Primele șase subiecte sunt dedicate în țelegerii textului literar și a celui nonliterar. A se citi cu mare, mare aten ție și a
fi atenți la detalii.
La exercițiul 1., veți da răspunsul într-o propozi ție, dacă vi se cer termenii din câmpul semantic sau trăsăturile unui
personaj, veți da exemplele cu citate: Doi termeni din câmpul semantic al iernii din textul 1. sunt: ,,zăpadă''
și ,,gheață''. Două trăsături fizice ale personajului X sunt: ,,fa ța galbenă'' ,, și ochii alba ștri''.
La întrebările de tip-grilă, răspunsul se va da direct în chenarul respectiv, fără a fi încercuit.
Exercițiul 6. este dedicat unei trăsături morale, încât pute ți formula astfel: ,,O trăsătură morală a personajului X este/
o constituie faptul că este: modest/ generos/ cumpătat/ curajos/ ferm/ tolerant/ loial/discret/curios/credincios/....
Modalitatea de caracterizare este indirectă și reiese din…(comportament, limbaj, atitudine, gând, rela ția cu celelalte
personaje. O secvență sugestivă o reprezintă....
Atenție, trei enunțuri.
De asemenea, puteți avea și trăsăturile textelor studiate la clasă: narativ, dramatic, liric. Ve ți formula astfel: Un prim
argument care justifică încadrarea fragmentului în tiparul narativ/liric/dramatic este: (fragmentul este selectat din
actul/scena?; (dramatic), sunt prezente personajele la ac țiune (care?) (narativ), emo țiile sunt exprimate în mod
direct, prin intermediul mărcilor lexico-gramaticale (verbe/pronume la persoana I) (liric). Un al doilea argument este
dat de: numele personajelor este plasat înaintea replicilor/este prezent conflictul dramatic/ dialogul este modul
predominant de expunere (dramatic), sunt prezen ți indicii spa țio-temporali (narativ), sunt prezente resursele
expresive (figurile de stil creează imaginile artistice 2-3- exemple).
Exercițiul 7., o temă comună celor două texte date, valorificând câte un element de con ținut. Putem formula astfel: O
temă comună celor două texte date este...(ce au în comun cele două texte: pălăria, școala, rela ția elev-profesor,
familia, părinții, pasiunea pentru lectură, pasiunea pentru un sport etc.) sau Un element de con ținut ideatic
identificabil drept nucleu comun, la nivelul celor două fragmente, este...
Primul fragment/text-suport/decupaj pune în lumină/eviden țiază/reliefează/surprinde...
În cel de-al doilea fragment-nonliterar (dacă este), se remarcă/apare/este prezentat/ se accentuează....
ATENȚIE LA NUMĂRUL DE CUVINTE.
Exercițiul 8. Este important a se respecta structura mini-textului argumentativ, întrucât vă întreabă dacă sunte ți sau
nu de acord sau ce considerați voi în ceea ce prive ște un aspect.
Conectorii sunt? Consider că.../în opinia mea, (relua ți cerin ța și aduce ți pe scurt cele două argumente, legându-le
prin sintagma ,,având în vedere faptul că:'' De evitat conectorii cauzali: deoarece, fiindcă, pentru că, întrucât. De
asemenea, DUPĂ CE SUSȚINEȚI IPOTEZA, să aveți o propozi ție generală, care să vă facă legătura cu textul. A șa
cum prezintă/reiese din textul-suport 1/2/ (men ționa ți titlul)….(nu da ți citate, ci valorifica ți secven ța).
Exercițiul 9. Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera..., de...
O valoare culturală comună a celor două texte este: credin ța, respectarea tradi țiilor, onestitatea, meritul individual,
integritatea morală, dezvoltarea intelectuală, responsabilitatea individuală, interesul pentru lectură/carte/dezvoltare/,
patriotismul, educația prin carte, iubirea, performan ța, repesctul fa ță de școală și fa ță de profesori.
Atenție la secvența relevantă: nu vă apuca ți să cita ți cu secven țe, nu sunt obligatorii, însă dacă sunte ți siguri de ele,
le puteți reda. Prezentați o faptă, un moment, un eveniment, o stare din care să reiasă valoarea prezentată. Sunt
necesare detaliile pentru a convinge corectorul că este cunoscut subiectul operei identificate.
B. Recapitulați cu atenție noțiunile de vocabular, fonetică, morfologie și sintaxă. Cele patru subiecte cu grilă vă pot
încurca, de aceea, lucrați și cu ciorna, dacă este cazul de a se despăr ți în silabe pentru a identifica corect: diftongul,
triftongul, hiatul. Puneți accentul pe regulile de despăr țire ăn silabe. Aten ție la grupurile ce, ci, ge,gi, che,chi, ghe,
ghi, care nu formează diftong, triftong, hiat. De asemenea, și la excep țiile acestora. Ține ți cont de numărul de litere
și de sunete!!!
Recitiți teoria de la construcțiile verbale, ve ți avea de transformat anumite construc ții:
Transformarea unei construcții active într-o construc ție pasivă.
O construcție activă alcătuită din subiect, verb și complement direct poate fi transformată într-o construc ție pasivă.
Trecerea de la construcția activă la construc ția pasivă se realizează astfel:
› complementul direct din construcția activă devine subiect în construc ția pasivă;
› subiectul din construcția activă devine complement de agent în construc ția pasivă, legându-se de verb prin
prepozițiile ,,de către’’ sau ,,de’’;
› forma verbului din construcția activă se modifică, în construc ția pasivă, într-una compusă, alcătuită din auxiliarul
pasiv ,,a fi’’ + participiul verbului acordat cu subiectul; auxiliarul păstrează modul și timpul.
C.d-S; S-C.de agent; verbul nu își modifică modul și timpul.
1
De asemenea, o construcție pasivă poate fi transformată într-o construc ție activă.
Cartea a fost scrisă de mama. –Mama a scris cartea.
Complementul de agent-S; Subiectul-C.d.; verbul nu î și modifică modul și timpul.
Exemple de situații: Construcție activă-construc ție pasivă.
Ana redactează compunerea. (construcție activă)
Compunerea este redactată de către Ana. (construc ție pasivă)
Adrian cumpără biletele la spectacol. –Biletele la spectacol sunt cumpărate de către Adrian.
Vântul a împrăștiat frunzele din grădină. –Frunzele din grădină au fost împră știate de vânt.
Colegii tăi învățaseră definiția. –Defini ția fusese învă țată de colegii tăi.
Fratele meu va alege abonamentul cel mai bun. –Abonamentul cel mai bun va fi ales de către fratele meu.
Construcții pasive în construcții active
Actorii sunt aplaudați de spectatori.-Spectatorii aplaudă actorii.
Copiii au fost apreciați de fiecare dintre noi.-Fiecare dintre noi a apreciat copiii.
Desenele de pe asfalt vor fi șterse de ploaie. –Ploaia va șterge desenele de pe asfalt.
Reținem: -numai verbele tranzitive pot fi utilizate cu forme active și/sau pasive. Dar odată trecute la forma pasivă, ele
nu mai sunt tranzitive (devin intranzitive prin PASIVIZARE).
-a nu se confunda construcția pasivă cu predicatul nominal: verbele utilizate în construc țiile pasive încă exprimă
acțiuni, chiar dacă acestea reprezintă procese pasive-prin urmare, la un mod personal, ele vor îndeplini func ția de
predicat verbal.
-verbul A FI este utilizat pentru obținerea formelor pasive nu este COPULATIV, ci auxiliar, EL ajutând la exprimarea
acestor forme verbale.
Recapitulați morfologia și funcțiile sintactice!
La subiectul 8, cerința vă solicită să corecta ți gre șelile de orice natură, mare grijă și la lipsa virgulelor.
Subiectul al II-lea (Rezumat/narațiune/caracterizare de personaj/jurnal/scrisoare/e-mail!)
Capcane la E.N.
Recunoașterea pronumelor
Pronume personale/reflexive
Reflexive-forme proprii, persoana a III-a
Ac.-pe sine, se, s-; D-sieși, își, și (mereu reflexive)
Confuzii: (El) Mă laudă. (pronume diferit, personal) (Eu) Mă laud. (pe cine laud?, eu fac ac țiunea, eu o suport,
pronume reflexiv)
Pronumele personal și pronumele posesiv, persoana a III-a
Pronumele personal: G. LUI, EI, LOR.
Pronumele posesiv: al său, a sa, ai săi, ale sale.
Cartea lui e aici. (pronume personal, genitiv) Cartea alor săi e aici. (pronume posesiv, genitiv) Cartea sa e aici.
(adjectiv pronominal posesiv, se acordă cu substantivul ,,cartea’’, cu func ția de atribut adjectival)
Pronumele demonstrativ/pronumele nehotărât
Pronumele demonstrativ de diferențiere-celălalt, cealaltă, ceilal ți, celelalte
Pronumele nehotărâte-altceva, altcineva, cineva, ceva, cuiva, careva, ambii, ambele, pu țini, unul, una, alta.
Diferența dintre pronume și adjectiv pronominal
Cartea MEA e aici. (adjectiv pronominal posesiv, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul CARTEA, având
funcția de ATRIBUT)=cartea/mea-N.,SG.,F.
Am vorbit cu băiatul ACELA (adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare, se acordă în gen, număr și caz cu
substantivul BĂIATUL, având funcția sintactică de ATRIBUT)=băiatul/acela-Ac., SG., M.
Pronume negative care devin adjective pronominale negative: niciun, nicio-Nicio persoană nu a plecat. (adj.
pron.neg./N.
ATENȚIE! Dacă ne dă să alcătuim un enunț cu un pronume, care să aibă func ția sintactică de atribut, nu confundăm
cu adjectivul pronominal, este de recomandat să-i schimbăm forma, fie îl punem la genitiv/acuzativ, fie îi adăugăm o
prepoziție.
Cartea ACESTEIA/DE LA ACEASTA e pe masă. (pronume demonstrativ, atribut pronominal genitival/prepozi țional)
Cartea ACEASTA e pe masă. (adjectiv pronominal, întrucât se acordă în gen, număr și caz, atribut adjectival)
Cartea DE LA FIECARE/FIECĂRUIA e pe masă. (pronume nehotărât, atribut pronominal prepozi țional/genitival)
FIECARE obiect e aici. (adjectiv pronominal nehotărât, atribut adjectival)
2
ATENȚIE! Dacă ne cer complement, ne gândim la verb.
Am vorbit despre acela. (C.PREP)
I-am dat aceluia o carte. (C.ind.)
L-am văzut pe acela. (C.d.)
C.t.-DUPĂ, C.m-CA, C.l-SPRE
Numeralele compuse: doisprezece băie ți (m.) douăsprezece fete, douăsprezece, douăsprezece clase (f.)
N.B.-optsprezece, cincisprece, unsprezece, treisprezece, șaptesprezece.
Forma corectă de GENITIV
MINGE-NU MINGEI, CI MINGII, deoarece se formează de la pluralul substantivului.
PLOAIE-PLOII; CĂRUȚĂ-CĂRUȚEI.
CÂȚI ,,i’’ adăugăm??
1. norii (primul ,,i’’ este plural, al doilea ,,i’’ este articolul hotărât) cenu șii (primul ,,i’’ desinen ța, al doilea ,,i’’ este
plural);
cenușiii (primul ,,i’’ este desinența, al doilea ,,i’’ este plural, al treilea ,,i’’ este articol) nori (forma de plural);
2. Am vorbit cu membrii. (membru-membri (plural) membrii (plural+articol);
3. NOȘTRI, VOȘTRI (mereu cu un singur I);
4. Conjunctiv: să fii, să fi fost;
5. Condițional-optativ-aș fi; as fi fost;
6. Imperativul: FII atent! La negativ cu un singur I, deoarece se formează de la infinitivul verbului;
7. Viitorul literar: voi fi;
8. Viitorul anterior: voi fi fost;
9. Când scriem cu doi ,,i’’: a) când în forma de singular, la codi ța cuvântului, există deja un ,,i’’: aplica ții, exerci ții,
jucării, barcagii, geamgii, macaragii, cofetării, brutării, dubii, detalii, copii;
b) la unele cuvinte care exprimă însu șiri având și ele în forma de singular, la codi ță, un i deja: cafenii, aurii, străvezii,
pirpirii, stacojii, proprii,
A plătit cu propriii bani. A văzut cafeniii ursule ți. Alba ștrii ei ochi mă priveau mira ți.
c) la unele acțiuni, cum ar fi: tu știi, tu vii, tu devii, tu ții, tu re ții, tu revii, tu scrii, tu sus ții.
Vii pe la mine? Să vii la 10! Să nu vii la 9! Fii ordonat! Fii bun! Fii iertător! Să fii atent! Să nu fii grăbit! Să fii altruist!
Să nu fii egoist! Nu fi rău! Nu fi curios! Nu fi a șa!
Atenție la unele verbe!
1. Voiam (a vrea/a voi) sau vream, dar nu VROIAM!!!!!
2. mi-ar plăcea; ar apărea, mi-ar displăcea, a ÎNFIGE! ( nu a înfinge!)
Acordul în cruce (încrucișat)
Dacă substantivul I este la feminin, singular (cărei), dacă substantivul este la masculin, singular (cărui), dacă
substantivul este la plural, orice gen (căror)
Dacă substantivul II este la feminin, singular., a; masculin, singular.-al, feminin, plural-ale, masculin, plural -ai
Ex. Părinți AI CĂROR copii; carte A CĂREI copertă; ma șini A CĂROR culoare; scaune ALE CĂROR modele.
1. Cartea PE CARE am cumpărat-o. (atenție este obligatorie prepozi ția PE pentru pronumele relativ CARE, fiind în
cazul acuzativ.
2. Vis-vise (proiecții în somn); visuri-idealuri, aspira ții.
3. Succes-succese; eșec-eșecuri; eseu-eseuri; repercusiune (consecin ță); serviciu.
4. Nu se pune virgulă între S și P; între atribut și substantivul determinat nu se pune virgulă.
5. Se pune virgulă, dacă este un substantiv în vocativ: Andreea, vino la masă!
6. Se pune virgulă, dacă este apoziție: Colega mea, Andreea, a lipsit!
7. Datorită-pozitiv-Am reușit datorită profesoarei.
8. Din cauza-negativ-Din cauza frigului, am stat în casă.
9. Acordul între subiect și predicat: Fiecare dintre ei A venit. (subiectul propozitiei este pronumele nehotărât
FIECARE)
10. Decât-propoziții negative; doar, numai-propozi ții afirmative. Nu am decât cinci lei în buzunar. Am doar cinci lei.
Am numai o pâine în dulap.
11. Evitarea lui CA ȘI (înlocuim cu ÎN CALITATE DE).
12. Atenție la acordul cu articolul genitival: Cartea este a băiatului. (acordul se face cu primul substantiv).
13. A înota; a înnopta (derivare parasintetică)
14. Atenție la exprimarea: AMÂNDURORA le-am dat o carte. NU LA AMÂNDOI le-am dat o carte.
3
15. Nu confundăm dativul cu genitivul: Finalul filmului a adus moartea monstrului. ( al cui final?/ a cui moarte?)-
determină un substantiv. I-am dat o carte băiatului. (cui am dat o carte?)-determină un verb.
16. Atenție la frază, nu se subliniază verbele la gerunziu (plângând), supin (de mâncat), participiu (cules/mâncat),
infinitiv (a cânta/pot cânta), nu sunt predicate.
