Am reușit să transcriu materialul în word, sper că acum puteți înțelege.

Succes!
Opere literare-Asemănări/Valori culturale/morale
Tema-prietenia;
Valori culturale-interesul pentru prietenie și pentru lectură;
,,Platanos’’, Doina Ruști
+Sisinel îl admiră pe Platanos pentru că îi vorbește despre lecturi și are un orizont mai larg și o
roagă pe Cati să îl mute lângă el.
+Platanos are interesul de a-și atrage noi prieteni în viața lui.
Tema-familia; relația părinți-copii
Valori culturale-interesul pentru toleranță; buna conviețuire între oameni de etnii diferite;
interesul pentru acceptarea aproapelui de familie.
,,Take, Ianke și Cadâr’’, Victor Ion Popa (text dramatic)
+trei negustori, un român, un evreu și un turc, trăiesc în bună vecinătate;
+fiul lui Take, Ionel, și fiica lui Ianke, Ana, doresc să se căsătorească, însă cei doi se izbesc de
intoleranța societății.
+cu ajutorul lui Cadâr, ei vor depăși aceste prejudecăți.
Tema- relația om-animal
Valori culturale-interesul pentru libertate și curajul de a înfrunta opiniile celorlalți; interesul de a
preveni o tragedie.
,,Cum e lumea’’, Veronica D. Niculescu
+ursulețul Bianca scapă de la Grădina Zoologică din Sibiu, iar Mara Dumitrescu, o tânără îi
observă pe un veterinar și pe un vânător că vor să împuște ursul, dar fata îl apără, spunând că este
doar un pui.
Tema-școala/familia
Valori culturale-interesul părinților pentru a-și da copilul la școală; atașamentul pentru locurile
natale; dorul de casă, suferința despărțirii.
,,Amintiri din copilărie’’, Ion Creangă
+Nică este trimis de familie la Iași, la Socola, pentru a-și continua studiile, dar nu dorește să
rămână acolo;
+el suferă, pentru că este atașat de Humulești.
Tema-model cultural/spiritual/familia/iubirea
Valori culturale-puterea exemplului, rezistența în fața încercărilor vieții, încrederea în propriile
puteri, în muncă, evoluția, perseverența.
,,Popa Tanda’’, Ioan Slavici
+Preotul Trandafir este mutat din Butucani în Sărăceni, din cauza felului său aspru;
+el încearcă să schimbe comunitatea dintr-una sărăcăcioasă într-una prosperă, apelând la
batjocură și ocară, însă va reuși să schimbe lumea din sat prin exemplul personal: își repară casa,
cultivă pământul, se apucă de negoț, iar după câțiva ani, satul Sărăceni devine înfloritor.
Tema-educația comportamentului/dreptatea
Valori culturale-interesul pentru buna purtare, curajul de a lua o atitudine;
,,Inocenții’’, Ioana Pârvulescu
+Bunica împreună cu patru nepoți formează o societate și le dă acestora un carnețel pentru a-și
scrie anumite valori;
+Ei află de o femeie rea, care chemase hingherii să ia un câine, Wolf, pe care copiii îl îndrăgeau,
iar, în final, acesta este salvat.
Tema-familia/școala
Valori culturale-interesul pentru îndreptarea unor defecte din familie.
,,D-l Goe’’, I.L.Caragiale/,,Vizită’’-I.L.Caragiale
+cei doi copii au parte de proasta educație dată în familie; sunt inculți și nepoliticoși, stârnind
umor.
Tema-cunoașterea/educația/creativitatea
Valori culturale-interesul și importanța cunoașterii limbii, a universului cuvintelor, educația.
,,Exuvii’’, Simona Popescu
+o fetiță primește pe lista de lecturi obligatorii un dicționar ,,Dicționarul școlarului’’, ea îl
cumpără și descoperă lumea miraculoasă a cuvintelor.
,,Romanul adolescentului miop’’, Mircea Eliade
Valoare culturală-interesul pentru lectură/ documentare
+adolescentul vrea să scrie un roman pentru a câștiga respectul profesorilor, vrea să se cunoască
pe sine pentru succes, iar pentru asta are nevoie de un personaj feminin.
