1

PARTIDA DE CEAI DE LA BOSTON

DECLARATIA DE INDEPENDENTA


Declansarea conflictului
Ruptura definitiva dintre coloniile americane si metropola s-a produs in momentul
in care Parlamentul londonez a introdus noi taxe si restrictii comerciale, in ciuda
opozitiei coloniilor. Decizia fatala a fost luata in 1773, cand colonistilor li se cere sa
cumpere ceai numai de la Compania Indiilor Orientale si sa plateasca o mica taxa
directa asupra vanzarilor de ceai in America. Asa s-a ajuns la Partida de ceai de la
Boston din 16 decembrie 1773, cand un grup de oameni deghizati in indieni au aruncat
in apele oceanului incarcatura de ceai de pe trei vase englezesti. In consecinta, portul
Boston a fost inchis de englezi, iar populatia obligata la intretinerea trupelor engleze.

Descrierea de mai jos e cuprins ntr-o scrisoare din 18 decembrie 1773, trimis de
John Andrews, negustor din Boston, confratelui su William Barell din Philadelphia.
Traducerea s-a fcut dup textul publicat de Henry Steele Commager i Bichard B.
Morris, The Spirit of 'Seventy Six. The Story of the American Revolution as told by
Participants, ed. II, New York, Evanston and London, Harper & Row, [1967], p. 34.

O descriere a "Partidei de ceai" de la Boston
- 16 decembrie 1773 -

Indignati de mentinerea de catre guvernul englez a unei taxe - considerata de ei ilegala -
asupra ceaiului, colonistii hotarsera boicotarea acestui articol. Sosind n portul Boston
trei corabii ale Companiei Indiilor Orientale, ncarcate cu ceai, un grup de cetateni
travestiti n indieni s-au urcat la bordul acestora si au aruncat n mare ntreaga
ncarcatura [342 de lazi]. Drept represalii, guvernul englez a .decretat nchiderea
portului si trimiterea de trupe la Boston, pna la achitarea de catre oraseni a unei
despagubiri complete. Aceste masuri au determinat o miscare generala de solidaritate a
colonistilor cu orasul persecutat, ajungndu-se treptat la incidente care vor aprinde
flacara razboiului de eliberare.

De acesta data, reactia colonistilor a fost mai ferma. In anul 1774, un prim congres
al reprezentantilor celor 13 colonii a avut loc la Philadelphia, decizandu-se boicotarea
produselor englezesti si respingerea autoritatii Parlamentului de la Londra.
Rezolutia adoptata are la baza ,,legile eterne ale naturii" si principiile ,,Constitutiei
engleze" care garantau ,,viata, libertatea, proprietatea". Se arata ca stramosii lor care au
parasit Anglia pentru a intemeia coloniile, nu au renuntat niciodata la drepturile pe care
le aveau odinioara in interiorul regatului Angliei. Prin descendentii lor de astazi, ei cer
propriile adunari provinciale, intrucat nu sunt reprezentanti in Parlamentul de la Londra.

2

In concluzie, documentul adoptat in cadrul primului Congres de la Philadelphia
sintetizeaza conceptia politica a americanilor, intr-o prima faza a conflictului cu
metropola. Documentul constituia o posibila baza de negociere cu Anglia, in limitele
prevederilor constitutionale.
Cu prilejul acestui Congres continental, s-a constituit si primul guvern central care
va coordona efortul politic si militar in favoarea independentei. Imediat dupa congres,
colonistii au inceput sa se inarmeze, iar in anul urmator vor avea loc primele ciocniri
militare.

Declaraie i rezoluie a Primului Congres Continental American
14 octombrie 1774

Acest act cu care i-a ncheiat lucrrile primul congres continental al celor 13 state-
colonii [Philadelphia, 5 septembrie 14 octombrie 1774] sintetizeaz concepiile
politice ale reprezentanilor burgheziei americane, n prima faz a conflictului cu
metropola. E o declaraie de principii enunat cu intenia, subneleas, de a constitui o
baz de discuii pentru conciliere. A fost redactat de John Adams, viitorul succesor al
lui George Washington la preedinia Statelor Unite, om politic cu inclinaii
conservatoare.
Textul s-a tradus dup Commager-Morris, op. cit., p. 5758.


