste miserii, care sunt din nenorocire
ne neinlAturat. Stiu cA Alteta VoastrA trebuie sA aiba
inima rAnitA de toate desilusiile ce a incercat acuma in
urmA, dar, dacA vrea sA-mi ingAduie a-i da un sfat
prietenesc i frAtesc, nu trebuie sA lase a se vedea
nimic din ele, nu trebuie sA vAdeascA amArAciunea
pe care trebuie s'o resimtA, ci sA se mArgeneascA
a se folosi de ceia ce imprejurArile i-au desvAluit
sA aibA o pArere hotArAtA asupra oamenilor, pentru
a se gti indrepta cu inoetinealA gi prudent& In situa-
tia noastri grea # gingagA, orice zgomot, mice dare
pe fatA sunt supArAtoare; trebuie evitate cu ingrijire
# se cuvine a lucra aga incat sA nu se provoace. In-
tr un cuvAnt, draga principe, dacA ai pAcAtuit pAnA
acum prin prea mare incredere, vei prettli fArA in-
doial nevoia de a nu manifesta prea math. nein-
credere, cAci # aceasta gi-ar avea partile rele.
IndrAznesc a mA mAguli cA Alteta VoastrA nu mA
va gsi prea indrAznet i cA nu va vedea in consi-
deratiile ce am luat asuprA-mi sA supun pretuirii sale
luminate deck o nouA dovadA a interesului foarte
sincer pe care-I port pentru tot ceia ce o atinge.
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domnl 327
Binevoieste a primi, principe, expresia repetata a

sentimentelcir celor mai iubitoare si mai devotate.
LXXXVII.
(1866.)
La alegerea principelui Carol, Voda-Stirbei (Weft
fiului sau mai mare aceste instructii:
Editie : Analele Academiet Romine", XXVII, p. 85 si tn cartea
deosebitA, Via(a fi Domnia lid Barba $tirbei.
Trebuie deci ca oamenii cari Isi simt ceva valoare

sa se alipeasca de Guvernul principelui Carol, ca
de singura scandura de scapare, si sa-1 serveasca
cu devotament si cu toatii credinta in viitor. Greutatile
vor fi la inceput foarte mari, dar se vor invinge
printr'o munca staruitoare si bine urmata, cad prin-
cipele, care poseda un fond de cinste fireasca si de
mare loialitate, nu cere deck a fie ajutat in chip no-
bil... Cariera oricarui om politic atarna astazi numai
de zelul constiincios si staruitor ce va fi desvoltat la
inceputul Domniei actuale, in slujba activa a Statului,
si viitorul orisicui atarna de positia ce-si va fi facut
in aceste grele momente ale inceputului.
LXXXVIII.
1866.)
lar scrisoarea fostului Domn al Terii-Romanesti ca-
tre noul Domn al Romaniei are acest cuprins, care
nu mai cere comentarii.
Editie : Ibid.
Maria Ta,
Tara mea ti-a Incredintat acum scarf a eL
Un popor crud incercat vi se ofera si va iea ca
www.dacoromanica.ro
328 N. lorga
ef. Fii, Doamne, pArintele, regeneratorul lui, ince-

pAtorul unei ere nouA. Astfel vei rAspunde increde-
rii ce a pus-o -in Maria Ta, precum i innaltei Voas-
tre misiuni, pe care v'o inseamnA degetul lui Dum-
nezeu.
DA voie, Maria Ta, unui veteran al causei roma-
nesti a fi 0 el unuul dintre cei d'intAiu cari sA-Ti
facil omagili i sA cheme din adancul inimii binecu-
vantArile Cerului asupra capului Vostru sfintit.
DacA a fi mai dinar, a fi cAutat cu nerAbdare
cinstea de a da cel d'intAiu exemplul devotamentului
fatA de Maria Ta; dar fiii miei mA vor inlocui pe
langa Maria Ta prin servicii pline de ravnA i era-
dint& Poti sA te razimi p sentimentele lor de cinste
0 de loaialitate, care sint inerente Casei noastre.
LXXXIX.
Alexandra loan I-iu Cuza.
(1866.)
De la Domnul Unirii dAm aceastA scrisoare plinA de
o demnitate superioarA, cum de mult nu scrisese un
Domn roman.
Editie: Mesagii i proclanzafii ale lui Cuza-Vodd, 1910, pp.
179-87.
Alteta,
Nu vA pot ascunde mirarea cu care am prirnit
scrisoarea ce mi-ati adresat, atingAtoare de evenimen-
tele de la 4 (17) August trecut 1.
Alteta VoastrA ati crezut sA-mi amintiti innainte de
toate trimeterea unei telegrame la Ems, pe care am
' RAscoala din Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
Scrisod de Dom! 329
primit-o la Viena, adecd atunci cand ma 0 intorceam

