Statele medievale: Franța, Anglia,

Imperiul Romano-German
 Harta
Europei în
anul 1080

• Cu ajutorul hărții, numește un stat cu care Fran ța se învecina la

est, respectiv un stat aflat la grani ța de sud-vest a aceluia și regat.
• sec. IX-X  statele din Europa de Apus s-au
confruntat cu fărâmiţarea feudală: nobilii locali nu se
supuneau regelui, astfel că existau mai multe centre
de putere;

Harta Europei în anul 1080

• sec. XI  începe procesul de CENTRALIZARE:
puterea feudalilor a fost limitată în favoarea
monarhului;

Harta Europei în anul 1080

I. Regatul Franţei

„Întrucât Ludovic, de care ne aducem aminte cu evlavie, a plecat

dintre noi fără să aibă urmaşi, a trebuit să alegem, după o matură
chibzuinţă, pe cineva care să ocupe tronul, pentru ca statul să nu
se scufunde ca o corabie fără pilot. (...) Alegeţi-l, deci, pe ducele
(Hugo Capet) pe care-l recomandă faptele sale, nobleţea sa, dar şi
priceperea sa militară. Veţi găsi în persoana sa un apărător al ţării
şi al intereselor voastre. Vă va fi devotat ca un tată. Cine a apelat
vreodată la el fără să fie ajutat? Care este acela care, smuls de
lângă cei dragi, nu le-a fost înapoiat prin grija sa?”
Richer, Istoria Franţei – despre alegerea lui Hugo Capet ca rege al
Franţei (sec. X)
1. Ce rege a decedat fără să aibă urmaşi?
2. Din ce motiv trebuia ales un alt rege?
3. Ce a stat la baza acestei decizii?
4. Ce calităţi îl recomandau pe Hugo Capet pentru această
funcţie?
• 987  Hugo Capet
a întemeiat dinastia
capeţiană şi a
impus principiul
monarhiei ereditare
(transmiterea
coroanei din tată în
fiu);

Charles de Steuben, Hugo Capet, regele

Franţei (942-996)
Imperiul întemeiat de Carol cel Mare s-a împărțit, în anul 843, în trei
teritorii diferite. Regiunea apuseană a acestuia a devenit Regatul Fran ței,
condus, din anul 987, de Hugo Capet. El a întemeiat o nouă dinastie,
numită capețiană, şi a impus principiul monarhiei ereditare, asociindu-şi
fiul la tron. În secolele următoare, regii Franţei au izbutit să-şi mărească
domeniul. Sub conducerea lui Filip al II-lea August, Ludovic al IX-lea și
Filip al IV-lea cel Frumos, Franța a devenit un stat puternic și bine
organizat. Treptat, s-au dezvoltat instituțiile statului: în secolul al XIII-lea,
din vechea Curte regală s-au desprins Consiliul regal, format din sfetnici
sau miniștri, care îl ajutau pe rege în problemele conducerii politice,
Parlamentul, care reprezenta justiția, respectiv Curtea de Conturi. Aceasta
controla finanțele statului (veniturile și cheltuielile). Institu ții cu rol
asemănător există și în statele moderne.
Ca urmare a rivalității politice și economice dintre regatele Fran ței și
Angliei, în anul 1337 a izbucnit, între cele două țări, Războiul de 100 de Ani.
Acesta s-a încheiat în anul 1453 cu victoria Fran ței și eliberarea teritoriilor
franceze ocupate de englezi în timpul conflictului.
• Etapele dezvoltării instituțiilor unui stat pot fi în țelese cu ajutorul unei
diagrame. Citește cu atenție textul, apoi completează pe caiet diagrama
evoluției instituțiilor Franței medievale, realizată după modelul de mai
jos.
 Consiliul Regal
(rol politic, sec. XIII)

Regele şi Consiliul ...........

Regal (sec. XII) (........., sec. XIII)

...........
(........., sec. XIII)
 Consiliul Regal
(rol politic, sec. XIII)

Regele şi Consiliul Parlamentul

Regal (sec. XII) (justiţia, sec. XIII)

Curtea de Conturi
(finanţe, sec. XIII)
• Franţa a câştigat Războiul de 100 de ani (1337-1453),
izbucnit din cauza rivalităţii cu Anglia;
1. Calculaţi cât a durat
Războiul de 100 de Ani.
2. Menţionează numele a
trei bătălii din acest
război.

