Subiectul I, punctul A, cerința nr.

Valori culturale/ morale

Prietenia, curajul, sinceritatea

Opera literară ,,Prietenul meu”, scrisă de Ioana Pârvulescu, are ca principală temă prietenia.
Aceasta este și o valoare culturală/ morală.
La început, Bogdan, eroul textului, crede că cel mai bun prieten al său este Joi, un câine de rasă
chihuahua. Băiatul are de redactat (de scris) o compunere despre prietenie și îl prezintă pe animalul
său drag. Pentru a ilustra mai bine compoziția sa, care i se păruse destul de scurtă și cam seacă, el îl
aduce pe Joi la școală. În timpul orei de istorie, câinele latră, iar colegul de bancă al lui Bogdan este
dat afară. Personajul principal dă dovadă de curaj și sinceritate (alte valori morale) și îi explică
doamnei profesoare că nu Adi este vinovat, ci el, pentru că a adus propriul câine la școală. În pauză,
protagonistul îi cere scuze lui Adi, iar acesta îl iartă. Fiind foarte buni prieteni, momentul împăcării
este surprins printr-un selfie. Acum, Bogdan își dă seama că Adi este cel mai bun prieten al său.
Întâmplările de la școală demonstrează că niște prieteni buni se pot ierta unul pe celălalt. O
prietenie adevărată poate continua, chiar dacă uneori mai apar mici neînțelegeri. Totodată, acest text
evidențiază puterea de a-ți asuma o greșeală. Astfel, Bogdan și-a cerut scuze, pentru că Adi a fost
pedepsit din cauza sa.

Subiectul I, punctul A, cerința nr.9

Educația prin lectură (educația prin carte)

Opera literară ,,Vrem să vă dăruim câte o fereastră”, scrisă de Matei Vișniec, are ca principală
temă copilăria, iar valoarea culturală pe care o regăsim în text este educația prin lectură (prin carte).
Trei copii (Radu, Doinița și Eliza) se întorc de la școală într-o după-amiază. Ei doresc să
meargă în parc, dar începe ploaia, care îi surprinde în fața noii biblioteci a orașului. Copiii intră în
această instituție și văd rafturi de cărți, de sus până jos. Biblioteaca este întunecoasă, nu are ferestre și
pare un adevărat labirint în care copiii se rătăcesc. Doinița propune să deschidă fiecare câte o carte și
să citească. Acum ei își dau seama că biblioteca are ferestre. Acestea sunt cărțile, adevărate ferestre
către trecut și viitor.
Când citim o carte înseamnă că începem o nouă viață (,,Deschizând o carte nouă/ Crești o nouă
dimineață/ În grădina de cuvinte/ Cu ferestrele spre viață”.
Lectura ne dă ocazia să ne plimbăm prin diferite lumi imaginare (,,Cum cuvintele sunt vii,/
Orice carte este vie/ Și devine cel mai cosmic/ Mijloc de călătorie”).

Subiectul I, punctul A, cerința nr.9

 Copilăria, curajul, pacea și dreptul la educație

Opera literară ,,Eu sunt Malala”, scrisă de Patricia Mc Cormick, are ca teme principale
copilăria, curajul, pacea și dreptul la educație al omului. Acestea pot fi considerate și valori
culturale (morale).
Eroina cărții este o tânără pakistaneză, numită Malala Yousafzai și născută în 1997. Încă de la
vârsta de 10 ani ea a început o campanie pentru educația fetelor din țara sa. Talibanii, care conduceau
țara, interziseseră fetelor accesul la învățământul public. Eroina a continuat să meargă la școala
particulară a tatălui ei. În 2012, când se întorcea acasă, cu autobuzul școlar, ea a fost împușcată. A
reușit să supraviețuiască, însă a fost nevoită să se refugieze în Marea Britanie împreună cu familia
sa.În 2014, ea a primit Premiul Nobel pentru Pace, iar în 2015 numele ei a fost dat unei stele.
De admirat la această fată este curajul său și faptul că militează (luptă) pentru pace, dialog și
pentru dreptul fetelor la educație. Ea ar fi vrut să arunce cu pantoful într-un taliban, dar și-a dat seama
că dacă va face acest lucru nu va mai fi vreo diferență între ea și aceștia. Merită amintite câteva
cuvinte ale sale: ,,Nu trebuie să-i tratezi pe alții cu cruzime. Trebuie să li te opui prin pace și prin
dialog.”
Așadar, opera literară ,,Eu sunt Malala” ne propune o lume a bunei înțelegeri și a dialogului.

