Revoluţia engleză Revoluţia americană Marea revoluţie franceză Revoluţia din Ţările de Jos(1566-1581) ● Ţările de Jos (Belgia, Luxemburg, Olanda,o parte din nordul Franţei) aveau în sec al XVI-lea cea mai dezvoltată economie (manufacturi de postav, şantiere navale, flotă de pescuit, bănci, comerţ). Oraşul Anvers era cel mai mare port al continentului. ● Erau organizate în 17 provincii, cea mai renumită fiind Flandra. ● Politica abuzivă a monarhiei spaniole în frunte cu regele Filip al II-lea,a dus la declanşarea primei revoluţii burgheze. ●În 1581,provinciile din nord formează Uniunea de la Utrecht care îşi proclamă independenţa. Guvernator devine Wilhelm de Orania. Războiul de eliberare continuă până în 1609. În 1648 Spania recunoaşte independenţa Olandei. ● A apărut primul stat burghez în care s-a instaurat un regim al toleranţei Revoluţia din Anglia (1642-1649) Opoziţia rege-parlament Cauzele revoluţiei Este principala formă a conflictului politic economice: dezvoltarea economiei de înainte de revoluţie. tip capitalist (industria, băncile, comerţul). ● În 1628 Parlamentul a adoptat Petiţia dreptului, act care condamna tendinţele sociale: consolidarea burgheziei şi noii absolutiste ale regelui. Ca urmare, Carol nobilimi. Având o putere economică tot I l-a dizolvat în anul următor. mai mare, burghezia pretindea dreptul de a conduce ţara. Nemulţumiţi erau ● În 1640 regele a fost nevoit să convoace şi ţăranii rămaşi fără pământuri. Parlamentul (cel Scurt) deoarece populaţia refuza să plătească noile politice: absolutismul monarhic din impozite. timpul Stuarţilor. Carol I a dizolvat Parlamentul (1629) şi 11 ani a condus ● Reprezentanţii burgheziei şi ai noii singur. A angajat ţara în războaie grele. nobilimi, care formau majoritatea, s-au Cheltuia foarte mult cu luxul de la împotrivit. curte. A pus impozite noi. ● După trei săptămâni regele îl dizolvă din religioase: regele englez luase locul nou, dar neputând să-şi asigure papei, fiind sprijinit de Biserica veniturile, apelează iarăşi la Parlament Anglicană. De aceea, lupta împotriva (cel Lung). absolutismului era şi o luptă împotriva ● Cu fiecare nouă convocare a acestuia Bisericii. disputa se accentuează. Desfăşurarea revoluţiei În 1642, conflictul dintre rege şi Parlament s-a transformat în război civil. În ian 1642, Carol I încearcă să aresteze pe fruntaşii Parlamentului, nu reuşeşte şi părăseşte Londra. La început armata regală s-a dovedit superioară, dar resursele economice, avântul revoluţionar şi geniul militar al lui Oliver Cromwell au fost decisive. Armata regală a fost înfrântă la Marston-Moor(1644). Cromwell cu armata "noului model" a învins la Naseby(1645) şi Preston(1648). Carol I este luat prizonier, judecat ca trădător, condamnat la moarte şi decapitat (1649). Oliver Cromwell A scos din Parlament pe toţi adversarii săi şi a proclamat Republica. Abil om politic, în 1653, a instaurat dictatura militară (Protectorat), iar el şi-a luat titlul de Lord Protector. Foarte energic şi hotărât, Cromwell a făcut multe legi printre care Actul de navigaţie, contribuind la dezvoltarea economiei engleze. A purtat două războaie cu Irlanda şi Scoţia, pe care le-a ocupat. A învins Olanda într-un război naval. A mărit puterea burgheziei şi prestigiul Angliei pe plan internaţional. Monarhia constituţională Restauraţia Modelul politic englez După moartea lui Cromwell (1658), Anglia devine o monarhie Stuarţii revin pe tronul Angliei (1660). constituţională, bazată pe principiul Carol al II-lea şi Iacob al II-lea au separării puterilor în stat: încercat să reintroducă absolutismul. ● Puterea legislativă era exercitată de Parlament,compus din Camera Lorzilor Revoluţia glorioasă şi Camera Comunelor. Adopta legi şi 1688, Stuarţii sunt înlăturaţi definitiv era ales prin vot censitar. de pe tron. Noul rege a fost Wilhelm ●Puterea executivă aparţinea regelui şi de Orania (William al III-lea), care guvernului care avea în frunte un era şi conducătorul Olandei, înrudit prim-ministru. cu Stuarţii. El a promis să respecte ● Puterea judecătorească era exercitată ”Declaraţia drepturilor” (1689), o de instanţele judecătoreşti. constituţie al cărei principiu ● Regimul politic englez era cel mai fundamental