in Principatele-Unite.
Oricare ar fi fost telul Altetei Voastre, pomenindu-mi
de acea depesA, eu as fi socotit cd gasese in seri-
soarea sa o comunicatie intimd, o preschimbare de
idei ce pot primi ca trebuitoare bunelor noastre ra-
porturi si. care trebuie sa fie inspirate -de sentimente
de franchetA 0 lealitate ce Alteta Voastrti invocati in
aceastd circumstanta. Insd, Alteta, un wt._ caracter al
comunicatiilor voastre a fost compromis prin publici-
tatea data scrisorii voastre pAnd a nu ajunge in ma-
nile mele, si acest fapt nu se poate atribui vre unei
indiseretii, de vreme ce acest document, nu de mutt,
s'a reprodus de Jurnalul de Constantinopol", organ
oficial al Innaltei Porti. Nu pot dectit a deplora aceastd
publicitate, cel putin inoportund.
Rdspund insd Altetei Voastre; 0 intarzierea rAs-
punsului mieu este din causa bolii de care am suferit.
SA examinant, Alteta, impreunA nevoia scrisorii ce
mi-ati adresat, 0 dna prin aceastA urmare s'a a-
juns la telul ce Innalta PoartA a putut sd-0 propuie,
.adecA: a sustinea actiunea unui Guvern regulat 0 a
mentinea neatinse acele principii de autoritate, al cA-
ror respect intereseazd de o potrivA securitatea Im-
periului Otoman 0 lini0ea RomAniei.
Alteta Voastra ati fost unul din semnatarii actului
international de la 19 August 1858; ati avut un rol
considerabil 0 foarte activ in conferinta de la Paris
0 ati veghiat totdeauna cu stricteta la respectul unei
opere care, in mare parte, este a sa, 0 ale carli
stipulatii sunt, MCA indoialA, pururea presente ntemoriei
sale. Ma vAd silit a aduce aminte aici cd Principatele-
Unite, in termenll formali al Conventiei, se adminis-
www.dacoromanica.ro
330 N. lorga
treazA liber si fAra de tot amesttecul Innaltei Vorti;

si, daa augusta Curtc suzeraa are dreptul de a
provoca m6surt de ordine publia in Romania, este
atunci numat cAnd crdinea ar fi fost compromisA si,
al doilea, and ar fi urmat intelegere intre Innalta
Poartd si Curti le garante Asa dar, pe de o parte
privind lucrurlle precum ele au urmat In adevAr, si:
examinAnd cu un ochiu serios si nepArtenitor miscarea
neinsemnatA care a avut de pretext niste mAsuri de
igiend in -ar alogie cu aeelea ce au fost luate Si la
Constantircpol hi venirea holerei, sA ne IntrebAm,
fost-a oare ordinea publicA compromisA prin o asa
incerca:e? Iar, pe de aft& parte, nu-mi este inctt-
nostiintat sd fi urmat vre-o injelegere internationala
in aceastd chestie.
Deci nu pot pricepe care sA fie causa si telul seri-
sorii Altetei Voastre.
De si mA mir a evenimentele din 3 (15) August
au putut inspira vii ingrijiri Guvernului Imperial, tot
as putea-o intelege daa depesa care a fAcut cu-
noscute la Constantinopol actele a cativa seditiosi
nu ar fi anuntat tot in acelasi timp si represiunea
desAvArsitA a acelei incercAri de desordine. Ins& ce
.nu-mi pot explica este cA ingrijirile Altetei Voas,-
tre nu i-au inspirat deck un blam Guvernului Mieu,
precum si mAsurilor cu care s'a incheasuit linistea
publicA.
Fara' indoiald, AltetA, pAtrunderea voastrA, atat de
doveditA, a lost astA datA inselatA. FLA deplina cu-
nostintA a faptelor, lipsit de informatii directe, voi
v'ati rostit, nu mA indoiesc, in bund credinta, intr'un
fel care ar aduce, de nu as avea cuvenita priveghere,
greutAti pe care nu le-ati presupus; si scrisoarea voas-
www.dacoromanica.ro
Scrisori de Domni 331'
trd ar putea, fdrA nicio indoiald, sii fie rdstAlmAcitd.

