Urechia - Caragea 1901

ACAIDEMIA ROMANA
SOCIETATEA SUB I. G. CARAGEA

DE
V. A. URECHIA
MEMBRIJ AL ACADEMIEÏ ROMiNE
EXTRAS DIN
A NALELE ACADEMIEI
Seria R. Toni. XXIII.
ROMÂNE
MEMORIILE SEOTIUNII ISTORIOE.
BUCURESCI
INSTITUTTIL DE ARTE GRAFICE CA.ROL G613/*
FurnIsor el Curti( Regale
16, STB ADA Dòlet NEI, 16
1901.
J.POPESCU BAJENARIT
AUTOR..Y2e.W4e,A:fai. ....
VOL Akek
N2 166761.11111Ltge-e.....
SOCIETATEA SUB I. G. CARAGEA

DE
V. A. IIRECHIA
Membru al Academia Romania.
qedinfa de la 20 Oetomvrie 1900.
Domnilor
Pe base de documente inedite v'am vorbit despre biserice, despre
*cele §i cultura publica, despre administratiune i justitie §i despre
starea finantelor, cu wzarea derilor, in timpul domnieI luf loan G.
Caragea, Domnul pril-MuntenescI, de la 1812 1818.
Ca se completem tabelul acestel domniI, permiteti-mi a ve presenta
astedI un nog memorie., prin care-mi propun, iare§1 pe base de nu-
merese i necunoscute documente, sa ve descriti societatea romanä
din acesta tell, considerate in tete straturile eI §i din tole punctele
de vedere. Nu mai este permis a face Istoria Romanilor numaI dupe
cartl §i documente externe. Convins de acésta, eù sprijin asertiunile
mele pe o serie bogate de documente interne inedite. Acel care se
multumesce cu frase stereotipe In istoria nationalä §i care nu are de-
prinderea lucrärilor documentate imI va impute, 'Ate, o prea mare
aglomerare de documente. Aceluia nu-I destin eü lucrarea mea, ced
nu o pet° intelege, niel aprecia.
CAP. I.
Teranul ince este un factor din societate, orl cat fie el de cedut
§i de neconsiderat sub domnia luI Ioan Caragea. Care este dar situa-
tiunea teranuluI sub acéstä domnie?
In manifestul adresat tern' la inceputul domnieI, Caragea ordonase
ispravnicilor se adune pe toff betrinil i frunta§il din sat, la anumite
Anatole A. R. Tom. XXIII Memoriile Secf. lotorioe.
2 St. A. IIRECHIX 20
sa le cetésca acel manifest In care promiteà locuitorilor in genere

de a nu ingadul cea maI mica ndpastuire nicI cel maY usor jaf. (1)
Ca t6te programele politice mintia i manifestul nouluI Domn, cacl
In practica altmintrelea eì lucrul decat el promisese In manifest. Ce-I
dreptul, In primul an de domnie, te'ränimea, luand In serios mani_
festul, ce cu multa solemnitate li se cetise Inteo anumita di In fie-ce
sat, incepe a se jalul noulul Domn In contra mandstirilor, arendasilor
sail mosierilor, pe mosiile carora îí dail daca.
Dintre primele procese de acésta natura, din 1813, sunt acelea In
carl tèraniI dupa mosil manastiresci reclama sa nu li se aplice pontul
In totalitatea luí, ci el sa dea dilele de muncà si dijrna, dupd speciale
invoelf anteri6re. Asa sunt procesele urmat6re :
Locuitoril din satul Cozia, carl se jdluesc In contra egumenuluI
schitulul Cozid, ca le iea dijma peste obiceiul ce el ail avut. EY cer
sà deà numai deciuéla din porumb dupd vechiul lor obiceiti, dar Dom-
nitorul, pentru cd dinsil nu presinta o Invoéld anteri6ra, In scris,
obliga la pontul legiuit, adecd la daca de 12 dile pe an, In 4 anotim-
purI cate 3 dile, la dijma porumbuluI de pogon cate 8 banite cocol6se
orY 4 banite gräunte, iar pentru dijma finultif, din livedile curatite de
locuitod, sa dea din (pose una si sa nu fie egumenul volnic de a le
lila de sub stapanirea tèranilor. Asemenea sa fie datorY t6raniT din 10
prunI a da 1 rnanastirii si cate 2 oca de fasole la pogon, dupa cu-
prinderea asezdmIntuluT ce ail facut cu egumenul In anul trecut. (2)
Nu numai proprietatiT ere" téraniT datorl daca, ci si la unil func-
tionarI: asa la vatafil de
Trei carti legate cdträ ispravnicil Välcei i Gorj i Mehedintl, a supune i pe bresle
némuri, mazili, scutelnici i poslupici a da daca cea obicinuitd pe an acelor
vittafl de plaid, bez tagma bisericéscä i boerésci.
.I(7) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Dumné-v6strd ispravnicilor ot sud...., sdndtate. locuitorii casnici de prin
plaiuri sunt datori a da la vdta0 pe fie-care an obicinuita i legiuita clacd, i dumné-lui
Vel Vornicul de Téra-de-sus a fácut arkare Domniei-Mele cä breslele de prin plaiuri,
adecd némuri, mazill, scutelnici §i poslupici §i preoti nu s'ar fi supuind a réspunde
la vätae acéstä daca, de aceea poruncim Domnia-Mea, ca sä indatorati pe Vote
breslele de mai sus arkate de a rdspunde la väta§i orinduita daca, ca un drept al
lor urmat din vechime 1.1 pdzit, afard numai din tagma boeréscd i a preotilor dupá
anaforaua ce ne-ati fäcut pdrintil arhierei i dumné-lor velitii boeri kd s'a intirit
Ve41 tom. X, partea A., pag. 455 din Ist. Rom. de V. A. U.

Vell actele in tom. X, partea II, din Ist. Rom. de V. A. U.
21 SOCIETATEA SUB I. G. CARAGEA 3
de Domnia-Mea, care apérare a preotilor sá bine facà cunoscut cd este musaadea

citri dinsii. si de urmarea poruncil sa insciintati Domniel-Mele, i fit! sänätosi.
1817, Iulie 31.
Cod. LXXXVIL fila 39 v.
¡alba la State Pardalis, vettaful plaiuluí Hurezului din sud Vencea.
Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Poruncim Domnia-Mea dumné-v6strä ispravnicilor ai judetuldi, sà indatorati pe
pirâtii de a fi urmátori cu räspunderea dreptului jäluitoruldi intocmai dupä co-
prinderea Domnescilor niístre ponturi, ce sunt arétate in cdrtile vdtasilor de plaiù.
(Pecetea gpd.) Ve! Logotét.
Prea Indlfate Deimne,
Cu plecatä anaforà ark cä din vechime s'a obicinuit ca totl lo-
cuitoril plaiurilor téril, atät birnici &At i bresle, sä deä claca cea obicinuità la cd
dupà vremi vtitasi ai plaiurilor, i jäluitorul dreptate avänd la cererea ce face, se
va da luminatd porunca Inältimii-Tale cätrà dumné-lor boerii ispravnici al jude-
tuluI, sä indatoreze pe locuitorii numituldi plaiú, birnici i bresle, sá deà dacä la
vdtaful lor, lar ann. Märiei-Tale sä fie multi si norociti intru fericire. 1815 Fe-
vruarie 19.
Barbu Väcärescu Ve! Vornic.
Cod. LXXVIII, pag. 415.
In Martie 1813, e judecata DivanuluI Intre mdndstirea Arnota din
Vdlcea §i tdraniI §ed6tori pe mo§ia mandstiriT. Egumenul se pluesce
cd tdranil nu se supun a-§I face daca §i a-§i da dijma, nepdzind niel
legAturile zapisurilor lor, niel obiceiul pdmIntuluT, atdt la altele, cat
§i la livedile de pruni din car): fac rachid pentru ali§veri§. Domnitorul
Hnduesce afacerea In cercetarea ispravnicilor (1).
Locuitoril din 3 sate : CopaceniT, CdlinesciT §i BrdteniI, din jud.
Arge§, refusd de a cldcul 12 dile pentru mAndstirea Cornetul, proprie-
tara mo§id, cdd obiceiul lor a fost sà ded numaI 6 dile de clacd. Dom-
nitorul Caragea obligd aceste 3 sate la deed §i dijmd, dupd pontul
legiuit, de Ore-ce ele n'ail la mand o invoéld In scris pentru mal putin (2).
Dupd tanguirea consululul rusesc Luca de Chiricov, cd locuitoril
din Zimnicea nu se supun a rèspunde adeturile mo§iei la epistatul
Caragea dà ordin la 5 August 1813, sd. fie supu§I la pont locuitoril
cu forta (3).
Locuitoril din satul Domne§tii jud. Muscel cer ca episcopul de
Arge§ sd nu le schimbe Invoéla, care o ai1 din veal cu rnândstirea,
(1) VecjI 'actele in vol. X, partea B,
(9) Idem.
(3) Idem,
4 V. A. URECRIA 22
de a nu cldcul dec'at cate 6 dile pe an, fiind acesta a§ezdmintul de la

1793 §i neschimbat mai multi ant Representantul mandstiril pretinde
cd insi§I locuitoril ail primit sd dea 8 dile de clacd. Domnitorul curmd
procesul hotdrind aceste 8 (Idle de clacd, iar cele-lalte obiceiuri ale
pdmintulul sd se urmeze intocmai dupd vechia invoéld.
Sà amintim cd scdderea numèrului de dile de clacd la shtenii de pe
mo§iile mandstirii a ordonat-o la finele secolului trecut Domnitorul
Mavrogheni, care tinea sd-§I facd partisani in opor, in t6rdnime, in
contra boerimil luI necuviincióse (1).
pranil dupd mo§ia Cioldnésca §i Slavésca a Mitropoliel (jud.
Teleorman) se tanguesc cd li se cere de arenda§ mai multe inedrcd-
turi la obiceiurile pdmintulul, ce din vechime avut. El cer sd fie
apërati de clacd, care n'ail avut-o nicl o datd §i aú pldtit mimai ale un
zlot de vatrd §i cg, dacd sunt obligati la clad., satul se risipesce. In
tot casul tèranil cer sd aibd protimis la arendarea mo§iei. In 28 Aprilie
1814, Caragea recomandd ispravnicilor de judet afacerea impreund cu
cererea de protimis.
Din documentul de la 12 Maiti 1814 se p6te improspèta in min-
tea lectorului tot §irul de indatorirl, call la data acésta se considerd
ca legiuite pe spinarea téranuluT, in privinta proprietdtii
Procesul dintre epitropul easel Vorniculul Varlam cu locuitoril
de la mo§ia Ulmenii din jud. Teleorman, cd nu se supun la obiceiu-
rile pdmintulul. Locuitorii nu vor clacd, ci sà dea Cate un zlot de vatrd.
Domnitorul chémd pe locuitori la judecata Divanului in 3 Iunie 1814.
InfAti§area se face la 2 Iulie 1814, iar la 10 Iulie Domnitorul dd pe
locuitorii r6ma§I de judecatd, obligandu-I la tot pontul, de óre-ce n'ai1
o deosebitd ìnvoélá cu proprietatea.
Locuitoril din satul Grecil din Vla§ca, in proces cu arenda§ii mo-
§iel, refusd de a transforma cele 12 dile de clacd in bani. Urmézd
detalii §i despre cele-lalte obligatiunt Domnitorul Il obligá la cele 12
dile de clacd §i la diversele datorii dupd pont, in 9 Iunie 1815.
k). Locuitorli din 3 sate: Chirnogil, Stupinele §i ClAtescii din Ilfov,
In proces cu manästirea Pantelimon, cer scddere din dilele de clacd.
Domnitorul Il obliga la cele 12 dile §i de a da cate o vadrd la 20
vedre din vin, insd nu in bani.
1). MaImuiI podgorenT din Dealul-mare se invoesc prin zapis, ca vierii
lor sd nu tina vite, cari stricA prin viT, afard de o vacd §i doi bol, cari
§i acestea sd le aibd sub pazd de vdcarl, cdci intimplandu-se vre-o vitd
(1) Ti5te actele relative la acest studiii se vor ceti. in Vol. X, partea B, a Ist. Ro-
mânilor de V. A. U.
sd trécd In vre-o vie streind, proprietarul viol are dreptul sd o tae.

Tot-odatd eI cer sd nu mal säldsluéscd Oranif printre vil. Domnitorul,
la 8 Iulie 1816, Intdresce zapisul i aprobd IndepArtarea de prin vil a
locuitorilor de la pop6rele din Dealul-Mare. Acestia insd, la 20 Aprilie,
acelasI an, dejà primiserd prin zapis a se strdmuth pe la sate pang. la
fillet° luI Maiii si se invoiserd, cd orl-ce vità de a lor va intrh prin
vil, proprietarul viel sd o p6td tdihfárá nicI o despdgubire.
ET) loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemle Vlahiseoie.
Cetindu-se inaintea DomnieI-Mele acest zapis, ni s'a citit i'mpreunä i insciintarea
ce ni s'a trimis de dumné-lor ispravnicil ot sud Buzéd, de la 4 ale trecutului Maid
arétând eh ath podgorenil cel cu vii dinteaceste pop6re ce se ved ischliti In-
teacest zapis, cht i locuitorii din mai jos numitele popcire, ce s unt cu vitele lor
acolo, fac cerere a li se intäri acest zapis, dupä care isprhvnicésch. Insciintare cer-
cetând Domnia-Mea prin dumné-lor Vel Vistierul, de se pôte pricinui vre-o pagubd
Domnescel n6stre VisteriT, cu mutarea acestor locuitorI din numitele pop6re, ne-a
pliroforisit anaforaua ce ne-a Malt de la 3 ale acestel lunl, ch aceI locuitori
nefiind dajnici aI satelor, ci mazill i alte bresle, nu piite avé Visteria, din mutarea
lor, niel pagubá niel folos, lar huzmetul vinäriciului va réminé folosit, lipsind stri-
chciunea ce fac vitele lor la acele vil. Drept aceea dar, dupd pliroforia ce ni s'a
dat de chtrd dumné-lul Ve! Vis tierul, si dupä cererea amindorora pärtilor, Inthrim
Domnia-Mea zapisul acesta spre a-sI avé fiinta i urmarea sa nesträmutat. 1816
Iulie 8.
(Peeetea gpd.) Ve! Logofét.
Cod. LXXXV, pag. 167.
De vreme ce locuitoril ce s'ail Incuibat cu sederea printre vil, si In préjma viilor
de la poptirele Mircescii, Zorescii, Valea-Téncului si Shsenil, infatisindu-ne la cins-
titul isprävnicat, duph porunca Má'riesi-Sale lui Vodä, ad provalisit, ch Insii cu-
nose strichciunea ce se pricinuesce cu locuinta prin déluri din pricina vitelor ce
ad, dar la acéstä strichciune se Impart:apse i vieril boeresci avênd multe vite,
cerênd ca acea leghtura ce daft eI, cu a se thià vitele acele ce se vor prinde prin
vii fdede niel o bintuire ce sá fie bune täiate, sá fim si nol datorI a sigurifsi cu
aceeasl osandä pentru vitele vierilor nostri, adech cine va tiné vier, sä nu aiba voe
a tiné acel vier vite In deal, ce sà le cobelre unde-vasI, lar pentru o vach i doi bol
de va tiné !pentru trebuinta viel, sh le phzéscá cu atfita privighere In cht sä nu
scape In vre-o vie, lar chnd se va prinde vre-o vita de ale vierilor nostri In vie
streinä, fah voe acel cu via sh. o tac i sh nu fie intru nimic supérat i stä-
phnul acelui vier ce i se va Mià vita, de nu se va fi sigurifsit cu vierul séù, sá fie
réspundétor vierului, pentru ca asemenea adeverinth cu asemepea cuprindere am
luat si noI de la numitiI, i ca sh se päzésch acésth legätura intocmal, am iscälit
Cu însei iscäliturile n6stre la mhna numitilor, ca sh se crédä. 1816 Aprilie 24.
Ioan oimescu, Sandu Cdpitanul, Petrache Slugerul, Frangulea Vernescu, Panai-
tache Medelnicerul, Mihalache Vernescu, Savastita Chrlova, loan Logorét.
Sud Buzéil.
Aretändu-se dumné-lor boeril i boerinasil cel in dos ischliti cu zapis la ispräv.
6 V. A. IIRECIIII 24
nicat i icènd, Ca Cu voia i cu primirea dumné-lor dat, dupa rugäciunea ce

ne-ati fäcut, 1-am adeverit cu iscaliturile.
Alexandru Vilara, Nicolae Greceanu. 1816 Aprilie 24.
Adeverinta nCisträ la mana domné-lor boerllor i boerinavilor i tuturor podgo-

renilor ce aú vil din poporul Säsenii i panä In poporul Mircescilor, precum sa
se scie cá dupd luminatä porunca gospod, ce s'a dat la anaforaua dumné-lul
ve! Logofétul, pentru stricaciunea i paguba ce liana acum am pricinuit cu felurimea
dobitticelor astre la viile dumné-lor, cd de va fi jaiba ce aii dat adevératä, sä avem
a ne ridica et' locuinta de prin préjma délurilor cu vine vi a ne mutà pe la sate,
de a nu mai pricinui supérärI i pagube la vil, infativandu-ne dumné-lor boerii is-
pravnicI, i dupg cercetarile ce ni s'aii fäcut, neputend niel invine a tagadul cal nu
aducem stricaciune i pagubd la rodul viei, iar mai firtos vi din noI cunoscdnd,
ne aflam pagubitI cu vederea prin délurI, i fiind-ca la Infativarea ce am mai avut
tot la cinstitul ispravnicat, la trecuta luna lui Noemv rie, cand dedesem legaturii
acum inteacésta primä-varé ne vom muta, vi cä de atuncI 0 liana ne vom muta,
vom face strajuire vitelor vi depärtare din préjma viilor, ca sa nu faca stricaciuni
nepäzind nicI una niel alta, nu am mal avut acum niel un cufint de prelungire.
Drept aceea am dat acest zapis cu acésta legaturd ceruta de nol 0 ce privesce la
folosul 0 al dumné-lor vi al nostru, puindu-ne soroc ca pand la sfirvitul lunel luI
Maiii, sä avem a ne mutà cu totiI pe la satele ce vom vré, i ne legärn cu acest
zapis ca, cand la acest soroc nu vom fi urmatorI a ne mutà cu totiI pe la satele ce
vom vré i ne vom aflà iaravI cu vederea prin délurile cu vil, atuncI sä fie volnicI
a ne táià casele orI ciiruia se va gasl nemutat, färä sä mai avem vre-un cuvint de
réspundere, i pana atuncl orI-ce vita' se va gasl prin viI sé fie volnic a o VIM
stäpanul viel, dupa cum vi cel cu viile asemenea adeverintä dat, ca orl-ce
vita a vierilor celor ce ail vite vom gas1 In viile n6stre, asemenea sa avem voe a
le tare, fiind macar boerésca, ori a altuia, i ca sa se cun6sca acest zapis, ca este
adevérat i cu primirea niísträ, s'a trecut i In condica judetului vi s'a adeverit de
catra cinstitul ispravnicat.
Constantin Chirisca, Barbu Logofét, Stancu Logofet, Iordache Maim, Dinicu Che-
laru, Manole Forfesche, Cosma ot ZorescI, Nedelco, Iordache Logofét, Mihaiii,
Barbul sin Constandin, Lefter Holdobanu, Nicolae sin Manu. 1816 Aprilie 20.
Sud Buzeil.
Viind cei in dos iscalifi cu zapisul la isprävnicat i arkandu-ne cà cu voia i pri-
mirea numitilor 1-aii dat, dupd rugaciunea ce ne-ail fäcut, spre a fi temeinic vi a se
pazI Intocmal, 1-am adeverit cu
Alexandru Vilara Caminar. 1816 Aprilie 2.
m). Se continuà sub Caragea vechiulmonopol al proprietätilor asupra
cArciumilor §i bAcAniilor pe la sate, precum se p6te ved6 din aceste
acte :
Ito loan Gheorghe Caragea Yoevod i Gospodar zemle Ylahisogio,

Cu cale fiind anaforaua acésta a d-lor velitilor boerI, poruncim d-v6strä isprav-
nicilor ai judetului, ca intocinal s.4 se faca urmare. 1817 Aprilie 18.
(Pecetea gpd.) Ye! Logofét.
Prea Indgate D6mne,

Pricina aceetil moeil, in anul trecut, a fost intrat in judecata dumné-lor boerilor
divanitl ei a rémas a se cereetà la fata locutul, care cercetare nu s'a fdcut acum,
vice jäluitorul, cá piritil aü fäcut chrciumd pe acea moeie de pricinä, unde altä
data n'a mai fost, niel ah avut piritiI stäranire la acea moeie, ci a fie luminatä
porunca Märiel-Tale atrti dumné-lor ispravnicii judetului, ca sà cerceteze, ei de n'ail
maI avut piritii carciumä acolo, niel acum sh nu aibä ci sä i se tae cepul ei sä fie
oprit a, nu vinde vin ei rachiti pänä li se va hotari judecata, iar hotdrirea rémâne
Ja Maria Ta. 1813 Aprilie 9.
Radtt Golescu Vel Vornic, Dumitrache Racovitä Vel Vornic, Vel Vornic, Vel Clucer.
Cod. LXXIII, pag. 517.
loan Gheorghe Caragea Voeved i Gospodar zemli Vlahiscoe.

Cu cale fiind anaforaua acésta a dumné-lul Vel Logofétuldi de Téra-de-jos, po-
runcim dui-in-A-v(5sta ispravnicilor al judetului, ca intoemai sä facep urmare. -
1813 Aprilie 29.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Prea Inciltate Delnne,

Urmätor fiind luminatei porunci a Inaltimil Tale, ce mi se dà la acéstà jallA a
locuitorilor din satul Välenii-de-munte sud Saac, am fäcut cercetare i m'é pliroforisii,
cä Mad plängerea jäluitorului este pentru un Gheorghe, arenda§ul moeiei Välenii-
de-munte a sf. mänästiri Cotrocenl, §i cd piritul nu-i ingaduesee a vinde rachift cu
mdruntéua numai Duminecä la tirgul Välenl, dupä obiceiil, care obiceih Ole a 1-ail
avut jtiluitorii de la moel strAmoeri lor, cum ei 641 arendael dupä vreml aútinut
In arendd acéstä mosie Weal, de niel unul jäluitoril popriti fost, deat nu-
mai piritul in silnicie voesce a le strice acest obiceiü, silindu-i ea sd ieà rachiul de
la piritul ocaua Po talen t' unul; ci fiind cà piritul arenda§ nu se allá de fatä ca sä
vedem ce are a aspunde in potrivd, gisese du cale sä fie luminata porunca Inäl-
timii Tale &WA' dumné-lor boerii ispravnicl, ca sà aducä fatà inaintea dumné-lor pe
amândoué pärtile sh le cerceteze pricina prin judecath, ei asupra drepatil urnAnd
sä facä jäluitorilor indestulare la dreptatea ce vor avé, ei and vor fi avut acest
obiceiú jäluitoril, a vinde rachiul lor eu märuntéua in tirgul Vélenib, numal Dumi-
neca, pentru hrana §i alieverisul lor, care obiceirt de li se va fi päzit ei li se va fi
urmat din vechime §i pänä acum, atunci sh fie slobooll de eked piritul arendae
vinde rachiul la acel tirg Werth*, sail cand piritul arendae va fi avénd vre-o
simfonie in scris cu mântistirea Cotrocenii, cuprinçréthre a nu fi s1obo0 locuitoril
din satul Väleni a vinde in tirg Dumineca numai rachiú cu märunténa ei jäluitorii
vor cjice a ail in potrivä a réspunde, atunci dumné-lor boeril ispravnici, cu carte
de judecatà §i cu i orinduità de soroc in scris, sorocésa aici la luminat Diva-
nul Indltimil Tale, spre a se infiiti§à cu piritul arendae inaintea dumné-lor
boeri, iar hottirirea rèmâne a S3 face de Maria Ta. 1813 Martie 29,
Iordache Slätineanu Vel Logofét,
Cod. LXXVI, pag.79.
8 V. A. IIRECHIÀ 26
Anaforaua velitilor boeri in pricina ce are Rizu dascälul Cu Stolnicésa Elena Lu-
poianca pentru clack a nu vinde vin i rachia la aligverisul unei bäcdnii.
Icò loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Pe acéstd alkuratil anafora a d-lor velitilor boeri, ne fémaind odihnit Rizea das-
calul d-lul Ve! Hatman al Divannlul, 1-ad Infatisat la Divan Inaintea Domniei-Mele,
Cu Costache fiul i vechilul Stolnicesel Elenil Lupoeneei, ande intrand si Domnia-
Mea In cercetarea pricinei, am cerut de la Rizea de ne-a arkat zapisul Stolniculul
Lupoianu sotul Stolnicel, care cetindu-se îfl Divan si ne fiind tägdduit niel de ve-
chilul Stolnicesel, Il véc,lui scris din let 1793 Iunie 30 si cuprinçlétor, cd 1-a dat
Rizei o pereche de case ce le aveä. Stolnicul in Campina luate de la un Ndstase
Cojocarul, i casele de feciorl, cuhnie sindrilitä., care acestea cu tóte ca Il tina pret
maI mult, dar i le-a dat numitului Rizea In talen l 200, iar locul easel Cu curte cu
tot i le-a claruit, ark-and i cuprinsul locului cu cine se vecinesce, care loe, 4ice
stdpanésed Rizea si tot némul lui in pace, fall numal vin saii rachia sd nu
aibsd voe a vinde, dupá care acéstd cuprindere a zapisuluI, fdand i Domnia-Mea
cuviinciósa chibzuire asupra pricinei, macar cd bdcdnia este facere de alisveris ca
carciuma, precum se aratä in anaforaua d-lor velitilor boeri, dar 4iandu-se in
zapis, cà numai vin i rachia sd nu aiba voe Rizea a vinde i nepomenindu-se ni-
mic pentru Meanie sail pentru vre-un astfel de alisveris, curat se dovedesce una
dintr'aceste douse', adecà orl ca pe mosia Stolnicesel numai vinul i rachiul este
poprit a nu vinde altul strein, iar altfel de alisveris este volnic veri-cine a face,
si de aceea n'a pomenit nimic Stolnicul Lupoianu In zapisul sed, niel pentru bd-
canie niel pentru altfel de alisveris sciindu-le slobode, bez vim;larea vinulul si a ra-
chiului, i ask fiind urmézd a fi si Rizea slobod gi nepoprit de a tiné bdctinie,
de sunt poprite Vote felurile de alisverisuri pe acéstd mosie a nu le face altul decal
stäpanul moiei, precum a poprit Stolnicul prin zapisul ski pe Rizea din vino;larea
vinului i a rachiulul, asemenea puteà sa--1 propréscd i de Meanie i de orl-ce altfel
de aliveri i acésta nepomenind-o in zapis, ci in potriva (licênd cá numai vin
rachia sd nu vin4ä. insusl Stolnicul Lupoianu, Cu acéstä noima a zapisului a vol-
nicit pe Rizea ca sá facd ori-ce alt alisveris, afará din vin si din rachia, i mdear
cá vechilul Stolnicesei a pricinuit, ;licênd cä. Insusi Stolnicul Lupoianu tatä-sn
trdind I-a surpat Rizei acea bdcdniórd, poprindu-1 de acest alisveris, dar niel acésta
i s'a 4is &A nu vatkna dreptatea Rizei, pentru eh dupä ce °data i s'a dat voe
a avé Meanie, red a urmat Lupoianul de i-a surpat-o. Dr ept aceea In puterea za-
pisuluI StolniculuI Lupoianu, hotärim Domnia-Mea sá fad voe Rizea a Oa acolo
bacanie cum si orl-ce alt alisveris sà facä, afard numaI vin i rachid sd nu fie
volnic a vinde, dupd cum chiar asa se cuprinde In zapis. 1814 Maia 25.
(Pecetea gpd.) Ve! Logorét.
Prea Indltate D6mne,

Dupä luminata porunca Märik-Tale de la acéstd jalbä a Rizel dascalu/al, dumné-
lui Vel Hatmanul al DivanuluI Infatisandu-1 inaintea nóstrd cu Costache fiul
vechilul dumné-el Stolnicesei Elenil Lupoencei, am fäcut cercetare Orel luI ce aduce,
cum cd pentru cad a invétat copiii réposatului sotului dumné-ei o a epistasit la
facerea caselor, si a imprumutat cu talen l 3.000 Mil dobandd la facerea easel si
1-a dat 7.300 oca porumb la vremea fametel i doué sirl de fin, gi epistasit la
mosia sa; drept aceste slujbe ale lui 1-a dat reposatul o casä drept talen l 200 Cu
putiná curte, prin zapis, ande fäand si o präväliörá cu cheltuéla luI, avênd
marfä Intr'Insa, ca de talen l 600, I-a surpat-o Stolnicul in trecuta rdzineritä si a
pägubit acea marfA, pentru care ne aratä jäluitorul zapisul ce i-a dat räposatul
Stolnic Lupoianu, cu let 1793 Iulie 30, cuprincjetor, ca la trebile ce a avut la mosia
sa Câmpina, cum tg la invätätura copiilor séi, indatorindu-1 jäluitorul cu slujba ce
s'a arätat si se aratä, I-a fäcut o dumné-lui cá'çluta multumitä i I-a dat casele
ce le-a avut Stolnicul luate de ;la Anastase Cojocarul, care case fiind de tot därd-
pänate, le fäcuse Stolnicul de izan* asemenea i casele de feeiori cu cuhnie
lita, care acestea tineaii pe Stolnicul peste talen l 300, dar jäluitorului le-a dat numai
drept talen l 200, asemenea i locul caseI cu curte cu tot i-1 däruesce, ca sà-1 stäpi-
néseä cu pace el, copiil, nepotii i stränepotii luI, färá numai vin salí rachiil sä nu
alba voe a vinde. Intrebändu-se i vechilul pIritd ce réspunde ? ne arétä o anaforà
a departamentului ot let 1810 Iunie 23, alta a boerilor divaniti tot dintr'acel let Iulie
9 d o hotdrire a comitetuluI, lar dintr'acel let Iulie 30, de asemenea pfrä ce a fost
pornit jäluitorul i atuncI, and s'a hotdrit cá lacania este IntoemaI ca i chreiuma
and nu face cine-vad Inteadins aseamint cu stäpäinul mosid, ca sá tie prävälie
salí bäcänie de alte alisverisurl, nu p6te fi slobod, In vreme ce acestea sunt folosul
stápInulul moieï, niel* se póte Intórce pluitorul a cere de la Stolnicésa platà pentru
slujbele ce a facut réposatului, edd drept tóte acele slujbe ale lui s'a multumit
cu acéstä casä ce 1-a dat-o In talen l 200 dimpreunä cu locul el, ca sä séc}1 IntrInsa
£}i a se odihnésa, precum niel pentru stricarea de bäcänie i paguba märfeI ce
4ice Rizea ed a vindut-o Cu salémInt din ceea ce-1 tina, din pricinä ad 11 oprise
réposatul bacdnia, nu are dreptate a o cere de la Stolnicésa. Deci fiind-a acésta
casä s'a dat RizeI Cu sart, ea vin i rachiil sá nu vinip, i bäcania este ea si
arciuma, dupli cum niel 1-a ingacluit Stolnicul Lupoianul talud a deschide bdanie,
ci I-a stricat chepengul ce-1 fdeuse i 1-a oprit. Drepte sunt mai sus numitele,
judeatI i asemenea gäsim i noI cu cale, a aibä Stolnicésa pace de pirile Rizei,
carde sä fie oprit a nu Lace niel bäeänie, niel areiumd cu vino-Are de vin d rachift
niel alt alisveris, ci aila casa numai spre sederea ì odihna sa, iar hotärirea
remâne la Märia Ta. 1814 Maill 11.
Radu Golescu Vel Ban, Iordache Slätineanu Vel Vornic, Nestor Clucer (1).
Cod. LXXX, pag. 207.
(1) Ich _loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Ylahiscoie.

Anaforaua aasta a dumné-lui Vel Logotétului de Téra-de-sus, ca o urmatóre a
pravilnicescil condici i obiceiului patnintuluI, o intärim Domnia-Mea i poruncim
dumné-v6sta Ispravnicilor al judetulul, sä datl cuviinciosul nizam de a se face ur-
maro IntocmaI, precum maI jos se cuprinde. 1816 Maiä 12.
(Pecetea gpd.) Vel Logofk.
Cod. LXXXIV, pag. 177.
Pi-ea Ineilfate 136mne,

Dula luminatä porunca IndltimiI Tale ce ni se dä la acéstä jalbd a dumné-d Clu-
ceresd Bienal Cretulésea, fäand cercetare arät Inältimil Tale, cd dula pravilni-
10 V. A. ITREC 28
pranil de la Nucet sunt opritf de a vinde vin §i rachia, nu numal

fiind-cd acesta este un monopol al proprietAtiT, care este mânästirea,
ci i pentru cA, prin chrisov de la Michalli Racovita VodA, manAstirea
a dobindit acest monopol, mai ales la ocasiunea sborurilor.
ko loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Poruncim Domnia-Mea dumné-vóstrd Ispravnicilor al judetului, ca de nu vor avé
acei vinlétorl al vinifiai i al rachiuluI vre-un cuvint de impotrivire, popritl
din vinglare, iar avênd in potrivä a féspunde, cu cercetarea ce veti face In scris,
dupd 15 ale viitorului Maiü, sé-1 sorociti la Divanul Domniel-Mele. 1816 Aprilie 23.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofét.
Prea Incilfate D6mne,
Dupä luminatd porunca MdrieI-Tale de la acéstd jalbä a cuviosuluI egumen ot
Nucet, urmdtor fiind, I-am luat séma arkärfi i cererii ce face, cu a i se innol un
privileghiä ce-I are mändstirea asupra vînçiárií vinulul, child se face acolo sbor,
pare privileghiti se vèl;lil si de sluga Mdriel-Tale cu lét 7252 al DomnuluI intru fe-
ricire Mihaiú Racovitd Voevod, cupringkor, ca sé fie volnic la hramul mänästiril, la
sfintul marele mucenic Gheorghe, and se face sbor, numaI vinul mântistiril sé se
vinqd, iar altul nimeni sd nu fie volnic, dar de la o vreme inc6ce çiice cé s'ar fi
obiclnuit fie-care in çiiva sborului de a aduce vin i rachiti de vid, unde si de va
fi ingdduit eel maI dinainte egumenI, dar acest de acum egumen fiind-cd s'a arkat
cu jalbd cerénd a-si avé mändstirea vingarea vinuluT si a rachiula dupe.' pravil-
nicésca condicä, care çlice curet ca vinlarea vinuluI si a rachiului are sé fie a std-
pinulul moiei, cat si dupd sinetul domnesc, dreptate are la cererea ce face a nu
mal fi sloboll de acum inainte a mal vinde vin i rachiä altI streini acolo deck
numal mändstirea ; care acésta fiind drept al stdpinuluI mosiel, gäsesc cu cale cu
luminatä porunca Mdriei-Tale, dumné-lor Ispravnicri judetulul sé nu mal ingfidu-
&ea' acéstd nedreptate a se face mändstiril, ci dupä condica DivanuluI urmänd,
ded cuviinciosul nizam, iar hotdrirea cea desávirsitd rémäne la Mdria-Ta. 1816
Martie 8.
Iordache Golescu Ve! Logork (1).
césca condich, dupd obiceiul pätnintuluI, vinglarea vinului i a rachiuluI este a fi a

stapinuluI mosiel, i fiind-cd dumné-el Clucerésa aratä cum cd la tirgurile ce se fac
pe mosia dumné-el Cämpul-mare din sud Arges, vind unii altil vin i rachiä in
pdgubindu-se dumné-el de folosul vînçlérii, i cererea dumné-el fiind cuviin-
ciésd, gäsesc cu cale sé fie luminatd porunca Indltimil Tale, sé nu inghduéscd pe
nimenT a face vincjare de vin s't rachiä pe mosia dumné-el, nicI la glilele de tirgurI
niel in altd vreme, ca O. se vinçld numai vinul dumné-ei i rachiä, de care ark
Indltimii Tale. 1816 Maid 10.
Gheorghe Filipescu Ve! Logofk.
(1) /6 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Poruncim Domnia-Mea dumi-tale cinstite i credincios boerule al DomnieI-Mele
biv Vel Spdtare Costache SnO, Caimacamule al Craiovel i durnné-vóstrà hoerilor di-
29 SOCIETATEA SUB I. G. CAII.AGtA 11
n). Dreptul Oranilor la Odin.° märginit pentru trebuintele easel con-

vanitI de acolo, ca intocmai dupa pravilnicésca condica i obiceiul pamintulul,
datl nizam de a se face urmare asupra pricinei, sail fiind pricina intealt chip sä
insciintati Domniel-Mele.-1816 Iulie 26.
(Pecetea gpd.)
Vel Logorét.
Prea Indltate'nine,
Dupä luminata porunca Inältimil Tale, ce ni se clä la acésta aläturatä jalba a cu-
viosului Lavrentie Protosinghelul, egumenul sfintuluI schit TintarenT din sud Me-
hedinti, Maud cercetarea väçldi pentru rinduéla acestul tirg aceste sineturI, lush :
1793 Martie 21. Porunca a dumné-ldi postelnicul Caragea, ce erà Caimacam CraioveI,
cuprinTét6re ca sà nu vinçlä vin i rachiil la bilciul schitulul altil decal nurnal
schitul dupä obiceiul pamintului i dupä hrisovul domnesc ce a avut.
1793 Septemvrie 16. Carte domnésca a Maria Sale Alexandru Voda Moruz, prin
care se orinduesce a se face tirg pe fies-care séptémänä. Dumineca.
Pe acésta mosie Tintareni este obiceiul din vechime de se face si bîlciû odatd
pe an, la 25 Mail'''.
1793 Octomvrie 20. Poruncd a dumné-lui HatmanuluI Costache Caragea Caimaca-
mul, in dosul jálbif egumenultil Tintareanu, prin care scrie locuitorilor ce vor fi
imprejurul mosiel Tintärenii, ca dupa porunca domnésci vin i rachiú este sa se
vînà numai al manastirii, lar altiI nu sunt sloboçli ; asijderea i negutatoril ce
vor venì la acel Virg cu marfä de vim:Are, s5.1i deà avaetui la egumenul mänästirff
dupa vechiul obiceiil.
1799 August 8. Jalba egumenulul cä umbla unil din alaturasil mosiel, ca sa mute
tirgul i altii ea sä strice obiceiul sa vinà vin i rachiii, la care dupä orinduéla
s'a dat porunca Märiel Sale Moruz Voda catra ispravnict
1803 Martie 2. Carte a dumné-luI Postelnicul Caragea iscalita si de cei-lalti boeri
divanitl ot Craiova, prin care se aratil ca din peristasis al vrernilor vi-a perdut
schitul hris6vele ce a avut si a ajuns si la dèräpänare, iar din privileghiul ce
a avut, care ail fost sciute DivanuluI fiind i bilciul ce se face la 4iva Bunei-Ves-
iri cu vingarea vinului si a rachiulul, sä fie numaI al schitului si de la t6te pra-
valiile marl sa ie5. ate 20 parale i de la cele de mijloc parale 10 si de la cele mid
parale b, cum si de la vite ce se vind In tirg la negutatoil sá lea ate 2 parale pen-
tru &Meares mosiei ce se face.
1805 Martie 13. Alta carte a dumné-luI Caimacamulul si a boerilor divanitl in do-
sul mal de sus asemenea cupring5t6re.
1810 Ianuarie 17. Zapis al präväliasilor din Tintäreni, and se pornise in judecata
cu richitul facut la divanul Craiovei inaintea lui II Vistier Vasile Läcusteanu, ce a
fost orinduit de Divan sa-i impace, i printr'acest zapis ce se vede adeverit si de
numitul boer impiciuitor, se légä ca sa-s1 päzésca fies-care asezaminturile lor ce
ail fa-cut cu schitul prin zapise pentru obiceiurite pämintului i indatorirea lor ce
sunt cäträ. schit. Dec1, nu numai dupä aceste sineturl i dupa hrisovul ce se cu-
prinde di avut, ci i dupä pravilnicésca condica, si dupa obiceiul pdmintuldi ,
vinçlarea vinuluI i a rachiului este a stäpinuliff mosieI, cum i paralele de la pra-
12 V. A. tRECHIÀ 80
tinuti Qi sub Caragea. Acésta se p6te constata din actele ce dAm In

nota. Din aceste acto se vede ch proprietariI de moO puteati sh.-§1 a-
pere clumbravile, phdurile In crescere, dar nu puteati refush féranilor
lemnul pentru casele lor.
Carte de pcidure popritä.
Zemle Vlahiscoie. Dumné-v6strä ispravnicilor ot sud Vlasca i Teleorman, sdnätate.
Fiind-cd la Domnia-Alea a dat jaiba biv vel Pitarul Iancu Perdicaru, cä pe mosia
sa Isvorul ot sud Vlasca, ce trece si In judetul TeleormanuluI, avénd pädure cu
copad roditorl de ghindä, care acum de curInd a adus-o la acéstä stare, locuitorfl
de prin prejur o tac si o faramä pentru folosul i trebuinta lor, cerénd porunca
Domniel-Mele a o avé apératd, pentru care poruncim Domnia-Mea sa cercetatl
pkind orInduéla pädurilor, sä dati acelor locuitorI nizamul cel cuviincios dupd
obiceiul loculuI, ca locuitorii ce sunt septorl, adecà pe acéstä mosie, carI cläcuesc
si dad dijma, de la carY se folosesce stäpinul mosid, sä aibä voe a t'Oil numaI pen-
tru trebuinta caselor lor MI% de platä lemne de foc pentru îneälçlitul caselor
lor, i nuele i parI, i alte märuntisuri pentru trebuinta caselor lor, lar nu pentru
vinylare i alisverisul lor, cadí pentru cherestele i lemne de vinylare ad datorie a
platl adetul pdmintulul i a0. vor avé voe de la stäpInul moiei, ferindu-se lusa'
ca niel cu pricina lemnelor pentru trebuinta caselor lor sä nu sfárime i sä stfir-
péseà copacil cel roditorI de ghindà, iar alti streinI locuitorI seylétorl pe altä mosie,
carI clacuesc si dad dijma la stäpInul mosid unde locuesc, sunt popritl si nu pot
fära de voe de la stäpInul aceld paduri Ora lemnele snd cherestéua mosid sale.
I saam receh gpd. 1813 Martie 8 (1).
Vel Logofét.
Cod. LXXV, pag 57.
vAlu i de la vilo iaräsi sunt obicInuite i drepte pentru cälcarea mosid ce i se face
pentru ingrijirea ce are, iar maI virtos cA i se cuvine a avé irat de la mosia sa,
preeum i vinylarea de pâne i täerea de carne, iards1 se obisnuesce pe la alte mosiI
de se face de &Atril stdpinii mosiilor si nu pot locuitoril a luà iratul stapinului mo-
sid, ea facä. eI dupd cum tot In pravilnicésca condica se cuprinde, cä i bäc5.-
nie i alte alisverisurI. precum i vinul i rachiul nu pot nimeni sà le facä fär' de
sloboylenie de la stäpin, gäsesc cu cale sä fie luminatà porunca Inältimil Tale eätrà
dumné-luI vechilul CäimacämieI Craiovel i cdtrà boeil divanitl, ca s'A deà
nizam de a se päzi si a se urnià obiceiul tirguluI acestuia ce se arata mal sus, pre-
cum s'a urmat i pAnä acum, iar simfoniile präväliasilor, ce sed peste an, sä se
urmeze dupä zapisele lor, supuind pe cel impotrivitori la datoria lor, ca sä nu se
pägubéseä schitul de dreptul sAd, sal-1 fiind pricina intealt chip, sä insciinteze Md-
riel-Tale, iar hotärirea cea desavirsità rémäne a se face de atrà Inältimea Ta.
1816 Maiil 13.
Mihalache Racovità Ve! Logofét.
(1) /6 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Dupä pliroforia ce ni se dä asupra pricinil printeacésa anaforà de cdtra dumné-lui
Ve! Logofét de Téra-de-jos, poruncim Domnia-Mea dumné-viísträ ispravnicilor al
31 SOCIETATEA STIR L G. CARAGEA 13
o). pranii nu se pot strainutà, duph vechiul pout, decat cu marl"

judetulul se faceff eercetare cu urmare intocmaI si se insciintall Domnid-Mele cu
intrége pliroforie dreptul adevér. 1813 Martie 27.
(Pecetea gpd.) Vel Logof et.
Prea Indgate D6mne,
Dupe luminatä porunce ce mi se de la acéstä jalbe. a Tarsitel sin Clucerul Vasile,
fe.cend cercetare Cà jeluiteirea avênd mosie la Dragodana in sud Vlasca, pe care
avend i dumbravá päzitä cu copad, o;lice dà locuitorri de acolo de pe acéste mosie
si de prin prejur I-ar fi telat multime de copad pentru a lor trebuintii, cend fe-
cendu-se cercetare la fate loculuI, s'aü i dovedit copad täiati peste 2.500, pentru
care véçluI din condica Divanului si o poruncä datà de la Divanul tern' din 1808
poruncit6re cetre. ispravnicil Vlascd, féspuns la insciintarea isprävnicid, ce se M-
euse cetre. Divan, prin care se arate, ce cereetend atuncI la fata dovedit
täetl copad 2.500 si pentru cecl nu s'a putut dovedl Vote acéste smuà de cetfii
cine s'a teiat, precum i grosimea copacilor de ce stare este, de aceea se porun-
cesce ispravnicilor, ea de izni5vä sä facá si acéstä cercetare, prin carte de blestem;
am (;lis jäluit6rd sfi-ml arate ce urmare s'a fäcut atuncl dupe acéste porunce
réspunse, cá fäcêndu-se atunci cercetare s'a si dovedit stet therea copacilor de
cetre numitil locuitori, cet si de grosimea 'or, insä acea insciintare nu o avù sä ml-o
arete, cjicend ce i s'a répus de un Vistier Hristache, ce-1 aveà rinduit vechil si de
atunel zecend la Me n'a putut sà umble inteacéste pricine, iar de la trecutul No-
emvrie let 1812, (lend jalbà la dumné-lor boerii Caimacaml al Merid-Tale, veçluI po-
runca ce s'a dat cu mumbasir orinduit catrá dumné-lor ispravnicii, sá cerceteze
de izneovi, atet prin alte doveli, cât i prin carte de blestem, i dovedindu-se co-
pacii thiati de locuitori pentru trebuinta lor, apuce a implinl de fies-care co-
paciii Po taler unul, iar niel dupà acéstá porunce çlise jäluiterea, ea nu i s'a recut
niel o urmare, pentru &del' dumné-lor ispravnicil nu s'aii indeletnicit a intrà in cer-
cetare, avênd alte trebI ale judetului; deci cat pentru &A s'a tdiat o sumä de co-
paci din pedurea jeluit6rei de cetre al cui locuitorl, stet in vremea Rusilor, cât si
In urmä dupe ducerea ostirilor, fecendu-se dovadä din multe porunci ale Divanului,
ce se ved date pentru acéstà madeà i pentru ced nu s'a fecut implinire jelui-
Ord de dreptul el, cad piritil locuitorI se aperli, licand cä acei copad l toti s'aii
feint pentra trebuinta ostirilor din silnicia ce le-ail recut, iar nu doar pentru a lor
trebuinte i alisveris, precum jeluitiírea arate; de aceea dar, spre a se puté des.
coperl dreptul adever, gesesc cu cale sá fie luminatä porunca Märiei-Tale &dud
dumné-lor ispravniciI, se faca scumpä cercetare in fata locului, atet prin alte vred-
nice dove4I, cet i prin carte de blestem de va fi trebuintä, cend se va descoperl
cà in adever täerea copacilor s'a fecut de &keà ace locuitorl chiar pentru al lor
interes, iar nu pentru neaperata trebuinte a Rusilor, atuncl sä se implinésch dreptul
jeluit6rei de la dinsil pe suma copacilor ce se va dovedl tàiati, Cu pretul acela ce
se va hotäri de caträ Ineltimea Ta, insciintend dumné-lor boeril ispravnicI i gro-
simea copacilor ea cet va fi fost, si de va luà acéstà prigonire a pricinul sevirsirea
se euvine a se orindul si mumbasir, iar hoterirea cea desävirsith réme.ne a se face
de ce.tre Inältimea Ta.
Iordache Slätineanu Vel Logofét. 1813 Martie 23.
14 V. A. tiRECIIII 32
greutAff, ba sunt adu0 InclArat la urma lor. In interesul fisculuï, tè-
Carte de peídure popritei.

Zemli Vlahiscoie. Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud Ilfov, säntitate. Fiind-cä dum-
n-luI cinstit i credincios boerul Domniei-Mele Constantin Cretulescu biv Vel Vornic
ne-a facia arétare, cum ea pe mooia dumné-luI ce se numesce una Popescii oi alta
Cretulesa dintr'acel judet, avgnd paduri cu copad l roditori de ghinda, locuitoril ce
sunt §e4étori pe aceste rnoofi i &VI dupa in prejur oi de prin alte 041 le tae §i le
sfarima pentru folosul §i trebuinta lor, cerénd porunca Domniel-Mele a le avé
apér ate, pentru care vé poruncim Domnia-Mea sa cercetatI i, pazind orinduéla
padurilor, sà dap' i nizamul cel cuviincios, dupa obiceiul loculul, ca locuitoril ce
sunt oeTétori pe aceste mo§iI cu padure, cari chicuesc stapinuluI mo§id dail
dijma. de la care se folosesce stapinul mooieI, sà aiba voe a CAM, adeca numai pentru
trebuinta caselor lor far'de plata, cum lemne de foe pentru Incablitul caselor lor,
nuele, parI, §i alte maruntiourI pentru casele 16r, iar nu pentru viOare oi alioverio,
cad pentru cherestele §i lemne de vin4are aú datorie a plati adetul pämIntuluI oi
aok vor avé voe de la stapinul mooiel. Nici pentru tréba de alioverio sa nu sfä_
rime i sa stirpéscil copacii eel roditorI de ghindä. lar altil streinl locuitori pe
alte mooil, earl clacuesc 0-0 dad dijma la stapinul mooieI unde locuesc, sunt po-
pritl oi nu pot far'de voe de la stapnul padurilor a tea lemne saú cherestéua
mooiei domniei-sale. I saam receh gpd " 1813 Martie 28.
Cod. LXXV, fila 58 v.
Poruncd de peidure a Ghinea Speteanului a o av6 apè'ratd.

Zemli Vlahiscoie. La Domnia-Mea a dat jalba boerul DomnieI-Mele Ghinea Spe-
teanul biv Ceau§ agiesc, cum ca dimpreunä cu altI parta0 al luI pe mooia lor Spe-
tenil ot sud. Ialomita ad pädure poprita pentru trebuinta caselor lor, cu carti dom-
nescI, i 6meniI ce sunt §eptorI alaturea pe alte mooil, in slid i fara de a luà voe
de la dinoll se pun de le-o tae i le fac striciciune, pentru care li se pricinuesce
paguba. Drept aceea. am dat Domnia-Mea acésta carte la mana numitilor jäluitori,
Cu care srt aiba a apérà acésta pädure, ne Ingaduind pre nimenI sa le-o tae. Pentru
care poruncim Domnia-Mea i dumné-véstra ispravnicilor de judet pe ceI ce se vor
aréta cu impotrivire sa-I faceti i MI% de voia Ion sa se supue. I saam receh gpd.
1813 Maid' 7.
Cod. LXXIV, fila 47 v.
lui _roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Dupa afétarea ce ni se face printeacésta anaforà de caträ dumné-lul Vel Logo-
fétul de Téra-de-jos, orinduim pe sluga DomnieI-Mele, aprod vat:Apse, carele
prin scirea dumné-lor ispravnicilor ai judetului luand pe piritul sa-I aducä aicI.
1813 Majá 27.
Cod. LXXVI, pag. 265.
8J SOCIETATEA SUB I. G. CARAGEA 15
raniT. Bind legatT cu lude la Visterie, se aplica maI cu rig6re acéstâ

netolerantä de strarautare a Oranilor
11 roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Dupá pliroforia ce ni se dä asupra pricinel de cdtrà dumné-luI Ve! Vistierul, cu
cale fiind anaforaua acésta, o intärim Domnia-Mea i poruncim dumné-v6strrt
Prea Ind lfate Dómne,

Dupd luminatd porunca MärieI-Tale ce ni se dä la acata jaiba a dumné-luI Pi-
tarului Ioan Perdicaru, urmator fiind am fäcut cercetare pricinil ce are cu acel
Panä sin Unchiasul Mirica i Radu sin Dumitrescu i Nécsu sin Idita Vaduva ot
Strämbenl, din sud Teleorman, carl impreunn cu alti setenl tovarosI al lor i-ar fi
stricat de la mosia dumi-sale Isvorul, cerend a-1 aduce ale): dupä isprävnicésca
anaforà ce are la mánä, de cercetarea pricinii in fata locului, care anafork o veçluI
si eh, cu lét 1813 Aprilie 17, cupringlacire, cà dupd alegerea ce ah facut acolo, ah gesit
cu cale dumné-lor ispravnicil, cá acea strichiune de pOdure sä o pletésca numituluI
pitar cu talen l 771 bani 60, lime o parte satul Strâmbeni si alta Rhca-nonh cu Pa-
langa, pe care sumé de bani nemultumindu-se jäluitorul, niel piritii pus soroc
amAndoné pärtile, ch. la 15 ale urrantereI lunI sé se afle aicl ; ci fiind-cd jOluitorul
se aflä asteptändu-se, iar piritil de maI sus numitl n'ah urmat a vent sé fie lumi-
natä porunca MdrieI-Tale, cu mumbasir a se aduce, si cu ispravnicescd anafore,
Cu jaiba acésta sé-1 infdtiseze la judecatä, unde se vor orindul de caten Märia Ta, iar
deshvirsita hotärire remnne a se face de entre Inältimea Ta.--1813 Maiti 19.
Iordache Stätineanu Vel Logofet.
Zemli Vlahiscoie. Dumné-v6stri ispravnicilor ot sud. . Ialomita, sändtate.

dumné-luI cinstit i credincios boerul DomnieI-Mele Iordache Tufeanu Vel Stolnic,
prin jaiba' ne-a fácut aretare, cum c'n pe mosia dumné-lni ce se numesce Tufenii
dintr'acel judet, avénd pfidure popritä de ghinde, locuitoril ce sunt selétorI pe
acéstii mosie i altil dupä in prejur i de prin alte partí o tac si o sfäramä pentru
folosul i trebuinta lor, cerend porunca DomnieI-Mele a o avé aperatii, pentru carde
Ve poruncim Domnia-Mea, sé cercetatl i pezind orinduéla padurilor, sé (latí ni-
zamul cel cuviincios dupd obicelul loculuI, ca locuitorii ce sunt seletorI pe acéstä
mosie Cu pidure, carI clncuesc stdpänului mosie, sé aibä voe a t'AM adecd numai
pentru trebuinta caselor lor fär'de plata, cum lemne de foc pentru incWitul ca-
selor lor, nuele, parí i alte mAruntisurl pentru casele lor, iar nu pentru vinçlare
çi alisveris, cdci pentru cherestele i lemne de vinlare ah datorie a pide adetul pä-
mintului i ash vor avé voe de la stäpinul moiei, niel pentru tréba de alisveris
sé nu sferame i sé stirpésch copacil cei roditori de ghinde, iar altil streinl locui-
torI dupli alte mosii, cariI clOcuesc daü dijma la stäpinul mosiel unde locuesc,
sunt popriti, i nu pot fitede voe de la stdpinul paduril a t'Ara lemne saù cheresteh
dupd mosia numituluI boer. I saam receh gpd. 1813 Mahl 9.
Carte de dumbravd popritd.
Dumné-v6strä ispravnicilor ot sud. . . Ilfov, siinétate. Ve facem in scire, en la
Domnia-Mea a dat jalbg eredincios boerul DomnieI-Mele Costache Micsunescu, cum
16 V. A. triucHIX 84
ispravnicilor ai judetului, ca intocmai sä facep urmare, ne ingäduind insä s't pe stä-

pinul mosiel de a nu le face fäluitorilor vre-o supérare Intru nimic la drepturile
cä la vale pe Mostiste, unde se aflä lipsä de phdurI, avénd dumbravd pazitä Cu

multä ostenéla i cheltuélä, locuitorii imprejurenì o tae si o sfdramä pentht folosul
trebuinta lor, cerAnd poruncä. Domniel-Mele a o avé apératfi, cum a fost i phnift
acum; pentru care ve poruncim Domnia-Mea sá cercetatl i päzind orinduéla
dupd obicelul locului, sa datl nizamul cel cuviincios, spre a o puté avé pi-
zitä s't apèratd de chtra' locuitoril ImprejurenI s't altiI streinI sä nu o tae i sä o
sfärame fär'de voe de la stäpin saft de la omul s'éu, ca sä se pc5tä cresce, spre a
venì In stare bunä, dupä cum si mai Inainte a fost apèratä. I saam receh gpd.
1813 Iulie 21.
Cod. LXXV, fila 70.
11 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Pe acéstä anaforà a departamentului ate trele pärtile rémáind multumifi i odih-
nitlaü dat i adeverinta in scris sub iscdliturile lor la cancelaria Divanului Dom-
niei-Mele, märturisitä si de zapisul cel orinduit, care s'a védut si de cäträ. noi. Drept
aceea, dupd a lor primire i multumire, o Intärim Domnia-Mea, i hotärim ca in-
tocmal sh se urmeze. 1813 Iunie 24.
(Pecetea gpd.)
Cod. LXXVI, fila 446.

Dupä luminatá porunca Märiet-Tale de la acéstä jalbá a locuitorilor birnicI ot
satul Raca-Nou5. s't Palanga, I-a infátisat orinduitul zapcih inaintea neisträ cu
dumné-luI Pitarul Iancu Perdicaru, i fäcénd cercetare, nu avù dumné-lui Pitarul
vre-o altA dovadd CA ar fi täiat i jäluitoriI 148 tufanl si copad, decit numaI dice
cA säteniI Strâmbeni i-ah arkat s't pe ei ca acea sumä tdiatä., iar sätenil Strimbeni
in potrivd 4iserä, ea' jäluitoril n'ail tdiat lemne pentru trebuinta caselor lor, ei numal
pentru sä'räria de la Zimnicea, de beilic, precum i jäluitorii diserä tot prin blestem,
d. n'ah tfiiat niel un lemn pentru casele lor, ci numaI beilicul din porundi, care
nu se cuvine a plät1; asä dar dintr'acestea esind dovadä de nevinovätia jäluitorilor,
féh s'ah adus cu mumbasir, si gäsim cu cale, cu luminatä porunca Märiel-Tale,
sd fie slobodi a merge la casele lor, i dumné-luI Pitarul îi va cauta paguba co-
pacilor de la StrâmbenI, carl n'ah tägaduit cA ait täiat pentru trebuinta caselor ion
precum cuprinde anaforaua ce am M'out futre StrhmbenT en dumné-lul Pitarul, iar
hotiírlrea rämäne a se face de chträ Märia-Ta. loan Greceanu Paharnic, Nicolae Me-
delnicer, Ianache Medelnicer, Scarlat Lambrino. 1813 Iunie 16.
Ponturile ce s'ag dat prin carte gpd,pentru apérarea peidurilor Lapo,gul i Salcia
a dumné-lui Vorniculul Barbu Wiceire,scu.
Zemle Vlahiscoie. Dumné-v6strä ispravnicilor ot sud Saac, sänitate. Vé facem in

scire, ca dumné-luI Ve! Vornicul Barbu Vficärescu, prin anaforà a ficut afétare
Domniel-Mele, cum ci la mosiile d-séle Laposul si Salda dintr'acest judet, avénd
g6 SOCIETATEA SUB I. G. CARAGEA i/
moaiei peste cuprinderea pravilnicescii condici i obiceiul pAmintului.-1813 Aprilie 22.
(Pecetea gpd.) Ve! LogoMt.
Prea inaltate D6mne,

Aseuland luminata porunca Inältimii Tale, ce mi se da la acéstä jalba, am adus
pe jäluitod inaintea mea i mal Intàiü facêndu-le cercetare, niel unul nu s'aìi do-
vedit streini, ci toff strimutatl de prin satele judetului VIdaceI, inca unii i slujitori
de la capitania Hodival, numai trel dinteinail dovedit a fi din hazul Giurgiului,
dar nu streini, ci i aceatia dui:A vremi fugitl de aid din ;ark i cererea ce fac de
a fi slobo41 a merge la paminturile lor, nu este alt deck sa se strdmute din loe, sa
se imprdatieze prin satele Vlascei, sa se apropie de margine, ca sa se cdcirdisésch
In hazuri. Ci de vreme ce el sunt legatI cu lude in visterie, sa fie luminata po-
paduri oprite i päzite cu grea cheltuéla, de le-a adus in starea cea mai bunk si
la trebuinta ce a fost de taiat cherestele pentru meremetul cetätilor, s'a taiat din-
tr'aceste 'Mud o suma mar e de cherestea, ea peste trel mii copad roditori, earl
In multa sumti de ani nu se pot aduce in starea lor, i pentru acésta invederatä
paguba si stricaciune ce s'a fäcut la pädurile dumné-lul, pentru folosul i datoria
patriei a cerut porunca Domniei-Mele, ca de acum inainte sd fie apérate aceste
pdduri despre tate trebuintele locului ce vor eì pentru taiat de cherestele domnescl,
pentru trebuinta teriI ai altele, care ce rere a d-sale primind-o Domnia-Mea,
poruncim dumné-v6stra ea de acum inainte la ori-ce trebuintä de cherestele se va
intimplà a se cere, aceste padurl sà fie ca totul apérate i nesupérate intru nimic,
ca sa se pazésca a pururea apérarea pädurilor, s'a dat acésta carte a Domniei-
Mele pdzitorilor acestor päduri, prin care poruncim la totl de obste, ca intocmal sa
fiti urmatorI, pentru nici un fel de trebuinta a Oa ai a strica pädurile acestea.
I saam receh gpd. 1814 Iulie 24.
(Pecetea gpd).
Ve! Logotat.
Cod. LXXVII, fila 191 v.
Carte deslegatä de ferirea dumbrtivii dumné-lul Ve! Cäminar Nicolae racarescu,

ce o are dinctice de Colentina pe moaia dumi-sale.
Zemle Vlahiscoie. Fiind ca dumné-lui Caminarul Nicolae Vdcareseu prin jalbä a
facut arbtare Domniei-Mele, cum ca dumbrava ce are la Beinésa, dinciace de Colen-
tina, pe moaia pärintésca a dumné-lui, saditä i pazita :cu multa ostenéla i chel-
tuéld, care este ai ea o pod6ba politiel, ar fi mergänd unil cu pricinti cá este trébà
domnéscä, o sfaramd i o tae, cerénd porunca Domniei-Mele de a o avé apèrata.
Decl acéstä dumbravä mica ce este ai podaba politiei in ochii tuturor, cunoscut
este ca s'a fácut F}i s'a pazit ca indestula cheltuéld i ostenéld, care de nu va avé
ai de acum inainte aceeaai pazd i ferire, in adevér este ca Indata se va sfiral ;
dam dar acésta domnéscà néstra carte la mana omului ce-I are pazitor, prin care
poruncim atat domnieI-vastre ispravnicilor ot sud Ilfov, cat i la top altii cap se
cuvine, ca sà dati manà de ajutor orinduitului spre a fi ferita i pazitä acéstti dum-
brava.' de &keà toff, sa nu tac niel s'a strice dinteacésta dumbrava cu nicI un fel de
numire sail trebuinta, ci sa fie tot-deauna apérate. I saam receh gpd.--1814 Iunie 24.
Analele A. R.Tom. XXIII. Memoriile Seq. Istorice. 2
18 V. A. URECHII 86
runca Inältimil Tale cdtra dumné-lor ispravnicii judetuluI, sa.-1 deà cu chezäsie, ca
sa nu se strämute din locul lor, i sä-I indemneze a se apuca si de munca pämin-
tulul, sloboqindu-se i vitele de jug. ce Oie ca le aú ispravnicil in paza, pentru ca
faca semanaturile de prima-vara, iar cap ara apucat de s'aii stramutat
fäcut seménaturile de tómnä imprejurul satulul, de vor fi strämutatI in eu-
prins'ul acestuI judet sa trimita aducä la urmä-le, lar de se vor fi strilmutat mal
Cu depärtare, sa faca Ríe de tóte acele sem.énaturl cu numele stapinuluI i sa o
trimita la Visterie, ca s'O fie sciut, i cand nu vor ven1 la urmä-le pana la vremea
secerisulul, ca sa se aseze cu locuinta in silistea lor, de unde s'aii stramutat, sä se
íeà acele semenaturI pe sama domnief, cum si jaluitorilor sä nu li se faca de catra
ispravnici vre-o sup6rare mal muit peste starea i puterea lor, nid stapinul mosiel
s'a nu-I supere intru nimio la daca si alte dreptäti ale mosiel, peste obiceiul pa-
mintulul, lar peste cele ce çlic cä ají réspuns in vremea trecutà in banl la stäpinul
mosiel, din cercetarea ce am facut, m'am adeverit eA inteacestasI chip le-a fost
asezämintul ce a avut cu dînii, ci pentru acésta 't'Inane Ia hotärirea
Tale. 1813 Aprilie 19.
Vel Vistier.
p). Téranil carl ràsvratiati pe consAtenif lor Tm contra statuldr, ori

a propriet6tiT, erail cel putin strdmutatt prin alte sate de o depgrtare
de 6 ore de la al lor.
Ion Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoe.
Dupä cum a gasa cu cale dumné-lul Vel Vistierul printeacéstä anafork o Intdrirn
e Domnia-Mea i poruncim dumné-vóstra ispravnicilor al judetelor, ca intocmaI ad
facetI urmare, precum mal jos se cuprinde. 1816 Iulie 21.
(Pecetea gpd.). Vel Logof6t.
Prea IncIlfate 196mne,
Ar.ét Inältimil Tale cä plangerea locuitarilor satuluI PoenarI din sud Ilfov, dupä
multe cercetärI ce a fdeut Visteria, nu este alta Mea' numal trei frati dintre sä-
teniI lor anume : Dumitru Ciungul, Nfistase si Niculae, unitI fiind intru réutate, patru
ani sunt de cand felurl de chipuri rasvratitóre metahirisesc, nu numal ea nu se
supun plät1 dajdiile lor, ci sunt si datatorI de rele pilde celor-lalti locuitori ai
satelor, aprópe fiind in multe rindurI dintr'a pirîilor pricina a se sargalul silistea
rara de a fi altá pricinä cat de mica; ci, de se va gas1 cu cale de &Otra Indltimea
Ta, pentru desavIrsita odihna a locuitorilor, pe de oparte dumn6-lor ispravnicii ju-
detulul, prin inteadins credincios al ispravnicatului, maI întâiú sa cerceteze la fata
locului i catà r6mäsitä vor dovedl din dajdil i alto orinduell asupra piritilor treI
fratI, sa implinasca de la dinsii si sa o dea jäluitorilor, ea sa platésca i numitiI de
pe unde s'ad imprumutat pentru dinsii, lar pe de alta parte sä-I ardice pe cate treI
cu tóte ale lor i cu lude ce se va euveni dupä a lor putere aseze cu dajdia
impartitI prin alte sate depärtate de jaluitorI, cale de sése césurI, ca sa nu mal. Ora
aya chinonie unii cu altil. Parerea mea inteacest chip este, lar hotarirea cea de-
sävirsitä ramane a se face de catra. Inältimea Ta.-1816 Iulie 8.
Vel Vistier.
37 SOCIETAITA SUB I. G. CARAGEA 19
praniT sunt obligati.' a se strArnutà la alt loc, In interesul I pro-

prietdtit
_roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Cu cale fiind anaforaua acésta a dumné-lor velitilor boari, poruncim DomniMea
dumné-vóstrà isprdvniceilor ai judetuluI, ca sä facetI cercetarea de mai jos arkata,
ca urmare intocmai precum inteacésta anafora se cuprinde i sà insciintati Dom-
niei-Mele.-1816 lulie 3.
(Pecetea gpd.) Vel Logorét.
Prea Adltate Deimne,
Pe acéstd aläturatd alegere isprävnicéseä si a departamentuluI nerémaind odih-
nitio locuitoril ce sed in luncd la Pitesci sud Vlasca, din luminatä porunca
Tale orinduitul zapcifi vätaf de aprodl 1-a adus inaintea neistrd prin trei din-
anume Petre Bobirica, i Dinu frate-séd si..5erban ot Popesci, fatä co Petrache
biv III Logofet stapinul mosiei, 4icênd acestl locuitorl prin apelatia ce aft dat, cä
din vechime s'ail aflat acolo sedétort mosiel si pärintil lor, cum si ei, unde ad case,
ogrädl i alte nämestil i ca. le este cu neputintd a se muta in deal, cad' sunt 6men1
scdpdtap, cu case grele s't cu slujbä domnéscti, dirvari, cdrbunarl al luminatei
Curtil Mdriei-Tale i alti dajnici al Visteriei s't ch. in deal nu se pot face niel puturi,
fiind local inalt, unde ridicand piritul cate-va case din satul lor de le-a adus in
deal, s'a cdsnit vre-o trei ani de dile id facd puturi si!védénd cd nu pot, era sä se
int6rca inapol i neprimindu-1 piritul niel inteun chip, le-a platit casele ca bani
si le-a ingrddit cu garduri i ace.' ComenI aft fugit, si ca atat Popésca ce tined
mosia mai 'nainte, cat i piritul, dupä ce a cumpdrat-o In doi anI, nu 1-a supérat
a se mutà, iar piritul respunse, cd Vote satele din partea loculuI sunt puse pe deal
lar lunca Argesului o ad pentru aräturI de bucate i livedl de fin, fiind locul rodos,
cum si pe mosia lui in deal sunt 98 de case, earl se indestulézd cu apd de puturI, dupd
cum si jäluitorif mutandu-so acolo sa le dea povirnit spre vale, unde pot säll facp
puturi, iar a mai sea' acolo in lunch' nu-i primesce, cAci in tot' anii fac stricd-
ciune vitele lor la bucate si se pdgubesc atat cel ca bucatele, cat si el de dijmä
cd niel cei de mal 'nainte stäpinitorl nu I-ad primit a fi in lunca, dar el' ad sedut
in silnicie, dupä cum ne arata un rdvas al 'dtrarulul Mateiti Popescu, fiind cdtrd.
un Pana, ca n'are voe sá se mute in vale, asemenea i véduva fijen Popescului, de
la care a cumperat el mosia, in It-mite rindurl s'a judecat cu jàluitorii, earl' aft
dat l zapis cä se vor mutà In deal si urmatori n'ad fost, ci sed In silnicie de fac
stricdciune bucatelor i cand se orinduesc ispdsitori, dosesc i réman cei cu buca-
tele stricate, pfigubasl, dupd care aratd piritul spre dovadà o jalbd a vatafuluI de
carbunarI, cd locuitori din deal, ce all dat-o catre isprdvnicatul Vlascei, in
anal trecut, si de la isprävnicat s'ad trimis cu insciintare cdträ Mdria Ta, in care
jaiba se plangeä, ca din pricina jaluitorilor, call se and cu locuinta in luncd, nu nu-
maI ion li se face pagubd la bueate i leguml, ci i stäpinuluI mosieI la rodal po-
milor ce are in luncd, unde unii sl-aft fäcut locuinta cu viclesug, iar altil in silnicie
de vre-o cati-va anl incece, cu earl' in douè rinduri s'a judecat stdpina mosiei
cea mai dinainte i aft dat si zapis la isprävnicat, cá se vor mutà In deal si urma-
toff n'ad fost, rezernandu-se la silnicia lor, cdci sunt carbunari domnesci, pentru
care cerénd acei jäluitori sd li se orinduésed ispdsitor la fata locultil, a le ispäsl
paguba si a le face implinire, all rinduit ispravnicii slujitori, ca luand pe preotul
20 V. A. IIRECHIX 38
satulul, sä mérgä sä ispäséscft striaciunea i sti aducti Ríe iscälitä de preot i pe