Locuitorii coloniilor engleze din America de Nord, n temeiul legilor eterne ale naturii,
al principiilor constituiei engleze i al diferitelor charte i statute, au urmtoarele
drepturi :
1. Snt ndreptii la via, libertate i proprietate i niciodat n-au cedat, n
favoarea niciunei puteri suverane, dreptul de a dispune de vreuna din acestea, fr
consimmntul lor.
2. Strmoii notri, care au ntemeiat din prima dat aceste colonii, erau, la data
emigrrii lor din ara mam, prtai la toate drepturile, libertile i imunitile unor
supui nscui liberi nuntrul regatului Angliei.
3. Prin emigraia lor, ei n nici un chip n-au renunat la nici unul, n-au cedat i n-au
pierdut vreunul din aceste drepturi, ci au fost atunci, la fel ca descendenii lor astzi,
ndreptii s exercite toate acele drepturi i s se bucure de ele, aa precum
circumstanele locale, ct i altele, i fac n msur s le exercite i s se bucure de ele.
4. Fundamentul libertilor engleze i al oricrui guvern liber este dreptul poporului
de a participa la adunarea sa legislativ ; ntruct colonitii englezi nu snt reprezentai
ntr-nsa, iar datorit circumstanelor locale, ct i altora, ei nu pot fi reprezentai n
chip potrivit n parlamentul britanic, urmeaz de aci c snt ndreptii la liber i
exclusiv putere legislativ n cadrul diverselor lor adunri provinciale, singurele
organisme n care dreptul lor de reprezentare poate fi realizat. Aceast prerogativ se

3

refer la toate cazurile de impunere fiscal i de politic intern, fiind subordonat
numai veto-ului suveranului, n felul n care acesta a fost folosit i aplicat pn acuma.

Razboiul pentru independenta

Declaratia de Independenta
Infiriparea ideii independentei in mintile americanilor se produce prin publicarea
brosurii a lui Thomas Paine intitulata ,,Bunul simt" in care ataca institutia Coroanei
engleze, unica legatura a coloniilor cu metropola.
In primavara anului 1775, criza politica devine tot mai evidenta. In fiecare din cele
13 colonii se formeaza organizatii revolutionare si militii inarmate, iar Samuel Adams si
John Hancock devin lideri ai rebelilor. Se cristalizeaza perspectiva formarii unei natiuni
americane unite. In acest context se produc primele ciocniri armate intre colonisti si
armata engleza. Prima batalie importanta dintre colonisti si metropola a avut loc la
Bunker Hill, in 1775, incheiata cu victoria englezilor.
Ideea a inceput sa prinda contur cu ocazia celui de-al doilea Congres de la
Philadelphia, din 4 iulie 1776, cand se adopta Declaratia de Independenta. Redactata de
Thomas Jefferson are la baza principiile iluministe. Contine ideea ca regele Angliei a
incalcat pactul social (guvernarea), ce trebuie sa asigure apararea drepturilor cetatenilor:
viata, libertatea si nazuinta spre fericire. Deoarece regele a incalcat pactul social, este
datoria poporului sa inlature guvernarea devenita tiranica.
Declaraia de independen a Statelor Unite ale Americii
4 iulie 1776

