TIPURI DE COMIC

1. comicul de situație
2. comicul de nume
3. comicul de limbaj
4. comicul de caractere
5. comicul de moravuri

1. comicul de situație care constitue rezultatul faptelor neprevăzute, apare la nivelul

acțiunilor și este provocat de unele întâmplări surprinzătoare:
- prezența unor grupuri insolite (cuplul comic: Farfuridi și Brânzovenescu),
- triunghiul conjugal: Trahanache – Zoe – Tipătescu,
- încurcături privind persoane (Dandanache o ia pe Zoe drept soția lui Tipătescu, iar pe
Trahanache îl consideră prefectul județului),
- încurcături create de pierderea și găsirea succesivă a scrisorii,
- coincidențe sau întorsături neașteptate de situație (Dandanache ajunge să fie numit candidat
la postul de deputat tot în urma unui șantaj cu o scrisoare de amor),
- acumularea progresivă (Cațavencu nu numai că nu mai este în posesia scrisorii, ci se
acumulează dovezi pentru încriminarea lui care și-a însușit banii societății),
- evoluția inversă – răsturnarea de situație (triunghiul amoros triumfă deși păreau să piardă, iar
Cațavencu este învins, deși părea victorios),
- paralelismul intrigii (traseul scrisorii pierdute de Zoe se intersectează simbolic cu acela al
răvașului de care se folosește Dandanache)

2. comicul de nume care reliefează efectele general comice ale numelor.

- Zaharia Trahanache
* Prenumele derivat de la „zahăr” = zahariseală, decrepitudine, ramolisment, e tratat cu
amabilitate disprețuitoare
* Numele de familie derivat de la „trahana”= cocă moale traducând caracterul ușor de
modelat al personajului
- Ștefan Tipătescu
* Numele derivat de la „tip”= june prim, aventurier, definind imoralitatea personajului
- Nae Cațavencu
* Numele derivat de la „cață” = mahalagioaică (definind caracterul demagogic) sau de la
„cațaveică”= haină cu două fețe (caracter duplicitar, ipocrit, fățanic)
- Ghiță Pristanda
* Numele derivat de la „pristanda”= joc moldovenesc în care dansatorii joacă după cum
comandă un altul, definind caracterul unil, slugarnic, lingușitor
- Farfuridi și Brânzovenescu
* Nume derivate de la „farfurie” și „brânză”= aluzii culinare primare definind dependența
unuia față de celălalt, caracter de cuplu comic
- Agamemnom Dandanache
* Prenumele face trimitere la numele eroului grec din Iliada lui Homer, care refuzând să o
redea pe sclava Briseis, furată de la Menelau, prelungește războiul troian => diminutivul
Gagamițărostit de Trahanache sublinează căderea în puerilitate a personajului; cuvântul de
alint „ga-ga” semnifică o formă lipsită de conținut ce caracterizează vorbirea copiilor
* Numele derivat de la „dandana”= încurcătură, definește ramolismentul personajului,
caracterul grotesc al acestuia
- Zoe
* alintul Joițica sublinează un zoonim diminutival
3. comicul de moravuri care rezultă din relațiile care se stabilesc între personaje.
- Triunghiul conjugal alcătuit din Trahanache, Zoe și Tipătescu. Cei doi bărbați par a fi buni
prieteni, Trahanache fiind cel care îl consolează și încurajează pe Tipătescu susținând că
scrisoarea este un fals
- Temându-se de consecințele publicării scrisorii, Zoe decide să îl susțină cu ardoare pe
Cațavencu la alegerile pentru funcția de deputat și se luptă pentru eliberarea lui din închisoare
- Fără să se sperie de publicarea scrisorii, Trahanache descoperă un fals în actele fundației
prin care Cațavencu își însușise ilegal banii societății și îl arestează
- Pristanda pare să fie de partea lui Tipătescu, însă nu ezită să-l lingușească și pe Cațavencu
atunci când cel din urmă se află în arest
- Cațavencu acceptă să țină un discurs în cinstea lui Dandanache

4. comicul de caracter care reliefează defectele general-umane.

I. L. Caragiale creează o tipizare comică prin generalizarea unei categorii, eroii fiind
individualizați prin detalii care se referă la situația socială, intelectuală, temeperament, limbaj.
Cea mai cunoscută tipizare este cea a lui Pompiliu Constantinescu
- Tipul încornoratului – Trahanache
- Tipul amorezului – Tipătescu
- Tipul cochetei și al adulterinei – Zoe
- Tipul politic și al demagogului – Cațavencu, Farfuridi, Dandanache
- Tipul cetățeanului – Cetățeanul turmentat
- Tipul raisonneurului – Brânzovenescu
- Tipul servitorului – Pristanda

5. comicul de limbaj ilustrat de o altă grupă de elevi. Acesta este provocat de:
- Prezența numeroaselor greseli de vocabular:
 Pronunțarea greșită e unor cuvinte (renumerație, famelie)
 Folosirea etimologiei populare (capitaliști= locuitori ai capitalei, faliți = oameni de
fală)
 Lipsa de proprietate a termenilor (liber-schimbist= elastic în concepții)
- Încălcarea regulilor gramaticale și ale logicii:
 Contradicție în termeni după lupte seculare care au durat aproape 30 de ani
 Asociații incompatibile diavolul de popă
 Pleonasm ne-am rătăcit împreună
 Truismele (adevăruri evidente) un popor care nu merge înainte, stă pe loc
- Ticuri verbale
 Pristanda: curat, termen omniprezent ajungând la structuri de tipul curat murdar
 Trahanache: ai puțintică răbdare
 Dandanache: neicușorule, puișorule
- Neconcordanța stilurilor, personajele folosesc un limbaj în contradicție cu situația în care se
află•Cațavencu, aflat în arest, îi vorbește lui Pristanda într-un stil oratoric
 Dandanache se adresează mulțimii în stilul său familiar