BALTA ALBA

De V.Alecsandri Balta Alba este un jurnal de calatorie "o fiziologie colectiva si sociala ",alaturi de Borsec si Iasii in 1844. Genul journalistic fusese ilustrat de Stendhal,Flaubert. Vasile Alecsandri foloseste pretextu francezului care viziteaza baile de la Balta Alba, sau motivul "strainului", surprinzand exoticul, notand grotescul, facand observatii critice . Relatarea la persoana I asigura autenticitatea naratiunii, viziunea in conformitate cu realitatea .Calatorul francez este personaj-narator, prin el se face trecerea de la reflectare la reflectie .Personajul contempla realitatea si reflecteaza la conditia oamenilor in cadrul acelei realitati, sesizeaza opozitia intre "natura" si "civilizatie".Intre viziunea personajului si atitudinea critica a naratorului este o stransa legatura .Personajul se confunda cu naratorul, uneori "se ascunde " dupa el, inregistreaza multe senzatii, unele I se par neverosimile, oscileaza intre imaginile socante si estetism:"Din vreme in vreme insa zaream cate o fiinta ratacita pe acele campii fara margini sau cate o adunatura de bordeie coperite cu stuh". Epicul se manifesta in comentariu .Detaliile contureaza un realism evocator, o reprezentare concreta a realitatii, personaj-narator este ca o oglinda in care se reflecta omenirea si societatea romaneasca vazuta prin constiinta moderna a calatorului francez dornic sa ajunga la Balta Alba, facatoare de minuni si laudata de prietenii sai. Inca de la primele contacte cu Valahia, personajul inregistreaza pitorescul si contrastele cu umor amar, uneori cu un umor care face loc unui sentiment de voie buna ."Echipajul " cu care trebuie sa calatoreasca era o cuite pe patru roti :"Ramasei incremenit la o asa priveliste ".Descrierea este completata, ca intr-o explicatie care se impune de la sine :"trasura aceasta primitive".Ca o prelungire in spatiu a carutei este imaginea dezolanta a satului, alcatuit din bordeie, cu o forma bizara, printer care observa cumpeneel fantanilor "ca niste gaturi de cucoare uriese". Vizualul alterneaza cu auditivul,urletul cainilor este amestecat cu ciocanitul berzelor, asa incat calatorul se crede intr-o alta lume in care "amestecul de umbra si de lumina da lucrurilor o privire fantastica "sub lumina lunii. Realitatea nu mai este o cale de acces spre civilizatie, ci e monstruoasa, poate absurda .Abandonat de caritas in timpul noptii, in mijlocul satului, francezul a pornit in cautarea unui adapost .Totul da impresia unui privitimism agresiv, verbeel la gerunziu sugerand ceva repetabil, ceva obsedant .Naratorul prefera amanuntul semnificatic, in sensul de metafore ale vietii .Realitatea devine emotie pura, observatiile sunt obiective si critice, opera admonesteaza societatea . Sinteza intre Occident si Orient, tabloul civilizatiei romane, asa cum o vede un francez la Balta Alba, e haotic, ilustreaza dualismul vietii :"caruta postii si intamplarile neplacute ce intampinam pe drum si in satul de la Balta Alba ma fac a ma intoarce iar la idea mea de inainte .ca ma gasesc intr-o tara salbatica .Inchipuiti-va dar ce revelatie s-a facut in creerii mei cand a doua zi dimineata am vazut o multime de caleste europinesti pline de figure europinesti ."Notatiile atrag atentia cititorului, sporesc efectele de pitoresc .Ochiul naratorului-

povestitor a inregistrat un tablou panoramic, larg.Ceea ce consemneaza nu este lipsit de malitie .Peste tot domneste improvizatia, parca vantul ar putea preface totul in ruine . Observatiile cu character critic sunt dissimulate, privind stadiul de inapoiere al Valahiei, comparative cu alte tari ale Europei. Descrierea este in manierea romanticilor, care urmaresc sa ne instruiasca despre epoca, nu este o descriere de dragul plasticitatii sau functionalitatii, nu are valoare epica, ci documentara .Este imaginea "unui carnaval tranzitoriu care este Moldova epocii".Personajul este coplesit de povara contrastelor existentei romanesti, pe care a incercat sa le patrunda, sa faca o impacare intre realitatea obiectiva si intelegerea sa .il frapeaza tot ce vede .Textul este punctat de comentarii glumete si doar simuleaza disperarea.

