Valori culturale – texte literare

1. Copilăria
 „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă

*Valoarea culturală a copilăriei apare și în textul „Amintiri din copilărie” de Ion

Creangă. O secvență relevantă o reprezintă cea în care Nică povestește întâmplarea cu pupăza
pe care a furat-o și a dus-o în târg ca s-o vândă deoarece îl trezea dimineața prea devreme, iar
mama îl trimitea cu treabă. Până la urmă, pupăza a fost eliberată, iar Nică a scăpat de
învinuirile mătușii.
*Aceeași valoare culturală a copilăriei este evidențiată și de textul „Amintiri din
copilărie” de Ion Creangă. O secvență relevantă o reprezintă aceea în care Nică povestește
întâmplarea despre plecatul la scăldat într-o zi călduroasă de vară. Deși mama îl rugase să
aibă grijă de fratele mai mic, Nică l-a lăsat și a plecat să se răcorească. Mama l-a văzut și i-a
luat hainele. Pe înserate, din cauza foamei, Nică s-a întors acasă și și-a cerut iertare de la
mama sa, apoi, pentru o perioadă, a fost ascultător.

 „Fiind băiet, păduri cutreieram” de Mihai Eminescu

Valoarea culturală a copilăriei apare și în textul/ Aceeași valoare culturală a copilăriei
este evidențiată și de poezia „Fiind băiet, păduri cutreieram” de Mihai Eminescu. În acest text
tema copilăriei este strâns legată de cea a naturii, poezia reprezentând o descriere a naturii în
mijlocul căreia eul liric își amintește de basmele copilăriei, de zilele și nopțile copilăriei
petrecute în sânul naturii.

 „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu

Valoarea culturală a copilăriei apare și în textul/ Aceeași valoare culturală a copilăriei
este evidențiată și de textul „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu. Textul prezintă copilăria a
trei personaje: Dănuț, Olguța și Monica. O secvență reprezentativă pentru această temă o este
cea în care Olguța mănâncă dulceață din borcanul ascuns în sobă și discută cu Monica. Dănuț
vine la ușa de la camera fetelor pentru a se împăca cu acestea. Olguța îi cere pușca de jucărie
ca să îi des voie să intre, iar Dănuț acceptă. Astfel, cei trei copii se împacă, iar Olguța
împărtășește și cu fratele ei secretul borcanului de dulcață.

 „Dumbrava minunată” de Mihail Sadoveanu

Valoarea culturală a copilăriei apare și în textul/ Aceeași valoare culturală a copilăriei este
evidențiată și de textul „Dumbrava minunată” de Mihail Sadoveanu. O secvență
reprezentativă pentru această temă o reprezintă cea în care Lizuca, personajul principal, și
Patrocle, cățelul ei, merg împreună spre casa bunicilor. În timpul nopții petrecute în pădure,
Lizuca visează că se află în lumea poveștilor.

2. Educația în familie/ relația cu părinții/ cu familia

  „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă
Valoarea culturală a educației în familie / a relației cu părinții apare și în textul
„Amintiri din copilărie” de Ion Creangă / Aceeași valoare culturală a educației în familie / a
relației cu părinții este evidențiată și de textul „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă. O
secvență reprezentativă pentru această valoare culturală este cea în care seara, când tatăl lui
Nică se întorcea obosit de la muncă, acesta totuși îi îmbrățișa și se juca cu ei, ținându-le
apărarea când mama îi reproșa că la ține partea. Tatăl considera că atunci când sunt mici,
copiii trebuie să se joace, grijile fiind ale părinților.

 „Vizită…” de Ion Luca Caragiale

Valoarea culturală a educației în familie / a relației cu părinții apare și în textul
„Vizită…” de Ion Luca Caragiale / Aceeași valoare culturală a educației în familie / a relației
cu părinții este evidențiată și de textul „Vizită…” de Ion Luca Caragiale. „Vizită…” de Ion
Luca Caragiale. O secvență reprezentativă pentru această valoare culturală este cea în care
mama lui Ionel, un copil de vreo opt ani, îi explică musafirului motivul pentru care a renunțat
la petreceri: trebuie să se ocupe de educația copilului. În acest timp, Ionel o atacă pe
jupâneasă, riscând să verse spirtiera la care făcea cafea sau face gălăgie cu jucăriile, astfel
încât adulții nu se mai pot auzi și discuta.