17. Nu confundăm enunțul exclamativ cu cel imperativ (ordin, poruncă, îndemn). Mare poznă făcu și, nepoate! Ce
frumos ai scris! ( propoziții exclamative) Stai potolit, băiete! Gândi ți-vă la o solu ție! (imperative)
18. Nu confundăm imperativul (mod personal al verbului) cu vocativul (caz al substantivului)
Vino aici, Ana! (substantiv în vocativ, fără func ție sintactică!) Înva ță lec ția! (verb la imperativ).
19. Nu confundăm substantivul în vocativ, cu subiectul, Băiete, treci la tablă. Băiatul trece la tablă. (vocativul se
separă prin virgulă de restul enun țului!)
20. Atenție la adjectivele care nu au grade de compara ție: enorm, uria ș, excelent, optim, sau la cele invariabile: roz,
gri, maro, asemenea, cumsecade.
21. Mare atenție la falsul diftong, triftong: în cuvintele cu grupurile: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi-ele pot pierde E-ul
sau I-ul ori îl pot păstra, dacă în silaba lor există o vocală!!! Dul-ce-5l, 5s, dul-cea- ță-8l, 7s, nu con ține diftong, pentru
că se pierde E.; chiar-5l, 3s, fals diftong. Mun-ceau-7l, 6 s, fals triftong, este doar diftong.
Obs: eu-trifong,(ieu) el-diftong, (iel); e ști-diftong, (ie ști); erai-diftong dublu (ierai).
22. A nu se confunda apoziția cu atributul în nominativ: Am vorbit cu profesorul Ionescu. (atribut în nominativ)
Colega mea, Andreea, a venit. (apoziție)
23. Atenție să nu se confunde complementul direct cu complementul prepozi țional. Complementul direct este înso țit
de forma clitică-Am văzut-o pe Maria, în vreme ce C.P. nu poate fi înlocuit de o formă clitică.-Mă bazez pe Matei.
24. Verbele reflexive personale cer un complement prepozi țional sau o C.P. (Ne bazăm pe copil. Mi-am dat seama/
că am greșit/.)
25. După verbul A SPERA urmează o completivă prepozi țională. (Sper/ că va veni/.)
26. Atenție la cuvintele derivate: articolele hotărâte nu sunt derivate: materialul, fetelor, băie ților, vapoarelor.
27. Pentru a fi atribute substantivale/pronominale ține cont de formula: substantiv în nominativ+substantiv în
acuzativ/genitiv. (Casa de la mama/de la aceasta/mamei/acesteia).
28. Pentru a fi atribute începe propozi ția cu un substantiv, pentru a fi complemente începe propozi ția cu un verb.
(Cartea de la mama este frumoasă-atribut,,de la mama’’;Am vorbit despre carte.-complement ,,despre carte’
Am reușit să transcriu materialul în word, sper că acum pute ți în țelege. Opere literare-Asemănări/Valori
culturale/morale
Tema-prietenia;
Valori culturale-interesul pentru prietenie și pentru lectură;
,,Platanos’’, Doina Ruști
+Sisinel îl admiră pe Platanos pentru că îi vorbe ște despre lecturi și are un orizont mai larg și o roagă pe Cati să îl
mute lângă el.
+Platanos are interesul de a-și atrage noi prieteni în via ța lui.
Tema-familia; relația părinți-copii
Valori culturale-interesul pentru toleran ță; buna convie țuire între oameni de etnii diferite; interesul pentru acceptarea
aproapelui de familie.
6
,,Take, Ianke și Cadâr’’, Victor Ion Popa (text dramatic)
+trei negustori, un român, un evreu și un turc, trăiesc în bună vecinătate;
+fiul lui Take, Ionel, și fiica lui Ianke, Ana, doresc să se căsătorească, însă cei doi se izbesc de intoleran ța societă ții.
+cu ajutorul lui Cadâr, ei vor depăși aceste prejudecă ți.
Tema- relația om-animal
Valori culturale-interesul pentru libertate și curajul de a înfrunta opiniile celorlal ți; interesul de a preveni o tragedie.
,,Cum e lumea’’, Veronica D. Niculescu
+ursulețul Bianca scapă de la Grădina Zoologică din Sibiu, iar Mara Dumitrescu, o tânără îi observă pe un veterinar
și pe un vânător că vor să împuște ursul, dar fata îl apără, spunând că este doar un pui.
Tema-școala/familia
Valori culturale-interesul părinților pentru a- și da copilul la școală; ata șamentul pentru locurile natale; dorul de casă,
suferința despărțirii.
,,Amintiri din copilărie’’, Ion Creangă
+Nică este trimis de familie la Iași, la Socola, pentru a- și continua studiile, dar nu dore ște să rămână acolo;
+el suferă, pentru că este atașat de Humule ști.
Tema-model cultural/spiritual/familia/iubirea
Valori culturale-puterea exemplului, rezisten ța în fa ța încercărilor vie ții, încrederea în propriile puteri, în muncă,
evoluția, perseverența.
,,Popa Tanda’’, Ioan Slavici
+Preotul Trandafir este mutat din Butucani în Sărăceni, din cauza felului său aspru;
+el încearcă să schimbe comunitatea dintr-una sărăcăcioasă într-una prosperă, apelând la batjocură și ocară, însă
va reuși să schimbe lumea din sat prin exemplul personal: î și repară casa, cultivă pământul, se apucă de nego ț, iar
după câțiva ani, satul Sărăceni devine înfloritor.
Tema-educația comportamentului/dreptatea
Valori culturale-interesul pentru buna purtare, curajul de a lua o atitudine;
,,Inocenții’’, Ioana Pârvulescu
+Bunica împreună cu patru nepoți formează o societate și le dă acestora un carne țel pentru a- și scrie anumite valori;
+Ei află de o femeie rea, care chemase hingherii să ia un câine, Wolf, pe care copiii îl îndrăgeau, iar, în final, acesta
este salvat.
Tema-familia/școala
Valori culturale-interesul pentru îndreptarea unor defecte din familie.
,,D-l Goe’’, I.L.Caragiale/,,Vizită’’-I.L.Caragiale
+cei doi copii au parte de proasta educa ție dată în familie; sunt incul ți și nepolitico și, stârnind umor.
Tema-cunoașterea/educația/creativitatea
Valori culturale-interesul și importan ța cunoa șterii limbii, a universului cuvintelor, educa ția.
,,Exuvii’’, Simona Popescu
+o fetiță primește pe lista de lecturi obligatorii un dic ționar ,,Dic ționarul școlarului’’, ea îl cumpără și descoperă lumea
miraculoasă a cuvintelor.
,,Romanul adolescentului miop’’, Mircea Eliade
Valoare culturală-interesul pentru lectură/ documentare
+adolescentul vrea să scrie un roman pentru a câ știga respectul profesorilor, vrea să se cunoască pe sine pentru
succes, iar pentru asta are nevoie de un personaj feminin.
,,Mara’’, Ioan Slavici
+Mara, mamă a doi copii, rămasă văduvă, munce ște din greu pentru a- și vedea copiii mari și realiza ți;
Tema-relația copii-părinți/frați
Valori culturale-interesul pentru educa ție/pentru iubire/pentru păstrarea rela țiilor deosebite în familie
,,Inocenții’’, Ioana Pârvulescu
+relația personajului-narator cu tatăl ei, un model aparte, dezvoltându-i acesteia interesul și pasiunea pentru lectură;
,,La Medeleni’’, Ionel Teodoreanu
+Dănuț, sora lui, Olguța și Monica, o feti ță orfană, crescută de familia Deleanu, petrec clipe fericite la mo șia
părintească; cu toate poznele Olgu ței. Cei trei copii sunt lega ți unii de al ții de sentimente puternice.
Tema-fantasticul/mituri/legende
Valori culturale-interesul pentru credin ță și pentru distrugerea răului
,,Moara lui Călifar’’, Gala Galaction
7
+Moara lui Călifar, un loc blestemat, iar mo ș Călifar î și vânduse sufletul diavolului. Stoicea, un flăcău orfan și sărac
merge la moară pentru a-i cere lui Călifar să îl ,,procopsească’’. Acesta îi spune să se spele pe fa ță cu apă din lac; el
visează că o salvează pe fiica unui boier. După visul lui se trezeste și este luat în râs de Călifar;
+el îi spune că de 300 de ani era blestemat să nu moară decât ucis; Stoicea îl love ște cu ciomagul și se aruncă și el
în lac.
Tema-iubirea și dorința de a face bine
Valoare morală-bunătatea; Valoare culturală-interesul pentru a face bine;
,,Bătrânul cel bun din Strada Speran ței’’-Ileana Vulpescu
+domnul Manoilă crede că nu a lăsat nimic în via ța lui și nu a făcut bine suficient, de aceea, începe să î și ajute
vecinii și pe cei de pe stradă. ;
+este fascinat seara când se simte obosit și descoperă că a putut face bine.
Tema-lectura/cartea
Valori culturale-interesul și pasiunea pentru lectură
,,Fram, ursul polar’’, Cezar Petrescu
+Petruș, pasionat de lectură, nu are foarte multe căr ți, însă prietenia acestuia cu feti ța cu părul bălai are parte de
cărți de la profesor. El citește și le împrumută cu pasiune.
+Băiatul trăiește intens și cu emoție fiecare pagină lecturată.
,,Romanul adolescentului miop’’, Mircea Eliade
+bucuria băiatului de a citi enorm în mansardă.
,,Vrem să vă dăruim câte o fereastră’’, Matei Vi șniec
+se evidențiază pasiunea și interesul copiilor pentru carte, dar și faptul că nimeni nu se pierde într-o bibliotecă, iar
acestea rămân ferestre deschise către cunoa ștere.
8
Valori culturale: admirația față de natură, aflată în rezonan ță cu sufletul omenesc; lirică subiectivă-dragoste, dor,
fantezia creatoare.
+Eul liric este cuprins de farmecul naturii, al lacului încărcat de flori de nufăr; el î și imaginează o înt țlnire și o
plimbare cu barca sub razele lunii cu o iubită ideală, ce apare dintre trestii, la final, este dezamăgit că totul a fost
doar un vis.
,,Într-un lac’’, Tudor Arghezi
Valori culturale: descrierea dintr-o perspectivă poetică nea șteptată a elementelor naturii; lirică obiectivă; fantezia;
luna-simbol al renașterii, al schimbării și al transformării.
+Descrierea inedită a unui peisaj hibernal, nocturn, în care luna e asemănată cu o farfurie de argint, care nu mai
poate să își spele fața în lacul înghețat.
,,Iarna’’, Vasile Alecsandri
Valori culturale: admirația față de natură, aflată în rezonan ță cu sufletul omenesc.
+descrierea unui tablou de iarnă, a ninsorii, apoi, în ultima strofă, iese soarele care transformă peisajul mohorât într-
un strălucitor și optimist.
+lirică obiectivă, nu apar mărcile eului liric.
,,Izvorul nopții’’, Lucian Blaga
Valori culturale-iubirea, natura, cunoa șterea
+vocea ficțională, aflată în ipostaza de îndrăgostit, î și exprimă sentimentele de admira ție fa ță de frumuse țea ochilor
negri ai iubitei, care semnifică unul dintre marile mistere ale Universului, întrucât se identifică cu cadrul nocturn, care
acoperă elementele naturii.
,,Controverse’’, Nina Cassian
Valori culturale-interesul poetului de a lăsa în urmă o crea ție și de a stabilio rela ție frumoasă și furtunoasă între
operă și artist.
+artista își îngăduie să se amuze, manevrând cuvintele simple într-un poem oblic ,,o caligramă’’, surprinzând pe cei
obișnuiți cu formele reale ale poezi
9
Virusul secolului, utilizarea ,,i-ului’’.
Dificultățile contemporane pe care le întâlnim în scrierea unor texte sunt minua ții ,,i’’. Îi folosim la voia întâmplării sau
într-un mod superficial, pe principiul ,,las’ că merge și a șa, nu am timp de asta, î și dă seama ce am dorit să spun’’.
Din păcate, nu întâlnim această dificultate la nivelul stilului colocvial, ci și în cazul stilului oficial. În școala generală,
profesorii de română, încă din clasa a V-a, trebuie să atragă mereu atenţia, şi să le spună elevilor că nu se zice ,,doi
de i”, ci ,,doi i”, aşa cum nu se spune ,,doi de cai”, ci ,,doi cai” sau ,,doi de pantaloni”, ci ,,doi pantaloni”.
Vom scrie mereu:
• noştri şi voştri
,,Roșu”, indiferent de sensul pe care îl are, la plural (că-i legumă, că-i culoarea) se scrie cu doi i, întodeauna!
Când sunt articulate cu articolul hotărât -i, (cel care e aşezat la sfârşitul cuvântului), se scriu cu doi i. În acest caz,
adjectivul preia, prin inversiune, articolul de la substantiv:
Albaştrii blugi din vitrină mi-au plăcut.
Atenţie! Dacă se face referinţă la negrii, ca oameni de culoare, atunci, la plural se scrie cu doi i.
• mândri, membri, miniştri, maiştri – sunt cuvinte care se scriu tot cu un singur i când sunt la plural şi nearticulate.
Când sunt însă articulate cu articol hotărât, se scriu cu doi i: mândrii feciori, membrii comisiei, miniştrii guvernului,
toţi maiştrii
Când substantivele şi adjectivele, la singular, nu se termină în i, şi nici nu au penultima literă un i, cum sunt: maistru,
socru, ministru, codru, negru, arbitru etc., se scriu cu un singur i când sunt la plural şi nearticulate: maiştri, codri,
socri, miniştri, negri, arbitri, şi cu doi i, atunci când sunt articulate cu articol hotărât (articolul hotărât arată că obiectul
denumit de substantiv este cunoscut vorbitorului): codrii de aramă, socrii mei, miniştrii competenţi.
• Substantive şi adjective:
1. la genul masculin, substantivele şi adjectivele care au penultima literă -i, cum sunt: , macaragiu, copil, fiu, zglobiu,
argintiu etc. se scriu, atunci când sunt la plural, cu doi -i: macaragii, copii, fii, zglobii, argintii;
2. tot aceste cuvinte, atunci când sunt articulate cu articol hotărât (cel care e aşezat la sfârşitul cuvântului), se scriu
cu trei -i: macaragiii, copiii, fiii, zglobiii (copii), argintiii (brazi);
3. tot aceste cuvinte se scriu cu doi -i şi când sunt la cazul vocativ (cel care se exprimă prin strigare şi are după el
semnul exclamării sau virgulă): Macaragii/copii/argintii (se poate referi la o echipă), veniţi aici!
4. celelalte substantive masculine, cum sunt: băiat, cal, zidar, frumos, mare etc. se scriu cu doi -i atunci când sunt
articulate cu articol hotărât: băieţii, caii, zidarii, frumoşii, marii;
5. substantivele la genul feminin care au penultima literă -i: cofetărie, prostie, fistichie, zglobie etc., atunci când sunt
la plural, se scriu cu doi -i: cofetării, prostii, fistichii, zglobii;
6. tot aceste cuvinte, formează doi -i în interiorul cuvântului, când sunt articulate cu articol hotărât cofetăriile,
prostiile, fistichiile, zglobiile (fete);
7. şi tot aceste cuvinte, atunci când sunt la cazul genitiv (cel care exprimă posesia sau apartenenţa) şi dativ (care
răspunde la întrebarea Cui?), formează doi -i în interiorul cuvântului: cofetăriilor, prostiilor;
• Verbe
1. Verbe de conjugarea I (care se termină în a la infinitiv) cum sunt: a vedea, a dansa, a mânca nu se scriu niciodată
cu doi i;
2. Verbe de conjugarea a II-a (care se termină în ea la infinitiv), cum sunt: a vedea, a avea, a plăcea, de asemene,
nu se scriu cu doi i;
3. Unele verbe de conjugarea a III-a (care se termină în e la infinitiv) cum sunt: a scrie, a ţine, se scriu cu doi i;
4. Verbe de conjugarea a IV-a (care se termină în i sau Î la infinitiv):
-dacă se termină infinitiv în i, cum sunt: a citi, a vorbi, a şti, a fi:
– în general, se scriu cu doi i la modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana I, numărul singular (eu citii, eu
vorbii). Excepţii de la această regulă sunt verbele precum: a şti şi a fi.
