Bătălia de la Vaslui(Podul Înalt)

P R O F . C O O R D . : L E C T . U N I V. D R . A N A - M A R I A B O L B O R I C I
STUDENT: IONUȚ ȘMICĂL
ANUL DE STUDII: II
G R U PA : 1 6 L F 1 0 2
„Conflictul este lupta pentru valori și dreptul de a deține statutul, puterea și resursele, în cadrul căreia scopul
rivalilor este de a neutraliza cauza, prejudiciile sau de a lichida oponentul”

-LEWIS ALFRED COSER

Prin abordarea acestui conflict social îmi doresc să aflu cât de bine se pot plia teoriile, paradigmele,
exemplele sau conceptele sociologice pe care le avem la îndemână asupra deciziei făcută de Ștefan cel
Mare de a întrerupe plata tributului către sultan. Pe lângă toată semnificația istorică pe care o are
decizia domnitorului, vreau să aflu ce înseamnă și în termeni sociologici și politico-militari hotărârea
care a degenerat conflictul de la Vaslui care a rămas în memorii ca cea mai mare victorie a domnului
Moldovei din vremea respectivă, Ștefan cel Mare.

01/09/2022
Bătălia de la Vaslui- scurtă istorie
Bătălia de la Vaslui din 10 ianuarie 1475, între Imperiul Otoman și Moldova este cea mai importantă victorie a lui Ștefan cel Mare asupra
Imperiului Otoman. Acest incident s-a petrecut pentru că Ștefan a întrerupt plata tributului în 1473. În același timp, Imperiul Otoman spera
să-și extindă influența la Marea Neagră prin dobândirea Chiliei și a Orașului Alb (Belgradul zilelor noastre). Încurajat în acțiunile sale,
Ștefan a format o coaliție anti-otomană, cu membri printre care Uzun Hassan, regele maghiar Matthias Corvin și Veneția. În acest caz,
sultanul Mohammed al II-lea i-a ordonat lui Suleiman Hadampur din Rumelia să lanseze o campanie de pedepsire în Moldova.

La sfârşitul anului 1474 a intrat în Moldova armata turcească formată din armata Rumilia, ieniceri şi forţa de lucru muntenească. Potrivit
știrilor moldovenești, numărul total al armatei invadatoare a fost de aproximativ 120.000, ceea ce este considerat o exagerare. La rândul său,
Ștefan are aproximativ 40.000 de luptători, inclusiv 5.000 de secui, 1.800 de maghiari și 2.000 de polonezi.Domnul moldovean se află la sud
de Vaslui, în valea îngustă a Bârladului, așteptându-și adversarul într-un loc numit Podul Înalt. Valea este o mlaștină, flancată de dealuri
împădurite, ceea ce face imposibilă invadarea forțelor mari. Ștefan și-a întărit tabăra cu șanțuri și a așezat tunuri în pădure de pe flancuri.
Lupta a avut loc în dimineața zilei de 10 ianuarie 1475, când era ceață. O echipă cu trâmbițe, coarne și tobe i-a târât pe otomani în mlaștină,
iar apoi tunurile au început să tragă. La momentul potrivit, Ştefan a atacat cu cavaleria, în flancul drept al inamicului, stârnind panică şi
învălmăşeală. Valea strâmtă a Bârladului nu a permis otomanilor să se desfăşoare, iar atacul pedestrimii, în flancul stâng al otomanilor, a
decis soarta bătăliei. O parte însemnată a oastei inamice a fost nimicită (c. 40 000, după unele surse), fiind capturate 100 de steaguri şi toată
artileria. Resturile au fost urmărite timp de trei zile, lăsând alte victime.

01/09/2022
 Perspective teoretice ale conflitului
a) Teoria lui Ralf Dahrendorf

Ralf Dahrendorf, sociolog conflictualist, începe discuţia despre conflictul social, de la întrebarea: „Ce ţine indivizii dintr-o societate împreună?”. Răspunzând

la această întrebare Dahrendorf susţine că menirea sociologiei este aceea de a studia conflictul social, el fiind omniprezent și influenţând schimbarea socială.

Astfel fiecare societate este supusă în orice moment schimbării, fiecare element din societate contribuind la schimbare, experimentând în orice clipă conflictul,

unii membri ai societăţii constrângându-i pe alţii. O teorie socială trebuie să explice și schimabarea socială, nu numai ordinea socială, iar singura teorie care poate

face asta e teoria conflictului. Conflictul trebuie să fie înţeles ca lupta dintre diverse grupuri sociale. Dahrendorf explică conflictul prin inegalităţile privind

distribuţia puterii, diferenţele dintre „Ei și Noi”, astfel conflictul apare între grupuri datorită structurii autorităţii și organizării sociale. Conflictul poate fi văzut ca

excepţional și particular sau ca ceva însemnat și firesc. Conform autorului, conflictul dintre două sau mai multe grupuri poate fi mai bine înțeles dacă este privit

din perspectiva relațiilor de autoritate, acestea însoțesc anumite interese conflictuale. Orientările grupurilor sunt determinate de posesia sau de excluderea de la

poziția de autoritate, acestea se numesc „cvasi-grupuri” și se evidențiază ca fiind două tipuri de grupuri ce se află în conflict.

01/09/2022
Cadru conceptual
Conflictul poate apărea în situația luptei pentru putere, precedent unei crize. Criza este momentul de cotitură decisiv sau
critic în cursul evenimentelor. Pnetru a degenera un conflict este obligatoriu existența unei crize. Conform „Dictionaire de
la langue francaise” criza este o perioadă „extrem de tensioanată în care dificultățile economice, politice, sociale și
ideologice ating cote paroxistice și, de aceea, necesită soluții imediate, ferme și, în general, decisive în evoluția unei
soietăți.” În termeni sociologici conceptul de criză poate defini o stare tensionată sau de conflict.

Conflictul poate contribui în mod direct la crearea și întărirea echilibrului de forțe, la stabilirea unor noi alianțe ori la
afirmarea liderilor.

Bătălia este lupta între armate sau între grupuri care a căror membri depun eforturi comune pentru îndeplinirea unei
acțiuni urgente și importante și care se desfășoară pe spații întinse și într-un timp relativ mai scurt.

01/09/2022
Bibliografie
General maior rez. dr. Ion Cupșa, (1975). BĂTĂLIA DE LA VASLUI. Editura Militară.

George Marcu (coord.), Enciclopedia bătăliilor din istoria românilor, Editura Meronia, Bucureşti, 2011

Turner, B. S. (2006). The Cambridge Dictionary of Sociology. Cambridge University Press.

01/09/2022