REALISMUL

120

-realism mitic - Baltagul, Creanga de aur de Mihail Sadoveanu;

-romanul experientei _i al autenticitáii - Maytei de MirCea Eliade;
- realism estetizant - Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale;
Marin Preda.
" in perioada postbelic: realism psihologíc Moromeii de
II. Competenta de evaluat
spe
" Analiza principalelor componente de structurá, de compoziie i de limbaj
cifice textuluinarativ (romanul).
cultural in care a
" Explicarea relaiilor dintre opera literarástudíatá_i contextul
aprut aceasta.

Cerina:
Realizeaz un eseu în care s prezinti trááturi realiste intr-un roman/ intr-o proz
narativ studiat.

III. Sugestii de redactare

Aplicaie realizat£pe baza romanului Marade loan Slavici.
ELEMENTELE STRUCTURA I CONTINUTUL ESEULUI
TEXTULUI NARATIV
IPOTEZ¢
Contextul operei Mara este cea mai expresiv oper epic aprut între
1880-1900, ba chiar [..] cel mai bun roman al nostru înainte de lon."
(Serban Cioculescu, Curs de istoria literaturii române moderne)
Publicat în foileton în 1894, reluat in volum în 1906, ro
manul Mara apartine realismului prin diferite particulariti.
ARGUMENTARE
Specie Opera literar Mara de loan Slavici este un roman, prin
amploarea aciuni, desf_urat pe mai multe planuri, cu un
Roman conflict complex i prin prezena unorpersonaje numeroase.
Este un roman tradiional de tip obiectiv, prin specificul
relaiei narator-personaj i al naratorului (omniscient,
omniprezent).
Roman realist Opera literar Mara de loan Slavici este un roman realist,
prin urmtoarele trsturi: tematic, obiectivitatea perspec
tivei narative (narator omniscient, omniprezent, deta_at),
construirea personajelor în relaie cu mediul în care acestea
tr¯iesc, prezentarea unei lumi omogene i a unor personaje
tipice, tehnica detaliului semnificativ, absena idealizri,
veridicitate, stil sobru. Problematica social este de factur
realist: relaia individ-colectivitate, in contextul ptrunderii
relailor capitaliste _i al dezvoltärii târgurilor de provincie, a
 121
.lol)t, in Arleoal, la nlárgilultolului al xIX lea, Reulhahual
etletaoblotiv i veronimil oluepwndri{á yi totuzi omoy:á,
lehtullä inläov, brilgi, mlicd teyuntori gh micá bnr.
de conviequire voiyivaná
N 0tnla ai ollor enil, Sunl prezente in roman fortue
)atative animilale de radi<ia literar realistá, precum tena
Ibaului riau ceaa vduvei, alemeil voluntare,
Naratorul din Mura ente, Cumn obervá Nicolae Mano
Nanatonl
lewu, un martor ironle, perfid, inninuant. Naraiunea este
aliatala perwnaalla, dar nu exclude analiza piholozjcá.
I'in utilizarva largå a vtilului indirect libergi contaminarea lim
bajului naralorului de limbajul peronajelor, naratorul depá
ele cadlrul omniNeionei: Slilul indirect liber, nai modern,
manitesta 0 perspectivd vubivctivd deciá, inläturánd neajunsul
vorbiii interioare prea coCrente: linmbajul we muenzá pe opsikologic,
izord_le dintro roacie trail, pslraudu-i intactágorväialaconfuzá."
Temaromanulul "T'ema romanului este prCzentarca eforturilor unei femei
vhduvedintr-un târy transilvnean, Radna, de aobine o po
zitie social privilegiat între micii negustori ai locului, prin
hrnicie i perseveren, pentru aasigura un trai mai bun
copiilor shi, Persida i 'Iric. In acest roman, autorul considerá
banulo valoare pozitiv, iar energia întreprinztoare aeroinei
un lapt foarte stimabil", De asemenca, Mara poate fi citit atát
ca romande familie, c¥t i ca bildungsroman.
Titlul De_i titlul romanului putea fi Copiii Marei, deoarece
personajul central ca frecven a apariiilor _i intensitate a pre
0cwprilor este Persida" (Magdalena Popescu), Nicolae Mano
mai ales romanul
lescusus<ine c: ,In realitale îns romanul este de a lua
Murei, Persiduîus_i nefind decâl o Mar juvenil, pe cale
cuvêrsta, obiceiurile i nfäi_area mamei sale."
Romanul este alctuit din 21 de capitole ce poart câte un
Construcia
discursului narativ titlusemnificativ.
O trstur realist este condiionarea destinului perso
susine, în
Manolescu
Planuri narative najelor de mediu, epoc, erditate. Nicolae
dou£ naraiuni principale in
lucrareaArea lui Noe,prezena a,«romanul» zgârceniei grijuliia
roman, legate prin alternan: scurt,
Mureii romunul iubirii dintre Persida i Nal. Mult mai
hic ar fi putut constitui la rând1ul lui, un roman.
"7sdul revoltei lui sludierea asa zicând e viu a
mccanismelor
elemen comm i
T0ale au ca
comportamentul indivizilor îu colectivitäi restrânse
r r"gleuzl
Noe, vol. L, Doricul, Ed. Minerva,
Manoleseu, Arca lui
NICOlde
Bucure_i, 1980.
'Nicolae Manoleseu, op. cit.
 122

