MIHAI VITEAZU (1558 - 1601)

Domn al Munteniei (Valahiei), a Transilvaniei (Ardeal) şi a toată Ţara

Moldovei (Principatului Moldova, Voievodatului Moldova )

 A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor
trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol
al luptei pentru independenta si unitate.
 I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului
Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din
jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii.
 Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii
Romanesti intre 1554 si 1557).

Dacă nu ar fi existat, Mihai Viteazul ar fi trebuit inventat!

Avem nevoie de eroi, avem nevoie de modele, avem nevoie de mituri.

Iar Mihai Viteazul le întrupează pe toate:

 este erou pentru că s-a luptat cu turcii,

 este un model pentru că a unit toate cele trei principate
 este personajul principal al mai multor mituri.

Există diverse relatări de epocă despre vitejia sa în lupta de la Giurgiu, când s-a avântat
cu barda lui printre turci și a dat un nou impuls atacului trupelor creștine, care au cucerit
cetatea. Sau în bătălia de la Șelimbăr, într-un moment de cumpănă, când era cât pe ce
să piardă lupta, a luat barda în mână și a intrat în mijlocul inamicilor, gest eroic care i-a
încurajat pe ai săi și a întors rezultatul final în favoarea sa.
 UNIREA TARILOR ROMANE

Ţările române după Unirea de la 1600, sub domnia lui Mihai Viteazu
 Domnia lui Ieremia Movilă, devotat polonezilor, însemnase practic îndepărtarea
Moldovei de Sfînta Alianţă.
 În Transilvania, Sigismund renunţa la tron în favoarea vărului său, Andrei
Bathory (deasemenea înclinat către politica polonă).
 În această situaţie, unitatea militară a ţărilor române se diminuează iar Mihai
Viteazul, pus în faţa destrămării coaliţiei antiotomane, decide aplicarea "planului
dacic", în speţă Unirea celor trei ţări române.
 În iulie 1599 trimite o solie la Praga pentru a cere încuviinţarea împăratului
Rudolf al II-lea pentru punerea în practică a iniţiativei sale.
 Primind un răspuns favorabil, la sfîrşitul aceluiaşi an, intră în Transilvania prin
pasul Buzău, şi după victoria asupra lui Andrei Bathory (Şelimbăr, 18/28
octombrie 1599) ) îşi face intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599,
primind cheile fortăreţei de la episcopul Napragy.
 În mai 1600, Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă,
învingîndu-l la Bacău, şi realizează astfel, prima unire a trei principate române.
Titulatura folosită de voievod (într-un document din 6 iulie 1600) era: "Domn al
Munteniei, Ardealului şi a toată ţara Moldovei

Consolidarea Unirii - Pentru a consolida Unirea, Mihai ia o serie de măsuri:

 adoptă aceeaşi stemă pentru toate teritoriile

 construieşte o biserică ortodoxă la Alba Iulia
 acordă anumite înlesniri preoţilor şi iobagilor români
 numeşte ca mitropolit al Transilvaniei pe Ion de la Prislop

Drapelul Munteniei pe timpul lui Mihai Viteazul Stema lui Mihai Viteazul dupa Unirea Principatelor româneşti
Sfîrşitul domniei lui Mihai Viteazu

DESTRAMAREA UNIRII

 În urma strălucitelor victorii ale lui Mihai Viteazul în Muntenia, Bulgaria,

Transilvania şi Moldova, personalitatea sa a ajuns să inspire respect şi
îngrijorare în minţile vecinilor, inclusiv cele ale aliaţilor austrieci, care au constatat
capacitatea lui Mihai de a consolida cele trei principate româneşti şi a promova
interesele acestora prin acţiuni independente, rapide, ferme şi foarte eficace care
la un moment dat ar fi putut deveni defavorabile casei regale a Austiei.
 Astfel contextul internaţional a devenit net nefavorabil lui Mihai Viteazul. Puterile
vecine vedeau în noul stat o contradicţie cu interesele proprii.
 Habsburgii (austriecii) îşi vedeau ameninţate planurile de menţinere a
Transilvaniei în sfera de influenţă, Polonia nu dorea pierderea controlului asupra
Moldovei, iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renunţării la Muntenia. Mai mult
chiar, noul stat reprezenta o formulă puternică, capabilă să schimbe raportul de
forţe din regiune.
 Existau însă şi conflicte interne, cauzate de insubordonarea nobililor maghiari din
Transilvania care nu acceptau măsurile impuse de noul Domn.
 Mihai nu reuşeste să înfrîngă revolta nobililor maghiari sprijiniti de generalul
Basta (Mirăslău 18/28 septembrie 1600) şi astfel pierde Ardealul.
 În scurt timp Moldova va reintra în posesia Movileştilor aserviţi intereselor
polone.
 Mihai încearcă să reziste atacului polon asupra Munteniei, însă şi pe acest tron
se va urca un membru al familiei Movileştilor, Simion Mo

