Impactul revolutiilor industrial asupra evolutiei lumii moderne

Viata n care locuim nu a fost mereu aa cum o cunoatem astzi, ea a evoluionat de a lungul istorici. Mai
muli factori au contribuit la evoluia lumii moderne, unul din cei mai importani fiind revoluia
industrial. Revoluia industrial prezint un aspect important a dezvoltrii societii moderne, modificnd
societatea. Economia si politica. Multe lucruri se simplific i se uureaz datorit tehnologiilor noi
aprute. Revoluia industrial este un proces de trecere de la producia manual ia producia cu ajutorul
mainilor- unelte, de la manufactur la producii mecanizate, adic la fabric. Acest proces a avut loc
pentru prima dat n Anglia, ea avnd toate condiiile pentru a contribui la dezvoltarea statului, la sfritul
sec. al XVtll-lea - la nceputul sec. al XlX-lea, iar mai trziu n Frana. S.U.A. Germania,Japonia, Rusia,
Romania. Aceasta a marcat un salt uria n dezvoltarea foelor de producie. Impactul tehnic a provocat o
perioad de avnt n domeniul inveniilor, apar fabrice, uzine, i un ir de realizri importante ca: suveica
zburtoare Inventat de John K . n 1733, ce a fcut procesul de esere s fie mai rapid, iar roata de tors
croat de James Hargreaves a mbuntit acest prooes; inventarea mainii de tors ,a rzboiului mecanic
de esut ,a mainii cu abur al lui watt.Totodata dezvoltarea industriei pe baze mainiste atrage dup sine
modificri n sfera transporturilor i a comunicaiilor in agricultur, precum i n alte domenii,institutii,
instrumente ale viei economice ca moneda,creditul,sistem bancar, comer etcMai, apoi apar primele
osele. ci ferate, acestea au construite in toata Europa si au favorizat dezvoltarea rapida a relatiilor
economice pe vechiul continent,astfel a sczut preul materiei i sa ridicat numarul productieiAceste
invetii au avut impact de ordin economic, politic, social, statele au nceput s produc mai mult i mai
calitativ, s-a mrit piaa de desfacere datorit rapiditii cu care se transporta marfa. Impactul la nivel
politic a fost c s-a dezvoltat economia i aceasta forma anumite condiii benefice pentru unele state n
procesul relaiilor internaionale, s-a dezvoltat i industria armamentului, iar aceasta a fcut s apar arme
mai performante ceea ce cretea potenialul militar a statelor. La nivel social, s-a dezvoltat tiina i
nvmntul. Do asemenea, un rol important joac i apariia electricitii, motorului electric, a
telefonului, a lmpii electrice i a bicicletei.
Consider c revoluia industrial a avut un impact important n istoria omenire, avnd unele avantaje,
dari dezavantaje. Aspectul negativ l putem observa prin modul n care omul folosete inveniile sa!e,
spre exemplu in scopuri militare. De asemenea, folosirea motorului cu ardere intern a dus la distrugerea
pdunkx findc se construiau cai de transport, efectul de ser, metaria prim este neregenerabil i aceasta
face treptat s duc rzboaie pentru materie prim. Dar nectnd la aceasta consider c avantajele au fost
mai numeroase, doarece s-a uurat munca omului, produce mai mult ,mai calitativ i mai rapid, s-a
dezvoltat cmpul muncii i au aprut noi ramuri de producie, noi centre i orae Industriale. Ar fi greu s
ne imaginm cum am trai astzi fr diverse unelte sau maini, pentru c tot ce ne inconjoar este datorit
revoluiei industriale care ne uureaz viaa de zi cu zi.

