Motilitate- propuls alimentelor prin tub digestil de la nivelul orificiului cav bucale pina la orificiul anal prin miscari

peristaltice si omogenizarea lor cu sucurile digestive ale fiecarui segment al tubului prin miscari de
segmentatie.
Miscare peristaltica- provocata de muschii circulari, care prin contractii si relaxari micsoreaza si maresc tubul digestiv, asigurind transportul bolului alimentar prin esofag si amestecarea continutului stomacului cu sucul gastric.
Miscare segmentara - micare a segmentelor tubului digestiv ce asigur amestecarea alimentelor cu sucurile digestive intestinale, absorb ia lor, precum i circula ia sangvin i limfatic
Absorbtia- Absorbie asimilarea substanelor nutritive monomere de ctre celulele mucoasei tubului digestiv.
Digestie proces fiziologic prin care alimentele introduse n organism sunt transformate treptat n substan e asimilabile
Glande salivare
Criterii
glande gastrice
in cavitatea bucala
localizarea
in mucoasa peretelui stomacului
saliva
produsul secretat
sucul gastric
apa,mucina,maltaza,lizocima,saruri
compozitia produsului secretat
acid clorhidric,mucina, pepsina,labferment, lipaza gastrica
minerale
-umectarea alimentelor;
functia
-asigura sterelizarea alimentelor;-mucina si sucul digestive protejeaza mucoasa gastric de actiunea pepsinei si HCl;-labfermentul
-mucina ajuta la formarea bolului
produce coagularea laptelui.
alimentar,-digestia chimica a
hidratilor de carbon;-dezinfectia
cavitatii bucale.
Ficatul
Secreata : bila saruri biliare, pigmenti
F(x): bila: -emulsioneaza grasimile; - activeaza lipaza hepatica; - asigura absorbtia grasimilor; - stimuleaza activiteatea persitaltica a
biliari, colesterol, fosfolipide, mucina
intestinului
pancreas
Secreata: sucul pancreatic apa,
F(x) tripsina si chimiotripsina degradeaza proteinele; - amilaza pancreatica catalizeaza reactiile de hidroliza a amidonului crud si fiert
tripsina, chimiotripsinogen, lipaza
pina la maltoza; -bicarbonatul de sodiu neutralizeaza aciditatea chimului venit din stomac, astefel facilitind actiunea enzimelor
pancreatica, amilaza pancreatica,
sucurilor digest intestinale
bicarbonat de sodiu
Glandele mucoasei intestinului
Sucul intestinal : erepsina, enterokinaza,
F(x)- erepsina si enterokinazascindeaza peptidele parvenite din stomac pina la aminoacizi enzimele lipolitice scindeaza grasimile
subtire
lipaza intestinala, zaharaze, maltaze,
pina la acizi grasi si glicerol enzimele glicolitice
-monocelulare
lactaza
-tubulare
Cavitatea bucala
-umectarea alimentelor farimitarea aliment form bolului alimentar
-degradarea amidonului fiert
faringe
esofag
stomac
Intestin subtire
Intestin gros

-continua procesul de drgradare a amidonului fiert

-continua procesul de drgradare a amidonului fiert
-faramitarea bolului alimetar omogenizarea alimentelor cu sucul gastric formarea chimului stomacal degradarea proteinelor degradarea grasimilor emulsionate
-omogenizarea chimului alimentar cu sucurile digestive intestinale formarea chimului intestinal degradarea amidonului crud si fiert degradarea proteinelor si peptonelor
emulsionarea grasimilor degradarea grasimilor
-formarea maselor fecale degradarea subs sub actiunea enzimelor bacteriene

