Evaluarea Națională PDF

Prof.
Rădulescu Alina, Școala Gimnazială Scurtești
RECOMANDĂRI PENTRU EVALUAREA NAȚIONALĂ

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
2022 – 2023
Dacă un om citeşte o carte, mintea lui rătăceşte într-un univers imaginar şi doar
atunci când va desluşi înţelesul cărţii va putea ieşi din labirint.
De fapt, tot acest lucru este făcut ca oamenii să înţeleagă că ficţiunea poate fi la fel de
complicată ca adevărul.
Ştim cu toţii: Este mai uşor să cumperi o carte decât s-o citeşti şi mai uşor s-o citeşti decât
s-o înţelegi! (William Osler)
Provocarea adevărată e aceea de a reuşi să înţelegi lumea şi pe cei din jurul tău.
Un profesor nu este perfect şi nici nu poate fi. Nu are dreptate mereu, căci nu este om
pe acest pământ care să aibă mereu dreptate. Un profesor trebuie să-şi uite problemele
personale când intră în clasă, dar nu va putea face asta mereu. Le transmite elevilor câte ceva
din principiile sale de viață, dar nu le va transmite în totalitate şi nici n-ar trebui.
Unde a greşit acesta, să nu dați voi greş!

Dacă nu a spus ceea ce aveați nevoie să auziți, să o faceți voi dacă veți fi puşi într-o s
ituație similară. Unde a lăsat un gol, voi să-l umpleți prin propriile forțe!
Aş dori ca de la mine sa rămâneți cu ceea ce e mai bun. Sper că şi voi veți crede şi veți
lupta ca şi mine pentru dreptate şi adevăr si ca veți învăța pentru VOI. Pentru mine, fiecare
generație are o amprentă originală şi recognoscibilă şi peste ani.
Literatura valoroasă ne învaţă să fim mai buni, să fim oameni cu adevărat!
Să o descoperim împreună!!!
Prof. Alina Rădulescu
1
Prof. Rădulescu Alina, Școala Gimnazială Scurtești
EVALUAREA NAȚIONALĂ este compusă din două părti:
SUBIECTUL I (A+B) – care vizează competențe de limbă și comunicare – 70 puncte

SUBIECTUL II – care vizează competența de redactare a unor texte – 20 puncte
Voi lua, pe rând, fiecare parte, fiecare item și voi nota noțiunile teoretice necesare pentru
rezolvarea fiecărui exercițiu, astfel încât o să fie foarte simplu și pe înțelesul tuturor.
● SUBIECTUL I – cuprinde două texte, de obicei textul 1 este literar, iar textul 2 este
nonliterar.
(Nu este obligatoriu ca al doilea text să fie nonliterar, la simularea din martie 2022,
ambele texte au fost literare, dar acest lucru nu modifică cu nimic structura testului)
– această parte cuprinde exerciții de înțelegere a textului și de redactare a unor texte

scurte:
EXERCIȚIUL 1
Pentru rezolvarea acestui exercițiu trebuie să ne amintim câteva noțiuni învățate în primii ani
de gimnaziu:
✔ CÂMPUL LEXICAL este format din:
● toate cuvintele care aparţin aceluiaşi domeniu şi sunt înrudite semantic;

● sinonimele lor;
● derivatele lor;
● expresiile care le cuprind.
ATENȚIE! Cuvintele care alcătuiesc un câmp lexical reprezintă toate aceeași parte de vorbire:
substantive, adjective sau verbe etc.
o EXEMPLU:
- câmpul lexical al școlii: profesor, catalog, elev, materie, lecție.
FAMILIA LEXICALĂ - cuprinde toate cuvintele formate prin derivare, compunere sau
conversiune de la un cuvânt de bază. Aceste cuvinte sunt înrudite ca sens. Într-o familie lexicală
intră doar forma de bază (forma-tip) a unui cuvânt, nu și formele de plural, de genitiv-dativ
sau verbele la diferite moduri și timpuri.
Exemple:
● roșu:
– a înroși, înroșire, roșiatic, înroșit, roșeață ► cuvinte derivate
● – Marea Roșie, piei-roșii, pătlăgică-roșie, coadă-roșie ► cuvinte compuse
2
– roșul (substantiv – Roșul este culoarea mea preferată) ► conversiune
culoare, buze, ruj, Moș Crăciun ► câmp lexical
✔ INDICI TEMPORALI( de timp)/INDICI SPAȚIALI(de spațiu) – sunt cuvinte sau

grupuri de cuvinte care indică timpul și spațiul acțiunii.
● UNDE? – pentru indicii de spațiu

● CÂND? – pentru indicii de timp
o EXEMPLU:
Indici de timp: într-o dimineață, în vacanță, vara trecută, ieri, pe înserat etc.
Indici de spațiu: acasă, în curtea școlii, în clasă, în tren, pe coridor etc.
EXERCIȚIILE 2, 3, 4
Aceste 3 exerciții sunt de tip grilă și vizează înțelegerea textelor.
De completat în căsuță!!!
ATENȚIE!
Reveniți asupra textului, ori de câte ori este nevoie, până când veți găsi exact secvența la
care face referire exercițiul. Este foarte important să găsiți acel pasaj din text care vă indică
răspunsul. Nu deduceți!
EXERCIȚIUL 5 ( corect/ incorect)
Acest exercițiu se bazează tot pe informațiile desprinse din text. Este foarte
important să fiți atenți la detalii, unele întrebări sunt de genul capcană!
EXERCIȚIUL 6
✔ TIPARE TEXTUALE:
● NARATIV ( narator: subiectiv/ obiectiv, personaje, acțiune, indici spațio-temporali)

● DESCRIPTIV (se descrie un personaj/loc/anotimp, o parte a zilei, o emoție)
● DIALOGAT (schimb de replici între două sau mai multe personaje)
3
● ARGUMENTATIV (CONECTORI: sunt de părere că/ consider că/în opinia mea, în

primul rând/pe de-o parte, în concluzie/deci/așadar)
● EXPLICATIV (rețete culinare, indicații, etc)
ATENȚIE LA INSERAREA ACESTOR SECVENȚE ÎN COMPUNERI- SUB II!
✔ Tipuri de texte literare ( transmit emoții, sentimente, trăiri):
● LIRIC(poeziile) - sunt transmise emoțiile ÎN MOD DIRECT

- muzicalitatea redată de elementele de versificație (strofă, vers, rimă, măsura)
- expresivitatea redată de FIGURILE DE STIL (epitet, personificare, repetiție, comparație,
metaforă, enumerație)
● EPIC- sunt transmise emoțiile ÎN MOD INDIRECT

- prezența personajelor
- prezența naratorului ( SUBIECTIV- pers. I/OBIECTIV – pers. III)
- indici de timp și spațiu
- acțiunea structurată pe momentele subiectului (expozițiunea, intriga, desfășurarea
acțiunii, punctul culminant, deznodământul)
- FABULA/ POEMUL- aparțin epicului prin prezența acțiunii și a personajelor
● DRAMATIC – piese de teatru

- predomină tiparul dialogat (schimb de replici) ***DIALOGUL DRAMATIC
- prezența DIDASCALIILOR (indicații scenice)
- textul este structurat în ACTE și SCENE
✔ FIGURI DE STIL – procedee artistice specifice textelor literare, care conferă

expresivitate textului.
REPETIȚIA este figura de stil care constă în repetarea unor cuvinte sau
construcții pentru a se obține un efect expresiv.
Ex: „Ziua ninge, noaptea ninge; dimineața ninge iară”
● ENUMERAȚIA este figura de stil care constă în înșiruirea mai multor

termeni, cel puțin doi.
Ex: „Aici stejarii, brazii și fagii trufași înalță capul lor spre cer.”
4
● EPITETUL este figura de stil care constă în evidențierea însușirilor deosebite

ale obiectelor, ființelor sau fenomenelor în stare de a emoționa pe cititor.
Ex: „soarele rotund”
TIPURI DE EPITET: CROMATIC- CÂMPIA VERDE
PERSONIFICATOR: CÂMPIA VESELĂ ( SUBST + ADJ)
● COMPARAȚIA este figura de stil care constă în evidențierea trăsăturilor a doi

termeni, în scop expresiv.
Ex: „ca un glob de aur luna strălucea”
● PERSONIFICAREA este figura de stil care constă în atribuirea de trăsături

specifice ființelor, obiectelor, fenomenelor sau în atribuirea de trăsături specific
umane animalelor, păsărilor, insectelor etc.
Ex: „Doar izvoarele suspină
Pe când codrul negru tace” *** ATRIBUIE O ACȚIUNE
● METAFORA este figura de stil care constă în înlocuirea unui termen cu sens
propriu cu unul cu sens figurat, mai expresiv, cei doi termeni având însușiri
comune (de obicei, metafora este alcătuită din două substantive, unul fiind
folosit cu sens total neobișnuit).
Obs: Metafora este numită o comparație subînțeleasă, o comparație

prescurtată sau o comparație din care lipsește primul termen.
EX: „noapte de argint”
Ex: „Luna, tu, stapana marii, pe a lumii bolta luneci.”
● HIPERBOLA este figura de stil care constă în exagerarea dimensiunilor unui

obiect, ale unei ființe sau ale unui fenomen, cu scopul obținerii unui efect
expresiv.
Ex: „În turbarea ei caniculară, arșița miezului înflăcărat al zilelor de
Iuliu musca cu dinți de foc de pretutindeni”
● ALITERAȚIA este figura de stil care constă în repetiția unei consoane sau a
unui grup de consoane, cu scopul obținerii unui efect imitativ, armonic.
Ex: „Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie”
● ASONANȚA este figura de stil care constă în repetiția aceleiași/acelorași

vocale accentuate în interiorul unui vers sau în mai multe versuri, pentru a se
obține un efect muzical, eufonic.
Ex: „Iată craiul, socru mare”

5
✔ PRECIZAREA UNEI TRĂSĂTURI MORALE ȘI A MIJLOCULUI DE

CARACTERIZARE
Trasături morale – se referă la felul de a fi a unui personaj: bunătatea, curajul, respectul,

politețea, ambiția, voința, blândețe, cumpătare, generozitate, hărnicie, înțelepciune,
loialitate, onestitate, răbdare, recunoștință, sensibilitate, sinceritate, voioșie etc.
Trăsături fizice – se referă la aspectul fizic al unui personaj: înalt, scund, păr cârlionțat, ochi
mici, mustață subțire, slab, gras etc.
Caracterizarea unui personaj se poate realiza prin două mijloace:
▪ DIRECT – de către narator(cel care relatează întâmplările)

- de către alte personaje
- de către personajul însuși (autocaracterizare)
▪ INDIRECT – prin limbaj

- prin comportament
- prin relația cu celelalte personaje
- prin dialog
Caracterizarea directă – cititorului i se spune în mod explicit ceva despre personaj.
o exemplu: ”Când m-am văzut pentru prima oară în oglindă, îmbrăcat elegant, mi s-
a părut că sunt frumos. Mă enervau doar bărbia ascuţită şi urechile clăpăuge ca nişte aripi de
avion gata de decolare.” – în fragmentul dat avem un exemplu de autocaracterizare directă,
făcută chiar de către personaj.
Caracterizarea indirectă – cititorul trebuie să deducă sau să preia informații despre personaj
pentru a identifica o trăsătură a acestuia (limbaj, comportament, relația cu celelalte
personaje).
o exemplu: „— Întreabă-i tu, îl rugă Flavia cu obrajii-n flăcări, și eu le scriu, însă
stiloul îi tremura deja în mână. Treptat, putu să se calmeze. Caligrafia ei măruntă se așternu pe
zeci de exemplare, în vreme ce buchetele de flori umplură masa. Într-un târziu își înălță
privirea.” – în fragmentul dat avem un exemplu de caracterizare indirectă, evidențiată prin
comportamentul personajului: ”stiloul îi tremura deja în mână” – de aici putem deduce o
trăsătură morală a personajului, timiditatea.
6
o Sugestie de rezolvare:
O trăsătură morală a personajului..... pe care o putem identifica în fragmentul dat
este........ . Mijlocul de caracterizare este indirect, fiind evidențiat prin
comportamentul/limbajul/relația cu celelelate personaje. O secvență reprezentativă / ilustrativă
în acest sens este: ”...” . – 3 ENUNȚURI
O trăsătură morală a personajului..... pe care o putem identifica în fragmentul dat

este........ . Mijlocul de caracterizare este direct ...., fiind evidențiat prin secvența: ”...” – 2
ENUNȚURI
Interpretare figură de stil:
Întregul limbaj al poeziei frapează/IMPRESIONEAZĂ prin originalitate, dar de o

expresivitate aparte este (menționarea figurii de stil): ,,exemplu-secvență’’, ce sugerează,
(frumusețea, puritatea, gingășia, admirația față de un colț din natură, admirația față de mamă, o
caracteristică inedită a colțului din natură, umanizarea elementului din natură, care capătă
însușiri excepționale / personificare, etc.) FACEȚI REFERIRE LA STRUCTURA
RESPECTIVĂ/ NU FORMULAȚI RĂSPUNSURI GENERALE!!!
Temele unui text liric: natura, iubirea, copilăria, timpul, creația, condiția umană, condiția
artistului, istoria etc.
Motivele literare sunt particularizări ale temei: luna, soarele, stelele, codrul, teiul, lacul,
izvorul, marea, toamna, amintirea, dorul, singurătatea, comuniunea om-natură, călătoria,
labirintul, visul, străinul.
Titlul unui text liric reprezintă:
-un element paratextual, plasat înaintea textului literar;
-un prag stilistic de pătrundere în lumea operei;
-o cheie de descifrarea conținutului poeziei;
-introduce tema sau motivul central;
-anticipează mesajul și semnificațiile poeziei.
Mesajul unei poezii reprezintă împletirea ideilor, a sentimentelor și a semnificațiilor care

se regăsesc într-un text literar, transmise prin intermediul limbajului artistic și expresiv.
7
EXERCIȚIUL 7
Tema textului – este ideea principală, mesajul sau ideea pe care autorul dorește să-l/
să o transmită. De obicei, tema se rezumă la un singur cuvânt:
✔ PRIETENIA
✔ COPILĂRIA
✔ ADOLESCENȚA
✔ ȘCOALA
✔ IUBIREA
✔ NATURA
✔ CONDIȚIA UMANĂ
✔ TIMPUL
✔ CREAȚIA
Formulare șablon:
O temă comună a celor două texte este....... . Primul text prezintă.......(formulați o idee
principală a textului). Cel de-al doilea text transmite/exprimă/oferă/ descrie.....(formulați o idee
principală a textului).
**** NU vorbește despre
- prezentarea unei legături, la nivelul conținutului, între cele două texte –suport
Menționarea legăturii O legătură care se poate stabili între cele două texte
identificate ► este.............. TEMA COMUNĂ
Precizarea locului din text în Această informație apare în primul text în primul/ al doilea/ etc.
care apare informația► Paragraf și în al doilea text apare în..........................paragraf. +
secvențe
Indicarea unui aspect comun În primul fragment(text), se precizează.........., iar în cel de-al
și a unuia diferit în cele două doilea sunt prezentate în plus informații privitoare la.......... .
texte► detaliere de răspuns
EXERCIȚIUL 8
Acest exercițiu urmărește motivarea răspunsului personal la întrebarea dată.
SUGESTIE: TEXT ARGUMENTATIV – în felul acesta îți poți susține răspunsul ales
prin 2 argumente și, în același timp, atingi și limita minimă de cuvinte.
Ca orice text de tip compunere, textul argumentativ are o structură specifică:
8
a). Introducere – IPOTEZĂ – este punctul de plecare, adică răspunsul tău, părerea ta,
ceea ce crezi tu vis-a-vis de întrebarea din cerință, pro sau contra: consider că este important/
consider că nu este important...
CONECTORII SPECIFICI IPOTEZEI SUNT: în opinia mea, consider că, cred că, sunt de părere
că, din punctul meu de vedere etc.
*poți alege oricare variantă, dar ai grijă să nu folosești două structuri, cum ar fi: ”în
opinia mea, eu cred că...” – această formulare este greșită, fiind cosiderată un pleonasm.
b). Cuprins – ARGUMENTAREA – aici îți susții ideea exprimantă în ipoteză prin două
argumente: un argument bazat pe experiența personală, pe ceea ce crezi tu, al doilea argument
bazat pe informațiile din textul-suport. (vezi exemplul de mai sus de la FORMULAREA
ȘABLON)
CONECTORII SPECIFICI ARGUMENTĂRII SUNT: în primul rând/în al doilea rând, pe de-o

parte/pe de altă parte, de asemenea, în egală măsură, desigur că, fără îndoială că etc.
c). Încheiere – CONCLUZIA – reia cele enunțate la început în ipoteză.
CONECTORII SPECIFICI CONCLUZIEI SUNT: în concluzie, deci, așadar, prin urmare.
exprimarea și justificarea unei opinii referitoare la ideile textului
Exprimarea opiniei (răspuns la întrebarea din Părerea mea este că,..../Consider

cerință) ► că..............
Justificarea opiniei, cu valorificarea textului, Pot justifica această idee prin următorul
printr-un citat relevant(potrivit)► citat din text: ,,..................”
Comentarea citatului prin raportare la opinia Din acest citat rezultă că.......... .
formulată►
Formularea unei concluzii care întărește opinia Astfel/ De aceea, cred,/ consider că.........
exprimată inițial►
o Exemplu: Crezi că este important să te implici ca voluntar la diferite evenimente?

Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 1/2.
Formulare șablon:
În opinia mea este important să te implici și să participi activ în acțiuni de voluntariat la

diferite evenimente.
În primul rând, voluntariatul ne aduce beneficii personale. Chiar dacă acțiunile de

voluntariat sunt menite să-i ajute pe cei aflați în nevoie, în același timp, ne ajutăm și pe noi: vom
cunoaște emoția, sentimentul de împlinire și recunoștință, vom fi mândri de noi și de ceea ce am
realizat fără să așteptăm nimic în schimb. Și asta nu e puțin lucru!
9
În al doilea rând, așa cum reiese din textul-suport, voluntarii se implică cu entuziasm în
organizarea lansării de carte, care capătă strălucire datorită lor. + secvență
În concluzie, prin argumentele aduse anterior, îmi suțin ipoteza potrivit căreia
voluntariatul este important pentru fiecare dintre noi.
EX: Care este emoția transmisă prin textul 1...? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte,
valorificând textul 1.
Poezia ,,X’’ de Y este o veritabilă pledoarie pentru frumusețea naturii, aceea pe care
Goethe o definea drept ,,singura carte în care fila păstrează câte un adevăr’’. ( DE FOLOSIT ȘI
ÎN COMPUNERI LIBERE/ PAGINA DE JURNAL/ SCRISOARE)
Vocea ficțională își face simțită prezența la nivelul textului liric prin intermediul mărcilor
lexico-gramaticale: (verbe/pronume la persoana I- dai exemple) și apare în ipostaza de: creator,
contemplator, visător, romantic, însingurat etc., transmițând sentimente de ...(fascinație,
admirație, extaz, EXALTARE, EXUBERANȚĂ, împlinire, bucurie, tristețe etc.)
SAU
Deși vocea poetică nu se ipostaziază textual, emoția transmisă prin întregul discurs liric
este evidentă. În fața măreției naturii/a peisajului, omul se simte copleșit. Această stare se îmbină
cu fascinația și curiozitatea, tristețea, dezamăgirea, punându-se astfel în evidență o temă
inedită...(ex: comuniunea omului cu natura, creația, iubirea, trecerea timpului). Din ipostaza
contemplatorului/însinguratului/romanticului/visătorului fermecat/trist/dezamăgit de (de ce ar
putea fi așa? De unde apare această trăire?), autorul creează un tablou original, unic, inedit,
excepțional, grație unui limbaj artistic proaspăt și inedit. Efectul de mister/de fascinație, de
uimire, de exuberanță, de dezamăgire, de nostalgie etc. este sporit prin folosirea cuvintelor din
câmpul lexical (identifici câmpul lexical din natură/iubire/creație/moarte/timp)-în timp ce
vibrațiile interioare ale vocii ficționale sunt traduse prin cuvinte, precum: (exemplu de verbe,
cuvinte cheie, care transmit o vibrație ieșită din comun).
EXERCIȚIUL 9
Acest item a pus cele mai multe probleme, deoarece necesită o lectură suplimentară. Însă
vă voi demonstra cât de simplu este să obținem punctaj și la acest exercițiu.
✔ASOCIEREA FRAGMENTULUI DAT CU UN ALT TEXT LITERAR STUDIAT

LA CLASĂ SAU CITIT CA LECTURĂ SUPLIMENTARĂ, PRIN
PREZENTAREA UNEI VALORI CULTURALE/MORALE COMUNE
10
PRIMUL PAS: identificarea unei valori culturale/morale în textul suport
Dar ce sunt valorile culturale/morale?
VALORILE CULTURALE sunt credințe, tradiții și obiceiuri ale unei anumite comunități
sau grupuri de oameni. Aceasta include limbajul, religia, îmbrăcămintea, ideile și aproape toate
aspectele care caracterizează fiecare dintre culturile lumii.
VALORILE CULTURALE = VALORILE FAMILIE + VALORI PERSONALE +