– unele verbe, precum a şti şi a veni se scriu cu doi i la:
• modul indicativ, timpul prezent, persoana a II-a, numărul singular: tu ştii, tu vii;
• modul indicativ, timpul viitor popular, persoana a II-a, numărul singular tu o să ştii, tu o să vii;
• modul conjunctiv, timpul prezent, persoana a II-a, numărul singular tu să ştii, tu să vii.
– verbul a fi formează doi i la:
• modul indicativ, timpul viitor popular, persoana a II-a, numărul singular tu o să fii
• modul conjunctiv, timpul prezent, persoana a II-a, numărul singular tu să fii
10
• impertativ (poruncitor, care ordonă), persoana a doua, numărul singular, forma pozitivă: fii! (la forma negativă are
un singur i: nu fi!
• în rest, se scrie cu un singur i, cum ar fi la:
• – imperativ negativ: Nu fi obraznic!
– condiţional prezent: aş fi, ai fi
– condiţional perfect: aş fi fost, ai fi fost, ai fi spus, ai fi făcut
– conjunctiv perfect: să fi ştiut, să fi fost, să fi avut
– viitor: voi fi, vei fi
– verb + fi: pot fi, poţi fi, să poată fi, să poţi fi, vei putea fi.
Atenţie! Verbele care se termină la infinitiv în doi i, cum sunt: a înmii, a prii, a pustii:
– formează 3 i la modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana I, numărul singular: eu înmiii, eu pustiii;
– formează doi i la modul indicativ, timpul viitor eu voi înmii, tu vei prii, el va pustii etc., şi modul contiţional, timpul
prezent: eu aş înmii, tu ai pustii etc.
Verbele care la infinitiv se termină în î, cum sunt: a coborî, a doborî, a urî, nu formează doi i niciodată.
Alte compuneri:
Narațiunea
,,Cu bucurie în suflet/cu emoție/ cu tristețe…(eviden ția ți trăirea pe care o ave ți încă de la început), îmi amintesc și
acum de o zi/de o excursie/de o tabără la… (locul) etc de care m-am bucurat enorm (când), împreună cu…
Cauza-este foarte importantă; să se precizeze cauza de la care se declan șează ac țiunea. Ajuns acolo, un lucru/un
zgomot/un sunet etc. mi-a atras atenția. Să fi fost posibil a șa ceva ?
Desfășurarea acțiunii (prezintă întâmplarea cronologic, pune accentul pe o singură întâmplare!)
Nu uita să inserezi secvențele menționate (fiecare va avea paragraful ei)
Punctul culminant (momentul de maximă tensiune) Îl pute ți introduce cu o interoga ție sau cu un conector care să
capteze atenția ,,deodată’’,,nu-mi venea să cred’’
Deznodământul (rezolvarea situatiei) A fost o zi excep țională/aparte/ îngrozitoare din care am învă țat că... (ce ai
deprins/ce ai învățat?)
Jurnalul
În partea dreaptă, sus, data, iar în mijlocul foii, formula: ,,dragă jurnalule’’
Puteți începe cu o formulă specifică acestuia din care să reiasă legătura dintre tine și jurnal: ,, Te rog să mă scuzi că
nu ți-am mai scris în ultima perioadă, însă am fost tare ocupat cu pregătirea pentru examenul de final de clasa a VIII-
a. Nici nu o să îți vină să crezi ce mi s-a putut întâmpla. Î ți aduci aminte că î ți povesteam cândva....(ce anume? Faci
legătura cu întâmplarea pe care i-o prezin ți jurnalului)
Respecți firul narativ ca la narațiune, nu uita să introduci secven țele cerute.
Încheierea trebuie să arate strânsa voastră legătură. ,,Acum permite-mi să mă retrag, întrucât mă simt tare obosit și
vreau să mă odihnesc, dar promit că voi reveni și cu alte noută ți mult mai rapid.
În partea dreaptă jos, precizezi ,,al tău confident’’ (formulă de încheiere)
Scrisoarea
În partea dreaptă, sus, data și localitatea, iar în mijlocul foii, formula ,,dragii mei bunici, draga mea prietenă, dragă,
mamă’’,)
Puteți începe cu o formulă aparte din care să reiasă apropierea dintre tine și persoana căreia îi scrii: ,,Sunt tare
bucuros să îți scriu, nici nu îți imaginezi cât de mult îmi lipse ști, însă până la revederea noastră, permite-mi să- ți
povestesc ce mi s-a putut întâmpla în ultima vreme...’’(relatezi întâmplarea în ordinea cronologică. ) Nu uita să
inserezi tiparele cerute.
Concluzia, sper că ai înțeles și aștept cu nerăbdare răspunsul/părerea/impresia ta.
În partea dreaptă jos ,,cu drag, X, fii atent la prenumele pe care îl precizează cerin ța.
E-mail
De la: narcis456@abc.ro
Către: andrei@abc.ro.
Subiectul: ...
Dragă x,
Îți împărtășesc cu emoție experiența pe care am trăit-o...(respec ți tiparul narativ)
La final, în partea dreaptă (,,Te salut, Cu respect, Y)
11
Textul argumentativ
ATENȚIE LA CONECTORI.
Poți începe cu o definiție a temei din punctul tău de vedere.
A fi campion înseamnă a lupta într-o întrecere și a câ știga locul întâi, însă poate însemna, în sens figurat, un
apărător principal al unei idei, al unei cauze.
În opinia mea a deveni campion are legătură cu locul unde te-ai născut, având în vedere faptul că... (dai două
argumente încă din ipoteză)
În primul rând, (idee generală, care îți face legătura cu textul) De pildă, a șa cum reiese din textul-suport (titlul
acestuia)...
În al doilea rând, (idee generală, care să facă legătura cu exemplul din via ța personală/culturală) De exemplu, ...
În concluzie, a deveni campion, reiei ipoteza într-o formă schimbată..
Caracterizarea de personaj
Exprimarea să fie simplă și clară.
Respectarea celor patru ,,liniuțe''.
Primul paragraf: trebuie să aveți o introducere: ,,În fragmentul selectat din opera...X este personaj principal,
individual (feminin/masculin). Portretul ei/lui se constituie atât din mijloace directe de caracterizare, cât și din
mijloace indirecte.''
Al doilea paragraf: precizarea a două date de identificare (nume, orfană, copilă, tânără, bătrână, hangi ță, cârciumar,
-vârsta/ocupația/mijloacele economice) ,,În ceea ce prive ște DATELE DE IDENTIFICARE a personajului, remarcăm
NUMELE/SITUAȚIA EI FAMILIALĂ ȘI PORTRETUL FIZIC. (se dezvoltă fiecare aspect, în câte o propozi ție)
Al treilea paragraf: Portretul moral al....eviden țiază (2-3 trăsături pe care le dezvolta ți după ce enumera ți).
Al patrulea paragraf: Un mijloc de caracterizare important în construirea personajului îl reprezintă caracterizarea
indirectă, trăsăturile fetei/băiatului/bătrânei, fiind desprinse din: faptele/atitudinea ei etc.. (Exemplifica ți concret și
menționați trăsătura/trăsătuile: are curajul de a-i înfrunta pe bandi ți-/pricepută COMENTA ȚI SECVEN ȚA din care pot
reieși mai multe trăsături.)
Un alt mijloc de caracterizare este caracterizarea directă realizată de narator/de celelalte personaje, prin
descrierea...(mentionați secvența și dați citatul comenta ți pe scurt)
Al cincilea paragraf: O valoare importantă pentru X în care mă regăsesc și eu este....(onestitatea/cinstea/bunătate)
de unde reiese? Pentru mine, (valoarea) înseamnă (să apreciez munca celorlal ți/să fiu bun cu cei din jurul meu/să
ajut cât de mult pot)
Concluzia: În concluzie. X este un personaj remarcabil/aparte/excep țional, care m-a impresionat prin trăsăturile ei de
caracter și prin valorile în care crede.
Rezumatul
Reguli: citiți textul cu mare atenție și reciti ți, având în vedere faptul că pot fi detalii care vă scapă. Citi ți pe fragmente
și notați pe ciornă ideile principale. La 80-120 de cuvinte TREBUIE să avem cam 8 idei principale. La final, punem
ideile principale cap la cap și construim rezumatul.
De asemenea, nu avem introducere: fără ,,în text se prezintă'', sau ,,este vorba'' sau cuvinte
precum: ,,autorul'', ,,naratorul'', ,,textul'', ci identifica ți subiectul (băiatul/fata/femeia, numele personajului și ce face
el/ea) Folosim prezentul și perfectul compus, nu dăm citate, substantive în vocativ. Evităm gerunziul și infinitivul,
înlocuindu-le cu cele două timpuri verbale men ționate. Folosim doar persoana a III-a. Evita ți verbele ,,a zice'', ,,a
spus''. Nu oferim detalii, nu caracterizăm personajele, ci doar evenimentele esen țiale. Dacă apar arhaisme,
regionalisme, folosim formele lor literare. Respectăm ordinea cronologică a evenimentelor. Nu avem introducere și
nici concluzie/încheiere.
Abordare textul liric la E.N.
7. Interpretare figură de stil:
Întregul limbaj al poeziei frapează prin originalitate, dar de o expresivitate aparte este (men ționarea figurii de
stil): ,,exemplu-secvență’’, ce sugerează, (frumuse țea, puritatea, gingă șia, admira ția fa ță de un col ț din natură,
admirația față de mamă, o caracteristică inedită a col țului din natură, umanizarea elementului din natură, care capătă
însușiri excepționale etc.)
8. Care este emoția transmisă prin textul 1...? Motivează- ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând textul 1.
12
Poezia ,,X’’ de Y este o veritabilă pledoarie pentru frumuse țea naturii, aceea pe care Goethe o definea
drept ,,singura carte în care fila păstrează câte un adevăr’’.
Vocea ficțională își face simțită prezen ța la nivelul textului liric prin intermediul mărcilor lexico-gramaticale:
(verbe/pronume la persoana I-dai exemple) și apare în ipostaza de: creator, contemplator, visător, romantic,
însingurat etc., transmițând sentimente de ...(fascina ție, admira ție, extaz, împlinire, bucurie, triste țe etc.)
SAU
Deși vocea poetică nu se ipostaziază textual, emo ția transmisă prin întregul discurs liric este evidentă. În fa ța
măreției naturii/a peisajului, omul se simte cople șit. Această stare se îmbină cu fascina ția și curiozitatea, triste țea,
dezamăgirea, punându-se astfel în eviden ță o temă inedită...(ex: comuniunea omului cu natura, crea ția, iubirea,
trecerea timpului). Din ipostaza contemplatorului/însinguratului/romanticului/visătorului fermecat/trist/dezamăgit de
(de ce ar putea fi așa? De unde apare această trăire?), autorul creează un tablou original, unic, inedit, excep țional,
grație unui limbaj artistic proaspăt și inedit. Efectul de mister/de fascina ție, de uimire, de exuberan ță, de dezamăgire,
de nostalgie etc. este sporit prin folosirea cuvintelor din câmpul lexical (identifici câmpul lexical din
natură/iubire/creație/moarte/timp)-în timp ce vibra țiile interioare ale vocii fic ționale sunt traduse prin cuvinte, precum:
(exemplu de verbe, cuvinte cheie, care transmit o vibra ție ie șită din comun).
9. Ideea acestui text mă trimite cu gândul la poezia ,,X’’ de Y, iar asemănarea o constituie rela ția poetului cu natura,
aceasta fiind văzută ca sursă de inspira ție în ambele texte. Deosebirea o reprezintă sentimentele dominante care se
desprind din textele lirice: din poezia X se remarcă entuziasmul și bucuria, în timp ce în poezia lui Z, dominante sunt
neliniștea și nostalgia.
SAU Ideea acestui text mă trimite cu gândul la poezia ,,Lacul’’, de Mihai Eminescu, care pune în valoare măre ția și
frumusețea naturii. O trăsătură comună a celor două texte ar putea fi chiar tipul peisajului descris: peisaje din natură
ce au în centrul lor apa, element primordial, simbol al vie ții, al regenerării și al purită ții.
O deosebire dintre cele două texte constă în ipostazierea textuală a eului creator. În timp ce ,,X’’ lui Y este zugrăvit
de un poet fascinat de grandoarea peisajului, în ,,Lacul’’, de Mihai Eminescu, eul poetic apare în ipostaza
îndrăgostitului, pentru care peisajul acvatic reprezintă toposul feeric al împlinirii onirice a iubirii.
Valorile culturale transmise de poezii: interesul pentru un anumit tip de peisaj, interesul pentru estetic, respectul
pentru un colț din natură, interesul față de trecutul istoric, patriotism.
ATENȚIE LA SECVENȚA RELEVANTĂ=secvență care are o anumită însemnătate, care este importantă pentru
punerea în evidență a valorii culturale alese.
Alte texte pe diferite teme pe care le pute ți aborda:
Iubirea/Cunoașterea:
,,Izvorul nopții’’, de Lucian Blaga
Temele: iubirea, natura, cunoașterea
Valori culturale: eul liric, aflat în ipostaza de îndrăgostit î și exprimă sentimentele de admira ție fa ță de ochii iubitei,
interesul pentru sentimentul iubirii;
Valori morale: sinceritatea, aspira țiile înăl țătoare ale îndrăgostitului, amabilitatea, capacitatea de autodepă șire.
Textul liric prezintă admirația poetului fa ță de fiin ța dragă. El nu îi conturează un portret, ci îi schi țează doar o
trăsătură: frumusețea ochilor ei negri, prin intermediul unor epitete și metafore. Negrul intens al ochilor iubitei
semnifică unul dintre marile mistere ale Universului, întrucât se identifică cu cadrul nocturn care acoperă elementele
naturii
Creația
,,Controverse’’, de Nina Cassian
Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera ,,Controverse’’, de Nina Cassian, care pune în lumină condi ția
artistului în lume.
Asemănarea o constituie dorința vocii fic ționale de a- și atinge țelul prin arta poetică SAU condi ția artisului și menirea
lui în lume.
Deosebirea o reprezintă faptul că vocea fic țională în textul-suport are dorin ța de a explora universuri necunoscute, în
vreme ce în opera Ninei Cassian, poeta dore ște să schimbe limbajul literaturii noastre, aducând o notă de evolu ție.
Copilăria
,,Copilăria mea’’, de Magda Isanos
Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera ,,Copilăria mea’’, de Magda Isanos, care pune în lumină dorul de
perioada inocenței.
O valoare culturală comună celor două texte o constituie interesul pentru frumuse țea copilăriei.
13
Primul text evidențiază admirația poetului pentru joc/copilărie și regretă că a pierdut vârsta inocen ței/ și că o dată cu
trecerea vremii, se observă anumite schimbări.
Textul Magdei Isanos prezintă un dor aparte de trecut, de casa părintească și de cei dragi, determinând-o pe poetă
să scrie despre toate acestea pentru a rămâne vii amintirile.
Trecerea ireversibilă/inexorabilă a timpului
,,Salcâmi’’, de A. E.Baconsky
Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera ,,Salcâmi’’, de A.E. Baconsky, care pune în lumină regretul pentru
trecerea ireversibilă a timpului.