Asasinarea lui Mihai Viteazul la Turda, gravură Fosta Troiţă de lemn de la

realizată la Leiden, Olanda, 1703 mormîntul lui Mihai Viteazul
(1923-1977)
Moartea lui Mihai Viteazu

 Forţat să ia calea pribegiei, Mihai cere sprijinul împăratului Rudolf al II-lea al

Austriei, care, în contextul reînscăunării lui Sigismund Bathory pe tronul
Transilvaniei, acceptă să-l susţină pe român.
 Împreună cu generalul Basta, Mihai porneşte campania de recucerire a teritoriilor
româneşti. Prin victoria de la Guruslău (3 august 1601), voievodul valah îl
îndepărtează pe Bathory din Transilvania.
 Continuă prin a recupera Muntenia gonindu-l pe Simion Movilă de pe tron. În
aceste condiţii, se întrezăreau perspectivele unei noi uniri, perspectivă cu care
împăratul Rudolf al II-lea nu putea fi de acord.
 Din ordinul său, în 9/10 august 1601, la 3 km sud de Turda, Mihai Viteazul este
ucis din ordinul generalului Gheorghe Basta.
 Capul său este furat de unul dintre căpitanii domnitorului, adus în Muntenia şi
înmormîntat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lîngă Tîrgovişte.
 Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu stă scris: "Aici zace cinstitul şi
răposatul capul creştinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Munteniei,
Ardealului şi Moldovei "
 Cronologia Domnitorului Mihai Viteazu

1558 - S-a născut Mihai Viteazul, în familia Cantacuzino, se pare ca fiu nelegitim al lui
Pătraşcu cel Bun (domn al Ţării Româneşti între anii 1554-1557).

1588 – 1591 - Ocupă dregătoria de Mare Stolnic în timpul domniei lui Mihnea Turcitul,
apoi cea de Mare Postelnic în domnia lui Ştefan Surdul

1591 – 1592 - Zideşte mănăstirea „Mihai Vodă“ din Bucureşti. Ulterior este numit în
funcţia de Mare Agă şi apoi de Ispravnic

1593 - În timpul domniei lui Alexandru cel Rău devine Mare Ban al Craiovei. Apoi
reuşeşte să îl înlăture pe acesta.

1593 - Se împrumută la diverşi cămătari şi obţine numirea ca domn al Ţării Româneşti
de către Poarta Otomană.

1594 - Abia numit, Mihai adera la coaliţia anti-otomană, „Liga Sfântă“, şi îi ucide pe
creditorii care l-au împrumutat pentru a cumpăra tronul.

1594 - La sfârşitul anului Mihai declanşează ostilităţile cu Imperiul Otoman atacând
Giurgiu, Cetatea de Floci, Hârşova şi Silistra.

1595 - Atacă şi localităţile de la sud de Dunăre: Silistra, Măcin, Şiştov, Nicopole,

Rahova. Îi înfrânge pe tătarii la Putinei, Stăneşti şi Şerpăteşti.

1595 - Apoi Mihai Viteazul reia atacurile asupra oraşelor Silistra, Hârşova, Brăila,
Cervena, Turtucaia şi Nicopole.

1595 (10/20 mai) - Tratatul de la Alba-Iulia, prin care Ţara Românească devine vasală
Transilvaniei în schimbul ajutorului militar.
1595 (13/23 august) - Bătălia de la Călugăreni dintre Mihai şi Sinan-Paşa. A doua zi
voievodul se retrage, iar otomanii ocupă Bucureşti şi Târgovişte.