VALORI ETICE + VALORI RELIGIOASE + VALORI MORALE + VALORI CIVICE +
VALORI UMANE
EXEMPLE DE VALORI CULTURALE:
o EDUCAȚIA
o DEVOTAMENTUL/PRIETENIA
o TRADIȚIA
o ARTA (literatura, muzica, sculptura etc)
o RELIGIA
o RESPECTUL
o TOLERANȚA
o EGALITATEA
o SOLIDARITATEA
o PATRIOTISMUL
o DRAGOSTEA/DĂRUIREA
o CUNOAȘTEREA
EXEMPLE TEXTE PENTRU ASOCIERE:
Voi recomanda doar 4 titluri de cărți, timpul rămas fiind deja mult prea scurt. Aceste
romane cuprind toate valorile culturale întâlnite până acum în simulările sau modelele publicate
pe siteul oficial al Ministerului Educației.
o ELEVUL DIMA DINTR-A ȘAPTEA, MIHAIL DRUMEȘ (prietenia, educația,

devotamentul, încrederea, familia)
o MATILDA, ROALD DAHL (familia, educația, integrarea, dragostea)
o PASĂREA ALBĂ, R.J. PALACIO (educația, prietenia, integrarea, istoria, războiul,
dragostea)
o HOȚUL DE CĂRȚI, MARKUS ZUSAK (război, prietenie, solidaritate, iubirea, curaj)
11
FORMULARE ȘABLON:
exemplul 1:
Am găsit potrivită asocierea fragmentului ”Croitorul de cărți”, scris de Monica Pillat cu

romanul ”Hoțul de cărți” scris de Markus Zusak. Încă din titlu se observă o asemănare prin
folosirea substantivului ”carte”. Ca valoare culturală comună, adică prezentă atât în textul
suport, cât și în textul citit ca lectură suplimentară, se evidențiază cartea, privită ca o artă,
având puterea de a schimba oameni și de a crea lumi. În fragmentul de text dat, cartea
reprezintă nucleul, ea capăta valori de simbol, semnificând nu doar o serie de pagini prinse la
un loc, ci arta de a scrie, învăluită de setea de cunoaștere. În romanul lui Roald Dahl, este
evidențiată puterea cuvintelor de a crea noi lumi....
*luați ca exemplu acest șablon, urmând ca la EN să faceți mici modificări în funcție de ce

valoare culturală descoperiți în textul-suport.
exemplul 2:
* Testul 3 de antrenament vine cu un text în versuri de Vasile Alecsandri, text în care se

evidențiază puternic o valoare morală: CURAJUL.
*limită cuvinte: 50 - 100
SUGESTIE DE REZOLVARE:
Textul „Pilotul” scris de Vasile Alecsandri mi-a aminti de un roman pe care l-am citit ca
lectură suplimentară, „Matilda”de Roald Dalh. Deși diferite ca structură și subiect, cele două
texte evidențiază puternic aceeași valoare morală, curajul. În textul lui Vasile Alecsandri, pilotul
dă dovadă de curaj atunci când, în mijlocul furtunii, trece la cârma vasului, salvând călătorii. În
cel de-al doilea text, Matilda își dovedește curajul în momentul în care hotărăște să o înfrunte pe
directoarea școlii, salvând casa și liniștea învățătoarei sale. (84 cuvinte)
!!!NU UITAȚI DE LIMITA DE CUVINTE: 50 – 100 CUVINTE! (simpla încadrare în limita de

cuvinte vă aduce 1 punct, respectarea normelor gramaticale – 1 punct, identificarea unei valori
culturale – 1 punct, asocierea cu un alt text, menționând titlul și autorul – 1 punct și prezentarea
unei idei principale a fiecărui text - 2 puncte)
Ideea acestui text mă trimite cu gândul la poezia ,,X’’ de Y, iar asemănarea o constituie
relația poetului cu natura, aceasta fiind văzută ca sursă de inspirație în ambele texte. Deosebirea
o reprezintă sentimentele dominante care se desprind din textele lirice: din poezia X se remarcă
entuziasmul și bucuria, în timp ce în poezia lui Z, dominante sunt neliniștea și nostalgia.
SAU
12
Ideea acestui text mă trimite cu gândul la poezia ,,Lacul’’, de Mihai Eminescu, care pune
în valoare măreția și frumusețea naturii. O trăsătură comună a celor două texte ar putea fi chiar
tipul peisajului descris: peisaje din natură ce au în centrul lor apa, element primordial, simbol al
vieții, al regenerării și al purității.
O deosebire dintre cele două texte constă în ipostazierea textuală a eului creator. În timp
ce ,,X’’ lui Y este zugrăvit de un poet fascinat de grandoarea peisajului, în ,,Lacul’’, de Mihai
Eminescu, eul poetic apare în ipostaza îndrăgostitului, pentru care peisajul acvatic reprezintă
toposul feeric al împlinirii onirice a iubirii.
Valorile culturale transmise de poezii: interesul pentru un anumit tip de peisaj, interesul
pentru estetic, respectul / ADMIRAȚIE/ CONTEMPLARE pentru un colț din natură, interesul
față de trecutul istoric, patriotism.
ATENȚIE LA SECVENȚA RELEVANTĂ=secvență care are o anumită însemnătate,

care este importantă pentru punerea în evidență a valorii culturale alese.
TEXTE LITERARE STUDIATE CA LECTURĂ SUPLIMENTARĂ
(exercițiul 9)
o ELEVUL DIMA DINTR-A ȘAPTEA, MIHAIL DRUMEȘ (prietenia, educația,

devotamentul, încrederea, familia, ambiția)
Opera de faţă debutează cu plecarea tânărului Grigore Dima la şcoală, la Liceul „Mihai
Bravu” din Craiova, o şcoală obişnuită cu frecvenţă zilnică. Noua experienţă îi surâde, deoarece
până acum elevul a urmat exclusiv cursuri particulare, la Londra, Geneva şi chiar la Paris sau la
Bucureşti.
Tânărul elev va sta în gazdă la Dona Bianca, alături de alţi trei băieţi Nicu, Gigi şi Magotu,
dar şi de fata proprietarei, Charlotte (Lotte).
Dima a primit o scrisoare în plic roz, de la Lidia. Din conţinutul scrisorii, reieşea o întâlnire
la cofetărie. Băiatul, tare dornic a fost şi chiar s-a pregătit pe măsură, căci şi-a pus cea mai bună
uniformă, cea de sărbătoare. Însă, planurile acestuia au fost încurcate de Lotte, care se pare că a
citit scrisoarea şi se arătă geloasă pe Lidia. Dacă o partidă de şah nu-l poate ţine pe Dima departe
de cealaltă fată, Lotte recurge la un gest teribil şi anume îl încuie pe băiat în cameră. Fără vreo
şansă de scăpare, Dima vrând, nevrând pierde întâlnirea cu Lidia, spre groaza sa.
13
Gândul de a face o excursie pe Dunăre ia proporţii mari, transformându-se radical, într-un

plan de expediţie. Un simplu bilet găsit într-un tablou vechi din casa gazdei îi dă aripi lui Dima
şi-l îndeamnă să viseze că-ntr-o zi va ajunge pe insula fără nume, în mijlocul căreia se afla o
adevărată comoară. În conturarea acestui măreţ plan se înscriu şi alţi colegi de clasă ori de
şcoală; cu toţii visează la marea expediţie şi de asemenea la marea îmbogăţire.
Eroii lui Drumeş sunt adolescenţi visători, inteligenţi, curajoşi, dar şi plini de farmec căci aceştia
nu stau cu mâinile în sân şi continuă să lucreze la planul lor. Chiar înfiinţează Asociaţia Română
pentru Expediţia Transoceanică, amenajează un loc de întâlniri şi-şi creează propriile insigne
pentru membrii organizaţiei.
Această expediţie a devenit un ideal, un ţel, pe care băieţii vor să-l atingă cu orice preţ.
Iar ca toate să meargă ca la carte, aceştia s-au gândit că au nevoie de ofiţeri, medici, ingineri,
constructori etc, meserii spre care se vor îndrepta membrii expediţiei după terminarea liceului.
Astfel, planul lor necesită oameni specializaţi şi o sumă frumuşică de bani pentru pornire.
Dima reprezintă pivotul în jurul căruia se învârte şi de care ascultă o mie de băieţi; pentru
asta îl admir enorm pe personajul principal căci a ştiut cum să pună problema, cum să vorbească
astfel încât să câştige simpatia colegilor, trecând peste bariera că e nou în şcoală şi trebuie să fie
timid ori retras. Jocul copilăresc pare a avea şi o tentă pedagogică căci Dima le impune
„subalternilor” săi să nu-şi neglijeze şcoala căci altfel cel ce va rămâne corigent sau repetent va
părăsi grupul. Acestea fiind zise, Dima se angajează ca toţi colegii săi de proiect să fie buni la
toate, dar în special la carte.
Ziua de 18 mai 1914 este o zi memorabilă din mai multe puncte de vedere: piesa „O
scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale a fost pusă în scenă de Magotu şi de trupa lui; această
demonstraţie a fost încununată cu succes însă, după soare pe strada lui Dima vin şi norii grei căci
Basu o jigneşte pe Lotte şi astfel cei doi băieţi se iau la bătaie. Din această încăierare stradală,
eroul nostru ajunge la spital, căci o rană la umăr îl pune pe gânduri. Şi tot în această zi mare,
Dima îi fură Lottei o sărutare, cucerind-o definitiv.
Mâna destinului le dă undă verde lui Dima şi frumoasei Lotte căci înainte de a cumpăra
un loz, aceştia îşi fac planuri conform cărora câştigul le-ar fi servi în pregătirea nunţii lor.
Surpriza, surprizelor vine la final, când află că biletul este câştigător şi le aduce o mică avere,
deci, se pot căsători căci au cu ce.
14
Nu-mi pot imagina prin ce stări sufleteşti a trecut Dima în clipele în care îi povestea
iubirea sa imaginară alături de cântăreaţa Alina Barbu chiar persoanei în cauză fără s-o cunoască.
Cu cât foc, dor şi iubire contura tânărul povestea lor de iubire spre surprinderea Alinei.
Dacă pentru toţi copiii şi tinerii vacanţa mare aduce linişte, joacă şi multe alte activităţi
paralele cu învăţătura, pentru eroii lui Drumeş, vacanţa mare nu mai există căci tinerii continuă
să muncească pe rupte: Magotu cu echipa lui de teatru dau reprezentaţii în oraşele Olteniei;
stăruinţele lor nu sunt zadarnice căci au strâns o grămadă de bani, în timp ce ceilalţi găsesc un
nume viitorului stat, Grigorida (derivat de la iniţiatorul acestui proiect Grigore Dima), aleg şi
guvernul în frunte cu căpetenia Dima.
În anul şcolar următor, Dima va locui la Internatul „Profesor Pleşea”, departe de Dona Bianca şi
de fata mofturoasă a acesteia, cu care era oricum în certuri.
O dragoste neîmpărtăşită, secretă, poate conduce la moartea unui tânăr fără experienţă de
viaţă; aşa este şi cazul lui Cătălin Şoimaru care recurge la un gest teribil, şi anume să-şi pună
capăt zilelor imediat după ce află că Lucreţia Borgia, femeia pe care tânărul o iubea în tăcere,
avea un amant. I-am admirat pe foştii colegi şi prieteni ai decedatului că au acceptat să-i stea
alături, să-i ţină de urât în prima noapte în cimitir. Deşi gândul de a petrece o noapte întreagă
printre morminte pare înfricoşător, prietenia dintre băieţi a înfruntat orice spaimă, dovedindu-se
mai puternică decât orice.
O mică „revoltă” împotriva profesorului de istorie Attila are urmări tragice căci Dima
este alungat din Leagăn, urmând să stea din nou la Dona Bianca, până-şi va găsi un alt cămin mai
bun. Relele se ţin scai de eroul nostru, pricina fiind evenimentul neplăcut de la ora de istorie la
care se adaugă doi pumni aplicaţi lui Pălreaţă. Aceste acte de comportament rebel şi turbulent îi
aduc eliminarea din şcoală până la finalul anului, cu dreptul de a se prezenta la examene ca
pregătit în particular. Dima primeşte o pedeapsă mult prea mare care-i înfurie pe prietenii săi şi
în acelaşi timp susţinători, iar aceştia vor cu orice preţ să înceapă greva pentru dreptatea lui
Grigore Dima.
Arpetiştii încep o a doua revoluţie pe străzile Craiovei, în frunte cu fanfara care dă o notă
tragică evenimentului. Mii de suflete, la care se adaugă şi marşul fetelor îl susţin pe Dima şi vor
dreptate şi iertare.
15
Revolta tinerilor se pare că-i o sabie cu două tăişuri căci gestul elevilor este aspru
pedepsit: unii fac vizite la secţia de poliţie, dau declaraţii, iar Dima este eliminat din toate şcolile
de stat. Deci, va rămâne mereu „elevul Dima dintr-a şaptea”.
Dacă eroul nostru nu şi-a găsit dreptatea la el acasă, acesta a luat hotărârea să meargă mai
departe şi să-şi caute dreptatea la Bucureşti. Acest pas este unul important şi de care atârnă viaţa
sa, căci Dima ia în calcul să se sinucidă dacă nu poate să-şi găsească adevărul şi dreptatea la
Bucureşti.
Ca o iubită protectoare şi fidelă, Lotte vine şi ea în capitală ca să-şi susţină alesul, iar la
nevoie să-şi jertfească viaţa o dată cu a iubitului său. Dar până la marea decizie, cei doi porumbei
se logodesc, devenind uniţi trup şi suflet în faţa durerii, a suferinţei dar şi a dragostei.
Capitolul în care este prezentată construcţia mausoleului pentru cei doi tineri mi s-a părut cea
mai rece şi tristă secvenţă a romanului. Nu pot concepe ca doi tineri în pragul tinereţii să ia în
calcul aceste ipoteze macabre şi anume propria moarte şi pregătirea locului de veci.
Curajul lui Dima de a sta cu „moartea” (cu două flacoane de somnalin) în buzunar până la
momentul oportun, mi se pare ieşit din comun, la fel ca şi iubirea lor, a lui Dima şi a Lottei. Cei
doi tineri vor să moară împreună, să fie şi pe lumea cealaltă tot iubit şi iubită. Aceştia dau dovadă
de o iubire supremă ce nu are limite şi cu atât mai puţin nu poate fi împiedicată de nimic
niciodată.
Ultima parte a romanului de faţă, intitulată „După cincisprezece ani” aduce echilibrul în
vieţile eroilor căci fiecare acum stăpâneşte o meserie bună şi o nouă viaţă; fostul elev Dima
locuieşte în Anglia unde şi-a terminat studiile, devenind inginer într-o uzină. După tentativa de
sinucidere, tatăl său i-a ascuns mult timp că Lotte trăieşte şi numai acum, după moartea
părintelui său, Grig află adevărul, un adevăr greu care l-a despărţit de fata iubită.
Timpul a transformat-o pe Lotte în mamă, mamă a trei copii, îndepărtând-o pentru totdeauna de
inocenţa şi fragilitatea copilăriei. Cincisprezece ani au trecut, luând cu ei totul, chiar şi imaginea
Craiovei sau a Bucureştiului de altădată. Numai amintirile îşi mai păstrează farmecul, sunt vii,
dar ce folos?
Elevul Grigore Dima poate fi un erou dar şi un exemplu pentru orice tânăr căci dă dovadă
de multă ambiţie, curaj dar şi de o minte iscusită şi ageră. În acest personaj memorabil putem
găsi cu toţii o fărâmă din adolescenţa noastră, a fiecăruia. Nu pot trece cu vederea nici iubirea
16
dintre Grig şi frumoasa Lotte, o iubire adevărată, copilărească ce va domni mereu peste literatura
română.
o MATILDA, ROALD DAHL (familia, educația, integrarea, dragostea, prietenia,

încrederea)
Matilda este o fetiță foarte deșteaptă. A învățat singură să citească și să socotească. Până
la vârsta de 5 ani citise deja toate cărțile pentru copii de la bibliotecă, cât și cele mai importante
opere ale unor scriitori de renume, precum: Charles Dickens, Jane Austen, Charlotte Bronte,
George Orwell, Hemingway, etc.
În ciuda inteligenței sale ieșite din comun, familia Matilde nu o prețuiește prea mult, ci
adesea o ia peste picior. Tatăl Matildei vinde mașini la mâna a doua și se crede din cale afară de
deștept, iar mama ei este preocupată doar de aspectul fizic. Matilda are și un frate, care îi calcă
pe urmele tatălui. Întreaga familie iubește televizorul și detestă cărțile.
Matilda însă nu pune la suflet răutățile lor, întrucât cărțile îi ofereau o viziune mult mai
amplă asupra vieții. Se hotărăște însă să le dea o lecție de fiecare dată când se purtau
necuviincios cu ea. O dată, de exemplu, i-a lipit tatălui pălăria de cap.
La cinci ani și jumătate Matilda a început școala. Putin mai târziu decât ceilalți copii,
deoarece părinții au uitat să o înscrie. Aici descoperă încă din prima zi că Trunchbull, directoarea
școlii este o femeie rea care urăște copii și apelează la forță pentru a-i pedepsi. Însă, învățătoarea
ei, domnișoara Honey este o femeie foarte bună, frumoasă și înțeleaptă.
Învățătoarea are un șoc când observă că Matilda știe deja să scrie, să citească și să înmulțească.
Și nu doar cu numere mici, ci cu numere foarte mari, al căror rezultat îl dă aproape pe loc.
Astfel, își dă seama că are de-a face cu un copil genial și vrea să-i ofere tot sprijinul.
Le face în acest scop o vizită părinților Matildei pentru a-i sfătui să o mute într-o clasă avansată,
convinsă fiind că aceștia sunt foarte mândri de fiica lor și o susțin.
Mare i-a fost surprinderea și dezamăgirea când a descoperit ce fel de oameni sunt aceștia.
17
Mama Matildei era foc și pară deoarece a fost întreruptă fix când se uita la telenovela ei
preferată, iar despre capacitățile fiicei sale prea puțin o interesa. De fapt, credea că Matilda este
prostuță și că nu vede rostul de a o muta într-o clasă avansată.
Chiar și directoarea școlii a rămas siderată când a auzit propunerea învățătoarei.
Într-o zi are loc un eveniment mai puțin plăcut. Clasa Matildei are ora cu directoarea, iar
Lavender, colega Matildei îi pune o salamandră în paharul cu apă.
La vederea ei, directoarea țipă ca din gură de șarpe și dă vina pe Matida pentru farsă. Aceasta
încearcă în zadar să se dezvinovățească când directoarea o amenință cu exmatricularea.
Din cauza nedreptății care i se face, Matilda se înfurie atât de tare, încât, concentrându-se
cu putere asupra paharului, reușește să-l răstoarne cu tot cu salamandră pe directoare.
La sfârșitul orei îi povestește învățătoarei ce s-a întâmplat. Aceasta o înțelege și o invită la ea
acasă. Matilda descoperă, astfel, în ce condiții umile trăiește învățătoarea și cum a ajuns în
această situație.
Când avea 2 ani, mama acesteia murise, iar tatăl o chemase pe mătușa ei să aibă grijă de
ea. După 3 ani a decedat și tatăl ei în condiții suspecte. Astfel, mătușa i-a devenit tutore și a
moștenit și casa în care locuiau, întrucât testamentul dispăruse.
Astfel, domnișoară Honey era tratată ca o slugă în propria casă. Iar atunci când s-a angajat,
mătușa și-a trecut salariul în contul ei deoarece spunea că îi datorează foarte mulți bani, lăsându-i
doar un penny pe săptămână. Nemaisuportând tirania mătușii, învățătoarea a plecat de acasă și
s-a mută într-o căsuță veche și sărăcăcioasă. Mare este surpriza Matildei să descopere ca mătușa
domnișoarei Honey este însăși directoarea Trunchbull.
Impresionată de povestea acesteia, Matilda se hotărăște să o ajute și pune la cale un plan.
Astfel, la următoarea ora cu directoarea, cu puterea minții, Matilda ridică creta și începe să scrie
pe tablă în numele tatălui învățătoarei, Magnus. Acesta îi spune să-i lase fata în pace, să-i dea
casa înapoi și să plece din oraș, altfel îi va face de petrecanie așa cum i-a făcut și ea lui.
Văzând acestea, directoarea își dă seama imediat din partea cui este mesajul și leșină. A doua zi
este de negăsit. Astfel, învățătoarea și-a recuperat casa, salariul și liniștea.
Ajunsă acasă, Matilda descoperă că familia ei se pregătește să fugă în Spania. Se pare că
tatăl ei făcea afaceri cu mașini furate.
Îi spun să-și pregătească și ea bagajele, însă fuge la învățătoare pentru a-i povesti ce se întâmplă.
Hotărăsc împreună să rămâne la ea dacă și părinții ei sunt de acord.
18
Și cum aceștia nu au avut nimic de obiectat, ba chiar s-au gândit că va fi o gură în minus de
hrănit, Matilda a rămas cu învățătoarea cea bună și înțeleaptă.
o FRAM, URSUL POLAR, CEZAR PETRESCU (loialitate, omenie, relația om-animal,

