ROMANUL REALIST, OBIECTIV, TRADITIONAL, MITIC,

INITIATIC
“BALTAGUL”
DE MIHAIL SADOVEANU
1.introducere
Traditionalist si modernist in acelasi timp, Mihail Sadoveanu este autorul unei creatii de peste 100 de
volume. “Baltagul” este una dintre capodoperele sale, romanul fiind caracterizat prin concizie, dinamism si
armonie compozitionala. Opera a aparut in 1930, perioada interbelica fiind reprezentativa pentru revolutia
romanului romanesc, cand Sadoveanu se afirmase pe deplin ca scriitor cu o mare capacitate de evocare
a lumii satului. Autorul este unul dintre cei mai prolifici prozatori, fiind cunoscut pentru operele sale
monumentale. Viziunea despre lume pe care Mihail Sadoveanu o propune in acest roman porneste de la
intrepatrunderea aspectelor realistice cu cele mitice.
“Baltagul” reprezinta sinteza naturii artistice a prozatorului. Romanul aduce o formula romaneasca
inedita in peisajul epocii interbelice: polimorfismul structurii, adica “amestecul de roman realist si
naratiune arhetipala grefata pe un scenariu politist” (Carmen Matei Musat in “Romanul romanesc
interbelic”). Criticul literar George Calinescu afirma ca “Baltagul” este “un poem al naturii si al sufletului
omului simplu, o Miorita de dimensiuni mari”.
2.DEFINITIA ROMANULUI
Romanul este o specie a genului epic, in proza, de dimensiuni ample, cu o actiune care se
desfasoara pe mai multe planuri narative, la care participa un numar mare de personaje bine
individualizate.
3.TRASATURI
Opera literara “Baltagul” de Mihail Sadoveanu apartine realismului, fiind ca specie un roman realist de
tip obiectiv. Viziunea realist-obiectiva se realizeaza prin: obiectivitatea perspectivei narative, alegerea
unor personaje tipice pentru reprezentarea unei categorii sociale, construirea personajelor in legatura cu
mediul in care traiesc, tehnica detaliului semnificativ, veridicitatea intamplarilor, stilul sobru si impersonal.
Spre deosebire de alte opera realiste, in romanul “Baltagul” spatiul este clar precizat, dar timpul este
mitic. In aceasta opera se remarca si trasaturi mitice: comuniunea dintre om si natura, traditiile pastorale
si romanesti, mitul “Marii Treceri”, gesturile rituale ale Vitoriei.
4.SURSE DE INSPIRATIE
Romanul “Baltagul” prezinta multiple surse de inspiratie, prima si cea mai importanta fiind balada
populara “Miorita” din care se preia conflictul dintre cei trei ciobani, traditiile pastorale dar si motto-ul
romanului “Stapane, stapane, mai chiama s-un cane”. Se preiau aspecte si din alte doua balade: din
“Salga” setea de infaptuire a dreptatii, iar din “Dolca” legatura dintre om si animalul credincios. Criticul
Alexandru Paleologu, analizand aceasta opera, propune o viziune inedita de receptare ce difera de
interpretarea clasica a romanului, ca o continuare a “Mioritei”. Calatoria Vitoriei in cautarea ramasitelor
pamantesti ale lui Nechifor este povestea lui Isis in cautarea trupului dezmembrat al lui Osiris.
5.TITLUL
Titlul poate fi interpretat atat in sens propriu cat si in sens figurat. In sens propriu baltagul reprezinta
un topor cu doua taisuri folosit de oieri pentru taierea copacilor dar si ca arma de aparare, iar in sens
figurat simbolizeaza atat viata cat si moartea. Arma este elementul ce va restabili echilibrul si dreptatea.
Constructia narativa polifonica face posibila interpretarea multipla a discursului narativ, asa cum observa
criticul Paul Georgescu in “Polivalenta necesara”. “Baltagul poate fi interpretat ca roman mitic, roman
social/monografic, roman politist, roman initiatic, roman de dragoste.
6.TEMELE
Romanul prezinta monografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaica a pastorilor, tema fiind
una rurala. O alta tema a romanului este reprezentata de cea a calatoriei si a justitiei, avand in prim-plan
cautarea si pedepsirea celor ce l-au ucis pe Nechifor Lipan.
7.STRUCTURA
Romanul este alcatuit din 16 capitole care pot fi impartite in trei secvente: capitolele 1-6 (constatarea
absentei sotului si pregatirile pentru drum), capitolele 7-13 (calatoria propriu-zisa), capitolele 14-16
(parastasul, demascarea si pedepsirea criminalilor).
8.TIMP SI SPATIU
Desi este o opera realista timpul este mitic, este prezenta atemporalitatea, apar totusi repere
temporale din calendarul religios al satului: Postul Mare, Sfantul Andrei. Prin mentionarea trenului in zona
Moldovei, actiunea poate fi plasata la inceputul secolului XX.
Spatiul este foarte clar precizat, denumirile localitatilor sunt reale asigurand veridicitatea intamplarilor:
Magura Tarcaului, Cristesti, Borca, Cruci, Suha, Sabasa.
9.CONFLICTELE
Conflictul exterior se contureaza intre Vitoria Lipan si cei doi ucigasi ai lui Nechifor, Calistrat Bogza si
Ilie Cutui. Este prezent si conflictul interior care surprinde trairile protagonistei, dar si dorinta femeii de a
face dreptate.
10.PERSPECTIVA NARATIVA+TEHNICI NARATIVE
Perspectiva narativa este obiectiva, discursul apartine unui narator auctorial, extradiegetic,
impersonal, sobru, detasat si omniscient. De cele mai multe ori asistam la o focalizare interna, intrucat
naratorul extradiegetic urmareste gandurile protagonistei, patrunde in constiinta ei si ofera posibilitatea de
a-i intelege psihologia din interior. In scena praznicului, Vitoria preia rolul naratorului, povestind cu
exactitate cum s-au desfasurat evenimentele ce au adus mortea lui Nechifor.
11.REZUMAT+SECVENTE
12.PERSONAJE
Personajele lui Sadoveanu oscileaza intre tipicitate si atipicitate, in sensul ca unele reprezinta tipuri
umane: nevasta credincioasa, fata de maritat, flacaul.
Vitoria Lipan, protagnista romanului, reprezinta tipul femeii voluntare, considerata de critica literara un
adevarat Hamlet feminin, sotie de oier, mama autoritara si pastratoare a traditiilor si initiatoare a lui
Gheorghita. Vitoria este o femeie puternica, hotarata, curajoasa, lucida, ce prezinta o inteligenta nativa si
o puternica stapanire de sine.
Gheorghita este reprezentantul generatiei tinere, cel care trebuie sa se maturizeze pentru a prelua
locul tatalui in cadrul familiei. Nechifor Lipan este personajul absent, construit prin retrospectiva si
rememorare.
13.STIL
Opera prezinta utilizarea unui stil sobru, lipsit de ornamente, remarcandu-se printre altele un
dinamism al actiunii si o armonie compozitionala. La nivelul lexicului se remarca utilizarea arhaismelor si
regionalismelor.
14.CONCLUZIE
In concluzie, tema si viziunea despre lume ilustreaza in acest roman o societate rurala, cu obiceiurile
si mentalitatea specifice acestui spatiu. Opera este o monografie a lumii pastorale,care ilustreaza o
filosofie si un mod de viata ancestrale. “Baltagul” este o scriere despre vechile norme de civilizatie,
despre confruntarea dintre modern si arhaic, atmosfera romanului fiind una mitica intrepatrunsa de
aspectele realiste.