Sistem digestiv-complex de organe ce asigura digestia alimentelor, absorbtia subst nutritive si evacuarea resturilor nedigerabile
Cav bucala- primul segment al tractului digestiv.Ea comunica cu mediul extern prin orificiul bucal si cu faringele prin istm faringian,In cavitatea bucala sint localizati dintii si limba.Ele realizeaza functia principalaa
cavitatii:de a marunti si umezi hrana.
Dintii la om pot fi temporali si permanenti. ei sunt clasificati in 4 categorii:incesivi, canini,premolari si molari, in total fiind 32.
Limba este un organ musulo-membranos format din virf, corp si radacina.Ea are rolul de a umezi hrana, de a ne ajuta sa formam sunetele si este un organ gustativ, care ne ajuta sa percepem gustul mincarii.
Tubul digestiv- canal lung(8-10m) deschis la extreme prin orif bucal si orif anal
Faringe- segment la nivelul caruia se intersect cealea res psi calea digestive.format din nazofaringe, bucofar, laringfar.
Esofag- tub(25-30 cm) care se intinde de la far la stom, cumincind prn orificeiu- cardie
Stomacul-situat in cav abdominala, sub diafragma; partea verticala-fundul stom(nu cont alimente)+corpul stom;partea oriz-antru pyloric+canal pyloric
Int subtire- cel mai lung segment; porneste de la orif pyloric+valvula pilorica(impiedica intoarcerea alim in stomac)
1.duoden-25-30cm;forma potcoava; are papilla duodenala mare si papilla duod mica prin care se varsa sucul pancreatic
2.jejun si ileon- fixatede perete posterior al cav abdominale prin mezenter(permite mobilitate), formind 14-16 anse intestinale, deschizindu-se in int gros prin orif ileocecal, prevazut cu valvula ileocecala
Int gros 1,7 m
1.cecul-portiune initiala,7cm,finalizeaza in fund de sac, continuind cu apendicele ventricular(6-8cm)
2. colonul- incepe la niv orif ileoceal si are 4 sgm: c ascendant,transversal, desc, sigmoid
3. recul- portiune terminala, 3 sgm
Orif anal are sphincter intern=fibre m. netede; sphincter extern=fibre m striate
Glandele exocrine:
Glandele mucoasei gastrice-secreta suc gastric (intestinal) (1.5l/zi) in timpul meselor si are secretie de fond(minima) intre mese;
Glandele salivare- local la niv cav bucale;1, glande mici- in grosimea mucoasei mucale si a limbii;g mari- 3 perechi:parotide,submandibulare,sublinguale
Pancreasul acini glandulari, care formeaza lobule. Fiecare acin-canalicul excretor care formeaza canalul Wirsung, si can Santorini
Ficatul cellule hepaticecare (sitetizeaza bila), canalicule bileare( prin care se evacueaza bila) si capilare sangvine; in timp mese: bila->canalicule bileare->canale bileare->canal coledoc->duoden. Timpul
dintre mese: bila->canalicule bileare,canale bileare, canal cistic->vezica bileara
Boala
Cauze/Simptome
Tratament
Obezitate

Consum exagerat de alim calorice

Gastrita- inflamatia muoasei

gastrice
Ulcer gastroduodenal-lezunea
mucoasei
Apendicita- iritarea/inflamarea
apendicelui vermcular cauzata de
microorg patog
Dezinteria- lecarea int gros, intox
generala
Hepatita- afectiune
inflamatorieaficatului

Cosum alim alterate, prea reci/fierbinti, sensibilizante(oua,lapte),alcool, fumat,

microbe atogeni, subst chimice, deregl sis nerv, imun, sangvin, mese neregulate
Alim neregulata, incorecta, surmenaj neuropsihic, fumat, abuzz alcool

Regim pat(1-2zile), dieta, foame, spalaturi gastrice, exclude alim picantereci greu digerabile

Simpt-Dureri in reg ombilicala, voma,diaree,febra.

Interv chirurgicala

Bacterii patogene dezinterice

Contact pers bolnave, ape soluri contaminate
Virala prov de inf virale
Cronica- inf ficat9 consecinta a celei virale, malaria, tuberc, urmarea
administrarii medicam,intoxicatii, abuzz acool;
Subalimentatie, infectii cornice ale amigdalelor, deregl edocr, metablice

Profilaxie: izolare bolnav, dezinfectie obiecte contaminate, control medical

Recom. De medic

Profilaxie:igiena, sring unca folosinta cnd este recoltat sg

Consum alim in dtare proasp, rgim, evit stress,evit alc , fumat, igiena, evit consum alim
crude,nespalatem termen expirat