ceI ce ad fäcut paguba, spre a o implinl i ari insciintat zapciul pläii, cä toti lo-
cuitoril din luna ad fugit neständ de fatä a se face ispdsania, iar un Mateifi Cär-
bunarul s'a impotrivit cu injuräturi, liand cä nu voesc sä facä ispdsania, asij-
derea serie in alegerea isprävnicéseä cä a fäcut afétare i Medelnicerul Nicolae,
vamesul judetului, cum cd chiar unul din locuitoril din luncä, anume Mateia Bu-
dureanu, a arétat cä s'a judecat stdpina mosiel cu (Misil la isprävnicat i I-a in-
datorat judecata a-si mutà casele din vale in deal si urmare n'Ea"' M'out. Deci fiind
cá atät stäpinul mosieI, °Al i locuitoril din deal se jäluesc, cA cel ce sed in luncä
le pricinuesc stricaciune si pagubä cu vitele lor la bucate i livedi i apoi cänd
este sa se faca ispäsanie, ca s'A platéseä paguba dosesc, i fiind-ca acei locuitori din
lunch' pricinuesc cà acolo in deal nu pot face puturf, iar Petrache stäpinul mosiel
dice, cä are loe sä le de-a in deal povirnit spre vale, unde pot Ball' facä puturi
acolo unde le dd Petrache loe, ca sà se mute si sä. insciinteze MärieI Tale si atuncI
se va da izbänire pricinil, iar hotärirea rémâne la Märia Ta.-1816 Maiii 26.
Radu Golescu biv Vel Ban, Barbu Vä.cärescu Vornic, Dumitrache Racovitä Vel
Vornic, Grigorie Filpescu Vel Vornic, Mihalache Racovitä Vel Logofét, Iordache
Golescu Ve! Logofét, Toma Cretulescu Val Logorét (1).
Cod LXXXV, fila 164.
Caragea face si din brutdril un monopol al proprietarilor de mo§Il (I).
Neintelegerile dintre proprietarl saü arendasY cu t6ranil, proveniail
adesea si din causa nedreptel nAsurgtorl cu stlnjenul i cu banita,
ceea-ce va ocasionA procese diverse §i trimitere de stInjen1 si de banite
cu pecetea VisterieI (2).
Numer6se sunt, cum se vede, procesele de la dreptul de cArciumd
dintre tëranI si proprietate (3).
Un act extraordinar cun6scem din domnia luI Caragea. Acela este
chrisovul dat locuitorilor SldtiorenI din RomanatI, ca sd-§I aibd privi-
legiul vIncydriI rachiuluI peste tot anul, iar al vinuluI numal 0.nd la
6 Decemvrie. Asemenea daca sd o pldtéscd In banI Cate un zlot de
casa pe an si dijma s'a* se ieà ca la alte mosit Domnitorul le maI acordd
alte privilegiI si scutirI, pentru cd satul SlAti6ra fusese sat de mosnenI
pand ce Alex. Ipsilant, In Inta.ia luI domnie, Il ddduse VorniculuI POrs-
coveanu. Iatd chrisovul:
Hrisovul locuitorilor Shitioreni de privileghiurile ce ad Cara stdpinul
cu anaford intdritd s'a hotdrit in urmd, cdti set' fie la acest
privileghiii, adecei cei veda.
Datara Domnescul nostru hrisov locuitorilor birnicl din satul Släticíra sud Ro-
manatl, ca sá aibA privileghiul ce 1-ad avut pand acum, adech vindarea rachiului sä
Vedi anexa din vol. X, partea B., Ist. Rom. de V. A. U.
Vedl anexa relativd din Tom. X, partea B.
Idem, idem.
39 SOCIETATEA SUB L G. CARAGEA 21
fie slobodá la totl locuitoril pentru tot anul In tótä vremea, cum si la vincjarea vi-
nului sä aibA slobo4enie numal de la culesul viilor pin& la 4iva de Sf. Nicolae, De-
cemvrie 6, a se vinde vinul locuitorilor fdede poprire i fä.r'de Mel o dare la stä-
pinul movid, lar de la Sf. Nicolae fnainte sä se vindà vinul stäpinului mosiel ;
asijderea i claca sä o platéscA de casa &Ate un zlot pe an, nesupérändu-se de lucru,
iar la dijmurl sd se urmeze, cum se urmézä si la alte mosiI ; asemenea i podul de
la trecétérea apeI Oltulul sä-1 aiba locuitoriI pe séma lor tot-deauna i sä deà lo-
cuitoril la stäpinul mosiei pentru venitul poduluI, pe fie-care an cate talen l 150, deo-
sebit sä fie si apärati de vamd la vitele ce vor cumpéri de la sätenil lor i le vor
WA la scaune In satul lor, pentru alisverisul lor, pentru cä acéstä mosie din ve-
chime fiind fost slobodd domnéscä, réposatul Domn Alexandra Vodä. Ipsilant intru
Intaia Domnie a häräzit-o la réposatul Vornicul Parscoveanu, dar iarási Domnia-
Sa i cu altl réposatl Domni din urrad. ail Impärtásit si pe locuitoril ce suilt se-
l'étorI pe acésta mosie cu privileghiurile ce se aratä maI sus, ea sd fie adecd apératI
de clacd, dänd numaI cáte un zlot pe an, i slobolenia vinìAril rachiului sä o aibä
pe tot anul i slobolenia vingärii vinului de la culesul viilor panä la SI. Nicolae,
vi stäpinirea podulul la trecerea apeI Oltului sä fie pe séma lor ca dare de talenl
150 pe an la stäpinul mosieI i aperarea de vamd la vitele ce vor cumpérà de la
sätenii lor si le vor täià la scaune In satul lor, earl tete acestea dat, nu ca
un obiceiti al pdmintulul, ci ca o mild i häräzire Domnéscil, pentru care am vègut
la mane lor si sineturI Domnescl, Insá carte a réposatuluI Domn Alexandra Vodä
Moruz cu let 1794 Iunie 20, i hotärire a réposatului Alexandra Vodä. Ipsilant cu let
1797 Fevruarie 15, i carte de judecatä ce s'a urmat din let 1804 Intre acesLI locuitorI
cu réposatul Medelnicer Rada Bengescu, ce erà stäpin prin zestre acestiI mosii Slä-
ti6reI, i hotärire Cu Divan a réposatuldi Constantin Vodä Ipsilant, tot dinteacelasI
let 1804 Iunie 30, prin care téte acestea li se infaresc privileghiurile ce se aratä Baal
sus; pentru cari privileghiurl viind cu jalbä i cdträ. Domnia-Mea, numitil locuitorl
SlätiorenI, arétänd aceste sineturl idicênd dumné-el Ecaterina Färfdraia, stapinti
acesteI moii, vinçlénd-o statornicd la Serdarul Polihronie, ca sä nu li se smintésca
mils ce o ail prin sineturi Donanescl, ail cerut sh li se intdréscä si de catre Domnia-
Mea privileghiurile ce ail avut, a eäror jalbà rinduind-o la dumné-lul Ve! Logofétul
de Téra-de--sus, ne-a fäcut arétare prin anaforà de la 7 ale trecutel lunil lui Aprilie,
atát de cuprinderea privileghiurilor ce se aratà mal sus, &At si de numita mosie,
dumné-el Ecaterina Färfäraia, care a avut acéstä mosie coborità prin zestre de la
réposatul Vornic Pärscoveanu, intaiil la mäna dumné-61, apol dumné-el a vindut-o
statornicd la Sérdarul Polihronie i cum cä cumpérätorul are sà stäpinésed drep-
tatea ce a avut-o dumné-el Ecaterina Färfär6ia, iar privileghiul locuitorilor are sä
se pfizéseä cu orI-cine va fi stdpin, care anaforà de la trecuta lunä a lul Iulie 11,
Cu milostivire catrá locuitorl am Intdrit i Domnia-Mea, ca sá se pdzéseä privile-
ghiul locuitorilor, ce ail avut. Drept aceea pentru maI buna Intemeere a acestor pri-
vileghiurI ale lor, ce se aratd mal sus, ca sä se pilzéscii tot-deauna ca nesträmutare,
am intärit acest Domnescul nostru hrisov cu Insási Domnésca N6stra iscäliturä
pecete, i cu credinta prea iubitilor Domniel-Mele fiI: Gheorghe Caragea Voevod, Con-
stantin Caragea Voevod, martori fiind ai dumné-lor cinstitl i credinciosI boerI velitI
ai Divanului DomnieI-Mele: pan Radu Golescu Vol Ban, pan Grigorie Bräncoveanu
Vel Spdtar, pan Barbu Vacärescu Vel Vistier, pan Dumitrasco Racovitä Vel Vornic de
Téra-de-sus, pan Mihalanhe Mann Vel Logfe't de Téra-de-sus. pan Grigorie Bdleanu Ye/
22 V. A IIRECHIA 40
Vornic de Téra-de-jos, pan Alexandru Mavrocordat Vel Postelnic, pan Constantin Du-
descu Vel Vornic al treilea, pan Petrache Ritoridis Vel Logofk al streinelor Pricini, pan
Iordache StirbeI Ve! Vornic al Obkirilor, pan Nicolae Golescu Vel Logofk de Obi-
ceiurI, pan Alexandru Filipescu Vel Logofk de Téra-de-jos, §i Ispravnic pan Miha-
lache Manu Ve! Logork de Téra-de-sus; k s'a scris hrisovul acesta intru al éselea
an dintru intaia Domnie a Domniei Mele, aicl in orasul scaunulul Domniei-Mele Bu-
curesel, la alai de la nascerea Domnulul Dumneçled i Mantuitorul nostru Isus
Hristos 1817 Octomvrie 6, de Mihal Logofet de Divan.
(Iscalitura i pecetea gpd.).
Mihalache Manu Ve! Logofet procitoh.
Cod. LXXVI1, fila 276 v.
s)..Locuitoril de la Gherghita se jdluesc asupra epistatilor Mitropoliel
proprietard, cd acestia 11 asupresc indatoririle ce aù, primind unil carte
de blestem la afirmatiunea lor. Se face anchetd din ordinul Domni-
torulut Se aleg nenorocitii cu bdtae cate 200 toege fie-care, ca rdsvrd-
titorI i mincinosI si ca striceitori: a peidurilor Mitropolia (1)
(1) IC6 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Cat pentru pricina padurii, cu cale fiind anaforaua acésta a dumné-lor velitilor
boerl, o intarim Domnia-Mea i hotarim, ea intocmk sa se urmeze, iar pentru ur-
marile acestor locuitori, de vreme ce prin cercetarea de la fata loculut a orindui-
tullí nostru s'a dovedit, precum mal jos se arata, ca sunt adeca mincinok i cal-
catorI de juramint i ca cel rasvrätitorl dintre el sunt acekia ce pe anume se arata
mal jos, adeca Carstian Cojocarul ot Merii Petchii i Négu sin Stan ot CiumatI,
precum orinduitul cercetator in insciintarea sa ce a fAcut catra Domnia-Mea
aratá pe anume, de aceea atk pentru a lor infrinare i inteleptire, eat si ea sa fie
pildá altora asemenea ca et, volnicim pe credinciosul boerul Domnik-Mele Sluge-
rul Ionitä Chiritescu, orinduitul cereetator, sà mérga i prin ajutorul ispravnicilor
judetului, aduand pe mal sus numitil fasvratito 11, chiar acolo in fata locului sa-i
pue in falanga In vileag, i sä le da. cate 200 toege fies-cdruia, carora sa le deà
apoI a intelege eh, de se vor maI pura si de acum inainte ca asemenea urmärl de
nesupunere i rasvratit6re , pedépsa lor va fi spanzuratérea. 1816 Aprilie 27.
Cod. LXXXII, fila 416.
Prea Imilfate Delmne,
Dupa luminata porunca Marik Tale, ce ni s'a dat la aläturatul tacrir al Slugeru-
lui loan Chiritescul, cereetkorul ce a fost orinduit de d'Ara M'Aria Ta a cercetà
prigonirea ce ad locuitoril ot Gherghita eu epistatil mokei sfintel Mitropolli de
acolo, am facut cercetare, i atat din cele serse in tacrir, cat i din cele ce ne
aratà prin graiú, luaram intelegere ca dula arétarea ce a fost facut de acei locui-
torl de dijma porumbului i a finului, cum eá li s'a luat de epistatil mokeI, pri-
mind unil si carte de blestem, li s'a facut socotéla i gasindu-se 6rek-care
tuire, a fost trimis orinduitul cercetator insciintare cfiträ Maria Ta, de la 30 ale trecu-
tului Martie, curn ca li se face acelor napastuitl implinire, prin care insciintare cerêncl
. Satele plde§esdi: din RucAr i Dragoslavele cap6tä de la Caragea o
numitul Sluger povAtuire, cum si urmeze la madéua finului si la mésurat6rea

pogemelor de porumb i orInduind MAria-Ta acea insciintare a sa in cercetarea
n6strä, am fäcut Mdriei-Tale anaforà, de la 5 ale acestel urmitäre -luni, in ce chip
am gAsit cu cale a se face urmare la aceste doué madele, i pentru pricina galcevii,
a se vedé de cältrA Märia-Ta in ce chip a doy edit cercetätorul fid a se da poruncd
cum sä urmeze, iar cum arata Slugerul &d pirile locuitorilor, cum cá i-ar fi incAr-
cat epistatii la dijma porumbului si a finului, dovedit mincin6se, &Ad mésu-
rändu-se pogemele de porumb de astà telmnä ale unora din davagii si ale altora
din suditi ungurenl, gAsit mai multe deck pe eke iceaú ei &A ad plAtit dijma,
si cd cei mai multi ce ad primit carte de blestem nu sunt pravoslavnici, ci unil
de la satul Meril-Petce suditi, iar vre-o 5 de la Gherghita nu stint 6men1 vred-
nici de credintä i nisce desnädAjduiti i becisnicl, din earl unil ad primit blestem
In zadar fAr'de a avé porumb arat, si cum ea, dupA cum acestia dovedit min-
cinosi din mésurätelrea pogemelor de astd teannit i la banitä nepotrivite arétArile
lor, se dovedesce cd i cele-lalte girl ce ad fAcut pentru doi ani mal inainte, cum
cd i-ad näpAstuit epistatii la dijma porumbului 0 a finului, sunt mincinosi si nu-
mg din féutatea unor turburAtori ce 1-ad arétat prin anà insciintare a sa, vrênd
aceia sA pAgubéscA sfinta Mitropolie, ca s5-0 peltä dobindi alt cuget al lor, ad rä-
dicat si pe alp' muiti säteni cu feluri de pie i categ °Ai mincin6se asupra epista-
tilor, pricinuind pagubd i cheltuéld saracilor sAteni, in vreme ce insusi unul din-
tr'aceia ce venid la cercetätor a se serie de näpAstuirl, 4iceä, cä sunt siliti sé vie
ca sá se arke nume multe de davagil, cA.ci, de nu vor venl, le qicea zurbagiii cA ad
sä pätiméscii réutate i incärcaturi de cheltuell, dupä cum arath cercetätorul, cg si
insuel el a avut pe un Ionitä Giura, Oicênd cäträ unil din säteni cä, de nu vor
ven1 a se serie, ad sd platéseá tétA cheltuéla, fäcéndu-le i alte Infricosäri. Deci
dupä acéstä arétare ce face acum orinduitul cercetAtor, cd eel* ce ad primit blestem
nu sunt pravoslavnici ci uniati, caril dovedit si calc Atorl de jurämint, cum si
pInie lor färä cuvint si mincinäse, se cuvine a rémâné epistatii apérati de pirile
Ion si a se face si aluta cercetare rAsvrätitorilor ce le-ad dat pricinä de s'ail por-
nit cu pin mincin6se, i zurbagiilor ce ad fácut gälcévi i s'ad arétat cu obrAsni-
cie, dupä cum se va gäsl de cAträ MAria-Ta en cale, lar pentru stricAciunea ce s'a
fAcut la pädurea Mitropoliei, care o Eweà popritä, bez cea-laltä parte de pAdure, ce este
lásatà slobodé pentru trebuinta locuitorilor ce sed acol ea pe mosie, fiind-cä pädu-
rile poprite se pAzesc cu pAdurari inteadins nelipsiti din pädure pentru pazä, iar
acolo ne aratd insusi Slugerul loan, cA pädurarul nu sedeà in pAdure sé pAzéscA, ci
kieda. In sat, si nu se scie cine cfità strickiune a fAcut, de aceea nu se pot Inda-
toil la platä, iar de acum inainte vor o rindul epistatii pädurari a pAzi napristan
In pAdurea cea popritä sä nu se tae de nimeni, iar In pAdurea nepoprità sé aibä
voe locuitorii ce sed pe insäsi acea mosie i cläcuesc Mitropoliel, ca sà-0 tac
lemnele ce le vor fi trebuinci6se pentru casele lor, iar hotdrirea rémetne la Maria-
Ta.Radu Golescu biv Vel Ban, Barbu VAcdrescu Vel Vornic, Dumitrasco Racovitä
Vel Vornic, Grigor ie Filipescu Ve! Vornic, Mihalache Racovitä Ve! Logorét, Torda-
che Golescu Ve! Logofét, Nestor Clucer.-1816 Aprilie 21,
21 V. A. ITRECHIÀ 42
noua recunóscere a situatiunii lor privilegiate, ca unele ce dati p16e§il
LB Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Fiind-c6 din osebita anaforà ce ne-ail fäcut dumné-lor velitii boerl, de la 21 ale
acestfl lunI, pentru urmärile acestor locuitorl, ce s'ají arétat pirts1 ai sfintei
tropoliI, asupra madeleI obiceiurilor pärnIntuluI, ne-am pliroforisit, ca numitiI s'ah'
dovedit in fata loculul, prin cercetarea orinduitului nostru, mincinosI, rdsvrätitori
calcatorI de jurdmiat, hotärim ca sí. Mitropolie sé rémiie cu totul in pace si
nebintuitá de aceste pIrl ale lor, ce faceat parid acum.-1816 Aprilie 27.
Cod. LXXXII, pag. 417.
Prea Indlfate .136mne,

Am vNut aldturata insciintare ce a trimis cateé. Méria-Ta Slugerul Ioan ce este
orinduit de Maria-Ta cercetätor la prigonirile ce ati locuitorii cläcasI ot Gherghita
cu epistatil aceeasi mosii a sfintei Mitropolii, prin care la unele madele, ce I;lice
cà sunt intunccate si nu se pricepe cum sé urmeze, cere povdtuire i facênd chib-
zuire la intrebdrile sale, dupd cum ni se poruncesce, arètdm Inältimii Tale In ce
chip se cuvine a se urma., adeeä:
Pentru madéua finulul ce arath cercetätorul, eh unil din locuitorI aft avut
sé deà din cinci copitl una, altil, adecd streinii suditl ceI cu zapisul, din trel un a
altif carl avut live4I si avénd trebuintä de fin s'ar fi Invoit a cosl in live-
Oile Mitropoliei si a luà ei finul jumétate Si Mitropolia jumétate, lar la vremea
dijmel avénd trebuinta de tot acel fin pentru vitele lor rugat de epistatI de
li s'a lásat tot film' pe séma lar, si dupä socotéld pe cate care at pus epistatiI,
cu tahmin aú 't platit epistatilor, de car Po parale 60, si in urma, carand finul la
casele lor cu care mar' cu cate patru s't sése bol, carI el singurl aú arkat la cer-
cetätor a puteà sé vie un car de acelea opt si nouè stinjell, i unde era pus de epistati
un om glece care, acel om aratä acum ea' a dus la casa lui cu mijlocul ce s'a cjis
mai sus numai 5 sat 6 care si pe acésta a si primit carte de blestem, la acésta
se cuvine sé urmeze cercetätorul inteaces tasI chip, adecti sé nu se faca socotéla
dupd numérul carelor mari cu cate 4 si 6 bol, cu care aft cärat locuitorii fìnul la
casele lor, ci sé se faca' pe numérul de care de cele obicinuite cu cate doI bol,
pentru cate acest fel de care cu dol bol vor priml locuitoril carte de blestem,
a fost inteacel fin cosit din live4ile Mitropoliel, sé li se socotésed plata de car Po
parale 60, dupd cum s'aii invoit cu epistatii si de li se va fi luat ce-va mai mult, sa
li se Int(irca InapoI, iar de vor fi dat mal putin, sé implinésch i rémäsita tot in
banI dupà invoéla ce aú Meut.
Pentru mésurättrea pog6nelor de porumb, In anaforaua t'Ostra dupä care s'a
dat i luminatä Intärirea MärieI-Tale a se face urmare, serie, ca mésurattrea acésta
sé se faca cu präjina cea obicInuità; acea prdjinä obicinuità nol scim cä este de
18 palme Domnesci si un pumn, precum serie cercetätorul cà s'a adeverit si de la
altiI streini i de la chiar unil din locuitoril adiiaforl, iar nu este de palme 24, precum
aratä cereetätorul, cd cu acest fel de prdjind rnare i ne-obicInuitä cer locuitorii
sé se facà mésurat6rea pogénelor, care cerere a lor fiind nedréptä, nu se cuvine a
primi, ci sé se deà luminaté porunea Märiel-Tale catea orinduitul cereetétor, ca
de paza margineT §i a potecelor din munte. Actele de scutire §i de

privilegif sunt cele urmAt6re:
Hrisovul scitenilor ot Dragoslavele.
Dat-am cartea Domniel-Mele la mana paredlabilor de la satul Ruciir-Dragoslavele
din sud Muscel, cari prin jaiba, intru cea dintâiú luminaté domnie a réposatului
intru fericire Doma Alexandru Vodä Ipsilant, arétand ca in vremea rasmiriteI Ru-
silor ot let...., cel de atuncl vataf al plaiuluI Dambovitel s'a fost intins de a luat
aceste sate in cuprinsul satuluI Plaesescil, Cu care mijloc le faca multe cerer.1,
landu-le cate o ránd si cate un miel si cate un ca s de fiescecare stand, i altele
asemenea, i cena sä se deosebésca de plaiti, sé fie supusl ispravnicilor judetului,
si sub ascultarea vamesilor de Dragoslavele, cum i maI nainte ar fi fost, arétând
la acésta drept dovadä cate-va hrisóve vechl ale multor réposatI frati Domai cu
care II deosebià de plaiurl ; in protivä atuncl a arétat vätaful de piala o car te a
DomnieI-Sale réposatuluI intru fericire Domn Alexandru Voda Ghica, cu care da
aceste sate vatafulul de plaia a le avé plaesescI. Dec1 Märia-Sa orinduindu-1 la
dumné-lor velitil boefi spre cercetare, a ales a fi maI de folos la interesurile té-
rii cu a fi osebite, insá mal intaiii sé deà zapisele la Visterie, ca vor pázì i vor
strajul drumul i potecile din plaiul lor férte cu privighere si cand se va pricinul
orI-ce intimplare In potriva orinduelilor tériI si a margind sé aiba a da séma
pentru care prin anaforà arkand Mariei-Tale, i cu cale gäsind-o acea alegere a
dumné-lor velitilor boerI, a orInduit pe dumné-lul vel Vistierul de a primit za-
pise cu aceste legäturi la Visteria gospod, dupd care a si dat cartea Märie-Sale
la maulle lor cu cuprindere, ca sé fie osebitl de satele pldesesei, niel un fel de
amestec cu dinsil sé nu alba vätaful de plaia, sé fie apérati de 15.na i de mielul
casal ce lila de la atina si de tóte alte urea färä numaI sé fie supusl ispravnici-
lor judetuluI la orinduelile Visteriesi, i sé aiba a päz1 drumul i potecile fórte cu
privighere a nu se intimplà cat de mica pricinuire in potriva orinduelilor téril
salí spre paguba varan, cd atunci dupa zapisul ce ad fost dat eI, vor avé a res-
punde i la pricinile ce se vor face in satele lor, cum si la pripasurl, vataful de
plaiä sé nu se amestece, ci cel ce vor avé Vornicia, fiind-cd acestea sunt la Vorni-
cie, care carte a MarieI-Sale fratelui Constantin Voda Ipsilant scrisi Cu let 1775
Iulie 10, cum si alta carte a Märiel-Sale fratelui Constantin Vodä Ipsilant fiul re-
posatulul intru fericire maI sus arkatuluI Domn eu let 1807 Mala' 15, prin care in-
prajina cea obiclnuitä de 18 palme Domnescl si un pumn sa se lacé mésurät6rea

pogónelor de porumb.
lar pentru pricina gâlcevil, fiind-ca in luminata buiurdizma Marie-Tale se po-
runcesce cercetatorului, ca sé* faca cercetare atat prin alte dove4;11, cal si prin carte
de blestem, si in ce chip va dovedl adevérul sé insciinteze ca sé dai
apol cuviinci6sa porunc6 de urmare, i fiind-cl aratä cercetätorul prin
insciintarea sa, in ce chip a cercetat si a dovedit, rémäne a se vedé de catra
Inältimea Ta cele ce serie cercetatorul pentru acésta, si a se da poruncé cum se
va gäs1 cu cale de cätra Inältimea Ta.-1816 Aprilie 6.
Radu Golescu biv Vel Ban, Dumitraseo Racovita Ve! Vornic, Grigorie Filipescu
Vel Vornic, Teodorache Viicärescu Vel Vornic, Nestor Clucer.
26 V. A. URECHIA 44
t'arene si innoesce acest priviiegiñ, vèdéndu-se i de catra Domnia-Mea; am binevoit,

de vreme ce milostivul Dumnedeil ne-a invrednicit si pre noi Cu domnia acestil
pravoslavnice crestineseI ter!, de am innoit si am intärit, i printeacéstä carte a
Domniel-Mele privilegiul acesta, ca sá li se pazésca intc,semal i intru tóte, precum
se cuprinde mai sus. Drept aceea, poruncim Domnia-Mea dumné-viistra ispravnici-
lor ai judetului, vamesilor s't tie vätase de plaiul Dimbovitei, niel un fel de aupé-
rare sa nu va cutezati a face numitelor sate de acum inainte in potriva poruncil
Domniei-Mele.
Scris de II Vistier Eftimie Logorét calemulul jalbilor VisterieI, la anul de la Hris_
tos 1813 Octomvrie 27.
Cod. LXXVII, fila 347 v.
I6) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Anaforaua acésta a dumné-lor Vel LogofetI de Téra-de-jos si de-sus, cu cale fiind
ca urmat6re ponturilor si catalogului vamilor, intru telte o intärim Domnia-Mea
poruncim dumné-viístra ispravnicilor al judetulul, ca intoemal s'a* facep urmare
dupit ce vetI implinl de la piritul vames teite cate va fi luat de la jaluitorl in po-
triva acestei anafork pentru fies-care pont sá insciintatl apoI Domniel-Mele, de sunt
adevèrate aceste in potrivä urmari ale pirituluI ? ce om este? si de unde se trage de
felul luI ? ca sä dam euviincielsa porunch, si de vor fi adevérate aceste urmarl ale
lui, sä impliniti de la dinsul si cate cheltuelI jäluitorilor s'aii pricinuit, Cu venirea
aici si int6rcerea lor inapoi. 1813 Maitt 12.
Prea indltate Démne,

Dupa luminata porunca Märiel-Tale, ce mi se da la acésta aläturatä jaiba. a locui-
torilor de la satul Rueär sud Muscel, facênd cercetare, vé4u1 la mana lor aceste
sineturi, insa :
7184, de anl 136, hrisov al réposatului Domn Duca Vocla, ce-1 dä locuitorilor din
satul Rucäru, ca sa. fie in pace de vama panel si a malaiulul i alte bucate ce aduc
din tara pentru hrana caselor Ion, i de miel de turmä i de cirduri de catra schelerl,
veri-carI ar fi scheleril la Dragoslavele si de caträ calugäril eari sunt pusl de
manästirea Campu-lunguluI la schelä, de nimeni supérati s'A nu fie.
7215 Septemvrie 9, de anl 106, carte a rèposatuluI Constantin Voda, prin care
iaras1 poruncesce a nu se supèrà de vaina pentru cele ce duc de hrana caselor lor.
1760 Aprilie 14, de anI 53, cartea réposatului Scarlat Voda Ghica, prin care arata
ca a v6dut asemenea carte si a réposatului Nicolae Mavrocordat, ca sé fie apèratl
de varad si le-a dat i Märia-Sa acéstii carte prin cercetare de judecatä inaintea
dumné-lor velitilor boerI, &Ad cauta vamesii a le lua vaina. cate douè sute de banI
de butea cu vin, cum era cel ce il scepte peste hotar i prin sate, nefiind fost obiceia
a se lita vamä, le da apérare, ea pentru vinul ce-1 vor duce in satul Rucaru i Dra-
goslavele, pentru trebuinta locuitorilor, s'A nu se supere de vamä i la cataltigele i
ponturile vdmilor ce ati dat dupä vreml, fiind orinduit ea cele ce vind i cumpérd
locuitoril intre el orI vite set sem'énaturl pentru hrana lor, sa nu se supere de
vaina, acésta se pfizesce in teitä Ora MarieI-Tale, i acura iar la jaluitori, cAd sunt
45 SOGIETATEA SUB L CARAGEA '27
apr6pe de hotar, s't este vames acolo in satul lor, al schelei Dragoslavelor, care
vdmuesce lucrurile ce sunt slobode si es din Ord, nu numai ale altora, ci i chiar
ale acestor locuitorl RueärenI, la cele ce scot afara peste hotar, plätesc si el vama ca
si cei-laltI; asijderea privighéza numitul vames si pentru eel ce vin de dince.ce, la
care este orinduit a laà vama, iar la Campu-lung fiind din vechime ridicatá vama
Cu totul, niel de cum vamesiI Domnescl nu intrad, ci numal de la cel streini ce veniail
Cu lucruri de vinçlare, lué mandstirea vamä, i acum cu prostichiul ce s'a fäcut
cu Vote cd Campu-lungul nu este pus in cele-lalte vtinif, dar vamesii Pitescilor
pentru AtreinI earl nu sunt locuitori in orasul Canopu-lung intra vamesil de icé
vaina prostichiului, iar pentru locuitoril oräsenl din Campu-lung se pazesc
acum hrisévele ce ad, de nu plätese vamá niel de cum la orl-ce alisverisuri vor
face cu lucran l de ale pamintului ; .mal védui la mana jäluitorilor si o anafora a
Logofetiel cu lét 1805 Iunie 7 intärita de Märia-Sa Constantin \Todd Ipsilant, cu cu-
prindere dupé ponturi i catalog si dupä sineturile lor. Acum jäluitorif aratä, eá un
vames ce se aftä in satul Dragoslavele, Imbräcat strimt, cliandu-1 Muscal, le face
aceste supérari, ci in 7 ponturl se aratd, bash' :
Pentru rinatoril ce se cumpérä de la vale de prin judete, platese o vamä la
judet i treandu-1 inlAuntru if apucä vamesiI Dragoslavelor: peste vama trecét6rel
si peste avaetul slobolleniel care 11 plätesc, le maI iea i &Ate 2 talen l la perechea
de rimétorI.
La acésta cdutandu-se catalogul vämil fédul scriind cé rimätoril de alisveris, ori
unde se vor vinde, sé platéscä vindétorul de unul 40 ban I, iar eel ce vor se6te peste
hotar afarä sé plätésed la vamesii schelei trei la suté si de va fi raià, cel ce sciate
fin:Mori!, sé maI plätéscA gostinärit 8 bani de unul, asijderea i slobor,lenia tree&
Orel este hotAritti inteacest an la o pereche de rimätori talen l patru.
Ci pentru acésta dumné-lor ispravnieil judetului sa deà nizam, ea la cumpèrättirea
ior de prin judete sé nu se supere jäluitoril cumpèrätorI intru nimic, cad 40 de
bani de un rimätor este rinduit sé o deà vinçl'étorul, lar scotandu-1 peste hotar, sé
plätéscà van-fa trei la stag, bani 8 gostinarit, i talen l 4 de pereche of sloboçIeniei.
Vitele marI ale lor ce le vind la tirguri prin judete II apnea' vamesil pe drum
de le lea la o pareche talen l 3, si la obor unde se vinde plätese al doilea vamd; dupä
catalog I ponturl sunt datorl a plätl numal o vamd acolo unde le vinde i dumné.
lor ispravnicii judetului cercetand i dovedind pe. acel ce le-ad luat tram& pe dru.
muff, unde nu se vind, fiind-cä acésta este armare de jaf, sé-1 pue pe acela sé plé-
téscé. Indoit i sé li se aréte eh* de vor mal face ash, nu. numal plata le va fi mg
grea, ci flied se vor i pedepsi.
Vitele ce le ad la ernatic la fin mal la vale, cale de trel-patru césuri, i pri-
mä-vara, cand le Wail la munte, Ii amicé vamesii de le iea vama.
Rea este urmarea vamesilor la acésta i sé urmeze dumné-lor ispravnicil, ea i la
pontul al doilea de din sus.
Pentru vinul i rachiul ce aduc in satul Ion, de-1 vénd Cu amäruntul pentru
trebuinta lor i if superé vamesil de vamd, I cd ceea-ce gäsesce maI mult le la
controbont.
Rea este urmarea vamesuluI, cad, nu numai dupti mal sus numitele sineturI vechl,
ce ad, este apérat acest sat, ci i chiar duré catalogul vämilor de estimp nu sunt slobolf
vamesif a vámul vin sad rachid prin sate, fiind pe larg i cu indestulare cuprin-
dere la rachiii in ponturi de la cap. 34, cum si in catalog serie, ca butea cu vin
28 V. A. ITRECHIA 46
ce se vinde prin tirgurI, sit deà de bute bani 51, p't pentru acésta sa urmeze dumné-lor
ispravniciI a cereetà i cu ce va fi fdfuit locuitoril, sd le ImpHasa
Pentru päne sail opincl, slänind i alte lucrurI ale mâncdriI ce aduc la casele
lor, le iea vanad nu numai in potriva sineturilor domnescl ce ail, ci i chiar In potriva
ponturilor a cataloguluI i a obiceiulul vechiil ce se urmézd i acum este acéstd
urmare, in tiitd Ora, de va cumpèrà cine-vh acest fel de luerurl pentru casa
lul, nu are vatnä, cu cAt maI virtos acest sat, care are aceste privileghiurI; réméne
dar ca dumné-lor ispravnicil judetulul sà urmeze i pentru acésta, dupá cum s'a
çlis mal sus la cele-lalte ponturI.
Când merge om slobod ori de la casele lor la oddI set de la oddI vin acasd
séra dupd sfintitul séreluI, i diminéta panä cänd se se6lä el târçliú, ii opresce
care indräznesce a trece il inchide, îl bate pi-1 globesce.
Pentru acésta dumné-lor ispravnicii sä cerceteze pi de va fi vre-o urmare ca
acésta, nu numaI sé facd indestulare jdluitorilor pi sé deà i nizam de indreptare.
ci Ina sé i insciinteze a i se face pi altä pedépsä, de va fi vinovat.
Pentru cele ce scot din läuntru in satul lor, cum imbräcäminte j bumbac tors,
glugI, cisme, Mud i altele asemenea pi de ale mâncdriI pentru casele lor, n'ah' avut
obiceiti sé pldtésed vaind, iar acest vamep II apucà de le iea van* iar ceea-ce le vor
aduce de prisos a le duce la Virg pentru vinlare, la acelea nu se impotrivesc a
plätl vama; cum pi pentru alte supérdri ce le face cu felurI de mij16ce, când ist
aduc cele trebuinciése de la orapul Câmpu-lung, cer a se da nizam.
Pentru acésta sé cerceteze dumné-lor ispravnicii, cum s'a urmat obiceiul din ve-
chime i precum se va fi urmat mal nainte sé deä nizam pi acum a nu se superà
pentru cele ce aduc de trebuinta caselor lor de peste hotar, lucrurI próste térdnesci
de Imbrdedminte pi de purtare, earl vor fi pentru trebuinta caselor lor.
VOW p't insciintarea dumné-lor ispravnicilor ce fac Märiel-Tale, de la 30 ale
trecutuluI Aprilie, prin care aratd, cé cu asemenea jalbd aú mers i cätrd dumné-lor
cercetänd pe alti yam* ce ail stätut la numita schelä Inaintea acestuI de acum,
s'a adeverit, cé n'ail fost supérate aceste sate de vamä la lucrurile de hrand
de trebuinta lor, de care scriind numitului vamep in doué-trel rinduel a des-
pdgubl pe jáluitorI cu ceea-ce le va lità mai mult peste obiceiú pi a se pards1 de
a le maI face supérdrI in potrivä, i ne dând niel o ascultare la poruncile is-
prdvnicescI, siliti aú fost fdluitoril a veni la luminatul Divanul Märiel-Tale pi de
aceea p't dumné-lor Insciintézd spre donnbl jäluitorii indestularea
lor. Deci cu t6te cé dumné-lor ispravnicii Il aratä pe numitul values de nesupus,
dar acésta aü urmat-o ca mijloc blând, ca sé nu pricinuésed in urmrt cá dew i
s'a fAcut vre-o pagubd, iar acum cu luminatä porunca Märiei-Tale sé trimitä dumné-
lor ispravnicii judetului mumbapir strapnic asuprä-I, ea sé-I aducä pi färit de voe
inaintea dumné-lor, ea sé cerceteze téte madelele ce se aratä maI sus, pi cu ceca-ce
se va gag vinovat, sé fad.' indestulare i despdgubire jdluitorilor, dändu-I nizam
a se pfträsI de urmdri impotriviteire, Inca' cu cale ar fi sé le platésed i cheltuéla
fdluitorilor, ce le-a pricinuit, pi peste acestea sé cerceteze i pentru politia numi-
tulul vamep: de unde este? pi ce ipochimen se aflä? ca de va fi vre-un om netrebnic,
sé insciinteze, ca prin scirea capzimanilor vämii sé se isgonéscA i sé se orin-
duéscá altul, saú precum va lumina Dumneleil pe Maria-Ta, se va da hotdrIre
poruncä de urmare pi de indreptare, i hothrirea féméne la Indltimea Ta.
1813 Maiii 8.
Vel Logofét.
47 SOCIETATEA sin I. G. CAttAGEA 29
u). InregistrAm ad In note o serie de acte relativo la neintelegerile

dintre t6ranI i mosierI sati arendasI. In 17 Fevruarie 1817, Domnitorul
ordond oprirea stApInilor de mosiI de la abusurl In contra asezaril
pontulul. Multe reclamatiunI tOrgnescl sunt in contra Incdrcdril la
dij m A. (1)
(1) 11 iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Fiind-ea piritil locuitori ot mosia Albescil a dumné-lul Vel Vornicului Barbu
diesen in cele dupd urml aii dat adeverinta in scris, de la 20 ale 10 August, sub
iseäliturile i punerea degetelor lor, adeveritä fiind si de ispravnicii din sud Prahova,
de la 21 tot ale trecutului August, care s'a vaylut si de catre Nol, urmatelre fiind pra-
vilniceseil condici, ca se multumesc adeca a cläcul cate 12 ylile pe an, réspuny/énd
tiite adeturile mosieI dupa obiceiul pamintulul, hotarim dar Domnia-Mea, po-
runcirn dumné-v6stri ispravnicilor al judetului, s'a-1 indatoritl a fi intocmaI urmatori.
(Pecetea gpd.).
Prea .inciltate D6mne,

Dupa luminata porunca Inaltimit Tale, ce s'a dat la anaforaua dumné-lui Vel
Vornicului Barbu Vacärescu, arétand ca locuitorii clacas1 dupa mosia dumné-lui
Albescil dintr'acest judet Prahova nu se supun a face daca* cate 12 ylile pe an dupá
obiceiul pamintului i dupa condica Divanului, urmator fiind luminatei porunci, am
adus inaintea n6stra pe piritii locuitorl, fata fiind i Gheorghe Cernovici, vechilul
din partea dumné-lul Vornicului, s't intrebandu-se pentru ce nu sunt urmatoil a
clacul cate 12 ylile dupä obiceift, réspunserd icênd, ca sunt acum 20 de ani de cand
aft plätit fies-care eläcas num ai cate talen.' 2 si jumétate, iar maI multa supérare,
avut, afatind i acésta, cá vitele lor pase pe mosie streina i platese erbarit,
cum si lemne de foc i nuele i märäcinI pentru trebuinta caselor lor iarasI dupti
mosie streina le cump 'éra, nefiind pe mosia dumné-lui Vornicului unde se d'a f}e-
cptorI, i pentru acésta ar fi platit numai cate talerl 2 parale 20, iar vre-un deo-
sebit asezämint al stapinului mosiel Albescii in scris n'atit avut, ca Eta' nu clacuésca
cate lile 12 pe an, set sá platésed numai cate talerl 2 parale 20, ce prin graia nu
mai arétarä, ca supérare mai mult peste réspunderea acestor cate talen l 2 parale
20 ce MI avut o'biceia nu li s'a mai M'out pana aeum, ci piritil clac* nu
aft rémas odihniti cu a clacul de acu inainte dupd obiceift, cerénd a veni la Diva-
nul Mariei-Tale a se Infatisà, se sorocira ca la 20 ale urmatiírei luni se vor da la
luminatul Divan, de unde se va da cea desävirsitä hotarire.-1814 Mala 12.
Alexandru Ruset Spätar.
Cod. LXXX1V, fila 12.
Ith _roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Cu cale fijad anaforaua acésta a dumné-lui Vel Logofétului de Téra-de-sus, po-
runcim dumné-vóstra ispravnicilor al judetula ca Intoemai ea faceti urmare.
1816 Iulie 26.
(Pecetea gpd.)
Ve! Logofét.
30 V. A. tittECIIIX 48
y). Pe Muga necazurile ce téranul aya. ca sá Indure de la proprietate

Prea Imilfate D6mne,
Dupä luminata porunca a InaltimiI Tale ce mi se da la acéstä jaibà a locuitorilor

ot satul Muerésca de Sus sud Válcea, fäcênd cercetare, arét Ináltimii Tale, ca atat
cu acesti locuitorI de la Muerésca-de-sus cät si cu locuitorii de la Muerésca-de-
jos, a avut multe judecátl sf. Episcopie a Ramnicului pentru daca. i pentru
dijma bucatelor i pentru dijma din pruni ce ad de negutatorie i marturisind
chiar el, ea' mosia este dréptá a sfintei Episcopii, dar ca ar fi si el din némul vin-
létorilor, i neavénd vre-un asezamint in scris in potriva obiceiului piimintului,
care se unnéza la téte mosiile de obste, s'ail indatorat daca sé o faca' 12
cum i dijmd sé deé. din téte seménäturile si din pruni din 1 0 una, iar la fin
dupä obiceiul ce se urinézá in partea locului a da dreptul stapinulul mosiei; caci
arétärile lor sunt pricinuirI deserte si neprimite la dreptate, iar pentru móra ce
aratä cd ad prefácut-o el, sa fie luminatä porunca Inältimii Tale catrá.' durnné-lor
boeril ispravnici din sud Valcea, ca infatisandu-i cu iconomul sf. Episcopil, sé cer-
ceteze pricina morei: cu ce asezämint ad facut ? de ad acel asezdmint in scris salí
nu? si prin judecata faand alegere dreptatii, ori sä le faca indestulare sad sä in-
sciinteze Máriei Tale pricina.--1815 Iulie 22.
Ve! Logorét.
loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Intocmal precum mal jos se arata inteacéstä anaforit a dumné-lui Ve! Logofétul
de Téra-de-sus, poruncim duinné-vóstra ispravnicilor ai judetului sé faceti urmare
saii neodihnindu-se de acolo vre-o parte, cu cercetarea ce yeti face in seria sä.-I
sorociti la Divanul Domniel-Mele.-1815 Iunie 29.
(Pecetea gpd.)
Ve! Logorét.
Prea Adltate D6mne,

Dupä luminata porunca Inaltimii Tale, ce mi se dé la acéstä jaiba a dumné-lui
Cäminarului Costache Manu, fäcénd cercetare, vkjui hotarirea Mariei-Sale Ale-
xandru Vodä Moruz ot let 1798 Iunie 19, cand s'a judecat Sérdarul Nicolae Cuzi,
stapénul mosiel Rasa, adeca socrul jaluitorulul, cu locuitorii satului Suhatul dupd
mosia mánästiril PlataresciI, pricina avénd pentru pasunea vitelor acelui sat cä,
neavénd loe pe mosia maná' stirii, trec vitele pe mosia Sérdarului si locuitorii di-
and ea* niel* pe mosia Sérdarului loe de pésune, ci numal trec pe mosia Mi-
tropolid, de i le pase acolo, iar Sérdarul arétand ca pasunea fac pe mosia sa,
a drinduit Märia-Sa pe réposatul Medelnicer Alexandru la fata locului, sé vaga de
este pe mosia Sérdarului si locuitorii sé platésca suhatul pasunil dupet condica Di-
vanului, cu care plata vor fi scaluti din obicinuitele lile ale ciad' de la stapinul
mosiei pe care seçl, iar de nu va fi loe de ajuns de pasune, sail el nu se vor in-
dupleca a plati Sérdarului suhatul, sà fie popritl cu totul a nu calca mai mult mo-
sia Serdaruitd, pentru care se volnicesce vornicelul ce va fi la acea plasä, cura si
40 SOCItTAtEA SUB I. G. CARIGtA 81
si de la arenda i maY gròsnice erail aeele din partea administra-

Sérdarul Nicolae, ca and dupà acésta se vor gls1 vite de ale locuitorilor in mo§ia
Rasa, sé le prindä, sé le ducá. la ispravnicii judetului §i ispravniciI sä. insciinteze,
ea sé se ieà pe séma DomnieI, dupä cum s'ad legat insi§I eI la Divanul Domnesei;
acum dumné-luI Céminarul dice, cd aceI locuitori in urma hotaririi domnescI s'ad
invoit Cu socrul sêú i 1-ad dat zapis, ca sé clacuésed, §i cá acum nu urmézá nici
dupi legétura aceluI zapis. DecI, fiind-ca prin hotérirea domnésefi, ce se arati mal
sus, cd s'ad indatorat a paz]: locuitoriI, se cuprinde, &A este legatà §i dupä a lor prin-
s6re i legéturä ce ail dat la Divanul Domnesc, se cuvine ca acea hotarire sé o pä-
zéscd §i piritil, cum §i dumné-luI Cäminarul in locul socru-skl, iar de va fi i zapis
de invoire, precum araté, se va urmà zapisul lor. Gäsesc cu cale sé fie luminaté. po-
runca Indltimil Tale ciaré dumné-lor ispravnicil judetuluI, sé cerceteze fata cu
amândouè pärtile §i de vor tégédul pîrîiI zapisul ce araté de invoire, sé pue in
fapta hotérirea domnéscé de a se urmà i a se phi intocmai, iar fiind märturisit
zapisul invoirii, sé-i indatoreze a face dilele clacil ce vor fi legatI pentru calcarea
mo§ieI jAluitorului cu vi tele lor, sad fiind pricina intealt chip, sé inseiinteze MArieI-
Tale.-1815 Iunie 26.
Ve! Logofét.
Cod. LXXXV, fila 325.
Carie legatä catre Ispravnicii ot sud Saac de a indatorci pe arendasii mosiilor

a luel avaetul pcimintului intocmai dupci condica Divanulut
.1.65
Dumné-vrastra Ispravnicilor ot sud Saac, sändtate. Am védut Domnia-Mea insciin-

tarea ce ne faceri, pentru locuitorii acelui judet cä pätimesc asupriri §i nedreptäti
de ctiträ arenda§I la adeturile mo§iilor, pentru care poruncim sé cercetatI §i 041 din
locuitorI nu vor fi avénd vre-un deosebit asezdnaint in scris Cu stdpinil
indatoratI a fi urmétorI intocmaI dupé condica DivanuluI, cu respunderea ade-
turilor moqiel, §i la ceea-ce vor fi népéstuiti sé le facep cuviinci6sa indestulare,
lar caril vor fi avénd a§ezémint in seria cu stapinil mo§iilor, sé-I indatorati a fi
urmétorI dupä acela§i a§ezémint, iar cei ce nu vor réméné odihnitI de acolea, sé-I
trimiteff. la Divanul Domniel-Mele, cu insciintarea dumné-veistrà in seria §i fifí sänti-
to§i. 1817 Fevruarie 17.
Cod. LXXX VII, fila 16 v.
Porunca ce s'a ficut in dosul inseintéril orinduitului cercetétor Ionità Chiri-

tescu Medelnicer, ce a mers la locuitoril ot satul Cojasca i Cornescii eu Mihalache
arenda§ul dumné-el Bänesel EcaterineI Cornés4I, pentru dreptätile ce fäcut
la adeturile mo§ieI.
Cu tiite eh' piritul arenda§ a luat arenda acetel mo§ii de la dumné-el Vornicésa,
Eca terina Greceanca,cu simfonia ce se aratá inteacésti insciintare, cu acata tusé'
nu se indatorézi i jäluitoril locuitorI de a fi §i eI urmétorI acesteI simfonii, fiind
32 V. A. tIRtCHIA 30
tiunil. Téranul din plaiurf, precum §i nenurile:
In potriva condicel Divanului i fiind-cli dupd deosebita arétare ce ne-a mai fAcut,
In urma acestel însciintàri, orinduitul cercetätor de ndpästuirile ce le-a fäcut jdlui-
torilor piritul arenda, ne-am pliroforisit Domnia-Mea, cá la dijmuirea porumbului
a incArcat numitul arendas pe jdluitori la 600 pogóne de porumb ate oca 62 de
pogon, care fac peste tot oca 31 000. De aceea poruncim dumné-v6strä ispravnicilor
al judetului, ca férd de alta prelungire sé implinitl negresit jäluitorilor de la piritul
arendas orl in naturd suma porumbului de mal sus arkatd, saii in banI, socotin-
du-se ock Po parale 4, dupé cum ne-am pliroforisit ea se urmézd acum In partea
locului porumbul, ddndu-I i cuviinciosul nizam, ca de acum inainte sé nu indfáz-
néseä a le dijmul porumbul cu banitä mai mare decdt ceea-ce este orinduit In
condica DivanuluI, adecd de ocd 22 grdunte si de océ. 44 stuletl, salí a le luà de
pogon mal mult decAt patru banite din cele mal sus arkate, i mésuratiírea po-
geonelor sé se facd Cu präjina de 48 palme domnesci si un pumn, cadí In potrivii
dovedindu-se, atunci sé scie, ea' se va si pedepsi, i apoi el dupä osebita simfonie,
Cu care aratd cà a luat arcada acestei mosii, isI va cdutà cu dumné-el Vornicésa,
precum si pe jäluitorii locuitori poruncim indatoritl rèspunde i ei daca
ate 12 dile pe an, dupd pravilnicésca condica, dará.' numai de vor avé vre-un
deosebit asezdmint In scris de la stdpinul mosieI, &del atuncl are a se urmà dupd
acel asezämInt. 1817 Martie 6.
(Pecetea gpd.) Vel biv Vel
Cod. LXXXVI, pag. 133.
Ici) roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Pe acéstä anaforà a dumné-lor velitilor boeri, améndouè pdrtile, réméind multu-
mitl i odihnitI, ah' dat i adeverintd In scris sub iscAliturile lor la cantelaria Diva-
nuluI DomnieI-Mele, adeveritd si de dumné-lul vel Hatinan al Divanultd, care s'a
védut si de cdtrd Noi. Drept aceea, dupä a lor primire i multumire intdrim Dom-
nia-Mea i poruncim dumné-v6strd ispravnicilor ai judetului, ca intocmai sé se besé'
urmare prin sluga Domniei-Mele aprod hätmanesc. 1817 Martie 6.

Dupd luminatd porunca Mdriel-Tale, ce s'a dat la jaiba cuviosulul arhimandrit,
Sofronie, egumenul ménästiril Nucetul, dumné-lul vel Hatman al Di vanului, prin
céus de aprodi, infdtisindu-I inaintea neistrd Cu loeuitoril din trei sate ce sed pe
moiile ménästiril, prin 12 dinteinsii, anume: Stan sin Mateit, Dumitru Ldzuroid
Gheorghe sin Nicolae, Dumitrasco Unchiasul ot Nucet i Paraschiva sin Iordache,
Dumitru sin Mdrinicä, Iordan Slujitorul, Ioan Ciobanul ot Movila-tdiaté, i Florea
sin Florea, Dinul Péralabul, Radul Minea ot Olarl si roan Scurtul ot uta, am
cut cercetare piril ce aduce egumenul asupra locuitorilor acestora, cum cd nu sunt
urmdtoil a implini la mandstire cele drepte adeturi ale mosiei, i védul la m'Ana
cuviosiel-sale o anaforà a Logofetiei ot lét 1805 Martie 12, Intáritil si de réposatul
Domn Constantin Vodil Ipsilant, inteacelasI lét Martie 15, poruncind dumné-lor is-
51 SOCIETATEA SUDT.G CARAGEA 32
poslu*nicii erati, cum v64uráln, datori a da o di de clacá. VAtafuluT

plaiului pe fie-ce an. In loc de acéstá ji, òranii erati obligati la multe
dile §i multe havalele §i beilicuri. Un vate din plaiul VálcanuluI de
pravnicilor judetulaí, ca srt urmeze dupa cuprinderea acesteI anaforale, lar licênd
vre-unii din locuitorI, ca ail a réspunde ce-vasI in protiva cu cercetarea dumné-lor
In scris, sfi-I sorocésca aicl la Divan, in care acésta anaforà se ara% datoriile ce ad
locuitoriI cätra stapInul mosid am Intrebat dar pe pirItil locador': cu ce euvInt
se impotrivesc, de nu dad dreptul mAnastiril dupä obiceiul pämintulul i réspun-
seré, ea pana' acum d'acuitad manästiril cate 9 lile pe an, lar acum le cere egumenul
cate 1z lile pe an; 1-am intrebat de ad vre-un asezamInt in scris de la egumenul
de mai nainte pe mal patine Pe? iOisera ca nu ad, si neavand, datorI sunt dupä
pravilnicésca condiett' sé cläcuésca 12 çlile pe an in patru vremi ale anula!, precum
se cuprinde in mal sus numita anaforà a Logofetiel.; pentru dijma finulul Oiserä
locuitorii, cä dad pana acum cate 10 sail 12 parale de car, iar acum le cere egume-
nul dijma In natura' din cinc! una. De ad vrut egumenii de maI nainte sé le lea
parale, a fost In voia lor, iar dreptatea manastirii dupa obiceiul pamIntului, care
sunt datorl piritil a-1 arma, este inteacestasI chip, adecit: din liveçlile ce vor fi avénd
locuitoriI, curatite de dinsii cu toporul si cu tirnäcopul, aii sé dek manastiril dijma
din çlece care de fin unul i pana nu-si vor da dijma, sé nu ridice finul de pe loe,
ca sé-1 faca da!, iar pentru liveçlile manästirescI, carI nu sunt curatite de dInsil,
ad sé da dijma, dupa cum se vor puté Invol cu egumenul si dupa cum dad si
locuitoril de pe alte mosiI dimprejur; pentru dijma prunilor ad sé dea manastiril
din çlece prual unul, 'j'asa sé nu aléga egumenul prunii ceI maI buni, ci sé fea de
rind si din bunt si din prostI ; dijma porumbulul sé o deà dupa pravilnicésca con-
dici, de pogon, banite patru, banita za oca 22 gräunte, i pentru crt Oic locuitorii
ca le-ar fi luat egumenul dijma eu banita mai mare za oca 30, sé pue dumné-lor
ispravnicil judetuluI, ca sé cumpénésca banita cu granate spre a fi de oca. 22 si sé*
o insemneze, ca cu aceea sa le ieà egumenul dijma, lar nu cu alta maI mare, si de
va fi luat de la vre-unul cu banita mai mare, sä-1 intércä inapoI, lar cel ce vor
fi 1'611140, sé réspunçla dreptul manästiriI, cum si präjina pentru mésuratul po-
g6nelor de porumb sé se faca la ispeavnicat, de 18 palme domnescI si un pumn,
precum este obicInuitä. i cu acea prajini sé li se mésére pog6nele; pentru care sé
fie luminata porunca MärieI-Tale, cu mumbasir de la zapciul cel orinduit catrit dum-
né-lor ispravnieff judetului, ea alegéndu-se dreptul manastiril ce va avé a lita, sé
i se faca i implinire, atfit de acésta ce arétam maI sus, cat si de alte adeturI ce
sunt obicinuite, lar pentru putul ce çlic locuitoril ca 1-ad M'out de pomana i egu-
menul 1-a stricat, fiind-ca durnné-lor ispravnieil judetului, prin inselintarea ce fac
de la 6 ale acesteI luni, arata, cd ad trimis inteadins om credincios, de ad véçlut
acel put, ande ti Ukase, si le-ad adus respuns, ca nu este facut ranga drumul cel
mare, precum çliceart locuitoriI, ce mal inauntru moiei, langa o lésé de maracinl;
ande sunt si se fac :tratar] pe ranga dinsul si ea cu adevérat se pricinuesce pagubä
la araturl, cu adaparea dobiteicelor celor ce trec pe acel drum, sé rémae stricat ea
un prieinuitor de pagaba si stricaciune semänäturilor si de vor vré locuitoril
face pu t de pomand sé-1 faca prin scirea egumenului si la drum mare, unde nu
aduce vatémare bucatelor, irisa dijmurile sunt datorl locuitorit dupa obiceiul pämin-
Analeie A. R. Tom. XXIII. Memoriiie Secf. Istorice.
84 ir. A. VRECHIX 52
la Jiul-de-sus cgsnià i inchideà pe OranI in butudi i in temnite, pre-

cum se p6te vedó in actele urmAtóre:
Ith roan Gheorghe Caragea Yoevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Cu cale fiind anaforaua acésta a dumné-lui Ve! Vornicul de Téra-de-sus, porun-
cim Domnia-Mea, credincios boer al Domniel-Mele, biv Ve! Sérdare Raducane Dim-
bovitene, mergénd la fata loculul sd aibi a face armare intocmal, precum mai jos
se cuprinde.-1818 Iunie 20.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofet.
Prea huiliate D62nne,
Luand séma jälbii si cerera' ce fac Märiei-Tale locuitorii ot plaiul Valcanului
sud Gorj, vequl cá plangerea lor este pentru Serdarul Iancu, ce este Vdtaf, cd-i
casnesce si-i Inchide in butucl si in temnità i alte napdstuirI le face, cerend a se
acede din vätesie i sä se cerceteze ardtdrile lor, p entru care fiind-ca me pliroforisiI,
cd inteacel judet este rinduit de Märia-Ta dumne-111 Serdarul Raducanul D1mbo-
tului sd le care ca carele lor la aria si findria i pätulul stäpinului mosiei, iar ho-
tärirea "'emane la Mdria-Ta. 1817 Ianuarie 21.
Rada Golescu Ve] Ban, Isac Ralet Vel Vornic, Mihalache Manu Vel Logofét, Gri-
gorie Bdleanu Ve! Vornic, Constantin Dudescu biv Vel Logofet.
LB roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Cu cale fiind anaforaua acata a dumné-luI Vel Logofétul de Téra-de-sus, penan.
cim dumné-vestrd ispravnicilor aI judetulul, sà facell urmare IntoemaI, precum mal
jos se cuprinde, iar fiind pricina intrialt chip si neodihnindu-se vre-o parte de acolo
cu cercetarea dumné-v6strä, in scris sä-I trimitep la Divanul Domniei-Mele. 1817
Maja 11.
(Pecetea gpd.) Vel Logofet.
Prea Ínáitale Démne,

Dupd luminatd porunca Indltimil Tale, ce ni se dd la acata jaiba' a euviosuluI
Antim, egumenul sf. manästiri Comanei, fAcend cercetare vequI cä cererea 11 este
pentru locuitorii de la Ciolänesci sud Teleorman, carI sunt seçlétorl pe mosia ma-
nästiril, cd nu vor sä faca daca' cate 12 pe pe an, cum se unnéza si la mosiile ve-
cinilor, ci fiind-cä dupä obiceiul pdmIntuluI i dupa pravilnicésca condicd i dupd
a Märiel-Tale hotärire, datorI sunt /ocuitorri a face daca stäpInulul mosiei cate 12
4i1e pe an, care are sd se päzésed, gdsesc cu cale sä. fie luminatä porunca
Tale atril' dumné-lor ispravnicil judetului, sd cerceteze si de nu vor fi avend vre-un
asezdmint in scris ca stäpinul mosid, sä-1 indatoreze a face daca cate 12 (Ale pe
an, de' care arel Indltimil Tale, si rémane la luminata Mariel-Tale poruncä. 1817
Mala d.
Vel Logofet.
Cod. LXXX VI, fila 266.
viteanu, gäsesc Cu cale sa fie luminatti porunca catea numitul, sa cerceteze tate ara-
tarile lor si de le va fi fäcut vre-un jaf, sa-i despägubésca, aducand MärieI-Tale
pliroforie pentru tate, ca apoi sä se deà hotarire desavirsita-1818 Iunie 20.
Dumitrache Racovitä. Vel Vornic.
Cod. LXXXII, fila 449.
Insu0 Domnitorul Caragea afirmA inteun pitac al gil din 24 Iunie

1818, a pind i poterele trimise pentru urmArirea de 11(41 §i fdc6tori
de rele, peste Olt, «In§i§I eT ati ajuns a fi hoff. :
M'Ole legate la 6 judete ot preste Olt de a priveghia ispravnicil la 6menil
darulul Diamandi si cat ii va dovedl facand jafuri locuitorilor, sa-I trimita in fiare
la Caimacam.
163 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiseoie.

