Corelaţia dintre dreptul contravenţional şi ramurile înrudite ale sistemului de drept.
Punem în evidenţă următoarele trăsături ale dreptului contravenţional: Caracterul autonom Această ramură a dreptului reglementează numai acele relaţii sociale care apar între subiecţii dreptului contravenţional în legătură cu: necesitatea respectării normei contravenţionale (prevenirea de contravenţii); comiterea faptei contravenţionale (curmarea faptei ilicite); înfăptuirea jurisdicţiei contravenţionale (aplicarea sancţiunilor contravenţionale şi a altor măsuri de reeducare a persoanelor vinovate de comiterea contravenţiilor Inegalitatea părţilor în relaţiile contravenţionale Una dintre părţile relaţiilor sociale reglementate de dreptul contravenţional este reprezentată de stat. Această parte a relaţiilor apare în calitate de subiect al administrării şi, prin competenţa sa, are prioritate faţă de celelalte părţi ale relaţiilor sociale reglementate de dreptul contravenţional. Apartenenţa la dreptul public . Prin reglementările sale, dreptul contravenţional aparţine dreptului public, deoarece în toate raporturile juridice de drept contravenţional statul este subiectul dominant, care pretinde o anumită conduită de la subiecţii de drept cărora le sînt destinate normele juridice contravenţionale şi statul, prin organele sale abilitate, exercită tragerea la răspunderea contravenţională a celor vinovaţi de săvîrşirea acestor fapte Caracterul extrajudiciar de aplicare a sancţiunilor contravenţionale Întreaga activitate de aplicare a sancţiunilor contravenţionale de către organele abilitate (executive sau judecătoreşti) şi de constrîn- gere statală faţă de persoanele care au comis fapte contravenţionale are caracter extrajudiciar şi se manifestă prin jurisdicţia contravenţională. Caracterul dinamic normele juridice contravenţionale suportă deseori modificări, în funcţie de schimbările intervenite în evoluţia societăţii -----Corelaţia dreptului contravenţional cu ramurile înrudite: Cu dreptul constituţional. Legătura dintre aceste ramuri ale dreptului constă şi în faptul că izvorul principal al tuturor ramurilor de drept este Constituţia, dreptul constituţional cuprinzînd principiile fundamentale pe care se întemeiază toate ramurile de drept. Cu dreptul administrativ Ambele ramuri ale dreptului indicate au drept scop asigurarea convieţuirii normale în cadrul societăţii, fără lezarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor, garantarea bunei funcţionări a tuturor organelor şi instituţiilor statului Cu dreptul penal putem menţiona că obiectul acestora, în mare parte, coincide, deosebindu-se prin pericolul social al consecinţelor ce survin în urma atentatului ilicit. O serie de fapte ilicite după modul lor de săvîrşire, condiţiile în care au fost săvîrşite şi urmările parvenite se situează la limita dintre ilicitul contravenţional şi cel penal. În unele condiţii, faptele ilicite comise obţin aspect contravenţional, iar în alte condiţii – aspect infracţional (de exemplu: contravenţia – procurarea şi păstrarea ilegală a mijloacelor narcotice în cantităţi mici Cu dreptul procesual penal Dat fiind faptul că procedura contravenţională este o instituţie juridică a dreptului contravenţional şi nu există ca ramură de sine stătătoare a dreptului, unele tehnici procedurale de documentare a contravenţiilor, de aplicare a sancţiunilor sînt preluate din procedura penală .