Inlánuire, areum ínchise." Viata du familie

alternaná alternaná cu via< lui Tricá in familia lui
cojocarilor. Succesiunca secventelor narativeBocioaá,
est tarst
Construcia
inlánuire.
Aciunea romanului debuteazá in manierá
realizsá prin
subiectulul portrelul pronajului principal, care dá ËtËtlul realistá
Mara. romanolui,
Tot ín expozitiune cste prezxntat í nediul; zona de in.
Expoziiunea
ferferená dintre sat i ora, un fárg ardekeresc de la fársitul
Spaiul romanesc secolului al X1X-lea, situat pe valea lini_titá a Muresului.
Radna, lángáLipova i destul de aproape de Arad, Unele
intámplárise petrec la Lipova, iar altele la Arad tau la Viena
Ocupaile personajelor aparfin lumiitárgoveilor: Mara epre.
cupeatá, Hubár e mácelar, Bocioacá ecojocar, iar cei tineri vor
avea ocupaii asemánátoare.
Cele cáteva capitole introductive o au in centru pe Mara.
Rámasá váduvácu doicopii mici, neavánd rmai nimic de pe
urma ráposatuluiso, Bárzovanu, munce_tedin greu caprecu
peaá la Radna pentru a le asigura un vitor mai bun copiilor
ei, Persida i Tric: Dar lucrul cel mare e cú Mara nu-ti iese
niciodatá cu gol în cale; vinde ce poate i cumpárá ce gáse_te; duce
de la Radna ceea ce nu gáse_ti la LipoUa ori la Arad _i aduce de la
Arad ceea ce nu gáse_ti la Radna ori la Lipova."
Principala motivaie a muncii neobosite a Marei o repre
zintácopiii- Cánd împarte surplusul in trei pári ezale, ei i_i
rezervá obtrânee asigurat, iar copiilor o existenú care s-o
ráscumpere i s-o rázbune pe-a e." (Magdalena Popescu). Sim
bolic pentru echilibrul afectiv al Marei, între dragostea pentru
copiii iubirea de bani, este existena celor trei ciorapi în care
eroina î_i pstreazå economiile.
Mara dore_te ca Persidas fieo preoteas bogat, frumoas,
deviná
respectat, într-o parohie îndestulat, iar Tric s
starostele cojocarilor. De aceea Persidei îi asigur, cu minimum
de efort financiar, o bun educaie la clugrie, în grija maicu
Numai cádes
Aegidia, iar pe Tric îil d ucenic la un cojocar.
tinul este deasupra planurilor i vanitilor Marei.
momentul în care Persida il
Intriga Intriga romanuluiintervine în
pe biatul mãce
Zre_te, de la fereastra mânstirii catolice, tr¯ie_te primii fiori a1
laruluiAnton Hubr, Hubrnatl. Persida de a-si pre
imposibilitateazburtorului.
dragostei i autoanaliza îi v·de_te mitul
ciza sentimentul, Slavici prelucrând aici prima vedere,
Este vorba de opasiune subit, de o dragoste la Mag-
a_a cum observ
condiionat înså de o tripl interdicie,
incompatibilitate atempera-
dalena Popescu: etnic, social _i de considerat i
iubirii poate fi
mentelor. Tot ca o interdicie a
 SLAVICI 123
'"JOAN
KEALIST
diferena religioas dintreei. Înclcarea interdiciilor constituie
conflictulromanului,

