Relaia de cauzalitate dintre marile migraii i cderea Imperiului Roman de

Apus.
Marile migraii din sec III-VIII au avut un impact major asupra Imperiului
Roman de Apus, provocnd, n final, cderea acestuia.
Triburile germanice, originari din Scandinavia meridional, au migrat
sub influena urmtorilor factori: transformrile sociale din interiorul
acestora, creterea numrului populaiei, rcirea climei n Scandinavia i
atracia pentru bogiile Imperiului Roman. Astfel, deplasndu-se spre
interiorul continentului european, popoarele germanice formeaz trei ramuri:
rsritean (goii, burgunzii, vandalii, gepizii), nordic (suevii) i vestic
(saxonii, francii, longobarzii, etc).
n contextul crizei interne al Imperiului Roman de Apus, triburile
germanice reuesc s strpung liniile fortificate de pe Rin i de pe cursul
superior al Dunrii, urmat de sedentarizarea migratorilor n majoritatea
provinciilor romane. n provincia Britania, romanii sunt nevoii s-i retrag
armata i administraia n 407, drept urmare a presiunii triburilor celte libere
din insul.
Treptat, Imperiul Roman i pierde toate provinciile: provinciile
dunrene, cele da la Rin, Gallia, Hispania, Britannia, Africa de Nord-Vest,
unde se formeaz regatele barbare. n 410 Roma este prdat de vizigoi, iar
n 455 de vandali. Hunii n frunte cu Atilla prad Peninsula Balcanic, atac
Galia, fiind nfrni n anul 451. n 470, imperiul este redus din punct de
vedere teritorial aproape numai la Italia, iar n 476 este omort ultimul
mprat roman la vrsta de 14 ani Romulus Augustus, de ctre
conductorul barbar Odoacru. n consecin, prbuirea Imperiului Roman de
Apus din anul 476 a marcat sfritul lumii antice, fiind punctul de hotar al
unei noi societi medievale.
Astfel, am demonstrat c marile migraii au cauzat cderea inevitabil
a Imperiului Roman de Apus.