Academia de Studii Economice

Facultatea de Comerț

Fluxuri Comerciale Mondiale

Comerțul Mondial Cu Dulciuri

Masterand: Manolescu Ioana Larisa

Anul: 1
Seria: A
Grupa: 363

București
2010
 CUPRINS

Capitolul 1 Fluxurile Mondiale Comerciale..............................................................................3

Capitolul 2 Istoria dulciurilor.....................................................................................................4

Capitolul 3 Producători mondiali și categorii de dulciuri..........................................................6

Capitolul 4 Consumul mondial de dulciuri..............................................................................11

Noutăți de pe piața dulciurilor...............................................................................................13

CONCLUZII

Bibliografie..............................................................................................................................15

2
 Capitolul 1 Fluxurile Mondiale Comerciale

În ansamblul fluxurilor mondiale, comerțul cu mărfuri corporale deține ponderea

principală de 80%, restul de 20% revenind fluxurilor comerțului invizibil.
Actuala revoluție tehnico-științifică a devenit cel mai important factor de dinamizare a
economiei mondiale și de influențare a diviziunii mondiale a muncii. Generează o accentuare
a interdependențelor economice dintre state, respectiv fiecare stat trebuie să participe într-o
măsură mai mare sau mai mică și într-o formă sau alta la circuitul economic mondial.
Circuitul economic mondial reprezintă totalitatea legăturilor profunde și durabile
dintre economiile naționale, constituite în baza diviziunii internaționale a muncii și
concretizate într-un sistem complex de fluxuri internaționale comerciale și fluxuri financiar –
bancare.
Așadar, fluxurile economice internaționale sunt alcătuite din fluxuri comerciale și
fluxuri financiare.

Fluxurile comerciale cuprind:

- fluxuri de produse corporale – produse de bază și produse prelucrate,

- fluxuri de produse necorporale – know-how, proiecte, brevete de invenții,

- fluxuri de servicii – turism, transporturi, expediții, asigurări, etc.

În ceea ce privește comerțul mondial cu dulciuri, acesta reprezintă un flux de produse

corporale. În ciuda recesiunii, consumul de bomboane la nivel mondial este în creştere. În
multe ţări, giganții industriei trebuie să lupte cu jucătorii mici pentru cota de piaţă.
Conform Euromonitor, piața dulciurilor a crescut constant în ultimii cinci ani, cu o rată
compusă anuală de 5%. SUA este cel mai mare consumator mondial de bomboane, cheltuind
mai mult de 8.8 miliarde dolari pe diverse dulciuri în anul 2009, o creştere de 2% faţă de
2007. În medie, americanii consumă aproximativ 25 lb de bomboane pe cap de locuitor
anual.