de cAtre cei interesati ca o adevdrata incurajare.
Inteadevdr, s'ar putea crede, dupd zisele Altetei
Voastre, ed evenlmentele din 3 (15) August au avut.
o netAgAduitd importantd politica; ele nu mai sunt
in ochii sdi o neinsemnatd miscare, ci o revolutie si
toatA RomAnia sculatd in contra Guvernului Mieu: 0,
expresle brulald a unel nemulfumirl generale.
Nu se poate admite asemenea censecinti grave, din
un incident local ce se produce pretutindeni, ce s'ai
produs nu de mult, tot pentru asemenea neinsemnd-
tare causA, la Mnchen, la Barcelona, ceia ce nu do-
vedeste nimica in contra Guvernelor din Bavaria si
Spania.
Deci contestez caracterul general ce Alteta Voas-
trA atribuie evenimentelor din 3 (15) August. Atitu-
dhua locuitorilor Capita lei, in ziva aceia, mArturisirile
culese din toate punctele teritoriului dovedesc, din po-
trivA, cd poporul roman rdspinge cu indignare si e-
nergie orice incercare in contra institutiunilor terii.
Aceste manifestdri asa de vederate vor fi primite,
nu mit indoiesc, cu plAcere de Alteta Voastrd, cdci ele
vor linisti ingrijdrile sale, si-i vor indeplini dorintile,
aducdndu-i incredintarea cA nicio sdmdnld de de-
fecfiune publicd nu este in spiritul inteligentelor noas-
tre populatiuni.
Cu pdrere de rdu, dar, md vdd silit a arAta Altetei
Voastre di a fost inselatd asupra caracterului si gra-
vitatii evenimentelor din 3 (15) August, si cd ea a
primit cu prea multd incredere niste amAgiri de tare.
s'ar fi putut ferL -
La ce izvor Alteta Voastrd s'a inspirat? Nu stiu:
insa este sigur cil nu ati cerut nicio infonhatie Gu
www.dacoromanica.ro
332 N. Iorga
vernului mieu, a ati fost rdu instiintat asupra princi-

piului seditiunii si cd nu ati stiut nici cum ca acest
Incident putea fi exploatat, dacA autoritatea s'ar fi
ariltat slabA, de tot ce este ostil ordinii de lucruri in-
stituite de Conventiune.
Nu-mi pot tAlmAci altfel grAbirea ce Alteta Voastrd
.:-ati pus-o cand ati judecat niste evenimente pe care
nu le puteati aprecia, si ati 'aruncat, fArd o mai intinsA
cercetare, desaprobarea asupra unui Guvern pe care
Innalta Poartd adesea 1-a lAudat pentru silintile, tendin-
tile si progresele sale; cAci, dupA cum insusi ziceti,
nu cunoasteti causele.
Nu sunt dar in drept a mA mira dacA Alteta Voas-
trA nu ati gAsit decAt a vb. tAngui de autoritatile care
au stiut a mentine ordinea publicA?
A fi inteles mult mai usor ca Alteta VoastrA sA se
fi felicitat de un act de vigoare, ale ciruia bune con-
secinti Puterilc garante, si mai vArios Innalta PoartA,
le pot aprecia in privirea mentinerii linitii generale
in Orient. Alteta VoastrA nu all uitat, fArA indoiald, cA
in anii din urmft solicitudinea Guvernului Imperial s'a
exercitat intr'un fel cu totul opus aceluia ce s'ar pre-
supune cd voiti a urmd astAzi.
De cAte ori Inns lta PoartA, pe temeri WA insem-
nAtate, pentru tin discurs imprudent al unora din de-
putatii fostelor Camere, spre pildA, nu s'a plans cA
Guvernul mieu tolera zgomotoasele agitatii in foas-
tele Camere si intrigile unor oameni supt rele influ-
elite! i, atunci cAnd idei de neoranduiald erau ve-
ghiat propovAduite, ca un indemn la desordinea ce
izbucnia a doua zi, VA mirati cA Guvernul mieu a re-
primat prin putere asa de periculoase incerzAri!
Trebuit-a in ziva aceia sA se lase turburAtorilor o
www.dacoromanica.ro
liberd actiune? i, presupundnd ca. Guvernul mieu sa.

