ȘCOALA GIMNAZIALĂ MIRCEA ELIADE

CRAIOVA Numele elevului:

Prenumele elevului:
Inițiala prenumelui tatălui:

SIMULARE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Anul școlar 2022 – 2023

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timp de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUl I 70 de puncte

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate

TEXTUL 1

„În sufrageria lui tanti Viki era ca într-un depozit: pe lângă rafturile de cărți, stăteau
aliniate câteva zeci de cutii fără culoar, iar din loc în loc se sprijineau de ele tot soiul de obiecte,
de la sacoșe, umbrele și papuci până la jucării de pluș ori buchete de flori uscate. Chiar și un
cărucior de supermarket trona în mijlocul sufrageriei, doldorosit de haine, care, de altfel, dominau
camera. Pe masă așteptau teancuri de prosoape și de maiouri pe care tanti Viki avea de gând să le
așeze în vreun șifonier. Radu își scoase notebook-ul și-și căuta cu privirea vreun loc.
- Stai jos, în fotoliul ăsta, îi spuse maică-sa, până vorbesc cu ea.
Trebuia să rămână tot restul zilei la tanti Vik, care era sora mamei lui. Ori de câte ori
mami avea treabă, îl aducea la această tanti, pe care n-o vedea decât la venire și la plecare, căci
aproape tot timpul ei se scurgea în biroul strâmt în care butona tastatura unui laptop. Când maică-
sa intră din nou în sufrageria plină de lucruri, secondată de tanti Viki, Radu era deja cuibărit în
fotoliu, cu notebook-ul pe genunchi.
- Foarte bine, spuse tanti Viki, potrivindu-și ochelarii pe fruntea unsuroasă, poți să te joci
aici, în sufragerie.
Amândouă păreau fericite că el își găsise atât de repede ceva de făcut. Apoi tanti Viki îi
văzu Toyota.
- Ce are acolo, la gleznă? Un tatuaj? Se miră ea.
- Am fost ieri la târgul de mașini, explică mama. Nu e permanent. Doamne ferește! E un
tatuaj d-ăla promoțional. I l-a desenat un tip haios care stătea acolo special pentru asta.
- Adică? ridică tanti Viki din sprâncene.
- E un desen și nimic mai mult! 2
- Eu știu pe cineva care a murit dintr-un desen d-ăsta! puncte
 Radu se înfioră o clipă și băgă capul în ecran, ca să-și ascundă zâmbetul. Tanti Viki
continuă însă […]. Treptat, cuvintele ei se estompară, pe măsură ce el se lăsa absorbit de
fotografiile colorate și ușor de zoomuit. Intrase pe halucinant.ro și clicăia la repezeală obiectele
expuse, în special peruci, ochelari cu trei rînduri de lentile, roboți cu telecomandă, pistoale cu
gloanțe de cauciuc. În sfârșit, mama lui îl sărută, lăsându-i o pată de ruj pe obraz, iar tanti Vki se
legănă înapoi spre birou ei.”(Doina Ruști, O zi cu tanti Viki, în volumul Ce poți face cu două
cuvinte)
TEXTUL 2