prietenia)
Fram, ursul polar reprezintă atracția principală a circului Struțki, a cărui reprezentație
are loc pentru ultima oară în oraș. Fram trebuia să intre în scenă după numărul lui Miss Ellian,
îmblânzitoarea de tigri, dar se pare că în această seară întârzie să apară.
Fram e renumit pentru numărul său fără dresor, pentru acrobațiile sale și pentru gesturile
aproape umane pe care le căpătase. În cele din urmă, Fram își face apariția. Însă tristețea i se
citește pe chip și părăsește scena fără a-și face numărul.
Aflat în cabina sa, Fram se gândește cu dor la sloiurile de gheață și la mama sa de care a
fost despărțit foarte timpuriu. Aceasta a fost împușcată de oameni, iar el a fost luat pe o corabie.
Căpitanul Lars i-a dat numele Fram, după vechea lui corabie, însemnând “înainte” în norvegiană.
Însă, pentru a face rost de băutură, căpitanul Lars l-a vândut pe Fram, iar în cele din urmă acesta
a ajuns la circul Struțki.
Aici, de șapte ani de zile, înveselește oameni de pretutindeni cu giumbușlucurile sale.
Astfel, starea actuală a lui Fram este destul de neobișnuită și atrage atenția unui fost vânător.
Acesta înțelege că lui Fram îi este dor de meleagurile natale și îl convinge pe directorul circului
să îl trimită pe Fram acasă, la polul nord. Ajuns aici, Fram întâmpină dificultăți în a se adapta.
Viscolul îi dă mari bătăi de cap, la fel și procurarea hranei. Nu putea vâna foci întrucât îi
aminteau de cele de la circ.
La un moment dat, se întâlnește cu un urs pe care îl poreclește “Căpățânosul”. Acesta
sare la bătaie, dar Fram reușește să-l pună pe fugă cu acrobațiile sale de circ. Astfel, reușește să
mănânce ceea ce acesta vâna.
Atunci când se întâlnește cu o ursoaică ce avea doi pui, realizează că ceea ce pe oameni
îi încântă, și anume giumbușlucurile sale, pe animale le sperie. Astfel, se urcă pe un sloi de
19
gheață și plutește spre alte meleaguri. După un timp se întâlnește cu un pui de urs a cărui mamă
tocmai fusese ucisă de către un alt urs.
Fram s-a bucurat că în sfârșit cineva nu fuge de el, iar împreună i-au dat o lecție ursului
ucigaș. Însă, atunci când Fram descoperă că puiul de urs începe să-i imite comportamentul,
decide să-l părăsească pentru ca acesta să rămână “normal”.
Regăsindu-se din nou singur, Fram începe să simtă lipsa oamenilor. Astfel, se bucură
când întâlnește un copil de eschimos care pare fascinat de el. Însă tristețea îl cuprinde când
realizează că acesta încerca să-l omoare.
Fram plutește în neștire pe o bucată de gheață până ajunge să se întâlnească cu doi
oameni de pe vaporul care-l adusese la polul nord. Aceștia rămăseseră prinși într-o furtună de
gheață, departe de tabăra lor. Fram îi recunoaște și încearcă să-i încălzească.
La sosirea vaporului, Fram este primul care urcă, abia așteptând să ajungă din nou printre
oamnei, acolo unde el se simțea cel mai bine.
o HOȚUL DE CĂRȚI, MARKUS ZUSAK (război, prietenie, solidaritate, iubirea)
„Hoțul de cărți”, în 2005, la lansare, a avut un succes și mai popular, dar și mai critic.
Moartea, creionată simpatic, povestește despre orfana Liesel Meminger, care își găsește prietenia
și o nouă familie într-un oraș mic din Germania, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial,
totodată în timp ce împreună îl ascund pe Max – un băiat evreu – în subsolul casei lor. Ea
descoperă, de asemenea, puterea cuvintelor și a cărților, pe măsură ce agenda nazistă a lui Hitler
amenință să distrugă tot ceea ce a ajuns să iubească.
Ca narator al romanului se prezintă Moartea. În început, ea spune că prima dată când l-a
văzut pe hoțul de cărți a fost într-un tren. Următoarea dată când l-a văzut a fost când a venit după
un pilot care se prăbușise cu avionul, iar a treia oară a fost după un bombardament. Moartea
asociază o culoare fiecărui moment simbolic: alb, roșu și negru, culorile steagului nazist.
Moartea începe apoi povestea propriu-zisă.
Liesel, mama ei și fratele ei Werner călătoresc într-un tren spre München, când Werner
moare brusc. Liesel și mama ei coboară din tren pentru a-l îngropa, iar Liesel fură o carte de la
unul dintre gropari. Ea și mama ei își continuă călătoria într-un oraș numit Molching, unde Liesel
va fi crescută de părinții adoptivi, Hans și Rosa Hubermann, întrucât mama ei este reținută de
20
naziști pe motivul că ar fi comunistă. La început, lui Liesel nu-i sunt pe plac părinții adoptivi, dar
Hans îi câștigă încrederea, învățând-o să ruleze țigări pentru el.
Încet, Liesel se adaptează noii ei vieți, deși are de multe ori coșmaruri legate de fratele ei.
Când Hans descoperă că Liesel nu știe să citească, el începe să o învețe alfabetul și împreună
parcurg cartea pe care Liesel a furat-o de la gropar. Între timp, situația politică din Molching și
din întreaga Germanie devine gravă, războiul se intensifică; intervine lipsa mâncării și a locurilor
de muncă. Atunci când orașul organizează o ardere de cărți pentru a sărbători ziua de naștere a
lui Hitler, Liesel fură o altă carte din flăcări.
Pe parcurs, Liesel se împrietenește cu Max, băiatul evreu pe care ea și familia, dintr-o
datorie morală, îl ascund în subsol, ferit de naziștii care adună evrei pentru a-i duce în lagărul de
la Dachau. O prietenie care îi îmbogățește spiritual pe amândoi în construcția lor.
Un lucru foarte important și bine conturat în carte este devotamentul lui Liesel pentru cărți:
dezvoltarea lui Liesel de la o fată neputincioasă la o tânără mai matură și mai puternică este
ilustrată de relația ei cu cărțile. Cu alte cuvinte, nu cărțile în sine sunt simbolice, ci modul în care
Liesel se raportează la ele. Prima ei întâlnire cu o carte, am zis, vine imediat după moartea
fratelui ei, pe măsură ce este pe cale să fie dată unei familii adoptive. În acel moment nu poate
citi cartea abia luată căci nu știe. Puțin mai târziu, se luptă să citească în fața clasei și este
batjocorită de un coleg, Ludwig Schmeikl, iar incidentul o lasă din nou să se simtă slăbită,
inferioară.
Dar pe măsură ce Liesel începe să învețe să citească și să scrie și, astfel, începe să câștige
stăpânire asupra cărților, se dezvoltă și caracterul ei: începe să se maturizeze emoțional și să fie
mai amabilă, mai înțelegătoare cu cei din jur. Această schimbare se observă în prietenia ei cu
Max. Ea devine grijulie cu el și, din nou, vedem acest rol în relația ei cu cărțile: de multe ori îi
citește, folosind cărțile ca o modalitate de a-l consola. Pe de altă parte, când Frau Hermann, soția
primarului, încetează să o mai cheme pe Rosa să-i spele rufele și Liesel se simte neputincioasă să
mai facă ceva, ea începe să fure cărți din biblioteca doamnei Hermann ca o modalitate de a
revendica oarecum statutul pe care îl simte că i-a fost luat de la ea și de la familia ei săracă.
Am găsit această carte ca pe un îndreptar care deschide ochii. M-a făcut să îmi dau seama
apoi că atât de mulți oameni din Germania au devenit victime ale războiului, încât nu erau toți
“răi”, așa cum sunt deseori considerați – pâinea e simbolică: Hans îi dă pâine unui evreu din
21
coada care se îndrepta spre lagăr, chiar dacă familia lui nu are mult acasă. Totodată, lui Max i se
dă pâine, prietenii lui îl țin în viață, știind care sunt consecințele dacă naziștii află.
Opere literare-Asemănări/Valori culturale/morale
Tema-prietenia;
Valori culturale-interesul pentru prietenie și pentru lectură;
,,Platanos’’, Doina Ruști
+Sisinel îl admiră pe Platanos pentru că îi vorbește despre lecturi și are un orizont mai larg și o
roagă pe Cati să îl mute lângă el.
+Platanos are interesul de a-și atrage noi prieteni în viața lui.
Tema-familia; relația părinți-copii

Valori culturale-interesul pentru toleranță; buna conviețuire între oameni de etnii diferite;
interesul pentru acceptarea aproapelui de familie.
,,Take, Ianke și Cadâr’’, Victor Ion Popa (text dramatic)
+trei negustori, un român, un evreu și un turc, trăiesc în bună vecinătate;
+fiul lui Take, Ionel, și fiica lui Ianke, Ana, doresc să se căsătorească, însă cei doi se izbesc de
intoleranța societății.
+cu ajutorul lui Cadâr, ei vor depăși aceste prejudecăți.
Tema- relația om-animal

Valori culturale-interesul pentru libertate și curajul de a înfrunta opiniile celorlalți; interesul de a
preveni o tragedie.
,,Cum e lumea’’, Veronica D. Niculescu
+ursulețul Bianca scapă de la Grădina Zoologică din Sibiu, iar Mara Dumitrescu, o tânără îi
observă pe un veterinar și pe un vânător că vor să împuște ursul, dar fata îl apără, spunând că este
doar un pui.
Tema-școala/familia
Valori culturale-interesul părinților pentru a-și da copilul la școală; atașamentul pentru locurile
natale; dorul de casă, suferința despărțirii.
,,Amintiri din copilărie’’, Ion Creangă
+Nică este trimis de familie la Iași, la Socola, pentru a-și continua studiile, dar nu dorește să
rămână acolo;
+el suferă, pentru că este atașat de Humulești.
Tema-model cultural/spiritual/familia/iubirea
Valori culturale-puterea exemplului, rezistența în fața încercărilor vieții, încrederea în propriile
puteri, în muncă, evoluția, perseverența.
22
,,Popa Tanda’’, Ioan Slavici

+Preotul Trandafir este mutat din Butucani în Sărăceni, din cauza felului său aspru;
+el încearcă să schimbe comunitatea dintr-una sărăcăcioasă într-una prosperă, apelând la
batjocură și ocară, însă va reuși să schimbe lumea din sat prin exemplul personal: își repară casa,
cultivă pământul, se apucă de negoț, iar după câțiva ani, satul Sărăceni devine înfloritor.
Tema-educația comportamentului/dreptatea
Valori culturale-interesul pentru buna purtare, curajul de a lua o atitudine;
,,Inocenții’’, Ioana Pârvulescu
+Bunica împreună cu patru nepoți formează o societate și le dă acestora un carnețel pentru a-și
scrie anumite valori;
+Ei află de o femeie rea, care chemase hingherii să ia un câine, Wolf, pe care copiii îl îndrăgeau,
iar, în final, acesta este salvat.
Tema-familia/școala
Valori culturale-interesul pentru îndreptarea unor defecte din familie.
,,D-l Goe’’, I.L.Caragiale/,,Vizită’’-I.L.Caragiale
+cei doi copii au parte de proasta educație dată în familie; sunt inculți și nepoliticoși, stârnind
umor.
Tema-cunoașterea/educația/creativitatea
Valori culturale-interesul și importanța cunoașterii limbii, a universului cuvintelor, educația.
,,Exuvii’’, Simona Popescu
+o fetiță primește pe lista de lecturi obligatorii un dicționar ,,Dicționarul școlarului’’, ea îl
cumpără și descoperă lumea miraculoasă a cuvintelor.
,,Romanul adolescentului miop’’, Mircea Eliade
Valoare culturală-interesul pentru lectură/ documentare
+adolescentul vrea să scrie un roman pentru a câștiga respectul profesorilor, vrea să se cunoască
pe sine pentru succes, iar pentru asta are nevoie de un personaj feminin.
,,Mara’’, Ioan Slavici
+Mara, mamă a doi copii, rămasă văduvă, muncește din greu pentru a-și vedea copiii mari și
realizați;
Tema-relația copii-părinți/frați
Valori culturale-interesul pentru educație/pentru iubire/pentru păstrarea relațiilor deosebite în
familie
,,Inocenții’’, Ioana Pârvulescu
+relația personajului-narator cu tatăl ei, un model aparte, dezvoltându-i acesteia interesul și
pasiunea pentru lectură;
,,La Medeleni’’, Ionel Teodoreanu ( Volumul I -Hotarul nestatornic)
+Dănuț, sora lui, Olguța și Monica, o fetiță orfană, crescută de familia Deleanu, petrec clipe
fericite la moșia părintească; cu toate poznele Olguței. Cei trei copii sunt legați unii de alții de
sentimente puternice.
Tema-fantasticul/mituri/legende
Valori culturale-interesul pentru credință și pentru distrugerea răului
23
,,Moara lui Călifar’’, Gala Galaction

+Moara lui Călifar, un loc blestemat, iar moș Călifar își vânduse sufletul diavolului. Stoicea, un
flăcău orfan și sărac merge la moară pentru a-i cere lui Călifar să îl ,,procopsească’’. Acesta îi
spune să se spele pe față cu apă din lac; el visează că o salvează pe fiica unui boier. După visul
lui se trezeste și este luat în râs de Călifar;
+el îi spune că de 300 de ani era blestemat să nu moară decât ucis; Stoicea îl lovește cu ciomagul
și se aruncă și el în lac.
Tema-iubirea și dorința de a face bine

Valoare morală-bunătatea; Valoare culturală-interesul pentru a face bine;
,,Bătrânul cel bun din Strada Speranței’’-Ileana Vulpescu
+domnul Manoilă crede că nu a lăsat nimic în viața lui și nu a făcut bine suficient, de aceea,
începe să își ajute vecinii și pe cei de pe stradă. ;
+este fascinat seara când se simte obosit și descoperă că a putut face bine.
Tema-lectura/cartea
Valori culturale-interesul și pasiunea pentru lectură
,,Fram, ursul polar’’, Cezar Petrescu
+Petruș, pasionat de lectură, nu are foarte multe cărți, însă prietenia acestuia cu fetița cu părul
bălai are parte de cărți de la profesor. El citește și le împrumută cu pasiune.
+Băiatul trăiește intens și cu emoție fiecare pagină lecturată.
,,Romanul adolescentului miop’’, Mircea Eliade
+bucuria băiatului de a citi enorm în mansardă.
,,Vrem să vă dăruim câte o fereastră’’, Matei Vișniec
+se evidențiază pasiunea și interesul copiilor pentru carte, dar și faptul că nimeni nu se pierde
într-o bibliotecă, iar acestea rămân ferestre deschise către cunoaștere.
Tema-prietenia cu sentimente puternice de generozitate

,,Prietenul meu’’, Ioana Pârvulescu
+La prima oră de istorie, cățelul lui Bogdan latră, iar doamna profesoară îl dă afară pe Adi,
colegul de bancă al acestuia. Bogdan recunoaște că el a adus câinele și își dă seama că Adi este
cel mai bun prieten al său.
Tema-tradiție/fantezie/ puterea iubirii

,,Zâna Munților’’, de Petre Ispirescu
+Un fiu de împărat nu ucide turturica, ce se dovedește a fi Zâna Munților și se îndrăgostește de
fiul împăratului. Peste câteva zile, la curtea împăratului apare o femeie săracă, ce este făcută
găinăreasă. La final, cu ajutorul unui condur pe care îl pierde, se dovedește că aceasta este
frumoasa fată cu care dansase prințul și ea trebuie să renunțe la puterile ei pentru a se căsători cu
el.
,,Cireșarii’’, Constantin Chiriță
+un grup de prieteni doresc să exploreze locuri aparte și dovedesc solidaritate în situațiile
dificile.
+se împrietenesc cu moș Timofte.
,,Toate pânzele sus’’, de Radu Tudoran
24
+relația dintre Anton Lupan și Ieremeia, când cel dintâi îi propune lui Ieremia să plece într-o
călătorie pe o perioadă de câțiva ani și se asigură că acesta este desăvârșit în domeniul maritim.
Tema- copilăria/joaca
Valori culturale-interesul pentru copilărie și farmecul acestuia; relațiile dintre copii și interesul
pentru cunoașterea jocului.
Texte: ,,Amintiri din copilărie’’, de Ion Creangă
+relația lui Nică cu cei apropiați vârstei lui în Humulești.
,,Hronicul și cântecul vârstelor’’, de Lucian Blaga
+Lulu are cinci ani și zilnic este strigat la joacă de cei trei prieteni ai săi: Vasile, Roman și Adam.
Joaca lor preferată era să alerge pentru că aveau impresia că aleargă și cerul o dată cu ei.
,,Solenoid’’, Mircea Cărtărescu
+joaca și plimbarea băiețelului cu bicicleta prin parc până târziu, împreună cu mama lui.
,,Mendebilul’’, Mircea Cărtărescu
+jocurile pe care copiii le inițiau prin împrejurimile blocului, bucuria de a fi împreună.
Textul liric
,,Lacul’’, Mihai Eminescu

Valori culturale: admirația față de natură, aflată în rezonanță cu sufletul omenesc; lirică
subiectivă-dragoste, dor, fantezia creatoare.
+Eul liric este cuprins de farmecul naturii, al lacului încărcat de flori de nufăr; el își imaginează o
întțlnire și o plimbare cu barca sub razele lunii cu o iubită ideală, ce apare dintre trestii, la final,
este dezamăgit că totul a fost doar un vis.
,,Într-un lac’’, Tudor Arghezi

Valori culturale: descrierea dintr-o perspectivă poetică neașteptată a elementelor naturii; lirică
obiectivă; fantezia; luna-simbol al renașterii, al schimbării și al transformării.
+Descrierea inedită a unui peisaj hibernal, nocturn, în care luna e asemănată cu o farfurie de
argint, care nu mai poate să își spele fața în lacul înghețat.
,,Iarna’’, Vasile Alecsandri

Valori culturale: admirația față de natură, aflată în rezonanță cu sufletul omenesc.
+descrierea unui tablou de iarnă, a ninsorii, apoi, în ultima strofă, iese soarele care transformă
peisajul mohorât într-un strălucitor și optimist.
+lirică obiectivă, nu apar mărcile eului liric.
,,Izvorul nopții’’, Lucian Blaga

Valori culturale-iubirea, natura, cunoașterea
+vocea ficțională, aflată în ipostaza de îndrăgostit, își exprimă sentimentele de admirație față de
frumusețea ochilor negri ai iubitei, care semnifică unul dintre marile mistere ale Universului,
întrucât se identifică cu cadrul nocturn, care acoperă elementele naturii.
,,Controverse’’, Nina Cassian
25
Valori culturale-interesul poetului de a lăsa în urmă o creație și de a stabilio relație frumoasă și

furtunoasă între operă și artist.
+artista își îngăduie să se amuze, manevrând cuvintele simple într-un poem oblic ,,o caligramă’’,
surprinzând pe cei obișnuiți cu formele reale ale poeziei.
SFAT: DE NOTAT TEME/ VALORI CULTURALE DIN TEXTELE SUPORT
ÎNTÂLNITE ÎN VARIANTELE DE LUCRU/ ANTRENAMENT!!!
DE REȚINUT IDEEA PRINCIPALĂ PENTRU ASOCIERE!!!
Recomandare: https://www.delicateseliterare.ro/categorie/liste-carti/
DE REȚINUT!
o Citiți cu mare atenție cele doua texte și reveniți asupra lor ori de câte ori este necesar!
o Nu lăsați nerezolvat niciun subiect!!!
o Fiți atenți la încadrarea în limita de cuvinte!
o Acordați mare atenție normelor de ortografie și punctuație!
– vizează exerciții de vocabular, fonetică, morfologie și sintaxă.
EXERCIȚIUL 1
✔Despărțirea cuvintelor în silabe

Regulile despărțirii în silabe:
1. O consoană între două vocale trece în silaba următoare:

pă-du-re, ma-să
▪ dacă înaintea consoanei sau după ea se află un diftong sau un triftong, la despărțirea în
silabe, consoana trece în silaba următoare: pâi-ne, cre-ioan-ne.
▪ Atunci când grupurile ch, gh sunt urmate de i sau e într-o silabă în care nu există vocală
sunt considerate consoane: u-re-che, ve-ghe
▪ x(cs/gz) trece în silaba următoare când se află între două vocale: e-xa-men, e-xem-plu, iar
dacă este urmat de consoană, rămâne în prima silabă: ex-cep-ți-e, ex-ca-va-tor.
2. Două consoane între două vocale: despărțirea se realizează între cele două consoane:
mun-te, con-te, ac-tiv.
EXCEPȚIE fac b, c, d, f, g, h, p, t, v ca prime consoane, urmate de l sau r. În această situație,

grupul de consoane nu se desparte: co-dru, pa-tru, co-vrig.
26
3. Trei sau mai multe consoane între două vocale: prima consoană rămâne în silaba
anterioară , iar perechea celorlalte trece în silaba următoare: as-tru, mon-stru,
con-struc-tor.
EXCEPȚIE fac grupurile de consoane lpt,mpt,nct, ncț, ncș, ndv, rct, rtf, stm care se despart după
a doua consoană din grup: punct-aj, jert-fă, somp-tu-os.
4. Două vocale în hiat formează silabe diferite, deoarece o silabă poate avea doar o
singură vocală: no-uă, hi-at, po-e-zi-e.
5. Cuvintele compuse se despart în silabe în funcție de cuvintele din care sunt alcătuite:
tri-unghi, bu-nă-vo-in-ță, ne-or-ga-ni-zat, re-fă-cut, dez-ră-dă-ci-nat.
Site util pentru despărțirea cuvintelor în silabe: Silabe.ro - Desparte în silabe

cuvintele limbii române (tine apăsată tasta CTRL și dă click pe link, în felul acesta ți
se va deschide direct pagina cu siteul).
✔Accentul - reprezintă rostirea mai energică a unei silabe, față de rostirea mai puțin
energică a silabelor învecinate. El poate deosebi înțelesul cuvintelor.
● accentul cade mereu pe vocală.
o EXEMPLE:
torturi/torturi, veselă/veselă
**** omografe- cuv care se scriu la fel, dar se pronunță diferit