,,Mara’’, Ioan Slavici
+Mara, mamă a doi copii, rămasă văduvă, muncește din greu pentru a-și vedea copiii mari și
realizați;
Tema-relația copii-părinți/frați
Valori culturale-interesul pentru educație/pentru iubire/pentru păstrarea relațiilor deosebite în
familie
,,Inocenții’’, Ioana Pârvulescu
+relația personajului-narator cu tatăl ei, un model aparte, dezvoltându-i acesteia interesul și
pasiunea pentru lectură;
,,La Medeleni’’, Ionel Teodoreanu
+Dănuț, sora lui, Olguța și Monica, o fetiță orfană, crescută de familia Deleanu, petrec clipe
fericite la moșia părintească; cu toate poznele Olguței. Cei trei copii sunt legați unii de alții de
sentimente puternice.
Tema-fantasticul/mituri/legende
Valori culturale-interesul pentru credință și pentru distrugerea răului
,,Moara lui Călifar’’, Gala Galaction
+Moara lui Călifar, un loc blestemat, iar moș Călifar își vânduse sufletul diavolului. Stoicea, un
flăcău orfan și sărac merge la moară pentru a-i cere lui Călifar să îl ,,procopsească’’. Acesta îi
spune să se spele pe față cu apă din lac; el visează că o salvează pe fiica unui boier. După visul
lui se trezeste și este luat în râs de Călifar;
+el îi spune că de 300 de ani era blestemat să nu moară decât ucis; Stoicea îl lovește cu ciomagul
și se aruncă și el în lac.
Tema-iubirea și dorința de a face bine
Valoare morală-bunătatea; Valoare culturală-interesul pentru a face bine;
,,Bătrânul cel bun din Strada Speranței’’-Ileana Vulpescu
+domnul Manoilă crede că nu a lăsat nimic în viața lui și nu a făcut bine suficient, de aceea,
începe să își ajute vecinii și pe cei de pe stradă. ;
+este fascinat seara când se simte obosit și descoperă că a putut face bine.
Tema-lectura/cartea
Valori culturale-interesul și pasiunea pentru lectură
,,Fram, ursul polar’’, Cezar Petrescu
+Petruș, pasionat de lectură, nu are foarte multe cărți, însă prietenia acestuia cu fetița cu părul
bălai are parte de cărți de la profesor. El citește și le împrumută cu pasiune.
+Băiatul trăiește intens și cu emoție fiecare pagină lecturată.
,,Romanul adolescentului miop’’, Mircea Eliade
+bucuria băiatului de a citi enorm în mansardă.
,,Vrem să vă dăruim câte o fereastră’’, Matei Vișniec
+se evidențiază pasiunea și interesul copiilor pentru carte, dar și faptul că nimeni nu se pierde
într-o bibliotecă, iar acestea rămân ferestre deschise către cunoaștere.
Tema-prietenia cu sentimente puternice de generozitate
,,Prietenul meu’’, Ioana Pârvulescu
+La prima oră de istorie, cățelul lui Bogdan latră, iar doamna profesoară îl dă afară pe Adi,
colegul de bancă al acestuia. Bogdan recunoaște că el a adus câinele și își dă seama că Adi este
cel mai bun prieten al său.
Tema-tradiție/fantezie/ puterea iubirii
,,Zâna Munților’’, de Petre Ispirescu
+Un fiu de împărat nu ucide turturica, ce se dovedește a fi Zâna Munților și se îndrăgostește de
fiul împăratului. Peste câteva zile, la curtea împăratului apare o femeie săracă, ce este făcută
găinăreasă. La final, cu ajutorul unui condur pe care îl pierde, se dovedește că aceasta este
frumoasa fată cu care dansase prințul și ea trebuie să renunțe la puterile ei pentru a se căsători cu
el.
,,Cireșarii’’, Constantin Chiriță
+un grup de prieteni doresc să exploreze locuri aparte și dovedesc solidaritate în situațiile
dificile.
