Modele epice in romanul interbelic

Romanul este specia epica in proza, de mari dimensiuni, cu actiune complexa, desfasurata pe
mai multe planuri narative, cu personaje numeroase, complexe si bine conturate, si intriga
complicata. Critica analitica a romanului deosebeste in general, trei elemente constitutive ale
acestuia: intriga, caracterizarea personajelor si cadrul. Caracteristicele romanului: are structura
narativa complexa ampla, subiectul actiunii se desfasoara in planuri paralele, se combina nuclee
narative distincte, romanul prezinta destinul unor persoanje bine individualizate sau a unor
grupuri de interese, cunoaste o mare varietate de forme.
In perioada interbelica, romanul cunoaste o dezvoltare fara precedent. Diverse modele epice
romanesti, orientari tematice si tipuri narative imprima evolutia romanului intre traditional si
modern, intre ionic si doric, intre perspectiva narativa omniscienta, obiectiva si relativizarea ei in
romanul modern subiectiv, intre mimesis (principiu estetic, dezvoltat mai ales n antichitate,
potrivit cruia arta este imitarea realului) si autenticitate. Factorii dezvoltarii romanului
interbelicsunt: mutatiile fundamentale in mentalitatea culturala si mentalitatea literara,
schimbarea perceptiei asupra speciei literare, stimularea interesului scriitorilor si al publicului
pentru problema romanului prin dezbaterile si articolele din presa literara a vremii, necesitatea
sincronizarii literaturii romane cu aceea europeana, dar si aparitia unei generatii de prozatori
talentati.
Tipurile de roman din perioada interbelica sunt: romanul realist de tip obiectiv Ion de Liviu
Rebreanu; romanul realist mitic Baltagul de Mihail Sadoveanu; romanul psihologic/modern
subiectiv Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, Patul lui Procust de Camil
Petrescu; romanul experientei Maitreyi de Mircea Eliade; romanul realist de tip balzacian
Enigma Otiliei de George Calinescu.
Romanul realist de tip obiectiv Ion de Liviu Rebreanu apare in anul 1920, fiind foarte apreciat
de critica. Acesta are ca teme: pamantul si iubirea. Romanul realist obiectiv interbelic are ca
trasaturi: complexitatea actiunii si numarul mare de personaje, obiectivitatea naratorului,
omniscienta si omniprezenta naratorului, istorismul (autorul ofera date reale din viata
personajelor), analiza psihologica a personajului, tehnici narative moderne, prezenta veridica a
realitatii, descrierile minutioase, anticalofilismul. Liviu Rebreanu rmne reprezentantul cel mai
acreditat al liricii obiective, cu caracter social. ranul din opera lui Rebreanu nu este o
sintez de virtui, cum l nfiau smntoritii. Patimile lui sunt elementare, oarbe, distructive.
Nicieri nu se simte, nici chiar n Rscoala, simpatia autorului pentru clasa rneasc.
Personajele lui Liviu Rebreanu triesc o via interioar de o mare intensitate. Vorbele, frazele
rostite de ele sunt doar expresia parial a frmntrilor lor luntrice. Gndurile, sentimentele i
emoiile eroilor se comunic nu rareori n crmpeie de convorbire sau n cuvinte care descoper
pentru o clip pornirile, dramele sau revolta din sufletul lor. Romanul lui Liviu Rebreanu se
distinge i prin arhitectura lui complex, nu mai puin modern. Eroii lui Rebreanu se
integreaz, cu antecedentele lor biografice, n conjunctura evenimentelor, cu configuraia lor
psihic. Istoria lor se desfoar treptat, se descoper progresiv n angrenajul social complex n
care sunt surprini, n dialectica relaiilor sociale desfurate episodic, n planuri narative, ce
strbat diferite medii de via i se interfereaz.
Romanul realist mitic Baltagul de Mihail Sadoveanu este publicat in anul 1930, avand ca tema
viata pastoreasca a muntenilor din Moldova, dar si cautarea adevarului. Romanul lui
Sadoveanu este un vast spectacol al existenei noastre: n el ntlnim toate aspectele i
manifestrile vieii unui popor. Baltagul, desfurndu-se la suprafa i n aparen pe