De ce un dosar despre „cei şapte ani de acasă“? Pentru că în urmă cu 20-30 de ani,
sintagma se referea strict la bunele maniere, la a-ţi învăţa copilul să salute, să spună „te rog“ şi
„mulţumesc“. În plus, un copil bine-crescut nu răspundea obraznic, nu ieşea din vorba părinţilor,
de multe ori trebuia să fie un soi de păpuşă vie care să se încadreze bine în decorul familial.
Deseori, copilul era plimbat, ca un exponat de muzeu, pe la rude sau pe la alte familii cu copii,
pentru ca părinţii să se afişeze cu el, să se mîndrească şi să lase loc de comparaţii cu alte
progenituri, mai puţin reuşite. Totuşi, acest copil interacţiona foarte puţin cu „lumea exterioară“,
cea din afara căminului unde părinţii erau de regulă o prezenţă constantă, nu ca acum. Până să
meargă la şcoală – de fapt, prima sa ieşire adevărată „în lume“ unde trebuia să-şi demonstreze
„cei şapte ani...“ –, el comunica cu foarte puţini oameni din afara mediului familial, în general
vecinii, copiii de pe stradă sau din spatele blocului, în cel mai bun caz copiii de la grădiniţă
(părinţii îşi dădeau copilul la grădiniţă doar în cazuri extreme în care chiar n-aveau cu cine să-l
„lase“, însă de regulă era crescut acasă sau „la ţară“ de bunici). Aşa că pe atunci exista o
delimitare foarte clară între primii şapte ani din viaţa copilului pe care şi-i petrecea „acasă“ şi
următorii ani în care era încredinţat în mod obligatoriu unei instituţii, respectiv şcoala. După şapte
ani, părinţii pasau de fapt responsabilitatea – eu am contribuit până aici, copilul meu e plin de
virtuţi, şcoala va educa mai departe. De aceea, „cei şapte ani de acasă“ aveau o altă semnificaţie
şi implicau lucruri mult mai restrictive decât astăzi.
Altele sunt, însă, cerinţele pentru copilul actual. De obicei, până la vârsta de 7 ani, el
trebuie să ştie deja să citească şi să facă operaţii de aritmetică simple (pentru a nu se face de râs la
şcoală, unde toţi copiii ştiu deja), să o rupă un pic pe engleză (franceză sau germană), să fi luat
deja câteva lecţii de pian, actorie, pictură etc., să fi mers deja la dansuri şi înot (sau un alt sport)
ş.a.m.d. Astfel, el iese frecvent din mediul familial şi ia contact cu diferiţi profesori, cu o grămadă
de alţi copii şi implicit cu părinţii lor. Ca să nu mai punem la socoteală contactul cu bonele, pe
care mulţi părinţi le schimbă ca pe şosete, pentru că „nu corespund“. Aşadar, copilul e forţat să
comunice în diferite moduri, iar comunicarea în sine a căpătat alte valenţe şi totul se întâmplă
într-o mare viteză. Doar un exemplu: copilul modern atinge pentru prima dată un computer la 2-3
ani, iar la 4-5 ani joacă deja joculeţe interactive. Un copil de 5 ani din mediul urban ştie deja ce e
acela un iPhone, o tabletă, un laptop. Copilul nu mai este de multă vreme acea păpuşă vie care se
potriveşte în decor, e un copil „conectat“ la multe medii şi lumi (unele virtuale), încurajat să se
exprime (uneori poate prea mult), să fie creativ şi să iasă învingător în competiţia permanentă cu
alţi copii de vârsta lui (uneori chiar şi hainele pot face diferenţa!). Astfel, s-a ajuns de la copilul
pet – animăluţ simpatic de casă, la copilul superhero. În această nouă ecuaţie, mai contează „cei
şapte ani de acasă“?
(Adina Popescu, Copilul superhero, text preluat de pe www.dilema veche .ro) 2
puncte
 A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textele date.

1. Notează alte două obiecte, pe lângă rafturile cu cărți, existente în sufrageria lui tanti Viki.
2 puncte

2. Băiatul stă cu tanti Viki:

a) când i se face dor de dumneaei;
b) dacă trebuie să organizeze împreună o aniversare;
c) de câte ori mama are treabă;
d) în fiecare weekend.

Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect:

3. Expresia „cei șapte ani de acasă se referă”:

a) la anii fără grijile școlii;
b) la bunele maniere, învățate în familie;
c) la jocurile potrivite vârstei 1-7 ani;
d) la perioada în care copiii sunt supravegheați de bone.
2 puncte
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect:

4. În textul 1. se evidențiază:
a) tema artelor moderne;
b) tema călătoriei;
c) tema familiei;
d) tema prieteniei.
2 puncte
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect:

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea
acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte.
6 puncte