O valoare culturală comună celor două texte o constituie interesul și dragostea fa ță de un element din natură, dar și
prețuirea pentru trecut.
Primul text evidențiază admirația poetului pentru salcâmii cu care se sim țea înfră țit și curiozitatea de a afla, dacă
acesția mai ,,trăiesc’’, amintindu-i vocii fic ționale de copilăria lui, având în vedere scurgerea anilor.
Textul X, de Y surprinde dorul/ regretul și nostalgia pentru trecerea inexorabilă a timpului, reie șită din versurile...
Temele unui text liric: natura, iubirea, copilăria, timpul, crea ția, condi ția umană, condi ția artistului, istoria etc.
Motivele literare sunt particularizări ale temei: luna, soarele, stelele, codrul, teiul, lacul, izvorul, marea, toamna,
amintirea, dorul, singurătatea, comuniunea om-natură, călătoria, labirintul, visul, străinul.
Titlul unui text liric reprezintă: -un element paratextual, plasat înaintea textului literar;
-un prag stilistic de pătrundere în lumea operei;
-o cheie de descifrare a conținutului poeziei;
-introduce tema sau motivul central;
-anticipează mesajul și semnificațiile poeziei.
Mesajul unei poezii reprezintă împletirea ideilor a sentimentelor și a semnifica țiilor care se regăsesc într-un text
literar, transmise prin intermediul limbajului artistic și expresiv.
Clasificarea figurilor de stil: defini ții și exemple
I. Figuri de stil fonetice
1. Aliterația este figura de stil care constă în repeti ția unei consoane sau a unui grup de consoane, cu scopul
obținerii unui efect imitativ, armonic.
Ex: „Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie”
2. Asonanța este figura de stil care constă în repeti ția aceleia și/acelora și vocale accentuate
în interiorul unui vers sau în mai multe versuri, pentru a se ob ține un efect muzical, eufonic.
Ex: „Iată craiul, socru mare”
II. Figuri de stil semantice
1. Epitetul este figura de stil care constă în eviden țierea însu șirilor deosebite ale obiectelor, ale fiin țelor sau ale
fenomenelor în stare de a emoționa pe cititor.
a) epitet cromatic (evidențiază culori)
Ex: „flori albastre tremur ude”
b) epitete ornante (au grad mic de expresivitate)
Ex: „soarele rotund”
c) epitet cu rol personificator (atribuie o trăsătură specifică fiin țelor vii obiectelor sau fenomenelor)
Ex: „codrii se zvârcoleau neputincio și”
d) epitet cu rol hiperbolizator (sugerează o exagerare)
Ex: „gigantică poart-o cupola pe frunte”
e) epitet cu rol metaforic
Ex: „feți frumoși cu păr de aur”
Obs: Epitetele pot fi exprimate prin adjective, substantive înso țite de prepozi ții, adverbe de mod și, rareori, verbe la
moduri nepersonale.
2. Comparația este figura de stil care constă în eviden țierea trăsăturilor a doi termeni, în scop expresiv.
Ex: „ca un glob de aur luna strălucea”
Obs: Comparația are întotdeauna doi termeni (comparat și comparant), uni ți cu ajutorul prepozi țiilor „ca”, „precum”,
„cât”, „asemenea”, sau cu ajutorul verbelor „a părea”, „a semăna” sau „a se asemăna”.
3. Personificarea este figura de stil care constă în atribuirea de trăsături specifice fiin țelor vii obiectelor, fenomenelor,
sau în atribuirea de trăsături specific umane animalelor, păsărilor, insectelor etc.
Ex: „Doar izvoarele suspină
Pe când codrul negru tace”
14
Obs: Personificarea, spre deosebire de epitetul personificator, are obligatoriu în componen ță un verb, de regulă, la
mod personal.
4. Metafora este figura de stil care constă în înlocuirea unui termen cu sens propriu cu unul cu sens figurat, mai
expresiv, cei doi termeni având însușiri comune.
Obs: Metafora mai este numită o comparație subîn țeleasă, o compara ție prescurtată sau o compara ție din care
lipsește primul termen.
a) metafora explicită (sunt prezenți ambii termeni, atât cel cu sens propriu, cât și cel cu sens figurat)
Ez: „Lună, tu, stăpâna mării, pe a lumii boltă luneci.”
b) metafora implicită (este prezent doar termenul cu sens figurat)
Ex: „Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă
Prin care trece alba regina nopții moartă”
5. Hiperbola este figura de stil care constă în exagerarea dimensiunilor unui obiect, ale unei fiin țe sau ale unui
fenomen, cu scopul obținerii unui efect expresiv.
Ex: „În turbarea ei caniculară, arșița miezului înflăcărat al zilelor de Iuliu mu șcă cu din ți de foc de pretutindeni”
III. Figuri de stil sintactice
1. Enumerația este figura de stil care constă în în șiruirea mai multor termeni, cel pu țin doi.
Ex: „Aici stejarii, brazii si fagii trufa și înal ță capul lor spre cer.”
2. Repetiția este figura de stil care constă în repetarea unor cuvinte sau construc ții pentru a se ob ține un efect
expresiv.
Ex: „Ziua ninge, noaptea ninge; diminea ța ninge iar”
3. Inversiunea este figura de stil care constă în topica inversată a cuvintelor; de obicei, inversiunea are în
componență un adjectiv așezat în fața substantivului pentru a se accentua trăsătura eviden țiată de adjectiv.
Ex: „Vesela verde câmpie acu-i tristă, vestejită”
4. Antiteza este figura de stil care constă în folosirea alăturată a doi termeni cu în țeles opus, pentru a se sublinia o
anumită idee.
Ex: „Viața ori moarte, strigă toți”
5. Interogația retorică este figura de stil care constă în adresarea unei întrebări unei persoane de la care nu se
așteaptă răspuns.
Ex: „Cine-o să vie, trupul tău de-afară,
Să-l caute și în jur să sufle cald?”
6. Exclamația retorică este figura de stil care constă în exprimarea unor sentimente de admira ție, pre țuire etc. în
cadrul unor structuri exclamative.
Ex: „Cât te iubesc, frumoasa mea albină,
Că sarcina chemării te-a ucis!”
7. Invocația retorică este figura de stil care constă în adresarea unei chemări unor persoane de la care nu se
așteaptă răspuns.
Ex: „Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvin
16
SAU Ideea acestui text mă trimite cu gândul la poezia ,,Lacul’’, de Mihai Eminescu, care pune în valoare măre ția și
frumusețea naturii. O trăsătură comună a celor două texte ar putea fi chiar tipul peisajului descris: peisaje din natură
ce au în centrul lor apa, element primordial, simbol al vie ții, al regenerării și al purită ții.
O deosebire dintre cele două texte constă în ipostazierea textuală a eului creator. În timp ce ,,X’’ lui Y este zugrăvit
de un poet fascinat de grandoarea peisajului, în ,,Lacul’’, de Mihai Eminescu, eul poetic apare în ipostaza
îndrăgostitului, pentru care peisajul acvatic reprezintă toposul feeric al împlinirii onirice a iubirii.
Valorile culturale transmise de poezii: interesul pentru un anumit tip de peisaj, interesul pentru estetic, respectul
pentru un colț din natură, interesul față de trecutul istoric, patriotism.
ATENȚIE LA SECVENȚA RELEVANTĂ=secvență care are o anumită însemnătate, care este importantă pentru
punerea în evidență a valorii culturale alese.
Alte texte pe diferite teme pe care le pute ți aborda:
Iubirea/Cunoașterea:
,,Izvorul nopții’’, de Lucian Blaga
Temele: iubirea, natura, cunoașterea
Valori culturale: eul liric, aflat în ipostaza de îndrăgostit î și exprimă sentimentele de admira ție fa ță de ochii iubitei,
interesul pentru sentimentul iubirii;
Valori morale: sinceritatea, aspira țiile înăl țătoare ale îndrăgostitului, amabilitatea, capacitatea de autodepă șire.
Textul liric prezintă admirația poetului fa ță de fiin ța dragă. El nu îi conturează un portret, ci îi schi țează doar o
trăsătură: frumusețea ochilor ei negri, prin intermediul unor epitete și metafore. Negrul intens al ochilor iubitei
semnifică unul dintre marile mistere ale Universului, întrucât se identifică cu cadrul nocturn care acoperă elementele
naturii
Creația
,,Controverse’’, de Nina Cassian
Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera ,,Controverse’’, de Nina Cassian, care pune în lumină condi ția
artistului în lume.
Asemănarea o constituie dorința vocii fic ționale de a- și atinge țelul prin arta poetică SAU condi ția artisului și menirea
lui în lume.
Deosebirea o reprezintă faptul că vocea fic țională în textul-suport are dorin ța de a explora universuri necunoscute, în
vreme ce în opera Ninei Cassian, poeta dore ște să schimbe limbajul literaturii noastre, aducând o notă de evolu ție.
Copilăria
,,Copilăria mea’’, de Magda Isanos
Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera ,,Copilăria mea’’, de Magda Isanos, care pune în lumină dorul de
perioada inocenței.
O valoare culturală comună celor două texte o constituie interesul pentru frumuse țea copilăriei.
Primul text evidențiază admirația poetului pentru joc/copilărie și regretă că a pierdut vârsta inocen ței/ și că o dată cu
trecerea vremii, se observă anumite schimbări.
Textul Magdei Isanos prezintă un dor aparte de trecut, de casa părintească și de cei dragi, determinând-o pe poetă
să scrie despre toate acestea pentru a rămâne vii amintirile.
Trecerea ireversibilă/inexorabilă a timpului
,,Salcâmi’’, de A. E.Baconsky
Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera ,,Salcâmi’’, de A.E. Baconsky, care pune în lumină regretul pentru
trecerea ireversibilă a timpului.
O valoare culturală comună celor două texte o constituie interesul și dragostea fa ță de un element din natură, dar și
prețuirea pentru trecut.
Primul text evidențiază admirația poetului pentru salcâmii cu care se sim țea înfră țit și curiozitatea de a afla, dacă
acesția mai ,,trăiesc’’, amintindu-i vocii fic ționale de copilăria lui, având în vedere scurgerea anilor.
Textul X, de Y surprinde dorul/ regretul și nostalgia pentru trecerea inexorabilă a timpului, reie șită din versurile...
Temele unui text liric: natura, iubirea, copilăria, timpul, crea ția, condi ția umană, condi ția artistului, istoria etc.
Motivele literare sunt particularizări ale temei: luna, soarele, stelele, codrul, teiul, lacul, izvorul, marea, toamna,
amintirea, dorul, singurătatea, comuniunea om-natură, călătoria, labirintul, visul, străinul.
Titlul unui text liric reprezintă: -un element paratextual, plasat înaintea textului literar;
-un prag stilistic de pătrundere în lumea operei;
-o cheie de descifrare a conținutului poeziei;
-introduce tema sau motivul central;
17
-anticipează mesajul și semnificațiile poeziei.
Mesajul unei poezii reprezintă împletirea ideilor a sentimentelor și a semnifica țiilor care se regăsesc într-un text
literar, transmise prin intermediul limbajului artistic și expresiv.
Clasificarea figurilor de stil: defini ții și exemple
I. Figuri de stil fonetice
1. Aliterația este figura de stil care constă în repeti ția unei consoane sau a unui grup de consoane, cu scopul
obținerii unui efect imitativ, armonic.
Ex: „Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie”
2. Asonanța este figura de stil care constă în repeti ția aceleia și/acelora și vocale accentuate
în interiorul unui vers sau în mai multe versuri, pentru a se ob ține un efect muzical, eufonic.
Ex: „Iată craiul, socru mare”
II. Figuri de stil semantice
1. Epitetul este figura de stil care constă în eviden țierea însu șirilor deosebite ale obiectelor, ale fiin țelor sau ale
fenomenelor în stare de a emoționa pe cititor.
a) epitet cromatic (evidențiază culori)
Ex: „flori albastre tremur ude”
b) epitete ornante (au grad mic de expresivitate)
Ex: „soarele rotund”
c) epitet cu rol personificator (atribuie o trăsătură specifică fiin țelor vii obiectelor sau fenomenelor)
Ex: „codrii se zvârcoleau neputincio și”
d) epitet cu rol hiperbolizator (sugerează o exagerare)
Ex: „gigantică poart-o cupola pe frunte”
e) epitet cu rol metaforic
Ex: „feți frumoși cu păr de aur”
Obs: Epitetele pot fi exprimate prin adjective, substantive înso țite de prepozi ții, adverbe de mod și, rareori, verbe la
moduri nepersonale.
2. Comparația este figura de stil care constă în eviden țierea trăsăturilor a doi termeni, în scop expresiv.
Ex: „ca un glob de aur luna strălucea”
Obs: Comparația are întotdeauna doi termeni (comparat și comparant), uni ți cu ajutorul prepozi țiilor „ca”, „precum”,
„cât”, „asemenea”, sau cu ajutorul verbelor „a părea”, „a semăna” sau „a se asemăna”.
3. Personificarea este figura de stil care constă în atribuirea de trăsături specifice fiin țelor vii obiectelor, fenomenelor,
sau în atribuirea de trăsături specific umane animalelor, păsărilor, insectelor etc.
Ex: „Doar izvoarele suspină
Pe când codrul negru tace”
Obs: Personificarea, spre deosebire de epitetul personificator, are obligatoriu în componen ță un verb, de regulă, la
mod personal.
4. Metafora este figura de stil care constă în înlocuirea unui termen cu sens propriu cu unul cu sens figurat, mai
expresiv, cei doi termeni având însușiri comune.
Obs: Metafora mai este numită o comparație subîn țeleasă, o compara ție prescurtată sau o compara ție din care
lipsește primul termen.
a) metafora explicită (sunt prezenți ambii termeni, atât cel cu sens propriu, cât și cel cu sens figurat)
Ez: „Lună, tu, stăpâna mării, pe a lumii boltă luneci.”
b) metafora implicită (este prezent doar termenul cu sens figurat)
Ex: „Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă
Prin care trece alba regina nopții moartă”
5. Hiperbola este figura de stil care constă în exagerarea dimensiunilor unui obiect, ale unei fiin țe sau ale unui
fenomen, cu scopul obținerii unui efect expresiv.
Ex: „În turbarea ei caniculară, arșița miezului înflăcărat al zilelor de Iuliu mu șcă cu din ți de foc de pretutindeni”
III. Figuri de stil sintactice
1. Enumerația este figura de stil care constă în în șiruirea mai multor termeni, cel pu țin doi.
Ex: „Aici stejarii, brazii si fagii trufa și înal ță capul lor spre cer.”
2. Repetiția este figura de stil care constă în repetarea unor cuvinte sau construc ții pentru a se ob ține un efect
expresiv.
Ex: „Ziua ninge, noaptea ninge; diminea ța ninge iar”
18
3. Inversiunea este figura de stil care constă în topica inversată a cuvintelor; de obicei, inversiunea are în
componență un adjectiv așezat în fața substantivului pentru a se accentua trăsătura eviden țiată de adjectiv.
Ex: „Vesela verde câmpie acu-i tristă, vestejită”
4. Antiteza este figura de stil care constă în folosirea alăturată a doi termeni cu în țeles opus, pentru a se sublinia o
anumită idee.
Ex: „Viața ori moarte, strigă toți”
5. Interogația retorică este figura de stil care constă în adresarea unei întrebări unei persoane de la care nu se
așteaptă răspuns.
Ex: „Cine-o să vie, trupul tău de-afară,
Să-l caute și în jur să sufle cald?”
6. Exclamația retorică este figura de stil care constă în exprimarea unor sentimente de admira ție, pre țuire etc. în
cadrul unor structuri exclamative.
Ex: „Cât te iubesc, frumoasa mea albină,
Că sarcina chemării te-a ucis!”