3
 Capitolul 2 Istoria dulciurilor
Istoria dulciurilor începe încă de acum 4000 de ani după cum atestă papirusurile egiptene.
Dulciurile făceau obiectul operațiilor de vânzare-cumpărare încă din anul 1566 îen. Totuși,
ciocolata și produsele din familia sa nu au apărut în scenă până când culturile aztecă și maiașă nu
au descoperit valoarea arborelui de cacao. Se presupune că acest arbore provine de undeva din
pădurile tropicale de pe Amazon sau Orinoco.
În anul 600 e.n., maiașii au migrat înspre regiunile nordice ale Americii de Sud și au pus
bazele primelor culturi de arbore de cacao în peninsula Yucatan. Se pare că la epoca migrației
maiașii aveau deja de câteva sute de ani un adevărat cult pentru fructele arborelui de cacao.
Boabele de cacao erau considerate un bun de mare preț și erau folosite atât ca mijloc de plată cât
și ca unități de calcul al valorii altor bunuri. Maiașii și aztecii produceau din boabele de cacao o
băutură numită "xocoatl". Legendele aztece susțineau că semințele de cacao fuseseră aduse din
paradis și că înțelepciunea și puterea se trăgeau din consumul fructelor arborelui de cacao.
Conform acestor legende, zeul Quetzalcoatl adusese aceste semințe când a coborât pentru prima
oară pe pământ pe o rază a luceafărului de dimineață și le-a oferit omenirii ca dar de pace. Tot
Quetzalcoatl este cel despre care se crede că le-ar fi arătat oamenilor cum să prăjească și să
macine semințele de cacao, iar apoi să le lase la macerat pentru a produce în acest mod o pastă
solubilă în apă. Aztecii au adăugat acestei băuturi diverse mirodenii și i-au transformat
denumirea în "cacahuatl", adică "apa amară" și au ridicat-o la rangul de băutura rituală. În
continuare, cacaua era considerată ca fiind izvorul absolut al înțelepciunii și al cunoașterii. Se
pare că la oficierea ceremoniilor maritale ale vremii, părinții mirilor trebuiau să "cinstească"
nuntașii cu un vas din această băutură a cărui dimensiune dădea măsura averii tânărului cuplu și
îi atribuia acestuia un loc în ierarhia socială. Semantic vorbind, cuvântul "ciocolată" se pare că
provine din termenul maiaș "xocoatl", în timp ce "cacao" ar proveni din aztecul "cacahuatl". În
dialectele ceva mai recente ale populațiilor amerindiene de pe teritoriul Mexicului de astăzi
termenii "choco" și "atl" s-ar traduce prin "spumă" și respectiv "apă". Indiferent însă de
semantica și originile termenilor de cacao și ciocolată, acestea au fost consumate de-a lungul
timpului mai mult în formă lichidă decât sub forma pe care o cunoaștem noi astăzi, de pudră sau
ciocolată solidă.
În cartea sa din 1923,"The Cocoa and Chocolate Industry", Arthur W. Knapp arată că în
mitologiile aztecă și maiașă ciocolata era băutura zeilor și că semințele de cacao reprezentau
binecuvântarea Zeului Aerului pentru omenire. De asemenea, zeițele protectoare ale ciocolatei
erau Tonacatecutli, zeița mâncării și Calchiuhtlucue, zeița apei. Aceeași lucrare arată că în
cinstea celor două zeițe, în fiecare an, aveau loc sacrificii umane rituale. Bineînțeles, celor
sacrificați li se dădeau ca ultimă masă alimente bazate pe cacao. Când Columb a ajuns pe insula
Guanaja, nu departe de ceea ce astăzi numim Honduras, băștinașii i-au întâmpinat cu bărci pline
de semințe de cacao. Când băștinașii au ajuns la corabie și au început să transbordeze
"prețioasele" cadouri, un sac cu semințe s-a desfăcut și s-a vărsat în mare. Băștinașii au sărit
imediat în apă pentru a recupera cât mai multe dintre boabele vărsate, ca și cum ar fi fost
bunurile cele mai de preț pe care le aveau. Spaniolii au rămas socați văzând aprecierea de care se
bucurau aceste "alune ciudate" din partea băștinașilor. În ciuda acestei întâmplări, marinarii
spanioli au continuat să considere cacaua drept o simplă curiozitate locală.

4
 Odată cu era marilor exploratori cacaua ajunge în Europa, pe vasele lui Columb care o
aduce regelui Ferdinand al Spaniei. La curtea europeană ciocolata nu produce efecte
spectaculoase fiind pusă în umbră de celelalte comori exotice aduse de Columb. Ciocolata revine
în forță în anul 1519, după vizita lui Cortez la curtea lui Montezuma. Jurnalul de călătorie al
conchistadorului spaniol afirma că singura băutură pe care regele aztec o consuma era un mix de
pudră de cacao, aromatizată cu vanilie și alte mirodenii de consistența mierii care se dizolva
treptat în gură atunci când era consumată rece. În 1528, Cortez aduce cu el din Mexic ciocolată și
fructe de cacao la curtea regală. Ciocolata începe a fi preparată în secret în mănăstiri de către
călugări care, sub amenințarea cu moartea, păzeau cu strașnicie secretul miraculoasei băuturi.
Tot spaniolii sunt cei care au adăugat "apei amare", pentru prima oară, zahăr, obținând o băutură
aromată, energizantă și plăcută la gust. Vreme de peste un secol, afacerile cu ciocolată au
înflorit, curtea regală spaniolă putând decide crearea propriilor plantații de cacao în colonii.
Odată cu declinul imperiului spaniol secretul fabricării ciocolatei scapă de sub monopolul
Coroanei spaniole și, în câțiva ani, se răspândește în Franța, Italia, Germania și Anglia.
Prima "casă" de ciocolată în lume ia naștere la Londra în 1657 sub tutela unui francez. Cu un
cost de 10 până la 15 shillingi pe pound, ciocolata era privită ca o băutură a elitelor. Istoricul
Oviedo nota în scrierile sale că "doar nobilii și bogătașii își pot permite să bea ciocolată,
deoarece asta înseamnă efectiv a-ți bea banii. Cacaua a devenit și moneda noastră, nu numai a
păgânilor. Astfel, în Nicaragua un iepure costă 10 semințe de cacao în timp ce un sclav puternic
poate fi cumpărat pentru 100 de semințe". Tot în aceeași epocă încep să devină cunoscute
virtuțile medicinale ale ciocolatei. Astfel, în tratatul său, "Potus Chocolate", Christopher Ludwig
Hoffmann recomandă cacaua ca panaceu universal. La jumătatea secolului al XVIII-lea
naturalistul suedez Carolus Linnaeus (1707-1778) propune o nouă denumire științifică pentru
arborele de cacao, acesta devenind în mediile academice ale vremii "theobroma" - hrana zeilor.
Odată cu răspândirea ciocolatei în Țările de Jos începe să aibă loc scăderea prețului. Pe la anul
1730, ciocolata și cacaua erau în general accesibile și claselor mijlocii, pentru ca în anul 1828,
odată cu inventarea presei de cacao, prețul acesteia să scadă la jumătate. Inventarea presei de
cacao de către olandezul Coenraad Van Houten are ca efect dezvoltarea industrializării
semințelor de cacao. Cu noua mașinărie se putea extrage grăsimea din boabele de cacao, iar
cacaua rămasă era mult mai ușor solubilă în apă. Untul de cacao își face apariția și astfel
ciocolata își schimbă textura și aroma, devenind mult mai apropiată de ciocolata pe care o
cunoaștem astăzi.