***omofone- cuv care se pronunță la fel, dar se scriu diferit
Omo- prefixoid – la fel/ aceeași
✔Grupuri de sunete: DIGTONG, TRIFTONG, HIAT

ATENȚIE!
Pentru a indica grupul de sunete dintr-un cuvânt este obligatoriu, pentru început, să
despărțim cuvântul în silabe!
● DIFTONGUL- este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivocală

rostite în aceeași silabă.
Exemplu: soar-re, la-lea, trea-bă.
● TRIFTONGUL – este grupul de sunete format dintr-o vocală și două
semivocale rostite în aceeași silabă.
Exemplu: lu-poai-că, ve-neau, cre-ioa-ne.
27
● HIATUL – este grupul de sunete format din două vocale rostite în silabe
diferite, dar alăturate.
Exemplu: po-e-zi-e, i-de-e, fi-e-ca-re.
Reguli fonetice de bază:
1. A, E, I, O, U, Ă, Ă, Â, Î – sunt vocale.
2. E, I, O, U – sunt și semivocale
3. A, Ă, Â, Î – sunt tot timpul vocale!
4. Orice silabă a unui cuvânt are doar o vocală (nici mai mult de o vocală, nici mai puțin de
o vocală). NU există silabă cu două vocale, la fel cum nu există silabă fără o VOCALĂ.
5. Pentru grupurile de sunete DIFTONG, TRIFTONG, HIAT ne interesează doar
VOCALELE și SEMIVOCALELE.
6. Cratima unește 2 silabe inițial diferite într-una singură
mi-a- diftong
mi-au- triftong
!!!! măsura versurilor
EXEMPLU: noap-te
*Ne uităm la prima silabă, unde a este vocală (vezi regula nr. 3 de mai sus) și o este neapărat
semivocală pentru că nu pot exista 2 vocale în aceiași silabă (vezi regula 4).
Prin urmare, grupul de sunete oa este DIGTONG.
În grupurile de litere che, chi, ghe, ghi, ce, ci, ge, gi, sunetele e și i din aceste grupuri
rămân sunete, doar dacă sunt vocale!!!
EXEMPLU: !!!chea-mă
* NU este diftong în acest cuvânt!
- în exemplul de mai sus apare grupul de litere che, fapt care mă obligă să
fiu foarte atent și să-mi amintesc că în aceste grupuri sunetul e este
considerat sunet doar dacă este vocală.
- Silaba chea are deja o vocală, pe a, prin urmare e va fi semivocală în acest
exemplu și nu este considerat sunet
- În transcriere fonetica, cuvântul arată așa: k a m ă – prin urmare nu
există diftong!!!
!!!cear-tă
28
*NU există diftong în acest cuvânt!
- sunetul e dispare pentru că este semivocală: c a r t ă
!!!tre-ceau
*NU exista triftong în acest cuvânt
*sunetul e cade: t r e c a u, prin urmare avem diftong, nu triftong
REȚINEȚI!!!
● eu este triftong, deoarece se aude: i e u

● el este diftong, deoarece se aude: i e l (acest cuvânt este format din 2 litere și 3
sunete)
EXERCIȚIUL 2
✔Moduri de formare: derivarea, compunerea, conversiunea

▪ Derivarea - mijloc intern de îmbogățire a vocabularului prin care se formează cuvinte
noi cu ajutorul sufixelor și al prefixelor, adaugate cuvântului de bază.
Exemple: copil (cuvânt de bază) – copilărie (cuvânt format prin derivare cu sufix)
Corect( cuvânt de bază) – incorect (cuvânt format prin derivare cu prefix)
ATENȚIE!
❖ PLURALUL ȘI ARTICOLUL nu sunt considerate sufixe!
▪ Compunerea – mijloc intern de îmbogățire a vocabularului prin care se formează cuvinte

noi prin unirea/alăturarea a două sau mai multe cuvinte deja existente în limbă.
▪ Cuvintele compuse pot fi substantive (untdelemn), verbe (a binevoi), adjective
(cumsecade), pronume (dumneaei), numerale (treizeci), adverbe (odată), prepoziţii
(până la), conjuncţii (ca să), interjecţii (ding-dong).
▪ Compunerea se poate realiza prin:
ALĂTURAREA (PARATAXA) : Sângeorz-Băi, Turnu-Măgurele, câine-lup, de pe
lângă, despre, ca să, navă-satelit.
SUBORDONAREA : gura-leului, floare-de-colț, fluieră-vânt, bun-simţ, clarvăzător,

douăzeci;
29
ABREVIEREA (PRESCURTAREA) : ONG, TAROM, plafar, aragaz.
Abrevierea se face cu:
● inițiale: ONU;
● inițiale și fragmente de cuvinte sau cuvinte: aragaz;
● fragmente de cuvinte: Rompres;
● fragmente de cuvinte și cuvinte: Romgaz
✔ Compusele obținute prin abreviere cu inițiale se scriu cu punct de abreviere (care nu este
nici precedat, nici urmat de pauză) sau fără punct de abreviere. Se preferă scrierea fără
punct de abreviere.
Compusele obținute prin abreviere cu inițiale nu se despart la capăt de rând.

▪ Conversiunea/schimbarea valorii gramaticale – reprezintă mijlocul intern de îmbogățire
a vocabularului care constă în trecerea unui cuvânt de la o clasă morfologică (parte de
vorbire) la o alta, în funcție de context.
▪ Copilul frumos- adj
▪ Copilul scrie frumoos- adverb
▪ Frumosul / un frumos- substantiv
*voi oferi doar exemplele cel mai des folosite/întâlnite
EXEMPLE:
● din verbe la participiu devin adjective provenite din verb la participiu / ADJ
PARTICIPIALE (atunci când o formă verbală de participiu stă lângă un substantiv,
verbul la participiu devine adjectiv)
- citită = verb la participiu
(cartea) citită = adjectiv provenit din verb la participiu/ ADJ PARTICIPIAL
-deschis = verb la participiu
(geamul) deschis = adjectiv provenit din verb la participiu
● din adjective în adverbe (atunci când adjectivul determină un verb, adjectivul devine
adverb)
- frumos = adjectiv propriu-zis
(cântă) frumos = adverb format prin conversiune de la adjectiv
● orice parte de vorbire devine substantiv prin articulare (cu articol hotărât sau nehotărât)
- frumosul (de la adj. la substantiv)
30
- oful (de la interjectie la substantiv)

- nimicuri (de la pronume negativ la substantiv)
ATENȚIE! Pentru a stabili dacă un cuvânt este format prin conversiune ai nevoie de context!
Se obţin SUBSTANTIVE din:
● Adjective: Am intrat în adâncul întunecat al pădurii

● Verbe la participiu: Rătăciţii în pădure se sperie.
● Verbe la supin: Mersul prin pădure îmi place.
● Verbe la gerunziu: Suferindul privea trist spre frunzele căzute.
● Adverbe: Înţelegea suferinţa aproapelui său.
● Pronume: Nu-mi pierd vremea cu nişte nimicuri.
● Interjecţii: N-a ascultat oful meu.
Se obţin ADJECTIVE din:
● Verbe la participiu:Priveam lumina filtrată prin ramuri.

● Verbe la gerunziu: Îmi plăceau pletele fluturânde ale fetei..
● Pronume: Aceşti brazi sun tmici.
● Adverbe: Mi-am luat haine gata.
Se obţin ADVERBE din:
● Adjective: Vorbeşte frumos despre natură.

● Verbe la participiu: Cântă îngânat.
● Substantive care denumesc anotimpuri, părţile zilei, zilele săptămânii: Învaţă noaptea.
Se obţin PREPOZIŢII din:
● Adverbe: Deasupra crengii s-a aşezat o pasăre.

● Substantive: Picta frumos graţie talentului.
● Verbe la participiu: A terminat de recoltat mulţumită ajutorului.
EXERCIȚIILE 3, 4
✔Categorii semantice/sensul cuvintelor
● SINONIME – cuvinte cu formă diferită și sens asemănător (blând=gingaș)

● ANTONIME – cuvinte cu formă diferită și sens opus (curaj#frică)
● OMONIME – cuvinte cu formă identică si sens diferit (liliac- floare/animal)
● PARONIME – cuvinte cu formă aproape identică și sens diferit
(compliment/complement)
31
● CUVINTE POLISEMANTICE – cuvinte cu formă identică și sens mai mult sau mai
puțin diferit (a trece: trec strada ( traversez), trec examenul ( promovez), trec cu vederea (
voi îngădui))
● DE NOTAT ÎN PARANTEZĂ SENSUL
● PLEONASMUL – o greseală de exprimare care constă in folosirea alăturată a două
cuvinte care înseamnă același lucru (cobor în jos, averse de ploaie, planuri de viitor)
Unele cuvinte din limba română pot avea:
sens propriu(cunoscut de toți vorbitorii, prima definiție din dicționar): A sosit

-
primăvara.
● DE BAZĂ- pe umerii lui e povara familiei
● SECUNDAR- umerii obrajilor
- sens figurat (sensul neobișnuit, folosit în componența figurilor de stil sau a
expresiilor): Tu ești primăvara mea.
EXERCIȚIUL 5
✔Moduri și timpuri verbale

Modurile personale:
Modul indicativ
● Timpul prezent: eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, noi scriem, voi scrieţi, ei/ele scriu.
● Timpul imperfect: eu scriam, tu scriai, el/ea scria, noi scriam, voi scriaţi, ei/ele scriau.
● Perfect compus: eu am scris, tu ai scris, el/ea a scris, noi am scris, voi aţi scris, ei/ele au
scris.
● Mai mult ca perfect: eu scrisesem, tu scrisesei, el/ea scrisese, noi scriseserăm, voi
scriseserăţi, ei/ele scriseseră.
● Perfect simplu: eu scrisei, tu scriseşi, el/ea scrise, noi scriserăm, voi scriserăţi, ei/ele
scriseră.
● Viitor I/ STANDARD: eu voi scrie, tu vei scrie, el/ea va scrie, noi vom scrie, voi veţi
scrie, ei/ele vor scrie.
● Viitor II( viitor popular): eu o sa scriu, tu o sa scrii, el/ea o sa scrie, noi o sa scriem, voi
o sa scrieţi, ei/ele o sa scrie.
32
● Viitor anterior: eu voi fi scris, tu vei fi scris, el/ea va fi scris, noi vom fi scris, voi veţi fi
scris, ei/ele vor fi scris.
Modul conjunctiv (SĂ)
● Timpul prezent: eu să scriu, tu să scrii, el/ea să scrie, noi să scriem, voi să scrieţi, ei/ele
să scrie.
● Timpul perfect: eu să fi scris, tu să fi scris, el/ea să fi scris, noi să fi scris, voi să fi scris,
ei/ele să fi scris.
Modul condiţional-optativ (exprimă o dorință)
● Timpul prezent: eu aş scrie, tu ai scrie, el/ea ar scrie, noi am scrie, voi aţi scrie, ei/ele ar
scrie.
● Timpul perfect: eu aş fi scris, tu ai fi scris, el/ea ar fi scris, noi am fi scris, voi aţi fi scris,
ei/ele ar fi scris.
Modul imperativ (exprimă un ordin, un îndemn, o poruncă)
-are forme doar pentru persoana a II-a singular si plural: tu scrie!, voi scrieţi!
Forme verbale nepersonale (moduri nepersonale):
Modul infinitiv. Este singurul mod nepersonal care are timp:
● prezent: a scrie
● perfect: a fi scris
Modul supin: de scris
Modul participiu: scris, scrisă, scriși, scrise
Modul gerunziu: scriind
FUNCȚII SINTACTICE ALE VERBELOR LA INFINITIV:
A SCRIE- SUBIECT- A SCRIE ESTE PLĂCEREA MEA.
NUME PREDICATIV- BUCURIA CEA MAI MARE ESTE DE A SCRIE.
ATRIBUT VERBAL: BUCURIA DE A SCRIE ESTE A MEA.
COMPL DIRECT: POT SCRIE MULTE VERSURI.

33
COMPL PREPOZIȚIONAL: DISCUTA DESPRE A SCRIE LUI MOȘ CRĂCIUN.
✔Construcții verbale/sintactice:
● Construcția activa – Subiectul face o acțiune pe care o suportă Complementul (aici
avem de-a face forma standard a conjugării verbului, fără să necesite auxiliare
suplimentare):
exemplu: Copilul a primit o carte.
● Construcția pasivă – se opune construcției active (inversul construcției active).
- are o structură specifică: Subiect + vb A FI + vb la participiu +
Complement preopozițional (complement de agent)
exemplu: Cartea a fost primită de copil.
OBS! Complementul prepozițional care urmează unei construcții pasive se numește

Complement de agent.
Construcția verbală activă și pasivă
Atunci când observăm că subiectul face / realizează / îndeplinește o acțiune, spunem

că avem o construcție activă. Subiectul aste activ, se implică în acțiune.
Anca citește o carte.
El are douăzeci de ani.
Ea este elevă în clasa a VIII-a.
Îmi vine să plâng de necaz!
(manual)Andrei scrie o compunere.
Echipa noastră va confecționa decorurile.
El doarme.
Dacă transform enunțul: Anca citește o carte. în Cartea este citită de Anca., ce
modificări s-au produs?
- în primul rând, subiectul propoziției nu mai este Anca, cea care citește, ci
Cartea.
- Anca are altă funcție, care răspunde la întrebările: De cine / de către cine este
citită cartea? - așa cum ați observat în cele transcrise în caiet, la aceste întrebări
răspunde Complementul de agent!!!
34
Într-o construcție verbală activă, subiectul este autorul acțiunii

exercitate/realizate asupra unui obiect:
Andrei scrie o compunere.
Echipa noastră va confecționa decorurile.
El doarme.
Într-o construcție verbală pasivă, subiectul suportă acțiunea făcută de autorul ei:
Compunerea este scrisă de Andrei.
Decorurile vor fi confecționate de echipa noastră.
Construcția pasivă este o construcție sintactică constituită dintr-un subiect (exprimat

sau neexprimat), o formă verbală pasivă (alcătuită din verbul auxiliar a fi + participiul
verbului de conjugat: este scrisă, vor fi confecționate) și un complement de agent.
Participiul își schimbă forma după genul și numărul subiectului:
Replica este rostită de Ana.
Replicile sunt rostite de Ana.
Verbul auxiliar a fi are forme pentru toate timpurile și modurile, cu excepția

imperativului, iar dintre formele verbale nepersonale, doar pentru gerunziu (Fiind
chemat de Andrei, a lăsat totul baltă și a plecat.) și infinitiv (Visul de a fi aplaudat de
spectatori i s-a împlinit.).
Complementul de agent este un tip special de complement prepozițional care

denumește autorul acțiunii dintr-o construcție pasivă și se exprimă printr-un
substantiv, pronume sau numeral în cazul acuzativ, precedat de prepoziția de
către sau de:
Ana este apreciată de către public.
Ana a fost admirată de noi.
Ana va fi felicitată de cei doi.
Complementul de agent poate fi exprimat sau neexprimat.
● Construcțiile impersonale – construcții organizate în jurul unor verbe fără subiect

(plouă, tună, ninge) sau al unor verbe cu subiect nepersonal (S-a auzit un sunet/S-a
produs un accident).
Construcțiile impersonale se realizează prin:
35
- verbe meteorologice sau legate de momentele zilei: plouă, se luminează

- verbe construite cu complement indirect și prepozițional, dar fărăr subiect: îmi
pare rău, îmi pasă de el, îmi pare bine de tine
- verbul a fi predicativ și un subiect: e noapte, e soare, e frig
- verbul a fi predicativ, un pronume în dativ și un substantiv în nominativ: mi-e
sete, mi-e foame, mi-e dor
- verbe urmate de propoziție secundară, pronume personal în acuzativ/dativ: îmi
place să, îmi convine că, mă bucură că
- verb copulativ și nume predicativ urmate de propoziție secundară(expresii
verbale impersonale: este bine că, este adevărat că, este important să
- verbe cu pronume reflexiv, verbe reflexive impersonale:
El merge în parc cu copilul în fiecare zi –
> Se merge în parc în fiecare zi.
● Construcții reflexive – sunt construcțiile cu pronume reflexiv ( forma de acuzativ/dativ)

atașate unui verb (se minunează, își amintește) sau, în unele cazuri, unui nominal (Se
gândește la experiența-și)
exemple:
- reflexivul în Ac, complement direct: se visează, se descrie

- reflexivul în Dativ, complement indirect: Mi-am spălat sandalele.
✔NUMERALUL
Numeralul are trei valori:
- valoare pronominală – când se comportă ca un pornume( înlocuiește un

substantiv)
exemplu: Primul s-a intors./ EL S-A ÎNTORS.
- valoarea adjectivala – când determină un substantiv, adică atunci când se
comportă ca un adjectiv (îndeplinește mereu f.sintactică de atribut adjectival)
exemplu: Am mancat trei mere.
- valoare substantivală – în construcții subst+adj:
exemplu: etajul trei, nota 10, pagina 204
✔Cazurile substantivului
36
1. NOMINATIV
- SUBIECT: Mama face cumpărături.
- NUME PREDICATIV: Aceasta este mama mea.
- ATRIBUT APOZIȚIONAL: EA, mama, ESTE MINUNATĂ.
2. ACUZATIV
- ATRIBUT: Cadoul de la mama mi-a plăcut cel mai mult.
- COMPLEMENT: Am vorbit cu mama despre tine.
3. DATIV (CUI?)
- COMPLEMENT: Mamei i-am răspuns la telefon.
4. GENITIV (A, AL ,AI, ALE CUI?)
- ATRIBUT: Geanta mamei mele s-a rupt.
5. VOCATIV – nu are funcție sintactică
- exprimă o adresare directă
Ionel, vino aici!
✔Tipuri de adjective
Adjectivul poate fi de 3 feluri:
- propriu-zis: mic, mare, albastru, curajos

- pronominal: cartea mea, acel copac, toată lumea, fiecare copil, care fată
- provenit din verb la participiu: ușă deschisă, prăjitură mâncată, adevăr spus
ATENȚIE! Adjectivul se acordă în GEN, NUMĂR ȘI CAZ cu substantivul pe care îl

determină.
✔ GRADELE DE COMPARAȚIE
1. POZITIV: frumos
2. COMPARATIV:
- de inferioritate: mai puțin frumos
- de egalitate: la fel de frumos
- de superioritate: mai frumos
3. SUPERLATIV:
- relativ
37
● de inferioritate: cel mai puțin frumos

● de superioritate: cel mai frumos
-abosulut - exprimă, fără comparație, gradul cel mai înalt sau cel mai scăzut (de
superioritate/de inferioritate):
-adverbe și locuțiuni adverbiale legate de adjectiv prin prepoziția „de”: grozav,

extraodinar, extrem, din cale afară de etc;
- prin repetarea adjectivului: frumos, frumos
- prin lungirea/repetarea unei vocale: fruumos
- diferite expresii în care adjectivul este însoțit de un substantiv ce-i dă valoare de

superlativ absolut: supărată foc, rea de mama focului.
-atât de frumos, prea frumos
✔ ELEMENTELE DE VERSIFICAȚIE sunt:

● VERSUL – reprezintă un rând dintr-o strofă a poeziei;
● STROFA – alcătuită din mai multe versuri, delimitată printr-un rând lăsat liber
față de celelelate strofe; în funcție de numărul de versuri, strofa poate fi:
- monovers: un singur vers
- distih: 2 versuri
- terțet: 3 versuri
- catren: 4 versuri
- cvintet: 5 versuri
- sextet: 6
- septimă: 7
- octet: 8
- polimorfă: mai mult de 12 versuri
- o singură strofă: monobloc/ astrofică
● RITMUL – succesiunea silabelor accentuate și neaccentuate dintr-un vers

- iambic (accentul cade pe a doua silabă)
- trohaic (accentul cade pe prima silabă)
● RIMA – potrivirea sunetelor/ silabelor finale din versuri. Rima poate fi:
- împerecheată ( rimează versurile: 1 cu 2 și 3 cu 4)
- încrucișată ( rimează 1-3 și 2-4)
- îmbrățișată (rimează 1-4 și 2-3)
38
- monorima (rimează toate versurile strofei 1-2-3-4)

- rima alba – lipsa rimei
● MĂSURA – numărul de silabe dintr-un vers; de obicei pentru a stabili rima

întregii poezii, se desparte în silabe cel mai mic vers și cel mai mare. ( Dacă
versul cel mai scurt are 7 silabe, iar versul cel mai lung are 9 silabe, măsura
poeziei va fi de 7-10 silabe).
✔ TRANSFORMAREA VORBIRII DIRECTE ÎN VORBIRE INDIRECTĂ
VORBIREA DIRECTĂ - în scris, vorbirea directă reproduce fără modificări cuvintele rostite
de o persoană.
VORBIREA INDIRECTĂ – păstrează informația, dar elimină folosirea persoanelor I și a II-a

pentru redarea vorbirii unui personaj, cuvintele care ar putea indica o anumită intonație.
Pentru a transforma vorbirea directă în vorbire indirectă, se parcurg următorii pași:
● eliminăm linia de dialog;

● transformăm formele verbale de persoana I și a II-a în forme verbale de persoana a III-a;
● eliminăm cuvintele care indică o exclamație, un strigăt etc;
● folosim verbe care indică acțiunea de a spune, de a întreba, de a exclama;- vb declarative
● după aceste verbe folosim cuvinte de legătură cum ar fi: ca, să, ca să, care etc.
exemplu:
Vorbire directă:
PASCU (tainic): Dom’le șef! Ce crezi dumneata că e în pachetul ăsta?
ŞEFUL: Păi ce să fie? O carte.
Vorbire indirectă:
Pascu îl întrebă pe șeful de gară ce crede că se află în acel pachet. Acesta îi răspunde spunând
că el crede că este vorba despre o carte.
EXERCIȚIUL 6
39
✔Funcții sintactice + TIPURI DE ENUNȚURI !!!!