Dumné-vóstra Ispravnicilor ot sud sanätate. Am luat Domnia-Mea Insciin-
tare ea 6menil Sardarului Diamandi, incunjurandu-se prin judete, cu pricinuire ca
sunt gonaci ab hotilor, prada si jafuesc in feluri de chipurI pe locuitorI, näscocind
scormonind asupra unora din el pricinl de hotii urmate de cate 6, 10 si 15 anl,
lar asupra altora numal banueli neinfiintate, cu care acest mijloc, in loe de a fi ocro-
titorii locuitorilor despre hoti i fAckori de rele, insisl el ad ajuns a fi hoti, si
macar cA i s'a trimis numitului S'ardar osebiti poruncá. a Domniei-Mele prin
dumné-lui Caimacamul Craiovei, dar va poruncim i dumné-v6stra, ea dupa ce i se
va arata. Serdarului acata' poruncii si va da inscris, ca a vadut-o si a inteles-o,
sA priveghiati apoI cu mare luare aminte si pe ori-earele din 6meniI lui îi vetI
afla de acmn inainte inteacest fel de fapte ce aratim mal sus, numaI decat, ridi-
candu-1 in fiare ca pe un hot, trimiteti la dumné-luI Caimacamul CraioveI,
ca si* urmeze dupä cum este poruncit de Domnia-Mea, si fiti sanatosi. 1818
Iunie 24.
Asemenea carte s'a facut si catea dumné-luI Caimacamul Craiovei, tot pentru
asemenea pricina i cuprindere.
Zemle Vlahiscoie. Fiind-ca locuitoril ot satul Rincaciovul din sud Dimbovita,

prin alaturatele lor jalbI, fac plangere catrá Domnia-Mea, ca facut nedrepte
luàri In multe chipurl, cu dari in felurimi de cherestele i altele de catra obrazele
ce sunt arkate in jalbele lor, iar mai virtos tot de catea Slugerul Iamandi, ce a
fost Sernos la numitul judet, de aceea orinduim pe credincios boerul Domnid-Mele
biv Vel Serdarul Petre i poruncim sA marga la mal sus numitul judet, unde sa
faca scumpà i amäruntá cercetare de t6te cate se cuprind in jälbile mai sus nu-
mitilor locuitori, j osebit si de orI-ce alte catahrisis va fi fäcut prin judet numitul
Sluger Diamandi, i orl cate luari nedrepte va dovedl cà s'ad lacut acestor locuitorI
de efitril ceI arkatl in jalbI, iar de Slugerul Iamandi si altor macar dintr'acel ju-
det cate li se va fi M'out, implinindu-le pana la un ban celor pagubitI, de la aceia
asupra cárora se vor gAsI, sa jeà apol adeverinta de la top cel pAgubiti si näpas-
36 V. A. URECILIA 54
tuitlii si le aduce aicl la Domnia-Mea spre dovada despegubiril lor. I saam receh
gpd.-1818 Iulie 3.
(Peeetea gpd.) Vel Logorét.
Cod. LXXXVII, fila 83 v.
Din causa abusurilor vdtafilor de plaiurt emigrézä multt t6rant in

Moldova. In Iulie 1815, una' din fugan t sunt readu§I la urma lor §i
urmézd proces intre et i intre vAtafil denuntatt ca prevaricatorl.
16 Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Dupe arëtarea ce ne face duma-1W Vel Vornicul de Téra-de-jos printeacéstä
anafore, poruncim credincios boerule al DomnieI-Mele biv ve! Pitare Marco, ca mer-
end In partea locului, se mergI la acest plaid si se facI i cercetarea de maI jos
aretatä cu urmare IntocmaI.-1815 Iulie 18.
(Pecetea gpd) Ve! Logofet.
Prea Ineiltate D6mne,

Viitaful Dimitrie din plaiul Slenicului sud Buzeil me insciintéze ce, ridicendu-se
ceti-vasI locuitorl ot satul MenzelescI dintr'acel plaiii, ad fugit in Moldova, dupe
care ducêndu-se insusI 1-a adus la urma lor, si la cercetarea ce le-ad fecut dumné-
lor ispravniciI, ad arétat ce ad fugit din pricina greutAtilor si din supérärile slugilor
lui Petrache i a nepotuluI sed Aleco Logofetelul, ce sunt cu locuinta in plaid, i fiind-
ci el a umblat o lune dupä fugar! i dumné-lor ispravnicil ad avut orinduit vechil,
acel vechil nu-i de niel un analogon al avaetuluI ce ad luat, niel ceea-ce a luat el
din plaiil; osebit serie, ce pe un mocan borfas dovedindu-1, 1-a luat Aleco Logofetelul
cu zorul de la popréla Vetesiel ; ad i necinstit pe vetaf. Ci fiind-ce. la acel plaid,
dupit jelbile unora din locuitorl, este ofinduit de cetre ineltimea Ta cercetetor
dumne-lui Pitarul Marco, me rog Meriel-Tale se se poruncésce Pitarului a cercetà
aceste pricini i ceca-ce va dovedl ce a luat vechilul din plaid, in lipsa veta-
fului dupä fugar!, si implinésce vetafuluI, cum i celearea Vetesiel de ceträ acel
Aleco i necinstea, ce a fácut vätafuluI, dovedindu-se adeverate, se' insciinteze Meriel-
Tale spre a-sI luà ceçluta pedépse.-1815 Iulie 18.
Con stantin Beleeeanu Vel Vornic.
Dajnicit cdtrd Visterie se imputinaserd mult §i prin abusiva trecere

a numero§I Orara §i negutdtorl ca suditt Austria& Caragea rein-
noesce ancheta In 1815, ca hotdrire de a da la bir pre tott acet, cart
nu vor puté probé. cd sunt ca adev6rat suditt. Iatd un raport adresat
Domilitorulut in Martie 1815 de Alex. Filipescu, Vornicul oraplut :
Prea Ínallulfi binevoitorul meu stclpin,
Supus:raportez Ineltimii Tale de Dumneçled pezite, ce la anchetarea suditilor la
care servitorul MrieI-Tale am fost orinduit prin Dumne4eescul i prea stralucitul
MärieI-Tale pitac, se presintarti supusI austriaci din carI unfl, ceI mal multi, chiar
indrdsnesc a cslice, cä nu ail paspórte din Ora lor i Intrebati: pentru ce ? réspund
unfi, cä luat de Vornicia de pe timpul predecesorilor servitor' a! Inältimfi
Tale, iar altii de cätel. servitoril Agentiei ; care le este patria ? un glas: Transilvania;
de cap an! locuesc aci ? unil nu scitl, alti" ic c5. de mai multi ani, iar cá ad l ail
vélut lumina One!, dar di pärintri lor erail Transilvdneni, pe cand parte aft alte pas-
pórte nol, posed si ecarete i sunt i cAsätoritI. Ca sä afle dar ancheta de unde sunt ?
de cilti ani stall ad? dacrt aú ecarete sail nu ? Intrebä pe vechil zapcii aI orasulu!,
neavênd alt mod de orientare la cun6scerea adevèratilor supusI sail nu. Zapciii insft
declara' ceea-ce Belk cd nu sunt din Transilvania, ci din Turcia, cd sunt localnici
unfi din el fosti poslusnici al boerilor. Asistentil, din parten Agentiel alégä con-
trariul i ca aú plätit si prates° si actual bir la Brasov, exhibänd spre credintä un fel
de catastif necertificat de nicl o semnäturä i sustiOnd energic, eà zapciiI de hatir
depun contrariul. De aci, prea !mite Stdpgtne, discutiunl, aminarl i zabavä. Rog
dar Inältimea Ta de Dumne4eil päzitd, sä deà prea strälucit ordin in scris, cum s'á
urmeze ancheta:
pentru ceI ce ad ecarete, desì originar! din Transilvania;
pentru ceI neav'ènd actual ecarete, dar Inzestrati si de anI locuind ad l ori-
ginar! din Transilvania;
pentru cei fárá pasapórte;
pentru ce! din Rumelia avénd pasapórte
pentru eel need satoriti näscutl in Valachia, dar de parintl TransilvänenI. Daca
Indltimea-Ta de Dumne4eil pazità ar incuviintà sä deä. Domnésca EI hotärire in
privinta lor, sper ea servitorul Märiel-Tale va termink in curad ancheta Austriacilor
supusl, cäcì a re'mas sä se cerceteze numal vre-o douè sute si sä se folosésch cel
putin cu acésta Visteria Domnésed, cäci din ceI ése-sute-opt-4eci cercelati pänd
acum, abiit o sutä s'art trirnis la bir, i acestia cu multä trudä. (1)
Al Inältimil V6stre de Dumneçleft päzite
Servitor infim.
1815 Martie. Alex. Fllipescu,
Vornicul ora§ulul.
Cod. LXXXIV, pag. 13. (Traduce re din grecesce)
Intro rarele acte umanitare ale luT Caragea este acel din 11 Aprilie
1816, ce-vd. maT In fav6rea t6rani1or. Acestia sunt mere]. Incdrcatl cu
datoril de cdtrd proprietarT i aren(hsiT de mosit Caragea ordond is-
pravnicilor din judetele OltenieT, unde manifestatiunea nemultumirilor
erd maT MVO, sd cheme pe arendasT si mosierl la rdfuéla socotelilor
sd nu se priméscd condeele de banT nejustificate, din cele puse pe
spetele granilor (1).
(1) ése cärti, una la Caimacanul, cincl la ispravnicii acelor judete, pentru lo-
cuitoril ce se Old datorl la arendasil moiilor, i cu soroc de opt lunI sä plätéseä
datoria ce va fi bund sä de5..
Zemle Vlahiscoie. Dumné-v6strti ispravnicilor ot sud sänätate. ne-
am insciintat Domnia-Mea, cum cd locuitorii ce sunt se4;15torI pe mosii boerescl,
38 V. A. URECHIÀ 56
Intentiunea era bung, dar cand scim cine erail insarcinatI a o realish,
scim ca ea nu dete resultate, ca i alta circulara din 24 August 1814,
ca sa nu fie zabovitI Oranii In procesele lor. (1)
ministiresci i verl a cui, carI se daft de citeä stäpinil lor la arendasI, se fac nä-
pistuirI §i asupriri la Vito adeturile mo§ieI ce sunt datorI a da dupi Intoemirea
ce este ficuti, ne urmänd condicilor Divanului §i dinteacéstä pricinä rémáin datorl
pe la aceI arendasl i apoI arenda§il le fac marI asupriri i siluirl, cu a-si pltitl
rémä§iturile cu cari II Instircinézi, care acésta fiind urmare eu catahrisis asupra
locuitorilor necäjindu-I i supérindu-i peste orinduéld, poruneim dumné-v6strá si
chemati pe aceI arenda§1, i carI dintr'in§iI vor arétà cA ail di ieä rémilqiturl
dijmi, clack si altele, si nu vor fi tägtiduite niel de locuitori ì tiupi ce yeti alege
cat are si. lei, sä dap strapice poruncl; ca de acum %ante, cu sorot de opt luni
sk plitéseà locuitoril cu Incetul rémi§ita ce vor fi datori, Ingrijind dumné-v6strà
apururea acésta a nu se face smä.cinäri locuitorilor cu trageri prin judectitI ì su-
'Arid de aft% arendae, cit. a§à este porunca Domniei-Mele.-1815 Aprilie 11.
(1) Carte legatä la 5 judete ot preste Olt, ca sä nu znovéseà pe locuitoriI ce ail
pricinI de judeati la acele isprAvnicaturI.
ILI) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gozpodar zemli Vlahiscoie.
Dumné-v6strä ispravnicilor ot sud sänitate. Am luat Domnia-Mea insci-
intare, eä dumné-v6strà gisiti pricinä, cuprinderea unul pont din cele trimise la
Divanul Nostru ot Craiova, pentru nizamul ce am hotirit a se urn* unde dice si
nu se orInduésci de la Cäimäcdmie mumba§ir pentru implinirl ale locuitorilor bir-
nicl, ati inceput a ye abate la izvodirI de alte catahrisis, adecä pe ceI ce se orin-
duesc la aceste isprávnicaturi, orI cu poruncile Domniei-Mele, safi cu ale CiimAcimieI
buiurdizme, ca sä.-I judecatl pentru feluriml de prigonirl, rezemându-se in pontul
de mai sus arétat, cd este poprith Cdimicimia de a trimite mumba§ir, pentru acele
pricinl, pe ipotesiari prelungindu-se, in cit de cite patru §i cincI orI silitl sunt a
merge de la acel judet pe la Craiova, ca sä jiluésci Divanului nostru de acolo
pentru prelungirile ce pitimesc, cu cari acele mergeri, osebit de trépéd §i per-
dere de vreme ce céred acel ipotesiari, apol firesce urmédt a face cu citétoria lor
atitea cheltuell, cit addogkndu-se pe Iingi perderea lor de vreme, covirpse fär'de
îndoélà cheltuéla ce ar fi putut face cu mergerea i intércerea unuI mumbasir
trimis de cite& CiImäckmie, ea O. gritésci sivir§irea aceI pricinI i sä aduek pe ceI
neodihniti la Divanul Nostru ot Craiova (urmare cu totul in potriva bunului sfir§it,
pentru care am intocmit ponturile de mai sus arétate) ; iatä. dar cu sträpicie vé
poruncim Domnia-Mea, ca de. acum inainte sA vé päräsitl de a mal metahirisl In-
telegerea bunelor néstre intocmiri intru izvodire de catahrisis i pricinile de ju-
deciti ce se orInduese la acest isprivnicat, orI cu poruncI ale Domniel-Mele,
Cu buiurdizmele CitimichmieI date la jälbile ipotesiarilor, sä le säviz*I1 in seria,
cea mai putinä znavi i sà datl carte de judecati la mina celul ce va avé drep-
tate, iar celor neodihniti sä li se deà soroe in serfs, ca sà mérgä. la Divanul Nostru
ot Craiova, cAdi ckte din amelia dumné-v6strii, saft din vre-o alta pricini pärtinitére,
In vre-un fel de chip, va fi silit vre-unul din ipotesiarI a merge si jälnésci la Cit-
La o revendicare curi6sd se cid drept de Caragea locuitorilor, in

24 August 1814, in actul urnAtor:
Publicatil la täte judetele pentru locuitorii ce li s'ad luat, in vremea trecutä, cu
näpdstuirl moii, acaretufl i altele.
Zemli Vlahiscoie. Dumné-västril ispravnicilor ot sud sändtate; vé facem
In scire, cd dumné-lor boeril prin obstésca anaforà ad fäcut arkare Dommel-Mele,
cum cá in trecuta vreme a rdsmiritei, din pricina grelelor patimi, adus siiraciI
locuitori ai äril la ticdlosie, in cdt unii dinteinsil silitl ad fost de multa lor nevoe
ali vinde lucrurile ce avead miscatäre'si nemiscätäre, cdnd atunci cei ce se aflatt in
slujbe atara pe la judete, cum samesI, polcovnici, vdtasl de plaid, cdpitanI i zapcii,
giísind vreme cu pirlej ca sá dobindésca moii, acareturI i altele asemenea cu
multe si nedrepte miji6ce, Inciircdnd si ndpiistuind pe sdracii locuitorl In nume de
cump6rdttire, numaI si numal pe inciircatura i ndpAstuirea ce li se faceà de hrd-
pitorI la däjdfl i angariI, li se luail mosiile si acareturile lor, de aceea fac ariltare
dumné-lor boeril pentru unil ca acestia, ce s'ad näpästuit inteacea vreme cu hrä-
pirea acareturilor lor, ea prin cercetare sd si le dobindésci. Dec1 fiind-cd din cer-
cetdrile ce am fdcut i Domnia-Mea si din multe pricini de acestea ce s'ad infätisat
la Domnescul Nostru Divan, pliroforisindu-ne cu indestulare cá s'ad* urmat unele
ca acestea, am hotarit de a se pune în faptä; pentra care si poruncim dumné-västra
ispravnicilor ai judetuluI, sá orinduiti om vrednic a cet1 acéstd poruna a Domniei-
Mele in teste oraseis i satele acestui judet, spre a o face sciutà i cunoscutd la top
locuitoril de obste, ca verI-care in vremea trecutä a rdsmiritel li se vor fi hräpit lu-
crurile lor cu mijloc de vin4are, prin incärcdturi i näpfistuiri de cateà mines, pol-
covnici, vdtasI de plaid, cdpitani i zapciI, sd vie la Divanul Domniel-Mele cu
drdznélä i si fie bine IncredintatI, cá prin amäruntd cercetare ce are a se face,
dovedindu-se hrdpite in nume de cumpärätäre, dupti mijlocul ce se aratà mai sus,
li se vor inteirce inapoI la stdpinirea lor tele acelea; care poruncti a Domniel-Mele,
dupd ce se va face sciutd si cunoscutd, sil o iscdléscä In dos si preotul i pirddabul
fruntasii fies-cdruia sat, a ad inteles i ad ançlit porunca si hotdrirea acata a Dom-
niei-Mele, i apoI fär' de zdbavd sd o trimitet1 Cu insciintarea dumné-viistrd la
Domnescul nostru Divan, spre incredintare. I saam receh gpd. 1814 August 24.
Cod. LXXIV, fila 138 V.
Se ieaii de c6trà Caragea, in 30 Aprilie 1816, treI dispositiunt im-

portante in privinta téranilor. Aceste sunt cele urmAt6re :
Se recunósce Oranilor dreptul de protimisis la arendarea mo§ieT,
pe care se aflà, insà Cu acela§1 pret §i conditiuni, carl le oferà §i altif.
Nu se vor puté luà de la t6rani curäturile ce ail facut de tufl. §i
de crâng gros, chiar dacd intinderea curaturil este mal' mare decat
mileämie, din prelungirea ce i se face, Cdimdcämia va trimite mumbasir, atund
1.1
trimiterea mumbasirulul se va socotl chiar a dumné-v6strd In potrivá urmare, iar

nu a CdimäcdmieI, precum se vede cá o tilmiciti veti fi cd(ilutI intru aceeasI
osindá a celor urmätorI in potriva Domnescilor nóstre poruncl, i fitI sändtosl.
1814 Octomvrie 14.
Cod. LXXXVII, fila 46 r.
40 V. A. URECHIA 58
trebuintele lui. Pe viitor ins6. Oranil nu vor maI puté curAti locurI
deck cu Invoirea si In Intinderea acordatd de proprietarl.
III). T6ranil earl vor avé speciale alcAtuirI In privinta pontuluI,
conform pravilnicescri condice sA le pdstreze, iar alte nou6 Invoell, re-
ducènd claca, ca Ond ca ast-fel proprietaril Immultéscd locuitoril
pe mosie, nu maI sunt Invoite (1).
(1) Itb loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Cetindu-se Inaintea Domniei-Mele acéstä obstésea anaforà a pärintilor arhierel
a dumné-lor boerilor i chibzuind cele de cuviintä asupra fies-careia mada, oicem
întâiü pentru pontul de protimisis, cä atuncI and s'a fäcut acéstä intocmire in
pravilniasca condia, fiind veniturile mosiilor mult mat ef tine deat acum, adecä
analoghisite cu starea i puterea locuitorilor spre a puté a le cumpere, a avut
cuvint acel ráposat Domn a häräzI locuitorilor acest pronomion de protimisis, iar
acum ajungánd arenlile mosiilor la un mult mai mare pret deat cel de atuncl,
precum este vélut, nu este atusl de putinä indoéld, cá prea putinl din locuitori ar
puté sá aiba stare si pirlej de a cump6a arenda chiar pentru trebuinta sa i chiar
In norocul ail de pagula saú astig, lar ceI-lalti totI de se i aratä cumpèrätori
de arensli, in puterea acestui pronomion de protimisis, negresit a nu le ieaft pe
séma lor, ci pentru alii streini, pornindu-se inteacésta cerere numal pentru vre-o
pärtinire cäta cel noü arendas si pentru vre-o pismuire aträ cel vechiii, precutn
de multe ori cercetä.ndu-se chiar in Divanul Domniei-Mele acest fel de prigonire
de protimisis intre ceI vechi arendasl i Intre locuitori, s'a dovedit cererea to-
cuitorilor de protimisis pornitä nu pentru sine-le, ci pentru altii streinI, cu care
aastä a lor urmare se pricinuesce in adevèr numal stäpinilor mosiilor pagubil, iar
locuitorilor nu numai nicI un folos, ci incà i trepede i perdere de vreme i chel-
tuelI, umblfind prin judeati, i asä acest pronomion, in loe de a le fi folositor, are
a le fi pägubitor si de prigonirl i de trepede pricinuitor. De aceea i hotärim, ca
de acum inainte stapinil de mosil, cánd vor vré aji vinde veniturile
ori pe un an salí pe mai multi, sä da de scire prin Ispravnicii judetului locui-
torilor acel mosil, ar'étändu-le pretul venitului i chipul simfoniei ca, de vor vol
sd-1 cumpere cu acel pre i simfonie, a vie numal deal la stäpinul mosiei, ca sti
avirsésa cumpérät6rea, färä a puté sá ail catusi de putin soroc, mdcar cu pri-
cinuire de all 'ilk gum sail in vre-un alt chip, dar si stäpinul mosiei primind aceI
loeuitori de a cumpérà venitul cu acel pre i simfonie, i viind cdta dinsul de a
avirsi cumpérätórea, sa nu fie volnic a-i depärtà pe el si a da venitul altuia tot
cu acelasl pre i simfonie, iar and acel locuitori nu vor vol sá cumpere venitul,
dupà mijlocul ce s'a jis mal sus, a da t séspuns prin Ispravnicii judetului numai
deck, ca i Ispravnicii sä insciinteze pe stapinul mosiei, ca caute alt mus-
tereft. Al doilea pentru pontul curäturilor de tug.' si de alt cráng gros, mäcar cä unii
din locuitori cu pronomion al acestul pont aii cuprins locurl mal multe peste ceca-
ce le este trebuincios pentru hrana Ion si a dobitiicelor lor, dar de vreme ce el all
apucat de aù fäcut acele curäturl de prisos si stdpinii moiilor, avénd dicheomä de
a-I poprl, ingrijit, nu se invinovätesc acei locuitori, niel este cu dreptate a li
se WA inapoI acele curäturl, al cdrora rod l-aft dobindit In puterea pravilnicescii
59 SOCIETATEA BUB I. G. CARAGEA 41
Ast-fel tratatT tkaniT, dacà se agità In contra celor carl IT mal-

tratézd si2T nedreptAtesc, regimul Ii declard rAsvrdtitori i atuncT grópa
ocneT, 135.taia i une-off uciderea IT astéptA. Asemenea fAptuirT ati pro-
vocat miscarea pandurilor i el tot téranT de care aiurea am
vorbit.
In noul ski codice de lee, promulgat la 1817, Caragea gAsesce Cu
cale a introduce, la cap. 6, legea relativA la tkan, nu ImbunAtAtin-
du-T s6rtea, ci fdc6ndu-i-o maT grea, de cum er'a In Cod. luT Alex. Ipsi-
lant, i ca mult maT rea dedt erà sub N. Mavrogheni.
condicI, ci hotiirim, ca ori-care locuitor, &Ate curäturI de tufä sail de alt crâng gros
va fi apucat de ail fäcut pänä acum pe mosia In care focuesce, sá fémfie a fi bune
tot ale aceluia, i atuncI numai sá peiti luà stfipinul mosief curdtura de fin sat de
ardtura a locuitorului, cénd acel locuitor de acum incolo nu o va cosl si nu o va
ark in diastimä de treI ani in rind, iar de acum Inainte sá nu fie volnic un locuitor
de a curaft loo de fin sail de arätuel fdede scirea stäpinuluI mosieI, ci sä fie datOr
a merge la aceJ stapin, sà-i cérd locuri i, de va avé, sä-1 deà céte Ii vox' fi trebu-
inciése pentru brana sa si a dobiteicelor sale, sail i mal mult, de se va invol cu
stäpinul mosid, pe cari mésurându-le i insemnându-le, EA nu fie volnic acel locuitor
a se intinde mal mult peste acele semne, iar in potriva urmAnd, sd i se ieà de 801-
pInul mosiei acel prisos de curätura peste ceca-ce i se va da, fér'de a puté cere
acel locuitor vre-o chetuélä pentru curätit, precum i când locuitorul isi va avé cu-
raturile sale pentru liveile de fin i aräturi ale stäpinului mosid, si va vol acel
stdpin, ca sa deosibéscA la o parte locurile de finete i ardturl ale locuitorilor de
cAtrii ale sale si al le dek tot acolo in préjma loculul alte locuri de o potrivà atilt
la märime cht si la felurimea pämintului, sd fie volnic la acésta fär'de a puté lo-
cuitorii sé se Impotrivéscd citusi de putin, ca sä pcité Cu acest mijloc
mosieI avé ferite locurile sale, avndu-le deosebite. Al treilea, pentru pontul
fiind-cä pravilnicésca condicä deosibesce pe cel ce vor avé vre-un deosebit
asezdmint In serie cu stápinul mosid, de aceea orI-cite acest fel de asezéminturI
vor fi apucat, de s'ail a:cut péni acum in scris intro stdpInii mosiel i Intre locui-
toff, acelea hotdrim sä le pézéscii Vistieril cu dréptä cumpénire, atuncI nu pot
gäsI locuitoriI pricinti a umblà fugan i din sat in sat, si ori-cine set boer
nästire va face vre-o urmare cu scäderea cläcii, ca immultésa satul, sä pér4i1
Cu totul i acest privileghiü, ca un milglisitor i Impotrivitcir asezamintului Wit', ce
de obste se cuvine a se pazI nesträmutat. 1816 Aprilie 30.
Al Ungrovlahiel Nectarie, Iosif Argesitl, Costandie Buzeä, Costantin Filipescu,
Radu Golescu biv Vel Ban, Grigorie BrAncoveanu, Constantin Cretulescu Vel Ban,
Barbu Vacärescu Vornic...... Vel Vistier, Dumitrasco Racovitä Vel Vornic, Is trate ere-
tulescu Vel Vornic, Mihalache Racovità Vel Logofèt, Constantin Bäldceanu Vel Vornic,
Grigorie Filipescu Vel Vornic, Teodorache Vdcgrescu Vel Vornic, Gheorghe Fili-
pescu, Iordache Golescu Vel Logofet, Ioan tirbeiú Vel Logorét, Tomità Cretulescu
Vel Logofét, Panä Costescu Vel Vornic.
Cod. LXXXV, pagina 8.
Prin art. 1 din acest cap. 6, legiuirea luT Caragea definind daca,
recun6sce ca proprietarul mosief are dreptul de a prirni saii a nu primi
pe elieas si ségi pe mosia sa. Acésta sedere pe mosie a clacasuluT nu
este asa dar un drept al lul, ei resultatul und ingaduinte a proprie-
taruluT pamintulul.
Prin art. 2 se mentine cifra de 12 dile de poni, adeca duele de lu-
cru hotarite sa le faca un clacas pe an, in folosul mosierulut DecAt
legiuitorul adaoga, eä" <pe viitor, de se va tocmi vre-unul din steipinii
mofiilor GU cläcap41 pe nzai pufine 4ile, toemda Rum si nu aibil
t'grie.,
Inscrierea acesteI reserve In legea lu'i' Caragea da masura mid
vointe a acestuT Domnitor si a boerilor WI, fata cu Oranul roman !
Singura explicare ce da legiuitorul acestel reserve, care vatbma egal-
mente dreptul proprietatil, ca si al tOranuluT, era ea prin faptul im-
putingrii dilelor de clack se momiail clacasiI de pe alte mosif sa se
stramute acolo unde (wail dile de claed maT putine. Dar erà acésta
O sousa ? Cum nu se putea impedica moméla, puand pedepse contra
celdi care momicl? Art. 3 din cap. 6 prevede de ajuns asemenea pe-
dépsa: Cel care trage clacasT pe mosia sa (prin imputinarea dilelor
de claca) sa '1)&0 privileghiul &deft' si sa plat6sca si stapinului mo-
siel daca clacasilor ce ail tras.
Dar nu era de ajuns asemenea dispositiune rëii voitóre pentru O-
ran: Caragea niaT adaoga (art. 4), ea clacasul, bez daca de 12 dile,
sa are stapinuldl mosid Inca o di prima-véra sail tómna, sa-T dea si
un car de lemne la Craciun, carandu-le orT la mosia luï, sail aiurea,
unde are stapinul trebuinta de ele, pOn a la un loe cu departare de
6 césurT.
Atatea nu sunt de ajuns !
Legea acordd proprietaruldi dreptul de a transforma duele de claca
In banY (art. 5.)
Cldcasul nu póte face curäturä fara voia in seris a stapinulul, cu-
prind6tóre : uncle si .cOt loo sa cure, iar urmand in potriva salt pérda
ostenéla si sa lea curatura stapinul mosid.
Care din clacasT, fail voia stapinuldi (pe curatura sa), va sadi vie
pe locul luT, sa o pérda.
Cand clacasul va lasa via sa nelucrata in 3 anT, sa fie tras la ju-
decata si atuncT dandu-I judecata Incà un an soroc, de nu o va lucra....
s'o pérda' si sa o iea stdpinul (10).
Clacasul sa nu pótd sa vinda vin sail rachiil pe mosie, de nu se
va toctni, cu stapinul (11).
61 SOCIETATtA 81313 I G. CAI/AGEA 43
Cldcavul sl nu p6td deschide bdcdnie pe movie, de nu se va tocml

cu st5pAnu1.
Cldcavul sd nu p6td face m6rd pe movie.
Clacavul sd nu p6tá sd vineze pesce In elevteul stdpInuluT. Numal
In bdltile Dundrii, ddnd cleciuéld, vi In rturile curgAtóre prin movie,
Mr/ cleciu615, legea slobóde pescuitul. Va sd died vi in acésta pri-
vintd legea scurtézd un drept, acela al clAcavulul.
°Mewl fugind de pe movia luT perde dreptul de propriotate a pa-
mintuluT ski, care intrd In stApinirea proprietaruluT movieT. Tot ase-
menea se Intimpld de móre cldcavul fdrd clironoml : casa, grAdina
curdtura luT o iea In stdpInire proprietarul movieT (15).
Dar ascultatl art. 16, ce sarcinl maT pune pe umeriT cldcavuluT :
Cldcavul sd dea stApInuhil :
Din 20 de vedre din vinul ski o vadrd domnéscd.
Din 10 cdpite de fin una.
Din 10 clAT de gilt], de orz, de meiú, una.
Din tot pogonul de porumb 4 banite porumb bdtut sail 8 cocolovT,
Cu banita de 22 oca.
Din t6te cele-lalte rodurl, de la 10 una.
T6te acestea sd le care cldcavul cu carul ad, la casa stdpinuluT
movieT.
Apol de tine stupT, cldcavul sd deh stdpinuluI movieT cate 3 banT
de fie care (17). Asemenea de fie-ce caprd (fie iarna fie vara) câte banT
2 (18). De fie-ce turma de oT, de la Blarvevtenie pand la Sf. Gheorghe,
vi Mare cate un miel vi un leg vi de fie-ce stand, branzd sail haul,
dupd tocméld.
Singura dispositiune maT favorabild téranuluT cldcav este defigerea
.paragrafia» la un an numal adecd a timpuluT, pftnd când are pro-
prietarul movieT dreptul de a-vi reclamA cjilele de clacd. (Partea a 6,
cap. I, articolul 7.).
Multe neajunsurl suferià téranul vi de la mèsurdrile cu stinjen orT
prdjind, mdrite off scOute dupd interesele movieruluT sail arendavulul.
Stinjenul de mésurd. Caragea dd velitilor boeri al DivanuluT, ur-
mdtorul pitac:
loan Gheorghe Caragea Voevod.
Cinstifi ai credincioaf dumné-v6strá velitilor boeri ai Divanului DomnieI-Mele;
fiind-ca pentru stinjenil cu earl se més6r5 moaiile, se intimplä multe pricinI de ju-
dectitl, at'at cá nu se gäsesce un tenneifi sat o mésuril care sA fie cunoscutti de dréptti
pentru htinjenul r'éposatului Domn Serban-Vodä, t;li pentru sttnjenul réposatu-
44 V. A. IIRECIIIi 62
luí Constantin Vodä Bráncoveanul, earl se vkl ca se obicinuesc, al doilea care din-
teacestl doi stinjeni sd se metahirisésed si unde unul i unde altul; poruncim dumné-
vóstrd sil faceti scumpd cercetare prin ori-ce doveli vetI socotl cá sunt tre-
buincióse, ca sa gdsiti cea adeväratä mésurd a acestor stinjenI i mijlocul care se
cuvine a se pästrii mésura si a fi tot-deauna creçlutfi si bird bànuélà, deosebit si
pentru a se metahirisl ande se cuvine si care, si sd faceti Domniei-Mele arkare
prin anafora. Tobo pisah gpd. 1815 Ianuarie 12.
(Pecetea gpd )
Cod. LXXIV, fila 168.
Unul din cele mal grelo beilicurT, la care erh supus bietul Oran
roman, erh salahoria cu carul §i cu bratele la cetdtile turcescI. De la
extremitdtile trii, èranil erail du§T cu miile In asemenea beilicurI.
Trebue sd recunóscem lul Caragea un servicid adus téranuldi roman :
el isbutl sd facd pe Turcf a priml banI In loe de care §i salahorI. Evi-
dent cd §i Turcilor le convenià acésta, cdcY r6manea In punga celor
InsdrcinatI cu luerdrile la cetAtI o parte din banT. Cate abusurI nu
se fdcurd de slujba§iT luT Caragea §i cu acésta binefacere!
loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiseoie.
Primitä fiind Domniei-Mele acéstd obstésed anaforà a pärintilor arhierei si a
dumné-lor boerilor, o Intärim Domnia-Mea si poruncim dumi-tale Vel Vistiere sd
se feed domnescile nóstre poruncl cdtrd Ispravnicii judetelor, cuprinOtóre intocmai
precum maI jos se aratd. 1816 Martie 26.
(Pecetea gpd ). Vel Logofk.
Prea Ineiltate Dómne,

Dupil luminatd porunca Märiel-Tale, ce prin pitac mi s'a dat, cà primith fiind
Märiei-Tale rugilciunea ce am fácut prin anaforà de obste de la 2 ale urmatórei
luni. cu cuprindere de a se bitirdisl in bani salahorii i carele ce urmázti a se da
de térd in lucrul cetiitilor imp ärätesci i, inteacéstä yard a urmiltorului an, pentru
destoinicile cuvinte ce arkäm inteaceeasi anaforà a binevoit Mdria-Ta sd se in-
deletnicésed i acéstä strädanie a sáracilor i scriind unde s'a cuvenit, s'a gasit
mijloc de a se bitirdisi, ci sit chibzuim in ce chip sd se urmeze acésta implinire
de la Will i sd aretam Mdrid-Tale prin anaforà in scris, urmdtori fiind, ne-am
adunat cu totiI aid la Domnésca Milrik-Tale curte, unde ne.a arkat dumné-lor
fratele Ve! Vistier, cd la tóte cetätile sunt trebuinciosI inteacest an 3.400 salahori
580 care pe luná, pentru care ne aratä dumn6-1III fratele Ve! Postelnic, cd dupi
osirdiósa silinth ce ai pus Mdria-Ta, s'a catortosit acésta bitirma de salahort
de care a se pläti de fies-care salahor si carpe çli Po taleri 1 bani 30, de care am
si rémas cu totii multumiti i rugätorl cdträ. milostivvl Dumneded pentru acésta
mare facere de bine ce a arkat Mdria-Ta càtrà sdraca térd cu acéstä mare usurintd
ce i se face. Domnul Dumneçled si te pgzéscd in prea luminat scaun pänd la adâncl
bkrinete cu t6te cele de fericire, ca sä alijá tialosa térd tot- deauna mingdere
63 SOCIETATEA StI13 L G. CARAGEA 45
usurintä la acest fel de greutAtl i nevoi ce se Intimpld, ea de la un pärinte doritor

ce am cunoscut la Märia-Ta dinteinthiasi datd, si ask facend socotéld de trebuinciosii
banl, adecii adunând suma salahorilor si a earelor 3 980 po parale 50 pe di, fac pe
lunft talen]: 149.250 si analoghisindu-I la lude 16.000 ce se allá astAdi téra, vine de
calabilor.
lude Po talerl 9 bani 40 pe lunä. i acéstii implinire sd se incépii de la Aprilie
indatorindu-se boeril ispravnicl, ca dupd istovul banilor ai fies-cdreia luni, sä tri-
mita la Visterie contract i perilipsis de socotéld, poruncindu-se de caträ Mdria-Ta
boerilor ispravnici, ca sA infrineze pe zapcil a luà acesti taleil 9 si banl 40, fdede
rdsurd i alta incdreäturä, dand i rayase zapciii iseälite de dinsii la mdnile pir-
pe fies-eare luna de primirea acestor bani. 1816 Martie 21.
Al lingro-VlahieI Nectarie, Constandie Buzai, Constantin Filipescu, Radu Golescu,
Grigorie Brâncoveanu, Constantin Cretulescu Ve! Ban, Barbu Vdcdrescu Vel Vor-
nic, Dumitrasco Racovitd Ve! Vornic, Istrate Cretulescu, Constantin Bäldceanu Vor-
nic, Grigorie Filipescu Ve! Vornic, Teodorache Vdcdrescu Val Vornic, Mihalache
Racovitä Vel Logofét, Iordache Golescu Vel Logofét, Toma Cretulescu Vel Logolét,
Nestor Clucer.
O altá pacoste pe tèradi eraii gelepa

Insemnátatea pentru comer t a gelepilor am demonstrat-o in atAtea
rinduff. In 25 Iulie 1814, Caragea dà urmát6rea carte 'tal Gelep-basa,
constituindu-I scutire i beneficiii.
Carte de baol gelepilor.
Zemle Vlahiscoie. Fiind-cii Basul gelepilor pentru slujba cu care se orinduesce
la oile cele de trebuintid Tarigradului, atfit aici pand a se stringe, i la pornitul si
chivernisitul mergeria cu Inlesnire la drum, at si In Tarigrad, pAnä a se face teslirn
Ja vremea cea orinduitä suma deplin, a avut mild domnésed prin cärtile fratilor
Domni de mai nainte, carI s'ad* intdrit si de Domnia-Mea de a scutl la vremea er-
bdrituluI o! 19.000, cu care acata epistasie aflfindu-se acum Dumitru Zaman incär-
cat cu acéstä trébil a olor, pentru ea pue dar silinta de a nu se face vre-un
cusur la acéstd trébd delicatd, eu care este Incdrcat de cdtrd Domnia-Mea, spre a
respunde la vreme suma oilor cea orinduitd, care cere de a se face teslim la Tari-
grad, am binevoit i Domnia-Mea i am dat acata domnéscà a ni5strä carte numi-
tuluI Dumitru Zaman, Basul gelepilor, ca in cdtä vreme se va aflà inteacéstä epis-
tasie, sä aibii a scutl de erbdrit oI 19.000 la vremea erbärituluI din oile ce le stringe
numitul gelepi-basa, precum aú avut si ceI mai dinaintea lui. Pentru care porun-
cim Domnia-Mea i voue erbarilor, ca sd nu facep superare de erbärit pe acéstä
sumii. de oI, ci sä-I datI bund pace. I saarn receh gpd.-1814 Iulie 26.
Cod. LXXV1I, fila 192.
Jafurile suferito de t6ranl nu so fAceati numaI la térá, ci si in ca-

pitalá. Vodä e nevoit sà deá in 1815 urmátorul pitac la Agá si S'Atar:
/63 loan Gkeorghe Caragea Voevod i Gospodar zendi Vlakiscoie.
Cinstit si credincios boerule al Domniel-Mele, dumné-ta val Agd, mdcar cA Domnia-
Mea cea maI Intdi datorie a Nestril socotind ocrotirea si reprtosul locuitorilor Dom-
46 V. A. URECHIX 64
nescil N6stre tfirI, de eked eel rèü ndräviti jitfuitorI, gi jac41, nu contenim prin
felurI de mij16ce spre a desrädAcind cu totul urmärile lor, ea sä dobindésed locui-
toril o desilvluitä linititá petrecere i sd se bucure folosindu-se 11'100 ei eu ro-
durile muncil i strAdanieI lor ; dar fiind-cä i d-lor einstitii §i credincio0 boeril ve-
liti ai Divanului Domniei-Mele fficut acum rugdeiune prin obstésca anaforti,
ca O. se pue in lucrare aceste de mal sus arfitate maI inlesnitor mijloc spre a se
urmà ace1a0 bun cuget §i vointä a Domniel-Mele pentru odihna i buna-petrecere a
locuitorilor, adecd de acum inainte ispravnicil judete/or, ea unii ce sunt ocirmuitorI
al lor orinduitI de Domnia-Mea, sd fie datorl a da grim pentru orl-ce jaf i nApds-
tuirl se va face locuitorilor de caträ verl-cine i sd aibä napristan mare privighere
neadormitil ingrijire asupra tuturor slujba0lor judetelor, preeum same0, vdta0
de plaid, polcovnici, càpitani, dijmarid, oeril, vinfiriceril, vame0L zapciiI de plasfi,
ori-cine alti slujba0 dui:A gall; a0jderea i nedreptätile ce fac cdpitanii de la
sträjile de prin marginea politiel Bucurescilor, i cdpitanii de la strAjile din näuntrul
politiel, cAnd vin ()mend de gall eu fin, lemne, rachiii, bucate, cherestele i aItele
ea acestea, earl pun mana de iail din tdte, dupd cum pot rupe, ludndu-le osebit
parale ca o vamä, in vreme ce vama de la aceste lucrurl ce vin In politie este
ridicatä de maI inainte, cum i de catrd Domnia-Mea prin poruncile ce aven-t date
pentru eftindtatea lor §i Imbelqugarea noroduluI, de aceea ca pentru ceI de pe gall
slujba0 ce se aratd mal sus, s'aií fácut euviinciòsele porunci ale DomnieI-Mele cdtrd
ispravnicii judetelor, iar pentru cdpitanil eel de prin rdspintinile semptuluI Agiei,
poruncim Domniei-Tale, ca sd li se ded strapice poruncl a se päräsl cu totul de
ludri de mai sus arétate, ingrijind dumné-ta de acum inainte de a face adesea cer-
cetäri pe sub cumpét, §i pe earl din ciii veI dovedl cà fac ast-fel de netrebnicil,
nu numai sà le faci euviinci6sa pedépsd, ci sad i lipsescl din slujbä ca pe nisce
hräpitorl, precum asemenea am poruncit Domnia-Mea prin osebit pitae i dumné-
lui vel Spätarului pentru cdpitanil de la strejile dupe marginea politiei Bucurescilor.
Tolco pisah gpd. 1815 Martie 24.
(Pecetea gpd.) Vel Logoffit.
Asemenea pitac s'a fácut i caträ Spdtar.
Singurii locuitoff aï tëriï, carI se puteail dice fericitï, sub administra-

tiunea i cu justitia de sub Ioan Caragea, erail supu§iI streinI, maï
Cu séma aï Rusieï §i al Austria AceOia beneficiail de scader1 de
vamd, de scutirï numer6se §i nu erail justitiabill de autoritatile ju-
diciare ale tärit O instanta specialä. Logofelia streinelor prieini»
se ocupa de suditi. Pe langà acésta autoritate erail talmacI de limbï
streine. Pana In 1817 era dragoman francesul Maurice. Dupä m6rtea
luI, tilmaciul Rusesc este cel mal avantagiat.
/6 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiseoie.
Dumné-ta biv Vel Vornie Costache Samureaq, nazirule al Cassel' lefilor, dupä aré-
tarea ce ne face printeacéstä anaforà dumné-lui Vel Logofet al streinelor pricini,
milostivire facênd Domnia-Mea asupra acestuI Teodor tilmaciul, poruncim ca de

la Pntaiii a viitoruluI Noemvrie sA i se adaoge pe ranga léfa ce are pe luna inca
talen l 50.-1817 Octomvrie 21.
(Pecetea gpd.) Vel Logorét
Cod. LXXXI7C, pag. 45.
Prea Inciltate D6nine,

Cu plecäciune arét inältimil Tale pentru Teodor, tilmaciul Rusese, ce este orinduit
la acest departament al LogofetieI pricinelor strélne spre tilmacirea notelor ruseseI
ce se trimit de cinstitul consulat al Rusiel, eu cuvint ca nu pede a-vi intimpink
greutatea casel sale nuinal cu léfa ce are orinduitä pe luna, aflandu-se om familist,
umblà acum a se trage de la departament, ca sä-pl caute hrana vietil sale la alta
parte; ci flind ca omul acesta este de apururea trebuincios departamentului, aflán-
du-se cu burla sciinä i cu scumpétate la tilmacirile notelor rusesci, ce adesea vin
de la einstitul consulat, nu lipsese, cu pleed.ciune, a arétà Inältimil Tale, ca bine-
voind, cu cea obicInuita firésca Marjal-Tale bunatate a reVérs'a milostivire asupra-I,
sa i se orInduésed léfa ce a avut-o Maurice frantezul, ce a murit, nefiind atata
trebuintli de limba frantozésca la acest departament, ea sä peda si el cu acésta a-pl
intimpink greutatea cheltuelilor ce are, a impuni datqria slujbei sale cu osirdie
a se afla nelipsit de la departament, fard de a-1. maI ~Ana cuvint de nemultumire,
care acésta f6mane la noianul milostiviril Mdriel-Tale 1817 August 24.
Vel Logofét.
CAP. II.
6stea.
In alaiurile domnesci, 1ntocmite IncA de la inceputul Domniel, se

mal ved urmAtórele categoril de o0enT, oil' de 6menl purtatorI de arme:
ArnAutI la Agie (1)
LefegiI cu un Vel CApitan.
NeferY.
Fustaf de Divan.
(1) /6 kan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Cinstit pi credincios boerule al Domniel-Mele, dumné-ta Vel Agd Nicolae Filipescu,
fiind-cà arnäutil ce se allá in slujba Agiel, cari sunt la numér 44, fiind trebuinciopi
de a se aflà nelipsitI de la Agie, de aceea porunchn dumi-tale, ca sa le da)* ¡medie
la fies-care pe t6til iiiva cate o pane de o jumètate oca, pi plata acestuI imeclic
veI ingriji duran é-ta, ca impreuna cu lefile sa eI de la Visteria Domniei-Mele. Tolco
pisah gpd. 1815 Ianuarie 17.
(Pecetea gpd.) Vel Logotét.
Cod. LXXI, fila 167 v.
48 V. A. IIIRECHIÀ 66
SeimenY polcovnicescl i bulucb4escI.

Potera0 cu Polcovnic.
DorobantI cu un Vel Chitan.
TopciI (artileri§tY) cu un Topci-Ba§a.
PandurT (1).
Stégurile agiescI (2)
Slujitoril la apitOniY. (3)
Pentru paza ten-1114d continuà a fi aring§eY sub Vel Arrnapl §i cu
un al 2-lea arma.
Aring§eff erail In nunak de 150. EY servia pentru paza inchisorilor
Carte prin care se daú pandurii din cinci judete ot preste Olt asupra dum-
né-luI Caimacamulul Craiovel. Zemli Vlahiscoie Se dé acata' domnéscd carte dum-
né-lul cinstituluI i credincios boeruluI Domniel-Mele Caimacamulusi CraioveI, pe
care 1-am 1nsdrcinat i Cu otcirmuirea pandurilor din cele cinci judete ot preste
Olt; vë poruncim dar Domnia-Mea si vouè cdpitanilor de pandurI, ca sé cuniisceti
pe dumné-lul mal' sus numitul boer intru téte poruncile i povdtuirile ce vi se va
da de Mi% dumné-lui, céci asé este voluta i porunca Domniel-Mele. I saam recen
gosp. 1812 Noemvrie 29.
1813 Fevruarie 19. S'a dat poruncä la anaforaua Agiel Cdtrd dumné-luI Vel Vor-
nicul al politiel, pentru ca sé se deà una sutil 6menI färá pricinä de dajdie a se
implini stégurile de 6menl ce sunt lipsifi de la Agie.
Cod. LXXIII, fila 188.
lo loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zentli Ylahiscoie.
De vreme ce dupd arétarea ce ne facI printeacéstä anaforà nu este cu putintil a se
implinl din 6menii fär' de pricind de daj die lipsa acelor trebuinciosi slujitorI din cele
ciad cdpetenii ale marginel, ce se Insemnézd In dos, porunciin dar sé se implinéseil
ca scdpnaint de prin sate, insä dintr'acest fel de stare de 6menl, ca pe teltä acéstil
sumé ce se araiA mal sus, abià sé faca 15 lude. 1813 Martie 23.
Prea Ìneilf ate Dennne,

Dupd luminatd. porunca MilrieI-Tale am v6çlut aretarea ce face printeacésté ana-
fofa dumné-lul Vel Spdtarul pentru trebuinciosiI slujitod ce sunt lipsä pe la a-
pitániile de margine din judetul Vldscei, de care sciut sé fie MärieI-Tale, cé tutea_
tfitea rinduri s'a scris la acel isprdvnicat, i mijloc nu a stätut ca a se face si a
se implinl acea lipsd de 6men1 fdr' de pricind de dajdie, dupd cum dinteacéstii
aläturatà insciintare a ispravnicilor judetulul, ce ail trimis-o de la sépte ale acestei
luni, pe larg se va da MArieI-Tale pliroforie; lipsa slujitorilor acestor cäpitänii este
mare, precum mal jos se araté i trebuinta vällutä. Ci dupä cum se va gä sl Cu cale
se va da luminatä porunca MärieI-Tale.-1813 Martie 19.
Vel Vistier.
si pe ráng6 el erail si un numèr de masalagil domnesdl si din carl

se dedeail si pe la boierime.
IncA din primele dile ale domniel; Caragea cld porunc6 de oprire
de port de arme de cAtrà alt cine-va decAt de neferil domnesdi
SpAtgriel i aI AgieT :
.16) Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Dumné-ta epistatule al Agiei, indata ce vei priml acest domnesc al nostru pitac,
numai deck sá publicarisesci In tot semptul Agiei acésta poruncd a Domnia-Mele,
ca numal neferit domnescil nelstre curti i al Spatäriei i ai Agiei aa sa 'Arte de
ala inainte port cu caefet arnäutesc i cu armele asupra-le, iar altii toti veri de ce
trépta ar fi, sä scie cä sunt popriti a nu avé sail a finé neferi cu ori-ce fel de caefet,
nici a se IndraznI cu un cuvint nimeni sa se pérte in caefetul acesta, dandu-se tu-
turor sa Intelégg, cá peste cinc! lile, &bid se va publicarisI acéstä porunca a Nelsträ,
ori-cine se va gasi purtfind arme in caefet de nefer, afard din neferii domnescii
nóstre Curti i ai Spatäriei i a! AgieI, tuturor acelora li se vor lita de asuprd-le ar-
mele i hainele li se vor rupe, i vor fi si ridicati la domnésca Nelstra curte spre
pedépsä, i duinné-ta, dupd Implinirea celor cinc! 4ile in urma publicatiei, sa in-
grijesci a se urma acest nizam intocmai, precum se arata mai sus, insii pentru ca
EA fie sciutt neferil acestia ce sunt slobollI a pura arme, celor ai domnescil Sastre
Curti, aü ca sà li se dea pe a mana adeverintele dumné-lui ve! Chiflaras, iar la ea'
agiesel adeverintele dumi-tale si la cel spätäresci adeverintele dumné-lul vel
tarulul, spre a fi sciuti si cunoscuti de neferi 1).-1812 Decemvrie 13.
In 1 Maiil Ion Caragea desarmézd si pe Ogeacliii Curta, 14sAndu-I
sA p6rte numal cate un cutit:
Pitac caträ. dumné-lui Vel Postelnicul epistat Cdmarasiel, ca s'a' nu mal 'Arte ni-
meni din ogeaclii arme la bria.
Lb loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Cinstit i credincios boerul Domniei-Mele, dumné-ta biv Vel Postelnice epistatule
al Camarasiei, indata ce vei priml acest al Nostru domnesc pitac, poruncim ca nu-
mai decat aduand inaintea dumi-tale pe toti ogeacliii ai domnescel N6stre Curti,
sa le dai strasnica poruncá., ca de astat,li nimenea din ei s'a' nu mai p6rte la bria
arme decat numai un cutit, asa este vointa i porunca Domniei-Mele. Tobo
pisah gosp.-1813 Aida 1.
Se vede cä. acesti IcioglanI erail nu prea de trébd 6menI, cAcI Vodd
dä, cu referintd la el, urmdtorul pitac :
(1) VOI i alte acte relative In anexele din Tom X, partea B a 1st. Rom.
Analele A. RTom. Seg. herniae. 4
Ith _loan Gheorghe Caragea Voevod.

Cinstite si credincios boerule al DomnieI-Mele, dumné-ta biv Vel Medelnicere
ducane Clincene, poruncim Domnia-Mea dumi-tale, din césul ce vei priml acest
domnescul Nostru pitac, sé aibi a face scumph cercetare si perierghie qiva i néptea,
pe orI-eare din icioglanii Curtil vei vedé pe ulite, prin tirg Bah' prin mahalale,
numai decAt sé-1 ridicl i sé-1 aducI drept la Domnia-Mea ; Intoemai poruncim
strasnic sé fil urmAtor. Tolco pisah. 1813 Noemvrie 9.
rod. LXXIV, fila 920.
Nu mal bine se purtail Arnautil:
Volnicie ea sé duca nisce arnduti la °m'A, pentru cA s'ají purtat Cu fapte rele ala
in Bucuresci.
Zemle Vlahiscoie. Filnd-cA arnAutiI purtat Cu netrebnice
fapte, carl nu sunt suferite auçiulul Domniel-Mele, de acea volnicim pe . . . . ea
lu'Andu-i de aici In fiére duca surgun la ocna . . . . unde poruncim eilmära-
silor de acolo, ea indatA sé-i bàgai InAuntru in ocna, fAr' de a fi sloboll a esl péné
nu yeti priml al doilea porunca a Domniel-Mele, iar orinduituluI mumbasir sé se
deà adeverinta de primirea lor. I saam receh gpd. 1815 Decemvrie 15.
Niel catanele spAtáreseI nu se deosebiati cu totil la purgare de Ar.
nu i Icioglaril, cum se 'Ate vedé In acest act :
ko Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospo dar zemli Vlahiscoie.
Poruncim Domnia-Mea, dumi-tale Vel Spdtare, ca negresit Mil de alta zabaNTA
sé orinduiti a se prinde si a se aduce aici acesti hoti Impotrivitorl, pe cari,lndath
sé-i si faca teslim la judecata departamentulut criminalion, ea sé urmeze acea ju-
decatä a face cercetare dupa porunca Domniel-Mele ce este data. 1814 Sept. 29.
Prea Inellfate D6mne,
1nsciintez Inältirnii Tale, ca cu aläturata Märiel-Tale volnicie orinduindu-se 6 ar-
masa, pentru prinderea acelor furi de dobit6ce, tovarosil Stanciuluf Balan, ce se aflá
la Inchisérea pusariei, Intors férd de niel o isprava, arkAnd cfi acesti furi,
din césul ce afi simtit eh ridicat la Inchis6re Stanciul Miau, top s'ají respandit,
taInuindu-se prin päduri, si cum gésind numai pe unul anume Tudor
Ceildeirarul, catana spdtdréscei, cu alti dol tovarosi lAngé dinsul, nu s'afi supus niel
Inteun chip a se da In ménile zapciilor, impotrivindu-se cu arme si respunlAnd,
ea la nimenea alt nu se supune decat la zabitul lui, adecA la dumné-lui Vel
tarul Ci fiind-cd cei mai multi dintr'ace.yri furi sunt catane speiteiresa, cum fi
aleitura0; de al lor, licem sé fie luminata. porunca Mariei-Tale caten dumné.
Jul Vel SpAtarul, ca prin 6menil S'Atarle' prinlä pe totI acestia, ca trimétä
In cercetarea judecatii, ca sé-1 desfack pre tiedlosii pilgubasi ce cérca de atéta vreme
cheltuelile Bucurescilor, salí cum bine va vol luminata Mériei-Tale Intelepciune.
1814 Septemvrie 18.
Constantin Stolnic, Atanasie Sérdar, Mateirt Greceanu Medelnicer.
rod. LXXII, pag. 326.
ZapciiI pld§ilor din Bucuresd, sub cuvint cà ail nevoe de slujitorl,

scutiail cdte 20-30 de birnici in plus peste num6rul slujitorilor ce
se ouvenid, pe cdnd Spdtdria duced lipsd de slujitori la stégurile el.
Propane dedi Marele Spdtar, ca din prisosul de pe la zapciii de p141
ale Bucurescilor (comisariate) sd se implinéscä golurile de la stégu-
rile do slujitorl ale Spdtdrief, iar restul sd se ded la bir (1).
In ordine chronologicd se vor afla in anexele relative (T. X. B) di
verse liberdrI din 6ste din timpul lui Caragea pentru motiv de bdtri-
nete, de b61d, sail de pensionare. Asemenea §i sentinte.
Seimenf sub domnia lul Caragea nu mai r6mäseserd de eat 200 la
2 stégurI polcovnicescl §i buluc-bit§esdf. Seimenif erail §ed6torI pe la
judete. Mal apoI, tot sub domnia luI Caragea, r6mdn numai 15 sei-
merif la jud. Dimbovita §i 54 la Bucurescf. In fie-ce an cdte 15 sei-
menl erail obligati a merge de 2 orI pe an sd ducd la Constantinopole
zdvoil §i oimii. Restul de seimenf ()rail datI pe la vindricerl, pe la
locurI de strdji §i la carvasarà. In Decomvrie 1817, Domnitorul loan
Caragea acordd o diurnd de 80 leI de fie-care seimen trimis la Con-
stantinopole (2).
Din tad bruma de 6ste co a mal r6mas in Ord in domnia lusf Ca-
ragea, singurI pandurif mai ail o reald valóre. Obijduirile, nedreptd-
tile ce ace§tia ail do indurat; neconsiderarea in caro if are Vodd ;
aruncarea unul num6r insemnat din el la bir prin desfiintarea lor
ca pandurI; prigonirile §i jdfuirile co safer de la arenda§il grecl; tóte
aceste fac din panduri factoril mi§cdriI ante-grecescI, inainte merg6-
toril revolutiunif lusi Tudor.
Am narat in urmà istoria reismirigi pandurilor. Am v6clut cum Cu
ajutor turcesc rebeliunea pandurilor fu potolitd, cum o parte din el
furd prin§I i pedepsiff cu mórte, cum o altd parte se supuse de bund-
voe dupd mijlocirea Episcopului de Minnie; cum aü fost ertatI cdpi-
taniI de pandurl Paun, Tâmpea, Haidul, Sfdrimd-t6pd, cu tóte cetele
lor . . . Rdsmirita acésta e cea din 1815 (3). In Decemvrie acest an
furd gratiati altY cdpitanl de pandurI: Pdun Nicolicescu, Barba Bim-
ba§a, Petru Aluneanu §i Buluc-ba§a, cu t6te cetele lor.
In 1816 vkluräm o noud conspiratiune a pandurilor §i a térdnimit
Unul din pandurif earl luard parte la acéstd a doua incercare, a-
Vell anexa relativa in T. X, partea B din ist. ROM. de V. A. U.

Idem, idem.
Idem, idem.Le Moniteur Universel, No. 170, din 18 Iunie 1816.
52 V. A. UREMIA 70
dus Inaintea lul Caragea, acesta 11 Intreba : $i tu esti din eel earl', in
anul trecut, al fost miluit cu ertarea n6stra j iar al inceput?
P1, Maria Ta, nu séca paraele cat ploud si nu se Impacä omul
cat nu se ostoesc nevoile.
Dar ce nevol" al tu?
Eú n'am nevoT, Mara° Dóinne, dar tera Intréga nu maI p6te de
Greet
Nu pandurul rOspundek ci curentul. Acest curent castiga Incetul cu
incetul 5i pre unif din boerI. La rindul lor incérca sà d'erime pre
Caragea, dar nu isbutesc. TotusI curentul cresce si cand, in 1818, Ca-
ragea fuge din teed., ne maI putend luptà contra intrigilor din Con-
stantinopole, dar si contra curentultfi romanesc, boeril ieati administra-
tiunea Veril i prin arz catra. malta P6rta. solicita pentru prima data,
In numele tern', Incetarea Domniel fanariote. Timida este solicitarea
boerilor, in termenf incä nu destul do clarI; el s'ar multuml i numaI
sá li se incuviinteze de 136rta administratiunea teril sub formá re-
publicana, adeca cu un sfat obstesc» compus din ei toff.
Dar orl cat do timidd este si acésta incercare, ea ne arata curentul
national sporind mereü. Faptuirile acestea nu erail de naturà a descu-
raja pre autoriI miscarilor revolutionare din Oltenia. PanduriI ded
stag la panda, aà diand, i maI putin de treI ani dupd ace.ea, Sluge-
rul Tudor, in fruntea unul curent Veranese va ridica falnic drapelul
revendicaril drepturilor ferdnesci, dar in cat-va si al nationalismula
Dar sà urmam a face istoria a ce maI remasese de sem'ena a ostire.
In Iunie 1817, printr'o anafora la Domnitor a Marelul Vistier, se a-
mintesce cil in 1814 s'a redus numérul pandurilor de preste Olt nu-
mal la 500 si anume s'a ldsat un numèr de slujitorT domnescI po-
terasI: 100 pentru judetul Valcea, 150 pentru Jiul-de-sus si 250 pentru
Mehedintl, iar pandurI, panä la suma de 2.075, s'ail dat
bir ca rupta$ (1).
(1) /tr, loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zeinli Vlahiscoe.
Dumné-ta Ve! Vistiere, primita fijad Domnief-Aleie acésta anafora a dumi-tale,
o intarim i hotärim ca intocinai sá se faca urmare. 1817 Iunie 9.
(Pecetea gpd.) Ve! Logant.
Prea Indltate Dómne,
La asezämintul:ce s'a facut antert la let 1814, s'ail fost intocmit i panduril ot
peste Olt ce eraii intru numire de slujitorl gospod i potera0, ca sa reraae lude 600
in slujbä, adeca 100 la sud Valcea, 150 la sud Gorj i 250 la Mehedintl, iar
panä la suma 2.076 lude s'ail fost indatorat ca sa plate-sea pe fie§-care lunä Po ta-
71 SOCIETATEA SUR I. G. CARAGEA 53
Cu. asemenea modalitate cred&a. Domnitorul i Green' sig, c aü po-

tolit pe tot-deauna rèsc6la pandurilor. Intemeiat pe acést5. credintà,
Domnitorul gratiézd pe to panduril de peste Olt prin urmatorul act :
CartI ce Wail dat de ertaciune si pe la fies-care paudurilor din cind judete ot peste
Oltde a nu mal fi trasi pentru gregelile CO no? fi faPut in vremPa rdsmirifer,.
Zemle Vlahiscoie.
Fiind-ca pandurilor ce ail fost la regep i s'ail padat, intorandu-se aid in térä
la urma lor, ertat de Domnia-Mea téte cele urinate de el in rasmirita trecuta,
de aceea s'a dat la manile lor acéstä carte a Domniei-Mele, prin care poruncim
dumi-tale cinstite i credincios boerule al Domniel-Mele Caimacamule al Craiovei
i duinné-véstra ispravnicilor aI judetului i tuturor ce1or-lalt1 dregétori i zabitl
de la acele cind judge ot peste Olt, ca orl-cine se va area ea piré asupra acelor
panduri de vre-o fapta urmatd de el din vremea trecutel räs mirite, a fie neascul-
tata si cu totul neprimita acea pira. I saam receh gpd 1817 Octomvrie 23.
(Pecetea gpd.)
Asemenea carte legata s'a facut i cata.' Divanul Craiovei i catra ispravnicii
acelor 6 judge, lipsind numai vorbele a s'a dat la mânile lor acésta carte a Dom-
niei-Mele .
leri 4 de lude, iar la lét 1815 Fevruarie, dupä hotarirea Mariel-Tale, ce s'a facut
prin luminatele porund, ce s'ail dat atra dumné-lor ispravnicii ai acestor judge,
s'a hotarit ca toi acei panduri, adeca i ceI ce ail fost rémasi in slujba.
a se aseze trite° numire de ruptag, dandu-li-se i sineturi gospod i sä platésa
pe fie-care luna ate talerl 4 i and va fi trebuinta de slujb6, sé se ieà dinteinsil
sa se orinduésea pe unde va cere trebuinta, i in diastima ce se vor affa slujind
sa fie aperatl de ace' cäte talerI 4 pe lung, iar e§ind din slujba, sé aibà a-1 respunde.
Acum, prin jaiba ce au dat caträ Maria-Ta, acei lude 500 poterasi fac aretare, cá el
aflandu-se napristan slujind atált aid, cat si la judetele ot peste Olt, neavénd orin-
duéla pentru repaosul i odihna lor, aci dupä ce es din slujba i merg pe la casele
lor nu ail odihn6 in rindul slobogeniei, spre puté calla si el de hrana cea
trebuinciósa, CIII apnea ispravnicii de platesc acel c5.te taleri 4, fiind impoverati
In dota ehipurI, adeca si ca slujba i cu plata, rugändu-se, ea sa se pue acésta la
vre-o orindué16, spre a-si puté si el cauta de agonisita hranei lor, a caror jalbä
fijad buiurdisitä la Visterie spre cerco tare, ark Märiei-Tale, cé dup6 chibzuirea ce
am facut, ca si trebuinta sä se implinésa i Visteria a nu pagubésa, gasesc cu cale
ca acei lude 500 ce aa fost lasati de la aseamint in slujba pe la judetele ce se
aratä mal sus, arora dat atunci pecetluituri gospod de la Visteria Mériei-
Cu numire de poterasi i slujitorl, sé remée tot aceia si de acum inainte cu aceeasI
Tale,
numire prin slujba i, unde va cere trebuinta, sal se orinduésca numai dinteacestia,
arora sa nu li se dea niet sineturi gospod de ruptasie, sé faa céa In chipul slu-
jitorilor, ca sá slujésed cu rindul, adeca unil inteo lunä si altii intealta, si and
va fi trebuintal sa se orinduésa prin sciinta Visteriei, ca unii ce sunt legati la Vis-
terie, spre a nu li se face näpastuire, iar cel-lalti päna la suma ce se allá, sé se
aseze in rindul ruptasilor, dup6 hotilrirea i poruncile Mariel-Tale, ce sunt date
sé fie nesuperatl de slujbä, remaind réspunde dajdia lor dupa asezá'mintul
Spiritul de revoltd se ldtià pe t6td diva ma mult In térd. Opositiu-

nea contra Grecilor si a Domniel de la 1812 o duceati peste Olt nu
numaI panduril, ci si alte pers6ne private. AO era A postolache Ra-
coviceanu, care la 25 Septemvrie 1815 este alungat din judetul Muscel,
de unde erà:
Poruncä cu mumbasir la ispravnicii din sud Muscel, ca sà isgonésed dintr'acel
judet pe un Apostolache Racoviceanu, pentru netrebnicele lui urmärl.
Dumné-v6strd ispravnicilor din sud Muscel, sändtate. Vé facem in scire, ca un
Apostolache Racoviceanu, ce se aflä cu sederea intr'acel judet, pentru multele ames-
teaturi i zizäniI ce faceà acolo, turburänd linistita petrecere a locuitorilor, Inca
de antert fost trimis surgun la o mänästire, apol dupà rugaciunile ce ni Watt
fdcut de okra unele obraze s'a fost ertat de surgunlic, cu hotärire Insd a nu se
mai intórce cu locuinta acolo in judet, acum dar am luat Domnia-Mea insciintare,
cet numitul, nu numai cä locuesce tot la acel judet, ci incá nu incontenézä urm5.nd
tot cele de maI nainte rele fapte i näravuri ale sale, pricinuind asemenea turbu-
rärt; de aceea iatà Inteadinsul se trimite ad l acest mumbasir i porunchn dumné-
v6strä, ca numai decht s5.-1 ridicati pe numitul Apostolache cu téte ale sale, isgo-
nindu-1 de acolo din judet, unde sà nu fie volnic a se mai inteorce, cà insi-vé dumné-
vòsträ yeti fi invinoviltiti, i mumbasirul are sä steä acolo Oita it veff ridica i i/
veti isgonl, ca sá aducä DomnieI-Mele respuns, ca ati pus in lucrare acéstä porunca
s't fit! sänätosi.-1815 Septemvrie 25.
Cod. LXXXV1L fila 45
Tot de naturd politicd este si surghiunirea la mdnästire a 'di Alecu
Stänescu si a mameI sale din judetul Dimbovita:
Volnicie deschish cu mumbasir, ca sa mérga in sud Dimbovita sa ridice pe Elena
Stanescu si pe fiul el Alecu, ca sä.-1 clued surgun la mänästirea Snagov.
Zemli Vlahiscoie. Fiind-ca Elena Stiinescu i fiul el Alecu s'aii arétat cu urmart
supérättire odihnei locuitorilor i pägubitére asupra lor, de aceea, spre a lor infri-
nare i pArásire, si spre pilda i altora asemenea urmätori, volnicim pe al nostru
serbecci-basa Anastasie, sá mérgà in sud Dimbovita, unde se afla numitil cu locuinta
ludndu-I sa-I ducä surgun la mândstirea Snagov, ca sa-1 aibi in pazd, i 'Ana nu
vei priml al doilea poruncä a Doraniel-Mele, slobo4I sd nu fie, iar orinduitulul mum-
bask sd-I daI adeverintä de primirea lor. I saam receh gpd.-1815 Decemvrie 14.
RdsvrAtirea o séménd In judetul Bugd, la 1816, Bratul din Sibiciu-

ce aft, cu care chip rémâne mijloc i celor ce se vor aflà In slujbà calla de
agonisita hranel lor, care de se va gäsl cu cale si de &Mal Inältimea Ta, voiti avé
luminatä poruncä de urmare.-1817 Iunie 7.
Vel Vistier.
Cod. LXXXV, pag. 105
de-jos si Gheorghe BAsiceanu din Basca. Marele Vornic Grigorie Fill-

pescu propune Domnitoruluï, ca acestï capY de miscare sá fie bAtutl
prin satele plaiuluï i apof strAmutaff prin
Domnitorul maï omenos, desì grec, se multumesce a aproba numaï
strdmutarea acusatilor de Asvratire si-I iartA de balae.
Iatd actele :
Cu plecata anaforà ark Inältimil Tale cä, in plaiul despre Buzen. sud Saac, apr6pe
nu-sI pot avé locuitorii odihnä din pricina a dot rdsvrAtitori Bratul ot Sibiciu-de-
jos i Gheorghe Bäsiceanu ot Bäsca, caril reú nàràviì fiind, de sinesi, fär'de scirea
plaiului se pornesc la pin mincin6se, si umblä prin sate, fäcênd locuitorilor chel-
tueli si smäcinärl, cum insciintézd dumné-lui Clucerul Mihalache ispravnicul, até.t
chtra Indltimea Ta, &At i catra mine plecatä slugä, i osebit eäti-và locuitori aú venit
la mine cu aläturata jaiba, plängêndu-se pentru numitii i fAcênd rugdciune a se
ridich din plaiul lor acei rasvratitorI, ca sasi peotä avé odihna, ci Rind-eh' acestia
sunt doveditl si sciutl de rdsvrAtitorI i clevetitori plaiulul, mé rog Märiel-Tale, sé.
fie luminatA porunca cátrá dumné-lor boeril ispravnici judetuluT, Cu mumbasir, ca
mal Intäin sa batä pe acestI räsvrätitori prin satele plaiului spre infrinarea
a altora asemenea lor, apoi radice din plain Cu t6te ale lor, aseze dumné-
lor ispravnicii cu locuinta in sate de Ode, cà de vor réméné acestia in plain,
plaiul apururea pätimesce i nici-odatä odihnä nu 'Ate avé, iar anil Inältimii Tale
sa fie de la Dumneden multi si fericiti. 1816 Ianuarie 12.
Grigorie Filipescu Vel Dvornic.
Li, loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Dupe aretarea ce ne face duniné-lui Vel Vornicul de Téra-de-jos printeacéstä ana-
fork poruncim Domnia-Mea dumné-v6strä ispravnicilor din sud Saac, ea pe acest1
de mai jos aretati rdsvratitori, numai decät ridicändu-i cu Mote ale lor din plain,
sa-i mutati i 01-1 asezati in sate de ale pläsilor, ca pe nisce turburdtori linitei lo-
cuitorilor acelui plain, iar de bataie li ertäm Domnia-Mea, fiindu-le indestulä pe-
dépsa mutarii lor. 1816 Ianuarie 13.
(Pecetea gpd.). Vel Logofét.
CAP. III.
Tigang.
Maï jos de cat téranulde se OW maï jossta tiganul. Ar puté
explico un umanitar de ast6.41; cum un cleric, un egumen de
mandstire cerea, In 1814, Domnitoruluf Caragea, pedepsirea cu temnita
Cu baterea de 200 toiage la talpï a unor tiganï, 6merfi ca si el, pentru
cd se revoltail in contra nedreptdtisf ca care erati maltratatl? Vodä Ca-

ragea rinduesce cercetàr i iacd raportul comisiunil de anchetd:
Prea lneiltate Dómne,
Dupd luminatä poruncd insciintdm hid/0mi' Tale, ca dintre tiganil mandstirir
Glavacioeul, ce se pirdsc de cdtrd jaluitorul egumen de zurbagil i impotrivitorl
nesupusI la slujbele mândstiril, fiindu-se aflatI dintre dinsiI aicI, s'ad insci-
intat ca zapcii armäsescl, ea sd vie sd se infdtiseze la judecatd, aft fugit din Bucuresci,
ci Bind c iganii acestil mandstirI sunt sciutr acestfi judecä'fi cu adevérat de zur-
bagil i impotrivitori egumenilor, pentru eh' i in let 1794, iardsI cu asemenea zur-
balic i impotrivire sculhndu-se asupra celui de atuncI egumen, au fost adusI prin
poruncä gpd cu murnbasir la temnita puseariei i dupd ce s'arl pedepsit indestula
vreme la inchis6re, li s'a fäcut certare i cu bdtae. Ci, ca nu din nesupunerea
lor sä pricinuésed derdpanarea lucrurilor mandstiril, judecata gäsesce cu cale, sd
fie lurninatd porunca Mitrini-Tale, un mumbasir zapciii armasese sà mérgd la numita
manästire si pe veil-call din tiganl II va area jaluitorul egumen de zurbagil
impotrivitorI, sà pue sd-1 bata cu chte doué sute de toege la talpe in vederea celor-
lalt1 tigani, i cu acésta pdrasésch ndravurile lor, supuindu-i a da si zapis cu
legdturd, cá Mtn,' t6te slujbele sfintei mhnastirI vor fi supusi i ascultaton, lar
hotarirea remhne a se face de catra Inältimea Ta.-1814 Aprilie 16.
Costache Stolnicul, Atanasie Serdar, Nedescifrabil Medelnicer.
InsusI Domnitorul esitd a apron asemenea bdt AT, totusI apron

dupd douïE; hin, maY tardiii:
1(6 loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Dupd arkarea ce ni se face printeac4stä anaforà a judecatil departamentulur
Criminalion, vo/nicim pe sluga Domniel-Mele zapcid armasesc sà mérgil la fata lo-
cului i, pr in marifetul ispravnicilor judetului, sá faca armare intocmal. -- 1814
Iunie 25.
Nisce a1ï servitorY ai altaruluï, asociatsi cu functionari aaministra-

tivl din judet, comit fapte nelegiuite asupra unor bieti tigani ursart
Insusi Mamie Armas, sub care continud a sta iganiT domnesd, na-
rézd faptele In modul urmAtor:
Cu prea plecatä anaforà se face arkare InaltimiI Tale, ch astaji venl la arma-
sie un Ioan Trofin bulue-basd de tiganl domnesci, ursari, impreund cu cetasii luï,
facênd arétare cu mare plangere, cá aflandu-se locuind de marginea satului Negres-
cil din sud Muscel, aú venit la dinsil preotil satulur, anume Popa Preda si popa
Marin si provalisindu-le sà schimbe cu (11110 vre-un cal, ail i primit bucuros,
avênd mal virtos trebuintä pentru räspunderea dijmel ce se urméza si ash invoin-
du-se intre eisI sá deà preotilor o épä, cum si preotil sá le ded lor un cal orb, i
talen l 30 adaos, I-aft si tras numitii preoti in sat la casele lor, ca sá savirséscd schim-
bul i obicinuitul aldämas, unde indatä, fär'de altà prelungire ponosluindu-I ch acea
épä ar fi avdnd-o de furat, legat, chznindu-I M'eh milostivire, si pe de o
parte cu ()medí de al' lor 1-ad pornit la isprävnicat, cu invinovätire de 110, iar pe
de alta, unindu-se numitiI preotI cu un Ionith Contescul polcovnicul judetuluI, nelptea
aú mers de le-ad calcat corturile lor, i prinçlêndu-le femeile si pe altI tiganl, ce mai
rèmäseserä la corturY, iarhsi prin strasnice cazne färä milostivire le-ad iagmalidisit
avutul lor, le-ad luat si talen l 95 gerema, färä a nu le descoperl invinovatirea,
sh le arete vre-un pägubas Dumné-lor ispravnicil iarásI fära de mai multa cerce-
tare asupra celor ce I-ad fost trimis preotil acolo, sad vre-o dovadd la pira ce li
s'a fost adus, I-ad geremetisit i dumné-lor pe acestia cu talen l 140 si le-au dat
drumul, ajungend zdlogéscei copiii i nevestele pe la imprumutcitori;
acésta plAngere a numitilor tiganI la Armäsie este feIrte de creçlut, cacI are mai In-
taiti Armäsia sciinth de bun ipolipsisul lor, eh niel odatä nu s'ad dovedit cu chtusl
de nimic InvinovAtire; al doilea pentru aceI preotl i polcovnic cá sunt sciuti de
tott ómenil jachi, hrapitori i nesupusI la bunele nizamuri ale Inältimil Tale si
al treilea, ca urmarile polcovnicilor i cäpitanilor sunt nesuferite, pentru ea necon-
tenit vin ticaloii iganl la Armäsie cu plhngere pentru dinsil de jafurile i nedrep-
tatile ce le fac, socotindu-i intocmal ea pe nisce dobiteice, i mhear ch. Indestule pu-
blicatil ale InältimiI Tale s'ad trimis, atált pe la isprä vnicaturi, cht si pe la cel-lalt1
ca nimeni fara curatà dovadd de invinovAtire sh nu cuteze a-1 bhntul pe ti-
ganiI domnescI, ci fiind vinovati sa-I trimità la Spdthrie cu egzamenul lor, dar in
zadar ad fost tOte, pentru ch nimenea nicI o intelegere n'a afétat, din care pricinä
c415nd ticalosil tigant la desnädäjduire ad ajuns a se risipl prin térl streine. Dum-
né-lor ispravnieil ot sud Muscel, de dovedit pe acestl tiganI cu vre-o Invino-
vatire, nu se cuvenià geremetisésed cu atAta sumh. de banI i sa-i sbobóçlá, ci
sa-i fi trimis aici cu egzamenul lor, ca ieà cuviinci6sa pedépsd, s't dinteacésta
numaI se póte intelege neinvinoválirea lor, ci spre mângherea lor la nedreptatea
CC li s'a facut, i spre infrinarea polcovnicilor i cdpitanilor, face Armäsia ferbinte
rugäciune InaltimiI Tale, ea sh. areti milostivire asupra acestor tichlosl i asupra tu-
turor celor-lalti tigani domnescl si prin osebit mumbasir de la chiar Curten Inäl-
timii Tale, cu luminatä volnicie, mai inthid sh. li se Implinéscá numitilor de la dum-
né-lor ispravnicil acei talen l 140, cu carI 1-ad geremetisit, apoi sa ridice atht pe
acel polcovnic, ch.t si pe preotl, sh-I aduca aici, ca prin cercetare de judecath, orI sä-1
dovedésca cu vre-o invinovAtire asupra jafurilor ce le-ad fäcut, sad in priveliste
de norod sh-sI ieh pedépsa ce li se va hotari de chtrà Indltimea Ta, spre infrinarea
celor asernenea lor, iar hothrlrea rèmâne la Inältimea Ta.-1814 Noemvrie 6.
Matache Pitar.
Caragea nu std de cat 9 cjile la indoéld, de trebue sd aprobe pe-

depsirea jdfuitorilor. La 15 Noemvrie 1814, el dd urmdtórea resolu-
tiune :
Ith Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Volnicim pe sluga DomnieI-Mele ciohodar, sä mérgä la sud Muscel,
unde maI inthifi sA apuce pe ispravniciI judetuluI a Implinl de la dînsil talen l 140,
ce se arath mal jos eä ad luat jaf de la jaluitorl, fär'de a le primi ispravnicilor
58 V. A. IIRECHIA. 76
niel un cuvint de pricinuire, i apoi ridiand orinduitul mumbaqir atat pe piritul

polcovnic, cAt §i pe piritiI preotI, aducA aici impreunä i cu jùluitorii, ca
steà faá la judecata ce-I vom orindul Domnia-Mea (1).
Cod. LXXVIII, pag. 62.
Din cttrtile de vdtdsie de tiganI de la Ianuarie 1813 se pot vedé

si obligatiunile lor, mal cu sénià ale culegétorilor de nisip de aur, cum
drepturile ce Domnia le recun6see, de a petrece in stare nomadA,
do a se asezA cu corturile orI unde vor vol si de a nu pldt1 nimic
pentru suhaturI, niel chiar pe mosil particulare (1).
Acto de protectiune acordate tiganilor de eäträ Caragea (2).
Din cand in când se mal ggsesc suflete crestine, carI jarra de robie pe
nenorocitiI tigani, precum fäcù Vornicésa Ecaterina Stirbehl la 1815 (3).
Nu mai putin deck pe téranI jgfuesc si pre tiganI vAtafil de
plaiurT (4).
CAP. IV.
Neguleitorï, breslag, fabricang, nartur'i, «¡Ora - TirgUri
pi beilciuri. Pëeura.
Un interesant strat din. Societate este acel constituit de comerciantI,
industrial, breslasI, fabricantY.
Pe tétd diva comerciul si mestesugurile se instreinézd din mânile
pämintenilor, spre a trece in ale supusilor streinI. Ou mare rapiditate
se insinuézal in orase, mal ales in Bucuresel i Craiova, invasiunea
acestora si in primul loe a Evreilor (5).
Vegl actele in Tom. X B. din Istoria Rom de V. A. U.
Idem, idem.
Idein, idem.
Idem, idem. Se mai pot consultà in anexele acestul capitol din Tom. X B. al
nostru diverse acte de cumpérärl i vinc,lärI de su flete de tigani i de diverse do-
natiuni sad procese relative. Sunt de bAgat in sémä harurile de tigani fdcute de
Domnitor la diverse persline §i la diverse mänästirl.
Evreilor le recunósce i I. Caragea organisarea in bréslä separata. In 1813,
Domnitorul invoesce capilor comunitätii jidovesci dreptul de gabela, adecä de a
percepe o taxd de la vingarea
Id) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Cinstit i credincios boerule al Domnia-Mele, dumné-ta biv vel Bane Gheorghe
Arghiropole, Caimacamule al CraioveI, de vreme ce obiceiul legil ovreesel la pretul
vinläril de carne este inteacestakil chip, precum ni se dä pliroforie printeacéstä
Breslele. Sub domnia lul Caragea mal continua a exista breslele,

de§ì slabite in organisatiunea lor, ba pang in fine reil isbite, precum
vom mai vede i maT departe.
In 27 Ianuarie 1813, Caragea numesce direct Mal-mare-Ba§a peste
intrunitele bresle de lemnarl, zidarT, caramidarl, nisiparl §i timplarT
§i reinnoesce chrisovul breslelor federate. Fie-care din aceste bresle sta
sub un cell§ §i cate 4-5 frunta0 «carï vor fi me0erT maT bunT, mal
betrinI §i maT de ispravg , constituind «longea», adeca loja.
Cu dispositiunea de la art. 3 din chrisov, Caragea deschide marl*
portile eT la me§terT lemnarI §i zidarT streinT, de peste Dungre, mar-
ginind obligatiunea lor de «a se aretà la numitul MaY-mare-Ba§a spre
a fi sciti luT. §i la int6rcere in pqtria lor, de asemenea sg se arete
Ja acela§I, ca dea rava§, cg nu are nicT o pricing cu cine-va§T pentru
vre-o lucrare. NumaT presintand asemenea räva putea me§terul strein
obtine Ilya§ de drum de la Spatärie (1).
In 14 Maiti 1814, Caragea ridice pe MaT-marele-Staroste de la aceste
intrunite bresle la demnitatea de Caftanliú i la acésta ocasiune re-
innoesce intreg chrisovul. Nu mal aducem ad decat preambulul, sin-
gura parte schimbata din anteriorul chrisov:
anafork de cdtrd dumné-lui Ve! Cämdrasul, poruncim dar, ca intocmaI sä se ur-

meze i aicI pretul vinddrh de carne intre ovrel, precum si din alisverisurile lor,
de nu va fi vre-o pricind destoinieä, poruncim sä nu fie popriti, iar de va fi la mij-
loc vre-o pricinä, sd InsciintezI DomnieI-Mele.-1813 Maiil 24.
Prea Indltate Dómne,

Dupä luminatd porunca Maria Tale, ce prin buiurdizma ce mi se dä la acéstä
jalbä a ovreilor locuitori din orasul Craiovei, ca sä cerceteze si la cererea ce fac sd
ark prin anafork urmätor fiind, dupd scumpa cercetare ce am fácut starostel de
ovreI de ad i din BucurescI, m'am pliroforisit pentru pretul càrnií, cá este ea
un legiuit obiceiii, ori in ce loe se aflä locuitori ovreI, mdcar i aid In Bu-
curesd si la Iasì, ea sä ded maI mult peste pretul, ce se politifsesce la c61-laltI lo-
cuitorI, un prostichiii de o parà sail de doud la ocaua de carne, si intocmal trebue
sä se urmeze si la Craiova cu prostichiul de mai sus arätat, iar nu mil mult, iar
pentru alisverisul lor ce se jdluese ea aunt Imbodisii, cu cuviintä este a se da lu-
minata poruncd cätra cinstitul dumné-ldi Calinammul CraioveY, spre a fi slobodi de
all' face alisveris lor nesupdratI, pentru care nu lipsii a arétà Iniáltimii Tale.
1813 Maid 17.
Megas Camarasis.
Cod. LXXV.T, pag. 262.
(1) Vedl Anexa A. din Tom. X B. al Ist. Rom. de V. A. U.
Chrisoyul Mal-mare-1304a de lemnari, i zidari, i ceirlimidari; nisipari i timplarE.

