HUMULEȘT

I Nume elev:Stroiu Andreea Denisa

HUMULEȘTI-DESCRIERE
 Sat în comuna Humulești, plasa de Sus-Mijlocul, numit

astfel din pricina terenurilor sale cari presintă straturi
groase de humă ce ies la iveală în năruiturile dealurilor
din apropiere; este așezat pe valea pârâului Neamț
(căruia în această parte i se mai zice și Ozana) spre sud
la 1 km depărtare de orașul Neamț (și spre nord la 37 km
de orașul Piatra), mărginit la apus cu satul Vânătorii și
la sud cu satul Săcălușești, cu cari stă în comunicațiune
cu șoselele naționale județene.
HUMULEȘTI-DESCRIERE
 Suprafața sa, împreună cu țarinele locuitorilor, e de 936
ha (655 fălci) și are o populație de 243 familii.
 În sat se află: 2 biserici (1 de lemn, situată spre apusul
satului și alta de piatră), 1 fabrică de spirt. Școală nu a
posedat până anul acesta și copii, numai cei care erau
mai apropiați, mergeau în urbea Neamț, acum însă are o
populație de 58 de elevi.
 Numărul contribuabililor – 225.
HUMULEȘTI-DESCRIERE
 Locuitorii se ocupă exclusiv cu agricultura și creșterea
vitelor, al căror număr e de 1260 de capete, dintre care:
430 vite mari cornute, 42 de cai, 83 de porci, 640 de oi,
65 junci.
 Satul Humulești este străbătut prin mijloc de calea
județiană Piatra-Neamț, care împreună cu șoselele
județiene Humulești-Monastirea Neamțu, Humulești-
Grumăzești-Oșlobeni, formează un cruciș cu centrul
ocupat de vatra satului.
HUMULEȘTI-DESCRIERE
 În această localitate s-a născut I. Creangă în anul
1837”.
 Chiar dacă această voce din dicționarul dedicat Județului
Neamț nu este una foarte amplă, ea reliefează niște
realități care existau în localitatea respectivă la sfârșitul
sec. XIX. În fond, reprezintă o bază documentară care
poate fi integrată într-o analiză mai amplă, prin studierea
unor surse istorice diverse.
HUMULEȘTI-GALERIE FOTO
DESCRIEREA SATULUI ÎN OPERA LUI
I.CREANGĂ
 „Dragu-mi era satul nostru, cu Ozana cea frumos
curgătoare și limpede ca cristalul, în care se oglindește
cu mâhnire Cetatea Neamțului de atâtea veacuri! He, he,
he...! Dragi mi-erau tata şi mama, fraţii şi surorile şi
băieţii satului, tovarăşii mei de copilărie, cu cari, iarna,
în zilele geroase, mă desfătam pe gheaţă şi la săniuş, iar
vara, în zile frumoase de sărbători, cântând şi chiuind,
cutreieram dumbrăvile şi luncile umbroase, câmpul... cu
florile şi mândrele dealuri, de după care îmi zâmbeau
zorile, în zburdalnica vârstă a tinereţii!ˮ
DESCRIEREA SATULUI ÎN OPERA LUI
I.CREANGĂ