Pentru a stăpâni funcțiile sintactice este obligatoriu să știm întrebările specifice fiecărei
funcții în parte, așa că le vom lua pe rând.
● subiect: CINE/CE?
● predicat: CE FACE?
● atribut: CARE/CE FEL DE/A, AL, AI, ALE CUI/ CÂȚI/CÂTE?
● complement direct: PE CINE/CE?
● complement indirect: CUI?
● complement prepozițional: CU CINE/CU CE? DESPRE
CINE/DESPRE CE?
● circumstanțial de mod: CUM?
● circumstanțial de timp: CÂND?
● circumstanțial de loc: UNDE?
● circumstanțial de scop: DE CE?/CU CE SCOP?
● circumstanțial de cauză: DE CE/DIN CE CAUZĂ?
*pentru Nume predicativ se află după un verb copulativ (a fi, a deveni, a ajunge, a rămâne,
a ieși, a se face, a părea, a însemna).
*Acum voi lua subtantivul băiat și voi alcătui enunțuri în care acest cuvând să îndeplinească
diferite funcții sintactice.
Exemple:
Subiect: Băiatul merge.
Nume predicativ: Acela este băiatul tău.
Atribut (în acuzativ): Sfatul de la băiatul tău mi-a fost folositor.
Atribut (în Genitiv): Rolele băiatului sunt noi.
Complement direct: Am văzut un băiat ciudat.
Complement indirect: Băiatului i-am împrumutat culegerea.
Complement prepozițional: Nu am vorbit nimic despre băiatul tău.
Circumstanțial de mod: Te comporți ca un băiat de grădiniță.
Circumstanțial de loc: Merg până la băiatul acela.
exemplu:
40
Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul cu funcție sintactică de subiect din

enunțul „După un ceas, năvăli lumea înăuntru” să fie complement indirect.
rezolvare:
lumea=substantiv, f.s. Subiect
Lumii nu îi pasă de ceea ce faci.
✔ Tipuri de enunț: **** EX 6/ B

● asertiv (.)
● interogativ (?)
● exclamativ(! – exprimă o emoție puternică): Nu credeam să te mai văd!
● imperativ(! –exprimă un ordon, poruncă): Scrie mai repede!
✔ PRONUMELE. ADJECTIVUL PRONOMINAL

PRONUMELE – partea de vorbire flexibilă care ține locul unui substantiv.
1. PRONUMELE PERSONAL - este o parte de vorbire flexibilă care desemnează

persoane. Are forme diferite, în funcție de persoană, iar la persoana a III-a prezintă
forme și pentru genuri. Pronumele se acordă în gen și număr cu substantivul pe care îl
înlocuiește.
!!!Pronumele personal are forme accentuate și forme neaccentuate:
a). FORME ACCENTUATE (acele forme din care ne putem da seama de persoana și de
numărul pronumelui):
pers. I: eu, pe mine, mie – noi, pe noi, nouă
pers a II-a: tu, pe tine, ție – voi, pe voi, vouă
persoana a III-a: el, pe el, lui; ea, pe ea, ei – ei, pe ei, lor; ele, pe ele, lor
exemplu:
● Eu am terminat primul exercițiul la matematică. (caz Nominativ, f.sintactică Subiect)
41
● Nu a vorbit cu mine despre excursie. (caz Acuzativ, f.sintactică Complement

prepozițional)
● Mie mi-a împrumutat cartea de istorie. (caz Dativ, f. sintactică Complement indirect)
b). FORME NEACCENTUATE (sunt formele scurte ale formelor accentuate):
pers. I: îmi, mi-, m, mă, ne, ni
pers. a II-a: îți, ți-, te, ți-, vă, vi-
pers a III-a: îi, l-, i-, -o, îl, le, li
exemplu:
● Mi-a spus adevărul.

!!!Ne dăm seama că este vorba despre o forma neaccentuată pentru că nu putem spune numărul
și persoana, raportându-ne doar la cuvântul „mi-”. Încercăm să vedem de la ce formă accentuată
provine acest „mi-”: Mi-a spus MIE, prin urmare „mi-” provine de la „mie”, adică perosna I,
nr. singular, caz Dativ (pentru că răspunde la întrebarea CUI?), f. sintactică C.
indirect(pentru că răspunde la întrebarea CUI?) – vezi în curs la cazuri și funcții sintactice
● Te-a văzut în curtea școlii. (Te-a văzut PE TINE)

te-= pronume personal, formă neaccentuată(de la forma accentuată PE TINE), persoana a II-a,
numărul singular, caz Acuzativ (pentru că are prepoziția pe), f.sintactică C. direct (răspunde la
întrebarea PE CINE?)
2. PRONUMELE REFLEXIV - ține locul unui substantiv (obiect) asupra căruia se

manifestă în mod direct sau indirect acțiunea verbului și are forme doar pentru
cazurile dativ și acuzativ. Atunci când acțiunea se reflectă în mod direct, pronumele
este în cazul acuzativ, iar atunci când se reflectă indirect stă în cazul dativ.
!!!Pronumele reflexiv are forme proprii doar pentru persoana a III-a, cazurile acuzativ și dativ:
se, s-; își și-; sine; sie, sieși.
El se uită la profesor și se chinuie să-și amintească poezia.
Nu-și găsește locul aici.
!!!Pentru persoanele I și a II-a, pronumele reflexiv împrumută formele neaccentuate ale

pronumelui personal. TREBUIE SĂ FACEM DIFERENȚA ÎNTRE UN PRONUME
PERSONAL (formă neaccentuată) ȘI UN PRONUME REFLEXIV.
!Este pronume personal (formă neaccentuată) atunci când subiectul are o altă persoană decât
cea a pronumelui în cauză.
42
exemplu:
● Mi-a explicat totul. – aici este pronume personal pentru că pronumele este la
persoana I(mie), iar subiectul la persoana a III-a (cine mi-a explicat? - ea/el)
!Este pronume reflexiv atunci când subiectul are aceiași persoana cu pronumele în cauză.
exemplu:
● Mi-am amintit poezia. – aici este pronume reflexiv pentru că pronumele este la
persoana I(mie), iar subiectul tot la persoana I (cine mi-am explicat? –eu)
V-a adus tezele?(pron. personal)
V-ați plănuit excursia? (pron reflexiv)
3. PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL DEMONSTRATIV

Forme: acesta, aceasta, acela, aceea, celălalt, cealaltă, același, aceeași
!!!Atunci când pronumele demosntartiv determină un substantiv, pronumele devine adjectiv

pronominal demonstrativ și are funcția sintactică de atribut adjectival.
exemplu:
● Nu mă gândesc la aceia. (pron. demonstrativ, caz Ac (are prepoziție), f.s C. prep.

● Nu mă gândesc la acei oameni. (adj. pronominal demonstrativ, caz Ac.(îl preia de
la substantiv), f.s Atribut adjectival(orice adj. pronominal are funcție de
ATRIBUT ADJ.)
4. PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL POSESIV

Forme: al meu, al tău, al său, al nostri, al vostru.
!!!Atunci când pronumele posesiv determină un substantiv, pronumele devine adjectiv

pronominal posesiv și are funcția sintactică de atribut adjectival.
exemplu:
● Al tău nu a venit astăzi la școală. (pron. posesiv, caz Nominativ, f.s. Subiect)
● Băiatul tău nu a venit azi la școală. (adj. pron. posesiv, caz N, f.s. Atr. Adj)
43
5. PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV

Forme: care?, cine?, ce?, câți?, câte? – doar în enunțuri interogative
!!!Atunci când pronumele interogativ determină un substantiv, pronumele devine adjectiv

pronominal interogativ și are funcția sintactică de atribut adjectival.
exemplu:
● Care a spart vaza? (pronume interogativ, caz Nominativ, f.s. Subiect)

● Care fată a spart vaza? (adj.pron.interogativ, caz Nominativ. f.s. Atribut adj)
6. PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV

Forme: care, cine, ce, ceea ce, câți, câte.
!!!Atunci când pronumele relativ determină un substantiv, pronumele devine adjectiv pronominal
relativ și are funcția sintactică de atribut adjectival.
exemplu:
● Nu stiu/1 ce vrei./2 (pronume relativ)

● Nu știu/1 ce prăjitură vrei./2 (adj. pronominal relativ)
7. PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL NEHOTĂRÂT

Forme: unul, altul, tot, atâtea, cutare, mult, puțin, fiecare, oricare, oricine, vreunul, altcineva,
altceva, cineva, careva, oarecine, oarecare.
!!!Atunci când pronumele nehotărât determină un substantiv, pronumele devine adjectiv

pronominal nehotărât și are funcția sintactică de atribut adjectival.
Exemplu:
● Fiecare a jucat un rol important. (pronume nehotărât)

● Fiecare copil a jucat un rol important. (adj. pronominal nehotărât)
8. PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIV

Forme: nimic, nimeni, nicun, nicio
!!!Atunci când pronumele negativ determină un substantiv, pronumele devine adjectiv

pronominal negativ și are funcția sintactică de atribut adjectival.
Exemple:
44
● Nimeni nu a știut mai bine. (pronume negativ)

● Niciun om nu a trecut pe stradă. (adj. pronominal negativ)
9. ADJECTIVUL PRONOMINAL DE ÎNTĂRIRE - are rolul de a preciza prin

insistenţă persoana la care se referă, acordându-se în gen, număr şi caz cu
substantivul sau pronumele determinat.
Forme: însumi, însămi, însemi, însuți, însăți, înseți, însuși, însăși, înseși, înșine, însene, înșivă,
însevă, înșiși, însele.
!!! Adjecticul pronominal de întărire are f. sintactică de atribut adjectival!!!
EXERCIȚIUL 7
✔SINTAXA FRAZEI
a) Scrie opinia ta despre carte sub forma unei fraze alcătuite dintr-o propoziție principală
și o propoziție subordonată completivă directă.
REZOLVARE:
Dacă stăpânim cât de cât funcțiile sintactice, va fi o joacă să construim fraze.
1. Alcătuim o propoziție(un singur predicat) în care să existe funcția sintactica de

complement direct.
Cartea ne deschide mintea.
2. Facem EXPANSIUNEA complementului direct, adică a substantivului mintea

*expansiune = element de relație+predicat
Cartea ne deschide/ ce avem mai de preț./
P1=Prop. principală
P2=CD
*intre P1 și P2 se stabileste un raport de subordonare
Am obtinut astfel o frază alcatuită dintr-o propoziție principală și o propoziție subordonată

completivă directă.
b). Completează enunțul „Noi am pufnit în râs.” cu o propoziție, în așa fel încât în fraza
obținută să existe un raport de coordonare adversativă.
45
Acesta este o altă variantă a exercițiului 7.
REZOLVARE:
Raport de coordonare – se realizează între două propoziții de același fel, fie două
principale, fie două secundare.
Raportul de subordonare – se realizează între o propoziție principală și o propoziție

subordonată prin conjuncții subordonatoare: ca să, că, să, pentru că, fiindcă, deoarece, cu toate
că, chiar dacă etc.
Raportul de coordonare – se realizează cu ajutorul conjuncțiilor coordonatoare.
Conjunctii coordonatoare:
-copulative (și, nici)
-adversative (dar, iar, ci, ba, însă)
-disjunctive (sau, ori,fie)
-conclusive (deci, așadar, va să zica)
Pentru a obține un raport de coordonare adversativă, vom continua fraza, adăugând o

conjuncție coordonatoare adversativă și un predicat:
Noi am pufnit în râs,/ dar nu le-a păsat./
P1=P.P.
între cele două propoziții se stabilește un raport de coordonare
P2=P.P
o PROPOZIȚIILE SUBORDONATE:
● Propozitia atributivă (AT): realizarea propozițională a unui atribut la nivelul frazei.

ex: Aceasta este cartea¹/ pe care v-am promis-o.²/ (termen regent – substantiv)
Propozitii subordonate completive necircumstanțiale:
● Propozitia completivă directă(CD): reprezintă o realizare propozițională a unui

complment direct la nivelul frazei.
ex: Stiam¹/ ce urma sa faca.²/

46
Intrebari: PE CINE? CE?
● Propoziția completivă indirectă (CI): reprezintă o realizare propozițională a unui

complment indirect la nivelul frazei.
ex: I-am dat creionul¹/ cui mi l-a cerut.²/ (verb)
Întrebări: CUI?
● Propoziția completivă prepozițională: reprezintă o realizare propozițională a unui

complment prepozițional la nivelul frazei.
ex: Ma gandeam¹/ să vorbesc mai întâi cu el.²/ (verb)
Întrebări: LA CINE?/LA CE?, CU CINE/CU CE?, DESPRE CINE/DESPRE CE?, PENTRU

CINE/PENTRU CE?
● Propozitii subordonate completive circumstanțiale:
Propoziția subordonată circumstanțială de timp (CT) - este propoziția subordonată care

îndeplinește în frază funcția de complement circumstanțial de timp, arătând timpul când se
petrece acțiunea din propoziția regentă.
Răspunde la întrebările: când? de când? până când? cât timp?
*prin expansiunea circumstanțialului de timp se va realiza o propoziție circumstanțială de timp!
exemplu:
Am mâncat dimineață. (dimineață ‒ complement circumstanțial de timp; când am mâncat?)
Am mâncat1/ când m-am trezit.2/(P2 ‒ CT; când am mâncat?)
Îl cunosc de copil. (de copil ‒ complement circumstanțial de timp; de când îl cunosc?)

Îl cunosc1/ de când era copil.2/ (P2 ‒ CT; de când îl cunosc?)
Propoziția subordonată circumstanțială de loc (CL)- este propoziția subordonată care

îndeplinește în frază rolul unui complement circumstanțial de loc și arată locul unde se
desfășoară acțiunea sau se manifestă însușirea.
Răspunde la întrebările: unde? de unde? până unde? încotro?

*prin expansiunea circumstanțialului de loc se va realiza o propoziție circumstanțială de loc!
exemplu:
47
A plecat la magazin. (la magazin ‒ complement circumstanțial de loc; unde a plecat?)

A plecat 1/ unde a fost trimis.2/ (P2 ‒ CL; unde a plecat?)
Oriunde îmi vorbește. (oriunde ‒ complement circumstanțial de loc; unde îmi vorbește?)
Oriunde mă vede,1/ îmi vorbește.2/ (P1 ‒ CL; unde îmi vorbește?)
Propoziția subordonată circumstanțială de mod (CM) - este propoziția subordonată care

îndeplinește în frază funcția sintactică de complement circumstanțial de mod, arătând cum se
desfășoară o acțiune sau se prezintă o însușire din regentă.
Răspunde la întrebările: cum? în ce fel? în ce mod? în ce chip? cât? cât de?
*prin expansiunea circumstanțialului de mod se va realiza o propoziție circumstanțială de mod!
Un copil citește în clasa I greu. (greu ‒ complement circumstanțial de mod; cum citește?)

Un copil citește în clasa I 1/ cum poate2/. (P2 ‒ CM; cum citește?)
Este mai înalt decât tine. (decât tine ‒ complement circumstanțial de mod; cât mai înalt? )
Este mai înalt1/ decât ești tu2/. P2 ‒ CT; (P2 ‒ CM; cât mai înalt?)
● Propoziția subordonată circumstanțială de scop/finală (CS) – este propoziția

subordonată care îndeplinește în frază rolul unui complement circumstanțial de scop,
arătând scopul acțiunii din regentă.
Răspunde la întrebările: cu ce scop? în ce scop?
*prin expansiunea circumstanțialului de scop se va realiza o propoziție circumstanțială de scop!
Maria s-a dus la magazin după fructe. (după fructe ‒ complement circumstanțial de scop;
cu ce scop s-a dus?)
Maria s-a dus la magazin1/ ca să cumpere fructe.2/ (P2 ‒ CS; cu ce scop s-a dus?)
Au învățat mult în vederea testelor. (în vederea testelor ‒ cu ce scop au învățat?)

Au învățat mult1/ ca să știe la teste.2/ (P2 ‒ CS; cu ce scop au învățat?)
48
Propoziția subordonată circumstanțială de cauză (CZ) - este propoziția subordonată care

îndeplinește în frază rolul unui complement circumstanțial de cauză, arătând cauza acțiunii sau
însușirii din regentă.
Răspunde la întrebările: din ce cauză? din ce pricină?
*prin expansiunea circumstanțialului de scop se va realiza o propoziție circumstanțială de scop!
Am mâncat un măr de foame. (de foame ‒ complement circumstanțial de cauză; din ce cauză am
mâncat?)
Am mâncat un măr1/ deoarece mi-e foame.2/(P2 ‒ CZ; din ce cauză am mâncat?)
Ea a murit de bătrânețe. (de bătrânețe ‒ complement circumstanțial de cauză; din ce cauză a
murit?)
A murit 1/ din cauză că era bătrână.2/(P2 ‒ CZ; din ce cauză a murit?)
! Acțiunea verbului din subordonata de cauză este anterioară acțiunii exprimate de verbul din

regentă. Acțiunea exprimată în regentă este efectul acțiunii din cauzală.
Deoarece îl cunosc,1/ am încredere în el.2/ (P1 ‒ cauzală → cauză; P2 → efect)
!!! Delimitarea frazei în propoziții:
- identificăm predicatele
- încercuim elementele de relație
- barăm înainte de fiecare element de relație încercuit
exemplu: „Belgica a rămas timp de un an în închisoarea banchizei /și a fost nevoită/ să devină
prima expediție /care a iernat în Antarctica”./
4 predicate=4 propoziții
Elemente de relație:
și – element coordonator ( leagă două propoziții de același fel)
să, care – elemente subordonatoare (introduc propoziții subordonate)
49
P1 – „Belgica a rămas timp de un an în inchisoarea banchizei” – prop. principală
P2 – „și a fost nevoită” – prop. principală (pentru că este introdusă de un element coordonator
care LEAGĂ 2 PROPOZIȚII DE ACELAȘI FEL)
P3 – „să devină prima expediție” – prop. subordonată(pentru că este introdusă de un element

subordonator, CP)
P4 – „care a iernat în Antartica” – prop. subordonată (AT)
TIPUL DE SUBORDONATĂ ÎL STABILIM PRIN ÎNTREBĂRILE PUSE PROP.