7. Invocația retorică este figura de stil care constă în adresarea unei chemări unor persoane de la care nu se
așteaptă răspuns.
Ex: „Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvi
SĂ RECAPITULĂM !
1. Selectează substantivele din fragmentul următor,precizând cazul în care se află : a)„Cu ajutorul lui Ion,fratele
său,a meșterit un planor spre senzația sătenilor”
b)La început părea marele căștigător ,avea calită țile cerute învingătorilor”
2.Transcrie propozițiile din frazele următoare,precizând felul lor :
a)Erau trei oameni și fiecare își dorea să fie el cel care pune bazele locomo ției aeriene.
b)Vlaicu și echipa pe care și-a format-o au lucrat vreo trei luni reu șind să construiască aeroplanul.
3.Alcătuiește un enunț asertiv ,în care substantivul „avion” să aibă func ția sintactică de circumstan țial de loc (a) , și
un enunț imperativ ,în care „frate” să aibă func ția de complement indirect(b)
3.Selectează ,din fragmentele următoare,trei feluri de pronume ,pe care le vei preciza:
a)ȘEFUL:Ce se mai aude în capitală? Ăsta e pachetul nevesti-mii ?
b)PASCU:Pe ochii mei.A fost profesorul aseară la mine și mi-a numărat în mână banii.
ȘEFUL:Fugi de-acolo .Nu se poate .Ce spui ?
4.Alcătuiește câte un enunț negativ în care cuvântul care are func ție sintactică de subiect în enun țul„Erau de
fabricație austriacă toate locomotivele acelea”să fie:
a)atribut
b)complement direct
c)circumstanțial de loc
5.Rescrie propozițiile din următoarele fraze,precizând felul acestora
a)Primul român care a călătorit cu trenul a fost Petrache Poenaru,omul care a inventat stiloul cu rezervor.
b)El a povestit că a călătorit cu 16 „căru țe”,a șa numea vagoanele, și că i-a fost foarte frică de viteză.
6.Rescrie fraza următoare,trecând verbele la persoana a II-a ,numărul singular a)„ Știu că nu mă putui potoli cu asta”
b)Ne găsiserăm echilibrul.
7.Alcătuiește un enunț a)în care substantivul în cazul vocativ din secven ța „Ce agendă ,Mimi ,ia- ți costulmul de baie
” să aibă funcție sintactică de atribut.
b)substantivul în cazul nominativ din enun țul„Nu sunt doar cuvinte ,
i-a răspuns el tatălui” să fie subiect.
8.Selectează,din fragmentul următor,trei verbe la moduri diferite,pe care le vei preciza
„Dar și tata gătește uneori linte,dar n-aș fi aflat că se nume ște a șa fără să fi gustat ,zice el privindu-mă.”
9.Alcătuiește o propoziție negativă ,în care substantivul „Imram” să fie în cazul genitiv (1) și o propozi ție afirmativă în
care pronumele demonstrativ de identitate „aceea și” să aibă func ție sintactică de complement indirect.
10.Alcătuiește un enunț asertiv, în care adjectivul „curat” să fie la gradul superlativ absolut de superioritate (1) și un
enunț interogativ ,în care substantivul „port” să aibă func ția sintatică de subiect.
Compunerea narativă
19
Compunerea narativă are la bază nara țiunea , mod de expunere, ce constă într-o succesiune de întâmplări, fixate
într-un anumit timp și spațiu.
-întâmplările sunt legate cauzal și urmăresc momentele subiectului-expozi țiunea, intriga, desfă șurarea ac țiunii,
punctul culminant și deznodământul;
-prezența reperelor spațio-temporale;
-relatarea este făcută de un narator la persoana I sau a III-a;
-îți imaginezi un element declanșator al evenimentelor (un conflict, o intrigă);
-personajele participante la acțiune să fie adecvate contextului și nu le dai nume proprii decât dacă ți se specifică
acest lucru;
-creezi cel puțin un moment de suspans (un punct culminant) poveste ști apoi cum s-a solu ționat conflictul (în
deznodământ);
-poți folosi interogații retorice (,,Ce se auzea în depărtare?, Ce trebuia să facă?’’), semne punctua ție cu rol stilistic
(punctele de suspensie, semnul exclamării), redarea unor elemente non-verbale (,,Zâmbetul lui for țat trăda că ceva
nu era în ordine…’’)
-finalul compunerii poate conține impresia despre întâmplarea povestită, un enun ț moralizator (,,Acea întâmplare m-
a marcat profund și m-a ajutat să înțeleg…’’)
Compunerea narativă-Model
O întâmplare în vacanţa de vară
Expozitiunea reprezintă momentul introductiv în care se prezintă locul, timpul acţiunii şi personajele
• Descrie cadrul în care se desfăşoară acţiunea. Creează atmosfera în care se va desfăşura acţiunea.
• Foloseşte indici de timp: odată, demult de tot, într-o zi, aseară etc.
• Foloseşte indici de loc: undeva, acolo, unde
• Prezintă personajul prin nume şi descriere în câteva cuvinte.
,,Din dulci amintiri, evoc o întâmplare care a reusit să mă fascineze şi care a contat enorm pentru mine, deoarece
am descoperit lucuri minunate şi am simtit că sunt iubit, iar suprizele vin când nu te astepti... Era o zi frumoasă de
vară din vacanţa mare. M-am trezit de dimineaţă, pe la ora şapte. Eram la bunici. După ce m-am dat jos din pat, am
înştiinţat-o pe bunica că vreau să fac o plimbare prin natură. Ea mi-a aprobat dorinţa şi mi-a pregătit merinde.’’
Intriga reprezintă momentul care strică echilibrul şi declanşează acţiunea.
• Marchează acest moment prin indicii: deodată, pe când, în timp ce etc.
,,Am plecat la drum mai devreme, pentru că soarele era pregătit să mă stropească cu lacrimile sale de foc. Cum am
urcat dealul din spatele casei, deodată, ceva mi-a atras atentia. Cum putea să fie posibil asa ceva?’’
Desfăsurarea actiunii
• Prezintă faptele în ordine logică.
• Nu te pierde în detalii care ţi-ar putea abate atenţia de la firul narativ.
• Încearcă să creezi suspansul şi să ţii trează atenţia cititorului.
• Inventează întâmplări prin care să faci acţiunea să avanseze.
,,Dintr-o dată, mi s-a părut că am intrat într-o altă lume. Totul mi se părea mai frumos. Regele soare îşi impusese
stăpânirea pe marele albastru, cerul. Roua rece a dimineţii era aşternută pe iarba verde şi pufoasa. Stoluri de păsări
zburau deasupra mea, împreuna cu fluturi de diverse culori, care dansau în aer. Cerul senin, de un albastru pur şi
răcoarea dimineţii, care se făceau simţite prin hainele cu care eram îmbrăcat, mă îndemnau la visare. Am mai stat
un timp şi am admirat natura din picioare. Apoi m-am aşezat la umbra stăpânului pădurii - un stejar înalt şi bătrân cât
lumea, a cărei înălţime te ameţea doar când te uitai la el. M-am aşezat şi dintr-o dată, din spate, am auzit un lătrat.
M-am speriat de mama focului. Primul gând a fost să mă urc în copacul copilăriei mele, stejarul cel bătrân. Dar am
renunţat. Fiinţa care lătra şi-a arătat faţa. Era drăgălaşul meu câine, Bobiţă. Sperietura a fost cumplită. Chiar şi după
ce l-am luat în braţe pe Bobiţă, inima îmi bătea atât de tare, de parcă ar fi vrut să-mi iasă din piept. Abia când Bobiţă
a început să mă lingă vesel pe mână, m-am liniştit.’’
Punctul culminant (momentul de maximă intensitate)
• Poate fi marcat prin utilizarea indicelui lexical « dar ».
• Creează tensiune la nivelul textului.
• Accentuează stările personajului.
,,Dar, dintr-o dată, Bobiţă a început să alerge de colo-colo şi să latre voios. Parcă voia să-mi spună ceva. Ce ar fi
putut să îmi spună un câine? Am hotărât să îl urmez. Spre surprinderea mea, căţelul m-a condus către casă. În
curtea bunicilor, tocmai sosiseră părinţii mei. După ce m-au îmbrăţişat, mi-au comunicat că au o surpriză pentru
mine, un codou pe care mi-l doresc de ceva vreme. M-au dus la maşina cu care veniseră. În portbagaj mă aştepta o
20
bicicleta mare, roşie. Era exact ce-mi doream! Împreună cu această bicicletă am bântuit pe colinele satului bunicilor
pe parcursul întregii vacanţe.’’
Deznodământul se restabileşte echilibrul şi acţiunea se termină.
• Repetă indicii de loc folosiţi la începutul compunerii tale.
,,A fost cea mai grozavă vacanţă pe care am petrecut-o la bunici, dintre toate cele pe care le-am avut până acum.
Mi-am propus să mai merg la acestia şi în vacanţa viitoare. Acum Bobiţă a crescut, cred că este un dulău pe cinste.
Abia aştept să bat uliţele satului pe bicicletă cu Bobiţă lângă mine. Apoi, împreună, să ne pierdem în natura
fermecătoare din împrejurimile satului bunicilor, care mi-a furat sufletul.’’
O întâmplare reală/imaginară petrecută la munte
Expoziţiunea
Cu bucurie în suflet/Din dulci amintiri evoc o întâmplare care a reuşit să-mi schimbe viziunea asupra lumii, dar şi
anumite impresii despre viaţă. Era o zi mirobolantă de toamnă, iar tata a decis să vizităm muntele Oa ș. Împreună cu
dragii mei părinţi, am ajuns la poalele regatului muntos. Muntele vulcanic face parte din grupa de nord a Carpaţilor
Orientali. Era un peisaj nemaipomenit care urma să mă înghită sau care voia să mă ajute să-i descifrez misterele
care se ascundeau pe acolo.
Intriga
Deodată, părinţii mei se simţeau obosiţi, iar eu eram curios să văd dacă aş fi putut să mă împrietenesc cu natura ce
stăpânea acel tărâm, însă un lucru mi-a atras atenţia. Cum putea fi posibil aşa ceva?
Desfăşurarea acţiunii
Susurul apei ce străbătea un râu reuşise să mă atragă în mrejele sale, însă admiraţia pe care o aveam nu mă putea
opri din loc. Cu cât mă apropiam de rău, cu atât mă simţeam mai straniu şi vedeam cum mă îndepărtez de cabana
în care se aflau părinţii mei. O adiere a vântului mi-a mângâiat chipul zâmbitor şi m-a făcut să simţ un fior. Am
început să alerg, nu mă puteam opri, abia respiram. Am fost oprit de către cineva. Capătul râului despărţea muntele
în două tărâmuri, nicidecum, nu-şi avea sfârşitul într-un lac, vărsându-se pe versantul acestuia, aşa cum mi se
scurgea mie pe obraz o lacrimă de emoţie. Privind mai atent la tărâmul din faţa mea, mi-am observant părinţii care
mă strigau şi care-mi făceau semne ca să traversez. Eram derutat, confuz, abia auzeam câteva litere, iar imaginea
lor era înceţoşată. Voiam să traversez, dar ceva mă ţinea în loc. Era copilăria, cu farmecul ei aparte, care mă ruga
să nu o părăsesc. Dincolo ,,domnea’’ adolescenta, cu alte perspective şi impunea într-un mod obligatoriu,
maturizarea. Trebuia să iau o decizie cât mai repede posibil. Nu ştiam ce să fac, nu voiam să-mi părăsesc lumea
fascinantă a copilăriei, însă timpul nu putea să mă ţină în loc.
Punctul culminant
Deodată, am auzit un strigăt, era mama care dorea să mă trezesc din visare şi să mă îndrept către cabană,
deoarece aveam de parcurs anumite itinerarii. Abia atunci mi-am dat seama că vântul a fost cel care m-a făcut să
visez, să contemplez şi care mi-a anticipat destinul, anunţându-mă, într-un mod discret că voi ieşi din lumea
copilăriei cât de curând.
Deznodământul
A fost o zi minunată, petrecută la poalele munţilor, împreună cu minunata mea familie, o zi pe pe care nu o voi uita şi
care m-a ajutat să înţeleg că orice clipă merită trăită la maximum, dar cu mare grijă.
O întâmplare în timpul unei călătorii
Cu bucurie în suflet, îmi amintesc de o zi pe care am petrecut-o într-un loc mirobolant. Se înserase deja când
autocarul nostru a ajuns, după cum era programat în itinerarul excursiei de vara trecută, la poalele dealului pe a
cărui culme se vedea Cetatea Deva.
Când ghidul ne-a arătat funicularul care ducea la cetate, oboseala ne-a trecut imediat. Ne-am suit plini de emo ție în
cabina care a pornit lent pe șinele înclinate la peste 45 de grade. Ajun și sus, am pornit pe traseul format din pun ți de
lemn suspendate peste ziduri și peste stânci abrupte. Peste tot erau plasate anun țuri: ,,Aten ție, vipere!’’Am ajuns pe
o platformă, în punctul cel mai înalt al cetă ții, de unde priveli ștea era uimitoare. M-am lăsat purtat pe aripile
imaginației și nici nu am observat când lini ștea s-a înstăpânit în jurul meu. Rămăsesem singur pe platformă. Am zărit
funicularul în care se agitau veseli colegii mei, coborând încet spre ora ș. Era ultima cursă! Brusc, toate luminile din
cetate s-au stins. Funicularul ajunsese jos, iar curentul electric se oprise, probabil, automat. Am început să strig, dar
eram mult prea departe și dacă strigătele mele de șteptau viperele adormite…? Înghe țasem de spaimă! Tocmai
plănuiam unde să mă ascund peste noapte când luminile s-au reaprins, iar funicularul a repornit încet către culme.
Îmi observaseră lipsa!
Am ajuns cu bine la autocar, iar din teribila experien ță a izvorât cea mai palpitantă povestire de aventuri pentru
revista școlii.
21
Drumeții cu peripeții
Într-o zi însorită din vacanța de primăvară, am organizat împreună cu domnul diriginte o excursie la Bu șteni pentru a
culege plante pentru ierbar.
Traseul de câteva ore s-a dovedit o aventură în toate regula! Plecaserăm pe jos din sta țiune de aproape un sfert de
oră, când unul dintre colegi a luat-o înainte cu scopul de a ne face o surpriză…botanică. Domnul diriginte l-a lăsat să
se îndepărteze știindu-l descurcăreț. După câteva minute, ne-am oprit să-l a șteptăm la locul stabilit, dar…nimic.
Unde putea să fi fost? Am început să-l strigăm, să-l căutăm cu binoclul. Deodată, o colegă a descoperit șapca lui
Dan căzută la marginea unei râpi. Ne-am apropiat și am auzit un glas stins care cerea ajutor; era colegul nostru care
alunecase în prăpastie, dar își agățase rucsacul de ni ște buturugi. Cu for țele unite, am reu șit să-l salvăm, iar când l-
am scos i-a întins victorios trofeul doamnului diriginte: o ciupercă rară numită ,,mu șchiul luminos’’ pe care ținuse
neapărat să o culeagă de pe marginea prăpastiei.
Ne-am continuat drumeția, bucuroși că totul se terminase cu bine, iar noi eram ferici ți că Dan nu a pă țit nimic.
