3.

CONSTITUIREA STATELOR UNITE ALE AMERICII

a) Coloniile engleze din America de Nord

b) Cauzele conflictului dintre coloniști și metropolă
c) Declanşarea conflictului dintre colonişti şi metropolă
d) Războiul de independenţă (1775–1783)
e) Constituţia Statelor Unite ale Americii

a) Coloniile engleze din America de Nord

 Între anii 1607–1733, englezii au înfiinţat 13 colonii pe coasta de est a Americii de Nord (prima colonie a fost
Virginia); populaţia era majoritar engleză şi de religie protestantă.
 Scopurile principale urmărite de colonişti erau: un trai mai bun şi libertatea religioasă.
 Existau diferenţe între colonii în ceea ce priveşte economia:
 Coloniile din sud (Virginia, Carolina de Nord, Carolina de Sud, Georgia) aveau o economie predominant
agrară şi erau legate de Anglia prin interese
comerciale); aici existau mari plantaţii
lucrate de sclavii negri;
 Coloniile din centru şi din nord (New York,
New Jersey, Pennsylvania, Rhode Island) se
bazau pe industrie şi erau considerate de
Anglia o concurenţă primejdioasă.

 Din punct de vedere politic, coloniile se aflau sub

conducerea guvernatorilor numiţi de rege.

 Din punct de vedere cultural, în a doua jumătate a

secolului al XVIII-lea, au început să se răspândească
ideile iluministe. Un rol important în pregătirea
spirituală a conflictului l-au jucat Benjamin Franklin
şi Thomas Jefferson. Benjamin Franklin a fost
primul reprezentant al Iluminismului american.
Foarte importantă a fost activitatea sa de răspândire a culturii, el înfiinţând prima bibliotecă publică din SUA şi
Universitatea Pennsylvania.
b) Cauzele conflictului dintre coloniști și metropolă
Cauze economice:
 taxe și impozite impuse fără acordul coloniştilor care nu erau reprezentanţi în Parlamentul de la Londra;
 concurenţă între producătorii locali şi cei de peste ocean;
 monopolurile comerciale ale Angliei (restricţii privind exporturile americane sau dezvoltarea ramurilor industriale ce
ar fi putut concura economia engleză);
 interdicția extinderii coloniștilor dincolo de Munții Alleghany;

Cauze politice:
 nereprezentarea în Parlamentul britanic;
 restrângerea autonomiei coloniilor;
 abuzurile administraţiei şi armatei engleze.

Cauze culturale:
 Răspândirea ideilor iluministe în America de Nord;

c) Declanşarea conflictului dintre colonişti şi metropolă

 Într-o primă fază, conflictul dintre metropolă şi colonii a avut o dimensiune economică, constând în concurenţa pe
plan comercial. Apoi, dominantă a devenit dimensiunea politică exprimată prin lupta coloniştilor pentru a avea
reprezentanţi în Parlamentul de la Londra.
 În această perioadă, principalele forme de protest ale coloniştilor au fost:
 boicotarea produselor engleze
 protestul unor personalităţi (Benjamin Franklin, Thomas Jefferson)
 protestul unor asociaţii de voluntari („Fiii libertăţii”, „Fiicele libertăţii”).

 Anglia a impus coloniştilor o serie de măsuri care au stârnit nemulţumirea lor.

 Legea Venitului American sau Legea Zahărului – 1764 (Sugar Act).
 Legea Timbrului – 1765 (Stamp Act)
 Legea Încartiriuirii – 1765 (Quartering Act)
 Legile Townshend – 1767 (au fost impuse taxe de import pentru diverse produse: sticle,
porumb, vopsele, plumb, hârtie, ceai)
 Legea Ceaiului – 1773 (Tea Act)

 În anul 1767, Anglia a introdus noi taxe vamale la mărfurile de larg consum, ceea ce a dus la creşterea preţurilor.
La iniţiativa oraşului Boston, s-a decis să se înfiinţeze ateliere unde să se producă articole care erau importate din
Anglia; treptat, această boicotare a produselor engleze a fost adoptată şi de alte oraşe din Noua Anglie. Acest
lucru a avut urmări negative asupra industriei şi comerţului englez şi, prin urmare, Anglia a anulat taxele vamale
impuse, cu excepţia taxei de ceai.

