RED

Numele:…………………………………………...
Prezenta lucrare conține
SIMULARE
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU
ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
Anul școlar 2022 – 2023
Limba și literatura română
pagini
...........................................................................
Inițiala prenumelui tatălui: ……………............
Prenumele:……………………………...............
........................…………………....………………
Școala de proveniență: ………........................
...........................................................................
Centrul de examen: .........................................
Localitatea: ………………………………...........
Județul: …………………………………….........
Nume şi prenume asistent Semnătura

NUMELE ŞI PRENUMELE
A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

NUMELE ŞI PRENUMELE
B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

NUMELE ŞI PRENUMELE
C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) PROFESORULUI SEMNĂTURA

EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

Probă scrisă la limba și literatura română

RED
1
 RED

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Se acordă zece puncte din oficiu.

 Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1
În clasa noastră era o fată Petruţa, foarte bruneţică şi- mbrăcată mereu în şorţul de uniformă cel mai decolorat
din clasă. Părinţii ei nici măcar n-avuseseră bani să-I cumpere o matricolă imprimată cu vopsea galbenă, cum aveam
toţi: mama ei îi cususe numărul cu aţă galbenă pe-o bucată de diftină. In singura poză cu toată clasa pe care ne-au
făcut-o într-a patra şi care-a costat zece lei fiindcă era colorată, cu toate că nu ieşise bine, şi ne-au silit s-o cumpărăm
cu toţii, Petruţa stă pe rândul din mijloc, în banca a doua, lângă Fleşeriu Dan. Eu aproape că nu mă văd, sunt doar un
punct negru în fundul clasei. Petruţa era foarte veselă, sprintenă ca o vrabie şi n-avea nici un iubit, cu toate că în clasa
noastră era un dezmăţ ce nu s-a văzut, aproape toţi aveau iubiţi şi iubite, unii, ca Apostol, chiar mai multe. Ajunseseră
chiar să joace gajurile pe sărutate, suiţi pe câte o bancă, şi unii nu se pupau numai aşa, în aer, sau pe obraz... Mie-mi
plăcea de Lili, dar eram atât de sfios că, doar dacă se uita Lili la mine, o şi luam la fugă cât puteam. Iar de când cu
IDR-ul nici atât curaj cât înainte nu mai aveam... în fiecare pauză mă duceam la veceul băieţilor şi mă-nchi-deam într-o
cabină ca să-mi privesc pe furiş pata de pe braţ. Nu rezistam să nu mă uit dacă nu cumva a mai scăzut, deşi la ieşire se
găsea mereu vreunul care să-mi strige: „Ce faci, Oftică, ţi-ai luat pastila?
Intr-o zi, când m-am întors în clasă de la veceu, am găsit mulţi colegi adunaţi în jurul unei bănci. în bancă
stăteau Petruţa şi una Iosub, şi Petruţa le făcea copiilor un oracol, adică le citea nişte-ntrebări dintr-un caiet: dacă au
vreun iubit, din ce clasă e, dacă e înalt sau scund, blond sau brunet, dacă-nvaţă bine etc, şi pentru fiecare răspuns trăgea
câte-o liniuţă în caiet. Apoi tăia liniuţele câte trei şi ieşeau nişte cifre: 323, 132, 231 etc. După ele îţi spunea dacă cel la
care te gândiseşi te iubeşte sau nu, sau doar îi placi, şi mai erau şi alte răspunsuri posibile. Toată lumea râdea şi se
distra, dar mai ales ar fi vrut să ştie la cine se gândise fiecare, adică cine le erau iubiţii.
Petruţa tocmai terminase cu ultimul, şi mai era timp din recreaţie (care era de 20 de minute, dar Tovarăşa nu
apărea înainte de jumătate de oră), aşa că picasem tocmai la timp. „Fă-i şi Iu' Tebecistu'", au început să strige, „că
poate iubeşte şi el vreo tebecistă de-a lui!" N-am putut să scap, m-au îmbrâncit peste fetele din bancă şi aşteptau acum
ca Petruţa să-nceapă cu întrebările. Dar ea mai întâi n-a vrut, a-nchis repede caietul şi-a dat să-1 bage în ghiozdan: „Nu
mai, gata, vine Tovarăşa!" „Fă-i, fato, şi lui, că nu vine!" strigă Iosub de lângă ea şi-i smulse şi caietul, aşa că Petruţa
trebui să-mi facă şi mie oracolul.
Nu ştiu de ce, m-am gândit chiar la ea. Săraca, avea pielea atât de măslinie... Şi părul, nu ştiu cum, puţin
unsuros... Şi acasă nu stătea o clipă, făcea treabă, gătea, îngrijea de doi fraţi mai mici, ştiam de la mama, care aflase
de la şedinţa cu părinţii. Cu toate astea, îşi făcea mereu temele, chiar desena bujori şi fluturaşi la colţurile
paginii, pentru care Tovarăşa îi dădea un punct în plus la notă. Petruţa a-nceput să mă-ntrebe. Am dat toate
răspunsurile gândindu-mă la ea, dar uitându-mă-n altă parte, ca să nu înţeleagă nimeni la cine mă gândeam.
Şi cum dădeam eu răspunsurile, deodată s-a- ntâmplat ceva. Am observat ceva la Petruţa. Cred că doar faptul
că nu mai era veselă. Nu ştiu ce-am simţit, de fapt, dar era ca şi cum ceilalţi din jur nu mai contau, de parc-aş
fi rămas singur cu ea în sala pustie. Şi de parcă ea se prinsese la cine mă gândisem.
Probă scrisă la limba și literatura română
RED
2
 RED

