Consecintele Economice ale Regimului Fanariot

Regimul fanariot se instaureaza in Moldova in anul 1711 odata cu venirea

la tron a lui Nicolae Mavrocordat , inscaunat la Iasi , iar in Tara Romaneasca ,
in 1716 , cind acelasi Nicolae Mavrocordat este inscaunat la Bucuresti.
Principala trasatura care deosebeste epoca fanariota de cele premergatoare
este noul caracter al regimului dominatiei otomane , mult mai apasator din
punct de vedere politic , cit si ecomomic si social. Ma voi opri in mod special ,
dupa cum am afirmat ieri , la consecintele economice care au devastat de fapt
economia Tarilor Romanesti , anume atunci isi prinde radacini fenomenul
coruptiei , cancerul care disfigureaza si societatea actuala.
In timpul regimului fanariot au crescut obligatiile fata de Poarta . Aceste
obligatii , nu se refereau doar la suma tributului (haraciului) si platilor
oficiale dar si la :
Peschesuri neoficiale
Rusfeturi neoficiale
In conditiile succesiunii rapide a domnilor se cheltuiau sume cu
adevatat fabuloase pentru obtinerea domniilor. In Tara Romaneasca au fost
40 de domni; in tara Moldovei - 36 si erau schimbati si intre ei din T. R. in M.
si invers. Domnitorii proaspat numiti de Stanbul intrau in tara cu o adevarata
suita de rude, creditori, datornici si prieteni, toti acestia sperand la randul lor
sa se capatuiasca pe spinarea populatiei bastinase. Veneau ca lacustele! Numai
Mihail Sutu a venit pe tronul Moldovei inconjurat de 80 de rude si 800 de
prieteni apropiati.
Atunci au luat nastere in tara noastra nefastele si
rusinoasele traditii ale nepotismului si cumetriei.
Totusi, mentinerea tronului nu era deloc o treaba usoara in ciuda alaiului
de masuri luate. Credeti ca Fanarul dormea? Nici pomeneala ... Zeci de alte
familii concurente trudeau zi si noapte in uneltiri si comploturi care vizau
mazilirea actualului domn fanariot pentru a se chivernisi o alta familie de
capuse. In fata unui astfel de pericol, domnitorii fanarioti deja disperati dupa
putere si mentinerea tronului, procedau la impilarea si marirea numarului
impozitelor.Cum clerul si marile familii boieresti erau scutite de biruri,
dezastrul si jaful se abateau asupra taranilor si crescatorilor de animale

romani. Pentru mai multa siguranta in privinta circularii banilor, vipera

fanariota incredinta perceperea darilor doar propriilor rude

Pe parcursul discursului voi apela la notiunea de leu care reprezenta

moned romneasc. Circula cu acest nume n sec. XVII , cnd valora 120 de
bani.
1774 haraciul = 309.000 lei pentru Tara Romaneasca
= 68000 lei pentru Moldova.
Spre exemplu , ultimul domn fanariot , din Muntenia, Alexandru Suu ,
care a venit in ar cu o datorie de 5 000 000 de lei , a reusit sa adune
aproape 29 000 000 de lei.
Pe Mihai Suu, ultimul domn fanariot din Moldova, tronul l-a costat
3 milioane de lei.
Pentru a intelege mai bine costul tronului , va pot aduce spre
comparatie faptul ca o vaca cu lapte costa 6 lei , iar un cal de trei ani costa
8 lei.)
3 000 000 = 500 000 vaci
3 000 000 = 375 000 cai
Scurgerea de capital romanesc spre Constantinopol a fost in continua
crestere , ridicindu-se pentru perioada 1812-1820 , numai pentru Tara
Romaneasca , la suma de circa 120.000.00 piastri. (Moned (turceasc) de
argint, a crei valoare a variat n decursul timpului i care a circulat i n rile
Romne.)