 În anul 1773, Parlamentul de la Londra a

impus americanilor să cumpere ceai numai
de la Compania Indiilor Orientale şi să
plătească o mică taxă directă asupra
vânzărilor de ceai în America. Această
decizie a determinat prima revoltă directă
împotriva Angliei; este vorba despre aşa-
numita „Partida de ceai” din portul Boston
(decembrie 1773) când ceaiul de pe trei vase
englezeşti a fost aruncat în mare de către
colonişti deghizaţi în indieni. Drept urmare,
în anul 1774, Parlamentul de la Londra a
adoptat o serie de măsuri pe care americanii
le-au numit „legile represive” sau „legile
inadmisibile”. Printre altele, portul Boston
era închis până ce Compania Indiilor
Orientale primea despăgubiri.

 În anul 1774, reprezentanţii celor 13 colonii s-au adunat într-un Congres Continental (desfăşurat la Philadelphia).
Cu prilejul acestui congres continental, s-a format primul guvern central al americanilor care va coordona
activitatea acestora. S-a decis boicotarea produselor englezeşti şi se respingea autoritatea Parlamentului de la
Londra unde coloniştii nu aveau reprezentanţi, dar se lăsa liberă calea negocierilor.
 e) Războiul de independenţă (1775–1783)
 În august 1775, regele George III a declarat coloniile americane în stare de rebeliune şi a ordonat represiunea
armată. În anul 1775, au avut loc primele confruntări armate între englezi şi americani.

 În anul 1775, a fost organizat al doilea Congres continental.

Acesta a încercat să ajungă la o înţelegere cu englezii, dar
acestea au fost refuzate de regele George al III-lea. În aceste
împrejurări, Congresul l-a numit pe George Washington
comandantul suprem al armatei americane şi a desemnat un
comitet de cinci persoane, în frunte cu Thomas Jefferson,
pentru a pregăti Declaraţia de Independenţă. „Declaraţia de
Independenţă” a fost adoptată la 4 iulie 1776. „Declaraţia de
independenţă” afirma următoarele principii:
 egalitatea între state şi între oameni
 dreptul de rezistenţă la opresiune
 contractul social, dreptul oamenilor la viaţă
 libertate şi la căutarea fericirii.

3
  Într-o primă fază, armata americană a suferit înfrângeri importante. Coloniştii au beneficiat şi de ajutor extern
(Franţa, Spania, Olanda), în acest sens, esenţial fiind efortul diplomatic al lui Benjamin Franklin, ambasadorul
american la Paris.
 La început, victoriile au aparținut englezilor: bătălia pentru Boston (1775), pierderea New York-ului (1776) etc.
 Victoria americanilor a fost consacrată în urma a două mari bătălii:
 Saratoga (1777)
 Yorktown (1781).

 În anul 1783 s-a încheiat tratatul de pace de la Versailles prin care Anglia a recunoscut independenţa coloniilor
americane. Tratatul de la Versailles confirma apariţia pe harta lumii a unui nou stat, a unei noi naţiuni, anume
naţiunea nord-americană vorbitoare de limbă engleză.

f) Constituţia Statelor Unite ale Americii

 Constituţia adoptată în anul 1787 consacra formarea SUA ca republică federală compusă din 13 state (astăzi
numărul lor este de 50, cărora li se adaugă Districtul Federal Columbia, unde se află capitala federală,
Washington). Constituția a intrat în vigoare în anul 1789.

 A fost prima constituţie modernă scrisă. Instituţiile statului au fost organizate potrivit principiului separării
puterilor:

 puterea executivă:
 federal: preşedinte ales;
 local: guvernator ales;
 Preşedintele este ales pe 4 ani, la fel ca şi vicepreşedintele. Preşedintele este şeful statului, al
guvernului, comandant suprem al armatei. Primul preşedinte a fost G. Washington (1789-
1797).

 puterea legislativă:
 federal: legi comune adoptate de Congres;
 local: legi proprii;
 Congresul este bicameral, fiind format din Senat şi Camera Reprezentanţilor. Senatul
este format din câte doi reprezentanţi ai fiecărui stat. Camera Deputaţilor este formată
din deputaţi aleşi din fiecare stat, numărul lor fiind direct proporţional cu numărul
locuitorilor. Printre atribuţiile Congresului se numără: votarea legilor, adoptarea
bugetului, ratificarea tratatelor internaţionale;

 puterea judecătorească:
 federal: Curtea Supremă de Justiţie; membrii acestei instituţii sunt aleşi pe viaţă şi îl pot
suspenda pe Preşedintele ţării pentru acte neconstituţionale. Curtea Supremă de Justiţie
are ca atribuţie principală supravegherea respectării Constituţiei.
 local: instituţii proprii;

 Votul era cenzitar iar sclavia nu a fost abolită.

 Constituţia este în vigoare şi astăzi; în 1791 i s-au mai adăugat 10 amendamente privid libertatea presei, a
cuvântului, conştiinţei, separarea Bisericii de stat.