REGENTE!!!
Cunoștea problema/1care îl frământa pe ucenicul său,/2 însă

Pred verbal pron rel Pred verbal conj coord adv
nu se gândise niciodată/3 că va vrea, cu atâta sete, până în

Pred verbal conj subord simplă Pred verbal
ultima clipă a șederii sale în acel oraș haotic,/4 să se

conj subord simplă
răzbune pe cel/5 care se temea/6 să dea ochii cu el,/7 să-și

Pred verbal pron rel Pred verbal conj subord simplă Pred verbal
înfrunte destinul /8 și să-i răspundă astfel/9 cui îi purta

Pred verbal conj coord cop Pred verbal D-G pron rel
sâmbetele./10
Pred verbal
P1= PP
P2=PS ( P1)= ATRIBUTIVĂ
P3=PP
P4=PS ( P3)= COMPLETIVĂ PREPOZIȚIONALĂ
P5=PS (P4)= COMPLETIVĂ DIRECTĂ
P6=PS ( P5)= ATRIBUTIVĂ
P7=PS (P6)= COMPLETIVĂ PREPOZIȚIONALĂ
P8= PS (P6)= COMPLETIVĂ PREPOZIȚIONALĂ
P9= PS (P6)= COMPLETIVĂ PREPOZIȚIONALĂ
50
P10=PS(P9)= COMPLETIVĂ INDIRECTĂ
P7-P8 = RAPORT DE COORDONARE ( VIRGULĂ) PRIN JUXTAPUNERE
P8-P9= RAPORT DE COORDONARE PRIN JONCȚIUNE ( ELEM DE RELAȚIE ȘI) PRIN CONJ COORD
COP SIMPLĂ ȘI
OPINIA/ÎNDEMNUL DESPRE …. O FRAZĂ ALCĂTUITĂ DIN PRINCIPALĂ

ȘI… ( 2 PROPOZIȚII )
AT: CARTEA PE CARE O VEI REȚINE ESTE PREFERATA TA.
CD: CONSIDER CĂ O CARTE TE FORMEAZĂ PENTRU VIITOR.
CI: OFERĂ TIMP CUI TE MODELEAZĂ ÎN VIAȚĂ.
CP: MĂ GÂNDESC LA CEEA CE ÎMI FORMEAZĂ IDEI CONSTRUCTIVE.
CÂMPIA VERDE- VERDE= ATR= ATRIBUTIVĂ- CARE ESTE VERDE
8. exercițiul de corectitudine/ NORME de ortografie
ATENȚIE! Dacă trebuie să alcătuim un enunț cu un pronume, care să aibă funcția

sintactică de atribut, nu confundăm cu adjectivul pronominal, este de recomandat
să-i schimbăm forma, fie îl punem la genitiv/acuzativ, fie îi adăugăm o prepoziție.
Cartea ACESTEIA/DE LA ACEASTA e pe masă. (pronume demonstrativ, atribut

pronominal genitival/prepozițional) Cartea ACEASTA e pe masă. (adjectiv
pronominal, întrucât se acordă în gen, număr și caz, atribut adjectival)
Cartea DE LA FIECARE/FIECĂRUIA e pe masă. (pronume nehotărât, atribut

pronominal prepozițional/genitival) FIECARE obiect e aici. (adjectiv pronominal
nehotărât, atribut adjectival)
ATENȚIE! Dacă ne cer complement, ne gândim= DETERMINĂ la verb.
Am vorbit despre acela. (C.PREP)
I-am dat aceluia o carte. (C.ind.) CUI?
L-am văzut pe acela. (C.d.)= PE CINE? CE?

51
C.t.- DUPĂ, C.m- CA, C.l- SPRE
Numeralele compuse: doisprezece băieți (m.) douăsprezece fete, douăsprezece,

douăsprezece clase (f.)
N.B.-optsprezece, cincisprece, unsprezece, treisprezece, șaptesprezece.
Forma corectă de GENITIV
MINGE-NU MINGEI, CI MINGII, deoarece se formează de la pluralul

substantivului. = + FORMA DE GENITIV
PLOAIE-PLOII; CĂRUȚĂ-CĂRUȚEI.
CÂȚI ,,i’’ adăugăm?
1. norii (primul ,,i’’ este plural, al doilea ,,i’’ este articolul hotărât) cenușii (primul
,,i’’ desinența, al doilea ,,i’’ este plural);
cenușiii (primul ,,i’’ este desinența, al doilea ,,i’’ este plural, al treilea ,,i’’
este articol) nori (forma de plural);
ZGLOBIII COPII SUNT LA JOACĂ.
SUNT DOI COPII ZGLOBII.
2. Am vorbit cu membrii. (membru-membri (plural) membrii (plural+articol);
3. NOȘTRI, VOȘTRI (mereu cu un singur I);
4. Conjunctiv: să fii, să fi fost;
5. Condițional-optativ-aș fi; as fi fost;
6. Imperativul: FII atent! La negativ cu un singur I, deoarece se formează de la

infinitivul verbului;
7. Viitorul literar: voi fi;
8. Viitorul anterior: voi fi fost;
52
9. Când scriem cu doi ,,i’’: a) când în forma de singular, la codița cuvântului, există
deja un ,,i’’: aplicații, exerciții, jucării, barcagii, geamgii, macaragii, cofetării,
brutării, dubii, detalii, copii;
b) la unele cuvinte care exprimă însușiri având și ele în forma de singular, la

codiță, un i deja: cafenii, aurii, străvezii, pirpirii, stacojii, proprii,
A plătit cu propriii bani. A văzut cafeniii ursuleți. Albaștrii ei ochi mă priveau

mirați.
c) la unele acțiuni, cum ar fi: tu știi, tu vii, tu devii, tu ții, tu reții, tu revii, tu scrii,
tu susții.
Vii pe la mine? Să vii la 10! Să nu vii la 9! Fii ordonat! Fii bun! Fii iertător! Să fii
atent! Să nu fii grăbit! Să fii altruist! Să nu fii egoist! Nu fi rău! Nu fi curios! Nu fi
așa!
Atenție la unele verbe!
1. Voiam (a vrea/a voi) sau vream, dar nu VROIAM!!!!!
2. mi-ar plăcea; ar apărea, mi-ar displăcea, a ÎNFIGE! ( nu a înfinge!)
Acordul în cruce (încrucișat)
Dacă substantivul I este la feminin, singular (cărei), dacă substantivul este la

masculin, singular (cărui), dacă substantivul este la plural, orice gen (căror)
Dacă substantivul II este la feminin, singular., a; masculin, singular.-al, feminin,

plural-ale, masculin, plural -ai
Ex. Părinți AI CĂROR copii; carte A CĂREI copertă; mașini A CĂROR culoare;
scaune ALE CĂROR modele.
1. Cartea PE CARE am cumpărat-o. (atenție este obligatorie prepoziția PE pentru

pronumele relativ CARE, fiind în cazul acuzativ.
2. Vis-vise (proiecții în somn); visuri-idealuri, aspirații.
3. Succes-succese; eșec-eșecuri; eseu-eseuri; repercusiune (consecință); serviciu.
53
4. Nu se pune virgulă între S și P; între atribut și substantivul determinat nu se

pune virgulă.
5. Se pune virgulă, dacă este un substantiv în vocativ: Andreea, vino la masă!
6. Se pune virgulă, dacă este apoziție: Colega mea, Andreea, a lipsit!
7. Datorită-pozitiv-Am reușit datorită profesoarei.
8. Din cauza-negativ-Din cauza frigului, am stat în casă.
9. Acordul între subiect și predicat: Fiecare dintre ei A venit. (subiectul propozitiei

este pronumele nehotărât FIECARE)
10. Decât-propoziții negative; doar, numai-propoziții afirmative. Nu am decât cinci

lei în buzunar. Am doar cinci lei. Am numai o pâine în dulap.
11. Evitarea lui CA ȘI (înlocuim cu ÎN CALITATE DE).
12. Atenție la acordul cu articolul genitival: Cartea este a băiatului. (acordul se face
cu primul substantiv).
13. A înota; a înnopta (derivare parasintetică)
14. Atenție la exprimarea: AMÂNDURORA le-am dat o carte. NU LA

AMÂNDOI le-am dat o carte.
15. Nu confundăm dativul cu genitivul: Finalul filmului a adus moartea

monstrului. ( al cui final?/ a cui moarte?)-determină un substantiv. I-am dat o carte
băiatului. (cui am dat o carte?)-determină un verb.
16. Atenție la frază, nu se subliniază verbele la gerunziu (plângând), supin (de

mâncat), participiu (cules/mâncat), infinitiv (a cânta/pot cânta), NU SUNT
PREDICATE. SUBIECT + PREDICAT!!!
17. Nu confundăm enunțul exclamativ cu cel imperativ (ordin, poruncă, îndemn).

Mare poznă făcuși, nepoate! Ce frumos ai scris! ( propoziții exclamative) Stai
potolit, băiete! Gândiți-vă la o soluție! (imperative)
18. Nu confundăm imperativul (mod personal al verbului) cu vocativul (caz al

substantivului)
54
Vino aici, Ana! (substantiv în vocativ, fără funcție sintactică!) Învață lecția! (verb
la imperativ).
19. Nu confundăm substantivul în vocativ, cu subiectul, -Băiete, treci la tablă!

Băiatul trece la tablă. (vocativul se separă prin virgulă de restul enunțului!)
20. Atenție la adjectivele care nu au grade de comparație: enorm, uriaș, excelent,

optim, sau la cele invariabile: roz, gri, maro, asemenea, cumsecade.
21. Mare atenție la falsul diftong, triftong: în cuvintele cu grupurile: ce, ci, ge, gi,
che, chi, ghe, ghi-ele pot pierde E-ul sau I-ul ori îl pot păstra, dacă în silaba lor
există o vocală!!! Dul-ce-5l, 5s, dul-cea-ță-8l, 7s, nu conține diftong, pentru că se
pierde E.; chiar-5l, 3s, fals diftong. Mun-ceau-7l, 6 s, fals triftong, este doar
diftong.
Obs: eu-trifong,(ieu) el-diftong, (iel); ești-diftong, (iești); erai-diftong dublu (ierai).
22. A nu se confunda apoziția cu atributul în nominativ: Am vorbit cu profesorul

Ionescu. (atribut în nominativ) Colega mea, Andreea, a venit. (apoziție)
23. Atenție să nu se confunde complementul direct cu complementul prepozițional.

Complementul direct= PE CINE? CE? este însoțit de forma clitică-Am văzut-o pe
Maria, în vreme ce C.P. = DESPRE CINE/ CE? CU.. LA…PENTRU…nu poate fi
înlocuit de o formă clitică.-Mă bazez pe Matei.
24. Verbele reflexive personale cer un complement prepozițional sau o C.P. (Ne
bazăm pe copil. Mi-am dat seama/ că am greșit/.)
25. După verbul A SPERA urmează o completivă prepozițională. (Sper/ că va

veni/.)
26. Atenție la cuvintele derivate: articolele hotărâte nu sunt derivate: materialul,

fetelor, băieților, vapoarelor.
27. Pentru a fi atribute substantivale/pronominale ține cont de formula: substantiv

în nominativ+substantiv în acuzativ/genitiv. (Casa de la mama/de la
aceasta/mamei/acesteia).
55
28. Pentru a fi atribute începe propoziția cu un substantiv, pentru a fi complemente

începe propoziția cu un verb.
Cartea de la mama este frumoasă-atribut,,de la mama’’;
Am vorbit despre carte.-complement ,,despre carte’’.
● SUBIECTUL II (20 puncte)
Subiectul II vizează competențele voastre de redactare și creativitate. Punctajul

pentru acest subiect este de 20 de puncte ( 12 puncte pentru CONȚINUT și 8 p pentru
REDACTARE) însă dacă nu respectați limita de cuvinte, maximul pe care îl puteți obține
este de 12 puncte, așa că, orice ar fi, atingeți limita de cuvinte cerută.
✔scrisoare
✔rezumat
✔pagină/ notă de jurnal
✔caracterizare de personaj
✔mesajul operei lirice/ epice
✔compunere liberă (relatarea unei întâmplări reale sau imaginare)+ tipuri de
secvențe
SCRISOAREA – formă de comunicare scrisă, prin intermediul căreia oamenii aflați la distanță
își comunică unii altora gânduri, idei, sentimente, impresii, informații, opinii etc.
Strunctura unei scrisori:
● localitatea și data expedierii (colțul din dreapta sus)

● formula de adresare (exprimă atitudinea față de destinatar)
● introducere
● conținut (știri, idei, impresii, sentimente etc)
● formula de încheiere (exprimă sentimentele expeditorului)
● semnătura
56
Sugestii:
● Formule de adresare
Dragă Alina,
Scumpă mamă,
Iubite frate,
Stimate domnule director,
Frate Costel,
Dragă redacţie,
Dragă prietenă etc.
● Modele de introducere
M-am bucurat de primirea scrisorii tale…

Am primit cu bucurie vestea că……
Iată că, după o lungă tăcere, îţi scriu în sfârşit...
Cerându-mi iertare pentru îndrăzneala de a vă scrie….
Nu ştiu cum să-ţi mulţumesc pentru .....
Nici nu șitţi ce plăcere îmi face...
● Formule de încheiere
Cu drag,
Cu afecţiune,
Cu adânc respect,
Al tău prieten,
Din toată inima,
Salutări,
Vă salut,
*Respectă structura scrisorii pentru a obține punctajul maxim!
****STRUCTURA SPECIFICĂ/ AȘEZARE ÎN PAGINĂ
Te numești Narcis/Narcisa și ai primit în dar de la părinții tăi un animal de companie.
Redactează o scrisoare, de cel puțin 150 de cuvinte, adresată bunicii tale, în care să-i prezinți experiența
împrietenirii tale cu acest animal și care să cuprindă o secvență narativă și una descriptivă.
Data redactării scrisorii este 1 martie 2022, iar localitatea, Timișoara.
57
1 martie 2022, Timișoara
Draga mea bunică,
Cu emoție și cu bucurie doresc să-ți confesez ceea ce mi s-a putut întâmpla în ultima
vreme. Nu mă așteptam nicidecum, însă surprizele vin atunci când te gândești mai puțin.
Era o zi frumoasă de iarnă, iar soarele dorea să ne-ncălzească sufletele, dar parcă îmi
anticipa și fericirea ce urma să-mi pășească în viață. Eram concentrat la temele pe care le aveam,
izolat în camera mea și nerăbdător să le termin de efectuat. Deodată, am auzit un zgomot. Să fi
fost posibil așa ceva? Mi se părea că aud un lătrat, dar nu eram sigur. Am ieșit din dormitor
pentru a vedea ce se întâmplă. În mijlocul holului, desigur, se afla micuțul Pico, un cățeluș de
rasă beagle. Nu-mi venea să cred! Simțeam că-mi sare inima din piept de bucurie. Era cadoul pe
care mi-l doream de ziua mea. Părinții m-au anunțat că acesta va întârzia, dar nu știam că făceau
referire la minunatul Pico.
Zilele treceau, iar micuțul creștea și se acomoda de minune alături de mine. Bunico, știi
că ai mei părinți lucrează enorm, așa că Pico s-a atașat mult de mine. L-am acceptat și l-am iubit
din prima, însă din partea lui sentimentele au fost opuse. Mi-aduc aminte că voiam să creez o
atmosferă aparte. Am decis să cumpăr niște plușuri și să mă joc cu ele. Eram convins că Pico își
dorea și el să experimenteze jocul. Timp de câteva zile, aceste momente de relaxare au reușit să
ne apropie, iar animalul meu preferat îmi cerea deseori să ne jucăm. Abia atunci am conștientizat
că acea clipă ne-a apropiat și ne-a făcut să fim împreună oriunde și oricând.
Pico este și va rămâne animalul care mă înțelege cel mai bine și care mă iubește
necondiționat. Abia aștept să-l cunoști!
Te îmbrățișez,
Nepoata ta / nepotul tău
SAU
25 februarie 2022, Brașov
Dragă Dan,/ Andrei,

58
Nu ai să crezi niciodată cât de tare a fost concursul de schi din Poiana Brașov, de
săptămâna trecută! Nu credeam vreodată că o să-mi placă așa mult un concurs, chiar dacă schiez
de atâția ani, după cum știi.
Permite-mi să-ți explic cum a fost: toți concurenții s-au aliniat la start. Era un concurs de
schi viteză, contra timp. Traseul pe care îl aveam de parcurs nu era așa de greu, dar destul de
abrupt și orice tip de frână era interzis. Asta suna deja foarte interesant pentru mine, mai ales că,
până acum, n-am mai participat la un concurs individual, ci doar pe echipe.
În așteptarea startului, îmi simțeam inima bătând cu putere, mai-mai să-mi spargă pieptul.
Emoțiile mă copleșeau, deși nu era prima dată când mă aflam în fața liniei de start. Bine, era
prima dată când eram singur, fără echipa cu care eram învățat și pe care știam că mă pot baza
oricând. Așteptând startul, privirea îmi rătăcea peste nesfârșita întindere de zăpada care mi se
înfățișa privirilor. În lumina soarelui, zăpada strălucea orbitor și parcă, zeci de forme colorate își
contopeau nuanțele într-un alb fermecat. Cerul era senin, niciun nor nu se zărea, iar undeva spre
marginile pârtiei, șiruri de brazi falnici mărgineau zona.
Dintr-o dată, sunetul startului m-a smuls din visarea mea. Am pornit spre schiuri,
alunecând din ce în ce mai repede, cum știam că viteza era esențială pentru cursa în care mă
aflam. Toți concurenții erau hotărâți să câștige, dar eu nu mă gândeam la asta. Îmi coordonam
mișcările cât mai bine, încercând să-mi păstrez calmul și concentrarea. Zăpada de pe pistă era
cum nu se poate mai potrivită, iar schiurile se pliau perfect pe mișcările mele. Pas cu pas, eram
din ce în ce mai aproape de linia de final.
Nu știam cât timp a trecut, al câtelea eram în cursă, știam doar că nu trebuie să mă
opresc. Și nu m-am oprit până la final, până când am câștigat cursa, de fapt!
A fost uimitor, totul! Data viitoare trebuie neapărat să fii cu mine la o asemenea
competiție! Aștept vești de la tine cât mai curând!
Al tău prieten,
E-mail
De la: narcis456@abc.ro
Către: andrei@abc.ro.
Subiectul: ...
59
Dragă x,
Îți împărtășesc cu emoție experiența pe care am trăit-o...(respecți tiparul narativ)
La final, în partea dreaptă (,,Te salut, Cu respect, Y)
REZUMATUL - povestirea, pe scurt, a întâmplărilor narate.
Când redactezi rezumatul unui text, trebuie să ai în vedere următoarele aspecte:
a).citirea atentă a textului;
b). identificarea și delimitarea etapelor narațiunii;
c). realizarea planului simplu de idei (ideile principale);
Reguli:
⮚ se exprimă esenţialul din text cu propriile cuvinte;

⮚ nu se admit citate;
⮚ relatarea faptelor se face la persoana a III-a a verbului, la timpul prezent sau perfect
compus (pentru verbele de bază);
⮚ nu se fac comentarii personale asupra celor povestite şi nu se folosesc mărci afective;
⮚ nu se folosesc regionalisme, arhaisme sau forme populare;
⮚ se exclud descrierile, figurile de stil, elementele retorice şi termenii expresivi
(interjecţiile);
⮚ pentru a realiza legătura dintre diversele enunţuri ale rezumatului, se pot folosi
organizatori textuali precum: „la început”, „între timp”, „de îndată ce”, „de aceea”,
„deodată”, „până atunci”, „în cele din urmă”, „apoi”, „totuşi”.
NOTA DE JURNAL - nu există reguli stricte la acest tip de text, însă trebuie să ținem cont de
câteva indicații pentru a încadra textul în acest specific.
Indicații:
▪ prezintă experințe personale
60
▪ subiectivitatea este foarte importantă, relatarea se face la persoana I