Revoluția industrială

Odată cu extragerea untului de cacao prin presare, cacaua este supusă și unui proces de
alcalizare, care are ca efect obținerea unei consistențe mai fine și a unei
arome mai plăcute a produsului finit. Această metodă s-a răspândit mai
departe sub denumirea de "dutching" sau "alcalizare". Revoluția industrială
aduce după sine producția de masă a ciocolatei și a celorlalte produse
adiacente astfel că acestea devin accesibile marilor mase. Între timp, deși de
origine americană, ciocolata era aproape necunoscută în Lumea Nouă. Prima
fabrică americană de ciocolată ia ființă în 1765 la Dorchester, Massachusetts
ca proprietate a lui John Hanan, șeful breslei londoneze a producătorilor de
ciocolată. Tot în această perioadă are loc "reinventarea" ciocolatei pe
cuprinsul Americii de Sud- teritoriul său natal, astfel că pe la 1800 cei mai
mari producători de cacao erau Nicaragua, Columbia și Venezuela, care
asigurau împreună mai mult de jumătate din necesarul de cacao al lumii. În
1849 își face apariția pe piață o nouă companie care avea să devină liderul
de necontestat al pieței engleze până în zilele noastre, Casa Cadburry. În

5
1876, elvețianul Daniel Peter Vevey obține, după aproape 8 ani de experimente o tehnologie
industrială pentru fabricarea laptelui praf și, implicit, a ciocolatei cu lapte. Această tehnologie
este vândută unei firme elvețiene ce aparținea lui Henri Nestle care avea să devină cel mai mare
producător de ciocolată din lume. În 1879 un alt elvețian, Rodolphe Lindt, produce pentru prima
oară ciocolata solidă pe care o cunoaștem astăzi. Ea era fabricată prin topirea untului de cacao și
adăugarea de zahăr și alte ingrediente specifice și mixarea amestecului fierbinte pe parcursul a
mai multor zile. Noua metodă de fabricație a fost numită "conching". În anul 1913, tot un
elvețian, Jules Sechaud de Montreux inventează un nou produs, ciocolată umplută cu cremă. În
Octombrie 1925, se deschide la New York Bursa de cacao. Au loc numeroase modificări ale
pieței, astfel că, în mai puțin de 20 de ani, Brazilia, Coasta de Fildeș și Ghana erau responsabile
de mai mult de jumătate din producția mondială de cacao, în timp ce Statele Unite devin nr. 1 în
producția de ciocolată și produse derivate. Elveția este detronată, ajungând nr. 1 mondial la
consumul de ciocolată anual pe cap de locuitor. În anul 2000 pentru satisfacerea nevoii de cacao
a întregului mapamond s-au procesat aproape 650.000 de tone de boabe de cacao.

Capitolul 3 Producători mondiali și categorii

de dulciuri
Miliarde de batoane de ciocolată, gume de mestecat și calorii, dar și miliarde de euro.
Oricum am privi industria dulciurilor, aceasta reprezintă o piață de proporții, din Statele Unite
și până în India, dominată de giganți precum Mars Inc, Cadbury, Nestlé, sau Kraft1.
Pe baza datelor furnizate de Euromonitor, a fost realizat, de site-ul
www.yourmoney.ro, următorul top al celor mai vândute dulciuri din lume.