Balta Alba - tema si subiectul povestirii de Vasile ALECSANDRI

Vasile ALECSANDRI Balta Alba Tema este viata sociala din principatele romanesti de la mijlocul secolului al XIX-lea. Ideea este ca profunde contradictii sociale caracterizeaza viata sociala de la jumatatea secolului al XlX-lea. Subiectul este imaginea despre aceasta plina de surprize viata, pe care o are un strain venit in principatele romanesti. Povestirea are aparent forma unei scrisori adresata lui I. Balaceanu (1847) de catre autor si reda impresiile de calatorie ale unui pictor francez, care coboara in portul Brailei adus de un vapor pe Dunare. El afla in casa consulului francez de existenta unor bai miraculoase, care lecuiau multe boli. Dornic sa cunoasca aceasta statiune balneara, cum isi inchipuia, il roaga pe consul sa-l ajute sa ajunga la Balta Alba. Calatoria in loc de trasura o face intr-o caruta de patru cai manata atat de violent de surugiu, incat un cal isi rupe piciorul iar caruta se rastoarna. El ajunge intr-un sat, alcatuit din bordeie de lut, gaseste prin ajutorul unui tanar o gazda. Dimineata are imaginea unui lac inconjurat de corturi si adaposturi Improvizate pe malul careia o multime pestrita de oameni se dadeau cu namol. Face cunostinta cu niste tineri romani, care-1 duc seara la un bal. In salonul acela gaseste imaginea unei societati alese, care vorbea frantuzeste, incat se crede intr-o tara din Europa. Vasile Alecsandri realizeaza un text profund realist, fiindca el pune in evidenta realitatea sociala, contradictiile sociale in momentul de Ia 1848 spre a arata cauzele, care au dus la revolutia burghezo-democratica. Povestirea se inscrie pe linia programului Daciei Literare, fiindca ne da o imagine a profundului conflict social, a discrepantei dintre viata clasei dominante, instruita, vorbind limbi straine, ducand o viata de lux si adanca mizerie in care traia poporul de jos. Elementele romantice care sunt introduse in text au rolul de a sublinia problematica sociala majora. Astfel avem introducerea cu elemente orientale, ciubuCuri, cafea, prezenta unui francez intr-un mediu rural romanesc, ca element de contrast, de unic, de exceptie. Surprizele calatorului francez sunf atat de inedite, incat i se pare ca traieste atmosfera unui basm oriental. Stilul fluent cu elemente moldovenesti dialectale, cu elemente franceze duce, la un plurilingvism caracteristic textului realist. Realista este si atitudinea ironico-critica a autorului exprimata prin jocul umoristic cu limbajele, pe care o vom gasi in comediile sale.

