Valori culturale/morale – Evaluare națională 2023

Cristina Tunegaru
- profesor de limba română -

Pentru rezolvarea exercițiului 9/ Subiectul I, A:

 Puteți asocia textul liric cu un text narativ sau cu un text dramatic.

 Trebuie să selectați o secvență/ un fragment din textul cu care asociați;
nu vă referiți la textul integral.
 Un răspuns corect oferă suficiente detalii și prezintă valoarea numită.
Recomand ca răspunsul să fie de 90-100 cuvinte.
 Exprimarea trebuie să fie clară, simplă.
 Revizuiți și corectați textul, astfel încât să nu existe greșeli de
punctuație și ortografie.

aloarea Titlul și autorul Rezumatul secvenței selectate

culturală/morală textului
1. LECTURA „Fram, ursul De dragul lui Fram, Petruș devine pasionat de
polar”, Cezar lecturile despre urșii polari si expediții polare,
Petrescu însă nu are suficiente cărți. Băiatul împrumută
cărți pe aceste teme de la bătrânul profesor,
bunicul fetiței cu părul bălai. Când citește, Petruș
este cu totul captivat de lectură, simțind emoțiile
și trăirile exploratorilor: suferă de foame și frig
cu ei, se bucură când descoperă un tărâm
necunoscut.
2. CĂLĂTORIA „Cireșarii”, Cireșarii se întâlnesc la Ursu, însă Lucia sosește
Constantin cu întârziere. Alături de ea este și tatăl său,
Chiriță doctorul Istrate. Copiii îi mărturisesc acestuia că
s-au pregătit intens pentru o expediție știintifică
în care își propun să îmbunătățească și să
completeze harta regiunii. Copiii recunosc că vor
explora și peștera și îi cer doctorului să fie
discret. El apreciază seriozitatea cu care s-au
pregătit și le oferă o trusă medicală.
3. CUNOAȘTEREA „Cireșarii”, Cireșarii îi spun doctorului că plănuiesc o
Constantin expediție științifică cu scopul de a acoperi
Chiriță lacunele hărții și de a o completa. Când tatăl
Luciei îi întreabă despre explorarea peșterii,
aceștia recunosc că o vor explora și îi cer să nu le
spună celorlalți părinți.
„Romanul Pentru adolescent, literatura este atât o formă
adolescentului de a cunoaște lumea, cât și de a se cunoaște pe
miop”, Mircea sine. În ipostaza de creator, băiatul are
Eliade întotdeauna în vedere și așteptările cititorilor,
de aceea își propune să construiască în romanul
său un personaj feminin verosimil și, în acest
sems, se documentează.
4. FAMILIA „Mara”, Ioan Mara este o femeie văduvă și mamă devodată
Slavici care muncește foarte mult pentru ea și pentru
copiii ei. Ea strânge banii câștigați peste zi în trei
ciorapi: unul pentru bătrânețe, unul pentru fata
ei, Persida, și altul pentru Trică. Ea este fericită
atunci când reușește să pună în fiecare ciorap
măcar câte un bănuț/ creițar.
5. LIBERTATEA „Scatiul și Boris este un scatiu care este eliberat de
stăpânul său”, stăpânul său odată cu venirea primăverii.
Anton Holban Bărbatul își dorește ca pasărea să aibă șansa de
a trăi în libertate, de aceea decide să îl elibereze
într-un loc sigur, fără pisici, pădurea unei
mănăstiri. Acesta se teme pentru viitorul lui
Boris, dar consideră că pasărea merită să fie
fericită în libertare.
6. PRIETENIA „Scatiul și Stăpânul și Boris își petresc sărbătorile de iarnă
stăpânul său”, împreună, bărbatul oferindu-i cadouri ca unui
Anton Holban prieten drag. Când vine primăvara și aude
cântecele vesele ale păsărilor, bărbatul decide să
îl elibereze pe Boris, gestul său fiind unul
altruist și prietesc. Deși se teme că Boris ar
putea fi atacat de alte păsări sau ar putea să nu
găsească mâncare, stăpânul îl eliberează
gândindu-se la binele prietenului său.
„Dumbrava Lizuca și Patrocle pleacă împreună de acasă spre
minunată”. bunicii fetiței. Lizuca îl tratează pe cățel ca pe un
Mihail partener egal, se consultă cu acesta și are grijă
Sadoveanu de el, de exemplu îi alungă furnicile de pe bot și
îl întreabă dacă îl dor picioarele. De asemenea,
cățelul o apără pe fetiță. Atunci când Lizuca vede
o umbră și se sperie de aceasta crezând că este
 un bursuc, Patrocle se repede spre umbră și o
alungă.
7. TRADIȚIA „Amintiri din În ultima zi a anului, Nică împreună cu alți băieți
copilărie”, Ion din sat decid să meargă la urat. Întâi, ei merg la
Creangă popa Oslobanu, care locuia în capul satului, și se