Reolutiile de la 1848-1849
Anul 1848 este cunoscut n istoria universal ca an de mari frmntri naionale n mai multe state ale
Europei. ncepnd n Frana, revoluia s-a rspndit cu repeziciune i n alte state i a mbrcat mai multe
forme: de la lupta pentru unitate naional i drepturi politice pn la eliberarea social.
Revoluiile de la 1848-1849 au cuprins toat Europa, cauza principal fiind nemulumirea popoarelor n
privina condiilor de via ce le forma vechiul regim aboslutist i dorina de a face reforme.Ca cauze
principale a fost criza determinat de scderea ritmurilor industriale, lipsa investiiilor, micorarea cererii
i creterea omajului, fapt ce a lovit puternic clasa muncitoreasc. Industria mecanizat era concurentul
principal al muncitorilor care n-aveau de lucru. Regimurile absolutiste din Europa s-au consolidat,
limitnd libertile politice ale clasei de mijloc, cea ce a provocat un val de proteste i proiecte de reform.
Principalele cerine au fost limitarea puterei absolutiste a monarhiei, un sistem reprezentativ pe msur s
satisfac interesele majoritii i garantarea libertilor politice. n ce privete planul naional, se cerea tot
mai insistent recunoaterea dreptului la determinarea popoarelor, acest principiu fiind lansat de Revoluia
Francez.Primul focar revoluionar a avut loc n Frana, contra regelui Ludovic Filip, ce s-a terminat
cu proclamarea celei de-a Doua Republici. Succesul acestei revoluii a determinat un val de revoluii n
ntreaga Europ. Mai apoi ncepe revolta la Viena, unde s-au ales cu promisiuni de a convoca o
diet i eliberea ranilor din erbie. La Budapesta au declarat autonomie i cererea convocrii unui
parlament n capitala maghiar. n Italia dup un ir de tulburri a ordinii publice au proclamat constuii
cteva regiuni. n Prusia mai multe state au revendicat reforme liberale, respectarea drepturilor civile i
sistem reprezentativ. Micri naionale au fost i n ate state ale Europei.Revolutiile s-au extins si in Tarile
Romane ca exemplu n Moldova la 27 martie 1848 s-a inut la lai o adunare la care au participat circa
1000 de revoluionari. Ei au ales un comitet n frunte cu Vasile Alecsandri care s redacteze un program
pentru a fi naintat domnitorului spre aprobare. Programul s-a numit Petiiunea-proclamaiune" i de
teama Rusiei avea un caracter foarte moderat.In Tara Romaneasca revoluia a izbucnit la Islaz pe 9 iunie
1848. Acolo s-a inut o mare adunare popular i s-a adoptat programul numit Proclamaia de la Islaz".
Acesta combina prevederile moderate cu unele foarte radicale. Se cereau: respectarea autonomiei depline
a rii Romneti alegerea unui domn pe 5 ani din toate strile sociale desfiinarea privilegiilor i
egalitatea cetenilor n faa legii.drepturi i liberti ceteneti depline,emanciparea i mpoprietrirea
clcailor cu despgubire. Revoluia din Transilvania fost mult influenat de revoluia izbucnit n
Ungaria. Ungaria i Transilvania erau provincii autonome ale Imperiului Habsburgic. Revoluionarii din
Ungaria au cerut nc din martie 1848 unirea Ungariei cu Transilvania i cu alte teritorii pentru a se reface
Regatul Ungariei Medievale. Ei doreau ns s fac din acesta un stat naional maghiar n care s nu fie
recunoscute dect existena naiunii maghiare, iar limba maghiar s fie singura limb oficial.s
Dupa parerea mea revolutiile de la 1848-1849 nu au avut rol hotarator si decesiv.Desi au fost tiparite
petitiuni in acele state,nici una nu sa sfarsit cu succes.Poate au fost inscrise mari schimbari,insa nu
radicale.Nu consider ca au fost atinse scopurile puse de la bun inceput care ar modifica societatea in
directia cea mai buna insasi pentru dezvoltarea ei.De asemenea consider ca revolutia din 1848 au
contribuit la intarirea constiintei nationale in multe provincii.

