Tema: Obștea sătească la români -

factor de continuitate și unitate

românească.
Formațiuni prestatale românești în
Transilvania, la sud și est de Carpați
Pagina 43-45
Manualul modern de istorie a
românilor
 Introducere
Retragerea Aureliană (271-275): consecințe
Evacuarea armatei și a administrației provinciilor nord dunărene.
Depopularea și ruinarea orașelor romane.
Marea majoritate a comunității daco-romane continua să existe în
spațiul rural fiind organizați în obștii sătești.
Obștea sătească – este formă de organizare politică, economică, socială
și religioasă din perioada medievală timpurie întâlnită în spațiul românesc
compusă dintr-un colectiv restrâns de oameni, care locuiau într-un sat cu
hotare bine stabilite și practicau munca agricolă. Obștea a stat la baza
formării statelor medievale românești.
 Evoluția organizării statale a românilor în Epoca
Medievală 3. Crearea statelor medievale
românești: Transilvania, Țara
Moldovei și Țara Românească
a t
st
(sec. XIV)

t l a
sa
e la 2. Uniuni de obștii - formațiuni
D prestatale românești: Codri;
Țări; Voievodate; Cnezate.
(sec. IX-XIII)
1. Obștia
sătească
(sec. III-VIII)
 Trăsăturile obștiei sătești
Grupul I Grupul II Grupul II
Unitate colectivă Comunitate autarhică Comunitate cu
proprietate colectivă și
individuală
Unitate teritorială Comunitate Comunitate cu o
conservatoare organizare juridică
specifică
Unitate agrară Centre de rezistență Comunitate religioasă
Unitate etnolingvistică Comunități autonome
comună
Lecturați informația de la subpunctul Lecturați subpunctul
Particularitățile obștii sătești românești pagina Organizarea obștii
79-80. sătești pagina 80.
 Trăsături ale obștii sătești
• Obștea sătească reprezintă forma inițială de organizare a poporului
român în Evul Mediu Timpuriu; - Nicolae Iorga, p. 43.
• Obștiile sătești erau poziționate în zone geografice apărate natural: în
preajma râurilor; pe panta dealurilor; în zonele montane;
• Proprietatea colectivă, coexista cu cea privată;
• Oamenii erau egali, dar diferiți după avere;
• Avea organe de conducere specifice precum: Sfatul oamenilor buni și
bătrâni; Jude/Cneaz;
• Obștea sătească a reprezentat locul de formare a dreptului românesc
De la obștea sătească la uniunii de obști sătești
Cauzele trecerii de la obșea sătească la uniuni de obștii
sătești, p. 45
Migrațiile medievale a contribuit la stabilirea în spațiul românesc a
diferitor regimuri de dominație străină care au împiedicat afirmarea
politică a populației autohtone.
În aceste împrejurării, românii pentru a-și păstra specificul
etnolingvistic sau organizat în formațiuni social-politice mai avansate
decât obștea sătească, acestea fiind uniunile de obștii sătești.
Tranzacția de la obștea sătească la uniunile de obștii sa realizat prin
procesul de unirea a multor obștii sătești într-un singur nucleu, ca o
metodă esențială de rezistență în fața migratorilor.
 Uniuni de obștii – formă de organizare prestatală, rezultată din
unirea a mai multor obștii sătești stabilite în vecinătate una de alta.

Țării Codrii Voivodate Cnezate Banat

Formațiuni prestatale românești

Procesul de unificare (centralizare)

Formarea statelor medievale românești

Voivodatul Țara Românească Țara Moldovei
Transilvaniei sec Sec. XIV sec. XIV
XII
 Temă pentru acasă

De studiat tema pagina 43-45.

Ex. 1 autoevaluare p. 45.