pun la fereastră după obicei pentru a începe să
cânte. Părintele însă îi ceartă și îi alungă, iar
băieții o iau la goană. Merg apoi la Vasile Aniței
și iarăși se așază la fereastră, însă sunt alungați
și de data aceasta. Înfrigurați, băieții promit că
vor merge la urat și în anul următor și se
despart.
8. EDUCAȚIA „Romanul Unul dintre motivele pentru care adolescentul
adolescentului vrea să scrie romanul este dorința sa de a
miop”, Mircea câștiga respectul profesorilor din cancelarie. El
Eliade speră că romanul îl va ajuta să evite coringențele
la matematică și germană. Când este ascultat de
profesorul Vanciu la matematică, băiatul nu știe
să rezolve problemele și primește insuficient.
Acest calificativ îl îngrijorează mai mult decât
vrea să le arate colegilor
9. RESPECTUL „Romanul Adolescentul este motivat în scriera romanului
adolescentului de dorința de a câștiga respectul profesorilor săi.
miop”, Mircea
Eliade
10. ARTA „Romanul Adolescentul își propune să scrie un roman al
adolescentului cărui erou să fie el însuși. Își dorește ca romanul
miop”, Mircea să fie cerebral și să atragă interesul cititorilor.
Eliade De aceea, vrea să construiască un personaj
feminin și se documentează în acest sens
cerându-i ajutorul lui Dinu și urmărind-o pe
verișoara lui Vally. Ca un adevărat scriitor,
băiatul se întreabă la fiecare pas ce așteptări au
cititorii.
11. CURAJUL „Sânziana și Sânziana este răpită de zmeu și forțată de acesta
Pepelea”, Vasile să se căsătorească cu dânsul. Ieșind din palatul
Alecsandri în care a fost închisă, fata îi spune deschis că îl
urăște, că îi disprețuiește familia și prietenii și că
nu va accepta niciodată să se căsătorească cu el.
Sinceritatea ei este o dovadă de curaj. Pepelea îl
provoacă la luptă pe zmeu, încercând să fie și el
invitat la nuntă. Deși știe că zmeul este mai
puternic, Pepelea nu se sperie și reușește să
învingă prin inteligență, spriindu-l pe zmeu că îl
va arunca în nori.
12. BUNĂTATEA „Bătrânul cel bun Domnul Manoilă, un bătrân de 78 de ani, decide
din strada să facă cât mai mult bine pentru a lăsa o
Speranței”, moștenire cât mai însemnată. Acesta îi ajută pe
Ileana Vulpescu vecinii săi strângând rufele, udând florile, făcând
focul, cumpărând lapte. Alteori, merge în stația
de tramvai și îi ajută să urce pe cei cu bagaje.
Bătrânul este mulțumit numai atunci când se
simte obosit ajutând cât mai mulți oameni.
13. EMPATIA „Bătrânul cel bun Când vecinii cărora le cumpără lapte îi
din strada reproșează că acesta e brânzit, domnul Manoilă
Speranței”, îi înțelege și decide să fie mai atent, astfel încât
Ileana Vulpescu oamenii să fie mulțumiți. Întâlnindu-se cu copii
care aleargă cu șireturi desfăcute, domnul
Manoilă îi oprește și le explică scurt și cu
blândețe care sunt pericolele. Bătrânul
dovedește că se poate pune în situația copiilor și
le înțelege nevoile
14. „Tot înainte”, Arsenia, o fetiță care trece în clasă a V-a, culege
PERSEVERENȚA Ioana Nicolae zmeură alături de tatăl ei pentru a câștiga bani
cu care să-și cumpere rechizite și haine nou
pentru școală. Deși este dificil, ea nu renunță și
culege cinci kilograme de zmeură pe care le duce
ea însăși în spate la Centrul de Colectare și
câștigă 35 de lei. Tatăl ei este foarte mândru de
ea.
15. RESPECTUL „Macii”, Magda În acest text poetic, vocea lirică își exprimă
PENTRU NATURĂ Isanos admirația fața de frumusețea și delicatețea
macilor, descriși prin asociere cu focul. Poetul
conștientizează efefemeritatea naturii și regretă
culegerea macilor, căci aceștia se ofilesc și mor.
Admirația pentru câmpul plin de maci și
tristețea inspirată de imaginea dezolantă a
câmpului lipsit de maci subliniază respectul
pentru natură.

16. TOLERANȚA/ „Prieten cu În timpul pauzei, copiii își iau masa, însă Nimo
ACCEPTAREA umbra”, Călin nu are un pachet pregătit de acasă. Văzându-l,
Torsan Imran îl invită să mănânce împreună ceea ce i-a
pregătit mama sa. Cei doi băieți discută despre
mâncărurile specific siriene, iar Imran îi
prezintă denumirea și compoziția acestora. Deși
aparțin unor culturi diferite, băieții se apropie și
se împrietenesc.