Scoala formal rus

Arta ca procedeu 1917

0.
ncepe prin dou comunitti de gnditori
1915 Cercul lingvistic de la Moscova
1917 Societatea de studiu a limbajului poetic
Ele se vor uni (aceste dou cercuri) se naste scoala formal rus
1917 are loc Revolutia Rus
acestia mbrtiseaz ideea mutatiei, trebuie s se schimbe literatura
radical (-ish) adic schimbe arta
Stalin nu mai priveste cu ochi buni schimbarea artistilor si teoreticienilor
literari (din mid-1920)
Scoala e acuzat si apoi puz la zid, intr ntr-un nghet de 2 decenii

privilegierea la nceput a poeziei formalistii s-au ocupat la nceput

mai mult de poezii pentru c erau mai accesibile n sensul c puteau s
si aplice ideile mai usor pe poezii

Sergei Eisenstein ncrusistorul Potempkin

Dziga Vertov Omul cu camera de filmat

(cineasti)

Gilles Deleuze teorie=creatie de concepte (n relatie cu gndirea

cinematografic)
Prin montaj, cadrare, felul cum se misc camera de filmat,
cinematograful gndeste.
Formalistii rusi spun c literatura gndeste, c nu vine continutul din
afar, nu ia idei filosofice din alte prti, ideile literaturii sunt ale
literaturii

mutatie, schimbare, revolutie la nivelul gndirii

1
Formalistii se opun criticii literare (istoria literar) asa cum era fcut n
acel moment critica foiletonist
impresionismul n judecat/ judecata impresionist (impresiile criticului
despre oper influenteaz critica)
determinismul/ judecata determinist

formalistii erau mpotriva impresionismului si a determinismului n

judecat

Sensul este initiat de autor, textul ofer sensul acesta, cititorul tre s-l
gseasc determinism, formalistii se opun acestuia
Determinism social opera unui autor este asa cum e epoca sau
gndirea autorului, categoria sociala din care face parte autorul
Textul ar fi doar o reflexie a acestor elemente.
Stalinism fiecare autor, fiecare oper de art este determinat de
zona de unde provine autorul etc
Adversarii formalistilor sunt acestia
Filosofii, istoricii vorbesc despre literatur ca despre un instrument de
gradul 2.
Literatura merit o disciplin proprie teoria literaturii
Literatura este un domeniu autonom, nu dependent de alte domenii,
nu un domeniu care mprumut continutul altor domenii si le
nfrumuseteaz, nu e secundar fat de realitate.

Sklovski literatura nu este interesat de obiecte, ci de artisticitatea

obiectelor.
Literatura nu este interesat de realitate, ceea ce conteaz este
artisticitatea realittii.

defamiliarizare(!)
1930 dispare scoala formal

Roman Jakobson ajunge la Praga si nfiinteaz Cercul de la Praga

una dintre rdcinile structuralistice ale literaturii

2
fac legtura ntre structuralismul lui Saussure si formalismul lui
Jakobson

Formalismul este adaptat la ideile structuralismului. n anii 60 apare

n Franta o traducere a acestor texte ale rusilor formalisti (Todorov)

Structuralimul moare din cauza formalismului. Cnd operele de art

formaliste au ajuns n Franta, au vzut c sunt diferite de
structuralism, ei stiau de formalism doar prin prisma
structuralismului, ntlnirea cu textul a fost cea care a cauzat disiparea
structuralismului.

Ideile formalistilor (unele dintre ele) sunt nc valabile astzi.

1.
E nevoie de un domeniu autonom care s judece literatura, acest
domeniu trebuie s fie si elaborat.
1925 Teoria literaturii (carte) Tomasevski
1. trebuie s aibe relatie cu lingvistica (s distingem ntre un text
literar si unul neliterar)
2. trebuie s aibe relatie cu estetica
n raport cu limbajul si cu frumosul

nu va propune metode, ci principii teoretice

nu ofer instrumente sau ustensile prin care sau cu care s intrm n
structura unui text literar si s extragem sensul
Ipoteze de lucru supuse modificrii n raport cu textul
lucrm cu ipoteze, nu instrumente stabile
aceste ipoteze sunt mereu supuse modificrii dac textul o cere

ipoteze de lucru ex.: aceast carte este un roman, deci m astept ca

romanul s fie ntr-un anumit fel. autorul este acesta, deci cam
bnuiesc cum ar trebui s fie scris aceast carte

Deschiderea fat de text (textul m nvat s-l citesc)

3
__
Teoria literaturii nu va fi filosofia literaturii, politica literaturii, morala
literaturii

Poetul minte frumos, nu poti s te ncrezi n el (Homer, Iliada,

minciuni, Socrate l laud or sth Socrate asa vorbea despre poezie,
din perspectiv filosofic sau moral

Literatul trebuie s vorbeasc despre ce este specific literaturii, adic

procedurile, elementele de elaborare, mecanismele literaturii (all three
are actually synonyms).