După ce am dat toate răspunsurile, ea a tras liniuţele şi oracolul a ieşit: „Te iubeşte, dar o ascunde". Toţi au
început să râdă, dar chiar atunci a intrat Tovarăşa, care a-nceput să ne tragă cataloage-n cap, gonindu-ne-n
bănci.

(Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile)

Textul 2
Irina Nicolau colecționa oracole de dinainte de 1999, spune Ciprian Voicilă. „Cumva tangențial am
ajuns să strângem și noi oracole în «Arca lui Noe». Cred că ea se gândise la o colecție în sine.” Au adus
oracolele de pe-acasă, le-au adunat de pe la cunoștințe. Cercetătorul nu știe exact ce urma să se întâmple cu
oracolele: e posibil ca Irina Nicolau să le fi văzut într-o expoziție. Ele sunt interesante și pentru că, puse în
paralel cu modelele impuse sau propuse în școală, înțelegem că inclusiv la vremea aceea copilul sau tânărul
avea propriul lui set de valori, arată Ciprian Voicilă.
E greu de spus când a apărut oracolul, însă e cu siguranță un comportament urban. Circula în grupuri
de persoane de vârste apropiate din mediul urban. Capta elemente din cultura promovată de ziare, reviste,
albume și romane de dragoste. „E interesant de văzut nu numai de când există, ci ce a dus la existența sa. Ce
alte lucruri s-au schimbat astfel încât să devină o întâlnire dintr-asta care nu se petrece în prezent, ci e
consecutivă? La fiecare ajunge caietul și se uită la ce a scris cel dinainte, și poate că-și ajustează răspunsurile
în funcție de asta.” Deși pare o înșiruire de pagini cu întrebări copilărești în care te poți manifesta după bunul
plac, un oracol funcționează după reguli foarte clare, observă Anca-Maria Pănoiu. „Sunt reguli trasate mai
întâi de posesorul oracolului, că-ți impune la ce să răspunzi și tu hotărăști dacă răspunzi sau ocolești
întrebările mai incomode. Și doi: niște reguli nescrise, impuse prin practică. Toți cei care completează știu ce
se scrie și ce nu se scrie într-un oracol.”
Mai întâi erau întrebările generale, de genul „Când te-ai născut?” / „Când ai aterizat pe Terra?”, „Când
completezi acest oracol?”, „Unde stai?”. Dacă iubeai pe cineva, te uitai după adresă și poate-i trimiteai o
scrisoare. Urmau întrebări despre muzica, filmele, mâncarea sau florile preferate. Apoi venea o pagină în care
stăpânul sau stăpâna oracolului se interesa dacă „putem începe cu întrebări mai serioase”. Funcționa ca un soi
de avertisment că urma partea „fierbinte”. Încercau acolo să afle cine pe cine iubește, făceau legături,
răspundeau mai pe față sau mai ferit. Ultima parte era cea la liber, în care prietenii mai apropiați își rezervau o
pagină pentru amintiri și ascundeau într-un colț sigilat câte-un mesaj mai intim.
„Mi se pare că e aproape ca-n basme, unde voinicul pleacă la drum, are încercări și ajunge la fata de
împărat. Așa și noi: trebuie să trecem prin niște încercări ca să ajungem la miezul structurii, în care aflăm mai
mult. Dar în același timp e o convenție: toată lumea știe că vor urma acele întrebări fierbinți la care vei vrea
sau nu să răspunzi. (...) E tensiunea asta permanentă între tine și ceilalți între ce vrei să dai, ce nu vrei să dai, e
o dorință de a fi împreună și de a afla. În același timp intervine și o separare, prin faptul că oracolul se
completează consecutiv”, spune Anca.
Oracolul presupune un joc continuu între standardizare și originalitate, între regulă și încălcarea ei,
între repetiție și câte-un element care țâșnește dintr-o pagină și răstoarnă toate deducerile de până atunci.
Vlad Odobescu- Reporter. Căutător prin lumi mărunte
A.