Enunțul Corect Incorect

Tanti Viki consideră că tatuajele desenate sunt nocive.
Cuvintele lui tanti Viki se aud din ce în ce mai încet, pentru că ea
începe să șoptească.
Radu zâmbește că se poate juca liniștit.
Radu are propriul notebook.
Cerințele școlare actuale sunt ca, în clasa I, copilul să vină știind
deja să citească.
Părinții de astăzi își învață copiii să fie competitivi.
2
puncte
6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos:
a) „În sufrageria lui tanti Viki era ca într-un depozit: pe lângă rafturile de cărți, stăteau aliniate
câteva zeci de cutii fără culoar, iar din loc în loc se sprijineau de ele tot soiul de obiecte, de
la sacoșe, umbrele și papuci până la jucării de pluș ori buchete de flori uscate.” 6
puncte

b) „- Ce are acolo, la gleznă? Un tatuaj? Se miră ea.

- Am fost ieri la târgul de mașini, explică mama.”

7. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului,
între cele două texte-suport. 6
puncte

8. Crezi că Radu este bucuros să fie lăsat de mama lui la tanti Viki? Justifică-ți răspunsul, în 50-
100 de cuvinte, valorificând textul dat. 6 puncte

9. Asociză fragmentul din O zi cu tanti Viki, de Doina Ruști, cu un alt text literar studiat sau citit
ca lectură suplimentară, în 50-100 de cuvinte, prezentând o valoare culturală / morală
comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 26
puncte puncte
B. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Seria în care toate cuvintele conțin diftong este:

a) competiția, hainele, nouă.
b) comunicarea, doar, mediul.
c) copilul, maniere, viața.
d) responsabilitatea, petrecea, școala.
2 puncte
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect:

2. Fac parte din același câmp lexical toate cuvintele din seria:
a) birou, rafturi, cărți.
b) creativ, învingător, păpusă.
c) engleză, franceză, germană.
d) mamă, mătușă, bonă.

2 puncte

Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect:

3. Rescrie enunțul „Astfel, el iese frecvent din mediul familial”, înlocuind cuvântul „iese” cu
un antonim și cuvântul „frecvent” cu un sinonim.
2 puncte

2
4. Transcrie din fragmentul de mai jos două substantive aflate la cazuri diferite, pe care le
puncte
 vei preciza.
„Aşa că pe atunci exista o delimitare foarte clară între primii şapte ani din viaţa copilului
pe care şi-i petrecea «acasă» şi următorii ani în care era încredinţat în mod obligatoriu
unei instituţii.”
2 puncte

5. Selectează din fragmentul de mai jos trei verbe la moduri diferite pe care le vei preciza:

“Radu se înfioră o clipă și băgă capul în ecran, ca să-și ascundă zâmbetul. Tanti Viki continuă
însă […]. Treptat, cuvintele ei se estompară, pe măsură ce el se lăsa absorbit de fotografiile
colorate și ușor de zoomuit. Intrase pe halucinant.ro și clicăia la repezeală obiectele expuse, în
special peruci, ochelari cu trei rînduri de lentile, roboți cu telecomandă, pistoale cu gloanțe de
cauciuc. În sfârșit, mama lui îl sărută, lăsându-i o pată de ruj pe obraz, iar tanti Viki se legănă
înapoi spre birou ei.”
6 puncte

6. Alcătuiește un enunț imperativ în care substantivul „copil” să aibă funcția sintactică de

complement direct și un enunț exclamativ în care adjectivul „mare” să aibă funcția
sintactică de nume predicativ.
6 puncte

7. Formulați un îndemn despre copilărie sub forma unei fraze alcătuite din două propoziții în
raport de coordonare adversativă.
6 puncte

8. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând o discuție între doi colegi,
cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze.
6 puncte
Tu trebuie ................. (a afla, modul conjunctiv, timp prezent) ce s-a întâmplat 2cu cartea
cu ..................(tigru, cazul acuzativ, numărul plural) și cu lei ............... (care cazul
puncte
acuzativ)
 am lăsat-o pe banca ta.

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de

puncte)
Scrie, în 80 – 120 de cuvinte, rezumatul textului 1.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți –
1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia –
2 puncte; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Rezumatul nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar
în cazul în care rezumatul are minimum 80 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
10.

2
puncte
2
puncte
6
puncte