 „Bunica” de Barbu Ștefănescu Delavrancea

Valoarea culturală a educației în familie / a relației cu membrii familiei apare și în
textul„Bunica” de Barbu Ștefănescu Delavrancea / Aceeași valoare culturală a educației în
familie / a relației cu părinții este evidențiată și de textul „Bunica” de Barbu Ștefănescu
Delavrancea. Textul prezintă relația dintre nepot și bunică, o relație bazată pe afecțiune.
Nepotul își amintește că bunica îi aducea întotdeauna o surpriză ascunsă în sân și că niciodată
nu auzea un basm până la final deoarece, de fiecare dată, adormea cu capul în poala bunicii.
3. Educația prin școală/ relația elev – profesor

 „Prietenul meu” de Ioana Pârvulescu

Valoarea culturală a educației prin școală/ a relației elev – profesor apare și în textul
„Prietenul meu” de Ioana Pârvulescu / Aceeași valoare culturală a educației prin școală/ a
relației elev – profesor este evidențiată și în textul „Prietenul meu” de Ioana Pârvulescu în
Astfel, personajul – narator, Bogdan, își duce la școală cățelul ca exemplificare la tema de
limba română despre cel mai bun prieten. Când cățelul este descoperit, este dus în cancelarie
pe parcursul orelor pentru a nu le distrage atenția elevilor. La final, dirigintele i-a spus cu o
voce severă să ne se repete întâmplarea, dar Bogdan a sesizat zâmbetul din spatele severității,
textul evidențiind o relație apropiată între elev și profesor.

 „Domnul Trandafir” de Mihail Sadoveanu

Valoarea culturală a educației prin școală/ a relației elev - profesor apare și în textul „Domnul
Trandafir” de Mihail Sadoveanu/ Aceeași valoare culturală a educației prin școală/ a relației
elev – profesor este evidențiată și în textul „Domnul Trandafir” de Mihail Sadoveanu. O
secvență reprezentativă este cea în care naratorul își amintește cu drag de învățătorul din satul
natal, domnul Trandafir. Acesta era un om bun și blând, dar necăjit și i-a învățat pe băieți
rugăciuni, i-a învățat să cânte și să spună poezii eroice, povestindu-le istoria cu multă
însuflețire. Naratorul își amintește mai ales de lecțiile sufletești ale învățătorului său.

 „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă

Valoarea culturală a educației prin școală/ a relației elev - profesor apare și în textul
„Amintiri din copilărie” de Ion Creangă / Aceeași valoare culturală a educației prin școală/ a
relației elev – profesor este evidențiată și în textul „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă. O
secvență reprezentativă este cea în care Nică își amintește de dascălul bisericii, Vasile, care le
era și învățător. Acesta, însoțit de preotul din sat, mergea din casă în casă pentru a-i convinge
pe oameni să-și dea copiii la școală. Pedeapsa celor care nu învățau era reprezentată de Calul
Bălan și de biciul numit Sfântul Nicolae, iar răsplata erau colacii primiți la biserică.
4. Prietenia

 „Platanos” de Doina Ruști

Valoarea culturală a prieteniei apare și în textul „Platanos” de Doina Ruști. /Aceeași
valoare culturală a prieteniei este evidențiată și în textul „Platanos” de Doina Ruști. O
secvență reprezentativă este cea în care Sisinel se împrietenește cu Platanos , noul venit în
tabăra plantelor. Pentru a fi mai aproape de noul său prieten Sisinel se mută lângă acesta,
uitând de vechii săi prieteni, Vio și Năsosu. Când Platanos se înalță și nu mai poate discuta cu
el, observă că vechii săi prieteni nu l-au uitat, mutându-se ei înșiși lângă el.

 „Prietenul meu” de Ioana Pârvulescu

Valoarea culturală a prieteniei apare și în textul„Prietenul meu” de Ioana Pârvulescu./
Aceeași valoare culturală a prieteniei apare și în textul „Prietenul meu” de Ioana Pârvulescu.
Personajul – narator, Bogdan, își duce la școală cățelul ca exemplificare la tema de limba
română despre cel mai bun prieten. Adi, prietenul și colegul de bancă al lui Bogdan este dat
afară de la ora de istorie, fiind învinuit pentru lătratul lui Joi, dar nu-l dă de gol pe Bogdan.
Astfel, Bogdan realizează că, de fapt, cel mai bun prieten al său este chiar Adi.

