Privește graficul A, imaginile B și D, citește documentul C. a. Indică Starea din societatea franceză ilustrată de fiecare dintre personajele din imaginea B, respectiv de cele din imaginea D. b. Compară personajele din imaginile B și D cu cele din imaginea 1C, pagina 67. Ce diferențe poți constata? c. Comentează conținutul raportului înaintat de ministrul finanțelor, Jacques Necker, regelui Ludovic al XVI-lea (documentul C). Care erau cheltuielile cele mai mari? Dar cele mai reduse? Care dintre Stările reprezentate pe graficul A asigura veniturile statului? C. Cheltuieli pentru toate aparta- mentele curţii regale şi ale reginei, ale doamnelor familiei regale: total 25 700 000 livre. Alte cheltuieli: Academii, 269 000 academicieni livre Biblioteca regală 100 000 livre Imprimeria regală 100 000 livre Grădina Botanică 72 000 D. Familie țărănească, regală livre pictură de Louis Le Nain, Cheltuielile poliţiei, 1 400 000 (Galeria Națională de Artă, întreţinerea străzilor livre Londra) B. Cele trei stări, (J. Necker, Raport către rege, 1781, caricatură, 1789 fragment) 2. Cucerirea închisorii Bastilia. Joc de roluri Lucrați în perechi. Citiți documentul A, priviți imaginea B. Imaginați un dialog despre cauzele Revoluției franceze și importanța zilei de 14 iulie 1789 purtat între un francez, membru al Stării a III-a, care a participat la cucerirea Bastiliei și o persoană din zilele noastre. Interpretați dialogul în clasă.
Puteți să vă completați cunoștințele accesând pagina de
internet: https://www.rfi.ro/cultura-96496-pagina-de-istorie- B. Cucerirea Bastiliei (sec. al XVIII-lea) ce-inseamna-caderea-bastiliei-pentru-francezi A. Trebuie să ne punem trei întrebări. 1) Ce este Starea a treia? Totul. 2)Ce a fost ea până în prezent în ordinea publică? Nimic.3) Ce doreşte ea? Să devină ceva. Deci ce este Starea a treia? Totul, dar un tot pus în lanţuri şi exploatat. Ce ar putea să fie fără sistemul privilegiilor? Totul, dar un tot liber. (Emmanuel Joseph Sieyès, Ce este Starea a treia?,1789) TRECUT ȘI PREZENT Culori naționale Caută informații suplimentare Fiecare popor are culori reprezentative, utilizate, de despre semnificația culorilor regulă, pe drapelul național. Acestea simbolizează de pe drapelele a trei state din anumite valori sau evenimente istorice. În cazul Europa, inclusiv România. francezilor, tricolorul, adoptat în 1789 simboliza Prezintă clasei semnificația monarhia (alb) și Parisul (roșu și albastru). culorilor respective.