Digestie proces fiziologic prin care alimentele introduse n organism sunt transformate treptat n substane asimilabile
Cavitatea bucala reprezinta primul segment al tractului digestiv.Ea comunica cu mediul extern prin orificiul bucal si cu faringele prin istm faringian,In cavitatea bucala sint localizati dintii si limba.Ele realizeaza functia
principalaa cavitatii:de a marunti si umezi hrana.Dintii la om pot fi temporali si permanenti. ei sunt clasificati in 4 categorii:incesivi, canini,premolari si molari, in total fiind 32.Limba este un organ musulo-membranos format
din virf, corp si radacina.Ea are rolul de a umezi hrana, de a ne ajuta sa formam sunetele si este un organ gustativ, care ne ajuta sa percepem gustul mincarii.
Transformarile chimice se realizeaza cu ajutorul enzimelor digestive din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal si sucul pancreatic).Prima etapa este transformarea alimentelor in cavitatea bucala unde are loc
faramitarea si inmuierea hranei.Sub actiunea enzimelor salivare, in cavitatea bucala are loc degradarea amidonului fiert pina la maltoz si dextrine. Apoi are loc procesul deglutitiei care consta din calea parcursa de bolul
alimentar de la cavitatea bucala pina la stomac(prin faringe si esofag).Digestia gastrica continua faramitarea bolului alimentar, amestecind-ul cu sucul gastric, astfel in stomac ajunge o pasta omogena a alimentului.Apoi,in
stomac are loc degestia proteinelor si grasimilor, cartoful fiert fiind degerat intr-un timp scurt.Dupa,are loc digestia in intestinul subtire care finalizeaza procesul de descompunere a alimentelor pina la substante simple sub
actiunea sucului panreatic,bila si sucului interstial.Ultima etapa este digestia in intestinul gros care consta in transformarea chimului interstinal in fecale.Astfel are loc transformarea cartofului fiert in tractul digestiv.
Glande salivare
Criterii
glande gastrice
in cavitatea bucala
localizarea
in mucoasa peretelui stomacului
saliva
produsul secretat
sucul gastric
apa,mucina,maltaza,lizocima,saruri minerale
compozitia produsului secretat
acid clorhidric,mucina, pepsina,labferment, lipaza gastrica
-umectarea alimentelor;
-mucina ajuta la formarea bolului
functia
-asigura sterelizarea alimentelor;-mucina si sucul digestive
alimentar,-digestia chimica a hidratilor de carbon;-dezinfectia cavitatii
protejeaza mucoasa gastric de actiunea pepsinei si HCl;bucale.
labfermentul produce coagularea laptelui.
Dizenteria este o inflamaie acut a intestinului,caracterizat de o diaree sever cu posibilitatea apariiei sngelui n fecale. Mai sunt specifice febra i durerile abdominale. Dac se las netratat, poate fi fatal. Cauzele bolii
sunt de mai multe tipuri: bacterii, protozoare sau viermi parazi i. Tratarea include ini ial administrarea oral a unor mari cantit i de lichide, ulterior recurgndu-se la tratamentul medicamentos, dup stabilirea cauzei
bolii.profilaxia consta din dezinfectarea obiectelor contaminate si a incaperii, de asemenea nu trebuie sa intram in contact cu peroanele afectate de boala.
1.