Subiectul I, punctul A, cerința nr.9

Dorința de a cunoaște, dorința de a explora, curajul

Textul literar ,,Cum e lumea”, scris de Veronica D. Niculescu, are ca principale teme dorința
de a cunoaște și de a explora. Acestea pot fi considerate și valori culturale (morale).
Bianca, un pui de urs de șapte luni, de la Grădina Zoologică din Sibiu, este curioasă să afle
cum este lumea de dincolo de gratiile cuștii sale. Astfel, evadează prin poarta uitată deschisă de
îngrijitoare. Pentru început, constată că spațiul de dincolo de gratii este splendid. Va ajunge în oraș și
constată că oamenii trăiesc de bunăvoie în cuști. În final, va poposi în curtea Direcției Generalede
Pașapoarte.Viața ei va fi în pericol și va fi salvată de Mara Dumitrescu, o tânără care venea la acea
instituție pentru a-și ridica pașaportul.
Observăm că dorința de cunoaște , de a explora lumi noi presupune riscuri. Ursulețul era să fie
împușcat de vânători pentru că se credea că este un pericol pentru oameni.
Și Mara Dumitrescu este o persoană căreia îi place să descopere și să exploreze locuri noi. Ea
era originară din Deva, dar făcuse facultatea la Sibiu. De câteva luni se angajase la biblioteca
județeană din acest oraș. De la un timp, Marasimțea nevoia să călătorească, să vadă și alte locuri, din
țară sau din străinătate. Își face pașaport, pentru că urma să plece în Serbia la un festival de poezie.
Fata era încântată că își va citi poeziile pe o scenă de pe malul Dunării, la Belgrad.
În acest text, întâlnim și o altă valoare culturală/ morală: curajul. De exemplu, Bianca
demonstrează curaj când evadează de la grădina zoologică, neținând seama de pericolele din lumea
oamenilor. Pe de altă parte, Mara demonstrează și ea că este o fată curajoasă, atunci când protejează
cu propriul trup puiul de urs care urma să fie împușcat.

Subiectul I, punctul A, cerința nr.9

Asociază fragmentul din „Florița din codru” cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură
suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, un personaj asemănător, prin referire la câte o
secvență relevantă din fiecare text.

Model de rezolvare

Fragmentul din ,,Florița din codru” îmi amintește de textul ,,Moara lui Călifar”, scris de Gala
Galaction. În opera literară menționată, Stoicea – un tânăr din satul Alăutești, orfan, dar puternic,
inteligent și chipeș – decide să meargă la moara lui Călifar pentru a fi ,,procopsit” (îmbogățit) de
morar. El demonstrează curaj, pentru că oamenii spuneau că diavolul stăpânește acea zonă și că aceia
care merg acolo nu se mai întorc.
Cele două personaje (Florița și Stoicea) se aseamănă, pentru că ambele nu își cunosc părinții și
ambele sunt frumoase. Totodată, cei doi ajung într-o pădure din motive diferite: Florița este părăsită
acolo, Stoicea trebuie să stăbată pădurea pentru a ajunge la moară.

Subiectul I, punctul A, cerința nr.9

Asociază fragmentul din Legenda rândunicăi de Vasile Alecsandri cu un alt text literar studiat la clasă
sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/ culturală comună,
prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. o asemănare și o deosebire dintre ele.

Răspuns: Fragmentul citat din textul liric ,,Legenda rândunicăi”, de Vasile Alecsandri, îmi amintește
de creația artistică ,,Într-un lac, de Tudor Arghezi. Tema comună este admirația față de natură/ față
de astrul nocturn. Aceasta reprezintă și o valoare culturală/ morală. Astfel, în primul text, este
prezentat un peisaj în care apare luna care își revarsă razele asupra decorului nocturn ,,Visează luna-n
ceruri!... sub visul cel de lună/ Flori, ape, cuiburi, inimi visează împreună”. În poezia lui Arghezi, eul
liric își exprimă admirația față de astrul nocturn care îl fascinează prin strălucirea sa: ,,Într-un lac alb
de lumină,/ A ieşit o lună plină./... Limpezeşte şi îşi spală,/ Noaptea, farfuria goală”.