era ”regele domneşte, avansat pentru acea epocă. A permis dar nu guvernează”. dezvolzarea economică, apariţia Evenimentul a fost un compromis revoluţiei industriale şi a celei agrare. între burghezie şi nobilime. ”Bill of ● În sec al XVIII-lea Anglia şi-a impus Rights” limita puterea regală. dominaţia politică şi economică şi a Parlamentul căpătă supremaţia devenit multă vreme un model pentru politică. burghezia din alte ţări. Revoluţia americană (1775-1783) În sec XVII-XVIII,pe ţărmul estic al Americii de Nord s-au format 13 colonii engleze.Punând în valoare imensele bogăţii au ajuns foarte avansate din punct de vedere economic,concurând Anglia. S-a dezvoltat şi cultura (au apărut şcoli, universităţi, biblioteci, s-au tipărit ziare şi cărţi). Exista toleranţă religioasă. S-au răspândit ideile iluminiştilor, o mare personalitate fiind Benjamin Franklin. Rezistenţa antibritanică a apărut deoarece coloniştii nu erau reprezentaţi în Parlamentul englez unde se decideau relaţiile economice, se adoptau legi, se puneau taxe şi interdicţii fără consimţământul lor. Coloniştii cereau drepturi egale cu cele ale locuitorilor metropolei. Desfăşurarea războiului Începutul rezistenţei antibritanice Principalele momente ale războiului 1763-1765, s-au creat asociaţiile ”Fii 1775, începutul luptei. George Washington libertăţii” şi ”Fiicele libertăţii”,care au a fost numit general. Împreună cu Benjamin boicotat mărfurile engleze. Franklin au însufleţit poporul la luptă, au Englezii au renunţat la toate taxele,cu organizat armata şi au încheiat o alianţă excepţia celei asupra ceaiului, care cu Franţa. semnifica simbolul legăturilor dintre 4 iulie 1776, Congresul de la Philadelphia a Anglia şi colonii. adoptat ”Declaraţia de Independenţă”, 1773, ”partida de ceai” de la Boston. redactată de Thomas Jefferson. Legătura cu Un grup de locuitori,deghizaţi în indieni, Angia înceta şi se forma un nou stat - SUA. au pătruns pe o corabie din port şi au 4 iulie a devenit ziua naţională. aruncat toată încărcătura de ceai în Cele mai importante victorii americane au mare. fost la Saratoga(1777) şi Yorktown(1781). Regele şi guvernul Angliei i-a declarat Armata americană a beneficiat de ajutorul insurgenţi, au închis portul şi au trimis unor voluntari europeni, simpatizanţi ai trupe pentru a-i pedepsi şi a restabili idealurilor de libertate ale coloniştilor ordinea. (francezul La Fayette, polonezul Tadeus 1774, primul congres al coloniilor,unde s- Kosciuszko etc). a hotărât organizarea rezistenţei prin În 1778 Franţa a declarat război Angliei. boicotarea produselor englzeşti şi 1783, prin Tratatul de la Versailles, Anglia respingerea autorităţii Parlamentului recunoaşte independenţa SUA. englez. Urmările războiului 1787, Congresul a elaborat o Constituţie: SUA erau organizate ca o republică federală, formată din 13 state. Erau conduse de un preşedinte ales pe 4 ani şi de Congres. Primul preşedinte a fost George Washington (în imagine). Constituţia prevedea principiul separării puterilor în stat: - legislativă, exercitată de Congres, format din Senat şi Camera Reprezentanţilor - executivă,încredinţată preşedintelui care era şi şeful guvernului - judecătorească, atribuită Curţii Supreme de Justiţie şi instanţelor judecătoreşti. Personalităţi ale războiului
● Thomas Jefferson ● Benjamin Franklin
Momente memorabile
● Declaraţia de Independenţă, 1776 ● Călimara folosită pentru
semnarea Constituţiei, 1787 Revoluţia franceză (1789-1794) Cauzele revoluţiei Sociale: menţinerea vechii organizări medievale pe stări: starea I(clerul) şi starea a II-a(nobilimea) aveau privilegii (scutiri de impozite,dreptul de a ocupa importante funcţii politice militare, religioase). Starea a III-a (burghezia, orăşenimea, ţărănimea) nu beneficia de privilegii. Politice: monarhia absolutistă şi abuzurile regelui Ludovic al XVI-lea. Economice: grava criză economică datorată: - dezvoltării lente a agriculturii; - menţinerii breslelor, vămilor interne, a sistemului de privilegii şi imunităţi, care frânau dezvoltarea meşteşugurilor şi a comerţului; - agravării stării finanţelor publice; - secetei şi altor calamităţi naturale. Ideologice: ideile progresiste ale iluminiştilor Declanşarea revoluţiei 