Ciocoii vechi si noi

de Nicolae Filimon

Prin Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soarici mananca, cel dintai roman izbutit , Filimon devine, in literatura noastra, intemeiatorul acestui gen al prozei. Romanul, publicat in volum in 1863, are un caracter realist dominant, si constituie un pas important spre iesirea din sfera imitatiei. Nicolae Filimon isi propune sa contureze artistic o anumita categorie sociala, caracteristica secolului al XIX-lea, tipul ciocoiului, definit in Dedicatie si Prolog. Romanul are o constructie stransa, geometrica, fiind alcatuit dintr-o Dedicatie si un Prolog ce preced cele 32 de capitole cu titluri sugestive, iar in final un Epilog. Scriitorul isi propusese ca romanul sau sa aiba doua parti in care, potrivit titlului, sa prezinte pe ciocoii vechi (cu anteriu si cu calimari la brau), din timpurile fanariote, si pe ciocoii noi (cu frac si cu manusi albe) din zilele sale. Prima parte a romanului (pe care a reusit sa o realizeze) surprinde procesul parvenirii, intr-o opera in care realitatile social-politice apar cu exactitate prezentate. Autorul utilizeaza metoda specific romantica, aducand in fata cititorului doua grupe de personaje, intr-o simetrie perfecta. Astfel, din grupa personajelor negative fac parte: Dinu Paturica, Chera Duduca, Andronache Tuzluc, Domnul Caragea, Chir Costea Chiorul, carora lecorespund, la celalalt pol: Gheorghe, Banul C., Maria si domnul Grigore Ghica. Urmarind procesul social al parvenirii, scriitorul isi indreapta atentia spre personajele negative in primul rand. Asa se explica de ce in roman li se dedica fiecaruia cate un capitol (Dinu Paturica, Postelnicul Andronache Tuzluc, Chera Duduca, Chir Costea Chiorul). Daca in prezentarea acestor personaje scriitorul dovedeste un ascutit spirit de observatie, sesizand fiecare gest, cuvant, atitudine si intervenind cu parerile sale, personajel pozitive nu sunt viabile, in primul rand pentru ca nu sunt verosimile. Ele au fost concepute de autor doar pentru a sugera o idee, victoria binelui si a principiilor morale sanatoase. Celelalte personaje ale romanului se definesc prin numele proprii: Vlad Boroboata, Zamfir Plosca, Dumitrache Mana-Lunga, Nichita Calicevski, Tudor Ciolanescu, etc. Portretul lui Dinu Paturica se contureaza in cursul naratiunii, intr-o maniera realist-balzaciana. Trasaturile sale fizionomice dezvaluie aspecte intime, gesturile, mimica, vestimentatia, interioarele vorbesc despre starea sociala, nivelul economic si cultural al individului. Sub aspectul deplorabil al tanarului, descris inca din capitolul I, se ascunde o forta puternica, dominata de avaritie, de setea de a parveni. Fizionomia prezentata cu nasul drept si si cu varful camasii ridicat in sus este pentru cititor indiciul sigur al unei trasaturi morale de esenta, ce defineste eroul. Antipatia scriitorului este evidenta: inca de la inceput Paturica este prezentat ca viclean, ambitios si mandru. Portretul moral se va

adanci si se va imbogati cu alte trasaturi, pe masura ce va urca treapta cu treapta pe drumul ascensiunii si apoi al decaderii. Scriitorul urmareste in detaliu evolutia personajului, dezvaluindu-i trasaturile diabolice. Inainte de a fi un exponent al unei epoci, inainte de a fi un erou exceptional prins in valtoarea unor situatii exceptionale, Dinu Paturica este un personaj tipic plasat intr-un context tipic, de natura de a-i preciza si mai mult personalitatea, apartenenta la o galerie de personaje etern -umane. (Tema parvenirii devine la Filimon o obsesie sociologica, in stare sa-si subordoneze totul, inclusiv opera litearara ca atare). Totul incepe intr-o dimineata de toamna a anului 1814, cand Dinu Paturica, fiul unui modest boiernas de tara, se prezinta cu prefacuta umilinta in fata marelui postelnic Andronache Tuzluc, caruia ii inmaneaza o scrisoare continand rugamintea de a i se incredinta o slujba cat de marunta. Primit pentru inceput ciubucciu in casa boierului fanariot, tanarul aspirant se si pune imediat pe treaba, dandu-si silinta sa-si completeze cat de repede educatia ciocoieasca si, prin rabdare si inschiuzurlac, sa ruineze in scurta vreme toa ta averea factorului sau de bine. Urcand cu o stupefianta iuteala treptele ierarhiei sociale a timpului, Paturica stie sa-si faca prieten nu doar norocul, ci si naivitatea postelnicului, furand pe rupte, in deplina complicitate cu Chera Duduca si bogasierul Costea Chiorul. Ramas sarac lipit pamantului, Andronache Tuzluc se vede peste noapte deposedat si de nurii fostei sale tiitoare, devenita sotia ciocoiului. Asta pare prea mult si fanariotul innebuneste. Fostul ciubucciu, vanzatorul lui Tudor Vladimirescu, ajuns prin bunavointa lui Ipsilanti, izpravnic peste doua judete, nu va intarzia sa-si primeasca si el pedeapsa. Succesorul lui Caragea, Grigore Ghica, isi pleaca urechea la plangerile taranilor, sositi la curte cu jalba-n protap, si afland izpravile demonicului parvenit, il trimite pentru totdeauna la ocna parasita. In paralel, exista si una plan secund al cartii, in care un grup de personaje angelice evolueaza potrivit schemei morale a binelui, care triumfa asupra raului. Incoruptibilul Gheorghe, fostul vataf al lui Tuzluc, se casatoreste, in sfarsit, cu inocenta Maria, fiica banului C., spre marea multumire a boierului pamantean Lucrarea de fata este primul nostru tipologic, infatisand eroi complecsi, tipuri pe care memoria cititorului le retine ca pe niste fiinte vii, autentice. Desigur, cel mai reusit dintre aceste personaje este Dinu Paturica, devnit un prototip, un model in literatura romana. Ca stil, scrisul lui Filimon se impune atentiei prin structura orala a frazei, cursivitatea si claritatea limbajului, prin bogatia vocabularului si adecvarea lui la particularitatile fiecarui personaj