Conflictul erotic este surprins de George Clinescu: ,Sen-

timentul se slrvcoar la început ca wn sinplu capriciu, sc
Precizarea
îndreptäe_te cu mila devine î sfâr_it jratic mistuitor." Con-
confictelor exterior, între Persida
dictulerotic se manifestä, pe de o parte,
comunitatea ce nu-i accept iubirea pentru Nal, iar pe de
între datorie si iubire
altä parte, interior, însufletul Persidei, respectarea valorilor
íntreg zbuciumul ei este cuprins îutre
Qenerale, ob_te_ti, impuse de tradiie, i sinirea pentru Nal, egoist,
individualist" (Nicolae Manolescu).
posibile surse de
Magdalena Popescu identific dou£
o prive_te pe Mara: copiii
conflict, specific realiste în ceea ce aurului.
iubirea Mara strânge bani
sibanii, iubirea matern i pentru copii ei. In realitate,
sub pretextul c face acest lucru pe care banul i-l confer în
prestigiul
face acest lucrupentru rscumpra de la stagiul militar
comunitate. Pe Tric l-ar putea
pe alii s plteasc pentru el iîl de
obligatoriu, dar las
la rzboi. Pe fiica ei nu o ajut
termin în felul acesta s plece constituie zestrea real,
când are nevoie, nu-i
cubani atunci i nu ca tolerat în
csnicie.
recunoscut ca egal
ca s poat fi conflict în ceea ce-l prive_te pe
Tric
Se poate vorbi _i de un
conturat.
(revolta), dar mai slab mai ales, în jurul iubirii
dintre
Aciunea se concentreaz, Slavici este însà de a
Desfäzurarea aciunii esenial a lui
Persida i Nal. , Insu_ireaclinescu), de_i nu crede în împli
analizadragostea" (Georgeambii se vor împotrivi sentimentelor
nireaprin iubire. Iniial, va putea uita pe fiica Marei,
Nal
Sperând co necesari
care-i stpânesc. împlineasc anii de cltorie
pleac în lume s¯-i
breasla m¯celarilor. Intre timp, Persida
pentrua ptrunde în pretendent acceptat de familie i unei de
este curtat de
un îns dovada
Codreanu.Tânra face
Comunitate, teologul
femeie cu experiena vieii, cum
abiliti nea_teptate, de i-l respinge fr jigniri inuile.
Manolescu, casa printeascà 1
remarc Nicolae alungat din
tatl, e fugà uel
Când Nal î_i love_te
ora_ului; Persida hotr_te så
dragoste i res
ajunge de batjocura similar cu al lui, din
Sa-$iaSume un destin Codreanu i
ponsabilitate moral. secret de
sunt cununai în împotriva soiei care.
Persida i Nal revolta
Viena. Nal îns se va
el, îl a_azå pe o POIpe
pleac la renunând la tot pentru
înc izolai de omu-
Protejändu-l, cei doi sunt responsabilitate
iîn tar,
inferioar ei. Reîntor_i Srrie, a crui unile. Viaa
un birt, la cele mai
nitate. _i deschid indeplinind muncile
_i-o asum Persida,
 124

