SCHEM DE CARACTERIZARE

I. &n 525j92f bsp; &n 525j92f bsp; &n 525j92f bsp; &n 525j92f bsp; INTRODUCERE
&n 525j92f bsp; &n 525j92f bsp; Precizarea numelui personajului si a operei literare n
care apare
Ex: Fragmentul dat, din opera literara "............", de ZY, prezinta o secventa
din biografia unui personaj literar, XZ. Subiectul este simplu: faci rezumat.
Personajul principal al fragmentului, anuntat nca din titlu, este.....................n
realizarea portretului se mpletesc modalitatile de caracterizare specifice
genului epic: directe (prin datele furnizate de narator, de alte personaje sau
de personajul nsusi) si indirecte (trasaturile reies di fapte, limbaj,
comportament, mediul n care traieste).
&n 525j92f bsp; &n 525j92f bsp; Amintirea poreclei, daca aceasta exista
&n 525j92f bsp; &n 525j92f bsp; Discutarea semnificatiei numelui n sugerarea unor
trasaturi de caracter
&n 525j92f bsp; Numele este primul nsemn al unui personaj si exprima de
multe ori aspecte ale caracterului sau
&n 525j92f bsp; Numele poate fi nsotit de apelative precum domnul, mos,
popa, sugernd vrsta, profesia sau atitudinea celorlalti fata de
personaj
&n 525j92f bsp; Uneori personajele au nume generice (ex: Prslea, mamita),
pentru ca reprezinta o ntreaga categorie sociala
&n 525j92f bsp; &n 525j92f bsp; Prezentarea pozitiei sociale a personajului (vrsta,
profesie, statut social)
&n 525j92f bsp; &n 525j92f bsp; Stabilirea locului si a rolului n opera (personaj principal,
secundar, episodic)
&n 525j92f bsp; Este personaj principal, deoarece ntreaga actiune si celelalte
personaje graviteaza n jurul lui.
II. &n 525j92f bsp; &n 525j92f bsp; &n 525j92f bsp; &n 525j92f bsp; CUPRINS
&n 525j92f bsp; &n 525j92f bsp; PORTRETUL FIZIC. Aceasta presupune sa se prezinte:
&n 525j92f bsp; Figura
&n 525j92f bsp; Mimica
&n 525j92f bsp; Talia
&n 525j92f bsp; Gesticulatia
&n 525j92f bsp; Vestimentatia
&n 525j92f bsp; Mijloacele de caracterizare folosite n realizarea
portretului fizic:
Exemplu :
Portretul fizic este realizat prin mijloace directe, de catre narator sau de catre alte personaje.
Naratorul noteaza folosind epitete sau comparatii (ex....) cteva trasaturi fizice, sugernd
frumusetea, distinctia, urtenia ca reflex al rautatii sufletesti, etc.
Mimica si gesticulatia personajului (exemple din text) dovedesc............
Vestimentatia se remarca prin saracie / distinctie / eleganta / bun gust / aratnd pozitia
sociala / starea sociala / educatia / lipsa de educatie a personajului. Personajul X poarta
.............(exemple din text)
&n 525j92f bsp; &n 525j92f bsp; PORTRETUL MORAL. Aceasta presupune:
&n 525j92f bsp; Precizarea trasaturilor morale numite n text ( Naratorul l nfatiseaza ca
pe........................, evidentiind demnitatea/ generozitatea/ istetimea/ etc. Celelalte
personaje l numesc ".................", aratnd nencrederea, ncrederea, dezaprobarea,
admiratia, etc fata de el.)
&n 525j92f bsp; Prezentarea faptelor personajului
&n 525j92f bsp; Surprinderea felului n care vorbeste
&n 525j92f bsp; Indicarea comportamentului n situatia data
&n 525j92f bsp; Evidenterea felului n care mediul n care traieste (locuinta, localitate, decor)
reflecta personalitatea eroului
&n 525j92f bsp; Compararea cu alte personaje pentru a releva prin asemanare sau opozitie
anumite trasaturi de caracter
Exemplu:
Prima ipostaza n care este surprins personajul este........................, n care se remarca prin........................
Naratorul insista asupra ..............................
Atentia cititorului este atrasa de atitudinea impunatoare / demna / meditativa a........................
Trasaturile exterioare scot n evidenta cteva dintre trasaturile interioare
Cutare trasatura este pusa n evidenta prin epitetul / comparatia/ etc........
Firea calda / primitoare / mndra / sensibila a eroului reiese din.......
Dialogul dintre personaje este elocvent pentru .............
Una dintre trasaturile personajului este.............................., care reiese din......
Atitudinea admirativa / ironica a naratorului fata de personaj este marcata prin epitetul..........................