1. Notează, din textul 1, două cuvinte din câmpul lexical al școlii. 2 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română

RED
3
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
2 puncte
După ce completează oracolul rezultatul care-i iese este că:
a) „Te iubeşte, dar o ascunde"
b) „Te iubeşte sau nu "
c) „Îi placi "
d) „Nu-i placi "

Răspunsul corect :

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Cea care afirmă „un oracol funcționează după reguli foarte clare " este:
a) Anca-Maria Pănoiu.
b) Irina Nicolau
c) Ciprian Voicilă
d) Vlad Odobescu

Răspunsul corect:

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
2 puncte
Ultima parte a oracolului conținea informații despre:
a) Informații despre data nașterii
b) întrebări despre muzica, filmele, mâncarea sau florile preferate
c) amintiri
d) cine pe cine iubește

Răspunsul corect:

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe
informațiile din cele două texte. 6 puncte
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Petruța stă pe rândul din stânga, în banca a treia.
Profesoara întârzia la ore.

Familia Petruței este săracă.

Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
Traseul oracolului este asemănător unui traseu de basm.

Oracolul a apărut inițial la copiii care făceau școala la oraș.

Răspunsurile celorlalți în oracol sunt secrete.

Probă scrisă la limba și literatura română Simulare

4
6. Precizează, în unu-două enunțuri, o trăsătură a tiparului narativ, ilustrând-o cu o secvență din text.
6 puncte

________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificândcâte
o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că amintirile din perioada copilăriei sunt importante? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de
cuvinte, valorificând textul 1. 6 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Simulare

5
9. Asociază fragmentul lui Mircea Cărtărescu cu un text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară,
prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă
din fiecare text. 6 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Simulare

6
B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Conțin triftong ambele cuvinte din seria:
a) prefăceau, veneau.
b) copiii, întâlneau.
c) ei, auzeau.
d) generației, știau.

Răspunsul corect:

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Seria care conține doar cuvinte formate prin derivare este:
a) copilaș, șanțuri.
b) înspăimântătoare, căsuțele.
c) nearanjate, jocului.
d) copilăria, păturile.

Răspunsul corect:

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Sensul structurii subliniate în secvența „cum ceilalţi din jur nu mai contau, de parc-aş fi rămas singur cu
ea în sala pustie " este:
a) se opreau
b) nu se opreau
c) nu erau importanți
d) nu erau necesari

Răspunsul corect:
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Există o relație de polisemie Între cuvintele subliniate în secvențele din seria:
a) „acei copii între 6 și 14 ani "; Multe copii au fost distribuite elevilor.
b) „cu colţi rânjiţi, ochi holbaţi şi nări umflate"; „dând colţul, nimeream nas în nas cu un duşman ".
c) „Nu ne sunam, nu aveam mobile "; Cântecul îmi sună foarte cunoscut.
d) „scotea un răcnet teribil "; „scoteau urlete sinistre ".

Răspunsul corect:

Probă scrisă la limba și literatura română Simulare

7
 5. Selectează, din fragmentul următor, trei verbe precizând timpul: „[...]Dar ea mai întâi n-a vrut, a-
nchis repede caietul şi-a dat să-1 bage în ghiozdan " 6 puncte

Verbul selectat Timpul verbului selectat

6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care substantivul comun „oracol" să îndeplinească funcția sintactică de nume
predicativ (1) și un enunț imperativ în care substantivul „bancă" să aibă funcția sintactică de atribut(2).
6 puncte

(1)

(2)

7. Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul acestora și raportul sintactic dintre ele:
„Intr-o zi, când m-am întors în clasă de la veceu, am găsit mulţi colegi adunaţi în jurul unei bănci.”
6 puncte

8. Enunțurile următoare reprezintă mesajul trimis de un tânăr pe o rețea socială. Rescrie-le corectând greșelile
de orice natură. 6 puncte
Mi-ar place să nu fi atât de ahtiat după jocurile pe calculator. Stiu că prieteni tăi le joacă. Mai știu că părinții
nu agrează
SUBIECTUL
noștrii AL înII-LEA
această ocupație . (20 de puncte)

