,,Micul Cantemir și Cireșul’’-George Bălăiță (clasa a VI-a)
Tema-cunoașterea, copilăria, fantasticul din vis, călătoria în căutarea adevărului, inițierea protagonistului. Valori culturale/morale-afecțiunea față de lumea animalelor, înțelepciunea, responsabilitatea individuală, capacitatea de înțelegere a unor simboluri, toleranța, dorința de a aspira către descifrarea misterului. Textul îl surprinde pe micul Cantemir, un copil, în diverse ipostaze ale cunoașterii lumii înconjurătoare: atât a celei aievea, adevărate, cât și a celei fantastice din vis, preluată din lumea basmelor și a poveștilor.; Cantemir este nevoit să parcurgă un fel de drum inițiatic, o călătorie în căutarea adevărului.; Băiatul urmează un ritual de frumusețe pe care-l învață de la cireș, învață să găsească ineditul în cele mai mărunte fapte și lucruri. ,,Oracolul’’-Mircea Cărtărescu (clasa a VI-a) Temele-școala, familia, relația dintre colegi, disconfortul emoțional. Valori culturale/morale-respectul dintre colegi, emoțiile sincere ale Petruței față de narator, grija față de pata apărută, conștientizarea în plan real. Textul îl prezintă pe un băiat, căruia i se întinde o pată roșie în jurul înțepăturii. Gândul că are tuberculoză îi accentuează băiatului rușinea. Petruța este o elevă veselă. Ea le face unor colegi oracolul. Băiatului îi profețește că este iubit pe ascuns. În ora de desen, Petruța se așază în bancă alături de băiat. După ce pune palma pe pata băiatului, aceasta dispare. Familia băiatului se bucură că nu are tuberculoză. După treizeci de ani, Petruța nu-l mai recunoaște. ,,Cum e lumea’’-Veronica Niculescu (clasa a VII-a) Tema-relația om-animal. Valori culturale/morale-iubirea necondiționată față de animal, strânsa/puternica afecțiune față de animal, responsabilitatea individuală. Textul prezintă gestul Marei, care devine apărătoarea ursulețului cu propriul trup; dorința Biancăi de a explora locuri noi; prin intermediul aventurii, ursulețul s-ar cunoaște pe sine, ar explora lumea, libertatea; fata a dorit să salveze lumea, protejând o viață. ,,Popa Tanda’’-Ioan Slavici (clasa a VII-a) Tema-rurală, puterea propriului exemplu; model spiritual al satului românesc, familia. Valori culturale/morale-propriul exemplu de schimbare; conștientizare, iubirea de oameni, dreptatea, hărnicia, credința. Textul îl prezintă pe Preotul Trandafir care dorește a schimba o comunitate sărăcăcioasă, într-una prosperă, reușind acest lucru cu puterea propriului exemplu și prin conștientizare; oamenii se vor schimba treptat și își vor da seama că intențiile preotului au adus comunitatea pe culmile prosperității. ,,Prietenul meu’’-Ioana Pârvulescu (clasa a V-a) Temele: prietenia, școala, relația dintre frați, relația elev-profesor, relația om-animal Valori culturale/morale-corectitudinea intelectuală, toleranța, loialitatea, confidențialitatea, onestitatea, iubirea dintre frați, interesul pentru școală, performanța, admirația pentru sora lui. Textul îl prezintă pe Bogdan, un băiat, care nu are talent literar, în comparație cu sora lui, de aceea, se gândește să facă o glumă, aducându-l pe Joi la școală, la ora de română. Micuțul excelează la matematică. Este descoperit de către profesoară și-l pedepsește pe prietenul lui, Adi. Atitudinea lui Adi este a unui prieten adevărat: nu-l trădează pe Bogdan, deși știe că din rucsacul lui s-a auzit lătratul. Bogdan conștientizează că gestul lui Adi este de apreciat și în ziua aceea descoperă că nu Joi este prietenul lui cel mai bun, ci Adi. ,,Moara lui Călifar’’-Gala Galaction (clasa a VII-a) Temele: pactul cu diavolul, fantasticul, magia, dorința de îmbogățire, schimbarea destinului și consecințele acestei dorințe; motivul visului. Valori culturale/morale: bogățiile lumești sunt trecătoare, sufletul care se lasă ispitit de diavol va plăti crunt pentru această greșeală; responsabilitatea individuală, încercarea personajului principal de a se salva (conștientizare) Textul