Sunteți pe pagina 1din 2

6. Noţiunea de legislaţie contravenţională, sistemul şi interpretarea ei.

În literatura de specialitate se utilizează două noţiuni: „legea contravenţională” şi „legislaţia


contravenţională”
Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, cuvîntul „lege”este o normă cu caracter
obligatoriu, stabilită şi apărată de puterea de stat. Aceeaşi sursă prevede că „legislaţie” înseamnă
totalitatea legilor unei ţări sau ale unui domeniu juridic
Notiunia - legislaţia contravenţională reprezintă sistemul de acte juridice adoptate sau emise de
către diferiţi subiecţi ai dreptului contravenţional, care contribuie la apariţia, modificarea sau
stingerea raporturilor juridice concrete în domeniul combaterii contravenţionalităţii.
În acest caz conţinutul termenului „legislaţia contravenţională” ar corespunde cu conţinutul
termenului „sistem al izvoarelor dreptului contravenţional”.
Sistemul legislaţiei contravenţionale.
Pornind de la scopul reglementării juridice a procesului de administrare în domeniul combaterii
contravenţionalităţii, legislaţia contravenţională din Republica Moldova ar putea fi împărţită în două
categorii de norme juridice: 1) norme juridice care stabilesc faptele ce constituie contravenţii,
răspunderea contravenţională şi modalitatea aplicării ei; 2) norme juridice ce alcătuiesc cadrul
juridic al activităţii de prevenire şi curmare a contravenţiilor.
În acest caz noţiunea „legislaţie contravenţională” ar include: 1) Codul contravenţional al
Republicii Moldova, care reprezintă unicul act normativ ce stabileşte răspunderea contravenţională
şi procedura contravenţională; 2) alte legi şi acte normative sublegislative, adoptate de organele
abilitate, care formează cadrul juridic al activităţii de prevenire şi curmare a contravenţiilor.
Interpretarea legislaţiei contravenţionale, constituie totalitatea de operaţiuni logico-raţionale
efectuate de un subiect în scopul clarificării sensului exact al normelor de drept contravenţional,
precum şi activitatea de explicare a normelor de drept subiecţilor cărora li se adresează. Interpretarea
legii contravenţionale este determinată de necesitatea aplicării la anumite fapte şi situaţii, diferite de
cele tipice, a normelor contravenţionale, norme care conţin uneori formulări ce nu redau clar voinţa
legiuitorului, cuvinte cu sens ambiguu ori redactări neglijente. De exemplu, în art. 376 alin. 3 din
Codul contravenţional legislatorul stipulează: „Reţinerea persoanei în cauza contravenţională nu
poate depăşi 3 ore”. Iar în art. 435 „Durata reţinerii şi condiţiile privării de libertate”, alin. (2), se
menţionează că: „Persoana suspectată de săvîrşirea unei contravenţii pentru care sancţiunea prevede
arestul contravenţional poate fi reţinută pînă la examinarea cauzei contravenţionale, dar nu mai mult
decît pe 24 de ore.