Absorbie asimilarea substanelor nutritive monomere de ctre celulele mucoasei tubului digestiv.
Micare segmentar micare a segmentelor tubului digestiv ce asigur amestecarea alimentelor cu sucurile digestive intestinale, absorb ia lor, precum i circula ia sangvin i limfatic.
Masticaie mestecarea alimentelor n gur cu ajutorul limbii, al dinilor i al mu chilor masticatori.
2.
Intestinul subire este cel mai lung segment al tubului digestiv. Acesta porne te la nivelul orificiului piloric, posed o valvul piloric deschis spre intestin, astfel mpiedicnd ntoarcerea alimentelor n stomac.
Intestinul subire poate fi mprit n duoden i intestinul mezentrial format din jejun i ileon. Duodenul are forma de potcoav, n concavitatea cruia se gse te capul pancreasului. Pe fa a intern, are 2
proeminene, papila duodenal mare i mic. Prin ele se vars sucul pancreatic. Jejunul i ileonul sunt fixa i pe peretele posterior al cavita ii abdominale prin mezenter. Aceast por iune a intestinului se
deschide n intestinul gros prin orificiul iliocecal.
3.
Cavitate bucala, faringe, esofag: prin enzimele salivare, nu se refer la carne deoarece aceasta nu con ine amidon
Stomac: prin sucul gastric, digestia a 20% de proteine sub ac iunea peps. care este activ doar n mediul acid pn la polipeptide i cant. mici de aminoacizi, enzm. lipolitice catalizeaz reac . de hidroliz a
grsimilor emulsionate
Intestinul subire: 3 sucuri digestive (sucul pancreatic, bila, sucul intestinal), degradarea proteinelor i peptonelor, emulsionarea grsimilor, degradarea grsimilor
Intestin gros: degr. subst. sub aciunea enz. bacteriene
4.
Localizare: G.G: mucoasa peretului stomacului, P: partea stng a cav. abdom. sub stomac
Produsul secretat: G.G: suc gastric, P: suc pancreatic
Compoziia: G.G: acid clorhidric, mucin, pepsin, labferment, lipaz gastric, P: ap, tripsin, chimiotripsinogen, lipaz pancreatic, amilaz pancreatic, bicarbonat de sodiu
Funcia: G.G: acid clorhidric asigura sterilizarea alimentelor, mucina protejeaz mucoasa gastric de ac iunea mecanic a particulelor alimentare, lab. prod. coagularea laptelui, peps. degradeaz proteinele, P:
trip. i chim. degrad. proteinele, amil. catalizeaz reac . de hidroliz a amidonului crud i fiert pn la maltoz, bicarb. neutralizeaz aciditatea chimului stomacal, lipaza catalizeaz reac . de hidroliz a
grasimilor
5.
Hepatita este o afeciune inflamatorie a ficatului, care se clasific n acut i cronic.
Hep. acut. Factori: infecii virale, de 6 tipuri (A,B,C,D,E,G). Simptome: lipsa poftei de mncare, grea , dureri abdominale, dezgust la mncare,febr, dureri de cap, oboseal, insomnie. Profilaxie: igiena
personal, msuri exigente la alegerea donatorilor de snge, utilizarea seringelor de o sing. folos., vaccinarea (hep. B)
Hepatita cronic consecin a hep. virale si repr. inflamaie a ficatului. Factori: hep. viral, malaria, tuberculoza, subalimenta ia, dereg. endocrine si metabolice, abuz alcool. Simptome: oboseal, apari ia
vntilor, epistaxis, dureri musculare,ulcere n piele, insuficien renala. Profilaxie: alimente proaspete, evitare situa iilor de stres, evitarea alcoolului, fumatului, resp. regim alimentar