nu-si fi fAcut datoria sa, cine s'ar fi insArcinat a red,
tabili ordinea inteadevAr atunci compromisd?
Innalta Poartd, fArd indoiald, impreund cu Pute.
rile garante?
Dumnezeu sa fereascA, Altetd, ca Innalta Poartd sd
fie constrAnsd la aceastA necesitate, cAci atunci ar fi
atrasd In niste complicatii ale cAror consecinte sant
afard de orice prevedere omeneascd.
Aici socot de nevoie a aminti Altetei Voastre ceia,
ce am aVut pidcere a zice cdtre toti innaltii functio,
nari otomani in Constantinopol asupra necesitAtii unei
striinse si sincere intelegeri intre Innalta P6artA si
Principatele-Unite. Vedeli totdeauna cu un ochiu mul-
/Limit, ziceam, evenimentele fi actele ce pot mdrt
prosperitatea Romdniei. A ridica pe Romani, a con-
solida institujiile lor, a tncuraja desvlirea puterii kr,
a dirige aspiraffile kr, a menfinea privilegiile kr, Imu-
nildjile kr, a face sd se respecteze drepturile kr,
pentru ca i ei sd ge mai bine respecta drepturile al-
lora, este a lucra tot alit de bine In interesul Im-
periului Otoman, pe cll fn acel al Romdniei tnsefi;
este a da tot de odatd Romdniei fnchezefuiri seri-
oase pentru a sa linifte fi tnflorire, iar Imperiulul
Otoman asemenea fnchez4uiri, nu mai pultn serioase,
pentru securitatea fi puterea sa.
Cu Domni cdrora Innalta Poartd nu file/ toldeauna
a li menaja drepturile fi dignitatea, Bucurepl fi 1(10
erau nevoiji a cduta razimul lor In influenje exte-
Hoare ; nu este trebuing a aduce aminte care au fost
resultatele acestei politice. Dar eu, ca Domn care
Infelege ca Romdnia sd se bucure deplin de drep-
turile de autonomie i de independenld interioard,
www.dacoromanica.ro
-334 N. lorga
dobdndite idrii din vechime (ab antiquo), drepturi

recunoscute si consfinfite prin tratatul de Paris fi
prin Conventie, fi care urea s respecteze, cum am
pi oclamat-o fi dovedit-o, in Mate circumstanfele, ni0e
legdturi de o potriva de folositoare Imperiului Oto-
man fi Principatelor-Unite ; ca un Domn care va fi
sigur de a gdsi la Constantinopol consideratia cu-
.venitd Terli ce el represintd, precum I acea a po-
sifiunii sale personale, Innalla Poartd va_putea tot-
.deauna conta pe RomOnia, qi niciodatd vre-o pri-
.meklie nu i-ar vent din parlea Romandor.
Aot a fost odinioard, ziceam, incd, politica tradi-
tional& a Divanului. Sd-si arunce ochil Cuvernul
Imperial in trecut, pi aducd .aminte care au
Jost relatide Innaltei Porfi cu Wall Domnt romdni
-cart au cdutat inchezdsuirea lor in suzeranitate ; va
.culege marl invOldminte din Inteleapta i pdtrunzd-
toarea politic& a glorioOlor Sultani din veacurile al
_X V-lea fi al XVI-lea ; va inlelege cdt era socotild de
prelioasd Wand existenta Moldovei fl a Valahiei, ca
State, pentruN Imperial Otoman, si pentru ce Sultan!!
Baiezid I-iu, Mohammed al II-lea, Selim I-iu $i Soli-
man al II-lea, departe de a aldtura Principatele cu alte
posesil ale lor, departe de a inndbuO o nalionalitate
care ar fi putut fi la discrefia puternIcelor lor arme, au
zrut, din potrivd, sO-0 facd din ele un zid de ail&
rare, so respecte a lor independentd interioard fi sO
intdreascd autonomia $i privilegiile poporului romdn.
Si astAzi,, voiu tinea tot acela0 limbagiu Altetei
Voastre. Situatia reciprocit a Imperiului_ Otoman O. a
Principatelor-Unite nu s'a schimbat; situatia lor co-
n-Lund exterioard e tot aceia; interesele lor sunt tot asa
de stains legate ea in trecut. Dupd socotinta mea, orice
www.dacoromanica.ro
clesordine ea ar ameninta linitea publica in Roma-