îl prezintă pe Stoicea un tânăr, care vrea să-și depășească a sa condiție socială, de aceea, merge la Moara lui Călifar fără ezitare, neștiind, care vor fi consecințele. Finalul textului este construit moralizator, întrucât cine își vinde sufletul diavolului nu poate avea parte decât de bucurii trecătoare și iluzorii și niciodată nu-și va găsi pacea interioară. ,,Vrem să dăruim câte o o fereastră’’-Matei Vișniec (clasa a VII-a) Temele: prietenia, școala, pasiunea și iubirea pentru lectură, dorința de explorare, comunicarea deschisă, pasiunea. Valori culturale/morale: generozitatea, iubirea dintre prieteni, disponibilitatea pentru (auto)educare, loialitatea, respectul reciproc, responsabilitatea individuală iubirea pentru carte și promovarea acesteia, sinceritatea. Textul prezintă trei prieteni, elevi, cu pasiuni diferite, care vor să le povestească spectatorilor cum a început totul. Aceștia sunt sinceri unii față de alții și relatează cum s-au rătăcit printr-o bibliotecă, fiind un moment de revelație. În scena patru, prietenii urcă pe scenă și deschid câte o carte și în urma lecturii își dau seama că biblioteca are ferestre. În final, cei trei se apropie de public și le dăruiesc acele cărți pentru că sunt prieteni adevărați. ,,Take, Ianke și Cadâr’’-Victor Ion Popa (clasa a VIII-a) Temele- familia, imposibilitatea împlinirii cuplului, negustoria, religia, egalitatea dintre indivizi Valori culturale: personajele aspiră la libertate și la frumusețea morală, la puritatea sufletească, luptând cu disperare cu prejudecățile semenilor pentru a-și atinge idealurile; iubirea necondiționată pentru copii; iubirea pură a adolescenților; conștientizarea pentru o soluție salvatoare, interesul pentru o muncă cinstită; ajutorul reciproc. Valoare morală: rigorile societății, cei doi tineri au naționalități diferite. (evreică și creștin) Textul prezintă relațiile interetnice dintre un român, un evreu și un turc, dar și complexitatea personajelor.Viața protagoniștilor este una a echibrului perfect cu reguli. În această atmosferă de plăcută toropeală apare un eveniment care tulbură ordinea firească și așezată a lucrurilor: venirea Anei, fiica lui Ianke, și a lui Ionel, fiul lui Take, ambii studenși la Academia Comercială din București. Cei doi decid să se căsătorească.; Take se teme de bucluc, de gura lumii, de efectul acestei căsătorii asupra comunității din mahala, iar Ianke se teme de faliment. Cadâr regizează fuga celor doi tineri. ,,Lacul’’, de Mihai Eminescu (clasa a VII-a) Temele: natura și iubirea, imposibilitatea împlinirii iubirii; descrierea unui peisaj feeric. Valori culturale: eul liric, aflat în ipostaza de îndrăgostit, dar și de contemplator aspiră la împlinirea iubirii, interesul pentru sentimentul iubirii; comuniunea omului cu natura; Valori morale: sinceritatea, aspirațiile diferite ale celor doi îndrăgostiți. Textul liric prezintă dorința arzătoare a îndrăgostitului de împlinire a iubirii ce rămâne doar un vis neîmplinit. El își imaginează întâlnirea într-un cadru rustic, în care lacul este personificat și devine martorul idilei, care asistă afectiv la trăirile/emoțiile acestuia, vibrând îmrepună, întrucât iubita pare să fie pentru el unică și ideală. Eul liric se trezește în finalul poeziei la o realitate tristă și dureroasă, deoarece totul a fost în zadar. Poetul este dezamăgit, trist și singur, rămânând în același decor, dar mai puțin dinamic și luxuriant. ,,Izvorul nopții’’, de Lucian Blaga (clasa a VIII-a) Temele: iubirea, natura, cunoașterea Valori culturale: eul liric, aflat în ipostaza de îndrăgostit își exprimă sentimentele de admirație față de ochii iubitei, interesul pentru sentimentul iubirii; Valori morale: sinceritatea, aspirațiile înălțătoare ale îndrăgostitului, amabilitatea, capacitatea de autodepășire. Textul liric prezintă admirația poetului față de ființa dragă. El nu îi conturează un portret, ci îi schițează doar o trăsătură: frumusețea ochilor ei