Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Etnie italian
Religie catolicism
Om de stat, poet, filozof,
Ocupație
teorist al limbii
limba latină
Limbi
limba italiană
Universitatea din
Studii
Bologna
Remigio dei Girolami[*]
Pregătire Brunetto Latini
Cecco d'Ascoli[*][8]
Activitatea literară
Mișcare/curent
Dolce Stil Novo[*]
literar
Opere
Divina Comedie
semnificative
Influențe
Aristotel, Homer, Cicero, Vergiliu, Ovidiu,
Boethius, Avicenna, Averroes, Albert cel
Mare, Toma de Aquino, Bonaventura,
Boethius din Dacia
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text
Biografia
Viața lui Dante Alighieri este strâns
legată de evenimentele politice din
Florența. În acea perioadă, Florența era
pe cale să devină orașul cel mai
important și puternic din Italia centrală.
Începând din 1250, un guvern comunal
compus din burghezi și meseriași
înlătură supremația nobilimii și, doi ani
mai târziu, se bat primii „fiorini” de aur,
monedă forte a comerțului european.
Conflictul dintre „Guelfi”, fideli autorității
temporale a papei, și „Ghibellini”,
partizani ai primatului politic al
împăraților germani ai „Sfântului Imperiu
Roman”, se transformă într-un război
între nobili și burghezie. La nașterea lui
Dante, după îndepărtarea Guelfilor,
Florența se găsea în puterea Ghibellinilor.
În 1266, Guelfii revin la putere și
Ghibellinii sunt expulzați din oraș. La
rândul lor, Guelfii se divid în două
fracțiuni: „bianchi” (albii) - care încercau
să limiteze hegemonia papei - și „neri”
(negrii).
Dante Alighieri s-a născut la Florența, în
luna mai 1265, într-o familie din mica
nobilime. Tatăl - Alighiero di Bellincione -
se ocupa cu negustoria și a murit pe
când Dante avea 17 ani, iar mama -
Gabriella degli Abati - i-a murit în
copilărie. Cel mai semnificativ eveniment
al tinereții, după cum singur spune în
opera sa „La Vita Nuova”, este întâlnirea
în 1274 cu Beatrice (nobila florentină
Bice di Folco Portinari), pe care o vede în
numai trei ocazii, fără să fi avut
oportunitatea de a-i vorbi vreodată.
Îndrăgostit de ea până la adorație,
Beatrice devine simbolul angelic al grației
divine, pe care o va cânta exaltat în „La
Vita Nuova” și mai târziu în „Divina
Commedia”.
Operele
Dante este ultimul mare exponent al
culturii medievale, care - în generația
următoare cu Petrarca și Boccaccio - va
face trecerea spre umanismul renașterii.
Împreună cu Guido Cavalcanti, Lapo
Gianni, Cino da Pistoia și Brunetto Latini
devine principalul animator al noului stil
literar, „Dolce Stil Novo”. Spiritualitatea lui
Dante este impregnată de misticismul
caracteristic epocii istorice, după care
providența este determinantă pentru
evenimentele din viața oamenilor, pe
calea ce duce la mântuire.
„Vita Nuova”
„Le Rime”
„Divina Commedia”
Note
1. ^ a b c d „Dante Alighieri” , Gemeinsame
Normdatei, accesat în 9 aprilie 2014
2. ^ a b c d Dizionario Biografico degli
Italiani , accesat în 8 februarie 2015
3. ^ a b International Standard Name
Identifier , accesat în 14 octombrie 2015
4. ^ a b Жизнь Данте и его малые
произведения , Q24704018[*], p. 419-447
5. ^ a b Данте Алигьери, Q4484349[*]
6. ^ a b „Dante Alighieri” , Gemeinsame
Normdatei, accesat în 10 decembrie 2014
7. ^ a b „Dante Alighieri” , Gemeinsame
Normdatei, accesat în 30 decembrie 2014
8. ^ A Short History of Astronomy
Legături externe
it Dante Alighieri: Al principio del
Dante Alighieri
Dante Alighieri
it Dante Alighieri's works : text,