1595 (octombrie) - Mihai Viteazul, cu ajutorul primit din partea lui Sigismund Báthory,
eliberează oraşele Târgovişte, Bucureşti şi Giurgiu.

1596  - Acţiuni de luptă şi armistiţiu cu Imperiul Otoman. Mihai se întâlneşte cu

Sigismund şi îi propune o alianţă împotriva turcilor, însă acesta ezită.

1595 – 1597 - Voievodul zideşte lângă Alba-Iulia o noua catedrală ortodoxă şi o

reşedinţă pentru mitropolitul românilor din Transilvania.

1597 - Sultanul Mehmet al III-lea trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul,
recunoscându-l ca domn în Ţara Românească.

1597 - În acelaşi timp, Mihai duce tratative cu împăratul Rudolf al II-lea, în urma cărora
obţine ajutor militar şi protecţia imperial.

1598 (2/12 iunie)  - Se încheie la Târgovişte un tratat de pace cu tătarii, voievodul
dorind să obţină neutralitatea acestora în cazul unor lupte cu otomanii.

1598 (septembrie) - Mihai reia ostilităţile cu Imperiul Otoman, însă, o lună mai târziu
decide să încheie o nouă pace.

1599 (29 martie) - Sigismund Báthory, renunţă la tron în favoarea vărului său, cardinalul
Andrei Báthory, protejat al polonilor, care era în relaţii bune cu Poarta.

1599 (16/26 iunie) - Mihai Viteazul încheie la Târgovişte un tratat cu solii lui Andrei
Báthory, acceptând şi pacea cu otomanii, pentru a câştiga timp.

1599 (august) - Voievodul Ţării Româneşti primeşte din nou“steag de domnie” din
partea sultanului Mehmed al III-lea.
1599 (toamna) - Ieremia Movilă, domnul Moldovei, susţinut de Polonia, şi Andrei
Báthory încearcă să îl înlocuiască pe Mihai Viteazul cu Simion Movilă.

1599 (18/28 octombrie) - Bătălia de la Şelimbăr. Mihai îl învinge pe cardinalul Andrei

Báthory, iar la 1 noiembrie intră triumfal în Alba-Iulia.

1599 - Domnul Ţării Româneşti îl numeşte pe episcopul Ioan de Prislop, mitropolit al

românilor din Transilvania.

1599 - Către sfârşitul anului sultanul îl confirmă pe Mihai ca stăpân al Transilvaniei, şi

pe Nicolae Pătraşcu, fiul acestuia, domn în Ţara Românească.

1600 (1/11 februarie, Pilsen) - Pentru a-şi întări stăpânirea în Transilvania, Mihai
încheie un tratat de vasalitate cu împăratul Rudolf al II-lea.

1600 (8-9 mai) - Armata lui Mihai înfrânge trupele modo-polone ale lui Ieremia Movilă,
domnul Moldovei, la Bacău.

1600 (27 mai) - Emite hrisovul din Iaşi în care se intitula „Io Mihai Voievod, din mila lui
Dumnezeu, Domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi al Moldovei“.

1600 (10 septembrie) - Bătălia de la Mirăslău. Mihai este înfrânt de oştile generalului
Gheorghe Basta, unite cu cele ungureşti.

1600 (octombrie) - Mihai Viteazul zdrobeşte oştirea otomană care trecuse Dunărea în
Oltenia.

1600 (octombrie) - În urma negocierilor cu Poarta, domnitorul Ţării Româneşti obţine
neutralitatea otomanilor.

1600 (20 octombrie) - Mihai Viteazul pierde bătălia de la Bucov (lângă Ploieşti) cu oştile
poloneze şi este obligat să fugă în exil.
1601 (1 şi 5 martie) - Împăratul Rudolf al II-lea decide să îi acorde sprijin militar lui Mihai
împotriva lui Sigismund Báthory.

1601 (3 august) Bătălia de la Gurăslău în care Mihai şi Gheorghe Basta îl înfrâng pe

Sigismund Báthory.

1601 (9/19 august) Mihai Viteazul este asasinat în tabăra Câmpia Turzii din ordinul
generalului Gheorghe Basta.