Probă scrisă la limba și literatura română Simulare

8
 Subiectul al II-lea 20 de puncte
Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să o caracterizezi pe Petruța, personajul din textul 1.
În redactarea caracterizării, vei avea în vedere:
− precizarea a două date de identificare a personajului (nume, vârstă, ocupație, origine, portret fizic etc.);
− numirea a două trăsături morale ale personajului;
− ilustrarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată;
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
conținutul compunerii – 12 puncte
redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor
folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea
normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are
minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus

Probă scrisă la limba și literatura română Simulare

9
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
10
 SIMULARE
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
Anul școlar 2022-2023

Limba și literatura română

BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
 Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se calculează
prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I (70 de puncte)

A.
1. câte un punct pentru notarea oricăror două cuvinte; de exemplu: bancă, catalog, teme etc.
2 x 1p = 2 puncte
2. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte
3. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte
4. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
5. câte 1 punct pentru stabilirea corectitudinii/ incorectitudinii fiecăruia dintre enunțuri; notarea a două
variante de răspuns pentru un enunț - 0 puncte 6 x 1punct = 6 puncte
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Petruța stă pe rândul din stânga, în banca a treia X
Profesoara intârzia la ore. X

Familia Petruței este săracă. X

Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
Traseul oracolului este asemănător unui traseu de basm. X
Oracolul a apărut inițial la copiii care făceau școala la oraș. X

Răspunsurile celorlalți în oracol sunt secrete. X

6. Precizarea unei trăsături a tiparului narativ ( de exemplu, prezentarea unor acțiuni în succesiune,
principiul cauză-efect al acțiunii, narator, personaje etc.) 6 puncte
- precizarea trăsăturii tiparului narativ- 2 puncte
- ilustrarea cu o secvență din paragraful indicat- 2 puncte
- respectarea normelor de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli- 1 punct; 2 - 3 sau mai multe greșeli- 0
puncte) - 1 punct
– încadrarea în numărul de enunțuri indicat – 1 punct

7. Prezentarea unui element de conținut comun (de exemplu – jocurile, copilăria, școala etc.) 6 puncte
- precizarea elementului de conținut comun 2 puncte
- câte 1 punct pentru prezentarea elementului de conținut comun din fiecare text (prezentare adecvată,
prin valorificarea unei secvențe relevante din fiecare text – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte)
2 x 1 punct = 2 puncte

Probă scrisă la limba şi literatura română

Barem de evaluare și de notare Pagina 1 din 3

- respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație (0 - 1 greșeli - 1 punct; 2 sau mai multe
greșeli - 0 puncte) 1 punct
- respectarea numărului minim de cuvinte 1 punct
Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor.

8. Motivarea răspunsului la întrebarea dată: 6 puncte

- formularea răspunsului la întrebarea dată 1 punct
- motivarea răspunsului menționat, valorificând textul dat: nuanțat și adecvat, cu valorificarea
textului dat - 3 puncte; schematic, cu valorificarea textului dat - 2 puncte; tendință de generalizare,
încercare de motivare, lipsă de valorificare a textului - 1 punct; lipsa motivării - 0 puncte 3 puncte
- respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 - 1 greșeli - 1 punct; 2 sau mai multe greșeli - 0
puncte) 1 punct
- încadrarea în limita de cuvinte indicată 1 punct
Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor. Nu este necesară formularea unei concluzii
sau utilizarea conectorilor de tipul „în primul rând”, „în al doilea rând” etc.

9. Asocierea fragmentului de Mircea Cărtărescu cu un alt text studiat la clasă sau citit ca lectură
suplimentară, prin prezentarea unei valori culturale/ morale comune (de exemplu: prietenia, dragostea
pentru școală etc.) 6 puncte
- menționarea valorii morale/ culturale comune- 1 punct
- precizarea unui alt text literar asociat fragmentului de Mircea Cărtărescu, menționând titlul și
autorul acestuia 1 punct
- câte 1 punct pentru prezentarea valorii identificate prin referire la câte o secvență relevantă
din fiecare text (adecvat - 1 punct; încercare de prezentare - 0 puncte) - 2 x 1 punct = 2 puncte
- respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 - 1 greșeli - 1 punct; 2 sau mai multe greșeli - 0
puncte) - 1 punct
- încadrarea în numărul de cuvinte indicat - 1 punct
Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor.
B.
1. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
2. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
3. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
4. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte

5. Selectarea din fraza dată a celor trei verbe cu precizarea modurilor și timpurilor 6 puncte
- câte un punct pentru selectarea corectă a fiecărui verb- 3x 1punct = 3 puncte
- câte 1 punct pentru precizarea timpului verbului- 3x 1punct = 3 puncte
6. Alcătuirea unui enunț asertiv, în care substantivul comun oracol să îndeplinească funcția sintactică de nume
predicativ- 3 puncte ( 1 punct pentru respectarea tipului de enunț cerut, 1 punct pentru ilustrarea funcției
sintactice, 1 punct pentru corectitudinea logică și gramaticală a enunțului)
- alcătuirea unui enunț imperativ în care substantivul bancă să îndeplinească funcția sintactică de atribut – 3
puncte ( 1 punct pentru respectarea tipului de enunț cerut, 1 punct pentru ilustrarea funcției sintactice cerute, 1
punct pentru corectitudinea logică și gramaticală a enunțului) 6 puncte

Probă scrisă la limba şi literatura română

Barem de evaluare și de notare Pagina 2 din 3

 7. Transcrierea propozițiilor din fraza dată, cu precizarea felului acestora: Intr-o zi am găsit mulţi
colegi adunaţi în jurul unei bănci - propozițieprincipală; când m-am întors în clasă de la veceu
– propoziție circumstanțială de timp și numirea raportului sintactic – subordonare 6 puncte
- transcrierea corectă a propozițiilor – 2 x1 punct=2 puncte
- numirea felului propozițiilor – 2 x1 punct=2 puncte
- numirea raportului sintactic– 2 puncte
8. Rescrierea enunțului dat, corectând greșelile de orice natură (Mi-ar plăcea /să nu fii / prietenii /
părinții/ noștri /agreează
- 0 greșeli – 6 puncte; 1 greșeală – 5 puncte; 2 greșeli – 4 puncte; 3 greșeli – 3 puncte; 4 greșeli – 2
puncte; 5 greșeli- 1 punct; 6 sau mai multe greșeli – 0 puncte 6 puncte

Notă! În evaluarea răspunsului se va ține cont de scrierea corectă a enunțului dat, întrucât în rescrierea
acestuia elevul poate face și alte greșeli.

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Conținutul caracterizării – 12 puncte

− câte 1 punct pentru precizarea oricăror două date de identificare a personajului (nume, vârstă, ocupație,
origine, portret fizic etc.), de exemplu: tânără foarte frumoasă, orfană, crescută la un han etc.
2 x 1 punct = 2 puncte
− câte 1 punct pentru numirea oricăror două trăsături morale ale personajului (de exemplu: harnică, bună
la suflet, înțeleaptă, modestă etc.) 2 x 1 punct = 2 puncte
− câte 3 puncte pentru ilustrarea oricăror două mijloace de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată
(de exemplu: caracterizare indirectă, prin fapte/nume/relația cu celelalte personaje etc.) 2 x 3 puncte = 6 puncte
• câte 1 punct pentru numirea mijlocului de caracterizare – 2 x 1 punct = 2 puncte
• câte 2 puncte pentru comentarea secvenței în care este ilustrat mijlocul de caracterizare numit
(comentare adecvată – 2 puncte; citarea sau parafrazarea unei secvențe, încercare de
comentare – 1 punct; lipsa secvenței comentate – 0 puncte) – 2 x 2 puncte = 4 puncte
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului 2 puncte
• identificarea unei valori – 1 punct
• corelarea valorii – 1 punct
Redactarea caracterizării – 8 puncte
– marcarea corectă a paragrafelor 1 punct
– coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– ortografia: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– respectarea normelor de punctuație: 0 – 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– lizibilitatea 1 punct
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă
doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Probă scrisă la limba şi literatura română

Barem de evaluare și de notare Pagina 3 din 3

 RED

Prezenta lucrare conține
SIMULARE
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU
ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
Anul școlar 2022 – 2023
Limba și literatura română
Numele:…………………………………………...
pagini
...........................................................................
Inițiala prenumelui tatălui: ……………............
Prenumele:……………………………...............
........................…………………....………………
Școala de proveniență: ………........................
...........................................................................
Centrul de examen: .........................................
Localitatea: ………………………………...........
Județul: …………………………………….........
Nume şi prenume asistent Semnătura

NUMELE ŞI PRENUMELE
A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

NUMELE ŞI PRENUMELE
B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

NUMELE ŞI PRENUMELE
C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) PROFESORULUI SEMNĂTURA

EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

Probă scrisă la limba și literatura română

RED
1
 RED

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Se acordă zece puncte din oficiu.

 Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1
În clasa noastră era o fată Petruţa, foarte bruneţică şi- mbrăcată mereu în şorţul de uniformă cel mai decolorat
din clasă. Părinţii ei nici măcar n-avuseseră bani să-I cumpere o matricolă imprimată cu vopsea galbenă, cum aveam
toţi: mama ei îi cususe numărul cu aţă galbenă pe-o bucată de diftină. In singura poză cu toată clasa pe care ne-au
făcut-o într-a patra şi care-a costat zece lei fiindcă era colorată, cu toate că nu ieşise bine, şi ne-au silit s-o cumpărăm
cu toţii, Petruţa stă pe rândul din mijloc, în banca a doua, lângă Fleşeriu Dan. Eu aproape că nu mă văd, sunt doar un
punct negru în fundul clasei. Petruţa era foarte veselă, sprintenă ca o vrabie şi n-avea nici un iubit, cu toate că în clasa
noastră era un dezmăţ ce nu s-a văzut, aproape toţi aveau iubiţi şi iubite, unii, ca Apostol, chiar mai multe. Ajunseseră
chiar să joace gajurile pe sărutate, suiţi pe câte o bancă, şi unii nu se pupau numai aşa, în aer, sau pe obraz... Mie-mi
plăcea de Lili, dar eram atât de sfios că, doar dacă se uita Lili la mine, o şi luam la fugă cât puteam. Iar de când cu
IDR-ul nici atât curaj cât înainte nu mai aveam... în fiecare pauză mă duceam la veceul băieţilor şi mă-nchi-deam într-o
cabină ca să-mi privesc pe furiş pata de pe braţ. Nu rezistam să nu mă uit dacă nu cumva a mai scăzut, deşi la ieşire se
găsea mereu vreunul care să-mi strige: „Ce faci, Oftică, ţi-ai luat pastila?
Intr-o zi, când m-am întors în clasă de la veceu, am găsit mulţi colegi adunaţi în jurul unei bănci. în bancă
stăteau Petruţa şi una Iosub, şi Petruţa le făcea copiilor un oracol, adică le citea nişte-ntrebări dintr-un caiet: dacă au
vreun iubit, din ce clasă e, dacă e înalt sau scund, blond sau brunet, dacă-nvaţă bine etc, şi pentru fiecare răspuns trăgea
câte-o liniuţă în caiet. Apoi tăia liniuţele câte trei şi ieşeau nişte cifre: 323, 132, 231 etc. După ele îţi spunea dacă cel la
care te gândiseşi te iubeşte sau nu, sau doar îi placi, şi mai erau şi alte răspunsuri posibile. Toată lumea râdea şi se
distra, dar mai ales ar fi vrut să ştie la cine se gândise fiecare, adică cine le erau iubiţii.
Petruţa tocmai terminase cu ultimul, şi mai era timp din recreaţie (care era de 20 de minute, dar Tovarăşa nu
apărea înainte de jumătate de oră), aşa că picasem tocmai la timp. „Fă-i şi Iu' Tebecistu'", au început să strige, „că
poate iubeşte şi el vreo tebecistă de-a lui!" N-am putut să scap, m-au îmbrâncit peste fetele din bancă şi aşteptau acum
ca Petruţa să-nceapă cu întrebările. Dar ea mai întâi n-a vrut, a-nchis repede caietul şi-a dat să-1 bage în ghiozdan: „Nu
mai, gata, vine Tovarăşa!" „Fă-i, fato, şi lui, că nu vine!" strigă Iosub de lângă ea şi-i smulse şi caietul, aşa că Petruţa
trebui să-mi facă şi mie oracolul.
Nu ştiu de ce, m-am gândit chiar la ea. Săraca, avea pielea atât de măslinie... Şi părul, nu ştiu cum, puţin
unsuros... Şi acasă nu stătea o clipă, făcea treabă, gătea, îngrijea de doi fraţi mai mici, ştiam de la mama, care aflase
de la şedinţa cu părinţii. Cu toate astea, îşi făcea mereu temele, chiar desena bujori şi fluturaşi la colţurile
paginii, pentru care Tovarăşa îi dădea un punct în plus la notă. Petruţa a-nceput să mă-ntrebe. Am dat toate
răspunsurile gândindu-mă la ea, dar uitându-mă-n altă parte, ca să nu înţeleagă nimeni la cine mă gândeam.
Şi cum dădeam eu răspunsurile, deodată s-a- ntâmplat ceva. Am observat ceva la Petruţa. Cred că doar faptul
că nu mai era veselă. Nu ştiu ce-am simţit, de fapt, dar era ca şi cum ceilalţi din jur nu mai contau, de parc-aş
fi rămas singur cu ea în sala pustie. Şi de parcă ea se prinsese la cine mă gândisem.
Probă scrisă la limba și literatura română
RED
2
 RED