 „Heidi, fetița munților” de Johanna Spyri

Valoarea culturală a prieteniei apare și în textul „Heidi, fetița munților” de Johanna Spyri. O
secvență relevantă este cea în care Clara, o fetiță care nu putea merge și cu care Heidi stătuse
o perioadă, vine în vizită la aceasta. Heidi locuia în munți împreună cu bunicul său.
Înconjurată de dragostea și grija lui Heidi, Clara își revine și începe să meargă.

5. Călătoria / aventura/dorința de explorare/dorința de a cunoaște lumea

 „Călătoriile lui Gulliver” de Jonathan Swift

Valoarea culturală a dorinței de a cunoaște lumea apare și în textul„Călătoriile lui
Gulliver” de Jonathan Swift. Secvența relevantă pentru această valoare culturală o constituie
călătoria pe care Gulliver o face în Liliput, angajat ca doctor pe o corabie. După o călătorie de
aproximativ 3 ani, naufragiază și ajunge într-o țară ai cărei locuitori erau foarte mici. După o
perioadă petrecută în Liliput, timp în care i-a ajutat pe aceștia în războiul cu vecinii, vecini cu
care i-a împăcat pe liliputani, Gulliver găsește o corabie cu care se întoarce acasă.

 „Cum e lumea” de Veronica D. Niculescu

Valoarea culturală a dorinței de explorare apare și în textul „Cum e lumea” de
Veronica D. Niculescu. Această valoare este evidențiată atât prin dorința Marei de a vizita
lumea, de a cunoaște noi locuri, cât și prin dorința ursulețului Bianca de a vizita lumea de
dincolo de gratiile cuștii în care locuia.

 „Minunata călătorie a lui Nils Holgersson” de Selma Lagerlöf

Valoarea culturală a călătoriei apare și în textul „Minunata călătorie a lui Nils Holgersson”
de Selma Lagerlöf. O secvență care evidențiază această valoare este cea în care Nils,
transformat în pitic, pleacă să viziteze Suedia, zburând pe spinarea gâscanului său. Prin
intermediul acestei călătorii, băiatul cunoaște locuri noi și e fascinat de frumusețea acestora.

6. Lectura / pasiunea pentru citit/ educația prin lectură

 „Cititorul din peșteră” de Rui Zink

Aceeași valoare culturală a pasiunii pentru citit este evidențiată și în textul „Cititorul
din peșteră” de Rui Zink. Secvența care o evidențiază este cea în care băiatul ajunge în peștera
în care trăia monstrul Anibalector, iar acesta îl ajută să descopere minunata lume a cărților.
Anibalector mărturisește că mai întâi a învățat să citească și apoi să vorbească, de aceea
cărțile sunt foarte importante pentru el.

 „Matilda” de Roald Dalh

Valoarea culturală a pasiunii pentru lectură apare și în opera literară „Matilda” de Roald
Dalh. Matilda este o fetiță căreia îi plăcea foarte mult să citească, deși în familia ei cititul nu
era considerat important. De aceea, când rămânea singură acasă, ea pleca spre biblioteca
orașului, iar acolo citea ceea ce voia sau ce îi era recomandat de bibliotecară.

 „Vrem să vă dăruim câte o fereastră” de Matei Vișniec

Aceeași valoare culturală a lecturii și a importanței acesteia este evidențiată și în textul
dramatic „Vrem să vă dăruim câte o fereastră” de Matei Vișniec. O secvență reprezentativă
este cea în care copiii care s-au adăpostit de ploaie în bibliotecă și s-au rătăcit prin camerele
fără ferestre, descoperă care sunt în realitate ferestrele bibliotecii: cărțile. Astfel, ei realizează
că orice carte este o fereastră deschisă către lumi și vor să le dăruiască și spectatorilor câte o
carte.

7. Toleranța/ acceptarea celorlalți

 „Minunea” de R.J. Palacio
Valoarea culturală a toleranței apare și în textul „Minunea” de R.J. Palacio. Secvența
relevantă pentru această valoare culturală este cea în care August, un băiețel care suferă de o
afecțiune medicală care i-a afectat fața, se împrietenește cu un coleg de clasă care îl apără de
răutățile celor din jur. Deși la început s-a prefăcut că îi este prieten, ajungând să-l cunoască,
devine un prieten adevărat pentru August.