lor de familie decade în

REALISMUL
vulgaritate, iar Persida este
batjocorit de Nal în faa prietenilor i aslugilor. båtut',
arat suferina, cere ajutorul fratelui su, umbl Persida
pe strzi
cutându-_i mama. Na_terea copiluluiilor
domole_te
Persida i_i accept soul a_a cum este, iar Nal se spiritele.
maturizeaz
_i i_i recunoa_te gre_elile, fr ca iubirea romantic de odi-
nioar s renasc. Botezul copilului, în rit
milia Marei cu aceea a mcelarului Hubr. catolic, împac fa-
Cellalt plan, mai puin conturat, il are în centru pe Tric
Ajuns calf la Bocioac, starostele cojocarilor, Tric devine
obiectul pasiuni Martei, soia lui Bocioac. Influenat de Marta.
Bocioac i va plti lui Tric rscumprarea de la stagiul militar
obligatoriu, cutoate c i Mara ar fiputut face acest lucru, dar
refuzase din zgârcenie. Nevrând s fie dator nimnui, Tric se
d singur la Verbonc, angajându-se voluntar pentru rzboiul
imperiului din Italia. Va reveni îns de pe front, r±nit.
maturizat _i va deveni maistru cojocar.
Romanul se încheie brutal, cu uciderea btrânului Hubr de
ctre fiul s¯u natural, Bandi. Unii critici au dezaprobat acest
final, dar este totu_i motivat de estetica naturalist prin eredi
tate, cci Bandi e copilul unei nebune" (George Clinescu).
Deznodmântul Destinele individuale se proiecteaz într-o lume redat
realist, prin aspecte monografice ale târgului românesc din
Ardeal, de la sfâr_itul secolului al XDX-lea. Scene precum târgul
de la Arad, culesul de vie ori probele impuse de bresle
n vitor me_ter sunt pagini de mare forå evocatoare _i cu va
pentru
loare de document.
Aspecte monografice Cele dou£personaje principale din roman sunt Mara i
Persida. Mara e un caracter, Persida un destin; prima înseamna
stabilitate i fort, cealalt devenire semnificativ _i exemplar",
afirm Magdalena Popescu.
George Clinescu vede în Mara tipul comun al femeii de
peste muni _i în genere al vduvei, întreprinztoare i aprige", 1ar
Nicolae Manolescu o consider prima femeie capitalist atn
literatura noastr". Personaj tipic, Mara este personaj realist
prin taptul c e un produs al mediului [..J. Prerea lui Slavici c
mediul social joac un rol prmordial în viaa oamenilor tre0u1e
reinut..." (Pompilu Marcea, Ioan Slavici).
Personajele Mara, precupeaa dela Radna, domin întregul roman prin
Modalitäti de Iorfa el, prin pregnana trsäturilor i prin complexitate. Este
caracterizare a
energic, voluntar, calculat, optimist. Trsturile ies
1Vealaprin caracterizare indirectä, din vorbele, gesturile, fap
personajelor tele i gândurile eroinei.
ROM.