III. &n 525j92f bsp; &n 525j92f bsp; &n 525j92f bsp; NCHEIERE
&n 525j92f bsp; &n 525j92f bsp; Concluzii asupra personajului
Exemplu:
Fragmentul dat m-a impresionat prin maiestri scriitorului de a contura, prin putine mijloace
artistice, unn portret care ramne ca un exemplu de simplitate / modestie/ demnitate / curaj /
ntelepciune / noblete sufleteasca / sensibilitate si poate constitui un model pentru fiecare dintre noi.


Atitudinea naratorului este de evidenta dezaprobare fata de comportamentul lui
Goe si, mai ales, fata de cel al insotitoarelor sale. Vocea naratorului este ironica,
atunci cand il numeste pe Goe "domnul" sau "tanarul" pentru a sugera ca orice ii
este permis unui copil, tratat ca adult. Se ilustreaza si in acest mod contrastul
dintre ceea ce vrea sa fie copilul (aparenta) - un domn, o persoana respectabila - si
ceea ce este in realitate (esenta) - un baiat rasfatat, needucat, starnind umorul.
Farmecul schitei se datoreaza situatiilor imaginate si limbajului. Cititorul se
amuza pe seama personajelor, dar, in acelasi timp, este invitat la meditatie asupra
importantei si a valorii pe care o are educatia. Numele personajului a devenit
simbolic si apelativ pentru orice copil rasfatat.

In relatia cu celelalte personaje se dovedeste escroc sentimental, deoarece
simte slabiciunea familiei si o speculeaza. El nu recunoaste nicio autoritate in
familie, pentru ca greselile lui sunt repede uitate. Prin neastampar le starneste
permanent ingrijorarea. Isi catalogheaza mama drept prefacuta, dar nu ezita sa
o sarute, cand ii ofera ciocolata. De la cele trei "cucoane" incapabile de a educa
si de a oferi un model a invatat Goe comportamentul nepoliticos, fuga de
raspundere, lasitatea.
Prin caracterizarea indirecta evidentiata de fapte, comportament, limbaj
si nume rezulta aceeasi lipsa de educatie. Infatuarea si incultura le
demonstreaza in interventia in dialogul damelor legat de corectitudinea
cuvantului "marinar", cand impune forma incorecta "mariner", apoi cu
obraznicia nesisizata/netaxata de femei face afirmatia: -Vezi ca sunteti proaste
amandoua? Atitudinea lipsita de respect fata de cei in varsta, dovedita indirect
prin limbajul grosolan, pe peron, se manifesta si fata de straini prin replica
adresata unui tanar bine intentionat: - Ce treaba ai tu, uratule!. Cu alte ocazii
raspunde impertinent si rautacios bunicii sau mamei, dovedind rasfat si
insensibilitate: Sa moara!; Pe tine nu vreau!; Las' ca stiu eu ca te prefaci!.
Incapatanat, neglijent si neastamparat ramane pe culoarul trenului, scoate
capul pe ferestra, pierde biletul, ramane blocat in toaleta, se suie pe un
geamantan care nu-i apartine, trage semnalul de alarma actionand in
detrimentul celorlalti, provocand panica si intarzierea trenului. Manifestarile
necivilizate ale "domnului" Goe demonstreaza indirectproasta crestere de care
se fac vinovate "doamnele". Permanent are reactii infantile si penibile: se
smuceste, zbiara tare, zbiara desperat, bate cu picioarele pe culoar, bate in usa
toaletei, se stramba, urla.
Portretul moral al personajului principal se desprinde din caracterizarea
directa a naratorului. Goe este un elev lenes, dezinteresat, certat cu
invatatura: ca sa nu mai ramaie repetent si anul acesta - epitetul si adverbul
cumulativ sugereaza de la inceput ca i se acorda o importanta nemeritata. De
asemenea, este incapabil de a se stapani, are capricii, se adreseaza jignitor, pe
un ton iritabil: D-l Goe este foarte impacient si cu un ton de comanda zice
incruntat. Celelalte personaje, prin caracterizare directa, folosind apelative
diminutivale si contrastante: puisorule, puisorul mamii, mititelule (un calator)
demonstreaza cat este de alintat si exagerat de iubit de familie. Portretul lui
Goe se completeaza (aratos, instruit, delicat, sensibil) din perspectiva
cucoanelor, din tonalitatea unor exclamatii sau interogatii prezente in dialogul
lor: - Vezi ce bine-i sade lui cu costumul de marinel?; E lucru mare cat e de
destept!; - Apoi de! N-a invatat toata lumea carte ca d-ta!; - Ti-ai gasit pe cine
sa-nseli!; - Ce faci, soro? esti nebuna? Nu stii ce simtitor e?(bunica); E ceva de
speriat, parol! (tanti Mita). Ele creeaza direct un fals portret constituit din
opozitia dintre esenta si aparenta.
Portretul fizic al personajului este conturat sumar prin prezentarea directa,
de catre narator, doar a vestimentatiei care semnaleaza atentia deosebita
acordata de familie unui copil care are "calitatea" de repetent, dar si aroganta
personajelor provenite dintr-un mediu social cu stare materiala, insa lipsite de
gust:Tanarul Goe poarta un frumos costum de marinar, palarie de paie, cu
inscriptia pe pamblica:"le Formidable", si sub pamblica biletul de calatorie infipt
de tanti Mita, ca "asa tin barbatii biletul". Lipsa detaliilor fizionomice, ca si
originea dintr-o localitate trecuta sub tacere demonstreaza intentia de a crea
un personaj reprezPentru calitatile sale de exceptie care contureaza un om generos, pasional, eroic, devotat,
curajos, viguros, aparator al celor obiditi, Razvan a fost ales capitan de haiduci, luptand pentru valori morale superioare ca
dreptatea, adevarul, ajutorarea celor umili, pe care-i ocroteste.entativ pentru tipul copilului rasfatat si
prost-crescut.
Intenia autorului este s transmit un mesaj moralizator, sugerndu-i cititorului ideea c orice tiran
este pedepsit pentru faptele sale. n figura domnitorului moldovean, Costache Negruzzi ntruchipeaz
un personaj tipic romantic, un om al contrastelor i al tririlor intense, memorabil prin amestecul de
hotrre i dezechilibruAciunea nuvelei reliefeaz trsturile personajului principal, eponim
psihologic.
Model -Caracterizare personaj
Propunere: Prof.Cristea
,,Din valurile lumii''
Alexandru Vlahuta
Introducere
(Rolul in opera ; modalitati de caracterizare prezente in portretizare)
Introducere
Personajul Radu ocupa locul central in fragmentul selectat din opera literara,,Din valurile lumii'', de
Alexandru Vlahuta, deoarece este prezent pe tot parcursul actiunii, iar celelalte personaje graviteaza
in jurul sau.In caracterizarea acestuia sunt folosite modalitati specifice genului epic, atat directe, cat
si indirecte.
Cuprins
(Caracterizare de catre narator si de alte personaje;portret moral-gesturi, atitudini, relatii cu alte
personaje; ilustrarea acestor trasaturi)
Inca din incipit, naratorul ofera informatii despre situatia scolara a personajului,,fusese scolar bun'',
calitate care il determina pe invatator sa-l sustina in continuarea studiilor la Bucuresti, prin
rugamintea adresata fratelui sau.Dascalul completeaza caracterizarea directa, adaugand ca era
ascultator si iubitor de invatatura: ,,asa cuminte si cu dragoste de carte''.
Portretul moral este dominant, fiind realizat mai ales prin mijloace indirecte.Astfel,Radu reuseste sa
se acomodeze in marele oras fara sa se lase ispitit de tentatiile ce pandeau la tot pasul, dovedind ca
are un caracter puternic.Epitetul multiplu,,baiat bun, supus si rabdator'', sustine la nivel stilistic
aceasta trasatura, prin care naratorul isi exprima discret simpatia fata de personaj.El continua sa
invete cu constiinciozitate si perseveranta, continuand sa ia premii pentru rezultatele foarte
bune,,dupa impartirea premiilor''.Radu este surprins si in relatie cu alte personaj: este politicos fata
de binefacatorii sai,,saruta frumos mana parintelui si mamei preotese''si iubitor fata de mama lui, la
care se reintoarce, in fiecare vacanta de vara, plin de emotie.Enumeratia,,cu inima plina de dor, de
bucurie si de nerabdare''evidentiaza tumultul sufletesc al tanarului la revederea mamei.
Incheiere
(Opinie despre personaj)
In opinia mea, Radu ilustreaza prototipul adolescentului ambitios, care face eforturi pentru a-si
schimba destinul, impunandu-se prin seriozitate, dar si prin devotament fata de cei dragi.