Pentru Thomas Jefferson, principalul autor, redactarea Declaraiei de independen
constituie un meritat titlu de glorie. Rareori n istoria gndirii politice au putut fi
exprimate mai clar, mai concis, mai sobru, ideile naintate ale unui veac, valabile, n
esena lor, atta vreme ct va exista societate uman organizat i civilizat.
Reproducem preambulul Declaraiei, partea ei cea mai valoroas, n care snt enunate
principiile constituionalismului, ale dreptului popoarelor la libertate i independen, n
lumina teoriei drepturilor naturale i a contractului social. Restul Declaraiei cuprinde
enumerarea detaliat a actelor prin care stpnirea britanic a contravenit drepturilor i
libertilor supuilor si din coloniile americane.
Declaraia e semnat de John Hancock, n calitate de preedinte al Congresului
continental de la Philadelphia i de 55 de reprezentani din partea celor 13 state-colonii,
printre care : Samuel i John Adams pentru Massachusetts, Thomas Jefferson pentru
Virginia, Benjamin Franklin pentru Pennsylvania . a.
A fost reprodus n attea publicaii nct e de prisos s indicm o surs pentru
traducerea de fa.




4

Razboiul
Congresul a mobilizat o armata de voluntari condusa de generalul George
Washington. Aceasta lupta a trezit in Europa un val de simpatie pentru americani; multi
voluntari, precum nobilul francez La Fayette, polonezul Kosciuszko Tadeusz sau
germanul Von Kalb s-au inrolat alaturi de americani.
Dupa victoria americana de la Saratoga (1777), Franta, care dorea sa isi ia revansa
fata de englezi, dupa infrangerea suferita in Razboiul de 7 ani, s-a alaturat rasculatilor.
Spania si Olanda au facut acelasi lucru. In 1781, armata engleza a fost nevoita sa
capituleze la Yorktown. Prin Tratatul de la Versailles (1783), Anglia a recunoscut
independenta fostelor sale colonii. Pentru prima data in istorie, o colonie se elibera de
sub dominatia metropolei, prin lupta armata.

Constituirea S.U.A.
Principiile organizarii S.U.A.
Anii de dupa incheierea razboiului sunt dedicati organizarii noului stat dupa
principiile pentru care americanii luptasera.
Unificarea celor 13 colonii a fost dificila. Lupta politica s-a dat intre republicanii,
care doreau independenta fiecareia din fostele colonii, si federalistii, condusi de
Washington, adeptii unitatii coloniilor. Disputa a fost transata in 1787 - in favoarea
federalistilor - prin adoptarea unei constitutii de inspiratie iluminista.
In 1787 a fost adoptata constitutia Statelor Unite ale Americii. S-a creat un stat
federal, care lasa destule atributii fiecarui stat component al Uniunii.

Constitutia din 1787
Potrivit Constitutiei din 1787, Statele Unite ale Americii deveneau o republica
federala, compusa din cele 13 state si care avea la baza principiul separarii puterilor in
stat. In prezent, numarul statelor americane a ajuns la 50, la care se adauga districtul
federal Columbia, unde se afla capitala Washington.
Puterea executiva era incredintata unui presedinte ales pe 4 ani, care exercita
functia dubla de sef al statului si al guvernului si este, de asemenea, comandantul
suprem al armatei si conduce politica externa. SUA capata atributele unei republici
prezidentiale.
Puterea legislativa este atribuita unui organism bicameral, Congresul, format din
Senat si Camera Reprezentantilor. Senatul este constituit din cate doi reprezentanti ai
fiecaruia din statele federatiei, iar Camera Reprezentantilor din deputati alesi in numar
proportional cu numarul locuitorilor fiecarui stat. Principalele atributii ale Congresului:
vota legile, stabilea taxele, batea moneda, declara razboi.
Puterea judecatoreasca apartinea Curtii Supreme de Justitie si tribunalelor locale.
Potrivit Constitutiei, votul era cenzitar, iar sclavia era mentinuta. Autonomia locala
era garantata, in sensul ca guvernele statelor pastrau atributii largi.

