Mihai Viteazul

1558-1601

Proiect : ISTORIE
ELEV :SPINU ANDREI IULIAN
PROFESOR: POPESCU NICOLETA
Mihai Viteazul (n. 1558,Târgu de Floci, Țara Românească –
d. 19 august 1601, Câmpia Turzii, Principatul Transilvaniei)
a fost domnul Țării Românești între 1593-1600.
 Pentru o perioadă (în 1600), a fost conducător de facto al
celor trei state medievale care formează România de
astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova. 
Înainte de a ajunge pe tron, ca boier, a deținut dregătoriile
de bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei.
Mihai Viteazul era un fiu natural (nelegitim) al lui Pătrașcu cel Bun, domn al Țării Românești între
1554-1557. 

Mama sa, Teodora (sau Tudora), era sora lui Iane Cantacuzino Epirotul, înalt dregător
(capuchehaie) la Constantinopol și apoi Ban al Craiovei, din familia Cantacuzinilor.

După moartea năpraznică a lui Mihai (1601), Teodora s-a călugărit, luând numele monahal
Theofana și a murit în anul 1605 (sau 1606), fiind înmormântată la Mănăstirea Cozia.

Boier posedând întinse moșii din Oltenia, Mihai a deținut dregătoriile de bănișor de Strehaia,
stolnic domnesc (din 1588, în timpul domniei lui Mihnea Turcitul) și ban al Craiovei, în timpul
domniei lui Alexandru cel Rău. 

În 1584 s-a căsătorit cu Stanca, văduva lui Dumitru postelnicul din Vâlcănești, nepoată a lui
Dobromir, mare ban al Olteniei.
• În septembrie 1593, după ce a plătit la Poarta Otomană, după
obiceiul timpului, o sumă mare de bani (400.000 de florini
conform lui Xenopol) și având și sprijinul 
patriarhului Constantinopolului, Mihai a devenit domn al Țării
Românești, înscăunarea sa având loc la București pe 11
octombrie, în același an.
• În anul următor, 1594, Mihai a aderat la „Liga Sfântă”, o
alianță militară creștină constituită la inițiativa papei Clement
al VIII-lea și îndreptată împotriva expansiunii Imperiului
Otoman în Europa. Din ligă făceau parte Sfântul Imperiu
Romano-German, Statul Papal, Spania și ducatele italiene
Ferrara, Mantova și Toscana. Ulterior a aderat la această
alianță și principatul Transilvaniei, precum și Moldova (la 16
septembrie 1594). Aderarea Țării Românești la „Liga Sfântă” a
dus la izbucnirea unei revolte antiotomane (13 noiembrie
1594), în cursul căreia a fost masacrată întreaga garnizoană
otomană staționată pe atunci în București și creditorii veniți
din Istanbul pentru a-și recupera sumele pe care Mihai le
împrumutase de la aceștia pentru a obține tronul.
•  Imediat după aceasta, el pornește o
serie de atacuri împotriva Imperiului
Otoman, atacând raielele (cetățile
turcești) de pe ambele maluri ale
Dunării (Giurgiu, Hârșova, Silistra,
Rusciuk). Obține apoi trei victorii
asupra tătarilor, care invadaseră Țara
Românească la solicitarea Înaltei
Porți, la Putineiu, Stănești și
Șerpătești, în ianuarie 1595.
• În primăvara anului 1595, Mihai a trimis
la Alba Iulia o delegație de boieri pentru
a reglementa relațiile cu Principatul
Transilvaniei. Delegația, compusă din 13
persoane, condusă de Mitropolitul
Eftimie și din care mai făceau parte
Episcopii Luca al Buzăului și Teofil al
Râmnicului, Marele Vornic Mitrea,
vornicul Hristea, logofeții Dimitrie, Preda
și Borcea, vistiernicul  Dan,  postelnicul
Teodor, clucerul Stamate, Radu  Buzescu
și Vintilă , a negociat aderarea la această
„Liga Sfântă” și a semnat la Alba Iulia la
20 mai 1595 un tratat cu Sigismund
Báthory, principele Transilvaniei, prin
care Mihai devenea vasal al acestuia.
•  Astfel,marii boieri care făceau parte din delegație 
• și-au depășit atribuțiile inițiale, probabil din dorința de
a îngrădi puterea domnului, sporind-o în schimb pe a lor. Cu toate acestea,
Mihaia acceptat acest tratat, deoarece Transilvania era singurul stat vecin car
e îi putea asigura spatele în lupta sa împotriva turcilor.
• După victoria de la Guruslău (3 august 1601), Mihai Viteazul îl îndepărtează
pe Sigismund Báthory din Transilvania, urmând a recupera și Țara
Românească din mâinile lui Simion Movilă, cel pus de polonezi pe tronul
Munteniei. În aceste condiții, se întrezăreau perspectivele unei noi uniri a celor
trei țări române, perspectivă ce nu convenea habsburgilor, dar mai ales
generalului Giorgio Basta, care dorea cu ardoare să rămână singurul stăpân al
Transilvaniei, în calitate de guvernator imperial. S-a pune la cale înlăturarea
fizică a voievodului român și, la data de 9 august (19 august pe stil nou) 1601,
Mihai Viteazul este ucis mișelește de un detașament de mercenari în frunte cu
ofițerul valon Iacob (Jacques) de Beauri, trimis de generalul Giorgio Basta.
• Unul dintre căpitanii voievodului,
Turturea paharnicul, a reușit să ia
capul retezat al lui Mihai și să-l
aducă în Țara Românească, unde a
fost înmormântat de marele clucer
Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu,
de lângă Târgoviște, în 1603. Pe
lespedea de piatră de la Mănăstirea
Dealu stă scris: „Aice zace cinstitul și
răposatul capul creștinului
Mihail, marele voevod, ce-au fost
domn Țării Rumânești și Ardealului
și Moldovei; cinstitul trup zace în
câmpia Turdei, și când l-au
ucis nemți, ani au fost 7109 (1601),
în luna august 8 zile. Această piatră
o-u pus jupan Radu Buzescu i
jupâneasa Preda”.
• SURSĂ DE INSPIRAȚIE
• Mihai Viteazul - OrthodoxWik
i

• oldavia, Transylva
nia and Wallachia
under Michael the
Brave's authority (
1600) - Mihai Vite
azul - Wikipedia