LICEUL TEORETIC “DECEBAL”

CONSTANȚA

REFERAT LA
ISTORIE

Elev:
Mihail Cristina-Ioana

Coordonator:
Prof. Negru Sorin

Aprilie 2020
Constanța
 Antisemitismul

Antisemitismul este o atitudine (politică, socială, religioasă, etc.) ostilă

față de evrei pentru simplul fapt că sunt evrei. Termenul („Antisemitismus”) a
fost lansat în 1879 de jurnalistul german Wilhelm Marr (1819-1904) într-o
broșură propagandistă antisemită. Antisemitismul poate lua diverse forme:
învățături religioase care proclamă inferioritatea evreilor, de exemplu cartea
lui Martin Luther „Evreii și minciunile lor”, carte în care Luther scria că evreii
sunt otrăvitori de fântâni și ucigași de copii furați sau alt exemplu, predicile
(Omiliile) lui Ioan Gură de Aur (Hrisostom), în care acesta instiga și cita pe cei
care instigau la ură religioasă contra evreilor.

Antisemitismul poate include opinii stereotipe și prejudecăți, sau forme politice

care pot merge de la încercarea de a discrimina, izola și oprima, până la violența
fizică contra evreilor.
Antisemitismul este în esență o formă de intoleranță etnico-religioasă, ca
și xenofobia sau rasismul. În Israel, au fost arestați tineri antisemiți și neonaziști,
rude de evrei. Există și un “antisemitism evreiesc” care se referă la faptul că unii
evrei au adoptat stereotipurilor antisemite dominante sau care persistă în
societățile non-iudaice în căre aceștia trăiesc. 
Conform lui de Fontette, antisemitismul trebuie delimitat de critica
academică a iudaismului, demers fără de care cea mai mare parte din literatura
modernă de istoria religiilor, cea din statul Israel contemporan inclusiv, ar fi și ea
„antisemită”. Cum spunea cândva în parlamentul francez deputatul evreu Alfred
Naquet, dacă antisemitismul ar însemna doar discuția pe tema și respingerea
dogmei religiei iudaice, atunci chiar și evreii seculari - cum era el însuși - ar fi și
ei „antisemiți”.
Atitudinile antisemite (sau antisioniste) au avut la bază dezacordul privind
creșterea influenței politice și economice a evreilor în diverse state europene și nu
numai. Cunoscuți drept buni comercianți, evreii au ajuns să dețină averi
importante, și implicit putere politică, fapt ce a crescut tot mai mult nemulțumirea
populației. În Germania, după emanciparea de la 1848, cultivând educația și
studiul, evreii s-au folosit de educația de stat pentru a accede în profesii
liberale, ceea ce a atras ura populației catolice, populație care evita acest fel de
educație din motive de Kulturkamp.
Antisemitismul in diferite țări
 Rusia - Oleg Bolaceov, delegat al partidului Rusia Unită a declarat
în Parlamentul Rusiei despre evrei că „Voi ați distrus țara noastră în 1917
și tot voi ați dus la destrămarea statului nostru în 1991”.
 Romania - Radu Ioanid, directorul Diviziei de Programe Arhivistice
Internaționale de la Muzeul Holocaustului din Washington afirma: „În
anul 2007, cam 30% dintre români spuneau că evreii își merită soarta
pentru că l-au răstignit pe Iisus Hristos. Există un antisemitism de tip
tradițional, bazat pe niște clișee care provin din zone mai puțin educate și
poate chiar din zona unor preoți ortodocși”.
 Bibliografie
 https://en.wikipedia.org/wiki/Antisemitism
 https://www.dw.com/ro/antisemitismul-%C3%AEn-rom
%C3%A2nia-%C3%AEn-europa-%C5%9Fi-%C3%AEn-lume/a-
2627661