'Rite acelea ate privesc spre trebuinta i folosul de obste, nu numai datorie
Domnii i obladuitoril, ce s'aii Invrednicit de la Dumne4eil a avé stapInifi de t5rI
si de norede, a le pune In faptä, ci Inca cu mijlócele cele maT bune a le Intocml, a le
Imbunatäti si a le Intarl, Intre cari alte ob stesci lucruri trebuinciiise fiind unul
nizamul breslelor de lemnari, zidari, caramidari, nisiparT i timplari, cu earl se
slujesc toti de obste Intr e trebuintele ce ail, de aceea, atat pentru Intimplärile ce
aú fost mal nainte cu cutremurul i focul eel mare, trebuinta a adus a se pune
la o bunä Intocmire nu numai la IntImplärile acelea, ci apururea si in tótà vreinea
sé se pazésca bunä orindu élä, ca cel ce va avé epistasia acestor bresle sé fie nu
numai cu sciinta mestesugului desavIrsit i ca vrednicie, ci sé aibä i un ipolipsis
de a se puté Increde si a se nädajdul cine-val pentru binalele ce prin marifetul
luT se vor lucré de mesteril lemnarT i zidarl, spre a nu se face inseläciuni i pagube,
precum patimià i norodul mat nainte, i atuncl, dupd anaforaua dumné-lor boerilor
DivanuluT, se alesese un Lazar Polcovnicul, om vrednic cu sciintä, de s'a orinduit
la epistasia acésta, pre car ele 1-a Imbracat si caftan numindu-1 Mai-mare-Basa, fa-
andu-I réfé i alte mili, precum din hrisovul Domniei-Sale fratelui Constantin Ip-
silante Voevod ne-am plirofori sit. Deci Invrednicindu-ne si pe NoT Domnul Dum-
ne4eii cu domnia acestiT pravoslavnice tërl i pliroforisindu-ne cii, dupa trebuinta
ce este Inteacésta politie a scaunului Domniel-Mele Bucure urméza a fi Mai-
mare-Basa om ales, cercat in slujbe, i ea din vremea de mai sus arkata Incelee
s'a fost cinstit ca caftan acéstä trébà i slujbä a Mal-mare-basa, am primit.o
Domnia-Mea i hotarim, ca si de acum inainte, cel ce se va aflà cu acéstä epistasie
sé se cinstésca cu caftan si pentru cé are de a fi cu osIrdie i cu ingrijire a nu
se face inselaciuni si a se pazi buna orinduélä spre folosul obstesc, i pentru ca.
se allá slujind la poruncile Domnesci, cand i se da, i la ale obstei noroduhri ce
si are sé tie si un logofetel i un om doi cu léfä i cu cheltuéld. De aceea prin-
tr'acest Domnescul Nostru hrisov Intärim privilegiurile i muele ce aii avut eel mal
dinainte Mai-marl-Basl, adeca sé aiba lude 6 scutelnici, pentru care poruncim dum-
né-lui Vel Vistierul, sé i se facé dintre päminteni i sé li se dea pecetluiturile Dom-
niel-Mele, sé aibal i orinduéld de léfé spre a i se da pe Oa luna cate taleri 50 de
la Visteria Domniei-Mele, sé fie dator Ins& acel ce se va cinsti cu caftan de Mai-
xnare-Basa a pune osirdie i silinta Intru slujba aasta, ea prin Ingrijirea sa sé se
pazésca o blind orinduélà a breslelor acestora, ea nu numal ei adecä sé se foloséscá
sé se castige din mestesugurile lor, ci i norodul sä-si aibd Inlesnirea far'de pa-
gube i far'de Inselaciuni Intru trebuintele lucrului binalelor, luand séma Mai-mare-
Basa i pentru unele binale ce sunt dupé pravili oprite, adeca care astupa si In-
chide lumina vecinulul, cum si cele ce ar cauta sé cuprin0 si sé strimtoreze uli-
tele obstei cu intinderea ce fac i altele asemenea vat6mattire, ca indatä sé dek de
scire la Domnia-Mea, pentru care este ofinduit i nizamul maT sus numitelor bresle,
cu ponturile ce se cuprinde mal jos prin hristive Domnesci ale fratilor Domni de
mult, i dupä trebuinta ce urméza i acum spre buna orInduélä. (urinéza cele
7 pontur1).
Cod. LXXXII, fila 177 y
La 25 Ianuarie 1813, Caragea reinnoesce chrisovul bresleI zdbunarilor,-

Cu Ore-care gindreptare la unele ponturI, dupd trebuinta vremiI de
acum», dice Voda. Una .din pretinsele Indreptarl este aceea, cd sunt
admisT i mesteriT streinT de a deschide pravalie si a lucra marfa de
zabunarie, destul sà urmeze orinduelile bresleT i sa fie supus la Sta-
rostea de zdbundrie, care rémane a fi ales de brésla (1).
Din 16 Fevruarie 1813 este chrisovul reinnoit al breslel Croitorilor,
dat intaiil de Alexandru Ipsilant la 59 croitorT din BucurescT, cad
chris6vele mal vechT le erail perdute din causa rasboiuluT. Caragea
face istoricul bresleT In preambulul chrisovuluI gil, de care ne ocuparn
Capul bresleT este Terzi-Basa ail 4 mesterT epitropT. Unul din
epitropT va fi Starostele bresleT. Un Céus va maT avé brésla. Terzi-Basa
cu Starostea si Epitropri sa caute socotelile i judecatile. Terzi-Basa
fail de clonjá nu are niel o putere de executiune(2).
Tot din Fevruarie 1813 este si chrisovul reinnoit al Barbierilor. Sta-
rostele e ales de brésla. Loja o constituesc 6 Epitropti. Streiniti sunt
admiftitn braid, destul sa fie ccu ascultare de Starostea» si de loja.
Nepazirea DuminiceT si a grbatorilor este pedepsitd de Lojd(3).
La 25 Aprilie 1813, Caragea reinnoesce chrisovul bresleT *elarilor din
BucurescT. StreiniT selari nu ail voe sä deschida eT pravalil, dar sunt
admisl a lucrà pe la pravaliile mesterilor din bréslà, unde-T va rindul
starostele de selarT si curelarT. Starostele este ales de braid si con-
stitue loja impreund cu doT fruntasT iarasI alesT(4).
La 1 Iulie 1814, Caragea reinnoesce chrisovul bresleI boiangiilor din
BucurescT, chrisov dobindit de el In 1764 de la Racovita Cehan V. V.,
si de atund intarit si de alfi DomnitorT. La 1803 acéstà brésla
proces cu fabrica de salurT si ghermesiturT, din causa menghineleT ce
facusera si eT, desì era un monopol al fabriceI. Am amintit despre
acest proces la locul cuvenit. Chrisovul luT Caragea reinnoesce si el
acelasT chrisov. eProestosul , adeca Starostele, este ales, dar rinduit prin
scirea MareluT Cam6ras. Loja o constitue cu treT batrinT aï rufetului
si un Céus. Apelul de la judecata lojeti se va face la Cdmarasul cel
mare. Se adniit aeum in rufet boiangiti streinti, daca se supun la
t6te regulele rufetuluï. Cele-lalte conditiunT se pot vedé In insusT chri-
sovul C6 dam in nota (5).
Ve;11 anexa B. In T. X. B. al Ist. Rom. V. A. Ureela.

Ve4I anexa C., ibidem.
Veçli anexa in T. B. X., ibidem.
Veçli anexa E in Tom. X. B., ibidem.
Vec,11 anexa F. F. In Tom. X. B., ibidem.
62 V. A. ITRECHIA 80
La 1 Decemvrie 1815, Caragea aprobà urmAtorul cartel fAcut de sa-

punaril din BucurescI:
Primitä fiindu-ne i mud simfonia ce a fticut brésla säpunarilor Inaintea durnné-
lor ve1iilor boeff, o Intdrim Domnia-Mea, ca urmarea sa intocmaI, pentru
care poruncim dumi-tale Ve! Logofete de Téra-de-sus, ca zapisul ce ail dat sd-
punariI pentru acéstd simfonie sä se popréscd a sta In pdstrare la cantelaria Diva-
nuluT Domniel-Mele.-1815 Decemvrie 13.
(Pecetea gpd ) Ve! Logordt.
Prea Indltate
Din luminatd porunca MdrieI-Tale, aducêndu-se inaintea N6strd isnaful breslei stl-
punarilor de aid din BucurescI, cad fac i lucrézi sdpun de aici de térd i iardsi
el 11 vind Cu tdräbl i prdvalil la obste si de bunà voia lor, nesilitI s'ati legat cu
zapis, care 1-am adeverit i noI, cu cuprindere ea pe un an intreg sé tie politia Cu
indestulare, i sh-1 vin46 sdpunul eel bun, care este ca ce! de Tirgoviste, ocaua Po
parale 48, iar säpunul eel prost, care se chémd cialcamd, ocaua Po pantie 25, si tot
acel pret sà urmeze la vin4area lor pdinà la anul, Insti numaI el sà vînä, iar
earl' fac luminärI, sit nu se amestece In mestesugul lor intru nimic, niel
a lucré sdpun, niel a vinde, i ei s'ati legat cà vor piftzl-o acésta, fäcêndu-se chezasi
unul pe altul, certAndu-se si de stäpinire, and va fi bdnuéld, child nu pdzese,
legAtura, sad nu find ca dreptate, care legéturd a lor pärdndu-ni-se a fi ca calei
de va fi primità se deä i luminatà intarire, ca sd se pazésed. 1815
Decemvrie 12.
Constantie Buzett, Const,antin Cretulescu Vel Ban, Dumitrasco Racovitä Vel
Vornic, Grigorie Filipescu Ve! Vornic, Teodor Viicd.rescu Ve! Vornic, Scarlat Gra-
disteanu Ve! Logofét.
Cod. LXXX VII, pag. 187.
In judete, bresle constituite, sub domnia luT Ioan Gheorghe Caragea,

nu am aflat decat la PitescI. VacJA-se In Tom. X. B. actul bresleI Ca-
vafilor §i Cismarilor i acel al IsnafuluI croitorilor (1).
Evreil, earl' In BucurescI, la 1804, erail maI putinI de 120 familii, se
Immultesc mereil acolo, prin ndvälirI din Wile vecine. Caragea le
numesce, In 28 Fevruarie 1813, un staroste In pers6na luI Haim
Her§, care este i haham-ba§a. Brésla evreilor este justitiabild In
afacerile de comerciil §i industrie numaI de staroste §i cu apel la
Marele-05.mdra§. Vodà constitue scutirI §i folosinte starosteluI §i obligA
pe ovreii streini, a asculta de staroste In totul. De ovreii: streini; sta-
rostele e dator sd tind catastih. In unul din aceste catastihe supuse
(1) Yell anexele G i H din Tom X. B. din Ist. Romdnilor.

81 SOCIETATEA SU I3 I. G. CARAGEA 63
VistierieT, aflu cà in 1813 aú intrat in Bucuresci peste 1.000 de evrei

din Ungaria i Turcia (1).
Brésla cavafilor mutatI in dosul SI. Gheorghe Non, dupd focul de
la 1804, *i langd biserica Rdsvan, cere, la 9 Noemvrie 1817, permisiune
de a-*I face samare la pravdliile lor, dicênd cä aceste samare nu su-
p6rd pre nimenT In strada unde stati ascunse. (Cod. LXXXIX).
Brésla papugiilor Inca primesce un nog staroste in Fevruarie 1813
la acésta. ocasiune Domnitorul, prin pitacul séü, resumä' in scurt or-
ganisatinnea breslel, precum se 'Ate vedé in actul inedit (2).
In Ianuarie 1813 urméza un proces intre vame* *i brésla cojocarilor
*i a tabacilor din Tirgovi*te. Ace*tia nu vor sà platéscd varnd pentru
peile ce cumpërd, nefiind el datorT a Odd ci vindétorul (3).
Un proces identic este tot in 1813 Fevruarie intre tabaciT din Bucu-
resci i Yam*. Tabacil nu vor sa platéscd vama decal cand vind
peile tabacite; asemenea sunt scutitI de vama pe frunzele i buruenile
ce adund din térd pentru tabacarie (4).
Brésla precupetilor e strämntata pe ulita Gabrovaliilor, unde sunt
Cu multumire primitT de proprietaril de prävalil. La 25 Noemvrie 1816
Domnitorul hotaresce, ca precupetiT sa fie in vecT nestramutatI din
acea stradd (5).
In Ianuarie 1817 Domnitorul, dupa cererea mareluT Aga, obliga pe
toti jimblaril i brutaril sà constitue brésla dupa regulile stabilite in
interesul controluluI me*te*uguluT. lor, fiind indatoratr eel carT vor sa
deschidd pravalii sd fie cunoscëtorT me*te*ugulul, sa dea de scire la
isnaf legandu-se in scris, chi vor fi supu*T la téte obiceiurile i ca vor
lucra d'a pururea (6).
La 17 Martie 1814, dupd alegerea MareluI Camara*, se constitue un
Telal-ba*a asupra tuturor telalilor din Bucuresd, cu obligatiunea de
a tiné catastih de toti telalif, luand de la fe-care cheza*ie, cá nu va
In*ela pe nimenT, sub pedépsa. $i muerile telelbice staff sub controlul
acestuia, ca nu cum-va sd speculeze lucrurI de furat. Telalil pentru
pricinile mid sunt justitiabilI de Telal-ba*a. *i de o loja din bdtrinii
bresleT. (7)
Yell anexa In Tom. X. B. al 1st. Romtinilor de V. A. Urechici.

Veip anexa K., ibidem.
Veqi L., ibidem.
Veq11 actul cu litera M., ibidem.
Ve(li anexa N., ibidem.
Yell anexa O., ibidem.
Velp actul P., ibidem.
64 V. A. URECHI1 82
In 1815 Caragea sporesce iratul lui Iciciohodar de la pravaliile ce

lucrézä cismdrie, sub cuvint cà tóte huzmeturile sporit in Ora. (1)
In Septembre 1814 Caragea numesce pe Marin Jelescu staroste de
l'organgii §i-I acorda scutire de dajdil §i a unel pivnite din Bucurescl,
cum §i de vinariciti de la via lul. (2)
La 7 Ianuarie 1818 Caragea da' un noii chrisov pentru brésla bruta-
rilor, scoVènd-o de sub Agie, de sub slujba§iI agiescI ccarI nu ail frica
luí Dumnedeil, pentru interes al lor in parte, §i ieatt ru§feturl. §i ja-
furl, de lasa brutaril In voia lor, ca so:RA paguba fac'ènd panea
mica, négra, necóptd §i lipsá la dramurl. Domnitorul i§I reserva drep-
tul de a rindul inspectorI aï brutä.riilor 2-3 dintre boerii din trépta
Totu§l brésla brutarilor este obligata sa dea luI Aga cate
2.000 talen pe an. Br&la va avé prin alegere un staroste in pers6na
luí *tef an Babic brutar. Domnitorul 11 imbraca cu caftan, puindu-1 pe
o trépta cu starostele de negutatorl. Starostele este inamovibil, daca
se 'Arta bine. Alegerea starostelul se face in presenta boerilor marl,
earl supun cu anafora alegerea la intarirea Domnula Loja breslel
o constituesce starostele cu 4 proestl, un logofét §i un céu§, ace§tia
scutitl de dajdiI §i de angarale. Chrisovul prevede ci§nia §i nart
pentru toff brutarif. Starostea are leld 200 lei pe luna de la
bréslä. (3)
Tot in 7 Ianuarie 1818 este dat §i chrisovul de constituire, de care
In actul de sus se face mentiune. De Ore-ce cuprinde dispositiunl earl'
nu sunt arétate in actul de sus, Il aducem integral in notd. (4)
Fabrici. De la Domnitorul loan G. Caragea am aflat acte relative la
cate-va fabricl i anume :
1). Fabrica de &lea, macaróne, etc. In Bucuresdi negutätoril aduceail
asemenea articole de la Adrianopole §i de la fabrica din Galatt In
1815 Decemvrie Domnitorul, dupa anaforaua mareluI Vistier,
Nichifor Hagi Ion Mustacov unele privilegiI pentru fabrica de &lea,
macaróne, critarachia, ostrachia §i chipriotica, a§ezata in Bucuresd.
Domnitorul afirma, ca a comparat produsele fabriceI de la Galati cu
ale fabricel de la BucurescI §i a gasit pe acestea mal bune, egale
cu cele de la Adrianopole. (5)
Veçli anexele Q. i R. din Tom. X. B. al 1st. Ronuinilor de V. A. Urechici

Veçll anexele S., ibidem.
Veçli actul T., ibidem.
Veçll actul U., ibidem.-
Veçli AA. §i AAA., ibidem.
88 S6CIETATEA SUB I. d. CARAGgA 65
Continua sub Caragea O. existe o fabrica de sticlA in judetul

Dimbovita. ConstatAm acésta din procesul ce face jupanésa Ruxan-
dra Chrisoscoleil luT *tefan Némtu sticlarul, In Septemvrie 1815, pentru
ea T-a bracuit nisce paduri ca sa-§T pregatésca material necesar la
fabrica. (1)
Fabrica de testemeluri de la MArcuta continua sä. existe. Se con-
statd acésta din actele ce dam in anexe, vorbind despre StänutA, fiul
luf Teodorache TarigrAdeanu, care a capkat privilegiul fabricei Incà
de la 1808 Maiii 28. Fabrica producea testemelurT, boccele, macaturi,
perine, plapome, brine. Privilegiul fabricei era pe 15 anT, pe care
timp avea §i monopolul. Caragea maT prelungesce monopolul 2 aril
jumdtate peste 15, pa.nd la 28 Noemvrie 1817. Se presintà putin inainte
de implinirea acestuf termen negutätorul A ngheli §i Zugrav sin Con-
stantin cu petitiune, cerênd sá lea asupra sa fabrica pentru mai de-
parte, pe 10 anT. ET propun spor la cele ce era obligata fabrica O.
dea manastiril Marcuta §i la Camara Domnéscd, cum i la spitalul
not' al Filantropiet Domnitarul incuviintéza cererea §i le da chrisov
la 23 August 1817. (2)
Deosebirea de taxe vamale ce se percepeail de la negustoriT p'ämin-
tenT i de la suditi este o causa de d'érapanare a comertului pamin-
tenilor. Pe cand negutAtoriT suditl platiall o vamA ma mica, aplican-
du-li-se tariful din conventiunile comerciale ale Turciel, negutAtorii
pAmintenT plAtiati taxe majorate, la care se adaogeaú acsizele sag
vama de ora* (3). .
0 altA scAdere ce intimpina comertul pAmintean erail narturile

obligatorii, din carT poseddm o serie destul de completä (4).
Vorbind de comerciii, se cade a nu perde din vedere §i afacerea
cA§eriilor, afacere care da loo la diverse procese §i nizamuri relative
la obligatiunile pAstorilor Ardelenf, earl 4T paso oile prin munti. §i prin
campille täriT (5).
Mai sus mentionaräm despre vama. Amintim §i aci, ca impreund Cu
venitul vamil se arenda §i acel al puturilor de pacurA.
Pentru prima data intilnim sub domnia luT Caragea urmätorul fapt,
VedI actul BB. In Tom. X B. al nostru.

VedI actul CC. si chrisovul de prelangire pe 2 si 1/, anI a monopolului fabricei
dat luí Stänutä. de Domnitorul Caragea, ibidem.
Vedl actul sub RR., ibidem.
VOA' anexele Tom. X. B, ibidem.
VedI actele sub SS., ibidem.
15
Analele A. R.Tom. XXIILMemoriile Seq. Istorice
66 V. A. mama 84
al acorddriI de cdträ Domnitor al dreptuluI pentru biv Vel Pahar-

nicul Antonache Teohari de a deschide pe mo§ia luI Cosmina din
SecuenI doué puturl de pdcurd, In propriul s'éti profit §i fdrà a fi su-
pus la niel o dare cdträ Visterie. Un asemenea drept e dat §i mânds-
tirii Sinaia In Maid 1813 (1).
(1) Cartea sf. mandstili Sinaia din sud Prahova.

Zemli Vlahiscoie. Dat-am Domnésca Nóstrá' carte sfintei i dumne4eesciI mäniistiel
Sinaia din sud Prahova i cuviosului egumen de la acisstä mhnästire, chir . . . .
i tuturor phrintilor ce se allá acolo locuitorI la numita mandstire, ca sé aibá voe
sloboopnie a deschide pe mosia mhziastiril, ce se numesce Sinaia, douè puturl de
pdcurh cu cheltuéla mänästirii, i fiind-cä aceste puturl, din jaiba ce a dat nu-
mitul egumen, ne-a pliroforisit eh este a se deschide cu mare cheltuéld a minds-
tirii, ne-am milostivit Domnia-Mea si tot venitul acestor douè puturi 11 härdzim
numitel ménastirl, nefiind intrate in vinlarea celor-lalte puturi mal dinainte. Drept
aceea, poruncim Domnia-Mea tuturor de obste, nimeni intru nimic supérare sé nu
Lea, fiind-cä sunt scutite de Jhrile i cheltuelile ce (laú alte puturi, fiind-ch ash este
porunca Domniei-Mele. I saam receh gpd. 1813 Maiil 1.
Cod. LXXVII, pag. 297 v.
Cartea dumné-lui biv vel Paharnicului Antonache Teohari pentru douè- pufuri;
de peicurei a face la mo$ia d-sale Cosmina din sud Saac.
Zemli Vlahiscoie. Dat-am Domnésca INTóstrd carte cinstitului i credinciosului boe-
rultfl Domniei-Mele biv vel Paharnicul Antonachi Teohari, ca sé aibä voe i slobo-
lenie deschide pe mosia dumi-sale Cosmina din sud Saac douè puturI de
phcurä Cu cheltuéla sa, earl puturi, find-cä ne-am pliroforisit cd sunt a se deschide
cu mare cheltuélh, duph rughciunea ce ne-a Mont si dupg multele slujbe ce a
shvirsit Domniei Mele, ne-am milostivit asuprä-i si tot venitul acestor doué puturi
de pacurà ji häräzim numitului boer, nefiind intrate in vinlarea celor-lalte putuff
de me inainte. Drept aceea, poruncim Domnia-Mea tuturor de obste, nimenl intru
nimic supérare sé nu-i lacé, ci sé fie scutite i apérate de tóte &Arlie i cheltuelile
ce daft alte puturl, fiind-ch ash este porunca Domniei-Mele. I saam receh gpd.
1818 Martie 23.
Cod. LXXVII, pag. 298 v.
.16 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
De vreme ce aceste douè puturi de päcurd sunt härAzite mänästirii Sinael prin
sinetul nostru, sinet care i s'a dat inch din anul trecut, precum din condica Diva-
nulul am luat pliroforie si fiind-cá in ponturile vhmilor anului acestuia se cuprinde,
ca muele ce aunt prin hrisóve i sineturl domnesci sé se implinésch, niel un cuvInt
nu ad vamesil a se atinge de aceste douè puturI, ci hotärim ca mänhstirea Sinaia
sé aibä pace de &W.A. el. 1814 Iulie 2.
Narturi: Cestiunea indestuldriT publice din Bucuresci preocupd ne-

gresit pro Caragea. In Ianuarie 1813, el obligd pro brutarÌ sd fie apro-
visionati cu indestuld Mud, ca sh nu intimpine lipsd poporatiunea (1).
Se face cisniil pentru One si se obligd de la 1 Fevruarie 1813 a
vinde pânea négrd ca 5 parale ocaua (2).
La 2 Fevruarie 1813 se dd un nart general, ce se 'Dote vedé in T.
X. B. al Istoriel n6stre. La 6 Fevruarie Domnitorul ordond:
Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli lahiscoie.
Cinstitilor i credinciosl dumné-v6strä velitilor boerl al DivanuluI Domniel-Mele,
de trebuintä fiind de a se intocml un pret cuviincios si la vinglarea jimblei i a si-
mituluI i sd lipsésed cu totul catahrisis ce se urmà pand acum de catrá jimblarl
simigil, poruncim Domnia-Mea ca cu toti 1mpreund i cu dumné-lui vel Aga, sd
faceti eisni prin amdruntil socotéld pentru amändoué mal sus arétatele felurimi de
päne, i chibzuind pretul cu care se cuvine a se vinde, 1nsd bund, albA, curatä, sä
arkati Domniel-Mele prin anafork färd cdtusI de putind Intärçliere. Tolco pisah.
1813 Fevruarie 6.
(Pecetea gpd). Vel Logofet.
La 10 Iunie 1813, Domnitorul dà nart nog pentru One, jimbld

simit (3).
Un alt cisnill se face in Decemvre 1813, in urma reclamatiunilor bru-
tarilor. Se adaogd pretul la vingarea pAnel, care se va vinde cdte 8
parale ocaua.
Prea Lzaltate D6mne,
Urmdtor fiind luminateI InaltimiI Tale poruncl de la acéstä jalbä a cuviosuluI
egumen Iustin, de la mânastirea Sinaia, am fdcut cercetare i veçldi la mAna cu-
viosiei-sale sinetul Mdriei-Tale cuprinçlétor, prin care i se cld voe si sloboçlenie a
deschide pe mosia sf. mândstirI Sinaei done puturi de päcurd cu cheltuéla mä-
niistiril, hdräzindu-i-se mild numitel mändstirf si tot venitul acestor doue puturl
cu pacurd 1-a luat Vamesul, cu cuvint cä se cade a fi pe séma vämel; a náruia urmare
fiind fär' de cuviintä, gdsesc cu cale sd fie luminatä porunca Inältimil Tale cdtrd
dumné-lor boerii ispravnici aI judetului, ca aducend pe piritul inaintea dumné-lor, fatd
cu cuviosul egumen, feed a intelege cuprinderea luminatulni sinet al Mdrief-Tale, ce
este dat acesteI mândstiri, neingäduind pe vamesi de acum inainte a mal face su-
pérare catusl de putin, iar hotdrirea cea desdvirsitá rèmâne a se face de ea-Ara' 'dal-
timea Ta. 1814 Iunie 6.
Constantin Filipescu Vel Logoret.
G'od. LXXIX, pag. 9.
Veçll actul K. K., 1. C.
Veçll actul L. L., ibidem.
Veçti actul M. M., ibidem.
(3) VelI actul N. N., ibinem.
68 V. A. URECHIA. 86
In 16 Fevruarie 1814, se afi§éza pe la rèspantiile stradelor un nart

general, in care infra bacaniile, legumele, pescariile, luminarile de
céra (1).
In Decemvrie 1814, se dä alt nart pentru legume (2).
La 5 Ianuarie 1814, se afl§éza nartul luminarilor de sea (3).
La 15 Septemvrie 1815, noti ciniü pentru jimblä §i pane (4).
La 15 Noemvrie 1815, se ordona facerea unuI nart noti al lumina-
rilor de ski (5).
In Decemvrie 1815, noul nart pentru pane (7 parale palea) (6).
La 1 Aprilie 1816, nart la lumlndrile de cérä (7).
Macelariile continua a se da cu contract, in Bucurescl:
LB loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
CinstitI si credinciosI boerilor velii ai DivanuluI Domniel-Mele, dimpreunä.
dumné-ta biv vel Vist. Const. Filipescule i cu dumné-ta biv ve! Bane Gr. Brancovene,
fiind-cd se apropie sfintele PascI i sorocul contractuluI drniI din anul trecut se
implinesce, poruncim ca, adunându-vë cu totit aicea la Domnésca /i6strà Curte sa
faceti cuvi6sa chibzuire pentru vimprea drnil pe anul acesta i sà arétatl Domniel-
Mele prin anafod. I saam receh gospod. 1816 August 20.
Cod. LVIII, fila 51 v.
Brutaril refusd de a depune panea pe la Mann' spre-vindare, ca

O. nu dea cjeciuéld. La 5 Septemvrie 1816, Domnitorul ordona. liff Aga
sa oblige pe brutad a face asemPnea deposite (8).
Cu privire la Indestularea publica din ora§ele judetene, abia po-
sedäm un singur act de la Caragea.
Acesta este cel urmator relativ, la Ploesd :
Di loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Cu cale si cu bunä orinduélà" fijad acéstà anaforà a dumné-lul vel LogofétuluI
de Téra-de-sus, poruncim dumné-vóstd ispravnicilor aI judetuluI sà datI cuviin-
ciosul nizam ca intocmal s'd fad. urmare. 1813 Iunie 27.
Ve4I actul O. O. in Tom. X, partea B. a 1st. Rom. de V. A. U.

VOI actul P. P., ibidem.
Yelp actul Q. Q., ibidem.
Yell actul R. R., ibidem.
Vel;li aetul S. S. si T. T., ibidem.
Ve11 actul U. U., ibidem.
Veill actul V. V., ibidem.
Vegl actul X. X., ibidem.
87 SOCIETATEA SITS I. G. CARAGEA 69
Prea In&fate Diimne,

Dupa luminath porunca inältimii Tale, ce mi se db." la acéstä jalbä a vame0lor
de la Ploesci, facênd cercetare, ark InAltimii Tale, cà nartul s'aii pus pentru ceI
ce And cu ocaua, iar rag virtos pentru precupetl, iar locuitorii ce vin la tirg Cu
zaherele, set cu alte lucruri de alte trebuinte, cum 0 de ale mânchrii, ce le vind
Cu ridicata, acelea nu ail sh." fie supuse la nart, ci sà fie luminatä. porunca Mdrie-
Tale Mil dumné-lor ispravnicii judetului, ca inteacesta0 chip sh urmeze i sh &à
nizam, nici sh de-a pricinh Cu nartul a nu veni Omnil de afard Cu lucrurl de yin-
Ore, cà aceea in adevérat este ch pricinuesce paguba fáluitorilor, cu imputinarea
ali§ver4ului ce ptite sà fach i sà discolipsésch eel" ce ail trebuinth, negäsind sä cum-
pere acelea ce cautä., sail" precum va lumink Dumngeil pe Märia-Ta, se va da po-
runch. 1813 lunie 18.
Ve! Logof
Cod. LXX VI, pag. 436.
Tirgurt Privilegiile pentru tIrguri: §i bilciur1 continud a se da sub

Caragea, tot dupà regulele cunoscute. Evident, boerimea se folosesce
maT mult de asemenea privilegii §i beneficil, §i une-off ele sunt acordate
§i la biserid §i mAn5stirT. Vadä-se In anexele de la Tom. X. B, al Istoridi
Românilor, o serie de asemenea acte relative la bilciurl §i tirgurT.
Intre actele anexate sunt §i diverse pitace oprind facerea de MI
ciurT, din causä de epidemie, cum §i acte relative la strdmutdrI de
bilciurI la alte localit6tI, pentru acelea§I cause, sail spre a favorish anu-
mità pers6nd sail mânAstire.
Aducem ad l unele din multe, urmAt6rele acte relative la bilciul de
la Buzn.
Id) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Cu Vote eh prin Domnésca N6strä hotärire, ce s'a dat in trecutele çlile, prin buiur-
dizmh la anaforaua LogofetiO, s'a poruncit, ca tirgul de la N4cov sä se mute la
ora§ul Buzè'uluI, dar noima aceea0 porunci erà, eh atuncl child se Meek ad tirg, nu
se faceh atunci Virg 0 in ora§ul Buzéului, dupà chiar arkarea ce ne-aii fAcut prin jalbd
cesi de atuncl jäluitori neguttitorI i locuitori din partea locului, i osebit de acésta,
tot inteaceea0 hotärire se cuprinde, ca sh se mute tirgul de la N4cov in orapl Buzèulul,
unde a fost din vechime, de nu aduce lush vre-o smintélà saú zhticnire la a14veripl
locuitorilor, ftirà de a se face vre-o deosebire chrora din locuitorl, iar acum, fiind-ch
ne-am pliroforisit Domnia-Mea, din a doua jalbä, tot a celor dintfii jhluitori negu-
tätora0 §i locuitori din orasul Buzséului, eh 0 acolo in Buzkú se urméza facerea
tirgului Sâmbdta (prieinuind insä numitii, cA prin inpldciune de chträ iubitorul de
Dumngeil Episcopul Buzéului s'ar fi schimbat oiva acelui tirg de la Buzéil de se
face Sâmbhta, unde maI inainte se rhea. Dumineca, chnd, fiind 4i de lucru, nu se
indemânézh locuitoril a ven1 la tirg, ca fach a14veriFra1, iar Dumineca, fiind ser-
bät6re, navAlesc toff la N4cov i 10 sävirpsc a14veri§ul lor, de aceea dar cere-
rea ce fac numitiI jfiluitorI, ca sé lipsésch adecà cu totul tirgul din Ni§cov §i sd se
urmeze numaI cel de la Buzn, nu este primitä DomnieI-Mele, fiind in potriva Dom-
nescil néstre hotäriri, ce s'a lis mai sus, si in vreme ce cu poprirea tirguluI ot
Niscov se face smintéla i zatienire la alisverisul altor locuitori ce se indemânéza a
merge la acel Virg, precum din alaturata jalhä a acelora se face dovada, färä numai
athta osebire hotarim Domnia-Mea a se face, adeca tirgul din orasul Buzéului sa
se faca iarái Dumineca, precum se urrna din vechhne, iar cel de la Niscov, fiind
mal nod, sh se fach Martia, i in acelasi chip poruncim, dumné-v6stra ispravnicilor
al judetului, sä datI nizam de a se face urmare, ca cu acest mijloc niel locuitoril
saa negutätorasii ce cad cu apropiere de orasul Bnzéului, niel ceI ce cad cu apro-
piere de Niseov, sh nu cerce discolie si zatienire.-1813 Ianuarie.
Prea indlfate D6Inne,

Durd luminatd porunca Indltimil Tale, ce mi se da la acéstä anafora a Sf.-Sale
pärinteluI Episcop de Buz6a, Maud urmare, véldi luminatd hota'rIrea Mdriei-Tale
ce s'a dat la anaforaua Logofetiel, de la trecuta lunä a lui Decemvrie 14, dupä jaiba
negutatorilor i a locuitorilor pärii loculul, cum eä tirgul Buzéuldi care este vechiii.
numit, In vremea rèsmiriteI acesteia trecute, din pricina primejdiei ce a avut de
catra o§tasI s'a mutat la Niscov, de sunt patru anI, si Buzéul a rémas fail de tirg,
iar acum Hind-ea s'a facut pace, ad cerut ea sä se mute iaräsi la locul lul si cel de
la Niscov sh fie poprit, ca unul ce este aprépe de prisos si este supérator tirguluI
Buzéului, licénd ca la Niseov nu s'a mai fäcut Virg alta data, in vreme de pace, ne-
fiind cu putintä a fi doué tirgurI aliiturea, si de Mil Maria-Ta s'a poruncit, ca sä
cereeteze dumné-lor ispravnicil si and inteadevér va fi arkarea jäluitorilor, cu
vointa si primirea tuturor locuitorilor si a negu tatorilor din orasul Bugulul, de a
se mutà acest tirg la locul unde a fost din vechime si, de nu face vre-o smintélä
sad zäticnire la alisverisul lor, poruncesce Mdria-Ta cu hotarfre sa se mute tfrgul
la locul unde a fost mal Inainte, dupä care luminatä porunca, urmänd ispravniciI
prin insciintarea ce fac, de la 29 a trecutultu Decemvrie, aratä cá strIngênd pe totl
locuitorii si negutdtorii din orasul Buzéa si arétandu-le luminata poruncä, totl cu
un cuvint ad lis, ea jalba este cu vointa lor primita, facênd cerere a se muta
tirgul In näuntrul orasului Buzki, unde din vechime a fost, pentru care cu totil
dat inscris sub iscaliturile lor, si ash lie ispravnicil, ca' nefiind smintélä la
alisverisul si folosul locuitorilor, ad pus si in lucrare urmarea firguldi, care Moe ce
este sub isealiturile lor, o trimit dumné-lor ispravnieil MarieI-Tale i se véçlurd is-
6141 peste o sutä de nume, am vélut i arkarea ce face prea Sfintia-Sa Episcopul
BuzéuluI, cà din vechime era obiceill de se faceà pe s'éptérnana la doué locuri tirg,
adech Sámbata la Buzél si Joia la Säpoca, apol pentru multe necazurl ce aveaii de
treekori, si nu puteail negutatorif sa-1 care marfa la orasul Buzèuldi, fiind Ice de-
partat, cum si la Sapoca nu putead merge tot-deauna, cu slobolenia stapIniriI, de
atuncI s'a einduit a se face tirg Dumineca la Niscov, pe mosia Episcopiel, unde le
vine tuturor cu indemâna si cum ca tirgul de la Buzéti de se va face Sâmbata, cum
a fost rinduit, si eel de la Niseov Dumineca, n'ar avé supérare un tirg de
altul, acum dumné-lor ispravniciI ad oprit facerea acelui tlrg de la Niscov si locui-
toril i boerinasil si negutatoriI din partea locului trimit jalbä Märiei-Tale prin Sfintia-
Sa, rugänd a se fntarl si a se porunel ea tirgul eel de la Niscov sé nu se oprésea,
care jalbä o véquI cu acéstd cerero iscalità de 39 de eimenI, i spre mal bulla pli-
roforia Mdriei-Tale se va vedé si jaiba lor, i Insciintarea dumné-lor ispravnicilor
judetului cu feda ce trimit i precum va lumira Dumneçieil pe Maria-Ta, se va da
hothrirea i porunea de urmare.-1813 Ianuarie 20.
(Ve! Logofet).
Din istoria cator-vA oräple aducem ad informatiunI:

Orc4e1ut aimpina erà considerat ca scheld de comercia pe la 'hice-
putul secoluluI XIX. In interesul comerciuluI, Domnitorul Caragea
infiintézd o Vhtg§ie de arabagil la Campina, pentru ca negutdto-
riI sA p6tá gAsi cu Inlesnire care §i arute de transport. (1)
Rwii-de vede. Prigonirea veche dintre manAstirea Sf. Spiridon cu
(1) Carte de Ydtaf de arabagg la sehela Ctimpinei sud Prahova.

Zemle Vlahiscoie. unil din negutAtorii de la schela Campina sud Prahova,
prin jaiba &aleé Domnia-Mea ad fäcut arétare, cà pätimese discolii pentru cáräusI, când
le trebue i li se zétienesce alisverisul negotulul lor, cerAnd a se pune la orinduélA,
cu avé inlesnirea, a cdrora jaiba rinduind-o Domnia-Mea la dumné-luI vel
tarul de a cercetat, ne-a fäcut arétare cà, pentru a se inlesnl ajutorul negutdto-
rilor, este trebuintä, ca sé se orinduéseä Vätäsie de arabagil, ca sé scie de la cine
sé eérà celor ce le trebuesc carausI, care cerere primità fiind Domniei-Mele, prin
alegerea dunané-lui vel Spdtarului, orinduim pe Vätaf de arabagil
la schela Campind sud Prahova, cu orinduéla de mai jos arétaté: adeeä sé aibé
numitul Vétaf sub zaptul si purtarea sa de grip carele moeänescl ce merg cu mär-
furi negutatoresci cu chirie i cdrutele de arabagil i cäte care va fi trebuintä a se
inedrek cu chirle, ori de boer sad de negutétor cu märfurl, dupä trebuinta ce vor
avé, sa aibd a se tocml prin scirea numitului Vätaf, ea sé nu se intimple niel odatä
lipsd de cele trebuinci6se care si eArute, niel sé se intimple alte fapte netrebnice
de niseare-vä mocanI i arabagil la niscar 6meni i mérfuri ce vor purtà cu carele
lor, i sé alba: datorie mocanil si arabagiii, ca in ori-ce vreme vor veni sé deit de
scire numituluI Vataf, iar sé nu umble ascunsI i talnuiti, ca sé nu se Intimple pri-
cini In potriva bunel orinduell i nimenI, farl scirea numitului Vätaf, sé nu alba
voe a tocml mocani sail arabagil, precum s'ad multumit la acest nizam i locuito-
rii mocanI i arabagii din partea locului, dupd arétarea ce ne-a facut dutnné-lui ve!
Spdtarul. Drept aceea porancim, atat tie Vétafule, cht si voue mocanilor i arabagii-
lor, sé fiti urmAtorl IntocmaI precum mal sus Oieem, cae! orl tu Vatafule de araba-
gii, de ve! face vre-o manare in potrivii, sail voI mocanilor i arabagiilor, de nu yeti
fi urmätori intoemaI, vé yeti pecleps1 cu grea pedépsd, i cdträ acésta sé fie dator
Vétaful a ingriji la tocmelile ce fac cu chirigil cel ce ad trebuintä de a prinde care
sail cdrute cu chirle, de a nu li se face ndcazuri si cereri de chirle peste rasuré,
dar niel el sa nu se näpastuéseä, ci dupé diastitna locului i dupä povard sé se
ajungé. §i. plata aceea ce este cu dreptate, fdede a luà tusé numitul Vdtaf niel un
ban mäcar avaet. I saam, recell gpd. 1816 August 1.
(Pecetea gpd.) Ve] Logofét
cdlArasiT privilegiatl de la Rosilí-de-vede din Teleorman continuà

sub Caragea, pand ce la 20 Noemvrie 1816, cad la invoéld ambele 041,
precum se pa° vedó in urmaltorul act :
Loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospo dar zemli Vlahiseoie.
Dupä rugd.ciunea EpitropuluI mAndstirit sfintulut Spiridon-noft, ce se vede mai
jos iscalit, däm i Domnésca N6stra intdrire asupra acestut zapis de invoéld, ca
sa-si aiba fiinta i thria sa nestamutatd, precum asemenea ain Intdrit Domnia-Mea
zapisul ce s'a dat la m'Ana Epitropului de ata caldrasiI ot Rusil-de-Vede, fiind
IntocmaI cupringétor i acela, precum mal jos se aratä. 1816 Noemvrie 20.
Pentru prigonirea ce a a vut inâmästirea sf. Spiridon-cel-noil cu cäldrasil

ot Rosii-de-Vede sud Teleorman, vechill fiind si din partea celor-lalti ce se
mai aflà acolo, pentru daca ce nu ad fäcut (aflfindu-se cu locuinta pe mosia mdnds-
tiril) din vremea anilor trecutT, dacd din Intdia Domnie a réposatului intru fericire
MärieI-Sale Alexandru-Vodd Ipstilant, and atufe! prin Invoéla li s'a deosebit
stinjinI 600 din mosia mándstiril ot Rosii-de-Vede i li s'ad dat sub stdpinirea lor,
de la carI aft luat tot-deauna si venitul el nesupératI de nimeni, ad fost adusI cu
luminatd poruna Domnésa ala la BucurescI i Infdtisindu-mé cu numitii inaintea
dumné-lor velitilor boerI, cum si la luminat Divanul Mariei-Sale, s'a cunoscut drep-
tatea mândstirii, cä dupd invoéla ce ad fä cut atunci, erad datorI a réspunde daca la
mândstire de atuncI si pAnä acum, cum si de acum inainte, dar apnd cu ruga-
ciune la mänästire, m'am Invoit cu dîniisi le-am ertat Intaiii daca anilor trecutI ce
n'ail fost urmätorI a face, adech din Intdia Domnie a réposatuluI Domn Alexandru-Vodd
Ipsilant i pdnd acum, ce dupä dreptate se cuvenià a lud mandstirea, si de acum
Inainte 1-am rásat si pe (Misil a cldcul numaI ate 6 c;lile pe an, adea de la luce-
putul viitoruluI an cu lét 1817, afarà din cele-lalte drepturl ale stäpInuluI mosieI, ce
le-ad réspuns i sunt datorI a le réspunde si de acum Inainte, dula pravilnicésca
condia, dupd cum m'am invoit i cu ceI-lalti locuitorI ot Rosii-de-Vede, i el, mosia
lor de 600 stinjinI, ce li s'a dat de mándstire In deavirsitá stdpinire, drept privi-
leghiul ce ad avut maI nainte si o vindead pAnd acum in arencla la altil streinI In
talerI 1.200 pe an, ad dat-o sub stäpinirea mandstiriI, invoindu-mè, ca i mândstirea
ed aila a le da pe tot anul ate taleri 1.500, adecd una-mie-cincI-sute, incepénd acéstä
Invoéld iard.sI de la luna lui Ianuarie a viitorului an cu la 1817, fiind-cä eI tot-dea-
una o vindead i luail banl, i acum, luAnd tot aceI banI, réman cdstigati cu incd talen
300, ce cu prisos m'am invoit a le da mAndstirea pe tot anul i a o alba' a o tiné
mänästirea sub stdpinirea sa, ludnd pe tot anul venitul el, si atI se vor aflà
locuinta pe acéstä mosie de stInjinI 600 a numitilor calärasI, cum si atI vor maI lo-
cul de acum inainte, sá aila a se tocml si a se Invol cu Epitropul mandstiril pentru
téte, iar &d'id vre-odatä eI, adeca aldrasii sad némul lor vor vol a vinde acéstd
mosie, alt cine-vasI nu p6te a o cumpere &wat iaräsI mânästirea, dupä
cum serie la invoéla ce ad fácut, atunci a se pretuéscd. de 6men1 cu sciintä saft
a o salta* la mezat, si cdtt banI se vor alege a face, sä li se numere de ata' ma-
ndstire si atuncI luând numitil bata pe vinlarea mosieI statornia, se contenézd de
a li se maI da de atril mandstire si acei ate talerl 1.500 ai venituluT, lar nevrêncl
eI a o vinde niel °data mo§ia statornicä, manästirea sä fie dattire a le numèrà pe

tot anul talen l 1.500 al arendel, färä niel un cuvint de pricinuire, dar pricinuind
vre-un epitrop ce va fi dupä vremi a nu le da acestl banl pe tot anul, atunci sa
aibh numitfl a luà mosia iards1 sub sthpinirea lor, asà dar invoindu-ne, dupà cum
mai sus se cuprinde, le-am dat acest zapis la manile numitilor alar*, dand i eI
la manästire altul asemenea spre ineredintare; am rugat si pe prea Inältatul nostru
Domn, ca sa se inthrésch i cu luminatä pecetea MhrieI-Sale, i mäcar cä, dupà mal
sus aretata cuprindere dintr'acest zapis, este legath a le da in vea cate talen l 1.500
pe an pentru arenda stinjinilor lor de mosie, pana' cand se va intimplà s'a' o vintjä
vre-odath statornich Dar dupä rugäciunea ce ah fa:cut &M'A mândstire, le-am fäcut
musaadéua cea maI jos aratath, adech acesti cate talen l 1 500 pe an s'a' li se deh
pana in soroc de 7 anI si, de se va intimplà pana' atuncI a se mal sul pretul aren-
()flor de mosii, sa li se mai adaoge I lor pretul arencjeI de atunci inainte peste
talen l 1.500 pe an, cat se va gäsl cu cale, iar intimplandu-se in potrivd a mai sadé
preturile veniturilor de mosii, lor sä nu li se fach niel o scadere, ce sh li se dea
tot acestl cate talen l 1.500 pe an de la manastire, pana iardsi in soroc de alt1 sépte
anl i ash la fies-care sépte anl sh se facä acéstä cercetare asupra pretului i in-
dreptare intocmaI, precum 4ic mal sus, ca sh nu le ramie niel la acésta vre-un
cuvint, cA dijr li s'a fäcut vre-o nhpastuire despre parte manastiriI. 1816 No-
emvrie 20.
Cod. LXXXV, pag. 48.1.
Cu acest zapis de invoéld viind amandoué phrtile in Divan inaintea n6strà i arä-
tandu-ne, ch de a lor bunh-voe saü invoit cu leghtura ce se cuprinde inteacest
zapis, dupd rughciunea ce ne fäcurä, s'a adeverit i cu ischliturile neistre, spre a
se 'alai' in veci nestramutat.--1816 Noemvrie 20.
Radu Golescu biv Vel Ban, Isaac Ralet Vel Vornic, Grigorie Filipescu Vel Vor-
nic, Constantin Caliarch Ve! Vornic, Mihalache Racovitä Vel Logofét, Iordache Go-
lescu Ve! Logofél.
Asemenea intarire s'a dat i la zapisul chlArasilor, ce-1 dat la mana EpitropuluI
Sf. Spiridon-nott, intoemaI fiind cuprinOtor.
Nu numal locuitoril din PloescÌ si din RosiT-de-Vede ati de a luptà

contra proprietarilor, carI vor sd-I supuna la daca, ci un identic pro-
ces este 1ntre locuitorilí din Sldti6ra cu proprietarul mosiet Slätiorenil
probéz6, ca se trag din vechI familii, caff ail chrisov de scutire si de
stapinire de pAmint. Domnitorul continud scutirile i privilegiile Slà-
tiorenilor, cael se trag din vechiI locuitorT, ce aü dobindit chris6vele,
iar locuitorif din noil venitT sunt supusI la pont.
ILT) iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli VIaltiscoie.
Macar ch in hrisovul DomnieI-Mele, ce s'a dat piritilor SldtiorenI, nu se arath de
s'ail dat acest privileghiä si pe chipul celor streinI, carl adecä ati venit i vor maI
veril acolo, sati numai pe chipul acelora ce se trag din familiile celor Slatiorenl, dar
privileghiul acesta nu le este dat întâiìi, ce avëndu-1 din vechime, intilrir
numal dat de d'Ara Domnia-Mea, de aceea firesce este deslusit, ca acest pri-
74 V. A. URECH1À 92
vileghiú privesce numaI asupra acelora din Slätioreni, cati aded se trag din vechile
familii ce se aflá acolo, atunci cand li s'a dat intaiasI data privileghia si atat dupd
cuvintul drept, cat i dupd pildele ce ni se aratà mai jos pentru privileghiatil cel
de la Ploesel, i cel de la Rosil-de-Vede, hotärim ea si piritil Slatioren1 sà aibà pri-
vileghiurile ce li intarit de Domnia-Mea, tima numaI aceie familii ce se trag
din cel vechl Slätiorenl, iar nu si altiI ce vor mal fi venit in urmh acolo panà acum
saa vor mai venl si de acum inainte, pentru care poruncim dumi-tale, cinstite
credincios boerule al Domniei-Mele, biv Vel SpAtare Niculae Sutu, Caimacamule al
Craiovei, i dumné-v6stra boerilor divanitl de acolo si dumné-v6stra ispravnicilor ai
judetulul, ca alegênd prin fóe anume sub iscaliturile dumné-v6stra numai pe acele
familii ce se vor dovedl eh se trag din vechl Slatioreni, sà dati cuviinciosul nizam,
ca numai pe chipul acelora sä se urmeze privileghiurile ce sunt adtate in domnes-
cul nostru hrisov, indatorati intru Vote cele-lalte drepturi ale stápinulul mo-
siei de a fi si el supusi i urmatorl intocmaI dupà pravilnidsca condid, poprin-
du-i cétra acestea i de catahrisis ce ni se aratä eh urmézä de ;Raú ei ciad de la
cel streini, fiind i aceea iaräsI drept al stäpinuluI rnoiei, iar pe eel-lalti locuitori
SlätiorenI (bez cel privileghiati), indatoratI a fi urm5 torl i réspundkori &Ateä
stdpinul moiei, dupé pravilnidsca condieä, intru tóte drepturile moiei, M'e de niel
o osebire. 1818 Fevruarie 17.
(Pecetea gpd.) Ve! Lognét.
Prea Inaltate Dóinne,

Dupii luminata porunca Inaltimh Tale, ce mi se da la acéstä alaturatä jaiba a lui
Hagi Enus de la Craiova, fadnd cercetare, véduI eä jaiba lui este pentru locui-
toril ce sunt sedetorl pe mosia Slätióra din sud Romanatl, ce a cumpérat-o sta-
tornieä Sérdarul Polihronie, fratele jaluitorului, de la dumné-el Ecaterina Farfaróia,
cum ea' se impotrivesc de nu-i fac daca, vind rachiil peste tot anul, vind vin dupä
culesul viilor ca trei lunl, tin i podul ce este peste apa Oltului, pentru care II dau
pe an talen l 150, nu vor sä deà dijma din livedile de prunl ce ail pentru negutätorie,
i de la dudil ce aa, tin rn rimatori i stupi si nu vor sé' deà nimic, didnd ca ad
prin luminat hrisovul Mériei-Tale si nu vor aréte hrisovul sä-1 valla si el ;
apol cef vechi SlatiorenI, cari sunt sciuti cu pricina acestui privilegié al lor, se fac stäpinI
si pe cel streini locuitori, ea/1 se aflé venitl i cari vin de le lucrézà" si le clilcuese lor, iar
jAluitorul ce este stApin mosiel nu are niel un folos, niel de la daca, niel de la vindarea vi-
nulul i a rachiului, care este cel mai bun venit al mosiei, cednd pentru acestea
dreptate a se osebl cei streini din privilegiati ; cere i pentru vindarea vinului
a rachiului pe vremea cea orinduita a slobodeniilor, ca sa landa vinul i rachiul
numal cel ce-1 vor face din viile i pómele lor. Pentru adsta, din condica Divanului
scoténdu-se copie, dupd luminat hrisovul Mariei-Tale, se alätura langä acésta, ca sa
scie i jdluitorul ce privileghiii aú locuitorii, in care luminat hrisov védui cuprin-
d6ndu-se pentru toti locuitorh birnici din Slätióra, ca li se da privileghiti, aded vin-
darea rachiului sé o aibii peste tot anul slobodd in tótà vremea, i vindarea vinulul
sé o aibii slobodd de la culesul viilor pana la sf. Nicolae, fära niel o dare la stdpinul
rnosiel, asijderea i daca sé o plétésed, de casa cate un zlot pe an, nesupèrandu-se
de lucru, sé tie si podul de la trecerea apel Oltului pe sénaa lor i sé deà stapl-
nului mosiei cate talen l 150 pe an, iar la cele-lalte dijmuri sé se urmeze cum se
urméza si la alte moiì, insa acest privileghiü li s'a dat, nu d6r spre a o lua spre
93 SOCIETATEA stTE I. G. CARAGEA 75
pildä de obiceia, ei ca o milä i hardzire Domnéseä, dupä sineturile ce ad avut

de la luminatii DornnI de mal nainte. Deel cat pentru dijmurile din seménaturI i
pentru 4eciuéla de la liveOile cu prunI, carl sunt de negutätorie pentru rachia
pentru çleciuéla din dul;11 din cari se face mätasea, cum si de la oi i rimAtori
stupi, ad sé deä dreptul mosiei duph obiceiul pämintulul, care se urmézé la tate
mosiile de obste, pentru care gas eso cu cale sé fie luminatä porunca Inältimii. Tale
cäträ. dumné-luI Caimacamul i cätrà dumné-lor boerI ispravnicI aI judetuluI
acelor locuitorl Slätiorenr, ca sé deà dreptul mosieT, nefiind acestea din cele legate
sub privileghiul lor, ci incä sunt indatorati ea cer-lalt1 locuitori, dar pentru privi-
leghiul ce ad avut Sliltiorenn ceI veclii, care i cu luminat hrisovul MjárieI-Tale s'a
intdrit a se päzi, c;lise jäluitorul cä nu se impotrivesce a si-1 avé si de acum Inainte,
dar insh i acel vechl Slätioreni (ale cdrora familil ;lice cd sunt sciute), in puterea
privileghiultil ce ad cu catahrisis, ad fácut zapt si pe streinii ce s'ají aflat veniti
mal inainte, i pe ceI ce vin luind clach de la aceia, iar pe jäluitorul mi-1 ingä-
duesce a se amesteck cu care multé pagubh are, pentru acésta luAnd séma véquI,
cá In luminat hrisovul MärieI-Tale nu este deslusit sad pomenit pentru eel streinI,
ce ad venit i vor venl, ori ca sé fie si el cu acel privilegia Batí ca sé fie inda-
torall la stäpinul mosiel ca top locuitorl de obste, iar pilde avem
de-Vede sud Teleorman i PloescI, cA sunt deosebiti privileghiati a-vi avé privile-
girar' lar, lar cel streinl sunt indatoratl la stäpinul moiei, ca totI locuitoriI do
obste, ci cu urmarea celor vechl Slätioreni a luà daca' de la ceI streini aduc inchi-
puire de stapinire asupra mosief si are cuvint jäluitorul, ca un desävirsit
pe acéstri mosie, cacl se pagubesce ; ci de va réméné a fi inteacest privileghia
streinii, pe ranga paguba jäluitoruluI, se pricinuesce dèräpänare si altor sate si si-
listI vechi, sé vie in Slä.tiara cu sederea sub addpostirea privileghiului Slätiorenilor,
ca ad nu lacé daca' si sé aibd slobolenie de virKlare la rachia i vin pe vremea
cea orinduitä, dar fijad la mijloc luminat hrisovul Märiel-Tale, cu cuprinderea ce
arét mal sus, remäne ea de eäträ Maria-Ta sé se facä acéstä deslusire, cine sé aibä.
mila Märiei-Tale, ceI vechl locuitorl saa totl, de a nu se pagubì jäluitorul, saft
precurn va lumink Dumnedea pe Mária-Ta se va da hoarire.-1818 Fevruarie 6.
Ve! Logofét.
Cu referintá. la situatiunea ce aveà comerciantul §i meseria§ul sub

Caragea, se cade sd amintim ad despre vaina, pote, etc.
Seutire de vantd. Domnitoril MuntenT, ca i cel MoldovenT, aveail obi-
ceiul de a scutì de van-id unele importurI ale unor negutá.torT. favoritl.
In Martie 1813, Caragea continuà scutirea de vamh a unul Vasile,
fiul lui Petre Abagiul, Insä numaY de la un car cu marlä introdus In
térd de peste Dunäre. Acéstd scutire a fost acordatd acestui právdlia§
'j'Id. de Alexandru Vodà Moruzi la 1799 (1).
(1) Io Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zenzli Vlahiscoie.

Dumné-ta Vel Logofete de Téra-de-sus, de vreme ce in cele din urmd DomnescI
sineturi se cuprinde, ea numaI un car de marfil de abagerie sé scutéseä jäluitorul,
76 V. A. 11RICHIA. 94
Menzilurile adecà poOele nu folosian negutitorimil; numal statuluï,

a16tori1or streini §i boerimii. Boerimil folosià din dou6 puncte de vedere:
ca mijloc de inlesnire a cAl6torieT (1) §i ca mijloc de cft§tig, cdci boerii
luan intreprinderea intretinera menzilhanelor, adecA a po§telor. Si nu
numal de importante suMf ce Visteria platià pentru intreprinderl: se
folosian boerii intreprincreloii, ci maI reclaman incA §i despAgubirl de tot
felul. AO, in domnia luT loan Caragea, ail fost marl' procese intentate sta-
tuldf de vestitul boer Varlam i de Grecul Scufa, cer6nd mari despAgubirT
pentru pretinse perderi suferite in timpul ocupatiunii rusesci la in-
treprinderea po§telor (2). De sigur, din banil de la Visterie primiti, a
avut parte §i Consulul rusesc !
tot cu acésta cuprindere poruncim sa se faca si cartea Domniel-Mele far'de niel un

alt adaos. 1813 Martie 23.
Prea Indllate D6mne,

Dupa luminata porunca Märiel.-Tale, ce mi se dà la acésta jalba a luI Vasile sin
Petre Abagiul, strein, fäcênd cercetare, vél;luI la mana luI doué càri vechI de la
réposatil Domni de maI nainte, insa Mdria-Sa réposatul Scarlat Vodä Ghica si
Märia-Sa Alexandru Vodä Ghica, ce le da' pe numele lui Petre, tata-séil, ca sé scu-
tésca douè care de marfä abagerie ce aducea din Téra-Turcésch; végluI si o carte a
MarieI-Sale Alexandru Vodä Moruzi cu lét 1799 lulie 17, prin care Innoind sinetul
tata-séil pe numele lui Vasile jaluitorul, ca sà aiba a scutl de vamä un car de marfa
de abagerie, din cate aduce de peste Dunäre; vkluI si o anafora a LogofetieI cu lét
1803 Martie 19, Intärita de Maria-Sa Constantin Voda Ipsilant, prin care asemenea
i se da sé scutésch un car de abagerie, precum In cartea MarieI-Sale Alexandru
Voda. Moruz se cuprinde. Acum jaluitorul cere innoirea milei acesteia si sé i se adaoge
apérarea dajdiei pe capul seli, a caruia cerere rémane la milostivirea Mariel-
Tale. 1813 Martie 19.
Vel Logofét.
Pitac catra. Vel Postelnic, sé dea porunca catra epistatil Cassel minzilurilor, ca orl
cand va merge orInduitul epistat al lazaretului Vel Postelnic Clinceanul la spitalul
ot DudescI, spre cercetare, dupä porunca ce-I este data, sa-I deà cate patru cal cu
hamurile lor.-1813 Iulie 13.
Vec;II diverse acte relative la aceste afacerI, in Tom. X. B. din Ist. Rom. de
V. A. Urechia.
ILT, loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Drépta i cu cale fiind anaforaua acésta, dupd pliroforia ce ni se dä asupra pri-
95 SOCIMATEA SITIA I. G. CARAGtA 77
Negutätorul, care importa malla, nu se putea folosl de institutiunea

cinil, o intdrim Domnia-Mea i poruncim Domniel-Tale Vel S'Atare, s'a' implinesel de
la Stolnicul Aleen Nenciulescu aceatI talen l 84.503 banl 35. 1813 Ianuarie 21.
Prea Indlfate 196mne,
Dupá.' luminata poruncä, ce prin graiii ni s'a dat de caträ M'aria Ta, cum cä ne-
contenite jälbi aú dat chir Ianache Scufa i chir Polizache Dimitriu, arkfind cä
are sä ieà de la Visterie, din socotéla poatelor, de maI inainte, o situad de bata dupà
contractul ce aii incheiat eu Divanul de atuncI, la lét 1816 Maiù 10, ai aú dat ai so-
cotéla prin care s'a vélut cä li se envine a lila talen l 2.111.109 ai bani 27 pana la
sfiraitul luI Noemvrie trecut la 1812 si dintea ceatia aii primit de la Visterie rinduri
talen l 1.893.938 banl 39, ai aú dat adeverinte de primire in Visterie, rémOind a mai luà
incà talen l 217.170 banl 108, ea sä se exoflisésed; dupä cererea numitilor, fäcéndu-li-se
indestulare, li s'a dat pecetluit gpd. ea sä li se platéseä de la Visteria Domnésca
aceati talen l 217.170 banI 108. Duph acésta, fdandu-se cercetare eu amäruntul,
gasit la socotelile Visteriei trecuti in pecetluiturl 1.979.130 banI 30 ai datI in soco-
téla CasseI minzilurilor, iar adeverinte ale primitorilor sunt numai pe talerl 1.893.938
banl 30, precum i epistatii In socotéla Ion aratd, ai din acésta se cun6sce, ca se in-
sarcinézä Visteria cu a se da maI mult peste ceca-ce se envine talen l 84.503 banI 35
spre descoperirea adevérului orinduindu-ne Märia Ta, ea sä teorisim cu scumpti-
tate aceste socotelI, am adus pe amando! sameafi Visteriei, pe Stolnicul Alexandru
Nenciulescu, ce a fost mal inainte samea ai pe II Logofét Alexandru Vilara, ce se
aflä acum, adus fatd i condicile Visteriel ai cercetând cu amäruntul am vélut
afétatl ai sckluti din veniturile Visterid ta/erI 1.979.130 banI 30, aspund la epis-
tatii CasseI minzilurilor, iar adeverinte ale primirilor se véçlurà numal de taleni
1.893.938 bani 30; din acésta invederat se cun6sce cO lipsesc talen l 84.503 bant 35
tOinuiti, ai Visteria insarcinath cu näpástuire; s'a cerut si in parte de la fiea-care
samea, ea sá dea socote1ä si cel de acum II Logofét Alexandru Vilara a dat sub
iseälitura sa socotéld de and a intrat samea, banii ce s'ail aspuns din Visterie la
epistaiii minzilurilor cu pecetluiturI ai cu adeverintele primitorilor pe suma deplin,
lar Stolnicul Alexandru Nenciulescu, cel care mal inainte a fost açlênd nálpästuirea
ce cércä Visteria çi, neavénd alte chipurI a se depara, a aruneat pricinuirI, cinc/
asupra zarafilor Visteriei, cAnd asupra epistatilor Cassel minzilurilor, carl pricinuirI
ale sale fiind färil niel un euvint, nu péte ea sä fie apérat, çi Visteria avénd tifitO
dreptatea sa a nu cerca acésta pagublí, gäsim eu cale ca sá aspun0 numitul Stol-
nic Alexandru Nenciulescu la Visterie talen! 84.503 banl 35, ad Visteria, dupl cer-
cetarea si socotéla epistatilor, cu pecetluit gpd. a aspuns talen l 217.170 banl 108,
spre exoflisisul acestor vechl socotell ; lar hotärirea ces desdviraitä rèmâne a se
face de catrA Inältimea Ta. 1813 Ianuarie 21.
Vel Vistier. Vel Spatar.
Cod. LICXIII, pag. 88.
LB loan Gheorghe Caragea Voevod.
einstitilor çi credincioaI dumné-v6strA boerilor velitl aI Divanulul Domniel-Mele,
vé' facem in scire, cà in condicile Visterid se vede o sumä de talen l 84.503 banI 35
78 V. A. IIRECHIA 96
menzilurilor, &del de abià ajungeati pentru trebuintele CurtiT, ale Di-

vanuluY, ale boerimiT in genere i ale consulilor streini i curierilor.
dati mal mult in socotéla epistatilor postei, cu care se incara cheltuelile Visteriel,
iar epistatii pricinuesc a nu aú luat, de aceea poruncim dumné-v6strä, ca máne
Joi, sä vä adunatl i teorisind cu de-amäruntul socotéla epistatilor postelor, sä fa-
cetI scumpà cercetare, ca sä deslusitl câi banI din maI sus arétata suma de talenl
84.603 bani 35 se gäsesc asupra numitilor epistatI, la care cercetare sä aducet1
Inaintea dumné-v6stra si pe totI aceia ce vor fi trebuinciosi si in ce chip vetI des-
coperl adevérul, sä arétatI DomnieI-Mele prin anaforà fdede zabava, si la acéstä
cercetare sä fie impreunä cu dumné-v6strà si dumné-luI biv Vel Vistier loan Moscu.
Tolco pisah gpd. -- 1813 Fevruarie 12,
Vel Logof6t,
165 loan Gheorghe Caragea Voevod.