Nicolae FILIMON Ciocoii vechi si noi Tema romanului o constituie viata sociala din Tara Romaneasca in timpul domniilor fanariote. Ideea este ca o societate construita pe abuz, coruptie, lipsa principiilor morale este sortita pieirii. Subiectul urmareste ascensiunea si prabusirea unui arivist de tip fanariot, Dinu Paturica. Acesta vine in casa marelui postelnic Andronache Tuzluc cu o -scrisoare de recomandare din partea tatalui sau Ghinea Paturica ca sa obtina o slujba. Andronache Tuzluc ii da functia de ciubuciu, adica sa pregateasca cafele, ciubucele de fumat, dulciurile cu care erau tratati vizitatorii sau oaspetii postelnicului. El este descris ca purtand haine rupte, cand vine in casa postelnicului. Acum primeste haine noi si o camera. Postelnicul ii trimite la scoala, el

devine logofat si castiga increderea boierului. Andronache Tuzluc voia sa se casatoresca cu Maria, fiica banului C. si sa intre in randurile boierimii de neam. Banul C. il refuza si Andronache Tuzluc o gaseste pe Chera Duduca, o grecoaica frumoasa dar imorala. El ii ia o casa si-i face vizite. Dinu Paturica este trimis sa o supravegheze. El se aliaza cu Chera Duduca si pun la cale ruinarea postelnicului. Vataful Gheorghe il previne pe Andronache Tuzluc dar este dat afara din slujba de vataf de curte si-n locul lui este pus Dinu Paturica. Acesta administreaza intreaga avere a lui Andronache Tulzluc. El face o vizita pe la mosii, constata abuzurile facute de arendasi, ii sileste sa-i dea o jumatate din ceea ce au furat. intors, el pune intr-un sipet o mare suma de bani si spune: "Una lamana", adica obtinuse din aceasta "inspectie" o suma echivalenta cu o mosie. Dinu Paturica il fura pe Andronache Tuzluc si de la cheltuielile curente ale gospodariei tinand o partida dubla, asa cum le arata celorlalti vatafi de curte. Prin intermediul unui negustor, chir Costea Chiorul, el va cumpara la mezat (licitatie) mosiile lui Andronache Tuzluc, pe care tot el il va sfatui sa le vanda. Operatia va fi secreta* fiindca fiind sames la hatmanie, Dinu Paturica va impiedica o licitatie publica. in acelasi timp Andronache Tuzluc este deposedat de o parte din avere prin darurile scumpe cerute de Chera Duduca si pentru care va semna polite lui chir Costea Chiorul. Aceste polite cu dobanzi foarte mari vor intra in mana lui Dinu Paturica si acesta va provoca vinderea mosiilor. Dinu Paturica il va pagubi pe Andronache Tuzluc si de o parte din banii pe care acesta i-ar fi castigat din vanzarea functiilor. Postelnicul ii incredinteaza aceasta sarcina lui Dinu Paturica si in capitolul "Ce dai ca sa te fac ispravnic!" vedem cum el vinde unui oarecare Ciolanescu functia de ispravnic pentru o suma enorma. Momentul loviturii finale este bine ales de ciocoi. Domnul Caragea este nevoit sa paraseasca tara ca urmare a rascoalei greci/or. in Tara Romaneasca are loc rascoala lui Tudor Vladimirescu si in acelasi timp in Bucuresti patrund trupele Eteriei conduse de printul grec Alexandru Ipsilanti. Ramas fara sprijin si fara functie, fiind falit, adica fara bani, fiindca toti stiau ca si-a tocat averea, Andronache Tuzluc este parasit de toate, slugile, de Chera Duduca si ramane muritor de foame. Este adapostit de Gheorghe, vataful sau de curte, pe care il alungase. Dinu Paturica se va casatori cu Chera Duduca, va deveni stolnic datorita averii si face din casa sa un centru de activitate diplomatica. il va alunga pe tatal sau si va fi blestemat. Intra in relatii cu Alexandru Ipsjlanti, caruia ii aduce servicii importante, cum ar fi tradarea lui Tudor Vladimirescu si uciderea lui. Pentru aceasta el primeste in administrare, deci functia de ispravnic, doua judete, pe cire le va jefui fara mila cu ajutorul unor