1. M&M’s

Inventate în anul 1941 de către Forrest Marş şi R. Bruce Murrie, cei care au dat şi
numele bomboanelor de ciocolată, M&M au devenit cel mai bine vândut brand de dulciuri din
Statele Unite ale Americii, dar şi din lume, cu vânzări de 1,3 miliarde euro în 2007.
Producătorul, Marş Inc., este astăzi cel mai mare producător de dulciuri din lume, cu brand-
uri precum Snickers, Dove, Pedigree şi Whiskas.

2. Cadbury Dairy Milk

Britanicii se află pe locul doi în topul celor mai mari consumatori de ciocolată din
lume, după elveţieni, fiecare locuitor consumând anual mai mult de 8 kilograme de ciocolată.
Cadbury Dairy Milk este cel mai popular produs al companiei Cadbury, cu venituri de 605
milioane euro anual.

3. Milka

Germanii se află pe locul patru în topul celor mai mari consumatori de ciocolată din
lume, iar brand-ul Milka este cel mai cumpărat în această ţara, generând venituri de
aproximativ 520 milioane euro anual. Brand elveţian produs de Kraft, Milka are încă pe
ambalaj vaca mov în munţii acoperiţi cu zăpad[, la fel că în anul 1901, atunci când marca a
fost înregistrată.

1
http://www.terra.md/ro/news/business/sweets2/default.aspx. Accesat la data 20.10.2010

6
 4. Trident

Trident nu este doar cel mai bine vândut brand de dulciuri din Brazilia, ci şi cea mai
cumpărată gumă de mestecat din lume.

5. Meiji

Cel mai bine vândut brand de dulciuri din Japonia este fără îndoială ciocolata Meiji,
produsă de Meiji Seika Kaisha. Compania, cu sediul la Tokyo, a fost înfiinţată în anul 2004 şi
are 56 de sortimente de ciocolată, produsă cu boabe de cafea şi arome inedite precum brânză,
piper negru, iasomie, busuioc şi sare de lămâie.

6. Orbit

Guma de mestecat Orbit, brand deţinut de Marş Inc. şi produs de subsidiara Wrigley,
domină piaţa dulciurilor din Rusia, generând vânzări de 316 milioane euro anual.

7. Trident

Mexicul este încă o ţară a iubitorilor de gumă de mestecat, trei brand-uri situându-se în
top cinci al celor mai vândute mărci de dulciuri din ţară. Trident este cunoscută ca fiind
primul brand de gumă de mestecat folosită în spaţiu, în anul 1964.

Evoluând de la legendara cacao, dulciurile și-au extins gama, existând în zilele noastre
sortimente diverse de ciocolată, bomboane, gumă de mestecat, înghețată, biscuiți, caramele.
Câte sortimente, atâția producători, poate chiar mai mulți. Printre producătorii cei mai de
seamă se enumeră Cadbury, Kraft Foods, Mars Incorporated, Barry Callebaut, Nestlé,
Perfetti Van Melle, Wm. Wrigley Jr. Company, Ülker, Unilever, Haribo.

Cadbury plc, companie britanică înființată acum mai bine de 150 de ani, este unul
dintre cei mai importanți producători de dulciuri din lume, cu un portofoliu care include
numeroase mărci de ciocolată, gumă și bomboane. Compania își desfășoară activitatea în
peste 60 de țări. În ianuarie 2010, gigantul american Kraft a anunțat că va cumpăra Cadbury
pentru 11,9 miliarde lire sterline (19,7 miliarde dolari). Număr de angajați în 2008 a fost de
45.000, cifra de afaceri de 5,3 miliarde GBP (6 miliarde Euro), în timp ce în anul 2007 a fost
de 4,7 miliarde GBP (5,3 miliarde euro).

Kraft Foods este o companie americană din industria alimentară, care a fost
cumpărată în 1988 pentru 12,9 miliarde $ de Philip Morris Company (astăzi Altria Group). În
martie 2007, compania a fost separată de Altria Group. Kraft Foods comercializează, în peste
150 de țări, mărci de renume internațional, cum ar fi brânză Kraft, Cafeaua Jacobs și Maxwell
House, biscuiții Nabisco, crema de brânză Philadelphia, preparatele de carne Oscar Mayer,
cerealele Post și ciocolata Milka2. Compania prezenta un număr de angajați în 2008 de
130.000, o cifră de afaceri în 2007 de 37,2 miliarde USD și un venit net de 2,5 miliarde USD.
Ciocolata Milka este unul dintre cele mai importante brand-uri Kraft Foods. Este
vândută într-o varietate de forme speciale. A fost creată de compania Suchard la începutul
secolului XX. În 1970, Suchard a fuzionat cu Tobler pentru a deveni Interfood. O fuziune cu
compania de cafea Jacobs în 1982 a creat Jacobs Suchard. Kraft a achiziționat pachetul
majoritar de Jacobs Suchard, inclusiv Milka, în 1990. Brand are un bine-cunoscut simbol,
2
http://ro.wikipedia.org/wiki/Kraft_Foods. Accesat la data de 20.10.2010