nia, orice primejdie care ar ameninta pAmantul sau au-
tonomia noastrd sunt, asemenea, amenintari pentru
Imperiul Otoman.
Pentru aceasta dar, nu voiu avea niciodata nier-
tata slAbiciune de a lAsa Innaltei Porti grija de a lua,
in asemenea cas, mAsurile.concertate ee Conventia ii
impune. Eu inteleg mai innalt 0 mai cu dignitate
datoriile mele.
Si, pentru a vorbi cea de pe unnd data, de trista
zi de 2 August, sa ne felicitAm impreund ca desor-
dinea a fost aa de grabnic opritA.
Si mie mi-a pArut tot aa de rAu cat i oricAruia
de asprimile ce au trebuit a se desvAli, incat, ridi-
candu-md cu Alteta Voastrd in sferele filosofiei, do-
resc 0 eu ca .puterea sa. nu devie singurul mijloc de
potolire in lumea aceasta; i, cu toate acestea, nu
mA sfiesc a \TA declara cd, de cate ori un fapt se va
infdtia innaintea mea ea evenimentele de la 3 Au-
gust, adecA: de cate ori uneltiri primejdioase vor pune
in pericol institutiile Terii, voiu ti a rAspunde la in-
crederea poporului roman 0 la dorintile sale, menti-
nand cu energie ordinea publicd; ca, de cate ori li-
nitea Romaniei va fi compromisd, ori de unde ar veni
primejdia, Eu nu voiu consulta cleat datoria mea,
drepturile mele 0 interesele noastre comune.
Imi iubesc prea mult tara, inteleg prea mult valoa-
era legAturilor noastre cu Innalta Poartd_ 0. ale sale
legitime preocupatii, pentru a le sacrifica vre-odatd
unei ingrijiri de o responsabilitate pe care voiu ti pu-
rurea a o primi, oricat ar putea fi ea de great Alteta
VoastrA insA0 a putut mai de multe oH sa. se con-
vingA in lunga sa carierd cd ratiunea politica are
www.dacoromanica.ro
330 N. Iorga
thari i grele nevoi i ca sant momentit unde rfatorfa

se impune cu strApicie spiritelor celor mai induple-
rate la blandeta.
SUL. Ond, Alteta, vA arat adanca mea *ere de
rAu pentru un incident care sper ca nu va altera nite
raporturi personale ce am dorit totdeauna. a mentinea.
Alteta VoastrA va reveni in curand, Eu nu ma indoiesc,,
la nite aprecieri mai potrivite asupra situatiei Prin-
cipatelor-Unite; am drept dovadd innalta Sa inteligenta.
i solicitudinea de care tot lealul executor al vointilor
MaiestAtii Sale Imperiale trebuie a fi insuflat pentru
Romani.
Cat pentru mine, Altera, pururea m'am povAtuit si
pururea mA voiu povatui, in actele mele, numai de
interesele terii mele, i aceste interese sunt in ochii.
miei nedespartite de acelea ale Imperiului Otoman.
Vreau a vA zice cA, pAtruns de indatoririle mele, i.
ca Principe, i ca Roman, voiu pune toate silintile.
pentru a intretinea cu Innalta Poarta acele relatiuni
intime de ale cAror foloase reciproce era ap de viu in-.
credinlat, in anul trecut, spiritul atat de luminat al Al-
tetei Voastre.
Revie acele oare de incredere!
Guvernul Innaltei Porti ma va gasr totdeauna inspi-
rat de aceleai sentimente care mi-au atras incredin-
tAri aa de stralucite ale bunei vointe personale a.
MaiestAtii Sale Imperiale Sultanul, Augustul nostril.
Suzeran, i ale viei sale solicitudini pentru Romania.
Primiti, Alteta, incredintarea innaltei mete consi-
deratii.
Alexandru Joan.
XC.
( 1866.)
Iata i cea din urma declaratie publica a marelui.
www.dacoromanica.ro
Domn (16 Ianuar 1866; cu prilejul preaknarii tAs-

