Rusu Gabriela-Mirabela

Română-Spaniolă
An 3
Analiză stilistică
fragment din nuvela Gura satului de Ioan Slavici

Fragmentul ales prezintă un obicei tradițional din lumea satului ,ce încă se mai
practică în unele zone rurale,și anume o scenă din obiceiul peț[Link],fiica lui Mihu,este
pețită de către Toderică,un băiat cu o stare socială bună din sat.În această scenă părinții
prezintă în fața lumii averea și zestrea fetei celor doi pețitori,trimiși din partea familiei
băiatului,acest lucru reprezentând o parte importantă din acest proces de „pețire”.
Expresivitatea textului este sugerată printr-o serie de expresii populare sau termeni
[Link] exemplu ,expresia „rău ai brodit-o” exprimă familiaritatea personajelor și tonul
ușor umoristic al [Link] folosește această expresie pentru o sugestivitatea mai
mare ,înlocuind termenul „a gândi”cu o expresie populară.Altă expresie întâlnită în acest
fragment este „n-o scoți la capăt”,aici este folosită de personaj pentru a scoate în evidență
hărnicia și truda ei dar totodată în acest context este folosită ca o formă de a se scuză pentru
nepregătirea gospodăriei pentru primirea celor doi pețitori.În fragment întâlnim de asemenea
termeni populari ca „estimp”, „antărț” ce sunt folosite cu funcție temporală pentru a indica
rodul de pe pământurile moștenite obținut Mihu în ultimii doi [Link]ți termeni populari
folosiți în text cu rolul de expresivitate sunt „velință„ , catrință”, „altițe” ce desemnează
elemente din sfera țesăturilor și a obiectelor de îmbrăcăminte tradițională .
Expresia populară „Norocul,vine de la Dumnezeu” denotă un mod de gândire religios
al oamenilor din mediul rural , de asemenea ne sugerează și gândurile fetei și totodată ne
prezintă o trăsătură de caracter al personajului, credință în [Link] este caracterizată
indirect de autor ,prin faptele ei ,un exemplu fiind utilizarea verbului la gerunziu „roșind”ce
exprimă timiditatea,rușinea dar și bună educare a fetei de către părinț[Link] ne este
prezentată ca o fată harnică ,bine crescută,politicoasă :„ Marta intră să pună două lumânări pe
masă și să le zică oaspeților "bună seara".”
Folosirea timpului perfect simplu are rolul de a apropia acțiunea de momentul
vorbirii,naratorul atrăgând atenția cititorului,și totodată este și mai sugestiv acest [Link]
următoarele exemple în text :„le spuse”, „plecă”, „le făcu”, „glumi”, „ziseră”, „plecară”,
„începu”.
 Enumerația are rolul de a scoate în evidență un anumit aspect și anume bogăția
familiei Martei ,de exemplu în „De la boi trec în urmă la vaci,la porci ,la oi și la cai”.
În fragment este folosit mult dialogul ce este o marcă a oralității textului„
— Rău ai brodit-o, zise Simion, căci aici ele găsesc în de prisos. Când se îndreptară din
nou spre casă, Safta se ivește, ca din întâmplare, la capul scărilor.
— Vai de mine! cum ne-ați găsit! le zise ea. Dar să iertați. Așa-i omul cu
gospodăria!Oricât te trudești, n-o scoți la capăt.
— Lasă că te știm cât ești de harnică, îi zise Mitrea.”

Repetiția are rolul rolul de a mări expresivitatea textului dar și de a atrage atenția
[Link]ția „Ai brodit-o, vere Mitrea. Ai brodit-o!” are rolul de a accentua faptul că
Marta era „fată mare”.Acest termen popular exprimă un mod de gândire tradițional din lumea
satului că o fată trebuie să fie fecioară înainte de căsătorie .

Titlu nuvelei Gura satului este de asemenea este sugestiv el reprezentând o metaforă
și tema textului,anume incompatibilitatea dintre prejudecățile și ideile preconcepute ale lumii
rurale vechi și ,modernitatea timpurilor actuale ,modul de gândire al generației tinere.

Semnele de punctuație:,exclamația,semnul întrebării au rolul de exprima și intensifica

stările emoționale ale personajelor ,sentimentele sau trăirile [Link] exemplu în „— Dar uite ce
velințe! Unde le-ai cumpărat, de-ți sunt atât de frumoase?

— Vai de mine! Eu să cumpăr? strigă Safta. M-a ferit Dumnezeu! Tot din casa mea!” ele surprind
uimirea,curiozitatea dar și ironia,mândria personajului.

Numele personajelor sunt sugestive din punct de vedere [Link] înseamnă

„ocrotitoare a ogoarelor și a căsătoriei, cărora le dăruiește rodnicie”în textul nostru personajul
fiind un pețitor,deci un mesager al căsă[Link] provine din Mihail, care în ebraică
înseamnă„Cine este ca Dumnezeu?”, „Cine se compară cu Domnul?” ,Dumnezeu fiind
considerat tatăl oamenilor iar în textul nostru Mihnea este tatăl [Link] înseamnă
„femeie independentă pentru care libertatea nu este un cuvânt străin,individualistă, inamica
constrângerilor” ,după cum se va vedea în continuarea fragmentului, această semnificație o
reprezintă pe personajul [Link], își are originea în ebraică, semnificația fiind aceea de
"a auzi, a asculta"iar în textul nostru el are rolul da a fi ascultat în funcția lui de pețitor.