In 1822-1823 45 % din totalul cheltuielilor vistieriei Moldovei

mergeau catre turci.
Deoarece plata anuala pentru confirmarea in domnie (mucarerul mic)
nu garanta domnilor mentinerea tronului , ei cautau sa ofere in permanenta
peschesuri si rusfeturi , cumparind bunavointa demnitarilor turci.
Caracterul arbitrat si abuziv al peschesurilor a apasat greu asupra
bugetului tarilor. Numai in 1777 Grigore III Ghica, domn al Moldovei, a
trebuie sa plateasca peschesul in valoare de 865.888 lei;
Cu citiva ani mai inainte, in 1768, Constantin Mavrocordat scosese din
vistieria Tarii Romanesti 2.522.113 lei pentru a plati haraciul ,
peschesurile si alte contributii extraordinare.
In conditiile numeroaselor razboaie, purtate de otomani in decursul
secolului al XVIII-lea, au sporit considerabil prestatiile in natura si munca
fata de Poarta. A fost introdus monopolul comercial turcesc asupra
principalelor produse ale celor 2 tari romanesti.
- Dreptul otomanilor de a cumpara cu prioritate a fost stabilit in 1751;
- 10 ani mai tirziu, sultanii interziceau exportul de vite si produse
animaliere spre alte piete decit cele ale imperiului;
- Moldova si T. Romaneasca livrau Constantinopolului mari cantitati de
cereale , oi, vite, unt , sare, peste , silitra, cherestrea toate achizitionate
la un pret inferior pietei.
- Poarta sublinia adesea ca Tarile Romane sunt chelalul (camara)
imperiului;
- Se respecta astfel un regim de vinzari preferentiala pentru Imperiul
Otoman.
- Cum credeti , vinul si porcii se exportau in Imperiu?
Allah spune in Coran : Divinitatea ne va proteja de tot ceea ce este
spurcat si periculos pentru sanatatea noastraUnii din cercetatori
afirma ca gelozia si invidia sunt pricinuite de carnea de porc .
Inainte de orice, musulmanii nu mananca carne de porc, fiindca a
poruncit Allah, deoarece porunca divina este sfanta pentru musulmani.
Credinciosii musulmani se supun fara comentarii vointei lui Allah.

- In alte tari se puteau exporta doar articole de care turcii nu aveau

nevoie (vin , porci etc) si acelea cu sanctiuni speciale. Astfel, in 1774 ,
printr-un hatiserif (act) al sultanului unele produse au fost scoase de
sub monopolul otoman.
Inafara de Istambul , romanii trbuiau sa livreze cereale pentru
garnizoanele turcesti din Braila, Chilia, Hotin, Cetatea Alba, Oceakov,
Tighina (Bender) etc.
Uneori cerintele Portii depaseau posibilitatile de livrare ale Tarilor
Romane si domnii erau nevoiti sa achizitioneze cereale peste hotare.
De colectarea produselor se ocupau negustorii turci, care adesea
cumparau de la tarani recolta inca nestrinsa.
Aceasta frina dezvoltarea economica a statelor romanesti.
Un alt moment important cu caracter economic in ceea ce priveste regimul
fanariot , este mentalitatea cu care veneau la domnie fanariotii.
- Exploatarilor directe otomane i s-a adaugat si un jaf fanariot necunoscut
pina atunci in istoria romanilor.
- Fanariotii aduceau o nota mentalitate politica , si anume:
TERMENUL DE DOMNIE ERA SCURT IMBOGATIREA TREBUIA
FACUTA REPEDE, SCAUNUL NU SE PUTEA CISTIGA , APARA SAU
RECUCERI DECIT CU GALBENI;
Semnificativa pentru noua mentalitate este evolutia cuvintului
chiverneo , care inseamna in greceste a guverna, a administra, dar
care a devenit in romanesti , CHIVERNISEALA ( agonisire) care sec. Al
XVIII-lea a se cptui care se explica ca : A obine pe ci necinstite o
situaie material nemeritat.
Un semnificativ exemplu in aceasta privinta l-a constituit ultimul domn
fanariot , Alexandru uu, care in numai aproape 3 ani ( noiembrie
1818 ianuarie 1821) a reusit sa adune , dupa estimarile
contemporanilor , 28.657.000 piastri iar precursorul sau , Ioan
Caragea , ar fi strins inte 1812-1818 aproape 20. 000. 000 de piastri.

Concluzie: Analizind toate cele expuse anterior , se poate de concluziona

ca Regimul Fanariot a insemnat o perioada de frinare economica , o
perioada de dependenta economica majora fata de paorta Otomana.
Vistieria tarile romane era mereu sub presiunea prestariilor pe care le
datorau domnitorii Imperiului Otoman. Jugul economic a durat mai
mult de un secol , secol in care clasele sociale nepriveligiate au trebuie
sa munceasca dublu sau tribplu pentru a putea acoperi aceste cheltuieli.
Dupa cum am vazut , intr-un moment dat , 45 % din visteria tarii era
destinata Imperiului Otoman.
Intr-un articol despre Regimul Fanariot , autorul a inceput astfel :
Bacsis, robie, bir, mazilire, coruptie, pesches, lasitate, caftan, abuz,
ciubuc, halal, complot, aga, jaf, linguseala, alai, lulea, trandavie, camatarie,
mojicie, samavolnicie, vizir, caimacam, talharie, capuchehaie, viclenie,
pricopsire, firman (Ordin emis de sultan (prin care erau numii sau mazilii guvernatorii i
domnitorii depinznd de Imperiul Otoman Toate de mai sus s-au napustit cu urgie peste
Moldova si Valahia secolelor trecute, contribuind cu varf si indesat la o
decadere spirituala si materiala fara precedent in istoria romanilor. Faptasii?
Imperiul Otoman, evident, alaturi de hulpavii (lacomii) reprezentati ai unor
familii grecesti din Stambulul de odinioara.
Pe seama acestui fapt , a aparut si un banc :
Intrebare : -Ce iese din incrucisarea dintre un om si o capusa ?
Raspuns : -Un fanariot...