Emoții și aer curat
Îmi amintesc cu drag de una dintre excursiile pe care le–am organizat împreună cu profesoara noastră de limba și
literatura română, care ne era și dirigintă. Totdeauna, alegea cu grijă traseul care acum avea ca destina ție
cabana ,,Trei Brazi’’, din Predeal. Drumul a fost destul de plăcut, mereu, mă binedispune Valea Prahovei, cu
peisajele ei pitorești. Aproape de ora 12:00 eram deja sus pe platou. Aici însă ne a ștepta o mică surpriză. Ghidul
nostru ne-a anunțat că nu acesta era punctul terminus, și cu rucsacul în spate , am luat-o pe jos spre ,,Cabana
Secuilor’’.
Copiii s-au răspândit veseli pe cărarea șerpuitoare, presărată pe margini cu flori multicolore, care ne îmbiau la
popas. Ne uitam fermecați la ,,Colții Morarului’’, ni ște mun ți nespu și de frumo și, strălucind alb în lumina soarelui.
Nimeni și nimic părea să nu ne tulbure buna-dispozi ție. Deodată, însă un zgomot puternic și scâr șnetul unor frâne
chiar în spatele nostru făcură să ne înghe țe sângele în vene. Am întors capul într-o frac țiune de secundă și i-am
văzut pe doi dintre colegii mei rostogolindu-se în șan țul de la marginea potecii, în timp ce pasagerii ATV-ului au
coborât grăbiți. Abia am avut timp să încerc să-mi dau seama ce se întâmplase. Fuseseră accidenta ți?! Cât de grav
erau răniți?
Din fericire, din iarbă s-au ridicat teferi cei doi noroco și care avuseseră prezen ță de spirit și se feriseră la timp din
calea unui teribilist care confundase poteca montană cu un traseu de curse…
O întâmplare la librărie
Cu ghiozdanul în spate, zâmbind soarelui de diminea ță, care numai pentru mine apăruse a șa de devreme, am pornit
către școală, felicitându-mă în gând pentru comportamentul meu din ziua trecută, care o făcuse pe mama să fie
generoasă așa că azi, banuții pe care îi aveam în buzunar îmi dădeau convingerea că cel pu țin o ciocolată cu alune
de la bufetul școlii va fi doar a mea.
În drum, m-am hotărât să mă opresc la librăria de la colt pentru a vedea dacă al doilea volum al seriei poli țiste pe
care o devoram se afla deja pe raft. Când am intrat, privirea mi-a fost atrasă de un băie țel de vreo zece ani, care
purta în spate ca și mine un ghiozdan, mult mai uzat, însă ceea ce m-a făcut să intuiesc că nu era străin de
greutățile financiare. Când vânzătoarea i-a spus pre țul caietului și al creioanelor, copilul s-a scotocit în buzunar și i-a
întins câteva monede, insuficiente. Glasul strident al femeii care îl refuza și triste țea din ochii micu țului m-au făcut să
am gestul aproape automat de a interveni și de a-i oferi bănu ții mei de buzunar.
Fericirea de pe fața băiatului și convingerea că am făcut un gest frumos mi-au lăsat un gust dulce, mai dulce decât
al oricărei ciocolate cu alune…
O întâmplare în Ajun
Cu bucurie în suflet, îmi amintesc de o seară magică pe care am petrecut-o alături de frumoasa mea familie. Era
Ajunul, iar noi îl așteptam emoționați pe Mo ș Crăciun, la noi acasă.
Deodată, am auzit soneria. Să fi fost posibil a șa ceva? Era chiar Mo ș Crăciun. Ne-am bucurat enorm și am încercat
să îl primim călduros. Voiam să știu dacă mi-a adus ceea ce îmi doream. A trebuit să îi recit o poezie și să îi cânt un
colind. Aveam emoții, nu știam dacă voi reu și, însă cu ajutorul mamei, care a fost alături de mine, am fost la înăl țime
și l-am impresionat pe Moș. Fiecare membru din familia mea a primit cadoul dorit. Ne uitam fermeca ți la bătrânul
Crăciun. Deodată, mi s-a părut ceva suspect. Crezând că-i o glumă, l-am întrebat pe acesta dacă este prietenul meu
Ianis, fiindcă semăna leit cu el. Răspunsul acestuia m-a înghe țat la propriu. Un val de aer rece m-a cuprins,
transformându-mă într-o stană de ghea ță invizibilă pentru cei din jur. Pentru iste țimea de care am dat dovadă, mo șul
m-a apreciat enorm și mi-a spus că voi fi preferatul lui, iar de acum încolo, va avea grijă să primesc orice îmi doresc.
A fost o seară mirobolantă pe care nu o voi uita niciodată, iar din toată această întâmplare am învă țat că frumosul se
naște când nu te aștepți.
22
O întâmplare în lumea roboților
Cine nu și-ar dori să trăiască pentru câteva ore într-o altă lume? Mi-aduc aminte că era o zi mohorâtă, iar fratele
meu a decis să ieșim dintr-o monotonie care î și făcuse sim țită prezen ța.
Deodată, am constat un lucru neobișnuit. Cum era posibil a șa ceva? Fratele meu se deghizase într-un robot. Am
început să râd și nu-l credeam în stare să dea în mintea copiilor. L-am acceptat și l-am urmat unde voia el să
mergem. Ajunși acolo, după două ore de mers, în fa ța noastră se desfă șura un festival al robo ților. Știam că aceasta
era una dintre pasiunile lui, dar să transforme acest ideal într-o realitate, desigur, mi se părea imposibil. Mă uitam
surprins de ceea ce vedeam, de formele diferite ale acestora și de costumele care erau unice. Sunetele pe care le
emiteau nu erau deranjante. Încercam să mă obi șnuiesc cu ideea că sunt într-o lume realistă, fără sentimente și fără
oameni. Timpul trecea și parcă eu mă acomodam cu ideea că nu este imposibil să trăie ști în lumea robo ților.
La un moment dat, mi-am făcut curaj și m-am apropiat de un uria ș. Era robotul cel mai mare. I-am zâmbit și l-am
întrebat de ce există, dacă nu gânde ște, nu simte și nu vorbe ște. A fost un șoc pentru mine să aflu în acea clipă că
acel robot vorbea și era precum un om. Mi-a demonstrat că poate să-mi gândească și să-mi găsească solu ții la orice
problemă pe care o aveam.
Am plecat încântat și nu-mi venea a crede ce clipe de neuitat am petrecut într-o lume a robo ților. A fost o zi pe care
nu o voi uita și din care am învățat că e bine să nu judeci un aspect până nu îi afli misterele.
O întâmplare reală/imaginară petrecută cu ocazia zilei de 1 Mai
Cu amuzament, îmi amintesc de una dintre cele mai distractive zile din via ța mea. Era 1 Mai, Ziua Muncii, iar toată
lumea avea liber. Părinții mei erau pleca ți de acasă.
Deodată, o idee mi-a venit. Să fi fost capabil de a șa ceva? Mi-am sunat prietenul cel mai bun și-am spus să treacă
urgent pe la mine. Nu înțelegea agita ția mea din voce. Credea că s-a întâmplat ceva rău. Andrei a ajuns în cel mai
scurt timp. I-am comunicat că doream cu orice pre ț să mergem la mare. Era deschis sezonul estival. Nu-i venea să
creadă. Era imposibil un asemenea lucru, mai ales că nu aveam permisiunea părin ților. N-am stat pe gânduri și-am
început să ne împachetăm lucrurile importante, necesare și să plecăm spre gară. Ne-am dat seama că singurii bani
pe care-i aveam erau alocațiile .
Ajunși la gară, cu mare tristețe în suflet, am putut constata că fericirea nu era de partea noastră. Să fi fost posibil a șa
ceva? Mătușa mea era la același ghișeu cu mine. În cele din urmă, ea a sunat-o pe mama pentru a o în știin ța…
Am fost nevoiți să revenim acasă și să le oferim explica țiile adecvate familiilor noastre pentru ,,nebunia’’ pe care
urma să o săvârșim . Le-am povestit, le-am cerut scuze pentru tot disconfortul creat și le-am promis că nu se va mai
întâmpla una ca aceasta fără știrea lor.
A fost o zi amuzantă, dar și cu multă teamă, din care am învă țat că nu sunt la vârsta în care să fiu responsabil de a
lua decizii de unul singur.
O întâmplare reală/imaginară petrecută în timpul orei de limba și literatura română
Cu bucurie în suflet, îmi amintesc de una dintre cele frumoase ore pe care le-am petrecut la școală. Era o zi
frumoasă de primăvară, iar noi ne pregăteam de ora de limba și literatura română. Cu to ții eram curio și de noua
lecție pe care doamna profesor urma să ne-o predea.
Deodată, ceva s-a petrecut. Să fi fost posibil a șa ceva? Doamna profesor a apărut înso țită de poeta Ana Blandiana.
Nu ne venea să credem. Abia atunci am în țeles că ora va fi dedicată poeziei contemporane. Ne-a rugat să facem
liniște și să o ascultăm pe distinsa poetă, dar să și adresăm întrebări în ceea ce prive ște curiozită țile noastre despre
arta sa. Aveam emoții, iar glasul poetei transmitea căldură și lini ște. Ne-a recitat câteva poezii, însă noi i-am
demonstrat că o iubim, aducându-i la cuno știn ță toate informa țiile pe care le știam despre dumneaei.
Timpul trecea, iar noi nu voiam să se termine aceste clipe. La final, am fost bucuros, deoarece am reu șit să-mi
împlinesc un vis, acela de a primi un autograf și o carte cadou. Ajuns în fa ța doamnei Blandiana ceva s-a întâmplat.
Nu puteam să înțeleg. Am leșinat de emoție. Doamna profesor împreună cu colegii mei m-au dus la cabinet. Mi-am
revenit și am putut participa până la final la mirobolantul eveniment.
A fost o zi fascinantă pe care nu o voi uita și din care am în țeles că visul poate deveni realitate, dar e bine să știi să-
ți păstrezi emoțiile.
O întâmplare petrecută în timpul unei activită ți realizate în echipă
Cu tristețe, îmi amintesc de una dintre activită țile pe care le-am petrecut în săptămâna ,,Scoala Altfel’’. Doamna
profesor de sport a decis să organizeze o activitate aparte în care să fim implicate două echipe.
Ajunși în sala de sport, un lucru ne-a atras aten ția. Cum era posibil a șa ceva? În fa ța noastră se aflau ni ște
echipamente și mingi de volei. Abia atunci, am con știentizat că urma să participăm la un meci. Membrii echipei au
fost numiți, iar noi aveam emoții. Aveam încredere că vom câ știga, mai ales că jucam alături de colege pasionate de
un asemenea sport. Timpul trecea, iar noi ne bucuram, fiindcă conduceam cu scorul șapte la patru. Din depărtare,
23
se auzeau strigăte și susțineri din partea suporterilor care erau alături de noi. Începuse și a doua repriză. Emo țiile
creșteau, ne doream să ieșim câștigătoare.
Deodată, am auzit un țipăt. Nu-mi venea să cred. Colega mea Maria a fost accidentată, nevoit, de o altă jucătoare,
întrucât meciul a fost oprit pentru câteva minute. Î și fracturase piciorul și a fost nevoie de interven ția unui doctor. Am
fost nevoiți să reîncepem meciul, dar, din păcate, am fost învinse, deoarece nu ne-am mai putut concentra.
A fost o zi tristă pentru mine și pentru Maria, o zi în care a șteptam să ne aducă fericire, dar am învă țat că aten ția
este esențială, iar graba strică treaba.
O întâmplare reală/imaginară petrecută în timpul unei nop ți
Cu aceeași confuzie, îmi amintesc vag de o noapte pe care am petrecut-o la poalele muntelui Călimani. Eram
împreună cu cea mai bună prietenă și am decis să facem o plimbare de seară. Nu ne-am a șteptat ca timpul să
treacă atât de repede. Ajunse acolo, un animal ne-a captat aten ția. Să fi fost posibil a șa ceva?
Era un urs rătăcit și speriat. Ne-am îngrozit și nu știam cum să reac ționăm. Sara a propus să o luăm la fugă,
sperând că vom scăpa de fiară. Nu am mai stat pe gânduri și-am început să alergăm. Sim țeam că oboseam, iar
picioarele ni se topeau. Am parcurs în goană doi kilometri. Ursul ne pierduse. Ne-am oprit și-am respirat u șurate. Ne
bucuram enorm că puteam să facem promenada lini știte, mai ales că noaptea era prielnică pentru pove ști și ne
simțeam protejate de minunata lună.
În timp ce Sara îmi povestea despre ultima activitate extra școlară, un zgomot puternic s-a auzit. Nu ne venea să
credem. Cum s-a putut întâmpla una ca aceasta? Minunatul urs dăduse de noi. În țepeniserăm de frică. Nu mai
aveam cum să fugim. Am început să cânt ușor și încet, iar animalul a-n țeles că nu reprezentăm un pericol și și-a luat
rămas bun de la noi, salutându-ne cu lăbu ța. Îl vedeam trist. Abia atunci am în țeles că voia să ne împrietenim. Ne-
am dus după el și-am decis să petrecem câteva ore împreună.
A fost o noapte tensionată, temătoare pentru noi două, însă plăcută, deoarece ne-am făcut un prieten nou și am
învățat că animalele nu contituie întotdeauna un pericol.
Făgăduința
Ultimele raze roșiatice ale amurgului îmbră ți șau zarea, iar tipsia de argint a lunii a apărut misterioasă pe boltă.
Pâlcurile de arini din pădurea de lângă sat păreau din ce în ce mai dese și întunericul pătrunzător făceau ca în
sufletul lui Andrei să încolțească treptat teama.
Trecuse de mult ceasul când trebuia să se fi întors acasă și se sim țea tot mai istovit, grămada de surcele îi apăsa
spinarea, iar drumeagul prin pădure cotea prin desi șuri ne știute. Mergea instinctiv, aproape haotic, încercând să
găsească poteca potrivită, iar în mintea copilului de opt ani stăruia un singur gând: ,,oare voi reu și?’’ Îi făcuse
făgăduință bunicii pe care, în ciuda oboselii, ținea să o ducă la bun sfâr șit. Lemnele uscate pe care le strânsese vor
fi ajutorul nesperat cu care bătrâna va face focul și va pregăti mâncare pentru fra ții mai mici. Toate acestea se
învălmășeau în cugetul lui Andrei care tresări ca dintr-un vis urât când zgomote și fo șnete caudate se auzeau
nedeslușit împrejur. Ce era de făcut? Inima îi înghe țase de frică! O binecuvântare divină i s-a părut copilului glasul
vecinului său Sebastian care se întorcea târziu de la târg și scurtase drumul prin pădure.
În căldura blândă a vetrei obrajii lui Andrei erau ro șii de bucurie și mai ales de mândria că a reu șit să- și țină
promisiunea, iar acum putea să-și privească fră țiorii sătui, dormind lini ști ți, la adăpost de orice urât, de zgomote și de
foșnete…
O întâmplare din vacanță de vară
În vacanța de vară a anului școlar trecut, am fost la buncii mei, în comuna Dimitrie Cantemir, unde merg adesea
pentru că acolo am mulți prieteni, iar peisajul este superb.
Într-o dimineață, ne-am hotărât să mergem to ți la scăldat la pârâul de la marginea satului. Când distrac ția era în toi,
un prieten a aruncat mingea departe, pe deasupra noastră și a căzut în apă. Alexandru, care era mai aproape de
mal, s-a dus repede după ea. Înota voinice ște, contra curentului, iar apa curgea repede la vale. La un moment dat,
nu i-am mai zărit decât capul. Speria ți, am rupt-o la fugă de-a lungul malului și când am ajuns în dreptul lui, ne-am
aruncat cu toții în apă să-l salvăm…Cu un zâmbet deloc potrivit pentru situa ția în care se afla, Alexandru s-a mai
zbătut câteva secunde, apoi a țâșnit vijelios din apa care abia îi trecea de genunchi…Ne-a explicat apoi că era
imposibil să lase să se apropie ora prânzului fără să avem parte de o farsă din partea lui.
