1386 – 1418 numele voievodului Mircea cel Bătrân se leagă de primele lupte purtate de țările române împotriva turcilor a fost primul apărător al creștinătății a fost fiul lui Radu I Basarab, nepotul lui Nicolae Alexandru şi strănepotul lui Basarab Întemeietorul domn al Ţării Româneşti (1386-1418), s-a remarcat ca un iscusit diplomat şi un mare comandant de oşti în timpul său, hotarele ţării au cunoscut cea mai mare întindere, cuprinzând teritorii din toate cele trei ţări româneşti a fost luptător pentru independenţa ţării şi apărător al civilizaţiei europene a încheiat alianţe cu Polonia şi Ungaria la Rovine, în 1395, Mircea a obţinut una dintre cele mai strălucite victorii pe care românii le-au avut asupra turcilor la Nicopole, în 1396, participă la cruciada antiotomană, alături de cavaleri francezi, burgunzi, germani, italieni şi englezi între 1402-1413, s-a amestecat în luptele pentru tron dintre urmaşii lui Baiazid, fiind principele care s-a bucurat de cea mai mare faimă şi autoritate în răsăritul Europei a murit pe 31 ianuarie 1418 şi a fost înmormântat la mănăstirea Cozia, ctitoria sa. BĂTĂLIA DE LA ROVINE - 1395 MĂNĂSTIREA COZIA VLAD ŢEPEŞ DOMN AL ŢĂRII ROMÂNEŞTI 1456-1462 a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1456-1462 și 1476 conform legendei moderne s-a născut la Sighișoara, în Voievodatul Transilvaniei, fiind fiul lui Vlad Dracul și nepotul lui Mircea cel Bătrân în timpul domniei sale, Țara Românească și-a obținut temporar independența față de Imperiul Otoman Vlad Țepeș a devenit vestit prin severitatea sa și pentru că obișnuia să își tragă inamicii în țeapă din cauza conflictelor cu negustorii brașoveni, aceștia l-au caracterizat, ca pe un principe cu metode de o cruzime demonică astfel, a devenit foarte cunoscut în lume, nu neapărat datorită faptelor sale de vitejie în luptele împotriva turcilor, cât mai ales a legendelor legate despre faptele sale aspre de pedeapsă (tragerea în țeapă) și ulterior a povestirilor legate de vampiri în relitate Vlad Ţepeş şi-a dedicat viaţa luptei românilor pentru libertate şi independenţă aflându-se de trei ori pe tronul Ţării Româneşti, Ţepeş a avut curajul de a refuza plata tributului şi a se lupta cu turcii Atacul de noapte/Târgoviște - 1462 Mănăstirea Snagov MIHAI VITEAZUL DOMN AL ŢĂRII ROMÂNEŞTI 1593-1601 domn al Ţării Româneşti (1593-1601), fiul lui Pătraşcu cel Bun şi fratele lui Petru Cercel a fost una dintre marile personalităţi ale istoriei noastre în plan politic, militar şi diplomatic realizează prima unire a Țărilor Române (1600) a recâştigat independenţa Ţării Româneşti şi a fost înfăptuitorul primei uniri politice a Ţărilor Române iulie 1599 trimite o solie la Praga pentru a cere încuviinţarea de a ocupa Transilvania și o primește octombrie 1599, intră în Transilvania prin pasul Buzău cu o armată formată din români şi mercenari de diferite etnii: unguri şi secui din Ardeal, polonezi, sârbi etc. după victoria asupra lui Andrei Bathory (Bătălia de la Şelimbăr, 18/28 octombrie 1599) îşi face intrarea triumfătoare la Alba Iulia, pe 1 noiembrie 1599 4 mai 1600, Mihai Viteazul intră în Moldova 10 mai 1600, Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă, învingându-l la Bacău 16 mai 1600, Suceava se predă fără luptă și se realizează astfel, prima unire a ţărilor române titulatura folosită de voievod era: „Domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei". Lupta de la Călugăreni - 1595 Intrarea în Alba Iulia - 1599 Mănăstirea Dealu – Târgoviște ŞTEFAN CEL MARE DOMN AL MOLDOVEI 1457-1504 domn al Moldovei timp de aproape 50 de ani, Ștefan cel Mare a fost cel mai important voievod român din Evul Mediu a fost fiul lui Bogdan al II-lea şi nepotul lui Alexandru cel Bun domn al Moldovei între 1457-1504, remarcabil strateg, diplomat şi ctitor a întreţinut bune relaţii cu vecinii, încheind un sistem de alianţe cu forţele antiotomane: Polonia, Ungaria, Veneţia a acţionat pentru a avea, pe tronul Ţării Româneşti , aliaţi, instalându-i pe: Laiotă Basarab, Vlad Ţepeş, Basarab Ţepeluş, Vlad Călugărul la Baia, în 1467 – îl învinge pe regele Ungariei, Matei Corvin la Vaslui, în 1475 - îl învinge pe Solima Pașa la Războieni, în 1476 – este învins de sultanul Mahomed în 1504 – moare, fiind înmormântat la mănăstirea Putna, ctitoria sa „Domn adevărat, viteaz, cuminte şi iubitor de ţară şi de neam din clipa întâia şi până-n cea din urmă“. (Nicolae Iorga) Bătălia de la Vaslui/Podul Înalt - 1475 Mănăstirea Putna IANCU DE HUNEDOARA VOIEVOD AL TRANSILVANIEI 1441-1446 voievod al Transilvaniei între 1441-1446, guvernator al Ungariei între 1446-1453, mare comandant militar, tatăl regelui Matei Corvin era unul dintre cei mai bogați nobili ai Europei timpului său participă alături de unguri în „Campania cea Lungă" (1443-1444) și produce importante pierderi Semilunei otomane; această campanie se încheie printr-o pace favorabilă semnată pe 10 ani Iancu intră în Moldova și îl înscăunează pe vărul său Bogdan al II- lea, tatăl lui Ștefan cel Mare moare în 11 august 1456 și este înmormântat la Alba Iulia, în Catedrala Sf. Mihail; pe piatra sa funerară stă înscris „s-a stins lumina lumii”; până și sultanul Mahomed al II-lea (Mehmed II) i-a adus omagiul său: „Cu toate că a fost inamicul meu, la moartea lui, m-am întristat, pentru că lumea nu a mai cunoscut, niciodată, un asemenea om.” Castelul de la Hunedoara Catedrala romano-catolică Alba Iulia