7
Vaca Milka, a cărei culoare este movul, deși, fiind o vacă de rasă Montbéliard ar fi trebuit să
aibe culorile, în mod normal, maro-alb. Ea poartă un clopot în jurul gâtului ei,are fața complet
albă și este de obicei prezentată într-o pajişte alpină. Numele este considerat a fi derivat din
combinarea Milch şi Kakao, care sunt termenii germani pentru lapte şi cacao, ingredientele
primare ale ciocolatei. De asemenea, este considerat a fi un omagiu adus de către Russ-
Suchard interpretării cântăreții Milka Ternina, o soprană celebră a vremii. Ciocolatele sunt
distinct ambalate în purpuriu. Astăzi, ciocolata este produsă la un număr de locaţii, inclusiv
Lörrach (Germania), Bludenz (Austria), Belgrad (Serbia), Svoge (Bulgaria), Bratislava
(Slovacia), Braşov (România), Costa Rica, Curitiba (Brazilia), Jankowice (Polonia) şi
Trostyanets (Ucraina), şi cel mai recent Belgia.

Mars Incorporated este o companie din Statele Unite care produce dulciuri, în
special ciocolată. Cifra de afaceri în anul 2005 a fost de 18 miliarde $ și are 39.000 de
angajați. Compania are peste 100 de unități de producție în întreaga lume, 230 de locații în
peste 65 de țări și aproximativ 40.000 de asociați care lucrează în întreaga lume. Batoanele de
ciocolată au o pondere de 42,2% în cadrul portofoliul global al Mars, în condițiile în care
compania produce șapte dintre cel mai bine vândute 20 snacks-uri din lume. Portofoliul
companiei numără pe segmentul batoane de ciocolată branduri precum Mars, Snickers, Twix,
Bounty, Milky Way, pe segmentul petfood, mărcile Whiskas, Pedigree, Chaapi și Kitekat, cât
și sosurile Uncle Bens sau Dolmio.

Barry Callebaut este cel mai mare producător de ciocolată. Acesta a fost creat prin
fuziunea companiei belgiene Callebaut şi compania franceza Cacao Barry. Își au sediul în
Zürich, Elveţia și operează în 26 de țări din întreaga lume. A fost creată de către Klaus Johann
Jacobs. Printre clienţii săi se numără multinaționale și naționale de marcă, producători de
bunuri de consum, utilizatori artizanali de ciocolată (ciocolată, patiserie, brutării şi catering).
Barry Callebaut oferă o gamă largă de ciocolată, umpluturi și decorațiuni, compuşi
precum şi alte produse pe bază de nuci pentru ciocolată, înghețată, biscuiți, lapte. Compania
își oferă de asemenea produsele din ciocolată inclusiv brutăriilor, bucătarilor-şefi de patiserie,
hoteluri, restaurante şi catering şi produce un număr mic de produse de consum sub brandurile
Sarotti, Jacques şi Alprose. În 2005, Barry Callebaut a introdus un "sănătos" produs de
ciocolată numit ACTICOA, care conţine niveluri mai mari de polifenoli (cacao flavanoli)
există dovezi ştiinţifice că acești flavanoli au beneficii deosebit de sănătoase.

Nestlé este o companie multinațională din industria alimentară și una dintre cele mai
importante concerne elvețiene. Compania este cel mai mare grup alimentar din lume. Nestlé se
situează pe primul loc la nivel global pe piața apelor minerale îmbuteliate, în anul 2008, cu o
cotă de 19,2%, devansând Coca-Cola, cu 9,4%, Danone, cu 8%, și Pepsi, cu 4,8%. Ca număr
de angajați în 2008 compania prezenta 283.000, o cifră de afaceri de 109,9 miliarde franci
elvețieni și un venit net de18 miliarde franci elvețieni (15 miliarde dolari). Compania
elvețiană Nestlé, liderul mondial al industriei alimentare, a fost fondată în anul 1866 de către
Henri Nestlé și are aproximativ 253.000 angajați și 511 unități operaționale în aproape fiecare
țară a lumii. În anul 2009, compania a înregistrat la nivel mondial o cifră de afaceri mai mare
de 10 miliarde de dolari, deținând fabrici în Algeria, Arabia Saudită, Egipt, Iran, Kazakhstan,
România, Turcia, Ucraina, Uzbekistan.

