Serial: CÂMPINA CENTENARĂ - construcții de azi, existente și acum un veac

Înainte de a continua serialul meu început săptămâna trecută, am să clarific faptul că defapt imobile
bi-centenare certificate 100%, orașul nici nu mai păstrează; abstracția de care vorbeam, se va face în
ceea ce privește clădirile care se apropie mai mult de bi-centenar (cele trecute de 150 ani vechime).

Episodul 2: Casa Nicolae Grădișteanu

Încă mai există în oraș o veche reședință de vară boierească, ce-a aparținut unei familii cu adânci
tradiții în istoria națională, atestată în veacul al XVI-lea. Este vorba despre o casă ridicată cândva prin
anii 1880, de colonelul (pe atunci) Nicolae Grădișteanu (1837-1909), bunicul după mamă al celebrului
Neagu Djuvara. În anii aceia, colonelul era comandantul unui regiment de călărași (vezi foto în ținuta
de serviciu, făcută în 1880 la Ploiești).

Casa de la Câmpina și-a ridicat-o pe un domeniu de 6 ha, Grădiștenii fiind înrudiți în Evul Mediu cu
boierii locali Câmpineni. Neagu Djuvara își amintește în cartea sa „Saga Grădiștenilor”, de „conacul
plin pentru mine de dulci amintiri din copilărie, pe care și-l clădise colonelul Grădișteanu […] la
Câmpina, în mijlocul unei mari grădini povârnite spre cursul Prahovei”. Colonelul și-a crescut aici cei
cinci copii, făcuți la maturitate (printre care și Tinca, mama lui Neagu Djuvara). Avea să se sinucidă la
vârsta de 72 ani, fiind grav bolnav de cancer la colon și nevrând să fie o povară familiei sau să mai
sufere. Din amintirile lui Djuvara reiese că în „conacul” de la Câmpina a rămas, după moartea
bunicului său, în deceniile 2 și 3 ale veacului trecut, mătușa sa Constanța, fiica cea mare a colonelului,
astfel că între războaie, diplomatul de mai târziu și fascinantul povestitor de la senectute și-a petrecut
aici multe vacanțe ale copilăriei și adolescenței.

Profesorul-muzeograf Alin Ciupală deține în colecția personală o fotografie de epocă a casei

(reprodusă aici via campinatv.ro, dar publicată și în albumul distinsului colecționar, apărut în 2013), în
care ar apărea însă – după cum spune dânsul – fratele mai mic al colonelului, avocatul Petrache
Grădișteanu (1839-1921), una dintre figurile pitorești din La Belle Époque. Mare orator, fondator al
Partidului Liberal, acesta a fost vicepreședinte al Senatului, dar și președinte al Ligii Culturale pentru
Unitatea Românilor de Pretutindeni. Mai probabil însă ca personajul din fața casei să fie în realitate
bunicul lui Djuvara, Nicolae, ajuns la bătrânețe general de brigadă în retragere (nu se știe cum, în
memoria localnicilor a rămas cunoscut ca „baronul” – de unde și numele zonei până în ziua de azi).
Imaginea ar data așadar din jurul lui 1900. Casa a ajuns până la noi mult modificată, pierzându-și
farmecul de odinioară, precum și imensa grădină; se află azi pe Aleea Scărișoara, la nr. 8-10, fiind
divizată între doi proprietari (foto actuală, via Google Streetview).

Mădălin-Cristian Focșa