Träsäturi Portretul ei fizic,

ceputul
romanului, înrealizat în mod
mnanier realist£,direct de
125
liilor, sugereaz prin narator la în-
greoaie _i cu obrajiimasivitate,
toat sub _atr, în btui stabi
de soare,
dosul mesei
l
deitaploi
te : acumul
vânt,
area deta-
_i,Muideere mare, sptoas,
Sufletul ei este pline de poame _i de Mara stáziua
in ceea ce o dominat pede dou pasiuni:
cum observ N.prive_te fiica Marei, copiii _iturtbani.dulce."
lua cu vârsta, Manolescu - decât o Persida, ea ,nu este -
obiceiurile _i Mar juvenil, pe cale dea_a
Exist îns i anumite înfi_area mamei sale". a
ca pe o succesiune de deosebiri între ele. Persida vede viata
datoriü,
de
optimismul Marei, asceze si reprimri. Spre
realitii, izvorât probabil Persida are o
perspectiv tragic deosebire
Limbajul prozei _i
Autorul le trateaz diferit _i din din educaia religioas. asupra
narative, stilul Mara este descris prin punct de vedere stilistic:
ironie,
tratat în registrul serios i grav. Cu în stil indirect liber,
toate Persidae
Persida nusunt în acestea, Mara _i
opoziie _i nici în conflict. Ele se subîneleg una
pe cealalt în existena
filiatie, viitorul una deprezent, trecutul presupune o legätur de
devenire. C·ci Persida
asemntoare Marei, preluând probabil de la ea aceletindetrsturis ajungcare
opot face apt pentru via"
Stilul narativ este sobru,(Magdalena
impersonal.
Popescu).
Stil indirect liber Stilul indirect liber, utilizat în portretizare i analiza
psihologic, gernereaz ambiguitate artistic, deoarece
naratorul penduleaz între identificarea cu personajul i
deta_area oarecum ironic de acesta: A rmas Mara, sraca,
vduv cu doi copii, srcuii de ei, dar era tânr i voinic _i harnic
_i Dumnezeu a mai lsat s aib i noroc."
Moduri de expunere Modurile de expunere îndeplinesc oserie de funcii epice
în discursul narativ i sustin realismul romanului. Descrierea
este cel mai adesea subiectiv si reconstituie într-o manier
documentar universul social prezentat. De asemenea, confer
scritorului fa
iluzia vieii în desf_urare i reflect simpatia
funcia de reprezen
de valorile lumii evocate. Naratiunea are
semnificare. Dialogul sustine veridi
tare a realitii i aceea de Scenele dialogate contribuie la
CItatea _i concentrarea epic.
analiza psihologic a personajelor:.
CONCLUZIE
de Joan Slavici este un roman realist,
prezen-
Opera literar Mara narativ omniscient, prin
prin tem, prin perspectivai a unui anumit tip de personaje,
sunt în-
tarea unei lumniomogene sobru. În viziune realistreligioas)
_i
prin stilul impersonal comunitate (social, etnic,
relaiile dintre
fi_ate
 126

i individ, dintre prini _i copii, dintre soti, dar i

REALISMUL
psihologiei feminine (iubirea matern i iubirea aspecte ale
In Istori literaturii române de la origini pânpasiune).
ín
George Clinescu raporteaz valoarea romanului la prezent,
epociii la evolutia genului:,Pentru epoca în care a aprut,Contextul
Mara
trebuia s însemne un eveniment, _i astzi, privind
înapoi, romanullui
aCesta apare ca un pas mareîn istoria genului. ..1Cu mult înaintea
Rebreanu, Slavici zugrvise puterniC sufletul (rnesc de peste muek:
si cu atâta dranatism, încât romanul este aproape ocapodoperä "

I.Conceptul operaional
Personajele din romanul realist
II. Competena de evaluat
" Analiza principalelor componente de structur, de compoziie i de limbaj spe
cifice textuluinarativ (personajele, modaliti de caracterizare a personajelor, tipuri
de personaje).
" Explicarea relaiilor dintre opere literare i contextul în care au aprut.
Cerina:
"Realizeaz un eseu în care såprezini modaliti de caracterizare a personajelor
principale dintr-un roman/ dintr-o proz realist studiat.