negri, prin intermediul unor epitete și metafore. Negrul intens al ochilor iubitei semnifică unul dintre marile mistere ale Universului, întrucât se identifică cu cadrul nocturn care acoperă elementele naturii Opere literare-Asemănări/Valori culturale/morale Tema-prietenia; Valori culturale-interesul pentru prietenie și pentru lectură; ,,Platanos’’, Doina Ruști +Sisinel îl admiră pe Platanos pentru că îi vorbește despre lecturi și are un orizont mai larg și o roagă pe Cati să îl mute lângă el. +Platanos are interesul de a-și atrage noi prieteni în viața lui. Tema-familia; relația părinți-copii Valori culturale-interesul pentru toleranță; buna conviețuire între oameni de etnii diferite; interesul pentru acceptarea aproapelui de familie. ,,Take, Ianke și Cadâr’’, Victor Ion Popa (text dramatic) +trei negustori, un român, un evreu și un turc, trăiesc în bună vecinătate; +fiul lui Take, Ionel, și fiica lui Ianke, Ana, doresc să se căsătorească, însă cei doi se izbesc de intoleranța societății. +cu ajutorul lui Cadâr, ei vor depăși aceste prejudecăți. Tema- relația om-animal Valori culturale-interesul pentru libertate și curajul de a înfrunta opiniile celorlalți; interesul de a preveni o tragedie. ,,Cum e lumea’’, Veronica D. Niculescu +ursulețul Bianca scapă de la Grădina Zoologică din Sibiu, iar Mara Dumitrescu, o tânără îi observă pe un veterinar și pe un vânător că vor să împuște ursul, dar fata îl apără, spunând că este doar un pui. Tema-școala/familia Valori culturale-interesul părinților pentru a-și da copilul la școală; atașamentul pentru locurile natale; dorul de casă, suferința despărțirii. ,,Amintiri din copilărie’’, Ion Creangă +Nică este trimis de familie la Iași, la Socola, pentru a-și continua studiile, dar nu dorește să rămână acolo; +el suferă, pentru că este atașat de Humulești. Tema-model cultural/spiritual/familia/iubirea Valori culturale-puterea exemplului, rezistența în fața încercărilor vieții, încrederea în propriile puteri, în muncă, evoluția, perseverența. ,,Popa Tanda’’, Ioan Slavici +Preotul Trandafir este mutat din Butucani în Sărăceni, din cauza felului său aspru; +el încearcă să schimbe comunitatea dintr-una sărăcăcioasă într-una prosperă, apelând la batjocură și ocară, însă va reuși să schimbe lumea din sat prin exemplul personal: își repară casa, cultivă pământul, se apucă de negoț, iar după câțiva ani, satul Sărăceni devine înfloritor. Tema-educația comportamentului/dreptatea Valori culturale-interesul pentru buna purtare, curajul de a lua o atitudine; ,,Inocenții’’, Ioana Pârvulescu +Bunica împreună cu patru nepoți formează o societate și le dă acestora un carnețel pentru a-și scrie anumite valori; +Ei află de o femeie rea, care chemase hingherii să ia un câine, Wolf, pe care copiii îl îndrăgeau, iar, în final, acesta este salvat. Tema-familia/școala Valori culturale-interesul pentru îndreptarea unor defecte din familie. ,,D-l Goe’’, I.L.Caragiale/,,Vizită’’-I.L.Caragiale +cei doi copii au parte de proasta educație dată în familie; sunt inculți și nepoliticoși, stârnind umor. Tema-cunoașterea/educația/creativitatea Valori culturale-interesul și importanța cunoașterii limbii, a universului cuvintelor, educația. ,,Exuvii’’, Simona Popescu +o fetiță primește pe lista de lecturi obligatorii un dicționar ,,Dicționarul școlarului’’, ea îl cumpără și descoperă lumea miraculoasă a cuvintelor. ,,Romanul adolescentului miop’’, Mircea Eliade Valoare culturală-interesul pentru lectură/ documentare +adolescentul vrea să scrie un roman pentru a câștiga respectul profesorilor, vrea să se cunoască pe sine pentru succes, iar pentru asta are nevoie de un personaj feminin. ,,Mara’’, Ioan Slavici +Mara, mamă a doi copii, rămasă văduvă, muncește din greu pentru a-și vedea copiii mari și realizați; Tema-relația copii-părinți/frați Valori culturale-interesul pentru educație/pentru iubire/pentru păstrarea relațiilor deosebite în familie ,,Inocenții’’, Ioana