escroci violenti ca Neagu Rupe Piele. Va pune la cale uciderea emisarului lui Alexandru Ipsilanti, care-i cere o suma mare de bani. Emisarul primeste banii, dar pe drum este ucis de Neagu Rupe Piele si banda lui. Sosirea noului domn Ghica Voda pune capat nelegiuirilor lui Dinu Paturica, fiindca acesta face dreptate taranilor, impartindu-le averea lui Diou Paturica, pe care-l pedepseste trimitandu-l la ocna. Chera Duduca fuge cu un turc, dar fiina imorala acesta o ineaca in Dunare. Dinu Paturica moare la ocna chinuit de vedeniile celor pe care i-a ucis. Chir Costea Chiorul da faliment si este pedepsit cu baterea unor piroane in urechi de obloanele pravaliei. in fata pravaliei sale autorul regizeaza trecerea carelor cu trupurile lui Dinu Paturica si Andronache Tuzluc. Vataful Gheorghe, devenit mare spatar, se va casatori cu Maria, fiica banului C. Finalul este clasicist moralizator, fiindca cei rai sunt pedepsiti, iar cei buni sunt rasplatiti. b. Ciocoii vechi si noi il consideram un roman realist. Eroii sai sunt tipici fiindca reprezinta categorii sociale. Andronache Tuzluc este tipul boierului fanariot, abuziv, escroc, lipsit de constiinta care se imbogateste apid

in timpul domnului Caragea. El obtine prin intermediul Domnitei Ralu functia de vel-camaras, adica de administrator al magaziilor de la curtea domneasca. Fura cat poate si cumpara calemul vinaritului, apoi calemul peritului si huzmetul spatariei. Domnul fanariot venit in tara trebuie sa trimita in iimp scurt haraciul sau tributul la Poarta Otomana. El nu avea timpul necesar sa stranga birurile pe producerea si vanzarea vinului, pe cresterea oilor, pe alte surse, si/de aceea aceste venituri erau scoase la licitatie si cumparate de cel care avea bani! Cine cumpara un calem, adica dreptul de a strange un bir, avea grija sa-1 stranga de cateva ori mai mare. Prin huzmetul spatariei se intelegea venitul din prinderea hotilor de cafre poterele spatariei. Cine lua huzmetul spatariei se intelegea cu hotii sa primeasca o parte din ceea ce furau si astfel scapau de pedeapsa. Andronache Tuzluc isi agoniseste pe cai necinstite o mare avere alcatuita din zece mosii, vii, case, bani, cu care cumpara functia de mare postelnic. Jefuirea lui de catre Dinu Paturica este a unui hot de catre alt hot mai iscusit. Dinu Paturica este un prototip al arivistului si ascensiunea lui este urmarita cu aterttie, functie cu functie: ciubucciu, logofat, vataf de curte, sames, stolnic, ispravnic, dar si prin schimbarea tinutei, a hainelor, a comportamentului. La inceput este servil, supus, apoi mandru, viclean, corupt, diplomat, violent, ucigas, tradator de tara, condamnat. Pedepsirea lui este o implinire a blestemului parintesc. In Chera Duduca vedem varianta feminina a arivistului. Este imorala, corupta, vicleana, fara scrupule, de aceea evolutia ei de la amanta a lui Andronache Tuzluc, la sotie a lui Dinu Paturica insemna un alt mod de a-si vinde marfa, adica gratiile de cadana. Pedepsirea ei este urmarea vietii de desfrau. Pe chir Costea Chiorul il analizam ca fiind tipul negustorului necinstit. El ii face lui Dinu Paturica o serie de servicii importante, castiga sume mari de bani, dar banii, care nu sunt castigati cinstit, se risipesc imprejurarile in care actioneaza acesti eroi sunt tipice pentru epoca fanariota caracterizata prin abuz, coruptie si violenta. Romanul este realist fiindca scriitorul adopta o atitudine critica fata de realitatea sociala pedepsindu-i pe cei rai si rasplatindu-i pe cei care duc o viata morala. Tema, eroii, conflictele, subiectul sunt luate din viata sociala. Scriitorul se documenteaza ca * functionar la arhivele statului si trateaza stiintific elaborarea romanului ca Balzac.