Franţa în timpul Războiului de 100 de ani

II. Regatul Angliei
• în urma Bătăliei de la Hastings (1066), William
Cuceritorul devine rege al Angliei şi începe
centralizarea statului;

White Tower, Londra, construcţie începută în Statuia lui William

timpul lui William Cuceritorul Cuceritorul, Falaise, Franţa
„Art. 39. Nici un om liber nu va fi reţinut sau închis, deposedat de
bunurile sale sau exilat, ori prejudiciat în orice fel, nici nu vom
întreprinde nimic împotriva sa, cu excepţia cazului în care se
hotărăşte altfel printr-o dreaptă judecată făcută de egalii săi sau de
către legile ţării.
Art. 40. Nu vom vinde, nu vom refuza şi nu vom întârzia nimănui
dreptatea şi justiţia. (...)
Art. 45. Vom numi judecători, conetabili, şerifi sau executori
judecătoreşti numai persoane care cunosc legea şi vor s-o apere.”
Magna Carta Libertatum, 1215

1. Numiţi documentul.
2. Cum se putea realiza închiderea sau reţinerea unui om liber?
3. Ce anume nu se putea vinde, refuza sau întârzia?
4. Ce fel de judecători trebuia să numească regele?

Castelul Rochester
• 1215  Ioan-Fără-Ţară accepta Magna Carta, primul
document european care recunoştea anumite drepturi
ale oamenilor;

Regele Ioan Fără Ţară semnează Magna Carta, ilustraţie

din Cronica Angliei, de James William Edmund Doyle
(1864)
 1. Pe cine crezi că reprezintă
2
personajele din imagine
1 3 indicate prin cifre.
2. Explică de ce unele
personaje sunt, în imagine,
mai mari decât altele. Cine
este personajul cel mai
mare?

Regele în faţa Parlamentului

• 1265  s-a format Parlamentul Angliei, din care
făceau parte nobilii, clericii şi orăşenii;

Sediul Parlamentului britanic, în zilele noastre (Londra, Marea Britanie)

III. Imperiul Romano-German
• 962  Otto I cel Mare a fost încoronat de papă ca
împărat al romanilor;
• în sec. XI s-a declanşat
un conflict pentru
întâietate între
împăraţi şi papi, iar
imperiul a fost divizat
în principate
teritoriale;

Imperiul Romano-German
între 972 şi 1032 
• prin actul numit Bula de Aur (1356) se stabileşte
alegerea împăratului de către 7 mari nobili, numiţi
principi electori;
„... Hotărâm , cu deplinătatea puterii, că cel ce va fi ales... rege al
romanilor, îndată după această alegere, înainte ca pe baza puterii
sfântului imperiu să fi exercitat cârmuirea în vreo altă pricină sau
treabă, trebuie să întărească principilor electori... toate privilegiile,
documentele, drepturile, libertăţile şi daniile, vechile obiceiuri şi
demnităţile lor...”
Bula de aur, 1356

1. Ce avantaje obţineau principii electori prin documentul numit

Bula de Aur?
2. Ce consecinţe crezi că au avut privilegiile principilor electori
asupra evoluţiei politice a Germaniei?
• de-a lungul
Evului
Mediu,
Germania a
rămas un
teritoriu
fărâmiţat;

 Imperiul Romano-
German în jurul
anului 1400
 TEMĂ
1. „Regele Franței are putere deplină asupra tuturor seniorilor și este
răspunzător pentru soarta întregului regat.”
Ph. de Beaumanoir, Obiceiuri din Beauvaisis, sec. al XIII-lea

• Explică de ce, potrivit documentului, regele „are putere deplină

asupra tuturor seniorilor”.

2. „În aceste vremi Aldebert, contele de Perigord, [...] porni război

împotriva oraşului Poitiers şi obţinu biruinţa. Cucerind în urma unui
asediu şi Tours, acesta i se supuse. [...] În timp ce îl asedia Aldebert,
regele Hugo sau Robert, fiul său, nu îndrăzniră deloc să-i declare război,
ci îl întrebară: Cine te-a făcut conte? Iar Aldebert îi întrebă, la rândul
său: Cine v-a făcut pe voi regi?”
Ademar de Chabanne, Cronici, circa 1030