punsului la Mesagiu).
Editie: Ibid., p. 202-4.
Domnule Prewdinte,
Domnilor Deputati,
MultAmesc AdunArii pentru simtimintele ce-mi ex-
prima i o felicitez tot odatA ci ea s'a pAtruns de ur-
genie stabilimentelor i ynarilor lucrAri decretate in
intervalul sesiunilor, in virtutea Statului,
Cu pArere de rAu, insAi rnft viid slit a aminti cA
s au incercat a se discuta chestiuni ce hu sunr le corn-
petinta AdunArii. Ishktiunea Rom Ana* a primit in una-
nimitate nbile institutiuni folositoare, care hotArAsc
intr'un mod positiv drepturile i atributiunile fiecAril
puteri. Ar fi irist i periculos cnd In vre una din a-
ceste puteri ale Statului ar urmA incercAri de incAl-
care asupra atributiunilor celorlalte: cAci atunci s'ar
compromite echilibrul ce Munarea, in adresa ce-mi
aduce, apreciazA cu intelepciune ca cea mai trainica
garantie a proprietAlii publice.
In cele din urmi wdinte s'au emis idei s'atf ri-
dicat chestiuni cu totul strAine de desbaterile de care
Adunarea ere ocupatA. Constitutia noastrA are regulele
ei determinate. NimAnui nu-i este permis a se abate
de la ele FActInd din exprhnarea unor dorinti obiect
de discutiune, s'a uita, cA, dupA art. XII din Statut,
asemenea dorinti are drept sA le formuleze comisiunea
mixtA a Senatului si a Camerei, care in fiecare an in-
cheie lucrArile parlamentare.
Irni place a crede, im*PreunA cu d-voastrA, dam-
nilor Deputati, ca buna hitelegere, ce pururea a dom-
nit intre Tron i arA, va domni pururea intre Tron
www.dacoromanica.ro
38 N. iorga
si Adunare. E destul sa. va aduoeti aminte cA sunteti

represintantii unei stari de lucruri noua, care s'a aela-
mat de Romania intreagA.
La discutid budgetelor aveti un camp intins pentru
activitatea d-voastra: acolo controlul d-voastrA, cu
osebire, poate, si trebuie sd se exerciteze. Eu md
voiu bucura vazandu-va cA cercetati cu cea mai mare
ingrijire anevointile si inchipuirile terii si CA contro-
lati cu cea mai scrupuloasA luare aminte intrebuinta-
rea banilor publici.
t'e acest temeiu voiu fi pururea cu d-voastra, pri-
mind cu recunostintA luminile ce yeti impartasi Gu-
vernului mieu, si ma voiu simti prea fericit dacA,
cu coneursut ce-mi promite Adunarea, voiu putea ri-
diea starea finantelor noastre si. inchizaslui prospe-
ritatel iubitei noastre patrii.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL.
SCRISORI DE BOIERI Pagina.
CAteva consideratii asupra boierimii noastre . . 3
Albul Vornicul . . 11
Dragomir Manea . , 12
CrAciun PArcAlabul . , . . . . 13
lipgu Vornicul, Vlad Vornicul i Cazan Visfierul . 14
Cazan Vistierul i Staico Comisul . . . .. . 15
Boierii BrAilei . . 16
Tricpliciu Vornicul . 17
Staico LogofAtul . . . . 18
Alexie, pArcAlab de Cetatea-de-BaltA . 19
V1 Mica de Vad Anastasie i boierii Dracin i Tomp . 20
Mafia Vistierul . . . . . . 21
Mogo SpAtarul 23
Huru Vornicul . . . . 24
Boierii lui Alexandru-VodA Cornea . . 25
Varfic Vornicul . 28
Andrei Hatmanul 29
OrA Hatmanul . 30
Ureche Vornicul 30
Jurj Pogan . . . 32
Boierii din partidul lui Petru Schiopul 33
Gheorghe Hatmanul . 35
Stefan LogofAtul . 36
Stefan RAzvan . . . . . , 37
Vornicul din Cmpulungul Moldovei 38
Luca Stroici . . . . , 39
Bactea. GrAditeanu l lani Comisul 39
Armaul Sava . . . . 40
Boierii munteni din partidul polon . 40
Banui Mihalcea 43
www.dacoromanica.ro
342
Pagina.
LogofAtul Teodosie . 45
Leca Aga . . . 46
Gheorghe Pitarul
Udrea Hatmanul
Cocrisel . . . . .....
Boierii din Partldul lui Radu-VodA erban .
Un boierinas muntean . .
,
.
.
.
.
.
47
47
48
49
51
Teodor lanovicl . 53
PAtrasco Ciogolea . . . . 58
Gavril Hatmanul, fratele lui Vasile Lupu . . 59
Hancea Vornicul . . . . 60
lenachi CAmArasul . . . 61
Dragomir Vornicul . . . 62
Socol Clucerul . . . . 63
Ciogolea Serdarul .
Un* fecior de hotnog