Chastitilor i credinciosl dumné-v6strä velitilor boerl al Divanulul Domniel-Mele i
dumn6-ta Vel Vistier, fiind-ca Excelenta Sa Ambasadorul Rusiel ot Tarigrad, prin
nota a fácut arkare cäträ. prea Inaltul Devlet spre a se face Indestulare lui loan
Scufa, negutátorul de aicl sudit rusesc, asupra pretentid ce are de la térä, incà de
cänd a tinut postele in vremea armieI Rusescl, i ne-a venit prea Inaltä Imp6rd-
téscä poruncä, ca sä se cerceteze acéstá pretentie a numituluI negutätor, spre des-
coperirea dreptului s'a, de aceea poruncim d-v6stre, ca adunându-v6 cu totii la un
loe, sà teorisiti cu de-amäruntul socotelile numitului negutätor asupra pretentieI ce
are si, limurind dreptul ce se va dovedl eh' are a ha, sà chibzuiti si de unde are
a se platl i sä arétatI DomnieI-Mele prin anaforà cu dumn6-1u1 Vel Hatman al
Divanulul. Tolco pisah gpd. 1814 Iunie 13.
Cod LXXIV, pag. 127.
Ioan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Cu tóte cá dumné-lor cinstitl i credinciosI velith boeri, dreg6torl aI Divanulul
DomnieI Mele, printeacésta anaforà ne fac arétare, cà la pretentiile ce face negu-
tätorul chir loan Scufa, suditul rusesc, a se despAgubl cu talen I pentru pa-
gubele ce a cercat din pricina stricariI contractuluI postelor, ce a fost incheiat
Cu Divanul tériI la let 1811, fäcéndu-se alegere cu sfat de obste asupra
ar6thrl a numituluI, s'a gäsit Cu cale a i se da numai talen l 617,105 i bani 99, dar
voind Domnia-Mea a ne indestulà maI cu dinadinsul de fiinta adevéruluI, am adus
Inaintea Domniel-Mele pe numitul negutätor si cercetând cu scumpétate din condei6
In condeifi -Vote pretentiile sale, am chibzuit ca se cuvine a i se da numal taleni
375.000 spre desävIrsità izbränire, pe care suma si insusI s'a multumit, cunosc6nd
cA dupd dreptate acésta sumä are sä. priméscd numaI, iar nu mai mult. Drept aceea,
poruncim dumi-tale Ve! Vistiere, inteacest chip s'a' se urmeze despAgubirea jälui-
torului cu a i se da adecä numai acestI talen l 375.000 spre exoflisis iar nu mai
mult, i intärim chibzuirea iratuluI ce s'a fäcut pentru óresI-care Intimpinare a
acestor banl cu a se adilogà, adecä treI parale la vinäriciil de vadrá., iar nu dou6,
97 SOCIETATtA 61113 T. a. OATIAGtA 79
Carole moanescI i orT-ce alte speciT do trtisurT, ce se Inchiriati prin
dupà cuprinderea acestfl anaforà si la oerit de 6e parale treI, iar la dijmilrit sd nu

se mal adaoge nimic, fiind vremea trecutd.-1814 Iulie 20.
Cod. LXXIX, pag. 82.
Prea IndWile D6mne,

Dupd luminatä porunca Mdriei-Tale, ce prin pitac ni s'a dat de la 13 ale treeu-
tuluI Iunie, cum cd Exelentia Sa Ambasadorul RusieI ot Tarigrad, prin notd a fäcut
ar'étare catrà prea inaltul Devlet, spre a se face indestulare luI chir Ioan Scufa, ne-
gutätorul de aicl suditul rusesc, asupra pretentiel ce are de la térä, flied de cand
a tinut postele in vremea armiel Rusescl, si a venit prea 'Malta 1m-
pèrittésed poruncd, ea sä se cerceteze acéstd pretentie a numitulul negutätor, spre
descoperirea dreptuluI sa, de a ceea ne poruncesce Märia-Ta, teorisim cu de-a-
m6runtul socotelile pretentiilor sale i, lamurind dreptul ce se va dovedl cä are a
sa-i chibzuim si de unde sii i se pldtéscd, i sd arétam MärieI-Tale prin anaforà;
cu dumné-luI Vel Hatman al DivanuluI, urmdtorI fiind luminateI poruncI, ne-am
adunat la un loc, unde aft venit i durnné-luI cinstitul Consul Rusesc dimpreunä cu
numitul negutdtor chir loan Scufa; I-am cerut de ne-a arkat intaitit contractul ce
a incheiat cu Divanul in let 1811 Mail"' 9, in care cuprinde ea sä tie postele din
tótä Ora in soroc de doI anl, pazind legdturile ce se cuprinde in contract, atat numitul
negutdtor cat i Divanul, sfinte i nestrdmutate, iar când Divanul va indrdzn1 a strica
acest contract' si-1 va luà postele, atuncI sd fie Divanul dator fdrä de niel un cuvint
a-I platì tótd paguba ce va pdtimi-o dinteacésta dupd aretarea sa; dupä acésta 1-am
intrebat ce paguba i s'a facut, din pricinä cAd i s'a stricat acest contract la
sfirsitul luI Noemvrie ot let 1812, adeed mal nainte 'And a i se Implinl sorocul de
dol ani cu cinci luni i çlece çlile i ne aratd intäiù, chi s'a pägubit de talen l 497.444
ce se fficed ded Divanul dupd contract, pe acele cincl lunl si ;lece dile la cal,
6.050, de cal pe an Po talen l 185; am cercetat de a avut inteacea vreme pe la poste
rinduita sumd de cal 6.050 si din socotelile ce ne aratä ale epistatilor drumurilor,
v601 cd a avut atuncI la poste nu numal acéstd tOtA sumä deplin, ci incd s't
prisos de cal 58; al doilea cere Scufa talen l 163.930 paguba cailor, ce s'art scos de la
cänd i s'a stricat contractul, in care cuprinde, cä. dupä ce se va sfirs1 so-
rocul de doI ani i nu vor vré epistatil a mal 0116 postele, atuncI sd fie Divanul
dator a priml caii ce vor fi In stare de a pima postea i a-1 pldt1 Po talen l 90, de
care ne aratd numitul negutkor, cä stricându-i-se contractul la Decemvrie 1, pe vreme
de érnd, i scotêndu-se de la postiI acea sumd de cal 2.522, fdrd a i se pldt1 dupä
cuprinderea contractulul, aft murit mai jumétate, iar 1-a vindut cum a
putut, prinOnd unul cu altul, Po talen l 25, talen l 63.050, iar de talen l 163.g30 se af1à
pfigubas, dupd cum ne-am indestulat din adeverintele ce ne-a arétat, ischlite de
obrazele ce ail cumpérat caii, i de 6menfl casei ce 1-ati vindut, cA atäta a prins, adecä
talerI 63 050; al _treilea, cere Scufa talen l 9.000 pentru finul s't orzul ce a avut la
postii i i mfincat de cdtrd ostirile Rusescl i Turci robi s't de slävirea sa Belt-
ram-pasa ot Giurgiu, arétandu-ne i adeverintele ale primitorilor, earl cuprind 111
care fin de mésurd i ése chile orz i socotindu-se carul de fin po talen l 20 s't
80 V. A. TIRECHIA. 98
starostele de harabagif, erail mij16cele de transport puse la Indemana

comerciulta §i industria In schelele principale din térA existail sta-
chila de orz asernenea, dupa cum 1ise ca-I nea, fac talen l 2.340, iar cate trele con-
deile fac peste tot talen l 663.714, din care scaçlénd talen l 117.600 ce a platit Visteria
analogon pe acele cinci lunl ilece çli1P pentru cal 3.528, ce s'ail orinduit a fi pe
la postil, socotit calul pe an talen l 75, rémane sa. ieà talen l 646.114, care acesti banI
II cere cu dobinda lor cate talen l 7 banI 60 la punga pe luna., dupa cum se obicI-
nuesee la huzmeturile Visterel de la let 1811 Maiii 9, cand a incheiat contractul
cu Divanul, pana acum pe treI ani §i doué lunl. Decl, dupä legatura ce a facut
numitul negutator eu Divanul prin contract si dupa stricarea ce i s'a facut con-
tractului mai nainte pana a i se implinl sorocul cu eincI luni si çlece çlile, iar
despre partea sa vélui c.& i-a dat Divanul atestat ot let 4812 Iulie 15, doveditor
intoemai dupd datoria contractului, a tinut pana atuncl postele intru intregime
si destoinicie, färà de a se intimplà Nre-un cusur, are dreptate sà i se platésca de
la téra aceste trei condee de paguba de care si fäcé'nd nol socotéla i puind dobinda,
nu dupa cum se obisnuesce la huzmeturile Visteriel, ei mal cu scsalémint, adeca cate
talen l 6 la punga, si nu de cand a incheiat contractul, precum cera., ci de la Mala
31 let 1813, cand s'a buiurdisit jaiba sa de catra Maria-Ta la noI, se face sa lea peste
tot, capete i dobindä, talen l 617.108 banI 99, precum se vede in socotéla ce am asternut
mal jos. Am facut chibzuire si de unde sá i se plätésca acestl bani si a se cislul
pe térk am socotit ea simte greutate, decat se gag cu cale, ca sä se adaoge la trer
huzmeturI ce n'ail Inceput pana acum a se cauta, adeca la dijmarit Po parale treI
de fies-care sfin i . , la vinäriciii de vadrä Po parale doué, si la oerit de 6e
po parale trei, peste ceca-ce s'a fost orinduit a da, si face aeest adaos talen l 277 000,
acest1 banl sa i se deà dintr'aceste treI huzmeturi, iar pentru cei-laltI talen l 340.108
banI 90, ce fènrane a maI lua, dupa ce se va intocinl asezdmIntul tériI, cand vom
face ehibzuire a se orindul, ea s'A i se faca réspundere de la ludele birnici.
Socotéla de baniï ce are scï ieà chir kan Scufa de la férci

TalerY BanT
497.444 analogon pe eincI luni si çlece çlile ce aveà sä iea la cal 6.050 de cal pe
an, po talen l 185.
163.930 paguba a 2.522 cal ce s'aii scos de la poste, cand i s'a stricat contractul.
2.340 finul si orzul ce i s'a luat de la poste.
663.714
117.600 se scad, ce a pliitit Visteria analogon pe 3 luni si 10 çlile pentru
3 528 ce s'ail orinduit a fi pe la poste, socotit calul Po talen i 75.
546.114
70.994, 99 se adauga dobinda acestor bani la punga, Po talen l 5 pe luna, de la let
4813 Maia 31 pana acum let 1814 Iulie 1, pe un an i o luna.
617.108, 99 rémane
277.000 se scad pentru care sa i se dea luminat pitacul MarieI-Tale caträ gazda
huzmeturilor, spre a-1 féspunde In vreme acestI banl.
340.108, 99 reman a i se réspunde pe urma de la ludele birnicI prin domnésca
Visterie
rostii de harabagiT, create anume pentru comerciil. A§à védurdm, fu

creatà asemenea starostie §i la CAmpina.
Iar pentru talerI 30.000, ce mai cere cusur din inamurI ot Octomvrie §i Noemvrie
let 1812, fiind-cä Visteria atunei 1-a exoflisit, adech din talerl 45.000 ce cera. 1-a
scAlut cu aceI taleri 30.000, rémaind a i se da numaI talen l 15.000, dupà aceea exo-
flisire sil se urmeze, dupà cum Ili pentru talerI 6.660 dinteaceI talerl 9.000 se cereà
pentru finul §i orzul ce i s'a luat de la po§tä, ne avênd adeverinte, nu s'a primit
a se pune la socotéld, iar hotiirirea rémâne la Märia-Ta.-1814 Iulie 9.
Const. Filipeseu Vel Ban, Radu Goleseu Vel Ban, Barbu Viicäreseu Ve! Vornic,
Dumitrwo Raeovitä Ve! Vornic, Iordache Ve! Vornic, Grigorie Bäleanu Vel Logo-
f6t, Const. Filipescu Vel Logorét, Nestor Clucer.
Itii loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Cinstite li credincios boerule al DomnieI-Mele, dumné-ta Ve! Vistierule, dupd prea
Malta li vrednica de inchinäciune poruncä ce ne-a venit de la prea puternica Im-
pèrätie, pentru plata banilor ce cere de la térd dumné-luI consilierul Varlaam, din
socotéla poOelor ot let 1810, inca de la 17 ale trecutului Aprilie, prin domnescul
nostru pitee orinduind Domnia-Mea pricina in cercetarea Prea OsfintieI Sale pd-
rinteluI Mitropolit i a iubitorilor de Dumneleil, Sfintia lor Episcopil li dumné-lor
Velitilor boerI, prin anaforaua de la 7 ale acqtfi lunl, afi. arétat Domniffl-Mele, cä
dupä certarea ce ad facut, fatà fiind i dumné-luI cinstitul gheneral consul al Rusia
i veehilul numitulul Consilier, s'a dovedit, cá din tovärd0a ce a avut la postiI in
let 1810 a rémas sä maI ieä de la Ora, spre desfacerea sa, taleil 10.824, pentru a carora
platä nefiind está' una datd alt mijloc, din pricinä eacI Ora se allá in prelstä stare
din smdeindrile ce a tras in trecuta rdsmiritä, dupä ehibzuirea ce ati facut prea-
osfintia lor i dumné-lor, s'a gäsit cu cale ca implinirea acestor banI, suma de maI
sus afétatd sä se Ud.* de la postelnicel, némurI, rnazilI, cumpäniqtí, rupta§1 li slujitorI.
Drept aceea dar, spre a se pune in lucrare plata acestor banI, dupä prea hiena im-
p6rätésea porunck poruncim dumi-tale, ca fäcêndu-se cisle de la Domnésca Nóstra
Visterie pe mai sus arkatele bresle, s'e' se i implinésch de la dinsele ace§tI banI
§i aducêndu-se la Visterie, rindurl rindurI, sd facI arkare DomnieI-Mele, ca sä darn
domnii-tale poruncä: unde sä. se teslimatisésea. Tolco pisah gpd. 1814 Majá 13.
Anaforà pentru ea sd apuce pe Stolnicul Nenciulescu sd implinéscä taleil 84.603
banI 35, ce sunt asuprä-i din poqtfl.
Id) roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Cinstitilor O credincio0 boerilor al Domniel-Mele, dumné-ta biv Vel Bane Con-
stantine Filipescule i dumné-ta Ve! Vistier Radule Golescule §i dumné-ta biv Ve!
Bane Grigorie Brâncovene O top dumné-vo5strà velitilor boerI al Divanulul DomnieI-
Mele, fiind-cä dutnné-lul cinstitul gheneral-consul al Rusiei Luca de Chirieov prin
notä ne-a fácut arétare, cd dumné-lui Consilierul Varlaam cene a i se plätl §i do-
bindii la baniI ce i s'ail plätit din tovärä§ia po0iilor, ce a avut cu Cluceru Deqliu
(cäcI, de nu i se va plä.t1 dumné-luI dobindd, urmézä a nu plätl niel dumné-luI do-
Analele A. R.Tom. XXIII.MemoriRe Seof. Istorioe. 8
82 V. A. URECHIX 100
CAP. V.
Boeriï.
In 1815, Domnitorul Caragea se ocupa mal ca staruinta de boerime.
Iubind fastul, Caragea vede In boerime o pod6ba a tronuluI si do
aceea cauta s'A duca casa cat mal buna cu eT. UniI din boed totusI nu
se Impacati cu Caragea. Pe care din acestia putea pune mana, el II
surgunia la manastire.
Cu Vdcarescil si GhiculesciT a r6mas Caragea In cele mal bune re-
latiunl, de aceea II däruesce cu multe miluirI i folosinte. Cu Dinu
Filipescu nu se impaca si In Martie 1817 da urm'alorul pitac de surgun:
«Fiind-cd Aga Costache Filipescu s'a purtat in potriva vointel Domniel-Mele,
pentru ale sale netrebnice urmäri i fapte, volnichn pe al nostru buhurdagi-basa
Ianache, carele luând de aid dimpreund eu dinsul doI neferi, sd-1 clued surgun la
mândstirea DéluluI din sud Dimbovita, unde sà fie sub paza numitilor doi neferI,
cariI sA aibä a-1 pdz1 cu neadormire, ne ldsänd pe nimenI sA aibd întîlnire cu mai
sus numitul, niel slobod sä fie a esl unde-vasI; de care poruncim cu sträsnicie
sfintiei-tale nástavnice de acolo, sd fil cu mare Ingrijire de a se pdzi intoemal
porunca acésta a DomnieI-Mele, &del In potrivd veI cddé In grea réspundere, phnd
vei priml al doilea poruned a Domniei-Mele, iar orinduitulul mumbasir sA i se
deb. adeverintä de teslimat. 1817 Martie 21.
(Pecetea gpd.) Vel Lagofet.
Cod. LXXXVII, fila 180.
Ca nu cum-va boeril din opositiune, i mal ales Dinu Filipescu,

scape fugind din Bucurescl, Caragea lea dispositiunea, ca nimènul
nu se doh cal de posta, pe viitor, fara de porunca luI sail a marilor
Vistier, Spatar i Postelnic (1).
bin dd pe unde este dator), poruncim dumné-v6strä ca, adunändu-vä cu totil la un
loe, sd faceti cuviinciósa chibzuire asupra acesteI cererl i sa arétatl DomnieI-Mele
prin anaforà cu d-lui Vel Hatman al DivanuluI. Tolco pisah gpd. 1814 August 2.
(1) Pitac cdted epistatil Cassel menzilurilor, pentru a nu maI da de acum inainte
cal de poste färd de poruneä gospod., saú fall de teschereä de la dumné-lui Vel Po-
stelnicul i cu teschered a dumné-lni Vel Spdtarultd $i a dumné-luI Vel
.r6i Loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospo dar zemli Vlahiseoie.
Poruncim Domnia-Mea cu strdsnicie, dumné-véstrà boerilor epistati al Cassel men-
zilurilor, ea de astddl Inainte sd nu vd indraznill a da cal de poste la nimenI filed
surghiunul Il aplicd Vodd §i la aceI din clasele mal de jos, cari

sunt bAnuiti cà lucrézd in intelegere cu opositiunea (1).
Protectiunea ce Domnul acordd boerimil este manifestatä prin dou6
categoriI de dispositiunl:
a). In 1815 Caragea ordon'i revisuirea condicil de archondologie si
tinerea el cu multa' ingrijire, prin urmAtorul pitac:
Ito loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Cinstite i credincios boerule al Domnief-Mele, dumné-ta Ve! Vist,, catastiful ar-
hondologieI, ce se tine la Visterie si se aflä sub purtarea de grijil si in pdstrarea
extractorului, fiind una din cele mai delicate condici, se envine de a fi si mal' pe sus de
orI-ce bänuélä si nu este indestul a se läsà orinduéla intocmiril sale numaI la
ingrijirea i ocirmuirea vointel extractoruluI, cäcI nu este peste putintä lucru, ci
mal virtos din cele putinci6se, de a se amägl dupd vremi de catea' cine-vasI, orl
prin dare de banl, sad din vre-un alt enteres pornit fiind i sä tréca." intre boeril
ceI ce sunt cu caftane si pe altil carl nu vor avé cin de boerie prin caftan ; de
aceea dar, ca sä se ridice i ca sä se stinga cu rotul de acum inainte o acest fel
de bänuéla si s'a' fie sciutl ì cunoscuti fära de indoélä ceI ce se cinstesc dupä
vremi cu caftane sail se provivasesc, hotaritn i poruncim, sa se urmeze i sä se
de a vedé porunca Domniei-Mele orI teschera a dumné-lui Ve! Postelnicul salí

a dumné-lui Ve! Vistierul, cäcl de vom da* cä s'ají dat cal de poste cui-vasI, in
potriva porunciI de mal sus arkatä, orI cine va fi acela ce va da cal, sá scie Cu
hotärire cá ne va aduce la mare turburare asupra lui, fdrä de a i se priml niel un
cuvint de pricinuire, tolco pisah gpd; sä se da insd si cu tescheréua SpätärieI, adecd
a dumné-lul Vel Sphiarul.-1817 Martie 28.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofel.
(1) Lét 1817 Martie 7, s'ail fäcut surgun cei mai jos arëtatl, la locurile ce se in-
semnard
Torna Chehaia la Mândstirea MärginenI, Dumitru Cocine polcovnicul, la ocna Telega.
Ionita sin Bucur Ghindä la Mânästirea Cozia.
Niculae Cutarida biv polcovnic la Mänästirea Znagov.
Bucur Ghinda la Tismana sud Gorj.
Stefan Brat, Bucur Ghinda la Mânästirea Sinaia din sud Prahova.
Volnicie de surguntic, cm loe de,schis.

Zemli Vlahscoie. Volnicim pe sluga Domniel-Mele ca luand
de aice pe sa-1 ducä surgun la Poruncim
de acolo ca sä-1 aibi in buna pazä, t;si Mil de al doilea poruned a DomnieI-Mele
slobod sä nu fie, lar orinduitul Baumbasir la int6reere sa i se dea adeverinta de
teslimat; i saam receh gpd.-1817 Martie 7.
Cod. LXXXV1I, fila 18.
84 V. A. IITRECHIÀ 102
pazésca acest fel de orinduélä, adecä : asta una data sä se intocméscii cu buná chib-
zuire i alegere condica arhondologhiei, pénà la sfir§itul acestii ,lunI i unde se
vor isprävl tríte numele sá iscalescI dumné-ta dedesubtul lor ar'éténd inainte, ca
atatea sunt ti5te boeriile pânà atuncl, §i apoi, de se vor mal face altele in luna viit6re,
sä se trécé si_acelea din josul iscàliturii dumi-tale s't iar5§I sé iscalesci dedesubtul
acelora cu asemenea ifos, precum s'a lis mai sus, §.1 a§é intocmai sé se faca ur-
mare pe fies-care luna', din cele ce se va intimplà a se face boerII; pentru care am
poruncit osebit si dumué-lul Vel Postelnicului, ea asemenea catastih s'A tie pe ti5té
luna si la implinirea fies-cäreia luni sé lacé prubal acel catastih cu condica Visteriei
de catra dumné-t a impreunä cu dumné-lul, ca sé nu se lacé vre-o gresalä, ori de
la Visterie sad de la Postelnicie, ci dar negre§it inteacestasi chip porpneim sé se
faca urmare de acum inainte. Tolco pisah gpd.-1815 Iulie 29.
Cod. LXXIV fila 212 v.
Asemenea pitac s'a fdcut i catr5. dumné-luI Vel Postelnic.

b). Infiintarea Cassa evghenitilor. Ne avénd péte cunoscintd de evo-
mediana institutiune a majoratuluI, Caragea vine In ajutorul boerimil
ruinate, prin institutiunea protectére In contra usurarilor, cdreia
dd numele de Cassa evghenitilor sati Epitropia feciorilor de boerI,
care sà-I Impedice de a perde averile lAsate de pgrintI.
e). In afard de aceste dou6 mij16ce protectioniste boerimiT, Caragea II
Imparte tot felul de privilegif de tirgurI, bilciurI, havaeturI §i scutirI
de VámI §i finalmente pune la dispositiunea celor scdpdtatl lefi din
cutia milelor i de pe la bisericI, (1) precum se pite vedé mal departe
(1) Unii boeri falosi se multumiaft cu atestate, prin care Voda §i Divanul le atesta
nobilitatea, a§à Clucerul Const. Bucsänescu. Lui Const. Paleologul, boer grec, Vodd
ii da diplomé consté:atea-e, cd este coboritor din parinte de bun neam, §i-I mai asigura
§i o pensiune din fanal.
Carte la Dirnitrie Paleologu.

Milostiu Bojiii. I65 loan Glieorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Purtatorul acestui Domnesc al Nostru sinet, anurne Dimitrie Paleologu, coboritor
fiind din pärintI de bun neam si stare ai patriel sale Curpeni§ din episcopia Larisis,
ce este in eparhia Lita §i Agrafa, si dupa a pdrintilor sei petrecanie rémaind §i
insusl in dregatoria cea parintésca, adica in politicésca otcirmuire a patriei sale,
in trecere de anl apr6pe 25, s'a arétat urmätor strdmosescilor sale fapte si cu rivna
caträ al s'él neam i caträ omenire, a bine otcirmuit cele de acolo obstesci trebI
pricini ce-I erail incredintate, dintr'ale vremilor insä in potriva intimplari scapnd
dinteaceea bulla stare §i in nespusä si nesuferita ticalosie §i patiml ajungênd, in
cele de pe urma siliff aii fost si ají läsat s't iubita sa patrie i familie, ca sé intimpine
familia vietii sale. De care t6te acele primejdi6se patimi a ajuns acum in starea
ce se vede. Drept aceea, dupa pliroforia ce avem §i inqi-ne Domnia-Mea de a sa
la capitolul, In care vom aduce documentele relative la cutia milos-

teniilor si la scutiri i privilegil In genere.
buna familie, blind petrecere i inthia bunä stare a pärintilor s'él si a sa, spre
dovada tuturor acestora, i s'a dat acésta Domnésca liósträ carte. I saam receh gpd.
1817 Maid 2.
(Pecetea i iseälitura gpd.)
Cod. LXX VII, fila 266.
Carie la Dimitrie Paleologu pentru lea de taleri 500, ce are set ieez pe fie-care lund.
Milostiti Bop. LT) Ioan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Cat sunt de láudate i lui DumneçIeti bine primite facerile de bine i milosteniile,
atat mai mult se fericesc cei ce le dobindesc, lucrurile cele mal cuviincióse socotim
a ajutà unele obraze, earl de sine-le nefind vrednice, ori din ale vremilor intimplarI
sail din neputinte trupesci, de a-si agonisl hrana i mangaerea cea trupésch, nu se
indemanézh, din multe pricini popritére, niel a gliisul mäcar chtrd altul lipsa acelor
trebuincióse intru care se afld osindit, saú cerere de vre-un ajutor i milostenie,
precum lute° asemenea ticälosie suntem pliroforisitI Domnia-Mea cä se aflä. acest
Dimitrie Paleologu, care fiind din pärintl de bun neam al patriel sale, si inteo buna
stare odiniérd afländu-se, dupä ce in urmd din ale vremilor nenorocirI intimplate
s'a veçlut pe sinesI golit de aceeasl bunä stare i s'a mal adäogat apol si a ba-
trinetelor ()Ana', insotitä i cu o trupéseä (precum este véçlut), in cat niel o alth
nddejde nu I-a mal rérnas spre a-vi agonisi de sine.' cea mal putinä mangäere la
trupescile sale sldbiciunI i trebuinte, pentru rémäsita tieä/éseI lui viatä, ce va mal
avé, färä numaI a privl in cer si la pämint. Drept aceea si din a omeniril i dintr'a
crestinfitätii datorie indemnandu-ne i cu milostivire privind asupra lui, étä prin-
tr'acest al nostru sinet Ii orinduim o vecInicä milh i ajutor pe obrazul sèui, i ho-
fárim, ca din huzmetul vdmilor sá i se deb. pe Vita* luna léfä cate talen l 500 in natà
vreme va maI avé viéta, care acéstä facere de bine pohtim si pe ceI din arma
nósträ frail luminatl Domni, ce din Dumneleéscä pronie li se va incredinta oblädu-
irea acesteI crestinescl Ord, de a o päzl in fiintä i nestrdmutatä, ca si ale dumné-
lor crestinesei i bune fapte asemenea sä se pazéseä i sä se urmeze. I saam receh
gpd.-1817 Fevruarie 10.
Cod. LXXVII, fila 260.
Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Dupä aretarea dumné-lor velitilor boeri, intärim i Domnia-Mea dovada némului
mal jos numitulul Clucer Constantin Bucséneseu.-1814 August 22.
(Pecetea gpd.) Vel Logofèt.
Cod. LXXIX, pag. 225.
Prea Indlfate D6mne,

Cu acest atestat adeverim pentru Clumné-luI biv Ve! Clucerul Bucsilnescu, cá-1
scim cd este fecior de boer de aicidin Téra-Rumanéscä, réposatul taiel-sed a fost
din néntul boerilor Bucsdnesni, si s'a numit State Bucsänescul biv Ve! Serdar,
86 V. A. URECHIA 104
Aà protegiatI §i ajutatl, boieriI in genere devin eI mat de trélA

decat nainta§iI lor din secolul al XVIII?
sedätor aflandu-se la Pitead l sud Arges, iar maIcd-sa s'a numit Ancuta, este din
némul dumn&lor boerilor Filipescl, fiindu-mi mie LogofétuluI FilipesculuI
Drept aceea, spre a fi sciut i cunoscut maI sus numitul boer, eh este blagorodnic
si vita din nétnul boerilor pdminteni de aid, i s'a dat acest atestat adeverit cu is-
cdliturile n6stre.-1814 August 19.
Al Ungrovlahiel Nictarie, Constantin Cretuleseu Ve! Ban, Barbu Vdcdreseu Ve!
Vornic, Constantin Bäldeeanu Vel Vornic, Constantin Filipescu Ve! Logorét, Gheor-
gache Filipescu Vel Logorét, C. tirbeI Vel Logofät, Gr. Ralea Ve! Hatman, Nestor
Clucer.
kan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zeinli Vlahiscoie.
Din cuprinderea hrisovulta rdposatuldi Doran Alexandru Ghica Voevod, pärintele Lu-
minAtiei Sale Beizade Grigorie Ghica i ctitor al acesteI mânästirï, cetindu-se cu luare
aminte, ne-am pliroforisit Domnia-Mea, cá Intre cele-lalte orinduell ce a intocmit pen-
tru acéstä ctitoricésed mändstire, dice eà dupä ce se vor implinl trebuinci6sele de peste
an cheltueli ale mânästiriI si se va trimite i la casa Domniel-Sale sail a clirono-
milor sé1, zaheréua ce prin osebitä feoe pecetluitä a dat Domnia Sa (care o védum
Noi sub pecetea DomnieI Sale, scrisd fiind din lét 1768 August 5), apoI din prisosul
venitului sd se ded si ajutor la 9 fete sdrace pentru märitisul lor pe tot anul i cat
pentru numérul fetelor, iaräsI din cuprinderea acestui ctitoricesc hrisov ne plirofo-
risim, cd orinduit a se scädé si a se adaogà dupd analogía prisosului i sea-
derea venituluI mänästiresc pe tot anul, din care se intelege, cá cugetul i vointa
acelui réposat Domn si ctitor ail privit a nu se aflà in lipsd niel (AMA casa sad
elironomil Domniei Sale de cele trebuinci6se ale case!, ci tot-deauna et le aibd pe
deplin de la mdnästire i apoI din prisos sd se facd eaträ fete inaI sus disa milos-
tenie ; la care acéstá cuprindere a ctitoricesculuI hrisov, privind Domnia-Mea
chiar cugetului i bunel vointI a acelul reposat ctitor, urmänd de a se face adecd
ingrijire din veniturile mändstiril maI intditi de clironomiI LumindtieI Sale si soco-
tind i adaosul veniturilor mânästirri celor de acum peste cele de atuncl, dupd care,
si de se va mal addogà mdcar ajutorul cdtrii clironomiI LumindOeI Sale, tot priso-
sesce venit i pentru acel orinduit ajutor al fetelor, precum i starea vremel i a
scumpeteI lucrurilor cea de acum fiind cu totul neasemdnatä cu cea de atuncl, pri-
mim rugdciunea Lumidatiel Sale Beizade Grigorie Ghica i poruncim dumni-tale
orinduitule epitrop al acestel mandstirl, ea pe langd talen l 300 ce i se da pânà acum
pe an din veniturile manästiriI, drept zaheréua easel cea orinduitä, sá i se maI
adaoge &Ate alî talen l 2.000, de a i se da adecd de acum inainte efite talen l 5.000 pe
an, urm5.ndu-se insä acest adaos numaI pe chipul Lumin4iel Sale. 1816 Iulie 25.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
Carte de atestat al lui Alexandr2I sin Vasile Ceimetrava.

Zemli VIaliscoie. Precum dupd politicescile pravill este cu cale de a avé deo-
sebire ceI ce se trag din bun neam adeed blagorodnicI, intru cele ce li se cuvine, de
Departe de asa ceva. El nu sunt, cu putine exceptiunI, nicI maI bunl

crestinI, niel mal bunl RomanT, dar niel mal putin jafuitorI t6ril it6-
cu t6te acestea, afarä de boerfl carI fac opositiune Domniel,

n'am aflat boeri criminalI pedepsitl de Voda. A! dar pedepsele cele
mai grele sunt date celor din popor. Nici nu trebue luI Caragea ju-
decata Divanulur, ca sa trimita la gr6pa ocner pe un Oran, care a
cutezat sa nu fie multumit cu maltratarile zapciilor, orI pe un negu-
tator care a cadut In disgratia luT Vel Aga, orì a Ispravnicilor.
Un nenorocit individ, IIristea, a fost condamnat sä i se tae manile
In piata osIndeT, In fata temnitel de la Curtea Veche. la vedetI ce
dispositiune pcirintéseci iea Vodd: sà suporte InsasI Cámara Domnésea
plata a 200 talen l doctorlI ce s'aú aplicat la cioturile rémase In locul
manilor nenorocituluI amputat ! (1).
Domnitorul generos hotdr6see:
I a) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Poruncim Domnia-Mea, dumi-tale vel Camarase, ca pretul acestor din urma doh-
toril ce se aratä mai jos sä se platésca jäluitorului de la Cámara Domniel-Mele.
1815 Martie 22.
catré cel prosa', asemenea cuviinta este a fi si cunoscuti i deosebiti unil de d'ara
altfl, ca cu acest mijloc al cunoscinteI si al deosebiril amandurora acestor trepte
sé se pazésca i impartäsirea fies-cdruia din politicescile dreptäti ; unul dar din cei
dintai fiind i dumné-lui Alexandru, fiul réposatului Vasile, dupa intrégé sciintä
ce cu incredintare avem Domnia-Mea, adecà fiindu-i patria cea mal intaiil (Palie)
Epiros, ce se numesce Arghirocastron, i mosil i stramosil séí fijad aprépe de doné
vécurI cunoscuti M'a' de contenire in trépta celor de frunte dregétori ai patriei lor,
iar réposatul tata-séii mergênd la Tarigrad, de acolo a venit aici in Bucuresci Cu
réposatul Domn *tefan \rodé. Racovitd, unde s'a si cinstit cu cinul Camärasiel.
Drept aceea dar am dat dumné-lui mal sus numitului Alexandrif acest Domnesc
al Nostru sinet, spre dovada némului domniei-sale. I saam receh gpd.
(Iscalitura Domnéscd)
Cod. LXX VII, fila 236.
(1) Prea Indltate

Dup.& luminata porunca insciintez Inältimil-Tale, cà Armasia, in caté vreme s'a
aflat piritul Hristea la inchisérea pucàriei, dupä täerea manilor, a urmat cu
plata dohtoriilor celor trebuinci6se la spiteria jaluitorului Dogmir spiterul, lar dupa
ce insusI s'a cerut l couacul 10, cate dohtor11 dat jaluitorului dupii retetele
88 V A. DRECHIÀ 106
Boerul grec, atat de protegiat de Vodd, era o lipit6re care sugea ultimul
sAnge al poporulut Nu numal Grecil faceati acésta, ci §i uniI din pdmin-
tenT, Cu nume de havaeturI, dar §i prin directe jafurl, ca functionart
Cand boerul nu gdsià o functiune destul de lucrativA, nicI dând
filotimon, (1) se fAceà cap de bande de hotl §i prädà §i jdfuià dupà
co fAceà averea doritg, se inchinA la Domnie, de sigur dand din
cele adunate la Domn §i la al luI i trAià in tihng, de multe orT
cinstit de. Domnie. Pentru odihna consciinteI sale me faceà hotul re-
tras din exercifiul meseria sale vre-un pu t cu cumpénd la margine
de drum, orI dAdeà vre-un ajutor la vre-o mângstire, orl chiar
vre-o biseria.
Ddm In note ad acte relative la urmArirea (cas rar) a averil
vestituliff Iaiicu Jianul (in 1815), pentru indestularea unora din ceI
fáfuitl de el. In acest proces, Iancu Jianul se infdti§ézd la judecatg, la
Craiova, ca §i cand ar fi fost chemat in judecatá in un simplu pro-
ces civil. In note, la pag. 108, se 'Ate vedé acésta.
dohtorului, pfina s'a vindecat, care se aduna la pret de talen l 200, nu s'ail platit
niel de Armésie, niel de piritul, cd nu are 1311.14 ci ca sa nu mai supere jaluito-
rul luminatul Märiel-Tale auçl, sé se deà luminatà poruncä de cAtra cine se cuvine
a se pldt1 aceste dohtorii ? 1815 Fevruarie 13.
Dumitrache Pitar.
Cod. LXXXIV, pag, 45.
(1) Min ad l un act, din care se póte vedé ea filotimon nu erà considerat ca o
prevaricatiune, ca o coruptiune prin banI ci se puteà cere acest filotimon chiar
Inaintea justitiei.
LB loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Pe acéstd anaforà a dumné-lor velitilor boerI, nerémaind odihnit Luminatia Sa
Beizade Grigore Sutul, dumné-luI vel Hatmanul al Divanului 1-a infátisat la Divan
Inaintea DomnieI-Mele,"prin vechilul Aleco Comäneanul, cu d-lui biv Vel Vistierul Ioan
Moscu, cerand Luminätia Sa a-i platl dumné-lui Vistierul acesti talen l 12 600 cu do-
Wilda ion, cu euvInt ch. j Lumindtia Sa platesce dobIndä, iar dumné-lui Vistierul res-
punse, &á nu ar fi dator sà plätéseä niel o dobinda, färä numai suma de talen l 12 500,
ce se cuprinde In adeverinta dumi-sale, pe care i-ar fi si plätit pénd acum, de 1-ar
fi dat Luminätia Sa adeverinta, ca sé si-o spargä, care adeverintà aretänd-o vechilul
Luminätiel Sale In Divan, o vél;lum i Noi cuprinptiire Intocmai precum este aré-
tatd Inteacéstd anaforà, i cu tóte cà asupra cererii de dobinda a pricinuit ve-
chilul çiicênd, cä acestl talen l 12.5C0 1-a dat Luminätia Sa imprumut dumné-luI
Vistierului, dar acéstd pricinuire se cunosc gresite, pentru ca si din cuprinderea
adeverintel si din chiar tacrirul Luminatiei Sale BeIzade, ce a dat prin graiii Main-
tea dumné-lor velitilor boerl, se dovedesce cé acesti banl sunt fdgaduift de dumné-
luI Vistierul drept filotimon, iar nu cd 1-a luat imprumut de la Luminätia Sa. Deci
Ce se putea a§tepta de la boerT, a egrora educatiunedaed e sd ere-
mäcar §i de nu se cuprinde in adeverintä tecméla de dobindä, dar cuprinVèndu-se

sorocul orinduit pentru plata lor §i neplatindu-i dumné-Ini Vistierul la acest soroc,
ar fi avut Luminatia Sa tot cuvintul dreptatii sé céra.' a i se plätl §i dobinda de la
implinirea soroculuI i pana acum, de ar fi fost ace§tI bani daft dumné-luI Vistie-
rului, dar de vreme ce Luminätia Sa nicI un ban nu I-a dat, ea sé (VIA cuvint a
Vice, ca e§indu-I banil din 'liana se pagubesce, de nu i se va platl i doblada lor
chiar fiinta acestor banI, ea uniI ce i se dad filotimon, fiind doblada la dobindä,
ci hotärim, ca dumné-lui Vistierul Moseu plätéseä. Luminfitiel Sale numaI talenl
12.500, cap prin adeverinta dumi-sale I-a fägaduit a-1 da, i zapciul eel orinduit sé
urmeze a face Implinire, facénd final §i. durané-lui Vistierul teslim adeverinta da-
tonel acestor banI, ce se afla la mana Luminätiei Sale Beizade. 1815 Fevruarie 18.
(Peeetea gpd.) Ve! Logotét.
Cod. LXXXI, pag. 17.
Prea Inellfate D6mne,
Dupé luminata porunea Warfel-Tale de la acésta jalbä a Luminätiei Sale Beizadeà

Grigorie Sutu, ce a dat pentru dumné-lni biv Vel Vistierul loan Moscu, prin dum-
né-lui Vel Hatman al DivanuluI, Infäti§indu-se inaintea Nósträ amandoué pärtile,
ne-a arétat Lurninätia Sa Beizadeà o adeverinta cu lét 1801 Decemvrie 21, de sunt
anI 12 trecutl, iscalitä de dumné-lni Vistierul Moscu, prin care se fagaduesee, ea sé
plätésca Luminatiei Sale, la viitorul de atuncI Iulie, talen I 12.500, färä niel un euvInt
de pricinuire, care bani Vise Luminätia Sa ea nu 1-a dat imprumut, ci 1-a fagaduit
dumné-luI Vistierul Mosca filotimon, pentru caci I-a aleverdisit ocnele; intrebandu-se
Vistierul Moscu nu tägadul acéstä adeverinta, cä este bund a domniei-sale, fiira nu-
mai Vise, ea pentru mijlocirea ce a fäcut Luminatia Sa catra réposatul Domn Mi-
halé Voda Sutul, de I-a läsat oenele In talen l 150.000, la lét 1802 Maiü 14, I-a fost
hotarit talen l 50.000, ce-I dedese in polita a se girarisi la Viena, insa de va avé
chiros zapisul ce i s'a dat pentru scäderea pretului ocnelor, dar acel zapis nu s'ar
fi tinnt in grad, pentru eä peste doué Vile a trecut Märia-Sa Mihaiú Vodd In Ardeal,
§i. peste eate-va i1e maI in urma s'a i schimbat din Domnie, arétandu-ne i o
copie, ce Vicea ca ar fi dupä adeverinta, ce a dat dumné-lui la mana LuminatieI Sale,
cu lét 1802 Maiä. 17, cuprinlét6re cti, de vreme ce prin ajutorul Luminatiel Sale n'a
primit aid de cum. réposatul Mihaf é Vodd Sutul stingerea dumné-Ini, ci indupli-
candu-se 1-a lasat ocnele drept talen l 150.000, incredintéza printeacésta adeverintä
pentru talen l 50.000, ce a dat Luminatiei Sale in polita a se girarisl pa Viena, sä
nu aIbä a-I cere, cand zapisul ce i s'a dat pe suma de talen l 150.000 va avé fade,
iar talen l 50.000, ce s'a dat In Ianuarie i Fevruarie, sunt bani dati pentru huz-
metul ocnelor ; ne mal aréta o copie fail' veleat §i férá luna i neadeverita de ni-
menI, dupä o anafora, ce Vice cé ar fi fäcut dumné-lor velitil boeri in Domnia Mä-
rieI-Sale Constantin Voda Ipsilant asupra socotelil ocnelor, nade puindu-se asupra
Luminätiel Sale Beizadea Grigorie acel talen l 50.000, ce-I dedese dumné-lui Vistierul
In politä la Viena, il seóte dator pe dumné-lni talen l 36.820, dar Luminätia Sa rés-
punse, ca. acel talen f 50.000 nu I-a dat dumné-luI Vistierul pe obrazul Luminatiel Sale,
ce I-a dat réposatuluI Doma Mihaiil-Voda din socotéla ocnelor, pentru care am
90 V. A. IIRECHIA. 108
dem pe Wilkinsonse márgineá in a invétá a ceti si a serie románesce

s't veçlut trecut inteo condieä acea socotéld la mane Lumindtiel Sale, ei dap' Lumi-
ntitiei Sale MihaRt Vodd, din socotéla ocnelor; asijderea réspunse Lumidatia Sa si
pentru acea copie de anafork ed de va fi acel fel de anaforà dupä copia ce aratd
dumné-lul Vistierul Moscu, nu s'a fdcut cercetare prin judecatd, fatd Cu a mandoue
pärtile, nefiind eel atuncl niel Lumindtia Sa niel vechil a easel pdrinteltil Lumindtiei
Sale, ci numaI dupd arkarea dumné-lui Vistierulul, i cd réposatul pdrintele Lumi-
nätiei Sale scie, ed are sd led de la dumn6-110. Vistierul Moseu, iar nu sà ded; pentru
care va säll pornésed jalbd a se face implinire, nu ca un clironom al r6posatului,
ci ea un vechil al creditorilor réposatuluI i eä Lumindtia Sa a fost numal un cas-
sier al reposatului, lar nu stdpin pe oene si ce banI a primit de la dumné-lui
Vistierul ati fost pe numele Domniei, unde I-a i dat. Deel la copia de adeverinta
nu pate judecata sà pue temeiti, nefiind adeverinta iscalith de Lumindtia Sa, ci o
copie din parten dumné-lui Vistierulul, neiscdlità de nimenI, cum asemenea nu putem
pune temeia niel la copia de anafork nefiind adeveria de nimenI, sau i adeverita
fiind, nu s'a fdcut prin judecatd cu amandou6 pärtile fatd si mai virtos ed acel
talen l 60.000 ail fost daft' de dumné-lui Vistierul pe séma Domniel, iar nu pe a Lumi-
ndtiei Sale, precum se dovedesce din sbcotéla cea isedlitd de r6posatul Domn Mihaitt
Vodä. Drept aceea gdsim cu cale, acei Italeri 12.500, dupd mai sus numita adeverinta,
sd-i plAtésed dumn6-1u1 Vistierul Moscu la Lumindtia Sa Beizade Grigore, ca o bunii
datorie a domnieI-sale netägdduitd, insd fárá dobindil, nescriind in adeverintd toe-
meld de dobindk iar hotärirea rémane la Mdria-Ta. 1814 Iunie 28.
Radu Golescu Ve! Ban, . . . Ve! Logofet, . . . Vel Logofet, Nestor Clucer.
Jianul. /63 loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Poruncim Domnia-Mea dumi-tale cinstite i credincios boerule al Domniei-Mele,
biv Vel Serdare Costache Sutul, Caimacamule al Craiovei i dumné-v6strd boerilor
divaniti de acolo, ca negresit s't fárd de altd zdbavd sd puneti in lucrare porunca
hotdrirea Domniei-Mele, ce s'a dat in trecutele (Pe, asupra pricinii la anaforaua
judeedtil Departamentului de Criminalion.-1816 Iunie 30.
(Pecetea gpd.) Ve! Logorét.
Prea Inciltate D6mne,
Ascultand luminattt porunca Indltimii Tale de la acéstä jalbd a luI $erban Stdneseu
Logofét din Craiova, impreund cu cel-lalti pdgubasi, insciintdm Inditimil Tale, ed
prin dumné-luf epistatul Armdsiel am luat ae6std indestulare de la Gheorghe
Iuz-basa, zapcia armdsese, ce a fost orinduit mumbasir asupra pricinil jdluitorilor,
cu luminatti porunca Indltimil Tale, de la 10 ale trecutuluI Octomvrie, intdritä la
osebitd anaforà tot de la acest Departament, eh' prin dumné-luI Caimacamul Craiovel
vinçlêndu-se eu mezat avutul Iancului Jianul tilharul, sd se facá implinire pfigu-
basilor jäluitorI, arkand orinduitul mumbasir, cd dumné-lor ispravnicii ot sud Ro-
manatl, dupä aldturatá inseiintare ce ail luat de la cinstitul Divan al CraioveI, incd
de la Noemvrie 2, ca sá cereeteze la fata locului, de fata cu yaluitoriI pagubasi,
de se gdsesee in fiintä tot avutul Ianculul tilharul, ce insusI l-a arétat; al doilea
sd se descopere s't catI stinjenl sunt in fies-care parte de mosie, si al treilea, prin
cercetare sd se dovedések de mal are Iancul Jianul i alt osebit avut al lul, afard
din ceea-ce a ar6tat si pe de o parte sd insciinteze cinstitului Divan de acolo pentru
109 SOCIETATEA SU I3 I. G. CARAGEA 91
§i grecesce? In unele case continuà a strabate ce-va cultura francesa,

tot avutul ce se va dovedi miseätor i nemischtor al IanculuI Jianul, lar pe de alta
sà orinduéseä a se strigh la mezat tot avutul Jianulul,si de pretul ce va esi pentru
fies-care lucru sä insciinteze dumné-lor ispravnicii la cinstitul Divan al CraioveI,
dupä care vélénd mumbasirul mula' intar4;liere cu prelungire a dumné-lor isprav-
nicilor acelui judet, n'a mal putttt sd astepte acolo si a venit la Bucuresci, M'A
de a se face acata' euviinciésd alegere, si de acésta nu lipsim a insciinti Inältimil
Tale.-1816 Iunie 14.
Costa che Stolnicul, Constantin Cali stat 'Atrar.
Th loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Cu cale fiind anaforaua acésta a Departamentulul de Criminalion, volnicim pe sluga
DomnieI-Mele zapciú armäsesc, sä mérga la Craiova, unde poruncitn
dumitale cinstite si credincios boerule al Domniei-Mele, biv Vel Vornic Costache
Samurcas, vechilule al aimdelimiei CraioveI i :dumné-velstrd boerilor divaniti de
acolo, ea intocmaI, precum se cuprinde maI jos, sA se faeä urmare, cu acéstä
osebire insä, ea prin IspravniciI acelor einci judete ot preste Olt, sä se publicuéscd
la top* de obste, ed verI-cine se va maI aflà páguba i jäfuit de eäträ acest Iancul
Jianul tilharul, in soroc pina la vremea haracIladismei avutului numitului tilhar,
sd se aréte aici la Departamentul de Criminalion spre a intrà i acela in analoghie,
cäci ne arétindu-se pând atunel, sä scie cä ad a rémané neimpärtásiti din pretul
lucrurilor hotului, ce se vor vinde cu mezat s't se va da numal pdgubasilor celor
ce s'ad iuvit pinä. acum, i osebit poruncim sd se facd intrebare si Medelnicerului
Grigorie Jianul, de este adevératä arkarea ce a fdeut Iancul tilharul la Departament,
eä adica pentru talen l 900 ce este dator Medelnicerului Grigorie s'a invoit cu nu-
mitul Medelnicer, de I-a dat douè suflete 'de tiganI drept acea datorie, i sä in-
seiintati DomnieI-Mele, ea de nu va fi adevératd arétarea luï, si se plkéscä i dreptul
Medelnicerului din avutul tilharuluI.-1815 Octomvrie 10.
(Pecetea gpd.) Vel Logotét.
Cod. Lk XXII, pag. 92.
Prea Inalfate D6mne,
Insciintdm Inilltimii Tale, ed pe urma Ianculul Jianul tilharul, aréandu-se in
judecatd patru pägubasl ce s'ad jfifuit de cdtrd dinsul cu tovarosii 'uf, anume Dan
Protopopul ot Cacaletl sud Dolj, i Serban Logofétul Stänescu de la Craiova, i
Costache Arcescu prin vechil i Stavri Sofragiul Cdmärii gospod., cu fol de cite
jafuri le-a luat, dupä pretul ce li s'a pus fies-cäruia lucru, i infdtisdndu-se cu
numitul Iancul in judecatä, n'ad tägdduit atát edlcdrile i jafurile aeestor patru pä-
timasi, eit i altele ce inca' pdgubasiI pana acum n'a venit si macar ed numitul
protopop arétd judechtii, ch. molitfel-sale i s'ad M'out doué ealcdri de cgtri Iancul
Jianul, Irisa una la Martie trecut, iar alta in lét 1814 August, dar Jancul tagAduind
cu totul pe cea dintâiü, ett nu este urmatd de eatrd dinsul, ci numal de cdtrd to-
varosii lui, pdnà a nu se impreunà cu dînii, pentru CA Insusl el la sfatul lor
cä I-ar fi spus, apoI deosebit s'a arétat i frate-sèd slugerul Amzut Jianul cu
cerere de talen l 1.833, ce I-a plata la Visterie pentru dinsul, dupd porunca MárieI-
92 V. A. ITRECHII 110
prin guvernorT streint Educatiunea femed nu e mal ingrijitd, ba adese

imperfectd, din caus6 cg. maritagiul se face f6rte de tinere.
Purcedênd de la asemenea educatiune, fiul de boer nu are alt ideal
decât banul: (l'argent est leur unique mobile>, dice Wilkinson. Dar ca
sà-1 obtin5, nu recurg la industrie, orT la comerciii, ci fArà nicI un
Tale, incredintind judecata Cu o carte ispravnicéseä Ì cu o soeotéla a samesului

judetulul Romanap, ce are la manile sale, si macar ca din teite jafurile ce ail venit
in partea Iancului tilharului, nicsi un lucru nu se gasesce in pèr, avêndu-le date la
tovarosil s61, ea O. le vinla in Téra-Turcéscd, dar a 4is Iancul ca este destoinic ca
Cu din avutul sétl sa despagubésca pe pagubasi si pe frate-séh, precum i adeve-
rintä in scris sub a sa iscalitura a dat de tot avutul WI, care mal la vale se in-
sémnd, addogand a lice, ca la nimeni altul nu mai este dator deck numai talenI
900 la unchiu-s6h Medelnicerul Grigore Jianul, pentru care lice, ca s'a invoit prin
grail-1, de I-a dat dou'é suflete de tiganI drept acésta datorie i talen l 60 la un
Ioniä Boltasu. Dec1 fiind-ca numitil pagubasI îi cer despägubirea lor din avutul
numitului tilhar, a carora paguba se aduna apr6pe de 20,000, judecata gá" sesce cu
cale sä fie luminata porunca MarieI-Tale eked dumné-lul Caimacamul Craiovei, cu
mumbasir zapciii armasesc de aici, ca mai intaiil prin carte de blestem asupra fratilor
rudeniilor lui sà lamuréseä cat avut este drept al WI, cacI pagubasii ail
pentru multe economii, i prin mezat sá virild tot acel avut mi§cdtor i nemiscator
si off-ce pret va esi, tad acea suma de banl O. o aduca aid in judecatá orinduitul
mumbasir cu Vie anume de pretul fies-caruia lucru i cu insciintarea dumné-lui Cai-
nmcamuldi, ca dinteinsa tragêndu-se mai intai5 banil fratine-séfi Slugerul Amzut,
ce 1-a pldtit la Visterie i acei talen l 60 al lui Ionitä Boltasu, ce imprumutat
ca buna credinta, prisosul sä se impartä pagubasilor cu analoghie, si fijad ca, afará
dinteacesti pagubasI, altii panä acum nu s'ail maI ivit in judecatd, Ilicem ca. panä
la vremea haraciladizmel avutului numitului, de se vor mai aréta FA altii netägä-
duitI de Iancul, vor intra i aceia in analoghie, iar ne arétandu-se paná atuncea, vor
rémané pe dinafara, iar hotärirea rèmane a se face de catra Inaltimea Ta. 1815
Septemvrie 25.
Constantin Stolnicul, Atanasie Sérdarul, Constantin Medelnicerul, Constantin Ca-
listrat Satrar.
Avutul Iancului Jianul ce ar5tat iususi sub a sa isceiliturd cei are.
Neculae tiganul.
Rada sotia lui, cu treI copil aI lor.
Saya tiganul.
Ancuta sotia lui, cu doi copii.
Zaharia tiganul.
Ioana sotia lui.
Vasile tiganul, véduv Cu un copil.
Tabomir tiganul.
parte de mosie in Falcoiu.
parte de mosie in Zvorsca.
parte de mosie in Leu.
Patru razeore de vie in Fälcoiu.
scrupul de consciinta se Imbogatesc din spoliatiunea dranulut Cine

spolia mai abilmente, acela primia lauda. Ce om vrednic diceall
cari 11 vedeati cum jafuià cu istetime. Daca, avênd slujba, boerul re-
mane sarac, departe de a fi considerat ca om cinstit, boerI II
priviati ca pe un incapabil, un prost!
Prodigalitatea boerilor egalézd aviditatea lor. Sunt dominatI una
dupd alta de ostentatiune vi de avaritie. Nu-vi ved invivi de trebile
lor, de carI Ingrijesc vätaviI, earl se Imbogatesc cu paguba lor. (Vecji
Filimon Ciocoil vechi ). Luxul de o parte, de alta furati de vdtavil
lor, boeril eel mal rnu1T sunt datori atat, cat n'ar put6 sa platéscd
cu vinglarea tuturor moviilor lor. Am veclut, de exemplu, in ce mod
s'a risipit marea avere a lul Enache Vac'grescu, aceea a luI Dudescu.
Ca sá se salveze.averile ce mg remaneaii, Vocla i boeril inventara, cum
am védut, vestita Epitropie a Evghenifilor.$i de alta parte, (land cre-
ditorii atacaii, In judecata, averea imobila a debitorului boer, inter-
veniaù §i arbitrariile amA.narl de vindare silnica. Ba sciad
nascocl tot felul de pedid i legale, cu acelavi scop. Metoda cea mai
ca sa-vi salveze movia de creditori, era sa declare acea movie
zestre. Abusul din acésta aplicare de o dispositiune protect6re doteI
devine atat de mare, ca. Insuvi Caragea la reclamatiunile de sigur
ale consulilor se simte dator a da nizam, ca macar cä imobilul va
fi dotal, daca sinetul, adeca polita a fost semnata vi de sotie, imo-
bilul este alienabil.
Cänd boerul a perdut averea, nu este silit, ca bietul negutAtor, s'A
apuce lumea In cap, ci, cu filotimon sail fail, intra In functiune,
cel putin este miluit de la cutia milelor, ori cu ce-va scutelnicï,
posluvnicI
Si ava ighemoniconul merge strund Inainte !
Si tot Inainte o clucea boerul, la cheltuell, cu fel de fel de havaeturi
de ghelirurï, de chilipirurï, de chicuprï, de matrapazlicurï
Si tot Inainte cu petrecerile, cu sindrofiile, cu cluburile, cu clubul
Evghenitilor, unde, sub masca, era permis sà vinä i boerime maI
mdrunta, din ceI earl' nu se bucuraii de dreptul de a purta barba
Si inainte cu resfetul In calesce vapsite in colorI batet6re la °chi,
prin podul Mogov6ei vi la Herestreil vi la Banésa Vacarescului, vi la
Civinéua Mavrogheni .
Dar mai ales: tot inainte! la mesele de joc de carp, de cureà vi de
naprast6ce! Jocul de carti! Rod patima obvtésca! Nu era casa. In care,
sera Intre doue sfevnice de alma galbena, langa care, pe tablita lor,
fumega, une-ori nu prea placut, mucarile de curatire a luminarilor
94 V. A. ttRECHII 112
de sea orl de cérh galbenä, sh nu petréch nopti albe simandicosil boerT,

la carI duph ce-si perdeati baniI din pungh i eel ce nu-I aveati, aposi
îY dAdeati inelele, cerceiT nevesteT chnd nu si pe InshsT nevasta! .
Abusul de jocurI la noroc se 1ntinse in tóte treptele societhtiT, ash
ch loan Caragea fu indemnat sh deh pitace de oprire a until joc
Caisul , care «stingeh locuitoril». (1)
(1) /6) loan Gheorghe Caragea Voeved i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Cinstite i credincios boerule al Domniei-Mele, durnné-ta Vel Aga, fiind-ca ne-am
pliroforisit Domnia-Mea, ca prin tirg se metahirisesce jocul Caisulul de eked unii,
altii si inselatori, de aceea strasnic poruncim dumi-tale sä o fad tuturor sciuta acéstä
porunca. a Domniei-Mele, ca de acum inaite sa' nu indräznésca nimenea a mai me-
tahirisl acest joc ori de fata saii inteascuns, cad avem Domnia-Mea a cercetà pe
sub cump5t si de vom gasl pe cine-vasi inteacéstä urmare, sä scie ca." va lua en-
glimaticésca pedépsä i dumné-ta nu vei avé cuvint vrednic de indreptare pentru
neprivighere. Tolco pisah gpd. 1815 Martie 19.
(Pecetea gpd.) Vel Logotét Biv Vel Medelnicer.
RI loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Dumné-vóstra Ispravnicilor ot sud sanätate. Fiind-ca am luat Domnia-
Mea pliroforie, ea unii din cei ce j6ca Caisul se incunjurä prin Ora Domniei-Mele,
urmand acest joc al Caisulul pricinuesc multi paguba i stringere locuitorilor,
care acéstà netrebnica urrnare a lor nefiind suferita Domniel-Mele, porunchn dumné-
viisträ sà publicarisiti in tot judetul, ca de acum inainte nimeni sa' nu mai fie slo-
bod niel volnic a mai urma jocul Caisului niel prin orase, niel prin tirguri, niel prin
sate, niel prin case, sail mdcar ori in ce loe, ci sa lipsésed cu totul acest joc pri-
cinuitor de stringerea locuitorilor, dupa care apol pe veri-cine veti mal dovedi
cä urnaéza acest fel de netrebnicä faptd, numai deal on insciintarea dumné-vóstra,
sà-1 trimiteti aiel la Domnia-Mea, fiind dumné-v6strä cu mare privighere de a se
pàzì acest nizam, cad' cand si dupa acéstà porunca a Domniei-Mele tot nu va inceta
jocul Caisul, yeti cidé in invinovdtire, i fitI sanatosi..-1816 August 19.
Pitac catra dumné-luT Vel Spdtarul i &Ara dumné-lui Vel Agá, pentru oprirea
joculuf ce se numesce Caisul.
Ito loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Cinstite si credincios boerule al Domniei-Mele, dumné-ta Vel Bane, epistatule al
SpatarieL fiind-cd ne-am pliroforisit Domnia-Mea, ea aicea in politie metahirisesc
unii de j6cd un joc ce se numesce Caisul, cu care pricinuesc o mare paguba
stingere unora altora din eel ce pune la mama, eu t6te ca s'ail mal dat pentru pro-
113 SOCIETATEA SUR I. G. CARAGEA 95
Cu asemenea viétd i cu educatiunea cunoscutd, ce putea fi familia?

Nu volú aduce adi. tristele aprecien T ale lui Wilkinson asupra fe-
meeT si asupra familieT. Nu vom mal povestI ad scandalurile
din cele maï numer6se case boereseT, ba i negutdtorescI. Nicl chiar
Curtea Domnésed nu fAcea exceptiune. Cate nu se spuneail chiar de
Domnita Ralu? Dar tinèrul Beizadea Costache ! L-am v6cjut venind
la spectacol, la Club, la brat cu amanta luT, in vileag, in fata mameT
si a surorilor luT !...
I. Ghica dice, cd negutdtorul scie pdzéscä casa de coconas1...
Póte, unil; dar majorita'tea era tot atata de stricatd ca i boerimea.
Procesele de divort adese pentru motive ridicule erail f6rte
numer6se. Femeile mdritate concurail cu celetnicele ! (1)
Inspdimintat de asemenea coruptiune, insusT Caragea, in 25 Sep-
temvrie 1815, dd nizamul urmdtor, in care modified unele dispositiunT
ale legiT relative la zestre i la pedépsa sotului necinstitor.
Pitac ce s'a Aim` pentru nevastd i bdrbat earl nu petrec cinstit i cdsnicesce.
Prea Sfintia ta pfirinte Mitropolite, iubitorilor de Dumnedetí episcopI, cinstitilor
credinciosi veliti boeri al DivanuluI Domniel-Mele, cä sunt datori cei dupä lege
luatI in césbtorie a avé unul cbträ altul de o potrivä dragoste i credintä i intre
ins6 bdrbatul a fi cu otcirmuirea $1. muerea cu supunerea, acésta $i firea o
invaté i legea li povétuesce i insäsi adevérata credintä dupd dumnedeésea po-
runcà ne invata, ca ni$te lucruri sfinte $i de folos la ceI însotii, í cà de o potrivä
dreptate dobindesce, atat bá'rbatul cat i muerea pentru legiuita lor insotire, i prea
osfintia Ta i dumné-v6strä o sciti f6rte bine, in teite dilele judecand, cum i Domnia-
Mea in Domnescul Nostru Divan fie$-cäruia dându-I dreptAtile legiuitel in sotiri, avénd
povatä pravilele impérdtescI i intocmirile :pravilniceseil condice, dar cà pravila
care $i dumné-v6strd o sciti precum indreptézá pe cei ce vetuesc In Oa viéta lor,
cinstit si cu credintä i fie-eäruia II dà folosul legiuitei insotiri, a$à II i lipsesce
de acele folosurl $i mai virtos II supune la invinovdtirl, &And nu-si vor]päzi inda-
prirea acestui joc poruncile Domniei-Mele, atét aicea in politie, cbt $i pe afarà prin
judete, iatd insé $i acum poruncim dumi-tale, ca prin tot semptul Sphtdriei sé dai
nizam Cu strä$nicie de a nu mal indräzni nimenl a juca acest joc, iar pe de altà
parte sa-1 faci cunoscut catrd cinstitele consulaturl, ca sé se deà de scire i sudi-
tilor, eh' este poprit cu totul acest joc, si pe ori-care veI gás1 metahirisind jocul
acesta, Indatd ridicându-1 sé-1 i pedepsesci ; pentru care acest nizam asemenea
pitac al Domniei-Mele s'a fäcut i cdträ dumné-lui Vel Agé. Tebeo pisah gpd.-1817
Ianuarie 21.
(Pecetea gpd.)
Cod. LXXXVII, pag. 10 v.
(1) Vedi despre celetnice ce serie Wilkinson, la pag. 129. Eraii atbt de numer6se
In cfit Aga propusese sé fie puse la o dare, ce avea sé produett nu mai putin de
100.000 lei ! Despre divorturi, despre desordine $i coruptiunea in familie, vedi pag.
130-132 din cartea lui Wilkinson.
06 At. A. URÉCIIII 114
torata lor cinste si credintd unul cated altul, abätêndu-sefdrä de mustrarea cugetului
a fapte necuviinci6se, dupä cum vedem pravila acésta si la alte rele urmäri, päzin-
du-se si urmându-se asupra muerilor si mal virtos asupra celor ce merg spre al
doilea cäsatorie pänd a nu§I impuni anul jàlei, pägubindu-le de tot folosul celor
läsate cu viétd; numal pentru o necuviinciósä faptd a curviei muerilor celor cu
bdrbati, niel phindu-se vedem, niel urmandu-se dupd tótá putinta, ei inch' miele
dinteinsele vrednice fiind de osincld, pentru ea nu pazesc cele cuviincitise ale cu-
nuniel, socotind cä ail tot acelea drepturi ea si cele ce pdzesc si cinstesc Intelep-
ciunea, fdede sfiald aú Indraznit a se ivl si cu jälbi, cerénd folosurile cununiel lipsd
de zestre i cheltuélä de hrand, in vreme ce pravila ca pe nisce preacurve le
departézd, nu numal de tot folosul cununiel, ci de Insd1 de zestrea lor, supuindu-le
la alte mat marl Invinovätirl, care a lor in potrivä i fär'de rusine urmare ne mal
putêndu-se suferl de acum inainte, cu a nu se pedepsi acest fel de mueri preacurve,
ci precum la cele-lalte rele urmdri ale lor se päzesce pravila i li se pune in faptii
asà ea un lucru trebuincios judecäm osinda i pedépsa ce este orInduitil
In potriva preacurviei; drept aceea legiutm, i mdcar desi este mal cu scädere
acésta din cat poruncesc pravilele, dar mai cu drept i mal cu folos fiind eked' ne-
infrInarea i nepedépsa acestor fel de muerl, hottirim, ea de acum Inainte trägéndu-sI
bärbatul sotia lui In judecatà cu nume de curvà si o va dovedl inteacest chip,
acea muere, spre pedépsa vinel el, sä se trimita la mänästire de cälugdrite In soroc
de un an, iar nu de doi, precum poruncesce pravilele, i bärbatuHnteacéstA vreme
sa-s1 mal ied muerea, ca un bärbat pe sotia lui, slobod este, dar de nu va vré,
cu cuvint drept va cere carte de despärtire, sd nu aibd a cAstigh t6tà zestrea, precum
poruncesc pravilele, ci numai lipsa, care se Intelege a-i da zestrea numai cätä se
aflä i dupd cum se va fi afländ, iar pentru lipsa zestrei i exoprica sä nu se In-
datoreze bärbatu/ la platd, ci acea lipsd Eta o prätésca muerea spre osindd, si sä fie
astig bärbatului, de nu vor avé copii, iar avénd copil sä se pdstreze ea un amanet
pe numele copiilor; iar osInda barbatilor and vre-o muere va trage In judecatä pe
vre-unul, dupä cum cuprind pravilele, sä fie tot aceea, precum poruncesc i s'ah
urmat pand acum ; pentru care porunchn dumi-tale Vel Logofete de Térä-de-sus,
dupd ce se va trece in condica Divanului,acéstd intoemitd porunch a Domniei-Mele,
sä o citescl intru auOire la dumné-lor veliti boeri, apol sd trimitd copii dupä 'Erma
la Departamenturl, si la isprdvnicaturl i la Divanul Domniei-Mele din Craiova, spre
a se face cunoscutà la teite judecätile, ca dupd acésta de acum Inainte sd indrepteze
judecatile si anaforalele, de ate ori se va intImplà acest fel de pricinl Intre bärbat
Cu muere. 1815 Septenivrie 25
Cod. LXX1V, fila 225.
Un cas de divort din cea mal inaltä clasä este cel de care vor-
besc actele urmät6re:
LT) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Cât pentru deosebirea acestor casnici, de vreme ce dupd acéstä bisericéseä anafora
a preosfintiei Sale pdrintelui Mitropolit s'a gäsit cu cale, primitä este i Domniei-
Mete intoemaI i sd se urmeze, iar pentru trebuinci6sa cheltuélä a Deanne Ralu Moruzi,
115 SOUIETATEA SUB f. G. CARAGRA
sotia LumindtieI sale Beizade, In cad vreme se vor afla deosebiti, hotarIm i indatorim
pe Luminatia sa, ea pe tad luna sä-I deb. Dómnel cate talen l 1.000. 1816 Aprilie 2.
(Pecetea gpd.) Vel Logofót.
Prea Inalte, prea milostive i prea binevoitor noui D6mne,
In urma petitiunii a prea nobilei Domnite Raluca Moruzi, sotia prea Luminatei
Beizade Costache Caragea, prin care se plange i aratd, ca fórte anevoios 0 de
nesuferit traiul cu Lumindtia sa, i potrivit cu prea inalta porunca Domnéseä
a Inaltimil Tale de Dumneleil päzitä, am cerut de la sus visa Domnitä sà arète
earl sunt plángerile sale in contra sotuluI ei ? iar dupa aceea am Intrebat in par-
ticular si pe Lumihatia sa, sd ne spue causele releI sale purtdri, de care este acusat
de eked sotia sa. Din alegatiunile incomplete a fie-cdruI am aflat, cá i din o
parte si din alta Wail produs Intre eI de pe vremurI motive de r'écéla, pe earl, pentru
bunacuviinta le trecem sub tacere ; spunem frisk ca Luminätia- sa ea barbat ju-
decand cu multa minte, nu numaI ca nu trebura faurésed phreti neexistente,
dar si ofi-ce eértä i discordie provenita din asemenea idel sa le imprästie, i orl-ce
motiv de scandal sh-1 aplaneze. De aceea i 1-am sfatuit in mod duhovnicesc, sa In-
ceteze pe viitor cu acésta rea purtare, märginindu-se la datoriile easnice, dui:4 earl,
potrivit i cu poruncile dumneçleesei si prescriptiunile legilor, dator este ori-ce
bdrbat ingrijésca consata i ofi-ce membru al familiei sale.
Am hotarit totodath ì EvghenieI sale, sit depärteze din mima-i ofi-ce trist motiv
insuflat din intimplare de duhul cel red si s'a reintre In vatra sa casnica
lângà sotul ei, ca sa-0 ingrijésed impreund pe prea scumpil lor copil i sà Impär-
tdsésca de acu Inainte o viét'd dulce, cum pare cal ad trait pana odiniórd, timp d,e
einci-spre-olece cu tóte ea pand acum resistä Inca' sa reintegreze domiciliul
ba'nuind, pe cat se vede, cd nu cum-va presenta imediatd a sotulul i traiul lor im-
preuna reamintésed trecutul, i (ch) prin urmare sà agraveze in loc sd ate-
nueza bóla el. Deci pentru a impach amandoué aceste eventualitatT, credem cu cale,
sd li s'a faca o despartire temporard si pe de o parte nobleta sa sa revie In casa
ei, ende cu mal multd Ingrijire i mal multa timid pike sa-0 caute de sändtate, iar
prea Luminatul Beizadea, de óre ce afacerile sale particulare reclamà presenta sa in
mai multe locuri, dupä cum insasi Luminarea sa ne scrie, sd fach un fel de cala-
torie de sése sad sépte lunl, pe ende trebue pentru 1ngrijirea intereselor sale ; in
care interval Lumindtia sa va da neapérat sotiei sale cate se vor ineuviinth i hotari
prin porunch Domnésefi a Indltimil Tale de Dumnelpil phzitd, drept cheltueri sta-
tornice (fixe) pentru intimpinarea trebuincióselor de cash si ingrijirea sdnatatil sale.
Acestea sunt cereetarile i demersurile fdeute din partea 13iserieeI, lar hotdrirea
definitivd fémilne la Indltimea Ta de Dumneçleil pdzita.
A Káriei Tale si de Dumneleti pazitd InaltimiI Tale &all Dumne4eii ferbinte
rugdtor. 1816 Martie 10.
Mitropolit al Ungro-Tlahlel.
Alte casurl:
Ith loan Gheorghe Cartzgea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Preaosfintia Ta pärinte Mitropolite, din aldturata jalbà ce a dat card einstitn1
consulat al Rusiei Consilierul Constantin Gradisteanu i din osebita aldturala noth
Analele A. R.Tom. XXIII.MOmoriile Seef. Istorice.7
98 V. A. IIRECHI1 116
ce a facut catrd Domnia-Mea cinstitul consulat, veI lua preaosfintia Ta pliroforie

de cererea ce face a se judecà cu sotia sa mal intaiil bisericesce, a carilla cerere
fiind primita, poruncim, ca infati§S.nd orinduitul zapcift hattnä.nesc pe amandoué
piirtile inaintea preaosfintie Tale, sa li se cerceteze pricina mai intaié dupé orin-
duélä bisericesce i sé aréti Dornniel-Mele in scris prin anafora,-1817 Deceinvrie 3.
It; loan Gheorghe Caray ea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

De vreme ce insi§1 jaluitoril ce ati fost davagiI asupra acestel femeI fac ruga.-
ciune pentru (n'usa d'a se ertà, poruncim dumné-v6stra ispravnicilor aI judetului,
ea dupä ce vor da rudele in scris la condica ispravnicatulni chezavia de mai
jos arétatd, sé se trimitil acéstä porunca a DomnieI-Mele la starita ot manästirea
Dintr'unlemn, ca sé slobeold de acolo pe acea Ilinca femeea.-1816 Iulie 1.
Prea Indlfate D(5771126,

Urmätor fiind luzninatei poruncl ce mi s'a dat la jaiba a patru copii al arma-
uIui de la Caracal, sud Romanatl, lual pliroforie, cd Ilinca femeea
cadeld in fapte netrebnice cu totul §i el neputénd tral din pricina bétailor el,
dupá cercetarea ce s'a !d'out din porunca Mdriel-Tale de ispravnicii judetului, s'a
dovedit inteadevér plangerea copiilor, (lupa a cdreia urmärI inca' de la trecutul
Septemvrie 19, la lét 1815, s'a facut surghiun, cu porunca Mariel-Tale, la manastirea
Dinteun-lemn din sud Valcea, unde sé steà in paza Mil de a fi sloboda, pana nu
va avé al doilea poruncé a MärieI-Tale. Acum jaluitorii printeacéstä jaiba se relgd
Mariel-Tale, sé se slob6lä, ca rudele acel muerl dad chezOie pentru dinsa jaluitorilor,
ca nu va mal calca in casa pärintelui s6i1, §i ea.* o vor casatorl rudele dupd om de
potriva eI, a carora cerere spre a le cercetà siguranta acésta dumné-lor isprav-
niciI judetului, cat §i de a se slobodl acea Hinca femeea, rémane la milostivirea
Märiel-Tale.-1816 bidé 9.
Mihalache Racovita Ve! Logofét.
Cod. LXXXV, pag. 82
It; loan Gheorghe Caragea Volved i Gospodar zemli Vlahscoie.