Regimul Fanariot:Intre progres si regres

Regimul fanariot reprezinta un regim politic instaurat in Moldova si Tara Romaneasca, de catre membrii
familiilor aristocratice grecesti ,care locuiau in cartierul Fanar.Acest regim reprezinta schimbarea
sistemului politic de la guvernare, schimbare efectuata in scopul intaririi controlului economic, politic si
strategic celor 2 Principate. Poarta nu permite la Tronul Moldovei domni localnici. Noii domnitori erau
recrutati din cartierul Fanar, astfel este inaugurat regimul fanariot in Moldova, de catre otomani. Acest
regim prevedea schimbarea sistemului politic de guvernare,ceea ce a dus la posibilitatea de a detine
controlul politic ,economic si strategic.
La inceputul sec.18 Imperiul Habsburgic si Rusia prezentau un pericol pentru suzeranitatea otomana in
Tarile Romane, dar dupa instaurarea regimului fanariot, otomanii inlaturau de pe tron domni pamanteni
cu scopul de a intretine legaturi diplomatice cu alte state. Domniile fanariote au fost instaurate cu scopul
de a asigura Poarta cu surse materiale si de a preven orice rascoala antiotomana a populatiei bastinase.
In evolutia acestui regim putem observa 2 perioade: 1per.(1711-1774) este caracerizata de domni
fanarioti care erau credinciosi Portii si realizau poruncile acesteia. In a 2 per.(1774-1821) unii domni
fanarioti isi separa propriile interese, aducand servicii secrete altor tari.(austria, Rusia,Prusia,Franta)
De-a lungul perioadei domniilor fanariote s-a redus forta militara a Principatelor Romane. Domnii nu
mai dispuneau de oasta sa proprie fiind un pericol major. Din aceasta auza, in 1775 Austria a anexat
Bucovina,iar Rusia a anexat Basarabia in 1812.
Au crescut imens obligatiile financiare ale principatelor fata de Poarta. Profitand de doritori care vreau
sa ajunga la tron, Poarta detrona domnitori care nu au condus tara 3 ani,ci o perioada mai mica. Se primea
o mare plata pentru noua inscaunare.
Din cauza razboaielor purtate de otomani in sec.18 , au sporit prestatiile in munca ale Principatelor fata
de Poart. Moldova si Tara Romaneasca livrau cantitati mari de cereale, cherestrea, vite care erau
achizitionate cu un pret mai mic.Cerintele portii depaseau posibilitatile de livrare ale tarilor Romane,
domnii fiind nevoiti sa cumpere marfa de peste hotare.
Constantin Mavrocordat, a avut o importanta majora in evolutia social politica a tarii, care a introdus
cateva reforme ca modernizarea administratiei, introducerea salarizarii frunctionarilor statului, reforma
justitiei, reforma fiscala si militarea.
Insa, epoca fanariota poate fi consideraata una de decadere, deoarece au avut loc pierderi teritoriale,
este prezenta instabilitatea politica(domniile se schimbau foarte des),au fost impuse numeroase taxe si
impozite. Pe langa aceste aspecte se evidentiaza si o serie de aspecte de progrese ca: se infiinteaza scoli,
spitale,a fost dezbatuta problema romaneasca si s-au suat masuri in favoarea Principatelor Romane.
In concluzie, pot afirma ca domnii fanaroti au incercat modernizarea societatii pentru a perfectiona
mecanismul de exploatare in beneficiul Portii.Regimul fanariot contribuie la dezvoltarea unui program de
emancipare nationala imediat pe fortele politice proprii,Tematica data demonstreaza impactul
preponderent negativ al implicarii unei puteri straine.

Marea Bratanie in cele 13 colonii Nord-Americane si inceputul

Odat cu obtinerea independenei de ctre SUA s-au creat conditiii favorabile pentru democratizare i
dezvoltarea capitalismului n Lumea Nou.
Ctre mijlocul secolului al XVIII-Iea coloniile nord-americane se aflau sub dominaia britanic. Acestea
erau nite colonii prospere, care beneficiau de protecia metropolei contra concurenilor strini. Orae
coloniale puternice precum Bostonul, New Yorkul, Philadelphia se aflau la rscrucea multor drumuri
comerciale ce legau America de Nord, Indiile Occidentale, Africa i Europa. Rzboiul de 7 Ani (17561763), din care Anglia a ieit victorioas, dar epuizat din punct de vedere financiar, a tensionat
raporturile dintre metropol i coloniile sale.
Pentru a redresa situaia economic, guvernul regelui George al III-lea (1769-1820) a ncercat s impun
nite taxe modeste asupra americanilor, fapt care a trezit protestele colonitilor. Problema de principiu nu
era de ordin economic, ci de ordin politic, fiindc americanii au considerat c sunt lezai n drepturile lor.
O serie de ciocniri violente au adncit criza. n 1773 colonitii, nemulumii de reinstituirea monopolului
asupra ceaiului, au organizat distrugerea unui cargou care aducea acest produs la Boston, fapt care a dus
la sanciuni economice dure din partea Angliei. Solidarizarea colonitilor s-a manifestat n convocarea
Primului Congres Continental de la Philadelphia, la care s-a decis suspendarea comerului cu Marea
Britanle.
Ca rspuns,englezii ncep rzboiul, in care iniial aveau superioritate, fiind sprijinii de o parte a
populaiei, La 4 Iulie 1778. In cadrul celui de-al Doilea Congres Continental este adoptat Declaraia de
Independen a Statelor Unite, redactat de un grup de persoane In frunte cu Thomas Jejferson. In care se
explic raiunile separrii de britanici l se proclam principiile de organizare a noului stat. Aceast zi va
deveni ziua naional a SUA.
Rzboiul de Independen al celor 13 colonii nord-americane (1776-1783) mpotriva metropolei britanice
a constituit prima revolt general contra Vechiului Regim n Occident, care mpreun cu Revolutiaa
Francez i revolutiile burghezo-democratice din sec. XIX au fost denumite,revoluie atlantic