+se împrietenesc cu moș Timofte.
,,Toate pânzele sus’’, de Radu Tudoran
+relația dintre Anton Lupan și Ieremeia, când cel dintâi îi propune lui Ieremia să plece într-o
călătorie pe o perioadă de câțiva ani și se asigură că acesta este desăvârșit în domeniul maritim.
Tema- copilăria/joaca
Valori culturale-interesul pentru copilărie și farmecul acestuia; relațiile dintre copii și interesul
pentru cunoașterea jocului.
Texte: ,,Amintiri din copilărie’’, de Ion Creangă
+relația lui Nică cu cei apropiați vârstei lui în Humulești.
,,Hronicul și cântecul vârstelor’’, de Lucian Blaga
+Lulu are cinci ani și zilnic este strigat la joacă de cei trei prieteni ai săi: Vasile, Roman și
Adam. Joaca lor preferată era să alerge pentru că aveau impresia că aleargă și cerul o dată cu ei.
,,Solenoid’’, Mircea Cărtărescu
+joaca și plimbarea băiețelului cu bicicleta prin parc până târziu, împreună cu mama lui.
,,Mendebilul’’, Mircea Cărtărescu
+jocurile pe care copiii le inițiau prin împrejurimile blocului, bucuria de a fi împreună.
Textul liric
,,Lacul’’, Mihai Eminescu
Valori culturale: admirația față de natură, aflată în rezonanță cu sufletul omenesc; lirică
subiectivă-dragoste, dor, fantezia creatoare.
+Eul liric este cuprins de farmecul naturii, al lacului încărcat de flori de nufăr; el își imaginează o
întțlnire și o plimbare cu barca sub razele lunii cu o iubită ideală, ce apare dintre trestii, la final,
este dezamăgit că totul a fost doar un vis.
,,Într-un lac’’, Tudor Arghezi
Valori culturale: descrierea dintr-o perspectivă poetică neașteptată a elementelor naturii; lirică
obiectivă; fantezia; luna-simbol al renașterii, al schimbării și al transformării.
+Descrierea inedită a unui peisaj hibernal, nocturn, în care luna e asemănată cu o farfurie de
argint, care nu mai poate să își spele fața în lacul înghețat.
,,Iarna’’, Vasile Alecsandri
Valori culturale: admirația față de natură, aflată în rezonanță cu sufletul omenesc.
+descrierea unui tablou de iarnă, a ninsorii, apoi, în ultima strofă, iese soarele care transformă
peisajul mohorât într-un strălucitor și optimist.
+lirică obiectivă, nu apar mărcile eului liric.
,,Izvorul nopții’’, Lucian Blaga
Valori culturale-iubirea, natura, cunoașterea
+vocea ficțională, aflată în ipostaza de îndrăgostit, își exprimă sentimentele de admirație față de
frumusețea ochilor negri ai iubitei, care semnifică unul dintre marile mistere ale Universului,
întrucât se identifică cu cadrul nocturn, care acoperă elementele naturii.
,,Controverse’’, Nina Cassian
Valori culturale-interesul poetului de a lăsa în urmă o creație și de a stabilio relație frumoasă și
furtunoasă între operă și artist.
+artista își îngăduie să se amuze, manevrând cuvintele simple într-un poem oblic ,,o caligramă’’,
surprinzând pe cei obișnuiți cu formele reale ale poeziei.
Platanos-text narativ/epic
Textul epic/narativ cuprinde totalitatea operelor literare, în proză sau în versuri, care se
bazează pe narațiune, ca modalitate principală de expunere, autorul exprimându-și, în mod
indirect, ideile și sentimentele, prin intermediul naratorului, personajelor care sunt implicate
într-o acțiune, plasată în timp şi în spatiu.
Opera ,,Platanos’’, de Doina Ruști respectă la toate nivelurile, de formă și de conținut,
convențiile specifice unui asemenea tip de text.
Titlul povestirii ,,Platanos” (din latină platanus < greacă πλάτανος (plátanos) este numele
unui arbore falnic al vieții, decorativ si maiestuos.