III. Sugestii de redactare

Aplicaie realizat pe baza romanului Mara de Ioan Slavici.
ELEMENTELE
TEXTULUI NARATIV STRUCTURA I CONINUTUL ESEULUI
IPOTEZ
Context
Publicat în volum în 1906, Mara este considerat de criticul
^erban Cioculescu cel mai bun roman al nostru înainte de lon".
Dincolo de diversitatea aspectelor sociale surprinse în roman,
Slavici înfi_eaz în viziune realist psihologia i compor
tamentul feminin, ca i efectele pasiurilor asupra celor doua
personaje principale, mama _i fiica, Mara i Persida, care se
dovedesc în final ipostaze/ vârste ale aceluia_i prototip: Mara
matur - Mara juvenil.
ARGUMENTARE planuri
Aciunea romanului se desf_oar pe mai multe lor
narative, având personaje numeroase. In functie de rolul
 SLAVICI
REALIST" JOAN 127
L inaciune, personajele realiste sunt puternic individualizate,
APecte
s lrealixärit
e
construitecuI minuiozitate (biografia,i mediul, relaiile motivate
persONajde psihologic).sau portretizate: succint. Sunt personaje tipice pentru
oNreRlist ocategoriesocial, ,cu oevoluie condiionat de mediu _i epoc.
Specialiterar privilegiaz personajul (principal) acrui
fosonzje
principale evolutie constituie obiectul romanului. De aceea personajele
sunt construite dintr-un ansamblu de trsturi redate în mod
direct (portret, biografie, stare civil, statut social) i indirect
(fapte, gesturi, atitudini, gânduri, limbaj, raporturi cu alte
.Naratorull omniscient las personajele s-i dezv-
personaje).
uuie trsturile în momente de incordare, consemnându-le ati
conflictului.
tudinile pe parcursulevoluiei
Cele dou personaje principale în jurul crora se constru
wn
Träsäturile ieste actiunea romanului sunt Mara i Persida - Mara e
fortã.
pRISOnajelor caracter, Persida un destin; prina înseamn stabilitate i
cealalt devenire semnificativ _i exemplar."
George Clinescu vede în Mara tipul comun al femeii de
peste muni _i în genere al vãduvei, între-prinzätoare i aprige, la
de afeciune matern, de
care apare proporfia aceea de zgârcenie i slbiciunii
lhotrâre brb-teasc i de sentiment al femeie_ti", iar
capitalist din
Nicolae Manolescu o consider prima femeie realist _i
literatura noastr". Personaj tipic, Mara este personaj
nediului"?,
prin faptul c ,e un produs al vieii, e viaa îns_i, pàtima_,
Mara e asemenea arborelui
vorace i darnic; animat de
puternic, rea, lacom, generoas, îndrumat de elanurile cele mai
fensiunile cele maiobscure, dar i
i blând,"3
nobile; neierttoare, aspr, sever roman prin
Mara, precupeaa de la Radna, domin întregul
Milace/ procedee
prin pregnana trsturilor i prin complexitate.
de caracterizare fora ei, dezavantajat,
Rmas vduv de tânr i s±rac, statut social
mijloacele materiale de a-i cre_te
Mara trebuie s gseasc proprii respectul comunitài.
copiii _ide a-_i câ_tiga prin fore care ies la
voluntar, optimist, trsturi
Are o fire energic, caracterizrii indirecte, din vorbele,
iveal prin intermediul
gândurile eroinei.
din
gesturile, faptele _i, uneori,
realizat la începutul
romanului, în mod
Portretul eifizic, manier realist, prin acumularea
în
direct de ctre narator,masivitate, stabilitate: ,Muiere mar,
detalilor, sugereaz Mara
obrajii btui de soare, deyploi_idezvànt, turta
cu
Spatoas, greoaie i satr, de poame i de
în dosul mesei plie
Sta ziua toat sub consider proclet muiere".
dulce."Oamenii o

'Magdalena Popescu, op. cit.