Îl știam poznaș, dar parcă isprava asta le întrecuse pe toate. Ne-am întors spre locul de joacă, punând la cale o
răzbunare cruntă, dar gândurile negre ne-au fost alungate repede de chemarea blândă a bunicii care ne îmbia să-i
gustăm plăcintele calde.
O întâmplare plină de învățăminte
Locuiam pe atunci la bunicii dinspre mamă, într-un pitoresc sătuc de deal, în Moldova, aflat la confluen ța dintre două
epoci diferite: trecutul și prezentul. Satul îi apar ținea lui Dimitrie Cantemir. Eram mândru să știu că bunicii locuiau
24
acolo. Nu aveam mai mult de șase ani și toată ziua băteam coclaurile dealurilor în căutare de plante și de insecte
diferite. Rareori, mă încumetam să mă îndepărtez fără să fiu înso țit de cineva, dar și atunci mă urma Bobi ță,
credinciosul câine al casei.
Într-o zi de iarnă târzie, când primăvara începea să- și arate semnele, am pornit cu unul dintre prietenii mei, Mihai,
spre un adăpost al unor vaci pentru a vedea dacă mai au fân de mâncare. Știam bine drumul, mai fusesem de multe
ori, nici nu era departe. Am ajuns cu bine, vacile mai aveau fân și erau atât de blânde, încât aproape că ne lăsau să
le atingem botul catifelat. Trebuia să ne grăbim, fiindcă zăboviserăm ceva timp la adăpost și curând soarele avea să
coboare după deal, lăsându-ne în întuneric. Dar altceva s-a întâmplat! Brusc, s-a lăsat o cea ță groasă, de puteai s-o
tai cu toporul. Nu se mai vedea la doi pa și, nu știam pe unde să mai mergem. De și era un copil al acelor meleaguri
și Mihai intrase în panică. Deodată, s-a auzit un urlet...sau un lătrat? În imagina ția noastră, lupii erau aproape, gata
să ne sfâșie...! Câteva secunde bune au trecut până să ne dăm seama că apari ția îmblănită era nimeni altul decât
Bobiță alături de care bunicii porniseră în căutarea noastră.
De atunci înainte, am ținut cont de sfatul bunicilor care ne-au spus ca altă dată să nu mai întârziem după ora patru
pe deal, fiindcă sunt pericole numeroase atât pentru oamenii mari, cât și pentru copii.
O întamplare petrecută într-un muzeu
Cu bucurie în suflet, îmi amintesc de o zi pe care am petrecut-o alături de colegii mei și de doamna dirigintă la
Muzeul Antipa din București. Ideea a apar ținut doamnei, iar noi ne-am bucurat din plin. Ajun și acolo, un lucru ne-a
atras atenția. Cum era posibil așa ceva? În fa ța noastră, por țile ferecate și o clădire gigantică ne îndemnau să pă șim
în interiorul acesteia. Intrați acolo, fosilele și obiectele vechi ne-au captat aten ția. În colectivul nostru se afla un băiat
neastâmpărat, pe nume Alex. În timp ce ne plimbam printre toate fosilele, minunându-ne, George care era cel mai
fascinat, își băga nasul peste tot. Am văzut o vază foarte veche din lut și care era frumos decorată, însă colegul
nostru, curios, băgă capul înăuntru, cu toate că supraveghetorii i-au făcut semne să nu mai atingă nimic. Am văzut
fosilele unui dinozaur foarte mare, care era foarte fascinant, iar minunatul Alex s-a gândit să urce pe postamentul
unde se aflau fosilele. El trase de o fosilă ca să se poată urca și, deodată, totul se dezechilibra și căzu, iar unele
dintre acestea se și rupseră. Cu toții am rămas tăcu ți, iar doamnei diriginte îi era jenă de fapta săvâr șită de tânărul
nostru. În acel moment, au venit oamenii care se ocupau de muzeu și i-au luat numărul de telefon al părin ților lui
Alex de la doamna dirigintă pentru a-i chema la muzeu. Părin ții lui sosiseră și au trebuit să plătească toate pagubele,
iar colegul nostru neastâmpărat, de atunci, a devenit un sfânt.
A fost o zi tensionată, temătoare pentru clasa noastră, însă plăcută, deoarece am învă țat că într-o vizită trebuie să
fim liniștiți și educați.
O întâmplare petrecută la Grădina Zoologică
Îmi amintesc și acum de ziua în care am fost împreună cu părin ții mei, la un final de săptămână, la Grădina
Zoologică din oraș. Ajunși acolo, un lucru mi-a atras aten ția. Să fi fost posibil a șa ceva? Erau mai multe sectoare în
care erau diverse animale, care de care mai frumoase și înfiorătoare (lei, crocodili, șerpi gigantici). Furat de
frumusețea maimuțelor și luând exemplu de la ceilal ți oameni prezen ți la zoo, m-am apropiat de cu șcă pentru a face
o o poză unei maimuțe mici, care se dădea într-un leagăn improvizat. Privind prin obiectiv, pentru a prinde cât mai
bine maimuța în cadru, nu am băgat de seamă că dintr-o parte a cu știi o maimu ță se apropia pe furi ș de mine. Într-o
fracțiune de secundă, până să reușesc să apăs pe buton pentru a face poza, maimu ța, care deja era lângă mine, a
pus mâna pe aparatul foto și mi l-a smuls din mână. Maimu ța a început să alerge cu aparatul meu, iar împreună cu
părintții mei am strigat la aceasta, cu gândul că, poate de țipetele noastre, ne va returna obiectul însu șit pe nedrept.
La un moment dat, apăru un îngrijitor, care era alertat de strigătele noastre. Ne-a certat pentru ceea ce am făcut, iar
după câteva minute de negocieri cu maimu ța și după ce a încercat să o momească cu fructele cu care era înarmat,
îngrijitorul reușește să o ademenească pe maimu ță și să-mi recupereze aparatul. Acesta mi-a înmânat camera și eu
i-am mulțumit pentru tot ajutorul pe care mi l-a acordat. Nu avea nicio stricăciune, iar curios, am dorit să văd dacă
reușisem să imortalizez maimuța pentru care mă apropiasem de gard. Am observat că nu era nimic fotografiat, însă,
în schimb, maimuța își făcuse o serie de fotografii atunci când râdea de disperea mea. Am început să râdem cu to ții
și ne-am îndreptat spre ieșire, amuzați și bucuro și că totul se terminase cu bine.
O întâmplare în timpul unei călătorii
Se înserase deja când autocarul nostru a ajuns, după cum era programat în itinerarul excursiei de vara trecută în
satul Vutcani, localitate care apaține jude țului Vaslui. Când ghidul ne-a arătat că această comună era situată într-o
boltă, oboseala ne-a trecut imediat și eram curio și să cunoa ștem satul preotului celebru Vasile Vasilache. Timpul a
zburat foarte repede, iar ajunși acolo, un lucru ne-a atras aten ția. Cum era posibil a șa ceva? La coborârea în sat,
desigur, se vedea frumoasa biserică reconstruită în care arhimandritul a slujit în ea. Era o bucurie pentru noi să știm
că pășim pragul unei clădiri care data din anii 1900. M-am lăsat purtat pe aripile imagina ției și nici nu am observat
25
când liniștea s-a înstăpânit în jurul meu. Rămăsesem singur pe platforma clădirii. Am zărit un preot care ie șea din
casa parohială. Bucuros, clar, m-am îndreptat spre el pentru a afla mai multe lucruri despre via ța preotului
Vasilache. Am adunat grupul și am intrat în biserică. Părintele Ștefănache ne-a făcut cuno știn ță cu via ța
arhimandritului și ne-a prezentat cartea ,,Gânduri despre Vutcani și vutcăneni’’, o frumoasă și documentată
monografie a comunei în care ne aflam.
Deodată, am auzit un țipăt. Unul dintre colegii mei era urcat în clopotni ța bisericii. Am înghe țat de spaimă. Nu voia
să coboare, însă părintele l-a convins să o facă, deoarece urma și mai aveam de vizitat: școlile, căminul, biblioteca,
Muzeul Țăranului, dar și meleagurile sale lini știte.
După ce am vizitat toate obiectivele pe care ni le-am propus, ne-am îndreptat bucuro și către autocar, iar din această
călătorie a izvorât cea mai frumoasă amintire pe care voi dori să o păstrez în sufletul meu pentru tot restul vie ți
După ziua de ieri, pot spune multe, dar las câteva concluzii în urma SIMULĂRII. 15.04.2022
Am constatat următoarele aspecte:
-Lipsa de interes a unor elevi față de tratarea subiectelor, întrucât rezultatele ob ținute nu se trec în catalog;
-Lipsa de interes a unor elevi pentru pregătirea continuă a dus la imposibilitatea acumulării constante a cuno știn țelor
și la existența unor lacune în pregătire,
- Superficialitatea în pregătire a unora dintre elevi reprezintă o altă cauză a rezultatelor cu note mici ;
- Volumul mic de cunoștințe determină imposibilitatea de a asimila cuno știn țe noi;
- Lipsa unei pregătiri temeinice acasă;
- Lipsa motivației pentru învățătură la peste jumătate dintre elevi;
33
- Greșeli elementare în cazul elevilor buni, din cauza neaten ției și a grabei în rezolvarea sarcinilor de lucru;
- Citirea superficială a cerințelor date/a textelor literare sau incapacitatea de în țelegere a cerin ței;
-Lexicul este lipsit de expresivitate și sunt utiliza ți termeni colocviali, fără sens și fără a se ține cont de proprietatea
acestora;
-Greșeli frecvente în ceea ce privește ortografia și punctua ția, de asemenea, prescurtările de pe chat sunt prezente
și în unele creații;
-Nu se cunosc modalitățile de caracterizare în ceea ce prive ște un personaj dintr-un text la prima vedere;
-Nu se cunosc diferențele dintre cele două valori pe care le au de identificat în cazul textelor sau în cel al
personajului: culturală și morală.
-Nu sunt valorificate citatele din texte în răspunsurile elevilor în cazul în care li se solicită.
-Factorii sociali constituie un inconvenient în pregătirea simulării.
Sunt niște observații constructive, care ar putea ajuta să ne concentrăm mult mai mult pe procesul de învă țare.
Vacanță frumoasă și spor la înv
Rezolvare Simulare
Subiectul I
A.1. Două cuvinte care aparțin câmpului lexical al școlii din textul 1., sunt: ,,clasă’’ și ,,catedră’’/sau ,,catedră’’ și
’’caiete’’.
2. a)
3. c)
4. d)
5. Corect, Corect, Corect, Corect, Incorect, Corect.
6. Două figuri de stil sugestive din fragmentul de mai sus sunt:
Inversiunea sau epitetul în inversiune: ,,nebănuită însufle țire’’;
Epitetele: ,,cumpătarea uscată’’; ,,ziduri cenu șii’’;
Enumerația: ,,cetăți (...) amfiteatre (...) și băi’’;
Metaforele: ,,înviase înaintea ochilor noştri nesfârşite şosele’’( poate fi luată și personificare); ,,bol ți de sare
translucidă’’
7. O similitudine ideatică identificabilă drept nucleu comun, la nivelul celor două texte, o constituie rela ția dintre
profesori și elevi/prezența profesorului/școala, dar modul de comunicare dintre profesori și elevi.
Primul decupaj îl prezintă pe profesorul de istorie, care reu șe ște să-i atragă pe copii printr-o lec ție interesantă, iar
naratorul se simte fascinat de metodata dumnealui, uitând de liliacul din cutie.
În cel de-al doilea text este prezent un profesor de matematică, ce le ține lec ții despre importan ța matematicii și
deosebirea ei în raport cu celelalte discipline.
8. Consider că dialogul deschis cu profesorii îi apropie pe elevi de în țelegerea lec țiilor predate, având în vedere
faptul că îi stimulează mult mai ușor pe elevi în procesul de învă țare și pot găsi resursele potrivite pentru studiu.
O comunicare deschisă îi ajută pe școlari să î și clarifice foarte bine anumite no țiuni și să- și găsească rapid metodele
de studiu potrivite. Așa cum reiese din textul 2., schimbul de replici dintre elevi și profesori îi atrage pe micu ți în
discuție și îi determină să fie atenți și foarte implica ți. Profesorul avea capacitatea de a- și desfă șura orele într-un
mod interactiv, dând însuflețire personajelor din matematică. Elevii au ajuns după mul ți să rostească doar adevăruri.
9. Valorile culturale: interesul pentru educa ție/ școală; interesul pentru adevăr;
Valori morale: bunătatea, respectul, devotamentul/implicarea, seriozitatea.
Sugestii de titluri de cărți: ,,Romanul adolescentului miop’’, de Mircea Eliade, , ,,Cire șarii’’, de Constantin
Chiriță, ,,Domnul Trandafir’’, de Mihail Sadoveanu, , ,,Matilda’’, de Roald Dahl, Ci șmigiu&Comp’’, de Grigore
Băjenaru, ,,Amintiri din copilărie’’, de Ion Creangă, ,,Recrea ția mare’’, de Mircea Sântimbreanu.
Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera ,,Domnul Trandafir’’, de Mihail Sadoveanu, care pune în lumină
amintirea legată de un învățător aparte.
Valoarea culturală comună o constituie interesul pentru educa ție.
Valoarea morală comună o reprezintă respectul fa ță de profesor/învă țător.
În textul-suport, naratorul-personaj îi este recunoscător profesorului de matematică, ce le ținea lec ții despre
importanța disciplinei, încât reușea să le capteze aten ția și să constate cum personajele din sfera reală prin na ștere
datorită metodei de interacționare cu elevii.
34
În opera lui Sadoveanu, naratorul-personaj î și aminte ște cu mare drag de un învă țător bun și implicat, dorind de
fiecare dată să-i învețe pe copii cântece și poezii eroice, însă elevul se simte fascinat în momentul în care domnul
Trandafir le povestește istoria cu multă însufle țire.
B. 1. a)
2. d)
3. a)
4. c)
5. Din inscripția sarcofagului şi a pietrei funerare, […] din efigia monedei dezgropate.
6. Pronumele personal cu funcția sintactică de complement direct este: LE.
Propoziția în care pronumele personal are func ție sintactică de complement indirect este: Le-am dat o carte.
7. Noi am pufnit în râs, DAR/ IAR/ÎNSĂ profesorul s-a uitat la noi.
8. AȚI putea GĂSI CÂT mai mulți tineri harnici și silitori, PE care să-i implica ți în proiectul referitor la istoria
universală?
CONFORM BAREMULUI: AȚI putea GĂSI CÂT mai mulți tineri HARNICI PE care să-i implica ți în proiectul referitor
la istoria universală?
Subiectul al II-lea
Personajul unei opere literare este definit de Roland Barthes ca ,,fiin ță de hârtie’’, care trăie ște doar în lumea
ficțiunii. Acesta reprezintă o caracteristică definitorie a textului narativ, autorul folosindu-l pentru a- și transmite
viziunea despre lume și viață, prin intermediul ac țiunii și a rela ției cu celelalte personaje.
În fragmentul ,,Dacia Felix’’, de Cezar Petrescu, domnul Preda devine personajul principal, deoarece este prezentat
pe toată durata acțiunii de către naratorul-personaj, iar aten ția cititorului este orientată asupra faptelor sale și a
relației cu celelalte personaje.
Acesta este profesor, fiind urmărit de către naratorul subiectiv, un cadru didactic pasionat de a le împărtă și copiilor
cunoștințele sale. În realizarea acestui personaj se împletesc procedeele caracterizării directe cu cele ale
caracterizării indirecte, ce reiese din comportament, din rela țiile cu elevii și din întâmplările la care participă.