În primul rând, textul epic are acţiunea structurată pe momentele subiectului: situația
inițială, desfășurarea acțiunii, situația finală. Narațiunea este începută de Sisinel, dedițelul,
care, uimit, observă apariția unui arbore nou asemenea unei ființe rafinate, educate, cu o
înfățișare, cu o atitudine binevoitoare ce impresiona mai ales prin zâmbetul, lumina ochilor
și vocea fermecătoare cu care-și spune numele. De la înălțimea sa, urmărește privirea
plantelor mărunte îndreptată dincolo de râu, un loc ce pare al misterului. Înțelegând că
numele lui nu poate face impresie, Sisinel îl ironizează, dar Platanos aduce alte explicații
despre trecutul lui: șederea lui în altă parte a lumii, dincolo de lac ,lângă,,Bila de Aur”-,,un
mall”, loc al strălucirii, unde oameni feluriți trăiau într-o veselie continuă. În monotonia vieții,
cei trei: Sisinel,Vio și Năsosu înțeleg superioritatea arborelui ce văzuse și cunoscuse lumea
adevărată, trepidantă. Povestirile lui Platanos îi uimesc, pentru că fiecare descoperă că există
și o altă viață decât cea obișnuită. Sunt surprinși de hrana dulce și de vestea că vor trece în
altă etapă a vieții, vor fi adulți, ajunși în faza de maturitate. O altă uimire o produce
cartonașul uitat de Cati, femeia de încredere ce-i îngrijea. Deși se considerau instruiți, nu
înțelegeau cifrele de pe cartonaș și tot Platanos le explică cu o voce sigură că este un orar al
vreunei cofetării, apoi, referindu-se la cuvântul,,orar”, existent în dicționar, le povestește
despre perioada când a stat la intrarea unei biblioteci și a citit cu plăcere multe cărți,
oprindu-se a rezuma,,Singur pe lume”, o carte care l-a impresionat pentru sentimentul
prieteniei. Imaginația lui Sisinel este stârnită de aceste povestiri și-și dorește o schimbare,
înțelegând că trebuie să plece de lângă vechii prieteni, iar, când citește cartea,,Singur pe
lume” și-l aude pe Platanos numindu-l ,,prieten”,simte că trebuie să plece din locul în care
trăiește, că nu-și vede existența lângă ai săi, vrea o schimbare, își simte locul lângă arborele
înalt, impunător. Acesta este punctul culminant al narațiunii. Deși își simte rădăcinile-
legătura puternică, stabilă cu pământul-deși se transformase într-o ființă adevărată,
împlinită, dorește, insistă să plece într-o aventură alături de străinul atrăgător. Noua viață îi
aduce dezmăgiri: trăiește la umbra lui Platanos într-un loc neînsemnat, banal, în singurătate,
între plantele urâte, nedorite, iar pe cel care îl atrăsese, nu-l mai simte seducător. Venirea
primăverii aduce parfum, culoare, viață nouă, mișcare și, mirat, Sisinel își revede prietenii
aproape de el: veseli, înfloritori. Acum înțelege rostul prieteniei, al apropierii sufletești; a
greșit părăsindu-i.
În al doilea rând, textul este epic, deoarece are personaje: Platanos este tipul ce dorește să
se arate celorlalți perfect, fermecător, cunoscător al secretelor vieții, ademenește ființele
inocente, vulnerabile, dezrădăcinându-le și apoi, părăsindu-le. Sisinel (dedițelul alb) este
inocent, încrezător în apariția unui tip cu experiența vieții, dornic de a cunoaște altă lume
decât aceea în care trăiește, de aventură, de a se desprinde de cei cunoscuți. Înțelege că
fericirea dorită nu este în umbră, că poate deveni neînsemnat, că poate pieri. Vio este uimită
de o apariție nouă, este însă prietenoasă, iar Năsosu este tipul nemulțumit, rebel, dar dornic
de a nu se despărți de prieteni. Cati, singura persoană umană, îngrijește plantele cu plăcere,
cu devotament, considerându-le ființe adevărate.