Criza regimului fanariot si rascoala lui Tudor Vladimirescu

Rzboaiele ruso-austro-turce au evideniat clar declinul Imperiului Otoman. nfrngerile militare au fost
precedate de o profund criz de autoritate a sultanului i a regimului fanariot, de ample manifestri de
revolt n provincie. Decderea regimului fanariot a devenit ndeosebi de pronunat dup Pacea de la
Kuciuk-Kainargi din 1774, care a marcat creterea rolulului Rusiei n Europa de Sud-Est. Cu toate c
dup ncheierea pcii cerinele boierilor de a restabili domniile pmntene nu au fost acceptate, totui s-a
ajuns la o reglementare a prerogativelor i a duratei domniilor fanariote.Criza sistemului
fanariot,manifestata prin cresterea presiunii din partea strainilor si degradarea institutiilor statale,ducea la
cresterea opozitiei din partea boierimii pamantene.Monopolul commercial ottoman,vamile interne si alte
piedici in calea dezvoltarii economice a tarilor romane avea ca urmare cresterea nemultumirii din partea
negustorilor si rasenilor.Toate acestea nemultuimiri a diverselor categorii sociale explica rascoala din
1821,condusa de unul dintre cei mai remarcabiile personalitati Tudor Vladimirescu.In scurt timp mii de
oameni,mai ales tarani,s-au alaturat rascoalei.Taranii incep sa atace coacurile boieresti si mosiile
manastiresti. Cel mai deosebit i mult-ateptat efect al rscoalei a fost ns lichidarea regimul fanariot,
sfritul epocii de tirbire a autonomiei rilor Romne i nclcare a drepturilor n toate pturile sociale.

Descoperirile stiintifice si dezvoltarea industriei in tarile europene in sec XIX

Evolutia spectaculoasa a descoperirilor stiintifice ce la randul ei au fost craeate tehnicile noi,au bulversat
intreaga structura a societatii modern,generand o transformare profunda a economiei,marcata de utilizarea
pe scara larga a tehnicii mecanizate(motorul cu aburi,motorul cu ardere interna)), introducerea unor noi
surse de energie(carbine,petrol,gaz,electricitate).unor noi metode de organizare a
muncii((fabrica,uzina,linia mecanizata) si unor inovatii tehnice
(locomotive,automobilul,radioul,telefonul.etc.)Revolutia industrial costituie o schimbare generala fata de
economia traditionala bazata pe agricultura si utilizarea exclusive a muncii manual,prin trecerea de la
sistemul domestic de organizare a muncii (manufactura) la cel mecanizat (fabrica)..In a doua jumatate a
secolului al XIX-lea continua procesele de creste care au fost impulsionate de revolutia
industriala.Revolutia industrialaa dus la liberalismul economic,lansat de Adam Smith,care proclama ideea
ca statul sa nu se implcce active in sfera economica.La randul ei liberalismul a dus la dezvoltarea
industriei in transport si comunicatie (primul automobile,avion,telegraf.radioul ,in Finante(banca
nationala)
Consider ca ,descoperirile geografice si modernizarea industriei in tarile Europene, au o stransa legatura ,
ele se completeaza un ape alta, deoarece dezvoltarea industriei a dus la o crestere, a productivitatii muncii
, a ponderii industrei si a circulatiei marfurilor.Acestea imbinate au dus la usurarea vietii omenirii, au
aparut noi ramuri de productie, s-a dezvoltat schimbul de marfuri prin export si import