Lupu PrAjescu .
V asile PrAjescu
.
.
.
...
.
Gheorghe $tefan LogofAtul si *tefan Ciogolea
.
.
,
,
.
.
.
.
.
.
65
65
66
67
67
Un curtean din Moldova . . , . 68
Boierii lui Gheorghe-VodA Stefan . 69
Constantin Cantacuzino Postelnicul. 71
Boierii lui Constantin-VodA Basarab 72
Dabija Vornicul . . . . . . . . 74
CAlArasii rasculati impotriva lul Constantin-VodA Basarab . 75
Radu Comisul . . . , . . . . 77
Gheorghe Banul BAleanul si alti pribegi munteni . . . 78
Mihai si Serban Cantacuzino . . . . 81
Mihal Cantacuzino 32
Lupu Costachi . . 84
loan Boldescu . 85
Than HAbAsescul , 86
Mir= Costin . . . . i 87
Ilie Motoc si Savin Zmucila . . . , . , 8,i
Postelnicul Mihai BAjescu . -. 89
Boierii munteni partisani ai ImpAratului 92
Serban VlAdescu . . 94
DrAghici SpAtarul . . . . . 95
Constantin Cantacuzino Stolnicul . 97
Nicolae Costin . . , . 98
www.dacoromanica.ro
348
Pagina.
Costandachi Clucerul gg
Constantin $tirbei . 100
Ilie AbAza. . 1.02
Toader Costachi 1113
Nicolae Roset . 105
lordachi Cantacuzino 107
Barbu VAcArescu . 108
lenachi Cantacuzino 109
Stan Jianu . . 111
Gherasim Cantacuzino . 114
Barbu Stirbei . . 116
Iordachi Roset Roznovanu 118
Iordachi DrAghici . 120
Costachi COnachi . .. 124
Teodor Bal LogofAtul . 125
ADAUS
(Scrisori noul i lAmuriti.)
Bartlovschi PAharnicul 131
Dima Portarul . . . . . 132
Boierii munteni din partidul polon . ,. 131
Lupu Main . 138
Ionaco Rotompan . . . . . 139
Boierii tnunteni din partidul lui Leon-VodA 140
Note la scrisori 146
SCRISOR1 DE DOMNI
Prefat a : Ceva dcspre datina 1;oliticA romaneascA . 151
Alexandru-Aldea . 157
VlacI Dracul . . 160
Vladislav . . 162
Vlad Tepe . . 163
Stefan-cel-Mare . . . 170
Radu-cgl-Mare . 178
Mihnea-cel-RAu . 179
Bogdan Orbul . . .. 180
Vlad-Vo'25. (V1Adut) . . . . . 181
Basarab al IV-lea Neagoe . 182
Stefan-cel-TnAr (StefAnitA) . . 186
www.dacoromanica.ro
344
Paging.
Petru Rarg . . . . 190

Radu de la Afumati . . 205
JIia Ram . . . . 206
PAtraFu-VodA cel Bun . . 208
Alexandru-VodA LApuipeanu . 211
loan-VodA Despot . . 214
Bogdan LApgneanu . 217
loan-VodA cel ,Cumplit . 218
Petru Cercel . . . 219
Petru Schiopul . 221
Aron-VodA . . 224
Stefan-VodA (RAzvan) . 226
Mihai Viteazul . . 227
leremia Movil . . 259
Radu-VodA Serban , . . 261
Constantin-VodA MovilA . . 266
Alexandru Ilia . 268
Miron-VodA Barnovschl . 269
Vasile-VodA (Lupu) . . . 270
Mateiu-VodA Basarab . . 274
Constantin Basarab (CArnul) . 275
Gheorghe Stefan, . . 280

Mihnea a 111-lea . . . . 284
Grigore-VodA Ghica . . 286
Constantin-VodA BrAncoveanu . 287
DImitrie Cantemir . . . 290
Antioh Cantemir . . 300
Nicolae Mavrocordat . 303
Stefan Cantacuzino . 304
loan Mavrocordat . . . . 305
Constantin Mavrocordit . 3C6-
loan Teodor Callimachl . . 307
Grigore Alexandru-Vode Ghica , . 310
loan Sandu Sturdza . 311
Mlhai Sturza . . . 317
Alexandru-VodA Ghica . . 319
Gheorghe Bibescu, . . 321
Grigore Ghica . . 324
Barbu Stirbei . . . . . . 325
Alexandru loan I-iu Cuza . . 3g8
www.dacoromanica.ro
V
Pretul: 4 5 Lei.
www.dacoromanica.ro
-

