Alexandria

Alexandria a fost întemeiată în 331 î. Hr. de către Alexandru cel Mare. A rămas capitala Egiptului
până la cucerirea musulmană din 641.
Dezvoltându-se ca un important oraş-port la Marea Mediterană, Alexandria a devenit cunoscută
mai ales pentru Farul din Alexandria, una dintre cele 7 minuni ale lumii antice, şi pentru
Biblioteca din Alexandria.
Creşterea importanţei
oraşului a impus construirea
unui far care să călăuzească
corăbiile, aşa că în 299 î. Hr.
succesorul lui Alexandru,
Ptolemeu Soter a început să
ridice unul pe o insulă din
apropiere, numită Pharos.
Pentru construcţia lui au
trebuit circa 20 de ani.
Se spune că Farul din
Alexandria ar fi prezentat
noaptea un spectacol
uimitor, strălucind puternic
pentru a avertiza corăbiile
asupra stâncilor periculoase
de sub apă.
Mai târziu arabii au
cucerit Alexandria
şi oraşul şi-a
pierdut din
importanţă. Cum
portul a fost
îngropat sub
aluviuni, nu s-a mai
resimţit nici
necesitatea farului.
Cutremurele au
fisurat clădirea şi,
în cele din urmă,
acesta s-a prăbuşit
în mare.
Biblioteca din Alexandria a făcut din oraş centrul cultural al antichităţii.
A fost construită în anul 290 î. Hr. în timpul lui Ptolemeu I Soter. Faraonului i s-a sugerat ideea să
creeze un centru de cercetare dotat cu o bibliotecă universală. Astfel a luat naştere un mare
complex de clădiri şi grădini, cu săli de lectură şi de banchet bogat decorate.
Biblioteca conţinea peste 700.000 de manuscrise. Oameni de ştiinţă, filosofi şi artişti din toată
lumea erau invitaţi să studieze şi să îmbogăţească Biblioteca. Unele dintre cele mai luminate
minţi, precum Euclid şi Arhimede, au lucrat aici.
În 38 î. Hr. un incendiu în oraş a distrus aproximativ 40.000 de manuscrise. În 169
Marea Bibliotecă a fost în mare parte distrusă într-un conflict militar. În 391 împăratul
roman Teodosiu a decretat interzicerea oricărui cult non-creştin, iar Biblioteca din
Alexandria a fost transformată în Biserică.