Pompiliu Marcea, op. cit.
SMagdalena Popescu, op. cit.
 128

Sufletul ei este dominat de douá pasiuni: REALISMUL

Simbolic pentru echilibrul afectiv al Marei, copii i banii.
intre
pentru copii_i iubirca de bani, este existena celor drazostea
Precizarea i in care eroina í_i pstreaz economiile:
unul trei ciorapi
exempliicarea pentru zile de
bàtrânee _i pentru înmnormântare, altul pentru Persida
tr£säturilor $i
pentru Tric," Exist ceva din psihologia avarului al treilen
in felul in
care Mara stránge baniila ciorap_i amân s£ se
(scena de la botezul copiluluiPersidei), despartá decuei
personajul mo_ Costache (Enigma Otiliei). comparabil
ins umanizat de dragostea pentru copii. Avariia lor este
Astfel, ea vrea ca Persida så fie o preoteas bogat, fr.
moas, respectat, într-o parohie indestulat, iar Tricá sã dei.
n starostelecojocarilor -,Mara hrne_te 0 «viziune» aviitorului
cape ocompensafiea prezentuli. Copiii nu Sunt aiei, ci ea într-m
viitor al devenirii, care se va destä_ura a_a cum viseaz, simte si
hotr_te Mara." De aceea Persidei îi asigur, cu minimum de
efort financiar, o bun educaie la clugrie, dând-o in grija
maicii Aegidia, iar pe Tric îl d ucenic la un cojocar. Numai
c£ destinul este deasupra planurilor i varnitilor Marei.
Când trebuie s fac oinvestiie mai important, ca de exem
pluarendarea podului de peste Mure_, Mara ia bani din ciorapul
destinat Persidei, fapt ce ilustreaz zgârcenia, sugerat i de
gesturile care însoesc punerea banilor la pstrare: ,Când poate
s pun florinulea-l sårut, apoi rmâne a_a, singur, cu banii îintingi
pe mas, st pe gânduri _i începe în cele din urm s plâng"
Zgârcenie dovede_te Mara _i fa de propriii copii. Pe Tric
I-ar putea rscumpra de la stagiul militar obligatoriu, dar lasä
pe alii s plteasc pentru el _i îl determin în felul acesta s
Relaiile cu celelalte plece la rzboi, iar pe fiica sa nu o ajut cu bani atunci când are
personaje nevoie, nu-i constituie zestrea real, ca s poat fi recunoscut£
ca egal _i nu ca tolerat în csnicie.
Mara strânge bani sub pretextul c sunt pentru copii ei. In
realitate, eatezaurizeaz bani pentru prestigiul pe care ace_tia
i-l confer în faa comunitii: Banul este un mijloc de consi
deraie i stin, dar _i de echilibru psilhologic."s
Inventiv, Maragse_te totdeauna modalitatea de adep_i
impasurile financiare generate de datoria matern. O
determinä pe maica Aegidia s-o in pe Persida la mnàstire
s-i ofereoeducaie aleas aproape gratis, iar pe cojocaru!
Bocioac il convinge s plteasc scutirea lui Tric de armatà.
Banul ii confer mândrie Marei_i îi asigur respectul eio
lali: N-i vorba, tot Mara cea vwche era, tot soioas, tot
Idem.
Pompiliu Marcea, op. cit.
 ST"IOAN.SLAVICI 129
i nici c i-ar fi _ezut altfel. Vorbea insá mai apãsat, se
erla mai pu<in, cla mai rar _i se tinea mai drept decát odinioará.
S sinte0mul care are _-l vezii cât de acolo pe cel ce se simte. Cre_teau
ciorapii deodat cu copii."
dar _iOrgoliul Mareiiia forma mândriei de a-i fifåcut stare prin
muncaeii ia orgoliului matern.. Tot n-are nimeni copiica mine",
oA
Persida
repetà personajul în diverse ocazii de-a lungul romanului.
Biruitoare, vduvn devine ofemeie onorabilã, prin bogáie, dar _i
chiverniseala ei il ofer altora. Ascos bani din
prinexemplulpecare
afuceri i _i-a crescut copiii: ce altceva i s-ar putea cere?", noteazå
Nicolae Manolescu. Ca mai toate personajele lui Slavici, Mara
arenevoie de recunoa_terea celorlalti, pe care _tie s-i domine
cdiar i prin umilin" (N.Manolescu).
in ceea ce o prive_te pe fiica Marei, Persida, ea nu este -
a_acunm observ Nicolae Manolescu - decât o Mar juvenil, pe
cale de a lua cu vârsta, obiceurile _i înfi_area mamei sale".
Caracterul de bildungsroman vizeaz maturizarea Persidei,
transformarea ei din adolescenta care încalc din iubire
interdiciile sociale, în femeia mritat/ mama acceptat de
familie _i de comunitate.
Exist îns i anumite deosebiri între ele. Persidavede viata
reprimi. Spre deo
ca pe o succesiune de datorii, asceze i
sebire de optimismul Marei, Persida are operspectiv tragic
din educaia religioas.
asupra realitii, izvorât probabil _i punct
Autorul le trateaz diferit i din de vedere stilistic:
indirect iber, Persida e
Mjoace/ procedee Mara este descris prin ironie, în stil
acestea, Mara _i
tratat în registrul serios i grav. Cu toate subineleg una
de caracterizare
se
Persida nu sunt în opoziie i nici în conflict. Ele
Persida
presupune o legtur de
pe cealalt în existenta prezent, trecutulPersida tinde s ajung
filiaie, viitorul una de devenire. Cci acele trsturi care
asemntoare Marei, preluând probabil de la ea
via".
Opot face apt pentru direct celelalte
Caracterizarea a Persidei de ctre
surprinde la începutul romanului puritatea fetei. In
personaje perspectiva naratorului
exemplu,
capitolul Primvara, deatribuit Marei, în stil indirect liber:
asupra Persidei îi este Inalt,
se ficusefata fat, _i nu mai _tia ce s fac cu dânsa.
frângi dm
Prea i _icu toate aceste subire s-o
latä-n umeri, plin, rotund curat ca floarea de cire_ _i alb.."
plin,
Mjloc; iarfata ei ca luna
consider c Persida este o adevrat
Maica Aegidia
miune",,unadev·rat giuvaer de femeie".