Din punct de vedere al tehnicii de caracterizare a personajelor domin caracterizarea direct,
autocaracterizarea, introspecia, autoanaliz psihologic, dialogul. Scriitorul evoc o experien de via,
romanul avnd valoarea autenticului. Maitreyi apare c o fiin superioar, cu preocupri intelectuale
deosebite, legate de filosofie i literatur. Iniial Allan o gsete inatractiva cu ochii ei prea mari i prea
negri, cu buzele crnoase, cu snii puternici de fecioar bengaleza, crescut prea plin, c un fruct trecu

Inceputul nuvelei contureaza, in mod direct, portretul fizic: Dionis este un tanar de o frumusete
demonica, chipul sau fiind construit in maniera specific eminesciana: "fata era de acea dulceata vanata
alba ca si marmura in umbra [...], ochii tristi in forma migdalei erau de acea intensiva voluptate pe care o
are catifeaua neagra, [...] intr-un surtuc lung de-i ajungea la caicai [...], parul cam prea lung curgea in vite
pana pe spate [...], surasul sau era foarte inocent [...], de o profunda melancolie". Din trasaturile fizice se
desprind si cateva trasaturi spirituale ale personajului romantic: firea melancolica si meditativa,
tristetea, inocenta si inclinatia spre visare, aspiratia catre idealuri superioare, toate acestea
prefigurand portretul omului de geniu.