5

Se recunoastea autoritatea federala in politica externa, aparare, legislatia de interes
general.
S-au adus amendamente la Constitutie, ca de pilda inscrierea principiului
drepturilor si libertatilor cetatenesti, care includea garantii impotriva privarii abuzive de
libertate, dreptul la asistenta juridica, libertatea presei, alegerile libere, dreptul de
adunare, de petitie, interziceau acordarea de titluri nobiliare, de onoruri ereditare si de
privilegii exclusive. Desi amendata de mai multe ori de-a lungul timpului, Constitutia
de la 1787 este in vigoare si astazi.
La inceput, noul stat a intampinat mari greutati. Tanara natiune americana incerca
sa se regrupeze sub un drapel unic si sa isi cinsteasca totodata eroii razboiului. George
Washington a devenit primul presedinte al S.U.A. Cucerirea vestului salbatic va absorbi
energiile si va da putere noului stat, singura problema nerezolvata a ramas sclavia
negrilor.
Pana in zilele noastre, sistemul democratic din S.U.A. a constituit un model pentru
majoritatea tarilor lumii.

















6





Declanarea conflictului

Ruptura definitiv dintre coloniile americane i metropol s-a produs n momentul n
care Parlamentul londonez a introdus noi taxe i restricii comerciale, n ciuda opoziiei
coloniilor. Decizia fatal a fost luat n 1773, cnd colonitilor li se cere s cumpere
ceai numai de la Compania Indiilor Orientale i s plteasc o mic tax direct asupra
vnzrilor de ceai n America. Aa s-a ajuns la Partida de ceai de la Boston din 16
decembrie 1773, cnd un grup de oameni deghizai n indieni au aruncat n apele
oceanului ncrctura de ceai de pe trei vase englezeti. n consecin, portul Boston a
fost nchis de englezi, iar populaia obligat la ntreinerea trupelor engleze.

De acest dat, reacia colonitilor a fost mai ferm. n anul 1774, un prim congres al
reprezentanilor celor 13 colonii a avut loc la Philadelphia, decizndu-se boicotarea
produselor englezeti i respingerea autoritii Parlamentului de la Londra.

Rezoluia adoptat are la baz ,,legile eterne ale naturii" i principiile ,,Constituiei
engleze" care garantau ,,viaa, libertatea, proprietatea". Se arat c strmoii lor care au
prsit Anglia pentru a ntemeia coloniile, nu au renunat niciodat la drepturile pe care
le aveau odinioar n interiorul regatului Angliei. Prin descendenii lor de astzi, ei cer
propriile adunri provinciale, ntruct nu sunt reprezentani n Parlamentul de la Londra.
n concluzie, documentul adoptat n cadrul primului Congres de la Philadelphia
sintetizeaz concepia politic a americanilor, ntr-o prim faz a conflictului cu
metropola. Documentul constituia o posibil baz de negociere cu Anglia, n limitele
prevederilor constituionale.

Cu prilejul acestui Congres continental, s-a constituit i primul guvern central care va
coordona efortul politic i militar n favoarea independenei. Imediat dup congres,
colonitii au nceput s se narmeze, iar n anul urmtor vor avea loc primele ciocniri
militare.
Boston Tea Party (Ceaiul de la Boston) a fost un act de protest politic al colonitilor americani mpotriva Marii Britanii.
A avut loc la data de 16 decembrie 1773 i este considerat un act precursor al Rzboiului de Independen al Statelor
Unite.
Revolta colonitilor n portul din Boston, Massachusetts s-a nscut ca urmare a adoptrii de ctre Marea Britanie n 1773 a
aa-numitei Legi a ceaiului, care impozita importul de ceai. Colonitii protestau mpotriva acestei legi, pentru c

7

considerau c violeaz dreptul lor ca englezi: "No taxation without representation," (aproximativ, Nu impozitului, dac nu
avem reprezentani (politici)!).
Protestatari mpiedicaser n alte trei colonii descrcarea ceaiului de import impozitat, dar n Boston guvernatorul Thomas
Hutchinson a refuzat s permit chiar i trimiterea ceaiului napoi n Marea Britanie. Un grup de protestatari au aruncat
cele 342 de lzi cu ceai n mare.
Parlamentul britanic a rspuns prin nchiderea comerului din Boston.