De asemenea, caracterul narativ al textului este dovedit de prezenţa naratorului, Sisinel, care
povesteşte la persoana I, adoptând perspectiva unuia dintre personaje.
Ca în orice text narativ, sunt folosite toate modurile de expunere. Naraţiunea este folosită
pentru a prezenta acţiunea. Dialogul plantelor este plin de viață, devenind adevărate tipuri
umane. Descrierea apare foarte puţin, din loc în loc, pentru a crea cadrul acţiunii şi a
prezenta sumar personajele.
În concluzie, având toate aceste caracteristici, opera literară ,,Platanos’’ de Doina Ruști
aparține unui creații narative.

Mesajul unui text liric-Toporași, Magda Isanos

Mesajul unei opere literare reprezintă împletirea ideilor, a sentimentelor și a semnificațiilor

exprimate cu ajutorul mijloacelor artistice, prin care poetul își invită cititorul să pătrundă
dincolo de țesătura textuală a operei sale, în căutarea sensurilor ascunse.
Opera literară ,,Toporași'', de Magda Isanos, este o creație lirică, ce are ca temă natura
surprinsă odată cu venirea primăverii.
Mesajul desprins din acest text este acela că.oricine poate zâmbi amintindu-și de ,,sacul
plin’’ din sărbătorile iernii, acum plin de lucruri neimportante adus de ,,zâna primăvară’’ a
învierii, a prefacerilor și a visării, ce aduce o nouă viață într-un nou timp, bucurând oamenii.
Mesajul este sugerat de conținutul de idei al textului liric. Poeta se simte curioasă,
considerând că va fi fericită și prin ,,noroi’’. Este încercată de ,,dor de viață’’,
de ,,nerăbdare’’: ,,De mult nu mă-ncercase așa dor/ de viață și călcam nerăbdătoare;
simțeam cum se-nfioară sub picior/pământul umed, fecundat de soare.’’. Vocea ficțională se
află în ipostază de contemplator și își face simțită prezența, la nivelul textului, printr-o serie
de indici morfologici, precum verbele la persoana I:,,să stric'', ,,simțeam’’, ,,aș fi vrut’’ și
pronumele personal ,,noi'', ,,ne’’, ,,eu’’, ,,mă’’, ,,mine’’, ,,mi-’’, fiind un lirism de tip confesiv,
întrucât poeta ne îndeamnă să reflectăm la a încerca să descoperim frumusețea unui
anotimp, ce poate aduce în sufletul nostru modestie, iubire și puritate.
Elementele componente peisajului sunt: ,,flori’’, ,,copacii’’, ,,toporași’’, ,,stejar’’, ce devin
motivele principale ale anotimpului și pentru care poeta simte fascinație și admirație aparte.
Perspectiva poetului reiese din atitudinea vocii ficționale, care oferă o cheie de interpretare
în ceea ce privește mesajul textului liric ,,De mult nu mă-ncercase așa dor/de viață și călcam
nerăbdătoare''. Implicându-se afectiv, sentimentele sunt de fascinație, de bucurie, de
încântare, de emoție, dar și de înfrigurare și de neliniște având în vedere faptul că natura
prinde viață și acesteia totul i se pare că se schimbă în jurul ei.
De asemenea, limbajul artistic are un rol important în relevarea mesajului textului, întrucât
poeta are menirea de a impresiona prin autenticitatea/măiestria resurselor expresive
folosite.
Astfel, poezia se construiește pe imaginea vizuală a parcului cu copacii goi, cerul este
albastru, iar toporașii sunt tot albaștri. Epitetele ,,vast și gol’’, ,,pământul umed, fecundat’’
și ,,copacii goi’’ transmit un sentiment de neliniște în atmosfera începutului de primăvară, iar
epitetele ,,ceru-albastru’’, ,,toporași albaștri, delicați’’ creează imaginea începutului de viață a
primăverii. Comparația toporașilor ,,ca niște firmituri’’constituie însemne ale inocenței
naturii, iar înfloriți în umbra copacilor, ei aduc dragostea de adevăr. Gestul de a-i rupe i se
pare necugetat, iar paharul unde i-ar fi pus ar fi ,,sicriul’’, loc al morții.