Perfetti Van Melle este o companie europeană producătoare de dulciuri. A fost

înființată în anul 2001 prin preluarea firmei olandeze Van Melle de către producătorul italian
Perfetti. În anul 2006 ani Perfetti Van Melle a achiziționat producătorul spaniol de acadele
Chupa Chups.

8
 Wm. Wrigley Jr. Company este o companie producătoare de gumă de mestecat și
bomboane din Statele Unite.

5 e un brand de gumă de mestecat fără zahăr produsă de Wrigley Company. A fost

introdusă pe piața americană în martie 2007, în Canada în ianuarie 2008, în Rusia în mai
2009, în Anglia, Germania, Australia și Noua Zeilandă în iunie 2009, iar în România în
octombrie 2009. Folosește motto-ul "Stimulează-ți Simțurile". Primele trei arome au fost Rain
(Electro în Europa), Flare (nelansat în România deocamdată) și Cobalt. Următoarele arome au
fost Lush și Elixir (absente în România deocamdată) cu gusturi de fructe și cel mai recent
apărute în America, Solstice și Zing. Reclamele sugerează ca gumele stimulează cele 5
simțuri ale omului.
Sunt mai puțin de 5 calorii per lamă. Guma conține fenilalanină, lecitină din soia,
sorbitol și manitol.
Un pachet de gumă 5 conține 15 lame în Statele Unite și Canada și doar 12 în Rusia,
Spania, Germania, Anglia, Franța și Australia. E un pachet subțire cu 5 respectiv 4 rânduri de
3 lame.
Brand-ul are trei arome clasice, trei arome de fructe și două arome care se modifică la
mestecare și încă una mentolată și una de fructe. (figura nr. 1)

Aromă Culoare Nume în SUA Nume în România

Peppermint Albastru Cobalt Cobalt
Spearmint Verde Rain Electro
Scorțișoară Protocaliu + Roșu Flare Nelansat
Tropical Galben Lush Pulse
Fructe de pădure Roz închis Elixir Nelansat
"Iarnă caldă și rece" Albastru Deschis Solstice Nelansat
"Acru și dulce" Roz deschis Zing Nelansat
Mentol Negru React Nelansat
De fructe Negru React Nelansat

Figura nr. 1. Arome clasice

Ülker este cea mai mare companie de bunuri de larg consum din Turcia, înființată în
anul 1944. Compania este deținută de grupul turc Yildiz Holding, care deține din 2007 și

9
producătorul belgian de ciocolată Godiva. Firma este prezentă și pe piața românească, fiind
unul dintre principalii jucători pe segmentul biscuiților. Ülker a investit în România peste 20
de milioane de de euro într-o fabrică la Popești Leordeni, în apropiere de București. Ülker a
avut vânzări de circa 7,43 miliarde dolari (5,16 miliarde Euro) în Statele Unite, în anul 2006.

Unilever a devenit cel mai mare producător mondial de îngheţată în urma preluării
producătorului rus de îngheţată Inmarko. Gigantul Unilever, care înregistrează anual vânzări
de 5 miliarde de euro pe segmentul înghețatei (circa 10% din cifra sa de afaceri consolidată).

HARIBO este leader de piață în Germania și cel mai mare producător de bomboane
gumate și din spumă zaharoasă din lume. Produsele HARIBO se exportă în peste 43 de țări,
iar compania are peste 5000 de angajați în toată lumea. În jur de 70 milioane de bomboane
gumate părăsesc porțile fabricilor europene în fiecare zi.(figura nr.2)

Figura nr. 2. Ursuleții HARIBO

Figura nr.3 Fântână de ciocolată într-un magazin din Bruxelles

10
 Capitolul 4 Consumul mondial de dulciuri
Deși ciocolata este mâncată de plăcere, consumul de ciocolată cacao/ciocolată amăruie
a fost dovedit a afecta benefic sistemul circulator. Un studiu prezentat de către BBC a arătat
că în timpul topirii ciocolatei în gură, creierul uman cunoaște o creștere a activității electrice,
iar ritmul cardiac crește mai mult decât în timpul unui sărut pasional și senzația durează de
patru ori mai mult3.