5 mai 1789, la Versailles se convoacă Adunarea Stărilor Genarale, regele dorind mărirea impozitelor. Reprezentanţii nobilimii pretindeau întărirea privilegiilor, în timp ce starea a III-a cerea constituţie şi drepturi egale pentru toţi. La refuzul regelui de a reforma statul, delegaţii stării a III-a s-au organizat într- o Adunare Naţională Constituantă. Regele încearcă să aresteze pe deputaţii Adunării, dar poporul parizian s-a opus. Pe 14 iulie 1789 a cucerit şi dărâmat închisoarea Bastilia, simbol al absolutis- mului regal. Evenimentul din 14 iulie semnifică victoria libertăţii asupra tiraniei,începutul Franţei moderne. De aceea a devenit ziua naţională a poporului francez. Adunarea Naţională Constituantă Modernizarea Franţei Declaraţia Drepturilor Omului A desfiinţat privilegiile nobilimii, şi ale Cetăţeanului vămile interne şi breslele. A fost adoptată pe 26 aug 1789, A confiscat averile bisericeşti şi le-a stabilind principiile de organizare vândut burgheziei. ale societăţii democratice: A adoptat Constituţia din 1791 care Suveranitatea poporului prevedea separarea puterilor. Franţa Libertatea şi egalitatea cetăţenilor devenea monarhie constituţională. în faţa legii Drept de vot aveau doar cetăţenii Dreptul cetăţenilor de a se împotrivi "activi" (cu o anumită avere), cei oricărui abuz "pasivi" erau excluşi de la drepturile Proprietatea este considerată un politice. drept sfânt În trei ani, Adunarea Naţională A fost un act de mare însemnătate Constituantă a transformat Franţa în instaurarea societăţii burgheze în medievală într-un stat modern. Franţa. Inspirată de ideile filozofi- Considerând că şi-a încheiat lor iluminişti, va exercita o influenţă misiunea, s-a dizolvat. În locul ei deosebită asupra mişcării revoluţio- s-a ales Convenţia Naţională. nare din alte ţări. Republica franceză Dictatura iacobină Convenţia Naţională Reprezentanţi: Danton, Marat, Sain-Just, Robespierre, 20 sept 1792, obţine victoria de Măsuri: la Valmy împotriva prusienilor. - au instaurat teroarea revoluţionară 21 sept 1792, a abolit monarhia - au înfiinţat Comitetul Salvării Publice, şi a proclamat Republica. Comitetul Siguranţei Generale şi Regele Ludovic al XVI-lea a fost Tribunalul Revoluţionar judecat, condamnat şi executat - au decretat mobilizarea generală prin ghilotinare (ian 1793). Mai - au introdus calendarul republican mulţi monarhi europeni s-au aliat - au elaborat o nouă Constituţie împotriva Franţei. Grupări: Până în iun 1793 Conv. Naţională - "indulgenţii"("noii îmbogăţiţi"), gr. lui Danton a fost dominată de girondini. Ei - "turbaţii", gruparea lui Hébert nu au putut să rezolve criza - gruparea lui Robespierre economică şi financiară acută. Sfârşitul revoluţiei: iun 1794 coaliţia externă Pe 2 iun 1793 au fost înlăturaţi este învinsă la Fleurus. Pe 27 iulie 1794, de iacobini. Robespierre a fost ghilotinat, iar puterea a fost preluată de "noii îmbogăţiţi". Jean-Paul Marat Maximillien Robespierre Saint-Just Georges Danton Importanţa şi urmările revoluţiei Însemnătatea revoluţiei Directoratul (1795-1799) franceze Era format din cinci membri A fost cea mai importantă (puterea executivă) revoluţie modernă din istorie Puterea legislativă era S-a înlăturat vechiul sistem exercitată de Consiliul celor feudal 500 şi Consiliul Bătrânilor A fost îndepărtată monarhia A fost regimul "noilor S-a proclamat republica îmbogăţiţi" care au continuat să strângă averi prin corupţie Au fost învinşi duşmanii din şi speculă interior şi din afară S-a pus capăt terorii După exemplul francez, în multe ţări din Europa, Au fost eliberaţi deţinuţii popoarele au început să se politici ridice la luptă împotriva S-au întors emigranţii guvernărilor absolutiste. A început seria succeselor A avut ecou în întreaga militare ale lui Napoleon lume. Bonaparte Şcoala cu clasele I-VIII Ostra/Suceava 15 mai 2010 Bibliografie: Manuale alternative de istorie pentru clasa a VI-a M.Stan/C.Vornicu – Istorie, Manual preparator pentru clasele 5-8 D.Almaş, I.Nicoară, Al.Vianu – Istoria universală modernă şi contemporană, manual pentru clasa a VI-a, 1996 C.Mureşan, V.Vesa, V.Cristian – Istoria universală modernă şi contemporană, manual pentru clasa a IX-a, 1995 Enciclopedia Wikipedia