Digestie proces fiziologic prin care alimentele introduse n organism sunt transformate treptat n substane asimilabile
Cavitatea bucala reprezinta primul segment al tractului digestiv.Ea comunica cu mediul extern prin orificiul bucal si cu faringele prin istm faringian,In cavitatea bucala sint localizati dintii si limba.Ele realizeaza functia
principalaa cavitatii:de a marunti si umezi hrana.Dintii la om pot fi temporali si permanenti. ei sunt clasificati in 4 categorii:incesivi, canini,premolari si molari, in total fiind 32.Limba este un organ musulo-membranos format
din virf, corp si radacina.Ea are rolul de a umezi hrana, de a ne ajuta sa formam sunetele si este un organ gustativ, care ne ajuta sa percepem gustul mincarii.
Transformarile chimice se realizeaza cu ajutorul enzimelor digestive din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal si sucul pancreatic).Prima etapa este transformarea alimentelor in cavitatea bucala unde are loc
faramitarea si inmuierea hranei.Sub actiunea enzimelor salivare, in cavitatea bucala are loc degradarea amidonului fiert pina la maltoz si dextrine. Apoi are loc procesul deglutitiei care consta din calea parcursa de bolul
alimentar de la cavitatea bucala pina la stomac(prin faringe si esofag).Digestia gastrica continua faramitarea bolului alimentar, amestecind-ul cu sucul gastric, astfel in stomac ajunge o pasta omogena a alimentului.Apoi,in
stomac are loc degestia proteinelor si grasimilor, cartoful fiert fiind degerat intr-un timp scurt.Dupa,are loc digestia in intestinul subtire care finalizeaza procesul de descompunere a alimentelor pina la substante simple sub
actiunea sucului panreatic,bila si sucului interstial.Ultima etapa este digestia in intestinul gros care consta in transformarea chimului interstinal in fecale.Astfel are loc transformarea cartofului fiert in tractul digestiv.
Glande salivare
Criterii
glande gastrice
in cavitatea bucala
localizarea
in mucoasa peretelui stomacului
saliva
produsul secretat
sucul gastric
apa,mucina,maltaza,lizocima,saruri minerale
compozitia produsului secretat
acid clorhidric,mucina, pepsina,labferment, lipaza gastrica
-umectarea alimentelor;
-mucina ajuta la formarea bolului
functia
-asigura sterelizarea alimentelor;-mucina si sucul digestive
alimentar,-digestia chimica a hidratilor de carbon;-dezinfectia cavitatii
protejeaza mucoasa gastric de actiunea pepsinei si HCl;bucale.
labfermentul produce coagularea laptelui.
Dizenteria este o inflamaie acut a intestinului,caracterizat de o diaree sever cu posibilitatea apariiei sngelui n fecale. Mai sunt specifice febra i durerile abdominale. Dac se las netratat, poate fi fatal. Cauzele bolii
sunt de mai multe tipuri: bacterii, protozoare sau viermi parazi i. Tratarea include ini ial administrarea oral a unor mari cantit i de lichide, ulterior recurgndu-se la tratamentul medicamentos, dup stabilirea cauzei
bolii.profilaxia consta din dezinfectarea obiectelor contaminate si a incaperii, de asemenea nu trebuie sa intram in contact cu peroanele afectate de boala.
1.
Absorbie asimilarea substanelor nutritive monomere de ctre celulele mucoasei tubului digestiv.
Micare segmentar micare a segmentelor tubului digestiv ce asigur amestecarea alimentelor cu sucurile digestive intestinale, absorb ia lor, precum i circula ia sangvin i limfatic.
Masticaie mestecarea alimentelor n gur cu ajutorul limbii, al dinilor i al mu chilor masticatori.
2.
Intestinul subire este cel mai lung segment al tubului digestiv. Acesta porne te la nivelul orificiului piloric, posed o valvul piloric deschis spre intestin, astfel mpiedicnd ntoarcerea alimentelor n stomac.
Intestinul subire poate fi mprit n duoden i intestinul mezentrial format din jejun i ileon. Duodenul are forma de potcoav, n concavitatea cruia se gse te capul pancreasului. Pe fa a intern, are 2
proeminene, papila duodenal mare i mic. Prin ele se vars sucul pancreatic. Jejunul i ileonul sunt fixa i pe peretele posterior al cavita ii abdominale prin mezenter. Aceast por iune a intestinului se
deschide n intestinul gros prin orificiul iliocecal.
3.
Cavitate bucala, faringe, esofag: prin enzimele salivare, nu se refer la carne deoarece aceasta nu con ine amidon
Stomac: prin sucul gastric, digestia a 20% de proteine sub ac iunea peps. care este activ doar n mediul acid pn la polipeptide i cant. mici de aminoacizi, enzm. lipolitice catalizeaz reac . de hidroliz a
grsimilor emulsionate
Intestinul subire: 3 sucuri digestive (sucul pancreatic, bila, sucul intestinal), degradarea proteinelor i peptonelor, emulsionarea grsimilor, degradarea grsimilor
Intestin gros: degr. subst. sub aciunea enz. bacteriene
4.
Localizare: G.G: mucoasa peretului stomacului, P: partea stng a cav. abdom. sub stomac
Produsul secretat: G.G: suc gastric, P: suc pancreatic
Compoziia: G.G: acid clorhidric, mucin, pepsin, labferment, lipaz gastric, P: ap, tripsin, chimiotripsinogen, lipaz pancreatic, amilaz pancreatic, bicarbonat de sodiu
Funcia: G.G: acid clorhidric asigura sterilizarea alimentelor, mucina protejeaz mucoasa gastric de ac iunea mecanic a particulelor alimentare, lab. prod. coagularea laptelui, peps. degradeaz proteinele, P:
trip. i chim. degrad. proteinele, amil. catalizeaz reac . de hidroliz a amidonului crud i fiert pn la maltoz, bicarb. neutralizeaz aciditatea chimului stomacal, lipaza catalizeaz reac . de hidroliz a
grasimilor
5.
Hepatita este o afeciune inflamatorie a ficatului, care se clasific n acut i cronic.
Hep. acut. Factori: infecii virale, de 6 tipuri (A,B,C,D,E,G). Simptome: lipsa poftei de mncare, grea , dureri abdominale, dezgust la mncare,febr, dureri de cap, oboseal, insomnie. Profilaxie: igiena
personal, msuri exigente la alegerea donatorilor de snge, utilizarea seringelor de o sing. folos., vaccinarea (hep. B)
Hepatita cronic consecin a hep. virale si repr. inflamaie a ficatului. Factori: hep. viral, malaria, tuberculoza, subalimenta ia, dereg. endocrine si metabolice, abuz alcool. Simptome: oboseal, apari ia
vntilor, epistaxis, dureri musculare,ulcere n piele, insuficien renala. Profilaxie: alimente proaspete, evitare situa iilor de stres, evitarea alcoolului, fumatului, resp. regim alimentar