"Magdalena Popescu, op. cit.

130

Maturizarea 'ersileiaduce
din momentul cànd deschide unl ranstormåt
1 birt la
Srrie,
RLALI SMUL.
vizibile, ai ales
piard ging_ia i sàsemene din ce înce mai
Imull cu
naratorul red în mod dirvct
muncità, seperduse încetul cuiîncetul ronsformarea: l'emeiMra,r gnkar
ridicând ciuberele de apd i oalele de la nfali_uru ei
foc, mutandaleuv cle
loc la altul, punind mala loute, en se fdeuse mai
teapànà, dar totdeodutai mai odoroasa arecunm |....
Tràind meren cu slugi prouste icu Iue
voinic, i
adimatä in
ca perduse incetul cu incetul i ging_ia
Dacà s-ar fi vzut nîns_i pe site cu sufletului. ... cùrciuma,
r±mas cuprinsàde spaim i ar fi strigal: ochii «Ahl
de
olinioarä, ar
are
Doanne!» .]|floarea sc ofilise i începen a-i scuturafoile." am czu
Caracterizarea indirect, carese desprinde din fapte, vorbe.
gesturi _i relaia cu celelalte personaje
turile ei morale. Orgolioas, ca i Mara,scoate la iveal trási
_i înzestrat cu un
puternic simt al datoriei (,,Mai întüi
_i dup acetia ceilalfi binefctori ai Dumnezeu, apoi prinii ti
s¯-i reprimesentimentele pentru Nal. ti."), Persida încearc£ initial
Cutoate acestea råmâne
credincioas iubirii pe careosimte pentru
îneleapt, refuz politicos cererea în cstoriefiul lui Hubr si,
a teologului
Codreanu. Ins atuncicând Nal i_i love_te tatl _ie
casa printeasc ajungând de batjocura alungat din
devotat omuluiiubit _i hotr_te så-i asume un ora_ului, Persida se arat
cu al lui, asumându-_i destin similar
lumina zilei, dac l-a_ prsirspunderea moral: ,N-a_ fi vrednic de
i eu când toi îl
Incercrile prin care trece pân la momentul nedreptesc..."
final sunt cauzate de înclcarea, din împcrii din
impuse de comunitate. iubire, a interdiciilor
Dac Mara e unprodus al mediului"
criticul Pompiliu Marcea apreciaz c: ,Ncruia ise adapteaz,
-o mân, îndragoste,
niciun fel de calcule, ea învinge printr-o mare
un rar devotanent. [...] Persida i_i stpânire de sine
personaj superior." dep_e_te net mediul, e un

CONCLUZIE
Finobservator al efectelor
nine, în romanul Mara, Slaviciiubirii asupra psihologiei femi
conduce conflictul dintre pa
siune i datorie în plan moral.