Filosofia antică greacă și

romană

Elaborat: Talpă Snejana

 Filosofia antică greacă până la Socrate
Filosofia greacă-antică s-a născut din curiozitate, mirare și experiment. Ea a cunoscut chiar de la început 2 linii
filosofice:
1. ionică – inițiată de Thales și continuată de Anaximandru, Anaximene, Socrate, Platon, Aristotel etc.
2. italică – reprezentată de Pitagora, Parmenide, Zenon, Democrit etc.

Cetatea Miletului a fost leagănul culturii grecești. Filosofii Milesieni au lansat printre primii ideea că sub
învelișul aparent al lumii există stări permanente ,cauze și principii. Se spune că Filosofia Occidentală își are
originea în sec VI î.Hr. luând naștere la Milet. Primii filosofi din Milet au fost: Thales, Anaximandru, care au
fost influențați de cultura himerică și de matematica Egiptului și a Babilonului.

 Thales. A fost un om extrem de capabil, înzestrat în mai multe domenii . A prezis o eclipsă de soare ,
care s-a și produs în 1805 î.Hr. , iar cunoștințele de geometrie i-a permis să asigure navigația unor corăbii, să
măsoare înălțimea unor piramide referitoare la umbrele acestora în diferite perioade ale zilei.
În istoria matematicii este pomenit ca întemeietor al geometriei , sunt cunoscute aforismele ,,Cunoaște-te pe
tine însuți,, care după el, este cel mai greu lucru din viața omului, iar cel mai ușor este de a da sfaturi.
 Anaximandru. Elev a lui Thales, ca și învățătorul său , îmbină calitatea de astrolog, medic,
matematician, iar ca filosof a fost primul care a scris în lucrarea ,,cu privire la natură,, descrieri ale
corpurilor cerești, a organismelor vii. El considera că între toate lucrurile există un echilibru, că
Pămîntul are formă cilindrică. El a încercat a explica că primele ființe vii au apărut din umezeala
scoarței arborilor .

 Anaximene. Elev a lui Anaximandru, el susținea că principiul suprem al tuturor lucrurilor este
infinitul. El explica producerea cutremurilor de pămînt , referitor la alternarea acestuia între uscat și
umed. Făcînd unele elemente de la școala din Milet , putem vedea că milesenii marchează nașterea.

 Heraclit din Efes. Persoană filosofică , Aristocrat de origine, care a renunțat la învățătura de preot,
pentru a se consacra filosofiei. El era arogant, disprețuitor, ca în cele din urmă să ajungă mizantrop.
Susținea că lumea nu a fost creată, ci a existat .

După succesiunea caracteristică a filosofiei ionice, putem concluziona. Gânditorii nominalizați au

inițiat și au promovat o filosofie a naturii. Milesienii au inițiat arcul raționamentului, au înțeles că
totul
în lume se desfășoară conform necesităților, iar necesitatea este voință, dorință, gândire.
Pitagora și pitagoricienii

 S-a născut în Samos , iar în urma unui conflict cu tiranul Policrates , s-a
refugiat în Sudul Italiei ,unde a înființat un ordin. Opiniile: ,,sufletul este
nemuritor și el migrează în alte corpuri după un timp, nimic nu este nou, toate
ființele sunt înrudite între ele,, .
 El medita asupra religiei, sufletului și mântuirii sale. În timp ce milesienii
observau fenomenele fizice, Pitagora se aprofunda în studii despre aritmetică și
geometrie. Tocmai aceste studii despre matematică , unesc diferite tendințe ale
filosofiei .
 Punea la baza întregii realități, teoria numerelor și a armoniei. A fost și
conducătorul partidului aristocratic din Crotone (sudul Italiei). Scrierile sale nu
s-au păstrat. Tradiția îi atribuie descoperirea teoremei geometrice și a tablei de
înmulțire, care îi poartă numele. Ideile și descoperirile lui nu pot fi deosebite cu
certitudine de cele ale discipolilor apropiați.
 Filosofia eleată
O altă școală a filosofiei antice a fost din Eleea. Reprezentanții principali au fost: Parmenide, Zenon,
Xenofan, Melisos.
 Parmenide. Cetățean al localității Eleea din Sudul Italiei care a elaborat pentru oraș niște legi
excelente . Și-a expus gândul în versuri, care constau dintr-un prolog și 2 teme principale: ,,Calea
adevărului și Calea opiniei.,,. Comentatorii susțin că poemul lui Parmenide este greu de înțeles și de
tradus. În profida diferitor probleme în operele sale, există mai multe aspecte extrem de interesante .
În primul rând, deosebirea pe care o face între raționament și simț a fost și rămâne fundamentală
pentru filosofia occidentală.

