90 U4 Lumea postbelică

Reconstrucţie şi dezvoltare. Viaţa cotidiană

Provocare

Sculptura din imaginea alăturată, realizată în mărime naturală din poliester și fibră de sticlă,
este ilustrativă pentru societatea de consum specifică Statelor Unite ale Americii din anii 1970.
Simbolistica este complexă: tânăra poartă haine de serie, rezultat al industrializării și stan-
dardizării, ochelari, sugerând o afecțiune asociată cu privitul îndelung la televizor, iar mâinile
încărcate de sacoșe de plastic pline cu produse fac trimitere la dependența de cumpărături.
Obezitatea sugerată nu este nici ea întâmplătoare, fiind o caracteristică a unei părți importante
a populației americane afectate de sedentarism și consum alimentar excesiv. Ce este societatea
de consum, consecințele unui asemenea model de dezvoltare economică asupra vieții oameni-
lor, cât și alte lucruri despre economia lumii postbelice poți afla din lecție.

Tânără la cumpărături,
sculptură hiperrealistă de Duane Mă informez
Hanson, 1973
Reconstrucția economică
Principala problemă cu care s-au confruntat statele abia ieșite din al Doilea Război Mon-
RE PER E dial a fost reconstrucția economică. Aceasta a presupus: refacerea obiectivelor
CRONOLO G I C E economice distruse în ramuri precum electricitate, metalurgie, petrochimie, transporturi,
agricultură, revenirea la producția de bunuri pentru timp de pace, relansarea comerțului și
1947 consolidarea monedelor naționale, stoparea creșterii prețurilor, eforturi de achitare a
Planul Marshall pentru datoriilor sau a despăgubirilor de război. Puternic ruinată, economia vest-europeană s-a
reconstrucția Europei refăcut cu sprijin finan-ciar, material și economic american. O formă de sprijin a fost
1956 Planul Marshall, care, până în anul 1952, a pus la dispoziția a 16 state europene suma
prima centrală nucleară de 13 miliarde de dolari. Sprijinul oferit pentru refacerea economiilor statelor europene
comercială (Calder Hall – viza totodată și stăvilirea expansiunii comunismului. Ajutorul a fost refuzat de statele din
Anglia) Europa Centrală și de Est intrate la sfârșitul războiului în sfera de influență sovietică, URSS
1957 considerând că acceptarea planului ar fi condus la pierderea avantajelor sale politice și
primul satelit artificial strategice dobândite.
al Pământului Confruntată cu aceste grave probleme, influența în plan internațional a economiei Europei
1967 Occi-dentale a suferit un regres considerabil, aceasta încetând să mai fie polul dominant al
calculatorul cu circuite comerţului mondial, iar moneda forte europeană, lira sterlină, să piardă teren în fața dolarului
integrate american. În anii 1950, mari puteri economice erau SUA, urmate de URSS, RFG, Regatul Unit,
1969 China și Japonia.
primul om pe Lună Evoluții economice
1971 De la începutul anilor ´50 și până în 1973, economia mondială s-a dezvoltat rapid. În
microprocesorul
această perioadă, s-a produs cea de-a treia revoluție industrială, bazată pe electro-
1997
nică, energie nucleară și informatică. S-au înregistrat progrese în producția de
Protocolul de la Kyoto
electrocas-nice, mase plastice, televizoare, cauciuc, detergenți, în industria
computerelor, robotica industrială și industria automobilului. Progresul tehnic accentuat
a influenţat masiv expansiunea serviciilor.
Cercetarea ştiinţifică, publicitatea, expansiunea mass‑media, telecomunicaţiile și informatica
au reprezentat principalele forţe motrice ale acestei creşteri economice. Procese moderniza-
toare au fost înregistrate și în agricultură, practicându‑se la scară largă o agricultură intensivă,
bazată pe rezultatele cercetării științifice.
Ca urmare a creșterii interdependenței dintre economiile statelor lumii (globalizarea eco-
nomică), tot în această perioadă au apărut și marile companii multinaționale. Evoluțiile eco-
nomice nu au fost lipsite însă de probleme precum crizele petrolului din anii 1972 – 1973
sau 1978 – 1979, care au marcat o creștere excesivă a prețului petrolului și au forțat
orientarea spre alternative energetice precum energia nucleară, solară, eoliană.
Modele economice
După cel de-al Doilea Război Mondial, s-au afirmat două modele de dezvoltare econo-
mică: modelul bazat pe economia de piață, specific statelor industrializate precum SUA,
Canada, Japonia sau celor din vestul Europei, și modelul dirijist, centralizat, specific sta-
telor comuniste.
 Reconstrucţie şi dezvoltare. Viaţa cotidiană L1 91

Principalele caracteristici ale În economiile statelor comuniste, de tip

economiei de piață sunt: centralizat principalele caracteristici sunt: D IC ȚIO N A R
• nu există inițiativă particulară;
• funcționarea pe baza mecanismelor de • statul controlează totul pe bază de companie multinațională
piață; planuri anuale și cincinale; întreprindere cu activitate
• existența proprietății private; • proprietatea este comună; repartizată în mai multe
• libera inițiativă și limitarea intervenției • productivitatea mică; națiuni (state)
statale; • nivelul de trai scăzut. economie de piață
• concurența; Acest model s-a dovedit a fi falimentar formă de economie a cărei
• productivitatea mare. odată cu prăbușirea comunismului din anul organizare și funcționare
Toate acestea aveau drept consecință un 1989. se realizează prin
nivel de trai ridicat. mecanismele pieței,
ale cererii și ofertei
Viața cotidiană globalizare economică
Bazate mai ales pe producția industrială, economiile statelor democratice au generat o proces de integrare a
pros-peritate și un consum nemaiîntâlnite, specifice așa-numitei societăți de consum. În activităților economice
țările scandinave, mai ales în Suedia, a fost dezvoltat modelul ”statului bunăstării sociale”, la scara întregii planete
în care intervenția masivă a statului a condus la generalizarea bunăstării la scara întregii societate de consum
societăți. Această prosperitate a fost însoțită de schimbări în sistemul educațional, tip de societate în care
dezvoltarea sistemului de sănătate, creșterea rolului culturii de masă (radio și televiziune), sistemul economic
preocuparea pentru petrecerea timpului liber într-un mod cât mai plăcut. Drept urmare, a stimulează consumul
crescut interesul pentru romanul-foileton, benzile desenate, literatura de ficţiune, și creează nevoi în mod
cinematograful rămânând la fel de important în petrecerea timpului liber, iar vacanțele artificial, generând risipa
petrecute în destinații exotice devenind tot mai atractive. stat al bunăstării sociale
În statele comuniste, viața oamenilor – atât cea publică, cât și cea privată – a fost sistem de organizare
puternic marcată de controlul statului. S-au adăugat o serie de neajunsuri și lipsuri în care statul intervine
precum: lipsa bunurilor de consum, frigul din case, îngrădirea drepturilor și libertăților. substanțial în economie
în vederea creșterii
economice și a asigurării
prosperității generale

I. Modele economice postbelice în Europa

Harta Europei postbelice –

sisteme economice