• Exprimă o opinie cu privire la raportul dintre rege şi conte, având

în vedere statutul lor în ierarhia feudală şi informaţiile din text.
3. „... El [Ludovic al XI-lea] se străduia mai mult ca oricare să-şi câştige
pe un om, care îl putea servi sau care putea să-i facă rău. Şi nu se supăra
deloc când cineva, pe care se silea să-l atragă de partea sa, îl refuza
odată, ci stăruia în scopul său, făcându-i mari făgăduieli şi chiar dându-i
bani şi onorurile ce ştia că-i plăceau. Şi pe cei pe care îi alungase şi-i
îndepărtase în timp de pace şi prosperitate îi răscumpăra foarte scump
când avea nevoie, şi se slujea de ei, şi nu le purta nici o ură pentru
lucrurile din trecut. Din fire era prietenul oamenilor de stare mijlocie şi
duşmanul tuturor celor mai, care se puteau lipsi de el. Nimeni nu-şi pleca
atât de mult urechea la spusele oamenilor, nu se informa de atâtea lucruri
şi nu voia să cunoască atâţia oameni cum făcea dânsul. Acest fel de a se
purta, despre care am vorbit aici, mai sus, i-a salvat coroana, ţinând
seama de duşmanii ce-şi făcuse el însuşi la venirea lui la domnie...”
Philippe de Commynes, Memorii

a) Care era principala calitate a regelui Ludovic al XI-lea?

b) Cine consideraţi că erau „oamenii de stare mijlocie”? Dar „cei
mari”?
4. „Ioana [...] le-a trimis englezilor o somaţie printr-o scrisoare care
conţinea în esenţă următoarele: englezii să binevoiască să ridice asediul
şi să se întoarcă la ei, în regatul Angliei, dacă nu, îi va sili să plece cu
armele şi împotriva voinţei lor. În luna mai, ziua 27 din anul 1429, îmi
aduc aminte că s-a dat asaltul asupra fortificaţiei; s-a răspândit ştirea că
Ioana a fost rănită de o săgeată [...] Ea i-a încurajat pe ostaşi ca să nu se
retragă încă; a apucat stindardul ei şi l-a înfipt în marginea şanţului [de
apărare al cetăţii]; în faţa ei, englezii au început numai decât să tremure
de spaimă; ostaşii regelui [Frantei] au recăpătat curaj şi au pornit să atace
fortificaţia fără să întâlnească cea mai mică împotrivire; fortificaţia a fost
luată, şi englezii au trebuit să fugă.”
Depoziţia martorului Jean Luillier-tatăl, în procesul de reabilitare a
Ioanei d’Arc, 1456

a) Precizează data bătăliei descrise în text.

b) Menţionează două gesturi prin care Ioana d’Arc a mobilizat
ostaşii francezi.
5. „Prin Carta noastră de faţă, în numele nostru şi al urmaşilor noştri, am
confirmat pe veci libertatea Bisericii engleze [...] Să nu se stabilească
răscumpărări de serviciul militar şi ajutorinţe în regatul nostru decât cu
sfatul comun al regatului nostru [...] Şi oraşul Londra să-şi păstreze toate
libertăţile vechi şi scutirile sale de vamă atât pe uscat, cât şi pe ape. În
afară de acestea vrem să îngăduim ca toate celelalte oraşe, târguri şi
porturi să-şi păstreze toate libertăţile şi toate privilegiile de scutire [...]
Nici un om liber să nu fie prins sau închis, lipsit de bunurile sale, decât
în temeiul unei judecăți legiuite a egalilor săi şi potrivit legii țării. Orice
negustor va putea circula liber, fără teamă, pe uscat sau pe apă, în Anglia
sau în afara ei.”
Magna Charta Libertatum, 1215
a) Numeşte o instituţie căreia i se confirma statutul.
b) Numeşte o categorie socială care beneficia de prevederile acestui
document.
c) Precizaţi două drepturi de care se bucura un om liber.
d) Cum crezi că a influenţat acordarea acesteor drepturi puterea
regelui?
6. A. „Către 1500, harta politică a Sfântului Imperiu Roman de Naţiune
Germană era complexă, un mozaic de teritorii dinastice şi ecleziastice,
cu oraşe libere imperiale şi castele ale cavalerilor imperiali independenţi
(...). Aceste teritorii erau supravegheate de împărat.”
Mary Fulbrook, O scurtă istorie a Germaniei

B. „Lunga domnie a lui Filip al II-lea [August] este marcată şi de o

întărire a puterii regale. Din ce în ce mai mult, suveranul caută să-şi
mărească autoritatea asupra vasalilor şi să limiteze influenţa marilor
feudali. El se sprijină pe burghezia oraşelor, favorizând mişcarea de
eliberare urbană şi obţinând, în schimb, bani şi soldaţi pentru armata sa.”
Serge Bernstein, Pierre Milza, Istoria Europei

• Stabileşte, pa baza surselor A şi B, o asemănare şi o deosebire

privind modul de organizare a Imperiului Romano-German şi
Regatului Franţei.
7. Realizează, după
modelul alăturat,
fişa evenimentului
„Proclamarea lui
Otto I cel Mare ca
împărat”.