 „Take, Ianke și Cadâr” de Victor Ion Popa

Valoarea culturală a toleranței apare și în textul„Take, Ianke și Cadâr” de Victor Ion Popa.
Cele trei personaje ale căror nume apar chiar în titlu sunt de etnii diferite, dar sunt prieteni de
o viață. De aceea, atunci când băiatul lui Take și fata lui Ianke se îndrăgostesc și se
căsătoresc, tații acceptă până la urmă. De partea celor doi tineri a fost Cadâr, care i-a ajutat pe
cei să accepte căsătoria și să pună pe primul loc fericirea celor doi îndrăgostiți.

8. Pacea/ spiritul de sacrificiu/curajul

 „Tezeu și Minotaurul” de Florin Bican

Valoarea culturală a luptei pentru pace, a spiritului de sacrificiu și a curajului apare și în
textul „Tezeu și Minotaurul” de Florin Bican. O secvență relevantă este aceea în care Tezeu îi
cere tatălui său să îi permită și lui să se îmbarce pe corabia care ducea tributul anual - șapte
fete și șapte băieți atenieni. Aceștia erau hrana Minotaurului. Tezeu s-a îmbarcat și el pe
corabia care mergea în Creta și a reușit să îi salveze pa tineri, învingându-l pe monstru.

9. Dragostea / admirația față de natură

 „Balul pomilor” de Dimitrie Anghel
Aceeași valoare culturală a dragostei și admirației față de natura este evidențiată și în
poezia „Balul pomilor” de Dimitrie Anghel. Acest text reprezintă o descriere a unui moment
efemer din viața pomilor: veștmântul alb al florilor la început de primăvară. Frumusețea
acestora stârnește admirația, poetul comparându-i cu niște albi cavaleri care dansează la bal
sub lumina lunii.

 „Lacul” de Mihai Eminescu

Aceeași valoare culturală a dragostei și admirației față de natura este evidențiată și în
textul „Lacul” de Mihai Eminescu. Poezia reprezintă o descriere a unui peisaj: lacul albastru
încărcat de flori galbene de nufăr. În textul eminescian, natura reprezintă, în același timp, un
spațiu ocrotitor al iubirii. Tânărul îndrăgostit își imaginează astfel întâlnirea cu iubita și o
așteaptă lângă lacul care personificat, tremură de nerăbdare.

 „Într-un lac” de Tudor Arghezi

Aceeași valoare culturală a dragostei și admirației față de natura este evidențiată și în
poezia „Într-un lac” de Tudor Arghezi. Textul reprezintă o descriere a lunii care își oglindește
chipul în lac, oglindire surprinsă în diferite momente ale anului. Chipul lunii care se
oglindește în lac este comparat, la început cu o „farfurie goală” pentru ca atunci, când apa
lacului e înghețată, să devină un simplu „blid”.

10. Iubirea
  „Lacul” de Mihai Eminescu
Aceeași valoare culturală a iubirii este reprezentată și în textul „Lacul” de Mihai
Eminescu. În poeziile eminesciene, iubirea este în strânsă legătură cu natura care reprezintă
un spațiu ocrotitor. De aceea, poetul își imaginează întâlnirea cu iubita în mijlocul naturii. El
își imaginează nerăbdător momentul în care ea va apărea dintre sălcii, îi va cădea la piept,
împreună vor sări în luntrea mică și vor pluti cuprinși de farmec ca într-un vis.

 „Zâna Munților” basm cules de Petre Ispirescu

Aceeași valoare culturală a iubirii este reprezentată și în textul „Zâna Munților” basm
cules de Petre Ispirescu. O secvență relevantă este cea în care zâna se metamorfozează, pe
rând, în turturică, în găinăreasă sau în fata necunoscută de la nunți cu scopul de a-l cunoaște
mai bine pe fiul împăratului. La final, ea renunță la puterile ei miraculoase pentru a se căsători
cu acesta.
11. Dragostea față de animale/ prietenia om – animal
 „Zair” de Cezar Petrescu
Valoarea culturală a dragostei față de animale sau a prieteniei dintre om și animal apare și
în textul „Zair” de Cezar Petrescu. O secvență relevantă este cea în care copilul primește un
cal de la părinții săi, cei doi devenind în scurt timp cei mai buni prieteni. Împreună își
petreceau zilele, gonind prin pădure sau scăldându-se, înserarea făcându-l pe Zair să îl
împingă pe băiat cu botul pentru a-i aminti că trebuie să se întoarcă acasă.