Figura nr. 4. Ciocolată albă și neagră

Prețul boabelor de cacao a crescut cu 150% în ultimii doi ani, iar producătorii au
crescut și ei prețurile. Dacă însă trendul va continua, cumpărătorii vor fi cei care vor simți
efectele, pentru că va crește prețul ciocolatei. Cu toate acestea, o eventuală creștere a
prețurilor se va simți abia de anul viitor.
Prelucrarea şi consumul de produse din ciocolată sunt dominate de Vest. 70% din
profitul din vânzările la nivel mondial de ciocolată este concentrată în aceste ţări. 80% din
piața ciocolatei în lume este reprezentat de doar şase societăţi transnaţionale, inclusiv Nestle,
Mars și Cadbury. Europenii consumă în jur de 40% de cacao din lume pe an, din care 85%
este importat din Africa de Vest. (figura nr.5)

1. 1. Switzerland 22.36 Elveţia 22.36

2. 2. Austria 20.13 Austria 20.13

3. 3. Ireland 19.47 Irlanda 19.47

4. 4. Germany 18.04 Germania 18.04

5. 5. Norway 17.93 Norvegia 17.93

3
BBC NEWS Chocolate better than kissing”. BBC News. http://news.bbc.co.uk/2/hi/health/6558775.stm BBC
NEWS. Accesat la 20.10.2010.

11
 Figura nr. 5. Consumul de ciocolată mondial

Consumul de cacao, la nivel mondial, a scăzut patru ani consecutiv, ajungând la un

nivel înregistrat în 1960. În plus, prețul unei tone de boabe de cacao a ajuns la 2,732 lire și ar
putea depăși 3.000 de lire în curând. În 1977, prețul unei tone era de 3,300 de lire4.
În ceea ce privește guma de mestecat, deși acest amestec moale şi cu potenţial toxic
este dăunător atât pentru sănătate, cât şi pentru mediu, acesta este mestecat în continuare de
americani care consumă 40 % din gumă mestecată în întreaga lume. În Marea Britanie,
Franţa, Germania şi Spania, aproape jumătate din adulţii cu vârsta peste 15 ani mestecă gumă.
În Marea Britanie se cheltuie aproximativ 325 de milioane de lire pe an pentru acest produs.
Global, doar cele două companii - Wrigley şi Cadbury - controlează 60% din piaţa gumei de
mestecat, care este estimată la 10 miliarde de lire pe an.5
La capitolul înghețată, în timp ce în România rata anuală de consum este de 1,8
litri/per capita, în Ungaria se ridică la 5,3 litri/per capita/an, în Ucraina 4,3 litri/per capita/an,
potrivit directorului general Top Gel, Asan Mic Adriean, care citează datele Euromonitor. La
nivel mondial, „campionii” sunt americanii, cu un consum de 27 de litri/per capita pe an, în
timp ce italienii consumă 17 litri/per capita/an, iar suedezii 15 litri.
Și la bomboane americanii se pot mândri ca fiind cei mai mari consumatori mondiali,
cheltuind mai mult de 8.8 miliarde dolari în anul 2009, o creştere de 2% faţă de 2007. În
medie, americanii consumă aproximativ 25 lb de bomboane pe cap de locuitor anual.
În același timp, în Bulgaria piața înghețatei a fost în anul 2009 de 33,3 milioane de
euro, cea din Ungaria a atins valoarea de 163,8 milioane euro, iar cea din Ucraina 379,8
milioane euro6.
În sectorul biscuiților, statisticile au fost prezise de Euromonitor înainte cu 4 ani.
Astfel, în perioada 2005-2010, pentru UK, au fost prevăzute scăderi în ceea ce privește
numărul de vânzări. Biscuiţii de ciocolată, cel mai mare subsector de biscuiţi dulci, a cunoscut
cel mai dramatic declin, arătând o pierdere de valoare de 9,5%.

Noutăți de pe piața dulciurilor

4
http://www.adevarul.ro/financiar/Pretul_boabelor_de_cacao_ajunge_la_maximul_ultimilor_33_de_ani-
ciocolata_se_scumpeste_0_300570174.html. Accesat la 20.10.2010
5
http://www.romanialibera.ro/stil-de-viata/eco/ce-nu-stii-despre-guma-de-mestecat-182538.html. Accesat la data
de 20.10.2010.
6
http://www.revista-piata.ro/web/guest/stirile-zilei/-/asset_publisher/2eBI/content/inghetata-consumata-pe-
strada-sau-in-familie. Accesat la 20.10.2010.