După ce am dat toate răspunsurile, ea a tras liniuţele şi oracolul a ieşit: „Te iubeşte, dar o ascunde". Toţi au
început să râdă, dar chiar atunci a intrat Tovarăşa, care a-nceput să ne tragă cataloage-n cap, gonindu-ne-n
bănci.

(Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile)

Textul 2
Irina Nicolau colecționa oracole de dinainte de 1999, spune Ciprian Voicilă. „Cumva tangențial am
ajuns să strângem și noi oracole în «Arca lui Noe». Cred că ea se gândise la o colecție în sine.” Au adus
oracolele de pe-acasă, le-au adunat de pe la cunoștințe. Cercetătorul nu știe exact ce urma să se întâmple cu
oracolele: e posibil ca Irina Nicolau să le fi văzut într-o expoziție. Ele sunt interesante și pentru că, puse în
paralel cu modelele impuse sau propuse în școală, înțelegem că inclusiv la vremea aceea copilul sau tânărul
avea propriul lui set de valori, arată Ciprian Voicilă.
E greu de spus când a apărut oracolul, însă e cu siguranță un comportament urban. Circula în grupuri
de persoane de vârste apropiate din mediul urban. Capta elemente din cultura promovată de ziare, reviste,
albume și romane de dragoste. „E interesant de văzut nu numai de când există, ci ce a dus la existența sa. Ce
alte lucruri s-au schimbat astfel încât să devină o întâlnire dintr-asta care nu se petrece în prezent, ci e
consecutivă? La fiecare ajunge caietul și se uită la ce a scris cel dinainte, și poate că-și ajustează răspunsurile
în funcție de asta.” Deși pare o înșiruire de pagini cu întrebări copilărești în care te poți manifesta după bunul
plac, un oracol funcționează după reguli foarte clare, observă Anca-Maria Pănoiu. „Sunt reguli trasate mai
întâi de posesorul oracolului, că-ți impune la ce să răspunzi și tu hotărăști dacă răspunzi sau ocolești
întrebările mai incomode. Și doi: niște reguli nescrise, impuse prin practică. Toți cei care completează știu ce
se scrie și ce nu se scrie într-un oracol.”
Mai întâi erau întrebările generale, de genul „Când te-ai născut?” / „Când ai aterizat pe Terra?”, „Când
completezi acest oracol?”, „Unde stai?”. Dacă iubeai pe cineva, te uitai după adresă și poate-i trimiteai o
scrisoare. Urmau întrebări despre muzica, filmele, mâncarea sau florile preferate. Apoi venea o pagină în care
stăpânul sau stăpâna oracolului se interesa dacă „putem începe cu întrebări mai serioase”. Funcționa ca un soi
de avertisment că urma partea „fierbinte”. Încercau acolo să afle cine pe cine iubește, făceau legături,
răspundeau mai pe față sau mai ferit. Ultima parte era cea la liber, în care prietenii mai apropiați își rezervau o
pagină pentru amintiri și ascundeau într-un colț sigilat câte-un mesaj mai intim.
„Mi se pare că e aproape ca-n basme, unde voinicul pleacă la drum, are încercări și ajunge la fata de
împărat. Așa și noi: trebuie să trecem prin niște încercări ca să ajungem la miezul structurii, în care aflăm mai
mult. Dar în același timp e o convenție: toată lumea știe că vor urma acele întrebări fierbinți la care vei vrea
sau nu să răspunzi. (...) E tensiunea asta permanentă între tine și ceilalți între ce vrei să dai, ce nu vrei să dai, e
o dorință de a fi împreună și de a afla. În același timp intervine și o separare, prin faptul că oracolul se
completează consecutiv”, spune Anca.
Oracolul presupune un joc continuu între standardizare și originalitate, între regulă și încălcarea ei,
între repetiție și câte-un element care țâșnește dintr-o pagină și răstoarnă toate deducerile de până atunci.
Vlad Odobescu- Reporter. Căutător prin lumi mărunte
A.