El introduce tehnica colajului adica reproduce documente ca: scrisori, acte, socotelile din registre, pentru a intari nota de autentic. Structura narativa este simpla, liniara, dar are unele digresiuni inutile, ca in capitolele care trateaza viata teatrala. Evolutia eroilor pozitivi ca Banul C, fiica sa Maria, vataful Gheorghe este slab urmarita. Analiza psihologica si tipizarea, cu care surprinde bine pe arivisti sunt, in cazul eroilor pozitivi, ineficiente. Acestia sunt scheniatici si neconvingatori Elementele romantice ca serenadele unui calemgiu facute Cherei Duduca, idila dintre vataful Gheorghe si fiica banului C, Maria, casatoria noaptea a lui Dinu Paturica cu Chera Duduca si conflictul cu Andronache Tuzluc in biserica sunt putine si fara importanta in economia romanului, ca si cele clasiciste. Clasicismul se face simtit prin finalul moralizator, prin trasaturile genaral-umane ale eroilor pozitivi mai ales.

Romanul este realist si va constitui un punct de inceput al romanului romanesc alaturi de romanele lui Dimitrie Bolintineanu Manuil si Elena, al lui Mihail Kogalniceanu Tainele inimii. El este o profunda analiza a societatii fanariote in mecanismele ei esentiale, este o imagine a unei lumi, care deja disparuse la jumatatea secolului al XlX-lea, cand a fost scris romanul. El arata cauzele care au dus la prabusirea societatiifeudale si la impunerea reformelor realizate de Alexandru loan Cuza.

Dinu Paturica - prototip al arivistului :: Ciocoii vechi si noi de Nicolae FILIMON

Nicolae FILIMON Ciocoii vechi si noi a) Dinu Paturica - produs al epocii fanariote: - Dinu Paturica - este un personaj sinteza a unei lumi caracterizata prin abuz, mituire, bacsis, cumpararea functiilor, ca moduri ale coruptiei administratiei fanariote. - Dinu Paturica - este un erou tipic produs de toleranta fata de abuz, coruptia funtionarilor publici, a climatului de instabilitate istorica. - Dinu Paturica - reprezinta o sinteza a abuzurilor arivistului: jaful, schingiuirea taranilor, plocoane la straini, vinderea functiilor, utilizarea abuziva a functiilor, tradarea intereselor nationale, specularea viciilor.

b) Dinu Paturica - evolutia portretului fizic si moral:

- cersetor - haine rupte si vechi, calimari la brau, ras pe cap, umil. - ciubucciu - haine bune, ordonat, servil, dornic de a invata, prefacut. - logofat -.haine elegante, iscusit in serviciu, ipocrit, corupe pe Chera Duduca. - vataf de curte - haine stralucitoare, are suita, inspecteaza pe arendasi, energic, diplomat, lacom (una la mana), mandru. - sames - poarta caftan, negustoreste functii (ce dai ca sa te fac ispravnic), intelegere cu chir Costea Chioru, cumpara mosii, il paraseste pe Andronache Tuzluc dupa ce il ruineaza, face o casatorie cu Chera Duduca. - stolnic - haine de boier, face din casa sa un centru de diplomatie, face relatii, alunga pe Ghinea Paturica, fara scrupule. - ispravnic - bogat dar lacom, prada doua judete, tradeaza pe Tudor Vladimirescu, intrigant, ucide pe curierul lui Alexandru Ipsilanti, crud. - ocnas - rupt, flamand, parasit, deznadajduit, las, fricos, umilit.

Ciocoii vechi si noi - roman de Nicolae Filimon

A fost publicat initial in Revista romana" a lui Alexandru Odobescu (1862-1863). in volum apare in anul 1863. Desi nu este primul roman romanesc din punct de vedere cronologic (mai fusesera publicate romanele: Taine le inimii de M. Kogalni-ceanu, Manoil si Elena de D. Bolinlineanu si altelE), Ciocoii vechi si noi este, in literatura romana, primul roman autentic, valoros din toate punctele de vedere" (T. VargolicI). Principalele calitati ale acestui roman consta in prezentarea tipologiei si in evocarea epocii de Ia sfarsitul domniilor fanariote. in cele doua parti care preced romanul pro-priu-zis, intitulate Dedicatie si Prolog, Nicolae Filimon precizeaza obiectul studiului de moravuri pe care il va intreprinde in roman: portretul moral al ciocoiului (un om venal, ipocrit, las, orgolios, lacom, brutal pana la barbarie si dotat de o ambitiune nemarginita, care eclala ca o bomba pe data ce si-a atins tinta aspirati-unilor sale"), pe care

scriitorul il va urmari in deosebitele faze prin care el a trecut in secolul nostru, de la ciocoiul cu anteriu si cu calamari la brau al timpilor fanario-tici, pana la ciocoiul cu frac si cu manusi albe din zilele noastre". Romanul se deschide cu o Dedicatie: Voua, dar straluciti luceferi ai videlor, cari ati mancat starea stapanilor vostri si v-ati radicai pe ruinele acelora ce nu v-au lasat sa muriti in mizerie". Actiunea romanului se desfasoara in jurul lui Dinu Paturica, personaj care ilustreaza tipul ciocoiului nou, al arivistului epocii zugravite de autor. Nicolae Filimon prezinta cu veridicitate ascensiunea a-cestuia, din momentul in care se pleaca umil in fata lui Andronache Tu-zluc, ciocoiul de tip vechi, spre a primi o slujba in casa acestuia si pana in momentul in care ajunge ispravnic. in spirit realist-balza-cian, scriitorul creioneaza portretul personajului, punand accent pe trasaturile fizice, deosebit de relevante in vederea identificarii celor morale: un june de 22 de ani, scurt la statura, cu fata oachesa, ochi negri plini de viclenie, un nas drept si cu varful cam ridicat in sus, ce indica ambitiunea si mandria grosolana". Tinuta vestimentara a lui Dinu Paturica sugereaza conditia umila, saracia: imbracat cu un anteriu de samalagea rupt in spate; () cu picioarele goale bagate in niste iminei de sajtian, care fusesera odata rosii, dar isi pierdusera cu loarea din cauza ve-chimei". Un astfel de june" - conchide scriitorul - sta in scara ca selor marelui postelnic Andronache Tuzluc ()". Scriitorul ii urmareste in detaliu ascensiunea, dezvaluindu-i trasaturile diabolice. Dinu Paturica isi va pune intreaga vointa si viclenie in slujba indeplinirii ambitiei ce il devoreaza. Pentru el faptul ca a reusii sa patrunda in casa lui Andronache Tuzluc reprezinta un pas important in vederea parvenirii. Desi nu este decat un biet ciubucciu, el stie ca va reusi, cu rabdare si viclenie, sa isi duca la indeplinire planul. Semnificai ive suni cuvintele sale, atunci cand patrunde iu camera in care avea sa locuiasca m limpul cat avea sa fie ciubucciu: lata-ma in sfarsii ajuns in pamantul fagaduintei; am pus mana pe pane si cutit: curagiu si rabdare. prefacatorie si iuschiu zarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogati ca ale acestui fanariot." Lecturile sale sunt si ele orientale in acest sens: Mie-mi tre buiesc carti care sa-mi subtieze mintea, sa ma invete mijlocul de a ma ridica la marire. Plutarh imi vine la socoteala, Comentariele" lui Cezar. AIstoria omenireiA, vietile marilor barbati din veacurile trecute ()" Prin lingusire si inselaciune, el devine din ciubucciu iscoada a boierului Andronache Tuzluc, trebuind sa se asigure de fidelitatea Du-ducai, amanta acestuia, in chera Duduca Dinu Paturica isi gaseste cel mai bun aliat. intalnirea si dialogul dintre cei doi reprezinta infruntarea a doi ipocrit.! care isi incearca puterile. Duduca, intuind in Dinu Paturica un adversar periculos, prefera sa si-1 Iaca aliat. Cei doi complici pun la cale un adevarat plan de parvenire bazat pe saracirea postelnicului: - Tul vei incarca la socoteli./- Tui vei cere saluri si matasarii./-li-i vei specula mosiile. / - Tui vei cere diamanti-cale./- Si unind jafurile la un loc. ne vom cumpara mosii si tigani."