treptele cunoscute ale istoriei sale concrete, reprezint, de fapt, istoria mplinirii trudnice a
acestui gol existenial creat prin dispariia ciobanului. Eroii celor mai multe povestiri i romane
ale lui Sadoveanu sunt ranii, oamenii apsai i rzvrtii mpotriva moierilor, a slujbailor de
stat i, n general, mpotriva condiiilor nbuitoare n care se desfura viaa satului n regimul
burghezo-moieresc. George Clinescu consider romanul una din cele mai bune scrieri ale lui
Sadoveanu i l caracterizeaz drept romanul nemicrii milenare cu intrig mitologic, acest
tip de proz presupunnd abordarea artistic a unui mit autohton i chiar universal. El se
caracterizeaz prin suspendarea timpului i a spaiului narative i prin conturarea unor personaje
arhetipale. Paul Georgescu surprinde poate cel mai bine caracterul sferic, de capodoper, al
lumii romanului, n care destinul uman se integreaz, ca n balada Mioria, n ciclurile cosmice
ale existenei, evocnd o civilizaie astral, n care faptele umane sunt reglate ca mersul
stelelor, al soarelui i al lunii. Corespondena romanului cu balada nu este pur formal, numai
ca intenie a genezei operei sau numai tematic, prin dezvoltarea ultimului motiv, al cutrii.
Baltagul are o arhitectur complex conferit de polimorfismul structurii i de estura de
teme i motive i reconstituie, monografic, viaa munteneasc n tiparele tradiiei n Moldova
nceputului de veac XX. De-a lungul vremii au aprut diferite interpretri ale romanului, unele
chiar contradictorii: antropologic i poliist (George Clinescu), mitic-baladesc i de realism
etnografic (Perpessicius), reconstituirea Mioriei (Eugen Lovinescu), demitizant (Ion
Negoiescu), realist-obiectiv (Nicolae Manolescu), iniiatic, de dragoste i o anti-Miori
(Alexandru Paleologu). Relaia romanului cu balada popular Mioria este sugerat chiar de
scriitor prin motto-ul: Stpne, stpne,/Mai chiam -un cne, constituind un aspect
controversat n receptarea critic.
Romanul psihologic modern subiectiv Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de
Camil Petrescu apare in 1930, simultan cu Baltagul. Are ca teme dragostea si razboiul.
Subiectul romanului se organizeaz n jurul dramei de contiin a personajului principal,
generat de incertitudinea n iubire. tefan Gheorghidiu este contiina dramatic ordonatoare
a operei, naratorul (descins din vocea auctorial), n genere necreditabil, al acesteia. ntreaga
afabulaie a crii se compune, se filtreaz i se organizeaz arhitectonic n adncimea
perspectivelor interioare ale eroului. Drama lui Gheorghidiu se consum n dou direcii: o
dram a iubirii nelate, nu a geloziei, ci a setei de certitudine (Nu, n-am fost nicio secund
gelos, dei am suferit atta din cauza iubirii), i o dram a incapacitii alinierii, a integrrii
ntr-o existen cotidian, dictat de fore i raiuni exterioare, necircumscrise idealului pe care
eroul i l-a asumat. Ela Gheorghidiu, personajul principal feminin al romanului, este o prezen
simptomatic n galeria eroinelor camilpetresciene. Se cstorete, de student, cu tefan i
amndoi realizeaz la nceput o csnicie frumoas i srac, tipar de idealitate, bazat pe o
comunitate de sentimente. Romanul este modern prin tehnicele narative, prin constructia
personajului, prin construirea cronotropului (referitor la regularitatea si frecventa unui ritm) si
prin conceptele estetice promovate de Camil Petrescu (autenticitate, substatialitate, relativism,
luciditate, anticalofilism). Autorul urmrete n romanele sale nu construirea de caractere, ci
comunicarea unor experiene sufleteti ce modific reprezentrile despre lume ale
personajelor, transform psihologia acestora. Camil Petrescu este adeptul unei noi formule
estetice, promovate de curentul modernist de la Sburtorul lui Eugen Lovinescu, viznd
trecerea de la romanul de inspiraie rural la romanul citadin, care ofer scriitorului o mai mare
diversitate i profunzime tematic: Literatura presupune firete probleme de contiin. Trebuie
s ai deci ca mediu o societate n care problemele de contiin sunt posibile. (De ce nu avem
roman).
Romanul realist de tip balzacian Enigma Otiliei de George Calinescu apare in anul 1939, avand
ca tema viata burgheziei bucurestene de la inceputul secolului al XX-lea, cu accent pe motivele
literare ale mostenirii si paternitatii si lipsa de idealizare. Romanul este unul realist si balzacian
deoarece prezinta urmatoarele trasaturi: tema, structura inchisa (absenta suraoperei), specificul

secventelor descriptive este de tip balzacian, realizarea personajelor, prezentarea veridica a

evenimentelor, prezentarea individului ca element al societatii din care face parte, descrierea
minutioasa. n structurile sale fundamentale, Enigma Otiliei este o strlucit aplicaie a acestei
concepii estetice. Probnd ns i teza clinescian, romanul i complic arhitectura cu
elemente clasiciste, romantice, baroce, moderniste. Aadar, Enigma Otiliei este un roman de
sintez estetic, n care realismului obiectiv de factur balzacian i se asociaz elemente
caracteristice altor modele estetice (i anume, modelul clasicist, modern i romantic).Este un
roman de inspiraie social, nsumnd dosare de existen ale unor tipuri umane
determinate n primul rnd de circumstanele sociale, apoi de datul psiho-afectiv i de factorul
ereditar. Enigma Otiliei este ns i un roman de problematic moral, un roman de
dragoste i un bildungsroman (roman al cristalizrii unor personaliti), surprinznd etapele
devenirii celor doi adolesceni, Felix i Otilia. n conturarea Otiliei, cel mai complex personaj al
romanului, scriitorul folosete tehnica modern a perspectivelor multiple i a observaiei
psihologice. Ea se reflect diferit n cei din jurul su: mo Costache ,,o sorbea umilit din ochi i
rdea din toat faa lui spn; pentru Pascalopol este ,,o mare trengri, ,,un temperament
de artist, ,,o rndunic, nchis n colivie, moare, ,,o fat mndr i independent. Evoluia
profesional a lui Felix Sima este ascendent. Dotat cu caliti intelectuale, cu o tenacitate i o
voin de a se realiza, la care a contribuit, desigur, i calitatea dobndit de ,,orfan, Felix
devine ,,profesor universitar, specialist cunoscut, autor de memorii i comunicri tiinifice,
colaborator la tratate de medicin cu profesori francezi.
Perioada interbelica a reunit numerosi scriitori de valoare care au publicat creatii artistice
reprezentative prin originalitate.