 Zenon. Cel mai strălucit elev a lui Parmenide. Originalul gândirii lui Zenon rezidă din metoda sa de
reducere la absurd, care a primit denumirea de aporii. La propriu , semnifică un loc prin care se trece
cu dificultate , problemă, ceva fără soluționare.
El a descoperit 2 serii de aporii: contramișcării și contrapluralității.

Ultimul reprezentant al școlii eleate a fost Melisos , care a propagat ideea infinitului-spațial.
 Perioada clasică a filosofiei grecești
 Anaxagoras din Klazomenai. Timp de 30 ani a locuit la Atena. Învățătorul lui Anaxagoras
confirmă că lumea la etapa inițială era într-o stare statică. În centrul lumii el plasează pământul și
consideră că luna și alte planete înafară de Soare sunt locuite . Gândul său filosofic de bază poate fi
exprimat prin următoarea formulă : totul este în tot.
El distinge foarte clar cunoașterea senzorială de cea rațională, iar în opinia lui cunoașterea se
bazează pe un fenomen de contrast. Poate fi considerat și sceptic, deoarece susținea că simțurile
sunt înșelătoare, gândirea este slabă, iar adevărul este ascuns.

 Sofiștii și sofistica. Apariția sofisticii a fost generată de marea răsturnare socială. La început ,
termenul era folosit pentru a-i desemna pe cei ce cunoșteau excelent artele și științele vremii.
Socrate și Platon i-au disprețuit pe sofiști , mai ales din motivul că primeau sume de bani în
schimbul învățării lor. Ei au scos filosofia din cadrul școlilor filosofice. S-au manifestat și ca
umaniști , deoarece au separat omul de zei.
Primul filosof care s-a considerat sofist a fost Protagoras din Abdera.
 Protagoras din Abdera. Aproape toți sofiștii veniți la Atena , erau atrași de
existența libertății democratice, a cuvântului și a gândirii.
Despre Protagora se spune că adunase mulți bani de la lecțiile predate elevilor săi,
încât ar fi putut să-și comande propria statuie din aur în mărimea sa naturală. El
considera că despre unul și același lucru se poate emite păreri opuse.

 Socrate, învățătura și metoda socratică. S-a născut în Atena în familia unui

sculptor și a unei moașe. O vreme a practicat meseria tatălui său , după care s-a
apucat să studieze scrierile filosofice greci. A studiat filosofia cosmosului a acelei
epoci și s-a implicat în numeroase dezbateri publice, mai ales cu sofiștii.
Era interesat de problemele etice și umane.
În esență, metoda socratică ne învață 2 lucruri importante: cum să ne eliberăm de
falsul și inautenticul din noi, și cum să recunoaștem adevărul , intrând în posesia
lui.
 Sistemul filosofic a lui Platon. Se consideră că Platon este culmea filosofiei Greciei
Antice. El a extins încercările lui Socrate de a găsi definiția unor concepte ca: drept, curaj și
mila, acestea fiind teoria ideilor lui.
S-a născut într-o familie nobilă, astfel primind o educație aleasă. La 30 ani , cu alți discipoli a
călătorit în Egipt , apoi în Sicilia, unde a avut discuții cu pitagoricienii. Când s-a întors la Atena,
a înfiat propria sa școală filosofică- Academia, care a existat aproximativ 915 ani.

 Sistemul filosofic a lui Aristotel. A descoperit filosofia primă. El a publicat opere de

logică, științe, politică etc. S-a născut la Stagira în Nordul Greciei în familia medicului curții
Macedoniei. La 18 ani intră la Academia lui Platon. În 335 î.Hr. părăsește Macedonia, se
întoarce în Atena, unde și-a fondat propria școală Liceum, și în care a predat 15 ani. El
considera logica ca instrument pentru studii și pentru dobândirea cunoștinței.
Pentru el, morala aparține politicii. Aria de cuprindere a lui Aristotel este imensă.