▪ trebuie să ținem cont de prezentarea logică, cronologică a evenimentelor
▪ există formulări tipice de adresare: dragă jurnalule, dragul meu jurnal, iubitul meu
jurnal, urmate de virgulă și scrise, la fel ca în cazul unei scrisori, adică cu alineat de la
marginea rândului;
▪ un alt aspect important este să nu îți menționezi numele în textul jurnalului, poate fi
considerat semn.
Exemplu:
Imaginează-ți că ai participat alături de o fetiță la descinderea nocturnă în casa familiei
Davenport. Redactează o notă din jurnalul tău, de cel puțin 150 de cuvinte, care să cuprindă
prezentarea unei emoții/a unui sentiment din timpul acesteia, o secvență narativă, una descriptivă
și una explicativă. Data redactării jurnalului este 12 noiembrie 2022.
12 noiembrie 2022
Dragă jurnalule,
Pe data de 10 noiembrie 2020, noaptea târziu,am decis să mă întalnesc cu Ben. Ea a venit
cu o idee nebunească: să mergem să furam din casa familiei Davenport. Am decis amândouă să
facem acest gest deoarece/pentru că familia respectivă este foarte înstărită, bogata și am putea să
ajutam mulți oameni sărmani. =EXPLICATIV
Plănuind cum să procedam, mă simteam foarte neliniștită, agitată, fiindcă nu mai facusem
niciodată așa ceva. Am intrat pe la ora unu noaptea pe fereastra de la parter și am mers în
sufrageria acestora în care se aflau lucrurivaloroase/ în camara cu multe produse alimentare.
Inima îmi bătea tare/repede, sunetele parcă tot se auzeau mai puternic si simțeam că aerul nu imi
ajunge. Am fost foarte uimită când în fața ochilor se întindeau sute si sute de produse: rafturi cu
pâine, lăzi cu dulcețuri, cutii cu bomboane, pachete de carne si brânză, farfurii pline cu fructe
exotice si legume rare.=DESCRIPTIV
Deodată,în timp ce încărcam sacii cu produse și îi duceam ușurel la mașină, un câine
mare a început să alerge spre noi, să latre, iar noi am fugit cât ne-au ținut picioarele. În urma
noastră, multe lumini s-au aprins la casa familiei Davenport. Însă nu ne-a urmărit nimeni și
ne-am îndeplinit misiunea.=NARATIV
A fost o experienta inedită, căci nu mai făcusem așa ceva niciodată, dar am putut să
bucuram mulți oameni săraci care nu aveau ce pune pe masa.
Te las cu bine, prietene tăcut!/ Până la următoarea noastră întâlnire, rămâi cu bine!
Cu drag,
Al tău prieten
61
25 decembrie 2022
Dragă jurnalule,
Ce zi frumoasă am avut! Nici n-o să-ți vină să crezi unde am ajuns azi! Tocmai la Paris!
Visul copilăriei mele!
Azi am coborât din avion în „Orașul luminilor”. Erau două grade, un frig apăsător, dar
nu mai conta! Eram fericit (ă) și foarte emoționat (ă)! Îmi tremura sufletul de bucurie când am
pășit prima oară pe pământul lui Voltaire! Simțeam că toată lumea e a mea! Am plecat foarte
devreme din București, soarele nici nu își făcuse apariția. La aeroport, am stat ceva mai mult la
check-in – în perioada asta se fac controale amănunțite! Același lucru s-a întâmplat și în Franța –
se iau măsuri riguroase de protecție a călătorilor. Practic, te scanează, îți măsoară temperatura,
verifică amănunțit bagajele, totul pentru siguranța turistului!
Zborul a durat aproximativ trei ore, iar eu număram minutele, ardeam de nerăbdare să
ajung în orașul mult visat. Odată ce am pătruns în inima Parisului, am fost impresionat (ă) de
atmosfera de sărbătoare: lumini ornamentale, globulețe și steluțe felurite licăreau în toți copacii
de pe Champs-Élysées. Muzeul Luvru părea un castel dintr-o poveste cu zâne, iar Moulin Rouge
ne întâmpina cu jocul unic de lumini roșiatice. E o încântare să te plimbi seara, în preajma
sărbătorilor de iarnă, pe străzile din Paris!
Dar, ce crezi că mi s-a întâmplat într-un magazin cu suvenire? Am intrat entuziasmat (ă)
și dornic (ă) să cumpăr ceva pentru cei de-acasă. Am pus în coș câteva lucruri cu iz de Paris și
m-am dus la casă să le plătesc. Acolo, casierul era îmbrăcat în costum de ren. Mi-a zâmbit cu
subînțeles și mi-a zis că totul era cadou de la Moș Crăciun. Doar era 25 Decembrie! Nu îmi
puteam reveni din uimire! I- am mulțumit emoționat (ă) și am plecat încântat (ă) spre hotel.
Pe drum, am zărit Turnul Eiffel, încărcat de podoabe luminoase care îți bucurau sufletul!
Nu-mi vine să mai plec din Paris.
Cu drag,
Al tău prieten călător
Model de interviu:
Imaginează‑ți că ești reporter și lucrezi la o televiziune celebră. Redactează un interviu,

de cel puțin 150 de cuvinte, pe tema dansului, luat coregrafului preferat, care să cuprindă
prezentarea unei emoții /a unui sentiment din timpul practicării acestui sport, o secvență care
prezintă o atitudine pozitivă, o secvență descriptivă și una explicativă, prin care se justifică o
atitudine sau o opinie.
62
-Bună ziua, domnule Mihai Petre! E o plăcere să vă avem invitat în studio! Cum e să fiți
considerat unul dintre cei mai apreciați coregrafi din România?
-Bună ziua! E foarte plăcut pentru că te simți apreciat și de alții și asta își conferă
satisfacție!
-Cum reușiți să vă descurcați și cu orele de coregrafie de la școala de dans, dar și cu

participarea – în calitate de jurat – la diverse emisiuni TV?
-Nu e ușor, dar fac ceea ce îmi place și asta îmi dă puterea de a merge mai departe! Eu mă
bucur de spectacol, oricare ar fi el!
-Publicul v-a perceput adesea ca „juratul cel rău”! Cum ați perceput acest lucru?
-Nu m-a deranjat! Publicul este stăpânul nostru, până la urmă. Eu îmi propun, de fiecare
dată, să ofer un feedback cinstit și îmi asum toate deciziile pe care le iau. Uneori, poate greșesc,
dar, de cele mai multe ori, am simțit că publicul este în asentimentul meu fiindcă am primit
ulterior aprecieri!
-În viața personală, cât de critic sunteți cu cei din jur sau cu dumneavoastră înșivă?
-Totul depinde de context! Nu calculez dinainte nimic, reacționez în funcție de fiecare

situație, nimic nu e identic!
-Ce înseamnă dansul pentru dumneavoastră?
-Dansul înseamnă mult: talent, muncă, efort, plăcere, relaxare, performanță, sacrificii…
-În încheiere, ce le transmiteți fanilor dumneavoastră și celor care îndrăgesc dansul?
-Să continue să danseze, viața e un dans, depinde cât bine stăpânim pașii, tehnica.
CARACTERIZAREA PERSONAJULUI - este un tip de compunere care are la bază textul

literar și care tratează trăsăturile morale și fizice ale unui personaj: de la statut social, la
mentalitate, atitudini, comportament și la felul în care acest personaj se integrează în galeria de
personaje a textului.
PERSONAJUL LITERAR – reprezintă o instanță prezentă în textul literar
(narativ sau dramatic), produs al imaginației autorului care ia parte la acțiune și prin
intermediul căruia, autorul își transmite propriile gânduri, emoții, idei către cititor.
63
Când ai de redactat o astfel de compunere trebuie să respecți următoarele etape:
▪ precizează opera din care face parte personajul și locul pe care acesta îl ocupă în structura
operei(principal/secundar, pozitiv/negativ)
▪ menționează procedeele folosite de narator pentru a-l prezenta:
- procedee de caracterizare directă: realizată de narator, de alte personaje sau de
personajul insuși(autocaracterizare);
- procedee de caracterizare indirectă: faptele, relațiile cu celelalte personaje,
limbajul folosit, vestimentația și, uneori, chiar și numele personajului
- exprimă-ți punctul de vedere despre personajul caracterizat.
Ca orice alt tip de compunere, caracterizarea personajului trebuie să cuprindă cele trei
părți componente:
o INTRODUCERE:
- precizarea statutului personajului;
- precizarea modalităților de caracterizare;
o CUPRINS
- identificarea procedeelor de caracterizare și ilustrarea lor cu fragmente/citate
semnificative;
- prezentarea trăsăturii principale de caracter;
o ÎNCHEIERE
- exprimarea unei opinii despre personajul caracterizat;
FORMULARE ȘABLON:
exemplu 1:
PERSONAJUL LITERAR – reprezintă o instanță prezentă în textul literar (narativ sau

dramatic), produs al imaginației autorului care ia parte la acțiune și prin intermediul căruia,
autorul își transmite propriile gânduri, emoții, idei către cititor.
Personajul...............(numele lui) din opera............(titlul operei), scrisă

de………………..(numele autorului) este (principal/secundar), fiind creionat în text (atât
prin mijloace directe, cât și indirecte de caracterizare sau prin mijloace directe de
caracterizare/mijloace indirecte de caracterizare).
64
Caracterizarea directă se realizează prin……… (portret fizic, făcut de narator/de alte

personaje/prin autocaracterizare și/sau portret moral, făcut de narator/de alte personaje/prin
autocaracterizare):…………………………………..(pentru fiecare modalitate de caracterizare
prezentă în text se va indica un citat ilustrativ).
Ca modalități de caracterizare indirectă se remarcă:…………………. (se vor enumera
toate modalitățile de caracterizare indirectă prezente în text:
comportament/limbaj/mediu/vestimentație/nume etc.).
Comportamentul…………….. (citate din text) sugerează…………………… (ce
trăsătură de caracter sugerează fiecare citat în parte). Prin
limbaj………………………..(citate din text) este scoasă în evidență………………….. (ce
trăsătură de caracter sugerează fiecare citat). Mediul în care trăiește personajul
……………………(citate din text) trimite la……………… (ce trăsătură de caracter trimite
mediul în care trăiește personajul). Vestimentația………………….(citate din text) conturează
………………….(ce trăsătură de character conturează vestimentația). Prin intermediul numelui,
autorul dorește să atragă atenția asupra…………………. (asupra cărei trăsături de caracter
dorește autorul să atragă atenția prin intermediul numelui).
Prin urmare, personajul……………….(numele lui) are ca trăsătură dominantă de
caracter…………………., care încadrează personajul într-o tipologie umană, cea a
…………….(exemple de tipologii umane: aventurierul, omul înțelept, avarul (zgârcit, calic,
harpagon), arivistul (parvenitul), curajosul, intelectualul, obsedatul, tânărul în devenire,
copilul universal (Nică), domnitorul tiran (Alexandru Lăpușneanu), ratatul, comicul etc.
Eu cred că...........(numele personajului) este un personaj fascinant/complex/model. M-a
impresionat acest personaj pentru că..............
Personajul literar reprezintă un element specific textului narativ, este „o ființă de hârtie”,
care există doar în opera literară, fiind produsul imaginației scriitorului, prin care acesta își
transmite propriile sentimente către cititor.
X este un personaj principal/ secundar/ episodic/ figurant/ real/ fantastic/ pozitiv/ negativ,
rolul său deosebit de important în opera literară....fiind sugerat și de prezența încă din titlu a
numelui acestuia. În fragmentul citat este prezentată o întâmplare semnificativă din viața acestui
personaj (se face, într-unul/două enunțuri, un rezumat al fragmentului).
Caracterizarea lui X este realizată atât în mod direct, dar mai ales în mod indirect. Prin
caracterizare directă se conturează portretul fizic al personajului, naratorul afirmând: „ ...”. De
asemenea, tot direct sunt precizate și alte însușiri ale personajului, de către alte personaje/
personajul însuși(dacă este cazul).
Un rol deosebit de important în conturarea imaginii personajului îl are caracterizarea
indirectă, trăsăturile acestuia reieșind din comportament/ limbaj/ relația cu celelalte personaje
etc.(trăsături și secvențe din care reies acestea).
Așadar, întâmplarea prezentată este destul de sugestivă pentru transmiterea unei valori
morale cititorilor: importanța prieteniei/ a generozității/ toleranța/ curajul de a depăși orice
obstacol etc. Un alt personaj care seamănă cu X este Y, din opera literară „...”scrisă de .... .
Din punctul meu de vedere, X ar putea fi un model / un antimodel pentru toți copiii,
deoarece... .
65
GENUL LIRIC (schematic, ceea ce elevii trebuie să urmărească!)

Titlul
Fiind un element paratextual care introduce tema operei literare, titlul îi creează
cititorului un orizont de așteptare, anticipând astfel mesajul textului literar.
Consider că între titlul poeziei... de... și mesajul acesteia se conturează o legătură
profundă.
După cum reiese și din titlu, tema acestei poezii este..., fiind prezentată imaginea ...
În primul rând, titlul este analitic/sintetic, la nivel morfologic fiind format din....(din ce
părți de vorbire este format titul?)
-dacă este denotativ (sens propriu) sau conotativ (metaforic)
-(dacă apare!) La nivel stilistic, titlul poate conține o figură de stil sau o imagine artistică
(vizuală, olfactivă auditivă etc. ) De asemenea, titlul poate conține indici spațiali sau temporali
(ex.)
De asemenea, relația dintre titlul și mesajul textului este subliniată prin reluarea titlului în
primul vers al poeziei (acest lucru este valabil, în general, în cazul poeziilor al căror titlu constă
într-o expresie).
-titlul este reluat de mai multe ori în cadrul poeziei (mai ales atunci când constă într-un singur
cuvânt) devenind astfel un laitmotiv.
Corespondența dintre titlu si mesajul poeziei este accentuată de prezența în text a unor
termeni aparținând aceluiași câmp lexical (ex.)
În al doilea rând, la nivelul mesajului poetic, titlul se află în strânsă legătură cu ideea
centrală a operei literare. Imaginarul poetic prelungește semnificațiile titlului prin figurile de stil
și imaginile artistice regăsite în text. Astfel, ...(ex+comentat!)
În concluzie, titlul x, se află în deplină concordanță cu mesajul textului, fiind un prag
simbolic în constituirea semnificațiilor acestuia și ajutând la receptarea adecvată a operei literare.
Mesajul unei opere literare

Mesajul unei opere literare reprezintă împletirea ideilor, a sentimentelor și a
semnificațiilor exprimate cu ajutorul mijloacelor artistice, prin care scriitorul își invită cititorul să
pătrundă dincolo de țesătura textuală a operei sale, în căutarea sensurilor ascunse.
Opera literară ,,X'' de Y este o creație lirică, care are ca temă (ex. natura, surprinsă odată
cu venirea primăverii).
În opinia mea mesajul desprins din acest text este acela că... (care este ideea textului?)
În primul rând, mesajul este sugerat de conținutul de idei al textului liric.(care sunt?)
Eul liric se află în ipostază (care?) și își face simțită prezența la nivelul textului printr-o
serie de indici morfologici (ex.).
În al doilea rând, perspectiva poetului reiese din atitudinea eului liric, care oferă o cheie
de interpretare în ceea ce privește mesajul textului liric ,,exemplu de vers''.
În plus, modul în care poetul își transmite trăirile este inedit, mai ales că la nivelul
textului, se regăsesc mărci ale afectivității (ex.)
De asemenea, limbajul artistic are un rol important în relevarea mesajului textului,
întrucât poetul are menirea de a impresiona prin autenticitatea resurselor expresive folosite.
Astfel, (se comentează cât mai multe figuri de stil/imagini artistice)
În concluzie, consider că opera literară ,,x'' pune în lumină ideea că (care idee?)
66
Genul liric
Genul liric cuprinde totalitatea operelor literare, în care poetul îşi confesează, în mod
direct, prin excelenţă, cele mai adânci stări sufleteşti şi emoţii, prin intermediul vocii eului liric,
dar şi cu ajutorul resurselor expresive, astfel, creând un Univers de mare forţă sugestivă, ce se
adresează sensibilităţii cititorului.
Opera literară X de Y aparține genului liric, deoarece prezintă, la nivel formal și de
conținut, caracteristicile acestuia: prezența vocii eului liric și a resurselor expresive.
În primul rând, tema poeziei este...(dragostea, natura, trecerea ireversibilă a timpului,
copilăria, creația, etc. +ce anume este prezentat ? Exemplu: tema poeziei este natura, fiind
surprinsă frumusețea acesteia într-o zi călduroasă de vară/ la căderea serii/în primele zile de
toamnă etc.)
Eul liric este surprins în ipostaza confesivă/ de contemplator/îndrăgostit/creator etc. și își
exprimă sentimente de (dragoste, de tristețe, de admirație, de nostalgie, de revoltă etc.), prin
intermediul mărcilor subiectivității, redate în acest text prin verbe și/sau forme pronominale de
persoana I și/sau a II-a (ex.).
-(dacă apar!!!) -mărci ale afectivității, precum ...( ex. Utilizarea diminutivelor, punctelor de
suspensie, substantivelor în cazul V, a verbelor la imperativ, a interjecțiilor etc.)
-modul de expunere predominant descrierea literară de tip tablou/monologul liric
În al doilea rând, imaginarul poetic este redat prin intermediul figurilor de stil și al
imaginilor artistice. La nivel stilistic, se remarcă folosirea epitetelor (ex.) comparațiilor (ex.),
personificărilor (ex.) etc. Aici explicați măcar două figuri de stil (preferabil metafore).
(Nu este obligatoriu!) -La nivel prozodic, poezia X este structurată în n strofe de câte n versuri
(eventual tipul de strofă), versurile sunt scrute/lungi, cu măsura de n silabe și rimă
împerecheată/încrucișată/îmbrățișată/monorimă/ variată/versuri albe.
În concluzie, fiindcă se remarcă prezența mărcilor subiectivității, iar autorul își exprimă,
în mod direct, sentimentele, consider că poezia X de...este o operă lirică.
Mesajul operei lirice

Mesajul unei opere lirice reprezintă un cumul al ideilor, al sentimentelor şi al stărilor pe
care poetul intenţionează să le transmită cititorului, în mod direct, prin vocea eului liric, cu
scopul de a impresiona, de a sensibiliza, de a-l impresiona din punct de vedere estetic. Accentul
este pus pe subiectivitate, pe nota afectivă, ce susţine caracterul confesiv al textului.
În opinia mea mesajul textului/fragmentului X scoate în evidentă/pune în
lumină…(formulezi ideea centrală/sentimentele sau stările transmise, generalizând, făcând
referire şi la tema textului).
În primul rând, semnificaţiile textului sunt transmise prin intermediul ideilor poetice
exprimate prin vocea eului liric: (care este ipostaza eului liric+mărcile lexico-gramaticale, care
sunt ideile poetice, le formulezi pe baza textului cu citate; sentimentele şi stările
exprimate+modurile de expunere)
Structura textului liric reprezintă chintesenţa mesajului (se specifică structura poeziei şi
se comentează ideea poetică).
În al doilea rând, mesajul operei lirice este redat printr-un limbaj artistic, figurile de stil,
dobândind, în context, valenţe deosebit de expresive. Astfel, imaginile artistice:
vizuale...auditive...etc. (care vor fi interpretate).Un rol important în transmiterea mesajului poetic
îl au şi figurile de stil... (3-4 figuri de stil-interpretate).
67
ATENŢIE: se mai pot interpreta interogaţiile şi exclamaţiile retorice care atrag atenţia
asupra unor elemente devenite simboluri în text sau asupra unor emoţii, stări sau punctele de
suspensie.
În concluzie, poezia X de Y are un conţinut ideatic, original, profund, interesant,
inedit…, iar mesajul transmis este unul profund/relevant, deschis interpretărilor cititorului ce ia
contact cu universul ficţional propus de poet.
Textul dramatic. Structuri textuale

este scris cu scopul de a fi jucat pe scenă. Fiind destinat să devină spectacol, textul
dramatic impune anumite limite în ceea ce privește amploarea în timp și în spațiu a acțiunii
reprezentate. Acțiunea textului dramatic se construiește în jurul unui conflict dramatic.
STRUCTURA TEXTULUI DRAMATIC
1. Textul dramatic este organizat în acte și în scene
A. Actul - este subdiviziunea formală a unei piese de teatru și cuprinde mai multe scene.
Există piese de teatru într-un act sau organizate în două – trei – patru acte. Numărul actelor este
anunțat la începutul piesei de teatru
B. Scena - sau tabloul este subdiviziunea unui act, în general delimitată convențional de
intrarea sau ieșirea unui personaj din scenă sau prin modificarea locului și a timpului acțiunii.
Uneori, delimitarea scenelor vizează unitatea acțiunii, chiar dacă numărul personajelor de pe
scenă nu se schimbă
2. Textul dramatic are două componente: textul dialogat și indicațiile autorului.
Textul dialogat este alcătuit din replicile personajelor. Replica este fiecare intervenție a
unui personaj.
Dialogul este principala modalitate de comunicare în textul dramatic, fiind de cel mai
multe ori conflictual.
Monologul dramatic este o intervenție amplă a unui personaj în prezența sau în absența
altui personaj. Atât în indicațiile scenice, cât și în textul dialogat se pot combina diverse structuri
textuale.
Autorul textului dramatic (dramaturgul) imaginează acțiunea, construiește schimbul de
replici dintre personaje și oferă indicații despre modul în care textul poate fi reprezentat.
Indicațiile autorului sau indicațiile scenice reprezintă vocea dramaturgului, nefiind rostite
de actori. Ele se pot regăsi atât înaintea textului dialogat, cât și în interiorul acestuia, situație
când sunt plasate, de regulă, între paranteze rotunde. De cele mai multe ori, se preferă marcarea
indicațiilor autorului prin scrierea cu italice.
Cunoscute și sub denumirea de didascalii, indicațiile autorului se împart în două
categorii: externe (inițiale) și interne. (funcționale).
-indicațiile externe - titlul, lista personajelor, datele despre spațiul și timpul acțiunii, inclusiv
informațiile despre decor.
Lista personajelor este o indicație scenică externă. Ordonarea personajelor în listă se face
după diverse criterii: importanța în acțiune, poziția socială sau genul (mai întâi bărbații, apoi
femeile). Uneori, numele personajelor sunt însoțite de scurte caracterizări.
-Indicațiile interne anunță decupajul în acte și în scene, referindu‐se și la intrările și ieșirile
din scenă ale personajelor, la deplasarea lor pe scenă, la intonație și mimică, la gesturile și
acțiunile acestora sau la momentele de tăcere. Numele personajului, aflat în fața replicii și scris
cu majuscule, este tot o indicație internă.
68
COMPUNERI IMAGINATIVE (DESCRIPTIVE/NARATIVE)
Compunerea descriptivă:
▪ precizarea coordonatelor spațio-temporale

▪ exprimarea unor stări și sentimente prin crearea unei atmosfere
▪ folosirea unor mijloace de expresivitate care să ilustreze caracterul subiectiv al textului
Compunerea narativă:
- prezența unui narator care povestește întâmplările

- identificarea unor personaje care declanșează acțiunea și participă la aceasta;
- existența unui conflict/a unui eveniment/a unei întâmplări care să declanșeze acțiunea.
- stabilirea unor repere spațio-temporale
! Acțiunea unui text narativ poate fi structurată pe momentele subiectului:
- EXPOZIȚIUNE – se prezintă timpul, locul și unele personaje