Cetindu-se inaintea Domniei-Mele acésta anafora a prea osfintieI Sale parintele
Mitropolitul i a iubitorilor de Dumnedeil episcopl i a dumné-lor boerilor nomichl,
cetit impreuna §i aläturatele tacrirurl ale dumné-el blineseI ZoiteI Brancovenescl
i a dumné-el Zoi0I Balencei i al dohtorilor politiei, dupa care chibzuind
pricinile, pentru care se face despartirea acestel insotirI, vedem, ca dupa ale stapi-
niril pravilI: de va luà vre-un supus al streinelor stapinirI intru casatorie femee
supusa la prea puternica otomanicésed impératie §i va pribegl la pamint de streinä
stápinire, nu pelte ca sé traga impreund la aceea0 pribegire i pe acea femee a
sa, ca o supusa a prea puterniceI impératii, cu cat mal virtos cand acea femee a
lui pe pärintésca sa petrecere multumindu-se ì nevrénd a se deslipl de parintil
patria sa, iar mal ales pazindu-§1 sfinta credintd ciará stapinirea aceea sub carea
pärintil sél aú petrecut, se lépadd cu totul de a se duce dupä bdrbatä-séa in térd.

streind. Dupà aceste dar ale stdpinirfl pravilI, cun6scem cd Zoifa BAleanca nu p6te
de a pribegl dimpreunä cu barbatd-sda Ghica la pdmint al streinei stäpîniri, fiind
supusd a pisea puternice impérdtii, iar mai virtos i pentru cdcl niel inteun chip
nu voesce a se lepda de datornica sa credintd clitrd prea puternica impërätie, dupä
pilda pdrintilor séi, de chtrd cart, pentru pärintésca dragoste nu Ole sä se deosi-
Used', mutându-se cu vre-o depärtare de pdmintul patriel domniei-sale i4icem,
numal singure acestea sunt pricinl pravilnicesel marl, Mr' de asemdnare, pentru
care mal sus numita Zoita pcite cérd despärtirea de bdrbatul sda, iar pe langd
aceste pricinl ce de &Mil ale stäpinirii pravill se hotäresc spre cea desävirsitä
despärtire a ZoiteI de Mateifi, intimpinand i altä pricind de despdrtire, patina
adecti a of ticei, ce nu numai in t6tä familia lui Mateiii s'a incuibat, säcerand
muma, fratil i surorile, ci i chiar inteinsul este incuibatd far' de tägäduire, care
s'a si dovedit in urma insotiril, dupd firescul cuvint, cá era ascunsä in trupul
Deci cu iubire de dreptate judecand i cu de-amdruntul chibzuind acéstä pricind
licem, cd nu numaI pentru acéstA a pravilelor stäpinire fär' de asemänare tare
poprire, ci i pentru cäcl child biserica hotäresce despärtire la patimd de epilepsie,
Cu mult mal neapdratd este despärtirea la patimä de Mick fiind lipiciósá i, din a
impreunáril trupéseä lipire, pricinuiteore negresit de meorte neaperatd; pentru aceste
dar pricinT, avênd dreptate Zoita Baleanca la cererea sa, i anaforaua acésta a pd-
rintilor arhierel si a boerilor nomichl gdsind-o cu cale, o intdrim Domnia-Mea si
poruncim cu hotärire, ca intru t6te intocmaI sd se urmeze 1815 Iunie 2.

Dupà luminatà porunca Märiei-Tale ce ni se dä la acéstä aläturatet jalbä a dumné-
el adnesel Zoitei Brancovencei, ne-am adunat cu totil la un loe, unde viind fatä
dumné-el Zoita Bäleanca, puse inaintea n6strä acest aldturat tacrir, iscälit de insäsi
dumné-el, prin care aratä, cá tóte cele cate sunt arkate in jalba mósä-sél, dumné-el
BAneseI Brancovencel, sunt chiar ale insäsI dumné-ei parapon si desfdimäri ce le
aduce asupra dumné-lul Mateia Ghica, sotul dumné-el, cards find-cä cu mijlocul
ce s'a purtat, adiaforisind i neingrijind intru nimio pentru sotia sa ca un bär-
bat, In treI anI, näpustind-o i lfisand-o ca o lepddatä i cu petrecerea cea Impreund
cu pdrintele sèú, pribegi si supusi sub altd stdpinire streind, si cu stricarea si a
sdndtätii si a haractiruluI sal prin cea fdrd rinduéla politevmä a sa, insusi dumné-
lui a pricinuit cea desdvirsitä récéld i linsotirea intre dumné-lor a remas a fi-
de acum inainte zadarnicä i nesuferita, fiind peste putintd a primi mai mult un
acest fel de bArbat, ca nu pe laugh' cele ce aft tras si aft suferit inteacesti trel ani
sà ajungd perde i viéta, cere a i se face cea desdvirsitä despärtire de cdträ
numitul sotul dumné-ei ; dupd ce dar am ascultat cu tótá intelegerea atat cuprin-
derea luminatel porunci, fäcénd cuviinciósa chibzuire, velum cà trel sunt pricinile
pentru care se cere a se face despärtirea acestel cdsdtoril, intaiu adecd : pribe-
girea din patrie a dumné-lul BanuluI Costache s'a lul Mateia, fiuluI dumi-sale,
supunerea sub protectie de altd stäpinire streind; a doua, patima lipici6sel belle In
Pre se afld Mateift, si desfrinata petrecerea so de acolo; i a treia, cea de tot ne
100 V. A. IIRECHIX 118
Ingrijire a lul Mateift pentru sotia sa apri5pe de trei anI pand acum; de care si
pentru cate trele acestea cercetand, le gasim cti' aunt adevérate, i fiind adevérate,
dreptate are Zoita la cererea ce face, si cat pentru pribegire gäsim ca, dupa chiar
cele urmate de insusl dumné-lui Banul, este marturisita si invederatä, pentru
dumné-lui Banul avénd scop a se departa din patrie, acésta cugetare a dumi-sale
s'a arkat i In faptä, cu a caruia urmare intru nimic nu se pot Invinovät1 pärintil
rudele nuroril dumi-sale, cdcl ad primit a da pe fiica dumné-lor sotie fiulul
dumi-sale, pentru cá acestea lucrandu-le dumné-lul Banul pe taina, si nedescope-
rindu-le prin arkare la pdrintil nurori-sk, dumné-lor, &and savirsiaii nuntirea, so-
cotiati cà leail ginere pe un fecior de boer pamintean, carele are sé vietuésca
petrécri Cu sotia sa in patria lor impreunä cu parintiI i rudeniile lor, care aceste
cuvinte drepte se envine Inältimil Tale, ca unul stäpinitor al OHL a le chibzul
a le judeca dupé dreptate, ca unul ce ti s'a incredintat Tei i&vexee ìneAvaxec
Stuctecp.chca (1), sé le cercetezI pe larg i cu scumpkate sé se hotéraseä de Märia-Ta ;
iar cele-lalte douè pricinI, din care una este patima lipicióseI béle In care se afld
Mateiti, aducet6re de primejdie i la viéta sotieI sale, i pentru desfrinatti petrecerea
sa de acolo, çlicem ea acestea indestul se dovedesc prin cel ce yin de la Viena,
ómenI vrednicl de credintä i ipoliptichl, arkand farä sfialä, atat pentru desfrinatà
politevma vietuiril sale, cat i pentru prósta starea sänätatil sale, ca nu este Mr-
dejde de indreptare, cum si prin scrisorl de la obraze vrednice de cinste i axio-
tista arkkgre, cd acest dirk- nu este nadejde a se mal indreptà, niel a mai fi in-
sotit cu sotle, care aceste scrisori si de unii din noi citit, cum si chiar de okra
Indltimea Ta véçlut i osebit de acésta este si obstésca sciinta, cé indata dupä
insurät6rea luI Mateiil, peste doue luni ail inceput scuipirea sängelul i durerea
peptului ; firesce fiind sciut, cá tot-deauna lipirea de muere a unui om ce are
inteinsul incuibatä beila ofticei, este peste putintä a nu saite patima acésta la ve-
dere, de care patingt 1-a si cautat pe Mateitl ceI de aici doctorl aI politiel i cu
consult, prin gasirea cu cale si a dumné-lul Banului, s'a hotdrit a se trimite la Italia,
ca ad se caute acolo, precum acésta i doctoril politiei de aicI o marturisesc In scris
prin aldturatul engrafon, sub iscaliturile d-lor, din care se dovedesce si incuibarea
acestel lipici6se patiml la familia acésta, din paradigmata ce aduc pentru mortile
murnel, a fratiIor si a surorilor lui Mateiti, cum si netagaduirea i pornirea spre maI
réfi pentru starea sandtätil luI Matelli, child va mai fi lipit cu sotia sa ; pentru care acésta
cercetand nol i pravila bisericésca, ca sé vedem ce povätuire i porunca da, gasim la
capul 234 list 216, pentru patima epilepsiel chiar ash scriind: de va fi avut patima mal
nainte de cununie si se va marturisi de marturil credincióse, atund degrabä se des-
parte far' de niel o Indoire, iar de va fi venit acea patima dupa cununie, atunci nu se
desparte nunta In telta' viéta 'or: acest cap de pravilä mdcar cd eke pentru and pa-
lima, adeca a epilepsiel, dar judecata socotesce ea, de vreme ce pentru epilepsie,
care este patimä ce nu se da de la unul la altul, hotaresce a se despartl nunta, cu
cat mal virtos pentru acésta a ofticei, care cu cat mal mult va sta Insotirea nuntel,
cu atata mal vartos este primejdie de viétä, nu numal celul ce o are, ci i sotik
sale si altora ce vor fi pe langa dînii, i mäcar cà din tacrirul dohtorilor se arata,
cá patima lui Mateiti s'a ivit dupä insotirea nuntel, can d i insusl dumné-lor
cautat de acéstä Ma, dar se póte socotl, i cunoscut este ea mai dinainte a fost
(1) Cele leginite a natiuniI i drepturile politice,

Incuibatti la dinsul, cand i maleä-sa ai doI fratI si o sorä aú fost murit maI nainte
tot de acéstä 13616, i fiind tdinuitä la dinsul patima, Insotirea nuntii a scos-o la
ivélä, edel nu este de cregut cä dupä nuntá sh se fi lipit de dinsul, sotia
sa a fost säntitòsà, precum se allá i acum ; al doilea pentru neingrijirea luI Mateiti,
Cu care s'a purtat cdtrgt sotia sa aprépe de t:el ani pand acum, jicem cd nu la
putinfi Invinovätire s'a adus pe sinesI i Cu acésta, näpustindull sotia, färä a Ingriji
catusl de putin Inteacéstä diastimä de vreme, niel macar pentru cele de trebuinta
traiuluI viettí, avénd i banI naht ai zestril in maulle dumné-lui, iar de rémane
4ica", cä mosia si via dumné-el de zestre este aici In térd, i cä rodul lucrurilor de zestre
fiind al barbatului venitul moaid si al vieI l-a luat dumné-el inteacestl anI,
cu acésta intru nimienu se 'Ate Indreptà, pentru cä venitul acestei mosiI nu cu-
prinde pe an mai mult ca la talen l 2.500, lar via este sciut cä apururea se supune
la intimplarea timpuluI, precum s'a si vègut, eä inteacestl doi anI trecutI viile de
obste ad pricinuit pagubd iar nu folos, iar cu suma ce a putut prinde pe venitul
mosieI este cunoscut, cá se discolifsesce a puté sà trdésed una din cele maI de
jos stare, Cu cat mal 'Ortos sotia dumné-lui, care fiind de ném s'aya urmézä a-sy
avé cele pentru trebuinta vietil potrivite cu starea haractirului si a némulul seä.
DecY precum i maI sus am gis, atat pentru patima lipiciósel 1361e a luI Mateiti
cea färá rinduélá kg desfrinatä politevmä a sa, cat i pentru nemärginita adiaforie
si de tot Mi% durere de ingrijirea sa pentru cele de trebuinta traiului vietii sotieI
sale apr6pe de treI anl pana acum, cu acestea InsusI a dat pricina sotiei sale a
puté sä cérd Cu drept cuvint despartirea sa, a cäreia cerere, fiind-ell de biserica
este primita, se cuvine a fi si ascultatä, si a i se da bisericésca diazighion pentru
deslegarea cununiel si a despärtiril sale de catea numitul sotul sea, carda iaräsi
dupä pravili i se dä dreptate a i se Implinl atat téte cate 11 vor fi lipsind din Mea
de zestre i exoprich ce va fi avénd, cat i teoritica si a castiga i darurile dinaintea
nuntii, de vreme ce despä.rtirea se face din pricina vinovätief sotulul dumné-el, iar
nu din pricinti de vre-o vinovätie a domnii-sale ; iar cea desävirsità hotdrire pentru
t6te rémane la Märia Ta.-1815 Maiti 17.
Al Ungrovlahiel Nictarie, Iosif Arges, Constandie Buzn, Nestor Clucer, Constandin
Predescu Clucer.
S'a aters din condica, cácI cea adevératd anaforà a spart-o M'Aria Sa Vodd, adeed
Vodd, se vede cd n'a incuviintat divortul pe motivele mal sus aduse.
Th iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Pe acéstä alaturatil anaforà a dumné-lor velitilor boeri nerémaind Stolnicul An-
tonie, orinduitul zapciú dumné-lul Vel Hatman al Divanulul l-a infätisat la Divan
inaintea DomnieI-Mele cu Costache Mavrocordat, 4icénd jäluitorul Stolnic, cd dum-
né-lor velitil boerI, fdr' de a cercetà pricina pe larg, ci numal dupä marturiile unora
din rudele pirituluI ot Tarigrad si a altor 6meni de acolo, carI nu ad niel o sciintil
de curgerea acestil pricinI, 11 Indatorézä sà pldtéseä ceea-ce nu este dator, fiind
insusl Oritul stricatorul logodneI, i osebit cä niel ad dat fii-s6I te-te luerurile ce
sunt arétate In anafora, ci prea putine dintelnsele, si pe acelea le vede Ineärcate
la pret, i maI virtos cà starea lui, precum este sciutä la totI, n'a fost vrednied
de a da, necum acest fel de daruri precum aratä, el niel mäcar de talen l 3.000, pentru
cä si de cheltuéla cea din bite glilele erà lipsit, si el cu dintr'al sêuí l-a tinut de
cheltuélä, care o si cerù acurn jdluitorul a i se plati de pIrsitul si a fi aVérat de
cererile sale, fiind-cd pänä a nu logodl pe fie-sa tlupd piritul, 1-a dat Me de zestre
sub iscdlitura sa, i pentru &del nu aveà mijloc de a-1 réspunde In urma logodnel
suma banilor celor fägaduitl prin Me, ca sd se cunune cu fie-sa, I-a dis sä-1 sigu-
rifsésci cu un Ice al s'étl puindu-I emanet, pAnA edad 11 va plätl banii, numal sd se
sävirséscA cununiile, i neprimind Mavrocordat locul drept sigurità, in cele dupil
urmA insä piritul a dat f6ea la Beizade Panaiotache Moruz de 1-a dat-o Stolnicului
inapoI spre desfacerea logodnel, si de atunci s'a sciut desfäcut; iar piritul in po-
trivä. rèspunse, cd Mea de zestre iscälitä nu a primit, ci numal o insemnare care
o are si acum i ne-a i arkat-o in Divan si cä el nu a dat niel o Me réposatului
Beizade Panaiotache; dapd a cäruia tägdduire am intrebat pe Stolnicul, de are vre-o
dovadà la acéstä a sa arétare, de vreme ce Beizade Panaiotacte se aflä mort, i re' s-
punse cä altd dovadA nu are decat pe Logofétul Stefanache ot Tarigrad, carele ar
fi sciind curgerea acestii pricinI, cd ass& s'a Intimplat ; la care acésta se multuml
piritul Mavrocordat, cä de va aduce acest f el de märturie de la Logofétul tefanache,
sA rèmäe lipsit de cererile sale, färd numal cerh ca mal intäih sä deA zapis Stolnicul
cu legäturä, cA de va venl de la numitul boer in potrivä mArturie, sA plätéseä
Old cheltuéla ce va face pAnA atund zdbovindu-se aicI; cdruia i s'a cps ca, de va
venl de la Logofetul tefanache märturie in potriva Stolniculul i fAr' de a da Stol-
nicul acest fel de zapis, 11 vom indatorà Domnia-Mea de-1 va Oda i cheltuéla ce
va face pânà atuncI; i ash rémAind ca sä scriem Domnia-Mea la Tarigrad, spre a
nit:se trimite de la Logofétul tefanache märturie asupra pricinil, ne-a dat jalbä
In urmä pirltul Mavrocordat, diand, a de nu va fi dat Stolnicul zapis pentru chel-
tuélä, precum a cerut (fiind-cä nu se aflä in Tarigrad Logofétul tefanache) si ur-
mézA a se zAbovl trimiterea märturiel sale i, pálnä va venl acea märturie, urinézä
a cheltul ì ceea-ce va ha de la Stolnicul, cere si se multumesce, ca amindol sä in-
credinteze cererile lor in parte prin blestem, si pentru cat va incredintà fies-care,
(land i luAnd unul de la altul ale sale, sä rémäe cu totul desfacutI si izbränitI; a
cäruia cerere de a incredintà adecä si el cererile sale prin blestem nu fu primitä
Domniei-Mele, fiindu-ne sciut piritul Mavrocordat, Inca de edad ne aflam Domnia-
Mea 1.1 Tarigrad, eh' s'a dovedit in faptä de plastografie, cAnd trageh la judecatä
pe unchiii-seri banul Nicolae Mavrocordat, cu un zapis al réposatulul unchih-séh
arhiereul Halchidonis, care s'a dovedit de plasto, si de aceea ca unui plastograf,
dupd pravilA, necuviindu-i-se a i se da blestem, hotäri'm ca Stolnicul sá incredinteze
prin blestem, atAt suma cheltuelil ce dice cd a fácut cu pIritul, cum si lucrurile
ce s'ail primit de la piritul la logodna fiicei sale, si dupà incredintarea ce va face,
ceea-ce se va alege ca are s luà fies-care, poruncim, zapciule ce esti orinduit, sä
urmezi a face implinire de la unul altuia i inteacest chip sà fémfie izbrdniti unul
de cätrA altul. 1815 Iunie 23.

Dupd luminatä porunca dumné-lui Vel Hatman al Divanulul, lined de
la douVale trecutuluI Aprilie, a fost infátieat inaintea neisträ pe dumné-lui Constantin
Mavrocordat cu dumné-lui Stolnicul Antoni, asupra cäruia face Ord Mavrocordat, cum
cä In let 1820 August 10, logodindu-se cu Ecaterina fiica Stolnicula a dat logoduicel,
atit la logodni, cat si in urmii, lueruri de talen.' 14,449, ce pe anume se insemnézi mal
]os, si ei in urmi védénd ca pgrItul nu se tine de euvint, ea sä-1 facil teslim zestrea
ce a fighluit prin insemnare de f6e, a pus In multe rindiirI °brazo mijlocitorI, de
ag. lis StolniculuI, ca orI sä-1 dei zestrea cea figaduitä si si se cunune eu filch-sa, salí
si-i inteoreä inapoI lucrurile ce le dedese logodniceI si si se desfaed, si Stolnicul niel
una niel alta urmind, pe jäluitor silindu-I trebuinta a se duce In Tarigrad, la
s'It
altil 1) arte, pentru interesul sgii, a lasat vechil pe cumnati-sei LuminAtia sa Beizade
Miha ache, ca si eéri de la Stolnicul lucrurile sale, si nici eu vechilul n'a vrut si
se desfaci si sä se deslege logodna, ci dupi Incheerea pacil a trecuteI rgsmirite,
viind Stolnieul aicl In térá si-a märitat pe fie-sa dupg altul, eerénd jiluitorul si-s1
afle de la Märia-Ta indestularea dreptätii, spre a se indatorà Stolnicul ca si-I pla-
téseä tete lucrurile ce s'ail dat fii-sgi la logodnä si in urmi, pentru care ne-a arátat
jäluitorul si insemnarea foei de zestre, ce dice ea 1-a dat Stolnicul, cand s'a asezat
ea sil ieà pe fie-sa in cisätorie; iar Stolnicul in potrivi a rispuns, cá adevérat se
ficule acest asezimint de logodna, s'i dedese jäluitorului si f6e de zestre, insä
isedlitá de dumné-luI, dar in urmi, Cu primirea amindurora pirtilor, s'a stricat
logodna inaintea réposatului Luminitiei sale Beizade Panaiotache Moruz, si pentru
ca fäcuse Stolnieul cheltuélä cu multe mese ce a dat jäluitorului i alte lueruri
ce 1-a dat talen l 3.196, de aeeea a rémas a nu cere niel jäluitorul lucrurile ce a
dat logodnieel; in urma eireia desfacerI, (Pea. S tolnicul, &A a mal sedut jiluitorul
In Tarigrad sépte-opt luni, s'i niel* un davagilic n'a ficut si eh insemnarea acésta
ce ai4ati jäluitorul nu este fcle de zestre, cae f6ea cea adevératá si iscilitä de dumné-
lui i-a dat-o jäluitorul inapol, arkind si Stolnicul f6e de acele cheltueli ce a
ficut cu mesele jiluitoruluI, si cu alte condee ce i-a dat, taind peste tot talen l 3.196,
de care diand Stolnicul ei, pentru stricarea logodnei si desfacerea ce s'a ficut ina-
intea ráposatului Beizade Panaiotache, scie si dumné-luI Logofitul tefanaehe Ma-
vrogheni, i s'a fost lis de catri nol, ea In soroc de dile 40 si aducä mirtarie
In scris de la Logofitul *tefanache, si a rèspuns, ed nu pigte sä se lege cu soroc,
cid ori va fi lipsind Stefanache din Tarigrad, sag va fi murit; a lis dar jäluitorul,
eä de vreme ee Stolnicul nu pede si dovedéseä cele ce lice, va aduce dumné-luI mirturie
In scris de la obrazele ot Arniutehioiii, ce scii cum cä pina' când a plecat dumné-luI
din Tarigrad logodna nu era stricati si anume de la Logotétul de la Sotirache Cheres-
tegiú si de la Hristache ginerile MicIeului; lar jiluitorul a dis, eh' va aduce 1.1de la
aceia si de la alp sitenI ; acuna infätisindu- se de izneivä inaintea nelstri ne aratijilui-
torul márturie In scris, de la dou'é ale acesteI lunI Maiu, iscilitä de sépte martorl, anume
Toma Slugerul, i Vasile Aga zaraf, i Dimitrie paharnicul Apric, i Gheorghe portarul i
Iordache zaraful, i Manole Costaridino, i Petre Gheorghiu Chehaia, prin care märturi-
sese, eä in multe rindurl a vrut jäluitorul si strice logodna, din pricina ciel se vede
cä Stolnieul Antonie nu avei putere sä-I deg cele ce-I figiduise in M'ea de zestre, si
Stolnieul nu vrea sá strice logodna, dicênd sil se cunune si pe mina, &bid va puté,
II va da cele figkluite, lar jäluitorul neprimind-o acésta, a rimas logodna ne-
deslegatä, eind a plecat jiluitorul din Tarigrad, dupá cum nedeslegati este si pinä
acum In liva de astillI; asi. aratà numitii martori in frica lui Dumne0eil, ea unil
ce 4ic ei ag sciinta acestil pricinI; ne mal arátä jaluitorul o scris6re de la li intiiil
a acestii lunl Maiti, ce-1 serie dumné-lul biv Vel Banul Grigorie Mavrocordat, unchiu-
s'ég, cum ei il trimete mai sus numita mirturie a sitenilor, afarä numaI din So-
tirache Cherestegiul, ce era dus de eftte-v4 lile la cevticlieu-s% si de Hristache,
ginerele MicIeuluI, ce a murit de este un an si, cum de nu ne vom Increde nol la m'él.-
turia satenilor, ne va arétà i acatá scrisére a dumné-lui, spre mai bunh indestulare,
eh nu se stricase logodna jaluitorului cu fiica StoInicuIul Antonie, in vreme ce insusi
dumné-luI de multe orl a insciintat pe dumné-luI Stolnicul, sa deà féluitoruluI cele ce
dedese fiicei si sé se deslege logodna, de vreme ce Stolnicul nu are putere a da cele faga-
duite, si. n'a vrut sä. se Induplece la cuvintele dumné-luI, ci tot-deauna ii rèspundek ca
sé se cunune si pe urmä îi va da cele rägdduite; tot InteacéstA scrisiire serie si dum-
né-lui Banul Nicolae Mavrocordat, iar unchift al jäluitorului, cum cd asemenea marturie
dé si dumné-lui, ea si dumné-luI Banul Gheorghe, eä la vremea lipsirif jäluitoruluI din
Tarigrad eré logodna nestricatà cu vitrega fiica Stolniculul Antonie; ne maI arkä
jäluitorul i vechiletul ce dice ea a läsat Luminétief sale Beizade Mihalache cum-
natä-sett, la plecarea sa din Tarigrad, atät pentru datoria sa dupé deosebit catastih,
eät si la pricina logodnei, in care vechilet este iscälit martor i Sotirache Chiristi-
giul. Deci la cuvintul ce a lis Stolnicul Andonie, cum ca s'ar fi desfäcut eu jälui-
torul, pentru pricina acestil logodne, cerAndu-I judecata sé aducé märturie in seris
In soroc cuviincios de lile 40, dupä depärtarea locului, i dumné-luI dand respuns,
ca cu soroc nu péte sé se lege, ci se multumesce sé adueä jäluitorul märturie in
scris de la obrazele ce sciii ea' nu s'a desfäcut, i acum aducênd märturia ce se
aratä mal* sus, in vechiletul in care este iscalit rnartor i Sotirache Cherestegift, pe
a cäruia marturie a lis Stolnicul, cti se multumesce, i dovedindu-se dintr'acea
marturie, ca la plecaroa jaluitorulul din Tarigrad logodna era nestricatä si ca In-
susI Stolnicul a fost pricina, de nu s'a Insotit jäluitorul eu fie-sa, nevrénd sé-1
dek zestrea cea régéduitä prin fée, i iaräsi Stolnicul fiind pricina stricdrif logod-
neI, ca unul ce vi-a cdsätorit pe fie-sa dupd altul, dupd pravilà se envine sa Intércä
jähritorului telte luerurile ce a dat.fie-seI, atät la logodnd, cat si In urmä, din care
luerurI, pentru cele taghluite de Stolnicul sa priznésca numitul Stolnic jurämInt, eä
nu le-a dat jäluitorul, i jurând sé aibél pace, iar nejuränd sé i le réspunlä si pe
a celea Impreunä eu cele netägéduite, iar inel de logodnä i alte lucrurl s't cheltuell,
ce dice Stolnicul ea a acta, sé le 'Arda, neavénd euviont sé le eérä InapoI ca unul
ce Insusl a stricat logodna si si-a cdsatorit pe fii-sa dupä altul, lar hotdrirea rè-
máne la Märia-Ta.--1815 Maift 26.
Constantin Bäläceanu Ve! Vornic, Mihalache Manu Ve! Vornic, Teodorache Va-
cärescu Vel Vornie, Gheorghe Filipescu Ve! Logofét, Fotache tirbei Vel Logofét.
Lucrurile ce a dat Mavrocordat logodnica sale Catincdf, fiica Stolnicului, netd-

gaduite de Stolnicul Cu preful ce aratd Mavrocordat.
Talerr
2.470 inel de logodna.
600 un zapis al pdrinteluI Varnis avlicesc cu dobindä.
860 o jurnätate inflé diamant.
420 o läditä de Saxonia.
42 un left de urmuz.
40 cinci perechl strumfl, trei de matase si doné de tiriplic.
180 zaharich i cofeturi i alte märuntae la logodnä.
4 612
Lucrurile ce 4ice Mavrocordat ce1 a mal dat logodnicei $i, Stolnieul le teigäduesce.
TalerT
800 In iartI de beslII.

640 un inel la sérbdtérea sa.
106 un funstanlic de fludä coti 13
270 doi i jumatate pichet.
395 4 mutcalurl märgdritar.
850 un sal beldar cu vergI rosil i albe
52 cdmase de trihea.
560 un césornic de aur cu smalt.
90 15 coti geamfeiti.
480 o feriged neftie.
110 4 testemeluri calemcheril.
670 o bohced sal.
640 un ac de argint cu diamant.
552 o ldditä de bagà cu oglindfi.
150 fórfece i acar de argint poleit.
220 o pereche galintI argint i nargäritar
232 un teas de argint poleit.
1.125 o scurteicd de samur de sal stacoj15.
690 o pereche cerceI de smaragd.
9.837
Adunare.
TalerT
4.612 condeile cele netägdduite de Stolnic.

9.837 condeile cele tägAduite.
14 449
1c» kan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie

Citindu-se 1naintea Domniei-Mele acéstd anaforà. a PreaosfintieI sale pärintelul
Mitropolitul, am cerut de la Preaosfintia sa, priri osebitd buiurdizmd ce am dat la
jaiba jAluiti5rei EleneI, ca sà ne desa pliroforie pentru acéstd cununie, de este din
cele ce sunt poprite de pravild, dar savirsindu-se, nu se stricd, ci numaI se cano-
ni sesee, satt din cele ce si poprite sunt i sdvirsindu-se se stricd? i ne-a fácut aré-
tare prin osebia anaforä, de la 12 ale acestif luni, ea si dupd Impérdtescile pravilI
dula exavivlos a Arminopului, acéstd cununie este din cele ce, popria fiind de pra-
vill i PvIrsindu-se, se stricil; dula care acata a Preaosfintieli sale arétare, rämäne
a se urna bisericésca hotdrire, ce ni se aratd ea' s'a dat pentru stricarea i despar-
tirea acestii cununiI, iar pentru pricina bätäeI i celor-lalte pagube ce a arétat
jdluitórea chl a cercat, poruncim, zapciule ce esta* orincluit, vätase de Vistierie,
afétI jiluiteirel de a face osebitd jalbd cdtrd 1Domnia-Mea, i vom da cuviinchisa
poruncä.-1816 Martie 12,
106 V. A. IIRECHIA 124
Prea Indlfate Ddmne,

Acéstä pricink pe cAt a fost de trebuintd a se cereetà bisericesce, s'a ai cer-
cetat, dându-se sfirait de fratele Fpiscopul Buzéulul, ca mili ce s'ail aflat a fi de
eparhia frätiel-sale, adecd ea prea o cununie ce s'a fost fäcut inaeltind biserica,
fiind rude de departe, i s'a ai fäcut despärtire, supuindu-i sub canonul bisericesc
dupà pravilä, atät pe jäluitelrea i pe piritul Ianache, cu care s'a fost Insotit, cAt
pe acel potropop, ce I-a fost cununat, lepädându-1 din slujba potropopid 1-a po-
prit ai de dar, precum mal' pe larg pliroforie se va da Inaltimii Tale dinteacéstä
alä turatii anaforà a cliricatulul episcopiel Buzéului, cu intdrirea frätieI-sale, iar
pentru pricina bätdeI ai celor-lalte pagube ce 4ice cá a cercat jäluit6rea, ca o pri-
einä politicésc6 ce este, se va orindul In cercetare unde se va gäsl cu cale de cAtrii
ìnaltà Intelepciunea Märiel-Tale.-1816 Fevruarie
Al Mdriei-Tale catrd Dumnegleil rugdtor i smerit pdrinte sufletesc.
Mitropolit al Ungrovlahlel Nietarie.
Daca exemplul rèü, vitiul, infloria chiar In jurul tronulta, si la boe-

rime, cum era s'a' nu se propage în clasele de jos ?
Daca divortul nu mal scandalisa pe nimenT decat d6rd pe consuliT
streinl, ce tarie puteail sà aibà simplele logodne? De aceste se con-
tractail adese numal cu gind de a fi stricate si a da ocasiunT de ce-
rere de despAgubirY. (1)
Logodnele ! Ele se faceail in fata unul preot. Dar In ce stare ori-
bila era si InsasI biserica ? Apoi ascultatI ce dice despre ea Wilkinson:
Sf. Sinod e compus din Metropolit si din Episcopt Acest
este tribunalul cel maI corupt din t6ta téra i actele i decisiunile tul;
al caror motiv i scop sunt departe de a avé o tendinta morala, se
par calculate salt numaT pentru a incuragià depravatiunea i cele-lalte
desordine In societate. (2)
Si cu t6ta coruptiunea cleruluIlnalt i simonia la basa hirotoniilor,
nu erail In BucurescI mal putine de 366 bisericI si 20 de mandstirI. (3)
Un alt mijloc de a protege i ajutora boerimea Il avea Domnitorul

In Cutia milosteniilor.
Cuila milosteniilor continua sub Caragea a avé diverse havaeturi
saü iraturl, pe langa taxele dupa caftane. (4)
Veli actele de sus ai D. din Tom. X. B. al Ist. Rom. de V. A. U.

Pag. 62.
Wilkinson, pag. 72.
Caragea ingrijesce de Cutia milosteniei incá din primele lile ale veniril lui
a tron. In 7 Ianuarie 1813 ordond implinirea sumelor datorite cutiei din diferite
condee. Ioan Moscu este epistatul Epitropiei Obatirilor. El cere Iinplinirea de la
boerii cäftanitl ai de la ispravnici qi judecätorl, cum a't de la Divanul Craiovei ai
125 SOCIETATEA SUR I a. CARAGEA 107
lata principalele iraturT earl continua sub Caragea:

La 28 Iunie 1813 Domnitorul scrie CaimacamuluT Craiovel, fost mare
Postelnic N. Scanavi i DivanuluT, cà inca din Fevruarie, acest an 1813,
s'a facut irat noù la Cutia milosteniel Me 1 parà la lea de la ceT ce
cump6rd imobile in téra cu buna invoire. Pentru ca sa se pad per-
cepe acest venit, Domnitorul face obligatorie intarirea actuluT de cum-
p6rare de card divanuri in Bucuresci si Craiova, si de IspravnicT prin
judete. (1)
Tot In interesul perceperiT acestuI venit noú, Caragea ordona Me-
tropolituluT i Episcopilor sa insciinteze pe protopopT i preotT, ca sunt
datorT a raporta la Epitropie pe tag séptémana despre orT-ce vindarl
de imobile (2)
Acéstà dare, cate-va lunT dupa aceea, se ridica la 2 parale la
la vincjare de hicrurT nemiscat6re i igani prin licitatie, plätite de
cump6rator. Cand vincjarea este de bund-voe, se va percepe cate 1
parà la let'. Rinduitul cu perceperea acestel taxe va pune un anume
sigiliú cu marca judetuluT, independent de cercetarea prealabild a
vindaril de catra ispravnicat, ca sa se vada de este bung.
Clironomiile ab intestat sa se ieà in profitul CutieT, fac6ndu-se din
ele si cautarea de suflet a celul mort fall de mostenitorT.
Caragea maT obliga pe duhovnicT, ca sa indemne pe crestinl sa lase
cAte ce-va la Cutia milostenieT, chiar daca aù mostenitorT.
Cutia va percepe cate 2 parale de fie-ce pele de epure exportata.
Cate 15 parale de tot socul de sticla importat
Cate 2 parale de tot cotul de postav lucrat in téra.
De la tóte bilciurile anuale de judet, sa se iea de fie-ce pravalie
cate 1 para.
Caragea rinduesce, in Fevruarie 1814, pe fostul mare Paharnic Const.
Ottetelesanu, care sa incasseze veniturile CutieT, la Craiova, pentru
judetele oltene. (3)
Un venit maI important al CutieT este tot de la slujba Vorniciilor,
adeca de la taxele vitelor de pripas. Am ar6tat aiurea marele abusuri
de la egumenii rinduitI pe la manastirl, a taxei legiuite in favi5rea Cutiei. De la

functionarii earl primesc léfd din Visterie, sumele datorite se vor implinl direct
din acea léfä. Moscu urmaresce cu sfaruintd in 1814 intrarea la Cutie a taxelor
de la vfndarea imobilelor, cum si venitul din slujba VornicieT, acel de la caftanele
ispravnicilor, etc.
Anexa de vèdut in Tom. X. B. al Isl. Romelnilor de V. A. Urechieí.
Ibidem.
Ibidem.
108 V. A. VRECHII 126
ce se comiteail Cu perceperea acestor taxe, inchiOndu-se, ca vite de

pripas, chiar vite din batatura casel multa, luate pe furi§ de acolo.
Colacul ca g16136, ce se luà, de 20 bani pentru boil §i vaca, de 40 bani
pentru cal §i bivol, §i de 10 bant de 6e §i de capra, este taxa pentru
herghelff intregT ratacite, iar cand e vorba numaT de putine vite, atuncI
taxa era mal' mare §i anume de 11, talen l de cal §i bani 20 de bivol,
de boti §i de vaca §i bansf 100 de rimator, banT 50 de 6e §i banT 10
de capra, independent de stricaciunile in holde §i in vil', pe carY sta-
pinul vitelor le va piad dupa ispd§enia la f ata loculuï, Menta de vor-
nicel, Impreund cu preotul §i frunta§ii satului §i independent de glóba,
obligat s'A platésed la vornicel stapinul vitelor, care a facut strica-
ciuni in holde §i anume pentru cal, bivol cate 40 banl, pentru vaca.
§i boti cate 20 banT, de 6e §i caprd cate 10 bani §i de rimator cate
50 de baca.
Cele-lalte instructiurif se pot vedé in actele de la Tom. X. 13. al
Istoriel nöstre.
O dare atat de odiösa ca aceea a vorniciilor, daèa puteà avé vre-o
scusa, cand era lasata in folosul milosteniilor, devine §i mal odiósa,
cand, in loe de a se da in intreprindere cu lieitatie onesta, se face un
mijloc de ehiverniséla pentru protejatil domnesct A§à s'a intimplat
In 1814 Noemvrie :
Pilac Otra' Dvornicul Obstirilor, ca a deà dvorniciile pe acest an talerI 20.000
obrazulm ce aduce pitac.
Ro- kan Gheorghe Caragea Voevod.
Cinstit si credincios boerule al DomnieI-Mele, dumné-ta Ve! Dvornice al Obstiri-
lor, fiind a huzmetul Dvorniciilor din térd este irat al Cutiei milosteniilor, a cäruia-
datorie sunt facerile de bine si ajutorurile atrá ce! ce Mi trebuintä, de aceea po-
runcim dumi-tale, ca acest huzmet al Dvorniciilor a se da pe anul viitor cu pret
de 20.000 aduatorului acestui Domnesc al Nostru pitac, fiind obraz vrednic de aju
tor, cdruia a' i se deà apol si Domnescile N6stre poruncl dupá. orinduélà. Tolco
pisah gpd. 1814 Noemvrie 19.
Din vaina tabaculuT inca se clädea cate-và proeente in favörea Cu-

tieI milelor. Pentru partea CutieT se percepea la ocaua de tabac im-
portat parale 26, iar de la cel din téra cdie 8 parale. Acest venit
insa abia se urca de la 2.000 la 2.500 talerT pe an. (1)
(1) Vedi Tom. X B. al 1st. Romdnilor de V. A. Ureehid.

127 gOCIETAfiEA gUll L G. CARAGtA 109
La inceputul lui Ianuarie 1815, Marele Vornic al Ob§tirilor Mihala-

che Manu iea compturile CutieT milosteniel §i constata insuficiente. ve-
nitulut din causa neincassaril §1 a deficitulut La 23 Ianuarie 1815,
Domnitorul insarcinéza pe fostul mare Ban Grigore Brancoveanu §i
pe marele Vornic de Téra-de-sus Barbu Vacarescu, sa faca Intocmire
nouà a Cutiet in marginele venituldi.
Cu aceea§t data Domnitorul obliga pe marele Caminar s:1 verse
la Cutie 3.000 lel pe an, suma hotarita din yema tabaculut
Luarea socotelilor Cutiei in 1815 se face de Divan, sub pre§edinta
Metropolitulut Caragea adaogà la venitul Cutiel 500 de talen l de la
ocne peste altl 500 anteriormente hotaritt Asemenea de la varnl se
maT adaoga 300 talen, peste o suma identica din vechl stabilita. Dom-
nitorul obliga §i Visteria sa platésca sumele intarcliate, cate 500 talen l pe
luna; el reguléza din noil taxa de la peile de epure ; asemenea ha-
vaetul de la oca de cérd, de la cotul de postav de térd, de la stocul
de sticlä, venit care se percepe prin biuroul vamilor §i. prin meemurii
Epitropiel Ob§tirilor.
Incassarile de la caftanurI merg f6rte anevoe §i in aria' urmatori
1816 §i 1817.
In Fevruarie 1817, constatandu-se din no-ti deficit la Cutia 013§tiri-
lor se dispune revenirea la vechl taxe §i iraturi §i inca §i aceste cu
Ore-carI adAogirl. Se mal creéza §i venituri nouë, carT tóte aceste se
pot vedé in urmatorul act
Intarire la anaforaua velitilor boeri pentru veniturile Cutiel ObOrilor.
Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospo dar zemle Vlahiscoie.

Primita fiindu-ne chibzuirea ce fac dumné-lor orInduitii boeri printeacésta ana-
fora, Intru tizíte o intarim Domnia-Mea i hotarim, ca intocmai sa se faca urmare,
treandu-se aceste iraturi qi la condica Epitropiei Ob§tirilor, ca sa fie sciut §i sä se
pue in lucrare de acum Inainte, bez condeiul, cate talerl dol de la fie§-care carte
de vataTie de tiganI domnescl, care acest irat poruncim, ca de la anul viitor, cu Ict
1818, sa se incépà a se pune In lucrare §i condeiul capanliilor sá se iek numaI de
la ceI päminten1 capan111, iar nu i de la Turcl. 1817 Fevruarie 16.
(Pecetea gpd.) Vel Logofa.
Prea Indlfate Dtimne,

Dupa luminata porunca Mariel-Tale, ce prin pitac ni s'a dat, cá cercetandu-se
de catra Maria-Ta veniturile CutieI ob*tirilor s'ad vélut ca nu sunt destoinice a
intImpina cheltuelile ce ad, ci sä chibzuim ce alte venituri se cuvine a se adaoga
ca sá fie de ajuns ? am M'out chibzuire §i se gas1 cu cale, ca unele venituri ce din
vechime ad fost orinduite Cutiilor i nu s'ad urmat, sa se pue acum In lucrare cu
110 V. A. mtEena 128
6resY-ce adaos i sA se mal adaoge i altele noué veniturl, dupä cum se insemnézi
mai jos, iar hotArirea rèmâne la Märia-Ta.
Const. Filipescu Ve! Ban, Radu Golescu Vel Vornic.
Cod. LXXV, pag. 185.
Veniturile veda. ale Cutiel

Cat erh rirt- Cat sa deb,
duit acuna
tal. parale tal. parale
i -- 2 Cotul de postav de térá, s'A le deA vinOtorul.
1 -- 2 Pelea de epure, sA le deh vinTátorul.
5 15 Socul de sticle ce vin de prin té.ri streine, sà dek negutä-
toril ce aduce sticlele.
1 3 Ocaua de cérd ce ese din Ora, s'A le deà cel ce scóte céra.
300 600 Toti negutätoriI capanlil.
Veniturile noué ce se chibzuirei acum.
5 SA deà fies-care n'AA de borangic, sd-1 deh stäpinul roteI.
1 La let, s'A deA cel ce cumpèrd acareturi nemiscAtelre cu riza-
pazar.
5 CApitAnia de frun te spAtArésed de afarA, sà deà dipitanul
chnd se rinduesce, dupä cum daii i polcovnicii.
2 20 GápitAniile de afarh' de a 2-a mAnA, asemenea.
2 De t6tA cartea de vAtaf de tigara domnesci.
5 -- Sá deh pe an fies-care preot din OVA téra, chti se vor gds1
la catagrafia dumné-lor ispravnicilor, afarA din cei scutitI
de pe la mândstiri si de pe la boeri si afarA din ceI er-
tati i neputinciost
La inceputul anulusi 1818, dupd marea socotelilor CutieT, se intoemesc

din mil listele milelor, carT se ridicA pe lund la 7.403 talen. Admini-
stratorul Cutiel, Moscu, amintesce mentí prin raporturile sale cdtrd.
Domnitor, cd nu mal are de unde sd plAtéscá addogirI de mile, cda
Cutia iard§I este in deficit. «Dupd cercetarea socotelelor ce am fdcut,
o:Pea. Moscu In 1813, trec mal mult cheltuelile peste iratuff, din multd
addogire ce s'a fAcut la lefl, cum §i alte cheltuell, de care dupd da-
torie fac acéstà plecatd anafork cd nu mai rèmdne loc a se addogh
altI 1efa§1 . Asemenea declaratiunl categorice nu impedecd pe Dom-
nitor sd serie din noti lul loan Moscu cd, de§1 Cutia nu are stare de
a mal addogh leff, tsd economisesd de a se face vr'o mangderez nou-
111'1 recomandat. (1)
(1) Se pot aflà in intregime actele relative la Cutia milelor in Tom. X. B., din.
Ist. Rom. de V. A. U.
129 SOCIETATEA SUB I. G. CARAGEA 11 I
La 28 Martie 1815 se intocmesce budgetul de veniturl i cheltuell al

CutieI milosteniilor, pe care-I dam In notá la acest loe sub litera t. t. (1)
(1) Dupä luminattl porunci adunandu-ne la un loe si privind la iraturile CutieI milos-
tenieI, cele ce se pot implinl prin ajutorul Inältimil Tale, cu chibzuire am si aleatuit
lefile saracilor i dohtorilor si ale EpitropieI, precum inteacest catastih se cuprinde,
cate cat este a se plätl fies-caruia pe MO luna, insä talerI 3.198 pentru lefile säracilor
talen 1.200 pentru dohtoril i giarahrl politici i talerI 1.670 pentru tahma
Vorniciel Obstirilor, care catastih, iscalindu-se de nol, se va Intärl i cu luminatä
pecetea ea dupä acelea sa urmeze i Vornicia intocmaI.-1815 Ianuarie 1.
Grigorie Brancoveanu, Barbu Vacarescu, Mihalache Manu Vel Vornic.
/63 loan Gheorghe Caragea Yoevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Intru ttite cele-lalte primitä fiindu-ne anaforaua acésta a dumné-lor orInduitilor
boefi, o intfirim Domnia-Mea i hotarIm, ca intoemai sá se urmeze, dupä care si
poruncim dumi-tale Vel Logofete de Tara-de-sus, sa ingrijescI a se Irnplinl atat
rémasiturile Cutiei dupä la eel ce sunt datorl, cat i acei talerl 3 360 de la sí. Mitro-
polie din sfertul sí. Dimitrie al anulul trecut prin orinduit zapeid calls de aproll,
cum si dumi-tale Vel Vistiere, poruncim sa se platésea la Cutia milosteniilor aceI
cate talerI 500 pe lima pana la sfirsitul trecutuluI Martie i pang a se face impli-
nire remäsiturilor, ea sa nu ramie saracil lefasI lipsiti de acésta mangaere a lefilor,
maI virtos acum ca sosesc aceste ()He ale SfinteI InvierI; poruncim dumi-tale Vel
Vornice al Obstirilor, ca pe lä.ngä talerl 3.360 ce ail a se räspunde acum de la sf.
Mitropolie, sä se Imprumute Vornicia i cu taleri 10.000 spre implinirea i rèspun-
derea lefilor panä la sfirsitul trecutului Martie, precum i doftorilor i gearahilor
ea li se facá cunoscuta datoria ce ad de acum inainte de a merge MI% de platä la
ori-ce bolnav särac de aid din politie, la care sä aibä Vornicia ca4uta privighere,
ca pentru cel neurmätor sä facä DomnieI-Mele aratare, spre a se lipsl de léfa sa
acel doftor sad gearah, lar acele patru co ndee din iraturile ce se pomenesc In mai
jos aratatul al 5-lea pont, are a rémânti tot la aceeasI orinduéla ce ad fost panii
acum, preeum i pentru iratul de la Cäminärie al CutieI are a se face utmare in-
tocmai dupa. hotäHrea i porunca Domniei-Mele, ce s'a dat la anaforaua dumné-lor
de la dud ale acestil luni. -- 1815 Aprilie 7
(Pecetea gpd.) Ve] Logofét.
Cod. LXXX1Y, pag. 96.
Prea Inc:Mate Ddmne,
Dupil luminatä porunea adunandu-ne la un loe, maI intaiti am cercetat iraturile
CutieI milosteniel cite aunt bune si se pot stringe, dupa care suma am intocmit
rumal pe acest an si catastih de darea lefilor säracilor ea doftoril i logofetii Vor-
niciel Ob§tirilor, adunfindu-se In sumá de talerl 6.068 a se plätl pe tätä luna, iar la
anul se va asterne iarä0 de isn6vä catastih prin orinduitil de catre Maria-Ta boerl,
punénd o drépta analoghie dupä suma iraturilor ce se vor agonisl, dar si prin lu-
minatä poruncä sa se pue in lucrare cele de mal jos aratate, pentru ca fa se peitii
pazI darea lefilor pe tetit luna nestramutat, Insa:
1). Afarä din intocmirea catastihulul ce acum s'a chibzuit, cu niel un chip sà nu se
mal orinduésca alti lefasl, sad vre-un prostichid cul-vasi panä la implinirea anuluI.
112 V. A. vrttcHIX 130
De la eutil se datí pensiunf di,verse. A.§a sunt §i pensiunile pentru
Teite rémdsiturile ce sunt rinduite a se implinì prin céus de aproçll, cum

acei Po taleri 500 pe lunä de la Visterie, atat cat va fi rémdsi/d, cat s't in urmarea
de acum inainte, sd binevoescl Märia-Ta a porunci strasnic, ca ad se plAtésca ne-
gresit la Cutia milosteniel.
DoftoriI i gerahii ce s'aii asezat cu léfä de la Epitropie sä se indatoreze top'
a merge fárd pregetare la orI-ce bolnavI säraci de aicI din politie, färä cea mal
putind platä, priveghiând Epitropia i indemnandu-1 cu urmarea datorieI lor, iar cand
nu vor alerga la sdracl, atuncI sd se aréte la stäpinire nesupunerea lor, ca ad se
invinovd/éscd.
Tete iraturile Cutiei milostenieI, cate se cuvin a se vinde pe fies-care an, sä
nu fie volnicd Cutia saii ori-cine a le vinde de sinesI, ci sa se strige la cochivechi
In Divan, si cine va da maI mult, acela sil le ieà pentru mal mult folos al säracilor.
Pentru acel cate sése banI de pelea de epure ce ese din Ora i sése banl cotul
de postav ce se lucraa aja' in térä si s'a hotärit a se implinì de la fimptorl prin
meemurii Epitropiel i Po cate 9 ball de oca de cérd ce ese din térä. si 45 bani de
tot socul de sticle ce vine din /61.á sträind i s'ají dat in credin/á asupra vamesilor
sä le strIngd, aceste patru condee nu se pot Implinl intealt chip niel prin vamesI,
niel prin meemuriI EpitropieI si niel cd se va puta pune In lucrare cu alt mijloc
decat sal binevoescl Inältimea Ta a se addogà la ponturi i contractul vämilor de
la anul viitor inainte, cu addogire de pre/ la strigare i se va lira pe sama Cdmdrii
cat pre/ se va socotl de cdtre Inältimea Ta cá pede sd prinçlä aceste patru con-
dee Inteun an, si sd se orinduéseä a se da de la gazdia vämilor pe fies-care lunä
Cu févasul Epitropiel sd se scaçlä din castiurile amdrif DomnescI.
De acum inainte sd nu se mal Impärtésed lefl sdracilor prin orI-ce alte deo-
sebite manI, nici de cdtre Sf. Mitropolie, precum obicinuià de oprià din baniI sfer-
tuluI i impdr/ià la osebip lefal, nicI de catre mumbasirii ce se orinduesc cu im-
plinirea iraturilor s'a' nu se impriletie de catre nimenI banil, ci t6tà suma iraturilor
sä se adune la Epitropie e chiar de la Epitropie sä se implir/ésed in lefl, dupä In-
dreptarea catastihului ce s'a M'out, iar talerI 3.360 ce a poprit SI. Mitropolie din
sfertul SI. Dimitrie ,ot let 1814, cu pricinuire ca impdr/ésed pe anal viitor la
vre-o ca/I-vä cu luminatä poruncd sä se implinéscà suma acésta la Epi-
tropie, cAcI unil dinteacei lefasl cat s'ea cuvenit s'ea asternut in catastihul Epitro-
piel si de la Epitropie este ca cérà si ida lor.
Iraturile Epitropiel ce prin alegere ca intärire gospod, precum a rèmas rd'-
muritä, cu niel un chip de pricinuire sá nu se mai Impu/ineze, precum s'a scäçlut
In anal trecut, ci sà fie temeInice ca ad' se peltd intimpink darea lefilor dupd ca-
tastih, mal vinos incd din cat se va puté sä se mal adaoge i alte iraturi din ceea-
ce se va Socotl nevätamdt6re.
Pentru aceI cate taleri 250 pe lund ce prin luminatä porunca ined de la tre-
cutul Septemvrie este sä-I rèspunçlä la Epitropie dumné-luI Vel Cdminarul din iratul
Cämindriel, drept vama tabacului e a fost irat al milostenieI i drept tozíte pris6sele
ce i s'aft mal adäogat, cu strasnicd luminatd poruned, sd se indatoreze ca sd-I rès_
punçlä la Epitropie, atat rämäsita de la Septemvrie pand acum, cat si de acum inainte
pe anul curgkor.
Cu téte c5. doftorul Stavrache Moscu s'a asezat Po cate talerI 150 pe lunä,
181 SOCIETATEA SUSL G. CARAGEI iig
servicil aduse Wit Intre aceste mentiondm ale cator-va doctori
vkluvelor lor. Se mal dati i la coc6ne vkluve, de multe orl la cele
dar din suma acésta ce i se fäced pe un an, dinteinsil 1.400 este a-I fi drept des-
pdgubire ce are sa-I ied rämäsitd de léfd pe anul trecut pe sépte lunI, iar talen i 2.400
sunt a se da lul Ion Mesit drept tiresi-care mängdere i despägubire din ceeace
are sä ied léfä din anul trecut, i cu chipul acesta sä se urmeze lefile doftorilor
pfinä la incheerea anulul ; dupd acestea arétdm Inältimil Tale, cd ne-ajungêndu-se,
iraturile, scos din catastih i unele codine ce aveart léf'd de la Cutia milostenid
pentru care rämäne la Inältimea Ta, ca sd se hotdrased de unde sà li se ded ceca-
ce se va socotl spre mängderea stdrii dumné-lor, cdeI nol mijloc nu am avut a le
lásk numaI cu numele scris in catastih färd a avé Epitropia mijloc de unde sä le
rèspundii lefile; asemenea dicem, ed de nu se va pune in lucrare urmarea ponturilor
ce arétäm cu a se inlesnl de cdtre indltimea Ta cu ofi-ce miji6ce implinirea rémä-
sitelor de la Visterie i de la cei-ce sunt arètati, atuncl sad remäne catastihul lefilor
jos, ori va avé Epitropia slobodenie de a se imprumutà eu sumd de bani in do-
bincid pänd la talen l 10.000 pentru réspunderea lefilor acum mdcar pe treI lunI de
dile pänd la sfirsitul lul Martie, ca sd aibd säracil mängäere la Sfintele Pascl,
cum va fi blind hotdrirea Indltimil Tale.
Grigorie Brâncoveanu, Barbu Vaciirescu Vel Vornic, Mihalache Manu Vel Dvornic.
1815 Martie 28.
Pe hull Po
talen.
Dohtoril politiei i gearaka.
200 Costandinache Caracas.
200 Silivestru.
200 Constantin Darvari.
160 Stavrache Moscu.
150 Constantin Finds.
100 loan Pascal.
100 loan Mesit.
100 Viler j gearahI aI politiei.
1.200.
Lefa duntné-lul Vel Vornicului cu llepitropi, impreund cu logofetii Epitropig

100 Dumné-luI Vel Vornicul al obstirilor.
40 Costache Rasti biv III Vistier.
40 Zamfirache III postelnic.
40 Luca Logofetul.
1.120
40 Gheorghe Logotét.
40 Ianache Logofét.
40 Ionitd Cdpitanul.
40 Costache Polcovnicul.
40 Gheorghe Polcovnieul.
130 Samesul Epitropiel.
100 Condicarul Epitropiel.
40 Cheltuéla zärdfiel.
1.670.
Analele A. R.Tom. XXIII.Memoriile Seq. Islorice. 8
114 V. A. Vatcini 132
tinere i frumóse, dupà stäruinta lui Beizadea Costache : desfrinare

cu economia propriilor banI. In 1815 Aprilie 5 este un noti budget al
milelor i pensiunilor In cuprinderea ce se vede In notA. (1)
(1) /LB loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Primità fiind Domniei-Mele acéstä cuinpénire i intocmire a lefilor ce s'ail fäcut
de cAtre dumné-lor orinduitii boeri printr'acest catastih (in care se adunä lérá pe
tótä luna taleri 3.193 a saracilor lefa§1, taleri 1 200 a do htorilor i a giarahilor
taleri 1670 a tagmeI Vorniciei ob§tirilor), o intdrim Domnia-Mea i poruncim dumi-
tale Vel Vornice al Ob§tirilor, ca intocmai sá urmezi darea acestor lefi de la 4PntAiil
a trecutului Ianuarie pana la sfir§itul acestui urmdtor an. 1825 Aprilie 5.
(Pecetea gpd.) Ve! Logotét.
Cod. LXXXIV, fila 88.
Indreptarea lefilor Cuita, vzilostenid.
Pe hin& Po
taleri.
30 Mdrióra sin Maria Botezata ot sf. Saya.
16 Maria lui Ianache Postelnicelul ot Udricani.
60 Märióra lui Ciuchil.
50 Ilinca Stolnicésa sin Clucerul Spiridonache.
100 Hätnifinésa Cozonica.
40 Elena §i Marghi6la condicArésa.
20 Nicolae Logofétul.
15 Maria III Logofetésa.
40 Pitdrésa Bala§a Sc6s6gióia.
20 Chiriachl vèduva lui Hagi Gheorghie vnuc Loiciu ot Stelea.
30 Trel nepóte ale Ecaterinei Alexencei ot Udricani.
45 Trel fete ale lui Nicolae Varsama.
20 rema Postelnicésa ot Popa Darvasu.
10 Maria Sofragi6ica.
7 Dima Sacatu.
10 Luxandra sin Clucerul Rasti.
5 Casandra vkluva ot Cretulescu.
40 Stanca Stolnicésa Pilladóica ot TirgoviVe,
20 Bdlap Arm46ia Nic6t6e ot UdricanI.
30 Zoita Slugerésa a lul lanache Giurgiache ot Bati0e.
25 Bita doftoróia vnuc Matraca ot Tirgov4te.
50 Smaranda Toplianca.
30 Safta vam46ia
20 Maria brat ego
20 Sultana ipac brat ego sin Stolnicul Dumitrache PapazogIu.
20 Elena ipac brat ego
20 Calita vècluva a rèposatului Pitar Deágoiri.
15 Ecaterina vèduva a rèposatuluI Anesti.
Intre eel miluitl aflaitt o H6tingnésà, o Vornicés6, o Clucerésd Ote-

telepnu, o Hiotu, o Stirbel, v'eduve de boerI de t6tà trépta.
Pe luna Po
15 Maria ykluva lui Ianache Céusul ot Bisericani.

30 Gheorge biv Vornic de harem ot Spirea.
15 Elena féduva a lui stefan impuscat de Turd, cu 4 copii, ot Boteanu.
10 Maria véduva a lul Ianache Logofétal ot Prundul.
5 lana preotésa véduva ot biserica
5 Värvara Grämäticésa ot Sf. Spiridon not(
10 Anastasia véduva ot mahalaua Dudesculul.
5 Stanca yéduvä bkrind.
70 Zoita yéduva Cioranca Pitiirésa.
30 Fähärnicésa Smaranda Prival6ia.
50 Catinca véduva sora Vorniculul Samurcas.
20 Märi6ra véduva Bulegkiia.
6 Petre Postelnicelul sacat, ot Spirea.
20 Zoita véduva Logofétului Salomon, ot Buteanu.
10 Calita véduva ot Radu-Vodä.
10 Catinca véduva sora yamesului Nitä ot Radu-Vodd.
50 Elena Sérdärésa véduva lui
60 Anastasia véduva Vistierului Iamandache Mehtupciu.
10 Anita véduva Clupénca.
20 Catinca véduva Ciupénca.
20 Zoita yéduva Clupénca.
10 Elena féduva lui Mihalache Ciorci-basa.
10 Ecaterina véduva Postelnicésa Tomulésa, ot Radu-Vodä.
6 Paraschiva preotésa véduva ot biserica
5 Zoita véduya ot Sf. Spiridon-noii.
5 Anastase Sticlarul sacat de ochl, ot Sf. Nicolae din Selari.
10 Smaranda véduva Cämärds6ia, ot Arhimandritul.
15 Sultana véduva sin Maria Postelnicésa Vlddésca.
10 Gheorghe Cavarnalfiil sacat ot Tirgul-de-afarä.
15 Maria véduva a Logofétului Nicolae tipograful ot Sf. Vinerl.
25 Bälasa véduva DrAgänésca ot podul Mogos6ei, biserica Alba.
20 Doué fete särace Zoita i Vasilica sin Popa Négul, ot Coltea.
15 Maria féduva Lucdi, ot D6mnalasa.
10 Ecaterina véduya a Polcovnicului Paladi, ot Sf. Gheorghe-vechiä.
20 Maria véduva Pardali, ot Pitar-Mos.
10 Maria Diculésca ot Dudescu.
15 Smaranda véduya Cäpitänésa a Capitanului Ene, ot Popa-Rusu.
6 Stefan Postelnicul Cortescu, ot Arhimandritul.
5 Rada véduva lul Petre Sirbu, ot Radu-Vodà.
40 Iorgache Beceru ot Têrgoviste.
30 Anastase Florea ot Coltea.
20 Arghira fata, nepóta lui Clucerul Burche, ot NegustorT.
25 Mari6ra sin Medelnicerul Mateiü Greceanu, ot Arhimandritul.
116 V. A URECIII.A. 134
Puin sunt pensionaril pentru serviciI aduse Statulul i hied si

Pe hmA Po
talerT.
10 Elena veduva luI Dobrotanu.
5 Tudors preotésa féduva, ot .biserica Dinteo-di.
10 Maria véduva III Logofet Constantin, ot Radu-Voda.
10 Tänase Odabaea orbul, ot Spirea.
10 Sanda \redly/a botezata din papista5i, ot Dobrotésa.
20 Zoita i Smaranda sin Mateitz Poenaru, ot biserica Nemtilor.
20 Sultana Sérdärésa véduva lui Zamfiroglu, ot
15 Ecaterina $étrdrésa veduva lui Sandulache, ot Negustori.
20 Zoita véduva Sérdärésa Agapi.
6 Anita Postelnicésa ot Colea.
5 Ecaterina Ciubucci6ia véduva ot Väcäresci.
5 Stanca Polcovnicésa véduva, ot Sdrindar.
5 Zoita. Botezata véduva ot Udricani.
10 Bälaea Cäpitänésa a lui Nicolae Cdpitanul za dorobanti.
10 Maria preotésa féduvä cu 5 copii, ot Negustori.
70 Zamfira Stolnicésa $tirbciica veduva.
10 Bdlaga féduva Clucerulul Gheorghe Sfirlézä.
5 Maria OpriOn6ia ot (Hari, ce acum s'a cAlugärit.
10 Iéna Stegärésa véduva, cumnata Pitarului Dumitrache ot Negustori.
20 Maria Armäe6ia sin Paharnicul Sefendache ot Gorgani.
10 Elena véduva Rif Mihalache Cantara.
20 Elena sin Vistierul Pascul ot Colea.
6 Maria Armä§6ia féduvä ot Cretulescu.
15 Ecaterina véduva Vistierului Constantin Extractorul.
25 Hrisantia véduva réposatului III Logofet Fotache, ot Sf. Vineri.
5 Luxandra véduva a Polcovniculur Augustin, ot Gorgani.
20 Maria Näscolésca véduva ot Sf. Ilia.
16 Arghira Arm4§6ia véduva Mardagi6ica.
Rada véduva a Dimel Saca-ba§a ot Izvor.
20 Elena Vamev5ia veduva Vameplui Ianaandi ot Bati§tea.
20 Zamfira véduva a lui Pantazi Dimanciul.
20 Maria sin Paharnicésa Tufénca.
20 Elena $étrdrésa Popénca, ot Sf. Stefan.
120 Copiii Smarandel Serdäresel ot Radu-Vodä.
5 Anastasia véduva Gréca ot Gorgani.
21 Efimia Postelnicésa ot Negustori.
20 Maria véduva a Névului Lipiscanul, ot bun.
20 Maria véduva a dumne-luI Topel, ot Antim.
20 Stanca Pitdrésa Perieténca véduva, ot Sf- Ecaterina.
50 Clucerul Iancul Glava ot Tirgoviete.
20 Luxandra Gorunénca véduvh ot podul Calicilor.
10 Magdalena véduvà streinä, ot Sf. Spiridon
6 $erbana véduva ot Sf. Ecaterina.
20 Zoita fata sin Clucerul 101146 Botea ot Mantulesa.
135 SOCIETATEA SIM I. G. CARAGEA. 117
putine nume de indiviaï infirm)", neputincio§I. Catalogul de nume ce

Pe Tuna Po
talerT.
20 Smaranda vècluva sin Vistierul Pashale, ot Colea.

20 Maria vkluva a luT III Logotét Zamfirache, ot NegutätorT.
20 Luxandra sin Polcovnicul Ilie ot podul Calicilor ca Maria GromiticT ot Pro-
topopul, Po eke talerl
10 Ecaterina vécluva IconomuluT ot tam.
5 Marióra Apostol Räducanu ot UdricanT.
20 Smaranda Ocluva a WI biv II Cämära§, ot GorganT.
10 Anastase Temelie ot Gorgani.
5 Maria veduva Botezata ot ZlätarT.
10 Tänase Postelnicelul säcat, ot Curtea gospod.
15 Stanca Postelnicésa ot Sf. Ilie.
50 Ecaterina Clucerésa Otetelganca.
40 Efrosina Hiotelia väduvä.
30 Elenco Meculéca Slugerésa vkluvd.
15 CopiiT réposatuluT Logorét Gheorghe ot velith Vornicl.
25 Maria Alexénca vkluva ot Stejar.
10 Ecaterina Botezata vkluvä ot Sf. VinerT.
15 Maria Postelnicésa féduva.' CArpeni§anca.
25 Stanca Polcovnicésa sin Becerésa.
15 Venetiana Oduvd, dohtorita ot Deanna-Map.
30 Pähärnicésa Zoita Tufénca.
30 Despina Oduva räposatulul vätaf Mihalache, ot Câmpina.
10 Alexe Postelnicelul orbul, ot Stejar.
20 Zoita sin Clucerul Zaguriano, ot Radu-Vodä.
20 Anastasia vkluva a Postelnicului Anton, ot Sf. Gheorghe-noil.
20 Saf ta fata sin Clucerul Dumitrache Mora, ot NegutkorT.
10 Elena Ocluva a III Logofét Mateiú Bunea ot Caimata.
10 Maria Postelnicésa vèduvä cu doT copil.
15 Drägana din alte némurT, ot schitul NämäesciT sud Muscel.
50 Schitul Basicovul ot Arge, cu poruncä deosebità gospod.
Ca din urnid dupd jälbi.
afezari,
10 Zamfira vécluva luT Damiianoyicl, ot Dómna Map.
10 Manta Petóia ot NegutätorT.
30 Paraschiva cu mumd-sa i cu alte 3 surorT.
15 Zamfira sin Vlasto ot Radul Voclfi.
5 Ecaterina vécluva ot Boteanul.
15 Ionitä Betégul.
10 Efrosina Botezata, venitä acum cu porund gpd,
10 Preda Polcovnicelul ot Sf. stefan.
5 Sanda Oduva ológa, ot Coltea.
5 Anastasia Botezata, ot C4mpu-Lung.
10 Luxandra Voitinénca fata.
15 Maria Speténca,
publicdm in notd p6te servì bine la studiul asupra societdtil Bucu-

rescene sub Caragea.
Se mal dati ajutóre de mgritis la fete sgrace orI protegiate.
Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Dumné-ta biv Vel Vistier Ioane Moscu, Epistatule al EpitropieI Obstirilor, dupd
pliroforia ce ne dai printeacésta anafork milostivire fäcênd Domnia-Mea, poruncim
sd se ded acestl talen l 1.000 ajutor pentru märitisul fetei jäluitoruluï. 1813 Maid 12.
Cod. LXXV1, pag. 235.