Modernizarea ecnomica si constituirea monopolurilor in epoca moderna

Modernizarea economica s-a afirmat mult in a 2-a jumatete a sec.19.Ideile liberalismului economic,
lansate de Adam Smith,ce a proclamat ideologia non-interventionalismului, presupuneau ca statul sa nu se
implice activ in sfera economica, lasand piata si concurenta libera sa-I stabileasca. Statul nu trebuia sa
reglementeze comertul, sa impuna impozitele mari,sa controleze preturile sau salariile in
intreprinderi.Liberalismul la randul lui a dus dezvoltarea industriei.Aparitia noilor surse de
nergie(electricitatea si petrolul) a accentuat acest progress.Caile ferate impanzesc nu doar Europa,dar si
intreaga lume.Apare motorul cu ardere interna invetat de Nikolaus Otto,iar la 1887 Gottlieb Damlier
foloseste motorul la primul automobile.Se dezvolta telegraful,telefonul,radioul.Noile tehnologii
economice la randul lor aveau nevoie de investitii,antrenorii dezvoltai noi forme de organizare a
afacerilor , astfel se creau marile corporatii, detinute de mii si mii de investitori,numite monopoluri
Astfel observam o stransa relatie dintre modernizarea economica si constituirea monopolurilor in epoca
moderna , caci datorita formarii acestor monopoluri ,statul era datat cu productie necesara, dar asigura
oligarhia, apare o concurenta si divizionarea a statelor in state cu nivel inalt de dezvoltare , mediu
dezvoltate si slab dezvoltate.Catre inceputul sec 20 o serie de guverne au aoptat niste legi anti-monopol,
cu scopul de a limita influenta acestora in economie.

Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen (1839-1914),domn (1866-1881) si rege (1881-1914) Romniei.

In timpul domniei lu a fost proclamata independenta Roomaniei(1877), A fost comandantul suprem al
armatei romanesti in rzboiul antiotoman (1877-1878), a legat Romnia de Puterile Centrale.
Cuza Alexandru Ioan (1820-1873), primul domn al Principatelor Unite (1859.1862) si al statului national
Romnia. A fost participant activ la revolutia de la 1848 din Moldova. mpreun cu M. Koglniceanu, a
initiat un program larg de reforme, care au condus la modernizarea statului. A fost silit s abdice de la
putere n 1866 de ctre "monstruoasa coalitie.
Cantemir Dimitrie (1673-1723), domn al Moldovei (1693, 1710-1711), a incercat sa recastige
independenta tarii incheind o alianta cu Petru1 , taul Rusiei.Dup nfrngerea la Stnilesti (1711) se
refugiaz Rusia, unde a devenit consilier al lui Pentru 1.A fost unul dintre savantii cu renume European al
secolului. A scris lucrari filozofice (Icoana e nezugravita stiintei sacrosanct), literare (Istoria ieroglific),
(Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor), geografice (Descrierea Moldovei), a inventat primul
sistem de notare pentru muzica turceasc.
Mavrocordat, familie de fanarioti din Constantinopol, nrudit cu boierime rndul creia au fost nu- miti
mai multi domni ai Moldovei si Trii Romnesti n secolele XVII Nicolae Mavrocordat (a unificat drile,
a fost preocupat de dezvoltarea nvtmntului), loan Mavrocordat (a tratat Pacea de la Passarowitz, 1718
cu Habsburgic si Venetia), Constantin Mavrocordat (a realizat numeroase reforme ale justitiei, a
fiscalittii, a armatei, urmrind modernizarea statului, Elibereaz ranii din erbie n ara Romneasc n
1746 i ara Moldovei n 1749, A sprijinit cteva coli i a cerut preo ilor s tie romna. A obligat s fie
tiprite cri bisericeti n limba romn.
Napoleon 1 Bonaparte (1796-1797), imparat al Frantei(1804-1814 si 1815).a fost commandant al
campaniei in Italia (1796-1797), apoi din Egipt (1798-1799), instituie o dictatur militar, devine consul,
apoi se proclam mprat. Realizeaz un sir de reforme interne pentru consolidarea statului. Pe plan
extern, ntreprinde un sir de campanii militare pentru dominatie n Europa, obtinand victorii, dar si
infrangeri n anii 1812-1814 n Rusia, Austria si Prusia.
Vladimirescu Tudor (1780-1821), om politic roman. A participat voluntar, cu cetele de panduri, la
rzboiul ruso-otoman din 1806-1812,a fost organizatorul rascoalei de la 1821 din Tara romaneasca , a
incheiat cu eteristii o intelegere prin care trebuiau s-si uneasc fortele contra otomanlor.soldata cu
insucces.Tradat de Ipsilanti, este ucis in urma unui complot.