Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Specificul personajului;
- Semnificatia/mesajul textului.
! Planul este un model.
sau interogatii prezente in dialogul lor: - Vezi ce bine-i sade lui cu costumul
de marinel?; E lucru mare cat e de destept!; - Apoi de! N-a invatat toata
lumea carte ca d-ta!; - Ti-ai gasit pe cine sa-nseli!; - Ce faci, soro? esti
nebuna? Nu stii ce simtitor e? (bunica); E ceva de speriat, parol! (tanti
Mita). Ele creeaza direct un fals portret constituit din opozitia dintre esenta
si aparenta.
Prin caracterizarea indirecta evidentiata de fapte, comportament,
limbaj si nume rezulta aceeasi lipsa de educatie. Infatuarea si incultura le
demonstreaza in interventia in dialogul damelor legat de corectitudinea
cuvantului "marinar", cand impune forma incorecta "mariner", apoi cu
obraznicia nesisizata/netaxata de femei face afirmatia: -Vezi ca sunteti
proaste amandoua? Atitudinea lipsita de respect fata de cei in varsta,
dovedita indirect prin limbajul grosolan, pe peron, se manifesta si fata de
straini prin replica adresata unui tanar bine intentionat: - Ce treaba ai tu,
uratule!. Cu alte ocazii raspunde impertinent si rautacios bunicii sau
mamei, dovedind rasfat si insensibilitate: Sa moara!; Pe tine nu vreau!; Las'
ca stiu eu ca te prefaci!. Incapatanat, neglijent si neastamparat ramane pe
culoarul trenului, scoate capul pe ferestra, pierde biletul, ramane blocat in
toaleta, se suie pe un geamantan care nu-i apartine, trage semnalul de
alarma actionand in detrimentul celorlalti, provocand panica si intarzierea
trenului. Manifestarile necivilizate ale "domnului" Goe demonstreaza
indirect proasta crestere de care se fac vinovate "doamnele". Permanent
are reactii infantile si penibile: se smuceste, zbiara tare, zbiara desperat,
bate cu picioarele pe culoar, bate in usa toaletei, se stramba, urla.
In relatia cu celelalte personaje se dovedeste escroc sentimental,
deoarece simte slabiciunea familiei si o speculeaza. El nu recunoaste nicio
autoritate in familie, pentru ca greselile lui sunt repede uitate. Prin
neastampar le starneste permanent ingrijorarea. Isi catalogheaza mama
drept prefacuta, dar nu ezita sa o sarute, cand ii ofera ciocolata. De la cele
trei "cucoane" incapabile de a educa si de a oferi un model a invatat Goe
comportamentul nepoliticos, fuga de raspundere, lasitatea.
Atitudinea naratorului este de evidenta dezaprobare fata de
comportamentul lui Goe si, mai ales, fata de cel al insotitoarelor sale.
Vocea naratorului este ironica, atunci cand il numeste pe Goe "domnul" sau
"tanarul" pentru a sugera ca orice ii este permis unui copil, tratat ca adult.
Se ilustreaza si in acest mod contrastul dintre ceea ce vrea sa fie copilul