Pârvulescu +relația personajului-narator cu tatăl ei, un model aparte, dezvoltându-i acesteia interesul și pasiunea pentru lectură; ,,La Medeleni’’, Ionel Teodoreanu +Dănuț, sora lui, Olguța și Monica, o fetiță orfană, crescută de familia Deleanu, petrec clipe fericite la moșia părintească; cu toate poznele Olguței. Cei trei copii sunt legați unii de alții de sentimente puternice. Tema-fantasticul/mituri/legende Valori culturale-interesul pentru credință și pentru distrugerea răului ,,Moara lui Călifar’’, Gala Galaction +Moara lui Călifar, un loc blestemat, iar moș Călifar își vânduse sufletul diavolului. Stoicea, un flăcău orfan și sărac merge la moară pentru a-i cere lui Călifar să îl ,,procopsească’’. Acesta îi spune să se spele pe față cu apă din lac; el visează că o salvează pe fiica unui boier. După visul lui se trezeste și este luat în râs de Călifar; +el îi spune că de 300 de ani era blestemat să nu moară decât ucis; Stoicea îl lovește cu ciomagul și se aruncă și el în lac. Tema-iubirea și dorința de a face bine Valoare morală-bunătatea; Valoare culturală-interesul pentru a face bine; ,,Bătrânul cel bun din Strada Speranței’’-Ileana Vulpescu +domnul Manoilă crede că nu a lăsat nimic în viața lui și nu a făcut bine suficient, de aceea, începe să își ajute vecinii și pe cei de pe stradă. ; +este fascinat seara când se simte obosit și descoperă că a putut face bine. Tema-lectura/cartea Valori culturale-interesul și pasiunea pentru lectură ,,Fram, ursul polar’’, Cezar Petrescu +Petruș, pasionat de lectură, nu are foarte multe cărți, însă prietenia acestuia cu fetița cu părul bălai are parte de cărți de la profesor. El citește și le împrumută cu pasiune. +Băiatul trăiește intens și cu emoție fiecare pagină lecturată. ,,Romanul adolescentului miop’’, Mircea Eliade +bucuria băiatului de a citi enorm în mansardă. ,,Vrem să vă dăruim câte o fereastră’’, Matei Vișniec +se evidențiază pasiunea și interesul copiilor pentru carte, dar și faptul că nimeni nu se pierde într- o bibliotecă, iar acestea rămân ferestre deschise către cunoaștere. Tema-prietenia cu sentimente puternice de generozitate ,,Prietenul meu’’, Ioana Pârvulescu +La prima oră de istorie, cățelul lui Bogdan latră, iar doamna profesoară îl dă afară pe Adi, colegul de bancă al acestuia. Bogdan recunoaște că el a adus câinele și își dă seama că Adi este cel mai bun prieten al său. Tema-tradiție/fantezie/ puterea iubirii ,,Zâna Munților’’, de Petre Ispirescu +Un fiu de împărat nu ucide turturica, ce se dovedește a fi Zâna Munților și se îndrăgostește de fiul împăratului. Peste câteva zile, la curtea împăratului apare o femeie săracă, ce este făcută găinăreasă. La final, cu ajutorul unui condur pe care îl pierde, se dovedește că aceasta este frumoasa fată cu care dansase prințul și ea trebuie să renunțe la puterile ei pentru a se căsători cu el. ,,Cireșarii’’, Constantin Chiriță +un grup de prieteni doresc să exploreze locuri aparte și dovedesc solidaritate în situațiile dificile. +se împrietenesc cu moș Timofte. ,,Toate pânzele sus’’, de Radu Tudoran +relația dintre Anton Lupan și Ieremeia, când cel dintâi îi propune lui Ieremia să plece într-o călătorie pe o perioadă de câțiva ani și se asigură că acesta este desăvârșit în domeniul maritim. Tema- copilăria/joaca Valori culturale-interesul pentru copilărie și farmecul acestuia; relațiile dintre copii și interesul pentru cunoașterea jocului. Texte: ,,Amintiri din copilărie’’, de Ion Creangă +relația lui Nică cu cei apropiați vârstei lui în Humulești. ,,Hronicul și cântecul vârstelor’’, de Lucian Blaga +Lulu are cinci ani și zilnic este strigat la joacă de cei trei prieteni ai săi: Vasile, Roman și Adam. Joaca lor preferată era să alerge pentru că aveau impresia că aleargă și cerul o dată cu ei. ,,Solenoid’’, Mircea Cărtărescu +joaca și plimbarea băiețelului cu bicicleta prin parc până târziu, împreună cu mama lui. ,,Mendebilul’’, Mircea Cărtărescu +jocurile pe care