- INTRIGĂ – motivul care declanșează acțiunea
- DESFĂȘURAREA ACȚIUNII – acțiunea propiu-zisă
- PUNCTUL CULMINANT – momentul de maximă tensiune
- DEZNODĂMÂNT – situația finală
REȚINE!
La acest tip de compunere trebuie să ai minimum 3 alineate care să corespundă celor trei
părți componente ale compunerii: INTRODUCERE, CUPRINS, ÎNCHEIERE.
O compunere descriptivă despre un râu de munte. Textul prezintă râul de la izvor până la
munte și obstacolele pe care le întâlnește în cale.
Un râu învolburat își urmează neobosit drumul spre

poalele muntelui...
De pe crestele împădurite ale muntelui, un râu vijelios se

rostogolește printre stâncile sterpe și platourile înflorite.
Apa lui cristalină dezmiardă locuri neatinse de picior de
om. Netulburat de secole, a săpat cu răbdare un drum atât
de șerpuit, încât pare desenat cu mâna de un pictor. După ce izbutește să străbată roca dură a
muntelui, furia lui se domolește și se odihnește într-o mică deltă. Bucuros, râul susură vesel
printre tufele de izmă ( MENTĂ) mirositoare și brusturi uriași. De apa lui rece, se bucură
69
broscuțe gureșe, iar gâze felurite patinează pe oglinda lui, ca pe un patinoar. Câteva păsărele se
desfată cu apa-i limpede și fragedă ca roua. Se îmbăiază în ea ca niște copii neastâmpărați.
Puțin mai jos, râul prinde din nouă viteză. Panta abruptă îl învolburează și îl neliniștește,
în așa fel, încât se izbește cu putere peste o despicătură adâncă în munte. În urma lui, se
formează o cascadă înaltă, care împrăștie în toate părțile o ploaie de stropi mărunți. Înainte să se
așeze pe pământ, razele soarelui îi mângâie blând și formează zeci de curcubee mirifice.
O compunere despre un început însorit de primăvară!
Soarele blând de primăvară cuprinde natura

adormită cu brațele sale luminoase. Dornic să împartă
bucurie și speranță, își plimbă strălucirea peste
pământul zbicit. Cu atingerea-i vrăjită dezmiardă
firișoarele de iarbă și le anunță să se pregătească de
răbufnirea verde. Subțiri și mlădioase, firișoarele scot
căpșorul din pământ și se îmbăiază în valul călduț de
lumină al mândrului soare.
Păsărelele felurite prind de veste că soarele a dat tonul schimbărilor de primăvară. Zboară
vesele din pom în pom și se joacă cu mugurii proaspeți ai copacilor. Din când în când, gustă din
nectarul lor, iar de plăcere înalță triluri de bucurie și mulțumire că primăvara fermecată s-a
instalat pe pământ.
IDEI DE CONDEI
***Citește asimilând, nu simplu citind – că nu-i vorba de-a împlini o normă, ci un canon –
aceasta-i norma sau principiul. Citește trăind, nu memorizând. A citi trăind, bucurându-te de
frumusețea unei idei, te construiește conștient și subconștient, iar timpul scoate cele sădite acolo
așa, cândva, ca pe ale tale. Ceea ce rămane după ce ai uitat tot ce ai citit aceea îți aparține cu
adevărat; aceea ai asimilat. Deci nu te îndrum de-a citi ca să-ți încarci memoria, aceasta e
bibliografie și slavă deșarta; ci de a crește sufletul și pe aripile artei mântuirii.
***Lumea este călătoria către infinit, lupta continuă către fericire, universul ce oferă zi de zi noi
provocări, noi satisfacţii, noi temeri, noi descoperiri şi noi şanse. Fiecare dintre noi visează,
fiecare dintre noi speră, fiecare dintre noi are idealuri pe care credem că lumea în care trăim nu
ni le poate oferi. Adesea ne renegăm viaţa, lumea, universul, însă oare ne-am întrebat cum arată
lumea noastră în oglindă?
***Gustul pentru citit oferă acces către ceea ce a fost descoperit de alţii. Este cheia sau una din
cheile către problemele deja rezolvate. Şi nu numai... Oferă înclinaţie şi facilitare către
urmărirea cu succes a problemelor care nu sunt încă rezolvate. – Abraham Lincoln.
70
***Mama - prima floare a primăverii", având finalul: Mama va rămâne icoana sufletului meu,
fiinţa gingaşă dar totodată ageră, care mi-a luat viaţă-n propriile mâini din prima clipă, omul
de fier care a trecut alături de mine prin toate clipele grele, fiinţa care a fost martor la fiecare
pagină din povestea vieţii mele, fiinţa cu care am împărţit primul gângurit, primul zâmbet,
primul pas, primul dinţişor, prima zi de şcoală şi prima lacrimă. Întotdeauna te voi considera
prima floare a primăverii !
***Până la urmă asta e tot ce-ţi rămâne: un geamantan plin de amintiri. Amintiri frumoase,
triste, vesele, trădate, neînţelese, transparente ... mii şi mii de amintiri.
***Fericirea e sacră pentru mine, căci e fugitivă şi moare repede... asta zis pe scurt, deoarece
tabloul e mai amplu.
*** A trăi înseamnă a răsfoi paginile unei cărţi nescrise- Marcio Barrios
***"Visul - o viaţă de rezervă".
*** Sunt bolnav, doctore Timp. Am boala asta de a nu mai fi niciodată ceea ce am fost când nu
ştiam ce sunt, accentuând perenitatea timpului şi consecinţele aduse asupra omului.
*** Tot ce îmi doresc este să las câte o părticică din mine în fiecare loc pe care-l vizitez, să
primesc şi să dăruiesc fiecărui suflet străin pe care-l întâlnesc câte-o floare de Nu mă uita,
învăluindu-l în dulcele parfum al amintirii.
*** Mă trezesc din somn cuprinsă de o mireasmă de tinereţe. Seara mă prinde din urmă, eu
căzând în inima întunericului, ies din casă cu paşi înceţi şi tăcuţi, privesc cerul plin de stele,
privesc lumina lunii cum se sparge în mii şi mii de cioburi care la rândul lor, se sparg. Plutesc
printre notele cântecului pe care glasurile lor ascuţite îl solfegiau. Şi cum mă las orbită de
magia lor, privind cu atenţie stelele, îmi par ca nişte fiare, care privesc lumea mirându-se şi
admirând frumuseţea noastră, iar noi privind-o în ochi şi spunând: Ce frumuseţe!
*** Picurii mari şi grei cad furioşi din înalturi. Parcă s-au rupt zăgazurile cerului. Ploaia deasă
nu are nicio milă faţă de pământul deja ticsit peste măsură de apă. Solul nu mai poate înghiţi
apa care cade fără încetare de câteva ore, astfel că formează şiroie mari, care se preling la tot
pasul. Întreg cuprinsul pare un râu ieşit din matcă. Din cerul presărat la tot pasul cu nori negri,
fulgere orbitoare încă mai brăzdează cerul.
***Cartea este un izvor de cunoştinte. Cărţile ne ajută să înţelegem mai bine lumea, dar ne fac
şi mai sensibili. Deşi poate avea o copertă care nu ne atrage, între filele şi paginile sale poate fi
ascunsă cea mai mare taină a lumii. Revărsarea de iubire şi speranţă, lumina din suflet ni le
poate aduce chiar şi o carte. Prin tainele şi învăţăturile cărţilor ne putem rezolva problemele din
viaţa de zi cu zi, aşa cum au reuşit autorii cărţilor, au învăţat din greşelile lor sau ale altor
oameni, apoi au scris cărţi. Dacă nu o citeşti, nu vei afla niciodată secretele pe care le ascunde
între coperţile acelea misterioase.
71
Sunt atât de aproape de sol încât ai impresia că cerul s-a prăvălit pe pământ.
*** Pentru un elev, profesorii sunt cele mai importante persoane, după părinţi. Atunci când îi
întâlnim pe stradă trebuie să-i salutăm şi să le arătăm că-i respectăm şi îi preţuim. Chiar şi
atunci când nu vor mai fi profesorii noştri trebuie să-i căutăm şi să le arătăm recunoştinţa
noastră pentru orele petrecute cu noi, ore în care ne-au învăţat şi ne-au format ca oameni. Fără
profesori, şcoala şi educaţia unui elev nu ar fi posibile. Din acest motiv profesorii vor ocupa
mereu un loc important în sufletele şi în amintirea noastră.
*** Oricare dintre noi, pitic sau voinic, are voie să se simtă copil şi chiar este necesar ca măcar
o dată pe an să lăsăm în urmă problemele de zi cu zi, să zâmbim curat, să ne aducem aminte de
părinţi şi să simţim că ludicul înfloreşte în inimile noastre.
Copilăria este un tărâm magic. Copilăria este o lume fermecată, duioasă, lină, în care
orice se poate întâmpla. Absolut orice! Copilăria este singurul moment al vieţii în care trăim
totul la maximă intensitate. În care plângem şi râdem în acelaşi timp, în care ne supărăm şi
iertăm după câteva momente, în care suntem singuri şi totodată cu toată lumea. Copilăria este
etapa cea mai frumoasă din viaţa omului, ea este sau ar trebui să fie cea mai fericită perioadă a
vieţii unui copil. Nu ştim când şi unde începe şi nu ştim când şi unde se termină. Ne trezim doar
că nu mai suntem copii, că am ieşit din copilărie, uneori fără să o fi trăit pe deplin... Este vârsta
la care suntem cel mai aproape de Dumezeu și de toate tainele existenţei. Ne putem întâlni
oricând cu balaurul cu şapte capete, cu zgripsoroaica cea haină, putem fi vrăjitori, eroi din filme
sau benzi desenate, putem vizita orice loc din lume cu ochii minţii şi să credem cu tărie că am
fost acolo cu adevărat...
Adolescenţa, perioada atât de controversată, atât de chinuitoare, atât de plină de

schimbări pentru fiecare dintre noi, dar totuşi atât de aşteptată. Sunt un adolescent, însă nu sunt
un adolescent obişnuit, nu-mi plac activităţile specifice acestei vârste, mi-e teamă de tot ceea ce
presupune această perioadă şi adesea mă gândesc la trecut, mă gândesc cum de copilăria, acea
magnifică lume s-a sfârşit, cum de am pierdut dreptul de a-mi considera viaţa un joc fără final,
cum de am pierdut puterea de a mă visa prinţ sau erou şi cum de şirul basmelor spuse de bunica
cu atâta dragoste s-au sfârşit brusc, fără ca eu să pot ţine timpul în loc.
72
Noile reguli de scriere prevăzute în Dicționarul ortografic, ortoepic și

morfologic al limbii române – ediția a III-a, 2022
● ABȚIBILT / NU acțibild
● ALBUȘURI/ NU albușe
● AMBIENTURI / NU ambiente
● ARAGAZE / NU aragazuri
● AZILE / NU aziluri
● BANCNOTĂ / NU bacnotă
● BISCUIT / NU biscuite
● BULGĂRE / NU bulgăr
● CARTUȘE / NU cartușuri
● CASIERIE / NU caserie
● CĂPȘUN și CĂPȘUNĂ
● CHIBRITURI / NU chibrite
● CHITARE / NU chitări
● CIOCOLATE / NU ciocolăți
● CIREȘ și CIREAȘĂ
● COPERȚI și COPERTE
● CORIGENT și CORIJENT
● COMPLETA / NU complecta
● CONFORT / NU comfort
● CRENVURȘTI / NU crenvruști
● CURCUBEIE / NU curcubee
● DE ASEMENEA / NU deasemenea
● DECOLTEURI / NU decoltee
● DE FAPT / NU defapt
● DELINCVENT / NU delicvent
● DE OBICEI / NU deobicei
● DRAGILE MELE / NU dragele mele
● ESCROC / NU excroc
● ESEURI / NU esee
● EȘECURI / NU eșece
● FEEDBACK / NU feed-back
● FIRIMITURI / NU firmituri
● FESTIVALURI / NU festivale
● FOARFECI / NU foarfece
● FOITAJ / NU foietaj
● FRECVENT / NU fregvent
● GĂLUȘTI / NU galuște
73
● GENUFLEXIUNE / NU genoflexiune
● GHIȘEE / NU ghișeuri
● GRENADE / NU grenăzi
● GREȘEALĂ / NU greșală
● LINKURI / NU link-uri
● MAIOU / NU maieu
● MARATOANE / NU maratonuri
● MUSCHETAR / NU mușchetar
● NIVEL și NIVELURI
● NONSTOP / NU non-stop
● ONLINE / NU on-line
● OUĂLOR / NU ouălelor
● PANCARTĂ / NU pancardă
● PARAPETE / NU parapeți
● PANGLICĂ / NU pamblică
● PĂIANJEN / NU paianjen
● PÂRAIE / NU pârâuri
● PIEPTĂN / NU pieptene
● PLĂPUMI / NU plapume
● PREȘEDINȚIE / NU președenție
● RUCSACURI / NU rucsace
● SALARIU / NU salar
● SĂRUT-MÂNA / NU sărut mâna
● SINDROAME / NU sindromuri
● SLOGANURI / NU slogane
● SUCCESE / NU succesuri
● SUPEROFERTĂ / NU super ofertă
● TĂNTĂLĂU / NU tontălău
● WEEKENDURI / NU weekend-uri
ARTICOLUL – în cazul împrumuturilor terminate în –y care nu fac diferențe între scriere și

pronunțare vom atașa desinența –uri sau articolul –(u)l fără cratimă: hobbyuri, bodyuri.
Vom folosi cratima la împrumuturile cu deosebire între scriere și pronunțare (bleu-uri)

sau care prezintă combinații străine de litere: show-uri, flash-uri, speech-uri..
!!!Nu folosim cratima atunci când cuvintele se termină în litere din alfabetul limbii române și
sunt pronunțare ca în limba română: linkul/linkuri, drinkul/drinkuri.
74
Sfaturi pentru E.N.
Examenul la limba și literatura română va avea un grad de dificultate mediu, întrucât

contează atenția voastră pe care o acordați în ceea ce privește înțelegerea textelor.
Recomandarea-cheie este să renunțați la AGITAȚIE și să fiți naturali și răbdători cu superbele
texte. Stiu că pare imposibil pentru cei mai mulți, care nu au citit până acum, dar totul poate
deveni minunat, dacă există dorință pentru a evolua.
1.E important să răspundeți fiecărei cerințe;
2. Programarea timpului: cele două subiecte ar putea fi împărțite astfel: prima jumătate de oră,
rezolvarea primelor 6 exerciții de la partea I, în următoarele 30 de minute, 7,8,9,/ 20 minute
pentru gramatică; 30 de minute pentru Subiectul al II-lea, iar 10 minute pentru verificarea
lucrării.
3. Nu omiteți să consultați un barem pentru a vedea cum se obțin punctele la fiecare exercițiu și
la redactare.
4. Fiți naturali, nu folosiți fraze ample, cu termeni pe care nu-i înțelegeți. De asemenea, evitați
citatele, profesorul corector este interesat să vadă cum interpretați voi. Este important să știți că
noi, profesorii, ne dorim să vedem că voi gândiți, nu memorați clișee. Excepție: ex.8 ar putea
avea 2-3 cuvinte din textul-suport.
5. Nu vă recomand să scrieți compunerile pe ciornă, nu veți avea timp, însă puteți să schematizați
pe acestea câteva idei.
Aveți grijă la aspectul îngrijit al lucrării, contează enorm și acest detaliu. Impactul lucrării
contează cel mai mult (prima impresie, care merită să fie cea mai bună!)
75
6. Nu ieșiți din examen mai devreme! O rezolvare perfectă ocupă 2 h. Urmăriți ortografia,
punctuația, frazele și formulările.
7. Mare atenție la citirea celor două texte, încercați să înțelegeți textele/ la lectura cerințelor.
8. Scrieți valorile morfologice întregi: (adjectiv pronominal nehotărât, verb predicativ), altfel nu
veți primi punctajul. Scrieți felul propozițiilor întregi: propoziție subordonată atributivă (aveți
voie să subliniați predicatele și să încercuiți elementele de relație, dar respectați cerințele, să fie
transcrise între ghilimele. Transcrie subordonata!!!! Rescrie enunțul!!!!
9. Fără prescurtări. La marginea foii lăsați un spațiu de doi centimetri. Răspunsurile se dau
întregi (formulări de propoziții!)
SUCCES DEPLIN! AI ÎNCREDERE ÎN TINE!
76

Evaluarea Națională PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluarea Națională PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prof.

Rădulescu Alina, Școala Gimnazială Scurtești

RECOMANDĂRI PENTRU EVALUAREA NAȚIONALĂ

Unde a greşit acesta, să nu dați voi greş!

Prof. Alina Rădulescu

EVALUAREA NAȚIONALĂ este compusă din două părti:

SUBIECTUL I (A+B) – care vizează competențe de limbă și comunicare – 70 puncte

– această parte cuprinde exerciții de înțelegere a textului și de redactare a unor texte

✔ CÂMPUL LEXICAL este format din:

● toate cuvintele care aparţin aceluiaşi domeniu şi sunt înrudite semantic;

● – Marea Roșie, piei-roșii, pătlăgică-roșie, coadă-roșie ► cuvinte compuse

– roșul (substantiv – Roșul este culoarea mea preferată) ► conversiune

culoare, buze, ruj, Moș Crăciun ► câmp lexical

✔ INDICI TEMPORALI( de timp)/INDICI SPAȚIALI(de spațiu) – sunt cuvinte sau

● UNDE? – pentru indicii de spațiu

Aceste 3 exerciții sunt de tip grilă și vizează înțelegerea textelor.

EXERCIȚIUL 5 ( corect/ incorect)

● NARATIV ( narator: subiectiv/ obiectiv, personaje, acțiune, indici spațio-temporali)

● ARGUMENTATIV (CONECTORI: sunt de părere că/ consider că/în opinia mea, în

ATENȚIE LA INSERAREA ACESTOR SECVENȚE ÎN COMPUNERI- SUB II!

✔ Tipuri de texte literare ( transmit emoții, sentimente, trăiri):

● LIRIC(poeziile) - sunt transmise emoțiile ÎN MOD DIRECT

● EPIC- sunt transmise emoțiile ÎN MOD INDIRECT

● DRAMATIC – piese de teatru

✔ FIGURI DE STIL – procedee artistice specifice textelor literare, care conferă

Ex: „Ziua ninge, noaptea ninge; dimineața ninge iară”

● ENUMERAȚIA este figura de stil care constă în înșiruirea mai multor

● EPITETUL este figura de stil care constă în evidențierea însușirilor deosebite

● COMPARAȚIA este figura de stil care constă în evidențierea trăsăturilor a doi

● PERSONIFICAREA este figura de stil care constă în atribuirea de trăsături

Obs: Metafora este numită o comparație subînțeleasă, o comparație

● HIPERBOLA este figura de stil care constă în exagerarea dimensiunilor unui

● ASONANȚA este figura de stil care constă în repetiția aceleiași/acelorași

Ex: „Iată craiul, socru mare”

✔ PRECIZAREA UNEI TRĂSĂTURI MORALE ȘI A MIJLOCULUI DE

Trasături morale – se referă la felul de a fi a unui personaj: bunătatea, curajul, respectul,

Caracterizarea unui personaj se poate realiza prin două mijloace:

▪ DIRECT – de către narator(cel care relatează întâmplările)

▪ INDIRECT – prin limbaj

Caracterizarea directă – cititorului i se spune în mod explicit ceva despre personaj.

o exemplu: „— Întreabă-i tu, îl rugă Flavia cu obrajii-n flăcări, și eu le scriu, însă

O trăsătură morală a personajului..... pe care o putem identifica în fragmentul dat

Interpretare figură de stil:

Întregul limbaj al poeziei frapează/IMPRESIONEAZĂ prin originalitate, dar de o

Titlul unui text liric reprezintă:

-un element paratextual, plasat înaintea textului literar;

-un prag stilistic de pătrundere în lumea operei;

-o cheie de descifrarea conținutului poeziei;

-introduce tema sau motivul central;

-anticipează mesajul și semnificațiile poeziei.

Mesajul unei poezii reprezintă împletirea ideilor, a sentimentelor și a semnificațiilor care

**** NU vorbește despre

Acest exercițiu urmărește motivarea răspunsului personal la întrebarea dată.

Ca orice text de tip compunere, textul argumentativ are o structură specifică:

CONECTORII SPECIFICI ARGUMENTĂRII SUNT: în primul rând/în al doilea rând, pe de-o

c). Încheiere – CONCLUZIA – reia cele enunțate la început în ipoteză.

CONECTORII SPECIFICI CONCLUZIEI SUNT: în concluzie, deci, așadar, prin urmare.

exprimarea și justificarea unei opinii referitoare la ideile textului

Exprimarea opiniei (răspuns la întrebarea din Părerea mea este că,..../Consider

o Exemplu: Crezi că este important să te implici ca voluntar la diferite evenimente?

În opinia mea este important să te implici și să participi activ în acțiuni de voluntariat la

În primul rând, voluntariatul ne aduce beneficii personale. Chiar dacă acțiunile de

✔ASOCIEREA FRAGMENTULUI DAT CU UN ALT TEXT LITERAR STUDIAT