12
 Piața dulciurilor este una foarte variată și, deși nu sunt atât de sănătoase precum par,
aceste mici ,,delicii” rămân a fi consumate de oameni cu plăcere la orice oră. De aceea,
producătorii sunt într-o continuă căutare a celor mai noi produse zaharoase care să
mulțumească tot mai mult clienții, dar care să ia in considerare și descoperirile care le sunt
oferite oamenilor cu privire la cât de sănătoase sunt, sau nu, produsele lor. Se pare că cel mai
inovator produs este ciocolata capabilă să lupte cu ridurile și să încetinească procesul
îmbătrânirii.
Cel mai mare producător mondial de ciocolată este cel care va scoate pe piață acest
produs. Este vorba despre o ciocolată specială, care abundă în antioxidanți. Doar 20 de grame
din acest produs, consumate zilnic, previn ridurile, lăsând pielea strălucitoare și hidratată și
care îi crește elasticitatea, au explicat reprezentanții Barry Callebaut, citat de Reuters.
În ultima perioadă, interesul față de valoarea nutrițională a alimentelor a crescut mult,
iar reprezentanții companiei Barry Callebaut susțin că și giganții precum Nestle sau Danone
încearcă să-și înscrie produsele în această direcție, a alimentelor sănătoase.
Despre ciocolata neagră se știe că aduce nenumărate beneficii sănătății, cum ar fi
scăderea presiunii arteriale și reducerea riscului de accident cerebral, grație conținutului mare
de antioxidanți.
Grupul elvețian a găsit o metodă de a păstra toate flavonoidele din boabele de cacao în
timpul procesului de fabricație a ciocolatei, ceea ce face ca produsul finit să fie mai bogat în
antioxidanți.
Nenumărate studii au arătat că antioxidanții, numiți flavonoide încetinesc efectele
radicalilor liberi asupra epidermei.
Ciocolata specială, care urmează să iasă curând pe piață, va include și o variantă
organică și una "diet".

Concluzii

13
 Personal, pot afirma că mă aflu
printre mari consumatori de
dulciuri. De la ciocolată la cele mai
inovatoare produse zaharoase,
dulciurile dau gust vieții. Deși nu foarte
sănătoase, acestea ne influențează
comportamentul. Vinovată pentru
sentimentul de plăcere provocat de
fiecare dată când gustăm puțin din deliciile acestea, este amina (serotonina), secretată la
nivelul cerebral.
Dulciurile reprezintă o tentație greu de stăpânit pentru că este dificilă trecerea peste
niște obiceiuri nesănătoase.
Dulciurile nu reprezintă un pericol atunci când sunt consumate o dată pe săptămână,
zilnic însă reușește să scimbe radical situația. Persoanele care consumă zilnic ciocolată sunt
mult mai agresivi și au un temperament vulcanic. Cei ce savurează zilnic prăjituri cu frișcă
sau cu fructe sunt mai amabili și mai romantici. Acele persoane ce consumă zilnic dulciuri se
enervează foarte ușor, astfel că, dacă s-ar înlocui dulciurile, pentru o anumită perioadă, s-ar
vedea că persoana nu mai este atât de agitată și nervoasă.

BIBLIOGRAFIE

14
 1. http://www.adevarul.ro/financiar/Pretul_boabelor_de_cacao_ajunge_la_maximul_ulti
milor_33_de_ani-ciocolata_se_scumpeste_0_300570174.html

2. http://www.businessmagazin.ro/actualitate/o-afacere-excelenta-pentru-cadbury-
1009436

3. http://www.businessweek.com/globalbiz/content/jun2009/gb20090624_590587.tm

4. http://www.desilva.ro/node/23

5. http://www.euromonitor.com/Sweet_biscuits_struggle_in_the_UK

6. http://www.goldlabel.ro/cacao/istorie.html

7. http://news.softpedia.com/news/Ulker-a-inaugurat-azi-o-fabrica-in-Romania-ro-
17590.shtml

8. http://news.bbc.co.uk/2/hi/health/658775/.stm

9. http://www.olimpiadelecomunicarii.ro/parteneri/2008/nestle.html

10. http://www.revista-piata.ro/web/guest/stirile-
zilei/-/asset_publisher/2eBI/content/inghetata-consumata-pe-strada-sau-in-familie

11. http://www.romanialibera.ro/stil-de-viata/eco/ce-nu-stii-despre-guma-de-mestecat-
182538.html

12. http://ro.wikipedia.org/wiki/Kraft_Foods

13. http://www.sfu.ca/geog351fall03/groups-webpages/gp8/consum/consum.html

14. http://www.terra.md/ro/news/business/sweets2/default.aspx

15. www.yourmoney.ro

16. http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/ciocolata/ciocolata-care-lupta-cu-ridurile-si-
incetineste-imbatranirea-1016920

15
17. http://www.9am.ro/tag/Cadbury.html

16