Scrisori de Boieri PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Scrisori de Boieri PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DIN PUBLICATIILE

Aeitirnntul tipografic Dana Romaneaseacc

Boieria e, cum numele o arata, de origine bulgareas-

capeteniilor sarbo-bulgare ni-a dat, impreuna cu o

Aceasta boierime a inceputurilor de organisare ro-

dorinta, care, aceasta, ar fi resuitat numai din aspi-

cel nou apare in Moldova in luptele- pentru Domnie din

S'ar fi ajuns, cum s'a incercat in Moldova prin Movi-

nationaliseath curand, dar tocmai de aeeia si decade ca

Epoca fanariotA nu inseamna stApanirea prin Greci.

Si de-odata se trece acum, supt influenta maestrilor

meste cea d'intAiu. Discutia libera a politicei apare

1 Lmmid pentru cate o scrisoare se glsesc In notele de la

De la jupAn Albul pArgarilor bragoveni iubitoare

De la jupdnul Albul multA sAnAtate si inchinAciune

0 la cei mici. Si iatA vA dAm de stire despre acel Voe-

a am imbAtrAnit, i mA veti ierta dumneavoastrA.

DumneavoastrA prieteni prea iubiji mie. VA fac gtire-

1 Al Moldovel, cel Mare. Bathory nu era Ind Voevod In ArdeaL

niile voastre. DatA la TArgovi0e, DuminecA dupA aceia,

Proa-cinstitilor 0 de Dumnezeu daruitilor i ai miei

' Basarab-cel-Mic, care fusese silit a merge cu Turcii a3upra

puteti voi face eumva sA le scoateti din robie si sa le

Cazan Vistierul 0 Stalico Comisul.

Doamnel noastre, Doamnei Mariei 1, cu multa sa-

stat, si zi si noapte, pentru treaba Domniei Tale

De la toti boierii braileni si de la toti cnezii si de la

1 E vorba de pretendentul Mircea-Vocla, flu al lui Vlad Dracul,

Dumnealal Trcoiliciu Vornicul scrie jupanesei mele

Inca Marei i nepotului rnieu de fiica Mihutei, i Mi-

2 in legatura cu cele aratate de mine In Istoria armatei, I, pp.

Prea-cinstitilor i ai nostri buni i dulci prieteni,

' Pentru datare, lorga, Geschichte des osmanischen Reiches,

Alexie, pArcalab de Cetatea-de-BaltA

Inchinaciune gi prietenie cu toata cinstea, dumnea-

' Pretendentul moldovenesc.

0 sii voiti a crede. Din targul Cetategrde-Baltd, 13

Vlddica de Vad Anastasie 0 boierii Dracin i Toma.

Ne inchindm cu taatd cinstea. Sd gtiti toti, ca unii

sA venim. Si juramantul ce facem acum noi, II cerem

Dumneata, noua iubit in adevar. Ne inchindm dumi-

Noi, Matia Vistiernicul prea-milostivului Petru-VodA.

Jupanul Matiia Vistiernic scriem inchinaciune i mul-

0 cum ar fi unul din ei aici inteuna, dintre Sibiieni,

JupAnul Huru, Mare le-Vornic. Scriu prietenului mieu

Boleril lui Alexandru-VodA Cornea.

Facem tiut MAriei Tale cA MAria Ta tie insAV cA

tru. De nu 1-am fi cunoscut pAnA in acest ceaS si n'am

Dumnezeu SfAntul s te povAtuiasca pe Maria Ta

Ce-mi scrie Maria Ta, sa-ti dau de sure despre Ta-

slobozirea prinsilor cc stau in Fagra. Si are in aju-

Tara de dbilari s stii dumneata cd tuturor toate pe-

Intelepte, vestite doamne jude, impreuna cu cinstiLul

' Care se ddea drept fiul lui Alexandru LApusneanu.

Sa nu tie bine incotro oH de ce se gate0e oastea

neavoastrA 0 ai dunmeavoastrd cu credinta i cu sfat.

Cire iaste pan Pogan Jurj, span ot Maramore I

' Gaspar Kornis.

acolo: de ne va aduce veo veste, vA vrem da a ti.)

Boierli din partIdul lui Petru Schlopul.

MultA sanAtate i viatA sa trimeatA Dumnezeu du-

Walt chip nu e. Dacd 0 noi am fdcut ap, cad au

de mo0i votri i de frati i de Domnia Ta! Cum e vre-