1. Notează, din textul 1, două cuvinte din câmpul lexical al școlii. 2 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română

RED
3
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
2 puncte
După ce completează oracolul rezultatul care-i iese este că:
a) „Te iubeşte, dar o ascunde"
b) „Te iubeşte sau nu "
c) „Îi placi "
d) „Nu-i placi "

Răspunsul corect :

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Cea care afirmă „un oracol funcționează după reguli foarte clare " este:
a) Anca-Maria Pănoiu.
b) Irina Nicolau
c) Ciprian Voicilă
d) Vlad Odobescu

Răspunsul corect:

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
2 puncte
Ultima parte a oracolului conținea informații despre:
a) Informații despre data nașterii
b) întrebări despre muzica, filmele, mâncarea sau florile preferate
c) amintiri
d) cine pe cine iubește

Răspunsul corect:

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe
informațiile din cele două texte. 6 puncte
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Petruța stă pe rândul din stânga, în banca a treia.
Profesoara întârzia la ore.

Familia Petruței este săracă.

Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
Traseul oracolului este asemănător unui traseu de basm.

Oracolul a apărut inițial la copiii care făceau școala la oraș.

Răspunsurile celorlalți în oracol sunt secrete.

Probă scrisă la limba și literatura română Simulare

4
6. Precizează, în unu-două enunțuri, o trăsătură a tiparului narativ, ilustrând-o cu o secvență din text.
6 puncte

________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificândcâte
o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că amintirile din perioada copilăriei sunt importante? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de
cuvinte, valorificând textul 1. 6 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Simulare

5
9. Asociază fragmentul lui Mircea Cărtărescu cu un text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară,
prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă
din fiecare text. 6 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Simulare

6
B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Conțin triftong ambele cuvinte din seria:
a) prefăceau, veneau.
b) copiii, întâlneau.
c) ei, auzeau.
d) generației, știau.

Răspunsul corect:

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Seria care conține doar cuvinte formate prin derivare este:
a) copilaș, șanțuri.
b) înspăimântătoare, căsuțele.
c) nearanjate, jocului.
d) copilăria, păturile.

Răspunsul corect:

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Sensul structurii subliniate în secvența „cum ceilalţi din jur nu mai contau, de parc-aş fi rămas singur cu
ea în sala pustie " este:
a) se opreau
b) nu se opreau
c) nu erau importanți
d) nu erau necesari

Răspunsul corect:
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Există o relație de polisemie Între cuvintele subliniate în secvențele din seria:
a) „acei copii între 6 și 14 ani "; Multe copii au fost distribuite elevilor.
b) „cu colţi rânjiţi, ochi holbaţi şi nări umflate"; „dând colţul, nimeream nas în nas cu un duşman ".
c) „Nu ne sunam, nu aveam mobile "; Cântecul îmi sună foarte cunoscut.
d) „scotea un răcnet teribil "; „scoteau urlete sinistre ".

Răspunsul corect:

Probă scrisă la limba și literatura română Simulare

7
 5. Selectează, din fragmentul următor, trei verbe precizând timpul: „[...]Dar ea mai întâi n-a vrut, a-
nchis repede caietul şi-a dat să-1 bage în ghiozdan " 6 puncte

Verbul selectat Timpul verbului selectat

6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care substantivul comun „oracol" să îndeplinească funcția sintactică de nume
predicativ (1) și un enunț imperativ în care substantivul „bancă" să aibă funcția sintactică de atribut(2).
6 puncte

(1)

(2)

7. Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul acestora și raportul sintactic dintre ele:
„Intr-o zi, când m-am întors în clasă de la veceu, am găsit mulţi colegi adunaţi în jurul unei bănci.”
6 puncte

8. Enunțurile următoare reprezintă mesajul trimis de un tânăr pe o rețea socială. Rescrie-le corectând greșelile
de orice natură. 6 puncte
Mi-ar place să nu fi atât de ahtiat după jocurile pe calculator. Stiu că prieteni tăi le joacă. Mai știu că părinții
nu agrează
SUBIECTUL
noștrii AL înII-LEA
această ocupație . (20 de puncte)

Probă scrisă la limba și literatura română Simulare

8
 Subiectul al II-lea 20 de puncte
Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să o caracterizezi pe Petruța, personajul din textul 1.
În redactarea caracterizării, vei avea în vedere:
− precizarea a două date de identificare a personajului (nume, vârstă, ocupație, origine, portret fizic etc.);
− numirea a două trăsături morale ale personajului;
− ilustrarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată;
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
conținutul compunerii – 12 puncte
redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor
folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea
normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are
minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus

Probă scrisă la limba și literatura română Simulare

9
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
10