Dupd luminata poruncd am cercetat i intru adevdr este scdpdtat, cu fatd in virstä
gata spre märitis, pentru care, spre unirea cdsätoriei fii-sel, de se va gäsi cu cale
si de cdtre Infiltimea Ta, sd fie ajutorat cu talerI 1.000 de la Cutia milosteniel,
cum va fi bund hotdrirea infiltimii Tale. 1813 Maid 16.
loan Moscu.
Icî loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Dumné-ta biv Vel Vistiere Ioane Moscu, Epistatule al Epitropiei Obstirilor,.dupd
pliroforia ce ne dal printeacéstd anafork pentru sdrdcia jäluit6rei milostivire M-
aud Domnia-Mea asupra ei, poruncim sa i se facd 6resi-ce ajutor de la Cutia mi-
losteniilor pentru mdritisul el, dupá starea sa. 1813 Maid 11.
(Pecetea gpd.)
Cod. LXX VI, pag. 138.
Prea ineiltate D6mne,

Dupi luminatd poruncä, am cercetat atfit prin doI epitropI la fata locului, &At si
un Constantin Fläcdul s'a arétat la Epitropie cu jAluit6rea este 'Mtn' ade-
vér a se sdvirsi cununie i nu i se intimplä cele trebuincitise, afländu-se sAracd,
careia dupä starea eI, fiind din cele pr6ste, rdmine precum te vei milostivl ha).-
timea Ta. 1813 Maid 5.
loan Moscu.
Pe lunii Po
talen.
Elenco Postelnicésa ot mahalaua Pope! Darvas.
10 Dumitrana Polcovnicésa nora Céusului, ot biserica AmzeL
20 Uta Skrdrésa Movildia.
10 Maria vkluva sin Pitarul Marin, ot podul MogostieL
20 Elenco Dragänésca.
25 Enache Curci-basa ot Spirea.
14 Luxandra Bdrbiltésca.
28 Ilinca Pitärésa sin Pitarul Dragomir, ot podul Calicilor,
Mile de ImmormIntArT.
16) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Dumné-ta Ve! Vornice al ObOirilor, fiind-ca prea osfintia Sa Episcopul
§.1-a dat obOésca datorie, de aceea poruncim dumi-tale sá se deà de la Cutia milos-
teniei talerl 200 pentru ingroparea sa. Tolco pisah gpd. 1815 Ianuarie 14.
Cod LXXXV, fila 164.
Ajut6re odatd pentru tot-deauna incd se deli.

1.61 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zenai Vlahiseoie.
D-ta biv Ve! Vistiere loan Moscu al Epitropiel. Ob§tirilor, milostivire faand Domnia-
Mea asupra jaluitoruluI loan GrimAticul, poruncim sit i se dea taleri 100 de la Cutia
milosteniilor ajutor la sapätaciunea sa. 1813 Aprilie 9.
Cod. LX XIV, pagina 164.
Proa Indgate Démne,

Starea i halul PluitoruluI este intru desdvir§ità scapataciune, strein, neputênd
intrà la vreo chivernisélà, voesce a merge la patria sa i nu are niel un mijloc de
ajutor, vrednic este a fi ajutorat acum de la Cutia milosteniei cu talerl 100 i cum
va fi bund hotiírirea inaltimil Tale. 1813 Aprilie 21.
loan Moscu.
Une orI mila e datà sub altà forma decat cea banéscg. Ash In
Martie 1815, Domnitorul a recunoscut until Petre Postelnicelul dreptul
de a sttipinl un loo ce-1 Ingrddise din locul Curtil Arse (1).
De asemenea Domnul miluesce cu ddruire de tiganT, cu dAruire de
lude, scutelniel, poslusnicI, cu scutirl de servitorT. booresel. Vornicese
Ecaterina SlAtineanu Ii face pensie nu maI putin de 500 talen l po lurid
de la Cassa rAsurilor, pe cand bunl-6rd sotid SmarandeI a r'éposa-
tuluI Saya Postelnicelul, care are de crescut 3 copil §i de mdritat 2 fete,
IT acordd Domnitorul 20 talen l pe hind (2).
In multe rIndurl Cutia milosteniilor a fost sleità, as5. cd Epitropul
el nu esità de a ar6tà DomnitoruluI, cA nu este de rinde sd se reali-
seze nouele pensiongrI i miluirt (3)
La Decemvrie 1816, Cutia nu are banì si se Imprumuta cu 20.000
ca s6 p6tti pldt1 lefile i pensiunile de sèrbdtorT. (4)
Ve4I actele in tom. X, partea B., din Ist. Romeinilor de V. A. U.
Ibidem.
Ibidem.
Yell Z. Z. Z. Ibidem.
120 V. A. ITRECHIX 138
Un alt mijloc si mal eficace, prin care Domnitorii ajutorala boerimea,

era acordarea de privilegiT. §i monopolurT, intre earl cel mat produ-
cétor de venituri era dreptul de scaun de carne. In Tomul X. B. al
Istoriel mele aduc o destul de bogata culegere de asemenea mono-
polurl de scaune de carne. (1)
Pentru boeriI din slujbe eraii ban6se avaeturT, ca: camindritul, co-
taritul, m'ésuratul butilor, säpundritul VorniculuT de harem, icicioho-
daritul, etc. (2)
Boerilor Divanitl de la Craiova li s'a facut de Caragea, pe länga
léfa rinduita fie-caruia, si un noti havaet: din husmetul dijmaritulul,
vindriciuluT §i oerituluT sà iea cate talen t' 10 la punga din pretul aren-
darii celor 5 judete Oltene. Suma acésta sa se imparta egal intre
membriT DivanuluT Craiovean. (3)
Havaeturile erail forma sub care Domnitoril ajutail pre boeril haled.
Amintim ad cate-va cail tot asupra poporulul apasati:
Havaet al Cdminarula. Abià sosit in térä. in 1812, Domnitorul
Caragea dà chrisov pentru iratul saú venitul mareluI Cdminar de la
pimnitile din Bucurescl, de la vinul si rachiul din ele. Asem enea dare
se impune i circiumelor din Craiova (4).
Camindritul, venit al CaminarieI celel mail, se arendéza anual. Se
VelI tom. X. B., din 1st. Rom. de V. A. U.

Ve4I actele, ibidem.
Iratul ce s'a fäcut boerilor Divaniti de la Craiova a luà de la vinäriciil
märit ei oerit.
Zenzli Vlahiscoie. Fiind-cä dumné-lor boeril Divaniti de la Craiova se aflä slujind
la Divanul Nostru de acolo pentru trebile táril ei ale noroduld, intocmal ca ei eel
de aid, dumné-lor boeril velitl al Divanulul Domniel-Mele i vre-un alt venit din
dregétoria in care se aflä nu ail (precum cd de aid), färä numd tátä rèsplätirea
ostenelilor dumné-lor se inchee in léfa ce ail orinduitä, in vreme ce ei dumné-lor
sunt ei se socotesc mdduläri ale Divanului celui de acolo, ca ei eel de aid ale Di-
vanului dumné-lor velitilor boeri, am gäsit Domnia-Mea ca cuviintá de a nu-i
Risk mal mult intru acéstti obidä, ci hotAdm, ea de acum Inainte dumné-lor boeril
Divanitl ce se vor aflà hala la Divanul Nostru ot Craiova, osebit de léfa ce ieaü, sä
aibd i acest venit, adecä din huzmetul dijmärituld i vinäriciuld ei al oeritului sä
ieh eke talen ;lece la pungä, numai insä la suma pretuld vînärii celor cind judete ot
preste Olt, care acest havaet sag impartà intre dumné-lor de o potrivä. Drept aceea
poruncim, atat dumi-tale Vel Vistiere, at ei dumi-tale Vel Logofét de Térä-de-Sus, s
ingrijiti, ea vindarea acestor de maI sus numite trei huzmeturl sk se faeä la vremea
sa, ei ca acest adaos de havaet ce s'a ;lis mai sus. I saam receh gpd. 1816 Ia-
nuarie 15.
Cod. LXX V, fila 153 v.
VelI actele in tom. X, partea, B. a let. Romdnilor de V. A. U.
lea pe butea cu vin tal. 4 in carciume sail In magasiT, iar de la ra-

chiurI do Ora, de butea mare tal. 15 §i de butea mica pe jumatate.
Spirtósele streine nu se pot importa i niel vinurile, afara de casu-
rile cand nu se face In Ora, cand atund, cu invoire speciald a Dom-
nieT, se OW importa. Pentru spirtósele importate se platesce 41 talenI
de butea mare (1).
Cotaritul, venit saú havaet al manila Camara§, Inca din primul
moment al sosiriI luI Caragea se arendéza (2).
Marele Cupar al Calif are havaetul masuratuluT butilor cu cotul
Domnesc (3).
Une OA venitul cotuluT de masurat vasele din anumitele ora§e s'a dat
ca venit al vre-unul favorit Domnesc, altul decat Cuparul cel mare.
Havaeturile velitilor Vornicl de la vata§il plaiurilor ()rail acestea:
Havaeturile in &Jul ale dumné-lor veliilor Dvornici de la Veitaqii plaiurilor.
Ta
230 Plaiul muntelui de sus, sud Mehedinti.
230 Vilcanul
270 Novacii Gorj
370 Hurezul
380 Cozia Vilcea
180 Aria
250 Lovi§tea IArge§
220 Nuc§6ra
220 Dimbovita Mu§cel
220 Ialomita
180 Dimbovita Dimbovita
2.750 la dumné-luI Vel Dvornicul de jos.
150 Rimnicul, sud Slam-Rimnic.
250 Sldnic
250 Pir§cov Buzai
370 Plaiul despre Buzeit
380 Teléj en Saac
350 Prahova, sud Prahova.
1.700
Pre cand boerimiT i s'acorda cu ghiotura avantagiT, scutiri i onorurI,

f6rte putine la num6r sunt scutirile de dajdil pentru t6ranT, pe motiv
de sdracie, de infirmitatl, de batrInete. Unora, putinl la num6r, Ca-
Ve41 actele in tom. X, partea B. a 1st. Ronvinilor de V. A. U.

Ibidem.
Ibidem,
122 V. A. TJRECHIA 140
ragea le-a dat si mid ajutóre banesd, orl producte in natura (1).
Proselitilor bisericil Incá li se acorda unele ajutóre §1 beneficif.
In fine, ca sa nu mal insiram si alte multe, sá inregistram ad i tot
In folosul boerilor si protejatilor Domnesdi o serie de scatirl i acor-
dad de privilegil, etc.
adeca adaos facut In favórea biv Vel Banuldi Branco-
veanu de la unele bIlciuri i vamY, in 10 Fevruarie 1813 (2).
Lude acordate vduvel'hfi Dinu Calarasul, mort in serviciul Domniet
13 Fevruarie 1813 (3).
Mile si privilegii biv PolcovniculuI de Cernetf, Barbu Provatul, in
Martie 1813 (4).
Un lude daruit vkluveI unuT cal:d.ras, in 12 Martie 1813 (5).
Cartea WI Costache Logorét de tainä, din 14 Martie 1813, pentru
scutire si privilegiT (6).
Idem pentru Petrea fost iuz-basa de puscarie. 15 Martie 1813 (7).
Idem pentru Ioan Voinescu biv III Logof6t, in 15 Martie 1813 (8).
Asemenea Zoitei Cantacuzino 'ce este din Evghenistl , in 24 Martie
1813 (9).
Scutirl i privilegiI lui Gh. Puscasu, pentru vrednicia mestesugului
lut 1813 Martie 29 (10).
Dar de scutelnid si de tigadf, etc., slujbasuldi Curii biv Vel Me-
delnicer Chiriac. 1813 Maiú. (11).
Scutid si privilegif lui Stroe Suilgi-Basa, in 5 Maiti 1813. (12).
Stolnicesei M. Golescu dreptul de a percepe taxa de la carele ce
vor trece pe 3 podurI pe Arges, apr6pe de Pitesd.-1813 Sept. 12 (13).
Scutid si privilegil lui Gheorghe Tulum-Basa.-26 Martie 1817 (14).
Veçll actele N. M., in tom. X, par tea B, al 13t. R9min.i1or de V. A. U.

Ve;11 actul, ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
(6) Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
ScutirT §i privilegiT. acordate luí Stoian al II Vornic de la Vornicia

a III-a. 29 Iunie 1817 (1).
ScutirT i miluirT luí Tufecci-Ba§a, la 15 Se,ptemvrie 1818 (2).
O ciudata dispositiune. Iuz-bap de harem BerendeT dobindesce de
la Vodà transmiterea dreptulul luí de scutirI i privilegiT pe numele
uneT a treia pers6nd (3).
Scutire de fumdrit, cAmindrit i cotarit a boerina§ilor de neam din
Caracal, a circiumelor lor (4).
Asemenea SerdAreseT Maria BArcAnésca, in Ianuarie 1814 (5).
Pe cand boeriT nu pldteall nicT o dare, téranul erà Ingenunchiat sub
dArT
Pe lAngA greutatea biruluT In el Insu§T, el devenià §i maT odios
prin procedimentele ce se puneail la percepere i mal ales prin fm-
multitele abusurT.
Peste birurT maT veniaü apoT i rechisitiunile de tot felul in banT
§i In naturà. Rana i pentru conacul Domnesc In cdlétorie ()reí re-
chisitionate satele de pasen, unt, orz, vite §i incd §i cu bätae li se luail
rechisitiunile.
Din actele anexate tom. X. B. se pot vedé asemenea fapte.
Same01 din judete fdceatt marT abusurI scutind orI promitênd a
scutl de dAjdiT pe uniT locuitorT, ca sa-T trécd la némurl, la privile-
giatT, la mazill. ApoT pe langà abusurile same§ilor veniatt §i ale boe-
rilor ispravnicT §i ale maT marilor lor din Craiova i Bucurescl. In 23
Ianuarie 1813, Domnitorul ordonti sA se Implinéscà 105.791 talerT m'an-
catT de Stolnicul Nenciulescu, Ionita Rahtivan, Logofétul Samurcn
Vornicul Manolache Lahovari i un al 3-lea Logon't Petrache. (6)
Veçll actul in tom. X, partea B. al Ist. Romdnilor de V. A. U.
Ibidem.
Ibídem.
Ibidem.
Ibidem.
Porunca ce s'a dat la anaforaua ce s'a fácut dumné-lor boeril orinduiti, adecii
dumné-lui Vornicul Radu Golescu, Ve! Vistierul Grigorie Brâncoveanu, Ve! Logoré-
tul Grigorie Ghica, dumné-lui Vel Logofétul Constantin Baléceanu, de teorisis ce (di
fácut de henil ce se gäsesc asupra Stolnicului Nenciulescu i Ionitä Rahtivanu, i
Petrache biv III Logofét, i Logofétul Samurea, i casa réposatuluI Vornic Manolache
Lahovari, taleri 105.791 bani '1105, care anaforà s'a trecut in condica de poruncl a
Divanului.---1813 Ianuarie 23.
165 Iban Gheorghe Caragea Voevod.
Poruncim Domnia-Mea dumi-tale Vel Spátare, ea dupä acésti anaforit a dumné-lor
124 V. A. IIIIECHI.1 142
CAP. VI.
Domnul. Familia luii
De la cel din urmd strat social, de la Oran si tigan mé urc cu pri-
virea la virful piramideI, la Domnitor. Din punctul de vedere al
acestuia, din capul loculul observ, cá putind schimbare s'ar fi putut
constata In societatea romand intre ann. 1800 si 1818. Am arétat
aiurea (1) trista stare a societdtil romane din Bucurescl, sub ultima
Domnie a luT A. Moruzi.
Ca sá vedem cat de putind imbundtAtire primise acea societate la
finele Domniel luT I. Caragea, In urma grelelor dile ale ocupatiunil ru-
sesdi de la 1806 la 1812, n'am avé deck sd amintim tabloul ce face
Wilkinson despre dinsa. (2)
Sd cercetdm insa acum documentat, care este aspectul societdtiI
privite langd tronul tériT.
Domnitorul Ioan Caragea era, neindoios, om cult si destept. Din cele
aduse despre el pand ad s'a putut vedé acésta, dar si cd era la-
com dui:à avere si cum, ca sd vi-o immultésca, nu se dedea in lAturI
de la orl-ce faptà dusman6sd térit si diverselor el. trepte.
Cu asemenea ideal domnind Caragea, védurdm, adund in o scurtd
domnie marl capitalurf, ce le depune, prudent si invétat din pdtania
altor DomnI predecesorl, la banel streine, asigurandu-sI ast-fel, dupd
fuga din térd, traid bun si indestulat.
Asemenea averi le immultI si cu metoda de a ddruI pe D6mna sa
si pe toff al' eI cu mosii, tiganl, privilegiI si tot felul de Mal si de
scutelnicl.
Numer6se chriséve dd generosul Domn Caragea solief sale, consti-
tuindu-I privilegil productive din tirgurT, bilciurI, vAmI do pe la
aceste bilciurl, etc.
Totusl numaI cu venitul de la asemenea ddrI si privilegiI nu so
explicd immultirea mosiilor cumpérate de Caragea pe numele D6mneI
orinduitilor boeri sá Implinescl suma de talen l 105.791 ban" 105 de la obrazele
asupra cärora se véd arétatl in dos prin condee anume, iar de vor lice cd ail vre-
un sinet sat" vre-un euvint spre apèrarea lor, sä-0 facä apelatie cätre Domnia-Mea.
1813 Ianuarie 27.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
Veçti 0 actele sub aaa. din Tom X. B
Yell volumul din Ist. Romeinilor de V. A. U.
Veçli (Tableau Historique de la Moldavie et de la Valachie» de Wilkinson, trad.
de M. Paris 1821.
143 SOCIETATEA SUB I. G. CAIIAGtik 125
a fiicelor i fiilor luT. Mal allá Domnitorul mijloc de a aduna banI

§i ca repetite apzarl de birurl §i sporirea lor.
Vada-se in anexe numer6se de asemenea chris6ve daruite la aI sel.
Ad vom cità cu deosebire pe cele urmdtáre :
Chrisovul pentru mo0a Domnescil, disd i Ciorogirla. Ad pana
astacjI se ved rema0te din splendida Curte Domnesca familiel Ca-
ragea.
Chrisovul dat tot D6mnei Elena Caragea pentru dreptul de a se
face 4 bilciurI la Domnesd pe tot anul.
Asemenea alt chrisov din 1 Decemvrie 1816, pentru mo0ile Dom-
nesd, CojescI i Prisacenil.
Chrisovul de daruire a unel tigandi pe numele DomniteI Ralu.
Chris6vele DomniteI Ralu pe mo0a ContescI 0 a until' loe de
ci§mea.
Idem ale Domnitel Smaragda pe mo0a Bracjil i pentru 50 liu41.
Idem ale acelea0 Domnite, ca sa fad. Virg i bilciurl la Bradt
Idem ale Domnitei Ruxandra pe mo0ile Putinel i Segarcea.
Idem ale luI Beizadee. Constantin Caragea, proprietarul prin ca-'
sätorie al Ploescilor, ca sa faca acolo tirg la 23 Aprilie §i sa lea vama
In profitul see. (1)
Beizadelele Constantin §i Gheorghe, dar maI ales Constantin nu
reman in urma tataluI lor Caragea, nicI in lacomie de averI, nicl in
jdfuirea ten!; 11 intrece Insa in purtare desfrinata.
Beizadea Costache, luand in insotire pe cunoscuta Domnita Raluca
Moruzi, capeta in f6ea de zestre orapl Ploescl, ca mo0e. Than Cara-
gea da fiuluI sea un nog chrisov de robire a acestuT ora, la 20 De-
cemvrie 1813, sub cuvint ca el, Voda, n'a aflat nicI un chrisov anuland
acel har domnesc, facut anterioramente in fav6rea familieI Moruzi. La
26 Martie 1814, Caragea ordona Ispravnicilor de Prahova sa aiba a
fi urmatorI intocmal dupa acel chrisov. (2)
(1) Yell aceste chrigove in tom. X. B. al 1St. Romanilor de V. A. U.
(2)/6.5 loan Gheorghe Caragea Yoevod i Gospodar zemle Ylahiscoie.

Dumné-viistra Ispravnicilor d in sud Prahova sänätate. Sciut vé este 1110-v6, cum
Qi ahora multi, cii rno4ia Ploescii, Impreunii cu orapl, este hilräzitd féposatulul Ba-
nului Ianache Moruz §i Intdrit acest har prin hris6ve Domnesci de cAtre col din
naintea nelstra fratl luminati Domni, cari t6te acele hrigve vOëndu-le i Domnia-
Mea urmät6re unid altuia, §i vre-un alt hrisov din urma acestora nevNéndu-se
aneresitor saú impotrivitor, am bine-voit de le-am intärit prin Domnescul
126 V. A. 11RECHIA 144
Evident cä or4eniT din PloescT protestd din noii contra robiel lor
*i a ora§uluT. Ispravnicil nu cut6zd a-T supune prin violente mdsurT
la clad., etc. AtuncT Vodd Caragea le adresd acest not pitac :
Id) loan Gheorghe Caragea Voevod.
Dumné-v6stra Ispravnicilor din sud Prahova sanatate. Cu mirare am aflat Dom-
nia-Mea, cum &A niel p5.nd acum nu s'a pus filed in lucrare porunca Domniei-
Mele, ce vi s'a trimis pentru pricina orasului Ploesci i Luminatia Sa Beizada.
Costache Caragea se pagubesce de dreptul venit ce i se cuvine a avé de la acésta
mosie a LuminatieI Sale de zestre dupa atáltea hriséve domnescI, ce are, carI s'at
innoit si de Domnia-Mea. Ci dar lath' ve poruncim, ca pe de o parte sti puneti in
lucrare porunca ce vi s'a trimis, iar pe de alta parte indata sa ne InsciintatI, care
este pricina de nu s'a sävirsit pAnd acum ? si de sunt vre-o unil din orasenI ne-
supusI i atitätori i celor-laltI cine sunt aceia pe anume ? ca ieA caluta pe-
pépsd unii ca aceia, i fitl sanätosi. 1814 Aprilie 15.
NegutdtoriT din PloescÌ iritati de nedreptele pretentiT ale luT Beizaded

Costache Caragea, sprijinit de IspravnicT, Inchid, In Aprilie 1814, tot
tIrgul. Ispravnicil raportézd fapta 1111 Vodd, i el adreséza tIrgovetilor
urmdtorul pitac:
Zemli Vlahiscoie. Vouè tuturor negutatorilor i neguta torasilor de to5tä brésla ce
suntetI locuitorl aicl In orasul Ploescilor, ne-am insciintat Domnia-Mea, cA inteaceste
(pie abatandu-0 eu totul din calea supuneril, care suntetl datorI a avé catre sta.-
pinire, aff indrasnit cu o mare obraznicie a 0 inchide toi pi-A.01We, nesocotindu-0
la at de mare turburare po5te sá ne aduca, precum ne-a i adus, dupä tot cuvintul
drept asupra-vd acéstä a veostra obraznieä si netrebnica urmare, care nu inchipuesce
altä ce-vasI deck nebagare de séma si Impotrivire catre stapinire, far' de a socotl
la c5t de mare si strasnied pedépsa vé osindesc pentru acésta politicescile pravili
si nu veff puté fi Indreptati numaI cu o pro:5sta pricinuire ce al euvintat, ca avetI
a venl BA 0 infatisatI la Divanul Domniel-Mele, pentru prigonirea ce avetl cu Lu-
minfitia Sa Beizadek Costache Caragea, in vreme ce Domnescul Nostru Divan a-
pururea este deschis i pentru cad avetl de gând a ven1 sa cereti judecatä nu urmA
aft' faceti acest fel de pornire, a careia pornirl de am fi fost ine.redintati ca cu totii
suntetl pricinuitori, eu hotärIre vi se cuvenià tuturor cdojuta pedépsa, dar fiind-cd
Nostru hrisov, ce 1-am dat Luminatie Sale Beizadea Costache Caragea, ginerele nu-
mituluI réposat boer, la carele aü coborit prin zestre acésta. mosie. Drept aceea,
poruncim Domnia-Mea, ca sä o facetl acésta cunoscuta catre toti oräsenil Ploesecni,
de a fi urmatorI la réspunderea drepturilor mosiei catre Luminiitia Sa numitul Bei-
zadeA, cum si Luminatia Sa a-si dobindi veniturile mosieI intru to5te intocmal dupä
cuprinderea hrisovuluI, dupä care iata vi se trimite pi copie spre a o cetl In aus4u1
tuturor. dintre earl de se va arétA vre-unul neurmator, pentru unul ea acela sa
Inseiintafi DomnieI-Mele, si fiti sanatosI. 1814 Martie 26.
145 SOCIVrATEA SUI3 L G. CARAGEA. 127
ne-am insciintat eh' incepetoriI acestei netrebnicil i atitätoril tuturor celor-laltl sunt
trel dintre vol, adecd un Mihalache Bdrbieru i Vasile Bidiviu si David Mdcelaru,
iatá cd-i si osindim pe acestia la pedépsa ce li se envine spre a lor inteleptire sj
spre pilda altora, iar vou'd tuturor celor-laltI ve poruncim strasnic, ca numai decat
negresit sá deschideti toti prdvdliile fdr' de a zdbovi macar un minut, cdci cel im-
potrivitor si nesupus se va osindi negresit la asemenea pedépsd. I saam receh
gpd. 1814 Aprilie 20.
Cod. LXXI, fila 117 v.
Pre ceT treT negutiltorl, acusatl de capI aT micriï, Caragea Ii pe-

depsesce, fdrd niel o prealabild judecatd, niel maI putin decdt Cu
gr6pa ocneT:
Milosliu Bofia Id) Loan Gheorghe Caragea Voevod.
Fiind-cd Mihalache Bdrbieru i un Vasile Bidiviu si David Mdcelaru ot orasul
Ploesci s'ají arétat atitdtori i turburdtorl celor-lalti ordsani de acolo, in cAt I-ail
indemnat pe toti de fg-aft inchis i právàliile, urmare cu totul inchipuitere de ne-
supunere i nebdgare de sémd cAtre stdpinire, de aceea spre a lor inteleptire si
spre pilda altora ce se vor asemänd lor, Ii osindim Domnia-Mea, dupd tot cuvintul
drept, la pedépsa ocnei, i volnicim pe ici-ciohodar Dumitrache Capri, ajutor dum-
né-lor ispravnicilor judetului, ridicdnd de acolo pe acel trei mal sus aretatI, sh-I
ducd la ocna Telegil, pe care si poruncim slugilor Domniei-Mele, cdmdrasilor de
acolo, sd-1 bdgatI inauntru in ocnd, de unde sá nu fie slobo4;11 a esi fárd de al doilea
poruncd a Domniei-Mele. I saam receh gpd. 1814 Aprilie 26.
Cod. LXXVI, fila 118.
Pe uniT la gr6pa ocneT, iar altora le dete iama Ispravnicil marfa

din magasin, sub orY-ce pretext. S'a IntImplat Insd cd unul din ne-
gutdtoriT aceia lovitT erà sudit rusesc. La reclamatiunea luT, Consulul
cerit despägubirT. Atundi Vodd fu silit a da urmdtorul pitac:
Zemli Vlahiscoie. Fiind-cd pe de o parte aii insciintat DomnieI-Mele ispravnicii
din sud. Prahova pentru bdcanil i alti negutdtori din orasul Ploescilor, ce vind
lucrurl de ale mäncdril, cd le \d'Id cu un pret ferte scump, in cdt locuitoril
mese lipsä de cele trebuincielse ale hranel, nedandu-le mdna color mal multi din ei
a le cumperà i cum cá de aú i cercat ispravnicil ca sá ded nizam, atdt pentru lu-
crurile manca-111 cât i pentru lumindrI, dar mijloc n'a stdtut a da acest nizam,
din pricinä ce' ceI mai multI dinteacei locuitori se numesc pe sine-le de sudeti, iar
pe de alta' parte a dat jaiba' Domniei-Mele un Atanasie Teohari lumindrar, ce se
aratá pe sine de sudiL al Rosiel, plangêndu-se cd, la opt ale acestiI 'uní, esind prin
tirgul orasului Ploescilor paharnicul Constantin Grádisteanu, unul din ispravnici,
treand pe la prdvdlia lul, fdr' de 'a se scl intru nimic vinovat s'a pomenit cä 1-a
dat iagma la 200 oca cera' galbend, la 250 ocà luminäri de seti, la BO oca sdpun,
la 20 oca tort, iatd printeacésta Domnésca Neostrá volnicie orinduim pe
cdruia si poruncim, cd luand de aici din condica Divanului copie adeveritä de dum-
né-luI Ve! Logofétul dupd nartul din anul trecut, sä mérgd la PloescI din sud Pra-
128 V. A. VRECHIÀ 146
hoya, unde sà faca scumpd cercetare de urma aceI negutdtori la vindarea lucrurilor
dupd acel nart, dupd care s'a fost trimis inca.' din anul trecut si la acel judet copie
intdritä cu Domnésca Ni5strä pecete, ori s'a abdtut din pretul acelui nart s't cu cal
pret vinded mal mult pentru fies-care lucru si cu cat vind acum ? asijderea sà cer_
ceteze si jaiba nunaitului Atanasie Teohari, cum a fost curgerea pricinil ? ce vind a
avut s't eh' i s'a dat cu adevérat iagma mdrfh sale din prävälie? ce malla anume a
fost? si de catá sumä a fost felurimea fies-cdreia marfi ? si dreptul adevér pentru
ti5te cate lis mal sus sd insciinteze Domniei-Mele, asteptand acolo al doilea
poruncd de urmare. I saam receh gpd. 1814 Aprilie 14.
Beizadea Costache Caragea nu revoltä numal PloesciT prin jäfuirT,

ci i mahalalele Bucurescilor se ingrozise de chiolhanurile i desfrind-
rile luT. Macmichael, cAl6torul englez, l-a véclut intrand in balurf, färd
sfiélà de mama si de surorile luT, avênd la brat pe amanta sa, «o frumósd
dómnà romanä, care de curind abandonase pre sotul eT isése copiT».
Macmichael, ca sà arke cum 'intréga societate era demoralisatä, adauge
a spune, eh' fapta lul Beizadea nu i s'a pärut sd fi isbit pe cine-va ca
ce-va necuviincios.
Purtarea luT Beizadea Costaehe nu o maT putù suferl sotia sa
Domnita Ralu, näscutà Moruzzi: ea se divortd de dinsul. Beizadea
Costache cu purtarea sa desträbälatd contractkä datoriT. NumaT
pot a-si sc6te baniT de la membril familieT domnitóre.
Asa, silit e Vodà sà deà ordine de secuestrare si de implinire a
sumelor datorite de Beizade Costache lul Ioan Bältäretul.
Hrisovul Lumindfie'i Sale Beizdade Costache Caragea.
Lumindtia Sa Beizdadea Costache Caragea, fdand cerere i rugäciune ca sá in-
tdrim 1.1 Domnia N6strd Domnescile hris6ve ce are pentru mosia Ploescii cu orasul
de acolo, cari ii sunt date zestre de casa réposatului boer Banul Ianache Moruz,
socrul Luminatiei Sale, am cerut sd ni se aréte acele hris6ve, ca sd le teorisim
sd vedem i insi-ne Domnia-Mea cuprinderea lor i védui mai MIAR:1 un hrisov
al reposatuldi Domn Alexandru Vodd Ipsilant, scris in lét 1775, cu cuprindere, ea'
reposatul Banul Moruz, aflandu-se slävit i rudenie a Domniel-Sale i chAtorit in-
teacéstá térd, fárd avut de mosii i vil', acareturI cu cari se pot Orlé casele boe-
rescI inteacest pdmint, dupd cea desdvirsitä putere i volnicie ce ají Domnil asupra
lucrurilor scaunului Domniel i dupd pilda si altor réposatI Domni de mal nainte,
a hdräzit si domnia-sa numitul réposat boer mosia Ploescil cu omul si cu satele
ce sunt pe dinsa, ca o mo0e ce pana' atunci era slobodd domnésca ; mai vedem
alt hrisov al réposatului Domn Nicolae Voevod Caragea, scris In lét 1782, cu cuprin-
dere, eh' prin cercetarea pdrintilor arhierel si a tuturor dumné-lor velitilor boeri,
cari prin adunare deplin in multe rinduri s'a fácut, de fatá fiind i orlisenii Plo-
esceni, s'a vedut, ca dupd dreptate darul este bun rácut de Domnia-Sa Alexandru
Vodä Ipsilant, dupd puterea ce ají Domnil pentru darurile ce le fac, mal virtos la
147 SOCItTATEA SUB I. G. CARAGgit 129
In procesele de hotdrnicie ale membrilor familiel domnescl, Ioan Ca-
acest fel de °braze martdc cinste i rudenie i cu air luminar Domni, and atunci
macar ea' s'a vOut, ea Domnia Sa Alexandru Vodä Ipsilant in lét 1781, adecä peste
sése ani in urma hrisovuldi cu care ddruise réposatulul Banului Moruz prin alte
hriséve ce a fost dat Domnia Sa .la ména oräsenilor Ploesceni, a fost deosebit
orasul cu cét-Va loe imprejur ca sa rémále iaräsi slobod domnese, i sa se hränéseä
ordsenii Ploesceni fdr' de vre-o dare de obiceiurile pdmintuluI, iar ceea-laltd mosie
cu casele ce vor fi pe Idinsa s'a ldsat a fi tot in stäpinirea réposatuluI BannluI,
dar réposatul Domn Nicolae Vodä Caragea aratä cä din cercetarea ce s'a Mont
atunci, s'a plirgorisit ca. acéstä mosie Ploescii, cu orasul dimpreunä a fost sloboda
Domnésca si mai nainte, din vechime, réposatii Domni rinduiail boerinasI de stringeail
dijma si o aduceall la jatnita Domnésea, fdrä numaI de la doué bresle de timeni din
cei ce locuiah pe acéstä mosie, ce le (;lic Rosil-de-Térä i Cälärasii, fiind-cd ar fi avut
sineturi DomneseI pentru apérare, aceea numaI ar fi fost apérar de dijma si de
pentru care aceste némuri privileghiate aratd, ca fdand cercetare cu boer
rinduit la fata loculul, precum i aici in Divan aducêndu-se si cercetändu-se, s'a
dovedit cA numal lude 14 sunt din orasenii vechi Rosii i Caldrasi, cari läsat
a fi apérar de dijmärit si de clacä, iar pentru a darului scadere ce s'a fost fäcut
In urma de Domnia-Sa Alexandru Vodä Ipsilant, läsandu-se orasul osebit iaräsi pe
chipul scaunului Domnesc, chibzuind Domnia-Sa mijlocul cu care ah avut oraseniI
acest oras, s'a pliroforisit ca n'a fost dat "lor intru desävirsita stäpinire, cu pä-
mintul, ca sé p6ta face ori-ce vor vré eu dinsul, ci .numai sé se hranésca cu
dinsul ace! vechl ordseni RosiI i CälärasiI, dupä cum si in cele duph urmd hri-
söve ale Domniel-Sale Alexandru Vodä Ipsilant, ce li dat orasenilor la scäderea
darului, nu li s'a dat orasul cu mal multé stapinire cleat ìntâiú, adecä i pa-
mintul, ci iaräsI cum a fost slobod Domnesc maI dinainte, lasat sé se hränésed
inteinsul, si cum ca nu pot locuitorii PloeseenI, pe linga acea milä ce ah avut Rosh' si
Cälärasil a stäpini i pamintul ce este Domnesc slobod i cà mila acelor ce s'a do-
vedit ca se trag din Rosii si Calarasil nu o stria Domnia-Sa, ci lasä a fi apérar
de dijma si de clad., iar orasul cel lasat de Domnia-Sa Alexandru Vodä Ipsilante
slobod Domnesc, cu aceeasi putere Domnésed ce are si Domnia-Sa asupra lucru-
rilor Domnesci, il däruesce i Domnia-Sa réposatuluI BannluI Moruz, dimpreuna
cu acea parte de mosie ce se osibesce imprejurul orasului ; mal vèclui si alt hrisov
al réposatuldl Domn Michail SuIul Voevod din Domnia d'intäI scris in lét
cu cuprindere, cä atunci viind cu jalbä veneticii si seçlétorii in Ploesci i cerênd
si eI sé aibä privilegié ca cel-lalr oräseni privilegiar, nu li s'a dat ascultare la rea
fär'de cale cerere a lor, ci s'ah isgonit, intärind i Domnia-Sa buna stapinire a
acestil mosia PloesciI réposatulul Banului Moruz cu Ord mosia nedesghinatä intru
nimio, afarä numai din trei némuri de timenI ce se numesc Rosii, Calärasil i Cä-
mdräsail, ea numal acestia sä se hranésa slobo1;11 pe mosie, lar vim;larea vinulul i
a rachiuluI sé fie numai a numitului boer, pentru ea cerênd Domnia-Sa acelor lo-
cuitori stréinl din orasul Ploescil sé arate de ah vre-un sinet cu cuprindere ca sé
fie apèrar tor, adeca orl-cine i orl-chr vor locul in PloescI, dupä ce n'a avut
niel unul un sinet ca acesta, apoI insusi el né marturisit inaintea Domniel-Sale,
ea in sineturile vechi nu cuprinded sé fie si pämintul in stdpinirea celor
ci numai apérarea lor, i deosebit de acésta s'aii arétat cu dava In potriva
Analcle A. R. Tom. XXIII. Memoliale Sect. Istorice. 9
130 V. A. tittcmX 148
ragea nu se prea ar6tà demn judecgtor i adesea da hotdrief nu prea

corespundk6re cu dispositiunile frumòse ale CoduluI
celor-laln Ploesceni i némurile celor ce sunt privilegian carI se trag din Rosii,
din Calärasii si din Cgmaräseii, si de fatd cu amandoué pdrtile fiind in Divan
I-ail pirit cà streinl si de adunäturi fiind, fdede niel un cuvint cereaft a se face
si el privilegian si se pornesc in judecdtl de se pricinuesce atata stingere i chel-
tuell la ton, cerénd dreptate de a se infruntà ca sd-s1 petd avé odihna lor, la care
réspuns de impotrivire putut avé Ploescenil i asä Domnia-Sa fdand ama'.
runa' cercetare pentru ton acel privilegian, carl se envine a-si avé privilegiul ne-
strämutat, ají dovedit lude 19, si hotdresce, ca atat aceia cat si altii ce se vor maI
dovedl In urmk macar i femee de va fi din privileghian si va tiné strein ordsan,
sä aibd tot privilegiul acela si el si copiiI lor, ca sä fie nesupéran de daca si de
dijmärit, iar cel-lalti de obste sd fie supusI la obiceiurile pämintuluI; mal véçluI
Domnia-Mea hrisov iardsi al Domniei-Sale réposatului Mihail Sutul Voevod, dintru
a doua Domnie scris in , cuprindétor cà stdpinirea Banulul Moruz pe t6td.
mosia Ploescil, dimpreund cu orasul, s'a urmat pe deplin intocmal dupd maI sus
aretatele hriselve pana' cand a venit Mavroghene cu Domnia aicI in térd, cand atuncI
mäcar cá in potriva Domnescilor hriselve de maI nainte fär'de cuvint ati aneresit
acel liar ce 1-a gasa fdcut i intárit de trei Doran', si istorisind pe maI sus numitul
boer de orasul Ploescilor a fost dat hrisovul s6i1 tuturor oriisenilor din Ploesci de
a fi privilegiatI de obste, adecd si cele ce li s'a cäçlut si cele ce nu li s'a caçlut,
cu care a dat pricinä oräsenilor de a porn1 jalbd si atunci intru acea de a doua
Domnie a DomnieI-Sale. Dar fiind-cd cu prea inaltd poruncd impérátésed s'a ane-
resit pecetea lui Mavroghene, nu s'a tinut in sémd nicI acest hrisov al doilea al
DomnieI-Sale, cu care anerisesce acel hrisov al lul Mavroghene i intdresce iaräsI
darul Banului Moruz, dupd cum si maI nainte la ceI-lalti Domni s'a urmat ; mal
véquI i alt hrisov al Domniel-Sale frateluI Alexandru Vodd Moruz, scris in lét
1793, cuprinlétor, ca gäsind Domnia-Sa to5td mosia Ploesci i cu satele ce se afld pe
dinsa, häräzite de Domnia Sa Alexandru Vodd Ipsilant (dupd volnicia ce ají Domnii
pe lucrurile Domnesci slobode) la réposatul Banul Ianache Moruz intru desdvirsitä
stdpinirea Domniel-Sale i intärit acest har si de réposatul Nicolae Vodd Caragea,
i de réposatul Mihail Sutul Voevod i intru intaia Domnie si a doua Domnie a
DomnieI-Sale, i viind i atund ordsenil cu jalbá catre Domnia-Sa, cerénd orasul
cu totul intru a lor stdpinire, aratd Domnia-Sa, cd a infätisat la Divan, inaintea
DomnieI-Sale, pe ordseniI Ploesceni cu réposatul 13anul Moruz, &M'ora le-a cerut
si lor sá arke hris6ve de la Domnil vechl, sä. se vadd de a fost hdrazitd lor mosia
acésta de mal nainte, ca cu acésta sd se cunelscà de a putut Alexandru Vodd
Ipsilant a face cu cale harul acesta la réposatul Banul Moruz set' nu, si mdcar cd
ají arétat nisce copil de porunci vechi Domnesci neincredintate i neadeverite de
nimenea, dar cetindu-le Domnia-Sa cu amäruntul a vélut ca nid intru una nu cu-
prinde cd a fost i mosia dimpreund cu pdmintul datd lor ca sh o stdpinéscd, ci
in potrivd o numesc prin telte cartile tot slobodd domnésed i numaI hrana sA sl-o
faca' CaldrasiI, RosiI i Cdmärdseil pe dinsa färd dijind si färd daca*, nicl cd serie
inteacele copil de a fi privilegian pe langd Cä1àraii, Rosil i Cdmdrdseil i alti
oriísenI ton, verl-catl vor fi si se vor adund streinI dupd vremI in PloescI cu lo-
cuinta, i ash pliroforisindu-se Domnia-Sa cé, ca un lucru slobod Domnesc, a putut
149 SOClETATEA SUB I. G. CARAGEA 131
In genere se p6te dice cd, dacd Domnitorul Caragea nu refusa

si a avut volnicie réposatul Domn Vodd Ipsilant a härdzì mide a fost bund-vointa
Domniei-Sale, care har ce s'a fäcut odatá cu drept euvint al volniciel ce a avut,
neputand cel mal dupd urmà a-1 anerisl fdede pricinä. vrednicä, i Ina intdrindu-1
in urmd i réposatul Nicolae Vodd Caragea, cum si réposatul Mihail Vodd Sutu
inteamändoué Domniile, aratd Domnia-Sa eà n'a putut cu cuvInt drept a stricd
patru hrisofive a trei Domm, ci intdresce i Domnia-Sa acel dupd cuviintd har si
stdpinirea Banului Moruz, at:At pe oras eät si pe mosie, i pe satele ce se arid pe dinsa
spre a fi desdvirsit stápin, ludnd de la toti dijma i daca i adetul prdvd-
liilor dupd asezamintul ce va face numitul reposat boer, ca un stäpin vinlénd
numai vinurile i rachiurile sale dupä privilegiurile ce ad totI stapinil mosiilor
avénd stdpinirea i volnicia nu numal pe mosie, ei i pe orasul Ploeseil, ea Intru
tote i intocmai sá urmeze cu stdpinirea si albd Vote veniturile i folosurile
deplin, fárd numal acele 19 lude, ce s'a dovedit cà se trag cu adevérat dintr'acele
trel vechl némurl, hotärésce si Domnia-Sa a fi privilegiap, ca sd nu deà nicI daca,
niel dijrnà, dupa cuprinderea eartilor Domniilor-Sale, ce aratà ed.. s'ad dat la mdnile
lor ; mal vedem si alt hrisov al réposatului Domn Constantin Vodd Hangearli, scris
la lét 1798, cuprinlétor, cà racar ob. Domnia-Sa réposatul Alexandru Vodd Ipsilant
Intru a doua Domnie iardsI a fost dat hrisov al Domniei-Sale ordsenilor Ploesceni
cu scdderea daruluI, adeeä cu osebirea orasuldi, (land orasul In stdpInirea ordse-
nilor Ploesceni, dar aratä réposatul Domn Hangearli, eä prin anaforaua obstéscà a
pdrintilor arhierel si a dumné-lor boerilor s'a pliroforisit, cá vechiul obiceiil al
pdmintului ce se urmézd la hdräzirile cari fac Domnil pe la unii altii pe lucrurile
Domnesci, i mai virtos Intarindu-se si de altl doi Domn1 ce ad stdtut in urma
Domnului ce a hdräzit, nu este niel o pilda a se fi stricat vreo data' acest fel de
dar, dupá care obiceid al pdmintului s'a gasit cu cale ca elironomii Banuldi Moruz
sá stdpinéseä cu pace darul desävIrsit, adeeà mosia i orasul pe deplin IntoemaI,
dupä cum s'ail haräzit Banului Moruz prin hrisovul Domnesc, care dar s'a In-
tarit, nu de alti doI Domm, precum pravilele multumesc, ci Intdrit i de alp.
trel Domni de mai In urmä prin patru hrisove ale Domniilor-Sale, iar aed privile-
ghiati call* sunt alesI prin acele patru hris6ve Domnesei, unul al réposatuluI Nicolae
Vodd Caragea, altul al réposatulul Mihail Vodä Sutul dintru Intaia Domnie, altul
iaräsi al Domniei-Sale Intru a doua Domnie i altul al lui Alexandru Vodä Moruz,
aceia sd fie nesupèrati dupd cuprinderea sineturilor ce li s'ail dat atuncI pe la md-
nile Ion, dupd" care intäresce si réposatuI Domn Hangerli cu hotarire, ca mosia
din prejurul Ploescilor cu orasul dimpreund sd se stäpInésed de clironomil Ba-
nului Moruz, dupd Domnescile hrisöve i poruncesee sd se led de la mdnile Plo-
escenilor acel hrisov ce li s'a fost dat de Domnia-Sa Alexandru Vodä Ipsilant
Intru a doua Domnie, lar ceI cdti sunt alesI de privileghiati RosiI, Cdldrasil
Cdindrdseii, el i copiii lor, eäti se vor trage dintr'Insii parte bdrbätésed i femeésed,
aceea numai sd fie nedajnieI. DeeI indestulAndu-Ne Domnia-Mea, din cuprinderea a
tiite aceste Domnesei hriseive eäte mal sus pe anume sunt arétate, eä acéstd mosie
PloescI cu orasul de acolo, fiind fost slobodä Doninéscd, cu drept cuvint s'a hdräzit
féposatuldi boer BanuluI Moruz. Drept aeeea dar, v6;16ndu-se de cdtre Domnia-Mea
atätea hrisovurI Domnesci de la acel dinaintea nosträ frati luminati Domni, Intd-
rib:5re harului acestuia si din cuprinderea lor pliroforisindu-Ne de töte cele tamale
132 V A. URECHIA. 150
dreptatea celor ce apelézä la el, este in casurile in care el, orì vre-
unul din al si nu ail a perde nimic.
spre intdrirea acestui liarsi gäsindu-le cuviinci6se, ara primit rugäciunea Lumindtiei
Sale Beizdada Costache Caragea si am bine-voit de am intdrit i noi printr'acest
Domnescul Nostru hrisov harul acesta si privileghiurile cäte se aratä. in Dom-
nescile hriséve, adecd sá stdpinésed Lumindtia Sa mosia acésta Ploescii en ora-
sul de acolo, ca o zestre ce-I sunt date Lumindtiei Sale de la casa r'eposatuluI
Banului Moruz, avèndu-sl intrégd stdpinirea intru 1.6te intoemar, dupä privilegiurile
ce ati totI stdpinil mosiilor, i poruncim Domnia-Mea dumné-vóstrd ispravnicilor
din sud Prahova, sa supunetl pe Ploesceni i fdr' de voia lor a fi urmdtori dupd
acest hrisov al Domniel-Mele, citindu-1 intru aulul tuturor de obste la ores, spre
a intelege ca sä scie Intdrirea ce o dam Domnia-Mea, spre a se astimpärà pricinui-
torii de jälbi i amestecatori; asemenea sA aibä LuminAtia Sa intru acest mal sus
numit oras Ploescii patru scaune scutire si aperate de erbärit, de fumdrit, de vamä,
si de téte angariile ce dak alte scaune; asisderea sà aibà volnicie a face pe acéstä
mosie a Luminätiel Sale tirg in fiesce-care an odatd la fies-care S3 de (Pie ale lunei
lui Aprilie, In Ohm sf. Gheorghe, care tirg sä tie o séptämänd de rind, la care acest
tirg vama sd se iek pe séma LumindtieI Sale, precum si vinul i rachiul nimenl sa
nu fie volnic a vinde la acest tirg inteacéstd séptämänd fdrä scirea omului Lumi-
nätieI Sale, sd stdpinésca si Oa vdtdsia tiganilor DomnescI ce se aflä In Ploesci
sud Prahova, sd aibdi a-I tiné si a-I stäpini pe ei, pe nevestile lor i copiii lor,
când dinteacéstä vdtdsie de tiganl ce se aratä mai sus, se va intimplà a lua ca
cununie tigan pe tigancd saú igancä pe tigan din alti tigani Domnesci, sà rémâo
aceia iardsi al LumindtieI Sale fär' de a i se cere schimb de cätre nimenl, pentru
cd t6te acestea ask se cuprind, atat in artile fratilor Domnl de mai nainte, cat si
In hrisovul Domniel-Sale fratelui Alexandru Vcdd Moruz, acéstà osebire facem
numai Domnia-Mea (care si in hrisovul rëposatulul Constantin Voclä Hangearli ot
let 1798 sh cuprinde), ca nu numai acele 19 lude, ce eraú atunci in fiintd pogorite
din némul Rosilor, Cdldrasilor i CAmärdseilor, aibd privileghiul apérdril de
dijmä, i de clack ci i câti de atunci i pänd acum se vor fi pogorit din némul
lor si se vor mal pogori si de acum inainte, cu band dovadd parte bdrbätésa
femeésck toti aceia sk fie asemenea apërati i nedajnicl de dijmä si de clacd. Ade-
verim dar Domnia-Mea hrisovul acesta cu insäsi Domnésca Neistrd iscdliturà si
pecete, i cu credinta prea iubitilor Domniel-Mele fii: Gheorghe Caragea Voevod,
Constantin Caragea Voevod, martori fiind i dumné-lor cinstiti si credinciosI boeril
veliti ai Divanului Domniei-Mele: Pan Constantin Filipescu Vel Vistier, Pan Radu
Golescu Vel Ban, Pan Constantin Vlahut Vel Postelnic, Pan Isaac Ralet Vel Vornic
de Téra-de-sus, Pan Barbu Vdcdrescu Vel Vornic de Téra-de-jos, Pan Dumitrasco
Racovitä Vel Vornic al treilea, Pan Istrate Cretulescu Vel Vornic al patrulea, Pan
Grigorie Bàleanul Ve! Logofét de Téra-de-sus, Pan Rada Slätineanu Ve! Logofet de
Téra-de-jos, Pan Constantin Sutul Vel Spätar, Pan Grigorie Ralea Ve! Hatman, Pan
Alexandru Nenciulescu Vel Vornic al politiel, Pan Atanasie Hristopolu Vel Logofät
al pricinelor streine, Pan Nestor Vel Clucer, Pan Alexandru Mavrocordat Vel Ca-
minar, Pan Iordache Scanavi Ve! Comis si Ispravnic, Pan Grigorie Bdleanul Ve!
Rechisitiunile Incetat de tot odatd cu ridicarea otirilor l'uses&

La trebuinta Curte): DomnescI §i a Domnitorulul, ba §i a familiel sale,
se rechisitionézd orI-ce fel de producte. A§5. vedem cá In 1815, Dom-
nitorul se vede constrIns a pldtl lpretul a 1.000 ocale unt, pe care
Lag adunat capanlIiI §i eI nu vor sd-1 plätésed la locuitori, çlic6nd
untul nu luat el, ci a fost dus la Curtea lui Vocld.
Parid §i mandstirea Cotrocen1 e data de Vodd In jaf luI Beizaded
Costaehe, care e numit Epitrop al boerilor
Acesta*I Beizaded, devenind epitrop al averiI sotiel DomniteI Eca-
terina Caragea, sotia luí Vdcärescu, risipesce §i din acéstä avere.
Ddm In note i cdte-vd anexe de aceste acte. (1)
Logofét de sus, si s'a seris hrisovul acesta la anul al doilea din inthia Domnie
a Domniei-Mele, aje in orasul scaunulul Domniei-Mele Bueuresel, la anil de la nas-
cerca Domnului Dumne4eú i mântuitorul nostru Isus Hristos 1813 Decemvrie 20,
de Chiritä Logofet de Divan.
(1) Id) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Cät pentru datoria ce aft a lila clirenomil eéposatuluI dohtoruluI Marco, are a
se face urmare dupä porunca i hotärirea Domniel-Mele ce s'a dat prin intärire
la anaforaua Departamentulul prieinelor streine, nefiind datori numith elironomi a
ingadul 'Ana' eänd se va teorisl socotelile Epitropiei Lumindtiei Sale Beizadeä Cos-
tache Caragea, cäeI acéstä intarliere privesce numaI asupra Casei, dar, ea si soco-
telile acestea sä se izbränéseä, poruncim dumné-v6strä. Velitilor boerl, ca fatd
eu Luminätia Sa i eu Epitroph CaseI, sd le cereetatl i sä aretati Domniei-Mele
prin anafora, eu dumné-luI Vel Hatmanul al Divanului, iar pentru talen i 16.000 ce
fac cerere dumné-lor Epitropii printeacéstä anaforà de a se poprl din partea dumné-
luí Cdminarului Nicolae Vacdreseu de la pretul easelor, atat pentru ana-
logon ce are a c1à i dumné-luI la plata dreptuluI elironomilor dohtorului Marco
i pentru plata zapisului *etrarului Ivan i pentru alte socotell ce este dator a le
desface eu frate-séh Comisul Iorga, primità este Domniei-Mele cererea dumné-lor
Epitropilor si poruncim, staroste de negutätori, ea din vinçlarea caselor sá popresel
acestl talen l 16.000 din partea dumné-luI CäminaruluI. 1815 Septemvrie 24.
(Peeetea gpd.) Vel Logofét.
Prea Indlfate .736mne,

La intrebarea ce ni se face de ektre Mdria-Ta la aceste doné rnadele ce se eu-
prind inteacéstä buiurdizmä., réspungl eh plena singa MarieI Tale Vornic Barbul
(fiind eh prea sfintia sa pärintele Episcopal Buzeulul are a-si da räspuns prin
graiil la Märia-Ta), ea din luminata poruned publicarisitä prin dumné-luI starostea
za negutätorI, viind la mine datornicil réposatei domniteI Ecaterina Caragea, mi
s'a fiicut cunoseutä OCA ciatoria, dupä care s'a facut i impärtéla futre amhndoi
fratil Vaearesei, dupä cum este seiut i Inältimii Tale; atuneea .s'a araat cu ade-
134 V. A. IIRECIIIÀ 152
Nu numaT catre aI s'el e darnic Caragea din ale OreT, ci si la boerT

si la slugile Curtil sale. Asà, dAruesce ruinele Curta' DomnescT din
vérat i acest zapis de talen l 12.000 la mine, dar vedênd c'd nu este datorie facutà
cu zapis isalit de réposata, deosebit perierghisind i soeotéla LumindlieI Sale Bei-
zaded Costache Caragea ce a paradosit, de luat i dat la Casa Vdcarescilor, in epi-
tropia Lumindtiel Sale, c'd nu este ldinurisitd niel s'd se arete curat inteacea soco-
télä pentru acest zapis, de la cine s'a facut imprumutarea, i pentru ce pricind
s'ail dat banit? nu 1-am primit a se trece in datoria impArtelii, dicend curat ere-
ditoruluI, cà pAnà nu se va teorisl din porunca Inaltimii Tale de dumné-lor Velitil
boefi acea socotéld a Lurnindtiel Sale Beizaded Costache si pdnà nu se va priml
de dréptd, nu pot a li se plAti, de unde se va gds1 eu cuviintid; acésta este pricina
pentru care nu s'a trecut in socotéld acéstd datorie, iar la a doua intrebare res-
pund, ca aceI taleri 15.000 ce am cerut s'a* se pldtésca de starostea din partea dumné-
lui Cdminarulul Nicolae Vdcdrescu, nu cerem s'a.' se opréscä ramal drept plata
acestuI zapis, ci pentru cá dumn&lui Cdminarul are a desface si alte socotell eu
dumné-lui Comisul Gheorghiu frate-s65, peutru nisee vite si alte lucran l pd.rinteseI
ce sunt asupra clumné-lui Cdminarulul si este dator sä deà socotéld i sd se des-
faca.' i acelea: de nu vor fi in per, sd réspundd In bani partea dumné-lui Comisului
sd se pldtésed i zapisul 5.trarulul Ioan eu donada indoità; de care nu lipsim
a respunde dupd poruneä. 1815 Septemvrie 18.
Barbu Vacareseu Vel Vornic.
Id) Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiseoie.

Cetindu-se Inaintea DomnieI-Mele acéstd anaforà a judecdtiI departamentulul pri-
cinilor streine, ce am poruncit de s'a aretat i iubitorului de Dumnedeil Episeo-
pului Buzett, i clumné-lui biv Ve! dvornieul Barbu Vdcdrescu, Epitropul Case! répo-
satel DomniteI Ecaterina Caragea i, prin anaforaua ce ne-ail fdcut, ail dat respuns
ca se envine a se plal jäluitorilor clironoml datoria acestor bani; drept aceea, da-
toria acestui zapis fiind netägAduitá si primita si de insusi Epitropii Case!, precum
sorocul de 4 luni ce s'a dat de judecata apropiindu-se de a se implini, hotd-
rim: ea din periusia acestei Case sds se pliltésed jdluitorilor clironoml suma datorid
acestui zapis impreund cu dobinda lor, dece a unul, pdnd in 4iva ce se vor res-
punde prin zapciul cel orinduit, iar cand la implinirea soroculul nu se vor plati
din periusia Casel, poruncim sa pldtéseà din vindarea mosiel' ce este pusa emanet
pentru acésta datorie i apea* Epitropil, de ail vre-o prigonire pentru acestI banI cu
Luminätia Sa Beizade5. Costache Caragea (ce a fost Epitrop mai nainte), precum
ne-aii arkat tot prin anaforaua ce s'a dis mal sus, îl vor cana prin judecatd.
1815 Septemvrie 5.
Prea lnàltate D6mne,
Din luminatd porunca prin zapcilicul dumné-luI Vel Hatman s'ad
infatisat la judecata Logofetiei streinelor pricinI clironomil dobtorului Dimitrie
Jan Marcul ce a raurit, prin vcchil Andonaehe Dragomanul englisese, eu jaiba
ce a dat Inältimii Tale, prin care cer s'd li se Implinesc'd de la Epitropil Case'.
Tirgovi§te, cum vNurAm ; a§ä däruesce StolniceseI ZoiteI cjece sä-

lave de tiganI domnescI, pentru cä ac6stä femee a e§it ecu märiti§
din Casa DomnieL dupä bärbat pamintean, loan CAtuneanu Stolnic». (1)
Tot asemenea donéz6 lilt Constantin, bucAtarul CurtiI gospod., un loo
din finäria Domnéscd. (2)
réposatului Banului Enache Väcärescu taleri 12.000 cu dobinda lor ce 1-ail impru-
mutat prin zapis in soroc de patru luni pentru trebuinta numitei Case, cu amanet
sineturile mo0ei Chzänescii din sud Ialomita, sä se vindä amanetul spre im-
plinirea dreptulul lor, fiind-cä sorocul a trecut de atata vreme i nu mai pot fi
ingaduitori. arkandu-ne i numitul zapis, care s'a védut scris din let 1811 Sep-
temvrie 1, iscälit de prea sfintia sa pärintele Costandie Episcopul Buzètt i de Lu-
minätia Sa Beizade Costache Caragea, cuprinoptor ea ceruti fiind de Vacäresci §i
orinduitI de Comitetul Epitropiei acestei Case, pentru a careia bunä stare s'ati scos
Cu porunca Divanulul totI arenda0I ce tineatt mo0ile reposatei Domnitet Catincai
Caragea, ca unit ce le aveatit färä de pret, din cart arenda0 aflandu-se i unul Hris-
todor Caravida sudit englizesc, s'a scos 0 el de la mo0a Cazanescii, dar fiind-ca
numitul avea sä ieà cu iscälitura réposatel talerl 15.000, Cu amanet sineturile acestel
mo01, care o tinek in arendä drept doblada numitilor bani, i silii fiind Epitropii
ca sä plätésa banii acestui Hristodor, spre sloboçlirea mo0ei, imprumutat in
socotéla Case! Vdcärescilor ca nisce Epitropi de la dohtorul Jan Marcu cu taleri
12.000, dandu-1 amanet sineturile mo0ei Cäzä'nescii, car.' bani in soroc de patru luni
sa-1 rèspundä cu dobinda lor eke taleri 7 bani 60 la pungá pe lunh, iar trednd
sorocul acesta sä umble banil tot cu acea dobindä panh and se vor exoflisl;
dupa acésta s'a arétat la judecatd Pavel biv II Vistier din partea dun-1116-10 Vor-
nicului Barbul VacArescu, diand ea Lurninätia Sa Beizadeä Caragea, lipsindu-se
dinteacésta Epitropie, se Old acum dumné-lui Vornicul Epitrop, 0 cum cd banii
ace0ia ce VI cer jäluitorii nu pate sä-i platéscä, pentru cà i-atit rèspuns Luminatiei
Sale Beizadea Caragea, arkandu-ne un perilipsis s'aü vèdut trecuti numitil bani cä
s'ail réspuns; in potrivd vechilul jäluitorilor a dis, cä jäluitoril niel un ban n'aft
luat din datoria acésta, av5nd zapisul §i amanetul panä acum in mana lor; deci
de vreme cà Epitropif ce aft fost orinduitI de stäpinirea pämintului de atunci
asupra Case! Vdcarescilor s'aft imprumutat prin zapisul de mai sus cu banii ce se
aratä, la dohtorul Jan Marcul, pentru trebuinta numitei Case,'dandu-i i amanet si-
neturile mo0e1 Cäzänescii, care zapis §i sineturi aflandu-se panh acum in marine
jäluitorilor, cä aft primit banii de la Lumindtia Sa Beizade5. Costache Caragea, se
vede c.a. banii ace0ia nu s'aft plätit niel panä acum §i de aceea gäsim cu cale, ca
tot din periusia Case!, in soroc de patru luni sà réspunçlä to banii jäluitorilor cu
dobinda lor, prin vechil, cad neréspunçlêndu-se, amanetul rémane supus vindärii
apoi In urrnA, de se va cun6sce Casa näpästuitä de cätre Lumindtia Sa Beizada
Costache Caragea, i0 va cäutà prin osebith jalbd, iar hotarirea rémane a se
1815 Mail 13.
Vel Logotét.
Vedl actul sub FF. in Tom. X. B. al 1st. Romdnilor de V. A. Urechid.
Yell actul sub Gg. In Tom. X. B., ibidem.
Dar nu numaI de abusurile DomnieI are a suferi Ora, ci si de ale

celor maI micI slujbasI aI Carta'. OrI-ce pas al lor este ocasiune de
abus, de jaf. Cine ar credo cà simpla scótere a cailor domnescI la
ciair., la pdsunat, sc6tere care v&juram,se fäceä cu o solemnitate
deosebità, puteà i acésta sä deà ocasiune de abusurl i jäluirI?
Pcä un act care p6te proloà. acésta :
Prea Indltate Dcímne,
Fiind-cd acum in primd-véra, cand se intinde érba pe fata pdmintului, este obi-
ceiú de se scóte si caii Domnesci la ciair afard din politia Bucurescilor, pe campia
cea din josul mandstirii Cotrocenilor, unde comiseil i alti 6meni cari se orin-
duesc pdzitori cailor, phnd la sfirsitul pdsunii lor, indraznesc din sine-le de vind
pe la unil altil part1 de ciair, locuri din locul cel trebuincios pentru ciairul cailor
domnesci i apoi se intind cu päsunea cailor pana in locurile cuptiírelor, unde se
lucrézd cärdmida, geremetisind si pe caramidari pentru chte o vita a lor, cand trece
pe locul in care se afla comiseil intinsi Cu cal domnesci, si fiind ca acésta urmare
a comiseilor este nu numai Mariei-Tale nesuferitä, ci i mandstiril pricinuitclre de
pagubä, nu lipsil printeacésta plecata anaforà a aréth Mdriei-Tale din vreme, ca
sa fie luminata poruncä catre otcirmuitorul acelor comisel, cand vor esl cu cal
la acel ciair, sd le i insemneze locul cel orinduit si de trebuinta pasunil cailor, de
fatá cu omul manastirii, periorisindu-i i dandu-le nizam, ca afara dintr'acel loc
insemnat i orinduit pentru ciair, sd. nu se mai intin0 ca cail pe la cdramidari
prin alte pilrti, ldcomind a-se la interesuri; i anii 111hriel-Tale, de la Dumneleil sa
fie multi si fericiti. 1815 Martie 24.
Grigorie Brancoveanu.
Domnitorul Caragea n'are incotro, el dd asupra acesteI anaforale

a BanuluI Grigorie Brâncoveanu urmät6rea resolutiune:
LT) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Cu cale fiind cererea ce face printeacésta anaforà dumné-lul biv Ve! Banul Gri-
gorie Brâncoveanu, epitropul i eforul al manastirli Cotrocenilor. primitd este Dom-
pentru care si poruncim dumi-tale Vel Comise, ca in vremea scidterii cailor
la ciair, sá ingrijesci a se face ceruta urmare ce se arata 1815 Aprilie 3.
Acéstä Domnie *ask coruptà i corumpét6re gäsesce hied timp

mij16ce sl-s1 deä ifosul uneI Curtí importante. Luxul ce desfäsurd
e uimitor. Bogatele giuv. aere ale D6inneI i Domnitelor, haine scumpe
bat la °chi. CA'16torul strein, ca si Wilkinson, stag In admirare la pri-
velistea atator getteti" i scumpe giuvaere.
*i °data pornitä Curtea in acéstä directiune, ea trebue sá ajungä
155 SOCIETATEA SUB L G CARAGEA 137
nu la legile somptuarii ale lui Al. Moruzi, ci la mdsuri de arbitrare pro-

hibitiuni de porturi, de costume, de colori.
Multe ndzbutiI pune istoria pe comptul Domnilor Fanarioti. Sd mal
amintim una de sub loan Caragea.
Cunoscutd este si frumusetea si conduita Domnitei Ralu, una din
fiicele kif Caragea.
Cunoscutd este si frumusetea, dar si desfrinata purtare a fiulul al
doilea al acestui Domnitor, a lui Beizaded Costache Caragea, cel care
btigase gróza in t6te casele boeresci, unde numai scià ca se r6sfatd
vre-o cocónd frumósd.
Domnita Ralu i Beizaded Costache IV( incadrail de preferintd fru-
musetea lor in haine de atlas alb. Ca tot-deauna, colbrea preferitd la
Curte ajunse in 1816 colórea la modd. Lipscanii nu pridideail sä.' a-
ducd din streinätate allasuri; ripsur i eroazele albe.
Póte eh col6rea albd ajunse colórea favorita a dile! prin impreju-
rarea restuaratiunisi regalitdtil in Franta. Drapelul alb filfiià la Pa-
ris, in urma intrdrii acolo a 1111 Ludovic al XVIII-lea, si frum6sele
marchise i contese arboraserd si ele in costumul lor colórea rega-
litAtii. La Bucuresci, unde triumful regalitdtii in Franta este serbat
ca un triumf al RusieT, Caragea nu intirdie a se credo in drept
el in calitatea sa de Domnitor de a decretà colórea albh ca fatei,
adecà colóre reservatd Domnitorului si familiei sale. Cu bund sémá
la acésta a fost impins Caragea si de solicitärile Domnitel Ralu si ale
frumosului Beizaded Costache, cu care se intrecead in haine do atlas
alb tinerele i tinerii evghenigi. Iatd deeretul prin care Caragea, la
12 Ianuarie 1817, ordond, ca nimeni din boerime sati negutdtorime
nu mal cuteze a purtà haine ca falcialbi, acéstd fatd reservänd-o
pentru Domnitor si familia sa
I@ ion Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zenzli Vlahiscoe.
Cinstit si eredincios boerule al Domniel-Mele dumné-ta Vel Postelnie, fiind-eá
atlasul cel aló §-1 fetele albe de giubele i binisuri i de alte haine, ce se imblänese
(fie mäcar de ori-ce materie) este o fald datä spre purtare numal obrazelor ceirora
le vor fi Incredinfate Domnii $i °bid' duirl de nor6de, spre deosebire de eätre ceI
supw,i1 ai lor, lata' dar si Dorunia-Mea le poprim eu totul de a nu le pura nimeni
altul atlasurile albe, 111sá filtra niel' un fel de halad. lar din alte albe materii nu-
mal in giubele i binisuri i alte haine ce se Imblänese, deat numaI Luminatia lor
Beizadelele i Domnitele. De aceea i poruneim dumi-tale, s'a' o fuel* eunoseutá acéstá
poruneä. a Domniel-Mele catre obstea dumné-lor boerilor marI i miel, ea sä fie
urmätori Intoemal de acum inainte, chi la orI-ce cine, verI parte bärbätéseä, salí
femeéseä, se va gäsl purtând ast-fel de haind din cele de mal sus arkate, sä scie
ea' se va rumpe qi se va starimez. Care acéstä poruned, spre a fi seiutä si de obstea
negutätorilor, s'a fäcut osebit pitac al Domniel-Mele cdtre dumné-lui Ve! Cämdras,
spre a o publicarisl prin starostea za negutätori. Tolco. 1817 Ianuarie 12.
(Originalul se aflä la Bibl. Urechid din Galati.)
Acest decret nu impedicd pe unele semete boer6ice, ale cdror bdrbatT

fAceatt opositiune DomnitoruluT, de a sfidà pe Caragea, continudnd
de a purtd haine de col6rea opritd. Cu deosebire familia Filipescu,
nu de mult intratd in luptd inver§unatd contra luí Caragea, dà exem-
plu de nesupunere la decretul Domnesc de sus. Frum6sa Vornicésd
Tarsita Filipescu cutezd a trece chiar pe sub ferestrele PalatuluT Dom-
nesc, má'ndru imbrdcatd inteun salup de atlas alb, imblanit cu samur!
Domnita Ralu denuntd faptul luí Caragea. Mare scandal la Curte.
Domnitorul infuriat dd un flax pitac, la 21 Ianuarie 1817, in urmd-
t6rea coprindere :
Icr) loan Gheorghe Caragea Yoevod i Gospodar zemie Vlahiscoie.
Cinstit i credincios boerule DomnieI-Mele dumné-ta Vel ! Dupä ce atätea (-Ale
sunt trecute de cAnd, dupà Domnescile IsT6stre pitace, s'a publicarisit aici In politie,
pentru atlasurile cele albe de a nu fi volnic nimeni sä pérte nicI un fel de hainä
dinteacéstä materie (bez Luminätia lor Beizadelele i Domnitele) si nu fémâne nicl
o indoélä csä- si eel' mal prosti aú aflat pänd acum acéstà porunci a Domniel-Mele
aú inteles, ne cum trépta boeréseä. Dintre earl numai Vornicésa Tarsita Filipésca
s'a arkat neghiad, netnteleg '616re si nebeigeit6re de said Domnescil Neistre poruncl,
in cat a indrdsnit nu numal a purtà asuprd-s1 salup de atlas alb, ci inca a si trece
Cu acest fel de haine, fdrä câtusi de putind sfiélä, pe la Domnésca Nrastrd Curte. De
aceea dar, ca sä-mi cun6scd fiinta si sä intelégà ce este porunca stäpinirii, latá cu
sträsnicie porunchn dumi-tale, ca atät dumné-ta insutl sá privighezi, cAt i zapciii
agiesei intr'adins sä orinduesci de a se inconjurà prin politie si verl-unde pe drum
veI gäsl, off dumné-ta, orl zapciii dumi-tale, pe acéstä fär' de rusine i fä'r' de sfiélä
femee, cu acel salup purtandu-1, numal decät luändu-i-1 din spinare
bucäti, sd-1 aducd ash rupt inaintea Domniei-Mele. 1817 Ian carie 21.
(Pecetea gpd.)
Vel Logorét. (1)
(1) Pitacul cätre dumné-lui Vel Cdmärasul, pentru nizamul portului de atlas alb,
haine i alte fete.
Ic loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Cinstite i credincios boerule al Domniei-Mele dumné-ta Ve! Cämärase, fiind-cd
atlasul cel alb si fetele albe de giubele i binisurl i alte haine ce se imblänesc (fie
mäcar de orl-ce materie) este o fatá data' spre purtare numai obrazelor cärora le
vor fi incredintate Domnll i obldduiri de nor6de, spre deosebire de chtre cel supusI
ai lor, latä dar si Domnia-Mea le poprim cu totul de a nu purtà nimeni altul atla-
Pdcat cd nu am putut afla, dacd. coc6na Tarsita a maT cutezat sd

trécd Cu cdlésca deschisd prin pocha Mogos6a, pe la Curtea Domnéscd,
care venia in curtea actualuluf club al «Junima».
Tabelul societtitiT sub Ioan G. Caragea este fAcut. Am adus sub
ocheana lectoruluT, rind pe rind, pe Oran, pe otean, pe Domnitorul
ca familia 14 pe boerime, pe cler, pe negutAtorime, bresle, industriasT,
sudiff streint Desconsolant tabel al timpuluT de acum maI putin un
secol!
«La nol e putred mérul!»
Dar nu era perdutd buna, rodnica sémIntà din mérul putred.
S'émintd bund era putind, dar era!
Era in acel curent cultural, näscut in sc6le1e din Oltenia si chiar
din t6td téra, care pregatesce venirea luT Lazar din Ardeal i apol
continud dupd el impulsiunea datd.
Era in acea mánd de 6menT, carY se substitue, i dupä di, vecha
corupta oligarchil boeresd.
Era in aca câtsi-va bArbatT carT, deosebindu-se de céta boeréscd,
incep a iubì limba sträbunilor, limba românésca, o cultiva, o imbo-
gAtesc cu lucrdrI, precum ere"' Vdcdrescil, Golescil, Dionisie Eclesias-
ticul, Zilot Romdnul (Fdnutä).
Era in acea térdnime care, peste Olt, dete nascere Pandurilor,
- rés-
culatT In 1815 si 1816, carY in 1821 aveail sd urmeze luI Tudor Vladi-
mirescu.
Era in acel putinl boerT, carl incepuserd a vedé limpede in situa-
tiunea téril fatd cu puternica Rusie. Cu téte triumfurile marT ale po-
litica luT Alexandru I al Rusia"; cu OVA a-tot-puternicia consululuT
rusesc din Bucurescl, se gdsiail inca catT-va românI, boerl patriotT,
surf albe, ìnsà intru niel un fel de haind, iar din alte materiI albe numaI giubele i
binisuri i alte baine ce se imblänesc, decdt numg Luminália Lor Beizadelele i Dom-
nitele. De aceea si poruncim dumi-tale ca prin starostea de negutdtorI sä o facI
cunoscutd acéstd poruncä a DomnieI-Mele cätre töte treptele negutätorescl de aici,
din politie pänd la cel maI mic, spre a fi intocrnal urmdtori de acum Inainte, cdcI
la orl-care veri parte bärbdtéscâ saú femeacd se va gäsi purtând acest fel de haind,
sd scie cd dupd ce se va rumpe si se va sfdrima, se va si pedepsl purtätorul el
care acéstd poruncä, spre a fi sciutä si de cätre obstea boerilor, s'ad fäcut osebit
pitac al Domnil-Mele cdtre dunané-lui Vel Postelnicul, spre a o publicarisi, si catre
acésla sä o faci dumné-ta cunoscutä i cdtre cinstitele consulaturi, ca sd se deà
acest nizam i cdtre tofi suditiI ce se vor fi afländ aicea ; tolco pisah gpd. 1817
Ianuarie 10.
(Pecetea gpd.)
140 V. A. trIttcnii 158
carl' nu tremurati de frica colosuluY nordic. Aceia aveati consciint5. de

nationalitatea lor §i idealul lor este acel al nationali§tilor de astAdT. (1)
(1) Un boer oltean Iancu Sefendache nu s'a sfiit de a bate pana la sfinge slugi
insolente de ale ConsululuI rusesc, in o imprejurare ce se 'Ate vedé in anexatele
ad l acte. Negresit Vodà pedepsl pe Sefendache, dar nu fdra a reproba si el inso-
lenta servitorilor Consulului rusesc.
LB _roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Pentru netrebnicele fapte ce se aratd maI jos urmate de acest Iancul Sefendache,
spre inteleptirea lui i pilda altor netrebnici asemenea lui, volnicim pe sluga Dom-
nieI Mele spätärese, ea luAndu-1 de aid sd-1 ducd surghiun la mdnästirea
Znagovul, unde poruncim Sfintiei Tale ndstavnicule al numitd mandstid, sd.-1 tul
In pazd induntrul mândstirii i fdrd de al doilea poruncd a Domniel-Mele slobod
sd nu fie, lar orinduitului mumbasir sä i se dea adeverintà de primire. 1816
Martie 30.
(Pecetea gpd.) Vel Logofát.
Prea Incillate D6mne,

