Simularea Examenului de Evaluare Națională

la Limba și Literatura Română

februarie 2023
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Se acordă zece puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de două ore.
Subiectul I (70 de puncte)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.
Textul 1

E-atâta primăvară-n noi, iubite! În iarba crudă-şi joacă umbrele subţiri

Şi-n toţi fiorii care tremură-n natură,
Şi-n zâmbetul ce-ţi flutură pe gură
Se-mbrăţişează visurile noastre tăinuite…
Ridica-ţi ochii… în adânca strălucire
A-ncremenit o horhotă de nor subţire
Şi-acum îşi mistuie-n albastru forma fină
Şi nu rămâne-n marea de lumină
Decât un punct ce-n aer se ridică –
Săgetătorul zbor de rândunică.
Mlădiţe verzi şi lungi de trandafiri.
Pluteşte-n atmosfera liniştită
Parfumul vag de floare nenflorită –
Că liliecii îşi ridică-n soare
Boboci mărunti, ciorchine zâmbitoare,
Iar din corole albe şi fragile
Se-nalţă, greu, parfumul de zambile.
Mi-e sufletul împrăştiat în toată firea…
Sub ochii umezi care-mi caută privirea,
Se-mbată ca o floare pe tulpină
De rouă, de parfum şi de lumină.
(Otilia Cazimir, „Martie”)

Textul 2

Martie, una dintre cele şapte luni ale anului cu o durată de 31 de zile, era considerată o lună favorabilă
începerii războiului. Şi asta pentru că numele său este inspirat de zeul războiului în mitologia romană. Astăzi,
luna are conotaţii mai degrabă pozitive – reînvierea naturii, începerea lucrărilor agricole, bucuria copiilor,
care se pot juca mai mult afară datorită creşterii duratei zilei etc.
Martie este luna în care majoritatea fermierilor din România încep lucrările agricole. În martie se curăţă
livezile şi grădinile, şi tot în această lună se scot stupii de la iernat. Tot legat de apicultură, este luna în care
se “retează” fagurii de mierii folosiţi în medicina populară.
Pentru cei care au pomi de soi în grădină şi i-au acoperit peste iarnă, luna martie este momentul perfect
pentru a-i descoperi. Atenţie, însă, la nopţile friguroase, când aceşti pomi trebuie din nou acoperiţi.
Este luna în care se plantează pomi fructiferi şi se taie cei deja plantaţi. Martie este luna în care ţăranii
duc gunoi pe câmp, pentru a îngrăşa pământul în vederea cultivării plantelor. Este luna în care se seamănă
mazăre, linte, măzăriche, ovăz, secară, orz, trifoi. De asemenea, în martie, unii agricultori fac răsadniţe, mici
construcţii din lemn, acoperite cu folie sau sticlă, în care se pun seminţe care vor deveni răsaduri, numai bune
de plantat în grădină în luna aprilie. Tot în aceste răsadniţe (de fapt, sere în miniatură, încălzite exclusiv de
lumina soarelui) se pot pune salată şi ceapă verde.
Luna începe cu cele 9 zile de babe. Mitul babelor este, potrivit etnografilor, unul dintre cele mai
importante mituri româneşti. Baba Dochia, cea care şi-ar fi luat numele de la Sfânta Muceniţă Evdochia
(sărbătorită la 1 martie), este întruchiparea anului vechi, care se pregăteşte să se termine (să nu uităm că
vechiul calendar roman începea la 1 martie).
Legenda spune că Baba Dochia avea o noră pe care o obliga să facă treburi gospodăreşti extrem de
dificile. La un moment dat, la 1 martie, bătrâna ar fi obligat-o pe tânăra fată să meargă să spele lâna neagră
până ce o deveni albă. În ajutorul ascultătoarei fete vine un înger, care îi dă tinerei o floare şi o sfătuieşte să
folosească planta pentru a spăla lâna. Când fata revine acasă, cu floarea în mână, Baba Dochia crede că a
venit primăvara şi porneşte cu oile la munte. Îşi ia cu ea nouă cojoace pe care le dă jos unul după altul, pe
măsură ce se udă şi devin foarte grele. Când baba rămâne în cămaşă, vine gerul şi o îngheaţă, iar femeia
moare.
Există şi un obicei legat de urzică, socotită “prima buruiană din martie”. Cei care mănâncă urzici în
această lună vor fi sănătoşi tot anul. O superstiţie populară le cere oamenilor să nu pronunţe cuvântul
“şarpe” toată luna martie, pentru că, altfel, “toată vara îţi iese în cale”.
La sate, apa de ploaie din luna lui martie, păstrată în butoaie, era folosită de tinerele fete. Se spune că
această apă, folosită la spălatul corpului, întinde pielea.
Bătrânii realizau şi un soi de prognoză meteo folosindu-se de vremea din martie. Se spunea că, dacă în
martie plouă foarte puţin, atunci aprilie va fi o lună extrem de ploioasă. Tunetele din martie prevesteau,
credeau bătrânii, un an extrem de mănos.
(https://wwromania.wordpress.com/2013/03/01/martie-curiozitati-despre-prima-luna-de-primavara/)