Literatura nu este secund, nu vine s-ti dea divertisment dup ce vii

de la lucru (treaba serioas pe care o faci).

(Socrate: poetul trebuie s asculte de conductor, s stea cuminte)

1.2.
Valoarea operei este inovatia. Dac e inovativ o oper, este
valoroas, the inovativer, the valoroasr :))
Formalistii zic c un automatism perceptiv functioneaz n viata de zi
cu zi: cliseizarea realittii am nregistrat obiectul, vd fetele
oamenilor etc.
Datorit acestei perceptii poate functiona viata, nu m uit de mai
multe ori la un obiect
n art trebuie s se schimbe mereu aceste obiecte, nu trebuie nimic
presupus a fi la fel, cum era acum o pagin, un alineat, un capitol.
Viziunea artistic decliseizeaz, e mpotriva acestei perceptii.
Dac ne uitm mai mult la un obiect, se poate s l facem ntr-un
obiect artistic.
Trim atunci cnd avem aceast perceptie lent.
Scaunul de la catedr nu este o oper de art, e un obiect n serie,
repet modelul celuilalt scaun cliseu
Perceptia artistic trebuie s ne tin n tensiune.
Borhes - Funes
4
Funes nu poate uita nimic perceptia lui e artistic (I should read the
story)
__
Nu vom citi cutnd intentia autorului si nu vom vedea determinist
asa cum era lumea n perioada respectiv
__
Stiinta literaturii este o stiint concret = o stiint n contact continuu
cu textul, textul se examineaz de aproape
Textul se citeste pas cu pas, se urmreste, nu se citeste de sus, nu se
sintetizeaz, nu se citeste cu metode deja pregtite. Teoria se
construieste pe urma textului.
Pornim cu ipoteze n citire, dar pe msur ce citim, acestea se
schimb.
Trebuie s renunt la prejudectile mele etc., textul conteaz.
Textul conteaz, pe el se pune accentul, nu pe autor si pe cititor.

1.3
Victor Sklovski 6 idei principale

textul este constituit din elemente de elaborare = procedeu, nu din

elemente tematice
elementele tematice crmizile casei
specificul literar nu este dat de aceste elemente, ci de elementele de
elaborare = procedee
forma urmreste arhitectura textului
ceea ce conteaz n romanul lui Proust sunt elementele de elaborare
s citim cu perceptia artistic, nu cea psihic (ce s-a ntmplat, ce se
va ntmpla etc.)

sentimentele noastre sunt nvtate cultural:

Frumosul noi vedem calul alb ca frumos pentru c a fost pictat de

multe ori si am fost fcut s credem c e frumos sau florile sau orice
altceva

5
Erotismul ce e erotic era vzut diferit n epoci diferite (de ex.
femeile grase n Renascentism, acum nah)

fiecare autor scrie n raport cu ceea ce s-a scris

Proust l admir pe Flaubert, dar nu-l copiaz
Forma nou nu apare pentru a exprima un continut nou, ci pentru a
nlocui forma veche care si-a pierdut caracterul estetic.
arta n relatie cu arta
procedeu vechi procedeu nou
procedeele se cliseizeaz si ele.

Istoria literaturii ar trebui s fie o istorie a procedeelor, nu a autorilor.

Tolstoy e diferit de Proust nu pentru c triau n alte ere, ci pentru c
procedeele lor erau diferite.

materialul operei (elemente tematice, date istorice, obiecte din

realitate, personaje din realitate) nu conteaz, ci subiectul operei
(elementele de constructie = procedurile, elementele de elaborare,
mecanismele)

teorie a scolilor literale, a pluralittii fiecrui prezent n fiecare

prezent exist 3 directii:
1. directie central si canonic (cea care dicteaz)
2. conservatorii (cea care e depsito)
3. avantgardistii (sunt opusi canonicilor)

aceasta este o miscare continu.

exist un caracter dinamic al genurilor poezia, romanul etc. trebuie

s ne referim la o istorie evolutiv a acestora, ntre Homer si
Baudelaire exist o imens diferent, dar ambele sunt poezii

6
pe noi nu ne intereseaz zeii greci antici si etc., nu ne intereseaz
tema, ci elementele de elaborare ale textului care nu s-au nvechit, de
aceea ne plac operele acestora, procedeele nc sunt originale

s lum n calcul si literatura minor = de calitate joas, cea care nu

inoveaz
acesti scriitori minori cliseizeaz, si prin cliseele lor putem vedea de
unde au fost influentati, epoca respectiv
e important pentru istoricul literar (modificarea literaturii de-a lungul
timpului) Epigonii (?)