Naratorul îi prezintă statutul social, domnul Preda ,,de la Trei Ierarhi’’, fiind profesor de istorie, dar și informa ții
despre anii pe care i-ar putea avea, fiind în vârstă ,,genera ții trecuseră pe băncile roase...se schimbaseră directori’’.
Acestuia i se completează caracterizarea directă, adăugând că nu se deosebea de ceilal ți oameni: ,,Domnul Preda
era un om ca toți oamenii’’ și avea preocupări fire ști ,,avea necazurile lui, creştea un câine, avea găini pestriţe şi
negre în curte, îşi îmbrăca în straie curate copiii; şi nici nu strângea bani de aur în sertarul mesei (...)’’.
Portretul fizic nu lipsește, sunt precizate detalii de ordin fizic în ceea ce prive ște personajul domnul Preda, ,,înalt și
uscat’’, arătând simplitatea acestuia. Acest portret este completat de anumite detalii, care țin de atitudinea pe care o
avea: ,,zgârcit la vorbă și râzând o dată într-o lună’’.
Personajului i se conturează un portret moral complex, realizat prin mai multe mijloace de caracterizare. Din faptele
acestuia, reiese că este implicat/pasionat în tot ceea ce face, aspect eviden țiat din secven ța: ,, ne-a cucerit sufletele
o jumătate de ceas, ținându-ne sub stăpânirea unei emo ții pe care nu i-o cuno șteam’’, reliefându-se iscusin ța pe
care o avea, găsind metoda potrivită pentru a le capta aten ția copiilor, însă și misterul, observat de către elevi. De
asemenea, el are un stil sobru: ,,neclintit veghea la catedra sa lângă harta României’’ Pedagogul reu șe ște să
stârnească admirație pentru naratorul subiectiv, dar și pentru elevi, remarcându-se prin erudi ție ,, De unde găsise
alte cuvinte decât acelea din toate...de unde știuse oare să sufle cenu șa celor douăzeci de veacuri și să ne
înfățișeze aievea o lume epică și misterioasă’’. Tot în rela ția cu elevii, acesta dă dovadă de exigen ță ,,striga
catalogul, cerceta caietele, punea întrebări întortocheate și ne împăr țea pedepse’’. Se remarcă și felul său distant ,,
Între noi şi dânsul se punea din nou un zid de nepătruns’’.
Trăsătura dominantă a personajului este seriozitatea, care este completată de exigen ță, de erudi ție și de implicare
remarcate din interesul pe care-l avea pentru a le transmite elevilor cât mai multe cuno știn țe și de a-i determina pe
aceștia să se aproie de disciplina predată, de istorie.
Pentru mine, valoarea culturală transmisă prin acest personaj este interesul pentru pasiunea lui în domeniul istoriei,
dar și devotamentul și răbdarea de care dă dovadă în rela țiile cu elevii, având capacitatea de a găsi metodele
interactive, devenind un personaj demn de urmat.
Prin urmare, domnul Preda este un personaj ale cărui trăsături morale sunt bine eviden țiate în fragment, iar portretul
său este emblematic pentru categoria umană reprezentată de profesorul-model, care depune eforturi enorme pentru
a-și îndeplini obiectivul și pentru a găsi solu țiile potrivite, impunându-se printr-o seriozitate firească în fa ța elevilor .
35
DUPA SIMULARE
,,A-ți putea găsii, câți mai mulți tineri harnici și silitori care să-i implica ți în proiectul referitor la istoria universală?''
Nu știu ce MINȚI LUMINATE au putut întocmi un asemenea subiect, dar e deprimant. Textele au fost superbe, dar
nu pentru mintea unui copil, care nu are capacitatea de a în țelege rela ția profesor-elev. Alooooo, MINISTERUL, ei
trăiesc în alte lumi, DIGITALE, mai nou.
De asemenea, ceea ce MINISTERUL nu a înțeles până acum, departajarea la această disciplină nu se face printr-un
barem de trei lei, ci prin intermediul limbajul pe care un elev îl utilizează la subiectul de literatură/creativitate. Nu po ți
da ,,pe tavă capcane'', nu își au logica. Sunt suflete, sunt copii, au emo ții, sunt la vârsta de 14 ani, e bacovian și
sumbru să îl pui pe elev să identifice excep țiile academice sau să rezolve subiecte pe care le rezolv cu elevii mei de
la DREPT sau POLIȚIE.
Când ne revenim????? Când vom avea la ,,făcut subiecte'' oameni din sistem, oameni, care intră la clasă sau
oameni, care lucrează cu sufletele?
E frustrant pentru mine ca profesor să lucrez cu elevi de 10, 00, cu elevi care citesc sute și mii de pagini, iar o
prostie de barem îmi dă peste cap copilul și îi ruinează emo țiile că sunt interese meschine la mijloc! Ști ți că sunt
puțini care au identificat acel ,,pleonasm''??? Ști ți, sigur!
Concluzia! Nu voi respecta baremul și i-o spun și lui Câmpeanu și tuturor inspectorilor. Voi alege formula mea: ,,A ți
putea găsi cât mai mulți tineri harnici și silitori, pe care să-i implica ți în proiectul referitor la istoria universală?''
(Harnici și silitori nu sunt sinonime identice, nu au acela și sens, iar dacă ar fi pleonasm este pe departe adecvat
contextului, este o excepție acceptabilă, să ne lase ,,duamnele'' ,,preetenele'' de pe la INSPECTORAT, care nu au
habar de nimic, de asemenea, de ce virgulă acolo? Conform mentorului meu de la SINTAXĂ, acolo apare o
EXPLICATIVĂ, se acceptă virgula. )
Vă cer iertare, elevii mei dragi, vă cer iertare, părin ții mei minuna ți, dacă am dezamăgit cu o asemenea sinceritate și
în această seară, dar mă cam scârbește MIZERIA EXCEP ȚIONALĂ DIN EDUCA ȚIE.
Hai să lucrăm cu emoții, cu toleranță și cu suflete, să modelăm interioarele și capacitatea intelectuală, nu să îi
distrugem!
Caracterizarea personajului
-sugestii de redactareI. Introducere (definirea personajului)
(opțional) Personajul unei opere literare este definit de Roland Barthes ca „fiin ță de hârtie”
36
care trăiește doar în lumea fincțiunii. Acesta reprezintă o caracteristică definitorie a textului narativ, autorul folosindu-
l pentru a-și transmite viziunea despre lume și via ță, prin intermediul ac țiunii și
relației cu celelalte personaje.
*În textul propus/ fragmentul dat, X este personajul principal, deoarece este prezentat pe
toată durata acțiunii, atenția cititorului fiind orientată asupra faptelor sale și a rela ției cu celelalte
personaje.
*Acesta/ aceasta este.................. (statutul social al personajului; ex: copilul/
elevul/profesorul/ proprietarul de pământ etc. + mediul social/ de unde provine/ unde trăie ște; ex: un
copil care provine dintr-o familie )
II. Cuprinsul (2 paragrafe – trăsăturile personajului)
*În realizarea acestui personaj se împletesc procedeele caracterizării directe cu cele ale
caracterizării indirecte. (sau)
*Portretul personajului....... (numele personajului) este conturat atât prin modalită ți directe de
caracterizare (de către narator și personajul X/ celelalte personaje), cât și indirecte (desprinse/
rezultate din fapte, atitudini și comportament, din rela ția cu celelalte personaje, limbaj,
vestimentație etc.)
A. - paragraf 1: caracterizarea directă
- paragraf 2: caracterizare indirectă
(În primul rând,) se observă că prin intermediul caracterizării directe/ indirecte, naratorul
prezintă statutul și trăsăturile de caracter ale personajului: ........(„citat”), ce subliniază/ pune în
evidență/ sugerează (ce?- ex: dragostea fa ță de natură, respectul fa ță de părin ți, interesul personjului
pentru modernizare etc.).
(Totuși), cele mai multe trăsături ale personajului sunt surprinse prin intermediul
caracterizării indirecte, portretul său fiind conturat/ creionat/ surprins/ întregit prin intermediul
faptelor, limbajului și al relațiilor cu celelalte personaje. Astfel, personajul X ac ționează cu respect
față de...../ își dovedește prietenia atunci când..../ (reformulez și explic idei din text).
( sau )
B.- paragraf 1: portret fizic
- paragraf 2: portret moral
Portretul fizic/ moral al personajului X este conturat/ creionat/ realizat prin caracterizare
directă/ indirectă.....
III. Încheierea (Concluzia)
În concluzie,/ Prin urmare,/Așadar, cred că autorul reu șe ște să contureze trăsăturile de
caracter domninante ale personajului X, prin intermediul .....(faptelor/ limbajului/ modalită ților de
caracterizare consacrate).
Concluzionând, cred că mesajul transmis de comportamentul personajului .... - pune în discu ție rolul părin ților în
formarea copilului - atrage atenția/ este un semnal de alarmă..... - oferă un model de conduită valabil....(cui?)
Mă impresionează ..............(o trăsătură dominantă) și cred că aceasta este atitudinea corectă
pe care ar trebui să o avem față de
ipuri de cerințe pentru subiectul EN, itemul I. A. 6 (pentru textul narativ/ dramatic)
(Preluat de la o colegă profesor, mul țumiri!)
Prezintă/ Precizează/Menționează, în două-trei enun țuri..., ilustrând-o cu o secven ță din text:
a) o trăsătură a textului narativ
- prezența personajelor care participă la ac țiune
- întâmplările sunt prezentate din perspectiva unui narator obiectiv/ subiectiv care relatează la persoana a III-a/ I
- predomină tiparul textual narativ
39
- acțiunea este fixată în timp și spațiu
Exemplu de răspuns: O trăsătură a textului narativ , din fragmentul citat este prezen ța personajelor care participă la
acțiune. Așa cum reiese din secvența ,,...”, personajele (numele acestora) discută/ ac ționează...(o idee despre
implicarea personajelor în acțiune)
b) o trăsătură a textului dramatic
- organizarea textului pe acte, scene/ tablouri
- predomină tiparul textual dialogat, organizat sub forma replicilor precedate de numele personajelor
- replicile personajelor sunt susținute de mărci ale adresării directe (interjec ții, vocative, interoga ții, exclama ții)
- autorul intervine în acțiune prin indica ții scenice (didascalii), notate la începutul actelor/ scenelor sau între
paranteze, însoțind replicile.
Exemplu de răspuns: O trăsătură a textului dramatic din fragmentul citat este prezen ța didascaliilor care înso țesc
replicile personajelor. Astfel, în secven ța ,,...”, didascaliile oferă informa ții despre.....
c) rolul unei didascalii
- didascaliile reprezintă singurele interven ții ale autorului/dramaturgului în text
- indicațiile scenice sau didascaliile se referă la ac țiunea personajelor, la decor, gesturi, mimică (limbaj nonverbal),
intonație (limbaj paraverbal), stări suflete ști, atmosferă etc. Atunci când se referă la personaje, didascaliile constituie
o modalitate de caracterizare directă/ indirectă.
Exemplu de răspuns: Didascaliile reprezintă singura interven ție directă a autorului în textul dramatic, care oferă
informații importante despre decor sau jocul actorilor, facilitându-i cititorului în țelegerea textului. Astfel, din
indicația ,,...” se poate deduce starea sufletească/ ac țiunea personajului... care.....În acest caz, indica țiile scenice
contribuie la caracterizarea directă/ indirectă a personajului.
d) o trăsătură a descrierii (de tip tablou/ de tip portret)
- frecvența grupului nominal substantiv-adjectiv
- obiectele și trăsăturile acestora sunt particularizate stilistic prin epitete și compara ții
- timpurile verbale specifice sunt, în general, prezent și imperfect
e) rolul reperelor temporale din text ( de exemplu: la început, mai apoi, de diminea ță, în acel sfâr șit de decembrie, în
ziua de Bobotează, la mijlocul verii etc)
Exemplu de răspuns: Reperele temporale asigură înlăn țuirea cronologică a evenimentelor și legătura dintre
secvențele textuale. De asemenea, reperele temporale conferă caracter verosimil (=care pare real, posibil, conform
cu realitatea) evenimentelor prezentate. Astfel, în fragmentul citat, secven țele ,,....” indică durata întâmplărilor/
rapiditatea cu care se desfășoară întâmplările narate etc.
f) un rol al descrierii (vezi trăsăturile descrierii de la punctul d)
- conturează, în mod detaliat aspecte ale cadrului în care se petrece ac țiunea
- creează impresia de verosimilitate a lumii fic ționale
- contribuie la crearea atmosferei
- contribuie la prezentarea cadrului spa țio-temporal
- în descriere sunt incluse, uneori, elemente cu valoare simbolică (apa, cerul, florile, drumul, crucea, podul, pădurea
etc)
g) tipul de narator
- naratorul este principala instan ță în comunicarea narativă, ,,vocea” care relatează întâmplările
- în funcție de gradul de implicare în ac țiune, naratorul poate fi obiectiv (relatează la persoana a III-a) sau subiectiv
(relatează la persoana I).
- Naratorul obiectiv știe totul despre personajele și întâmplările relatate, are acces la tot ce gânde ște, simte sau
trăiește personajul
- Naratorul subiectiv este implicat ca personaj sau ca martor al întâmplărilor relatate
Exemplu de răspuns: În fragmentul citat, evenimentele epice/ întâmplările sunt relatate din perspectiva unui
narator......Obiectivitatea/ subiectivitatea perspectivei narative este eviden țiată prin forme verbale și pronominale de
persoana ....., precum și prin...... (interjecții, substantive în vocativ etc, dacă este perspectivă subiectivă)
h) O trăsătură fizică/ morală a personajului
- personajul reprezintă o instanță narativă prin intermediul căreia scriitorul î și exprimă în mod indirect ideile,
concepțiile în opera literară (epică sau dramatică)
- caracterizarea personajului poate fi directă (de către narator, de către alte personaje, autocaracterizare) sau
indirectă (prin comportament, acțiuni, mediul în care trăie ște, limbaj, nume, rela ția cu alte personaje)
40
Exemplu de răspuns: În fragmentul citat, o trăsătură a personajului este ....., eviden țiată prin caracterizare ..... Astfel,
în secvența ,,....” comportamentul/ limbajul/ ac țiunile scot în eviden ță ...(+ o idee dedusă dn fragment)
i) tiparul textual, argumentându-ți , în două-trei enun țuri op țiunea/ precizând o trăsătură a acestuia
• tiparul narativ
- utilizarea narațiunii ca mod de expunere predominant
- frecvența verbelor
- prezența reperelor spațio-temporale
• tiparul descriptiv
- utilizarea descrierii ca mod de expunere predominant
- frecvența grupului nominal substantiv-adjectiv
- limbajul artistic este expresiv, bogat în figuri de stil
- textul descriptiv (literar) are ca scop sensibilizarea cititorului în legătură cu obiectul descrierii (induce sentimentul de
liniște, împăcare sufletească, admirația fa ță de... etc)
• tiparul dialogat
- prezența mărcilor adresării directe (interoga ții, exclama ții, vocative, interjec ții, verbe la modul imperativ)
- succesiunea replicilor marcate de linia de dialog (în textul narativ) sau de numele personajelor ( în textul dramatic)
• tiparul explicativ
- oferă detalii suplimentare despre derularea ac țiunii
- într-un text nonliterar, se remarcă prezen ța termenilor de specialitate dintr-un anumit domeniu
- sunt prezente expresii/ cuvinte cu rol explicativ: de exemplu, adică, ceea ce înseamnă...
- se folosește, în general, timpul prezent
41