 „Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi şi ce oameni mai

erau în părţile noastre pe când începusem şi eu, dră găliţă-
Doamne, a mă ridica băieţaş la casa părinţilor mei, în satul
Humuleştii, din târg drept peste apa Neamţului; sat mare şi
vesel, împărţit în trei părţi, care se ţin tot de una: Vatra satului,
Delenii şi Bejenii. Ş-apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, nu
erau numai aşa, un sat de oameni fără căpătăiu, ci sat vechi
răzăşesc, în temeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari
tot unul şi unul, cu flăcăi voinici şi fete mândre, care ştiau a
învârti şi hora, dar şi suveica, de vuia satul de vatale în toate
părţile; cu biserică frumoasă şi nişte preoţi şi dascăli şi
poporeni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor.”
BOJDEUCA
 La intrarea în oraşul Târgul Neamţ se poate vizita Casa
memorială a lui Ion Creangă din Humuleşti.
 Casa memorială este situată pe strada ce poartă acum numele
marelui scriitor.
 La câteva sute de metri în lateralul casei se află “Ozana cea
frumos curgătoare şi limpede ca cristalul, în care se oglindeşte
cu mâhnire Cetatea Neamţului de atâtea veacuri”, după cum
avea să rememoreze Ion Creangă în “Amintiri din copilărie”.
 Casa a fost construită în anul 1830 de Petre
Ciubotariu, bunicul din partea mamei scriitorului.
 În anul 1835, fiul acestuia, Ştefan Ciubotariu, s-a căsătorit cu
Smaranda Creangă, de loc din Pipirig, iar ca dar de nuntă au
primit această casă.
INFORMAȚII GEOGRAFICE
 Coordonate:47°11′N 27°35′E47°11′N 27°35′E
 Localitate:Iași

 Județ:Iași

 Țara:România

 Adresa:Str. Simion Bărnuțiu nr. 4

 Adăpostește:Casa memorială Ion Creangă

 Data începerii construcției:1842

 Data finalizării:1842

 Restaurare:1942-1985
FILE DIN ISTORIE
 Istoric, situația este clară, satul fiind format probabil în primele
decenii ale secolului al XVIII-lea într-o poiană, pe fostul loc al
Mănăstirii Neamț numit Prisaca lui Buliga. În anul 1743, acolo
se aflau „șăzători niște oameni ce le zic humulești”, care nu
voiau să se supună obligațiilor boierescului față de mănăstire,
pretinzând că locul ținea încă de hotarul Târgului Neamț și, ca
urmare, aveau doar îndatoriri către domnie, ca și târgoveții.
 Domnia va confirma însă stăpânirea Mănăstirii Neamț asupra
locului, astfel că humuleștenii vor fi după 1749 clăcași
mănăstirești. La origine, așadar, satul Humulești este așezarea
unui grup familial aparținând neamului Humă. În anul 1766,
aceștia și-au făcut o bisericuță. Printre ctitori se aflau diaconul
Toader Humă, preotul Vasile sin Humă și un Ion Humă.
FILE DIN ISTORIE
 În 1774, satul Humulești, al Mănăstirii Neamț, avea 35 de
gospodarii, dar șase erau pustii, trei locuitori erau oamenii
bisericii și 29 țigani domnești. Condica Liuzilor din 1803,
arăta pentru sat, 109 liude și doi scutiți de bir ai vornicului
Grigore Ghica, pentru ca, în 1814, să fie 44 de fruntași, 32
de mijlocași și 47 de codași. În același an, din ordinul
domnitorul este măsurată suprafața agricolă a satului,
rezultând, 34971 de prăjini pentru cultură și 12444 de
prăjini pentru imaș.
 Dacă în 1774 satul este înglobat târgului, la 1802 devine sat
separat și revine la târg abia în 1895. Între 1870 și 1895, a
fost comună alcătuită din satele Humulești, Brătulescu,
Ocea, Topolița, Țolicea și Săcălușești iar prin decretulregal
1810 din 22 aprilie 1895 revenea la Târgu Neamț.
OBICEIURI/TRADIȚII
 Humuleștenii lui Ion Creangă pot fi considerați cei
mai autentici păstrători ai plugului cu boi de An Nou.
Indiferent de vreme sau vremuri, părinți, bunici și nepoți
se adună în ajunul noului an, împodobesc plugul cu brad
și beteală, înhamă boii și pleacă prin sat, să-i ure pe
vecini mai cu dare de mână și nu numai. Prima poartă pe
care intră în perindul lor e cea de la Casa Memorială Ion
Creangă. Nu le merge bine dacă sfidează amintirea
bădiței Ion…
RESURE VIDEO
 https://youtu.be/YeHgPwa4AEc
 https://youtu.be/cWk17T9A8ig

 https://youtu.be/dC_CbO2aMbw

 https://youtu.be/VkAK4Cfiofg

 https://youtu.be/mpExCwOnJiY

 https://youtu.be/FlkFbos4QSI