Boris Eichenbaum
1925 ntr-o polemic cu adversarii formalismului = trebuie s fie o
diferent ntre formalismul scolastic (mod rigid de a intelege
formalismul, transformarea formalismului n metod reduce
literatura si teoria la o suit de dogme, o elaborere de scheme si
clasificri, transform ideile formaliste n dogme, scheme si
clasificri = metode) teorie pozitivist (antipozitivismul is wat?) si
formalismul asa cum ar trebui s fie acesta.

Roman Jakobson

text de-al lui despre realism (ca stil, ca optiune literar) teoria nu
caut definitii (precum critica) stricte si sistematice, acelasi cuvnd
detine mai multe definitii (similar, exist romane scrise n mai multe
stiluri, romanul poate fi si asa, si asa, si asa etc.)

Iuri Tnianov

7
1927 semnificatia conceptelor literare este supus unei variatii
istorice, fiecare concept poate fi modificat, de aceea nu putem defini
forma foarte strict, pentru c ea primeste alte ntelesuri. epoci diferite
utilizeaz siteme literare diferite (diferenta dintre clasicism si
romantism, romantism si post-romantism etc) diferenta st ntre
procedee literare diferite, nu teme. teoria = istorie a acestor
procedee literare diferite
genurile nu sunt constante, ci variabile

Literatura trebuie studiat n relatie cu domeniile vecine. Dac o

studiem singur, atunci nu ne putem da seama de optiunile (directia n
care merge literatura, cum se face literatura, de ex. estetica
frumosului, urtului n poezie) si discontinuittile (diferenta cu alte
domenii) ei cu alte domenii. (studiu imanent al literaturii) nu vedem
optiunile literaturii, ceea ce este specific literaturii, trebuie s studiem
corelatia dintre sisteme. literatura este un domeniu autonom, dar e n
relatie cu altele permanent. literatura nu e politic, istorie, filosofie,
dar se afl n relatie cu ele

2.
teorie teoria nu este o filosofie a literaturii teorie vs filosofie

filosofia literaturii porneste de la concepte si idei filosofice si apoi

le aplic literaturii

teoria este a studia gndirea proprie a literaturii

citesti teoretic cnd esti atent la ipotezele de lucru cu care pornesti,
dac esti atent cum acestea se modific n raport cu textul

stiint literar e n relatie cu textul, nu se face nainte sau deasupra

textului, nu se face din alte domenii, ci cu textul n timp real,
literatura este autonom, are o viat proprie literatura, nu este relatie
dintre lingvistic si realitate

8
teoria literaturii este si mobil, dac e inovatoare = mobil, se chimb,
dac literatura si arta se schimb, si teoria se schimb

literaritate Roman Jakobson= ceea ce face dintr-o oper o oper

literar, ceea ce d specificul literar. orice text e un limbaj, dar nu
orice text e literatur, ce face un text s fie literar este literaritatea
obiectul stiintei literaturii nu e literatura, ci literaritatea. noi vom
studia literaritatea ceea ce face literatura s fie literatur =
procedeele

forma nu e nvelisul continutului. forma este adevratul fond al

textului Eichenbaum 1925. trebuie s urmrim mereu aceast form,
nu este un mijloc, este un suport. nu e un mijloc prin care se
nfrumuseteaz ideile, e important cum se nfrumuseteaz. reclamele
nu sunt artistice pt c nfrumuseteaz, forma nu e un scop, e un mijloc
(gen reclame cu detergen <-> pop art)

perceptia artistic perceptia formei

Tarkovsky film de 5 ore wat

defamiliarizarea - Sklovski, nu obiectul conteaz n art, ci

artisticitatea, n art obiectul nu mai este familiar, cel cu care ne
ntlnim zi de zi, nu mai e etichetat, obiectul nu e recunoscut, nu e
recunoastere, ci devine viziune, s vedem obiectul nu utilitar, nu ca n
viata de zi cu zi (pop art)

procedeu mecanism, element de elaborare, principiu de constructie

(epitet, metafor etc.)

functie literar fiecare procedeu are o functie literar, o oper de

art sau literar trebuie s produc literaritate, dac procedeul nu
produce literaritate, atunci nu functioneaz ca procedeu literar.

motivatie estetic motivatia (nu e intentia autorului, ci atunci cnd

(sklovski) un procedeu este necesar sau simtit ca necesar ntr-un text)
9
dac scoatem dou versuri dintr-o poezie si nu-i bai = nu erau
importante estetic or sth, nu erau motivate estetic, dac apare un
procedeu, trebuie s aibe un rol, o motivatie estetic
Don Quixote capitol sth se mbat la han? XD astzi credem c nu are
motivatie.
obiectele trebuie s aibe un rol, dac apar acum, mai trziu cnd
reapar s aibe un rol,
fiecare element s fie motivat estetic

constiinta formei cum ar trebui s fie un roman, cum ar trebui s fie

o poezie, se schimb n timp (Don Quixote capitolul acela blah)

10