Dinu Paturica cu cat castiga mai mult increderea boierului, cu atat isi diversifica modalitatile de parvenire. Ajuns sames la hatmanie, ciocoiul vinde slujbele (Ce dai sa te jac ispravnic?"). Cand este trimis in inspectie pe mosiile boierului, ia bani de la arendasi pentru a nn-i dezvalui stapanului practicile lor necinstite. Principiul dupa care se conduce Dinu Paturica este: Fa-le om de Iu me noua, sa jhri closca dupa oua." Ruinandu-si stapanul in mod siste matic, el ajunge posesorul mosiilor Rasucita, Plansurile si Chinuiclilc din sud de Buzau si al viilor de la Valea Calii gareasca. in timpul miscarii lui Tudor Vladimirescu se angajeaza sa il vanda pe acesta lui Alexandru Ipsilanti in schimbul is-pravniciei a doua judece: Prahova si Sacuieni. Ca ispravnic, el ii spo-liaza pe tarani, inventand metode brutale pentru a obtine birurile acestora, atunci cand ei nu mai puteau sa le achite: ii ungea cu pacura si ii lega de copaci, ca sai intepe viespele si tantarii, apoi le vindea dobitoacele si, dupa cei saracea cu desavarsire, ii inchidea in cosare, ca sa nu poata reclama ia stapanire".

Taranilor li se face dreptate de catre domnitorul pamantean Gri-gore Ghica. in spirit romantic, Ni-colae Filimon isi pedepseste in finalul romanului personajele negative si le rasplateste pe cele pozitive: Dinu Paturica isi va gasi sfarsitul intr-o ocna parasita, unde este inchis din ordinul domnitorului Ghi ca: Andronache Tuzluc, postelnicul parvenit, dar umanizat de dragostea pentru chera Duduca, se stinge din viatii in saracie; chera Duduca este condamnata la moarte si aruncata in Dunare; in schimb, Gheorghe, sluga cinstita si devotata, este recompensat prin casatoria cu Maria si prin ridicarea la rangul de spatar. Ciocoii vechi si noi, desi deschide calea romanului realist in literatura romana, ramane, prin unele aspecte, legat de romantism. Pe langa motivul justitiei imanente, romantic este si procedeul antitezei dintre personajele pozitive si cele negative; sluga ticaloasa. Dinu Paturica, si sluga cinstita, Gheorghe; domnitorul fanariot Caragea si cel pamantean Grigore Ghica etc. Ciocoii vechi si noi inaugureaza in literatura romana romanul tipologic, fiind totodata cel dintai roman citadin (ne ofera o ampla descriere a Bucurestiului, cu obiceiurile si moravurile locuitorilor saI), intaiul nostru romant, original", asa cum il numea autorul.