copiii le inițiau prin împrejurimile blocului, bucuria de a fi împreună. Textul liric ,,Lacul’’, Mihai Eminescu Valori culturale: admirația față de natură, aflată în rezonanță cu sufletul omenesc; lirică subiectivă-dragoste, dor, fantezia creatoare. +Eul liric este cuprins de farmecul naturii, al lacului încărcat de flori de nufăr; el își imaginează o întțlnire și o plimbare cu barca sub razele lunii cu o iubită ideală, ce apare dintre trestii, la final, este dezamăgit că totul a fost doar un vis. ,,Într-un lac’’, Tudor Arghezi Valori culturale: descrierea dintr-o perspectivă poetică neașteptată a elementelor naturii; lirică obiectivă; fantezia; luna-simbol al renașterii, al schimbării și al transformării. +Descrierea inedită a unui peisaj hibernal, nocturn, în care luna e asemănată cu o farfurie de argint, care nu mai poate să își spele fața în lacul înghețat. ,,Iarna’’, Vasile Alecsandri Valori culturale: admirația față de natură, aflată în rezonanță cu sufletul omenesc. +descrierea unui tablou de iarnă, a ninsorii, apoi, în ultima strofă, iese soarele care transformă peisajul mohorât într-un strălucitor și optimist. +lirică obiectivă, nu apar mărcile eului liric. ,,Izvorul nopții’’, Lucian Blaga Valori culturale-iubirea, natura, cunoașterea +vocea ficțională, aflată în ipostaza de îndrăgostit, își exprimă sentimentele de admirație față de frumusețea ochilor negri ai iubitei, care semnifică unul dintre marile mistere ale Universului, întrucât se identifică cu cadrul nocturn, care acoperă elementele naturii. ,,Controverse’’, Nina Cassian Valori culturale-interesul poetului de a lăsa în urmă o creație și de a stabilio relație frumoasă și furtunoasă între operă și artist. +artista își îngăduie să se amuze, manevrând cuvintele simple într-un poem oblic ,,o caligramă’’, surprinzând pe cei obișnuiți cu formele reale ale poeziei. Asemănarea textului cu o altă operă Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera ,,Romeo și Julieta’’, de William Shakespeare. Valoarea culturală comună, la nivelul celor două texte, o constituie interesul pentru iubire și manifestarea acestei trăiri puternice. Valorile morale reprezentative sunt: respectul și generozitatea dintre personajele, care alcătuiesc cuplul. În textul-suport, fiul lui Take, Ionel, și fiica lui Ianke, Ana, doresc să se căsătorească, însă se izbesc de intoleranța etnică. Cu ajutorul lui Cadâr, ei vor depăși aceste prejudecăți și cei trei negustori se vor înțelege la fel de bine ca înainte. În opera lui Shakespeare, neînțelegerile celor două familii importante ale Veronei, Capulet și Montague, îi determină pe cei doi tineri, pe Romeo și pe Julieta, care s-au întâlnit la petrecere, să se îndrăgostească, însă nu se pot împlini emoțional din cauza împotrivirii tatălui fetei și aceasta decide să bea o poțiune. Romeo, fiind sfâșâiat de durere, va alege să-i urmeze gestul iubitei lui, care nu era moartă, pentru că nu trecuse efectul substanței, dar când vede că tânărul a murit, se sinucide și ea. Ideea acestui text dramatic ,,Take, Ianke și Cadâr’’ mă trimite cu gândul la opera literară ,,Nathan Înțeleptul’’, de Gotthold Ephraim Lessing. Valoarea culturală comună, la nivelul celor două texte, o constituie interesul pentru toleranță/ pentru acceptarea aproapelui indiferent de etnie și de religie. Piesa lui Victor Ion Popa produce un efect pe care îl au prejudecățile comunității, în cazul poveștii de iubire dintre Ana și Ionel. Celor din mahala li se par nepotrivită această dragoste dintre ei, dar Cadâr îi determină pe părinți să înțeleagă faptul că mai presus de interesele etnice este iubirea copiilor. În piesa lui Lessing, locul târgului provincial este luat de Ierusalim și ,,Povestea celor trei inele’’ reprezintă răspunsul metaforic pe care Nathan i-l oferă sultanului Saladin. Niciuna dintre religii nu este mai presus de cealaltă, fiindcă se bazează pe iubirea față de ceilalți, pe acceptare și pe toleranță. 111111111111