A.
1. Transcrie, din primul text, două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității. (2 puncte)
2. Secvența ”Se-mbrăţişează visurile noastre tăinuite…”conține: a) un epitet și o metaforă; b) un epitet și o
personificare; c) o comparație și un epitet ; d) o personificare și o comparație. (2 puncte)
3. Versurile din prima strofă a poeziei au: a) măsură de 11-15 silabe și rimă încrucișată; b) măsură de 10-15
silabe și rimă îmbrățișată; c) măsură de 11 – 15 silabe și rimă încrucișată; d) măsură de 11-15 silabe și
rimă îmbrățișată. (2 puncte)
4. În luna martie: a) se acoperă pomii pentru iarnă; b) se plantează răsaduri în grădină; c) se scot stupii de la
iernat și se retează fagurii; d) plouă mai puțin; (2 puncte)
5. Notează cu A (adevărat) sau F (fals) enunțurile următoare: (6 puncte)
Textul 1
a) Tema poeziei ”Martie” de Otilia Cazimir este trecerea timpului.
b) Ființa poetică apare în ipostaza contemplatorului.
c) În textul poetic, monologul liric adresat nu se îmbină cu descrierea artistică.

Textul 2
d) 7 luni din an au 31 de zile.
e) 1 Martie marca începutul noului an la romani.
f) Apa de ploaie din luna martie se păstra în butoaie pentru a uda răsadnițele .
6. Explică, în 2-3 enunțuri, semnificația unei figuri de stil din versurile: ” Iar din corole albe şi fragile/ Se-
nalţă, greu, parfumul de zambile.” (6 puncte)
7. Prezintă, în 30-70 de cuvinte, o temă comună celor două texte date, valorificând câte un element de
conținut. (6 puncte)
8. Consideri că luna martie marchează un nou început? Justifică-ți răspunsul, în 50-100 de cuvinte,
valorificând textul 2. (6 puncte)
9. Asociază textul poetic ”Martie” de Otilia Cazimir cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca o lectură
suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare culturală comună, prin referire la câte o secvență
relevantă din fiecare text. (6 puncte)
B.
1. Toate cuvintele conțin numai diftongi în seria: a) iubite, fiorii, îmbrățișează; b) iarba, floare, greu; c) cei,
martie, butoaie; d) soarelui, ceapă, ciorchini. (2 puncte)
2. Numărul de litere este mai mare decât numărul de sunete în cuvintele din seria: a) ochii, strălucire,
săgetătorul; b) boboci, ciorchine, fragile; c) obicei, urzici, cere; d) măzăriche, ceapă, această; (2 puncte)
3. Sensul cuvântului subliniat în secvența: Pentru cei care au pomi de soi în grădină… este: a) de calitate; b)
de același fel; c) înalți D; d) rar întâlniți; (2 puncte)
4. Cuvintele subliniate în secvența: Cei care mănâncă urzici în această lună vor fi sănătoşi tot anul... sunt, în
ordine : a) pronume demonstrativ de apropiere, pronume relativ, adjectiv pronominal demonstrativ ; b)
articol demonstrativ, pronume relativ, pronume demonstrativ de apropiere; c) pronume demonstrativ de
depărtare, pronume relativ, pronume demonstrativ de identitate; d) pronume demonstrativ de depărtare,
pronume relativ, adjectiv pronominal demonstrativ. (2 puncte)
5. Rescrie textul următor, trecând verbele de la indicativ prezent la indicativ perfect simplu: … luna în care
majoritatea fermierilor din România încep lucrările agricole. În martie se curăţă livezile şi grădinile, şi
tot în această lună se scot stupii de la iernat. (6 puncte)
6. Alcătuiește un enunț interogativ în care numele predicativ din secvența: bătrâna ar fi obligat-o pe tânăra
fată să meargă să spele lâna neagră până ce o deveni albă. să aibă funcția sintactică de atribut. (6 puncte)
7. Transcrie propozițiile subordonate din fraza de mai jos, precizând felul lor: Legenda spune că Baba
Dochia avea o noră pe care o obliga să facă treburi gospodăreşti extrem de dificile. (6 puncte)
8. Rescrie enunțurile următoare corectând greșelile de orice natură. (6 puncte)
Soarele sa ridicat de asupra orașului. Cenușii nori sau retras o clipă, apoi au revenit din nou pe cerul
care rămăse-se mohorât.

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți mesajul/o semnificație a textului ”Martie” de
Otilia Cazimir.
În redactarea textului:
- vei preciza mesajul/o semnificație a textului, prin referire la temă;
- vei prezenta două elemente componente ale peisajului;
- vei interpreta două figuri de stil diferite, relevante pentru mesaj/semnificație;
- vei menționa o emoție exprimată/un sentiment exprimat în textul poetic, justificându-ți alegerea.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
- conținutul compunerii – 12 puncte
- redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudine gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –
1 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct;
lizibilitate – 1 punct).

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de
cuvinte și dezvoltă subiectul propus.