Opera literară ,,Toporași’’, de Magda Isanos, pune în lumină ideea că fiecare dintre noi poate
fi dominat de sentimente de curiozitate, de fasinație generate de venirea unui nou anotimp,
iar cititorul devine sensibilizat de măiestria cu care sunt îmbinate figurile de stil, astfel,
creându-se un tablou mirific.
Asociere ( cls. VII-VIII)
,,Popa Tanda" de Ioan Slavici -,,Domnu Trandafir" de Mihail Sadoveanu
VALORI COMUNE
Meritul individual
Puterea exemplului personal
Demnitatea și dreptul de a fi respectat de urmași
,,venea de multe ori amărât, ca să ne dea cu dragoste învățătura de toate zilele...(...)
Ne-a învățat multe, de care aminte nu ne mai aducem, dar care au rămas în fundul sufletului ca
semințe bune ce au înflorit bogat mai târziu...(..)
Tu bagi de seamă că nu-ți vorbesc de gramatică și aritmetică. Și nici nu-ți voi vorbi. Acestea se
făceau bine; băieții învățau după puterile lor; dar sunt niște lucruri așa de neînsemnate când le
pui față în față cu învățătura cealaltă, sufletească, ce ne-o da Domnu! Și ne-o da această
învățătură nu pentru că trebuia și pentru că i se plătea, dar pentru că avea un prisos de bunătate în
el și pentru că în acest suflet era ceva din credința și curățenia unui apostol.”
(fragmente din ,,Domnu Trandafir", Mihail Sadoveanu)
Domnu Trandafir este un dascăl pasionat de munca sa, foarte atașat de copii, care are meritul de
a le fi insuflat elevilor, pe lângă învățătura din carte, o bogată învățătură sufletească, adică
dragostea pentru muncă, pentru țară, cinste, dreptate, adevăr și frumos.
"Nu merge! grãi pãrintele Trandafir. Aşa nu merge!" Începu a se face şi el om ca lumea, a se
îngriji mai-nainte de toate de binele casei sale (…)
Doi ani de zile au trecut fără ca părintele Trandafir să fi mișcat satul înainte, măcar numai atâta
cât e de la vorbă până la supărare. Oamenii ajunseseră atâta de sfătoși și atâta de batjocoritori,
încât ziua întreagă stau grămezi, câteodată la sfat, câteodată la batjocură. Era lucru minunat:
oamenii cunoșteau binele, râdeau de rău, dar nu se urneau din loc. (…)
De la acest loc și satul se vede mai bine. Grădinile sunt însă prea îndesate cu pomi; numai printre
crengi ori peste pomi vedem pe ici, pe colea, câte o bucată din pereții și acoperămintele caselor.
Casa popii este tocmai lângă biserică: nici din asta nu vedem însă decât cinci ferestre și un
acoperământ roșu cu două hornuri. În față cu biserica e școala. (…) Toate s-au schimbat; numai
părintele Trandafir a rămas precum a fost: verde, vesel și harnic”.(,,Popa Tanda", Ioan Slavici).
Un alt exemplu îl constituie părintele Trandafir din nuvela “Popa Tanda” a lui Ioan Slavici, care are
meritul de a transforma, prin perseverență și responsabilitate, satul Sărăceni, un loc al lipsurilor de tot
felul, în cel mai frumos sat din împrejurimi, cu oameni harnici și mândri de satul lor. Dacă în prima
parte a nuvelei el predica zelos, folosind batjocura și ocara, pentru a-i lumina și mobiliza cu orice
preț pe sărăcenenii lipsiți de motivație, în partea a doua, preotul renunţă la misiunea sa de predicator
și se ocupă de propria gospodărie. Puterea exemplului este grăitoare și astfel reuşeşte să-i determine
pe săteni să se îngrijească de bunăstarea satului și a familiei.