Dupál arkarea ce a fdcut-o cinstitul Consulat al Rusid, cd la 4PntAiri a urmäto-
ruluI Martie, MiercurI la patru césuri din n6pte, vdtaful Iancul Sefendache cu
6menil easeI sale, bdgfind in curtea sa trei ómeni aI cinstitului consulat, 1-ad bd-
tut Rifle red, cerénd satisfatione §i Spdtaria, din luminafd porunca Inaltimii Tale,
fdcênd scumpd cercetare pricinel, nu lipsil a face arétare, eh' din tacrirurile celor
ce sciati Inceputul cum si sfirsitul, s'a facut cunoscut, cd pricina s'a urmat in-
teacestad chip:
Vätaful Iancul se aflà in séra aceea la paharnicul Manolache Hrisoscoleu, cum-
natu-séd, ce séde aldturI cu dinsul, unde impreund cu altI mosafiri jucdnd cárti,
unul din mosafirI si-a trimis sluga a-i aduce de acasd un ciubuc; peste putin
a venit sluga cu capul spart i plin de s'auge, spuind ea' trei ómeni ImbräcatI
nemtesce, intilnindu-1 pe drum, ad vrut sd 1 iek ciubucul si, el nesupuindu-se, 1-ad
bdtut si 1-ad spart capul. Sefendache a trimis cAtl-va feciori din curtea cumna-
sd valä ce ConenI sunt aceia, pe carI si gasindu-i s'aii apucat de s'ad bätut
in pod, apol biruind pe ()mena' Consulatulul, cu brdnci bdgat in curtea lui Se-
fendache, ad incuiat portile i ad inceput iardsi s'a-1 bata; land de scire Sefen-
dache a mers i ludid acolo si a poruncit Conenilor sé1 de maI batut cu
ciomege si arme, ridicdnd si chiar Insusi arma asuprd-le si 1-ad legat, futre cari
fiind si doi curen impérdteseI s'ad véçlut batutI f6rte red cu capetele sparte
mânile inteacéstd undd, land de scire si curtea cinstitului Consulat pen-
tru cele urmate a alergat la Sefendache cAll-va din Conenil Consulatului si gásind
portile inchise ad navalit cu zor induntru, ad luat pe ceI bAtutI si legatl i negd-
sind pe Sefendache spart usile caselor I ferestrele. pice Sefendache, cd 1-ad
iagmaladisit casa, luändu-i-se multe lucruri, lar el de frica' fugit fiind, nu scie ce
s'a mal fdeut.
Decl macar de s'el si bätut slugile luI Sefendache cu acei suditI intre
dar Sefendache mergênd in curtea luI erà dator sa potoléscd gdIcéva, lar nu ad
159 SOCIETATEA 131:O3 I. G. CAEAGE1 141
Pe eand Adelfia, (1) grecilor ridica In taina, la Ia§I, drapelul ete-

riei, la care adera tot In secret §i Ion G. Caragea §i Calimach, deja
Cu cati-va an1 Inainte, se organisase la Buda o asociatiune culturala
(1795), urmarind scopul de a tiparl ceirri romaliesei «vestir'?" filosofeseI
fi moralicesa», Inchinate inimilor celor iubitóre de muze filosofesd.
Acéstà asociatiune nu putea sà nu aiba Ore-care InrIurire §i In Prin-
cipate. Propunêndu-§1 sà publice §i Istoria Romeinilorz 0. stand In
relatiune cu putinff barbatI mal* cultI din Principate, neIndoios cd
zuinta acesteT asociatiunI pregatesce nascerea, In 1815, a celeT-lalte
asociatiunI culturale, compusa. de Rimel romane, In Buda-Pesta. Cand
33 de femeI romane §1-aii pus mima §i activitatea lor sa adune fon-
durl In fav6rea qc6lelor romane, era un semn cert ch. Romanismul
avea sà ésa triumfätor.
Nu Inteo singurd ji renasce consciinta nationald! Tudor Vladimi-
rescu este personificarea unta curent national, care 1-ail sporit din di
In di isvóre multiple, carI de §i far' de nume, nu sunt maI putin reale,
carl adesea tI§niail din stancile Carpatine, luandull obarOa dincolo
de muntf.
poruncésch a-1 mal* bate si sä-I lege, cum mal vinos sà aridice si arma asuprä.-le
insemnand numal ce 6meni eratt aceia, urmà, ca ori atuncl sail pe urma
faca' davagelicul sëú unde se cuvine; de aceea dar pentru invitarea ce a fácut
galcevii si pentru aridicarea armelor, se gasesce cu cale, de se va binevol si de
cätre Inältimea Ta, a se trimite Iancul la vre-o mânastire pentru inteleptirea luI
si pilda altora ; dar si cinstitul Consulat sà binevoésca a-si dojenl eimenil
pentru nAvAlirea i prada ce ad fäcut casei numitului Sefendache, si din lucrurl
cate se vor afla la dinsiI in p6r, s'a se indatoreze a le dà, si cate vor mal lipsl,
dovedindu-se i acelea luate de dinsiI, asemenea sä se indatoreze a le dà, iar ho-
tärirea remalle a se face de cdtre Inaltimea Ta. -- 1816 Martie 3.
Vel Spätar.
Cod. LXXXII, pag . 327.
(1) La 1 August 1815, negutátorii greci din Iasi si cu unii din päminteni prea
de bun neam boeri i prea cinstiti negutátorI ce vor vol a se asezà inteacésta a
nelstrà freifie, ad socotit, ca se euvine sa intemeeze aceste impreunal (Adelfatul),
plätind o taxa anuald. Metropolitul Veniamin si cu Episcopul Gherasim de la Roman
intäresc statutele asocialiunii. Adelfatul aveä ca scop märturisit: ajutorarea la bella
cu doctorli i märitare de fete sdrace, asistarea tuturor fratilor la immormintare,
scopul ascuns era: idealul idependenteL Taxa erà de 15 25 lei pe an. Cei carI
faceati dietä erati invita0 a 'Asa si la Adelfat. Administratiunea era in mânile a doi
epitropi alesi de frati.
149 V. A. tIRECHIA. 160
CAP. VII.
Dupd, fuga lv Cara gea. Interegn la Munteni:
A doua i dupà fuga luI Caragea «boerg, ferii romcinesei , cum se
intitulézd el in actele oficiale, ludnd administratiunea tern' cu 6re-care
energie, se preocupà de cestiunea urgentd: cum vor put() tine buna
ordine in tell i in Bucuresd, fiind lipsitá téra de Wire? Singarà
Oltenia pastrase resturile desffintatel ()OM in neastimpOratil pandurl
de acolo. Ce brumä de 6ste maY erà in Bucuresd o luase cu dinsul
Caragea la plecare. Erà témd boerilor ca nu cum-vd la intórcerea
o§tiril ce insotise pe Caragea, sà se apuce de jdfuit *i de prOdat in
trecerea lor. Nevoit1 sunt ded boeril téril, ca la 30 Septemvrie 1818,
sá scrie DivanuluI de la Craiova «s6 ne proftaxitY dumné-v6stre. 150
de pandurI din eel call se an in pOrtile loculuI, insd 6menT vrednid
cu tótá rinduéla lor, anduli-se poruncd la drum sà vie cu orInduéld,
fOrd de a face niscaI-và jafurl saú zulumurI locuitorilor i pand inteo
septemdnä Ii a0eptsam negre*it». BoeriI earl sernnézà acest pitac sunt, pe
ldng5 Metropolitul Nectarie: Gr. Brdncoveanu Vel Vistier, Dumitravu
Racovitg, 'strati Cretulescu, C. BOldceanu, Gr. Filipescu, Iordache Slä-
tineanu, G. Filipescu §i I. $tirbeY. Ace§t1 boeri justific6 cererea lor
de pandurl Oltenf, pe motivul cá < pandurif ce s'ail aflat aid. la Bu-
curesd, uniI ati murit, altiI impr4tiat §i att remas prea putinI . (1)
In acéstä di de 30 Septemvrie, boerif tern insOrcinézd pe Serdarul
Mitru §i pe Buluc-Ba§a Sotir, ca ludnd 20 de neferI sà mérgd pe drumul
Câmpinel, ca sä. impedice Arnäutil, earl att insotit pe Caragea in fuga
de a face jafuri la intórcerea lor §i aducd la Bucurescl.
(1) rod. LXXX VII, fila 55 V.

1818 Septemvrie 30. S'a fäcut carte prin care se orinduesee Serdarul Mitru
BulucBasa Sotir, sä iea 20 de neferi i sa D.-161.ga pe drumul Cginpinel ca sä
pine pe arrfautii ce se intorc, cari s'ad dus cu Domnul ce a fugit, sä-i ieg impreung
Cu eI sä-I aducd aicl pe la locurile lor, neläsandu-1 sa se alma prin sate a face
vre-o supérare locuitorilor, insg. urmarea sd le fie cu mijloc bland, a nu face vre-o
pricing necuviinci6sä.
Noi boerii Térii-Ruma'nesei.
Cinstitl dumné-v6strä boerI Divaniti, fiind-cg panduril ce s'ail aflat aicI pentru
urmilttirele trail' ale téril, unii aú murit, altii s'ail imprdstiat i aú remas prea pu-
161 tOCItTATEA Stli3 I. G. tAitAGLi 143
In chiar cjiva fugii" lui Caragea, boeriti t'era, precum v6cjuram, trimit
arzul lor catre Pórta §i in acela§T moment rinduese pe Stolnicul Ior-
dache Tufeanu, vechil de Ispravnic de Curte, ea sa ingrij6sca de tot
r6masul In Curte dupa Domnul Caragea, sh nu se hrapésca, ori sa se
strice. Tufeeci-Bw, Deli-Bap §i Capitanul de Nemp sunt ordonaff de
a sta la ordinul liii Tufeanu pentru paza lucrurilor r6mase (1)
Consulul rusesc care era inteles cu Caragea, de nu cumpérat de el,
pune insu§I pecetile Consulatultil la Cartea Domnésca i cere apol de
la Divan sa se rindu6sca un boer, ea impreund cu uti om al Consula-
tulut «sa faca catagrafie de tóte lucrurile panà la cel mal mic ale
Mariel-Sale DomnuluI I. Caragea Voevodul, prin Com4ie, prin Pitarie,
i ale Camaril §i ale euhnia §i de tóte». Aceste luerurI sa stea in pa-
strarea tot acelor ce atí fost orinduifl. Catagrafia se va face in dou6
exemplare, unul pentru Consulat i altul pentru Divan. (2)
Asemenea catagrafiare era cu atat mal de lipsd, ca la Divan se pri-
mira numer6se jAlbi, ea ad sä iea banY de la 6menil lul loan \roda
Caragea «pentru al4veri§u1 ce ail avut cu clin§iT». Boeril rinduesc pe
biv Ve! Logof6t Fotache *Urbe): i pe «fratele Vel Vornic Constantin
Dudescul, sa cerceteze aceste davale i sa raporteze . (3)
Agentia Austriaca inca reclama unele sume de la Beizadea Costache
Caragea §i alt1 Gred In fav6rea unta sudit al eT. BoeriT r6spund ed
USO averea fostuluI Domn §i a Beizadelelor §i a PostelniculuT a fost
tini, Cu cari nefiind de ajuns a se sàvîrì cele trebuinci6se trebi ale téril, sä ne
proftaxitI dumné-v6strii 150 panduri din ceI carI se allá in pärtile loculul, insä
6mehí vrednici i cu tétá orinduéla lor, dânduli-se poruneä, ca la drum sà vie cu
orinduélä, fär' de a face niscare-và jafuri, saù zulumuri locuitorilor i pänä inteo
sèpféinfinii. II a§teptam negre0t. 1818 Septemvrie 30.
Nictarie Mitropolit, Grigorie BrAncoveanu Vel Vistier, Dumitrwu Racovip, Is-
trate Cretulescu, Constantin Bäldceanu, Grigorie Filipescu, Iordache Shitineanu,
Gheorghe Filipescu, loan StirbeI.
S'a orinduit Stolnicul Iordache Tufeanu prin pita; vechil de Ispravnic de
Curte, ca sä ingrijéscá a nu se hräpl salí a se stricA ce-vw din Curtea Dornnésc&,
cá insu§i va fi réspumptor, la care s'a poruncit Tufecci-ba.01 i Deli-ba§hT, sé. deà
ajutor cu arnäutii ce vor fi trebuincio0 pentru pazA, curn i cépitanuluI de Nemp
sä deä ascultare.
Cod. LXX.XVII, fila 29.
144 V. A. 11RECHIX 162
secvestratA de Consulul rusesc. Acum boorii a0éptä sà viná deslegare

de la P6rtg, ce este de fAcut cu averea. (1)
La 2 Noemvrie 1818, prin Starostele de negutAtorI i cu aprobarea
ConsululuI rusesc, se vInd prin licitatiune caretele, butcele, caiI §i ha-
murile luí Caragea, gcarT se stricA, orI aduc cheltuélA baniI a se ;
trimità la Divan. (2)
(1) Cdtre cinstita chesaro-creliascd ilghentie.

Nota cinstitei Aghentil de la 29 ale acestei lunl s'a primit impreunA i cu jaiba
suditului austriacesc Ferent Carlovid ce ni s'a trimis, prin care cere banil ce dice
cä are sk iek din datorie de la luminatul Beizdadeá. Costache Caragea, i de la Postel-
nicul Gheorghe Vlangari, i cere implinire din cele rémase aicI ale LuminAtiel-Sale
Beizadek i a LuminiitieI-Sale DomniteI Ralu Caragea si a duinné-10 Postelnicului
Vlangari; rèspundem cinstiteI Aghentii, cá indatà dup5. fugirea Domnulul s'a arétat
cinstitul Consulat al Rosiel cu cerere, de le-a fAcut fertpot téte:rèmasurile Domnuhil
i ale boerilor grecl, i fácándu-se catagrafie cu om i din partea cinstituluI Con-
sulat, am scris la prea Malta Piírtä de unde asteptArn réspuns, atuncI se va arétà
si el cu cererea acésta. 1818 Octomvrie 31.
Grigorie BrAncoveanu, Grigorie Ghica, Barbu VAcArescu, Istrate Cretulescu Vel
Logofet.
(2) Noi boeriI otcArmuitori aI Téril-Rom'A nescl. Dumné-ta Staroste de negultori,

fiind-cd intre lucrurile DomnieI-Sale Ioan Vodd Caragea, ce aii rémas aicI i s'el see-
festrarisit de catre Excelenta sa Gheneral-Consul al Rosid, sunt i cate-vA, carete
butcl si cal cu hamurile lor, carile unele pätimesc stricAciune, lar altele pricinuesc
cheltuélA, de aceea dar, prin scirea i primirea si a ExcelenteI sale Gheneral-Consul
al Rosiel s'a gdsit cu cale a se vinde, i poruncim dumi-tale ea, cerán d acele carete
butcI i cal si hamurI de la dumné-lul Stolnicul Iordache Tufeanu, epistatul Isprav-
niciel de Curte, sä le vindI prin mezat, dupd orinduélA, i banii ce se vor stringe
din vindarea lor, sé-I trimitI la Divan, dimpreunA cu catastih curat de pretul ce a
prins fies-care lucru, ea sé se facA urmarea cea cuviinciésé., spre a sta adecA in
pAstrare depoziton. 1818 Noemvrie 2.
Iosif Arges, Grigorie BrAncoveanu, Barbu VdcArescu, Istrate Cretulescu Vel
Logofét.
Pitac la Starostea de negufdtori: ca far' de zdbavet sd implinéscd

banil de la cei ce azi cumpérat lucruri de ale Domnului Caragea i Domnifel
Ralu i sávi aducd la Divan.
Noi Caimacamii. TeriI-Românescl. Dumné-ta Staroste za negutAtorl, cu thte cá prin
pitacele Divanului ce ti s'ab' dat pentru vindarea prin mezat a lucrurilor Domnescl
ale Mdriel-Sale Ioan Vodd Caragea si ale LuminAtieI Sale Domnitel Ralu Caragea,
ti s'a poruncit ca banii ce se vor stringe din vindarea acelor lucran l aduci la
Divan impreunA si cu catastili de téte lucrurile, arètätor si de pretul ce a prins
163 SOCIETATtA SUB t. C. CARAGÉA 145
Se ieail dispositimit §i pentru pdstrarea §i apérarea rémasuluI In

casa Domnitel Ralu. Cu privigherea acesteia este numit, la 7 Octomvrie
1818, Paharnicul Nicolae Träsnea. (1)
La 3 Octomvrie, Al. Filipescu este insdreinat ca Impreund ou Consu-
latul rusesc sà fad. catagrafia averilor boerilor, earl' s'auí dus cu Vodd:
Postelnicul Vldhut, Banul Arghiropulo §i Postelnicul Mavrocordat.
Averea catagrafiatd se va ldsO In pdstrarea celor ce le-a avut
pOnd ad.
Mai greti erh de a Impedeca incercdrile celor réT, tot-deauna gata
sd profite de interegne pentru a jdfui. In nóptea de 1 Octomvrie 1818,
strAjile din centrul oraplul ail gdsit foc dat anume intr'un loe dosnic,
Inteun pod do foi§or nisce borfe Infdprate §i aprinse, care de nu
se prididea, putea sd se Intindd §i sa facd mare vdtdmare §i pagubd
oNtéscd . Boeriï Tériï-Rontánescr,la 2 Octomvrie, rinduesc paznid la
tóte locurile Imbulzite ti dosnice, «ca sd fie cu privighere la asemenea
role urmArt . Tot odatd se vestesce prin telall, cd de la un cés do
n6pte inainte nimen't nu are voie sd umble pe strade färä felinar, c.fie
mdcar de orI-ce tréptd 0 de orI-ce protectiune, sub pedépsd de ares-
tare imediatil §i de certarea cea cuviinciásd, ca pentru invinovdtire
de nesupunere.. Boerit cer tot-odatd Consulilor austriac §i rusesc,
vest6scd acésta supu01or lor. (2)
Tot In interesul sigurantesi orapluT, In aceea0 di de 3 Octomvrie
1818, boeriI opresc portul de arme Mil de speciald Invoire. Nid chiar
6meniT boerilor din Divan n'ati voie sd porte arme, färd de a avé
la mand te§chereA de recunóscere §i invoire. (3)
Asemenea dispositiune so comunicd i SpataruluI cu referintd la ne-
feet, la 11 Octomvrie: cFratelui Spdtar, fiind-cd de cdtre nol s'a
dat poruncd tuturor ogécurilor, ca nimenl din nefert sá nu párte
fie§-care lucru, dar iatà i acum de iznelvd ii poruncini, ca fdr' de zabava implinind
banii dupä la top ceI ce ail cumpérat acele lucrurl, aduci aid la Divan, dim-
preunä. §i cu catastih arkiitor, precum s'a 4is maI sus, ca sä stea depoziton pând
la buna venire a MärieI-Sale prea InältatuluI nostru Domn, §i sei se pleitéscci credi-
torilor ce se vor dovedi cet ail a luet dupit hotetrirea ce se va da; sä nu te indräz-
nescI insä a da cuI-va0 mäcar o parà dinteace§t1 bani fär' de porunca
cAd li veI plätl insup din casa dumi-tale. 1818 Septemvrie 21.
Grigorie BrAncoveanu, Grigorie Ghica, Barbu Väcärescu, Istrate Cretulescu, Cons-
tantin Bäldceanu, Iordache Slätineanu, Ioan StirbeI, Gheorghe SuW, Nicolae Clucer.
Cod. LXXXVII, fila. 96.
Cod. LXXXVII, fila 45
Analele A. R. Toni. XXIII.Memoriile Sect. Istorice. Io
146 V. A. 13RECHIÀ 164
arme, fdrd numal n6ptea, cand umbld spre strAjuirea politiel, sa aibl
fie-care cate o sopa pe o mana, iar zabitil lor sá pórte numaI cate
un iatagan. De aceea dar scriem dumi-tale, ca pe de o parte sd publi-
carisesci In tot poporul Spdtdrief prin telal, ca §i neferfl ce sunt pe la
curtile boerescl sA nu aibd voie a mal purta arme, decat numaI cate
un iatagan Aga-turnagiu, Ibraim §i Ba§ Be§liagasi, iar altil ce obicI-
nuesc a purta arme, nimenea sa nu fie volnic de acum fnainte a maI
umblà inarmat cu ori-ce fel de armd; iar catI se va aréta dupd aceea
In potrivd urmdtorI are a se pedeps1; iar pe de alta sd dal poruncd
§i tuturor zabitilor §i 6menilor SpatärieT, ca asupra acestul nizam sd
aibd a urma In tocmaI, precum obicInuià §i in vremea obldduiril
Domniel. 1818 Octomvrie 12. (Asemenea s'a mal scris §i la Vol Aga).
Ad l se cade sd amintim cutezdtórea ndvdlire a 12 in§I fnarmatl
contra gardei, care la finele luI Septemvrie 1818 ducea la Ocna Te-
lega 15 osInditI. Intre aceia orad §i 6 din pandurif coi carI luaserd
parte la ultima r6smiritd. Numai pe ace§tia I-a scos din manile gardeI
ceI 12 6menI ndvdlitorI langd PloescI, iar pe cel-laltI 9 I-ati ldsat ne-
atin§Y, de at: putut fi du§I la pedépsa lor la Oca.. Este §i ad i o noug
dovadd, cd mi§carea ante-grécd isbucnità In Oltenia nu erh terminata
cu rèspándirea pandurilor §i eh ea Inca ferbea inteascuns, pregd-
tind mivarea de la 1821. (1)
Temêndu-se de vre-o Incercare de spargere a pu§cdrieI, Divanul,
(1) Na
Cinstite durnné-ta frate Vel Spätare, fiind-cä dumné-lui Epistatul Armäsiei ne-a
fäcut aretare, ea de la 17 ale trecutului Septemvrie pornindu-se la osinda Ocnelor
Slänicul si Telega lude 15 vinovati, hotäriti Inteaceeasi osindä de Domnia-Sa loan
Vodä Caragea, cu patru Armäsei de pazd, bägati avéndu-I pe vinovatl in catusi si
In lanturt, astä4;11 la patru ale urmätorului Octomvrie s'ají tntors inapoi unil din-
teacel Armäsei cu vestire, cala mergerea lor conäcind la marginea Ploescilor la un
han al dumné-lui Paharniculut Baläceanu, peste n6pte 1-ait chleat 12 insi inarmatl,
In silä cu bätäl luat din mâni pe cel de mai jos aretap lude 6 vinovati, iar
eu eel-l-alti 9 lude ducendu-se Armäseii la Ocnä i-a teslimatisit acolo s't a adus
adeverintä a Cämäräsiilor, dupd orinduéld, aducénd osebit spre a lor indreptare
adeverintä de la hangiù, precum s'a urmat pricina. De aceea dar scriem dutni-
tale, sa dai strasnieä poruncá polcovnicilor si cäpitanilor din sud Saac si din sud
ca s'a cerceteze cu scumpétate pentru mai jos numitil vinovatl, i veri-unde
se vor dovedl, prinOndu-I, in bunä pazä sé se trimitä aid prin dumne-lor Isprav-
nicii judiftului. 1818 Octomvrie 4.
Costandie Buzéti, Istrate Cretulescu, Constantin Bäläceanu, Mihalache Manu, Barbu
Väcarescu, loan Stirbei, Alexandru Ghica.
pe de o parte, la 7 Octomvrie, ordona lui biv Vol Serdar Petrache

sa mérgà la pu§earie, sa facà grabnic catagrafie de tott arestatil, cu
arkarea vineI §i de unde sunt §i de cand se Ola inchi§i? §i ordond
sa fie bine pazitl, sà nu scape niel unul, iar pe de altá parte boeril
taril rinduesc pe Buluc-Ba§a Sotir cu ómenii luI a fi de paza la
pu§carie, nelipsit cjiva §i n6ptea, a nu se eacerdisi, sail a seapà vre-
un vinovat
Tot in interesul asigurdriT pu§cariel, boerri TariI-RomanescI numesc
epistat de Arma § mare pe Vornicul Gr. Filipescu (1).
La 9 Octomvrie 1818, boeril T6ril-Romanesci dar' volnicie luT Arhon
Vel Aga, d. «pentru mal bulla. orindu6la §i nizam al tirguluI, spre
ferire de tóte cele rele §i nepldcute, spre odihna tuturor de ob§te, carl
se cere de la dumna-ta trebuinta este, ca §i ceI ce se diä sub epista-
sia dumi-tale, sa fie 6menT la carI dumn6-ta vel da credinta ; de aceea
prin acest pitac se da dumi-tale slobocjenie, ca sd-I §i schimbi pe carele
vei cunósce ca. este nedestoinic §i sa puT alta' vrednicI, incepAnd de
la Capitanul de dorobantl, pana la cel mai mic, &ad la ori-ce cusur
se va intimpla, dumn6-ta al sa. fil r6spund6tor.» (2)
de paza judetelor se ingrijesc boeril t6riI. Prin judete zabitil
§i neferif lor, in loe de a strajul mal virtos pentru negutatorlI turcl,
sA nu-i base, daca n'ad te§cherele In regula, s'ad apucat de cer taxe,
«di/ pot rupe de la carele ce merg orl cu vin, orl cu racha'', cu za-
herele, cu macini§, etc. Se ieati cate unul pana la 21/2 lei. (3)
Neferii se duc §i pe la mori §i prin sate, ba §i pe la tirguri de pre-
leva. asemenea abusive veniturI, de la ori-co vînçiàri, ca nisce ai doi-
lea vame§Y.
No'?" boeriï Pril-Rumeinesei ordond Ispravnicilor Sd oprdscd asernenea abusuri
(din t6td virtutea,. De o cam data sa cheme pe zabitul judetultil A-1 ardta/I cá v'a
venit strasnicd poruned, ca nu numal el sd se ferdsed, ci niel pe 6meniI luI sà nu-1
ingdduéscd a face cát de pu/in jaf locuitorilor, mul/umindu-se pe lefile ce ad sub
pedépsa de destituire si restituire a jafuluI si de isgonire din lérd, trimi/éndu-se,
pentru a pune mina pe culpabil, om de la Turnagi-bas-beslégd.
Boerif Taril-Romanesci se adunail inteo camera la Curtea Domnésca.

Documentul intrebuintézd chiar vorba leit in loc de talen.
Nol boeriï Pril-Romdnescl.
Dumné-v6strd boerilor Ispravniei ot sud vé facem In scire, ed la audul
nostru a venit, cura c4 zabi0 i neferii lor ce se allá prin jude/e pentru strdjuire
148 V. A. URECRIA. 166
Co putin 1ux6sAerà acésth cancelarie a boerilor otcArmuitorI t6ril! (1)

Administratiunea acestor boerY se mgrginl la putin, din causa ne-
siguranteI In care ere"' de cele ce se vor întîrnplà, cand P6rta n'ar
aprobh administratiunea lor In urma fugeI Domnitorulut Ca act mai
de valóre din tin pul acesteI administratiunif, citAm numal oprirea ex-
portuluì cerealelor §i a articolelor de indestulare publi ä ale Constan-
paza nicamulul, maI virtos pentru negutätorif tun' sad altil, cart far' de cdpdtaift
se va Intimpla a umblà prin judcte, ca cerceteze dupd orinduéld, sà le led
séma, si la cei ce vor fi umbland cu tréba negutätorid si cu càrçi e la maul,
acelora O. le Inlesnéseà a le fi mergerea i petrecerea lor cu liniste i nebIntuiti
de catre orI-cine, iar pe cal far' de cdpétalú popräscä sad sd-I Intórcd inapoI
la locul lor, pentru a cdrora slujbd Isl ad i Ida lor cea orinduith, si din jälbile
unora altora ne-am pliroforisit, cä zabitil sad neferii lor pkese drumurile de ieaft
parale cat pot rupe de la carele ce merg orI cu vinuri, orI cu rachiurl, ori cu za-
herele, ori Cu mä'cinis, ori cu sare, i altele, Intinlêndu-se a luà de la uniI ate un
led de bute, de la altil mai mult i pa.nä la talerI 2 si jumdtate, se due si pe la
morl de iea si de pe la carele ce sunt cu mäcinis, se IndrAznesc de merg i pe la
tirgurI i prin sate, fäcênd asernenea unnärI de ieaft de la vinçlärile ce fac, ori de
la vite sail de la altele, fdandu-se al doilea vames, care acésta nefiind suferitA la
auçiul nostru, Inteadins vé poruncitu, ca cu tot dinadinsul si cu sträsnicie sávd
silil din t6ta virtutea a depdra acest rOd catahrisis, ce de la o vreme Inc6ce ad
inceput zabitii i neferil lor a face si acum de o cam-datd sá chematI pe zabitul
judetuluI, sd.-I aretati cä v'a venit strasnich poruncd, nu numaI el sd se feréscd, ci
niel pe 6menil luí BA nu Ingaduésed a face cat de putin jaf Iocuitorilor, multu-
mindu-se pe lefile ce ail, cdcI nu nutnai va fi lipsit din slujbd i altä datä nu se va
mal Invrednicl, ci inch' va Intórce jaful InapoI si se va si isgonl de aicl din Ora;
dupd care ca luare aminte:cercetand, pe care B. vetI gds1 ed niel dupd acésta iaräsI
nu s'a pdräsit, ca grabnice Insciintäri ca sä se trimitä mumbasirI da aid cu om
de la dumné-lul Turnagi-bas-beslégd, ca sd-1 pue a Intórce jafurile Inapol si pe
acela sa-1 aducd aicI, ea sá-s1 ied cäçluta pedépsä si sd se si izgonéscá din pdmIntul
téril; si de primirea acestal poruncl sä avem Insciintare. 1818 Octomvrie 15.
Cod. LXXXV71, fila. 100.
(1) Boerii ordonä IspravniculuI de Curte csd pul ca sà lipésca ferestrele cu hat.-
tie la odaia, unde ne strIngem nol, i osebit sd se dea. poruncä -cosarilor a mäturà
atat acel cos cat si alte cosurl, unde se vor fi Maud focurl, si la odaia, unde ne
strIngem noI, sd se faca rinduälä a da cate un foc la sob& In fie-care diminétd, ca
la vrernea cea cuvenità sä fie odaia caldá i mane sd fie gata, fiind-ca acolo aveml
st ne stringem. 1818 Octomvrie 9.
Semnari: Constandie Buzeil, Greg. Brancoveanu Ve! Vistier, Barbu Vdcdrescu
Istrate Cretulescu Vel Logofét, Gr. Filipescu, Iordache Slittineagu, Ioan StirbeI Vel
Vornic, Alexandru Ghiea.
Cod. LXXXVill, pag. 93 versq.
tinopoluluT. Prin asemenea prohibitiune, boeriT administratorI speratt

a-§1 face m'Ana bund la Constantinopole. (1)
O altd dispositiune interes6z6 ap6rarea ora§uluT de incendil Iatd
acest pitac al boerilor
NoI boerfl téril poruncim lui Arhon Aga, fiind-ch acum la inceperea friguluI, facénd
émenil focuri maI ea prisos prin case pentru ineäldit si In neingrijire séra, din
nemäturatul cosurilor se Intimpld focurl, de aceea scriem dumi-tale, ca sä puI pristav
a strigh prin tIrg, cat si duntné-ta sé dai nizam eu t6td sträsnicia a-si drege cosu-
rile bine, a le mataré adese, fäcénd rinduélé si inlesnire si pentru cosarl a merge
eI de sine-si pe la tojte casele, cum si cel ce vor vré a cere cosarI sé scie unde
sé-I géséseä, iar präväliasil totl de obste, dupä vechiul obiceift, sé aibé cate o putinä
Cu tipa si cate o cange. Sé dai nizam i la Agie a fi tulumbele drese bine, a fi do-
nite i topére i cange, dupé obiceiul vechift, ea la vremea de trebuintä sé se peltä
intimpina réul. 1818 Oetomvrie 7.
Nectarie Mitropolit, Greg. Brancov. Vel Vistier, Mih. Manu, Const. BäTäceanu,
loan tirbeI.
(Asemenea la S'Atar). (2)
O altä dispositiune, din 15 Octomvrie 1818, prohibl jocul do cureä:

(s'ají isvodit nisce 6menT ca joc de cured, ndpräst6ce, i popico, do In§ald
Po locuitorii coi pro§tI s'ad maT dat §i inainte poruncT do opriro
acum boeril" ordond ca, prind6ndu-I pe ace§f1 in§elätorI, trimitA la
marele Spätar. In acesta§T sens boeriT ordond §i lul Aga §i Spdta-
rulut (3)
In 7 Octomvrie 1818 se opresce exportarea de cereale. Sé opriti a nu mal'
trece peste granite un bob de gräunte zaherea tacar, grité, orz, meift, porumb, sub
atrasaba pedépsä. Asemenca a oprit expor tul de vite orI ce fel bez oile suditilor,
carI le aduc pentru hrand aid in Oré.»
Asemenea e prohibit exportul seului, untuluI, branzel, cascavalulul, cervicel, miereI
altele, ce sunt din zaheréua Tarigradului, dupä veehiul obiceitt, fijad poprite
a se exporta.
Cod. LXXXVH, fila 99 v.
Cod LXXXVII, fila 99.
Noi boeril Prii-Romdnesci.

Dumné-v6strä boerilor Ispravnicl ot sud vé facem in scire, cá a venit
la aut;lul nostru, cum cá prin judete i pe la tirguri s'ati isvodit nisce 6menI cu
joc de curea, näpirstéce i popice, de insald pe locuitorii cel prostI, luandu-le baniI
ce aU, care acésta fiind cunoseutä de fatä, cà este curatä inselátorie i neprimitä
la atKlul aft fost date si mai nainte poruncl domnescl, ea sé fie opritl si
zatienitTorI-cine de la nisce urmérl ea acestea; poruncim dumné-v6stril, ea ori unde
se vor ivl unil ea acestia, prindêndu-I, cu burlé pazd sé-i trimitetI la durnné-lui Ve!
Spätarul, si de primirea acesteI porunel sé avem Insciintare. 1818 Octotnvrie 10,
Cod. LXXXVH, fila 99 y.
130 V. A. IIRECIIII 168
Grijilivi de nesupárarea locuitorilor tOril, boer adreséz 5, in 6 Oc-

tomvrie 1818, o circulará cdtre Ispravnid, ordonandu-le sd impedece
abusurile la perceperea vindriciulul. (1)
Agentia austriaed incá a voit a profith de stabilirea guvernului
boerilor, ca sd obtind ridicarea taxelor in plus puse peste coi 3°/0 vama
la exportul porcilor, constituindu-se din aceste taxecum s'a v6clut-
un venit al Dffinnel lui Caragea. Boeril r6spunserd AgentieT, ca sd
a0epte noua Domnie, ca sa se corespondarisésed Cu ea in acéstá pri-
vintá. (2)
(1) Noi boerif Terfi-Romelnesei.

Dumné-vestre boerilor IspravnicI ot sud ve facem in scire, ce din jelbile ce
s'ad dat, ne-am insciintat cum cà taxildarii i slujba§il vinericerI, ce se aflä acum
prin judete, neläsendu-se de läcomia lor, care de la o vreme incece a inceput de
fac, nu numai nu pezesc orinduéla ponturilor cu care ad cumpérat, de a urmà cu
mäsuratul vinurilor i Implinirea banilor dupé obiceiul vechid, ci inca cu feluri de
mijlece umblend a face Incerceturi locuitorilor, II prelungesc cu mäsuratul dupd
ce &ese, Ii prelungesc l cu luatul banilor, pénä cheltuese vinul, ea sé aibà cu-
vint in urmä cà ad avut vin mai mult §i sé nu 'Até cel nepestuit a dovedl dreptul;
pe lengà care ad facut irat i slobozenia butilor, luénd cét voesc, luce' se Indreznesc
de superé cu luare de bani §i pe unii din boeri i pe privileghiatI cu pricina slo-
bozeniei butilor, care acésta nefiind suferitä la auçlul nostru, poruncim dumné-
vestre, sé dati nizam vinéricerilor cu tetä sträpicia a se urme. §i a se päzi pon-
turile in tocmaI spre a nu lucereà pe locuitori cu cat de putin, ci cum se va geti
vinul de cules, indatà sé mésere i sé primésce §i plata vinericiuld fere de pre-
lungire, i dupe ce va pläti vinärielul, cu reva de plate sé fie slobod fie-care
duce vinul unde va vré, ne indresnind a cere osebità platä pentru slobozenia bu-
tilor de la cei ce plätesc vinériciul, lar de la privileghiatI carl vor vré a sciite
vinurile mai nainte pallà nu trece cotul, sé ie4 numal patru parale de reva§ ce va
da pentru tete butile, iar cel ce va seete butile dupe ce trece cotul, de la acela sé
nu ieà nimic, ne avénd trebuinte niel' de ravaq, §i vinériciul dupé vechiul obiceid
sé iee sfirOt pänä la 15 (Pie ale luneI luI Noemvrie, ne lasitud la prelungire, cum
ad urmat in altI anl, de nu ad lipsit vindriceril din judet mal In tot anul, ca sé
p6tä face népestuiri §i inceraturi locuitorilor, &del la orl-ce catahrisis se va face,
ins41 dumné-vesträ ve veti invinoveti a pida din casele dumné-v6strä acel cata-
hrisis i vé veti lipsi i din Isprevnicie, ci dar cum poruncim in tocmai sé fiti
urmétori, §i de primire sé avem insciin tare. 1818 Octomvrie 6.
Cod. LXXXVII, fila 97v.
(2) Cdtre chesaro-craiasca Aghenlie.

Cu cinste am primit nota cinstitei AghentiI, scrisä de la 15 ale urmätoruluI Oc-
tomvrie i cuprinTétere, ce in domnia numaI acésta de acum trecutä a DomnuluI
loan Caragea, s'a fost orinduit asupra negotuluI de rimätori de a se luà Po talenI
patru de pereche cu nume de avaet, spre a fi sloboll a trece ineuntru, îi vremq
Administratiunea boerilor t6ril tine pánA la 20 Octomvrie 1818. De

sigur cg. dificultatea CA erà de a se adunA tott boeril, 1-a fndemnat
sA alégA dintre dIn0 un nunAr maï mic. Ace§tia ieail titulatura de
ara boerti otedrmuitori"» §i se recunosc ale$E de t61d obytea boeri-
2na. (1) Noua administratiune constatä, ca de la fuga lul Caragea a
fncetat cAutarea proceselor fnaintea Divanuluf Velitilor boerI, de§1 pe
t6te (Pele se ivesc j6113T pentru felurI de pricinT. De aceea boerif ocAr-
muitorT scriti DivanuluT, la 22 Octomvrie 1818: cSA Incepeti fgrA de
alt6 zilbavA a v6 adunA la locul cel orinduit §11 a cAutà pricinile de
judeatI ale noroduluT, implinind intru acésta datoria dumné-v6strd ca
sub Domnie. Tot odatà Vel Logofè't de Téra-de-sus sd dea pitac §i la
departamenturT, sA caute pricinile de judecatd ale norodulut ce se
orinduesc la acele departamenturi fArd de contenire.» (2)
ce rinatoril din vechime ad fost slobodi a se negotià in téra Nerntéscd, plätindu-se
numai varna trecétéreI la mita' trei §i osebit in cele 6 judete ot peste Olt se mal
pldtià de perechea de rimdtorI parale opt ale Gdimdedmiei Craiovel i parale patru
ale IsprävnicatuluI din partea locului, pe uncle-I treca, cerAnd cinstita Aghentie, ea
sd dám poruned de a incetà acésta luare de avaet, adeed Po talen l 4 de perechea
de rimdtorT, ci sä se ied numai esa obicinuirá vaina' trei la sutd, cum qi paralele ce
din vechime sunt obicinuite a se luà in cele 6 judete ot peste Olt, precum mal sus se
aratä, la cara i nu lipsim a réspunde ernstitei Aghentil, cd eäutAnd in condicile
Divanulul, s'a gäsit fèspuns fäcut din vremea Domnului Caragea la asemenea ce-
rere ce a fost fiicut cinstita Aghentie, dupä care scotAndu-se copie, se trimite a
se vedé, §i fiind-cd pentru acest avaet este datd hotärfre Dornnéscá, dupd care se
vede adaos pentru ceea-ce se urnià mal dinainte, va fi insh ingáduitcíre cinstita
ghentie, pänä cAnd se va orindul Domnia inteacéstd. térä, §i atuncl se va cores-
pondarisl ca Domnia nona pentra acéstd madeà. 1818 Octomvrie 3.
Grigorie Brdncoveanu, Grigorie Ghica, Barba Vácdrescu, Istrate Cretulescu Ve!
Logofét.
Cod. LXXX VII, fila 95.
(1) Dumné-lor boerii pe nol ne-ad ales si ne-aú rugat ceI maI jos isedliti sa fim
ocrirmuitorii tdrii, spre a puté curge trebile ca burra' orinduéld, sä nu se facd. eel
mai mic cusur intre tóte. Iatä dar printeacéstd carte vd insciintdm si vé vestim, cä
de astädi inainte panä efind se va ardtà Domn stäpinitor, iseäliturile 'Ostro aveti
sá le ascultati, sä le pdzill §i ceca-ce vi se va serie de cdtre noi set urmatI in tocmai
gi de primire sä avem insciintare. 1818 Octomvrie 20.
Neetarie Mitropolit, Grigorie Brâncoveanu, Grig. Ghica, Barbu VácAreseu, Istrate
Cretulescu.
Acest pitac e adresat la tofi ispravnicil de judete, la S'Atar, la Aga §i la híte
departamenturile.
Cod. LXXXVII, pag. 94 v.
(2) No'i boeri olcdrmuitorI Térei-Ronzdnesci.
CinstiÇi dunané-yfisträ fratilor veliI boeri, fiind-ca de la lipsirea Domniel-Sale loan
152 V. A. ITRECHIX. 170
BoeriT ocarmuitorT al Pref-RomânescI sunt, pe langd Nectarie Me-

tropolitul, (1) ceI urmdtorT: Gr. Brdncoveanu, Gr. Ghica, Barbu Vd-
cdrescu i Istrate Cretulescu. El scri5, tot la 22 Octomvrie 1818, si
departamenturilor prin Vel Logofkul de Téra-de-Sus, ca i acesta sd
urmeze regulat cu judecdtile. Marele Hatman al DivanuluT este in-
sciintat despre acésta, ca sd Ingrijésed <a se Implinì datoriile zapci-
lécurilor Ildtmdniel asupra pricinelor de judecAtT In tocinaT dupd aceeasi
orInduélä ce se urmA pand In çliva lipsel DomnuluT do aid».
O altá dispositiune luatd de noua administratiune fu probibitiunea
datd, la 1 Noemvrio 1818, cle.import do vinurT si rachiurT streine. Boerii
ocd.rmuitoriintemeiézd prohibitiunea pe necesitatoa do a protege cul-
tura viilor din térd, carl aù ajuns a fi pArdsite din causa concurenteT
streine, ceea-ce aduce si pagubd tériT prin scdderea dril vindri-
ciuldf. (2)
Vodá. Caragea i panä acum aú contenit din Intimplare cäutarea pricinelor de ju-
dec'ág la Divanul dumné-vösträ vi pe t6te ilele se ivesc ¡MI pentru feluri de pri-
cinI, ce urinézà a se cautà vi a se cercetä de judecätoriile pämintului; de aceea dar,
ca niel ipotesiariI sa nu pér0 aid câi sunt de afarä, fäcènd grelo cheltuell Cu
prelungirea vremil, niel cel de aicI sä nu steä zalogitl i rá'beidtorI de dreptul lor,
din pricina amortiril judecätoriilor, cänd mai vIrtos i datorie avem de a ingrijI
pentru a obvtel bund petrecere i pentru cea in parte indestulare a fiev-chruia de
dreptul sèti, poftim pe dumné-viisträ, ca s5. incepetI färd de altä zftbavä a v6 adunä
la locul cel orinduit vi a cauta pricinile de judecätI ale norodului i implinind intru
acésta datoria dumné-v6strá intocmai, dupä mijlocul i orinduéla ce se urmä
pand la lipsirea Domnului de aici, de care poftim vi pe dumné-ta Vol Logofete de
Téra-de-Sus, ca vi pe la departamenturi sà se facd pitace din partea Logofelid, ea
sä cauto pricinile de judec4I ale norodului, ce se orinduesc la acole departamenturl,
färä de contenire. 1818 Octomvrie 22.
Nictarie Mitropolit, Grigorie BrAncoveanu, Grigorie Ghica, Barbu Väcärescu, Istrate
Cretulescu.
(1) In multe pitace In local MetropolituluI Nectarie semnézä Iosif Argeviul.
(2) Nof boerif otedrmuitorl Prii-Romdnesci.

Dumné-vósträ boerilor IspravnicI ot sud Vé facem In scire cä, pentru
vinurile i rachiurile din Ora Turcéseä, cum vi holerca din téra Levascd, prin hri-
s6ve domnescl sunt oprite a nu venì aid in térä niel de cum, iar cel ce va in-
dräzni sà aduck sä se lea controbont, dar fiind-cä päzitoril de pe la marginl i cä-
pitaniI vi ed orinduiti cu slujba Cämindritului, cu feluri de mijlóce, pentru interes
al lor, siobod vinurile i rachiurile de vin in térd necontenit, din care pricinä se
batalisesc vinurile i rachiurile téril i dupd vremea scumpetel tuturor lucrurilor
vi a muncitorilor afi ajuns a-vI päräsi 6menil viile, päräsit vi
din vreme in vreme i viile vi alivverivul acesta merge spre cädere, ci fiind,cä
Tot °data in 7 Noeinvrie 1818, boeriT ocarmuitorÌ ordond fratilor

boerI din Divanul CraioveT, ad nu fie ingAduitI taxildarff §i slujba§il
vindriciuluI din Oltenia de a coma° abusurT. (1)
dinteacésta este mare simtitére pagubd la plata vindriciulul, si acestea neputéndu-le

suferl, jata vé poruncim, sà datI nizam cu tot felul do strdsnicie päzitorilor de mar-
gini, ca sà nu lase niel cum a veril vinuri 17} i rachiurI streine in pdmintul téril,
niel cu eärtile CdminaruluI, niel cu alte edil! in parte, mäcar ale cuI va fi, ca sä
se pead cheltul cel pdmintesc; de allá' parte sd cercetati cu amäruntul in tot jude-
tul i unde vetI gds1 vinuri sad rachiurl streine sä le popriti si in grabd sd in-
sciintatl al cuI este si prin al cul mijloc de slobozenie 1-ail trecut? ca sd luatI de
la nol poruncd cum sd urmatI. -- 1818 Noemvrie I.
Asemenea pitac s'a fácut si catre dumné-lui Ve! Spkarul, ca sà serie la egpitanil
marginilor a face paza acésta Cu t6td sträsnicia.
(1) Noi boeril otcdrmItitori al PriI-Romdne,scl.

Cinstitil dumné-velstä fratl boeri divanitl ot Craiqva sdnatate. S'a primit cartea
dumné-viistrd, ce ati trimis de la trecutul Octomvrie 31, réspuns la cartea néstrd
pentru a nu fi ingaduitI taxildarii i slujbasil de vindricift aI aeelor cinci judete
sä ieà mai mult decht 5 banl de vadrd, dupd ponturile Domnescl ce li dat la
mänI i s'ail vélut cele cuprinylkére, ca capzimanul acestui huzmet a arkat adl
la cinstitul Divan eincI eärti ale dumné-lui Postelnicului Mavrocordat ckre boerii
Ispravnici aI judetelor, ca sä aibd voie taxildariI a face incdrcdturd la lace dou'é,
dupd care cärtI s'ati si dat acéstá voie, sd se implinésed si &á pänd acum la cele
maI multe locuri s'a isprdvit si mdsuratul i luatul banilor, réspundem dumné-
v6strd cd incd de la 6 ale trecutului Octomvrie, dupd fugirea Domnuluï, s'a po-
runcit dumné-lor Ispravnicilor judetelor, precum si dumné-v6strä s'a insciintat
ca peste cuprinderea ponturilor DomnescI ce li s'ad dat taxildarilor la mänt sä
nu-I inglduésed a ha mai mult cu niel* un fel de pricinuire, ed la orI-ce catahrisis
se va faca, dumné-lor se vor indatorà la platd, care poruncI prin dumné-v6strd
trimis i asemenea s'a mal. poruncit dumné-lor i prin al doilea cArtl, ce s'ail tri-
mis in urmd, iar dupd cuprinderea calor serse in cartea dumné-v6strd ce ne tri.
mitetl, se intelege cd n'a(' urmat dumné-lor Ispravnicii calor de maI nainte porun-
cite de la 6 Octomvrie, ci impotrivd all dat voie taxildarilor si slujbasilor, de
luat vindriciul cu incdredturd de la locuitorI, lucra cu total supérätor i nesuferit;
de aceea scriem dumné-v6strd, ea pe taxildaril i slujbasii, ce vor fi apucat de att
implinit vindriciul cu incdrcaturä si se vor fi afländ i pänä acum acolo, sä-I pu-
netI a intérce acea inedrcáturd nedréptä inap oí. locuitorilor, spre a rsém5.né plata
vindriciuhd cate ciad banl de vadrä dupii ponturl, iar unde nu se va fi afländ
taxildarul i slujbasii i vor fi lipsind, sd punep dumné-v6strd a intérce pe la
locuitorI ceea-ce se va fi luat mal 1nult de insusI Ispravnicil, ca pe nisce in potrivd
urmiltorl poruncilor ce li trimis, cum si calor ce nu vor fi apucat pänd acum
a pläti, maI multä sup'érare in plata vindriciuluI sd nu li se facd, decat numai
c5.te 5 bani de la vadril, drepti i parpfir dupd ponturI, färd decät de putind
cärchturd, si cartile acelea ale dumné-luI Ve! Postelnicului, ca nisce netrebuinciése,
O ultimd dispositiune a guvernulul cboerilor otedrmuitori» fu de

a serie Vorn. Obstirilor de a presenta sémd do starea CutieI milelor
si listd de sdraciT, carT primesc len* de acolo si carI se jdluesc, cd niel
n'ad primit ajut6rele hotdrIte. (1)
Cu numaT o di Inainte de intrarea Caimacamilor la serviciii, Con-
sulul rusesc Impinge pe boerif otcarmuitorI sd lea unele dispositiunT
de asigurare a banilor ce generalul F arlanz pretindea cd are a primI
de la uniT tovarosT ce ad avut el la tinerea postelor sub Muscall.
Varlam nu incetézti, cu ajutorul Muscalilor, a exaurl In Visteria tériT!
De astd-datd Boeril refusd sa dea o solutiune, reservand-o Dom-
nuluT celuT noti si parid atuncT eT se mArginesc a cere de la datorniciI
luandu-se de la maulle lor, sä ni se trimitä In plic, si de urmare sà avem

tare. 1818 Noemvrie 7.
Iosif Arges, Grigorie Brancoveanu, Grigorie Ghica, Barbu Väcärescu, Istrate Cre-
tulescu Ve! Logofét.
Cod. LXXXVII, fila 10$.
(1) Nol boerii oiccirmuitorl ai Prii-Romeineset

Cinstite dumné-ta frate vel Vornice al obstirilor, te insciintäm, cd pe teite ilele ne-
contenit ne vin multe jälbI de la säracele véduve ce Mí lefl de la Cutia milostenieI,
plangéndu-se ea' nu li se dail lefile cele orinduite, çlicênd unele, cä de cate patru-
cinc! lunI, altele de cate 6-7 lunI nu li s'ah* dat, din care pricinä se allá lipsite de
ajutorul hraneI vieii lor ; mirare avem de acésta, in vreme ce scim, cà Cutiei milos-
teniilor i fdcut iraturI Indestule si inca, ca sä se curete de datoriile vechl
ca sä nu lipsésed lefile säracilor pe acest an, niel sä se vinlä iratul fär' de vreme
Cu scäçlémint, s'a dat voie de s'a si imprumutat Cutia milostenieI; ci eh sä scim
in ce stare se aflä Cutia, i sä chibzuim ca sä nu lipsésed lefile säracilor celor vrednicl
de milä, mal virtos cä i socotéla CutieI este de multa vreme neincheiatä, i striga-
rea säracilor celor ce ail sA ieà lefi silindu-ne a da un carar de indreptare, scriem
dumi-tale, ca sä facl tòtä socotéla Cutiel milosteniel, de cand s'a incheiat socotéla,
unde sä ar'éti tot iratul cel vechiti i cel noil i din altele madele, din ori-ce anume
catl bani ail intrat de s'a fdcut irat al Cutiei milosteniel si ce rämäsità maI are
Cutia a luà pe acest urmAtor an ? osebit sä arèti i t6te lefile ce all fost de a se da
pand la ingheerea socotelii si de atuncI cate ail mai prostisit cu pitace DomnescI,
i suma fies-cäruia, sA arätI iaräsi anume cei ce all s'a' maI ieä in urmd, pe care si
pe cate lunl nu li dat ? care aceste si ni se aräte cu buná deslusire i Cu inte-
legere; sä ni se facä si o fele osebith de totl ceI ce se allá la leí!, cu suma banilor
ce all sä ieä si sä ni se aducä fär' de zdbavä, spre a pune in orinduélä pentru ceI
ce all sà leä leí!, cäci nu putem suferl supérArile ce pe Vote ilele apururea ne fac
ceI ce all sd ieä leí!. -- 1818 Noemvrie 7.
Iosif Arges, Grigorie Brancoveanu, Grigorie Ghica, Barbu Viicarescu, istrate Ore,
tulescu.
Cod. LXXXVII, fila 103 V.
173 SOCIETATEA SETS I. G. CARAGEA 155
lui Varlam chezà§ia, cA vor fi aicl la regularea afaceril de cAtre Dom-

nitor. (1)
Pana la 12 Noemvrie 1818 ddinul noua form6 de administratiune
a boerilor ocârmuitorT, c'and apoi administratiunea trecit in .mânile
CdimàcgmieT orinduite de noul Domn.
Domnilor Colegi;
Apropiind de ultima cOld ce, dupà regulament, pote a mal fi utili-
sat6 de memoriul de fatd, din marea multime de documente inedite,
ce nu le am putut in§irà in memoriii §i car'l se vor puta urmdri in
Tom. X litera B, al publicatiunil mele din lstoria Românilor, mai dail
ca addenda o mic6 notitg, ramasd neintercalat6 la locul cuvenit, despre
D6mna Elena Caragea §i despre creatiunea unuI apanaj al el' in 1815.
Noi boerii otedrmuilori ai TérVi-Romdnesa.
Dumné-v6stri Ispravnicilor al postiilor, fiind-cd Rxcelentia sa Gheneral Varlaam
a fdeut arkare in scris eitre Exeelentia sa Gheneral Consul al Rusiei, cum eä are
a lud o sumd de ball de la un Panaghi ot Valcea i loan Trandafir, eusur din sfer-
turile \rama la 1817, care, fiind cä ad parte in tovdrdsia postelor, cere a i se fer-
portarisi partea lor de banl ce ad a luà dinteacéstd toväräsie, ci fiind-cd pentru
acésth pricind vélum anaforaua streinelor pricinI, lét 1816 Noemvrie 28, prin care
indatorézd pe piritiI a pläti ExcelenteI Sale Gheneralului Varlaam banii ce-I cera
de la dinsil, de aceea poruncim dumné-v6strd, ea s'a popritI banii ce vor fi avénd
piritil a lila din tovärdsia postelor, pAnä catad se va da sdvirsirea pricinii prin
hotdrire Domnéseä i atuncI se va da euI se vor cuvenl. 1818 Noemvrie 11.
Iosif Arges, Grigorie Brancoveanu, Grigorie Ghica, Barba Vdcdrescu, Istrate
Cretulescu.
Cod. LXXXVIL fila 104 V.
Noi boerii otedrmuitori ai Terii-Romdnesel.
Cinstite dumné-ta Vel Hatmane al DivanuluI, fiind-cd Excelentia Sa Gheneral Cons-
tantin Varlaam a fdcut arétare in seris cdtre einslitul Gheneral Consulat al RosieI,
eurn. ed in lét 1811, avénd cumpérate vdmile din tend téra, doI dintre eumpériitorl
ce ad luat de la Eaelentia Sa ~Re pe judete. I-ad remas datorl din sferturI, insd.
un Panaghi ot Välcea, eumpérdtorul judetultil Olt, talad 6.873 bani 71 si un ionitd
Trandafil, cumpérdtorul vdmil Ploeseilor, talen l 673 banl 90, pentru care s'ad si
judecat cu piritif in let 1816, la Departamentul streinelor prieinI, si aflat drep-
tatea prin anaforaua ce s'a fäcut; ci acéstä pricind, are a se hotdri de
Domnie, scriem dumi-tale ea, achicad pe piriti, sä-I indatorezI ea sd-s1 deà chezasi
siguri ea, orI-cdnd vor fi eerutl, sk- se afle aiel, ca sA sted fatd la judecal. 1818
Noemvrie 11.
Iosif Arges, Grigorie BrAncoveanu, Grigorie Ghica, Barbu Väedreseu, Istrate Ore-
tules eu.
Cod. LXXXVII, fila 104 V.
156 V A. IlltECHIA 174
D6mna Elena I. Caragea era o femee demnd do sotul el: econ6md

rivnit6re de avere. In fav6rea cassetel ei particulare, Caragea dd
ea irat al el.: taxa la exportul de vite §i o dare speciald de export
la pore'', cate 2 talen 1 de rimAtor, afard de vama cea orinduitd dupd
ponturi i eatalogul vdmilor, §i afard de cate 8 parale, preste Olt, de
un rimAtor ale CaimacamuluT de Craiova §i cate 4 parale ale Isprav-
nicilor respeetivI. (1) Preste acest irat de 2 talen t de porc, Caragea, in
(1) Éeà actul relativ :

Trei edrfl la sud Mehedinfi pentru iratul Mdrier-Sale Deminel, de la vitele marl.
Zemli Vlahscoie. unele din iraturile LuminateI DeunneI, cele ce s'aa aflat
§i pentru ob0escul folos ridicat inca din anul trecut, am intocmit in locul acelora
irat, ca de la fig-care rimator ce va e0 din Ora preste hotar sá dek cate talerl
2 de un rimator, afard din vama cea orinduita dupa punturl i catalogul vämilor,
carl afi sa o da, iar preste acestea numai in judetele ot preste Olt ce vor seelte ri-
ma' torl prin schelele judetelor sä dea §i cate parale opt de un rimator ale Caimä-
cämiei §i cate patru parale ale Ispravnicilor, care acea orinduélä are a se päzi in-
tocmaI, dar nefiind cu indestulare iratul acesta, in locul iratului ce lipsesce, am mil
adaogat §i alt irat, adeca sä iea §i de la vitele marI tinere de hranä ce se va da
voie a gl din térä numai in judetele ot preste Olt 0 nunnaI in Ora Turcéseä peste
hotar, lush de un cal Po talerl patru, de un bivol Po taleff trei i de un boil iara0
Po talen l trel, 0 de o vacä Po talerI do!, cari acgti bani sä aibä a-I réspunde ne-
gutatoriI eel ce vor trece vitele, afarä din vama cea orinduitd, precum ponturile §i
catalégele vämilor cuprind i afara din avaetul Cäimacämiei care 1-am orinduit Dom-
nia-Mea, sa fie po parale 60 de la t6tä felurimea acestor vite mari ce se aratä; a0j-
derea sä aibä a luà §i parale 10 de t6tA vita mare, §i pentru cel orinduit de aicI
incarcat cu acésta tréba, iar cu maI mult sä nu se supere; drept aceea s'a dat
acéstä carte a DomnieI-Mele luI ... ce s'a orinduit la sehele ...ot sud ca sä aibä vol-
nicie cu acésta carte a Domniei-Mele a stringe 0 a luà acest venit, dupa cum maI
sus se cuprinde, pentru care poruncim Domnia-Mea §i dumi-tale, cinstite §i credin-
cios boerule al Domniei-Mele Caimacamule al Craiovel, i dumné-v6stra Ispravnicilor
aI judetuldi, dati ajutorul cel cuviincios orinduituldi acestuia spre a puté stringe
0 a ha aeest irat, ea de se va intimplà vre-un cheder din pricina neajutorulul dum-
né-v6stra, avetI a réspunde. Poruncim Domnia-Mea i voué Cäpitanilor de margine
ca, färá tgcheréua numitului de mal sus, sa nu vé indrasnitl a läsa mAcar o vitä
sä trécä in acea parte, ca sa nu se pagubéscä huzmetul, iar cel ce va urmà in po-
triva se va supune a implinl 0- a plät1 de la insu0 tot avaetul, preeum mal sus se
arata. I saam receh gpd. 1815 Martie 8.
Cod. LXXV, fila 118 V.
1816, April 1. dat carp cumpèratoruluI huzmetului Märiei-Sale D6mnel, la
girea vitelor din WI
Cladova
VatotI I 0 carte la Mehedinti pentru vite
Negotinu
175 SOCIETATtA Still T. G. CAItAGEA 157
Martie 1815, mai adaoga o taxà de export de vite din Oltenia in Tur-
cia §i anume de cate patru talen l de cal, 3 talen f de bivol §i de un
boù§i de cate 2 talen 1 de o vaca, preste vama cea orinduita §i
afara de avaetul Caimacamulul (cate 60 parale de tot felul de vita
mare) §i afara de cate 10 parale de fie-ce vita, percepute spre remu-
nerarea perceptorula
Bliza-Palanga
Calafatul If 0 carte la Mehedinti pentru vite marI.
Ciupercenil
Lomu
Rahova 0 carte la sud Dolj asemenea.
Arceru-Palanca
Celeiul
Izlaz RomanalI o carte asemenea.
Opt caz pentru trecatèrea rimatorilor la Ora Nemtésca catre Vatasil de plait'
Rusava, plaiul Munteldi ,sud Mehedinti.
Vilcanul i trecerea Novacilor, Gorj.
Cozia i treceqa la Orez, Wm.
Caneni i trecerea la Aref, Arges.
Dragoslavele, plaiul DimboviteI sud Muscel.
Campina, plaiul Prahovel sud Prahova.
Schela ValenI ce intra in vama Buzn-Teléjenu sud. Saac.
12 carp catre CapitaniI de margine la Dunäre, tot pentru eimätori.
1 Siam-Rimnic.
1 Buzati.
1 Ialomita.
1 Ilfov.
1 Vlasca.
2 Teleorman.
1 Olt.
1 RomanatI.
I Dolj.
I Mehedintl.
Cod. LXXV, fila 155.

Urechia - Caragea 1901

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Urechia - Caragea 1901

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACAIDEMIA ROMANA

SOCIETATEA SUB I. G. CARAGEA

SOCIETATEA SUB I. G. CARAGEA

qedinfa de la 20 Oetomvrie 1900.

sa le cetésca acel manifest In care promiteà locuitorilor in genere

Ve41 tom. X, partea A., pag. 455 din Ist. Rom. de V. A. U.

de Domnia-Mea, care apérare a preotilor sá bine facà cunoscut cd este musaadea

de a nu cldcul dec'at cate 6 dile pe an, fiind acesta a§ezdmintul de la

sd trécd In vre-o vie streind, proprietarul viol are dreptul sd o tae.

nicat i icènd, Ca Cu voia i cu primirea dumné-lor dat, dupa rugäciunea ce

Adeverinta nCisträ la mana domné-lor boerllor i boerinavilor i tuturor podgo-

Ito loan Gheorghe Caragea Yoevod i Gospodar zemle Ylahisogio,

Prea Indgate D6mne,

loan Gheorghe Caragea Voeved i Gospodar zemli Vlahiscoe.

Prea Inciltate Delnne,

Prea Indltate D6mne,

(1) Ich _loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Ylahiscoie.

Pi-ea Ineilfate 136mne,

pranil de la Nucet sunt opritf de a vinde vin §i rachia, nu numal

césca condich, dupd obiceiul pätnintuluI, vinglarea vinului i a rachiuluI este a fi a

n). Dreptul Oranilor la Odin.° märginit pentru trebuintele easel con-

tinuti Qi sub Caragea. Acésta se p6te constata din actele ce dAm In

(1) /6 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

o). pranii nu se pot strainutà, duph vechiul pout, decat cu marl"

greutAff, ba sunt adu0 InclArat la urma lor. In interesul fisculuï, tè-

Carte de peídure popritei.

Poruncd de peidure a Ghinea Speteanului a o av6 apè'ratd.

lui _roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

raniT. Bind legatT cu lude la Visterie, se aplica maI cu rig6re acéstâ

Prea Ind lfate Dómne,

Zemli Vlahiscoie. Dumné-v6stri ispravnicilor ot sud. . Ialomita, sändtate.

ispravnicilor ai judetului, ca intocmai sä facep urmare, ne ingäduind insä s't pe stä-

cä la vale pe Mostiste, unde se aflä lipsä de phdurI, avénd dumbravd pazitä Cu

11 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Prea Incilfate D6mne,

Zemle Vlahiscoie. Dumné-v6strä ispravnicilor ot sud Saac, sänitate. Vé facem in

Prea inaltate D6mne,

Carte deslegatä de ferirea dumbrtivii dumné-lul Ve! Cäminar Nicolae racarescu,

p). Téranil carl ràsvratiati pe consAtenif lor Tm contra statuldr, ori

praniT sunt obligati.' a se strArnutà la alt loc, In interesul I pro-

satulul, sä mérgä sä ispäséscft striaciunea i sti aducti Ríe iscälitä de preot i pe

(1) IC6 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

. Satele plde§esdi: din RucAr i Dragoslavele cap6tä de la Caragea o

numitul Sluger povAtuire, cum si urmeze la madéua finului si la mésurat6rea

noua recunóscere a situatiunii lor privilegiate, ca unele ce dati p16e§il

LB Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Prea Indlfate .136mne,

de paza margineT §i a potecelor din munte. Actele de scutire §i de

prajina cea obiclnuitä de 18 palme Domnescl si un pumn sa se lacé mésurät6rea

t'arene si innoesce acest priviiegiñ, vèdéndu-se i de catra Domnia-Mea; am binevoit,

I6) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Prea indltate Démne,

u). InregistrAm ad In note o serie de acte relativo la neintelegerile

(1) 11 iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Prea .inciltate D6mne,

Ith _roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

y). Pe Muga necazurile ce téranul aya. ca sá Indure de la proprietate

Dupä luminata porunca a InaltimiI Tale ce mi se da la acéstä jaibà a locuitorilor

loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Prea Adltate D6mne,

si de la arenda i maY gròsnice erail aeele din partea administra-

Carie legatä catre Ispravnicii ot sud Saac de a indatorci pe arendasii mosiilor

Dumné-vrastra Ispravnicilor ot sud Saac, sändtate. Am védut Domnia-Mea insciin-